Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE

„Bœuf traditionnel de race Normande”

Nr. UE: TSG-FR-02867 — 9.9.2022

1.   Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare

„Bœuf traditionnel de race Normande”

2.   Tipul de produs [a se vedea anexa XI]

Clasa 1.1. Carne (și organe comestibile) proaspete.

3.   Motive pentru înregistrare

3.1.    Indicați dacă produsul

☒	rezultă în urma unui mod de producție sau de prelucrare sau a unei compoziții care corespunde practicii tradiționale pentru produsul sau alimentul respectiv

☐	este produs din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional.

„Bœuf traditionnel de race Normande” este o carne obținută de la un bou, adică de la un mascul castrat de rasă Normande.

Boii s-au născut în crescătorii de vaci de lapte, iar apoi au fost crescuți într-o fermă zootehnică, constituind astfel o linie de producție suplimentară care permite valorificarea unor pășuni îndepărtate sau necultivabile.

Modul de creștere a boilor „Bœuf traditionnel de race Normande” se bazează pe o procedură tehnică simplă și economică, ce a rămas neschimbată după Al Doilea Război Mondial, în pofida intensificării sistemelor de producție din anii ’70 și a introducerii porumbului însilozat în sistemele furajere. Acest lucru este atestat de mai multe extrase din lucrarea „L’élevage en Normandie - Etude géographique”, publicată în 1968 de geograful Armand Frémont.

Modul de creștere este bazat pe faptul că un mascul castrat din rasa Normande consumă iarbă pe pășune timp de cel puțin 7 luni pe an și iarbă conservată în restul anului. Acest sistem de creștere permite favorizarea unei creșteri lente a animalelor. Din hrana pentru „Bœuf traditionnel de race Normande” sunt excluse porumbul însilozat și toate alimentele obținute din organisme modificate genetic. Castrarea face ca acest animal să fie placid și să crească lent, ceea ce favorizează o conformație bună a cărnii, aceasta dobândind un aspect marmorat.

3.2.    Indicați dacă denumirea

☒	arată caracterul tradițional sau caracterul specific al produsului

☐	a fost utilizată în mod tradițional pentru a desemna produsul specific.

Denumirea „Bœuf traditionnel de race Normande” distinge o carne obținută de la un mascul castrat de rasă Normande de celelalte cărnuri comercializate sub denumirea generică de „carne de vită”. De fapt, cea mai mare parte a cărnurilor, indiferent dacă sunt obținute de la bovine adulte (vaci de lapte sau vaci care alăptează reformate, tăurași, juninci), sunt comercializate sub denumirea generică de „carne de vită”.

Hrana pentru „Bœuf traditionnel de race Normande” este bazată pe iarba păscută sau conservată. Creșterea acestor animale se bazează pe această rasă și pe hrana ei specifică, ceea ce permite o creștere lentă a animalelor, cu respectarea alternanței dintre o perioadă minimă de 7 luni de pășunat și o altă perioadă care poate fi petrecută în grajduri.

Rasa Normande este o rasă mixtă și poate produce în același timp lapte și carne. Este renumită pentru calitatea laptelui (brânză și unt), pentru longevitate și pentru caracterul rustic, adică pentru faptul că este adaptată la creșterea în aer liber. Suportă bine variațiile sezoniere ale climei. Poate rămâne pe pășune tot anul, pierzând și recuperând ușor greutate (Le Liboux P., 1974 și „Patrimoine normand”, 2000). Conformația acestui animal și calitatea cărnii sale sunt recunoscute (juriul „Gault et Millau”, 1992).

În mod tradițional, crescătoriile de vaci de lapte de rasă Normande au dintotdeauna boi, pentru a valorifica pășunile îndepărtate sau greu de cultivat, aceasta fiind dintotdeauna o oportunitate pentru valorificarea masculilor.

4.   Descriere

4.1.    Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament]

„Bœuf traditionnel de race Normande” este o carne de vită obținută de la un mascul castrat de rasă Normande cu vârsta de 30-48 de luni.

Rasa Normande este o rasă mixtă, recunoscută pentru capacitatea sa de a produce în același timp lapte și carne.

Carcasele sunt clasificate cel puțin în clasa O= cu un strat de grăsime notat cu 3 sau 4.

Greutatea minimă este de 380 kg în cazul carcaselor din clasa O+ și de 410 kg în cazul carcaselor din clasa O=. Aceste carcase au particularitatea de a prezenta o acoperire cu grăsime semnificativă, cu excepția pulpelor și a umerilor.

Mușchii toracici și intercostali sunt infiltrați de grăsime, iar carnea este marmorată.

Carnea are o culoare roșie aprinsă și este infiltrată de grăsime alunie.

4.2.    Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care trebuie să o urmeze producătorii, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din regulament]

Toți operatorii care doresc să fie implicați în întregime sau parțial în producția de „Bœuf traditionnel de race Normande” trebuie să se prezinte grupului.

Operatorii păstrează la dispoziția agenților însărcinați cu controalele fișa de trasabilitate individuală sau orice document echivalent care poate fi digitalizat și care însoțește fiecare animal până la sacrificare, precum și toate documentele necesare pentru control.

Toți operatorii care nu doresc să utilizeze specialitatea tradițională garantată „Bœuf traditionnel de race Normande” pentru un animal trebuie să informeze grupul în privința acestui lucru, adresând grupului o copie completată a fișei de trasabilitate a animalului în cauză.

O declarație recapitulativă privind producția, întocmită anual, indică:

—	în cazul măcelarilor, numărul și greutatea carcaselor identificate cu STG „Bœuf traditionnel de race Normande” în anul N-1.

—	în cazul crescătorilor: — numărul boilor comercializați cu STG „Bœuf traditionnel de race Normande” în anul N-1; — numărul animalelor crescute în conformitate cu caietul de sarcini al STG „Bœuf traditionnel de race Normande” în anul N.

Declarația este transmisă de operatori grupului cel târziu la data de 28 februarie a anului N.

4.2.1.   Animalul

Prin „Bœuf traditionnel de race Normande” se înțelege un mascul de rasă Normande (ai cărui părinți au, amândoi, codul de rasă 56).

Castrarea se efectuează înaintea vârstei de 7 luni (210 zile). La efectuarea castrării este obligatorie anestezia/analgezia.

Atunci când se realizează o cauterizare sau o decornare, sunt obligatorii anestezia și/sau analgezia, precum și dezinfectarea plăgilor.

Crescătorul menține actualizată fișa de trasabilitate individuală, care conține, pentru fiecare animal, informațiile din pașaportul pentru bovine, completate cu numărul de identificare al crescătoriei și cu data de castrare a animalului.

4.2.2.   Hrana autorizată

Animalele consumă hrană pe bază de lapte, furaje care constituie rația de bază, precum și furaje concentrate și furaje suplimentare.

Hrana pe bază de lapte:

Atunci când se utilizează lapte praf, acesta este constituit în cea mai mare parte din proteine de origine animală.

Rația de bază este alcătuită din:

—	iarbă păscută, uscată, păstrată în folie de plastic sau însilozată (fără adăugarea de conservanți chimici și cu o pondere a substanței uscate de peste 27 %);

—	paie de cereale, plante proteice și leguminoase;

—	lucernă uscată, conservată în folie de plastic sau însilozată (cu o pondere a substanței uscate de peste 27 %);

—

sfeclă.

Porumbul însilozat este interzis.

Furajele concentrate și suplimentele alimentare sunt:

—	boabe de cereale și produse derivate: grâu, orz, ovăz, triticală, porumb boabe,

—

meslin,

—	pelete de lucernă,

—	pulpă de sfeclă,

—	semințe sau fructe oleaginoase și produse derivate: rapiță, soia și in.

—	semințe de leguminoase și produse derivate: mazăre și bob.

Mineralele sunt autorizate.

Ureea și derivații acesteia sunt interziși.

Aditivii de origine animală sunt interziși.

Furajele care conțin ulei de palmier sunt interzise.

În hrana șeptelului, în sensul prezentului caiet de sarcini, sunt autorizate doar plantele, coprodusele și furajele obținute din produse care nu sunt transgene.

4.2.3.   Practicile de creștere a animalelor

4.2.3.1.   Hrana

—   Din prima zi și până în a șasea lună, inclusiv

Animalul menit a deveni „Bœuf traditionnel de race Normande” este crescut prin metoda creșterii în regim lactat, cu administrare de lapte integral sau de lapte praf, cu adăugarea, eventual, înainte de sevraj, a unui supliment pe bază de cereale și de furaje.

În această perioadă, cantitatea de furaje concentrate administrate este de maximum 500 kg de substanță uscată. Laptele praf nu este inclus în acest calcul.

—   Din a șaptea lună și până la sacrificare

„Bœuf traditionnel de race Normande” paște cel puțin două sezoane estivale complete, de 7 luni fiecare, cuprinse cel puțin între luna martie și luna noiembrie.

În perioada de pășunat, iarba păscută este hrana de bază. Animalele pot dispune de un supliment sub formă de iarbă conservată în folie de plastic, de fân sau de paie sau de furaje concentrate, administrate în funcție de creșterea ierbii.

Încărcarea totală anuală pe suprafețele păscute este de minimum 30 de ari per unitate vită mare (UVM).

Crescătorul menține actualizat un caiet referitor la pășunat, pentru a marca, pentru fiecare parcelă:

—	numărul individual al boilor care pasc pe parcelă,

—	data intrării pe pășune și data ieșirii de pe pășune

În perioada iernii, iarba rămâne hrana de bază. „Bœuf traditionnel de race Normande” este hrănit cu furaje pe bază de iarbă în proporție de minimum 60 % din substanța uscată a rației de bază.

Furajele suplimentare concentrate pot fi administrate atât pe pășune, cât și în clădire.

Rația de bază administrată boilor provine în proporție de 80 % din exploatație.

—   Finisare

Etapa finisării este ultima etapă de dinaintea sacrificării și permite perfecționarea conformației cărnii animalelor. Se poate realiza fie în clădire, fie pe pășune, una dintre caracteristicile rasei Normande fiind aceea că finisarea poate fi realizată pe iarbă.

În cele două luni care precedă sacrificarea, poate fi administrat un aport maxim de 250 kg de substanță uscată în furaje suplimentare concentrate.

Crescătorul menține actualizată fișa de trasabilitate individuală, în care indică:

—	data începerii îngrășării;

—	data minimă pentru sacrificare.

Cantitatea totală de furaje concentrate administrată boului „Bœuf traditionnel de race Normande”, de la nașterea sa și până la sacrificare, este limitată la 1 500 kg de substanță uscată.

4.2.3.2.   Adăpostire

Atunci când sunt în clădire, boii pot fi adăpostiți fie în stabulație liberă, pe litieră acumulată (cu sau fără suprafață pentru mișcare), fie în țarc de iarnă stabilizat, fie în staule susținute de stâlpi.

În acest caz, adăpostul este aranjat cu paie în așa fel încât boii să poată menține o stare de curățenie adecvată, deci astfel încât zonele murdare să se întindă cel mult până la jumătatea inferioară a pulpei, la partea inferioară a burții și la stern.

Această noțiune de curățenie este valabilă atât pentru perioada estivală, cât și pentru perioada de iarnă, atunci când animalele sunt în aer liber.

Animalele dispun de o clădire de cel puțin 6 m2/UVM. În cazul animalelor cu vârste mai mari de 36 de luni, suprafața trebuie să fie de 8 m2/UVM. Animalele dispun de 0,7 m/UVM la troacă și de cel puțin un loc per animal unde există o restricționare (separatoare, bare oblice etc.).

Grătarele integrale sunt interzise.

Creșterea animalelor doar în aer liber este autorizată.

4.2.4.   Sacrificarea și caracteristicile carcaselor

„Bœuf traditionnel de race Normande” este sacrificat la o vârstă între 30 și 48 de luni. Acest interval de timp este necesar pentru ca animalele să profite de minimum două anotimpuri de pășunat.

Intervalul cuprins între ieșirea animalului din exploatație și sacrificarea sa nu trebuie să depășească 24 de ore dacă transportul este direct de la exploatație sau 36 de ore dacă animalul trece printr-un centru de asamblare.

Pentru a se garanta bunăstarea animalului, este posibilă doar sacrificarea cu asomare.

Pentru a se garanta un bun nivel al conformației cărnii, „Bœuf traditionnel de race Normande”, potrivit grilei EUROPA:

—	carcasele clasificate cel puțin O+ trebuie să prezinte o greutate minimă a carcasei de 380 kg;

—	carcasele clasificate cel puțin O= trebuie să prezinte o greutate minimă a carcasei de 410 kg.

Doar carcasele cu un strat de grăsime notat cu 3 sau 4 pot purta STG „Bœuf traditionnel de race Normande”.

Crescătorul menține actualizată fișa de trasabilitate individuală, în care indică:

—	data și ora plecării din crescătorie către abator;

—	identificarea abatorului; Măcelarul menține actualizată fișa de trasabilitate individuală, în care indică: — numele sau numărul măcelarului; — data și ora sacrificării; — numărul abatorului; — greutatea carcasei; — clasa carcasei; — gradul de acoperire cu grăsime.

Identificarea cărnii cu STG „Bœuf traditionnel de race Normande” se realizează în urma notării carcaselor de către măcelar. Identificarea carcaselor conforme cu caietul de sarcini este efectuată prin aplicarea mențiunii „Bœuf traditionnel de race Normande” și a etichetelor pe carcasă și pe sferturile rezultate în urma tranșării.

4.2.5.   Etichetarea

Etichetarea cărnii de „Bœuf traditionnel de race Normande” prevede ca pe fiecare unitate de ambalare să figureze:

—

Denumirea specialității tradiționale garantate „Bœuf traditionnel de race Normande”, înscrisă: — cu caracterele cu cele mai mari dimensiuni care figurează pe etichetă; — cu caractere identice, de aceleași dimensiuni, atât în înălțime, cât și în lățime; — cu caractere de aceeași culoare; — cu un singur tip de caractere.

—	Mențiunea „Spécialité Traditionnelle Garantie” (specialitate tradițională garantată) și sigla „STG”, imediat înainte sau după denumirea STG, fără mențiuni intermediare.

—	Toate celelalte mențiuni trebuie separate în mod distinct de denumire.

4.3.    Descrierea elementelor esențiale care conferă caracterul tradițional al produsului

Producția de „Bœuf traditionnel de race Normande” face parte din istoria creșterii animalelor în zona Grand Ouest a Franței.

Contextul pedoclimatic din Grand Ouest, leagănul rasei Normande, evoluțiile economice și ale legislației rurale care au marcat lumea agriculturii începând cu secolul al XVI-lea și apropierea de Paris au contribuit în mare măsură la caracterul tradițional al acestei producții, format de-a lungul anilor (Frémont A., 1967).

Până la cel de Al Doilea Război Mondial, ample teritorii ale Normandiei erau dedicate pășunilor, calitatea solului și clima oceanică permițând cu ușurință cultivarea ierbii. Peisajul de tip „bocage”, format din garduri vii, dintr-un relieful accidentat și văi umede au îngreunează utilizarea plugului. Prin urmare, creșterea animalelor s-a dezvoltat în jurul conceptului de „embouche” (îngrășare cu iarbă), care constă în îngrășarea animalelor slabe care, cel mai adesea, fuseseră animale folosite la diverse munci.

Apoi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creșterea animalelor s-a specializat în această zonă, încurajată de prăbușirea prețului cerealelor ca urmare a exporturilor masive de dincolo de Oceanul Atlantic de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din cauza exodului rural provocat de industrializarea țării (Bertaux J.J., 1997).

Valoarea economică mai redusă a culturilor, împreună cu lipsa forței de muncă, au determinat valorificarea pajiștilor și dezvoltarea creșterii bovinelor, în special a boilor de rasă Normande. Crescătorul a început să își îngrașe animalele, accentuând, astfel, dezvoltarea și specializarea producției (Frémont A., 1967).

Acest tip de creștere a animalelor, care fusese, în trecut, legat de creșterea animalelor de lapte de rasă Normande, nu necesită o utilizare intensivă a forței de muncă și este profitabil. Într-adevăr, debușeurile acestei producții erau mai ales în Paris, cea mai apropiată și cea mai promițătoare piață (Frémont A., 1967).

În aceeași perioadă, creșterea rasei Normande a ajuns la un nivel sporit de profesionalism și s-a încercat îmbunătățirea calității șeptelului, prin introducerea conceptului de selecție pentru carne prin utilizarea genelor rasei Durham, o rasă engleză crescută mai ales pentru carne, dar și pentru lapte, deoarece în capitală se dezvolta piața produselor lactate proaspete (smântână, unt și brânzeturi moi).

Piața de la Paris, iar apoi dezvoltarea tuturor marilor orașe până în anii 1960, au dat avânt pieței cărnii și celei a produselor lactate, consolidând conceptul de utilizare mixtă a rasei Normande și transformând „Bœuf traditionnel de race Normande” într-o producție complementară.

Această producție a moștenit tehnicile de îngrășare cu iarbă tradiționale, bazate pe gestionarea pășunilor în funcție de calitatea acestora și de ritmul de creștere a ierbii, aceste două noțiuni permițând optimizarea pășunatului și recoltarea de furaje pentru perioada de iarnă.

Această producție se bazează pe calitățile intrinseci ale animalului, evidențiate de creșterea lentă permisă de castrare, absența hormonilor masculini determinând o dezvoltare mai lentă a animalelor.

Prin urmare, creșterea „Bœuf traditionnel de race Normande” se bazează pe pășunat și pe hrană conservată pe bază de iarbă pentru iarnă.

Pe lângă faptul că garantează placiditatea animalelor, castrarea asigură o mai bună distribuție a maselor musculare pe părțile posterioare ale animalului și, prin urmare, o mai bună conformație a cărnii, fapt confirmat de caracterul mixt al rasei Normande.

Creșterea „Bœuf traditionnel de race Normande” s-a consacrat oriunde era prezentă rasa Normande, în pofida specializării producției de lapte și de produse lactate și a sistemelor de hrănire bazate pe porumb însilozat și soia de la sfârșitul secolului al XX-lea, ca urmare a intensificării metodelor de creștere a animalelor (Bertaux J.J., 1997).

Șeptelul de vaci de lapte de rasă Normande și producția complementară de boi au făcut obiectul exporturilor la mare distanță față de locul lor de origine, în regiuni în care imposibilitatea de a transforma în culturi anumite pășuni a făcut oportun acest concept bazat pe complementaritatea valorificării pentru lapte și carne a aceluiași șeptel.

Astfel, creșterea rasei Normande și a boilor „Bœuf traditionnel de race Normande” s-a dezvoltat în Bretania, în Ținuturile Loarei, în Centru și până la granița cu Charente.

Toate aceste elemente sunt confirmate de două extrase din cartea lui Armand Frémont „L’élevage en Normandie – Etude géographique”, publicată în 1968.

Primul extras de mai jos, din paragraful referitor la animalele destinate sacrificării („des animaux de boucherie”), pe care le împarte în trei categorii: viței, bovinele tinere și boul tradițional, îl caracterizează pe acesta din urmă astfel în anul 1968, când rasa Normande era încă majoritară în șeptelurile de vaci de lapte din Normandia, demonstrând astfel că este vorba despre o producție foarte specifică, bazată pe bou, ca mascul castrat sacrificat la vârsta de 3 ani, și pe îngrășarea cu iarbă, care este metoda predominantă de îngrășare (pe pășune, nu la troacă):

Al doilea extras clarifică conceptul de „embouche” (îngrășare cu iarbă), definit ca fiind o metodă de îngrășare a boilor cu iarbă:

Astfel, în secolul al XIX-lea și în urma celui de Al Doilea Război Mondial, precum și în prezent, „Bœuf traditionnel de race Normande” a fost și este definit ca un mascul castrat din rasa Normande sacrificat la vârsta de aproximativ trei ani, după ce a fost îngrășat cu iarbă.

---

(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1.