—

având în vedere decizia sa din 10 martie 2022 privind constituirea unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE 2) și stabilirea responsabilităților, componenței numerice și a duratei mandatului comisiei speciale (1) și decizia sa din 14 februarie 2023 de modificare a deciziei din 10 martie 2022 și de ajustare a titlului și a responsabilităților acesteia (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea (3) (numită în continuare „raportul INGE 1”),

—

având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie în urma recomandărilor Parlamentului din rezoluția sa din 9 martie 2022,

—

având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobată de Consiliu la 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 24 martie 2022,

—

având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (4),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 13 iulie 2022 intitulată „Raportul din 2022 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană” (COM(2022)0500),

—

având în vedere rezoluția sa din 8 martie 2022 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în Europa (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai generală de transparență și responsabilitate în instituțiile europene (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda țărilor terțe împotriva sa (7),

—

având în vedere recomandarea sa din 13 martie 2019 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE privind comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda țărilor terțe împotriva sa (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (9),

—

având în vedere articolele privind responsabilitatea statelor pentru fapte internaționale ilicite,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în special articolul 20,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (10),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 27 aprilie 2022 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (COM(2022)0177),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

—

având în vedere propunerea din 16 septembrie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei) și de modificare a Directivei 2010/13/UE (COM(2022)0457),

—

având în vedere raportul final al Conferinței privind viitorul Europei și, în special, propunerile 27 și 37 cuprinse în acesta,

—

având în vedere Codul de bune practici consolidat împotriva dezinformării din 2022,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (11),

—

având în vedere Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (12) (Directiva privind reziliența entităților critice),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 18 octombrie 2022 de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată la nivelul Uniunii în vederea consolidării rezilienței infrastructurii critice (COM(2022)0551),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 25 noiembrie 2021 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică (COM(2021)0731) și amendamentele la acesta, adoptate de Parlament la 2 februarie 2023  (13),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 25 noiembrie 2021 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (COM(2021)0734),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823) (Directiva NIS2),

—

având în vedere raportul special nr. 5/2022 din 29 martie 2022 al Curții de Conturi Europene (CCE) intitulat „Securitatea cibernetică a instituțiilor, organelor și agențiilor UE: per ansamblu, nivelul de pregătire nu este proporțional cu amenințările”,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 22 martie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (COM(2022)0122),

—

având în vedere acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (14),

—

având în vedere Declarația comună a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie din 5 decembrie 2022,

—

având în vedere Raportul anual al CCE privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021,

—

având în vedere Codul european de standarde pentru organizațiile independente de verificare a faptelor, publicat de Rețeaua europeană de standarde de verificare a faptelor în august 2022,

—

având în vedere articolele 54 și 207 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul intermediar al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea, și privind consolidarea integrității, transparenței și responsabilității în Parlamentul European (ING2) (A9-0187/2023),

A.

întrucât Parlamentul a adoptat, la 9 martie 2022, o rezoluție în care își prezintă recomandările bazate pe raportul primei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea; întrucât, printre recomandările sale, acest raport a solicitat, printre altele, adoptarea unei strategii coordonate împotriva ingerințelor străine; întrucât Comisia a elaborat un document care dă curs acestor recomandări, sugerând, printre altele, că o astfel de strategie există de facto deja sub forma unor diferite moduri de coordonare interinstituțională;

B.

întrucât Parlamentul European este singurul organism ales în mod direct dintre instituțiile UE și se află în prima linie a discuțiilor politice ale UE privind combaterea ingerințelor străine, a manipulării informațiilor și a amenințărilor hibride în democrațiile noastre, inclusiv în instituțiile UE; întrucât evenimentele recente au evidențiat faptul că Parlamentul este ținta unor campanii diverse și agresive de ingerințe străine;

C.

întrucât Președinta Comisiei a anunțat în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2022 că Comisia va prezenta un pachet privind apărarea democrației, programat pentru adoptare în al doilea trimestru al anului 2023; întrucât acest pachet ar include o propunere legislativă pentru a proteja democrațiile de entitățile din țări terțe care desfășoară în UE activități care pot afecta opinia publică și sfera democratică, o analiză a acțiunilor din cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, precum și măsuri pentru a asigura alegerile securizate și reziliente, inclusiv, printre altele, măsuri de securitate cibernetică în cadrul proceselor electorale;

D.

întrucât Consiliul Uniunii Europene, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au condus împreună un exercițiu comun intitulat „EU Integrated Resolve 2022”, menit să testeze răspunsul UE la campaniile hibride;

E.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a pornit de la un război informațional atent planificat și executat în mod agresiv înaintea invaziei militare la scară largă din 24 februarie 2022; întrucât Rusia utilizează o serie de metode diferite de ingerință, integrate într-o strategie mai amplă de a vătăma, deruta, speria, slăbi și diviza statele membre ale UE și vecinătatea acesteia; întrucât Statele Unite și Regatul Unit au desfășurat campanii eficiente de comunicare de „demascare prealabilă” înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care au implicat utilizarea fără precedent a unor informații fiabile disponibile și publicarea acestora pentru a contracara narațiunea Kremlinului și a face lumină asupra minciunilor guvernului rus și ale actorilor implicați; întrucât Rusia desfășoară de ani de zile campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, acapararea elitelor și atacuri menite să rescrie istoria în încercarea de a pregăti terenul pentru invadarea Ucrainei, și de a o susține;

F.

întrucât se așteaptă ca serviciile Parlamentului să depună eforturi semnificative pentru a da curs recomandărilor adoptate la 9 martie 2022, în special în pregătirea alegerilor europene din 2024; întrucât grupul operativ al Parlamentului privind dezinformarea a fost însărcinat să coordoneze activitatea diferitelor direcții generale ale Parlamentului European și să coopereze cu alte instituții ale UE cu privire la o serie de acțiuni întreprinse în special în următoarele domenii: conștientizarea situației, consolidarea rezilienței, „demascarea prealabilă” și contribuția la un spațiu informațional sănătos, precum și atenuarea;

G.

întrucât Parlamentul sprijină în mod proactiv democrația parlamentară într-o serie de țări din afara UE, inclusiv prin acțiunile Grupului de susținere a democrației și a alegerilor (GDA); întrucât vecinătatea imediată a UE este deosebit de importantă în această privință;

H.

întrucât țările în curs de aderare la UE se confruntă cu provocări generate de ingerințele străine răuvoitoare și de campaniile de dezinformare; întrucât evoluțiile din trecut au arătat că neextinderea UE are un cost strategic grav; întrucât Balcanii de Vest reprezintă o zonă de concurență strategică și geopolitică, iar unele țări din regiune sunt predispuse la destabilizare, constituind o amenințare pentru securitatea și stabilitatea continentului nostru; întrucât țările terțe exploatează aceste vulnerabilități, inclusiv prin investiții strategice și campanii de dezinformare; întrucât stabilitatea, securitatea și reziliența democratică a statelor în curs de aderare sunt legate în mod indisolubil de securitatea, stabilitatea și reziliența democratică a UE;

I.

întrucât scopul acestor campanii de ingerință din Balcanii de Vest este de a influența negativ orientarea Euro-Atlantică în creștere și stabilitatea țărilor individuale, pentru a schimba astfel orientarea regiunii în ansamblu; întrucât Rusia își folosește influența în Serbia încercând să destabilizeze și să se amestece în statele suverane învecinate: în Bosnia, prin Republica Srpska; în Muntenegru, prin sentimentele pro-sârbe ale țării, precum și prin Biserica Ortodoxă Sârbă; iar în Kosovo prin exploatarea și ațâțarea disputelor existente în nordul Kosovo; întrucât, prin urmare, Rusia are încă o influență notabilă în Balcanii de Vest, având puterea de a interveni în încercările regionale de reconciliere, integrare și reformare în direcția democratizării;

J.

întrucât inițiative precum proiectul RADAR finanțat de UE, realizat de Asociația Europeană de Studii Politice (TEPSA, un consorțiu paneuropean de institute de cercetare și universități de vârf), urmăresc să sensibilizeze cetățenii cu privire la dezinformare și să ofere o platformă publică de dezbatere, iar proiectul se axează în special pe tineri pentru a le face auzite vocile, pentru a întări implicarea lor în societatea civilă și pentru a le îmbunătăți educația în ceea ce privește gândirea critică și alfabetizarea mediatică;

K.

întrucât este necesară o abordare holistică, care să cuprindă societățile noastre în ansamblul lor, în ceea ce privește educarea și formarea cetățenilor europeni de toate vârstele, inclusiv o formare specifică pentru persoanele în vârstă de muncă și în școli, pentru a detecta și a fi rezistente în fața unor posibile operațiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor; întrucât ar trebui stabilită o strategie pentru a prezenta în mod preventiv utilizatorilor de internet materiale video și conținut privind tacticile din spatele dezinformării, care au potențialul de a-i face mai conștienți și mai rezilienți la dezinformare și la dezinformare și de a spori reziliența grupurilor vulnerabile ale populației; întrucât sensibilizarea publicului și dialogul constant cu mass-media sunt esențiale în acest sens; întrucât succesul comunicării împotriva dezinformării este direct proporțional cu încrederea în instituțiile care comunică;

L.

întrucât antisemitismul contemporan îmbracă numeroase forme, inclusiv discursul de ură online și (re)apariția unor noi teorii ale conspirației, și întrucât, în cadrul Strategiei UE de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești (2021-2030), UE și-a stabilit angajamentul față de un viitor fără antisemitism în UE și în afara acesteia;

M.

întrucât organizațiile societății civile (OSC) joacă un rol esențial de apărători, sunt esențiale pentru construirea unei reziliențe democratice din interior și pentru protejarea democrației și să sprijine lupta împotriva încălcărilor statului de drept, contribuind activ, în același timp, la promovarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale pe teren; întrucât, în special, OSC joacă un rol important în detectarea și combaterea ingerințelor externe în procesele democratice; întrucât organizațiile societății civile joacă un rol esențial în dezvoltarea autoreglementării, permițând crearea de standarde industriale pentru a combate dezinformarea, în special în domeniile în care orice acțiune a statului poate crea neîncredere; întrucât atunci când participarea cetățenilor și a societății civile la procesele democratice este întărită în continuare, democrația în ansamblul ei este mai bine protejată împotriva riscului de ingerințe străine;

N.

întrucât organizațiile societății civile, grupurile de reflecție, agențiile de consultanță, fundațiile și întreprinderile nu sunt împiedicate să se confrunte cu astfel de interferențe și, în unele cazuri, pot servi drept vehicul, instrument sau vector de influență din partea actorilor rău-intenționați, inclusiv a actorilor din țări terțe, care sponsorizează în mod direct ingerințele străine sau instigă la acestea și influențează factorii de decizie politică; întrucât transparența este esențială pentru a se asigura că acești actori nu devin și nu sunt utilizați ca instrumente pentru ingerințe străine și, prin urmare, trebuie respectate și urmărite norme clare privind influența lor; întrucât unele state membre ale UE au încercat să pună în aplicare mecanisme de verificare a finanțării guvernamentale străine pentru organizațiile societății civile, în special din Rusia și China;

O.

întrucât sprijinul acordat de UE OSC prin intermediul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV) a intensificat eforturile de sprijinire a organizațiilor societății civile, în special a celor mai mici, locale, care se confruntă cu constrângeri deosebite; întrucât unele state membre, prin programele naționale de redresare și reziliență, au asigurat finanțare pentru consolidarea capacităților de verificare a informațiilor și de combatere a dezinformării;

P.

întrucât, în pofida anumitor resurse financiare disponibile, inclusiv a proiectelor de succes din fondurile și programele UE, finanțarea organizațiilor societății civile și a mass-mediei este, în general, fragmentată, bazată pe proiecte și adesea provine din țări din afara UE; întrucât procedura de solicitare a finanțării ar trebui să fie transparentă și accesibilă; întrucât Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că lipsa unei strategii coerente a UE în domeniul educației mediatice care să includă combaterea dezinformării, și fragmentarea acțiunilor UE diluează impactul proiectelor de educație mediatică și că multe astfel de proiecte nu au demonstrat o amploare și o anvergură suficiente;

Q.

întrucât jurnalismul bazat pe fapte joacă un rol esențial într-o societate democratică, respectând principiile veridicității, exactității, imparțialității, onestității și independenței; întrucât libertatea de exprimare și de informare sunt drepturi fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a UE, precum și de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; întrucât tabloidizarea mass-mediei are un efect negativ asupra fiabilității informațiilor accesibile publicului și asupra peisajului mediatic;

R.

întrucât avertizorii de integritate, ziariștii, OSC, activiștii și apărătorii drepturilor omului se confruntă din ce în ce mai mult cu intimidări, supraveghere invazivă și piraterie informatică, hărțuire și amenințări, inclusiv cu amenințări juridice și litigii abuzive; întrucât ei ar trebui să fie sprijiniți de UE și de instituțiile sale; întrucât acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), inclusiv cele inițiate de autoritățile din țări terțe împotriva cetățenilor UE sau a entităților cu sediul în UE, constituie o amenințare gravă la adresa democrației și a drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și de informare, deoarece acestea sunt modalități de a îi împiedica pe ziariști și pe activiști, precum și pe unii actori ai societății civile mai ample, să se exprime cu privire la chestiuni de interes public și să îi pedepsească pentru aceasta, având, astfel, un efect de intimidare asupra tuturor vocilor critice reale sau potențiale;

S.

întrucât, în UE, există cazuri în care viața unor jurnaliști a fost amenințată în urma cercetărilor efectuate pe teme de interes public; întrucât există puteri străine suspectate de ingerințe în Uniune, care și-au extins măsurile represive la teritorii din Uniune pentru a îi reduce la tăcere pe ziariștii care doresc să mediatizeze și să denunțe acte criminale; întrucât un exemplu în acest sens este strategia de hărțuire judiciară exercitată de Regatul Maroc împotriva ziaristului spaniol Ignacio Cembrero; întrucât unii ziariști și apărători ai drepturilor omului cărora li s-a acordat azil în UE sunt în continuare ținta unor persecuții, hărțuiri, violențe și tentative de asasinat; întrucât statele membre ar trebui să le asigure securitatea și să le permită să își continue activitatea;

T.

întrucât reducerea eficacității manipulării rău-intenționate a informațiilor și, în special, a efectelor acesteia asupra funcționării proceselor democratice, constituie o chestiune de interes public; întrucât dezinformarea diminuează capacitatea cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză și de a participa liber la procesele democratice; întrucât această situație s-a intensificat prin dezvoltarea rapidă a unor noi tipuri de mijloace de comunicare în masă; întrucât, potrivit Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022, nicio țară nu prezintă un risc scăzut în ceea ce privește indicatorul „viabilitate mediatică”, ceea ce reflectă amenințările economice existente la adresa pluralismului mediatic; întrucât mass-media de știri prezentă pe piețe mai mici, inclusiv mass-media locală, regională și de nișă, se confruntă cu provocări suplimentare, deoarece dispun de venituri limitate și devin și mai puțin viabile dacă aplică modelele comerciale actuale și nici nu pot adopta noi modele în același mod ca mass-media care activează pe piețe mai mari; întrucât, în plus, unele state membre, pe care Rusia le consideră în sfera sa de influență, sunt mai expuse la riscurile geopolitice care decurg din ingerința Kremlinului în spațiul lor informațional;

U.

întrucât promovarea independenței și a pluralismului mass-mediei și a alfabetizării mediatice în combaterea dezinformării este una dintre propunerile cetățenilor cuprinse în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, publicat la 9 mai 2022, în care cetățenii au solicitat în mod specific ca UE să abordeze amenințările la adresa independenței mass-mediei prin instituirea unor standarde minime la nivelul UE, precum și să apere și să sprijine mass-media liberă, pluralistă și independentă, să intensifice lupta împotriva dezinformării și a ingerințelor străine și să asigure protecția jurnaliștilor; întrucât raportul final al Conferinței privind viitorul Europei conținea și apeluri pentru înființarea unui organism al UE însărcinat cu gestionarea și combaterea dezinformării și a ingerințelor țintite, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale în materie de securitate cibernetică, precum și elaborarea de acte normative și orientări pentru platformele online și companiile de comunicare socială pentru a trata vulnerabilitățile la dezinformare;

V.

întrucât integritatea pieței interne a serviciilor mass-media poate fi compromisă, iar polarizarea societății poate fi încurajată de furnizorii de mass-media care se implică în mod sistematic în dezinformare, inclusiv prin manipularea informațiilor și ingerințe din partea unor furnizori de servicii media controlați de stat și finanțați de anumite țări din afara UE, cum ar fi China, Rusia și Turcia; întrucât un peisaj mediatic extrem de concentrat și controlat de guvern poate duce la o autocrație informațională, în care statul sau actori străini răuvoitori își pot exercita cu ușurință influența prin manipularea informațiilor;

W.

întrucât China a investit aproape trei miliarde EUR în firme de mass-media europene în ultimii 10 ani, fără un răspuns adecvat din partea UE și a statelor sale membre; întrucât exemplul Chinei ar putea fi urmat de alte state cu ideologii politice autoritare similare, ceea ce implică riscuri considerabile pentru integritatea democrațiilor europene și interferența altor țări în afacerile interne ale UE; întrucât o serie de Institute Confucius administrate de statul chinez, care răspândesc propagandă și se amestecă în instituțiile academice, funcționează încă în UE; întrucât mass-media chineză reprezintă și diseminează ideologia Partidului Comunist Chinez (PCC); întrucât conturile de boți chinezi sunt din ce în ce mai active pe platformele sociale și pe rețelele de socializare și servesc nevoilor autorităților chineze;

X.

întrucât o operațiune masivă care viza instituțiile internaționale, în special cele din Bruxelles și Geneva, și care servea intereselor indiene, a fost recent descoperită de EU DisinfoLab, implicând sute de organe de media false și zeci de organizații neguvernamentale organizate de guvern;

Y.

întrucât doar unele state membre ale UE dispun de mecanisme de examinare a investițiilor străine în mass-media; întrucât cunoașterea structurilor de proprietate efectivă a canalelor mediatice este de interes public;

Z.

întrucât există în continuare deficiențe structurale importante care facilitează manipularea informațiilor prin intermediul platformelor online; întrucât modelele de afaceri al platformelor online se bazează pe date personale, pe algoritmi care promovează conținuturi și publicitate extreme și dezbinătoare, prin care mai multă implicare înseamnă mai multe venituri din publicitate, iar stimularea implicării recompensează opiniile dezbinătoare și extreme în detrimentul informațiilor bazate pe fapte; întrucât platformele online sunt, prin urmare, concepute într-un mod care ajută la amplificarea teoriilor conspirației și dezinformării; întrucât aceste platforme online globale au avut, în plus, un puternic impact perturbator asupra viabilității economice a sectorului media european, deoarece domină piața de publicitate, influențând astfel modelele de afaceri din domeniul media;

AA.

întrucât, deși Codul de bune practici privind dezinformarea a fost consolidat, multe probleme structurale persistă, cum ar fi lipsa unor norme obligatorii și prevederea conform căreia întreprinderile își pot alege propriile angajamente, ceea ce, în cele din urmă, împiedică succesul Codului de bune practici ca instrument;

AB.

întrucât tehnologiile generative de inteligență artificială (IA) care evoluează rapid ar putea avea consecințe grave care ar putea permite actorilor rău-intenționați să producă și să răspândească mai mult conținut de dezinformare, mai ieftin și mai rapid; întrucât țările din întreaga lume care nu dispun de resurse pentru a face față acestei încercări s-ar putea confrunta cu efecte deosebit de devastatoare;

AC.

întrucât propunerea Comisiei privind transparența și direcționarea publicității politice urmărește să trateze aceste probleme structurale în contextul publicității politice;

AD.

întrucât platformele au dezvoltat mai multe inițiative de combatere a dezinformării online, concepând campanii de „demascare prealabilă” pentru a îi informa pe utilizatori cu privire la pericolele dezinformării, avertizând în mod preventiv și dezmințind afirmațiile false făcute prin intermediul campaniilor de dezinformare și informare greșită întreprinse de actori rău-intenționați; întrucât efectul acestor inițiative nu poate fi evaluat pe deplin din cauza lipsei unor analize independente sau instituționalizate efectuate de cercetători cu acces deplin la date;

AE.

întrucât conținutul în alte limbi decât limba engleză rămâne în mare măsură nemonitorizat deoarece platformele încă nu utilizează un număr suficient de evaluatori și verificatori ai informațiilor capabili să își îndeplinească sarcinile în alte limbi, în special în limbile mai mici din țările grav afectate de dezinformare; întrucât platformele online ar trebui să garanteze drepturile fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi libertatea de exprimare și de informare;

AF.

întrucât, de la preluarea Twitter de către Elon Musk, compania a introdus o politică vizând informarea greșită pe timp de criză, potrivit căreia compania ar lua măsuri ca răspuns la tweet-uri care conțin acuzații false sau înșelătoare privind utilizarea forței și a armelor, ar răspunde prin acordarea de prioritate tweet-urilor din conturile mass-media afiliate unui stat și ar transmite un avertisment conform căruia un tweet a încălcat politica companiei vizând informarea greșită pe timp de criză, dar această abordare a fost parțial anulată la 23 noiembrie 2022; întrucât compania a concediat personalul tuturor departamentelor responsabile cu detectarea, clasificarea sau răspunsul la dezinformare, inclusiv majoritatea moderatorilor de conținut și a echipelor specifice fiecărei țări, și a reinstituit peste 60 000 de conturi despre care s-a constatat anterior că au încălcat normele platformei prin partajarea dezinformării, implicarea în hărțuire sau abuz sau comiterea de înșelăciuni; întrucât, de la preluare, s-a înregistrat o creștere de aproximativ 40 % a conținutului abuziv; întrucât au avut loc suspendări repetate și intolerabile ale conturilor ziariștilor și ale canalelor de media fără o justificare concretă;

AG.

întrucât relatările din mass-media privind documentele interne au ridicat semne de întrebare cu privire la neutralitatea politică a eforturilor companiei de a-și pune în aplicare politicile de combatere a ingerințelor străine și a dezinformării în alegerile prezidențiale din SUA din 2020 și dacă aceste eforturi echivalează, de asemenea, cu o formă de ingerință în dezbaterea politică și socială mai amplă din jurul alegerilor, deoarece zeci de e-mailuri interne au arătat că principalele partide din Statele Unite ale Americii au utilizat metode de combatere a dezinformării și a discursului de incitare la ură pentru a controla electoratul; întrucât rămâne neclar cum se va dezvolta Twitter în viitorul apropiat, din cauza declarațiilor și a deciziilor îngrijorătoare luate de noua sa conducere superioară;

AH.

întrucât dezinformarea și informarea greșită în materie de sănătate reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice, deoarece erodează încrederea publicului în știință, în instituțiile publice, autorități și în personalul medical, generând totodată ostilitate față de acestea și promovând teoriile conspirației; întrucât o astfel de dezinformare poate pune viața în pericol când descurajează oamenii să apeleze la tratamente recomandate din punct de vedere medical, inclusiv la vaccinări, sau când promovează tratamente false; întrucât, în timpul pandemiei de COVID-19, volumul de conținuturi legate de COVID-19 care nu au fost tratate după ce au fost verificate și s-a constatat că era constituit din informații greșite sau dezinformări s-a ridicat la 20 % în germană și spaniolă, la 47 % în franceză și la 84 % în italiană; întrucât limbile cu circulație mai restrânsă au fost afectate și mai puternic;

AI.

întrucât rețelele de boți și conturile false de pe rețelele de socializare sunt utilizate de actori rău-intenționați pentru a submina procesele democratice; întrucât Meta a eliminat două rețele originare din China și Rusia pentru încălcarea politicii sale împotriva unui comportament neautentic coordonat; întrucât rețeaua originară din Rusia, compusă din peste 60 de site-uri web, a asumat identitatea unor site-uri internet legitime ale unor organizații de știri din Europa și a publicat articole originale care au criticat Ucraina, au sprijinit Rusia și au susținut că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ar fi de natură să aibă efecte opuse celor scontate; întrucât EU DisinfoLab a făcut constatări similare în ancheta sa privind Doppelgänger; întrucât acesta este doar vârful icebergului, iar platformele online trebuie să fie în permanență vigilente și să își îmbunătățească politicile de moderare a conținutului;

AJ.

întrucât există o lipsă de supraveghere a unor platforme cum ar fi Reddit și Telegram, unde dezinformarea se răspândește în mare parte în mod necontrolat; întrucât Spotify găzduiește podcasturi cu conținut de informare greșită și dezinformare, în special în ceea ce privește dezinformarea despre vaccinuri; întrucât unele dintre acestea au până la 11 milioane de ascultători pe episod; întrucât compania a refuzat să ia orice măsuri împotriva conturilor care difuzează podcasturile, deoarece nu are o politică referitoare la dezinformare; întrucât UE a demarat mai multe investigații privind TikTok, referitoare la transferul de date ale cetățenilor UE către China și la publicitatea orientată către minori;

AK.

întrucât Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) (15) a intrat în vigoare la 16 noiembrie 2022 și se va aplica începând cu 17 februarie 2024; întrucât acesta armonizează pe deplin normele aplicabile serviciilor intermediare pe piața internă și conține dispoziții specifice aplicabile platformelor online foarte mari (VLOP) și motoarelor de căutare online foarte mari (VLOSE) în ceea ce privește riscurile sistemice, cum ar fi dezinformarea și manipularea;

AL.

întrucât DSA creează obligații pentru VLOP și VLOSE de a efectua evaluări anuale ale riscurilor și de a lua măsuri pentru a atenua riscurile care decurg din conceperea și utilizarea serviciilor lor; întrucât unele dispoziții ale DSA ar trebui extinse la platformele mai mici, pe care dezinformarea continuă să se răspândească nestingherită;

AM.

întrucât DSA clasifică dezinformarea și manipularea alegerilor drept riscuri sistemice;

AN.

întrucât algoritmii concepuți să aducă beneficii modelelor de afaceri ale platformelor joacă un rol esențial în amplificarea narațiunilor false și înșelătoare, creând bule de filtrare care limitează sau distorsionează informațiile disponibile pentru utilizatorii individuali; întrucât platformele nu au depus încă suficiente eforturi pentru a contracara această situație; întrucât dezvoltarea, testarea și funcționarea algoritmilor sunt încă lipsite de transparență;

AO.

întrucât rețelele de socializare sunt utilizate ca instrumente, de exemplu, pentru a răspândi propaganda rusă care urmărește să justifice invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin și pentru a promova mișcările politice antidemocratice din Balcani; întrucât inteligența artificială, prin intermediul utilizării rău-intenționate a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), cum ar fi ChatGPT, devine un instrument din ce în ce mai important utilizat pentru a răspândi propaganda și dezinformarea, dar va fi, de asemenea, esențială pentru a descoperi și a contracara mai eficient narațiunile false; întrucât este necesar să se dezvolte tehnologii digitale cu respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

AP.

întrucât Comisia a înființat un Centru european pentru transparență algoritmică, care face parte din Centrul Comun de Cercetare al Comisiei și este alcătuit în principal din ingineri și oameni de știință în domeniul datelor dedicați studierii algoritmilor;

AQ.

întrucât coordonatorii serviciilor digitale, care sunt autorități independente desemnate de fiecare stat membru, au un rol și o funcție importante și sunt responsabili de supravegherea și asigurarea respectării DSA în statele membre;

AR.

întrucât există un risc de dependență economică, dar și de spionaj și sabotaj, întreprinderile străine obținând influență asupra infrastructurii critice a UE; întrucât companiile maritime chineze au achiziționat participații majoritare sau importante în peste 20 de porturi europene, cum ar fi China Merchants Group în Franța și COSCO în porturile Pireu, Anvers, Bilbao, Genova, Hamburg, Rotterdam, Valencia și Zeebrugge; întrucât raportul INGE I a solicitat un cadru de reglementare și de punere în aplicare mai puternic pentru a asigura blocarea investițiilor străine directe (ISD) cu un efect negativ asupra securității UE;

AS.

întrucât actorii străini, în special China și Rusia, dar și Iranul, încearcă în mod activ să se infiltreze în infrastructurile critice și în lanțurile de aprovizionare europene pentru a fura informații și/sau know-how prin spionaj în vederea obținerii unui avantaj competitiv sau pentru a sabota părți ale acestor infrastructuri pentru a le afecta funcționarea; întrucât același comportament dăunător este asociat cu proiecte economice și de infrastructură în țările candidate și potențial candidate la UE; întrucât o amenințare crescândă pentru cetățenii europeni constă și în posibilitatea spionajului și a colectării de informații prin intermediul aparaturii electrocasnice obișnuite;

AT.

întrucât dependența energetică a UE de Rusia a creat dificultăți enorme pentru securitatea sa energetică după ce Rusia și-a început războiul de agresiune împotriva Ucrainei; întrucât proiectele de „capital coroziv” ale actorilor străini din statele membre, cum ar fi centrala nucleară Paks din Ungaria, riscă să influențeze deciziile politice; întrucât, în pofida ocupării ilegale și anexării de către Rusia a unor părți din Ucraina în 2014, multe țări din UE și-au sporit dependența de gaze de Rusia; întrucât unele dintre aceste țări și-au redus recent dependența la aproape 0 %;

AU.

întrucât programele de investiții pentru implementarea tehnologiei 5G, cum ar fi MIE2 Digital, precum și programul 6G al întreprinderii comune „Rețele și servicii inteligente” ar putea sprijini suveranitatea tehnologică și vor reduce dependența de furnizorii străini în acest domeniu prin construirea unei infrastructuri 5G sigure, precum și a unor capacități tehnologice 6G; întrucât dezvoltarea infrastructurii tehnologice critice pentru economia europeană ar trebui să fie rezervată producătorilor și dezvoltatorilor europeni sau celor din țări care împărtășesc aceeași viziune;

AV.

întrucât autoritățile naționale ale unor state membre și-au consolidat abordarea în ceea ce privește combaterea amenințărilor străine la adresa infrastructurii critice, cum ar fi spionajul și sabotajul;

AW.

întrucât dezinformarea și alte manipulări de informații afectează dezbaterea publică privind alegerile și alte procese democratice și pot împiedica cetățenii să facă alegeri în cunoștință de cauză sau îi pot descuraja total de la participarea politică; întrucât dezinformarea în campaniile politice reprezintă o amenințare directă la adresa concurenței politice democratice loiale; întrucât aceste aspecte reprezintă o încercare pentru alegerile europene din 2024;

AX.

întrucât, în ajunul alegerilor europene din 2024, se preconizează o intensificare a ingerințelor și a activităților de manipulare a informațiilor; întrucât alegerile europene sunt fundamentale pentru funcționarea proceselor democratice ale Uniunii Europene, promovând stabilitatea și legitimitatea acestora; întrucât integritatea democratică a Uniunii trebuie, prin urmare, apărată, inclusiv prin împiedicarea răspândirii dezinformării și a influenței străine nejustificate asupra alegerilor europene; întrucât propunerea privind transparența și direcționarea publicității politice ar putea aduce o contribuție prin stabilirea unei interdicții privind sponsorizarea publicității politice ce provine din țări nemembre ale UE;

AY.

întrucât alegerile libere și corecte sunt o piatră de temelie a țărilor democratice, iar procesele electorale independente și transparente sunt necesare pentru a promova un mediu electoral competitiv și încrederea cetățenilor în integritatea alegerilor; întrucât integritatea sistemică a proceselor electorale este, de asemenea, ancorată în cadrele juridic și instituțional care reglementează modul de desfășurare a alegerilor, inclusiv organismele cu responsabilități în privința alegerilor; întrucât calitatea și soliditatea acestor cadre și instituții democratice sunt esențiale pentru integritatea electorală a oricărei țări; întrucât rețelele de socializare online sunt instrumente din ce în ce mai importante în procesul decizional electoral;

AZ.

întrucât ingerințele în procesele electorale pot avea loc în diferite moduri, directe sau indirecte, cum ar fi operațiunile frauduloase cu buletine de vot, blocarea intrărilor la secțiile de votare sau constrângerea fizică la vot, distribuirea de informații denaturate despre candidați, manipularea sau schimbarea datelor alegerilor și campanii de dezinformare pe rețelele de socializare, printre altele;

BA.

întrucât regimurile autoritare și-au îmbunătățit eficacitatea în ceea ce privește cooptarea și eludarea normelor și instituțiilor care sprijină libertățile fundamentale, precum și acordarea de sprijin altor regimuri care doresc să procedeze la fel; întrucât aceste regimuri au alimentat și exploatat polarizarea, prin interpuși în țări terțe și în UE, și au încercat să denatureze politicile naționale pentru a promova ura, violența și puterea neîngrădită; întrucât ingerințele externe în procesele electorale nu au adeseori scopul exclusiv de a influența rezultatele unor alegeri specifice, ci de a submina sau a distruge încrederea pe termen lung a cetățenilor în legitimitatea instituțiilor lor democratice și în procesele lor democratice;

BB.

întrucât Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene contribuie la protejarea integrității alegerilor europene;

BC.

întrucât Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile joacă un rol esențial în asigurarea integrității alegerilor din Uniunea Europeană; întrucât această rețea a fost creată de serviciile Comisiei împreună cu serviciile competente ale statelor membre;

BD.

întrucât finanțarea din afara UE a unor activități politice și a unor politicieni din interiorul Uniunii Europene înainte și după 24 februarie 2022, cu precădere din Rusia, care continuă să fie dezvăluită de jurnaliști și experți, pune în pericol integritatea funcționării democratice a statelor membre ale UE și necesită o investigație riguroasă pentru a-i trage la răspundere pe complici; întrucât ziarul „El País” a dezvăluit implicarea Consiliului Național al Rezistenței Iraniene în finanțarea mișcărilor politice de extremă dreapta din Uniunea Europeană; întrucât Rusia și Iranul, împreună cu alte țări, cum ar fi Venezuela, au un obiectiv comun de slăbire a statelor democratice;

BE.

întrucât legiuitorii negociază în prezent propunerea privind publicitatea politică, care urmărește să completeze Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), să combată fragmentarea dăunătoare existentă în prezent în acest domeniu și să contribuie la consolidarea democrațiilor noastre în Europa și a proceselor noastre democratice, să le permită cetățenilor să decidă în cunoștință de cauză în timpul alegerilor sau al referendumurilor printr-un proces deschis și să îi protejeze pe cetățenii UE împotriva dezinformării, a știrilor false, a tehnicilor opace de publicitate politică și a ingerințelor externe în general; întrucât legiuitorii ar trebui să ajungă la un acord privind propunerea cât mai curând posibil, pentru a se asigura că noile norme vor fi în vigoare înainte de alegerile europene din 2024;

BF.

întrucât numai în prima jumătate a anului 2021 s-au înregistrat tot atâtea atacuri cibernetice împotriva instituțiilor UE ca pe întreg parcursul anului 2020 (16); întrucât numărul atacurilor împotriva instituțiilor UE și a celor naționale a crescut în urma agresiunii Rusiei în Ucraina, după cum o demonstrează atacul cibernetic care a lovit Parlamentul European în timpul sesiunii plenare din noiembrie 2022, în urma căruia site-ul instituției a fost inaccesibil după votarea unei rezoluții prin care Rusia a fost declarată stat sponsor al terorismului;

BG.

întrucât UE și-a intensificat considerabil eforturile și investițiile în dezvoltarea capacităților de securitate cibernetică, inclusiv prin intermediul programelor UE Orizont Europa și Europa digitală; întrucât este în continuare nevoie de un nivel de securitate cibernetică mai ridicat, susținut de o finanțare corespunzătoare; întrucât o infrastructură puternică de securitate cibernetică ar putea reduce costurile incidentelor cibernetice; întrucât evaluarea impactului Actului european privind reziliența cibernetică propus estimează că inițiativa ar putea duce la o reducere a costurilor generate de incidentele care afectează întreprinderile cu aproximativ 180 până la 290 de miliarde EUR (17); întrucât Comisia a întârziat să adopte măsuri ca reacție la pirateria informatică îndreptată împotriva cetățenilor UE pe teritoriul UE cu programe spion folosite de țări terțe, inclusiv a unor personalități importante, cum ar fi șefi de stat sau comisari; întrucât în prezent nu există niciun plan de acțiune pentru a preveni actele de piraterie informatică împotriva cetățenilor UE realizate de persoane din afara UE;

BH.

întrucât Consiliul a adoptat recent Directiva NIS2, pentru a asigura un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune; întrucât Directiva NIS2 a instituit Rețeaua UE a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice (EU CyCLONe), care va consolida reziliența sistemelor informatice; întrucât un nivel adecvat de securitate cibernetică poate fi atins numai prin cooperarea mai multor actori din sectorul public și cel privat; întrucât UE se confruntă în continuare cu dependențe majore în domeniul securității cibernetice;

BI.

întrucât apărarea cibernetică a Ucrainei necesită acțiunea și cooperarea tuturor partenerilor; întrucât corporațiile IT occidentale au oferit asistență Ucrainei pentru identificarea vulnerabilităților infrastructurii sale; întrucât există o lipsă de capacități tehnice în cadrul UE pentru a identifica vulnerabilitățile infrastructurii sale critice; întrucât cooperarea și schimbul de informații cu parteneri specifici, cum ar fi SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Ucraina și Taiwan, sunt esențiale pentru îmbunătățirea capacității UE de a atribui atacurile;

BJ.

întrucât întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” a fost înființată în 2021 pentru a permite actorilor europeni să elaboreze standarde globale privind 6G; întrucât colaborarea dintre Comisie și autoritățile statelor membre cu privire la punerea în aplicare a setului de instrumente cibernetice 5G este în curs în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea rețelelor și informațiilor (NIS); întrucât Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că, de la adoptarea setului de instrumente 5G, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea securității rețelelor 5G, majoritatea statelor membre aplicând sau aflându-se în curs de a aplica o serie de restricții furnizorilor cu risc ridicat, dar că niciuna dintre măsurile prezentate nu este obligatorie din punct de vedere juridic, ceea ce înseamnă că Comisia nu are competența de a le pune în aplicare;

BK.

întrucât au existat cazuri în care țări terțe au transportat migranți și solicitanți de azil la frontiera externă a UE ca parte a strategiilor lor hibride de ingerință externă pentru a provoca UE și statele sale membre, cum ar fi în toamna anului 2021, atunci când Belarusul a desfășurat acțiuni împotriva Poloniei, Lituaniei și Letoniei; întrucât aceste tentative de ingerință hibridă iau, de asemenea, forma răspândirii dezinformării prin polarizarea societăților UE și subminarea valorilor europene și a drepturilor fundamentale;

BL.

întrucât migranții, minoritățile și diaspora sunt adesea utilizate de actori străini care organizează campanii de dezinformare pentru a exploata și a amplifica preconcepțiile negative despre migrație cu scopul de a intensifica tensiunile în cadrul societăților europene; un exemplu în acest sens fiind diaspora ucraineană, care este victima unor campanii de dezinformare rusești specifice; întrucât platformele joacă un rol esențial în răspândirea acestor informații;

BM.

întrucât în Europa se înregistrează un număr tot mai mare de mișcări împotriva drepturilor de gen, care vizează în special sănătatea sexuală și reproductivă, drepturile femeilor și persoanele LGBTIQ+; întrucât astfel de mișcări proliferează dezinformarea în scopul de a inversa progresele privind drepturile femeilor și egalitatea de gen; întrucât s-a raportat că aceste mișcări au primit milioane de euro din fonduri străine, fie publice, fie private, inclusiv din Rusia și SUA;

BN.

întrucât această instrumentalizare a migranților și a minorităților la frontierele externe ale UE evidențiază că este important să dispunem de un sistem eficace și integrat de gestionare a frontierelor și să aplicăm măsuri operaționale, financiare și diplomatice pentru a rămâne rezilienți;

BO.

întrucât Parlamentul sprijină propunerea Comisiei de a include dispoziții privind instrumentalizarea migranților în Codul frontierelor Schengen, ceea ce va permite statelor membre să acționeze într-un mod mai eficace și mai coordonat;

BP.

întrucât campaniile de dezinformare și propagandă ale Rusiei influențează în mod indirect și formarea opiniei publice din Europa, concentrându-se asupra diasporei rusofone din Europa și țările învecinate; întrucât statele membre ar trebui să joace un rol esențial în punerea la dispoziție a unor surse de știri bazate pe fapte pentru grupurile de populație vorbitoare de limba rusă, în scopul de a contracara narațiunea pro-Kremlin; întrucât campaniile rusești de dezinformare și propagandă sunt, de asemenea, răspândite pe larg în numeroase țări post-sovietice, inclusiv în Asia Centrală;

BQ.

întrucât Parchetul federal belgian a deschis o anchetă privind suspiciuni de spălare de bani, corupție și participare la un grup infracțional organizat provenind din țări terțe; întrucât, începând din 9 decembrie 2022, au avut loc mai multe arestări și percheziții care au vizat atât actuali, cât și foști deputați în Parlamentul European, precum și membri ai personalului; întrucât aceste acuzații trebuie să fie urmate de măsuri eficace adoptate de Parlament și de alte instituții ale UE, pentru a elimina lacunele care permit ingerințele externe, precum și pentru a spori transparența și responsabilitatea în scopul de a proteja integritatea instituțiilor;

BR.

întrucât încrederea în integritatea Parlamentului și în statul de drept este esențială pentru ca democrația europeană să funcționeze; întrucât este esențial să se garanteze că procesele democratice nu sunt acaparate de interese private și externe și că drepturile cetățenilor sunt respectate integral; întrucât capacitatea reprezentanților grupurilor de interese de a influența procesul decizional din Parlament prin intermediul argumentelor reprezintă o parte vitală a democrației europene;

BS.

întrucât raportul Comisiei INGE I a evidențiat deja o lipsă gravă de norme obligatorii din punct de vedere juridic privind lobby-ul și aplicarea registrului de lobby al UE, precum și că foști politicieni și funcționari publici europeni de nivel înalt sunt adeseori angajați sau cooptați de societăți naționale sau private controlate de state autoritare străine; întrucât acest lucru face practic imposibilă urmărirea activităților de lobby care provin din afara UE;

BT.

întrucât capturarea elitelor de către interese străine, facilitată de nerestricționarea „ușilor turnante” dintre instituțiile UE și țările autocratice cu un risc ridicat de ingerință dăunătoare pentru interesele democratice ale Uniunii, continuă să reprezinte o formă semnificativă de ingerință externă în funcționarea democratică a Uniunii Europene și poate fi considerată o problemă din spectrul corupției;

BU.

întrucât China și Rusia au impus sancțiuni împotriva unor cercetători și institute de cercetare europene din cauza publicațiilor sau a pozițiilor acestora;

BV.

întrucât este necesară mai multă claritate în ceea ce privește ingerința externă prin intermediul reprezentanților de interese la nivelul UE, în special în cooperare cu organizațiile neguvernamentale (ONG), firmele de consultanță, fundațiile, grupurile de reflecție și companiile private; întrucât acest lucru nu ar trebui să împiedice activitățile normale de informare desfășurate de ambasade; întrucât numărul personalului ambasadelor Rusiei este în scădere în toată Europa, în timp ce continuă să crească la Budapesta, ceea ce dovedește că Ungaria riscă să devină vulnerabilă la activitățile serviciilor secrete rusești;

BW.

întrucât activitățile de lobby în numele unor interese externe, în special atunci când vizează companii din sectoare strategice și guvernele acestora, pot deschide calea către ingerințe externe în instituțiile noastre; întrucât registrul de transparență a fost consolidat în mod semnificativ în urma unui acord interinstituțional; întrucât consolidarea cerințelor de transparență pentru organizațiile societății civile, firmele de consultanță, fundațiile, grupurile de reflecție și companiile private ar putea servi scopului de a detecta ingerințele externe;

BX.

întrucât au existat mai multe cazuri de campanii ostile de intimidare și hărțuire împotriva unor deputați în Parlamentul European, orchestrate și coordonate de țări străine; întrucât țări precum Rusia, China și Iran au impus interdicții de intrare și sancțiuni împotriva unor deputați și organe ale Parlamentului European și ale parlamentelor statelor membre, din cauza criticilor exprimate la adresa politicilor guvernelor respective în domeniul drepturilor omului;

BY.

întrucât unele state acuză fără niciun temei cetățeni europeni că au comis infracțiuni sau crime și îi țin în închisoare pentru a influența deciziile statelor membre ale UE; întrucât în Iran sunt arestați și condamnați în prezent fără niciun temei cetățeni europeni, printre care cetățeanul suedez Ahmadreza Djalalie și alți șapte cetățeni francezi;

BZ.

întrucât, în martie 2022, UE a impus sancțiuni împotriva canalelor de propagandă rusești Russia Today (RT) și Sputnik, suspendându-le temporar activitatea de difuzare, precum și ordonând furnizorilor de acces la internet și motoarelor de căutare să le delisteze conținutul; întrucât, de la adoptarea celui de-al nouălea pachet de sancțiuni, operatorii de satelit, cum ar fi Eutelsat din Franța și SES din Luxemburg, au încetat să furnizeze servicii de radiodifuziune în UE pentru RT și Sputnik; întrucât Eutelsat 36B continuă să difuzeze programe ale televiziunilor rusești Trikolor și NTV plus în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia; întrucât SES continuă să difuzeze RT News în India, Mexic și Africa de Sud; întrucât alți operatori naționali de satelit, cum ar fi Hellas Sat și Hispasat, precum și canalele naționale maghiare, continuă să difuzeze canale de televiziune sancționate; întrucât RT France și RT News sunt în continuare disponibile online; întrucât propaganda rusă este deseori amplificată de diverse instituții media internaționale cu o acoperire foarte largă în anumite regiuni ale lumii;

CA.

întrucât, în contradicție clară cu sancțiunile impuse de UE, Serbia, țară candidată la aderarea la UE, a devenit un refugiu pentru unele companii rusești care doresc să se sustragă de la sau să eludeze sancțiunile impuse de UE, deoarece, începând din iulie 2022, Belgradul găzduiește mai multe birouri ale RT (fosta Russia Today), care și-a lansat serviciul de știri online în limba sârbă;

CB.

întrucât incriminarea ingerințelor externe ar viza și ar stigmatiza acest comportament dăunător; întrucât în prezent nu există o interdicție generală a ingerințelor externe în UE, ceea ce înseamnă că autorii pot să se angajeze în acest sens fără teama de a fi sancționați, cu excepția cazului în care comportamentul lor constituie o infracțiune existentă; întrucât, în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în funcție de evoluția criminalității, Consiliul poate adopta o decizie de identificare a altor domenii ale criminalității de o gravitate deosebită cu o dimensiune transfrontalieră; întrucât este necesar să se impună sancțiuni și să se stabilească restricții pentru autorii ingerințelor externe, în scopul a preveni acțiuni viitoare ale acestora;

CC.

întrucât Comisia a propus armonizarea infracțiunilor și a pedepselor pentru încălcarea sancțiunilor UE; întrucât o serie de state membre au luat în considerare extinderea competențelor Parchetului European (EPPO) pentru a acoperi aceste încălcări;

CD.

întrucât UE a elaborat deja mai multe acte legislative importante pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine; întrucât există pericolul ca alte țări (autoritare) să copieze și să utilizeze în mod selectiv cadrele normative ale UE pentru combaterea dezinformării în scopul de a limita libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare; întrucât o evaluare a eficacității și a impactului instrumentelor existente în ceea ce privește consolidarea rezilienței societății nu a fost realizată în mod corespunzător la nivelul UE; întrucât o astfel de evaluare ar îmbunătăți și mai mult orientarea viitoarelor politici și instrumente de abordare a ingerințelor externe și a amenințărilor hibride;

CE.

întrucât, ca urmare a creșterii sale economice și a extinderii sale politice pe scena mondială, China încearcă să maximizeze difuzarea propagandei sale în afara granițelor, răspândind narațiuni pozitive despre această țară și încercând simultan să reducă la tăcere vocile critice; întrucât China preia controlul asupra tuturor canalelor de informare media tradiționale din Africa, care sunt în continuare instrumentul cel mai utilizat pentru a obține informații pe acest continent; întrucât și Rusia își extinde operațiunile de dezinformare în Africa; întrucât Grupul Wagner este implicat direct în aceste operațiuni; întrucât aceste operațiuni pot pune în pericol securitatea cetățenilor europeni, precum și dezvoltarea cooperării cu statele partenere africane;

CF.

întrucât UE își asumă un rol principal în activitatea Comitetului ad-hoc al ONU privind criminalitatea cibernetică din cadrul Comisiei a III-a a ONU, cu scopul de a proteja drepturile fundamentale și procedurale ale suspecților;

CG.

întrucât gradul general de conștientizare a pericolelor manipulării informațiilor și ale ingerințelor în alte țări din lume a crescut de la pandemia de COVID-19; întrucât ONU a propus mai multe inițiative de consolidare a guvernanței în sfera digitală și de creare a unei mai mari coerențe între statele membre ale ONU, cum ar fi Codul de conduită global pentru promovarea integrității informațiilor publice și Pactul digital mondial;

CH.

întrucât, în cadrul discuțiilor cu Comisia specială ING2, reprezentanții unor platforme și alte părți interesate au reacționat pozitiv la stabilirea unor standarde globale, în special a unor standarde europene și, dacă este posibil, transatlantice, în combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine;

CI.

întrucât misiunile și operațiunile de succes din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) / politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și delegațiile UE în țările terțe se numără printre cele mai bune campanii de comunicare strategică desfășurate de UE în țări terțe;

CJ.

întrucât Consiliul a aprobat Busola strategică în martie 2022; întrucât Busola strategică subliniază că, până în 2024, toate misiunile și operațiunile PSAC/PESC ar trebui să fie dotate cu suficiente instrumente și resurse de comunicare strategică pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine; întrucât este necesar un proces de modernizare și profesionalizare a comunicării în cadrul misiunilor, inclusiv sprijinirea inițiativelor de combatere a vulnerabilităților legate de dezinformare; întrucât Grupul operativ pentru comunicarea strategică (Stratcom) al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și-a intensificat cooperarea cu misiunile și operațiunile PSAC pentru a le ajuta să detecteze, să analizeze și să înțeleagă campaniile care implică acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine,