Raportor:

Carlos Manuel TRINDADE

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 9.6.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	5.9.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	20.9.2023
Sesiunea plenară nr.	581
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	197/2/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Aceste orientări reprezintă o referință valoroasă pentru a crea locuri de muncă de calitate într-o economie durabilă și competitivă din punct de vedere ecologic și social. Coordonarea politicilor de ocupare a forței de muncă și monitorizarea indicatorilor sociali ai statelor membre sunt esențiale pentru promovarea convergenței ascendente între statele membre și pentru reducerea disparităților sociale și economice.

1.2.

CESE invită statele membre să pună în aplicare principiul convergenței ascendente în funcționarea pieței forței de muncă și invită Comisia să elaboreze un proces care să vizeze transpunerea în practică a acestui principiu.

1.3.

CESE avertizează că persistă instabilitatea politică și nivelurile ridicate ale inflației și ale dobânzilor, ceea ce reduce puterea de cumpărare a cetățenilor și competitivitatea întreprinderilor, afectând deciziile în materie de investiții din sectorul privat și din cel public. Aceste dificultăți ar putea pune în pericol implementarea orientărilor pentru politicile privind ocuparea forței de muncă în statele membre, punerea în practică a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru 2030.

1.4.

În aceste circumstanțe, CESE consideră cu atât mai necesar să se ia măsuri pentru a consolida atât rolul partenerilor sociali, cât și implicarea acestora în conceperea și punerea în aplicare a reformelor și politicilor sociale, economice și în materie de ocupare a forței de muncă, inclusiv prin consolidarea capacității lor.

1.5.

CESE îndeamnă statele membre să creeze un mediu favorabil, inclusiv pentru organizațiile societății civile active în domeniul ocupării forței de muncă și al aspectelor sociale.

1.6.

CESE își reiterează îngrijorarea cu privire la posibilele consecințe ale reinstituirii normelor bugetare în 2024, ceea ce ar pune capăt suspendării lor din ultimii ani. În acest sens, CESE evidențiază pozițiile sale recente cu privire la modificările cadrului bugetar al Uniunii Europene (UE), care ar trebui: (a) să consolideze investițiile publice, (b) să permită o mai mare marjă de manevră ciclică și (c) să permită o mai mare flexibilitate și o diferențiere specifică pentru fiecare țară în traiectoriile de ajustare a datoriei, garantând totodată sustenabilitatea finanțelor publice (1).

1.7.

CESE este convins că austeritatea nu este o soluție, așa cum trecutul ne-a demonstrat-o deja. Dimpotrivă, soluțiile necesare sunt politicile publice durabile bazate pe solidaritate, similare celor puse în aplicare în timpul pandemiei și la începutul războiului.

1.8.

CESE pledează pentru stimularea accesului pe piața forței de muncă, în special prin creșterea ratei de participare a femeilor, a tinerilor, a persoanelor cu handicap, a persoanelor inactive, a cetățenilor slab calificați, a celor proveniți din țări terțe și a altor grupuri vulnerabile, prin promovarea sustenabilității economice și sociale a întreprinderilor, prin consolidarea competențelor lucrătorilor și prin îmbunătățirea condițiilor de muncă. Acest obiectiv poate fi atins prin valorificarea deplină a adoptării de tehnologii digitale și instrumente ce vizează durabilitatea mediului și prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții. UE și statele membre ar trebui să consolideze ocuparea durabilă a forței de muncă în regiunile rurale, în special prin creșterea competitivității IMM-urilor și a microîntreprinderilor și a producțiilor regionale, de exemplu prin sprijinirea întreprinderilor sociale și promovarea antreprenoriatului, inclusiv printr-o politică adecvată în domeniul impozitării și prin fonduri de sprijin.

1.9.

CESE observă că este esențial să se consolideze oferta de forță de muncă și să se îmbunătățească accesul la locuri de muncă, aptitudini și competențe pe tot parcursul vieții. Acest obiectiv impune ca fiecare stat membru să fie în măsură să coordoneze în mod eficace măsurile de investiții în formare și în piața muncii prevăzute în planurile naționale de redresare și reziliență și în fondurile structurale. În contextul schimbărilor tehnologice rapide și al tranziției ecologice, necesitatea de a recunoaște și de a asigura dreptul la învățare pe tot parcursul vieții și accesul efectiv la educație și formare de calitate și la îmbunătățirea competențelor devine și mai importantă. Recurgerea la resortisanți ai țărilor terțe și recunoașterea calificărilor pot reprezenta instrumente importante pentru a aborda deficitul de forță de muncă și pentru a îmbunătăți integrarea pe piața forței de muncă.

1.10.

În ceea ce privește îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și eficacitatea dialogului social, CESE reiterează opiniile exprimate anterior, și anume (2): — adoptarea unor măsuri solide în materie de siguranță și de prevenire a riscurilor trebuie să constituie baza pentru a promova, în fiecare stat membru, o cultură mai largă a prevenirii, ca o componentă-cheie pentru difuzarea și împărtășirea unei „culturi a muncii”; — dialogul social și negocierile colective reprezintă un pilon important al sustenabilității și rezilienței economiilor europene, dar – în unele state membre – continuă să fie nevoie de un cadru instituțional și de reglementare la nivel național care să faciliteze și să sprijine sistemele de relații de muncă.

1.11.

În ceea ce privește promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, CESE reiterează importanța elaborării unor politici eficace în materie de incluziune, inclusiv măsuri adecvate pentru persoanele slab calificate sau inactive, menite să sprijine participarea lor pe piața forței de muncă și să le crească capacitatea de inserție profesională, fiind esențial să se introducă măsuri pentru a evita riscul unei „noi situații de sărăcie” în rândul lucrătorilor cu venituri mici, coroborându-le cu alte strategii coerente de combatere a sărăciei. De asemenea, CESE reiterează punctele de vedere exprimate anterior (3), și anume:

1.11.1.

Pentru a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, sunt necesare acțiuni combinate prin diferite instrumente de politică și măsuri negociate de partenerii sociali. Pe lângă instituirea unor salarii decente, inclusiv a unor salarii minime adecvate, aceste instrumente de politică pot include acordarea de stimulente financiare bine concepute și temporare, însoțite de măsuri specifice și eficace de calificare și perfecționare. Este important să se acorde asistență statelor membre în aceste procese.

1.11.2.

Sprijinul specific este deosebit de important pentru șomerii de lungă durată și/sau persoanele inactive, deoarece le sporește șansele de a (re)intra pe piața forței de muncă și reprezintă un factor important în menținerea locului de muncă. Având în vedere că pandemia i-a afectat deosebit de puternic pe tineri, este primordial să fie luate măsuri specifice.

1.11.3.

Pentru a reduce rata de inactivitate, trebuie depuse eforturi pentru a-i reintegra pe cei care s-au îndepărtat cel mai mult de piața forței de muncă. Acest lucru este deosebit de important în contextul actual al deficitelor grave de forță de muncă constatate în întreaga UE. Statele membre, în special cele identificate ca având performanțe slabe în tabloul de bord social, ar trebui încurajate, inclusiv printr-o utilizare coerentă a resurselor UE, să faciliteze crearea unui cadru favorabil pentru ca angajatorii să angajeze persoane cu handicap sau să activeze oportunități de desfășurare a unei activități independente, acolo unde este posibil. Entitățile din economia socială sunt esențiale în acest sens.

2.   Observații generale și context

2.1.

Pachetul de primăvară al semestrului european include o comunicare privind principalele sale elemente, rapoarte și recomandări specifice pentru fiecare dintre cele 27 de state membre (4).

2.2.

În 2023, propunerea Comisiei Europene privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre este identică cu cea din 2022, întrucât contextul rămâne neschimbat, în special în ceea ce privește elementele legate de invadarea Ucrainei de către Rusia.

2.3.

Performanța UE a fost mai bună decât se preconizase în contextul pandemiei și al războiului din Ucraina și, în pofida scăderii preconizate a ritmului de creștere în 2023 (1,0 % în 2023, comparativ cu 3,5 % în 2022), se estimează că creșterea va fi de 1,7 % în 2024. Cu toate acestea, continuarea războiului și persistența inflației au generat pierderi semnificative ale puterii de cumpărare (5) și rămân o provocare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi.

2.4.

Creșterea ratei dobânzii a afectat nivelul investițiilor, în special în cazul IMM-urilor și al microîntreprinderilor și costul locuințelor, afectând competitivitatea întreprinderilor și puterea de cumpărare a gospodăriilor și diminuând capacitatea economiei europene de a genera locuri de muncă și de a asigura un nivel de trai decent, ceea ce ar putea submina obiectivele Europei pentru 2030.

2.5.

CESE reafirmă că „[u]rmărind să asigure incluziunea și echitatea, politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre ar trebui să reflecte totodată și evoluțiile economice și sociale. Ar trebui evaluat cu atenție impactul politicilor privind piața forței de muncă, astfel încât acestea să stimuleze mai curând o redresare durabilă decât o rată redusă de ocupare a forței de muncă, locuri de muncă de calitate inferioară și o putere de cumpărare redusă pentru persoanele fizice. Ar trebui să se acorde mai multă atenție deficitului de forță de muncă și lipsei de personal calificat și să se elaboreze ulterior recomandări și inițiative de politică specifice, în conformitate cu Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale” (6).

2.6.

CESE constată (7) că nu s-a urmărit convergența ascendentă între statele membre în ceea ce privește funcționarea pieței forței de muncă și invită statele membre să pună în aplicare orientările privind ocuparea forței de muncă și să asigure această convergență.

2.7.

CESE observă că orientările privind ocuparea forței de muncă au o legătură directă cu criteriile Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), și anume un deficit de 3 % și o datorie publică de 60 % în statele membre. Aceste norme au fost suspendate în perioada 2020-2022 și în 2023 în urma pandemiei și a războiului din Ucraina, care au generat o creștere exponențială a prețurilor la energie și alimente, ceea ce a dus la o inflație ridicată și la creșteri ale dobânzilor, având un impact negativ asupra serviciului datoriei, a deficitelor și a investițiilor publice în statele membre.

2.8.

Persistența incertitudinii, a inflației și a ratelor ridicate ale dobânzii justifică menținerea politicilor publice de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor, ceea ce poate presupune ca finanțarea publică să crească sau, cel puțin, să se mențină la același nivel. CESE solicită o evaluare a eficacității politicilor publice, inclusiv a ideilor de posibile economii/redistribuiri, pentru a se garanta că sunt bine concepute și că produc rezultatele scontate.

2.9.

Cu toate acestea, în cazul în care normele PSC vor fi restabilite în 2024, așa cum intenționează să propună Comisia (8), CESE își exprimă profunda îngrijorare, pe baza experiențelor anterioare, cu privire la eventualele măsuri de austeritate și la posibilul lor impact asupra punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă.

2.10.

Noile norme propuse (9) prevăd prezentarea de către Comisie a unei traiectorii de ajustare de referință, pentru o perioadă de patru ani, bazată pe metodologia sa de analiză a sustenabilității datoriei. Fiecare stat membru urmează să prezinte un plan pe termen mediu care să stabilească traiectoria sa bugetară, precum și angajamente prioritare în materie de investiții publice și de reformă care să asigure împreună reducerea constantă și treptată a datoriei și o creștere durabilă și favorabilă incluziunii (evitând o politică bugetară prociclică), precum și angajamente mai ample în materie de reformă și de investiții, inclusiv în ceea ce privește dubla tranziție verde și digitală, reziliența socială și economică și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a oferi orientări statelor membre în elaborarea planurilor lor structural-bugetare pe termen mediu, Comisia urmează să prezinte o traiectorie tehnică pentru a se asigura că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB. CESE se teme că noua normă pe care Comisia o are în vedere ar obliga statele membre cu un deficit de peste 3 % din PIB să își reducă deficitul cu cel puțin 0,5 % din PIB pe an. Prin urmare, în aceste condiții, toate cele 14 state membre ar trebui să își reducă cheltuielile, să le redistribuie și/sau să majoreze impozitele.

2.11.

În acest context, CESE atrage atenția că ar trebui să se evite ca UE să reproducă mediul economic și social al crizei din 2008, în care soluția aplicată în unele state membre a fost austeritatea. Austeritatea a dus la falimentul multor IMM-uri, la reducerea numărului de locuri de muncă, la salarii mai mici, la creșterea sărăciei și la subfinanțarea serviciilor publice, afectând accesul cetățenilor la sănătate și educație. În prezent, cincisprezece ani mai târziu și în contextul unei alte crize exogene (războiul), austeritatea ar putea afecta grav punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, precum și tranziția ecologică și digitală și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

2.12.

În contextul actual, CESE solicită Comisiei să țină seama în mod corespunzător de următoarele propuneri: (i) explorarea fezabilității introducerii unei „reguli de aur pentru investițiile publice” cu scopul de a permite statelor membre să aloce fonduri suficiente pentru a sprijini dubla tranziție verde și digitală și să îndeplinească obiectivele UE; (ii) menținerea mecanismelor de solidaritate ale UE care au avut deja succes, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență; (iii) garantarea îndeplinirii condițiilor de acces la finanțare publică în statele membre și interzicerea accesului la finanțare publică întreprinderilor care nu respectă obligațiile fiscale și legislația în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă.

3.   Observații specifice

3.1.   Orientarea 5: Stimularea cererii de forță de muncă

3.1.1.

Promovarea activă a unei economii sociale de piață durabile și facilitarea și sprijinirea investițiilor în crearea de locuri de muncă de calitate, valorificând potențialul asociat tranziției digitale și celei verzi, în vederea îndeplinirii obiectivelor de ocupare a forței de muncă pentru 2030, ar trebui să beneficieze de o atenție deosebită din partea statelor membre. Creșterea ratei de participare a femeilor, a tinerilor, a persoanelor cu handicap, a persoanelor inactive, a cetățenilor slab calificați, a celor proveniți din țări terțe și a altor grupuri vulnerabile (10) sunt, de asemenea, domenii asupra cărora statele membre ar trebui să se concentreze și ar trebui puse la dispoziție servicii și măsuri adecvate de sprijinire a ocupării forței de muncă.

3.1.2.

În 2021, cinci state membre aveau o rată de inactivitate de peste 30 % (11), ceea ce este inacceptabil. CESE solicită un răspuns rapid din partea statelor membre și să fie propuse măsuri eficace de reducere a ratei de inactivitate și de readucere a mai multor persoane pe piața forței de muncă.

3.1.3.

CESE consideră că statele membre ar trebui să accelereze punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și să utilizeze mecanismele de finanțare disponibile pentru a crește investițiile publice și private. Implicarea partenerilor sociali naționali în punerea în aplicare a acestor planuri este esențială pentru a asigura eficacitatea și valoarea adăugată a soluțiilor propuse. CESE consideră că obiectivul fondurilor publice este de a promova crearea de locuri de muncă de calitate, acordând o atenție deosebită tinerilor, femeilor și persoanelor cu handicap, și că accesul la astfel de fonduri ar trebui să fie direct legat de acest obiectiv.

3.1.4.

Inflația și dobânzile cauzează o încetinire a creșterii economice și scăderea salariilor reale în ansamblul statelor membre (12), și, ca atare, procentul lucrătorilor săraci se menține ridicat în Europa. CESE sprijină solicitarea adresată statelor membre de a monitoriza și de a atenua impactul presiunilor inflaționiste, în special asupra energiei, alimentelor și puterii de cumpărare a gospodăriilor, inclusiv prin combaterea sărăciei energetice și sprijinirea măsurilor privind consumul de energie și eficiența energetică. Statele membre ar trebui să promoveze negocierile colective și evoluția salariilor, inclusiv a salariilor minime legale, protejând puterea de cumpărare, în special pe cea a lucrătorilor cu salarii mici, și respectând în același timp autonomia partenerilor sociali și practicile naționale.

3.1.5.

CESE reiterează pozițiile exprimate în avizul SOC/737 (13) privind necesitatea permanentă de a investi în cultura prevenirii accidentelor, a bolilor profesionale și a riscurilor la locul de muncă (3.1.6), privind salariile minime (3.1.7), autonomia partenerilor sociali și negocierea colectivă (3.1.8).

3.2.   Orientarea 6: Îmbunătățirea ofertei de forță de muncă și ameliorarea accesului la locuri de muncă, dobândirea de aptitudini și competențe pe tot parcursul vieții

3.2.1.

CESE își reiterează sprijinul pentru solicitarea Comisiei adresată statelor membre de a promova durabilitatea, productivitatea, capacitatea de inserție profesională și investițiile în capitalul uman, promovând competențele și învățarea pe tot parcursul vieții și răspunzând nevoilor actuale și viitoare ale pieței forței de muncă, în vederea îndeplinirii obiectivului principal al UE pentru 2030 în materie de competențe. De asemenea, Comitetul este de acord cu apelul adresat statelor membre de a moderniza sistemele de educație și formare și de a investi în acestea pentru a oferi o educație de înaltă calitate și favorabilă incluziunii, inclusiv educație și formare profesională și accesul la competențe digitale, lingvistice și antreprenoriale. Competențe precum soluționarea problemelor, creativitatea și inovarea rămân importante atunci când lumea muncii se schimbă.

3.2.2.

Pe baza Raportului comun privind ocuparea forței de muncă din 2023, pot fi evidențiate anumite aspecte ale situației existente, cum ar fi următoarele:

3.2.2.1.

rata părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare profesională a fost de 9,7 % în 2021, cu disparități între statele membre, regiuni și cele mai defavorizate categorii ale populației, unde aceste rate sunt cele mai ridicate;

3.2.2.2.

diferențele socioeconomice continuă să se traducă în inegalități în rezultatele învățării: 22 % dintre tinerii în vârstă de 15 ani nu ating standardele minime de învățare (la citire, matematică și științe), procent mult mai ridicat decât obiectivele europene pentru 2030 (de sub 15 %). În rândul categoriilor cele mai defavorizate ale populației, unde decalajul este mai mare, învățarea și revitalizarea profesiilor și competențelor tradiționale pot contribui la găsirea de soluții;

3.2.2.3.

există în continuare un nivel insuficient de digitalizare în rândul elevilor din al 8-lea an, care prezintă performanțe scăzute în competențele informatice, sub 15 %, cu o variație favorabilă pentru fete (de ordinul a 10 puncte procentuale);

3.2.2.4.

în pofida creșterii frecventării învățământului superior, până la procentul de 41,2 % în UE în 2021, există în continuare disparități între statele membre și disparități de gen;

3.2.2.5.

participarea la învățarea în rândul adulților, în toate statele membre, este mai mare în rândul celor mai educați și scade în rândul celor cu cele mai scăzute niveluri de educație, existând în continuare disparități între statele membre, între zonele urbane și cele rurale și în segmentele cele mai defavorizate ale populației, unde decalajul este mai accentuat. CESE consideră că, în zonele rurale, utilizarea tehnologiilor ar trebui îmbunătățită printr-o infrastructură de bună calitate, care să sprijine atât educația și formarea online, cât și posibilele activități comerciale la distanță;

3.2.2.6.

în 2021, doar 54 % din populația adultă a UE avea competențe digitale de bază, cu mult sub obiectivul de 80 % pentru 2030;

3.2.2.7.

situația tinerilor s-a îmbunătățit, deși adesea cu prețul unor locuri de muncă precare și de slabă calitate: rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a scăzut de la 19,1 % (T3-2020) la 15,3 % (T3-2022). Această rată este de aproape trei ori mai mare decât cea a populației cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani (5,2 %), iar decalajul dintre statele membre persistă. CESE consideră că este important să se actualizeze cadrul de calitate pentru stagii, în așa fel încât să se sprijine intrarea tinerilor pe piața muncii;

3.2.2.8.

rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a rămas la 13,1 %, cu disparități între statele membre. Există diferențe între femei și bărbați (14,5 % față de 11,8 %) și între tinerii proveniți din țări terțe și cei autohtoni (24,7 % față de 12,3 %). CESE consideră că trebuie rectificate disparitățile dintre zonele rurale și cele urbane în ocuparea forței de muncă, prin intermediul unor politici publice adecvate. Pentru a încuraja și a intensifica intrarea tinerilor pe piața forței de muncă, CESE recunoaște potențialul ridicat al învățării duale și invită statele membre să consolideze și să pună în aplicare acest instrument.

3.2.2.9.

diferențele de gen în ratele de ocupare a forței de muncă rămân la niveluri ridicate în UE (78,5 % pentru bărbați și 67,7 % pentru femei), iar disparitățile salariale dintre bărbați și femei reprezintă în continuare 13 % (2020);

3.2.2.10.

rata de ocupare a persoanelor în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani) a ajuns la 60,5 % în 2021 (cu 1,3 puncte procentuale mai mult decât în 2020 și cu 15,4 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un deceniu). Trebuie remarcat că, în ce privește populația vârstnică, creșterea ocupării forței de muncă a fost mai mare în rândul femeilor decât în cel al bărbaților. Există disparități mari între statele membre (țările din nordul UE au rate de peste 70 %, iar altele rate sub 50 %);

3.2.2.11.

în UE, ratele de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor autohtone și, respectiv, al celor provenite din țări terțe prezintă o diferență de 10,8 puncte procentuale (74,2 % față de 63,4 %), existând disparități între statele membre (14). Se constată că, deși în cazul persoanelor cu un nivel ridicat de educație, practic nu există diferențe în ce privește ratele de ocupare, în cazul persoanelor cu un nivel scăzut de educație, rata de ocupare a persoanelor autohtone este de 54,7 %. CESE invită statele membre să faciliteze recurgerea la lucrători calificați din țări terțe pentru a soluționa deficitul de forță de muncă, garantând condiții decente în ce privește munca, locuințele și alte condiții sociale, precum și accesul la cetățenie, atunci când sunt îndeplinite condițiile relevante în acest sens;

3.2.2.12.

există un potențial considerabil pentru o mai mare participare pe piața forței de muncă a persoanelor cu handicap, deoarece diferența dintre ratele de ocupare a forței de muncă ajunge la 23 de puncte procentuale, înregistrându-se disparități importante între statele membre. CESE subliniază că condiția esențială pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul acestor persoane este reprezentată de competențele cerute de angajatori, adesea în contextul piețelor locale ale forței de muncă. Telemunca oferă, de asemenea, noi oportunități de facilitare a accesului lor la piața forței de muncă. CESE solicită statelor membre să găsească soluții pentru această situație.

3.2.3.

CESE reiterează pozițiile exprimate în avizul SOC/737 privind nevoia de competențe și formare pe tot parcursul vieții (3.2.1), deficitul grav de forță de muncă și investițiile în învățarea în rândul adulților (3.2.4), necesitatea de a crește nivelul calificărilor în toate statele membre (3.2.7) și diferența de remunerare dintre femei și bărbați (3.2.9).

3.3.   Orientarea 7: Îmbunătățirea funcționării piețelor muncii și a eficacității dialogului social

3.3.1.

CESE sprijină solicitarea adresată statelor membre de a colabora cu partenerii sociali pentru a defini condiții de muncă echitabile, transparente și previzibile, asigurând un echilibru între drepturile și obligațiile angajatorilor și cele ale lucrătorilor. Statele membre ar trebui să propună politici și măsuri adecvate pentru a reduce și a preveni segmentarea și insecuritatea în cadrul piețelor muncii, să combată munca nedeclarată și activitatea independentă fictivă și să încurajeze tranziția către forme de angajare pe durată nedeterminată. Statele membre, împreună cu partenerii sociali, trebuie să îmbunătățească funcționarea piețelor muncii și eficacitatea dialogului social (15).

3.3.2.

Pe baza Raportului comun privind ocuparea forței de muncă din 2023, pot fi evidențiate anumite aspecte ale situației existente, cum ar fi următoarele:

3.3.2.1.

ponderea persoanelor cu contracte temporare în rândul angajaților cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani a atins 11,2 %, statele membre prezentând disparități. Unele state membre au rate ridicate de ocupare temporară a forței de muncă (peste 15 %) și, în același timp, rate scăzute de tranziție către contracte permanente (sub 30 %);

3.3.2.2.

contractele de muncă temporară sunt cele mai răspândite în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (48,9 %), cu 37 de puncte procentuale mai mult decât pentru vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani și cu 42,7 puncte procentuale mai mult decât pentru vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani. Statele membre prezintă rate foarte diferite: între 3 % și 55 %. Disparitatea de gen în ceea ce privește ponderea contractelor temporare a crescut ușor și există diferențe între statele membre;

3.3.2.3.

munca temporară involuntară a ajuns la 7,8 %, existând în continuare disparități între statele membre;

3.3.2.4.

ponderea muncii cu fracțiune de normă a fost de 17,2 %, cu diferențe semnificative între statele membre. În majoritatea statelor membre, cea mai mare parte a muncii cu fracțiune de normă este involuntară. CESE consideră că este necesar să se elimine barierele care îi împiedică pe oameni să facă alte alegeri, să se prevadă măsurile necesare pentru a concilia viața profesională cu viața de familie și să li se ofere familiilor servicii de sprijin. Disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă este deosebit de importantă;

3.3.2.5.

în 2020, lucrătorii independenți (fără angajați) din UE au reprezentat 9 % din totalul locurilor de muncă ale lucrătorilor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. Există diferențe între statele membre;

3.3.2.6.

platformele digitale și-au extins activitatea în UE, estimându-se că veniturile lor au crescut de la 3 miliarde în 2016 la 14 miliarde în 2020 (o creștere de 4,7 ori). Profiturile lor consolidate în aceeași perioadă au crescut de la 2,6 miliarde la 6,3 miliarde (creștere de 2,4 ori). Se constată că, în UE, 9 din 10 platforme își clasifică lucrătorii ca persoane care desfășoară o activitate independentă. Așa cum observă Comisia Europeană (16), se estimează că, dintr-un total de 28 de milioane de persoane, „până la 5,5 milioane de persoane care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă sunt etichetate în mod fals ca lucrători independenți și nu beneficiază de drepturile și protecția de care se bucură alți angajați. În aceste situații, aceste persoane se confruntă adesea cu condiții de muncă precare și/sau cu un acces inadecvat la protecție socială”. Unele state membre au adoptat măsuri legislative pentru a îmbunătăți condițiile de muncă pe platforme, iar în alte state membre, partenerii sociali au negociat acorduri colective sectoriale;

3.3.2.7.

inspectoratele de muncă și sindicatele au jucat un rol esențial în detectarea și prevenirea condițiilor de muncă precare și în combaterea muncii nedeclarate. CESE consideră că trebuie depuse mult mai multe eforturi în acest domeniu, în special în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă, caracterizate de o ocupare masivă a forței de muncă din rândul imigranților. În această privință, CESE salută activitatea fructuoasă desfășurată de Autoritatea Europeană a Muncii;

3.3.2.8.

în contextul pandemiei, telemunca s-a încetățenit în UE, iar statele membre au utilizat diferite modalități de reglementare a acestei forme de muncă, inclusiv prin legislație, negocieri colective sectoriale, contracte colective de muncă la nivel de întreprindere și acorduri individuale între angajatori și lucrători. Trebuie remarcat că telemunca este asociată cu o serie de riscuri, cum ar fi programul lung de lucru, izolarea, dezechilibrul dintre viața profesională și cea privată și riscurile psihosociale. Cu toate acestea, telemunca oferă, de asemenea, numeroase oportunități, în special pentru că facilitează accesul la piața forței de muncă al persoanelor îndepărtate de această piață, de exemplu persoane cu handicap sau care locuiesc în zone rurale. Dacă ar fi gestionată și remunerată în mod corespunzător, telemunca ar putea îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

3.3.2.9.

șomajul de lungă durată a fost de 2,8 % în 2021 în UE. Există diferențe între statele membre;

3.3.2.10.

în 2021, 42,2 % dintre șomerii de scurtă durată din UE au beneficiat de indemnizații de șomaj, existând în continuare disparități semnificative între statele membre (unele având o rată de acoperire de peste 50 %, iar altele sub 25 %);

3.3.2.11.

serviciile publice de ocupare a forței de muncă joacă un rol esențial, dar este important ca ele să își consolideze capacitatea și să își intensifice activitatea. De asemenea, ar trebui promovată cooperarea acestora cu serviciile private de ocupare a forței de muncă și cu serviciile sociale. CESE consideră că relațiile cu partenerii sociali ar trebui dezvoltate în continuare.

3.3.3.

CESE reiterează pozițiile exprimate în avizul SOC/737 privind rolul partenerilor sociali în tranziția pieței forței de muncă și în dialogul social (3.3.2 și 3.3.4).

3.4.   Orientarea 8: Promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei

3.4.1.

CESE sprijină solicitarea Comisiei adresată statelor membre de a promova piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii, deschise tuturor, prin instituirea unor măsuri eficace de combatere a tuturor formelor de discriminare și de promovare a egalității de șanse pentru toți, în special pentru grupurile subreprezentate pe piața forței de muncă. Trebuie să se asigure egalitatea de tratament în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, protecția socială, asistența medicală, îngrijirea copiilor, îngrijirea pe termen lung, educația și accesul la bunuri și servicii, inclusiv la locuințe, indiferent de sex, de rasă sau de origine etnică, de religie sau de convingeri, de handicap, de vârstă sau de orientare sexuală (17). CESE solicită statelor membre să îmbunătățească accesul la serviciile de sprijinire a ocupării forței de muncă, inclusiv prin extinderea utilizării formelor de muncă care beneficiază de sprijin și prin sprijinirea în continuare a antreprenoriatului social.

3.4.2.

CESE consideră că piețele forței de muncă favorabile incluziunii necesită cooperarea partenerilor sociali, a serviciilor de ocupare a forței de muncă și a societății civile în general pentru a ajunge la persoanele inactive și a le (re)integra pe piața forței de muncă. Cea mai bună modalitate de a ieși din sărăcie este accesul la un loc de muncă de calitate și actualizarea și dezvoltarea continuă a competențelor, ceea ce contribuie la împlinirea personală și asigură tuturor participarea deplină la viața socială și exercitarea drepturilor în calitate de cetățeni.

3.4.3.

CESE sprijină pozițiile exprimate în avizul SOC/737 privind promovarea egalității de șanse pentru toți și a piețelor forței de muncă favorabile incluziunii (3.4.1), abordarea adaptată a grupurilor vulnerabile (3.4.2), combaterea sărăciei în rândul copiilor (3.4.5), îmbătrânirea populației și securitatea socială (3.4.7).

---

(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind redefinirea cadrului bugetar al UE pentru o redresare durabilă și o tranziție justă (aviz din proprie inițiativă) (JO C 105, 4.3.2022, p. 11).

(2)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre [COM(2021) 282 final – 2021/0137 (NLE)] (JO C 517, 22.12.2021, p. 97).

(3)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre [COM(2022) 241 final] (JO C 486, 21.12.2022, p. 161).

(4)  COM(2023) 600 final, 24.5.2023; COM(2023) 599 final, 24.5.2023.

(5)  Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 2023 [COM(2022) 783 final], p. 21.

(6)   JO C 486, 21.12.2022, p. 161.

(7)  Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 2023 [COM(2022) 783 final].

(8)  COM(2023) 600 final, p. 10.

(9)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului [COM(2023) 240 final, 2023/0138 (COD)].

(10)  Orientarea 5.

(11)  Departamentul de cercetare al Statista, Economically inactive population in Europe by country 2022 [Populația inactivă din Europa și distribuția ei pe țări, 2022] și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă [COM(2022) 783 final], p. 27.

(12)  Numai Polonia, Ungaria și Bulgaria au înregistrat câștiguri reale între 2021 și cel de-al treilea trimestru din 2022; Raport comun privind ocuparea forței de muncă, p. 41.

(13)   JO C 486, 21.12.2022, p. 161.

(14)  Raportul comun privind ocuparea forței de muncă [COM(2022) 783 final].

(15)  Orientarea 7.

(16)  Raportul comun privind ocuparea forței de muncă din 2023.

(17)  Orientarea 8.