European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2023/448

1.12.2023

P9_TA(2023)0113

Capacitatea de desfășurare rapidă a UE, grupurile tactice de luptă ale UE și articolul 44 din TUE: calea de urmat

Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2023 referitoare la Capacitatea de desfășurare rapidă a UE, grupurile tactice de luptă ale UE și articolul 44 din TUE: calea de urmat (2022/2145(INI))

(C/2023/448)

Parlamentul European,

având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 44,

având în vedere planul de acțiune intitulat „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobat de Consiliu la 21 martie 2022 și confirmat de Consiliul European la 25 martie 2022,

având în vedere decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a unui Instrument european pentru pace (EPF) (1),

având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018 referitoare la instituirea unui pact privind o PSAC civilă,

având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind abordarea integrată în materie de crize și conflicte externe,

având în vedere declarația de la Versailles adoptată la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din 11 martie 2022,

având în vedere concluziile Consiliului din 24 și 25 martie și 30 și 31 mai 2022,

având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 2023 referitoare la aplicarea Politicii de securitate și apărare comune – raport anual pe 2022 (2),

având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord,

având în vedere declarația de la summitul din Țara Galilor, adoptată de șefii de stat și de guvern ai NATO care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord din 5 septembrie 2014, și în special măsurile care fac ca Forța de reacție a NATO (NRF) să fie mai receptivă și mai capabilă,

având în vedere declarația de la summitul de la Madrid, adoptată de șefii de stat și de guvern ai NATO care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Madrid, la 29 iunie 2022, și în special noul Concept Strategic al NATO adoptat la acest summit,

având în vedere declarațiile comune privind cooperarea UE-NATO semnate la 8 iulie 2016 și la 10 iulie 2018, precum și cele 74 de propuneri de acțiune comună confirmate de statele membre ale UE și de aliații NATO,

având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din 9 mai 2022,

având în vedere rezultatele Consiliului Afaceri Externe (Apărare) din 15 noiembrie 2022,

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0077/2023),

A.

întrucât, din 2003, UE a dobândit o amplă experiență în desfășurarea operațiunilor militare și a misiunilor civile pentru a promova pacea, securitatea, stabilitatea și progresul în Europa și în lume, dobândită în 19 misiuni finalizate și în 18 misiuni încă în curs; întrucât aceste operațiuni și misiuni din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) operează în mod regulat alături de misiunile statelor membre, ale Organizației Națiunilor Unite, ale NATO, ale organizațiilor internaționale și ale țărilor terțe și le completează; întrucât multe state membre ale UE au, de asemenea, contribuții esențiale la misiuni și operațiuni conduse de ONU; întrucât prezența simultană a mai multor actori, misiuni și operațiuni diferite într-o singură zonă de conflict evidențiază importanța coordonării și a diviziunii muncii, în vederea îmbunătățirii coerenței și a eficacității;

B.

întrucât peisajul geopolitic din Europa s-a schimbat în mod dramatic după izbucnirea războiului pe teritoriul european; întrucât situația securității mondiale s-a deteriorat și este necesar ca Uniunea să fie mai reactivă și mai credibilă în fața crizelor; întrucât, de peste 20 de ani, UE depune eforturi să devină un actor capabil în domeniul securității și încurajează cooperarea statelor sale membre prin diverse structuri și instrumente, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, planul de dezvoltare a capabilităților, cooperarea structurată permanentă (PESCO), capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), pentru a îmbunătăți capabilitățile, interoperabilitatea și soluțiile eficiente din punctul de vedere al costurilor în apărarea europeană; întrucât rezultatele și eficacitatea acestor instrumente sunt încă destul de limitate; întrucât, din 2017, au fost lansate 61 de proiecte PESCO fără să se fi obținut niciun rezultat tangibil;

C.

întrucât Suedia și Finlanda și-au depus împreună cererile de aderare la NATO la 18 mai 2022; întrucât aliații NATO au semnat protocoalele de aderare pentru Finlanda și Suedia la 5 iulie 2022;

D.

întrucât Europa este un pilon al păcii și stabilității în lume, un rol care necesită sprijinul ferm al cetățenilor europeni; întrucât, în acest context, s-a ivit necesitatea de a contracara campaniile ostile de dezinformare și de a comunica în mod proactiv scopul și obiectivele Capacității de desfășurare rapidă a UE (CDR a UE) cetățenilor europeni, populațiilor locale din țările-gazdă și comunității internaționale;

E.

întrucât CDR a UE este o componentă-cheie pentru autonomia strategică a Uniunii Europene și ar trebui să ne îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de securitate și apărare pentru a acționa în afara teritoriului UE; întrucât crearea CDR a UE ar trebui să genereze noi sinergii în materie de securitate și să consolideze capacitățile operaționale, inclusiv în relațiile cu partenerii noștri;

F.

întrucât misiunile și operațiunile PSAC depind în mod regulat de buna operaționalizare a abordării integrate a UE, de performanța eficace a misiunilor partenerilor internaționali, de cooperarea fiabilă, de schimbul de informații în timp util, precum și de sprijinul instituțional și societal sincer al națiunii-gazdă, de asumarea responsabilității, de respectarea dreptului internațional al drepturilor omului, a dreptului internațional umanitar și a standardelor democratice și de transparență, precum și de voința politică a statelor membre de a garanta resurse umane și financiare suficiente; întrucât lipsa oricăruia dintre acestea poate pune în pericol punerea în aplicare cu succes a mandatului unei misiuni PSAC și poate duce, în cele din urmă, la retragerea forțelor UE; întrucât mandatele ar trebui să stabilească obiective definite în mod clar pentru misiunile și operațiunile UE, inclusiv un calendar de realizare a acestora, precum și o strategie cuprinzătoare de ieșire;

G.

întrucât, în lumina experiențelor recente din Sahel, este necesar să se tragă învățăminte și să se plaseze interesele populației locale în materie de securitate în centrul unei abordări autentic umane a securității;

H.

întrucât încetarea prematură a misiunilor PSAC poate lăsa statele-gazdă și autoritățile acestora într-o poziție slabă în ceea ce privește protejarea populațiilor lor, creând astfel viduri de putere care pot fi exploatate de alți actori statali și nestatali, inclusiv de teroriști și extremiști, inclusiv de cei sponsorizați de concurenții noștri la nivel mondial;

I.

întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să depună eforturi pentru coordonarea cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune în pregătirea, desfășurarea și susținerea misiunilor și operațiunilor PSAC; întrucât Uniunea ar trebui să fie capabilă să desfășoare rapid forțe multinaționale, multidimensionale și modulare, întărindu-le rapid acolo unde este necesar și menținându-le atâta timp cât este necesar, în coordonare cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, dar fără a depinde de sprijinul terților;

J.

întrucât misiunile PSAC sunt întreprinse utilizând resursele umane și capabilitățile furnizate de statele membre și depind de furnizarea de forțe și echipamente suficiente; întrucât, în mod frecvent, statele membre nu reușesc să furnizeze suficiente forțe și echipamente misiunilor PSAC, compromițând astfel eficacitatea misiunii; întrucât capabilitățile statelor membre sunt utilizate în scopuri naționale și pentru contribuțiile lor la apărarea colectivă și la misiunile din străinătate; întrucât și țările candidate și asociate au contribuit la misiunile PSAC;

K.

întrucât, pentru apărarea colectivă, multe state membre își coordonează eforturile și își utilizează forțele în cadrul NATO; întrucât multe state membre contribuie, de asemenea, la misiuni în afara UE în cadrul PSAC;

L.

întrucât consolidarea capabilităților și adaptarea acestora la nevoile militare necesită o cultură strategică și o percepție comună a amenințărilor și dezvoltarea și combinarea de soluții în doctrină și concepte, în organizarea și structura forțelor, în instruirea individuală, colectivă și multinațională regulată, logistica adecvată, în dezvoltarea de materiale de apărare, în achizițiile publice și gestionarea ciclului de viață, în dezvoltarea conducerii militare, în recrutarea și dezvoltarea personalului, în infrastructurile, instalațiile și facilitățile de apărare, precum și în interoperabilitate și standardizare;

M.

întrucât inițiativele de achiziții publice în comun sunt esențiale pentru a asigura autonomia strategică a UE într-un mediu regional și internațional în prezent instabil;

N.

întrucât statele membre ar trebui să remedieze deficiențele de capabilitate ale factorilor de sprijin strategic și să se angajeze să reducă substanțial decalajele critice până în 2025, în special pe cele legate de CDR a UE;

O.

întrucât astfel de exerciții ar trebui adaptate la peisajul actual al amenințărilor și la posibilele scenarii de desfășurare a CDR a UE; întrucât, pe baza principiului setului unic de forțe, convergența standardelor de formare și certificare poate îmbunătăți interoperabilitatea forțelor disponibile ale statelor membre ale UE; întrucât pregătirea în comun pentru funcționari civili și militari pentru CDR a UE necesită adaptarea progresivă a predării și a instruirii la nivelul Colegiului European de Securitate și Apărare, instituit prin Acțiunea comună 2008/550/PESA;

P.

întrucât Busola strategică a fost aprobată la 21 martie 2022, la foarte scurt timp după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a stabilit acțiunea la nivelul UE în multe din aceste domenii;

Q.

întrucât, la momentul adoptării Busolei strategice, statele membre au convenit că trebuie să fie capabile să răspundă în mod colectiv la amenințările iminente sau să reacționeze rapid la o situație de criză din afara Uniunii în orice etapă a ciclului conflictului și să dezvolte o capabilitate de desfășurare rapidă prin care UE să desfășoare rapid o forță modulară incluzând componente terestre, aeriene și maritime, precum și activele strategice necesare;

R.

întrucât Busola strategică propune „[î]mbunătățirea semnificativă și valorificarea întregului potențial al instrumentelor de finanțare ale UE, în special ale Fondului european de apărare, ca aspecte esențiale pentru consolidarea capabilităților noastre de apărare și, de asemenea, pentru dotarea forțelor statelor membre pentru a face față viitoarelor teatre de luptă”;

S.

întrucât Fondul european de apărare (FEA) este un instrument al UE care a fost deja utilizat și care este conceput să îmbunătățească capabilitățile militare și include întărirea competitivității bazei industriale;

T.

întrucât FEA și IEP au fost deja utilizate; întrucât FEA este un instrument conceput să îmbunătățească capabilitățile militare, în timp ce IEP este conceput pentru a promova sprijinul operațional, cooperarea și partajarea sarcinilor în străinătate;

U.

întrucât propunerea de consolidare a industriei europene de apărare prin intermediul actului comun privind achizițiile publice (EDIRPA) și al regulamentelor privind programul european de investiții în domeniul apărării (EDIP) ar trebui să înlesnească achizițiile publice comune care implică statele membre ale UE într-un spirit de adevărată cooperare, crescând astfel interoperabilitatea dintre forțele armate naționale;

V.

întrucât sunt absolut vitale o reevaluare și o creștere adecvată a bugetului IEP, pentru a asigura finanțarea corespunzătoare și în timp util a CDR a UE în orice scenariu imaginabil; întrucât aceste creșteri ale finanțării ar trebui să țină seama de nevoia de a cofinanța sprijinul militar pentru Ucraina și, prin urmare, fondurile ar trebui să fie majorate astfel încât bugetul IEP să poată suporta costurile pentru activitățile sale programate și pentru cheltuielile de funcționare ale CDR a UE; întrucât bugetul original pentru IEP pentru perioada 2021-2027 a fost deja utilizat în proporție de peste 50 %;

W.

întrucât ar trebui să se analizeze ce tipuri de costuri operaționale legate de Capacitatea de desfășurare rapidă (CDR) pot fi finanțate din bugetul Uniunii, în temeiul articolului 44 din TUE;

X.

întrucât CDR a UE este esențială pentru PSAC, având în vedere că este singura capacitate militară pregătită să intervină în cazul unor eventuale operațiuni și contribuie la creșterea eficacității forțelor armate ale statelor membre;

Y.

întrucât conceptul de grup tactic de luptă a contribuit la dezvoltarea cooperării multinaționale și a interoperabilității în domeniul apărării, precum și la transformarea forțelor armate pentru desfășurarea rapidă și modernizarea lor;

Z.

întrucât problemele legate de procesul decizional și de voința politică au împiedicat din punct de vedere structural desfășurarea grupurilor tactice de luptă ale UE încă de la înființarea lor în 2007 și, prin urmare, acestea nu au fost niciodată utilizate;

AA.

întrucât, în general, statele membre nu au mobilizat o voință politică suficientă de-a lungul anilor pentru a face din instrumente importante precum grupurile tactice de luptă o capabilitate fiabilă și care funcționează bine;

AB.

întrucât, în cazurile în care grupurile tactice de luptă ale UE nu au fost desfășurate, statele membre ale UE au acționat în schimb, uneori, în afara cadrului UE, fie pe cont propriu, fie împreună cu alte state din UE sau din afara UE, limitând astfel inevitabil, dacă nu chiar subminând aspirația declarată a UE de „a integra” instrumentele de politică, instituțiile și actorii în urmărirea intereselor și valorilor comune, inclusiv în politica externă; întrucât, în aceste cazuri, Parlamentul nu a fost, prin urmare, în măsură să exercite un control democratic formal sau informal;

AC.

întrucât principiul „costurile sunt suportate acolo unde survin” pentru finanțarea grupurilor tactice de luptă nu oferă niciun stimulent statelor membre care contribuie cu trupe să le desfășoare efectiv atunci când sunt în rezervă (stand-by); întrucât acesta a fost un motiv care stă la baza lipsei de voință a statelor membre de a contribui cu trupe;

AD.

întrucât Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Consiliul European au recunoscut oficial lipsa finanțării comune a grupurilor tactice de luptă ca fiind „obstacolul cel mai important”; întrucât dovezile și exemplele anterioare sugerează că pare să se ajungă mult mai ușor la o decizie dacă nu există costuri suplimentare pentru statele implicate;

AE.

întrucât, de fiecare dată când s-a discutat utilizarea grupurilor tactice de luptă, dar fără să se cadă de acord asupra acesteia, s-a întărit un precedent negativ care subminează spiritul de solidaritate și de cooperare;

AF.

întrucât primii ani ai grupurilor tactice de luptă au fost marcați de scăderea elanului față de PSAC, în special din cauza reducerii fondurilor alocate apărării după criza financiară din 2008;

AG.

întrucât a existat o convergență efectivă relativ limitată între statele membre în ceea ce privește prioritățile în materie de amenințări cu care se confruntă Uniunea Europeană și nevoia de a avea o capacitate de reacție rapidă la acestea; întrucât Busola strategică înregistrează progrese considerabile în acest sens prin analiza comună a amenințărilor;

AH.

întrucât o abordare cuprinzătoare este o condiție prealabilă necesară pentru obținerea unor rezultate sustenabile în consolidarea securității și a stabilității în zonele de conflict; întrucât abordarea integrată a UE prevede utilizarea coerentă a diferite instrumente în diferite stadii ale conflictelor; întrucât abordarea integrată este menită, de asemenea, să acorde prioritate prevenirii și să promoveze securitatea umană a populațiilor locale;

AI.

întrucât NATO rămâne cadrul instituțional esențial pentru securitatea euro-atlantică;

AJ.

întrucât Uniunea Europeană trebuie să își asume urgent o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate, acționând în vecinătatea sa și dincolo de aceasta; întrucât, în acest scop, UE trebuie să își îmbunătățească propriile capabilități de securitate și apărare pentru a-și asigura autonomia strategică, precum și capacitatea de a-și apăra propriile valori și interese;

AK.

întrucât, la 14 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat concluziile privind femeile, pacea și securitatea (WPS), care evidențiază în mod explicit la punctele 7 și 14 importanța rolului semnificativ de lider al femeilor în cadrul întregului ciclu de conflict și a punerii în aplicare a Agendei privind WPS în cadrul misiunilor și operațiunilor PSAC;

AL.

întrucât declarațiile comune privind cooperarea UE-NATO ar trebui să definească domeniile de cooperare și coordonare, să stabilească sarcinile care trebuie îndeplinite în fiecare cadru și să fie însoțite de foi de parcurs pentru punerea lor în aplicare;

AM.

întrucât Busola strategică stabilește o foaie de parcurs clară pentru punerea în aplicare a acțiunilor la nivelul UE, în special pentru transformarea sistemului grupurilor tactice de luptă ale UE, stabilirea unei CDR a UE mai agile și mai flexibile, bazarea pe grupuri tactice ale UE modificate în mod substanțial și pregătirea terenului pentru încredințarea punerii în aplicare a unor sarcini specifice legate de PSAC unui grup de state membre în cadrul Uniunii, în concordanță cu articolul 42 alineatul (5) și cu articolul 44 din TUE;

AN.

întrucât CDR este un element-cheie al Busolei strategice și, prin urmare, ar trebui pusă în aplicare urgent și tratată cu nivelul necesar de urgență de către statele membre ale UE; întrucât, pentru a fi pe deplin operațională, CDR a UE ar trebui să depășească obstacolele cu care s-au confruntat grupurile tactice de luptă în trecut și să nu repete aceleași greșeli;

AO.

întrucât, astfel cum se menționează în Busola strategică, CDR a UE ar trebui să se bazeze pe scenarii operaționale predefinite, precum și pe experiența practică pe teren în ceea ce privește utilizarea CDR a UE și ar trebui să țină seama, printre altele, de îndrumările din Busola strategică;

AP.

întrucât articolul 44 din TUE nu a fost niciodată utilizat și este neclar în ceea ce privește modul în care ar funcționa în practică;

AQ.

întrucât articolul 44 din TUE prevede posibilități de a reacționa în cadrul UE la diferite crize, într-o manieră mai rapidă și mai flexibilă, cu scopul de a proteja valorile și interesele Uniunii; întrucât, după ce Consiliul (reprezentând 27 state membre) a decis să creeze un grup de state membre în temeiul articolului 44 din TUE, statele membre din acest grup își pot exercita autonomia decizională și se pot opune oricăror decizii ulterioare ale Consiliului;

AR.

întrucât punerea în practică a articolului 44 din TUE, precum și crearea și funcționarea CDR ar trebui considerate aspecte esențiale ale PSAC cu privire la care Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) trebuie să consulte periodic Parlamentul;

AS.

întrucât, în concordanță cu articolul 41 din TUE și pe baza experienței Colegiului European de Securitate și Apărare, cheltuielile administrative pentru CDR a UE ar trebui să fie suportate din bugetul Uniunii, cu excepția cheltuielilor care sunt suportate din IEP, permițând, totuși, posibilitatea ca statele membre participante să contribuie cu titlu gratuit la CDR a UE;

AT.

întrucât misiunile de tip Petersberg cuprind misiuni umanitare și de salvare, de prevenire a conflictelor și menținere a păcii, misiuni ale forțelor de luptă vizând gestionarea crizelor, inclusiv operații de restabilire a păcii, operațiuni de dezarmare în comun, misiuni de consultanță și asistență militară și misiuni de stabilizare post-conflict;

AU.

întrucât sfera de aplicare a costurilor comune pentru CDR a UE pentru misiunile din afara UE ar trebui, prin urmare, extinsă; întrucât, în acest sens, este posibil să fie necesară actualizarea legislației secundare a UE sau să se propună acte legislative noi pentru a reflecta toate cele de mai sus;

AV.

întrucât, în conformitate cu Busola strategică, MPCC este structura de comandă și control preferată pentru CDR a UE la nivel militar și strategic și ar trebui să își atingă capacitatea operațională deplină cât mai curând posibil, în concordanță cu concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018, care au stabilit termenul de 2020 ca termen-limită în acest sens;

AW.

întrucât actele pertinente ale Uniunii ar trebui actualizate pentru a reflecta toate cele de mai sus,

Crearea unei Capacități de desfășurare rapidă a Uniunii Europene

1.

salută propunerea VP/ÎR de instituire a CDR a UE, consacrată în Busola strategică aprobată de miniștrii Afacerilor externe și de cei ai Apărării din UE și aprobată de Consiliul European; subliniază că este important ca UE să dispună de instrumentele, capabilitățile și de structura de comandă și control necesare flexibile, solide și credibile pentru a acționa în mod și a răspunde rapid și decisiv pentru a preveni și gestiona crize pentru a se impune ca actor mai credibil în domeniul securității și al apărării și pentru a ajutora și a proteja cetățenii, interesele și principiile Uniunii consacrate la articolul 21 din TUE în întreaga lume; consideră că CDR a EU este un element crucial pentru eliminarea decalajului dintre nivelul de ambiție al UE și capabilitățile sale reale; subliniază, în acest context:

(a)

că nevoile identificate în Busola strategică, precum și evoluțiile de la nivelul mediului de operare, ar trebui să fie luate în considerare în CDR a UE;

(b)

că este necesar să fie concepută CDR a UE pentru a reflecta noul context geopolitic;

(c)

că CDR a UE ar trebui să atingă capabilitatea operațională deplină până în 2025 cel mai târziu;

2.

încurajează cu fermitate VP/ÎR să propună o decizie a Consiliului privind o CDR a UE pentru a proteja valorile Uniunii și a servi interesele Uniunii în ansamblu, pentru a răspunde amenințărilor iminente sau pentru a reacționa rapid la o situație de criză din afara Uniunii, inclusiv în medii nepermisive și în toate etapele unui ciclu de conflict, după cum urmează, ținând seama, în același timp, de schimbările contextului geopolitic:

(a)

CDR a UE ar trebui să fie instituită ca unul dintre tipurile de capacități militare ale Uniunii Europene de răspuns la situații de criză, cu propria sa identitate juridică și instituțională, pentru a permite instituirea CDR a UE ca forță disponibilă în permanență și care să se instruiască împreună, cu obiectivul de a se ajunge la o forță permanentă;

(b)

CDR a UE ar trebui să reflecte provocările, riscurile și amenințările identificate în analiza amenințărilor la nivelul UE, să cuprindă toate sarcinile de tip Petersberg identificate în 1992 și să își concentreze planificarea conceptuală pe sarcinile de gestionare a crizelor prevăzute la articolul 43 din TUE, dar nu numai pe acestea; sarcinile sale ar trebui să includă, de asemenea, operațiunile de salvare și evacuare, intrarea inițială și faza inițială a operațiunilor de stabilizare, întărirea temporară a altor misiuni și acționarea ca forță de rezervă pentru a asigura ieșirea; Consiliul ar putea atribui sarcini suplimentare în temeiul articolului 43 din TUE, iar durata și domeniul de aplicare al misiunilor ar trebui să fie în concordanță cu resursele alocate CDR a UE; observă că ar trebui introdusă flexibilitatea în planificarea sarcinilor și a scenariilor, astfel încât CDR a UE să fie pregătită să abordeze toate situațiile de criză posibile;

(c)

CDR a UE ar trebui să aibă cel puțin 5 000 de soldați, cu excepția facilitatorilor strategici, cum ar fi personalul aerian și maritim, activele de informații, transportul strategic și comunicațiile prin satelit și activele de recunoaștere strategică, forțele operaționale speciale și unitățile de evacuare și îngrijire medicală, cu termene diferite de „notificare de mutare” pentru diferite părți ale CDR a UE, unele având o „notificare de mutare” de 5-10 zile; observă că numărul minim exact al forțelor poate fi evaluat numai după ce planificatorii conceptuali au analizat scenariile potențiale;

(d)

CDR a UE ar trebui să desfășoare exerciții comune periodice la nivel strategic, al forțelor comune și tactic, în conformitate cu standardele NATO, într-un cadru al UE bazat pe scenarii operaționale și urmând standarde uniforme de instruire și certificare, cum ar fi NATO, pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și interoperabilitatea; exercițiile ar trebui programate de VP/ÎR și planificate și desfășurate de MPCC pentru a spori gradul de pregătire și interoperabilitatea; subliniază că scenariile operaționale ar trebui să fie flexibile și adaptate la realitățile geopolitice, la peisajul actual al amenințărilor și la posibilele scenarii de desfășurare a CDR a UE; subliniază necesitatea vitală de a desfășura exerciții periodice în timp real începând cu 2023;

(e)

toate elementele de forță ale CDR a UE ar trebui să îi fie alocate exclusiv acesteia, lăsând totuși posibilitatea ca statele membre să le cheme să-și îndeplinească obligațiile naționale în caz de urgență; subliniază că VP/ÎR ar trebui să joace un rol major în sincronizarea acțiunilor cu NATO, astfel încât ambițiile UE să nu fie influențate de NATO și viceversa, inclusiv prin alinierea categoriilor de pregătire din CDR a UE și modelul de forțe NATO; subliniază că doar un soclu unic va asigura operaționalizarea CDR a UE și disponibilitatea forțelor și a capacităților sale în caz de criză; invită, prin urmare, statele membre să își îndeplinească angajamentele pentru a asigura pregătirea operațională a CDR a UE; salută, în acest sens, cea de a treia declarație comună privind cooperarea UE-NATO și subliniază importanța unor măsuri suplimentare menite să aprofundeze acest parteneriat, pe baza Busolei strategice a UE, a noului concept strategic al NATO și a unor măsuri concrete pentru a consolida în continuare această cooperare;

(f)

cea mai mare parte a modulelor CDR a UE vor trebui să rămână la un nivel standard de disponibilitate, cu excepția celor destinate misiunilor de urgență ridicată; ia act de faptul că, în funcție de situația de securitate, MPCC ar putea decide să mărească gradul de disponibilitate al modulelor necesare pentru o anumită misiune;

(g)

CDR a UE se va baza pe unități de rotație cu o perioadă de rotație de 12 luni pentru a elimina stimulentele pentru ca statele membre să amâne procesul decizional atunci când au preluat conducerea CDR a UE;

(h)

CDR a UE trebuie să poată fi desfășurată pe teren, deci în momentul angajării lor, statele membre trebuie să comunice sediului CDR a UE ce unități și echipamente, inclusiv de transport aerian, maritim și terestru, vor fi în permanență la dispoziția CDR a UE, astfel încât țara responsabilă să le poată desfășura fără întârziere; țările care nu dispun de personal, materiale sau capacități logistice suficiente ar trebui să încheie în prealabil acorduri cu alte țări pentru a-și putea îndeplini angajamentele față de CDR a UE atunci când își asumă conducerea CDR a UE;

(i)

CDR a UE va fi finanțată după cum urmează:

(i)

în concordanță cu articolul 41 din TUE, cheltuielile administrative ale CDR a UE ar trebui finanțate din bugetul Uniunii; cu condiția ca bugetul PESC să fie majorat considerabil și ca bugetul misiunilor PSAC civile în curs să nu fie redus în consecință;

(ii)

cheltuielile de funcționare, inclusiv pentru exercițiile comune pentru certificarea capacității pe deplin operaționale (FOC) și costurile muniției, închirierea de echipamente militare de către UE și costurile legate de organizarea și desfășurarea de exerciții reale ar trebui să provină dintr-un IEP revizuit, cu un buget majorat; ia act de faptul că normele bugetare ale IEP permit acest lucru „în cazul în care Consiliul decide astfel” și încurajează Consiliul să ia decizii pozitive în astfel de cazuri; solicită, de asemenea, în acest sens, extinderea sferei de aplicare a costurilor comune pentru CDR a UE; salută concluziile Consiliului din decembrie 2022 și aprobarea Consiliului European de a majora bugetul IEP cu două miliarde EUR pentru perioada 2024-2027;

(iii)

grupurile tactice de luptă ale UE ar trebui să fie finanțate la nivelul UE în timpul fazelor lor de stand-up, stand-by și stand-down (mobilizare, rezervă și încetarea activității); finanțarea acestora ar trebui să cuprindă, de asemenea, costurile pentru înlocuirea echipamentelor pierdute sau utilizate în acțiune;

3.

invită statele membre să dea dovadă de voință politică și să pună la dispoziție fondurile adecvate și personalul necesar pentru a lua măsuri cât mai curând posibil pentru a transforma sistemul grupurilor tactice de luptă ale UE într-un instrument mai solid și mai flexibil, care să corespundă nevoilor CDR a UE;

4.

invită statele membre să adapteze procedurile naționale pentru a permite desfășurări rapide, recunoscând, în același timp, cultura strategică, capabilitățile și competențele proprii ale statelor membre în materie de securitate și apărare;

5.

subliniază că dezvoltarea CDR a UE ar trebui să se bazeze pe învățămintele desprinse din activitatea grupurilor tactice de luptă ale UE și că CDR nu ar trebui să fie privită ca un concept revizuit al acestora; consideră că conceptul de grup tactic de luptă al UE suferă de deficiențe structurale de proiectare care au permis statelor membre să efectueze calcule costuri-beneficii la nivel național de fiecare dată când a fost formulată o cerere de desfășurare și să își folosească dreptul de veto, oferind totodată explicații alternative în acest sens; ia act de faptul că nivelul mai ridicat de ambiție al CDR a UE în comparație cu grupurile tactice de luptă este, prin urmare, în primul rând calitativ, deoarece soluționează deficiențele grupurilor tactice de luptă; consideră că CDR a UE are un potențial mare de a se îmbunătăți și a se baza în mod substanțial pe învățămintele trase de la grupurile tactice de luptă, de a întări autonomia strategică a UE și de a contribui în mod pozitiv la abordarea integrată a UE privind securitatea și pacea;

6.

evidențiază că desfășurarea rapidă necesită flexibilitate în procesul decizional politic și un grad adecvat de pregătire a modulelor militare, ceea ce include, pe lângă forțele terestre, componentele aeriene, maritime și operaționale speciale necesare, precum și factorii de sprijin strategic necesari;

7.

subliniază progresele insuficiente înregistrate de UE în ultimii 20 ani în ceea ce privește factorii de sprijin strategic și solicită statelor membre și instituțiilor pertinente ale UE să abordeze de urgență deficiențele în materie de capabilități și să se angajeze să reducă în mod substanțial lacunele critice până în 2025, în special cele legate de RDC a UE și de decalajele structurale; subliniază că acești factori de sprijin strategic trebuie să fie adaptați nevoilor CDR a UE și că vor fi dedicați cu prioritate utilizării în cadrul acesteia; invită Comisia și VP/ÎR să identifice, de asemenea, nevoile financiare pentru a aborda aceste deficiențe; subliniază, în acest sens, rolul FED în abordarea deficiențelor în materie de capabilități; îndeamnă statele membre să acorde o atenție deosebită nevoilor potențiale ale CDR a UE în cadrele existente, cum ar fi PESCO; salută inițiativele Comisiei de a facilita achizițiile în comun, ca instrument complementar pentru îmbunătățirea capabilităților și a interoperabilității UE;

8.

subliniază că disponibilitatea facilitatorilor strategici europeni trebuie îmbunătățită, având în vedere că aceasta este o condiție prealabilă pentru o CDR a UE pe deplin operațională și echipată în mod adecvat, care să includă informații solide, autonome, dacă este posibil, proactive, de supraveghere și recunoaștere, capacități strategice de transport și de transport aerian, realimentare în aer, comunicații prin satelit, mijloace de comunicare spațială, unități de asistență medicală și evacuare și capabilități de apărare cibernetică care să poată evalua în mod corespunzător evaluările unei situații de criză;

9.

subliniază că CDR a UE ar trebui să devină treptat operațională pentru diferite scenarii, în funcție de maturitatea factorilor săi de sprijin strategic, de la operațiunile cele mai puțin pretențioase până la cele mai solicitante;

10.

observă că intensificarea eforturilor și a investițiilor în factori de sprijin strategic ar contribui, de asemenea, la un sprijin european mai puternic pentru NATO; subliniază că UE se bazează în mare măsură pe SUA pentru furnizarea de facilitatori strategici; evidențiază, de asemenea, că competențele legislative ale UE în domenii-cheie, cum ar fi războiul hibrid, securitatea cibernetică sau politica spațială au un impact puternic asupra dezvoltării și disponibilității factorilor de sprijin strategic necesari pentru operaționalizarea CDR a UE; subliniază, prin urmare, necesitatea unei coordonări orizontale între domeniile de politică din UE;

11.

subliniază că o desfășurare rapidă necesită impune creșterea gradului de pregătire și cooperare al UE prin îmbunătățirea mobilității militare; salută Planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0, în special obiectivul său declarat de a sprijini mișcările la scară largă ale forțelor militare din UE, care sunt esențiale pentru a permite UE să desfășoare rapid CDR a UE;

12.

subliniază că aspirațiile Busolei strategice vor fi îndeplinite numai dacă statele membre vor reuși să își mărească și să își coordoneze în mod adecvat programele lor de achiziții publice în domeniul apărării și capabilitățile naționale de apărare; reamintește, în acest sens, că investițiile susținute în soluționarea deficiențelor militare ale Europei ar trebui materializate prin colaborarea europeană, aceasta fiind o cerință de bază pentru a desfășura în mod eficace CDR a UE și a contribui cu succes la dezvoltarea UE ca actor geopolitic serios și credibil; salută, în plus, inițiativele Comisiei de a facilita achizițiile în comun, ca instrument adițional pentru îmbunătățirea capabilităților și a interoperabilității UE;

13.

consideră că Centrul Satelitar al UE ar trebui să furnizeze serviciile și cunoștințele sale specializate CDR a UE și solicită stabilirea viitoarelor mecanisme necesare, inclusiv asigurarea punerii la dispoziția SatCen al UE a unei finanțări adecvate;

Capacitatea militară de planificare și conducere

14.

subliniază că CDR a UE ar trebui să aibă un sediu operațional permanent cu drepturi depline în cadrul MPCC și ar trebui să asigure eficacitatea acestuia ținând seama de următoarele aspecte:

(a)

capabilitatea sa operațională deplină ar trebui să fie atinsă imediat, având în vedere că concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018 au stabilit 2020 ca termen-limită; subliniază necesitatea de a realiza progrese în ceea ce privește cooperarea civilă-militară;

(b)

un sediu permanent activ necesită până la 350 de membri ai personalului capabili să planifice și să gestioneze mobilizări ale CDR a UE atunci când ajung la FOC;

(c)

aceasta ar trebui să organizeze cursuri de instruire și exerciții în direct comune, să urmeze abordarea integrată a UE în ceea ce privește conflictele și crizele externe, evitând, în același timp, suprapunerea inutilă cu inițiativele NATO și să colaboreze cu alte structuri legate de PSAC, cum ar fi SEAE, Capacitatea civilă de planificare și conducere, Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE, Statul-Major al UE și Comisia;

(d)

sediul central ar trebui să dispună de o infrastructură adecvată, de o structură integrată și securizată de comunicare și informare, care să se bazeze pe programul de conectivitate securizată al UE, precum și de facilități pentru reuniuni securizate și pentru utilizarea serviciilor de informații; solicită MPCC să abordeze lipsa sistemelor de comunicații interoperabile între forțele de apărare ale UE;

(e)

subliniază necesitatea unei finanțări adecvate pentru a permite sediului central să își îndeplinească funcțiile și sarcinile mandatate;

15.

sugerează menținerea comandamentelor operaționale naționale „de înaltă disponibilitate” ca opțiuni de rezervă la comanda UE, pentru a anticipa scenariile în care se produc în același timp mai multe crize;

16.

subliniază că articolul 36 din TUE impune VP/ÎR să informeze periodic Parlamentul și, prin urmare, ar trebui să facă acest lucru cu privire la progresele înregistrate în direcția transformării MPCC într-o structură deplină de comandă și control, capabilă să planifice, să controleze și să comande sarcini și operațiuni neexecutive și executive, permițând astfel Parlamentului să își exercite controlul, în special în ceea ce privește coordonarea suficientă a tuturor acțiunilor UE pentru a maximiza coerența și eficacitatea;

Articolul 44 din TUE – acționând în numele Uniunii Europene

17.

subliniază că utilizarea articolului 44 din TUE poate oferi beneficii semnificative, cum ar fi viteza, flexibilitatea și libertatea de acțiune, păstrând în același timp acțiunea comună a UE în situațiile în care desfășurarea trupelor trebuie să fie rapidă pentru a împiedica escaladarea suplimentară și atunci când riscurile cu care se confruntă trupele de luptă sunt foarte ridicate; subliniază că luarea deciziilor privind desfășurarea CDR a UE în temeiul articolului 44 din TUE permite, de asemenea, implicarea țărilor terțe în misiuni ale CDR a UE în cazurile în care acest lucru este necesar și dorit;

18.

invită statele membre să acționeze în numele Uniunii Europene potrivit mandatului Consiliului în temeiul articolului 44 din TUE, și să utilizeze prin urmare toate instrumentele prevăzute în tratat pentru a crește credibilitatea, flexibilitatea și eficiența procesului UE de gestionare a crizelor:

19.

invită, de asemenea, statele membre să acționeze în temeiul articolului 44 din TUE pe baza unei propuneri a VP/ÎR, inclusiv în cazul în care acest lucru este sugerat în prealabil de un stat membru, după obținerea aprobării unanime din partea Consiliului, ceea ce ar putea fi realizat prin utilizarea abținerii constructive; îndeamnă statele membre însărcinate cu punerea în aplicare a sarcinii să utilizeze votul cu majoritate calificată pentru deciziile lor ulterioare;

20.

consideră că stimulentele politice și economice trebuie modificate pentru a îmbunătăți perspectivele ca articolul 44 din TUE să fie utilizat; solicită ca statelor membre care utilizează articolul 44 din TUE să li se permită un acces mai larg la finanțarea comună pentru a acoperi costurile suplimentare și ca acestora să li se acorde o mai mare flexibilitate în ceea ce privește deciziile operaționale și elaborarea de concepte de gestionare a crizelor și de planuri operaționale; sugerează utilizarea unor scenarii pentru a simula în prealabil utilizarea potențială a articolului 44 din TUE și pentru a clarifica modalitățile asociate;

21.

îndeamnă VP/ÎR să informeze periodic Parlamentul, astfel cum se prevede la articolul 36 din TUE, și să se asigure că opiniile Parlamentului sunt luate în considerare în mod corespunzător în propunerile VP/ÎR;

22.

invită statele membre și CDR a UE să urmeze abordarea integrată a UE pentru a asigura coordonarea eficace a răspunsului UE în diferitele faze ale unei crize sau ale unui conflict, combinând activitățile de apărare și securitate cu acțiuni de dezvoltare și diplomație;

23.

evidențiază că utilizarea articolului 44 din TUE oferă beneficii semnificative în comparație cu statele membre care acționează în afara cadrului UE;

Actualizarea actelor juridice pertinente

24.

invită Comisia să propună modificări adecvate ale Regulamentului financiar și Statutului funcționarilor ale UE, ale acordului interinstituțional pertinent privind chestiunile bugetare și ale altor acte ale Uniunii, după caz;

25.

invită VP/ÎR să propună deciziile necesare ale Consiliului, împreună cu Comisia, după caz;

Drepturile de gen, drepturile sociale și drepturile lucrătorilor

26.

subliniază că participarea femeilor la PSAC contribuie la eficacitatea misiunilor și este un factor determinant al credibilității UE ca promotoare a egalității între femei și bărbați în întreaga lume; solicită ca chestiunile legate de egalitatea dintre femei și bărbați să fie cu adevărat integrate în formularea PSAC, în special printr-un echilibru mai bun între femei și bărbați în rândul personalului și conducerii misiunilor și operațiunilor PSAC și printr-o instruire specifică a personalului desfășurat; solicită ca întreg personalul militar desfășurat de UE să fie suficient instruit despre egalitatea între femei și bărbați și punerea în aplicare a rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea, mai cu seamă despre modurile în care se poate integra perspectivei de gen în misiunile lor;

27.

ia act de faptul că CDR a UE va fi alcătuită din forțe care vor forma și vor lucra împreună și că, atât timp cât se află sub comanda UE, trupele alocate CDR a UE ar trebui să se bucure de drepturi sociale și de muncă egale;

o

o o

28.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului și Comisiei.

(1)   JO L 102, 24.3.2021, p. 14.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2023)0010.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/448/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)