|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2023/1342 |
29.11.2023 |
Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind promovarea integrării tematicii legate de tineret (1) în procesele decizionale în materie de politici din Uniunea Europeană
(C/2023/1342)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:
|
1. |
Suita de crize economice și sociale cu care ne-am confruntat în ultimii ani, alături de criza climatică și de criza sanitară generată de COVID-19, ambele de anvergură mondială, precum și impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, printre altele, au avut un impact profund asupra tinerilor. Au exacerbat inegalitățile, au multiplicat încălcările drepturilor omului și au accentuat totodată complexitatea provocărilor cu care se confruntă în fiecare zi tinerii din Uniunea Europeană (UE). Abordarea acestor provocări reprezintă una dintre mizele Strategiei UE pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2), mai ales ale obiectivului european pentru tineret nr. 3 – „societăți incluzive”. |
|
2. |
Această expunere la crize succesive a scos în evidență câteva dintre problemele structurale preexistente ale societății noastre. Complexitatea provocărilor cu care se confruntă tinerii a devenit mai clară ca niciodată, subliniind legătura strânsă dintre factori precum accesul la locuri de muncă, locuințe și educație de calitate în condiții de egalitate sub aspectul coeziunii sociale, al bunăstării socioemoționale și al participării politice și sociale, de pe o parte, și, pe de altă parte, îndeplinirea așteptărilor tinerilor, și anume o Uniune Europeană a oportunităților, în care aceștia să aibă garanția că se pot bucura pe deplin de dreptul la justiție socială (3). |
|
3. |
Combaterea excluziunii sociale, a discriminării și a violenței de toate tipurile este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene. Principiul nediscriminării, mai ales, este o valoare fundamentală a Uniunii Europene, consacrată în Tratatul de instituire a Comunității Europene, la articolele 9, 10 și 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la articolele 14, 21, 24, 32 și 33 din Carta drepturilor fundamentale. |
|
4. |
Pentru europenii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani, probabilitatea de a se confrunta cu privațiuni materiale grave este mai mare decât în cazul populației în ansamblu. În 2021, riscul de sărăcie sau de excluziune socială a fost mai mare în rândul grupei de vârstă 16-29 de ani comparat cu populația în ansamblu (24,8 % față de 21,6 %). Aceeași tendință, și anume un risc mai ridicat de sărăcie și de excluziune socială în rândul tinerilor, se poate constata în aproape jumătate (13 din 27) dintre statele membre (4) ale UE. |
|
5. |
Posibilitățile de a duce o viață independentă continuă să fie insuficiente, având în vedere dificultățile cu care se confruntă tinerii din UE în a căpăta acces la locuințe, iar aceasta din cauza precarității locurilor de muncă, a costului ridicat al locuințelor puse în vânzare și a chiriilor mari, ambele inaccesibile financiar pentru o mare parte a tinerilor. Accesul la locuințe decente este o condiție fundamentală pentru a garanta existența unor societăți cu adevărat incluzive și egalitare, după cum se afirmă într-o rezoluție (5) a Parlamentului European care încurajează UE să recunoască accesul la locuințe decente și la prețuri abordabile – o problemă cu atât mai presantă pentru tineri – ca făcând parte din categoria drepturilor omului (6). |
|
6. |
Diferitele forme de violență la care sunt expuși tinerii europeni constituie o altă problemă care trebuie abordată, cu referire specială la violența psihologică legată de informarea greșită și de dezinformare și la impactul rețelelor de socializare în masă asupra sănătății mintale. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a arătat în raportul (7) său pe 2021 că incidența violenței fizice, a hărțuirii și a hărțuirii online este mult mai însemnată în rândul tinerilor față de alte grupe de vârstă. Totodată, raportul a subliniat faptul că persoanele LGBTI, persoanele cu dizabilități, minoritățile etnice și femeile tinere sunt deosebit de expuse la violență și hărțuire. Acest lucru este cu atât mai valabil atunci când tinerii sunt afectați de forme de discriminare multiplă sau care se intersectează, ori de alte dezavantaje, astfel cum se reflectă în Concluziile președinției privind siguranța persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană a adoptat, de asemenea, strategii și planuri de acțiune majore pentru promovarea unei Uniuni a egalității (8) (9). |
|
7. |
Conform celui mai recent sondaj al Parlamentului European în rândul tinerilor (10), 55 % dintre tinerii din UE declară că înțeleg foarte puțin sau absolut nimic legat de Uniunea Europeană. Majoritatea tinerilor anchetați consideră că nu au niciun cuvânt de spus când vine vorba despre deciziile, legile și politicile care îi afectează, sau că impactul lor este foarte limitat (11). Tot mai des, tinerii se orientează către modalități neinstituționale de a-și exprima opiniile politice. O astfel de tendință poate fi percepută drept pozitivă în esență, însă constituie un motiv de îngrijorare dacă este consecința unei percepții conform căreia instituțiile europene nu oferă tinerilor nicio posibilitate de a se implica în procesele decizionale sau de a găsi un răspuns la nevoile și dificultățile lor. Prin urmare, o abordare multilaterală a provocărilor pe care le întâmpină tinerii necesită participarea și implicarea acestora în instituțiile publice și în procesele de elaborare a politicilor, prin intermediul atât al formelor de participare neinstituționale, cât și al celor instituționale. |
|
8. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) (12) subliniază că este important să se efectueze o evaluare a impactului proceselor de elaborare a politicilor UE asupra tinerilor, astfel încât să se țină seama de nevoile și așteptările tinerilor și ale generațiilor viitoare și ca evaluarea să acopere o arie largă, care să includă toate domeniile de politici care îi afectează pe tineri direct și indirect. O evaluare a impactului depășește sfera tradițională a politicilor pentru tineret. |
|
9. |
În rezoluția sa referitoare la moștenirea Anului european al tineretului din 2022 (13), Parlamentul European invită Comisia să adopte un veritabil „Test al UE pentru tineret” pentru a asigura implicarea, participarea și angajarea semnificativă al tinerilor în elaborarea tuturor politicilor UE, să stabilească o evaluare sistematică a impactului propunerilor sale pentru a se asigura că acestea promovează și reflectă nevoile tinerilor și să ia măsuri de atenuare în cazul în care acestea au un impact negativ. |
|
10. |
În Carta sa privind tineretul și democrația, Comitetul European al Regiunilor (14) solicită instituirea unui mecanism de testare în beneficiul tineretului, pentru a garanta că toate noile legi și politici ale UE fac obiectul unei evaluări a impactului axate pe tineri, inclusiv o consultare cu organizațiile de tineret de la diferite niveluri și cu experții în acest domeniu la nivelul UE, alături de elaborarea unor măsuri de atenuare în situația în care se identifică un impact negativ. |
|
11. |
Raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei solicită introducerea unei verificări a legislației din perspectiva impactului asupra tinerilor, care să includă atât o evaluare a impactului, cât și un mecanism de consultare cu reprezentații tinerilor atunci când se consideră că legislația are un impact asupra tinerilor, astfel cum se descrie în propunerea 47, „pentru a se asigura că toate politicile de la nivelul UE sunt privite dintr-o perspectivă a tinerilor”. În plus, raportul solicită elaborarea unui „test pentru tineret” al UE pentru toate noile acte legislative și politici pentru a asigura o „evaluare a impactului axată pe tineret, inclusiv o consultare cu tinerii” (15). |
RECUNOSCÂND CĂ:
|
12. |
Astfel cum se subliniază în Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027: „Un număr din ce în ce mai mare de tineri nu au încredere în UE și întâmpină dificultăți în înțelegerea principiilor, a valorilor și a modului de funcționare a acesteia. De asemenea, deficitele democratice din procesele UE au fost identificate ca fiind una dintre cauzele euroscepticismului în creștere în rândul tinerilor” (16). Cu toate acestea, conform Eurobarometrului Flash privind tinerii și democrația din 2022, tinerii au unele așteptări din partea UE, cum ar fi menținerea păcii, creșterea oportunităților de angajare pentru tineri, combaterea sărăciei și a inegalităților economice și sociale (17). |
|
13. |
Cu ocazia celui de al șaselea ciclu al consultărilor din cadrul dialogului UE cu tinerii, organizate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a se exprima în cadrul procesului de elaborare a Strategiei UE pentru tineret, a devenit clară opinia tinerilor că se simt subreprezentați în procesele decizionale și că au o capacitate limitată de a influența transversal toate politicile care au un impact asupra provocărilor cu care se confruntă la nivel local, regional, național și european. Această percepție rămâne prezentă în cel de al nouălea ciclu al dialogului cu tinerii, recent finalizat, în care tinerii continuă să ceară „măsuri adecvate pentru a integra o participare semnificativă a tinerilor în toate domeniile de politică relevante” (18). |
|
14. |
În iunie 2021, Eurobarometrul Flash privind tinerii a arătat că una dintre principalele așteptări ale tinerilor este ca societatea în ansamblu și mai ales factorii de decizie să le asculte mai mult opiniile și să răspundă nevoilor lor. Tinerii au oferit acest răspuns în proporție de 33 % (19). |
|
15. |
După cum arată datele statistice privind discriminarea pe motive de vârstă, aceasta din urmă este un factor major de discriminare care generează inegalități în societățile noastre, astfel cum o recunoaște Organizația Mondială a Sănătății (20). Este crucial ca acest lucru să fie luat în considerare la elaborarea politicilor publice referitoare la problemele tinerilor, pentru a proteja valorile solidarității între generații, ca pilon fundamental al coeziunii sociale. |
|
16. |
Tranziția de la educație și formare la piața forței de muncă continuă să fie plină de obstacole pentru mulți tineri din Europa, care se confruntă cu dificultăți serioase în găsirea unor locuri de muncă decente care să le permită să își realizeze pe deplin proiectele de viață și să aibă perspective mai bune de viitor. |
|
17. |
Tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare reprezintă o proporție semnificativă din totalul tinerilor din Europa. În 2021, 13,1 % din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani (și anume, peste 9,3 milioane de persoane) erau neîncadrate profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare, cu variații mari între statele membre ale UE. În plus, Anul european al competențelor (21) acordă o atenție deosebită acestui grup. |
|
18. |
Șomajul îi afectează într-o mai mare măsură pe tineri și are un impact major asupra celor aflați în situații de excluziune socială și asupra celor care trăiesc și muncesc în regiuni cu risc din statele membre ale UE, inclusiv în regiunile ultraperiferice (22). Acest lucru arată faptul că vulnerabilitatea tinerilor legată de șomaj este exacerbată de intersecționalitatea diferitelor forme de inegalitate care îi afectează sau a diferitelor forme de excluziune la care sunt expuși (23) (24). |
|
19. |
Educația, munca, locuințele și accesul la servicii de calitate sunt drepturi esențiale pentru toți, inclusiv pentru cei care încep o nouă etapă a vieții într-o situație defavorizată, care se confruntă cu perspective precare de ocupare a forței de muncă și cu alte provocări transversale care agravează aceste inegalități, lipsa oportunităților reducându-le șansele de a avea o viață mai bună și plasând mulți tineri într-o poziție vulnerabilă încă de la început (25). |
|
20. |
Aceste dezavantaje cresc exponențial în cazul femeilor tinere, al tinerilor LGBTI, al tinerilor proveniți dintr-un context de migrație și al tinerilor cu dizabilități. |
|
21. |
Criza climatică și consecințele încălzirii globale sunt în prezent mai presante ca niciodată și afectează în special viețile tinerilor. Pentru a nu pune în pericol șansele de viață ale tinerilor, sunt necesare măsuri structurale, durabile și pe termen lung în numeroase domenii de politică, iar acestea trebuie să fie axate în special pe tinerii care se confruntă cu forme multiple de discriminare sau cu alte dezavantaje. |
|
22. |
Viitoarea comunicare a Comisiei Europene privind moștenirea Anului european al tineretului din 2022, precum și evaluarea intermediară a Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 oferă o ocazie excelentă de a face un bilanț al experiențelor anterioare și de a consolida principalele instrumente existente ale politicii pentru tineret (26), precum și de a plasa priorități precum bunăstarea tinerilor în centrul procesului de elaborare a politicilor și de a le oferi șanse egale de a-și realiza planurile de viață fără violență și cu deplina conștientizare și exercitare a drepturilor lor (27). |
|
23. |
Rolul jucat de coordonatorul pentru tineret la nivelul UE al Comisiei Europene, care consolidează cooperarea transsectorială și integrarea, precum și dezvoltarea cunoștințelor și schimbul de cunoștințe cu privire la aspectele legate de tineret în cadrul serviciilor Comisiei Europene și care colaborează strâns cu diverse părți interesate pentru a asigura o comunicare coerentă cu tinerii, a fost o inovație majoră la care s-a ajuns ca urmare a Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027. |
AVÂND ÎN VEDERE CĂ:
|
24. |
Toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate și toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. Astfel, Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul programelor sale, cum ar fi Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, ar trebui să depună eforturi pentru a proteja drepturile tinerilor, să abordeze provocările cu care se confruntă și să răspundă nevoilor și așteptărilor lor. În acest mod, poate fi asigurată o UE care investește în propriul său viitor și care își menține durabilitatea economică, socială și de mediu. |
|
25. |
Tinerii sunt subiecți de drept, cu potențialul, capacitățile și talentele lor esențiale pentru orice societate, și ar trebui să fie integrați pe deplin în procesele politice și în procesele decizionale. |
|
26. |
Participarea tinerilor este o condiție esențială pentru legitimarea și creșterea eficienței oricărui proces politic, precum și pentru a le permite tinerilor să aibă încredere în instituțiile europene și să creadă în acestea, consolidând legăturile care îi leagă de identitatea și valorile unei Europe care are obligația de a-și asuma angajamentul față de viitorul tinerilor săi. |
|
27. |
Tinerii din Europa reprezintă o populație complexă și diversă, iar UE ar trebui să garanteze că elaborarea politicilor orientate spre tineret adoptă o abordare bazată pe drepturi, care integrează punctul de vedere al tineretului, astfel încât aceste politici să fie cu adevărat incluzive și să vizeze toți tinerii în toate contextele diverse existente în întreaga Europă. |
|
28. |
Viețile tinerilor sunt influențate de politici ancorate în domenii de politică diferite și cu diferite niveluri de punere în aplicare. Prin urmare, numai prin integrarea tineretului ca element prioritar în diferitele domenii de politici se poate asigura că nevoile specifice ale tinerilor sau efectele asupra acestora sunt luate în considerare în politicile sau programele prevăzute (28). |
|
29. |
Aceste politici europene trebuie să se concentreze, de asemenea, pe bunăstare, sănătate mintală și asistență medicală, incluzând o reflecție colectivă și acțiuni politice ulterioare pentru a proteja rolul tinerilor în partajarea resurselor și capacitatea acestora de a influența procesele decizionale din punctul de vedere al apartenenței la o anumită generație, prin cooperare intergenerațională. |
COMISIA EUROPEANĂ ESTE INVITATĂ:
|
30. |
Să consolideze integrarea aspectelor legate de tineret în toate domeniile de politici, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 și cu Anul european al tineretului, pentru a promova includerea punctului de vedere al tineretului în elaborarea politicilor UE. Mai precis, să integreze punctul de vedere al tineretului în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor, aplicând această abordare în toate domeniile care afectează viața tinerilor și implicându-l pe coordonatorul pentru tineret la nivelul UE, după caz. |
|
31. |
Să se asigure că instrumentele existente ale Comisiei pentru o mai bună legiferare sunt utilizate pe deplin, astfel încât impactul asupra tinerilor să fie luat în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE. O mai bună integrare a punctelor de vedere ale tinerilor în procesul de elaborare a politicilor ar putea contribui la realizarea obiectivelor unui test al UE pentru tineret. |
|
32. |
Să exploreze și să analizeze mai în detaliu utilizarea unei evaluări a impactului normativ al politicilor UE asupra tinerilor. Aceasta poate include posibila aplicare a unui test UE pentru tineret. Un astfel de test pentru tineret ar putea fi înțeles ca un instrument analitic care ar urma să evalueze impactul politicilor UE asupra tinerilor. Acesta s-ar putea inspira din modelele care există deja în unele state membre. |
RESPECTÂND PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII, STATELE MEMBRE ȘI COMISIA SUNT INVITATE, ÎN DOMENIILE LOR DE COMPETENȚĂ ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:
|
33. |
Să coopereze pentru politica privind integrarea aspectelor legate de tineret în toate domeniile de politici, după caz, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, pentru a promova integrarea perspectivei tineretului în elaborarea politicilor în UE. Mai precis, să încurajeze integrarea aspectelor legate de tineret în procesul decizional și în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor, aplicând această abordare în toate domeniile care afectează viața tinerilor. |
|
34. |
Să îmbunătățească cooperarea – inclusiv învățarea reciprocă, între Comisia Europeană, statele membre, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante – inclusiv prin intermediul practicilor existente, cum ar fi activitățile de învățare reciprocă, cu privire la punerea în aplicare a unor abordări incluzive în politicile publice care să analizeze impactul acestora asupra vieții tinerilor. |
|
35. |
Să încurajeze procesul decizional care este bazat puternic pe dovezi și pe date empirice (29) și să recunoască faptul că integrarea aspectelor legate de tineret și participarea semnificativă a tinerilor sunt esențiale în elaborarea politicilor publice. |
|
36. |
Să coopereze, alături de părțile interesate relevante, în cadrul eforturilor necesare pentru a integra dimensiunea referitoare la tineret în evaluarea impactului și în evaluarea politicilor în UE, cu scopul de a îmbunătăți procesele decizionale și de a permite tinerilor din UE să joace un rol important în definirea propriului viitor. |
|
37. |
Să valorifice realizările și abordarea cocreativă a Anului european al tineretului și să genereze în continuare o angajare pe mai multe niveluri care să implice instituțiile europene, statele membre și tinerii din UE, subliniind valorile transparenței și accesibilității, pentru a genera un impact pozitiv asupra legăturilor care îi leagă pe tinerii europeni de UE. |
(1) În aceste concluzii, integrarea aspectelor legate de tineret este înțeleasă ca o abordare care integrează punctul de vedere și nevoile tinerilor în procesele de formulare, monitorizare și evaluare a politicilor, precum și în procesele decizionale. Integrarea aspectelor legate de tineret asigură faptul că provocările și preocupările inerente tinerilor nu sunt abordate în mod izolat, ci sunt integrate în mod transversal în cadre mai ample de politici.
(2) Citat: „să îmbunătățească deciziile de politică în ceea ce privește impactul acestora asupra tinerilor în toate sectoarele, îndeosebi ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și incluziunea socială;”.
(3) Conform Eurobarometrului Flash privind tinerii și democrația realizat între 22 februarie și 4 martie 2022, cea mai răspândită dorință a tinerilor legată de Anul european al tineretului din 2022 a fost ca factorii de decizie să asculte mai cu atenție cererile lor și să acționeze în consecință (72 %), precum și să le sprijine dezvoltarea personală, socială și profesională (71 %). Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a întărit convingerea tinerilor că obiectivele principale ale UE sunt să mențină pacea, să consolideze securitatea internațională și să promoveze cooperarea internațională (37 %). Așteptările care au ocupat următoarele locuri în clasament au fost ca UE să sporească oportunitățile de angajare pentru tineri (33 %), să combată sărăcia și inegalitățile economice și sociale (32 %), precum și să promoveze politici prietenoase cu mediul și să combată schimbările climatice (31 %). Tinerii consideră că temele-cheie pe care ar trebui să se focalizeze Anul european al tineretului sunt nu numai sănătatea mintală și fizică și bunăstarea (34 %), protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice (34 %), dar și educația și formarea, inclusiv libera circulație a celor care studiază (33 %).
(4) Eurostat. Datele statistice pe înțelesul tuturor: tinerii și excluziunea socială.
(5) Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la accesul la locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți [2019/2187(INI)].
(6) După cum o indică cifrele Eurostat din 2020, toate statele membre ale UE au înregistrat o rată mai ridicată a privării severe de locuință în rândul tinerilor decât în rândul populației în ansamblu.
(7) Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Raport privind drepturile fundamentale 2021.
(8) Concluziile președinției privind siguranța persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană, documentul 9942/23.
(9) Cinci strategii privind egalitatea au fost adoptate în 2020 și 2021 pentru a realiza progrese în direcția unei Uniuni a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 [COM(2020) 152 final]; Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 [COM(2020) 698 final]; Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 [COM(2020) 565 final]; Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru perioada 2020-2030 [COM(2020) 620 final] și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 [COM(2021) 101 final].
(10) Eurobarometrul Flash, raportul pe septembrie 2021.
(11) Acest sentiment sporește cu cât este mai îndepărtată sfera de guvernanță avută în vedere: 53 % consideră că nu au niciun cuvânt de spus când vine vorba despre deciziile, legile și politicile care afectează regiunea lor sau că impactul lor este foarte limitat, iar acest procent ajunge până la 70 % pentru chestiunile care afectează UE în ansamblu.
(12) Comitetul Economic și Social European, Testul UE pentru tineret (aviz din proprie inițiativă), 21 septembrie 2022, SOC/728 -EESC-2022.
(13) Rezoluția Parlamentului European din 24 noiembrie 2022 referitoare la moștenirea Anului european al tineretului din 2022 [2022/2953(RSP)].
(14) Carta privind tineretul și democrația, Comitetul European al Regiunilor, noiembrie 2022.
(15) Conferința privind viitorul Europei, Raport privind rezultatul final al conferinței, mai 2022.
(16) Obiectivele pentru tineret rezultate în urma dialogului structurat cu tineretul 2017-2018 afirmă că „deficitele democratice din procesele UE au fost identificate ca fiind una dintre cauzele euroscepticismului în creștere în rândul tinerilor” și propun măsuri specifice referitoare la aceste deficite. Strategia UE pentru tineret, anexa 3.
(17) A se vedea nota de subsol nr. 4.
(18) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rezultatele celui de al nouălea ciclu al dialogului UE cu tinerii, 2023/C 185/04.
(19) Eurobarometrul Flash, sondajul Parlamentului European referitor la tineri, septembrie 2021.
(20) Organizația Mondială a Sănătății consideră că discriminarea pe motive de vârstă este a treia cauză principală de discriminare la nivel mondial.
(21) Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al competențelor (JO L 125, 11.5.2023, p. 1).
(22) Eurostat, Datele statistice pe înțelesul tuturor: șomajul în rândul tinerilor, august 2022.
(23) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, COM(2020) 152 final.
(24) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, COM(2020) 698 final.
(25) Recomandarea CM/Rec(2015)3 adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 21 ianuarie 2015.
(26) Instrumentele enumerate în secțiunea 3 a Strategiei Uniunii Europene pentru tineret, referitoare la cooperarea pe baza instrumentelor și a guvernanței.
(27) A se vedea nota de subsol nr. 3.
(28) Declarația de la Reykjavik intitulată „Uniți în jurul valorilor noastre”, emisă în urma celui de al 4-lea summit al șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului Europei (16-17 mai 2023, Reykjavik).
(29) Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, JO C 456, 18.12.2018, p. 1..
ANEXĂ
Promovarea politicilor pentru tineret a fost constantă în ultimii ani, după cum o demonstrează următoarele:
|
— |
Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, cu cele unsprezece obiective europene pentru tineret, concepute pentru a reprezenta și a promova prioritățile tinerilor din Europa înainte de pandemie. |
|
— |
Accentul pus pe tineri în Pilonul european al drepturilor sociale, care stabilește 20 de principii-cheie care sunt esențiale pentru ca piețele muncii și sistemele de protecție socială să fie echitabile și eficace. |
|
— |
Adoptarea, în 2020, a Planului de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 al Comisiei Europene, care acordă o atenție deosebită tinerilor europeni. |
|
— |
Angajamentul asumat în 2020 de a aplica Garanția pentru tineret consolidată, care a întărit sprijinul larg pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în întreaga UE, printr-o abordare mai incluzivă. |
|
— |
Desemnarea anului 2022 drept An european al tineretului, cu scopul de a consolida, a capacita și a promova noi spații și oportunități pentru ca tinerii să participe și să joace un rol de vector în Europa. |
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1342/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)