—

având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 44,

—

având în vedere planul de acțiune intitulat „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobat de Consiliu la 21 martie 2022 și confirmat de Consiliul European la 25 martie 2022,

—

având în vedere decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a unui Instrument european pentru pace (EPF) (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018 referitoare la instituirea unui pact privind o PSAC civilă,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind abordarea integrată în materie de crize și conflicte externe,

—

având în vedere declarația de la Versailles adoptată la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din 11 martie 2022,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 24 și 25 martie și 30 și 31 mai 2022,

—

având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 2023 referitoare la aplicarea Politicii de securitate și apărare comune – raport anual pe 2022 (2),

—

având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord,

—

având în vedere declarația de la summitul din Țara Galilor, adoptată de șefii de stat și de guvern ai NATO care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord din 5 septembrie 2014, și în special măsurile care fac ca Forța de reacție a NATO (NRF) să fie mai receptivă și mai capabilă,

—

având în vedere declarația de la summitul de la Madrid, adoptată de șefii de stat și de guvern ai NATO care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Madrid, la 29 iunie 2022, și în special noul Concept Strategic al NATO adoptat la acest summit,

—

având în vedere declarațiile comune privind cooperarea UE-NATO semnate la 8 iulie 2016 și la 10 iulie 2018, precum și cele 74 de propuneri de acțiune comună confirmate de statele membre ale UE și de aliații NATO,

—

având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din 9 mai 2022,

—

având în vedere rezultatele Consiliului Afaceri Externe (Apărare) din 15 noiembrie 2022,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0077/2023),

A.

întrucât, din 2003, UE a dobândit o amplă experiență în desfășurarea operațiunilor militare și a misiunilor civile pentru a promova pacea, securitatea, stabilitatea și progresul în Europa și în lume, dobândită în 19 misiuni finalizate și în 18 misiuni încă în curs; întrucât aceste operațiuni și misiuni din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) operează în mod regulat alături de misiunile statelor membre, ale Organizației Națiunilor Unite, ale NATO, ale organizațiilor internaționale și ale țărilor terțe și le completează; întrucât multe state membre ale UE au, de asemenea, contribuții esențiale la misiuni și operațiuni conduse de ONU; întrucât prezența simultană a mai multor actori, misiuni și operațiuni diferite într-o singură zonă de conflict evidențiază importanța coordonării și a diviziunii muncii, în vederea îmbunătățirii coerenței și a eficacității;

B.

întrucât peisajul geopolitic din Europa s-a schimbat în mod dramatic după izbucnirea războiului pe teritoriul european; întrucât situația securității mondiale s-a deteriorat și este necesar ca Uniunea să fie mai reactivă și mai credibilă în fața crizelor; întrucât, de peste 20 de ani, UE depune eforturi să devină un actor capabil în domeniul securității și încurajează cooperarea statelor sale membre prin diverse structuri și instrumente, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, planul de dezvoltare a capabilităților, cooperarea structurată permanentă (PESCO), capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), pentru a îmbunătăți capabilitățile, interoperabilitatea și soluțiile eficiente din punctul de vedere al costurilor în apărarea europeană; întrucât rezultatele și eficacitatea acestor instrumente sunt încă destul de limitate; întrucât, din 2017, au fost lansate 61 de proiecte PESCO fără să se fi obținut niciun rezultat tangibil;

C.

întrucât Suedia și Finlanda și-au depus împreună cererile de aderare la NATO la 18 mai 2022; întrucât aliații NATO au semnat protocoalele de aderare pentru Finlanda și Suedia la 5 iulie 2022;

D.

întrucât Europa este un pilon al păcii și stabilității în lume, un rol care necesită sprijinul ferm al cetățenilor europeni; întrucât, în acest context, s-a ivit necesitatea de a contracara campaniile ostile de dezinformare și de a comunica în mod proactiv scopul și obiectivele Capacității de desfășurare rapidă a UE (CDR a UE) cetățenilor europeni, populațiilor locale din țările-gazdă și comunității internaționale;

E.

întrucât CDR a UE este o componentă-cheie pentru autonomia strategică a Uniunii Europene și ar trebui să ne îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de securitate și apărare pentru a acționa în afara teritoriului UE; întrucât crearea CDR a UE ar trebui să genereze noi sinergii în materie de securitate și să consolideze capacitățile operaționale, inclusiv în relațiile cu partenerii noștri;

F.

întrucât misiunile și operațiunile PSAC depind în mod regulat de buna operaționalizare a abordării integrate a UE, de performanța eficace a misiunilor partenerilor internaționali, de cooperarea fiabilă, de schimbul de informații în timp util, precum și de sprijinul instituțional și societal sincer al națiunii-gazdă, de asumarea responsabilității, de respectarea dreptului internațional al drepturilor omului, a dreptului internațional umanitar și a standardelor democratice și de transparență, precum și de voința politică a statelor membre de a garanta resurse umane și financiare suficiente; întrucât lipsa oricăruia dintre acestea poate pune în pericol punerea în aplicare cu succes a mandatului unei misiuni PSAC și poate duce, în cele din urmă, la retragerea forțelor UE; întrucât mandatele ar trebui să stabilească obiective definite în mod clar pentru misiunile și operațiunile UE, inclusiv un calendar de realizare a acestora, precum și o strategie cuprinzătoare de ieșire;

G.

întrucât, în lumina experiențelor recente din Sahel, este necesar să se tragă învățăminte și să se plaseze interesele populației locale în materie de securitate în centrul unei abordări autentic umane a securității;

H.

întrucât încetarea prematură a misiunilor PSAC poate lăsa statele-gazdă și autoritățile acestora într-o poziție slabă în ceea ce privește protejarea populațiilor lor, creând astfel viduri de putere care pot fi exploatate de alți actori statali și nestatali, inclusiv de teroriști și extremiști, inclusiv de cei sponsorizați de concurenții noștri la nivel mondial;

I.

întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să depună eforturi pentru coordonarea cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune în pregătirea, desfășurarea și susținerea misiunilor și operațiunilor PSAC; întrucât Uniunea ar trebui să fie capabilă să desfășoare rapid forțe multinaționale, multidimensionale și modulare, întărindu-le rapid acolo unde este necesar și menținându-le atâta timp cât este necesar, în coordonare cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, dar fără a depinde de sprijinul terților;

J.

întrucât misiunile PSAC sunt întreprinse utilizând resursele umane și capabilitățile furnizate de statele membre și depind de furnizarea de forțe și echipamente suficiente; întrucât, în mod frecvent, statele membre nu reușesc să furnizeze suficiente forțe și echipamente misiunilor PSAC, compromițând astfel eficacitatea misiunii; întrucât capabilitățile statelor membre sunt utilizate în scopuri naționale și pentru contribuțiile lor la apărarea colectivă și la misiunile din străinătate; întrucât și țările candidate și asociate au contribuit la misiunile PSAC;

K.

întrucât, pentru apărarea colectivă, multe state membre își coordonează eforturile și își utilizează forțele în cadrul NATO; întrucât multe state membre contribuie, de asemenea, la misiuni în afara UE în cadrul PSAC;

L.

întrucât consolidarea capabilităților și adaptarea acestora la nevoile militare necesită o cultură strategică și o percepție comună a amenințărilor și dezvoltarea și combinarea de soluții în doctrină și concepte, în organizarea și structura forțelor, în instruirea individuală, colectivă și multinațională regulată, logistica adecvată, în dezvoltarea de materiale de apărare, în achizițiile publice și gestionarea ciclului de viață, în dezvoltarea conducerii militare, în recrutarea și dezvoltarea personalului, în infrastructurile, instalațiile și facilitățile de apărare, precum și în interoperabilitate și standardizare;

M.

întrucât inițiativele de achiziții publice în comun sunt esențiale pentru a asigura autonomia strategică a UE într-un mediu regional și internațional în prezent instabil;

N.

întrucât statele membre ar trebui să remedieze deficiențele de capabilitate ale factorilor de sprijin strategic și să se angajeze să reducă substanțial decalajele critice până în 2025, în special pe cele legate de CDR a UE;

O.

întrucât astfel de exerciții ar trebui adaptate la peisajul actual al amenințărilor și la posibilele scenarii de desfășurare a CDR a UE; întrucât, pe baza principiului setului unic de forțe, convergența standardelor de formare și certificare poate îmbunătăți interoperabilitatea forțelor disponibile ale statelor membre ale UE; întrucât pregătirea în comun pentru funcționari civili și militari pentru CDR a UE necesită adaptarea progresivă a predării și a instruirii la nivelul Colegiului European de Securitate și Apărare, instituit prin Acțiunea comună 2008/550/PESA;

P.

întrucât Busola strategică a fost aprobată la 21 martie 2022, la foarte scurt timp după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a stabilit acțiunea la nivelul UE în multe din aceste domenii;

Q.

întrucât, la momentul adoptării Busolei strategice, statele membre au convenit că trebuie să fie capabile să răspundă în mod colectiv la amenințările iminente sau să reacționeze rapid la o situație de criză din afara Uniunii în orice etapă a ciclului conflictului și să dezvolte o capabilitate de desfășurare rapidă prin care UE să desfășoare rapid o forță modulară incluzând componente terestre, aeriene și maritime, precum și activele strategice necesare;

R.

întrucât Busola strategică propune „[î]mbunătățirea semnificativă și valorificarea întregului potențial al instrumentelor de finanțare ale UE, în special ale Fondului european de apărare, ca aspecte esențiale pentru consolidarea capabilităților noastre de apărare și, de asemenea, pentru dotarea forțelor statelor membre pentru a face față viitoarelor teatre de luptă”;

S.

întrucât Fondul european de apărare (FEA) este un instrument al UE care a fost deja utilizat și care este conceput să îmbunătățească capabilitățile militare și include întărirea competitivității bazei industriale;

T.

întrucât FEA și IEP au fost deja utilizate; întrucât FEA este un instrument conceput să îmbunătățească capabilitățile militare, în timp ce IEP este conceput pentru a promova sprijinul operațional, cooperarea și partajarea sarcinilor în străinătate;

U.

întrucât propunerea de consolidare a industriei europene de apărare prin intermediul actului comun privind achizițiile publice (EDIRPA) și al regulamentelor privind programul european de investiții în domeniul apărării (EDIP) ar trebui să înlesnească achizițiile publice comune care implică statele membre ale UE într-un spirit de adevărată cooperare, crescând astfel interoperabilitatea dintre forțele armate naționale;

V.

întrucât sunt absolut vitale o reevaluare și o creștere adecvată a bugetului IEP, pentru a asigura finanțarea corespunzătoare și în timp util a CDR a UE în orice scenariu imaginabil; întrucât aceste creșteri ale finanțării ar trebui să țină seama de nevoia de a cofinanța sprijinul militar pentru Ucraina și, prin urmare, fondurile ar trebui să fie majorate astfel încât bugetul IEP să poată suporta costurile pentru activitățile sale programate și pentru cheltuielile de funcționare ale CDR a UE; întrucât bugetul original pentru IEP pentru perioada 2021-2027 a fost deja utilizat în proporție de peste 50 %;

W.

întrucât ar trebui să se analizeze ce tipuri de costuri operaționale legate de Capacitatea de desfășurare rapidă (CDR) pot fi finanțate din bugetul Uniunii, în temeiul articolului 44 din TUE;

X.

întrucât CDR a UE este esențială pentru PSAC, având în vedere că este singura capacitate militară pregătită să intervină în cazul unor eventuale operațiuni și contribuie la creșterea eficacității forțelor armate ale statelor membre;

Y.

întrucât conceptul de grup tactic de luptă a contribuit la dezvoltarea cooperării multinaționale și a interoperabilității în domeniul apărării, precum și la transformarea forțelor armate pentru desfășurarea rapidă și modernizarea lor;

Z.

întrucât problemele legate de procesul decizional și de voința politică au împiedicat din punct de vedere structural desfășurarea grupurilor tactice de luptă ale UE încă de la înființarea lor în 2007 și, prin urmare, acestea nu au fost niciodată utilizate;

AA.

întrucât, în general, statele membre nu au mobilizat o voință politică suficientă de-a lungul anilor pentru a face din instrumente importante precum grupurile tactice de luptă o capabilitate fiabilă și care funcționează bine;

AB.

întrucât, în cazurile în care grupurile tactice de luptă ale UE nu au fost desfășurate, statele membre ale UE au acționat în schimb, uneori, în afara cadrului UE, fie pe cont propriu, fie împreună cu alte state din UE sau din afara UE, limitând astfel inevitabil, dacă nu chiar subminând aspirația declarată a UE de „a integra” instrumentele de politică, instituțiile și actorii în urmărirea intereselor și valorilor comune, inclusiv în politica externă; întrucât, în aceste cazuri, Parlamentul nu a fost, prin urmare, în măsură să exercite un control democratic formal sau informal;

AC.

întrucât principiul „costurile sunt suportate acolo unde survin” pentru finanțarea grupurilor tactice de luptă nu oferă niciun stimulent statelor membre care contribuie cu trupe să le desfășoare efectiv atunci când sunt în rezervă (stand-by); întrucât acesta a fost un motiv care stă la baza lipsei de voință a statelor membre de a contribui cu trupe;

AD.

întrucât Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Consiliul European au recunoscut oficial lipsa finanțării comune a grupurilor tactice de luptă ca fiind „obstacolul cel mai important”; întrucât dovezile și exemplele anterioare sugerează că pare să se ajungă mult mai ușor la o decizie dacă nu există costuri suplimentare pentru statele implicate;

AE.

întrucât, de fiecare dată când s-a discutat utilizarea grupurilor tactice de luptă, dar fără să se cadă de acord asupra acesteia, s-a întărit un precedent negativ care subminează spiritul de solidaritate și de cooperare;

AF.

întrucât primii ani ai grupurilor tactice de luptă au fost marcați de scăderea elanului față de PSAC, în special din cauza reducerii fondurilor alocate apărării după criza financiară din 2008;

AG.

întrucât a existat o convergență efectivă relativ limitată între statele membre în ceea ce privește prioritățile în materie de amenințări cu care se confruntă Uniunea Europeană și nevoia de a avea o capacitate de reacție rapidă la acestea; întrucât Busola strategică înregistrează progrese considerabile în acest sens prin analiza comună a amenințărilor;

AH.

întrucât o abordare cuprinzătoare este o condiție prealabilă necesară pentru obținerea unor rezultate sustenabile în consolidarea securității și a stabilității în zonele de conflict; întrucât abordarea integrată a UE prevede utilizarea coerentă a diferite instrumente în diferite stadii ale conflictelor; întrucât abordarea integrată este menită, de asemenea, să acorde prioritate prevenirii și să promoveze securitatea umană a populațiilor locale;

AI.

întrucât NATO rămâne cadrul instituțional esențial pentru securitatea euro-atlantică;

AJ.

întrucât Uniunea Europeană trebuie să își asume urgent o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate, acționând în vecinătatea sa și dincolo de aceasta; întrucât, în acest scop, UE trebuie să își îmbunătățească propriile capabilități de securitate și apărare pentru a-și asigura autonomia strategică, precum și capacitatea de a-și apăra propriile valori și interese;

AK.

întrucât, la 14 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat concluziile privind femeile, pacea și securitatea (WPS), care evidențiază în mod explicit la punctele 7 și 14 importanța rolului semnificativ de lider al femeilor în cadrul întregului ciclu de conflict și a punerii în aplicare a Agendei privind WPS în cadrul misiunilor și operațiunilor PSAC;

AL.

întrucât declarațiile comune privind cooperarea UE-NATO ar trebui să definească domeniile de cooperare și coordonare, să stabilească sarcinile care trebuie îndeplinite în fiecare cadru și să fie însoțite de foi de parcurs pentru punerea lor în aplicare;

AM.

întrucât Busola strategică stabilește o foaie de parcurs clară pentru punerea în aplicare a acțiunilor la nivelul UE, în special pentru transformarea sistemului grupurilor tactice de luptă ale UE, stabilirea unei CDR a UE mai agile și mai flexibile, bazarea pe grupuri tactice ale UE modificate în mod substanțial și pregătirea terenului pentru încredințarea punerii în aplicare a unor sarcini specifice legate de PSAC unui grup de state membre în cadrul Uniunii, în concordanță cu articolul 42 alineatul (5) și cu articolul 44 din TUE;

AN.

întrucât CDR este un element-cheie al Busolei strategice și, prin urmare, ar trebui pusă în aplicare urgent și tratată cu nivelul necesar de urgență de către statele membre ale UE; întrucât, pentru a fi pe deplin operațională, CDR a UE ar trebui să depășească obstacolele cu care s-au confruntat grupurile tactice de luptă în trecut și să nu repete aceleași greșeli;

AO.

întrucât, astfel cum se menționează în Busola strategică, CDR a UE ar trebui să se bazeze pe scenarii operaționale predefinite, precum și pe experiența practică pe teren în ceea ce privește utilizarea CDR a UE și ar trebui să țină seama, printre altele, de îndrumările din Busola strategică;

AP.

întrucât articolul 44 din TUE nu a fost niciodată utilizat și este neclar în ceea ce privește modul în care ar funcționa în practică;

AQ.

întrucât articolul 44 din TUE prevede posibilități de a reacționa în cadrul UE la diferite crize, într-o manieră mai rapidă și mai flexibilă, cu scopul de a proteja valorile și interesele Uniunii; întrucât, după ce Consiliul (reprezentând 27 state membre) a decis să creeze un grup de state membre în temeiul articolului 44 din TUE, statele membre din acest grup își pot exercita autonomia decizională și se pot opune oricăror decizii ulterioare ale Consiliului;

AR.

întrucât punerea în practică a articolului 44 din TUE, precum și crearea și funcționarea CDR ar trebui considerate aspecte esențiale ale PSAC cu privire la care Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) trebuie să consulte periodic Parlamentul;

AS.

întrucât, în concordanță cu articolul 41 din TUE și pe baza experienței Colegiului European de Securitate și Apărare, cheltuielile administrative pentru CDR a UE ar trebui să fie suportate din bugetul Uniunii, cu excepția cheltuielilor care sunt suportate din IEP, permițând, totuși, posibilitatea ca statele membre participante să contribuie cu titlu gratuit la CDR a UE;

AT.

întrucât misiunile de tip Petersberg cuprind misiuni umanitare și de salvare, de prevenire a conflictelor și menținere a păcii, misiuni ale forțelor de luptă vizând gestionarea crizelor, inclusiv operații de restabilire a păcii, operațiuni de dezarmare în comun, misiuni de consultanță și asistență militară și misiuni de stabilizare post-conflict;

AU.

întrucât sfera de aplicare a costurilor comune pentru CDR a UE pentru misiunile din afara UE ar trebui, prin urmare, extinsă; întrucât, în acest sens, este posibil să fie necesară actualizarea legislației secundare a UE sau să se propună acte legislative noi pentru a reflecta toate cele de mai sus;

AV.

întrucât, în conformitate cu Busola strategică, MPCC este structura de comandă și control preferată pentru CDR a UE la nivel militar și strategic și ar trebui să își atingă capacitatea operațională deplină cât mai curând posibil, în concordanță cu concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018, care au stabilit termenul de 2020 ca termen-limită în acest sens;

AW.

întrucât actele pertinente ale Uniunii ar trebui actualizate pentru a reflecta toate cele de mai sus,