P9_TA(2023)0192

Raportul pe 2022 privind Serbia

Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2023 referitoare la Raportul Comisiei pe 2022 privind Serbia (2022/2204(INI))

(C/2023/1065)

Parlamentul European,

—	având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte (1), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

—	având în vedere Acordul de la Bruxelles din 27 februarie 2023 și Acordul de la Ohrid din 18 martie 2023, precum și anexa de punere în aplicare,

—	având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Serbia la 19 decembrie 2009,

—

având în vedere Avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (COM(2011)0668), decizia Consiliului European din 1 martie 2012 de a acorda Serbiei statutul de țară candidată și decizia Consiliului European din 27-28 iunie 2013 de a începe negocierile de aderare la UE cu Serbia,

—	având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003,

—	având în vedere Declarația de la Sofia, adoptată cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2019,

—	având în vedere Declarația de la Zagreb, adoptată cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest din 6 mai 2020,

—	având în vedere Declarația de la Tirana, adoptată la summitul UE-Balcanii de Vest din 6 decembrie 2022,

—	având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014 și cel de-al optulea summit al Procesului de la Berlin din 5 iulie 2021,

—	având în vedere summitul de la Sofia din 10 noiembrie 2020, inclusiv Declarația privind piața regională comună și Declarația privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest,

—	având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Energiei 20 iulie 2006 (2) și Decizia Consiliului din 29 mai 2006 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Tratatului de instituire a Comunității Energiei (3),

—	având în vedere Declarația privind securitatea energetică și tranziția verde în Balcanii de Vest și acordurile privind libera circulație și recunoașterea calificărilor profesionale și de învățământ superior adoptate la summitul Procesului de la Berlin pentru Balcanii de Vest din 3 noiembrie 2022,

—

având în vedere Convenția Comisiei Economice pentru Europa a ONU privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, adoptată la 25 iunie 1998, cu ocazia celei de a patra Conferințe ministeriale din cadrul procesului „Mediu pentru Europa”, și ratificată de Comunitatea Europeană la 17 februarie 2005 și de Republica Serbia la 31 iulie 2009,

—	având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 26 iulie 2022 intitulată „Dreptul omului la un mediu curat, sănătos și sustenabil”,

—

având în vedere Rezoluția 1244 (1999) din 10 iunie 1999 a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

—	având în vedere primul acord privind principiile care reglementează normalizarea relațiilor dintre guvernele Serbiei și Kosovo din 19 aprilie 2013 și acordurile din 25 august 2015, precum și dialogul în curs facilitat de UE pentru normalizarea relațiilor,

—

având în vedere Acordul privind libera circulație dintre guvernele Serbiei și Kosovo din 27 august 2022 și acordul privind plăcuțele de înmatriculare din 23 noiembrie 2022, precum și Foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a acordurilor privind energia, stabilită în cadrul dialogului facilitat de UE la 21 iunie 2022,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 9 februarie 2023 referitoare la dialogul dintre Belgrad și Priștina, facilitat de UE,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) (4),,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Orientări pentru punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest” din 6 octombrie 2020 (SWD(2020)0223),

—	având în vedere evaluarea Comisiei din 22 aprilie 2022 privind programul de reforme economice din Serbia 2021-2023 (SWD(2021)0096) și concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia adoptate de către Consiliu la 24 mai 2022,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2022 intitulată „Comunicarea din 2022 privind politica de extindere a UE” (COM(2022)0528), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2022 privind Serbia” (SWD(2022)0338),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post-pandemică” (COM(2020)0315),

—	având în vedere cea de-a 12-a și cea de-a 13-a reuniune a Conferinței de aderare la nivel ministerial cu Serbia, care au avut loc la 22 iunie, respectiv 14 decembrie 2021, și care au avut ca rezultat deschiderea clusterului patru: Agenda verde și conectivitatea durabilă,

—	având în vedere cea de a șasea reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Serbia, desfășurată la 25 ianuarie 2022,

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 13 decembrie 2022 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

—	având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene 01/2022 din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru statul de drept în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

—	având în vedere raportul special 09/2021 din 3 iunie 2021 al Curții de Conturi Europene intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Serbia,

—	având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020 (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2022 referitoare la Raportul Comisiei pe 2021 privind Serbia (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la cooperarea în lupta împotriva crimei organizate în Balcanii de Vest (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2021 referitoare la munca forțată în fabrica Linglong și protestele ecologiste din Serbia (8),,

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea (9),

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022 privind Ucraina, cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, Balcanii de Vest și relațiile externe,

—	având în vedere raportul final al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului de observare a alegerilor privind alegerile parlamentare și prezidențiale anticipate din 3 aprilie 2022 din Serbia, publicat la 19 august 2022,

—	având în vedere cele cinci runde de evaluări privind Serbia efectuate de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei,

—	având în vedere Indicele global de percepție a corupției pentru 2022 publicat de organizația Transparency International la 31 ianuarie 2023,

—	având în vedere concluziile dialogului dintre partide din cadrul Adunării Naționale a Republicii Serbia privind îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a alegerilor parlamentare, înlesnit de Parlamentul European,

—	având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (10),

—	având în vedere declarația și recomandările adoptate cu ocazia celei de a 14-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 23-24 noiembrie 2022,

—	având în vedere rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului (11),

—	având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei, adoptată la 2 martie 2022,

—	având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

—

având în vedere declarația comună în urma celui de al doilea summit al Președintelui Parlamentului European și președinților parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest din 28 iunie 2021, convocat de Președintele Parlamentului European și la care au participat președinții parlamentelor din Balcanii de Vest,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0172/2023),

întrucât extinderea a fost, de-a lungul timpului, cel mai eficient instrument de politică externă al UE, una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii de stimulare și de încurajare a reformelor fundamentale, inclusiv în ceea ce privește statul de drept, și o investiție strategică în pacea, stabilitatea și securitatea pe termen lung pe întreg continentul;

întrucât viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană; întrucât noul impuls de extindere, declanșat de cererea de aderare la UE a țărilor din Parteneriatul estic, a determinat UE să accelereze deciziile mult așteptate privind Balcanii de Vest prin începerea discuțiilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania și acordarea statutului de țară candidată Bosniei și Herțegovinei;

C.	întrucât ritmul mai lent al extinderii UE a creat un teren propice în regiunea Balcanilor de Vest pentru actorii terți rău-intenționați, în special Rusia și China;

întrucât Serbia, ca țară candidată, ar trebui să fie evaluată pe baza propriilor merite, care să includă respectul și angajamentul ferm pentru drepturile și valorile comune europene și alinierea la politica externă și de securitate a UE, ca parte a procesului de negociere acceptat de Serbia; întrucât calea Serbiei către aderarea la UE depinde și de normalizarea relațiilor cu Kosovo;

întrucât este necesară o voință politică reală din partea liderilor politici din țările implicate în procesul de aderare pentru a promova reformele fundamentale; întrucât UE și liderii politici atât din statele membre, precum și din țările în curs de aderare trebuie să-și demonstreze angajamentul real (și promisiunile) față de extindere prin pași și progrese concrete, pentru a-i asigura continuitatea, coerența, credibilitatea și impactul;

F.	întrucât, în timp, majoritatea aflată la guvernare a subminat în mod constant unele drepturi politice și libertăți civile, exercitând presiuni asupra mass-mediei independente, asupra opoziției politice și asupra organizațiilor societății civile (OSC);

G.	întrucât Serbia este cel mai mare beneficiar al asistenței de preaderare acordate de UE în Balcanii de Vest, în cuantum de 1,404 miliarde EUR din fonduri IPA II începând din 2014;

H.	întrucât UE este cel mai important investitor, partener comercial și principal donator al Serbiei, cuantumul investițiilor directe ajungând la 1,85 miliarde EUR în 2021;

I.	întrucât, în următorii șapte ani, UE, în cooperare cu instituțiile financiare internaționale, va mobiliza până la 30 de miliarde EUR prin intermediul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, lansat în 2020;

J.	întrucât Serbia a ratificat toate convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii;

K.	întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințarea crescândă din partea Rusiei față de securitatea europeană a subliniat și mai mult importanța alinierii la politica externă și de securitate comună (PESC) în procesul de extindere;

L.	întrucât, în cadrul Adunării Generale a ONU, Serbia a votat în favoarea rezoluțiilor ce condamnă agresiunea rusă în Ucraina, susținând în același timp respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei în conformitate cu dreptul internațional;

M.	întrucât Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei în urma invadării neprovocate și ilegale a Ucrainei de către aceasta; întrucât rata de aliniere a Serbiei la politica externă și de securitate comună a UE a scăzut de la 64 % în 2021 la 45 % în 2022;

întrucât Rusia își folosește influența în Serbia pentru a încerca să destabilizeze, să intervină și să amenințe statele suverane învecinate; întrucât Serbia a devenit un refugiu sigur pentru întreprinderile ruse, cum ar fi marile companii de comunicare și mass-media, inclusiv Russia Today (RT); întrucât rețelele de socializare au devenit instrumente de promovare a mișcărilor politice antidemocratice din Balcanii de Vest;

întrucât, potrivit raportului elaborat de Balkan Free Media Initiative în Serbia, dezinformarea se răspândește mult mai repede decât pot documenta verificatorii independenți ai informațiilor publicate, ceea ce alimentează divizarea și sentimentul anti-UE, generând îngrijorări tot mai mari în ceea ce privește securitatea în regiune; întrucât dezinformarea își are adesea originea într-o declarație falsă sau înșelătoare dată de o personalitate politică, care este apoi prezentată de mass-media afiliată statului și ulterior distribuită pe platformele de comunicare socială,

Angajamentul pentru aderarea la UE

salută faptul că aderarea la UE continuă să fie obiectivul strategic al Serbiei și salută, în acest context, numirea noului ministru al Integrării europene; subliniază faptul că progresele înregistrate în ceea ce privește statul de drept și drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, angajamentul față de drepturile și valorile europene comune, normalizarea și dezescaladarea relațiilor cu Kosovo vor determina dinamica procesului de aderare, astfel cum se prevede în cadrul de negociere; subliniază, în acest context, importanța alinierii la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, îndeosebi în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

se așteaptă la formarea unei noi echipe solide de negociere a aderării la UE în Serbia; invită autoritățile să elaboreze planuri de consolidare a capacităților pentru a întări capacitățile Serbiei în ceea ce privește punerea în aplicare a procesului de aderare la UE;

regretă nivelul scăzut în continuare al alinierii Serbiei la PESC, care a scăzut de la 64 % în 2021 la 45 % în august 2022, îndeosebi în contextul războiului de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei; subliniază că Serbia este una dintre foarte puținele țări europene care nu s-au aliniat la sancțiunile UE împotriva Rusiei; invită autoritățile competente să dea dovadă de un angajament clar față de dreptul internațional și valorile UE și să se alinieze la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei; își reiterează poziția potrivit căreia negocierile de aderare cu Serbia ar trebui să avanseze numai în cazul în care țara se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește reformele sale legate de UE; îndeamnă Serbia să asigure aplicarea efectivă a sancțiunilor decise de UE împotriva Rusiei și Belarusului, combătând orice eludare sau tentativă de eludare;

regretă că, în 2022, Comisia Europeană a remarcat un regres în ceea ce privește unul dintre capitolele de negociere, în special Capitolul 31 privind politica externă, de securitate și de apărare; subliniază faptul că, în calitate de țară candidată, Serbia trebuie să adere la principiile și politicile UE, și orice aliniere la un regim autocratic belicos trebuie să înceteze;

ia act de alinierea Serbiei la UE în ceea ce privește votul în favoarea rezoluțiilor relevante ale Adunării Generale a ONU și suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului; salută sprijinul Serbiei pentru menținerea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei; regretă, cu toate acestea, faptul că, în mod constant, Serbia nu s-a aliniat la măsurile restrictive ale UE și nici la majoritatea declarațiilor făcute de Înaltul Reprezentant în numele Uniunii Europene împotriva Rusiei, care este un agresor împotriva Ucrainei; salută alinierea Serbiei la măsurile restrictive ale UE împotriva Belarusului pentru rolul său în invadarea Ucrainei de către Rusia și măsurile împotriva fostei conduceri ucrainene, precum și asistența energetică a Serbiei, eforturile de reconstrucție și măsurile luate pentru a oferi ajutor umanitar Ucrainei; regretă totuși că Guvernul Serbiei alege deseori să nu își anunțe public decizia de a se alinia la aceste măsuri;

regretă relația strânsă și parteneriatul continue al Serbiei cu Rusia, care pune semne de întrebare cu privire la direcția strategică a Serbiei și împiedică dezvoltarea economică și politică; își exprimă îngrijorarea cu privire la măsura în care funcționarii ruși influențează unele decizii ale instituțiilor publice sârbe; condamnă campania desfășurată de funcționari publici și de mass-media influentă ce încearcă să submineze procesul de integrare în UE;

regretă profund faptul că anumite componente-cheie ale politicii externe a Serbiei contravin pozițiilor UE, inclusiv semnarea planului de consultări între ministerul Afacerilor externe al Serbiei și ministerul Afacerilor externe al Rusiei pentru perioada 2023-2024 și reuniuni cu înalți funcționari din Rusia care se află pe lista de sancțiuni a UE; este îngrijorat de numirea directorului Agenției de informații pentru securitate (BIA), Aleksandar Vulin, cunoscut pentru retorica sa anti-UE și pro-Kremlin și care, în trecut, a divulgat autorităților ruse informații cu privire la reuniunile opoziției ruse aflate în exil, inclusiv cele în care a fost implicat Vladimir Kara-Murza, care a fost ulterior condamnat la 25 de ani de închisoare de o instanță rusă; își exprimă îngrijorarea cu privire la acuzațiile de interceptare a convorbirilor telefonice ale membrilor opoziției ruse din Belgrad de către autoritățile sârbe;

subliniază că orice cooperare care contribuie la practicile autoritare și antidemocratice din Rusia sau Serbia ar fi în detrimentul viitorului relațiilor UE-Serbia și subliniază că încrederea reciprocă între Serbia și UE și angajamentul real al Serbiei față de integrarea în UE sunt esențiale în contextul agresiunii actuale a Rusiei împotriva Ucrainei; își reiterează invitația adresată autorităților sârbe de a fi mai transparente în ceea ce privește rolul și activitățile așa-numitului Centru umanitar ruso-sârb din Niș și să pună capăt imediat tuturor formelor de cooperare cu Rusia, îndeosebi cooperării militare;

regretă colaborarea Serbiei cu regimul autoritar din Iran și găzduirea de către aceasta a reprezentanților la nivel înalt ai Iranului la Belgrad, în condițiile în care regimul iranian reprimă cu brutalitate protestele de masă ale cetățenilor săi; invită Serbia să se distanțeze în mod credibil de regimurile antidemocratice;

10.

reamintește că procesele de aderare la UE se bazează în primul rând pe dorința reală a țării candidate de a adera la valorile și la principiile UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la recenta tendință de scădere a sprijinului public pentru aderarea la UE în Serbia, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, și la creșterea sprijinului pentru regimul rus, care este rezultatul unei retorici politice anti-UE/pro-Rusia de lungă durată, răspândită pe scară largă prin intermediul mass-mediei controlate de guvern, precum și de către funcționarii guvernamentali, precum și al eșecului flagrant al acestora din urmă de a se confrunta cu trecutul Serbiei și a îl accepta; condamnă atacurile politicienilor și ale funcționarilor publici împotriva UE și a anumitor state membre, în special a Franței și Germaniei; constată că această scădere a sprijinului este legată în mod direct de prezența crescută a altor actori internaționali; solicită autorităților sârbe să promoveze discuții deschise și bazate pe fapte cu privire la aderarea la Uniunea Europeană; regretă că solicitările UE ca Serbia să își respecte angajamentele, în calitatea sa de țară candidată, au fost descrise drept șantaj de către cei mai înalți funcționari sârbi; îndeamnă atât funcționarii sârbi, cât și pe cei ai UE, să comunice în mod activ, ca o chestiune prioritară, beneficiile aderării la UE;

11.

este îngrijorat că sprijinul public față de aderarea la UE în Serbia este semnificativ mai scăzut decât în restul regiunii, inclusiv sondajele care arată că majoritatea cetățenilor sârbi ar putea fi împotriva aderării la Uniunea Europeană; regretă că numeroase canale media, în relatările lor, sunt foarte părtinitoare împotriva UE și foarte în favoarea Rusiei; este în continuare îngrijorat că unele canale media finanțate din fonduri publice, citând de multe ori demnitari publici, contribuie la difuzarea retoricii anti-UE în Serbia;

12.

reamintește că UE este principalul partener politic și economic al Serbiei și, de departe, cel mai mare donator; invită UE să reexamineze amploarea asistenței financiare acordate de UE Serbiei în cazul în care aceasta sprijină în continuare regimurile antidemocratice și nu se aliniază la măsurile restrictive ale UE și la PESC; invită Comisia să se asigure că toate cheltuielile UE sunt în deplină concordanță cu obiectivele și interesele strategice ale UE;

13.

invită guvernul sârb, Comisia, statele membre ale UE și Delegația UE în Serbia să aplice o strategie de comunicare mai activă și mai eficientă pentru a promova în rândul populației sârbe, inclusiv în afara marilor orașe, rolul și beneficiile aderării la UE și ale proiectelor și reformelor finanțate de UE, și să ia măsuri pentru a combate dezinformarea cu privire la UE; îi invită pe liderii politici sârbi să utilizeze o comunicare clară și lipsită de ambiguitate privind calea europeană a Serbiei și relația strânsă a acesteia cu UE; invită Adunarea Națională să sprijine viitorul european al Serbiei; reafirmă disponibilitatea Parlamentului European de a participa la activitățile de comunicare alături de deputații în parlamentul Serbiei, pentru a apropia și mai mult UE și Serbia;

14.

constată cu îngrijorare că, de la publicarea raportului Comisiei Europene pe 2020 privind Serbia, nu a existat nicio îmbunătățire în ceea ce privește evaluarea situației generale la nivelul a 33 de capitole de negociere și că, în 2022, Comisia nu a identificat „progrese satisfăcătoare” la nivelul niciunui capitol;

Democrația și statul de drept

15.

salută măsurile luate de Serbia pentru a se alinia la lista UE a țărilor din afara UE ai căror resortisanți au nevoie de vize pentru UE și solicită continuarea imediată a alinierii, îndeosebi cu acele țări terțe care prezintă riscuri legate de migrația ilegală sau de securitate pentru UE; reamintește că această aliniere are o importanță crucială pentru relațiile generale UE-Serbia, inclusiv în ceea ce privește gestionarea migrației și sustenabilitatea regimului de călătorii fără viză; ia act de faptul că, din toamna anului 2022, Serbia a anulat regimurile de călătorii fără viză cu șase țări, inclusiv cele identificate ca fiind prioritare (India, Tunisia, Burundi și Cuba), ceea ce a dus la o scădere a numărului de cetățeni din aceste țări care intră în mod neregulamentar în statele membre ale UE și solicită azil; invită Serbia să contribuie în continuare la gestionarea fluxurilor migratorii mixte către UE, cooperând în mod eficace cu vecinii săi, inclusiv cu Kosovo și cu statele membre ale UE, cu respectarea deplină a drepturilor omului și a standardelor internaționale;

16.

salută buna cooperare a Serbiei cu UE în gestionarea fluxurilor migratorii neregulamentare, inclusiv buna cooperare continuă cu Frontex și deschiderea negocierilor pentru încheierea unui acord mai amplu;

17.

salută participarea activă continuă și contribuția importantă a Serbiei la misiunile și operațiile UE din cadrul PSAC;

18.

salută adoptarea amendamentelor la Constituția Serbiei în urma referendumului din ianuarie 2022, care urmăresc întărirea independenței sistemului judiciar și creșterea nivelului de transparență și de eficacitate ale instituțiilor statului de drept din Serbia; salută adoptarea noilor legi privind sistemul judiciar de către Adunarea Națională a Serbiei la 9 februarie 2023; subliniază că procesul de reformă ar trebui să continue prin adoptarea legislației relevante de punere în aplicare în conformitate cu cele mai bune practici europene, punând în aplicare pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și respectând termenele constituționale; constată că este necesar ca populația să fie implicată îndeaproape în procesul de reformă pentru ca legitimitatea democratică a acestuia să crească; își exprimă îngrijorarea cu privire la cauza Elektroprivreda Srbije, în care procurorii au fost îndepărtați după ce au început examinarea unui caz de corupție;

19.

ia act de faptul că, potrivit mai multor organizații ale societății civile și experților juridici independenți, legile privind sistemul judiciar permit încă o influență nejustificată din partea executivului asupra activității sale, în timp ce Convenția națională privind UE afirmă că este posibil ca opiniile societății civile să nu fi fost luate în considerare în mod suficient; invită instituțiile publice din Serbia să întărească cu prioritate garanțiile pentru independența și eficiența sistemului judiciar; solicită alinierea deplină la avizele Comisiei de la Veneția cu privire la ansamblul de legi privind sistemul judiciar, precum și asigurarea punerii în aplicare a unor soluții care să elimine orice influență nejustificată asupra sistemului judiciar; reamintește autorităților sârbe că va fi necesar să se înregistreze progrese substanțiale și concrete, măsurabile în raport cu bilanțul și cu punerea în aplicare actuală a reformelor privind statul de drept, cu practica judiciară, cu respectarea drepturilor fundamentale și cu activitatea Parchetului general;

20.

salută adoptarea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor electorale înainte de alegerile din aprilie 2022, ca urmare a dialogului dintre partide (IPD) înlesnit de Parlamentul European; ia act cu regret de dialogul paralel privind condițiile electorale „fără mediere externă”, care amenință să submineze IDP înlesnit de Parlamentul European;

21.

salută disponibilitatea tuturor forțelor constructive, îndeosebi a opoziției, de a lua parte la activitățile Adunării Naționale și disponibilitatea Adunării Naționale de a continua acest dialog; sprijină instituirea dialogului parlamentar co-facilitat de Parlamentul European în Serbia; subliniază că scopul dialogului este de a îmbunătăți activitatea Adunării Naționale a Serbiei și că toate părțile sunt invitate să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv;

22.

reamintește că este important să se respecte regulamentul de procedură al Adunării Naționale, inclusiv în ceea ce privește organizarea în timp util a dezbaterilor parlamentare și menținerea ordinii în cadrul Adunării în timpul dezbaterilor politice esențiale, inclusiv sesiunea parlamentară specială privind Kosovo; regretă utilizarea în continuare a limbajului inflamator împotriva oponenților politici, a societății civile, a mass-mediei și a reprezentanților altor instituții în timpul discuțiilor parlamentare, inclusiv de către funcționari guvernamentali; invită din nou Adunarea Națională să nu mai tolereze aceste practici și să aplice în mod efectiv codul de conduită; reiterează că este important să se respecte procedurile Adunării, precum și să se păstreze reputația celei mai înalte camere a reprezentanților; îl invită pe președintele Adunării Naționale să adere la procedurile Adunării;

23.

ia act de concluziile raportului final al misiunii de observare a alegerilor a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa/Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, potrivit căruia alegerile parlamentare din 3 aprilie 2022 au prezentat diverse opțiuni politice, dar o serie de deficiențe au condus la condiții de concurență inechitabile, favorizând candidații aleși la ultimele alegeri; regretă că pe întreg parcursul campaniei electorale au persistat problemele apărute de mult timp legate de relatările dezechilibrate din presă, presiunile asupra alegătorilor, inclusiv asupra persoanelor ce primesc beneficii sociale și subvenții, și abuzarea de funcțiile publice; regretă acuzațiile grave cu privire la manipularea registrului electoral și absența unui răspuns instituțional adecvat; își exprimă preocuparea politică cu privire la faptul că au fost necesare 93 de zile pentru a se stabili rezultatele finale ale alegerilor parlamentare anticipate; îndeamnă autoritățile sârbe să se asigure că rezultatele electorale vor fi stabilite în mod eficient și transparent în viitor;

24.

salută modificările aduse cadrului juridic pentru finanțarea campaniei electorale, în conformitate cu recomandările anterioare ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, și invită autoritățile sârbe să adopte pe deplin recomandările restante, în special accesul candidaților concurenți la mass-media, o mai mare transparență și responsabilitatea finanțării campaniei, precum și măsurile de combatere a presiunii asupra alegătorilor și a utilizării abuzive a resurselor administrative, în consultare cu organizațiile societății civile specializate și cu mult înainte de următoarele alegeri, pentru a preveni neregulile și orice fraudă și pentru a garanta funcționarea democratică a țării;

25.

salută participarea tuturor actorilor politici relevanți la alegerile parlamentare anticipate, care a condus la un parlament mai pluralist; regretă, cu toate acestea, întârzierile în finalizarea rezultatelor alegerilor și în formarea noului parlament și a noului guvern, care au condus la întârzieri importante în procesul decizional, inclusiv în ceea ce privește reformele legate de UE;

26.

salută distribuirea echitabilă a funcțiilor de vicepreședinte și de președinte ale comisiilor din noua Adunare, care reflectă componența acesteia; regretă totuși revenirea la unele practici nedorite în activitatea parlamentului, printre care se numără absența sesiunilor de întrebări adresate guvernului, lipsa discuțiilor cu privire la rapoartele instituțiilor independente și utilizarea tot mai frecventă a procedurilor de urgență, ceea ce anulează progresele realizate în ultimii ani prin reforma parlamentului; își exprimă îngrijorarea cu privire la existența ocazională a unei atmosfere încinse în parlament, precum și la cazurile de obstrucționare a activității unor comisii parlamentare; solicită un tratament egal pentru deputații opoziției, aplicarea consecventă și eficace a Codului de conduită parlamentar și sancționarea imparțială a încălcărilor integrității parlamentare;

27.

își reiterează apelul adresat Adunării Naționale de a pune capăt limbajului incendiar abuziv și de a combate discursurile de incitare la ură și atitudinile sexiste față de femei în timpul dezbaterilor parlamentare; invită conducerea parlamentului Serbiei, inclusiv Rețeaua parlamentară a femeilor din cadrul Adunării să își asume un rol proactiv în acest sens;

28.

salută numirea noii delegații sârbe la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia; îi încurajează pe parlamentarii sârbi și pe deputații în Parlamentul European să își continue cooperarea constructivă;

29.

observă că toate parlamentele sârbe din ultimii zece ani, cu excepția unuia, au fost dizolvate anticipat și că orice alte alegeri anticipate inutile nu ar contribui la stabilitatea politică; subliniază că alegerile anticipate repetate, atmosfera de campanie permanentă și întârzierile mari în formarea guvernelor nu contribuie la o guvernare democratică eficientă a țării, ci slăbesc parlamentul, ducând astfel la o lipsă de supraveghere legislativă și de legitimitate ale parlamentului;

30.

ia act de unele progrese în lupta împotriva corupției; își reiterează apelul adresat Serbiei de a obține rezultate convingătoare în cauzele cu un nivel ridicat de interes public, inclusiv în cazurile Krušik, Jovanjica și Belivuk; este preocupat de progresele limitate înregistrate în aceste cazuri de la raportul de anul trecut și de acuzațiile potrivit cărora Darko Saric conducea un grup infracțional internațional în timp ce se afla în închisoare în Serbia; subliniază faptul că sunt necesare mai multe eforturi demonstrabile și mai multă voință politică pentru a obține rezultate tangibile, în special în ceea ce privește criminalitatea gravă și organizată, precum și realizări convingătoare, cu anchete eficace, urmăriri penale și condamnări definitive, inclusiv înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni;

31.

își reiterează apelul la justiție în cazul demolării ilegale a unor proprietăți private din cartierul Savamala din Belgrad; ia act de faptul că ofițerul de poliție condamnat și-a asumat responsabilitatea unică pentru întreaga cauză; îndeamnă autoritățile să ancheteze pe deplin cazul și să urmărească penal toate persoanele responsabile fără întârziere; regretă faptul că înalți funcționari guvernamentali sârbi continuă să bagatelizeze și să ridiculizeze cazul Savamala în public, în pofida gravității încălcărilor statului de drept implicate;

32.

constată cu îngrijorare că noul Ombudsman a fost reales numai după expirarea mandatului său de cinci ani; regretă că Guvernul Serbiei nu a asigurat ocuparea posturilor vacante din Consiliul anticorupție; invită Serbia să pună în aplicare recomandările celei de a cincea runde de evaluare a GRECO privind prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul guvernelor centrale și al autorităților de aplicare a legii, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a unei strategii publice privind prevenirea corupției;

33.

subliniază că IPA III prevede modularea sau chiar suspendarea fondurilor în eventualitatea unui regres semnificativ sau a lipsei persistente de progrese în ceea ce privește „elementele fundamentale”, printre care combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și libertatea mass-mediei; solicită, în acest context, ca UE și țările din Balcanii de Vest să stabilească un cadru pentru o cooperare fructuoasă între Parchetul European (EPPO) și instituțiile similare din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că EPPO își poate exercita efectiv competențele în domeniul fondurilor IPA III în țările din Balcanii de Vest; își reiterează apelul adresat Comisiei de a pune în aplicare recomandările din Raportul special nr. 01/2022 al Curții de Conturi Europene, îndeosebi prin elaborarea unor îndrumări privind aplicarea dispozițiilor IPA III referitoare la modulare/condiționalitate;

34.

invită autoritățile, în conformitate cu Declarația de la Tirana din 6 decembrie 2022, să susțină valorile și principiile europene fundamentale, asigurând supremația democrației, a drepturilor fundamentale, a valorilor și a statului de drept, inclusiv separarea puterilor;

35.

ia act de adoptarea programului de reformă a sistemului de administrație locală pentru perioada 2021-2025, care vizează remedierea deficiențelor în funcționarea administrațiilor locale, și subliniază că punerea în aplicare a acestuia este esențială; regretă că autoritățile locale sunt în continuare slabe; regretă că Legea privind resursele de finanțare ale Voivodinei nu a fost încă adoptată, deși este prevăzută de Constituție;

Libertățile fundamentale și drepturilor omului

36.

subliniază că respectarea drepturilor omului constituie un element esențial al democrației și al progresului pe calea europeană; ia act de faptul că trebuie pus în practică în Serbia cadrul legislativ și instituțional adecvat pentru respectarea drepturilor fundamentale; invită autoritățile sârbe să își intensifice eforturile de a protejare și promovare a drepturilor omului, în special în ceea ce privește anumite grupuri vulnerabile, inclusiv prin întărirea instituțiilor care apără drepturile omului și prin investigarea și urmărirea penală a autorilor încălcărilor drepturilor omului; încurajează Serbia să promoveze un mediu în care valorile și abordările europene să se poată dezvolta și transforma în atitudini coerente în societatea sârbă în general, și care să poată contribui la îndeplinirea aspirațiilor europene ale națiunii;

37.

condamnă în termenii cei mai fermi atacul cu arme de foc asupra mulțimii din Serbia din mai 2023; își exprimă durerea și solidaritatea cu familiile victimelor și cu poporul sârb; solicită investigarea amănunțită a tuturor crimelor și asigurarea deplină a justiției;

38.

felicită guvernul pentru procesul constructiv de consultare publică cu societatea civilă și organizațiile pentru drepturile omului cu privire la retragerea proiectului de lege privind afacerile interne în decembrie 2022, în urma unei reacții publice puternice; constată că aceasta a fost a doua oară când guvernul a introdus dispoziții extrem de controversate, inclusiv legalizarea utilizării camerelor biometrice de recunoaștere facială achiziționate din China; îndeamnă Guvernul Serbiei să introducă un moratoriu privind utilizarea supravegherii biometrice în spațiile publice și prelucrarea în masă a datelor biometrice ale cetățenilor până când această chestiune va fi armonizată la nivelul UE;

39.

regretă deteriorarea în continuare a libertății de exprimare, cazurile de discursuri de incitare la ură și campaniile de denigrare, precum și numărul tot mai mare de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) din țară; reiterează faptul că presiunile, intimidările, hărțuirile, discursurile de incitare la ură și atacurile asupra activiștilor, ziariștilor și organelor de presă sunt inacceptabile; îndeamnă autoritățile să ancheteze și să urmărească penal toate aceste infracțiuni, inclusiv cele împotriva centrului de anchetă KRIK și a cotidianului Danas, și să creeze un mediu în care libertatea de exprimare să se poată dezvolta cu adevărat;

40.

ia act de impunitatea continuă în cazurile asasinării lui Slavko Ćuruvija, atacului împotriva lui Milano Jovanović și a unei echipe de televiziune și a unor ziariști care relatau aspecte legate de mediu, precum și de atacurile împotriva mass-mediei locale; este îngrijorat de rapoartele privind utilizarea abuzivă a banilor publici pentru a obține proprietatea asupra canalelor media și presupusa utilizare a acestora ca instrument de acaparare a mass-mediei în Serbia;

41.

reiterează că situația libertății de exprimare și a independenței mass-mediei rămâne o preocupare serioasă, care trebuie abordată cu maximă prioritate; în acest sens, este preocupat de dezechilibrul dintre guvern și membrii opoziției în relatările canalelor naționale de televiziune în afara perioadei campaniei electorale; îndeamnă Serbia să îmbunătățească și să protejeze profesionalismul, diversitatea și pluralismul mass-mediei și să promoveze jurnalismul de investigație de calitate și educația în domeniul mass-mediei; solicită îmbunătățirea transparenței finanțării publice a mass-mediei și distribuirea finanțării în funcție de merite; solicită suprimarea imediată a tuturor fondurilor publice destinate mass-mediei care generează dezinformare;

42.

regretă utilizarea abuzivă a mass-mediei de către majoritatea aflată la guvernare pentru a obține un avantaj politic neloial, pentru a îi ataca pe oponenții politici și a răspândi dezinformare; solicită o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea acesteia, inclusiv punerea la dispoziția publicului a informațiilor cu privire la aceasta, precum și crearea unui mediu care să permită mass-mediei independente și de investigație să aibă acces la finanțare și să funcționeze în condiții de siguranță;

43.

condamnă deschiderea unui birou RT (fosta Russia Today) la Belgrad și lansarea serviciului său de știri online în limba sârbă, pe lângă emisiunea internațională disponibilă deja în limba engleză; îndeamnă autoritățile sârbe să contracareze amenințările hibride și să se alinieze pe deplin la decizia Consiliului privind suspendarea activităților de radiodifuziune ale Sputnik și RT; solicită abandonarea relatărilor pro-ruse din întregul spectru mediatic, în spiritul devotamentului Serbiei de a se integra în UE;

44.

este profund îngrijorat de răspândirea dezinformării cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; invită autoritățile sârbe să ia poziție în mod activ împotriva dezinformării și să nu contribuie la răspândirea dezinformării, precum și să riposteze la știrile false distribuite cel mai pe larg; este foarte îngrijorat că țările în curs de aderare la UE din Balcanii de Vest sunt afectate în mod deosebit de atacurile sub forma ingerințelor străine și a campaniilor de dezinformare inițiate în Rusia și China; este alarmat de faptul că Ungaria și Serbia ajută China și Rusia în realizarea obiectivelor lor geopolitice; invită Serbia să combată dezinformarea, inclusiv narațiunile manipulatoare anti-UE și campaniile de dezinformare susținute de stat care vizează schimbarea preferințelor politice; invită UE să intensifice cooperarea cu Serbia pentru a întări reziliența democratică și a contracara amenințările hibride, inclusiv în domeniile securității cibernetice, protecției infrastructurii critice, securității alimentare și energetice;

45.

observă că unele organe de presă, îndeosebi posturile de radio și televiziune private apropiate ale guvernului, sunt principala sursă a narațiunilor anti-UE și pro-ruse din Serbia și contribuie la diminuarea sprijinului public pentru aderarea Serbiei la UE; subliniază că o atitudine tolerantă față de influențele externe nocive poate avea consecințe negative grave în ceea ce privește perspectivele Serbiei de integrare în UE; invită SEAE să își consolideze angajamentul de a gestiona amenințările legate de ingerințele străine și de acțiunile străine de manipulare a informațiilor, precum și să își intensifice în continuare activitatea de consolidare a rezilienței regiunii, prin promovarea profesionalismului mass-mediei și a educației în domeniul mass-mediei, care ar contribui, de asemenea, la creșterea impactului comunicării strategice cu privire la relațiile UE-Balcanii de Vest în general și, în special, la procesul de extindere; invită autoritățile sârbe să se alăture acestor eforturi coordonate de UE;

46.

este profund îngrijorat de relatările privind încercările grupului Wagner de a desfășura campanii de recrutare în Serbia; constată că Codul penal al Serbiei interzice cetățenilor să participe la războaie în străinătate; ia act de faptul că autoritățile sârbe au condamnat aceste încercări și le invită să-i monitorizeze și să-i împiedice pe cetățenii sârbi să se alăture grupului Wagner și să participe la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

47.

îndeamnă autoritățile să abordeze lipsa de pluralism politic la nivelul serviciului public de radiodifuziune, precum și al întregii sfere mediatice; regretă că pluralismul a existat doar pe durata campaniei electorale; își exprimă îngrijorarea cu privire la punerea în aplicare cu întârziere a strategiei privind mass-media și a planului de acțiune aferent; încurajează punerea rapidă în aplicare a acestora; îndeamnă guvernul să îmbunătățească transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea acesteia și să asigure independența Autorității de reglementare pentru mass-media electronică (REM); reamintește că proprietatea asupra mass-mediei ar trebui să fie o chestiune de control public și solicită o anchetă independentă privind finanțarea mass-mediei;

48.

subliniază importanța îmbunătățirii funcționării și independenței REM în conformitate cu DIP; invită Adunarea Națională a Serbiei să se asigure că organismele de reglementare independente sunt împuternicite să își exercite rolurile de supraveghere în mod eficace prin sprijinirea și monitorizarea punerii în aplicare a constatărilor și a recomandărilor organismelor de reglementare independente;

49.

regretă faptul că REM a acordat patru frecvențe naționale canalelor care în trecut au încălcat standardele jurnalistice, inclusiv prin utilizarea discursului instigator la ură și inducerea în eroare a publicului, în special de către Happy TV, nu au respectat avertismentele emise de REM, au răspândit dezinformarea și au susținut narațiunea Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina; ia act de noua procedură de licitație deschisă pentru alocarea de frecvențe și licențe de televiziune națională și solicită ca cea de-a cincea licență să fie acordată printr-un proces transparent și imparțial, fără întârzieri inutile și în conformitate cu standardele internaționale privind libertatea presei;

50.

reiterează îngrijorarea cu privire la poziția dominantă pe piață a Telekom Srbija, unde statul este partea interesată majoritară, precum și cu privire la acuzațiile conform cărora partidul aflat la guvernare o utilizează pentru a-și spori influența asupra pieței mass-mediei din Serbia; este îngrijorat, de asemenea, de condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește mediul concurențial existent pe piața mass-media; subliniază, în acest context, că este important să se înregistreze progrese în ceea ce privește politica UE în domeniul concurenței; este preocupat de orice finanțare a Telekom Srbija de către stat, lucru care îi oferă întreprinderii un avantaj competitiv inechitabil și contribuie la înrăutățirea situației mass-mediei independente din Serbia; îndeamnă Comisia să analizeze împrumutul de 70 de milioane EUR acordat de Banca Europeană de Investiții societății Telekom Srbija, având în vedere presupusul abuz de poziție dominantă pe piață al acesteia din urmă;

51.

îndeamnă Serbia să asigure independența financiară și operațională deplină a autorităților de reglementare pentru comunicațiile electronice și serviciile poștale (RATEL), precum și pentru mijloacele de comunicare în masă electronice (REM), pentru a le îmbunătăți capacitatea de a lucra în mod proactiv; invită Serbia să se alinieze la Codul european al comunicațiilor electronice, să asigure competitivitatea și accesul operatorilor de pe piață la infrastructura de comunicații electronice;

52.

subliniază importanța unui cadru care să permită OSC să funcționeze liber și să participe la procesul de elaborare a politicilor în moduri care favorizează includerea și semnificative; salută activitatea Convenției naționale ca instrument eficient în acest sens; salută adoptarea Strategiei naționale pentru asigurarea unui mediu favorabil dezvoltării societății civile și a unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei de creare a unui mediu favorabil dezvoltării societății civile și solicită punerea în aplicare fără întârziere a acesteia;

53.

salută societatea civilă dinamică și pluralistă a Serbiei; felicită guvernul pentru adoptarea „Îndrumărilor privind includerea OSC în procesele decizionale”; invită guvernul sârb să intensifice cooperarea dintre autoritățile publice și societatea civilă și să implice cu adevărat societatea civilă într-un proces legislativ transparent încă din primele etape;

54.

condamnă cu fermitate campaniile de denigrare și atacurile împotriva OSC, prezentându-le drept trădători și dușmani ai statului; regretă, de asemenea, atacurile verbale și campaniile de denigrare împotriva oponenților politici; își reiterează preocupările privind lipsa de progrese în ceea ce privește cauza „Lista” și invită Administrația sârbă pentru prevenirea spălării banilor din cadrul ministerului Finanțelor din Serbia să clarifice pe deplin aceste anchete și să soluționeze situația pentru OSC și organizațiile mass-media în cauză;

55.

își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile nefondate în ceea ce privește negocierile în curs cu privire la această rezoluție;

56.

salută reprezentarea mai puternică a minorităților naționale în noul parlament; îi invită pe toți deputații nou-aleși să se asigure că drepturile minorităților naționale sunt protejate și că legislația pertinentă este pusă în practică; salută numirea de miniștri aparținând minorităților naționale și organizarea de alegeri periodice pentru consiliile minorităților naționale în noiembrie 2022;

57.

își reiterează preocupările legate de violența grupurilor extremiste și încurajează autoritățile sârbe să își intensifice eforturile pentru a asigura tratamentul nediscriminatoriu al minorităților etnice, religioase și sexuale și al altor grupuri vulnerabile și să asigure tratarea rapidă a anchetelor și a condamnărilor pentru infracțiunile motivate de ură și pentru cazurile de discriminare împotriva femeilor, a minorităților etnice, a comunității LGBTIQ, a refugiaților, a persoanelor strămutate și a persoanelor cu handicap;

58.

invită guvernul sârb să respecte drepturile minorităților naționale în deplină conformitate cu principiile și legislația UE și să asigure utilizarea corespunzătoare a limbilor lor respective și să răspundă nevoilor lor educaționale; constată că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a pune activ în aplicare legislația împotriva discriminării;

59.

invită Serbia să asigure respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv accesul la educație în limbile minorităților, la informare și la serviciu religios în limbile minorităților, precum și o reprezentare corespunzătoare în administrația publică, în conformitate cu standardele europene în materie; invită Serbia să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și tradițiile minorităților naționale și îndeosebi să creeze o atmosferă pozitivă pentru educația în limbile minorităților și regretă încălcarea drepturilor minorităților în acest domeniu; salută continuarea punerii în aplicare a Legii privind restituirea proprietăților fără moștenitori aparținând evreilor, precum și retrocedarea proprietăților către biserici și comunități religioase;

60.

își reiterează apelurile pentru o anchetă independentă și aprofundată a acuzațiilor de utilizare abuzivă a legii privind reședința cetățenilor și a „pasivizării” adreselor de reședință ale cetățenilor de etnie albaneză din centrul și sudul Serbiei și invită autoritățile sârbe să înceteze toate practicile discriminatorii și vizarea acestora;

61.

solicită guvernului sârb să se implice mai mult în protejarea și în promovarea patrimoniului cultural; își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectele de dezvoltare neadecvate și nesustenabile care afectează ansamblul protejat al Cetății Belgradului, care a fost deja inclus pe lista Europa Nostra a celor mai periclitate situri de patrimoniu cultural, și invită guvernul să asigure protejarea promptă și cuprinzătoare a acestuia;

62.

salută adoptarea Strategiei naționale privind egalitatea de gen și a Strategiei privind prevenirea și protejarea împotriva discriminării, dar observă că discriminarea și violența de gen ar trebui combătute în continuare, inclusiv violența verbală în Adunarea Națională; invită guvernul să adopte planul de acțiune și finanțarea restante pentru strategia privind violența împotriva femeilor și violența domestică; îndeamnă Serbia să numească membrii organismului guvernamental dedicat egalității între femei și bărbați pe baza rezultatelor credibile obținute de aceștia;

63.

solicită un răspuns mai cuprinzător pentru toate formele de violență împotriva femeilor, astfel cum sunt menționate în Convenția de la Istanbul;

64.

salută organizarea primului marș EuroPride din Europa de Sud-Est, care a avut loc la Belgrad; regretă totuși comunicarea contradictorie și lipsită de claritate a autorităților sârbe, inclusiv că inițial marșul a fost interzis; condamnă denigrarea organizatorilor și a participanților la EuroPride de către unii membri ai guvernului și de către mass-media care prezintă relatări favorabile guvernului; regretă toate atacurile verbale și amenințările la adresa organizatorilor și a participanților la EuroPride în săptămânile de dinaintea evenimentului; ia act cu îngrijorare de faptul că anchetarea și urmărirea penală a discursurilor de incitare la ură, a amenințărilor și a atacurilor împotriva membrilor comunității LGBTIQ, precum și sancțiunile pentru acestea sunt adesea neadecvate și solicită măsuri sporite de combatere a infracțiunilor motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ; solicită ca proiectul de lege privind uniunile între persoane de același sex să fie prezentat parlamentului;

65.

își reiterează apelul pentru intensificarea eforturilor de a oferi grupurilor minoritare șanse egale și de a asigura o mai bună protecție a drepturilor persoanelor LGBTIQ; solicită sprijin din partea guvernului pentru Belgrade Pride din 2023, ca acesta să asigure planificarea și organizarea fără probleme a evenimentului, precum și siguranța și sentimentul de confort al participanților la toate evenimentele Pride viitoare organizate la Belgrad;

66.

observă că Serbia trebuie să întreprindă eforturi suplimentare pentru a pune capăt traficului de persoane; îndeamnă guvernul să adopte planul național de acțiune pentru perioada 2021-2022 în vederea punerii în aplicare a strategiei de prevenire și eliminare a traficului de persoane; reiterează că Serbia trebuie să realizeze îmbunătățiri în ceea ce privește alinierea la legislația UE privind munca, având în vedere, de asemenea, presupusele situații de muncă forțată, încălcare a drepturilor omului și de trafic de persoane în fabrica chineză Linglong;

67.

salută adoptarea unui nou protocol general pentru protecția copiilor împotriva abuzurilor și neglijenței; încurajează Serbia să îmbunătățească situația tuturor copiilor, în special a copiilor din grupuri vulnerabile și a celor cu handicap; solicită adoptarea unui plan național de acțiune pentru drepturile copilului, întrucât cel anterior a expirat în 2015, și modificarea dreptului familiei pentru a interzice în mod explicit pedepsele corporale aplicate copiilor în familie și pentru a interzice căsătoria copiilor;

68.

este îngrijorat cu privire la încălcările drepturilor copiilor în instituțiile de mari dimensiuni pentru copiii cu handicap, în pofida numărului relativ mic de copii plasați în centre de îngrijire instituționalizată; condamnă faptul că femeile cu handicap din instituțiile rezidențiale se confruntă în continuare cu forme specifice de violență; salută faptul că Serbia a adoptat o strategie privind dezinstituționalizarea în ianuarie 2022 și solicită punerea rapidă în aplicare și finalizarea dezinstituționalizării;

69.

salută adoptarea de către Serbia a unei Legi privind rezidenții din centrele de asistență socială temporară, prin care Serbia și-a aliniat și mai mult legislația la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

70.

salută adoptarea de noi strategii privind combaterea discriminării și incluziunea romilor, precum și adoptarea de planuri de acțiune privind egalitatea între femei și bărbați și includerea romilor și solicită punerea lor efectivă în aplicare; regretă instrumentalizarea și încălcarea drepturilor civile ale grupurilor vulnerabile, în special a comunității rome, care s-au produs în perioada preelectorală și în timpul alegerilor;

Reconcilierea și relațiile de bună vecinătate

71.

reiterează faptul că relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională sunt în continuare elemente esențiale ale procesului de extindere; ia act de implicarea Serbiei în inițiativele de cooperare regională și laudă eforturile depuse pentru îmbunătățirea relațiilor de bună vecinătate; își exprimă îngrijorarea cu privire la inițiativele regionale care nu sunt favorabile includerii, cum ar fi inițiativa „Open Balkan”; subliniază importanța punerii în aplicare a acordurilor bilaterale și a soluționării chestiunilor bilaterale deschise și încurajează Serbia să își intensifice eforturile de reconciliere și să adopte și să pună în aplicare măsuri care ar contribui în mod activ la soluționarea chestiunilor bilaterale încă nesoluționate; condamnă cu fermitate negarea publică pe scară largă a verdictelor internaționale pentru crime de război și subliniază că nu există loc pentru negarea genocidului, inclusiv negarea genocidului de la Srebrenica sau glorificarea criminalilor de război într-o țară candidată, și subliniază că astfel de practici nu sunt în concordanță cu progresele înregistrate pe calea europeană; regretă că mai multe partide politice din Serbia, inclusiv la nivel ministerial, au continuat să le ofere sprijin și spațiu public unor criminali de război condamnați, printre care se numără Veselin Šljivančanin, Dragoljub Ojdanić și Nikola Šainović, care sunt apropiați de partidele aflate la guvernare în Serbia;

72.

salută participarea Serbiei la summitul de inaugurare a comunității politice europene din 6 octombrie 2022 de la Praga; regretă totuși lipsa de reprezentare în cadrul Platformei Crimeea;

73.

subliniază importanța cooperării regionale privind crimele de război și persoanele dispărute și îndeamnă Serbia să abordeze problema persoanelor dispărute și să dea rezultate convingătoare în ceea ce privește urmărirea penală a autorilor crimelor de război, restituirea patrimoniului cultural furat și identificarea gropilor comune, precum și să pună în aplicare noua strategie națională pentru urmărirea penală a crimelor de război; invită autoritățile sârbe să facă dreptate victimelor prin recunoașterea și respectarea sentințelor judecătorești privind crimele de război, luptând împotriva impunității pentru crimele comise în timpul războiului; salută Declarația privind persoanele dispărute adoptată la 2 mai 2023 în contextul Dialogului Belgrad-Priștina și solicită punerea sa în aplicare; solicită transparență și includere in informările referitoare la punerea în aplicare; solicită aderarea la practicile și normele consacrate ale dreptului internațional, inclusiv în încercările de a acorda instanțelor sârbe jurisdicție universală asupra crimelor de război de pe teritoriul fostei Iugoslavii;

74.

își reiterează sprijinul pentru inițiativa de a crea o comisie regională pentru stabilirea faptelor cu privire la crimele de război și alte grave încălcări ale drepturilor omului comise în fosta Iugoslavie (RECOM);

75.

reiterează faptul că Serbia trebuie să respecte integritatea și suveranitatea deplină a tuturor țărilor învecinate și trebuie să se abțină de la influențarea evoluțiilor politice interne ale acestora; condamnă cu fermitate prezența repetată a unor înalți demnitari guvernamentali sârbi la evenimentele ilegale de celebrare a zilei Republika Srpska în Bosnia și Herțegovina, cu scopul de a submina statalitatea țării;

76.

invită autoritățile de la Belgrad să urmeze exemplul pozitiv al unor țări vecine cu Serbia care sunt membre ale UE și subliniază progresul realizat de aceste națiuni din momentul în care au devenit membri ai Uniunii, întrucât acest lucru poate constitui un stimulent pentru intensificarea cooperării; salută recenta îmbunătățire a relațiilor bilaterale dintre Serbia și Croația și numirea unui ministru al Drepturilor omului, drepturilor minorităților și al dialogului social din rândul minorității croate;

77.

solicită reconcilierea istorică și depășirea discriminării și a prejudecăților din trecutul comunist; își reiterează apelul adresat autorităților de a aborda moștenirea fostelor servicii secrete comuniste, punând dosarele acestora la dispoziția publicului, în special a celor ale fostului serviciu secret iugoslav (UDBA) și ale Serviciului de contrainformații al armatei populare iugoslave (KOS); solicită ca aceste arhive să fie returnate guvernelor respective ale statelor succesoare, dacă cer acest lucru;

78.

își reiterează sprijinul deplin față de reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina, Miroslav Lajčák; invită Serbia și Kosovo să se angajeze fără întârziere în acest dialog cu bună-credință și în spiritul compromisului pentru a ajunge fără întârziere la un acord cuprinzător, obligatoriu din punct de vedere juridic privind normalizarea relațiilor lor, pe baza principiului recunoașterii reciproce, în concordanță cu dreptul internațional; solicită punerea în aplicare integrală, cu bună-credință și în timp util, a tuturor acordurilor pertinente pentru ambele părți, inclusiv înființarea Asociației/Comunității municipalităților cu majoritate sârbă; consideră că o soluție finală și cuprinzătoare va consolida cooperarea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune;

79.

invită ambele părți să dea dovadă de leadership și să fie pregătite să ia deciziile necesare care duc la realizarea de progrese în dialogul și reconcilierea dintre societățile lor; subliniază că, în contextul geopolitic actual, depășirea moștenirii trecutului și participarea la negocieri semnificative devin și mai necesare;

80.

subliniază că normalizarea relațiilor este o prioritate și o condiție prealabilă pentru aderarea la UE a ambelor țări; recunoaște angajamentul mai intens al ambelor părți și îndeamnă guvernele sârb și kosovar să evite orice acțiune care ar putea să submineze încrederea dintre părți și să pună în pericol continuarea constructivă a dialogului; reamintește că abținerea de la o retorică războinică și de la o abordare de politică externă agresivă față de țările învecinate reprezintă o condiție prealabilă pentru normalizarea relațiilor regionale;

81.

ia act de unele semnale pozitive de reducere a tensiunilor emise de ambele părți; salută măsurile pozitive în direcția acceptării propunerii UE, care reprezintă o bază bună pentru continuarea normalizării relațiilor dintre Serbia și Kosovo; îndeamnă Serbia să nu împiedice Kosovo să devină membru permanent în cadrul organizațiilor internaționale și invită ambele părți să accepte propunerea UE și să depună toate eforturile în acest sens pentru a ajunge în cele din urmă la o soluție sustenabilă pe termen lung; regretă profund, în acest context, votul Serbiei în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei împotriva deciziei referitoare la cererea de aderare a Kosovo, încălcând Acordul de la Ohrid din 18 martie 2023, precum și boicotarea alegerilor locale din Kosovo în municipalitățile din nord din 23 aprilie 2023, orchestrată de Belgrad, și intimidarea politicienilor sârbi din opoziție în acest context; solicită din nou îmbunătățirea calității procesului de dialog prin implicarea tuturor sectoarelor societății și participarea femeilor, precum și prin creșterea transparenței față de public și implicarea semnificativă a societății civile;

82.

condamnă, cât se poate de ferm, toate acțiunile care pun în pericol stabilitatea și periclitează procesul de reconciliere; este profund îngrijorat de tensiunile din nordul Kosovo, de tirurile de armă inacceptabile din ajunul Crăciunului ortodox și de câteva alte incidente violente care i-au vizat pe sârbii din Kosovo; condamnă detenția arbitrară a politicienei sârbe kosovare Rada Trajković la punctul de trecere Merdare în decembrie 2022; solicită anchetarea transparentă și amănunțită a tuturor acestor incidente și tragerea la răspundere a tuturor făptașilor; reamintește responsabilitatea comună pentru pace și statul de drept pentru toate persoanele din Kosovo; este preocupat de rolul grupurilor infracționale organizate care operează în nordul Kosovo și de presupusele legături ale acestora cu structurile de stat din Serbia; subliniază că lipsa unei soluționări eficace a tensiunilor din relațiile dintre Serbia și Kosovo crește riscul de destabilizare în regiune; salută angajamentul Serbiei față de procesul de normalizare;

83.

invită părțile la negocieri să restabilească funcționarea deplină a tuturor instituțiilor și să permită punerea în aplicare a acordurilor la care s-a ajuns în cadrul dialogului; invită autoritățile sârbe să se angajeze într-un dialog constructiv și respectuos cu omologii lor kosovari;

84.

invită autoritățile din Serbia și Kosovo să promoveze contactele interumane între comunitățile locale, pentru a întări dialogul și reconcilierea, inclusiv la nivel neguvernamental; apreciază, în acest context, inițiativele culturale și pentru tineret, cum ar fi festivalul anual transfrontalier de artă Mirëdita, Dobar Dan, care promovează cooperarea între artiștii și activiștii din Kosovo și din Serbia; salută activitatea continuă a OCS care reunesc tineri, activiști, tineri lideri politici, ziariști și alți actori și care deschid calea către reconcilierea pe termen lung și o mai bună înțelegere reciprocă între cele două societăți; încurajează guvernele din Kosovo și Serbia să investească mai mult în cursuri de limbi și traduceri de conținuturi culturale, ceea ce ar apropia și mai mult comunitățile sârbe și albaneze; condamnă faptul că Rusia continuă să încerce să își exercite influența asupra Balcanilor de Vest prin exploatarea și alimentarea diviziunilor culturale, etnice și religioase și prin destabilizarea forțelor pro-democratice;

85.

salută acordurile recente din cadrul Procesului de la Berlin referitoare la libera circulație pe baza cărților de identitate, la recunoașterea calificărilor din învățământul superior și la recunoașterea calificărilor profesionale în cazul medicilor, al stomatologilor și al arhitecților; încurajează parlamentul sârb să ratifice aceste acorduri cât mai curând posibil și solicită punerea lor rapidă în aplicare;

86.

subliniază necesitatea de a consolida și de a găsi sinergii între inițiativele UE pentru regiune, cum ar fi Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR) și alte inițiative multilaterale, cum ar fi Inițiativa pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (AII), Inițiativa Central Europeană (ICE) și Procesul de la Berlin;

Reformele socioeconomice

87.

salută progresele continue înregistrate de Serbia în direcția dezvoltării unei economii de piață funcționale și a atragerii de investiții străine directe semnificative, dar subliniază faptul că economia țării este afectată de probleme structurale mai vechi, printre care se numără deficiențele în ceea ce privește statul de drept; reiterează faptul că reformele în aceste domenii fundamentale, precum și eforturile de combatere a corupției, de creștere a transparenței și de consolidare a instituțiilor și a dialogului social sunt în continuare esențiale pentru dezvoltarea economică;

88.

subliniază necesitatea de a respecta standardele de mediu, de muncă și sociale pentru toate investițiile; invită Serbia să îmbunătățească alinierea sa la legislația UE în domeniul muncii;

89.

salută acordul de la summitul de la Tirana privind reducerea costurilor de roaming între UE și Balcanii de Vest de la 1 octombrie 2023, în vederea eliminării lor complete ulterior; invită autoritățile, actorii privați și toate părțile interesate să depună eforturi pentru realizarea obiectivelor convenite pentru a obține o reducere substanțială a tarifelor de roaming pentru schimbul de date;

90.

invită autoritățile sârbe să ia măsuri de combatere a depopulării și a emigrării, în special prin investiții în domeniile educației și îngrijirii sănătății, precum și prin descentralizarea țării prin intermediul unor investiții în orașele de dimensiuni medii;

91.

ia act de rezultatele recensământului populației din 2022, potrivit căruia s-a înregistrat o scădere a populației cu 495 975 de persoane față de 2011; salută încurajarea din partea liderilor minorităților de a participa la recensământ; încurajează autoritățile să acorde drepturi comunităților minoritare relevante pe baza rezultatelor recensământului; salută înființarea ministerului Protecției familiei și Demografiei;

92.

încurajează Serbia să se asigure că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă sunt însoțite de resurse financiare și instituționale suficiente; observă cu îngrijorare că sunt necesare eforturi suplimentare de dezvoltare socioeconomică a regiunilor de frontieră pentru a preveni depopularea acestora; reamintește că programele pentru cooperare transfrontalieră IPA III ar putea fi utilizate în acest scop;

93.

este îngrijorat de toate investițiile efectuate în sectoare strategice din Serbia de țări terțe rău-intenționate, inclusiv de către Rusia, îndeosebi în sectorul energetic, precum și de recentele investiții efectuate de China, și de influența crescândă a acestora asupra proceselor politice, economice și de mediu din regiune, precum și de creșterea numărului de proiecte desfășurate în afara sistemului obișnuit de achiziții publice, prin acorduri interguvernamentale; remarcă ponderea tot mai mare a investițiilor Chinei în totalul investițiilor în Serbia, creșterea importurilor din China, precum și acordul de liber schimb plănuit a fi încheiat cu China;

94.

regretă că unii actori străini, în special întreprinderi chineze, au putut beneficia de standarde sociale și de mediu mai scăzute, în detrimentul siguranței populațiilor locale; își reiterează îngrijorarea față de dependența tot mai mare a Serbiei de echipamentele și tehnologiile de apărare din China, inclusiv față de sistemul de supraveghere în masă din Belgrad furnizat de Huawei, și față de volumul împrumuturilor pe care Serbia va trebui să le ramburseze Chinei; invită Comisia, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și partenerii de punere în aplicare a Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest să instituie măsurile de protecție necesare pentru a împiedica eludarea de către întreprinderile chineze a normelor în materie de concurență loială și a standardelor de mediu și de muncă, și să pună în aplicare proiecte sprijinite de UE sau de Banca Europeană de Investiții; invită UE și autoritățile sârbe să utilizeze pe deplin Planul economic și de investiții al Uniunii pentru Balcanii de Vest pentru a oferi o alternativă sustenabilă la investițiile chineze;

95.

reamintește că UE este cel mai important partener comercial al Serbiei și că toate proiectele, indiferent de originea lor, ar trebui să sprijine eforturile Serbiei de a adera la UE și să respecte politicile și normele europene în domenii precum achizițiile publice, concurența, mediul, inclusiv evaluările impactului asupra mediului, energia sau transporturile; încurajează Serbia să depună mai multe eforturi în procesul de instituire a pieței regionale comune a Balcanilor de Vest pe baza normelor UE, întrucât acest lucru face parte din pregătirile Serbiei pentru cerințele pieței interne a UE;

96.

reamintește asistența substanțială acordată de UE acestei țări, în special prin intermediul IPA III; îndeamnă autoritățile sârbe să întărească comunicarea strategică și să îmbunătățească vizibilitatea finanțării UE; invită Comisia să continue să monitorizeze îndeaproape utilizarea asistenței financiare a UE de către autoritățile sârbe și de către alți beneficiari, să se asigure că toate cheltuielile UE sunt în deplină concordanță cu propriile obiective și interese strategice ale UE, precum și să se axeze mai mult pe sprijinirea OSC sârbe și presei independente de calitate;

97.

îndeamnă autoritățile sârbe să întărească comunicarea strategică legată de aderarea la UE și reamintește că autoritățile sârbe ar trebui să acționeze în concordanță cu declarațiile summiturilor de la Brdo și de la Tirana, în care se solicită o mass-media pluralistă, care este o componentă esențială a oricărui sistem democratic și care ar reflecta cu acuratețe sprijinul acordat Serbiei de către UE și ar îmbunătăți vizibilitatea finanțării din partea UE; invită SEAE să își consolideze eforturile de comunicare strategică și prezența în regiune prin înființarea unui post StratCom regional care ar ajuta Serbia să combată ingerințele străine și acțiunile străine de manipulare a informațiilor, inclusiv dezinformarea, care încearcă să submineze stabilitatea și procesele democratice ale regiunii, precum și perspectivele acesteia de aderare la UE;

Energie, mediu, dezvoltare sustenabilă și conectivitate

98.

salută pachetul de sprijin pentru energie al Comisiei, cu subvenții în valoare de un miliard de euro destinat ajutorării Balcanilor de Vest să depășească criza energetică și să construiască sisteme energetice reziliente și ecologice; salută semnarea sprijinului bugetar în cuantum de 165 de milioane EUR pentru combaterea crizei energetice din Serbia; subliniază că este important ca fondurile din pachetul de sprijin pentru energie să fie direcționate către sprijinirea Serbiei pentru a se orienta către o economie eficientă din punct de vedere energetic și bazată pe energie din surse regenerabile; invită autoritățile sârbe să pregătească un plan credibil pentru a reduce dependența țării de combustibilii fosili din Rusia și de investițiile chineze în sectorul energetic, precum și pentru a construi sisteme energetice ecologice în concordanță cu REPowerEU;

99.

salută anunțul potrivit căruia o nouă politică energetică, protecția mediului și schimbările climatice se numără printre cele cinci priorități ale guvernului; își reiterează apelul adresat guvernului de a adopta și a pune în aplicare rapid planul național integrat privind energia și clima și de a defini obiective ambițioase în materie de climă și de eliminare treptată a cărbunelui, în concordanță cu obiectivele UE legate de neutralitatea climatică și cu Acordul de la Paris; invită guvernul sârb să își intensifice eforturile de integrare a schimbărilor climatice în alte politici și strategii sectoriale;

100.

salută începerea construirii interconexiunii de gaze dintre Serbia și Bulgaria și măsurile de îmbunătățire a securității energetice a Serbiei și deschiderea pieței gazelor din Serbia în vederea diversificării; salută acordul semnat recent cu privire la coridorul de energie electrică transbalcanic din Serbia, parte a eforturilor UE de îmbunătățire a securității energetice în Balcanii de Vest și finanțat parțial prin Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest;

101.

regretă lipsa de acțiune din partea Serbiei pentru separarea operatorilor săi de transport de gaze, pentru a permite accesul terților la conducta de interconectare Horgos, în pofida obligațiilor care îi revin în temeiul Comunității Energiei, precum și lipsa angajamentului de a aborda problemele de corupție și statul de drept în domeniul mediului; invită autoritățile sârbe să alinieze Legea privind evaluarea impactului asupra mediului la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului din 2014 (12); își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unui cadru juridic adecvat pentru evaluarea impactului asupra mediului, și îndeamnă autoritățile sârbe să împiedice practica negativă de a emite autorizații de construire fără efectuarea în prealabil a evaluărilor de mediu;

102.

își exprimă îngrijorarea cu privire la poluarea persistentă a aerului; salută noul plan privind protecția împotriva poluării aerului și își reiterează apelul adresat autorităților sârbe de a începe de urgență punerea în aplicare a acestui plan; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că mai multe locuri din Serbia se află adesea pe lista celor mai poluate zone din lume în ceea ce privește calitatea aerului, în special în orașele mari și în zonele industriale precum Belgrad, Smederevo, Bor și văile Kolubara și Tamnava; îndeamnă autoritățile să adopte măsuri rapid pentru îmbunătățirea calității aerului, în special în orașele mari și în zonele industriale; subliniază redundanța combustibililor fosili într-o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și salută eforturile anunțate de diversificare a mixului energetic, de îmbunătățire a eficienței energetice și de sporire a gradului de independență energetică; își reiterează îngrijorarea cu privire la proiectele de producție a energiei electrice pe bază de cărbune finanțate de China și cu privire la impactul acestora asupra mediului și a calității aerului;

103.

invită autoritățile sârbe să abordeze toate preocupările legitime exprimate în cadrul protestelor de mediu și preocupările cu privire la impactul asupra mediului al noilor construcții și proiecte de infrastructură din Serbia de către entitățile sârbe și întreprinderile chineze, care creează, de asemenea, dependențe strategice; invită autoritățile sârbe să îmbunătățească transparența și evaluarea impactului asupra mediului ale acestor proiecte; invită autoritățile să asigure transportul în condiții de siguranță al tuturor substanțelor periculoase, având în vedere accidentul feroviar de lângă Pirot, din 2022;

104.

invită guvernul să continue să depună eforturi în vederea punerii în aplicare a unor măsuri cu privire la poluarea râurilor și să se alinieze în continuare la acquis-ul UE privind calitatea apei și protecția naturii; salută înființarea unei unități speciale de poliție pentru infracțiuni împotriva mediului, solicitând, în același timp, creșterea resurselor și a capacităților acesteia; își reiterează regretul față de lipsa de acțiune în cazul poluării mai multor râuri de către minele care își desfășoară activitatea în regiune și față de efectul dăunător pentru sănătatea localnicilor și pentru mediu;

o o

105.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui, Guvernului și Adunării Naționale a Serbiei.

(1) JO L 278, 18.10.2013, p. 16.

(2) JO L 198, 20.7.2006, p. 18.

(3) JO L 198, 20.7.2006, p. 15.

(4) JO L 330, 20.9.2021, p. 1.

(5) JO C 362, 8.9.2021, p. 129.

(6) JO C 47, 7.2.2023, p. 102.

(7) JO C 251, 30.6.2022, p. 87.

(8) JO C 251, 30.6.2022, p. 124.

(9) JO C 347, 9.9.2022, p. 61.

(10) Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.

(11) Texte adoptate, P9_TA(2022)0405.

(12) Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 124, 25.4.2014, p. 1).