|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 331 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 66 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2023/C 331/01 |
|
|
V Anunțuri |
|
|
|
ALTE ACTE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2023/C 331/02 |
|
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
20.9.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 331/1 |
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,0713 |
|
JPY |
yen japonez |
158,20 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4551 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,86263 |
|
SEK |
coroana suedeză |
11,8845 |
|
CHF |
franc elvețian |
0,9595 |
|
ISK |
coroana islandeză |
144,90 |
|
NOK |
coroana norvegiană |
11,4905 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
24,432 |
|
HUF |
forint maghiar |
383,25 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,6548 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,9698 |
|
TRY |
lira turcească |
28,9603 |
|
AUD |
dolar australian |
1,6566 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,4373 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
8,3756 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,8022 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,4596 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 418,98 |
|
ZAR |
rand sud-african |
20,2829 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,8111 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
16 476,59 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
5,0308 |
|
PHP |
peso Filipine |
60,684 |
|
RUB |
rubla rusească |
|
|
THB |
baht thailandez |
38,492 |
|
BRL |
real brazilian |
5,1914 |
|
MXN |
peso mexican |
18,3010 |
|
INR |
rupie indiană |
89,1438 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
V Anunțuri
ALTE ACTE
Comisia Europeană
|
20.9.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 331/2 |
Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei
(2023/C 331/02)
Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).
COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD
„Rioja”
PDO-ES-A0117-AM10
Data comunicării: 22.6.2023
DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE
1. Noi tipuri de vinuri spumante de calitate
Descriere:
La tipurile brut natur, extrabrut și brut, deja protejate, se adaugă tipurile extrasec, sec și demisec, diferitele tipuri fiind definite în funcție de conținutul de zaharuri al vinurilor. Totuși, vinurile care poartă mențiunile „Reserva” și „Gran Añada” pot aparține doar primelor trei tipuri.
Această modificare vizează punctul 2.a.5 din caietul de sarcini al produsului și nu vizează documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu include niciuna dintre modificările prevăzute la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (OCP unică).
Motive:
Se dorește încurajarea elaborării de vinuri spumante de calitate.
2. Actualizarea referințelor legislative
Descriere:
Caietul de sarcini menționa reglementarea [anexa I D la Regulamentul (CE) nr. 606/2009] în temeiul căreia se efectua îndulcirea, în cazul elaborării vinurilor demiseci, demidulci și dulci. Referirea respectivă a fost înlocuită cu cea la Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei.
Această modificare vizează punctul 2.a.5 din caietul de sarcini al produsului și nu vizează documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu include niciuna dintre modificările prevăzute la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (OCP unică).
Motive:
Deoarece Regulamentul (CE) nr. 606/2009 a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul delegat (UE) 2019/934, referirea trebuie modificată.
3. Modificări ale descrierii organoleptice
Descriere:
Au fost nuanțate descrierile organoleptice ale diferitelor tipuri de vinuri, precum și ale vinurilor elaborate prin metoda macerării carbonice.
Modificarea vizează punctele 2.b și 3.b.4 din caietul de sarcini, precum și punctul 4 din documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu include niciuna dintre modificările prevăzute la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (OCP unică).
Motive:
Se dorește remedierea eventualelor rezerve formulate în cadrul auditurilor menite a confirma respectarea standardului EN-UNE ISO/IEC 17065:2012, prin definirea adecvată a diferitelor tipuri de vin, pentru a se permite, printre altele, o comparație adecvată în cadrul procedurii generale a comitetului de degustare. Această definire figurează și în ghidul referitor la produse.
4. Modificări legate de culegerea strugurilor destinați elaborării vinurilor spumante de calitate
Descriere:
În cazul vinurilor spumante de calitate care nu poartă mențiunile „Reserva” și „Gran Añada”, se permite culesul prin mijloace mecanice. În cazul vinurilor spumante care poartă mențiunile respective, culesul se efectuează manual, cu excepția cazului mențiunii „Reserva”, în care se permite culesul mecanic nocturn, în anumite condiții care urmează a fi stabilite în normele aferente fiecărei campanii viticole.
Modificarea vizează punctul 3.b.4 din caietul de sarcini, precum și punctul 5.1 din documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu include niciuna dintre modificările prevăzute la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (OCP unică).
Motive:
Se dorește încurajarea elaborării de vinuri spumante de calitate.
5. Noi unități geografice mai mici denumite „plaiuri viticole”
DESCRIERE:
În caietul de sarcini au fost introduse numărul și delimitarea unor noi unități geografice mai mici, printr-un link spre publicația prin care sunt recunoscute oficial.
Această modificare vizează punctul 4 din caietul de sarcini al produsului și punctul 6 din documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (OCP unică).
MOTIVE:
În conformitate cu legislația UE [articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei], unitățile geografice mai restrânse trebuie să fie bine delimitate în caietul de sarcini al produsului și în documentul unic. Deoarece recunoașterea a fost acordată oficial printr-un ordin ministerial publicat în Monitorul Oficial al Spaniei, trebuie adăugată o trimitere la ordinul respectiv.
6. Utilizarea exclusivă a strugurilor
DESCRIERE:
În caietul de sarcini a fost introdusă precizarea că producția obținută de pe plantațiile de viță-de-vie înregistrate în registrele DOP este destinată numai elaborării vinului cu DOP. Mai exact, strugurii respectivelor plante de viță-de-vie pot fi utilizați doar pentru acest vin.
Această modificare vizează punctul 8.b.10.1 din caietul de sarcini al produsului și nu vizează documentul unic.
Este o modificare standard, deoarece nu îndeplinește niciunul dintre criteriile prevăzute la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (OCP unică).
MOTIVE:
Dat fiind că vinul cu DOP poate fi elaborat doar din struguri care îndeplinesc condițiile din caietul de sarcini, înregistrarea plantațiilor de viță-de-vie în registrele denumirii este o modalitate de control necesară pentru a se garanta acest lucru și, așadar, pentru ca strugurii să poată fi destinați elaborării vinurilor menționate. Asigurarea în întregime a trasabilității începe cu obținerea controlată a materiei prime, a strugurilor care provin de pe plantațiile de viță-de-vie înregistrate, și se încheie cu etichetarea certificată a produsului. Fiind propice pentru viticultură, arealul de producție permite obținerea unui produs finit care, datorită, printre altele, tehnicilor și proceselor reglementate, prezintă tipicitatea caracteristică a vinurilor de Rioja, reflectată în caracteristicile analitice și organoleptice ale acestora.
Într-adevăr, obținerea în mod controlat a materiei prime implică verificarea respectării practicilor de cultivare de-a lungul întregului ciclu vegetativ al viței-de-vie, mai exact: controlul tăierii din timpul iernii, practică aplicată de viticultori în timpul repausului din anotimpul rece; verificarea previziunilor referitoare la producție, pentru a se garanta că randamentul va fi conform cu producția maximă permisă pentru fiecare campanie viticolă; controlul aplicării corecte a practicii irigării; controlul plantațiilor de viță-de-vie tinere, atunci când se solicită devansarea excepțională a intrării lor în producție, și, în sfârșit, controlul culesului strugurilor produși pe plantațiile de viță-de-vie înregistrate, precum și intrarea strugurilor în unitatea de vinificație. Toate aceste controale efectuate de-a lungul unei campanii viticole și, în special, controlul randamentelor, permit asigurarea trasabilității vinului și garantarea respectării caietului de sarcini.
Așadar, pentru obținerea controlată a materiei prime, este necesar să existe un registru al plantațiilor de viță-de-vie care să prezinte acuratețe, cu date fiabile care să reflecte realitatea.
În plus, este necesară și cunoașterea unor aspecte deosebit de importante: potențialul de producție de care dispune DOP pentru fiecare campanie; controalele care trebuie efectuate pentru a se verifica respectarea caietului de sarcini; gestionarea cotizațiilor obligatorii pentru accesarea serviciilor și exercitarea drepturilor care decurg din apartenența la denumire, precum și pentru finanțarea costurilor care decurg din normele care reglementează organizarea și funcționarea acesteia.
Pe de altă parte, fiecare campanie a DOP Rioja trebuie să aibă un potențial viticol cert, atât pentru luarea unor decizii care să țină seama de perspectivele pieței, cât și pentru evitarea unor denaturări derivate din acestea. Aceste aspecte se află la baza condițiilor stabilite pentru fixarea de limite în ceea ce privește plantările și a recomandărilor referitoare la replantări și la conversia drepturilor.
În sfârșit, limitarea ca vinul de Rioja să nu fie elaborat decât din struguri obținuți pe parcele înregistrate nu aduce atingere libertății antreprenoriale, deoarece, fiind vorba despre o denumire de origine calificată (Denominación de Origen Calificada), nu există, în practică, altă alternativă decât cea a vinului obișnuit, lipsit de protecție, deoarece legătura dintre caracteristicile teritoriului, sistemele de producție și specificitatea produsului finit nu permite ca acești struguri să fie folosiți în cadrul unei alte denumiri de origine, ceea ce lasă viticultorul să decidă dacă să își înregistreze plantațiile de viță-de-vie și, dacă acestea sunt deja înregistrate, să anuleze înregistrarea, fiind astfel ilustrată libertatea antreprenorială a viticultorului.
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea (denumirile)
Rioja
2. Tipul indicației geografice
DOP – Denumire de origine protejată
3. Categoriile de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
|
5. |
Vin spumant de calitate |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
1. Vinuri albe și roze (seci și demiseci)
SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ
Vinuri albe: culoare galben-pai, cu nuanțe verzui-limetă, curată și strălucitoare. Arome fructate, florale și vegetale, caracteristice soiului. Aciditatea prezintă o senzație de prospețime.
Vinuri roze: culoarea căpșunii, cu nuanțe de zmeură (roz-somon, în cazul vinurilor „Crianza”), strălucitoare, curată. Arome de fructe proaspete sau de flori. Echilibru, la degustare, între aciditate și fructe, cu o senzație de prospețime.
În ambele cazuri, în timpul procesului de învechire, aromele sunt îmbogățite cu aromele provenite de la lemnul de stejar (vanilie, note de prăjit și de afumat), iar aciditatea se dezvoltă în același timp cu notele de prăjit provenind de la lemn.
|
— |
Tăria alcoolică variază în funcție de subareale și de învechire. |
|
— |
Volatilitatea este mai mare în cazul vinurilor care sunt mai vechi de un an. |
|
— |
Conținutul maxim de SO2: 180 mg/l, în cazul în care conținutul de zaharuri este mai mic de 5 g/l. |
|
— |
În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare. |
|
Caracteristicile analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă în volume (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă în volume (% în volume) |
10,5 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
13,3 |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
240 |
2. Vinuri albe și roze (demidulci și dulci)
SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ
Vinuri albe: culoare galben-pai, cu nuanțe verzui-limetă, curată și strălucitoare. Arome fructate, florale și vegetale, caracteristice soiului. Gust caracterizat printr-o aciditate distinctă, o senzație de prospețime și dulceață, în funcție de tip.
Vinuri roze: culoarea căpșunii, cu nuanțe de zmeură (roz-somon, în cazul vinurilor „Crianza”), strălucitoare, curată. Arome de fructe proaspete sau de flori. Gust caracterizat prin echilibrul dintre aciditate și fruct, o senzație de prospețime și dulceață, în funcție de tip.
În ambele cazuri, aromele sunt amestecate în timpul procesului de învechire cu aroma lemnului de stejar (vanilie, note de prăjit și de afumat), iar aciditatea este integrată cu note de lemn prăjit.
|
— |
Tăria alcoolică variază în funcție de subareale și de învechire. |
|
— |
Volatilitatea este mai mare în cazul vinurilor care sunt mai vechi de un an. |
|
— |
Conținutul maxim de SO2: 180 mg/l, în cazul în care conținutul de zaharuri este mai mic de 5 g/l. |
|
— |
În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare. |
|
Caracteristicile analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă în volume (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă în volume (% în volume) |
10,5 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
25 |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
240 |
3. Vinuri roșii (seci și demiseci)
SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ
Vinurile tinere sunt purpurii, cu nuanțe de violet; vinurile „Crianza” sunt de culoare grena și cireșie; vinurile „Reserva” sunt de culoare vișinie, cu nuanțe de rubiniu; vinurile „Gran Reserva” sunt rubinii, cu nuanțe de roșcat. Arome fructate și florale tipice soiului, cu arome de stejar prăjit în cazul vinurilor „Crianza”. Vinurile „Reserva” și „Gran Reserva” sunt mai complexe, cu arome de mirodenii. Gustul este aromat, cu un conținut echilibrat de acid/alcool/tanin. Învechirea le face mai catifelate și mai persistente.
|
— |
Limitele tăriei alcoolice variază în funcție de areal și de gradul de învechire. |
|
— |
Volatilitate: vinurile seci cu o vechime mai mare de 1 an, maximum 1 g/l până la 10 % vol. și 0,06 g/l pentru fiecare grad de alcool care depășește 10 % vol. |
|
— |
SO2: maximum 140 mg/l, dacă conținutul de zaharuri este mai mic de 5 g/l. |
|
— |
În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare. |
|
Caracteristicile analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă în volume (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă în volume (% în volume) |
11,5 |
|
Aciditatea totală minimă |
3,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
13,3 |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
180 |
4. Vinuri spumante de calitate (albe sau roze)
SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ
Vinuri care, atunci când sunt servite pentru consum, eliberează în continuu dioxid de carbon sub formă de bule fine. Vinul spumant de calitate, ca și cuvée-ul său după prima fermentare, este limpede, fără particule în suspensie, și prezintă diferite nuanțe de galben sau roz. Aroma sa trebuie să aibă atribute pozitive de prospețime și de fructe, cu complexitatea rezultată din învechirea pe drojdii în timpul celei de-a doua fermentări, care se resimte îndeosebi în vinurile „Reserva” și „Gran Añada”. Vinul nu trebuie să aibă niciun defect cauzat, în special, de procesul de oxidare sau de reducție.
|
— |
În cazul limitelor nemenționate, se aplică legislația în vigoare. |
|
— |
Tăria alcoolică dobândită maximă: 13 % vol. |
|
Caracteristicile analitice generale |
|
|
Tăria alcoolică totală maximă în volume (% în volume) |
|
|
Tăria alcoolică dobândită minimă în volume (% în volume) |
11 |
|
Aciditatea totală minimă |
5,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
10,83 |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
140 |
5. Practici vitivinicole
5.1. Practici oenologice specifice
Practica de cultivare
Se consideră că plantațiile viticole încep să producă din al patrulea ciclu de creștere (sau înainte, sub rezerva autorizării).
Sunt interzise, cu excepția anumitor cazuri, plantațiile mixte în care nu este posibilă recoltarea complet separată a soiurilor.
Densitate: între 2 850 și maximum 10 000 de butuci/ha
Tăiere/Forme de conducere: tăiere în stil „gobelet” și alte variante, cordon dublu, cordon speronat, cordon unic sau unilateral, Guyot dublu (doar pentru soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc, Verdejo, Maturana blanca, Tempranillo blanco și Turruntés).
Încărcare maximă: 12 ochi/butuc; 16 în cazul soiurilor albe menționate și 14 în cazul soiului Garnacha. Se admit excepții.
Irigarea: permisă. În perioada cuprinsă între 15 august și data recoltei, irigarea trebuie efectuată numai prin utilizarea sistemelor localizate și trebuie notificată în scris cu 24 de ore înainte; irigarea cu aspersoare este permisă dacă se acordă o autorizație în acest sens; alte metode sunt interzise.
În cazul elaborării vinurilor spumante de calitate cu mențiunile „Reserva” și „Gran Añada”, culesul trebuie să fie efectuat manual, rămânând interzis culesul mecanic. În mod excepțional, în cazul vinului spumant de calitate cu mențiunea „Reserva”, este permis culesul mecanic nocturn, în anumite condiții care urmează a fi stabilite în normele aferente fiecărei campanii de recoltare.
Practică oenologică specifică
Proporția soiurilor depinde de tipurile de vin:
ROȘU: minimum 95 % soiuri roșii dacă strugurii sunt desciorchinați și 85 % în cazul strugurilor întregi.
ALB: 100 % struguri albi.
ROZE: minimum 25 % struguri roșii.
VINURI SPUMANTE DE CALITATE (ALBE ȘI ROZE): struguri albi și/sau roșii. Vinurile roze trebuie să conțină cel puțin 25 % struguri roșii.
Amestecarea opțională a culorilor strugurilor trebuie efectuată după livrare.
Caracteristicile strugurilor: sănătoși și cu o tărie alcoolică minimă de: 11 % vol. în cazul vinurilor roșii, 10,5 % vol. în cazul vinurilor albe și 9,5 % vol. în cazul vinurilor spumante de calitate.
Randamentul maxim la prelucrare:
|
— |
70 de litri/100 kg recoltă în cazul vinurilor. Randamentul poate să varieze în cazuri excepționale, în anumite limite. |
|
— |
62 de litri/100 kg recoltă în cazul vinurilor spumante de calitate. Randamentul poate să varieze în cazuri excepționale, în anumite limite. |
|
— |
65 de litri/100 kg recoltă în cazul vinurilor care poartă indicația „viñedo singular” (plai viticol). Nu este permisă nicio variație. |
Restricție relevantă pentru vinificație
Interdicții:
|
— |
Folosirea unor părți de must sau vin obținute prin presiuni necorespunzătoare pentru producerea vinurilor cu denumire protejată |
|
— |
Utilizarea de prese continue, instalații de zdrobire cu acțiune centrifugă, preîncălzirea strugurilor sau încălzirea mustului ori a vinului în prezența tescovinei pentru a forța extragerea materiei colorante |
|
— |
Folosirea bucăților de lemn de stejar în producție, învechire și depozitare |
|
— |
Amestecarea diferitelor tipuri de vin pentru a obține un vin diferit de cupajele de vinuri. |
Condiții specifice de vinificație:
|
— |
Fermentarea în baric: doar pentru vinurile albe și roze, care trebuie să rămână în baric timp de cel puțin o lună. |
|
— |
Macerare carbonică: procentajul maxim de struguri albi permis în producția de vinuri roșii este de 5 % în cazul strugurilor desciorchinați și de 15 % în cazul strugurilor întregi. |
|
— |
Vin spumant de calitate: prin metoda tradițională. Între tiraj și degorjare, vinul trebuie să stea cel puțin 15 luni consecutive în aceeași sticlă. Întregul proces de producție, inclusiv etichetarea, trebuie să se realizeze în aceeași unitate de vinificație. În timpul celei de-a doua fermentări, tăria alcoolică dobândită nu poate crește cu mai mult de 1,5 % vol. Licoarea de expediție nu poate majora tăria alcoolică dobândită cu mai mult de 0,5 % vol. După degorjare, se permite transferul fără filtrare în sticle de sticlă cu o capacitate mai mică de 0,75 l sau de cel puțin 3 litri. Acidificarea și decolorarea sunt interzise. |
5.2. Producții și randamente maxime
|
1. |
Soiuri roșii 6 500 de kilograme de struguri la hectar |
|
2. |
Soiuri roșii 45,5 hectolitri la hectar |
|
3. |
Soiuri albe 9 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
4. |
Soiuri albe 63 de hectolitri la hectar |
|
5. |
Struguri roșii pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol) 5 000 de kilograme de struguri la hectar |
|
6. |
Struguri roșii pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol) 32,5 hectolitri la hectar |
|
7. |
Struguri albi pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol) 6 922 de kilograme de struguri la hectar |
|
8. |
Struguri albi pentru vinurile „viñedo singular” (plai viticol) 44,99 hectolitri la hectar |
6. Arealul geografic delimitat
RIOJA ALTA
|
|
Comunitatea autonomă La Rioja |
|
|
Ábalos |
|
|
Alesanco |
|
|
Alesón |
|
|
Anguciana |
|
|
Arenzana de Abajo |
|
|
Arenzana de Arriba |
|
|
Azofra |
|
|
Badarán |
|
|
Bañares |
|
|
Baños de Río Tobía |
|
|
Baños de Rioja |
|
|
Berceo |
|
|
Bezares |
|
|
Bobadilla |
|
|
Briñas |
|
|
Briones |
|
|
Camprovín |
|
|
Canillas |
|
|
Cañas |
|
|
Cárdenas |
|
|
Casalarreina |
|
|
Castañares de Rioja |
|
|
Cellórigo |
|
|
Cenicero |
|
|
Cidamón |
|
|
Cihuri |
|
|
Cirueña |
|
|
Cordovín |
|
|
Cuzcurrita de Río Tirón |
|
|
Daroca de Rioja |
|
|
Entrena |
|
|
Estollo |
|
|
Foncea |
|
|
Fonzaleche |
|
|
Fuenmayor |
|
|
Galbárruli |
|
|
Gimileo |
|
|
Haro |
|
|
Hervías |
|
|
Herramélluri |
|
|
Hormilla |
|
|
Hormilleja |
|
|
Hornos de Moncalvillo |
|
|
Huércanos |
|
|
Lardero |
|
|
Leiva |
|
|
Logroño |
|
|
Manjarrés |
|
|
Matute |
|
|
Medrano |
|
|
Nájera |
|
|
Navarrete |
|
|
Ochánduri |
|
|
Ollauri |
|
|
Rodezno |
|
|
Sajazarra |
|
|
San Asensio |
|
|
San Millán de Yécora |
|
|
San Torcuato |
|
|
San Vicente de la Sonsierra |
|
|
Santa Coloma |
|
|
Sojuela |
|
|
Sorzano |
|
|
Sotés |
|
|
Tirgo |
|
|
Tormantos |
|
|
Torrecilla sobre Alesanco |
|
|
Torremontalbo |
|
|
Treviana |
|
|
Tricio |
|
|
Uruñuela |
|
|
Ventosa |
|
|
Villalba de Rioja |
|
|
Villar de Torre |
|
|
Villarejo |
|
|
Zarratón |
|
|
Provincia Burgos (Miranda de Ebro): El Ternero (enclavă) |
RIOJA ORIENTAL
|
|
Comunitatea autonomă La Rioja |
|
|
Agoncillo |
|
|
Aguilar del Río Alhama |
|
|
Albelda |
|
|
Alberite |
|
|
Alcanadre |
|
|
Aldeanueva de Ebro |
|
|
Alfaro |
|
|
Arnedillo |
|
|
Arnedo |
|
|
Arrúbal |
|
|
Ausejo |
|
|
Autol |
|
|
Bergasa |
|
|
Bergasilla |
|
|
Calahorra |
|
|
Cervera del Río Alhama |
|
|
Clavijo |
|
|
Corera |
|
|
Cornago |
|
|
El Redal |
|
|
El Villar de Arnedo |
|
|
Galilea |
|
|
Grávalos |
|
|
Herce |
|
|
Igea |
|
|
Lagunilla de Jubera |
|
|
Leza del Río Leza |
|
|
Molinos de Ocón |
|
|
Murillo de Río Leza |
|
|
Muro de Aguas |
|
|
Nalda |
|
|
Ocón (La Villa) |
|
|
Pradejón |
|
|
Préjano |
|
|
Quel |
|
|
Ribafrecha |
|
|
Rincón de Soto |
|
|
Santa Engracia de Jubera (zona de nord) |
|
|
Santa Eulalia Bajera |
|
|
Tudelilla |
|
|
Villamediana de Iregua |
|
|
Villarroya |
|
|
Comunitatea Autonomă Navarra |
|
|
Andosilla |
|
|
Aras |
|
|
Azagra |
|
|
Bargota |
|
|
Mendavia |
|
|
San Adrián |
|
|
Sartaguda |
|
|
Viana |
RIOJA ALAVESA
|
|
Provincia Álava |
|
|
Baños de Ebro |
|
|
Barriobusto |
|
|
Cripán |
|
|
Elciego |
|
|
Elvillar de Álava |
|
|
Labastida |
|
|
Labraza |
|
|
Laguardia |
|
|
Lanciego |
|
|
Lapuebla de La barca |
|
|
Leza |
|
|
Moreda de Álava |
|
|
Navaridas |
|
|
Oyón |
|
|
Salinillas de Buradón |
|
|
Samaniego |
|
|
Villabuena de Álava |
|
|
Yécora |
Plantațiile viticole situate în localitatea Lodosa, pe malul drept al fluviului Ebro, și înregistrate în registrul plantațiilor viticole ale Consiliului la data de 29 aprilie 1991 vor rămâne înregistrate pe toată durata existenței lor.
Eventuala modificare a limitelor localităților incluse în arealul de producție nu va atrage după sine eliminarea plantațiilor viticole înregistrate din registrul plantațiilor viticole.
Arealul de producție include unități geografice mai mici, care sunt identificate sub denumirea „viñedo singular” (plai viticol). Acestea sunt mai mici decât o localitate și pot fi alcătuite dintr-una sau mai multe parcele cadastrale. Butucii trebuie să aibă o vechime de cel puțin 35 de ani.
Plaiurile viticole recunoscute sunt delimitate în anexa la Ordinul APA/816/2019, din 28 iunie (Monitorul Oficial al Spaniei nr. 181 din 30 iulie) (https://www.boe.es/boe/dias/2019/07/30/pdfs/BOE-A-2019-11186.pdf), în anexa la Ordinul APA/780/2020, din 3 august (Monitorul Oficial al Spaniei nr. 214 din 8 august) (https://www.boe.es/boe/dias/2020/08/08/pdfs/BOE-A-2020-9446.pdf), în anexa la Ordinul APA/468/2021, din 5 mai (Monitorul Oficial al Spaniei nr. 115 din 14 mai) (https://www.boe.es/boe/dias/2021/05/14/pdfs/BOE-A-2021-8011.pdf și în rectificarea la Ordinul APA/468/2021, din 5 mai (Monitorul Oficial al Spaniei nr. 137 din 9 iunie) (https://www.boe.es/boe/dias/2021/06/09/pdfs/BOE-A-2021-9611.pdf); și în anexa la Ordinul APA/794/2022, din 10 august (Monitorul Oficial al Spaniei nr. 195 din 15 august) (https://www.boe.es/boe/dias/2022/08/15/pdfs/BOE-A-2022-13770.pdf).
7. Soiul/soiurile de struguri de vin
|
|
ALARIJE - MALVASÍA RIOJANA |
|
|
ALBILLO MAYOR - TURRUNTÉS |
|
|
CHARDONNAY |
|
|
GARNACHA BLANCA |
|
|
GARNACHA TINTA |
|
|
GRACIANO |
|
|
MACABEO - VIURA |
|
|
MATURANA BLANCA |
|
|
MATURANA TINTA |
|
|
MAZUELA - MAZUELO |
|
|
SAUVIGNON BLANC |
|
|
TEMPRANILLO |
|
|
TEMPRANILLO BLANCO |
|
|
VERDEJO |
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
8.1. Vin
Vinurile produse din strugurii proveniți din Rioja Alta se caracterizează prin influența specială a climei atlantice, care conferă vinurilor o tărie alcoolică moderată și o corpolență cu aciditate crescută. Din acest motiv, vinurile sunt potrivite pentru învechirea în baric. Arealul are mai puține ore de lumină în timpul ciclului de creștere decât arealul mai sudic acoperit de denumire. De asemenea, cantitatea de precipitații este mai mare, ceea ce are un efect direct asupra acidității vinului. Acești factori, împreună cu protecția asigurată de Sierra de Cantabria, îmbunătățesc caracteristicile descrise ale vinurilor, fie individuale, fie amestecate cu vinuri din alte părți ale arealului. În cazul zonei Rioja Alavesa, convergența climelor atlantică și mediteraneeană determină o tărie alcoolică mai mare a vinurilor față de cele menționate anterior. Aceste vinuri au, de asemenea, o aciditate mai scăzută și oferă mai multe posibilități, fiind adecvate atât pentru consumul imediat, cât și pentru învechire. Protecția asigurată de Sierra de Cantabria la nord este încă și mai semnificativă. Orele de lumină sunt aceleași ca și cele din Rioja Alta, în timp ce cantitatea de precipitații este mai scăzută. De asemenea, datorită posibilităților diferite pe care le oferă, aceste vinuri sunt ideale pentru producerea cupajelor de vinuri. În fine, în cazul vinurilor provenite din extremitatea sudică a arealului, Rioja Oriental, găsim precipitații mai scăzute și mai ales o climă mediteraneeană caracterizată în general prin mai mult soare. Vinurile au o tărie alcoolică mai ridicată și o aromă mai pronunțată și sunt ideale pentru realizarea amestecurilor destinate producerii de vinuri menite a fi învechite. În același timp, condițiile climatice determină producerea de vinuri care pot fi adecvate și pentru un consum imediat.
Analiza solurilor acoperă trei tipuri principale. Mai întâi, există solurile argilo-calcaroase, aflate în extremitatea nordică a arealului acoperit de denumire. Acestea reprezintă sursa de bază pentru cultivarea viței-de-vie, fiind situate între Rioja Alavesa și Rioja Alta. Apoi, în zonele Rioja Alta și Rioja Oriental, există, de asemenea, soluri aluvionare și argiloase bogate în fier, care produc vinuri cu o corpolență mai scăzută decât cele menționate anterior.
În termeni economici, vinul reprezintă 20 % din produsul intern brut al regiunii. Practicile antice de cultivare și importanța vitală a vinului în regiune se traduc printr-o dependență de durabilitatea acestui proces. Prin urmare, condițiile naturale descrise mai sus sunt exploatate la maximum. Există îndeosebi practica specială a învechirii vinurilor, care a avut ca rezultat una dintre cele mai mari concentrații de baricuri de stejar din lume.
8.2. Vin spumant de calitate
Deși denumirea este cunoscută în principal pentru producția de vinuri liniștite, unele unități de vinificație produc, totuși, vinuri spumante de calitate, folosind o metodă tradițională ce datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, acumulând astfel know-how și experiență.
Prospețimea și aciditatea sunt două elemente-cheie în producerea vinurilor spumante de calitate. Arealul denumirii este situat într-o zonă cu temperaturi mai scăzute, conform scării Winkler. Acest lucru determină cicluri de creștere scurte, care rezultă într-o maturitate fenolică corectă, fără a se atinge niveluri ridicate de tărie alcoolică, aceste caracteristici asigurând un punct de plecare ideal pentru producerea acestor vinuri.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Cadrul juridic:
|
|
În legislația națională |
Tipul condiției suplimentare:
|
|
Ambalarea în arealul geografic delimitat |
Descrierea condiției:
Vinurile cu denumirea de origine calificată „Rioja” trebuie să fie îmbuteliate doar în unitățile de vinificație înregistrate aflate în evidențele Consiliului de reglementare. În caz contrar, denumirea nu va putea fi utilizată pentru vinul respectiv.
Această cerință a fost stabilită deoarece calitatea vinului oferit în final consumatorului este supusă unui risc mai mare atunci când vinul este transportat și îmbuteliat în afara arealului de producție decât atunci când aceste operațiuni sunt efectuate în cadrul arealului. Cerința este menită să protejeze reputația deosebită a vinului Rioja prin întărirea controlului asupra calității și caracteristicilor speciale ale acestuia și protejează denumirea de origine calificată de care beneficiază toți producătorii vizați. Decizia a fost confirmată printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 mai 2000.
Cadrul juridic:
|
|
În legislația națională |
Tipul condiției suplimentare:
|
|
Dispoziții suplimentare privind etichetarea |
Descrierea condiției:
Mențiunea „RIOJA” trebuie să figureze în mod vizibil și, chiar sub „RIOJA”, trebuie să figureze următoarele elemente: mențiunea „Denominación de Origen Calificada” (denumire de origine calificată), ștampila Consiliului de reglementare, marca comercială, și denumirea sau denumirea comercială a unei unități de vinificație înregistrate sau o denumire comercială.
Termenii „baric” și „lemn” nu trebuie să fie utilizați pentru comercializarea, etichetarea și promovarea vinurilor înainte de finalizarea procesului de învechire.
Este permisă utilizarea denumirii unei regiuni sau a unei localități atunci când strugurii provin din acea zonă/localitate și când vinul este produs, învechit (după caz) și îmbuteliat în acea zonă/localitate. Cu toate acestea, cel mult 15 % din strugurii folosiți la producerea vinului pot proveni de pe plantații viticole înregistrate situate în localități care se învecinează cu regiunea sau cu localitatea în care își are sediul operatorul și trebuie să se furnizeze dovada că proporția menționată mai sus, de 15 %, va fi disponibilă în mod exclusiv pentru o perioadă de cel puțin 10 ani consecutivi.
În cazul vinurilor spumante de calitate, mențiunea „Método Tradicional” (metoda tradițională) trebuie să figureze imediat sub mențiunea care se referă la conținutul de zaharuri, cu o dimensiune a caracterelor care nu trebuie să o depășească pe cea utilizată pentru denumirea „Rioja”.
Pe eticheta care conține informațiile obligatorii, dimensiunea caracterelor utilizate pentru înscrierea mențiunii „Método Tradicional” (metoda tradițională) nu trebuie să fie mai mică de 0,3 cm.
Mențiunea „viñedo singular” (plai viticol) trebuie să figureze imediat sub denumirea care este înregistrată ca marcă comercială, cu o dimensiune, o grosime și o culoare a caracterelor care să fie echivalente cu cele utilizate pentru denumirea „Rioja”.
Fără a se aduce atingere informațiilor de mai sus, este obligatoriu să se respecte cerințele minime privind etichetarea stabilite în conformitate cu articolul 17 litera h) punctul 4 din Legea 6/2015 din 12 mai 2015 privind denumirile de origine și indicațiile geografice protejate cu aplicabilitate care depășește nivelul comunităților autonome.
Link către caietul de sarcini
https://www.mapa.gob.es/es/alimentacion/temas/calidad-diferenciada/dop-igp/htm/dop_rioja.aspx