(1)

Metanul, principala componentă a gazelor naturale , ocupă locul al doilea după dioxidul de carbon în ceea ce privește contribuția sa globală la schimbările climatice și este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea actuală.

(1)

Metanul ocupă locul al doilea după dioxidul de carbon în ceea ce privește contribuția sa globală la schimbările climatice și este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea actuală. Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a publicat în cel de-al șaselea raport de evaluare constatarea că sunt necesare reduceri importanteale emisiilor antropice de metan până în 2030 pentru a rămâne sub nivelul de 1,5  o C.

(2)

La nivel molecular, deși metanul rămâne în atmosferă pentru o perioadă mai scurtă (10-12 ani) decât dioxidul de carbon (sute de ani), efectul său de seră asupra climei este mai semnificativ și contribuie la formarea ozonului, un poluant atmosferic puternic care cauzează probleme grave de sănătate. Cantitatea de metan din atmosferă la nivel mondial a crescut brusc în ultimul deceniu.

(2)

Deși metanul are un timp mediu de remanență în atmosferă mai scurt (10-12 ani) decât dioxidul de carbon (sute de ani), efectul său de seră asupra climei este de peste 80 de ori  (1a) mai semnificativ decât dioxidul de carbon (CO2) pe o perioadă de 20 de ani . Cantitatea de metan din atmosferă la nivel mondial a crescut brusc în ultimul deceniu.

(2a)

(3a)

În rezoluția sa din 21 octombrie 2021 referitoare la o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan  (1a) , Parlamentul European invită Comisia să analizeze implicațiile pentru politici și măsuri ale utilizării unui orizont de timp de 20 de ani pentru potențialul de încălzire globală, ca o completare a termenului de 100 ani utilizat în prezent în conformitate cu orientările Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) privind inventarele gazelor cu efect de seră. De asemenea, constată că o mai mare transparență cu privire la implicațiile pe termen scurt ale emisiilor de metan asupra încălzirii globale ar contribui la o mai bună documentare a politicilor Uniunii în domeniul climei și subliniază că utilizarea unui astfel de indicator complementar nu ar trebui în niciun caz să fie folosită pentru a întârzia acțiunile necesare pentru a reduce, de asemenea, drastic și rapid emisiile de CO2.

(4)

Conform datelor din inventarele privind gazele cu efect de seră („GES”) ale Uniunii, se estimează că sectorul energetic este responsabil pentru 19 % din emisiile de metan din Uniune. Acestea nu includ emisiile de metan asociate consumului de energie fosilă al Uniunii care se produc în afara Uniunii.

(4)

Potrivit datelor din inventarele de gaze cu efect de seră („GES”) ale Uniunii, 53 % din emisiile antropice de metan provin din agricultură, 26 % provin din deșeuri și se estimează că sectorul energetic este responsabil pentru 19 % din emisiile de metan din Uniune. Acestea nu includ emisiile de metan asociate consumului de energie fosilă al Uniunii care se produc în afara Uniunii. Uniunea este cel mai mare importator de gaze fosile din lume și, prin urmare, Uniunea este un vector important al emisiilor de metan la nivel mondial.

(5)

Pactul verde european combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050. Comunicarea privind Pactul verde european (14) indică faptul că decarbonizarea sectorului gazelor va fi facilitată, inclusiv prin abordarea problemei emisiilor de metan asociate energiei. În octombrie 2020, Comisia a adoptat o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan („Strategia privind metanul”), care stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în UE, inclusiv în sectorul energetic, și la nivel internațional. În Regulamentul (UE) 2021/1119 (15) („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat în legislație obiectivul realizării neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050 și a stabilit, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030. Pentru a atinge acest nivel de reducere a emisiilor de GES, emisiile de metan din sectorul energetic ar trebui să scadă cu aproximativ 58 % până în 2030, comparativ cu 2020 .

(5)

Pactul verde european combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050. Comunicarea privind Pactul verde european (14) indică faptul că decarbonizarea sectorului gazelor va fi facilitată, inclusiv prin abordarea problemei emisiilor de metan asociate energiei. În octombrie 2020, Comisia a adoptat o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan („Strategia privind metanul”), care stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în UE, inclusiv în sectorul energetic, și la nivel internațional. În Regulamentul (UE) 2021/1119 (15) („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat în legislație obiectivul realizării neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050 și a stabilit, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030. În evaluarea impactului care însoțește prezentul regulament, Comisia indică faptul că 77 % din totalul emisiilor de metan preconizate peste nivelul de referință pot fi reduse în 2030 la un nivel inferior sumei beneficiilor sociale și de mediu  (15a) , ceea ce va contribui în mod pozitiv la limitarea încălzirii globale la un nivel de 1,5  oC și ar permite Uniunii să preia în mod eficace rolul de lider în ceea ce privește combaterea emisiilor de metan și întărirea securității energetice.

(6)

Emisiile de metan sunt incluse în domeniul de aplicare al obiectivelor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 stabilite în Legea europeană a climei și al obiectivelor naționale obligatorii de reducere a emisiilor în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 (16). Cu toate acestea, în prezent nu există niciun cadru juridic la nivelul Uniunii care să stabilească măsuri specifice pentru reducerea emisiilor antropice de metan în sectorul energetic . În plus, deși Directiva 2010/75/UE (17) privind emisiile industriale reglementează emisiile de metan provenite din rafinarea uleiurilor minerale și a gazelor, aceasta nu acoperă alte activități din sectorul energetic.

(6)

Emisiile de metan provin dintr-o gamă largă de sectoare, inclusiv agricultura, deșeurile, apele reziduale și energia. Emisiile de metan sunt incluse în domeniul de aplicare al obiectivelor Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 stabilite în Legea europeană a climei și al obiectivelor naționale obligatorii de reducere a emisiilor în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 (16). Cu toate acestea, în prezent nu există niciun cadru juridic la nivelul Uniunii care să stabilească obiective și măsuri specifice care să cuprindă toate sectoarele pentru reducerea emisiilor antropice de metan și care să ducă la o reducere semnificativă a emisiilor de metan în UE până în 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris . În plus, deși Directiva 2010/75/UE (17) privind emisiile industriale reglementează emisiile de metan provenite din rafinarea uleiurilor minerale și a gazelor, aceasta nu acoperă alte activități din sectorul energetic.

(7)

În acest context, prezentul regulament ar trebui să se aplice reducerii emisiilor de metan din explorarea și producția în amonte de petrol și gaze fosile, colectării și prelucrării gazelor fosile, transportului, distribuției, stocării subterane și terminalelor de gaze fosile lichide (GNL), precum și minelor de cărbune subterane și de suprafață aflate în exploatare și minelor de cărbune subterane abandonate.

(7)

În acest context, prezentul regulament ar trebui să se aplice reducerii emisiilor de metan din explorarea și producția în amonte de petrol și gaze fosile, colectării și prelucrării gazelor fosile, transportului, distribuției, stocării subterane și terminalelor de gaze fosile lichefiate (GNL), precum și în sectorul petrochimic,  minelor de cărbune subterane și de suprafață aflate în exploatare și minelor de cărbune subterane închise și abandonate.

(7a)

Având în vedere că explorarea și producția în amonte, colectarea și prelucrarea petrolului și a gazelor fosile produc, de asemenea, benzină nafta și lichide din gaze naturale pentru a fi utilizate în sectorul petrochimic și generează emisii de metan. Sectorul petrochimic ar trebui să facă obiectul măsurilor de monitorizare și informare, de detectare și reparare a scurgerilor și de limitare a evacuării în atmosferă și a arderii la faclă similare celor din sectorul energetic.

(8)

Normele privind măsurarea, raportarea și verificarea cu precizie a emisiilor de metan în sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui, precum și pentru reducerea acestor emisii, inclusiv prin anchete privind depistarea scăpărilor de gaze și eliminarea lor și restricțiile privind evacuarea în atmosferă și arderea la faclă, ar trebui să fie abordate printr-un cadru juridic adecvat al Uniunii. Un astfel de cadru ar trebui să conțină norme menite să sporească transparența în ceea ce privește importurile de energie fosilă în Uniune , îmbunătățind astfel stimulentele pentru o adoptare pe scară mai largă a soluțiilor de atenuare a metanului în întreaga lume.

(8)

Normele privind măsurarea, raportarea și verificarea cu precizie a emisiilor de metan în sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui, precum și pentru reducerea acestor emisii, inclusiv prin anchete privind depistarea scăpărilor de gaze și eliminarea lor și restricțiile privind evacuarea în atmosferă și arderea la faclă, asigurând în același timp protecția lucrătorilor de emisiile de metan, ar trebui să fie abordate printr-un cadru juridic adecvat al Uniunii. Normele stabilite în acest regulament ar trebui să sporească transparența în ceea ce privește importurile de energie fosilă în Uniune și să ducă la o adoptare pe scară mai largă a soluțiilor de atenuare a emisiilor de metan în întreaga lume.

(9)

Respectarea obligațiilor care decurg din prezentul regulament poate necesita investiții din partea operatorilor reglementați, iar costurile aferente acestor investiții ar trebui să fie luate în considerare la stabilirea tarifelor, sub rezerva principiilor eficienței.

(9)

Respectarea obligațiilor care decurg din prezentul regulament poate necesita investiții din partea operatorilor reglementați, iar costurile suplimentare aferente acestor investiții ar trebui să fie luate în considerare la stabilirea tarifelor, sub rezerva principiilor eficienței. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (AIE), măsurile de reducere a metanului sunt foarte rentabile în sectoarele petrolului și gazelor, în special având în vedere creșterea prețurilor de piață pentru gaze, iar investițiile necesare pentru astfel de măsuri ar fi limitate, cu o perioadă scurtă de recuperare a investiției  (1a) . Costurile necesare nu ar trebui să genereze o sarcină financiară disproporționată pentru utilizatorii finali și consumatori. Prin urmare, costurile asociate investițiilor în măsuri de reducere a emisiilor de metan cu costuri nete mai mari de zero ar trebui să fie luate în considerare la stabilirea tarifelor. Gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie protejate de sarcinile financiare disproporționate din prezentul regulament. Măsurile adecvate luate de operatori pentru a preveni și a reduce la minimum emisiile de metan ar trebui să fie cele în care impactul societal al emisiilor este mai mare decât impactul societal al măsurii de atenuare.

(10)

Fiecare stat membru ar trebui să desemneze cel puțin o autoritate competentă pentru a supraveghea respectarea efectivă de către operatori a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament și ar trebui să notifice Comisiei această desemnare și eventualele modificări ale acesteia. Autoritățile competente desemnate ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea cerințelor prevăzute în prezentul regulament. Având în vedere caracterul transfrontalier al operațiunilor din sectorul energetic și al emisiilor de metan, autoritățile competente ar trebui să coopereze între ele și cu Comisia. În acest context, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să formeze împreună o rețea de autorități publice care aplică prezentul regulament pentru a încuraja o cooperare strânsă, cu mecanismele necesare pentru schimbul de informații și de bune practici și pentru a permite organizarea de consultări.

(10)

Fiecare stat membru ar trebui să desemneze cel puțin o autoritate competentă pentru a supraveghea respectarea efectivă de către operatori a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament și ar trebui să notifice Comisiei această desemnare și eventualele modificări ale acesteia. Autoritățile competente desemnate ar trebui să fie dotate cu resurse financiare și umane suficiente de către statele membre și ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament. Autoritatea competentă ar trebui să stabilească un punct de contact . Având în vedere caracterul transfrontalier al operațiunilor din sectorul energetic și al emisiilor de metan, autoritățile competente ar trebui să coopereze între ele și cu Comisia. În acest context, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să formeze împreună o rețea de autorități publice care aplică prezentul regulament pentru a încuraja o cooperare strânsă, cu mecanismele necesare pentru schimbul de informații și de bune practici și pentru a permite organizarea de consultări.

(12)

Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor autorităților competente, operatorii ar trebui să le ofere acestora întreaga asistență necesară. În plus, operatorii ar trebui să ia toate măsurile necesare identificate de autoritățile competente în termenul stabilit de autoritățile competente sau în orice altă perioadă convenită cu autoritățile competente.

(12)

Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor autorităților competente, operatorii ar trebui să le ofere acestora întreaga asistență necesară. În plus, operatorii ar trebui să ia toate măsurile necesare identificate de autoritățile competente în termenul stabilit de autoritățile competente sau în orice altă perioadă convenită cu autoritățile competente. Statele membre ar trebui să monitorizeze periodic situația sectorului pentru a detecta orice posibilă întârziere în aplicarea prezentului regulament din cauza unui deficit de lucrători calificați și de tehnologii.

(12a)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) și cu Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului  (1b) , emisiile în mediul înconjurător constituie informații despre mediu. Prin urmare, orice motiv de refuzare a informării de către autoritățile statelor membre sau de către instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii în ceea ce privește accesul la informații trebuie interpretat în mod restrictiv, ținând seama de interesul public căruia îi folosește divulgarea și de faptul că informațiile solicitate se referă sau nu la emisiile în mediu.

(13)

Principalul mecanism aflat la dispoziția autorităților competente ar trebui să fie inspecțiile, inclusiv examinarea documentației și a înregistrărilor, măsurarea emisiilor și verificările la fața locului. Inspecțiile ar trebui să desfășurate în mod regulat, pe baza unei evaluări a riscului pentru mediu efectuate de autoritățile competente. În plus, ar trebui efectuate inspecții pentru a investiga plângerile justificate și cazurile de neconformitate și pentru a se asigura că reparațiile sau înlocuirile componentelor se efectuează în conformitate cu prezentul regulament. În cazul în care identifică o încălcare gravă a cerințelor prezentului regulament, autoritățile competente ar trebui să emită o notificare privind măsurile de remediere care trebuie luate de operator. Autoritățile competente ar trebui să păstreze registre de evidență a inspecțiilor, iar informațiile relevante ar trebui să fie puse la dispoziție în conformitate cu Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19).

(13)

Principalul mecanism aflat la dispoziția autorităților competente ar trebui să fie inspecțiile, inclusiv examinarea documentației și a înregistrărilor, măsurarea emisiilor și verificările la fața locului. Inspecțiile ar trebui să desfășurate în mod regulat, pe baza unei evaluări a riscului pentru mediu efectuate de autoritățile competente. Ar trebui să se țină seama de mecanismele de control deja instituite de care dispun autoritățile competente. Autoritățile competente ar trebui să identifice exemple de bune practici. În plus, ar trebui efectuate inspecții pentru a investiga plângerile justificate și cazurile de neconformitate și pentru a se asigura că reparațiile sau înlocuirile componentelor se efectuează în conformitate cu prezentul regulament. În cazul în care identifică o încălcare a cerințelor prezentului regulament, autoritățile competente ar trebui să emită o notificare privind măsurile de remediere care trebuie luate de operator. Autoritățile competente ar trebui să păstreze registre de evidență a inspecțiilor, iar informațiile relevante ar trebui să fie puse la dispoziție în conformitate cu Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19).

(14)

Având în vedere proximitatea anumitor surse de emisii de metan față de zonele urbane sau rezidențiale, persoanele fizice sau juridice afectate de încălcări ale prezentului regulament ar trebui să poată depune plângeri justificate în mod corespunzător la autoritățile competente. Reclamanții ar trebui să fie informați cu privire la procedură și la deciziile luate și ar trebui să primească o decizie finală într-un termen rezonabil de la depunerea plângerii.

(14)

Având în vedere proximitatea anumitor surse de emisii de metan față de zonele urbane sau rezidențiale și impactul acestora asupra sănătății, mediului și climei , persoanele fizice sau juridice ar trebui să poată depune plângeri justificate în mod corespunzător la autoritățile competente în legătură cu posibilele încălcări ale prezentului regulament . În acest context, portalul european pentru justiție ar trebui să permită depunerea plângerilor și să ofere accesul la autoritățile naționale și la informații . Reclamanții ar trebui să fie informați cu privire la procedură și la deciziile luate și ar trebui să primească o decizie finală într-un termen rezonabil de la depunerea plângerii.

(15)

Un cadru solid de verificare poate îmbunătăți credibilitatea datelor raportate. În plus, nivelul de detaliere și complexitatea tehnică a măsurătorilor emisiilor de metan necesită o verificare corespunzătoare a datelor privind emisiile de metan raportate de operatori și de operatorii minieri. Deși autoverificarea este posibilă, verificarea de către terți asigură o mai mare independență și transparență. În plus, aceasta permite un set armonizat de competențe și de niveluri de expertiză care ar putea să nu fie disponibile pentru toate entitățile publice. Verificatorii ar trebui să fie acreditați de organisme de acreditare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (20). Prin urmare, verificatorii acreditați independenți ar trebui să se asigure că rapoartele privind emisiile, întocmite de operatori și de operatorii minieri, sunt corecte și conforme cu cerințele stabilite în prezentul regulament. Aceștia ar trebui să revizuiască datele din rapoartele privind emisiile pentru a evalua fiabilitatea, credibilitatea și acuratețea acestora în raport cu standardele europene sau internaționale gratuite și disponibile publicului, elaborate de organisme independente și puse în aplicare de Comisie. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în scopul încorporării și stabilirii aplicabilității unor astfel de standarde europene sau internaționale. Verificatorii acționează separat față de autoritățile competente și ar trebui să fie independenți de operatori și de operatorii minieri, care ar trebui să le ofere întreaga asistența necesară pentru a permite sau a facilita desfășurarea activităților de verificare, în special în ceea ce privește accesul la sedii și prezentarea documentației sau a evidențelor.

(15)

Un cadru solid de verificare poate îmbunătăți credibilitatea datelor raportate. În plus, nivelul de detaliere și complexitatea tehnică a măsurătorilor emisiilor de metan necesită o verificare corespunzătoare a datelor privind emisiile de metan raportate de operatori și de operatorii minieri. Deși autoverificarea este posibilă, verificarea de către terți asigură o mai mare independență și transparență. În plus, aceasta permite un set armonizat de competențe și de niveluri de expertiză care ar putea să nu fie disponibile pentru toate entitățile publice. Verificatorii ar trebui să fie acreditați de organisme de acreditare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (20). Prin urmare, verificatorii acreditați independenți ar trebui să se asigure că rapoartele privind emisiile, întocmite de operatori și de operatorii minieri, sunt corecte și conforme cu cerințele stabilite în prezentul regulament. Activitățile de verificare ar trebui să se desfășoare în concordanță cu standardele și metodologiile europene sau internaționale actuale și să țină seama în mod corespunzător de natura activităților operatorului. Verificatorii ar trebui să revizuiască datele din rapoartele privind emisiile pentru a evalua fiabilitatea, credibilitatea și acuratețea acestora în raport cu standardele europene sau internaționale gratuite și disponibile publicului, elaborate de organisme independente și puse în aplicare de Comisie. Pentru a garanta exactitatea datelor, verificatorii ar trebui să efectueze controale anunțate și neanunțate la fața locului. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în scopul încorporării și stabilirii aplicabilității unor astfel de standarde europene sau internaționale. Verificatorii acționează separat față de autoritățile competente și ar trebui să fie independenți de operatori și de operatorii minieri, care ar trebui să le ofere întreaga asistența necesară pentru a permite sau a facilita desfășurarea activităților de verificare, în special în ceea ce privește accesul la sedii și prezentarea documentației sau a evidențelor.

(16)

Informațiile din rapoartele privind emisiile transmise autorităților competente ar trebui furnizate Comisiei, având în vedere rolul de verificare care urmează să fie atribuit Observatorului internațional al emisiilor de metan (IMEO), în special în ceea ce privește metodologiile de agregare și analiză a datelor și de verificare a metodologiilor și a proceselor statistice utilizate de întreprinderi pentru cuantificarea datelor raportate de acestea . Criteriile de referință în acest sens pot include standardele și documentele de orientare OGMP . Informațiile produse de IMEO ar trebui puse la dispoziția publicului, iar Comisia ar trebui să utilizeze aceste informații pentru a remedia deficiențele identificate în ceea ce privește măsurarea, raportarea și verificarea datelor privind emisiile de metan.

(16)

În îndeplinirea obligațiilor și în exercitarea competențelor care le revin în temeiul prezentului regulament, verificatorii, autoritățile competente și Comisia ar trebui să ia în considerare informațiile puse la dispoziție la nivel internațional, de exemplu de către Observatorul internațional al emisiilor de metan (IMEO), în special în ceea ce privește metodologiile de agregare și analiză a datelor și de verificare a metodologiilor și a proceselor statistice utilizate de operatori sau de operatorii minieri pentru cuantificarea datelor privind emisiile raportate de aceștia . Criteriile de referință în acest sens pot include cadrul de informare, modelele și documentele de orientare ale Parteneriatului din sectorul petrolului și gazelor pentru reducerea emisiilor de metan (OGMP) .

(17)

IMEO a fost înființat în octombrie 2020 de către Uniune în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat în scopul reducerii poluanților cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei și Agenția Internațională a Energiei și a fost lansat în cadrul summitului G20 din octombrie 2021. Sarcinile atribuite IMEO includ colectarea, reconcilierea, verificarea și publicarea datelor privind emisiile antropice de metan la nivel mondial. IMEO face parte din Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, care a încheiat un memorandum de înțelegere cu Uniunea. Rolul său este esențial pentru verificarea datelor privind emisiile de metan în sectorul energetic și ar trebui stabilite relații adecvate pentru a pune în aplicare sarcinile de verificare. Întrucât IMEO nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, este esențial să se prevadă că IMEO trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura protecția intereselor Uniunii și ale statelor sale membre.

(17)

IMEO a fost înființat în octombrie 2020 de către Uniune în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat în scopul reducerii poluanților cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei și Agenția Internațională a Energiei și a fost lansat în cadrul summitului G20 din octombrie 2021. Sarcinile atribuite IMEO includ colectarea, reconcilierea, verificarea și publicarea datelor privind emisiile antropice de metan la nivel mondial. IMEO ar trebui să joace un rol în identificarea superemițătorilor prin intermediul unui sistem de detectare și avertizare timpurie .

(25)

Pentru ca măsurarea și raportarea să fie eficace, ar trebui să li se solicite întreprinderilor din sectorul petrolier și al gazelor să măsoare și să raporteze emisiile de metan în funcție de sursă și să pună la dispoziția statelor membre date agregate pentru ca acestea să poată îmbunătăți acuratețea raportării inventarelor lor. În plus, este necesară o verificare eficace a datelor raportate de întreprinderi și, pentru a reduce la minimum sarcina administrativă pentru operatori, raportarea ar trebui să fie organizată anual.

(25)

Pentru ca cuantificarea și raportarea să fie eficace, ar trebui să li se solicite întreprinderilor din sectorul petrolier și al gazelor să cuantifice și să raporteze emisiile de metan în funcție de sursă și să pună la dispoziția statelor membre date agregate pentru ca acestea să poată îmbunătăți acuratețea raportării inventarelor lor. În plus, este necesară o verificare eficace a datelor raportate de întreprinderi și, pentru a reduce la minimum sarcina administrativă pentru operatori, raportarea ar trebui să fie organizată anual.

(27)

Cadrul OGMP 2.0 cuprinde cinci niveluri de raportare. Raportarea la nivel de sursă începe la nivelul 3, care este considerat comparabil cu nivelul 3 stabilit de CCONUSC. Aceasta permite utilizarea factorilor de emisie generici. Raportarea la nivelul 4 al OGMP 2.0 necesită măsurători directe ale emisiilor de metan la nivel de sursă. Aceasta permite utilizarea unor factori de emisie specifici. Raportarea la nivelul 5 al OGMP 2.0 necesită adăugarea unor măsurători complementare la nivel de amplasament. În plus, cadrul OGMP 2.0 impune întreprinderilor să raporteze măsurătorile directe ale emisiilor de metan în termen de trei ani de la aderarea la OGMP 2.0 pentru activele exploatate și în termen de cinci ani pentru activele neexploatate. Pe baza abordării adoptate în OGMP 2.0 în ceea ce privește raportarea la nivel de sursă și ținând seama de faptul că un număr mare de întreprinderi din Uniune au aderat deja la OGMP 2.0 în 2021, operatorii din Uniune ar trebui să aibă obligația de a efectua măsurători directe la nivel de sursă în termen de 24  de luni pentru activele exploatate și în termen de 36  de luni pentru activele neexploatate. Pe lângă cuantificarea la nivel de sursă, cuantificarea la nivel de amplasament permite evaluarea, verificarea și reconcilierea estimărilor la nivel de sursă agregate în funcție de amplasament, asigurând astfel o mai mare încredere în emisiile raportate. La fel ca în OGMP 2.0, prezentul regulament impune efectuarea de măsurători la nivel de amplasament pentru reconcilierea măsurătorilor la nivel de sursă.

(27)

Cel mai recent cadru OGMP 2.0 cuprinde cinci niveluri de raportare. Raportarea la nivel de sursă începe la nivelul 3, care este considerat comparabil cu nivelul 3 stabilit de CCONUSC. Aceasta permite utilizarea factorilor de emisie generici. Raportarea la nivelul 4 al OGMP 2.0 necesită măsurători directe ale emisiilor de metan la nivel de sursă. Aceasta permite utilizarea unor factori de emisie specifici. Raportarea la nivelul 5 al OGMP 2.0 necesită adăugarea unor măsurători complementare la nivel de amplasament. În plus, cadrul OGMP 2.0 impune întreprinderilor să raporteze măsurătorile directe ale emisiilor de metan în termen de trei ani de la aderarea la OGMP 2.0 pentru activele exploatate și în termen de cinci ani pentru activele neexploatate. Pe baza abordării adoptate în OGMP 2.0 în ceea ce privește raportarea la nivel de sursă și ținând seama de faptul că un număr mare de întreprinderi din Uniune au aderat deja la OGMP 2.0 în 2021, operatorii din Uniune ar trebui să aibă obligația de a efectua măsurători directe la nivel de sursă în termen de 12 luni pentru activele exploatate și în termen de 24  de luni pentru activele neexploatate. Pe lângă cuantificarea la nivel de sursă, cuantificarea la nivel de amplasament permite evaluarea, verificarea și reconcilierea estimărilor la nivel de sursă agregate în funcție de amplasament, asigurând astfel o mai mare încredere în emisiile raportate. La fel ca în OGMP 2.0, prezentul regulament impune efectuarea de măsurători la nivel de amplasament pentru reconcilierea cuantificărilor la nivel de sursă.

(30)

Deși evacuarea în atmosferă a metanului este, de regulă, intenționată, rezultată din procese sau activități și dispozitive proiectate în acest scop , aceasta poate fi, de asemenea, neintenționată, de exemplu, în cazul unei defecțiuni .

(30)

Arderea la faclă și evacuarea în atmosferă a metanului sunt intenționate , rezultând din procese sau activități și dispozitive proiectate în acest scop.

(31a)

Întreprinderile membre ale Inițiativei privind clima din sectorul petrolului și gazelor (OGCI), inclusiv multe dintre acestea cu sediul în Europa, s-au angajat să reducă intensitatea metanului la 0,2  % până în 2025 și au început să depună eforturi de atenuare. Întreprinderile membre ale OGCI și-au atins deja nivelul inițial de intensitate a metanului în amonte pentru 2025 încă din 2020 și au ajuns la 0,17  % în 2021. Mai mulți producători europeni majori informează că au atins o intensitate a metanului pentru nivelul său de intensitate în amonte și la jumătatea fluxului cu mult sub nivel. Prin urmare, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea de a introduce un standard de performanță ambițios privind intensitatea emisiilor de metan în amonte mai mic sau egal cu 0,2  % și să propună un indicator și dispoziții pentru punerea în aplicare a standardului de performanță adecvat.

(32)

Mai precis, emisiile de metan generate de scăpări sunt cel mai adesea reduse prin anchete de depistare a scăpărilor de gaze și eliminare a lor („LDAR”), efectuate pentru a identifica scăpările și urmate de eliminarea acestora . Prin urmare, operatorii ar trebui să efectueze cel puțin anchete LDAR periodice, iar acestea ar trebui să includă, de asemenea, supravegherea componentelor care evacuează metan în atmosferă, pentru a verifica dacă se produce o evacuare neintenționată a metanului .

(32)

Mai precis, emisiile de metan generate de scăpări sunt cel mai adesea reduse prin anchete de depistare a scăpărilor de gaze și eliminare a lor (denumite în continuare „LDAR”), efectuate pentru a identifica scăpările și apoi pentru a le repara sau a înlocui componentele neetanșe. Prin urmare, operatorii ar trebui să efectueze cel puțin anchete LDAR periodice, iar acestea ar trebui să includă, de asemenea, supravegherea componentelor care evacuează metan în atmosferă , pentru a verifica dacă există defecțiuni la echipament .

(33)

În acest scop, ar trebui instituită o abordare armonizată pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii din Uniune. Această abordare ar trebui să includă cerințe minime pentru anchetele LDAR, lăsând în același timp un grad adecvat de flexibilitate statelor membre și operatorilor. Acest lucru este esențial pentru a permite inovarea și dezvoltarea de noi tehnologii și metode LDAR, prevenind astfel blocajele tehnologice, care au un impact negativ asupra protecției mediului. Apar în continuare noi tehnologii și metode de depistare, iar statele membre ar trebui să încurajeze inovarea în acest sector, astfel încât să poată fi adoptate metodele cele mai precise și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

(33)

În acest scop, ar trebui instituită o abordare armonizată pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii din Uniune. Această abordare ar trebui să includă cerințe minime pentru anchetele LDAR, lăsând în același timp un grad adecvat de flexibilitate statelor membre și operatorilor. Acest lucru este esențial pentru a permite inovarea și dezvoltarea de noi componente, de noi tehnologii și metode LDAR, prevenind astfel blocajele tehnologice, care au un impact negativ asupra protecției mediului. Apar în continuare noi tehnologii și metode de depistare, iar statele membre ar trebui să încurajeze inovarea în acest sector, astfel încât să poată fi adoptate componentele, precum și tehnologiile și metodele LDAR cele mai etanșe , mai precise și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

(33a)

O abordare armonizată beneficiază de specificații standardizate pentru identificarea sau detectarea emisiilor de metan cu ajutorul diferitelor instrumente și tehnologii, care pot fi bazate sau stabilite prin intermediul standardelor europene sau, în absența unor astfel de standarde, prin intermediul standardelor internaționale. În absența unor standarde europene adecvate, Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a solicita organizațiilor de standardizare europene relevante să adopte astfel de standarde în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în scopul stabilirii unor astfel de specificații.

(34)

Obligațiile privind anchetele LDAR ar trebui să reflecte o serie de bune practici. Anchetele LDAR ar trebui să vizeze în primul rând depistarea și eliminarea scăpărilor, mai degrabă decât cuantificarea acestora , iar zonele cu un risc mai ridicat de scăpări ar trebui verificate mai frecvent ; frecvența anchetelor ar trebui să fie stabilită nu doar în funcție de necesitatea de a repara componentele din care scapă metan peste pragul de emisii de metan, ci și pe baza unor considerații operaționale, ținând seama de riscurile pentru siguranță. Astfel, în cazul în care se identifică un risc mai mare pentru siguranță sau un risc mai mare de pierderi de metan, autorităților competente ar trebui să li se permită să recomande o frecvență mai mare a anchetelor pentru componentele relevante ; toate scăpările, indiferent de amploare, ar trebui înregistrate și monitorizate , deoarece scăpările de dimensiuni mici se pot transforma în scăpările de dimensiuni mai mari; eliminările scăpărilor trebuie să fie urmate de confirmarea eficacității acestora; pentru a permite utilizarea în viitor a unor tehnologii mai avansate de detectare a emisiilor de metan, ar trebui specificată amploarea pierderilor de metan la care sau peste care se justifică o eliminare , permițând în același timp operatorilor să aleagă dispozitivul de depistare . După caz, se poate utiliza monitorizarea continuă în contextul prezentului regulament.

(34)

Obligațiile privind anchetele LDAR ar trebui să reflecte o serie de bune practici. Anchetele LDAR ar trebui să vizeze în primul rând depistarea și eliminarea scăpărilor prin repararea lor sau prin înlocuirea componentei neetanșe în cel mai scurt timp posibil , mai degrabă decât cuantificarea acestora; frecvența anchetelor ar trebui să fie stabilită în funcție de necesitatea de a repara sau de a înlocui componentele cu o tehnologie mai etanșă la scăpări ; toate scăpările, indiferent de amploare, ar trebui eliminate , deoarece scăpările de dimensiuni mici se pot transforma în scăpări de dimensiuni mai mari; eliminările scăpărilor trebuie să fie urmate de confirmarea eficacității acestora; pentru a permite utilizarea în viitor a unor componente sau tehnologii mai avansate de detectare a emisiilor de metan, ar trebui specificate cerințele minime pentru dispozitiv și metodologia de detectare a scăpărilor , pe baza eficacității lor dovedite .

(34a)

În prezent, multe scăpări de gaze sunt cauzate de tehnologii vechi și întreținerea deficitară. Aceste tehnologii ar trebui înlocuite rapid cu noi soluții inovatoare. Prin urmare, programul de detectare și reparare a scurgerilor ar trebui să evidențieze modul în care operatorul intenționează să cartografieze componentele care prezintă un risc ridicat de scurgeri de metan și să stabilească modul în care intenționează să înlocuiască toate aceste componente cu noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția pe termen lung împotriva scurgerilor viitoare.

(35)

Evacuarea în atmosferă constă în eliberarea în atmosferă a metanului nears , fie în mod intenționat, din procesele, activitățile sau dispozitivele concepute în acest scop , fie în mod neintenționat, în cazul unei defecțiuni . Având în vedere efectul puternic al emisiilor de GES, evacuarea în atmosferă ar trebui interzisă, cu excepția situațiilor de urgență, a disfuncționalităților sau a anumitor evenimente specifice în care evacuare în atmosferă este inevitabilă.

(35)

Evacuarea în atmosferă constă în eliberarea în atmosferă a metanului nears în mod intenționat din procesele, activitățile sau dispozitivele concepute în acest scop. Având în vedere efectul puternic al emisiilor de GES, evacuarea în atmosferă ar trebui interzisă, cu excepția situațiilor de urgență, a disfuncționalităților sau a anumitor evenimente specifice în care evacuare în atmosferă este inevitabilă. Pentru a asigura că operatorii nu utilizează echipamente concepute pentru evacuarea în atmosferă, ar trebui adoptate standarde tehnologice care să permită utilizarea unor alternative cu emisii zero.

(36)

Arderea la faclă este arderea controlată a metanului în scopul eliminării într-un dispozitiv proiectat pentru arderea respectivă. Atunci când se efectuează în timpul procesului normal de producție a petrolului sau a gazelor fosile și în absența unui număr suficient de instalații sau a unei geologii care să permită reinjectarea, utilizarea la fața locului sau expedierea metanului pe o piață, se consideră a fi ardere la faclă de rutină. Arderea la faclă de rutină ar trebui interzisă. Arderea la faclă ar trebui permisă numai în cazul în care este singura alternativă la evacuarea în atmosferă și în cazul în care evacuarea în atmosferă nu este interzisă. Evacuarea în atmosferă este mai dăunătoare pentru mediu decât arderea la faclă, deoarece gazul eliberat conține, de regulă, niveluri ridicate de metan, în timp ce arderea la faclă oxidează metanul transformându-l în dioxid de carbon.

(36)

Arderea la faclă este arderea controlată a metanului în scopul eliminării într-un dispozitiv proiectat pentru arderea respectivă. Atunci când se efectuează în timpul procesului normal de producție a petrolului sau a gazelor fosile și în absența unui număr suficient de instalații sau a unei geologii care să permită reinjectarea, utilizarea la fața locului sau expedierea metanului pe o piață, se consideră a fi ardere la faclă de rutină. Arderea la faclă de rutină ar trebui interzisă. Arderea la faclă ar trebui permisă numai în cazul în care este singura alternativă la evacuarea în atmosferă și în cazul în care evacuarea în atmosferă nu este interzisă , drept care, atunci când nu sunt disponibile alte variante, ar trebui ca arderea la faclă să aibă întotdeauna întâietate față de evacuarea în atmosferă. Cu toate acestea, conform AIE  (1a) , la nivel mondial, în 2021 s-au ars la faclă 143 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând aproximativ echivalentul volumului total de gaze naturale importate în Germania, Franța și Țările de Jos. În consecință, s-au eliberat direct 270 Mt de CO2 și aproape 8 Mt de metan (240 Mt de echivalent CO2). Evacuarea în atmosferă este mai dăunătoare pentru mediu decât arderea la faclă, deoarece gazul eliberat conține, de regulă, niveluri ridicate de metan, în timp ce arderea la faclă oxidează metanul transformându-l în dioxid de carbon. Potrivit AIE, reducerea arderii la faclă, a evacuării în atmosferă și a scurgerilor de metan ar oferi un ajutor mai rapid piețelor gazelor decât investițiile în noi surse de aprovizionare. AIE  (1b) a estimat că aproape 210 miliarde de metri cubi (mmc) de gaze naturale ar putea fi puși la dispoziția piețelor gazelor printr-un efort global de eliminare a arderii la faclă care nu este urgentă și de reducere a emisiilor de metan din operațiunile petroliere și gaziere.

(37)

Utilizarea arderii la faclă ca alternativă la evacuarea în atmosferă necesită ca dispozitivele de ardere la faclă să fie eficiente în ceea ce privește arderea metanului. Din acest motiv, ar trebui să se includă, de asemenea, o cerință privind eficiența arderii pentru cazurile în care arderea la faclă este admisibilă. De asemenea, ar trebui să se prevadă obligația de utilizare a arzătoarelor-pilot, care oferă o aprindere mai fiabilă, deoarece nu sunt afectate de vânt.

(37)

Utilizarea arderii la faclă ca alternativă la evacuarea în atmosferă necesită ca dispozitivele de ardere la faclă să fie eficiente în ceea ce privește arderea metanului. Din acest motiv, ar trebui să se includă, de asemenea, o cerință privind eficiența arderii pentru cazurile în care arderea la faclă este admisibilă. De asemenea, ar trebui să se prevadă obligația de utilizare a arzătoarelor-pilot cu autoaprindere sau cu flacără permanentă , care oferă o aprindere mai fiabilă, deoarece nu sunt afectate de vânt.

(40)

Emisiile de metan provenite de la puțurile inactive de petrol și gaze prezintă riscuri pentru sănătatea publică, siguranță și mediu. Prin urmare, obligațiile de monitorizare și raportare ar trebui să se aplice în continuare, iar respectivele puțuri și amplasamente ale sondelor ar trebui să fie recuperate și remediate. În astfel de cazuri, statele membre ar trebui să aibă un rol predominant, în special pentru a elabora inventare și planuri de atenuare.

(40)

Emisiile de metan provenite de la puțurile inactive de petrol și gaze prezintă riscuri pentru sănătatea publică, siguranță și mediu. Prin urmare, obligațiile de monitorizare și raportare ar trebui să se aplice în continuare, iar respectivele puțuri și amplasamente ale sondelor ar trebui să fie recuperate și remediate. În astfel de cazuri, statele membre ar trebui să aibă un rol predominant, în special pentru a elabora inventare și planuri de atenuare în termene precise .

(44)

Odată ce producția este oprită și o mină este închisă sau abandonată, aceasta continuă să emită metan, denumit metan de mină abandonată (MMA). Aceste emisii se produc, de regulă, în surse punctuale bine definite, cum ar fi puțurile de aerisire sau gurile de evacuare de suprapresiune. Având în vedere creșterea nivelului de ambiție în materie de climă și reorientarea producției de energie către surse de energie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, există riscul ca emisiile de MMA să crească la nivelul Uniunii. Potrivit estimărilor, chiar și după 10 ani de la încetarea exploatării, minele neinundate continuă să emită metan la niveluri care ating aproximativ 40 % din emisiile înregistrate la momentul închiderii25. În plus, tratamentul MMA rămâne fragmentat din cauza drepturilor de proprietate și de exploatare diferite în UE. Prin urmare, statele membre ar trebui să realizeze inventare ale activelor de cărbune închise și abandonate și, fie acestea, fie partea responsabilă identificată, ar trebui să aibă obligația de a instala dispozitive pentru măsurarea emisiilor de metan.

(44)

Odată ce producția este oprită și o mină este închisă sau abandonată, aceasta continuă să emită metan, denumit metan de mină abandonată (MMA). Aceste emisii se produc, de regulă, în surse punctuale bine definite, cum ar fi puțurile de aerisire sau gurile de evacuare de suprapresiune. Având în vedere creșterea nivelului de ambiție în materie de climă și reorientarea producției de energie către surse de energie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, există riscul ca emisiile de MMA să crească la nivelul Uniunii. Potrivit estimărilor, chiar și după 10 ani de la încetarea exploatării, minele neinundate continuă să emită metan la niveluri care ating aproximativ 40 % din emisiile înregistrate la momentul închiderii25. În plus, tratamentul MMA rămâne fragmentat din cauza drepturilor de proprietate și de exploatare diferite în UE. Prin urmare, statele membre ar trebui să realizeze inventare ale activelor de cărbune închise și abandonate și, fie acestea, fie partea responsabilă identificată, ar trebui să aibă obligația de a instala dispozitive pentru măsurarea emisiilor de metan. Cele mai bune exemple de practici ar trebui identificate și incluse în posibilele orientări pentru tratarea MMA.

(48)

Minele subterane sunt fie mine de cărbune pentru producerea de energie termică, fie de cărbune cocsificabil. Cărbunele pentru producerea de energie termică este utilizat în principal ca sursă de energie, iar cărbunele cocsificabil este utilizat drept combustibil și reactiv în procesul de fabricare a oțelului. Ambele tipuri de mine, de cărbune cocsificabil și de cărbune pentru producerea de energie termică, ar trebui să facă obiectul măsurării, raportării și verificării emisiilor de metan.

(48)

Minele subterane sunt fie mine de cărbune pentru producerea de energie termică, fie de cărbune cocsificabil. Cărbunele pentru producerea de energie termică este utilizat în principal ca sursă de energie, iar cărbunele cocsificabil este utilizat drept combustibil și reactiv în procesul de fabricare a oțelului. Ambele tipuri de mine, de cărbune cocsificabil și de cărbune pentru producerea de energie termică, ar trebui să facă obiectul măsurării, raportării și verificării , precum și măsurilor de atenuare a emisiilor de metan.

(49)

În cazul minelor de cărbune subterane aflate în exploatare, atenuarea emisiilor de metan ar trebui pusă în aplicare prin eliminarea treptată a evacuării în atmosferă și a arderii la faclă. În cazul minelor de cărbune subterane închise sau abandonate, deși inundațiile pot preveni emisiile de metan, acest lucru nu se realizează în mod sistematic și prezintă riscuri pentru mediu. Evacuarea în atmosferă și arderea la faclă în aceste mine ar trebui, de asemenea, eliminate treptat. Întrucât constrângerile geologice și considerațiile de mediu împiedică o abordare universală pentru atenuarea emisiilor de metan provenite de la minele de cărbune subterane abandonate (31), statele membre ar trebui să își stabilească propriul plan de atenuare, ținând seama de aceste constrângeri și de fezabilitatea tehnică a atenuării MMA.

(49)

În cazul minelor de cărbune subterane aflate în exploatare, atenuarea emisiilor de metan ar trebui pusă în aplicare prin eliminarea treptată a evacuării în atmosferă și a arderii la faclă cu o eficiență de sub 99 % . În cazul minelor de cărbune subterane închise sau abandonate, deși inundațiile pot preveni emisiile de metan, acest lucru nu se realizează în mod sistematic și prezintă riscuri pentru mediu. Evacuarea în atmosferă și arderea la faclă cu o eficiență de sub 99 % în aceste mine ar trebui, de asemenea, eliminate treptat. Întrucât constrângerile geologice și considerațiile de mediu împiedică o abordare universală pentru atenuarea emisiilor de metan provenite de la minele de cărbune subterane abandonate (31), statele membre ar trebui să își stabilească propriul plan de atenuare, ținând seama de aceste constrângeri și de fezabilitatea tehnică a atenuării MMA.

(49a)

Pentru a reduce emisiile de metan din minele de cărbune aflate în exploatare, Uniunea ar trebui să sprijine sistemele de stimulente pentru reducerea emisiilor de metan. Aceste sisteme pot, în special, să stimuleze investițiile în captarea și injectarea de metan în rețea, reducerea emisiilor de metan provenite de la puțurile de ventilație și de la arderea la faclă. Uniunea ar trebui să ia măsuri decisive pentru a mobiliza resursele financiare ale Uniunii destinate investițiilor în tehnologii de reducere a metanului în toate minele aflate în exploatare și abandonate. În cazul în care sprijinul din partea Uniunii nu este suficient pentru a sprijini acest obiectiv, ar trebui încurajate sistemele specifice de taxe și tarife, care sunt structurate în mod clar pentru a facilita investițiile în reducerea metanului, printre altele, ca parte a programelor de ajutor de stat care vizează dezafectarea capacităților de producție a cărbunelui.

(51)

Uniunea este dependentă de importuri pentru 70 % din consumul său de cărbune superior, 97 % din consumul său de petrol și 90 % din consumul său de gaze fosile. Nu există informații exacte cu privire la amploarea, originea sau natura emisiilor de metan asociate energiei fosile consumate în Uniune , dar care au loc în țări terțe .

(51)

Uniunea este dependentă de importuri pentru 70 % din consumul său de cărbune superior, 97 % din consumul său de petrol și 90 % din consumul său de gaze fosile. AIE estimează că, în 2020, emisiile de metan asociate petrolului și gazelor importate în UE au reprezentat aproximativ 9 000 de kilotone de metan  (1a) . În comparație, în 2019 se estimează că au fost generate emisii de metan de 1 033 kilotone provenite din petrol și gaze în Uniune (1b). Deși se estimează că ponderea Europei în emisiile totale de metan generate de activitatea umană la nivel mondial este de aproximativ 6 %  (1c) , consumul și dependența de importurile de combustibili fosili produși în afara Uniunii cresc în mod semnificativ emisiile de metan cauzate de consumul din cadrul Uniunii .

(52)

Efectele încălzirii globale cauzate de emisiile de metan sunt transfrontaliere. Deși unele țări producătoare de energie fosilă încep să acționeze pe plan intern pentru a reduce emisiile de metan din sectoarele lor energetice, mulți exportatori nu fac obiectul niciunei reglementări pe piețele lor interne. Acești operatori au nevoie de stimulente clare pentru a acționa cu privire la emisiile lor de metan și, prin urmare, ar trebui puse la dispoziția piețelor informații transparente privind emisiile de metan .

(52)

Efectele încălzirii globale cauzate de emisiile de metan sunt transfrontaliere. Deși unele țări producătoare de energie fosilă încep să acționeze pe plan intern pentru a reduce emisiile de metan din sectoarele lor energetice, mulți exportatori nu fac obiectul niciunei reglementări pe piețele lor interne. Acești operatori au nevoie de stimulente clare pentru a acționa cu privire la emisiile lor de metan și, prin urmare, este necesar ca regulamentul să vizeze întregul lanț de aprovizionare .

(54)

Astfel cum s-a anunțat în comunicarea referitoare la strategia UE privind metanul (34), Uniunea se angajează să colaboreze cu partenerii săi în domeniul energetic și cu alte țări importante importatoare de energie fosilă pentru a aborda problema emisiilor de metan la nivel mondial. Diplomația energetică privind emisiile de metan a avut deja rezultate importante. În septembrie 2021, Uniunea și Statele Unite au anunțat Angajamentul global privind metanul, care reprezintă un angajament politic de a reduce emisiile globale de metan cu 30 % până în 2030 (față de nivelurile din 2020), lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care a avut loc în noiembrie 2021 la Glasgow. Peste o sută de țări s-au angajat să ofere sprijin, reprezentând aproape jumătate din emisiile antropice de metan la nivel mondial. Angajamentul global privind metanul include un angajament de a trece la utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru cuantificarea emisiilor de metan , cu un accent deosebit pe sursele de emisii ridicate .

(54)

Astfel cum s-a anunțat în comunicarea referitoare la strategia UE privind metanul (34), Uniunea se angajează să colaboreze cu partenerii săi în domeniul energetic și cu alte țări importante importatoare de energie fosilă pentru a aborda problema emisiilor de metan la nivel mondial. Diplomația energetică privind emisiile de metan a avut deja rezultate importante. În septembrie 2021, Uniunea și Statele Unite au anunțat Angajamentul global privind metanul, care reprezintă un angajament politic de a face în mod voluntar demersuri pentru a contribui la efortul colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu 30 % până în 2030 (față de nivelurile din 2020), lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care a avut loc în noiembrie 2021 la Glasgow. Peste o sută de țări s-au angajat să ofere sprijin, reprezentând aproape jumătate din emisiile antropice de metan la nivel mondial. Angajamentul global privind metanul include un angajament de a trece la utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru cuantificarea emisiilor de metan.

(57)

În paralel cu continuarea cu succes a activității sale diplomatice în vederea îndeplinirii acestor angajamente globale, Uniunea încurajează în continuare reducerea semnificativă a emisiilor de metan la nivel mondial, în special în țările care aprovizionează Uniunea cu energie fosilă.

(57)

În paralel cu continuarea activității sale diplomatice în vederea îndeplinirii angajamentelor globale de reducere semnificativă a metanului , Uniunea ar trebui să promoveze în continuare toate eforturile legate de reducerea semnificativă a emisiilor de metan la nivel mondial, în special în țările care aprovizionează Uniunea cu energie fosilă , prin reglementarea importurilor .

(58)

Prin urmare, importatorii de energie fosilă în Uniune ar trebui să aibă obligația de a furniza statelor membre informații cu privire la măsurile legate de măsurarea, raportarea și atenuarea emisiilor de metan adoptate de exportatori, în special aplicarea de măsuri de reglementare sau voluntare de control al emisiilor lor de metan, inclusiv măsuri cum ar fi anchetele de depistare a scăpărilor de gaze și eliminare a lor sau măsuri de control și limitare a evacuării în atmosferă și a arderii la faclă a metanului . Nivelurile de măsurare și raportare stabilite în cerințele de informare aplicate importatorilor corespund celor care urmează să fie impuse operatorilor din Uniune în prezentul regulament, astfel cum se subliniază în considerentele 24-26 și 46. Informațiile privind măsurile de control al emisiilor de metan nu sunt mai împovărătoare decât cele solicitate operatorilor din Uniune.

(58)

Prin urmare, importatorii de energie fosilă în Uniune ar trebui să facă obiectul unor norme care sunt similare cu cele pentru producătorii din Uniune în ceea ce privește monitorizarea , raportarea și verificarea , depistarea scăpărilor de gaze și eliminarea lor și limitarea evacuării în atmosferă și a arderii la faclă.

(58a)

În cazul în care un importator demonstrează punerea în aplicare pe tot parcursul întregului lanț de aprovizionare a unor măsuri considerate comparabile din punctul de vedere al eficacității cu cerințele stabilite în prezentul regulament sau oferă garanții privind originea și transportul în țările considerate a avea echivalență de reglementare, importatorul respectiv ar trebui să fie admisibil pentru o derogare; Comisia ar trebui să evalueze și să acorde derogarea în vederea asigurării compatibilității acesteia cu dreptul comercial.

(59)

Statele membre ar trebui să comunice aceste informații Comisiei. Pe baza acestor informații, Uniunea ar trebui să creeze și să gestioneze o bază de date privind transparența importurilor de energie fosilă în Uniune, în care să se precizeze dacă întreprinderile exportatoare au aderat la OGMP pentru întreprinderile din sectorul petrolier și cel al gazelor și, în măsura în care există, un standard echivalent, recunoscut la nivel internațional sau la nivelul Uniunii, pentru întreprinderile din sectorul cărbunelui. Aceste informații ar trebui să demonstreze gradul de angajament al întreprinderilor din țările exportatoare de a-și măsura, raporta și verifica emisiile de metan în conformitate cu metodele de raportare de nivelul 3 ale CCONUSC. O astfel de bază de date privind transparența ar servi drept sursă de informații pentru deciziile de cumpărare ale importatorilor de energie fosilă către Uniune, precum și pentru alte părți interesate și pentru public. Baza de date privind transparența ar trebui să reflecte, de asemenea, eforturile depuse de întreprinderile din Uniune și de societățile care exportă energie fosilă către Uniune pentru a măsura, a raporta și a-și reduce emisiile de metan. Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, informații cu privire la măsurile de reglementare privind măsurarea, raportarea și atenuarea de către țările în care se produce energie fosilă.

(59)

Statele membre ar trebui să comunice aceste informații Comisiei. Pe baza acestor informații, Uniunea ar trebui să creeze și să gestioneze o bază de date privind transparența importurilor de energie fosilă în Uniune, în care să se precizeze dacă întreprinderile exportatoare au aderat la OGMP pentru întreprinderile din sectorul petrolier și cel al gazelor și, în măsura în care există, un standard echivalent, recunoscut la nivel internațional sau la nivelul Uniunii, pentru întreprinderile din sectorul cărbunelui. Aceste informații ar trebui să demonstreze gradul de angajament al întreprinderilor din țările exportatoare de a-și măsura, raporta și verifica emisiile de metan în conformitate cu metodele de raportare de nivelul 3 ale CCONUSC. O astfel de bază de date privind transparența ar servi drept sursă de informații pentru deciziile de cumpărare ale importatorilor de energie fosilă către Uniune, precum și pentru alte părți interesate și pentru public. Baza de date privind transparența ar trebui să reflecte, de asemenea, măsurile luate de întreprinderile din Uniune și de societățile care exportă energie fosilă către Uniune pentru a măsura, a raporta și a-și reduce emisiile de metan. Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, informații cu privire la măsurile de reglementare privind măsurarea, raportarea și atenuarea de către țările în care se produce energie fosilă.

(61)

În combinație, măsurile menționate în considerentele 58-60 ar trebui să sporească transparența pentru cumpărători, permițându-le acestora să ia decizii legate de aprovizionare în cunoștință de cauză și să îmbunătățească posibilitatea adoptării pe scară mai largă a soluțiilor de atenuare a emisiilor de metan în întreaga lume . În plus, acestea ar trebui să stimuleze în continuare întreprinderile internaționale să adere la standarde internaționale de măsurare și raportare a metanului, cum ar fi OGMP, sau să adopte măsuri eficace de măsurare, raportare și atenuare. Aceste măsuri sunt concepute ca bază pentru o abordare etapizată pentru a crește nivelul de strictețe al măsurilor aplicabile importurilor. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice sau să adauge cerințe de raportare ale importatorilor. În plus, Comisia ar trebui să evalueze punerea în aplicare a măsurilor respective și, în cazul în care consideră necesar, să prezinte propuneri de revizuire pentru a impune importatorilor măsuri mai stricte și pentru a asigura un nivel comparabil de eficacitate a măsurilor aplicabile în țările terțe pentru monitorizarea, raportarea, verificarea și atenuarea emisiilor de metan . Evaluarea ar trebui să țină seama de activitatea desfășurată de IMEO, inclusiv de indicele amprentei de metan, baza de date privind transparența și instrumentul global de monitorizare a emițătorilor de metan. În cazul în care Comisia consideră că este oportun să crească nivelul de strictețe al măsurilor aplicabile importurilor, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv consultarea țărilor terțe relevante.

(61)

În combinație, măsurile menționate în considerentele 58-60 ar trebui să sporească transparența pentru cumpărători și să înlesnească evaluarea respectării depline a normelor Uniunii în materie de importuri . În plus, acestea ar trebui să stimuleze în continuare întreprinderile internaționale să adere la standarde internaționale de măsurare și raportare a metanului, cum ar fi OGMP, sau să adopte măsuri eficace de măsurare, raportare și atenuare. Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice sau să adauge cerințe de raportare ale importatorilor. În plus, Comisia ar trebui să evalueze punerea în aplicare a măsurilor respective și, în cazul în care consideră necesar, să prezinte propuneri de revizuire pentru a impune importatorilor măsuri mai stricte. Evaluarea ar trebui să țină seama de activitatea desfășurată de IMEO, inclusiv de indicele amprentei de metan, baza de date privind transparența și instrumentul global de monitorizare a emițătorilor de metan. În cazul în care Comisia consideră că este oportun să crească nivelul de strictețe al măsurilor aplicabile importurilor, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv consultarea țărilor terțe relevante.

(b)

terminalelor de transport, distribuție, stocare subterană și de gaze lichefiate (GNL) care funcționează cu metan fosil și/sau din surse regenerabile (bio sau sintetic);

(b)

terminalelor de transport, distribuție (cu excepția sistemelor de măsurare la punctele de consum final) , stocare subterană și gaze lichefiate care funcționează cu metan fosil și/sau din surse regenerabile (bio sau sintetic);

(ca)

produse petrochimice.

(1)

„emisii de metan” înseamnă toate emisiile directe care provin de la toate componentele care reprezintă surse potențiale de emisii de metan, fie ca urmare a evacuării intenționate sau neintenționate în atmosferă, a arderii incomplete, fie de la alte componente, precum și din scăpările neintenționate ;

(1)

„emisii de metan” înseamnă toate emisiile directe care provin de la toate componentele care reprezintă surse potențiale de emisii de metan, fie ca urmare a evacuării în atmosferă, a arderii incomplete, fie de la alte componente, precum și din scăpări;

(1a)

(1b)

(7)

„verificator” înseamnă o persoană juridică diferită de autoritățile competente desemnate în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament , care desfășoară activități de verificare și care este acreditată de un organism național de acreditare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008 sau o persoană fizică autorizată în alt mod, fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv, la momentul emiterii unei declarații de verificare;

(7)

„verificator” înseamnă o persoană juridică care desfășoară activități de verificare și care este acreditată de un organism național de acreditare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008 sau o persoană fizică autorizată în alt mod, fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv, la momentul emiterii unei declarații de verificare;

(9a)

(9b)

(10)

„factor de emisie” înseamnă un coeficient care cuantifică emisiile sau absorbțiile unui gaz pe unitate de activitate, care se bazează adesea pe un eșantion de date de măsurare, calculat ca medie pentru a elabora o rată reprezentativă a emisiilor pentru un anumit nivel de activitate într-un anumit set de condiții de funcționare;

(10)

„factor de emisie” înseamnă un coeficient care cuantifică emisiile unui gaz pe unitate de activitate, care se bazează adesea pe un eșantion de date de măsurare, calculat ca medie pentru a elabora o rată reprezentativă a emisiilor pentru un anumit nivel de activitate într-un anumit set de condiții de funcționare;

(12)

„factor de emisie specific” înseamnă un factor de emisie obținut prin măsurători directe;

(12)

„factor de emisie specific” înseamnă un factor de emisie pentru un tip de sursă a emisiei care este obținut prin măsurători directe;

(13)

„măsurare directă” înseamnă cuantificarea directă a emisiilor de metan la nivel de sursă cu ajutorul unui dispozitiv de măsurare a metanului ;

(13)

„măsurare directă” înseamnă măsurarea emisiilor de metan la nivel de sursă cu ajutorul unui dispozitiv de măsurare care permite o astfel de măsurare ;

(13a)

(14)

„emisii de metan la nivel de amplasament” înseamnă toate sursele de emisii din cadrul unui activ ;

(14)

„emisii de metan la nivel de amplasament” înseamnă toate sursele de emisii din cadrul unui întreg amplasament ;

(15)

„măsurare la nivel de amplasament” înseamnă o măsurătoare descendentă care implică, de regulă, utilizarea de senzori montați pe o platformă mobilă, cum ar fi vehicule, drone, aeronave, ambarcațiuni și sateliți sau alte mijloace pentru a obține o imagine completă a emisiilor la nivelul unui întreg amplasament;

(15)

„măsurare la nivel de amplasament” înseamnă o măsurătoare descendentă care implică, de regulă, utilizarea de senzori montați pe o platformă mobilă, cum ar fi vehicule, drone, aeronave, ambarcațiuni, sateliți , utilizarea de senzori ficși, cum ar fi cei din cadrul rețelelor continue de senzori distribuiți, sau alte mijloace pentru a obține o imagine completă a emisiilor la nivelul unui întreg amplasament;

(17)

„anchetă privind depistarea scăpărilor de gaze și eliminarea lor” înseamnă o anchetă menită să identifice sursele emisiilor de metan, inclusiv scăpările și evacuarea neintenționată în atmosferă ;

(17)

„anchetă privind depistarea scăpărilor de gaze și eliminarea lor” înseamnă o anchetă efectuată cu un instrument sau o altă tehnologie avansată cu o limită minimă de detecție și o limită de încredere , menită să identifice și să detecteze sursele scurgerilor de emisii de metan și alte emisii neintenționate de metan și pentru a repara sau înlocui componentele care prezintă scurgeri ;

(18)

„evacuare în atmosferă” înseamnă eliberarea în atmosferă a metanului nears, fie în mod intenționat din procese, activități sau dispozitive proiectate pentru un astfel de scop , fie în mod neintenționat în cazul unei defecțiuni sau al unor constrângeri geologice ;

(18)

„evacuare în atmosferă” înseamnă eliberarea în atmosferă a metanului nears, în mod intenționat din procese, activități sau dispozitive proiectate pentru un astfel de scop;

(22)

„ardere la faclă de rutină” înseamnă arderea la faclă din timpul procesului normal de producție a petrolului sau a gazelor fosile și în absența unui număr suficient de instalații sau a unei geologii care să permită reinjectarea, utilizarea la fața locului sau expedierea metanului către o piață;

(22)

„ardere la faclă de rutină” înseamnă arderea la faclă din timpul procesului normal de producție a petrolului sau a gazelor fosile și în absența unui număr suficient de instalații sau a unei geologii care să permită reinjectarea, utilizarea la fața locului , prelucrarea sau expedierea metanului către o piață , excluzând arderea la faclă cauzată de o urgență ;

(24)

„puț inactiv” înseamnă un puț de petrol sau de gaze sau un amplasament al puțului în care operațiunile de explorare sau producție au încetat de cel puțin un an;

(24)

„puț inactiv” înseamnă un puț de petrol sau de gaze sau un amplasament al puțului , situat fie pe uscat, fie în larg, în care operațiunile de explorare sau de producție au încetat de cel puțin un an; acesta nu include puțurile închise definitiv și abandonate;

(24a)

(39a)

(41)

„importator” înseamnă o persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care introduce pe piața Uniunii energie fosilă dintr-o țară terță în cursul unei activități comerciale.

(41)

„importator” înseamnă o persoană fizică sau juridică care introduce pe piața Uniunii gaze, petrol sau cărbune fosil dintr-o țară terță în cursul unei activități comerciale , inclusiv orice persoană fizică stabilită în Uniune desemnată să îndeplinească acțiunile necesare în temeiul articolului 27 .

(a)

a investiga plângerile motivate menționate la articolul 7 și cazurile de neconformitate cât mai curând posibil după data la care autoritățile competente iau cunoștință de astfel de plângeri sau neconformități;

(a)

a investiga plângerile motivate menționate la articolul 7 și cazurile de neconformitate cât mai curând posibil după data la care autoritățile competente iau cunoștință de astfel de plângeri sau neconformități și cel târziu la șase luni de la această dată ;

(d)

orice sistem de control al calității sau de asigurare a calității aplicat de operatori sau de operatorii minieri.

(d)

orice sistem de control al calității sau de asigurare a calității aplicat de operatori, de operatorii minieri sau de importatori, în măsura în care importatorii respectivi sunt obligați în temeiul articolului 27 .

(e)

raportarea constatărilor privind discrepanțele majore dintre sursele de date.

(e)

raportarea constatărilor privind discrepanțele majore dintre sursele de date , contribuind astfel la instituirea unor metodologii științifice mai robuste;

(ea)

raportarea superemițătorilor identificați prin intermediul unui sistem de detectare timpurie și de avertizare.

(a)

pentru activele exploatate până la … [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], și

(b)

pentru activele neexploatate până la… [24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], cu condiția ca aceste active să nu fi fost raportate de către un operator în temeiul obligației prevăzute la litera (a).

(a)

pentru activele exploatate până la… [24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și ulterior în fiecare an până la data de 31 mai; și

(b)

pentru activele neexploatate până la… [42 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și ulterior în fiecare an până la data de 31 mai, cu condiția ca aceste active să nu fi fost raportate de către un operator în temeiul obligației prevăzute la litera (a).

(c)

informații detaliate privind metodologiile de cuantificare utilizate pentru măsurarea emisiilor de metan ;

(c)

informații detaliate privind metodologiile de cuantificare;

(a)

în cazul în care măsurătorile la nivel de amplasament au valori mai mari decât cele din inventarul la nivel de sursă într-o măsură semnificativă din punct de vedere statistic, operatorul include în raport documente pentru a reconcilia inventarul la nivel de sursă cu măsurătorile la nivel de amplasament și își actualizează inventarul la nivel de sursă pentru a reflecta măsurătorile mai mari la nivel de amplasament;

(b)

în cazul în care măsurătorile la nivel de amplasament au o valoare mai mică decât inventarul la nivel de sursă într-o măsură semnificativă din punct de vedere statistic, operatorul trebuie să analizeze limita minimă de detecție (LMD) a dispozitivelor de măsurare la nivel de amplasament pentru a confirma că LMD este suficient de scăzută pentru a detecta nivelurile preconizate ale emisiilor provenite de la fiecare componentă în parte; în cazul în care LMD nu este suficient de scăzută, operatorul repetă măsurătoarea cu un dispozitiv având o LMD suficient de scăzută în cursul aceluiași an calendaristic și compară acest rezultat cu inventarul la nivel de sursă; în cazul în care se consideră că MDL este adecvată, operatorul include în raport documentația care expune motivele discrepanței.

(a)

o dată la două luni pentru toate componentele supraterane, utilizând dispozitive de detecție cu limita minimă de detecție menționată la alineatul (3) litera (a);

(b)

o dată la patru luni pentru toate componentele supraterane, utilizând dispozitive de detecție cu limita minimă de detecție menționată la alineatul (3) litera (b);

(c)

o dată la cinci luni sau la nivelurile de frecvență stabilite în partea 1 din anexa I pentru toate componentele subterane, utilizând dispozitive de detecție cu limita minimă de detecție menționată la alineatul (3) litera (c).

(a)

17 g/oră la temperatura și presiunea standard; ancheta se efectuează la nivelul fiecărei surse potențiale de emisii individuale;

(b)

50 ppm în volum de metan sau 1 g/oră; ancheta se efectuează la contactul fiecărei surse potențiale de emisii individuale pentru componentele supraterane;

(c)

500 ppm sau 5 g/h de metan pentru componentele subterane.

(a)

siguranța personalului și a altor persoane aflate în proximitatea scăpărilor depistate;

(b)

orice impact negativ asupra mediului al luării de măsuri în cazul în care se poate demonstra că acest impact ar fi mai mare decât beneficiile pentru mediu ale luării de măsuri, cum ar fi cazul în care o reparație ar putea conduce la un nivel global al emisiilor de metan mai ridicat decât cel înregistrat în absența reparației;

(c)

accesibilitatea unei componente, inclusiv orice permise de acces; precum și:

(d)

indisponibilitatea pieselor de schimb necesare pentru repararea componentei sau a componentelor necesare pentru înlocuire.

(a)

în caz de urgență sau de funcționare defectuoasă și

(a)

în caz de urgență sau de funcționare defectuoasă.

(b)

atunci când acest lucru este inevitabil și strict necesar pentru exploatarea, repararea, întreținerea sau testarea componentelor sau a echipamentelor și atunci când intră sub incidența obligațiilor de raportare prevăzute la articolul 16.

(a)

în timpul funcționării normale a anumitor componente, cu condiția ca echipamentul să respecte toate standardele specificate pentru echipamente și să fie întreținut în mod corespunzător și inspectat periodic pentru a reduce la minimum pierderile de metan;

(a)

în timpul funcționării normale a dispozitivelor și a pompelor pneumatice, a etanșărilor pentru gaze uscate, a compresoarelor, a rezervoarelor de stocare la presiune atmosferică sau a altor componente destinate evacuării în atmosferă , cu condiția ca echipamentele să respecte toate standardele specificate pentru echipamente stabilite în conformitate cu alineatul (5b) și să fie întreținute în mod corespunzător și inspectate periodic pentru a reduce la minimum pierderile de metan;

(c)

în timpul calibrării sau eșantionării unui rezervor de stocare sau a altui recipient de joasă presiune;

(c)

în timpul calibrării sau eșantionării unui rezervor de stocare sau a altui recipient de joasă presiune , cu condiția ca rezervorul sau recipientul să îndeplinească standardele stabilite în conformitate cu alineatul (5b) ;

(d)

în timpul încărcării lichidelor dintr-un rezervor de stocare sau dintr-un alt recipient de joasă presiune într-un vehicul de transport, în conformitate cu standardele aplicabile;

(d)

în timpul încărcării lichidelor dintr-un rezervor de stocare sau dintr-un alt recipient de joasă presiune într-un vehicul de transport, în conformitate cu standardele aplicabile , cu condiția ca rezervorul sau recipientul să îndeplinească standardele stabilite în conformitate cu alineatul (5b) ;

(e)

în timpul operațiunilor de reparare și întreținere, inclusiv de purjare și depresurizare a echipamentelor pentru efectuarea operațiunilor de reparare și întreținere;

(e)

în timpul operațiunilor de reparare, întreținere, al procedurilor de testare și de scoatere din funcțiune , inclusiv de purjare și depresurizare a echipamentelor pentru efectuarea operațiunilor de reparare și întreținere;

(a)

cauzate de o urgență sau de o defecțiune;

(a)

cauzate de o urgență, de o defecțiune sau ;

(c)

emisiile de metan care se produc în timpul activităților post-extracție.

(c)

emisiile de metan care se produc în timpul activităților post-extracție și în zona minei .

(a)

cauzate de o urgență sau de o defecțiune ;

(a)

cauzate de o urgență;

(a)

trebuie să fie posibilă captarea metanului prin degazificare;

(b)

se poate continua utilizarea dispozitivelor de degazificare relevante pentru siguranță, de exemplu, hotele de aerisire (Protegohaube);

(c)

utilizarea gazului de mină ca resursă energetică nu trebuie să fie afectată de domeniul de aplicare a prezentului regulament;

(d)

îndiguirea apei de mină pentru a reduce emisiile de metan este permisă în temeiul prezentului regulament.

(a)

eficacitatea măsurilor sau a cerințelor de reglementare în comparație cu cele aplicabile în Uniune;

(b)

acuratețea datelor furnizate de importatori; precum și

(c)

sancțiuni pentru neconformitate și eficacitatea punerii în aplicare în jurisdicțiile relevante în care se solicită echivalența normativă.

(a)

raportarea datelor disponibile privind emisiile de metan colectate în contextul instrumentului global de monitorizare a emisiilor de metan menționat la articolul 29;

(b)

analiza datelor privind emisiile de metan efectuată de IMEO;

(c)

informațiile privind măsurile de monitorizare, raportare, verificare și atenuare ale operatorilor situați în afara Uniunii și de la care energia este importată în Uniune; și

(d)

siguranța alimentării și implicațiile asupra condițiilor de concurență echitabile în cazul unor eventuale obligații suplimentare, inclusiv măsuri obligatorii, cum ar fi standardele sau obiectivele privind emisiile de metan, luând în considerare separat sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui.

(d)

Atunci când propune modificări ale prezentului regulament, astfel cum se menționează la primul paragraf, Comisia evaluează în special implicațiile pentru climă, siguranța alimentării Uniunii și implicațiile asupra condițiilor de concurență echitabile în cazul unor eventuale obligații suplimentare, inclusiv măsuri obligatorii, cum ar fi standardele sau obiectivele privind emisiile de metan . De asemenea , Comisia poate lua în considerare separat sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui.