Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Limburgse vlaai”

Nr. UE: PGI-NL+BE-02877 – 9.12.2022

1.   Denumirea (denumirile) IGP

„Limburgse vlaai”

2.   Statul membru sau țara terță

Țările de Jos

Belgia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Limburgse vlaai” este o tartă dulce cu umplutură bogată, coaptă în cuptor, de formă rotundă și de culoare brun-aurie, ale cărei umpluturi și finisaje, tot coapte, pot fi foarte variate.

„Limburgse vlaai” are un diametru minim de 10 cm și maxim de 30 cm.

„Limburgse vlaai” este formată dintr-un aluat de bază, o umplutură și, eventual, un strat superior.

Aluatul de bază pentru „Limburgse vlaai” este un aluat dospit dulce, a cărui textură este similară cu cea a aluatului pentru pâine. Aluatul ajunge la o grosime maximă de 1 cm după coacere. Aluatul nu conține niciun fel de potențiator de gust artificial.

Umplutura poate fi constituită din fructe, orez cu lapte, cremă, budincă de griș, brânză proaspătă, un amestec de zahăr și ouă sau dintr-o combinație a acestor ingrediente.

„Limburgse vlaai” poate rămâne deschisă („open vlaai”) sau poate fi acoperită, înainte de coacere, cu un strat superior („dekselvlaai”) din fâșii de aluat („reepvlaai”) sau din aluat fărâmițat („kruimelvlaai”). „Limburgse vlaai” care are un strat superior sau fâșii de aluat poate fi pudrată cu zahăr înainte de a fi coaptă.

„Limburgse vlaai” este întotdeauna coaptă cu umplutura și cu stratul superior. După coacere, nu mai există alte etape ale finisării sau ale decorării.

„Limburgse vlaai” este o tartă cu umplutură bogată, după cum o demonstrează greutatea sa. În funcție de diametru și de tip, „Limburgse vlaai” coaptă cântărește minimum 140 g și maximum 1 400 g, indiferent de tipul de umplutură. În tabelul următor figurează o prezentare detaliată:

Diametru (cm)	Tipuri de „Limburgse vlaai”	Greutate minimă
10	deschisă	140  g
10	acoperită cu aluat fărâmițat sau cu orez cu lapte (*1)	170  g
10	acoperită cu fâșii de aluat (*2)	170  g
22	deschisă	800  g
22	acoperită cu aluat fărâmițat sau cu orez cu lapte (*1)	900  g
22	acoperită cu fâșii de aluat (*2)	1 125  g
24	deschisă	900  g
24	acoperită cu aluat fărâmițat sau cu orez cu lapte (*1)	1 050  g
24	acoperită cu fâșii de aluat (*2)	1 250  g
26	deschisă	1 100  g
26	acoperită cu aluat fărâmițat sau cu orez cu lapte (*1)	1 175  g
26	acoperită cu fâșii de aluat (*2)	1 300  g
28 /30	deschisă	1 200  g
28 /30	acoperită cu aluat fărâmițat sau cu orez cu lapte (*1)	1 300  g
28 /30	acoperită cu fâșii de aluat (*2)	1 400  g

„Limburgse vlaai” este un produs proaspăt preparat în ziua respectivă. Tarta poate fi ambalată în vederea vânzării imediate și nu poate fi congelată rapid după coacere.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

„Limburgse vlaai” este preparată și coaptă în provinciile învecinate Limburg din Belgia și Limburg din Țările de Jos.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe etichetă figurează denumirea înregistrată „Limburgse vlaai” și, în imediata apropiere, logoul „Indicație geografică protejată (IGP)” al Uniunii Europene. Dacă tartele nu sunt ambalate, logoul în cauză figurează în imediata apropiere a produsului.

Pe ambalaj sau pe orice alt suport de comunicare este aplicat și logoul comun „Limburgse vlaai”.

Toți producătorii de „Limburgse vlaai” care respectă cerințele caietului de sarcini al IGP „Limburgse vlaai” utilizează eticheta comună pusă la dispoziție de federația Bakkers-Vlaanderen (Brutari-patiseri–Flandra) din Limburg.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

În aria geografică sunt cuprinse provincia Limburg din Belgia și provincia Limburg din Țările de Jos.

5.   Legătura cu aria geografică

Atât în Țările de Jos, cât și în Belgia, „Limburgse vlaai” are reputația unei tarte de calitate, proaspăt preparată în ziua respectivă și cu umplutură bogată. Există o legătură geografică cu provincia, întrucât rețeta își are originea în tradițiile locale. Reputația denumirii s-a conturat pe parcursul ultimelor două secole.

5.1.   Tradiția locală

5.1.1.   Apariția fermelor

În lucrarea sa din 1878 intitulată „Wandelingen door Nederland met pen en potlood. Deel 3” [„Plimbări prin Țările de Jos cu o pană și un creion. Partea a treia.”], Jacobus Craandijk descrie sărbătorile agricole din Limburg astfel: „Adevărata sărbătoare a secerișului se petrece puțin mai târziu, într-una dintre duminicile următoare. Familia care locuiește la fermă, împreună cu lucrătorii și zilierii, se adună atunci în jurul unei mese încărcate; sunt poftiți și prietenii și vecinii. Apoi, pe masa mare, se servește pâinea albă din grâu nou și tarta cu aluat din făină de grâu și cu compot de fructe, o specialitate din Limburg numită «vlaai».” [Craandijk J., 1878, „Wandelingen door Nederland met pen en potlood. Deel 3”, lucrare consultată pe site-ul DBNL (biblioteca digitală a literaturii neerlandeze) (KB, biblioteca națională neerlandeză) la 1 octombrie 2022].

Acest pasaj scurt conține informații numeroase, făcând referire la rețeta tradițională de „Limburgse vlaai”: un produs de patiserie alcătuit dintr-un aluat din făină de grâu (aluatul de bază) umplut cu (compot de) fructe. Se stabilește legătura cu sărbătorile agricole din Limburg, tarta festivă prin excelență fiind un produs tipic de patiserie denumit „vlaai”.

Gospodina prepara „Limburgse vlaai” la fermă, cu fructe din livada proprie. Din vremuri imemoriale, Limburgul belgian și Limburgul neerlandez sunt provincii producătoare de fructe. Speciile și varietățile de fructe făceau posibil un sezon de producție a fructelor foarte lung și ofereau o gamă largă de umpluturi pentru „Limburgse vlaai”. Trebuie menționate și cunoștințele specifice de pe plan local legate de conservarea fructelor. Cea mai veche tehnică de conservare a fructelor, uscarea, stă la baza „bakkemoezenvlaai”, o tartă umplută cu pere uscate. Ulterior, gospodinele s-au specializat în conservarea fructelor în borcane de sticlă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, din aceste cunoștințe locale a luat naștere o unitate de producție de conserve. În acest mod, „Limburgse vlaai” cu cireșe putea fi, de exemplu, preparată și în extrasezon, cu cireșe conservate.

„Limburgse vlaai” cu fructe era preparată alternativ cu cea cu produse lactate, astfel încât această specialitate să poată fi servită pe toată durata anului. Acest lucru era necesar deoarece tarta era servită la fiecare sărbătoare, procesiune sau târg.

5.1.2.   „Limburgse vlaai” și tradiția preparării de produse de patiserie

Provenită din sfera domestică, „Limburgse vlaai” și-a croit drumul către patiseriile locale în cursul secolului al XX-lea. Așadar, „Limburgse vlaai” nu mai este degustată doar la târguri, ci a devenit un produs de patiserie de duminică apreciat, cu o largă varietate de umpluturi. În realitate, „Limburgse vlaai” este parte integrantă din producția zilnică a micilor patiseri din Limburg. Aceștia prepară zilnic în jur de opt tipuri și pot ajunge până la 14 tipuri la sfârșitul săptămânii.

Întrucât a devenit o prezență obișnuită în patiseriile din regiune, „Limburgse vlaai” a fost înscrisă, atât în Țările de Jos, cât și în Belgia, în inventarul european al patrimoniului gastronomic „Euro Terroirs”, o inițiativă franceză lansată în anii 1990. Acest inventar a fost publicat în Țările de Jos în 1998 [van der Meulen H.S., „Traditionele Streekproducten Gastronomisch Erfgoed van Nederland” („Produse regionale tradiționale din patrimoniul gastronomic al Țărilor de Jos”), 1998, Elsevier, p. 62-63].

5.2.   Reputația „Limburgse vlaai”

„Limburgse vlaai” face parte nu doar din patrimoniul gastronomic al provinciei Limburg, reputația depășind cu mult frontierele Limburgului.

Produsul este foarte apreciat de populația locală, iar reputația sa sporește odată cu intensificarea turismului în această provincie. Tarta a fost foarte repede utilizată pentru a-i încânta pe vizitatori. De origine din Weert, din Limburgul neerlandez, Maria Hubertina Hendrix a fost o deschizătoare de drumuri. În 1911, a preluat un bufet de gară și a hotărât să vândă mici tarte (vlaaien) celor care călătoreau cu trenul. Ea a contribuit atât de mult la reputația „Limburgse vlaai” încât atunci când a murit, în 1936, numele său a apărut chiar în ziarele din Frizia.

În 1947, un furnizor important de materii prime pentru patiserie a dedicat produsului „Limburgse vlaai” un număr întreg al publicației sale. Această broșură nu conține rețete, ci prezintă detaliat „tarta populară” din Limburg, precum și numeroasele obiceiuri și tradiții legate de „Limburgse vlaai” [Van Der Ven D.J., „Bak meer Limburgse vla” („Preparați mai multe «Limburgse vlaai» ”), „De bakkersboekjes van Zeelandia”, 1951, seria a doua, nr. 9, Zeelandia, Zierikzee].

În „Oude gebruiken en gerechten uit Limburg” („Vechi obiceiuri și mâncăruri din Limburg”) (1977), autorii belgieni J. Collen și J. Lambin descriu „Limburgse vlaai” după cum urmează: „ «Limburgse vlaai» este un produs de patiserie tipic din Limburg, conform locuitorilor din această provincie, de obicei de formă rotundă, alcătuit dintr-un aluat dospit și având umplutură de fructe, compot de fructe, orez cu lapte, etc.” Autorii adaugă următoarele: „o adevărată «Limburgse vlaai» ” constă „într-un aluat fin, cu umplutură bogată”. Urmează o listă a tuturor variantelor posibile de tipuri de „Limburgse vlaai”: „cu umplutură din compot de mere, din felii subțiri de măr, din compot de rubarbă, din agrișe, din fructe de pădure, din prune, din cireșe, din amestecuri și din orez cu lapte.” (Collen J. en Lambin J., „Oude gebruiken en gerechten uit Limburg”, 1977, Uitgeverij Pelckmans , p. 127-135).

Odată cu intensificarea turismului în anii 1960, „Limburgse vlaai” a apărut în primul ghid turistic al celor două provincii Limburg, autorii ghidurilor turistice subliniind la rândul lor varietatea foarte mare a acestor tarte. Putem cita îndeosebi următoarele exemple: „Zwerven door Vlaanderen” („Hoinărind prin Flandra”) (Jan Lambin, „Zwerven door Vlaanderen”, în Vlaamse Pockets, 1961, Uitgeverij Heideland, Hasselt, , p. 104), „Plaatselijke en gewestelijke specialiteiten uit Nederland” („Specialități locale și regionale din Țările de Jos”) (van Oirschot A., „Plaatselijke en gewestelijke specialiteiten uit Nederland”, s.d., Uitgeverij Helmond, Helmond, p. 128), „Streekgerechten uit Nederland” („Mâncăruri regionale neerlandeze”) (Anonyme, „Streekgerechten uit Nederland”, Libelle, 1983, Uitgeverij Het Spectrum, Utrecht/Antwerpen, p. 66-70), „Ippa’s Streekgerechten Gids voor België” („Ghidul Ippa al bucătăriei regionale din Belgia”) (Van Remoortere J., „Ippa’s Streekgerechten Gids voor België”, 1994, Uitgeverij Lannoo, Tielt, p. 151), „Kleine Culinaire encyclopedie van Vlaanderen” („Mică enciclopedie culinară a Flandrei”) (Declercq M., „Kleine Culinaire encyclopedie van Vlaanderen”, 2009, Standaard Uitgeverij, p. 191).

Astăzi, cele două provincii se mândresc cu „Limburgse vlaai”, produsul regional cel mai specific, conform site-ului provinciei belgiene Limburg [„Limburg in ‘t kort” („Limburgul pe scurt”), limburg.be, consultat la 1 octombrie 2022] și site-ului neerlandez consacrat turismului în Limburgul de Sud neerlandez [„Hier proef je de lekkerste vlaai van Zuid-Limburg” („Aici puteți gusta cea mai delicioasă tartă din Limburgul de Sud”), www.visitzuidlimburg.nl, consultat la 1 octombrie 2022].

În concluzie, „Limburgse vlaai” a devenit un simbol al provinciilor Limburg în cele două țări. Produsul a fost chiar inclus în proiecte susținute de Uniunea Europeană. În 2003, a reieșit dintr-un sondaj pe tema culturii gastronomice a tinerilor din Limburg și din Renania că „Limburgse vlaai” era felul de mâncare cel mai cunoscut de tinerii din Limburg. În cadrul altui proiect al Uniunii Europene, „Limburgse vlaai” a făcut chiar parte din logo.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.rvo.nl/sites/default/files/2023-07/Productdossier-BGA-Limburgse-vlaai.pdf, https://lv.vlaanderen.be/media/7848/download?attachment

---

(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(*1)   „Limburgse vlaai” cu orez cu lapte este o tartă deschisă a cărei greutate este însă comparabilă cu cea a unei tarte acoperite cu aluat fărâmițat.

(*2)  Acest tip de „Limburgse vlaai” include tartele acoperite cu fâșii sau acoperite complet cu aluat.