COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

25.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 337/8

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2023/C 337/06)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1) .

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Muscadet Sèvre et Maine”

PDO-FR-A0494-AM02

Data comunicării: 27.6.2023

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Codul geografic oficial

Lista comunelor a fost actualizată ținându-se seama de Codul geografic oficial din 2022 pentru arealul geografic și zona situată în imediata vecinătate.

Aceasta este o modificare efectuată doar la nivelul redactării, arealul geografic nefiind modificat.

Ca urmare a acestei modificări, au fost modificate punctele 6 și 9 din documentul unic.

2. Arealul geografic

A fost adăugată data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului geografic de producție al denumirilor geografice complementare „Clisson”, „Gorges” și „Le Pallet”.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

3. Arealul parcelat delimitat

A fost adăugată data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumirea de origine protejată în cauză.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

4. Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate.

Aceste eliminări nu implică nicio modificare a documentului unic.

5. Referirea la structura de control

A fost revizuită formularea referirii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Această modificare nu implică nicio modificare a documentului unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Muscadet Sèvre et Maine

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile sunt albe, seci și liniștite. Vinurile prezintă: - o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10 %; - un conținut maxim de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de 3 grame per litru; - un conținut maxim de aciditate volatilă de 10 miliechivalenți per litru; - o tărie alcoolică totală maximă în volume, după îmbogățire, de 12 %. Conținutul de aciditate totală și conținutul de dioxid de sulf total al vinurilor, precum și tăria alcoolică dobândită totală respectă pragurile stabilite de reglementările UE. Vinurile sunt albe, seci și liniștite. Prezintă un echilibru gustativ subtil, între rotunjime și prospețime, și dezvoltă un buchet complex de arome cu note predominante fructate sau florale. O maturare prelungită le conferă, uneori, un bun potențial de învechire. Vinurile sunt ambalate cu grijă în sticle pentru a li se păstra și amplifica bogăția aromatică.

Criteriile analitice respectă normele europene în vigoare.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 6 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rânduri este mai mică sau egală cu 1,50 m, iar distanța dintre butucii de pe același rând este cuprinsă între 0,90 m și 1,10 m.

Vița-de-vie este tăiată lăsându-se maximum 12 ochi per butuc:

- fie prin tăiere scurtă cu un număr maxim de 5 cepi de rod per butuc;

- fie prin tăiere Guyot simplă sau dublă.

Tăierea este finalizată înainte de desfacerea mugurilor sau de stadiul 5 pe scara Eichhorn și Lorentz.

Indiferent de modalitatea de tăiere, vița-de-vie poate fi tăiată cu 4 ochi suplimentari per butuc, cu condiția ca, în stadiul fenologic corespunzător unui număr de 11 sau 12 frunze, numărul de lăstari cu rod per butuc ai anului să fie de maximum 12.

Practică oenologică specifică

Se interzice orice tratament termic al recoltei la o temperatură sub - 5 °C.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 12 %.

Vinurile sunt supuse unui elevaj pe drojdiile lor fină de vinificație încă de la sfârșitul fermentației alcoolice și cel puțin până la data de 1 martie a anului următor celui al recoltei. La momentul ambalării sau al primei expedieri în afara cramelor de vinificație, vinurile se află pe drojdiile lor fine de vinificație.

În afara dispozițiilor sus-menționate, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile prevăzute în reglementările Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

5.2. Randamente maxime

66 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Toate etapele producției se desfășoară în arealul geografic aprobat de Institutul Național pentru Origine și Calitate în cadrul ședinței comitetului național competent din 15 iunie 2017. La data aprobării caietului de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul acestui areal cuprinde teritoriul următoarelor comune sau părți de comune, pe baza Codului geografic oficial din anul 2022:

—

Departamentul Loire-Atlantique: Aigrefeuille-sur-Maine, Basse-Goulaine, Le Bignon (parțial), La Chapelle-Heulin, Château-Thébaud, Clisson, Divatte-sur-Loire (doar teritoriul comunei delegate La Chapelle-Basse-Mer), Gétigné (parțial), Gorges, La Haie-Fouassière, Haute-Goulaine, Le Landreau, Le Loroux-Bottereau (parțial), Maisdon-sur-Sèvre, Monnières, Montbert (parțial), Mouzillon, Le Pallet, La Regrippière, Remouillé, Saint-Fiacre-sur-Maine, Saint-Hilaire-de-Clisson, Saint-Julien-de-Concelles, Saint-Lumine-de-Clisson, Les Sorinières (parțial), Vallet, Vertou.

—	Departamentul Maine-et-Loire: Sèvremoine - doar teritoriul comunelor delegate Saint-Crespin-sur-Moine și Tillières.

—	Departamentul Vendée: Cugand (parțial), Montaigu-Vendée - doar teritoriul comunei delegate Saint-Hilaire-de-Loulay (parțial).

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Melon B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Podgoria cu denumirea de origine protejată „Muscadet Sèvre et Maine” este caracterizată de un relief accidentat legat de o rețea hidrografică deosebit de densă. La est de orașul Nantes, pe versanții care domină Loara și mlaștinile Goulaine, sau mai la sud, pe versanții râurilor Sèvre și Maine și ai afluenților acestora, parcelele de viță-de-vie ocupă pantele și modelează peisajele. Acest teritoriu constituie partea centrală a arealului geografic al denumirii de origine protejate „Muscadet” și acoperă o parte din departamentele Loire-Atlantique, Maine-et-Loire și Vendée.

Puternic influențată de apropierea de Oceanul Atlantic, clima arealului geografic prezintă, totuși, anumite nuanțe. Astfel, temperaturile din timpul iernii, în general foarte blânde, sunt deosebit de temperate în partea de nord, în apropierea Loarei și a mlaștinilor Goulaine, unde se situează denumirea geografică complementară „Goulaine”, precum și în vestul arealului, unde se situează denumirea geografică complementară „Château-Thébaud”, această parte a arealului fiind mai supusă influențelor oceanice. Temperaturile sunt în mod semnificativ mai scăzute în partea de sud-est, unde se situează denumirile geografice complementare „Mouzillon – Tillières”, „Gorges” și „Clisson”, aflate la o distanță mai mare de Loara și de mlaștinile Goulaine. În general, verile sunt răcoroase, datorită brizelor oceanice, cu precipitații deficitare și cu un grad ridicat de însorire.

Structura geologică a arealului geografic prezintă o mare varietate de roci constituite în era primară:

—	micașisturile domină în nord și în nord-est, asociate, pe malurile mlaștinilor Goulaine, cu gnaisuri întretăiate de filoane de roci verzi, ansamblu metamorfic care formează baza denumirii geografice complementare „Goulaine”;

—	în est se află un important masiv din gabro, care constituie structura geologică a denumirii geografice complementare „Gorges” și se întinde de-a lungul râului Sanguèze, unde se situează denumirea geografică complementară „Mouzillon – Tillières”;

—	partea de vest a arealului geografic are la bază un substrat alcătuit în principal din ortognais, precum și din gnaisuri puțin acide și granodiorite care alcătuiesc soclul denumirii geografice complementare „Château-Thébaud”;

—

în centrul arealului geografic, denumirea geografică complementară „Le Pallet” este situată într-un sector în care rocile sunt puțin alterate și fisurate puternic, în timp ce gnaisurile pe care se întind plantațiile viticole cu denumirea geografică complementară „Monnières – Saint-Fiacre” au, deseori, un aspect mai alterat;

—	în sud, o falie izolează un masiv granitic cu granule mari, caracteristic arealului geografic al denumirii geografice complementare „Clisson”.

Sedimente argiloase-nisipoase mai mult sau mai puțin bogate în galeți acoperă, local, soclul primar.

În pofida diversității lor, aceste formațiuni sunt, cel mai adesea, la originea unor soluri brune filtrante, nisipoase și pietroase, îmbogățite uneori cu argile în substraturile compuse din gabro. Reflectând practicile, arealul parcelat pentru recoltarea strugurilor delimitează strict parcelele cu soluri sănătoase, puțin adânci și cu o fertilitate moderată, cu o bună capacitate de încălzire și cu capacități limitate de reținere a apei.

Călugărul Saint Martin, fondatorul abației din Vertou, în secolul al VI-lea, a fost primul care a organizat viticultura pe versanții râurilor Sèvre și Maine. Dezvoltarea podgoriei continuă în întreg Evul Mediu, de-a lungul sectoarelor navigabile ale acestor două râuri, permițând în special dezvoltarea timpurie a plantațiilor de viță-de-vie cu denumirile geografice complementare „Château-Thébaud”, „Monnières – Saint-Fiacre” și „Le Pallet”. Începând cu secolul al XVI-lea, sub impulsul comerțului internațional care s-a instalat la Nantes, soiul Melon B a prins definitiv rădăcini în regiune. Denumirea „Muscadet” a apărut pentru prima oară în 1635, într-un contract de închiriere păstrat la Gorges. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, aproape două treimi din terenurile parohiei Monnières erau deja plantate cu viță-de-vie, semn al specializării viticole a regiunii.

După distrugerile provocate în timpul războaielor din Vendée din perioada 1793-1794 și după daunele cauzate ulterior de filoxeră, viticultura a adaptat noi tehnici, cum ar fi plantările pe rânduri și tăierea Guyot. De atunci, cunoștințele specifice privind producția sunt riguros transpuse în norme: adoptarea doar a soiului Melon B, menținerea unei densități de plantare ridicate, cunoașterea aprofundată a încărcării viței-de-vie și limitarea randamentului acesteia, recoltarea strugurilor la maturitate completă.

8.2. Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură 2

Pentru a produce vinuri bogate și complexe, operatorii au adoptat o procedură tehnică de vinificare deosebită, „metoda din Nantes”, care constă în menținerea vinurilor pe drojdiile lor fine de vinificație timp de cel puțin o iarnă fără nicio pritocire, meșteșug provenit din obiceiul producătorilor de a păstra un butoi cu cel mai bun vin al lor pe drojdii pentru sărbătorile următoare. Această metodă de maturare conferă rotunjime și onctuozitate vinurilor, prin îmbogățirea mai ales cu manoproteine și alți compuși proveniți din autoliza pereților celulari ai drojdiilor. În plus, această metodă, care se bazează pe absența manipulării vinurilor și pe menținerea lor într-o atmosferă încărcată cu dioxid de carbon, limitând mult fenomenele de oxidare și eliberarea compușilor volatili, permite păstrarea până în primăvară și chiar mai mult a aromelor formate în timpul fermentării alcoolice. În timpul maturării, vinurile se îmbogățesc, de asemenea, cu arome terțiare. Strugurii, musturile și vinurile obținute din soiul de struguri Melon B conțin o concentrație semnificativă de precursori de arome glicozidice. Aceste molecule, ca atare, sunt inodore, având în vedere că sunt formate din agliconi legați de zaharuri. Ruptura legăturilor β-glucozidice, sub acțiunea unor procese chimice și enzimatice diverse, generează compuși puternic mirositori, în principal monoterpene și C13-norizoprenoide, în special cu formarea de β-damasconă, o substanță cunoscută pentru rolul său de potențiator al aromelor fructate ale vinurilor. Operatorii au dobândit o măiestrie deosebită în ceea ce privește protejarea vinurilor împotriva oxidării în cuvă și îmbutelierea lor cu grijă în sticlă, astfel încât eliberarea acestor arome să continue cât mai mult timp posibil, iar vinurile să devină din ce în ce mai complexe. Aceste uzanțe sunt uneori adaptate la variațiile de mediu, cum ar fi recoltarea strugurilor atunci când sunt foarte copți, în cazul denumirilor geografice complementare „Clisson”, „Monnières – Saint-Fiacre” și „Mouzillon – Tillières”, menținerea unui nivel ridicat de acizi organici în musturi, în cazul denumirilor geografice complementare „Gorges” și „Château-Thébaud”, recoltarea timpurie, în cazul denumirii geografice complementare „Goulaine”, sau practica maturării prelungite a vinurilor pe drojdiile lor fine de vinificație, în cazul celor mai bune vinuri. Vinurile care poartă o denumire geografică complementară se păstrează pe drojdiile lor până la ambalare. Sunt ambalate în sticle direct în cramele de vinificație, pentru a se limita riscurile de oxidare și a se reduce pierderile de arome.

Dorind să le păstreze calitatea și notorietatea, producătorii din comuna La Haie-Fouassière și din împrejurimi au obținut, începând cu anul 1925, pe cale judiciară, posibilitatea de a-și declara vinurile sub denumirea „Muscadet Grands Crus de Sèvre et Maine”. Denumirea de origine protejată „Muscadet Sèvre et Maine” a fost recunoscută în anul 1936. Reglementarea specifică mențiunii tradiționale „sur lie” („pe drojdii”) a fost stabilită în 1977 și a dus, începând din 1994, la îmbutelierea vinurilor chiar în cramele de vinificație, în anul care urmează anului recoltei, pentru a se limita pritocirile și transvazarea vinurilor.

În prezent, specializarea viticolă a arealului geografic este foarte marcată, teritoriul mai multor comune fiind destinat în mare măsură numai cultivării soiului de viță-de-vie Melon B. Cu o suprafață de aproximativ 8 000 de hectare exploatate de 600 de producători, în 2016, vinurile cu denumirea de origine protejată „Muscadet Sèvre et Maine” reprezintă aproape 70 % din volumul comercializat aferent tuturor denumirilor de origine protejate din podgoria Nantes. Mai mult de jumătate dintre aceste vinuri beneficiază de mențiunea „sur lie”.

8.3. Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură 3

Vinurile cu denumirea de origine protejată „Muscadet Sèvre et Maine” sunt albe, seci și liniștite. Acestea prezintă un echilibru gustativ subtil, între rotunjime și prospețime, și dezvoltă un buchet complex de arome cu note predominante fructate sau florale. Vinurile sunt ambalate cu grijă în sticle pentru a li se păstra și amplifica bogăția aromatică.

Vinurile care poartă mențiunea „sur lie” prezintă, în general, un gust echilibrat orientat mai mult spre rotunjime, un buchet olfactiv mai complex și pot prezenta o ușoară efervescență datorată dioxidului de carbon rezidual format în timpul fermentării alcoolice. Pentru a-și păstra prospețimea, bogăția aromatică și dioxidul de carbon endogen, aceste vinuri sunt protejate împotriva oxidării în timpul maturării. Întrucât conținutul lor de dioxid de carbon este prea ridicat pentru ambalarea în recipiente flexibile, aceste vinuri sunt ambalate în sticlă și necesită o atenție deosebită la ambalare.

În unele cazuri, un elevaj prelungit conferă vinurilor un bun potențial de învechire, ca în cazul vinurilor cu denumire geografică complementară:

—	„Château-Thébaud”, ale cărei vinuri se remarcă, de obicei, prin finețea și eleganța buchetului, variind în jurul unor arome fructate, florale și de plante aromatice, caracteristici care se regăsesc, la degustare, la vinurile sărate, proaspete și vioaie;

—	„Clisson”, ale cărei vinuri sunt caracterizate, în general, de un palat foarte concentrat și de arome intense, în special fructate (fructe coapte, fructe gătite);

—	„Gorges”, ale cărei vinuri sunt caracterizate, în majoritatea cazurilor, de o savoare puternică la degustare, susținută de aciditate și de gustul amar, precum și de arome minerale sau mentolate;

—	„Goulaine”, ale cărei vinuri exprimă, de obicei, un buchet intens dominat de note de fructe proaspete, de fructe coapte, de fructe uscate și de nuanțe florale, distingându-se prin echilibrul și rotunjimea lor, printr-un gust amar foarte ușor și o textură catifelată, de lungă durată, în gură;

—	„Mouzillon – Tillières”, ale cărei vinuri, închise în tinerețe, exprimă apoi, în mod frecvent, intense arome florale, de citrice, de ierburi aromatice, note de brioșe și note minerale, cu un palat a cărui structură concentrată este susținută de un gust amar subtil și de o ușoară astringență;

—	„Monnières – Saint-Fiacre”, ale cărei vinuri se deosebesc adesea prin mirosul intens de fructe coapte sau confiate și prin notele balsamice, în timp ce, la degustare, vinurile în cauză prezintă un profil amplu și generos, cu un caracter cremos, echilibrat de un foarte ușor gust amar;

—	„Le Pallet”, ale cărei vinuri se disting frecvent prin echilibrul lor suav în gură și prin buchetul lor aromatic foarte fin, dominat de componenta florală.

Pentru a se păstra beneficiul maturării și pentru a se evita orice oxidare și orice pierdere aromatică, vinurile care poartă aceste denumiri geografice complementare sunt ambalate în sticle direct în cramele de vinificație.

Prin textura lor grosieră, moștenită de la rocile vechi, solurile din arealul geografic asigură o pornire precoce a ciclului viței-de-vie și îi limitează vigoarea. Iernile blânde accentuează această precocitate, iar expunerea la soare din timpul verii și vânturile marine protejează vegetația împotriva bolilor. Aceste soluri asigură o alimentare hidrică moderată și regulată a viței-de-vie, gaj al unei bune maturizări, datorită rezervei lor reduse de apă și fragmentării lor, care permit o înrădăcinare în profunzime. De-a lungul secolelor, alegerea soiului de struguri timpurii Melon B s-a impus în acest context, cu atât mai mult cu cât temperaturile estivale moderate din arealul geografic sunt ideale pentru păstrarea prospețimii și a aromelor vinurilor obținute din acest soi delicat de struguri albi.

Istoria viticolă îndelungată a arealului geografic, specializarea sa timpurie și densitatea viței-de-vie care îl caracterizează au favorizat, de mult timp, punerea în comun a practicilor. Pentru a proteja autenticitatea produselor lor, producătorii au obținut recunoașterea ca denumire de origine controlată încă din anul 1936, în urma unui proces inițiat în anii 1920, aceasta fiind una dintre primele denumiri de origine controlată din Franța.

8.4. Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură 4

Priceperea operatorilor le permite acestora să controleze producția și să recolteze struguri sănătoși la maturitate deplină. Vinificate conform obiceiurilor locale, vinurile sunt maturate pe drojdiile lor fine de vinificație până la ambalare, fără nicio pritocire. Datorită blândeții temperaturilor din timpul iernii din arealul geografic, care favorizează schimburile cu drojdiile, vinurile continuă să se îmbunătățească pe durata maturării lor și prezintă un gust mult mai bogat începând cu primăvara următoare. O ambalare atentă permite păstrarea caracteristicilor esențiale ale vinurilor, anumite arome continuând să se dezvolte după ambalare. Această pricepere, perfect adaptată la potențialul mediului natural și al soiului Melon B, permite exprimarea deplină în vinuri a moleculelor mirositoare formate în timpul fermentației și a precursorilor de arome glicozidice.

Îmbuteliate în sticlă în cursul anului care urmează anului de recoltă, vinurile cu denumirea de origine protejată completată cu mențiunea „sur lie” își păstrează prospețimea caracteristică, susținută de o ușoară efervescență datorată dioxidului de carbon rezidual format în timpul vinificării. Pentru a se evita oxidarea, aceste vinuri sunt ambalate direct în cramele de vinificație. Această practică tradițională, care reduce la minimum manipularea produselor, este perfect adaptată pentru a conserva compușii odoranți delicați ai vinurilor. Diversitatea rocilor și a solurilor derivate din acestea, variațiile topografice și nuanțele climatice legate de distanța dintre suprafețele viticole în raport cu masele de apă explică parțial complexitatea aromatică întâlnită în aceste vinuri. Exploatarea diversității mediului natural, îmbinată cu practici vitivinicole exigente, a permis identificarea unor caracteristici specifice și promovarea denumirilor geografice complementare, care constituie emblema denumirii de origine protejate:

—

„Château-Thébaud”, a cărei localizare vestică, pe promontoriile de pe malurile râului Maine, dă naștere unei clime favorabile pentru coacerea precoce și ale cărei soluri, formate din gnais și granodiorite, permițând o înrădăcinare profundă a viței-de-vie, stau la originea mustului bogat în acizi organici care, după o învechire îndelungată, favorizează obținerea unor vinuri fine și tensionate, ce evocă prospețime și mineralitate;

—

„Clisson”, unde interacțiunile dintre o climă relativ târzie, solurile nisipoase puțin profunde provenite din granit, pantele abrupte de pe versanții râurilor Sèvre sau Maine și practicile care vizează obținerea unei maturități depline și a unei maturări îndelungate pe drojdiile fine de vinificație conferă vinurilor bogăția la degustare și aromele fructate caracteristice acestora;

—

„Gorges”, ale cărei soluri argiloase, formate prin alterarea gabrourilor, și clima locală relativ târzie, împreună cu obiceiurile referitoare la recoltarea strugurilor înainte de a-și atinge maturitatea tehnologică deplină și la maturarea îndelungată a vinurilor în mediu reducător pe drojdiile fine de vinificație, stau la originea caracterului viu al vinurilor, la degustare, și a mineralității lor foarte proaspete, în ceea ce privește mirosul;

—

„Goulaine”, unde terenurile, dezvoltate pe roci metamorfice ușor alterate, și o climă temperată accentuată de apropierea Loarei și a mlaștinilor favorizează o coacere rapidă a strugurilor, care, datorită recoltării timpurii la maturitate deplină, dau vinuri expresive, echilibrate și flexibile, cu arome de fructe proaspete și de fructe uscate;

—

„Monnières – Saint-Fiacre”, situată pe colinele și versanții de pe malurile râului Sèvre, ale cărei soluri dezvoltate pe gnaisuri puțin acide, dezagregate sau alterate, induc o cinetică lentă a coacerii, permițând obținerea unei coaceri accentuate care se află la originea unor vinuri ample și puternice, cu note de fructe coapte, evoluând spre fructe confiate;

—

„Mouzillon – Tillières”, în estul podgoriei, unde interacțiunea dintre o climă mai continentală și solurile argiloase-nisipoase formate pe gabrouri puțin alterate favorizează un grad avansat de coacere, obținându-se vinuri care, cu timpul, după o maturare atentă, exprimă arome intense, evocând note de brioșă, de mirodenii, fructate și florale;

—

„Le Pallet”, unde tradiția viticolă îndelungată și coeziunea producătorilor au contribuit la dezvoltarea unui meșteșug care valorifică la maximum potențialul strugurilor recoltați la maturitate deplină de pe solurile pietroase și fisurate, determinând armonia gustativă a vinurilor și finețea aromelor florale ale acestora.

Operatorii au învățat să păstreze caracteristicile aromatice ale acestor vinuri cu potențial de învechire, prin reducerea la minimum a contactului cu oxigenul din aer în timpul ambalării. În acest scop și în conformitate cu obiceiurile locale, aceste vinuri sunt ambalate în sticle chiar în cramele de vinificație.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „sur lie” sunt ambalate în arealul delimitat.

Pentru a se păstra caracteristicile datorate metodei de vinificare și de elevaj, în special prospețimea, complexitatea aromatică, ce prezintă anumite componente care se exprimă după ambalare, și ușoara efervescență datorată conținutului de dioxid de carbon endogen, în scopul limitării transvazărilor, vinurile care pot purta mențiunea „sur lie” sunt îmbuteliate în cramele de vinificație în perioada cuprinsă între datele de 1 martie și 31 decembrie ale anului care urmează anului de recoltă.

Această metodă de maturare deosebită conferă rotunjime și onctuozitate vinurilor, prin îmbogățirea mai ales cu manoproteine și alți compuși proveniți din autoliza pereților celulari ai drojdiilor. Această metodă se bazează pe absența manipulării vinurilor și pe conservarea lor într-o atmosferă încărcată cu dioxid de carbon, limitând mult fenomenele de oxidare și eliberarea compușilor volatili.

Întrucât conținutul lor de dioxid de carbon este prea ridicat pentru ambalarea în recipiente flexibile, aceste vinuri sunt ambalate în sticlă și necesită o atenție deosebită la ambalare.

La momentul ambalării sau al primei expedieri în afara cramelor de vinificație, vinurile se află încă pe drojdiile lor fine de vinificație.

Zona situată în imediata vecinătate (1)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificare și pentru elaborarea și elevajul vinurilor, precum și pentru vinificarea, elaborarea, elevajul și ambalarea vinurilor care pot purta mențiunea „sur lie”, este constituită din teritoriul următoarelor comune sau părți de comune, pe baza Codului geografic oficial din anul 2022:

—

Departamentul Loire-Atlantique: Ancenis-Saint-Géréon, La Bernerie-en-Retz, Le Bignon (parțial), La Boissière-du-Doré, Bouaye, Bouguenais, Boussay, Brains, Carquefou, Le Cellier, Chaumes-en-Retz, Chauvé, Cheix-en-Retz, La Chevrolière, Corcoué-sur-Logne, Couffé, Divatte-sur-Loire (doar teritoriul comunei delegate Barbechat), Frossay, Geneston, Gétigné (parțial), Legé, Ligné, La Limouzinière, Loireauxence (doar teritoriul comunelor delegate La Chapelle-Saint-Sauveur și Varades), Le Loroux-Bottereau (parțial), Machecoul-Saint-Même, La Marne, Mauves-sur-Loire, Mésanger, Montbert (parțial), Montrelais, Les Moutiers-en-Retz, Oudon, Paulx, Le Pellerin, La Planche, Pont-Saint-Martin, Pornic, Port-Saint-Père, La Remaudière, Rezé, Rouans, Saint-Aignan-Grandlieu, Saint-Colomban, Sainte-Pazanne, Saint-Étienne-de-Mer-Morte, Saint-Hilaire-de-Chaléons, Saint-Léger-les-Vignes, Saint-Lumine-de-Coutais, Saint-Mars-de-Coutais, Saint-Père-en-Retz, Saint-Philbert-de-Grand-Lieu, Saint-Viaud, Les Sorinières (parțial), Thouaré-sur-Loire, Touvois.

Zona situată în imediata vecinătate (2)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vair-sur-Loire, Vieillevigne, Villeneuve-en-Retz, Vue.

—

Departamentul Maine-et-Loire: Beaupréau-en-Mauges (doar teritoriul comunelor delegate Beaupréau și Gesté), Ingrandes-Le Fresne sur Loire (doar teritoriul comunei delegate Le Fresne-sur-Loire), Mauges-sur-Loire (doar teritoriul comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent, Le Marillais și Saint-Florent-le-Vieil), Montrevault-sur-Èvre (doar teritoriul comunelor delegate La Boissière-sur-Èvre, La Chaussaire, Le Fief-Sauvin, Le Fuilet, Montrevault, Le Puiset-Doré, Saint-Pierre-Montlimart și Saint-Rémy-en-Mauges), Orée d’Anjou, Sèvremoine (doar teritoriul comunelor delegate Montfaucon-Montigné și Saint-Germain-sur-Moine).

—	Departamentul Vendée: Cugand (parțial), Montaigu-Vendée, doar teritoriul comunelor delegate Montaigu și Saint-Hilaire-de-Loulay (parțial), Rocheservière, Saint-Étienne-du-Bois. Saint-Philbert-de-Bouaine.

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată cu mențiunea „sur lie” în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție prevăzute pentru această mențiune în caietul de sarcini.

Denumirea de origine protejată poate fi completată cu denumirea geografică „Val de Loire” în conformitate cu normele stabilite în caietul de sarcini pentru utilizarea acestei denumiri geografice.

Denumirea de origine protejată poate fi completată cu denumirile geografice complementare „Clisson”, „Gorges”, „Le Pallet” „Château-Thébaud”, „Goulaine”, „Monnières - Saint-Fiacre” și „Mouzillon - Tillières” în cazul vinurilor care îndeplinesc condițiile de producție prevăzute în caietul de sarcini pentru aceste denumiri geografice complementare.

Dimensiunile caracterelor cu care sunt înscrise mențiunea „sur lie” și denumirea geografică „Val de Loire” nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, nici în grosime, dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată.

Vinurile care poartă mențiunea „sur lie” sau denumirile geografice complementare „Clisson”, „Gorges” și „Le Pallet” sunt prezentate cu indicarea anului de recoltă.

Denumirile geografice complementare sunt înscrise în același câmp vizual ca denumirea de origine protejată. Dimensiunile caracterelor cu care sunt înscrise sunt egale, atât în înălțime, cât și în lățime sau în grosime, cu dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată.

Etichetarea vinurilor fără denumire geografică complementară poate specifica denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția:

- să fie vorba despre un loc înscris în cadastru;

- să figureze în declarația de recoltă.

Denumirea locului înscris în cadastru trebuie să fie imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime sau în grosime, jumătatea dimensiunii caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată. Denumirea locului respectiv figurează în același câmp vizual ca denumirea de origine protejată.

Link către caietul de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-27ebf794-be90-4cf6-8774-84534674caec

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

25.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 337/17

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 337/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

Cerere de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate originare dintr-un stat membru

[Regulamentul (UE) nr. 1151/2012]

„Ser koryciński swojski”

Nr. UE: PGI-PL-0835-AM02 – 28.4.2023

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea produsului

„Ser koryciński swojski”

2. Grupul solicitant și interesul legitim

ZARZECCY Sp. z o.o., FOODTECH Zbigniew Rybak și SEROWAR PODLASKI Aneta Łukaszuk-Łapińska – producătorii certificați de „Ser koryciński swojski”.

3. Statul membru căruia îi aparține aria geografică

Polonia

4. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒

Legătura

☐	Restricții privind comercializarea

5. Tipul modificării (modificărilor)

Aceasta este o modificare în sensul articolului 53 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 care riscă să anuleze legătura menționată la articolul 5 alineatul (2) litera (b) pentru indicațiile geografice protejate.

La punctul 5 din documentul unic se precizează că specificitatea produsului „ser koryciński swojski” este conferită de faptul că, printre altele, acesta este fabricat din lapte integral nepasteurizat, ceea ce îi conferă aroma caracteristică de lapte proaspăt.

6. Modificare (modificări)

Legătura

Descriere

Modificarea privește utilizarea pasteurizării în pregătirea laptelui pentru producerea „ser koryciński swojski”. S-a introdus posibilitatea ca „ser koryciński swojski” să fie produsă și din lapte pasteurizat. Utilizarea pasteurizării la temperatură scăzută și a unei culturi starter de acid lactic este o schimbare care nu va afecta specificitatea produsului (inclusiv pierderea aromei caracteristice de lapte proaspăt) și nici legătura sa cu aria. Brânza va continua să fie produsă în aceeași regiune, și anume Korycin, ceea ce înseamnă că nu vor exista schimbări semnificative ale metodei de producție în afară de posibilitatea de a recurge la pasteurizarea la temperatură scăzută și de a adăuga o cultură starter de acid lactic.

Utilizarea pasteurizării la temperatură scăzută și adăugarea unei culturi starter de acid lactic garantează că microflora care se găsește în laptele crud se reproduce cu o compoziție identică, riscul de contaminare a materiei prime cu bacterii patogene fiind eliminat, ceea ce duce la obținerea unui produs cu caracteristici senzoriale conforme cu caietul de sarcini.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Inițial, „ser koryciński swojski” a fost fabricată din lapte nepasteurizat, deoarece procesul de pasteurizare era necunoscut. Progresul tehnologic a făcut posibilă utilizarea laptelui pasteurizat fără a se pierde caracteristicile produsului (brânză) care sunt în mod principal atribuibile originii sale geografice în sensul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Modificarea propusă este în beneficiul consumatorilor, întrucât sporește siguranța produsului. De asemenea, faptul că brânza este fabricată din lapte pasteurizat inoculat – și nu numai din lapte crud – nu determină modificarea caracteristicilor senzoriale sau fizico-chimice ale „ser koryciński swojski”.

Concluziile cercetărilor științifice arată că pasteurizarea laptelui nu determină modificări negative ale caracteristicilor senzoriale sau fizico-chimice ale brânzei, indiferent dacă este proaspătă, maturată sau învechită.

Operatorii din sectorul alimentar care fabrică produse lactate trebuie să aplice procedee prin care să asigure că, imediat înainte de tratamentul termic, laptele are un conținut de bacterii la 30 0C mai mic de 300 000/ml. Aceasta înseamnă că, între etapa mulsului și cea de prelucrare a laptelui, există un potențial foarte redus de riscuri de dezvoltare a microbilor. Totodată, pe durata respectivă, trebuie menținut lanțul frigorific, care să asigure că laptele este răcit în conformitate cu legislația aplicabilă. În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, operatorii din sectorul alimentar sunt responsabili cu asigurarea faptului că toate etapele producției, prelucrării și distribuției care se află sub controlul lor corespund cerințelor sanitare aplicabile.

DOCUMENT UNIC

„Ser koryciński swojski”

Nr. UE: PGI-PL-0835-AM02 – 28.4.2023

IGP (X) DOP ( )

1. Denumirea (denumirile) [a(le) DOP sau IGP]

„Ser koryciński swojski”

2. Stat membru

Polonia.

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Ser koryciński swojski” este o brânză învechită produsă din lapte de vacă crud sau pasteurizat, integral, la care se adaugă cheag și sare de masă; când se folosește lapte de vacă pasteurizat integral, se adaugă și o cultură starter de acid lactic. Pot fi adăugate mirodenii și plante aromatice, precum și semințe, fructe, fructe în coajă lemnoasă, legume și ciuperci.

„Ser koryciński swojski” are o formă sferică (geoidală), aplatizată cu secțiune transversală eliptică, un diametru de până la 30 cm (în funcție de mărimea sitei utilizate la producerea brânzei și de cantitatea de brânză pusă în aceasta) și cântărește 2,5-5 kg (în funcție de sita utilizată și de durata perioadei de învechire).

„Ser koryciński swojski” are numeroase găurele de diferite dimensiuni și forme. Suprafața brânzei este cutată.

Există trei perioade de maturare pentru brânzeturile comercializate sub denumirea „ser koryciński swojski”:

„ser koryciński swojski” – świeży (proaspătă) este învechită pentru o perioadă de două până la patru zile;

„ser koryciński swojski” – leżakowany (maturată) este învechită și maturată pentru o perioadă de cinci până la 14 zile;

„ser koryciński swojski” – dojrzały (învechită) este învechită și maturată pentru o perioadă de mai mult de 14 zile.

Durata perioadei de maturare nu alterează caracteristicile specifice ale brânzei „ser koryciński swojski” menționate la punctul 5 din documentul unic.

Descrierea brânzei „ser koryciński swojski” în funcție de durata perioadei de învechire

Ansamblul caracteristicilor sau ingredientelor	Caracteristică sau ingredient	„ser koryciński swojski” proaspătă	„ser koryciński swojski” maturată	„ser koryciński swojski” învechită
Colorit	Culoare exterioară	crem	gălbui-pai	gălbui sau galben
Colorit	Culoare interioară	crem	crem-pai	gălbui-pai
Consistență	Consistență exterioară	aceeași consistență atât la suprafață, cât și în interior	ușor fermă la suprafață și moale în interior	o crustă delicată galbenă cu un strat albicios la suprafață
Consistență	Textură interioară	udă, foarte elastică, cu mici găuri distribuite uniform (cca 1 mm)	umedă, elastică, cu găuri de dimensiuni uniforme, distribuite uniform (cca 2 mm)	ușor umedă, elastică, cu găuri de dimensiuni uniforme, distribuite uniform
Caracteristici organoleptice	Gust	predominant fin și cremos; brânza are în general un gust gumos și produce un sunet scârțâitor atunci când este mușcată	ușor sărat, cu o notă perceptibilă de alune	un pronunțat gust uscat, mai degrabă sărat în stratul exterior și mai puțin sărat către miez, o aromă ușoară de alune
Caracteristici organoleptice	Aromă	aromă dominantă de unt proaspăt	aromă ușoară de brânză uscată	aromă de brânză uscată
Caracteristici fizico-chimice	Apă	≤ 53 %	≤ 48 %	≤ 43 %
Caracteristici fizico-chimice	Grăsimi	≤ 20 %	≤ 22 %	≤ 30 %

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Laptele utilizat pentru a fabrica brânza „ser koryciński swojski” provine de la vaci care pasc pe pășuni cel puțin 150 de zile pe an. Animalele sunt hrănite prin metode tradiționale; iarna, hrana de bază a animalelor este formată din fân provenit de pe pajiști, alimente din cereale (orz, secară, grâu și amestecuri de cereale) sau fân însilozat.

—	Materiile prime de bază sunt lapte de vacă, cheag și sare de masă (aproximativ 3 g pentru fiecare 10 l de lapte), la care se adaugă sare pentru frecarea brânzei după punerea în formă; când se folosește lapte pasteurizat, se adaugă și o cultură starter de acid lactic.

—	Materii prime facultative – piper, ardei iute, busuioc, mărar, pătrunjel, leuștean, mentă, chimen negru, usturoi sălbatic, boia, măghiran, chimen, oregano, cimbru, usturoi, ceapă de tuns, măsline, ciuperci, semințe, legume, fructe în coajă lemnoasă, fructe.

Laptele utilizat pentru producție este lapte crud sau pasteurizat integral. Nu este permisă nicio prelucrare fizică sau chimică, cu excepția pasteurizării și a filtrării impurităților macroscopice.

Utilizarea diferitelor mirodenii are ca scop numai aromatizarea și nu alterează caracteristicile brânzei „ser koryciński swojski”.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

—	încălzirea sau pasteurizarea laptelui și adăugarea cheagului și a sării; când se utilizează lapte pasteurizat, și adăugarea unei culturi starter de acid lactic,

—	închegarea laptelui;

—	separarea zerului;

—	scurgerea zerului;

—	punerea în formă;

—	frecarea cu sare;

—	învechirea.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Toți producătorii de „ser koryciński swojski” au obligația să utilizeze sigla comună „ser koryciński swojski” pe etichetele lor. Sigla „ser koryciński swojski” va fi distribuită prin Zrzeszenie Producentów Sera Korycińskiego (Asociația producătorilor de brânză din Korycin).

Dispozițiile privind distribuirea siglei nu discriminează în niciun fel producătorii care nu sunt membri ai asociației.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

„Ser koryciński swojski” este produsă în trei municipalități din provincia Podlaskie, districtul Sokółka: Korycin, Suchowola, Janów.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre „ser koryciński swojski” și aria geografică este bazată pe caracteristicile specifice definite la punctul 5.2 și pe reputația acestei brânze.

„Ser koryciński swojski” are o formă tipică, care este legată de sitele în care este fabricată. Aceste unelte explică, de asemenea, suprafața specifică cutată a brânzei. „Ser koryciński swojski” este fabricată din lapte integral nepasteurizat sau pasteurizat, ceea ce îi conferă aroma caracteristică de lapte proaspăt. Când se utilizează lapte pasteurizat, aroma caracteristică de lapte proaspăt este conservată prin pasteurizare la temperatură scăzută și inocularea materiei prime cu o cultură starter de acid lactic produsă din lapte crud. Brânza este umedă și elastică, și are numeroase găurele de dimensiuni uniforme, distribuite uniform.

Caracteristicile specifice ale brânzei „ser koryciński swojski” au evoluat de-a lungul mulților ani în care s-a practicat fabricarea acesteia, metoda de fabricare și expertiza practică asociată fiind transmise din generație în generație, deoarece manualele despre tehnologia și producția de lactate nu descriu cum se fabrică acest produs, care este strâns legat de aria geografică definită la punctul 4. Produsul se bucură de o bună reputație, fapt evidențiat de numărul de articole în presă și de referiri care se găsesc pe internet, precum și de numărul premiilor pe care le-a primit. „Ser koryciński swojski” se vinde în magazine de renume cu un preț de până la 50 % mai ridicat decât prețurile practicate pentru alte brânzeturi închegate. „Ser koryciński swojski” este vândută pe internet cu exact același preț ca „oscypek”, care este o denumire de origine protejată.

Aria geografică în care se fabrică „ser koryciński swojski” se află în mezoregiunea Wysoczyzna Białostocka (câmpia înaltă Białystok), care face parte din macroregiunea Nizina Północnopodlaska (câmpia Podlasia de Nord), o regiune morenică și lacustră caracterizată prin depresiuni mlăștinoase printre podișuri extinse. Peisajul variat al ariei geografice a fost format prin acțiunea glaciară repetată. Câmpia Podlasia de Nord cuprinde mai multe unități mai mici, anume: văi, bazine, câmpii și câmpii înalte, inclusiv câmpia înaltă Białystok. Câmpiile înalte sunt de origine morenică și se caracterizează printr-o foarte mare varietate morfologică. Cel mai des întâlnite forme de relief sunt dealuri morenice erodate și kame care ating pe alocuri o înălțime de 200 m deasupra nivelului mării.

Această câmpie are un climat care devine mult mai continental către est (în vreme ce influențele climatice maritime predomină în vestul Poloniei). Aria geografică în care se fabrică „ser koryciński swojski” se află în partea sudică a regiunii de nord-est a Poloniei, care este considerată drept cea mai rece regiune din țară, cu excepția munților. Iernile sunt lungi (având o durată medie de aproximativ 110 zile) și se înregistrează cele mai scăzute temperaturi din țară: temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între -5 și -6 °C în ianuarie (media pentru luna ianuarie în Varșovia este de cca -3,5 °C), iar perioada de acoperire cu zăpadă este destul de lungă. Verile durează aproximativ 90 de zile și sunt destul de calde, temperatura medie fiind de cca 18 °C în iulie. Perioadele de tranziție sunt mai scurte decât în partea centrală a țării. Cantitatea medie anuală de precipitații este de aproximativ 650 mm. Majoritatea precipitațiilor au loc în perioada aprilie-septembrie. Calendarul precipitațiilor este un factor favorabil, deoarece 70 % dintre precipitații au loc în timpul perioadei de vegetație, ceea ce este benefic pentru pajiști și pășuni. Frecvența precipitațiilor în timpul perioadei de vegetație este de asemenea favorabilă, deoarece în aproximativ 94 de zile au loc precipitații. Perioada de vegetație este scurtă. Aceasta începe zece zile după începutul lunii aprilie și se termină la sfârșitul lunii octombrie, având o durată de cca 200 de zile.

Regiunea în care este produsă „ser koryciński swojski” nu are industrie grea. Instalațiile industriale prezente în această regiune sunt active în sectorul de prelucrare agroalimentară – în special prelucrarea laptelui. Majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru agricultură sau sunt împădurite. Terenurile agricole, dintre care aproape toate sunt deținute de exploatații agricole individuale, reprezintă o proporție semnificativă din aria geografică. Majoritatea terenurilor agricole au valoare productivă scăzută și sunt terenuri cu o densitate redusă a zonelor împădurite.

Provincia Podlaskie, care include aria geografică definită la punctul 4, este orientată către producerea laptelui și a produselor lactate, ceea ce este evidențiat de faptul că are cea mai mare proporție de fânețe din Polonia, care reprezintă 35,4 % din suprafața cultivată. Pășunile reprezintă 13 % și pajiștile 22,4 %. Provincia se clasează pe locul doi din țară în ceea ce privește capetele de vite. Ea livrează pieței unul din trei litri de lapte produs în Polonia și unul din cinci blocuri de unt. Producătorii de lapte din această regiune produc, în medie, 33,3 tone de lapte, în comparație cu media națională de 16,2 tone. Procentajul acestei regiuni din cifra națională crește în mod constant.

Regiunea a fost orientată, în mod tradițional, către producerea de lapte și produse lactate din cauza nivelului scăzut de industrializare din trecut și a persistenței nivelurilor scăzute de investiții, a șomajului ridicat și a salariilor mici. În trecut, se vindea mai ales lapte crud, dar multe exploatații agricole fabricau de asemenea unt și „ser koryciński swojski” pentru propriul consum sau pentru comercializare. Fabricarea brânzei era, în special, un mod de a utiliza laptele produs în exploatațiile agricole și de diversificare a dietelor. Expertiza specifică a producătorilor de „ser koryciński swojski” este demonstrată mai ales de utilizarea laptelui de vacă integral pentru fabricarea brânzei și de faptul că, pe baza cunoștințelor și experienței producătorilor, produsul este întors în diferite etape în cursul procesului de învechire.

În 2004, brânza de Korycin („ser koryciński”) a câștigat premiul întâi și titlul „Smak Roku” la târgul comercial Polagra Farm din Poznań, premiul „Perła” în cadrul concursului Patrimoniul nostru culinar (Nasze Kulinarne Dziedzictwo) și titlul „Podlaska Marka Roku” la categoria „gust”. Festivalul brânzei de Korycin (Święto sera korycińskiego) s-a ținut în fiecare toamnă începând din anul 2004. În 2005, „ser koryciński swojski” a fost inclusă pe lista națională de produse tradiționale a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

„Ser koryciński swojski” este tot mai cunoscută și căutată, mai ales în nordul și centrul Poloniei. Brânza „ser koryciński swojski” este promovată în fiecare an la Varșovia în timpul festivalului Podlasie în capitală (Podlasie w stolicy). Referiri la recunoașterea și popularitatea brânzei de Korycin apar în mod regulat în presa regională și națională: Gazeta Wyborcza (Białystok), 4-5 iunie 2005 – „Podlasie w stolicy”; Kurier Poranny, 4 iulie 2005 – „Tłoczno i smacznie”; Gazeta Współczesna, 12 septembrie 2005 – „Zrób sobie swojski ser”; Gazeta Współczesna, 29 septembrie 2005 – „Święto sera po raz drugi”; Gazeta Współczesna, 4 octombrie 2005 – „Gospodynie z Gminy Korycin twierdzą, że nie ma to jak… Swojskiego sera smak”; Gazeta Współczesna, 29 noiembrie 2005 – „Projekt dla sera”; Gazeta Współczesna, 24 septembrie 2007 – „Magia Smaku”; Gazeta Współczesna, 25 septembrie 2007 – „Pierwsza przydomowa serowarnia”; Gazeta Współczesna, 23 octombrie 2007 – „Sery to jest przyszłość”; Kurier Poranny, 17 octombrie 2007 – „Niektórzy wracają”; Kurier Poranny, 19 ianuarie 2008 – „Dobra marka To jest to!”; Gazeta Współczesna, 17 martie 2008 – „Pierwszy Festiwal Kuchni Podlaskiej”; GWAGRO, 19 mai 2008 – „Danie warte «Perły» ”; Gazeta Współczesna, 11 iunie 2008 – „Podlasie w stolicy”; Gazeta Współczesna, 19 iunie 2008 – „Serowarnia po polsku”; Gazeta Wyborcza Duży Format, 16 februarie 2009 „Bambus w szynce”; Gazeta Współczesna, 17 martie 2009 – „To były smaki”; Gazeta Wyborcza (Białystok), 15 mai 2009 – „Wspólna dla wszystkich jest kaczka – mowa o potrawach przygotowanych na Międzynarodowy Festiwal Kuchni”; Gazeta Współczesna, 9 iunie 2009 – „Dobre smaki można promować”; Gazeta Współczesna, 16 iunie 2009 – „Regionalne specjały – próbujmy i kupujmy”. O căutare pe internet a denumirii „ser koryciński” generează 10 pagini de rezultate; brânza „ser koryciński swojski” este, de asemenea, descrisă în Wikipedia, enciclopedia liberă.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.gov.pl/web/rolnictwo/wnioski-przekazane-komisji-europejskiej

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 337

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 66 25 septembrie 2023

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 337/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11193 – BAOSTEEL / SAUDI ARAMCO / PIF / JV) ( 1 )	1
2023/C 337/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11223 – PAI PARTNERS / INFRA GROUP) ( 1 )	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Parlamentul European
2023/C 337/03	Comunicarea Parlamentului European referitoare la Premiul cetățeanului european – CIVI EUROPAEO PRAEMIUM	3
	Comisia Europeană
2023/C 337/04	Rata de schimb a monedei euro – 22 septembrie 2023	5

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0647
JPY	yen japonez	157,87
DKK	coroana daneză	7,4557
GBP	lira sterlină	0,86795
SEK	coroana suedeză	11,8790
CHF	franc elvețian	0,9650
ISK	coroana islandeză	145,30
NOK	coroana norvegiană	11,4270
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,360
HUF	forint maghiar	386,70
PLN	zlot polonez	4,5925
RON	leu românesc nou	4,9686
TRY	lira turcească	28,9233
AUD	dolar australian	1,6496
CAD	dolar canadian	1,4303
HKD	dolar Hong Kong	8,3262
NZD	dolar neozeelandez	1,7833
SGD	dolar Singapore	1,4529
KRW	won sud-coreean	1 419,23
ZAR	rand sud-african	19,9970
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7766
IDR	rupia indoneziană	16 369,76
MYR	ringgit Malaiezia	4,9908
PHP	peso Filipine	60,430
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	38,287
BRL	real brazilian	5,2295
MXN	peso mexican	18,2660
INR	rupie indiană	88,2975

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2023/C 337/05	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.11297 – KKR / INFRACAPITAL / ZENOBE ENERGY) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	6
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2023/C 337/06	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	8
2023/C 337/07	Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	17


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.