(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Belgia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre. Prin urmare, nu ar fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Belgiei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 30 aprilie 2021, Belgia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La data de 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Belgiei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Belgia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La data de 30 aprilie 2023, Belgia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Belgia referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Belgia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Belgia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Belgia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Belgia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Belgiei a scăzut de la 5,5 % din PIB în 2021 la 3,9 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 109,1 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 105,1 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Belgiei, întrucât deficitul său public din 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Belgia ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(13)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, printre astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară implicând o reducere a veniturilor s-au numărat o reducere a accizelor la benzină și reduceri ale TVA-ului pentru contractele rezidențiale de electricitate și gaz, în timp ce printre măsurile de politică fiscal-bugetară de acest tip implicând o creștere a cheltuielilor s-au numărat o acoperire extinsă a tarifului social la energie electrică și gaze naturale pentru gospodăriile vulnerabile, transferuri generale de venituri către gospodării direct prin facturile lor la energie electrică și gaze („pachetul privind energia”), transferuri forfetare alocate (pentru gospodăriile care utilizează păcură, propan sau combustibil sub formă de pelete) și sprijin direct pentru a ajuta întreprinderile care se confruntă cu creșterea costurilor energiei. Costul măsurilor respective a fost compensat parțial de noi impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, în special în sectoarele energiei electrice și petrolului. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 0,9 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,5 % din PIB în 2022, de la 3 % în 2021.

(14)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Belgia (7) să utilizeze mecanismul pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând în același timp o politică fiscal-bugetară prudentă. În plus, Consiliul a recomandat Belgiei să mențină investițiile finanțate la nivel național.

(15)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost expansionistă, fiind de – 2 % din PIB. Conform recomandării Consiliului, Belgia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2022 (0,2 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Belgia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,9 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (costuri bugetare nete suplimentare de 0,8 % din PIB în comparație cu 2021), precum și costurile legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În același timp, creșterea cheltuielilor curente, determinată în special de indexarea automată a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public și de creșterea structurală a altor cheltuieli, reflectând în special îmbătrânirea populației, a contribuit, de asemenea, la creșterea cheltuielilor curente primare nete. Prin urmare, această contribuție expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor adoptate pentru a aborda consecințele economice și sociale al creșterii prețurilor la energie, precum și costurilor legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, Belgia nu a limitat într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru anul 2023 și perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 1 % în 2023 și cu 1,7 % în 2024. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB–ului real ar urma să fie de 1,2 % în 2023 și de 1,4 % în 2024.

(17)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 5,1 % din PIB în 2023. Creșterea din 2023 reflectă în principal creșterea cheltuielilor curente permanente, în special ca urmare a indexării automate a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public, precum și a îmbătrânirii populației, impactul bugetar al unei scăderi temporare a contribuțiilor sociale ale întreprinderilor în prima jumătate a anului 2023 și o reformă a impozitării produselor energetice rezidențiale având drept rezultat creșterea deficitului. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 105,1 % la sfârșitul anului 2022 la 106,7 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va atinge 5 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere ușor mai mică a datoriei publice în PIB, de 106 %, la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează unui PIB nominal preconizat pentru 2023 ușor mai ridicat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023.

(18)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri prelungite din 2022, în special o reducere a accizelor la benzină care s-a încheiat la 31 martie 2023, reduceri ale TVA-ului pentru contractele rezidențiale de electricitate și gaz, o extindere a acoperirii tarifului social la produsele energetice, pachetul privind energia, transferuri forfetare alocate (pentru gospodăriile care utilizează alte surse de încălzire decât gazul și energia electrică) și sprijinul direct pentru a ajuta întreprinderile care se confruntă cu creșterea costurilor energiei. Costul măsurilor respective continuă să fie compensat parțial de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume de impozitele aplicate în sectoarele energiei electrice și petrolului, care sunt în vigoare din 2022, și de un impozit din 2023 aplicat unui operator de rețea internațională de gaze (Fluxys). Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,4 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile, deși multe din ele mențin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,2 % din PIB în 2022). Se preconizează că costul bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina va rămâne stabil în comparație cu 2022. În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 0,5 % din PIB.

(19)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Belgiei să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (12), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor energiei, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Belgia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Belgiei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(20)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 1,1 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (– 2 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,7 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Prin urmare, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în exces față de creșterea potențială a producției pe termen mediu nu se datorează sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este, de asemenea, determinată de creșteri permanente ale salariilor din sectorul public și ale prestațiilor sociale (ca urmare a indexării acestor salarii și prestații), de creșterea structurală a cheltuielilor curente generate de îmbătrânirea populației, de o reformă a impozitării contractelor de energie rezidențiale și de o scădere temporară a contribuțiilor sociale ale întreprinderilor în prima jumătate a anului 2023. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 0,3 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,1 puncte procentuale (13). Prin urmare, Belgia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și intenționează, de asemenea, să își mențină investițiile finanțate la nivel național. Belgia intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi proiectele de investiții în renovarea clădirilor, mobilitatea durabilă și decarbonizarea sectorului energetic, precum și investiții-cheie pentru a accelera tranziția digitală, inclusiv digitalizarea administrației publice, promovarea incluziunii digitale și consolidarea securității cibernetice, care sunt finanțate din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(21)

În Programul de stabilitate pentru 2023 se estimează că deficitul public va scădea la 4,2 % din PIB în 2024. Scăderea din 2024 reflectă, de asemenea, retragerea măsurilor temporare de sprijin care au fost adoptate în contextul creșterii prețurilor la energie. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 107,1 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 4,7 % din PIB. Acesta este mai mare decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza măsurilor de reducere a deficitului care nu au fost încă specificate în Programul de stabilitate pentru 2023, care se ridică la 0,2 % din PIB (prin urmare, acestea nefiind luate în considerare în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023) și a unei proiecții mai puțin favorabile a veniturilor publice, în special în ceea ce privește impozitul pe profit. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 107,3 % la sfârșitul anului 2024.

(22)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin în domeniul energiei în 2024. În prezent, Comisia presupune, de asemenea, că vor fi eliminate treptat toate măsurile de sprijin în domeniul energiei în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(23)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,7 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) nu ar trebui să depășească 2 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 0,4 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este conformă cu recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Dacă această creștere va fi confirmată, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.

(24)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește cu 2,7 % în 2024, cifră mai mare decât rata de creștere recomandată.

(25)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va crește de la 2,9 % din PIB în 2023 la 3,1 % din PIB în 2024. Investițiile mai mari reflectă creșterea investițiilor finanțate la nivel național și a investițiilor finanțate de Uniune, și anume prin mecanism. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre aceste reforme și investiții se numără un proiect de reformă fiscală a sistemului de impozitare și de prestații sociale care vizează stimularea ocupării forței de muncă și a activității economice, promovând astfel sustenabilitatea finanțelor publice, precum și o reformă a pensiilor (astfel cum se prevede în planul de redresare și reziliență) pentru a îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii. În plus, planul de redresare și reziliență intenționează să intensifice eforturile de consolidare a investițiilor publice în vederea accelerării tranziției verzi și a celei digitale, inclusiv prin punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență.

(26)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea la 3,3 % din PIB în 2025 și la 2,9 % din PIB în 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 107,1 % la sfârșitul anului 2024 la 107,8 % până la sfârșitul anului 2026.

(27)

Belgia se confruntă cu provocări substanțiale în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice. Aceste provocări se referă atât la nivelul ridicat al datoriei publice, cât și la înrăutățirea preconizată, în condițiile menținerii politicilor actuale, a impactului cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației asupra finanțelor publice în contextul îmbătrânirii rapide a populației. Raportul din 2021 al Comisiei privind îmbătrânirea populației estimează o creștere de 3,6 puncte procentuale din PIB până în 2040 și de 5,4 puncte procentuale din PIB până în 2070 a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, în principal din cauza cheltuielilor cu pensiile și cu îngrijirea pe termen lung. Se estimează că cheltuielile cu pensiile vor crește cu 3 puncte procentuale din PIB în perioada 2019-2070, comparativ cu media de 0,1 puncte procentuale din PIB în zona euro. În cazul Belgiei, cea mai mare parte a creșterii preconizate ar avea loc deja până în 2040, când cheltuielile cu pensiile ar crește cu 2,7 puncte procentuale din PIB, ajungând la 14,9 % din PIB. Planul de redresare și reziliență al Belgiei include o reformă a pensiilor care urmărește să contribuie la abordarea acestei provocări, alături de alte obiective, cum ar fi îmbunătățirea sustenabilității sociale a sistemului, stimularea persoanelor să rămână active pe piața forței de muncă după îndeplinirea condițiilor de pensionare anticipată și asigurarea unei mai mari convergențe între sistemele de pensii și în cadrul acestora. În ceea ce privește îngrijirea pe termen lung, cheltuielile publice s-au ridicat la 2,2 % din PIB în 2019 (media Uniunii fiind de 1,7 %), ceea ce a făcut ca Belgia să fie una dintre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru îngrijirea pe termen lung din Uniune. Se preconizează că, până în 2070, cheltuielile pentru îngrijirea pe termen lung vor crește în continuare, ajungând la 4,3 % din PIB în scenariul de referință. Cu toate acestea, costurile respective ar putea crește la 6,0 % din PIB în cele mai negative scenarii (16). Dovezile sugerează o posibilă utilizare excesivă a îngrijirii rezidențiale și instituționalizarea inutilă sau prematură a persoanelor în vârstă. Datele disponibile sugerează că numărul persoanelor în vârstă plasate inutil sau cel puțin prematur într-o unitate de îngrijire rezidențială rămâne ridicat, deși a fost în scădere în ultimul deceniu. În special, datele au evidențiat faptul că ponderea persoanelor afectate de această problemă a fost ridicată în Bruxelles și în Valonia. Entitățile federate, cărora le-a fost transferată responsabilitatea pentru îngrijirea pe termen lung începând cu 2019, au inițiat reforme menite să îmbunătățească utilizarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a diferitelor structuri de îngrijire, în special pentru a evita și a întârzia instituționalizarea inutilă sau prematură. Cu toate acestea, ele nu se concentrează suficient pe abordarea provocării reprezentate de sustenabilitatea finanțelor publice.

(28)

În pofida reformelor recente, sarcina fiscală (contribuțiile la asigurările sociale și impozitarea veniturilor salariale) din Belgia rămâne cu mult peste media Uniunii la toate nivelurile salariale, cu excepția lucrătorilor cu salarii foarte mici (50 % din medie), ceea ce poate descuraja persoanele să lucreze. Au fost introduse unele măsuri de creștere a venitului net al persoanelor cu venituri salariale mici, cum ar fi bonusul pentru ocuparea unui loc de muncă (în Flandra) și prestațiile pentru exercitarea unei activități profesionale pentru șomerii de lungă durată sau pentru mobilitatea interregională (la nivel federal). Cu toate acestea, măsurile menționate sporesc și mai mult rata marginală de impozitare ridicată pentru persoanele cu venituri medii inferioare („capcana salariului mic”), ceea ce poate descuraja investițiile în învățarea pe tot parcursul vieții, precum și creșterea numărului de ore lucrate. Prestațiile de șomaj sunt nelimitate în timp și nu sunt acordate în funcție de resurse pentru șomerii de lungă durată. În plus, mai multe prestații sociale nemonetare sunt legate de statutul de șomaj al beneficiarilor, ceea ce poate contribui la nivelul existent de inactivitate, șomaj și la fenomenul capcanei salariului mic. O revizuire amplă a sistemului de prestații sociale ar îmbunătăți transparența în ceea ce privește stimulentele pentru muncă și ar putea contribui la creșterea eficacității politicilor de activare.

(29)

Utilizarea pe scară largă a cheltuielilor fiscale, parțial pentru a contrabalansa ratele ridicate de impozitare, creează ineficiențe și tinde să favorizeze anumite tipuri de remunerații și cheltuieli. Acest lucru conduce la denaturări economice, sociale și de mediu. Schemele speciale, cum ar fi bonurile de masă, subvențiile pentru navetă sau scutirea de la plata impozitului reținut la sursă pentru orele suplimentare, munca în domeniul cercetării și dezvoltării și munca de noapte/în schimburi sunt costisitoare pentru buget și s-a constatat că creează ineficiențe. Unele deduceri ale impozitului pe venitul persoanelor fizice (de exemplu, deducerea cupoanelor pentru servicii) aduc beneficii disproporționate persoanelor cu venituri ridicate. Există încă stimulente fiscale pentru investițiile imobiliare la nivel federal (valori cadastrale care subestimează venitul real din chirii, deductibilitatea dobânzilor pentru împrumuturile destinate locuințelor secundare) și la nivel regional („chèque-habitat” în Valonia). Aceste stimulente fiscale denaturează alocarea resurselor și pot genera investiții excesive induse fiscal în anumite tipuri de active. Subvențiile fiscale cu impact negativ asupra mediului au înregistrat o creștere. Reducerea cotei de TVA la energie electrică și gaze pentru contractele rezidențiale, deși oferă sprijin gospodăriilor, continuă să favorizeze combustibilii fosili pe termen lung și descurajează diversificarea suplimentară și economiile de energie. În contextul creșterii congestionării traficului și a problemelor legate de poluarea aerului, taxele pe transport și taxele pe poluare par să fie în continuare insuficient utilizate. Se preconizează că, dacă va fi adoptată și pusă în aplicare, reforma fiscală mai amplă pe care guvernul intenționează să o introducă treptat până în 2024 va reduce sarcina fiscală asupra veniturilor salariale și unele dintre distorsiuni.

(30)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Belgiei este în curs, însă există un risc crescut de întârzieri. Belgia nu a depus încă o cerere de plată. Va fi necesară o guvernanță eficace pentru a permite o punere în aplicare rapidă și constantă. Se preconizează că planul de redresare și reziliență va fi revizuit în 2023, pentru a include, printre altele, un capitol dedicat planului REPowerEU, ținând seama totodată de revizuirea în sens descendent a cuantumului maxim al granturilor acordate Belgiei în cadrul mecanismului. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Belgiei în domeniile energiei și tranziției verzi. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, la data de 31 martie 2023, Belgia și-a exprimat intenția de a solicita un sprijin suplimentar sub forma unui împrumut în valoare de 1 024 900 000 EUR în cadrul mecanismului. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(31)

Comisia a aprobat toate documentele de programare ale politicii de coeziune a Belgiei în 2022, cu excepția Fondului european de dezvoltare regională pentru regiunea Bruxelles-Capitală, care a fost adoptat în 2023. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Belgia.

(32)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele aferente politicii de coeziune, Belgia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de piața forței de muncă, sistemul de educație, politica energetică și tranziția verde. Rata locurilor de muncă vacante din Belgia este în prezent una dintre cele mai ridicate din Uniune, iar angajatorii întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți în ceea ce privește angajarea de persoane cu competențele adecvate. Cu toate acestea, disparitățile regionale în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă sunt semnificative. Deficitul de forță de muncă este ridicat atât în profesiile cu un nivel scăzut de calificare, cât și în cele de înaltă calificare, fiind afectate mai multe sectoare, inclusiv tehnologiile informației și comunicațiilor, locurile de muncă profesionale, tehnice și științifice, sectorul ospitalității și cel al îngrijirii sănătății. Numărul absolvenților, în special al femeilor, în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) rămâne scăzut, iar ponderea lor este în creștere lentă, în pofida planurilor de acțiune specifice STEM. Necorelarea competențelor se explică și prin participarea scăzută la învățarea în rândul adulților. Este posibil ca stimulentele actuale pentru învățarea în rândul adulților să nu ajungă la persoanele cu un nivel scăzut de educație, pentru care actualizarea competențelor ar putea oferi oportunități de angajare mai bune. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Abordarea deficitului de forță de muncă și a necorelării competențelor este o pârghie esențială pentru abordarea transformării digitale și pentru facilitarea tranziției verzi, precum și pentru atingerea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă și competențele.

(33)

Pe lângă reducerea factorilor care descurajează munca proveniți din sistemul fiscal și de prestații sociale, măsurile de activare mai eficace și mai specifice ar putea contribui la deblocarea potențialului ridicat al forței de muncă care este neexploatat și la atenuarea deficitului tot mai mare de forță de muncă și de competențe. Grupurile defavorizate, inclusiv persoanele cu un nivel scăzut de educație, cele care provin dintr-un context de migrație sau cele cu dizabilități, sunt mai puțin integrate pe piața forței de muncă. Există, în medie, o rată scăzută de tranziție de la șomaj sau inactivitate la ocuparea unui loc de muncă. Acest lucru sugerează că există încă posibilitatea de a consolida eficacitatea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, în special prin evaluări mai sistematice și parcursuri integrate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care se confruntă cu obstacole multiple în găsirea unui loc de muncă. Continuarea politicilor de stimulare a reintegrării lucrătorilor aflați în concediu medical de lungă durată, în special din cauza epuizării și a depresiei (25 % din cazuri), care depășesc în prezent cu mult numărul șomerilor, va fi, de asemenea, necesară pentru a crește și mai mult rata de ocupare a forței de muncă.

(34)

În ceea ce privește deficitul de forță de muncă și necorelarea competențelor, există preocupări cu privire la performanța și echitatea sistemului de învățământ, având în vedere, de asemenea, nivelul ridicat al cheltuielilor publice pentru educație. Decalajul în ceea ce privește rezultatele educaționale este strâns legat de mediul socioeconomic și de contextul de migrație al elevilor sau studenților și se numără printre cele mai ridicate din Uniune, ceea ce duce la inegalități în educație. Creșterea relevanței și a atractivității pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale va juca un rol esențial. Consolidarea profesiei de cadru didactic prin asigurarea unei mai bune formări inițiale și a dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, precum și prin dezvoltarea unor parcursuri profesionale mai flexibile și mai atractive, ar contribui la reducerea deficitului tot mai mare de cadre didactice calificate, care riscă să accentueze și mai mult inegalitățile existente în materie de educație. Recent, au fost luate unele măsuri sau sunt planificate măsuri pentru consolidarea profesiei de cadru didactic. Va fi esențial să se continue și să se monitorizeze punerea în aplicare a acestor măsuri și impactul lor.

(35)

Aproximativ 70 % din consumul intern brut de energie al Belgiei este acoperit de importurile de combustibili fosili. În 2021, petrolul a asigurat 45 % din mixul energetic al Belgiei, iar gazele naturale 23 %. Consumul de gaze naturale al Belgiei a scăzut cu 15 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, atingând astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (17). Belgia ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (18). Energia din surse regenerabile reprezenta doar 13 % din consumul final de energie în 2021. Pentru a reflecta obiectivele mai ambițioase ale Uniunii, Belgia va trebui să își sporească în mod semnificativ obiectivul în materie de energie din surse regenerabile până în 2030, care este în prezent de 17,5 % și este considerat ca nefiind suficient de ambițios în evaluarea Comisiei din 2020. Pentru a face față reducerii planificate a energiei nucleare și creșterii preconizate a cererii de energie electrică, eficiența energetică și ponderea energiei electrice din surse regenerabile vor trebui să crească în mod semnificativ. Cu toate acestea, dezvoltarea de proiecte legate de energia eoliană terestră și extinderea aferentă a rețelei electrice sunt grav afectate în continuare de nivelul scăzut de acceptare din partea publicului și de întârzieri mari legate de procedurile de acordare a autorizațiilor, în special din cauza procedurilor repetitive și îndelungate aferente căilor de atac. Se pot lua măsuri suplimentare pentru a accelera instalarea centralelor de energie eoliană terestră și consolidarea aferentă a rețelei. Amenajarea teritoriului și revizuirea normelor privind distanța minimă a turbinelor eoliene față de aeroporturi, radare și zone militare ar putea elibera mai mult spațiu pentru energia eoliană. În plus, autorizarea ar putea fi facilitată prin acordarea statutului de interes public superior proiectelor de infrastructură eoliană și celor privind infrastructura de rețea și prin tratarea mai rapidă a apelurilor. Participarea municipalităților și a cetățenilor la proiectele privind producerea energiei din surse regenerabile ar putea spori acceptabilitatea la nivel local.

Extinderea instalațiilor solare de pe acoperișuri (atât instalații la scară mică, cât și instalații de mari dimensiuni) ar putea fi stimulată în continuare prin adoptarea unor reforme care să prevadă cerințe obligatorii pentru clădirile publice și comerciale mari, stimulente pentru proprietari și cadre juridice care să faciliteze partajarea energiei. În plus, ar putea fi promovate autoconsumul și flexibilitatea cererii. Dezvoltarea proactivă a unor planuri de investiții mai integrate și mai coerente pentru rețelele de energie electrică pe zece ani ar putea evita întârzierile în conectarea noilor proiecte de energie eoliană (și a altor surse regenerabile), precum și a utilizatorilor finali (pompe de căldură, puncte de încărcare pentru automobilele electrice) și ar trebui să anticipeze creșterea preconizată a consumului industrial de energie electrică.

(36)

Noi reforme de politică și investiții suplimentare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industrial, al construcțiilor și al transporturilor ar contribui la reducerea dependenței generale ridicate a Belgiei de importurile de combustibili fosili. Câștigurile în materie de eficiență energetică în industrie ar putea fi stimulate prin îmbunătățirea acordurilor voluntare, prin introducerea unor planuri de economisire a energiei și de decarbonizare pentru cei mai mari utilizatori de combustibili fosili, prin stimularea electrificării și a utilizării pompelor de căldură industriale și prin integrarea în continuare a metodelor de producție circulare. Belgia riscă să nu își atingă obiectivele în materie de renovare și de eficiență energetică pentru 2030. Provocarea privind reducerea consumului de combustibili fosili în clădiri este încă considerabilă. Prin urmare, eforturile actuale în materie de investiții în renovările energetice ar trebui intensificate și completate cu reforme ale politicilor, cum ar fi interzicerea combustibililor fosili în construcțiile noi, obligativitatea ca renovările să vizeze eficiența din punct de vedere energetic, eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili și orientarea stimulentelor către soluții de încălzire cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi pompele de căldură și rețelele de căldură alimentate cu energie recuperată și din surse regenerabile. Acest lucru ar trebui să fie corelat cu adaptarea educației și a formării la noile competențe tehnice verzi relevante și cu asigurarea unui număr suficient de tehnicieni și lucrători în construcții calificați în mod corespunzător. În domeniul transporturilor, ponderea ridicată a utilizării autoturismelor personale reprezintă o mare parte din consumul de petrol din Belgia. Promovarea „mobilității ușoare” (de exemplu, mersul cu bicicleta și mobilitatea partajată) și a utilizării transportului public ar contribui la reducerea utilizării autoturismelor personale și a costurilor generate de congestionarea traficului rutier. În 2022, a crescut ponderea mersului cu bicicleta ca metodă de deplasare la locul de muncă, în special în Flandra și la Bruxelles, datorită investițiilor continue în infrastructura pentru biciclete, a inițiativelor de promovare și a stimulentelor specifice. Cu toate acestea, există încă posibilitatea de a încuraja în mai mare măsură această formă de mobilitate ușoară prin investiții în infrastructura pentru biciclete și în siguranța rutieră pentru bicicliști. Utilizarea transportului public nu s-a redresat încă pe deplin după criza provocată de pandemia de COVID-19 și ar putea fi promovată în continuare prin îmbunătățirea serviciilor suburbane și interurbane, prin investiții în reînnoirea flotei și prin creșterea frecvenței serviciilor.

(37)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, au fost raportate deficite de forță de muncă pentru mai multe profesii care necesită competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv în domeniul ingineriei civile și al exploatării centralelor electrice.

(38)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (19) său se reflectă în recomandarea 1.

(39)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Belgia, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Bulgaria ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre. Prin urmare, nu ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La data de 15 octombrie 2021, Bulgaria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 4 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Bulgariei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Bulgaria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La data de 5 mai 2023, Bulgaria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de convergență pentru 2023, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Bulgaria cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Bulgaria. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Bulgaria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Bulgaria a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Bulgaria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Bulgariei a scăzut de la 3,9 % din PIB în 2021 la 2,8 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 23,9 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 22,9 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. În acest raport a fost analizată situația bugetară a Bulgariei, întrucât se estimează că deficitul său public va depăși 3 % din PIB în 2023. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023. Bulgaria ar trebui să țină seama de acest lucru la dezbaterea și execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea bugetului său pentru 2024.

(13)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de reducere a veniturilor au inclus reducerea cotelor taxei pe valoarea adăugată pentru încălzire și gaze și reducerea accizelor la electricitate și gaze naturale și lichide, în timp ce măsurile de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus subvenții pentru consumatorii non-casnici și pentru operatorii de sisteme de distribuție a energiei electrice pentru consumul de energie electrică, pentru consumatorii casnici pentru consumul de gaze naturale, precum și pentru întreprinderile de termoficare. Costul măsurilor respective a fost compensat parțial de noi impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, și anume de o taxă temporară aplicată întreprinderilor de stat din sectorul energetic. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 1,5 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 1,0 % din PIB în 2022, de la 3,7 % în 2021.

(14)

La data de 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Bulgaria (7) să aplice o orientare fiscal-bugetară favorabilă, inclusiv prin intermediul impulsului oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să mențină investițiile finanțate la nivel național. În plus, Consiliul a recomandat Bulgariei să țină sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(15)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost favorabilă, fiind de – 1,2 % din PIB, așa cum recomandase Consiliul. Așa cum a recomandat Consiliul, Bulgaria a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,8 % din PIB în 2022 (0,9 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,5 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Bulgaria a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,8 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (costuri bugetare nete suplimentare de 0,9 % din PIB), precum și costurile legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Bulgaria a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de convergență pentru 2023 este mai favorabil decât previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru 2023 și perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 1,8 % în 2023 și cu 3,3 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mică a PIB-ului real, de 1,5 % în 2023 și de 2,4 % în 2024, în principal din cauza formulării în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 a unei ipoteze mai pesimiste privind evoluția stocurilor, în pofida unei proiecții mai favorabile privind exporturile și importurile în 2023. Pentru 2024, creșterea mai mică a PIB-ului real estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se datorează în principal diferențelor negative mari dintre contribuțiile consumului privat, ale investițiilor și ale exporturilor.

(17)

În Programul său de convergență pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 6,1 % din PIB în 2023. Conform Programului de convergență pentru 2023, creșterea deficitului în 2023 reflectă, în principal, măsurile adoptate pentru majorarea pensiilor și a salariilor, impactul indexării pensiilor pentru a ține seama de inflație și de salariul mediu, cheltuielile mai mari pentru politicile sociale, de sănătate și din domeniul educației și cheltuielile naționale mai mari cu investițiile publice. Programul nu include nicio altă modificare de politică sau vreo altă măsură de consolidare, întrucât bugetul pentru 2023 care ar putea include astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară nu fusese adoptat până la data transmiterii Programului de convergență. Potrivit Programului de convergență pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 22,9 % la sfârșitul anului 2022 la 26,6 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că deficitul public va atinge 4,8 % din PIB în 2023. Această cifră este mai mică decât deficitul preconizat în Programul de convergență pentru 2023, în principal din cauza faptului că se estimează că se vor efectua investiții publice mai reduse și se vor obține venituri mai mari atât din impozite, cât și de la Uniune. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 25 %, la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează faptului că se preconizează un deficit mai mic și că se utilizează ipoteze diferite privind punerea în aplicare a mecanismului și plățile din acesta.

(18)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri care continuă să fie puse în aplicare din 2022, în special în subvenții pentru consumatorii non-casnici. Costul măsurilor respective este în continuare parțial compensat de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume de contribuția de solidaritate impusă în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului (10). Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,8 % din PIB (11). Măsurile din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 1,0 % din PIB.

(19)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022 (12), Consiliul a recomandat Bulgariei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră (13), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Bulgaria ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Bulgariei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(20)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 3,1 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (– 1,2 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 1,9 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este urmarea acordării unui sprijin specific gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile pentru a face față creșterilor prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se prevede că Bulgaria va finanța investițiile suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și își va menține investițiile finanțate la nivel național. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 1,9 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,1 puncte procentuale (14).

(21)

În Programul de convergență pentru 2023 se estimează că deficitul public va scădea la 4,7 % din PIB în 2024. Scăderea din 2024 reflectă, în principal, creșterea veniturilor din partea Uniunii și eliminarea treptată a măsurilor de sprijin în domeniul energiei. În conformitate cu Programul de convergență pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 30,7 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 4,8 % din PIB. Aceste estimări sunt în mare măsură în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de convergență pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 28,1 %, la sfârșitul anului 2024.

(22)

Programul de convergență pentru 2023 prevede eliminarea treptată a majorității măsurilor de sprijin din domeniul energiei până în 2024. În prezent, Comisia estimează că în 2024 costul net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei va reprezenta 0,1 % din PIB în 2024, comparativ cu 0,8 % din PIB în 2023. Aceste estimări se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie. Măsurile de sprijin în domeniul energiei care sunt planificate în prezent să rămână în vigoare în 2024 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile vulnerabile. Acestea nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice.

(23)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (15). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,5 % din PIB, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (16) nu ar trebui să depășească 4,6 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 0,8 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este conformă cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Dacă această creștere va fi confirmată, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.

(24)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 5,4 % în 2024, cifră mai mare decât rata de creștere recomandată. Ajustarea preconizată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 este mai mică decât economiile rezultate din eliminarea treptată integrală a măsurilor de sprijin în domeniul energiei, lucru datorat, în principal, impactului anualizat al creșterilor pensiilor și al creșterilor planificate ale unora dintre salariile din sectorul public care fac mai mult decât să anuleze impactul pozitiv al eliminării treptate a măsurilor de sprijin în domeniul energiei.

(25)

În conformitate cu Programul de convergență pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va crește de la 4 % din PIB în 2023 la 4,6 % din PIB în 2024. Investițiile mai mari reflectă creșterea investițiilor finanțate la nivel național și a investițiilor finanțate de Uniune, și anume prin mecanism.

(26)

Programul de convergență pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de convergență pentru 2023, se estimează că deficitul public va crește la 4,9 % din PIB în 2025 și la 5 % din PIB până în 2026. Prin urmare, nu este planificat ca deficitul public să revină la o cifră situată sub 3 % din PIB pe durata programului. Conform Programului de convergență pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 30,7 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 37,1 % din PIB la sfârșitul anului 2026.

(27)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Bulgariei este în curs, însă există un risc crescut de întârzieri. Bulgaria a prezentat o cerere de plată, care se referă la 22 de jaloane și ținte din plan și presupune o plată în valoare totală de 1,37 miliarde EUR. Nivelul ridicat de instabilitate guvernamentală a dus la întârzieri în ceea ce privește reformele legislative esențiale, cum ar fi cele privind achizițiile publice, combaterea corupției și răspunderea procurorului general. Lipsa stabilității politice și a capacității administrative s-a tradus, de asemenea, într-o încetinire a activității de punere în aplicare a mai multor investiții importante în domeniul energiei și al transporturilor și prin punerea sub semnul întrebării a unor aspecte-cheie ale planului, și anume decarbonizarea sectorului energetic. Transmiterea celei de a doua cereri de plată a fost amânată și se prevede în prezent să fie efectuată în septembrie 2023. Cu toate acestea, există un risc semnificativ ca mai multe obiective de etapă și ținte legate de reformele-cheie să nu fie atinse când se va trimite cererea. Activitatea de elaborare a addendumului la plan și a capitolului privind REPowerEU este în curs. Din cauza situației politice, nu este clar când se va finaliza elaborarea acestora. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Bulgariei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(28)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Bulgaria, cu excepția priorității legate de Fondul pentru o tranziție justă și a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, care sunt cruciale pentru atenuarea impactului tranziției regiunilor carbonifere. Adoptarea programelor politicii de coeziune și punerea lor în aplicare rapidă în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Bulgaria.

(29)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Bulgaria se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de decarbonizarea economiei și de producția de energie.

(30)

Bulgaria are în continuare economia cu cel mai ridicat nivel de emisii de dioxid de carbon din Uniune, cu o intensitate a gazelor cu efect de seră de peste patru ori mai mare decât media Uniunii. În 2021, ponderea combustibililor fosili în mixul energetic al Bulgariei a fost de 63 %, cărbunele reprezentând o pondere de 26 %, energia nucleară 22 %, iar energia din surse regenerabile 15 % (procent mai mic decât media Uniunii, de 18 %, pentru energia din surse regenerabile). Planul de redresare și reziliență al Bulgariei include o reformă a cadrului strategic pentru decarbonizarea economiei, în special a sectorului energetic. Această reformă include elaborarea de scenarii și recomandări de către Comisia pentru tranziția energetică și adoptarea ulterioară, de către Adunarea Națională, a unei foi de parcurs către neutralitatea climatică, în care să se prevadă data finală pentru eliminarea cărbunelui/lignitului, care trebuie să aibă loc cel târziu până în 2038. Deși Comisia pentru tranziția energetică a fost înființată în 2022, s-a tergiversat elaborarea raportului său de recomandare. În plus, Adunarea Națională a adoptat, în ianuarie 2023, o rezoluție prin care obligă guvernul să renegocieze angajamentele de decarbonizare ale Bulgariei, inclusiv o investiție în stocarea energiei electrice, prevăzute în planul său de redresare și reziliență.

(31)

Bulgaria a demonstrat un nivel ridicat de securitate a aprovizionării cu gaze în contextul unor circumstanțe dificile, în special al întreruperii aprovizionării sale cu gaze din Rusia la scurt timp după invadarea Ucrainei. Bulgaria a reușit să obțină contracte pe termen scurt pentru livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Grecia. Interconexiunea de gaze dintre Grecia și Bulgaria (IGB) a devenit operațională în octombrie 2022. Acest lucru a permis Bulgariei să primească integral volumul de gaze contractate din Azerbaidjan (1 miliard de metri cubi/an, cantitate ce acoperă aproximativ 30 % din consumul intern). Ponderea gazelor în mixul energetic a fost de 14 %, mai mică decât media Uniunii, de 23 %. Industria rămâne cel mai mare consumator de gaze, cu o pondere de 42 %, incluzând aici utilizările neenergetice. Sistemele de termoficare din marile orașe Sofia și Plovdiv se bazează pe gazele naturale, consumul acestora reprezentând aproximativ o treime din consumul total de gaze naturale al Bulgariei. Consumul de gaze naturale al Bulgariei a scăzut cu 22 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (17). Bulgaria este încurajată să depună în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (18).

(32)

În ceea ce privește energia din surse regenerabile, Bulgaria nu a eliminat încă barierele din calea instalării infrastructurilor de energie din surse regenerabile și a conectării acestora la rețea, care fac parte dintr-un angajament asumat în cadrul planului său de redresare și reziliență. În ianuarie 2023, Comisia a inițiat o acțiune împotriva Bulgariei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru netranspunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (19). Un accent sporit pe stocarea energiei ar contribui la accelerarea implementării energiei din surse regenerabile la nivelul întregii rețele în Bulgaria. În plus, îmbunătățirea gestionării rețelei pentru a o face mai flexibilă ar putea facilita integrarea instalațiilor suplimentare de energie din surse regenerabile. În același timp, Bulgaria ar trebui să continue dezvoltarea interconexiunilor energetice cu o capacitate suficientă cu țările învecinate. Investițiile în infrastructura pentru combustibili fosili trebuie să se limiteze la strictul necesar și să fie concepute în așa fel încât să fie adaptate exigențelor viitorului, pentru ca să se evite situația în care, utilizând intensiv tehnologii care nu sunt coerente cu obiectivele climatice sau care duc la creșterea costurilor tranziției energetice, devine dificil să se renunțe la ele.

(33)

Planul de redresare și reziliență al Bulgariei include investiții în valoare de peste 1 miliard EUR care vizează îmbunătățirea eficienței energetice atât în clădirile publice, cât și în cele private, cererile de oferte pentru efectuarea proiectelor la fața locului fiind în curs. Instituirea fondului național de decarbonizare, preconizată pentru 2023, este esențială pentru realizarea strategiei pe termen lung a Bulgariei de renovare a parcului său imobiliar, precum și pentru atragerea mai multor investiții private, prin adaptarea abordării sale cu privire la programele de renovare. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda din punct de vedere structural sărăcia energetică, în special prin scheme și asistență tehnică și administrativă specifice pentru a reflecta nevoile grupurilor vulnerabile. Pentru ca Bulgaria să respecte obiectivele pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, va fi necesar un nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și stabilirea unor ținte mai ridicate privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică.

(34)

Din 2005 și până în 2021, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul intern, cu excepția aviației, au crescut cu 19,5 % în Bulgaria, în timp ce în Uniune au scăzut, în medie, cu 7,5 %. Aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării sunt generate de sectorul respectiv. Rata utilizării autoturismelor cu emisii zero este scăzută, la fel ca și densitatea punctelor publice de încărcare cu energie electrică din Bulgaria. În ceea ce privește dezvoltarea secțiunii bulgare a rețelei transeuropene de transport, s-au înregistrat întârzieri, în special referitor la infrastructura feroviară: acest lucru obstrucționează multimodalitatea și potențialul de îmbunătățire a eficienței și durabilității transporturilor. Poluarea atmosferică constituie un risc semnificativ pentru sănătatea populației Bulgariei.

(35)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, în Bulgaria au fost raportate deficite de forță de muncă în cazul unei serii de profesii care necesitau competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde (20). Din Fondul social european Plus au fost alocate 152 de milioane EUR pentru măsuri de promovare a competențelor și a locurilor de muncă verzi pentru perioada 2021-2027. Fondul pentru o tranziție justă oferă, de asemenea, ocazia de a aborda dimensiunea socială a tranziției verzi în ceea ce privește cele trei regiuni eligibile din țară.

(36)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul său (21) se reflectă îndeosebi în recomandările 1, 2 și 3,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Cehia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 1 iunie 2021, Cehia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La data de 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Cehiei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Cehia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 13 aprilie 2023, Cehia și-a prezentat Programul național de reformă pe 2023 și, la 28 aprilie 2023, Programul de convergență pentru 2023, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Cehia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Cehia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Cehia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Cehia și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Cehia nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate, în special, de competitivitatea prețurilor și de prețurile locuințelor, însă este probabil că vor fi limitate în viitor, deoarece datoria gospodăriilor este limitată și se așteaptă ca inflația să scadă semnificativ mai rapid decât media Uniunii. Economia a fost puternic afectată de șocul prețurilor la energie, inflația crescând rapid. Orientarea fiscal-bugetară relaxată adoptată de la începutul pandemiei de COVID-19 a contribuit, de asemenea, la accelerarea inflației. Deși presiunile globale asupra prețurilor rămân ridicate, se preconizează că competitivitatea prețurilor se va redresa parțial pe fondul scăderii prețurilor la energie și că nu există provocări imediate în materie de sustenabilitate externă. Se preconizează că inflația va scădea semnificativ mai rapid decât media Uniunii. Cu toate acestea, dacă inflația persistă, acest lucru ar putea prezenta unele riscuri pentru competitivitatea Cehiei. Recenta deteriorare a contului curent justifică o monitorizare atentă în continuare. În ultimii ani, cererea de locuințe a crescut puternic, stimulată de ratele scăzute ale dobânzii, de creșterea ridicată a veniturilor și de relaxarea măsurilor macroprudențiale, însă oferta de locuințe nu a ținut pasul. Prețurile locuințelor au crescut mai puternic în timpul pandemiei, dar au început să se tempereze la jumătatea anului 2022, pe fondul unor rate mai ridicate ale dobânzii și al unor condiții de creditare mai stricte. Cu toate acestea, riscurile unei corecții semnificative a prețurilor locuințelor par a fi scăzute, datoria gospodăriilor este limitată, iar sectorul bancar este solid. Totuși, o disponibilitate în continuare limitată în materie de ofertă pe termen mediu ar determina creșterea prețurilor în continuare. Sunt necesare eforturi continue pentru a reduce inflația. Reducerea rapidă a inflației necesită o încetinire puternică a creșterii cererii, care, la rândul său, poate fi realizată printr-o politică monetară și fiscală suficient de strictă.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Cehiei a scăzut de la 5,1 % din PIB în 2021 la 3,6 % în 2022, în timp ce datoria publică a crescut de la 42,0 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 44,1 % la sfârșitul anului 2022. La 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Cehiei, întrucât deficitul său public din 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Cehia ar trebui să țină seama de acest lucru în execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea bugetului său pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară cu efect de reducere a veniturilor au inclus o reducere a accizelor la benzină și motorină, anularea taxei rutiere pentru întreprinderi și o reducere a suprataxei pe energia din surse regenerabile plătite de utilizatorii finali; în timp ce măsurile de politică fiscal-bugetară cu efect de creștere a cheltuielilor au inclus o contribuție forfetară la facturile la energie („tariful pentru economii”), sprijinul pentru industria afectată de prețurile ridicate la energie și o alocație unică pentru copii. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 0,7 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,3 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,1 % din PIB în 2022, de la 2,0 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Cehia (7) să mențină o orientare bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) a fost în linii mari neutră în 2022, fiind de – 0,1 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Conform recomandării Consiliului, Cehia a continuat să sprijine redresarea inclusiv prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,1 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară (9). În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Cehia a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Prin urmare, Cehia a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de convergență pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 0,1 % în 2023 și cu 3,0 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere similară a PIB–ului real de 0,2 % în 2023 și de 2,6 % în 2024.

(18)

În Programul său de convergență pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va scădea la 3,5 % din PIB în 2023. Scăderea marginală din 2023 reflectă în principal creșterea cheltuielilor, cum ar fi subvențiile legate de măsurile de sprijin în domeniul energiei sau creșterea formării brute de capital fix, care sunt compensate de o creștere mai redusă a altor elemente ale cheltuielilor și de creșterea veniturilor din fondurile Uniunii. Potrivit Programului de convergență pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 44,1 % la sfârșitul anului 2022 la 43,5 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că deficitul public va fi de 3,6 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de convergență pentru 2023. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 42,9 % la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează unei mai mari creșteri nominale preconizate a PIB-ului.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Este vorba de măsurile adoptate în 2022 care continuă să se aplice (în special: reducerea suprataxei pe energia din surse regenerabile plătite de utilizatorii finali și a accizelor la motorină) și de noi măsuri, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze și sprijinirea sectorului încălzirii. Costul măsurilor respective este compensat parțial de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume o taxă pe care producătorii de energie electrică o plătesc pentru veniturile care depășesc un anumit nivel de preț și un impozit pe profitul excepțional pentru societățile active în producția și comercializarea de energie electrică și gaze, minerit fosil, combustibili și produse petrochimice. Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,3 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, cuantumul măsurilor de sprijin specifice, care trebuie luat în considerare la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11), este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,2 % din PIB în 2022). Se preconizează o scădere cu 0,1 puncte procentuale din PIB în comparație cu 2022 a costului bugetar al protecției temporare oferite pentru persoanele strămutate din Ucraina.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Cehia să întreprindă acțiuni pentru a se asigura că, în 2023 creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră (12), ținând seama de menținerea unui sprijin temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și pentru persoanele care fug din Ucraina. Cehia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Cehiei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (+ 1,4 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare în linii mari neutre în 2022 (– 0,1 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 1,2 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Este luată în considerare, de asemenea, scăderea (cu 0,1 % din PIB) a costurilor legate de acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,5 puncte procentuale (13). Prin urmare, Cehia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și nu se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice atât pentru tranziția verde și cea digitală, cât și pentru securitatea energetică, spre exemplu îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice sau investiții în sectorul transportului feroviar sau al serviciilor digitale, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(22)

Conform Programului de convergență pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea la 2,9 % din PIB în 2024. Scăderea în 2024 reflectă în principal eliminarea treptată a măsurilor de sprijin în domeniul energiei, care conduce la subvenții mai scăzute și la o creștere mai mică a plăților sociale în comparație cu creșterea PIB-ului nominal. În conformitate cu Programul de convergență pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 44,0 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 3,0 % din PIB. Aceste estimări sunt în mare măsură în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de convergență pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 43,1 %, la sfârșitul anului 2024.

(23)

Programul de convergență pentru 2023 prevede eliminarea treptată a majorității măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. În prezent, Comisia estimează că costul net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei va fi de 0,0 % din PIB în 2024, comparativ cu 1,3 % din PIB în 2023. Aceste estimări se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,5 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) nu ar trebui să depășească 6,0 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la reducerea inflației de bază, care este cu mult peste media Uniunii și care, dacă rămâne persistentă, ar putea duce la pierderi de competitivitate. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 1,3 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 3,0 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată.

(26)

În conformitate cu Programul de convergență pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va scădea de la 4,9 % din PIB în 2023 la 4,4 % din PIB în 2024. Nivelul mai scăzut al investițiilor reflectă o scădere a nivelului de investiții finanțate la nivel național și de investiții finanțate de Uniune, altfel decât prin mecanism.

(27)

Programul de convergență pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de convergență pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea progresiv la 2,4 % din PIB în 2025 și la 2,2 % până în 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2024. Conform Programului de convergență pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 44,0 % la sfârșitul anului 2024 la 45,0 % până la sfârșitul anului 2026.

(28)

Cehia se confruntă cu riscuri în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. O serie de măsuri fiscal-bugetare cu impact permanent care au fost luate în ultimii trei ani, inclusiv o reducere a bazei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și mai multe indexări ale cheltuielilor cu asigurările sociale peste nivelul minim legal, au condus la o deteriorare a soldului structural. Pe termen mediu și lung, din cauza creșterii costului îmbătrânirii demografice, se estimează o presiune suplimentară asupra sustenabilității finanțelor publice. Se preconizează că dublarea ratei de dependență a persoanelor vârstnice (16) și plafonarea vârstei de pensionare după 2030 vor duce la o creștere a cheltuielilor cu pensiile de la 8,8 % din PIB în 2030 la 11,4 % până în 2050. În plus, se preconizează că, din cauza îmbătrânirii populației, cheltuielile publice cu îngrijirile de sănătate și îngrijirea pe termen lung vor crește cu 0,9 puncte procentuale și, respectiv, 1,7 puncte procentuale din PIB până în 2070. Printre posibilele măsuri de abordare a sustenabilității finanțelor publice pe termen lung se numără ajustarea vârstei de pensionare în funcție de creșterea speranței de viață, oferirea de stimulente pentru creșterea ratelor de participare a persoanelor în vârstă, limitarea pensionărilor anticipate, ajustarea ratelor de indexare a pensiilor și creșterea ofertei de forță de muncă pentru a asigura venituri mai mari pentru sistemul de pensii.

(29)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Cehiei este în curs, însă există un risc de întârzieri. Cehia a prezentat o singură cerere de plată, corespunzând unui număr de 37 de jaloane și ținte din planul de redresare și reziliență, ceea ce a dus la o plată globală de 928 de milioane EUR. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare ale capacității administrative și stabilirea priorităților în ceea ce privește reformele și investițiile esențiale pentru a asigura punerea în aplicare la timp a planului. Se preconizează că planul va fi revizuit în 2023, cu un act adițional pentru a acoperi noul capitol dedicat planului REPowerEU și pentru a ține seama de creșterea sprijinului nerambursabil. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 30 martie 2023, Cehia și-a exprimat intenția de a solicita un sprijin suplimentar sub forma unui împrumut în valoare de până la 11 miliarde EUR în cadrul mecanismului. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Cehiei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(30)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Cehia. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Cehia.

(31)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Cehia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de politica energetică și de tranziția verde.

(32)

Accesibilitatea ca preț a locuințelor în Cehia a fost printre cele mai scăzute din Uniune în ultimii cinci ani, cu mari diferențe între regiuni. Creșterea importantă a prețurilor locuințelor a îngreunat achiziționarea de proprietăți de către grupurile cu venituri medii. Acest lucru a alimentat cererea de imobile închiriate, ceea ce, la rândul său, a făcut ca acestea să fie mai puțin accesibile. În plus, fondul de locuințe sociale scăzut nu poate satisface cererile tuturor familiilor vulnerabile și cu venituri mici (acesta a reprezentat 0,4 % din totalul fondului locativ în 2020, în comparație cu 7-8 % în medie în Uniune (17)), iar alocațiile existente pentru locuințe sunt insuficient utilizate, în parte din cauza sarcinilor administrative, a stigmatului asociat și a insuficientei sensibilizări. Prin urmare, numărul familiilor care au nevoie de locuințe a crescut în ultimii ani, ceea ce implică costuri tot mai mari pentru bugetul public și pentru sistemul de sănătate. Pandemia de COVID-19 și afluxul de persoane care fug din Ucraina au exacerbat și mai mult aceste provocări care existau deja. Finanțarea politicii de coeziune rămâne o sursă importantă de proiecte-pilot și de finanțare a investițiilor în locuințe sociale, contribuind astfel la protecția și la incluziunea socială. Cu toate acestea, pentru a îmbunătăți în mod semnificativ situația, sunt necesare alte surse de finanțare. În Cehia lipsește atât legislația, cât și un cadru cuprinzător privind locuințele sociale, ceea ce creează dificultăți în coordonarea politicilor fragmentate în materie de locuințe și în definirea responsabilităților între organismele naționale și regionale. Finanțarea stabilă și durabilă din surse naționale, împreună cu adoptarea de stimulente pentru locuințe închiriate sau cooperative, ar contribui la creșterea ofertei de locuințe la prețuri accesibile și ar asigura continuitatea și extinderea acestor eforturi. O coordonare eficace ar fi esențială pentru creșterea ofertei de locuințe, pentru reconstrucția și renovarea unităților locative existente și pentru utilizarea locuințelor neocupate.

(33)

De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, Cehia a reacționat la dependența sa majoră de importurile de combustibili fosili din Rusia prin diversificarea aprovizionării sale cu gaze. De exemplu, Cehia a trecut de la dependența totală de aprovizionarea cu gaze din Rusia la folosirea, în principal, a unor surse diversificate de aprovizionare cu gaze din Norvegia și a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL). Cu toate acestea, țara nu a înregistrat o reducere a consumului de combustibili fosili, expunând-o unui risc ridicat de întrerupere a aprovizionării și de creșteri bruște ale prețurilor, cu efecte negative majore pentru gospodării și industrie. Consumul de gaze naturale al Cehiei a scăzut cu 17 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind ținta de reducere cu 15 % a consumului. Cehia ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (18).

(34)

Utilizarea energiei din surse regenerabile în Cehia a fost împiedicată în principal de limitările în materie de reglementare, procedurile de autorizare și capacitatea limitată a rețelei de distribuție. Cehia a înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea unei serii de provocări în materie de reglementare, cum ar fi eliminarea necesității licenței pentru generarea energiei electrice și a unei autorizații de construcție pentru instalațiile fotovoltaice de dimensiuni mai mici (până la 50 kWp), precum și efectuarea de modificări în materie de reglementare pentru a facilita instalarea. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a capacita comunitățile de energie și autoconsumatorii de energie din surse regenerabile, cum ar fi introducerea unui ghișeu unic pentru sursele regenerabile de energie și introducerea unor zone propice dezvoltării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile pentru a stimula utilizarea acestora prin încurajarea extinderii rețelei, iar flexibilitatea sistemului energetic (cum ar fi reacția din partea cererii sau stocarea), instalarea de sisteme mici și contorizarea inteligentă vor fi elemente cheie. Reformele în materie de reglementare a rețelelor ar trebui să fie însoțite de investiții în extinderea capacității rețelei, stimulând flexibilitatea și utilizarea surselor regenerabile de energie. În plus, Cehia are un potențial industrial solid pentru producția de tehnologii ecologice și ar putea accelera investițiile în dezvoltarea și extinderea soluțiilor favorabile climei și a soluțiilor de decarbonizare pentru a atinge un nivel de zero emisii nete până în 2050.

(35)

Creșterea bruscă a prețurilor la energie ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți eficiența energetică a parcului imobiliar ceh și de a combate sărăcia energetică. Cehia a răspuns lansând programe pentru clădiri rezidențiale și ajutând persoanele în vârstă și gospodăriile cu venituri mici. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți eficiența energetică, făcând-o mai accesibilă. Acest lucru este posibil prin facilitarea accesului administrativ la subvenții, atât pentru gospodării, cât și pentru industrie, inclusiv prin consolidarea capacităților și a competențelor la nivelul autorităților publice. Sunt necesare, de asemenea, campanii de informare și servicii de consiliere specifice la nivel național pentru a se asigura că populația este conștientă de necesitatea și beneficiile asociate cu reducerea consumului de energie și pentru a ajuta cetățenii și industria să aibă acces cu ușurință la subvenții. Mai mult, Cehia trebuie să accelereze perfecționarea și recalificarea lucrătorilor care, în prezent, nu dispun de competențele necesare pentru renovarea clădirilor.

(36)

Reducerea expunerii Cehiei la combustibilii fosili poate fi realizată, de asemenea, prin trecerea la transportul feroviar cu emisii zero și la alte forme de mobilitate cu emisii zero. Cu toate acestea, instalarea vehiculelor cu emisii zero și a infrastructurii de încărcare și realimentare de mare capacitate orientate spre viitor a fost redusă. În ceea ce privește reglementarea, revizuirea Planului național de acțiune pentru o mobilitate curată și modificările de reglementare aferente ar trebui să fie punctul de plecare pentru a oferi condiții favorabile pentru tranziția către o mobilitate cu emisii zero și pentru a elimina barierele din calea acesteia.

(37)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea pe piața forței de muncă și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, în Cehia au fost raportate deficite de forță de muncă pentru șapte ocupații care necesită competențe specifice legate de tranziția verde (de exemplu, instalatori, instalatori de conducte, electricieni și electromecanici) (19).

(38)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (20) său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre. Prin urmare, nu ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a Orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 30 aprilie 2021, Danemarca a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 6 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Danemarcei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Danemarca a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 1 mai 2023, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Danemarca referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență. Având în vedere că Danemarca nu și-a prezentat Programul de convergență pentru 2023 în timp util, Comisia nu a fost în măsură să îl evalueze.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Danemarca. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, excedentul public al Danemarcei a scăzut de la 3,6 % din PIB în 2021 la 3,3 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 36,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 30,1 % la sfârșitul anului 2022.

(13)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, aceste măsuri de politică fiscal-bugetară de reducere a veniturilor au inclus o reducere a taxei pe energia electrică, în timp ce printre aceste măsuri de politică fiscal-bugetară având ca efect creșterea cheltuielilor s-au numărat prestațiile sociale destinate gospodăriilor cu venituri mai mici pentru a compensa costurile ridicate ale energiei. Comisia estimează costul bugetar al acestor măsuri la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,0 % din PIB în 2022, de la 4,0 % în 2021.

(14)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Danemarca (7) să mențină o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(15)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) a fost contracționistă în 2022, situându-se la 0,6 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Conform recomandării Consiliului, Danemarca a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,3 % din PIB în 2022 (0,3 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au furnizat o contribuție contracționistă de 0,2 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Danemarca nu și-a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Danemarca a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB-ului real ar urma să fie de 0,3 % în 2023 și de 1,5 % în 2024.

(17)

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un excedent public de 2,3 % din PIB pentru 2023 și o pondere a datoriei publice în PIB de 30,1 % la sfârșitul anului 2023.

(18)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri care au fost extinse începând cu 2022, în special anumite prestații sociale destinate gospodăriilor cu venituri mici, și în noi măsuri, cum ar fi o taxă temporar mai mică la energia electrică. Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,3 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,1 % din PIB în 2022).

(19)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Danemarca să întreprindă acțiuni pentru a asigura în 2023 o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră (12), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Danemarca ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Danemarcei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(20)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 0,4 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (0,6 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,6 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu se datorează numai sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile pentru a face față creșterilor prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Aceasta se datorează și costului aferent măsurilor nespecifice în domeniul energiei și creșterii salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale, precum și cheltuielilor mai mari cu asistența medicală. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,3 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,1 puncte procentuale (13). Prin urmare, Danemarca intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, spre exemplu măsuri de eficiență energetică, o reformă fiscală ecologică și măsuri în domeniul mobilității verzi, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(21)

Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a previziunilor, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un excedent public de 1,3 % din PIB în 2024 și o pondere a datoriei în PIB de 28,8 % la sfârșitul anului 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat, până în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(22)

Este probabil ca Danemarca să continue să îndeplinească, în 2023 și 2024, obiectivul bugetar minim pe termen mediu de – 1,0 % din PIB, estimat de Comisie pentru perioada 2023-2025. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, soldul structural este estimat la 3,5 % din PIB în 2023 și la 2,1 % din PIB în 2024, situându-se peste obiectivul bugetar pe termen mediu.

(23)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 4,6 % în 2024.

(24)

În momentul de față, în Danemarca, impozitele recurente pe proprietate sunt plafonate, ceea ce înseamnă că acestea nu cresc odată cu prețurile pieței. Așadar, acestea nu sunt în măsură să modereze ciclurile prețurilor locuințelor și să genereze efecte distributive negative. În 2017, parlamentul danez a aprobat un nou sistem de impozitare a proprietăților pentru a elimina plafonul, care se preconizează că va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024. Găsirea unor locuințe la prețuri accesibile rămâne o provocare majoră pentru multe persoane. Efectul combinat al prețurilor ridicate ale locuințelor și al perioadelor lungi de așteptare pentru locuințele sociale a dus la o penurie de locuințe accesibile în principalele zone urbane. Danemarca prezintă o pondere tot mai mare a creditelor ipotecare cu rată variabilă și a celor caracterizate de o perioadă fără plăți, ceea ce sporește vulnerabilitatea deținătorilor de credite ipotecare puternic îndatorați, generând noi scăderi potențiale ale prețurilor locuințelor și/sau creșteri ale ratelor dobânzii.

(25)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Danemarcei este în plină desfășurare. Danemarca a prezentat o singură cerere de plată, corespunzând unui număr de 25 de jaloane și ținte din planul de redresare și reziliență, ceea ce a dus la o plată globală de 301 milioane EUR. Pe lângă prima cerere de plată, implementarea planului de redresare și reziliență este pe drumul cel bun, cea de a doua cerere de plată urmând să fie prezentată, conform graficului, până la sfârșitul anului 2023. La 31 mai 2023, Danemarca a prezentat o modificare a planului său de redresare și reziliență, incluzând un capitol privind REPowerEU. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Danemarcei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(26)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Danemarca. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Danemarca.

(27)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Danemarca se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de decarbonizarea economiei și de consolidarea economiei circulare în vederea sprijinirii tranziției verzi.

(28)

Progresele înregistrate de Danemarca în direcția unei economii circulare sunt insuficiente și trebuie să fie accelerate pentru a îndeplini obiectivele Uniunii în materie de economie circulară. În pofida introducerii unor măsuri de politică, cum ar fi Planul privind clima din 2020, progresele au fost limitate. Planul de acțiune pentru economia circulară din 2021 arată că, dintre cele 129 de inițiative din plan, 27 au fost finalizate, 88 sunt în grafic, iar 14 au fost amânate. Statisticile disponibile arată că Danemarca nu a înregistrat niciun progres în 2022 în ceea ce privește generarea de deșeuri, reciclarea și economia circulară. Utilizarea circulară a materialelor a scăzut imperceptibil, de la 8 % în 2016 la 7,8 % în 2021, situându-se în 2021 sub media Uniunii de 11,7 %. În timp ce planul de acțiune privind economia circulară urmărește să reducă în mod semnificativ amprenta materiilor prime a Uniunii, amprenta materiilor prime a Danemarcei în 2020 a fost de 25,6 tone/cap de locuitor, cu mult peste media Uniunii din 2020, care era de 13,7 tone/cap de locuitor. Danemarca continuă să înregistreze rezultate slabe în mai multe sectoare ale economiei circulare, în special în ceea ce privește generarea de deșeuri municipale, ratele de reciclare și deșeurile alimentare. În ceea ce privește deșeurile municipale, Danemarca are în continuare cea mai mare cantitate de deșeuri municipale pe cap de locuitor din Uniune, cu 786 kg/an/cap de locuitor în 2021 (media Uniunii era de 530 kg/an/cap de locuitor în 2021), într-un context în care nu există un obiectiv național de reducere globală a deșeurilor. În ceea ce privește reciclarea, Danemarca trebuie să depună eforturi substanțiale pentru a îndeplini obiectivul Uniunii pentru 2025 privind reciclarea deșeurilor municipale și a deșeurilor de ambalaje, situându-se sub media Uniunii de 49,6 %, cu o rată de 34,3 % (14) în 2021. În fine, Danemarca are rezultate slabe la nivelul Uniunii în ceea ce privește indicatorii privind deșeurile alimentare. Danemarca se bazează în mare măsură pe incinerarea deșeurilor, peste 50 % din deșeurile sale municipale fiind incinerate, în comparație cu media Uniunii de aproximativ 26 %.

(29)

Danemarca s-a angajat să atingă obiective ambițioase de decarbonizare și este un lider în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile, în special în privința producției de energie eoliană. Consumul de gaze naturale al Danemarcei a scăzut cu 25,2 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (15). Danemarca ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (16). Pentru a-și atinge obiectivele de decarbonizare și pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic, autorizarea și demararea mai rapidă a proiectelor și simplificarea normelor de autorizare sunt esențiale pentru realizarea ambițiilor naționale în ceea ce privește introducerea capacității de energie eoliană offshore și onshore. Capacitățile suplimentare, inclusiv insulele energetice din Marea Baltică și Marea Nordului, vor necesita o planificare suficientă a extinderii rețelei la nivel de transport și de distribuție. Totodată, investițiile în eficiența energetică pot reduce nevoia de investiții în infrastructura energetică. Stimularea măsurilor de eficiență energetică în clădiri, combinând măsurile de izolare cu introducerea surselor de încălzire decarbonizate, ar putea reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili și cererea de energie. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică a clădirilor publice ar putea fi sprijinite în continuare prin eliminarea limitărilor bugetare aferente proiectelor ecologice pentru municipalități și regiuni. Măsurile suplimentare care sprijină eficiența energetică a clădirilor private ar contribui la reducerea costurilor ridicate ale energiei în Danemarca; această țară s-a situat, în 2022, pe locul al doilea în ceea ce privește facturile medii la energie ale gospodăriilor. Activitățile industriale casnice oferă un potențial pentru îmbunătățirea eficienței energetice, în special prin valorificarea surplusului de căldură din sistemul centralizat de termoficare.

(30)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Danemarca a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru 60 de profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv de ingineri în domeniul protecției mediului, de specialiști în domeniul protecției mediului, precum și de arhitecți constructori. Deși cererea de competențe pentru tranziția verde este în creștere, numărul lucrătorilor din industriile mari consumatoare de energie care participă la educație și formare a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, de la 24,6 % în 2015 la 15,6 % în 2021,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Germania ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Germaniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a Orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul central al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin reforme și investiții. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 28 aprilie 2021, Germania a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La data de 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Germaniei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Germania a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La data de 24 aprilie 2023, Germania și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și, la data de 26 aprilie 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Germania cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Germania. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Germania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Germania a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Germania în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Germania și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Germania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, excedentul ridicat și persistent de cont curent, care reflectă și un nivel scăzut al investițiilor în raport cu economiile, cu relevanță transfrontalieră, a fost redus treptat, cel mai recent în contextul crizei energetice, dar se preconizează că va crește semnificativ. Excedentul de cont curent a scăzut încet până în 2019, cu o creștere ușoară a ratei investițiilor interne și o scădere a balanței comerciale, fiind marcat ulterior de circumstanțe economice neobișnuite. Acesta a scăzut semnificativ în 2022, ca urmare a creșterii prețurilor la energie la import, precum și a reducerii excedentului comercial neenergetic și a redresării importurilor legate de turism. În 2022, excedentul a rămas peste nivelurile sugerate de elementele fundamentale ale țării și ar urma să se redreseze semnificativ în 2023 și să rămână aproape neschimbat în 2024. Se anticipează că va rămâne sub pragul aferent procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Se preconizează că salariile vor crește puternic, sprijinind cererea internă, în timp ce costurile unitare ale muncii ar putea crește mai rapid decât în restul zonei euro. Cu toate acestea, consumul și investițiile sunt temporar afectate de inflația ridicată. În ultimii ani, prețurile locuințelor au înregistrat creșteri importante, chiar dacă s-au relaxat într-o oarecare măsură începând cu jumătatea anului 2022. Oferta de locuințe nu poate recupera decalajul față de cerere în contextul investițiilor rezidențiale slabe, ceea ce se poate adăuga la riscurile persistente de supraevaluare. Punerea în aplicare la timp și eficace a inițiativelor de investiții publice și eliminarea obstacolelor din calea investițiilor ar contribui la reducerea în continuare a vulnerabilităților.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Germaniei a scăzut de la 3,7 % din PIB în 2021 la 2,6 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 69,3 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 66,3 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a examinat situația bugetară a Germaniei, întrucât deficitul său ar urma să depășească 3 % din PIB în 2023. Raportul a concluzionat că nu a fost îndeplinit criteriul deficitului. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023. Germania ar trebui să țină seama de acest lucru în execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de reducere a veniturilor au inclus o reducere a taxei pe energie pentru combustibili și o reducere a taxei pe valoarea adăugată pentru gaze și încălzirea centralizată, în timp ce măsurile de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus o primă forfetară pentru energie și preluarea facturii din decembrie pentru consumatorii privați de gaze. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 1,2 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,8 % din PIB în 2022, de la 4,2 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Germania (7) să mențină o orientare fiscal-bugetară care să sprijine activitatea economică, profitând inclusiv de impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost favorabilă, fiind de ‒ 2,7 % din PIB, așa cum recomandase Consiliul. Conform recomandării Consiliului, Germania a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2022 (0,3 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Germania a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,4 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (costuri bugetare nete suplimentare de 1,2 % din PIB), precum și costurile legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În același timp, reducerile fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit au redus veniturile publice și au contribuit, de asemenea, (0,1 % din PIB) la creșterea cheltuielilor curente primare nete. Contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor adoptate pentru a aborda consecințele economice și sociale al creșterii prețurilor la energie, precum și costurilor legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, Germania nu a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 0,2 % în 2023 și cu 1,8 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere similară a PIB–ului real de 0,2 % în 2023 și de 1,4 % în 2024.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 4,25 % din PIB în 2023. Creșterea din 2023 reflectă în principal cheltuielile suplimentare pentru frânele prețului energiei în ceea ce privește gazul și energia electrică. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 66,3 % la sfârșitul anului 2022 la 67,75 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va atinge 2,3 % din PIB în 2023. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza cheltuielilor mai mici estimate pentru frânele prețului la energie. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 65,2 % la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează unui deficit mai scăzut.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în noi măsuri în comparație cu 2022, în special în ceea ce privește frânele la prețul energiei pentru gaz și energie electrică. Costul măsurilor respective este parțial compensat de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume taxa pe profiturile excepționale. Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 2,0 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile, deși multe din ele mențin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,5 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,3 % din PIB în 2022). Se preconizează că, în comparație cu 2022, costul bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina va rămâne stabil. În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 0,8 % din PIB.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Germaniei să ia măsuri pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor (12), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Germania ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Germaniei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (ridicându-se la + 0,5 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (‒ 2,7 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 0,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include costul sporit, cu 0,2 % din PIB, al măsurilor de sprijin specifice destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în contextul creșterii prețurilor la energie. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se preconizează că, în 2023, cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii se vor ridica la 0,2 % din PIB, iar investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară (13). Prin urmare, Germania intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, spre exemplu renovarea energetică a clădirilor, îmbunătățirea infrastructurii de încărcare pentru automobilele electrice și echiparea școlilor pentru era digitală, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(22)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea în 2024 la 1,75 % din PIB. Scăderea preconizată în 2024 reflectă în principal eliminarea treptată a frânelor prețului la energie. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 66,5 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 1,2 % din PIB. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza estimărilor mai scăzute pentru măsurile de sprijin în domeniul energiei. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 64,1 % la sfârșitul anului 2024, în special datorită unui deficit mai scăzut.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a majorității măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. În prezent, Comisia estimează că în 2024 costul net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei va reprezenta 0,3 % din PIB. Aceste estimări se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie. Cele mai multe dintre măsurile de sprijin în domeniul energiei prevăzute să rămână în vigoare în 2024 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile vulnerabile. Majoritatea acestora mențin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,3 % din PIB în 2024, potrivit estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) ar trebui să nu depășească 2,5 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 2,0 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 2,4 %, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată. Ajustarea preconizată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 este mai mică decât economiile rezultate din eliminarea completă a măsurilor de sprijin pentru energie, care se datorează faptului că unele dintre aceste măsuri rămân în vigoare în 2024 și măsurilor discreționare de reducere a veniturilor, cum ar fi diverse reduceri ale impozitului pe venit.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se așteaptă ca rata investițiilor publice să rămână stabilă la 2,5 % din PIB în 2023 și în 2024. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre acestea se numără diverse reforme ale sistemului de impozitare a veniturilor, precum și ale sistemului de pensii.

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea progresiv la 0,75 % din PIB în 2025 și 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2024. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 66,5 % la sfârșitul anului 2024 la 65,5 % până la sfârșitul anului 2026.

(28)

Deși rezultatele în materie de ocupare a forței de muncă rămân solide, în contextul îmbătrânirii rapide a populației, se preconizează că deficitul de forță de muncă și de competențe va continua să crească. Se preconizează că populația în vârstă de muncă va scădea cu 3,7 milioane în anii 2020 din cauza pensionării generației „baby boomer”. Acest lucru va crește în mod semnificativ nevoile de finanțare ale sistemului obligatoriu de pensii prin repartiție (primul pilon al sistemului de pensii) și, eventual, va pune sub semnul întrebării caracterul adecvat al pensiilor. Un echilibru net al migrației de aproximativ 400 000 de persoane pe an ar fi necesar pentru a compensa scăderea nivelului potențial al forței de muncă. Vârsta legală de pensionare va crește treptat până la 67 de ani în 2031. Deși rata de ocupare a lucrătorilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani este printre cele mai ridicate din Uniune, creșterea vârstei efective de pensionare a încetinit în ultimii ani, iar ocuparea forței de muncă în grupa de vârstă de peste 65 de ani se situează în urma celor mai bune performanțe din Uniune. Acest lucru se datorează, de asemenea, opțiunilor de pensionare anticipată, care sporesc presiunea asupra sustenabilității sistemului de pensii. Persoanele care au lucrat cel puțin 35 de ani se pot pensiona anticipat, cu o reducere relativ mică a prestațiilor de pensie. Cei care au lucrat cel puțin 45 de ani se pot pensiona fără a-și pierde din drepturile de pensie (Rente nach 45 Beitragsjahren). Sistemele de pensii private subvenționate de stat (sistemele de pensii personale din al treilea pilon – Riester Rente) au fost insuficient utilizate până în prezent. În pofida eforturilor de sporire a utilizării pensiilor ocupaționale (al doilea pilon), acoperirea rămâne la aproximativ 56 %.

(29)

Mixul fiscal din Germania continuă să se bazeze în mare măsură pe veniturile din impozitarea veniturilor salariale, în timp ce bazele de impozitare care pot sprijini o creștere durabilă și favorabilă incluziunii rămân insuficient utilizate. Sarcina fiscală asupra costului forței de muncă este una dintre cele mai ridicate din Uniune, iar interacțiunea dintre sistemul fiscal și sistemul de transfer are ca rezultat stimulente slabe pentru creșterea numărului de ore lucrate pentru persoanele cu salarii mici și pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, adesea femei. Acest lucru afectează oferta de forță de muncă și agravează deficitul de forță de muncă. În Germania, cota corespunzătoare taxelor de mediu se situează sub media Uniunii atât pentru impozitarea energiei, cât și pentru cea a transporturilor. Impozitarea vehiculelor nu încurajează un transport mai ecologic. Subvențiile dăunătoare mediului, cum ar fi subvențiile pentru combustibilii fosili (inclusiv scutirile și reducerile fiscale) rămân substanțiale, afectând tranziția verde.

(30)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Având în vedere caracterul temporar al mecanismului aflat în vigoare până în 2026, este esențial ca planul să fie implementat cu rapiditate. Totuși, deși implementarea planului de redresare și reziliență al Germaniei este în curs, se înregistrează întârzieri semnificative. Resursele limitate afectate implementării planului și prioritizarea insuficientă au făcut ca Germania să rămână în urmă în procesul de implementare. Germania trebuie încă să semneze măsurile sale operaționale și să depună prima sa cerere de plată. Planul de redresare și reziliență al Germaniei a fost deja revizuit o dată la 14 februarie 2023, când au fost ajustate două măsuri de investiții care nu au putut fi finalizate integral din cauza unor circumstanțe obiective (16). Se preconizează că planul va fi revizuit din nou în 2023, cu un alt addendum, pentru a acoperi capitolul privind REPowerEU și pentru a ține seama de creșterea sprijinului nerambursabil. Cu toate acestea, negocierile privind capitolul dedicat planului REPowerEU și pentru a permite creșterea sprijinului nerambursabil sunt în curs de desfășurare. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Germaniei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(31)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Germania. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Germania.

(32)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Germania se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de digitalizare, de politica energetică și de tranziția verde.

(33)

Deși Germania a depus eforturi pentru a îmbunătăți digitalizarea serviciilor publice, punerea în aplicare rămâne lentă. Numai câteva dintre obiectivele Legii privind accesul online, care face obligatorie digitalizarea continuă a interfeței tuturor serviciilor administrative, au fost atinse până la data-țintă (sfârșitul anului 2022). Obiectivul de referință al Comisiei privind e-guvernarea arată că țara înregistrează, de asemenea, rezultate slabe în ceea ce privește digitalizarea serviciului administrativ, care este esențială pentru furnizarea eficace a serviciilor în afara domeniului de aplicare al Legii privind accesul online. În acest sens, modernizarea registrelor ca parte a Legii privind modernizarea registrelor în scopul de a pune în aplicare principiul „doar o singură dată” al Uniunii – potrivit căruia persoanele fizice și întreprinderile trebuie să furnizeze informații standard doar o singură dată autorităților – a fost declarată o prioritate. Cu toate acestea, s-au înregistrat puține progrese de la intrarea în vigoare a legii în 2021. În plus, gradul de utilizare a serviciilor care au fost digitalizate este scăzut: Germania a obținut rezultate sub media Uniunii în ceea ce privește proporția persoanelor care utilizează serviciile de e-guvernare. Totodată, Germania a obținut rezultate sub media Uniunii sub mai multe aspecte ale indicatorilor de referință în ceea ce privește e-guvernarea, cum ar fi transparența, existența unor factori-cheie favorizanți și accesibilitatea serviciilor publice digitale din străinătate. Consiliul național de reglementare consideră că punerea în aplicare a Legii privind accesul online este inadecvată și a identificat deficitele de forță de muncă preconizate ca fiind un risc esențial în absența unor creșteri ale eficienței prin digitalizare. Blocajele identificate în digitalizarea serviciilor publice se aplică, de asemenea, măsurilor corespunzătoare din planul de redresare și reziliență al Germaniei.

(34)

Îmbunătățirea competențelor digitale este esențială pentru tranziția digitală pentru a soluționa deficitul de lucrători calificați și pentru a crește productivitatea. Cu 49 % în 2021, Germania se situează sub media Uniunii de 54 % a persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care dețin cel puțin competențe digitale de bază, ceea ce afectează tranziția digitală. Dintre toți tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani, doar 50 % aveau cel puțin competențe digitale de bază în 2021, cu 19 puncte procentuale sub media Uniunii. Deși Germania se situează deasupra mediei Uniunii în ceea ce privește procentul de specialiști TIC angajați și atinge media Uniunii în ceea ce privește numărul de specialiști TIC femei, există un număr mare de posturi vacante, ceea ce reflectă nevoi suplimentare. Noi eforturi de abordare a deficitului de cadre didactice și o formare mai bună a acestora în domeniul digitalizării la toate nivelurile educaționale ar fi esențiale pentru îmbunătățirea competențelor digitale. Integrarea tehnologiei digitale în activitățile comerciale se situează doar în jurul mediei Uniunii, care include ponderea întreprinderilor mici și mijlocii care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală și adoptarea de către întreprinderi a tehnologiilor avansate, cum ar fi cloudul, volumele mari de date și inteligența artificială. Planul de redresare și reziliență al Germaniei include mai multe măsuri care sprijină competențele digitale, în special educația digitală, cum ar fi investițiile în dispozitive digitale pentru profesori, o platformă educațională și centre educaționale de excelență. În plus, Germania pune în aplicare măsuri de sprijinire a perfecționării și recalificării forței sale de muncă. Aceasta include accentul pe digitalizarea întreprinderilor (de exemplu, centrele europene de inovare digitală sau schema de sprijin pentru investiții în era digitală, Digital Jetzt).

(35)

În ansamblu, numai 19,3 % dintre gospodării au acces la o conexiune prin fibră optică în bandă largă, Germania fiind astfel una dintre țările membre cu cea mai scăzută acoperire prin fibră optică (a doua cea mai scăzută din Uniune, în timp ce primele cinci țări performante din Uniune au o acoperire prin fibră optică de cel puțin 85 %). Lipsa conexiunilor prin fibră optică și a rețelelor de foarte mare capacitate în general este deosebit de pronunțată în zonele rurale. Acest lucru frânează creșterea productivității, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii. Obiectivul de conectare prin fibră optică a 50 % din gospodării și din întreprinderi până în 2025 (și de conectare în proporție de 100 % până în 2030) ar putea să nu fie atins la timp. O serie de măsuri corespunzătoare au fost incluse în Strategia pentru gigabiți din iulie 2022. Îmbunătățirea condițiilor-cadru, de exemplu prin creșterea capacității de planificare și de punere în aplicare în sectorul public, este esențială pentru accelerarea acoperirii cu fibră optică. Îndeplinirea obiectivelor rețelei va necesita, de asemenea, îmbunătățiri ale procedurilor administrative implicate în solicitarea și acordarea autorizațiilor și standardizarea unor metode de instalare alternative, care necesită mai puțin timp.

(36)

În 2022, Germania a reușit să își reducă în mod eficace dependența mare de gazul și de petrolul rusesc în comparație cu 2021 (de la 65 % la aproape zero pentru gaze și de la 34,12 % la sub 25 % pentru petrol (17)). Aceasta a planificat și a început să pună în aplicare o infrastructură de gaze naturale menită să înlocuiască complet, pe termen mediu, importurile de gaze din Rusia. Iarna trecută, Germania și-a îndeplinit obligațiile în materie de stocare a gazelor, atingând 99,2 % până la 1 noiembrie 2022. Grație piețelor interconectate ale gazelor, gazul natural lichefiat (GNL) importat de Germania ar urma să contribuie la securitatea aprovizionării Uniunii, cu condiția ca infrastructura relevantă să fie implementată fără întârzieri suplimentare. În același timp, țara este încă dependentă de combustibilii fosili importați. Consumul de gaze naturale al Germaniei a scăzut cu 16 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (18). Germania este încurajată să depună în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (19).

(37)

Energia electrică din surse regenerabile este vitală pentru implementarea cu succes a planurilor de tranziție verde ale Germaniei, inclusiv pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, pentru vehiculele electrice și pentru pompele de căldură, precum și pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate energetică pe termen mediu. Cu toate acestea, ar fi necesară o triplă accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile (de la + 67 % în ultimii opt ani la + 196 % în următorii opt ani) pentru a îndeplini obiectivele naționale de implementare. Procedurile de autorizare complexe și îndelungate au împiedicat introducerea surselor regenerabile de energie și a tehnologiilor suplimentare cu zero emisii nete, iar legislația adoptată recent pentru îmbunătățirea proceselor nu a fost încă pusă în aplicare. Dincolo de provocările abordate, autorizarea este îngreunată de lipsa digitalizării și a competențelor conexe, precum și de lipsa de personal la nivelul autorităților, inclusiv al instanțelor. Persistă blocaje în ceea ce privește flexibilitatea rețelei, inclusiv stocarea, și extinderea rețelelor de transport de înaltă tensiune, inclusiv punerea în aplicare a proiectelor de interes comun. În plus, rețelele de distribuție din Germania nu au fost suficient de digitalizate și modernizate pentru a include numeroșii producători și consumatori noi de vehicule electrice, sisteme solare fotovoltaice și pompe de căldură, în timp ce stocarea energiei electrice ar putea fi extinsă. Eforturile în materie de eficiență energetică, inclusiv în domeniul transporturilor, al încălzirii locuințelor și al industriei, precum și introducerea pompelor de căldură într-un mod accesibil se confruntă cu provocări în ceea ce privește extinderea și punerea în aplicare în timp util pentru a permite Germaniei să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie, să își reducă dependența de combustibilii fosili și să stimuleze competitivitatea și crearea de locuri de muncă, inclusiv în sectorul producției de tehnologii curate. Atingerea obiectivelor climatice necesită acțiuni suplimentare pentru decarbonizarea sectoarelor transporturilor și construcțiilor, care nu au reușit să îndeplinească obiectivele naționale sectoriale privind emisiile pentru 2022, în pofida introducerii unor măsuri precum un preț național al carbonului pentru a reduce emisiile în aceste două sectoare. Absorbantul natural de carbon din Germania a scăzut din 2016, prin urmare sunt necesare măsuri pentru refacerea pădurilor și a turbăriilor. Eforturile mai susținute în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, economia circulară și protecția mediului reduc riscurile generate de provocările globale și contribuie la reziliența la schimbările climatice, asigurând resursele naturale și reducând dependența industriei de materiile prime critice.

(38)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. Îmbunătățirea rezultatelor educaționale ale grupurilor defavorizate oferă o bază mai bună pentru continuarea educației. Învățarea în rândul adulților este esențială pentru a aborda deficitul persistent de competențe. Cu toate acestea, în ultimii 10 ani, rata de participare a adulților la activități de învățare în ultimele patru săptămâni a fost relativ stabilă și sub media Uniunii (8,1 % în 2022, media Uniunii fiind 11,9 %) și a fost de doar 4 % pentru lucrătorii slab calificați. În plus, în industriile mari consumatoare de energie, participarea lucrătorilor la educație și formare a scăzut de la 9,8 % în 2015 la 7,6 % în 2021 și se situează sub media Uniunii (8,9 %). Promovarea participării la programele de educație și învățare profesională inițială și continuă pentru a sprijini tranziția verde ar fi în conformitate cu obiectivul Germaniei ca, până în 2030, 65 % dintre adulți să participe anual la activități de învățare.

(39)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (20) său se reflectă în recomandarea 1.

(40)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar, orientat către întreprinderi viabile și menține stimulentele pentru tranziția verde și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Germania, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(41)

Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sale, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de excedentul mare și persistent de cont curent. Recomandările 2, 3 și 4 contribuie la abordarea recomandării 1 în ceea ce privește investițiile mai mari. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 40,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Estonia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Estoniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a Orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat și o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 18 iunie 2021, Estonia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 29 octombrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Estonia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse. La 9 martie 2023, Estonia a transmis Comisiei un plan național de redresare și reziliență revizuit, în care era inclus și un capitol privind REPowerEU, în conformitate cu articolul 21c din Regulamentul (UE) 2021/241. Planul de redresare și reziliență revizuit ține seama, de asemenea, de contribuția financiară maximă actualizată în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul respectiv și include o cerere motivată adresată Comisiei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, având în vedere că planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat parțial din cauza unor circumstanțe obiective. La 12 mai 2023, Comisia a adoptat Propunerea sa de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență pentru Estonia. La 16 iunie 2023, Consiliul și-a adoptat Decizia de punere în aplicare de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență pentru Estonia (7).

(10)

La data de 11 mai 2023, Estonia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și, la data de 28 aprilie 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Estonia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Estonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Estonia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Estonia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Estonia și a publicat rezultatele acestuia la data de 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Estonia nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de competitivitate și de evoluția prețurilor locuințelor au crescut recent, dar în general par să fie limitate în prezent. Salariile și, în special, prețurile au crescut puternic în 2022, dar pierderile în materie de competitivitate par a fi limitate, în timp ce contul curent a înregistrat doar un mic deficit și se preconizează că se va apropia de echilibru în 2023 și 2024. Cu toate acestea, inflația și presiunile salariale, în cazul în care persistă, riscă să afecteze competitivitatea Estoniei, în special din cauza faptului că inflația de bază este cu mult peste media zonei euro. Prețurile locuințelor au crescut puternic de la pandemia de COVID-19, dar nu prezintă semne puternice de supraevaluare. Este probabil ca prețurile locuințelor să se tempereze, având în vedere creșterea ratei dobânzii și recenta recesiune economică. În plus, datoria gospodăriilor și împrumuturile contractate de acestea sunt relativ moderate, iar sectorul financiar este solid. În general, cadrul de politici este favorabil, deși unele eforturi suplimentare ar putea contribui la abordarea riscurilor generate de vulnerabilitățile identificate. În acest sens, ar fi important ca politicile fiscal-bugetare și macroprudențiale anticiclice să fie aplicate în continuare și să fie consolidate, atunci când va fi necesar. Încurajarea concurenței pe piața internă ar putea contribui la gestionarea presiunilor asupra prețurilor.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Estoniei a scăzut de la 2,4 % din PIB în 2021 la 0,9 % în 2022, în timp ce datoria publică a crescut de la 17,6 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 18,4 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv analizează situația bugetară a Estoniei, întrucât deficitul său public este planificat să depășească valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat în 2023. Raportul a concluzionat că criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Estonia ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care implică reducerea veniturilor au inclus reducerea accizelor pentru combustibilii agricoli, în timp ce, printre măsurile de politică fiscal-bugetară care implică creșterea cheltuielilor s-au numărat o compensare parțială a facturilor la energie pentru gospodăriile care câștigă mai puțin decât venitul median, reducerea taxelor de rețea pentru energia electrică și gaze pentru gospodării și întreprinderi, plafoane pentru prețurile la energie electrică și gaze pentru gospodării și un transfer social unic de 50 EUR către pensionari și familiile cu copii. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 0,8 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,6 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0 % din PIB în 2022, de la 2,3 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Estonia (8) să mențină o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (9) în 2022 a fost contracționistă, situându-se la 1,3 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Conform recomandării Consiliului, Estonia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,4 % din PIB în 2022 (1,6 % din PIB în 2021). Diminuarea cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii în 2022 s-a datorat creșterii rapide și neprevăzute a prețurilor la construcții. Investițiile finanțate la nivel național au furnizat o contribuție contracționistă de 0,6 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (10). Prin urmare, Estonia nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,8 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Estonia a limitat suficient creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este prudent în 2023 și în conformitate cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 în perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va scădea cu 1,5 % în 2023 și va crește cu 3,0 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o contracție mai mică a PIB-ului real, și anume de 0,1 % în 2023, și o creștere similară, de 3,0 %, în 2024. Diferența din anul 2023 se datorează în principal anticipării de către Comisie a unor evoluții mai favorabile ale consumului privat, alături de o inflație ușor mai scăzută [măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC)] și de previziuni mai ridicate privind creșterile salariale.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 4,3 % din PIB în 2023. Creșterea din 2023 reflectă în principal măsurile discreționare, cum ar fi cheltuielile suplimentare cu prestațiile familiale, pensiile, apărarea, educația și ajustarea tranșelor de impozitare în scopul reducerii impozitului pe venit, precum și o creștere preconizată a cheltuielilor administrațiilor locale. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 18,4 % la sfârșitul anului 2022 la 20,2 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că deficitul public va atinge 3,1 % din PIB în 2023. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza efectului de numitor al unei proiecții mai mari a PIB-ului nominal și al unei creșteri estimate mai mari a bazelor de impozitare și a veniturilor fiscale și nefiscale.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetar va continua să fie afectat de măsurile adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri extinse începând cu 2022, în special rambursarea unei părți din facturile la încălzire, energie electrică și gaze ale tuturor gospodăriilor. Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,3 % din PIB (11). Măsurile adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (12) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,1 % din PIB în 2022). Se preconizează o creștere cu 0,1 puncte procentuale din PIB în comparație cu 2022 a costului bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Estonia să întreprindă acțiuni pentru a asigura în 2023 o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră (13), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Estonia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Estoniei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 0,8 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (+ 1,3 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 1,2 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Este luată în considerare, de asemenea, creșterea (cu 0,1 % din PIB) a costurilor legate de acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu se datorează sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată în principal de cheltuielile sociale, salariile din sectorul public și cheltuielile cu educația și apărarea. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se preconizează că nivelul cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și din alte fonduri ale UE va fi de 1,8 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, Estonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și nu se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național (14). Aceasta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi eficiența energetică a locuințelor, consolidarea rețelelor de transport al energiei electrice pentru a permite o producție mai mare de energie verde, internetul în bandă largă, serviciile digitale, modulele de perfecționare și recalificare pentru competențe în vederea tranziției verzi.

(22)

În Programul de stabilitate pentru 2023 se estimează că deficitul public va scădea ușor la 4,2 % din PIB în 2024. Scăderea din 2024 reflectă în principal o scădere a cheltuielilor ca pondere în PIB. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 23,6 % la sfârșitul anului 2024. Totuși, după cum se afirmă în program, previziunile respective nu includ încă măsurile de consolidare fiscală planificate de noul guvern care și-a început mandatul la 17 aprilie 2023, deoarece măsurile nu sunt încă specificate în acte juridice. Noul guvern intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată, taxele de mediu, accizele la alcool și la tutun și să instituie o taxă auto. În ceea ce privește cheltuielile, guvernul intenționează să reducă anumite alocații pentru copii. În ansamblu, Programul de stabilitate pentru 2023 estimează că măsurile respective ar îmbunătăți soldul bugetar cu 1,3 % din PIB în 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute îndeajuns de bine la data-limită la care s-au făcut previziunile (adică fără măsurile de consolidare fiscală planificate de noul guvern), previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public de 2,7 % din PIB pentru 2024. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal datorită bazei mai scăzute a deficitului prevăzută pentru 2023 și unei perspective mai favorabile a PIB-ului și a veniturilor fiscale pentru 2024 în previziunile Comisiei. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează, de asemenea, o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 21,3 % la sfârșitul anului 2024.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin în domeniul energiei în 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (15). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,3 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (16) nu ar trebui să depășească 4,9 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. Aceasta va contribui, de asemenea, la reducerea inflației de bază, care se situează cu mult peste media zonei euro și care ar putea duce la pierderi de competitivitate dacă persistă. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 0,3 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Cu toate acestea, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este conformă cu recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Dacă această creștere va fi confirmată, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 4,5 % în 2024, cifră mai mică decât rata recomandată.

(26)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că investițiile publice se vor menține la 5,3 % din PIB în 2024, comparativ cu media de 5,3 % din PIB în perioada 2018-2023. În ceea ce privește sursele de finanțare, se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor scădea, iar investițiile finanțate de Uniune vor crește, și anume prin mecanism.

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2027. Potrivit programului, ponderea datoriei publice în PIB urmează să se ridice la 4,0 % din PIB în 2025, la 4,5 % în 2026 și la 4,2 % până în 2027. Prin urmare, nu este planificat ca deficitul public să revină la o cifră situată sub 3 % din PIB pe durata programului. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 23,6 % la sfârșitul anului 2024 la 33 % la sfârșitul anului 2027. Cu toate acestea, după cum s-a menționat mai sus, aceste proiecții nu includ încă măsurile de consolidare fiscală planificate de noul guvern.

(28)

La 9 martie 2023, Estonia a prezentat o revizuire a planului său de redresare și reziliență, împreună cu un capitol dedicat planului REPowerEU. La 12 mai 2023, Comisia a propus evaluarea sa pozitivă și revizuirea face obiectul aprobării Consiliului. Din cauza inflației ridicate și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare cauzate de războiul din Ucraina, câteva investiții au fost amânate sau întrerupte, ceea ce a dus la revizuirea planului de redresare și reziliență inițial. Estonia este primul stat membru care a inclus un capitol consacrat REPowerEU în revizuirea planului și intenționează să prezinte prima și a doua cerere de plată de îndată ce planul revizuit va fi fost aprobat de Consiliu.

(29)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Includerea noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Estoniei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(30)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Estonia. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Estonia.

(31)

Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de programele politicii de coeziune, Estonia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de caracterul adecvat al plasei de siguranță socială, în special pentru șomeri și persoanele în vârstă, de îngrijirea pe termen lung și de asistența medicală, precum și de energie și de tranziția verde.

(32)

Caracterul adecvat al plasei de siguranță socială s-a îmbunătățit, dar riscul de sărăcie sau de excluziune socială rămâne ridicat în rândul anumitor grupuri, în special în rândul persoanelor în vârstă (41,6 % în Estonia față de 19,5 % în Uniune în 2021) și al persoanelor cu handicap (40,4 % în Estonia față de 28,9 % în Uniune în 2021). Pentru persoanele în vârstă (peste 65 de ani), riscurile de sărăcie sau de excluziune socială sunt ridicate, în mare parte din cauza nivelului mediu scăzut al pensiilor. În plus, persistă disparitatea de gen în ceea ce privește sărăcia în rândul persoanelor în vârstă (rata riscului de sărăcie pentru femeile în vârstă este de 47,9 %, cu aproape 21 de puncte procentuale mai mare decât în cazul bărbaților). Criteriile restrictive pentru primirea indemnizațiilor de șomaj, în special pragurile ridicate privind încadrarea în muncă și veniturile înainte de șomaj, continuă să expună șomerii la riscul de sărăcie. Persoanele care sunt încadrate în muncă perioade scurte de timp și cele cu forme atipice de muncă nu sunt eligibile pentru a primi indemnizații de șomaj atunci când devin șomeri. În 2022, doar 29 % din șomerii nou-înregistrați au primit indemnizații de șomaj, iar 39 % au primit indemnizația de șomaj fixă. Extinderea acoperirii indemnizațiilor de șomaj și relaxarea criteriilor minime de acces la acestea, în special pentru persoanele care sunt încadrate în muncă pentru perioade scurte de timp și cele cu forme atipice de muncă, precum și creșterea gradului de adecvare a pensiilor ar putea contribui la consolidarea protecției sociale.

(33)

Estonia a luat măsuri pentru a îmbunătăți accesibilitatea și caracterul abordabil al prețurilor aferente serviciilor de îngrijire pe termen lung, dar există în continuare provocări. Cheltuielile publice în domeniul asistenței medicale și al îngrijirii pe termen lung sunt scăzute în comparație cu media Uniunii, îngreunând accesul în timp util și în condiții de egalitate la asistență medicală și la îngrijire pe termen lung. O mare parte din populația în vârstă de cel puțin 65 de ani care are nevoie de îngrijire pe termen lung nu beneficiază de niciun ajutor în ceea ce privește îngrijirea personală sau activitățile casnice. Nevoia de servicii de îngrijire la domiciliu este una dintre cele mai ridicate din Uniune. În plus, în timp ce populația îmbătrânește, iar speranța de viață în Estonia este una dintre cele mai scăzute din Uniune, rata nevoilor nesatisfăcute autoraportate de îngrijire medicală este ridicată, chiar dacă a scăzut în comparație cu anii precedenți (13 % în 2020 și 8,1 % în 2021, comparativ cu o medie în Uniune de 2 %). Această rată ridicată se datorează în special listelor de așteptare și deficitului de lucrători în domeniul sănătății, precum și distribuției inegale a acestora în țară. Deși plățile directe au scăzut ușor, acestea sunt ridicate atât pentru asistența medicală, cât și pentru îngrijirea pe termen lung, situându-se cu mult peste media Uniunii. Asigurarea unei finanțări sustenabile a asistenței medicale și a îngrijirii pe termen lung ar putea contribui la abordarea provocărilor din aceste domenii.

(34)

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, Estonia a renunțat la importurile de gaze din Rusia, redirecționând importurile de energie prin terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) din Klaipėda, Lituania, și prin terminalul de GNL din Inkoo, Finlanda. Consumul de gaze naturale al Estoniei a scăzut cu 36 % în perioada august 2022 - martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului. Estonia ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (17). Deși Estonia înregistrează progrese în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile, ponderea șisturilor bituminoase în mixul său energetic rămâne semnificativă. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a crescut de la 30,1 % în 2020 la 37,6 % în 2021. Ponderea șisturilor bituminoase a reprezentat 58 % din mixul energetic în 2021, ceea ce constituie o scădere de 5 puncte procentuale față de 2018, dar o creștere de 2 puncte procentuale față de 2020. În capitolul privind REPowerEU din planul de redresare și reziliență revizuit recent, Estonia s-a angajat să reformeze procesul de autorizare și să îmbunătățească consolidarea capacităților autorităților locale care acordă autorizațiile. Se preconizează că aceste reforme vor permite realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile. Capacitatea insuficientă a rețelei de a integra mai multe surse regenerabile de energie continuă să împiedice realizarea de progrese suplimentare. Estonia trebuie, de asemenea, să își continue eforturile de sincronizare a rețelei sale de energie electrică cu cea a celorlalte țări din Uniune pentru a elimina treptat dependența sa de rețeaua electrică BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Lituania și Letonia). Se înregistrează progrese, dar tranziția nu a fost încă finalizată. În acest scop, este necesară cooperarea cu Letonia și Lituania. Eficiența energetică este esențială pentru tranziția verde a Estoniei. Creșterea eficienței energetice a economiei, inclusiv a parcului imobiliar, va necesita obiective mai ambițioase în materie de eficiență energetică și o creștere a capacității de renovare a municipalităților mai mici printr-o mai bună direcționare a măsurilor de sprijin. Estonia s-a axat pe creșterea sustenabilității sectorului său de transporturi prin adoptarea Planului de dezvoltare a transporturilor și a mobilității pentru perioada 2021-2035, dar ar trebui luate măsuri mai adecvate pentru a accelera trecerea către un sector al transporturilor mai puțin poluant.

Estonia investește în electrificarea rețelei feroviare, însă punerea sa în aplicare nu a fost încă evaluată. Și în domeniul vehiculelor private trebuie să se realizeze trecerea la un transport durabil, în acest sector fiind necesară utilizarea pe scară mai largă a vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute. Stimulentele relevante, cum ar fi taxele de mediu, inclusiv o taxă anuală pe vehicule rutiere bazată pe emisii, ar putea contribui la accelerarea tranziției către opțiuni de transport mai puțin poluante.

(35)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Estonia a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru 68 de profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv de sortatori de deșeuri, de tehnicieni constructori și de ingineri constructori. Mai mult, deficitul de forță de muncă a fost raportat ca un factor care limitează producția în sectorul industrial și în cel al construcțiilor.

(36)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (18) său se reflectă în recomandarea 1.

(37)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Estonia, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Irlanda ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre. Prin urmare, nu ar fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Irlandei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La data de 28 mai 2021, Irlanda a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La data de 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Irlandei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Irlanda a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La data de 4 mai 2023, Irlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și, la data de 2 mai 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Irlanda cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Irlanda. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Irlanda a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, soldul bugetului public al Irlandei s-a îmbunătățit de la un deficit de 1,6 % din PIB în 2021 la un excedent de 1,6 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 55,4 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 44,7 % la sfârșitul anului 2022.

(13)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care implică reducerea veniturilor au inclus o reducere a accizelor la combustibili și reduceri ale taxei pe valoarea adăugată pentru gaze și electricitate, în timp ce măsurile de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus plăți către toate conturile interne de energie electrică și o serie de transferuri sociale. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 0,5 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,7 % din PIB în 2022, de la 2,8 % în 2021.

(14)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Irlanda (7) să urmărească o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(15)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost în general neutră, situându-se la – 0,2 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Conform recomandării Consiliului, Irlanda a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,04 % din PIB în 2022 (0,1 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Irlanda a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție în general neutră de – 0,2 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Irlanda a limitat într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru anul 2023 și prudent în perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 5,6 % în 2023 și cu 4,1 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mică a PIB-ului real, și anume de 5,5 % în 2023, și o creștere reală mai mare, de 5,0 %, în 2024. Rata de creștere comparativ mai ridicată anticipată de Comisie pentru 2024 se datorează în principal unui ritm mai susținut de creștere a exporturilor nete. Totuși, în cazul Irlandei, exporturile nete sunt supuse unor fluctuații mari, deoarece ele sunt determinate de un număr mic de mari companii multinaționale, care au înregistrat un mare succes comercial în ultimii ani.

(17)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul preconizează că excedentul public va crește la 1,8 % din PIB în 2023. Creșterea înregistrată în 2023 reflectă în principal o creștere dinamică a veniturilor. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 44,7 % la sfârșitul anului 2022 la 40,5 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că excedentul public va fi de 1,7 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu excedentul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 40,4 % la sfârșitul anului 2023.

(18)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri prelungite din 2022, în special o a doua rundă de două plăți către toți consumatorii casnici de energie electrică, precum și un nou set de transferuri sociale. Costul acestor măsuri se preconizează să fie parțial compensat de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume un plafon pentru veniturile din producția de energie electrică. Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,3 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile, dar mențin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,2 % din PIB în 2022). Se preconizează o creștere cu 0,1 puncte procentuale din PIB în comparație cu 2022 a costului bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina. În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 0,7 % din PIB.

(19)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Irlanda să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră (12), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Irlanda ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Irlandei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(20)

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi în general neutră (0,2 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare în linii mari neutră din 2022 (– 0,2 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 0,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Este luată în considerare, de asemenea, creșterea (cu 0,1 % din PIB) a costurilor legate de acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 0,1 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară de 0,0 puncte procentuale (13). Prin urmare, Irlanda intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Irlanda intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi facilitarea utilizării energiei din surse regenerabile, precum și permiterea electrificării altor tehnologii, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(21)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că excedentul public va crește la 2,8 % din PIB în 2024. Creșterea din 2024 reflectă în principal reducerea cheltuielilor întrucât măsurile temporare privind cheltuielile sunt întrerupte. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 38,2 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un excedent public pentru 2024 de 2,2 % din PIB. Acesta este mai mic decât excedentul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal datorită cheltuielilor mai mari incluse în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 38,3 % la sfârșitul anului 2024.

(22)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin în domeniul energiei în 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat, până în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(23)

În program, Irlanda intenționează să îndeplinească obiectivul bugetar pe termen mediu – un sold bugetar structural de – 0,5 % din PIB (14) – în 2023 și 2024 și să îl mențină până la încheierea perioadei de programare. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că soldul structural va înregistra un deficit de 0,1 % din PIB în 2023 și, respectiv, un excedent de 1,0 % din PIB în 2024, depășind obiectivul bugetar pe termen mediu.

(24)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (15) vor crește la 1,9 % în 2024.

(25)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va crește de la 2,0 % din PIB în 2023 la 2,1 % în 2024. Investițiile mai mari reflectă creșterea investițiilor finanțate la nivel național și a investițiilor finanțate de Uniune, prin mecanism. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre aceste reforme și investiții se numără o actualizare a planului de acțiune în domeniul climei și construirea unui centru de date, care fac parte, de asemenea, din planul de redresare și reziliență.

(26)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că excedentul public va crește la 2,9 % din PIB în 2025 și la 3,1 % până în 2026. Prin urmare, soldul bugetului public este planificat să atingă valoarea de referință relevantă prevăzută în tratat pe durata programului. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 38,2 % la sfârșitul anului 2024 la 32,0 % până la sfârșitul anului 2026.

(27)

Se preconizează că ponderea populației în vârstă de peste 64 de ani în raport cu cea a populației în vârstă de muncă (20-64 de ani) va crește de peste două ori până în 2070, când vor mai puțin de doi contribuitori potențiali pentru fiecare pensionar, comparativ cu aproape patru contribuitori în 2022. Această îmbătrânire a populației necesită protejarea sistemului de pensii împotriva creșterii costurilor. Reforma pensiilor anunțată în septembrie 2022 menține vârsta de pensionare la 66 de ani. Prin urmare, guvernul intenționează să abordeze sustenabilitatea sistemului de pensii pe partea de contribuții. În 2023, se preconizează că guvernul va prezenta o foaie de parcurs pentru o creștere treptată a contribuțiilor la asigurările sociale între 2024 și 2034. Astfel ar clarifica modul în care intenționează să stabilească mecanismele de finanțare a sistemului de pensii de stat.

(28)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Irlandei este în curs, însă înregistrează întârzieri semnificative. Resursele limitate și prioritizarea insuficientă au făcut ca Irlanda să rămână în urmă în procesul de implementare. Irlanda a prezentat o modificare a planului său de redresare și reziliență în mai 2023. Această țară nu a depus încă prima sa cerere de plată. Un capitol dedicat planului REPowerEU este în curs de elaborare. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Irlandei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(29)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Irlanda. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Irlanda.

(30)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele aferente politicii de coeziune, Irlanda se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de economia circulară, de aprovizionarea cu apă potabilă și tratarea apelor uzate, precum și de sistemul de energie electrică, infrastructura energetică și tehnologiile rețelelor inteligente, cadrul de autorizare, eficiența energetică, transportul durabil și competențele necesare pentru tranziția verde.

(31)

Producția de deșeuri în Irlanda continuă să crească și rămâne cu mult peste media Uniunii. Performanța sa în materie de reciclare stagnează de mai mulți ani. Utilizarea circulară a materialelor a crescut ușor la 2 % în 2021, dar rămâne mult sub media Uniunii de 11,7 %. Deși se înregistrează îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, impactul planului de acțiune din 2020 privind deșeurile pentru o economie circulară și al strategiei privind economia circulară la nivelul întregii administrații, publicate în decembrie 2021, nu a fost încă demonstrat. Sunt necesare mai multe investiții pentru a atinge obiectivele economiei circulare a Uniunii. Acest lucru implică îmbunătățirea infrastructurii de colectare și tratare separată a deșeurilor pentru a evita depozitarea și incinerarea acestora, acordându-se o atenție deosebită materialelor plastice și deșeurilor biologice. În ceea ce privește gestionarea și calitatea apei, Irlanda se confruntă cu o infrastructură învechită și depășită, ceea ce a dus la una dintre cele mai ridicate rate de scurgere la conductă din Uniune. Calitatea apei potabile rămâne, de asemenea, o problemă în anumite zone. Degradarea calității apei ca urmare a expansiunii agricole nu este abordată într-o măsură suficientă. De asemenea, sunt necesare investiții în infrastructură pentru refacerea râurilor, precum și o abordare mai solidă în ceea ce privește controlul contaminării apei din activitățile agricole.

(32)

Sistemul energetic al Irlandei a prezentat semne de vulnerabilitate în 2022, întrucât problemele legate de aprovizionarea cu energie electrică au necesitat măsuri de sprijin de urgență. Planul său de acțiune în domeniul climei include obiectivul ambițios de transformare a sistemului energetic al țării până în 2030, cu scopul de a mări proporția de energie electrică din surse regenerabile la 80 %. Acest lucru va conduce la volume mari de producție variabilă. Flexibilitatea actuală a sistemului și integrarea acestuia sunt insuficiente pentru a face față unor volume atât de mari de producție variabilă și cererii tot mai mari de energie, în special din partea centrelor de date, ceea ce ar putea îngreuna atingerea obiectivului privind energia din surse regenerabile. Flexibilitatea cererii și modernizările majore ale infrastructurii de transport, distribuție și stocare vor fi elemente-cheie pentru reducerea dependenței Irlandei de importurile de combustibili fosili și pentru facilitarea și accelerarea tranziției sale către un sistem energetic neutru din punct de vedere climatic. Printre principalele provocări în ceea ce privește dezvoltarea flexibilității cererii se numără lipsa unei strategii coordonate care să acopere întregul sistem energetic, inclusiv încălzirea și răcirea, precum și lipsa unei infrastructuri de contorizare inteligentă. Îmbunătățirea eficienței sistemului de planificare și de autorizare pentru energia din surse regenerabile, stocare și conectorii la rețea prin asigurarea disponibilității unui personal suficient cu competențe adecvate în toate etapele proceselor de planificare și prin raționalizarea cadrului general ar putea intensifica evoluțiile la scară largă, accelerând astfel tranziția verde.

(33)

Consumul de gaze naturale al Irlandei a scăzut cu 0,2 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, cu mult sub ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (16). Deși Irlanda îndeplinește condițiile pentru a beneficia de o derogare de la acest obiectiv, aceasta este încurajată să sporească eforturile pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (17). Măsurile de eficiență energetică vor juca un rol esențial în reducerea consumului de energie și vor contribui la atingerea obiectivului la nivelul Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 %. Modernizarea și renovarea energetică a locuințelor și implementarea rapidă a încălzirii din surse regenerabile vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice. În pofida obiectivelor ambițioase de modernizare a unui număr echivalent cu 500 000 de locuințe, astfel încât acestea să atingă o clasificare energetică a clădirilor (BER) de tip B2, precum și de instalare a 400 000 de pompe de căldură în locuințele existente pentru a înlocui sistemele de încălzire mai vechi și mai puțin eficiente până la sfârșitul anului 2030, există în continuare provocări în mare parte din cauza deficitului de personal calificat. Numărul de autoturisme cu emisii zero din parcul de vehicule al Irlandei crește rapid de la un nivel foarte scăzut, însă densitatea punctelor publice de încărcare întâmpină dificultăți în a ține pasul. Doar aproximativ 100 de kilometri de linii de cale ferată sunt electrificați, ceea ce face ca Irlanda să fie țara din Uniune cu cea mai mică pondere de căi ferate electrificate. În plus, congestionarea traficului rutier reprezintă o povară considerabilă pentru calitatea aerului și pentru timpul navetiștilor.

(34)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Irlanda a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru 12 profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv de specialiști în domeniile protecției mediului și ingineriei, precum și de ingineri electricieni. În plus, deficitul de forță de muncă a fost raportat ca un factor care a limitat producția în industrie (46,8 % dintre întreprinderi) și în sectorul construcțiilor (60,3 % dintre întreprinderi).

(35)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (18) său se reflectă în recomandarea 1.

(36)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Irlanda, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Grecia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Greciei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”), în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Pentru ca prioritățile de politică din cadrul semestrului european să fie îndeplinite, rămâne esențial ca planurile de redresare și reziliență adoptate să fie implementate integral, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor planului REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică fiscal-bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o asigurare a respectării normelor eficace și mai coerentă. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 27 aprilie 2021, Grecia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Greciei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Grecia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 2 mai 2023, Grecia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023, iar la 29 aprilie 2023 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Grecia referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară pentru 2023 referitor la Grecia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Grecia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Grecia și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Mai precis, vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de stocul ridicat de credite neperformante în contextul unei rate ridicate a șomajului s-au atenuat, în schimb poziția sa externă s-a deteriorat. O preocupare majoră este faptul că, în pofida redresării veniturilor provenite din turism, deficitul de cont curent a crescut semnificativ în 2022, inclusiv din cauza creșterii bruște a prețurilor la energie la nivelul Uniunii. Deși, conform previziunilor, deficitul extern ar trebui să se reducă în anul în curs și anul viitor, acesta va rămâne totuși cu mult peste nivelul necesar pentru a asigura o îmbunătățire durabilă a poziției investiționale internaționale nete. În ciuda faptului că ponderea datoriei publice în PIB rămâne în continuare cea mai ridicată din Uniune, aceasta a cunoscut o îmbunătățire semnificativă în 2022, care se datorează în mare parte creșterii nominale puternice a PIB-ului, iar în 2023 și 2024 se preconizează că va scădea în continuare. Nivelul creditelor neperformante a înregistrat o scădere bruscă anul trecut, pe fondul diminuărilor semnificative din anii anteriori, dar rămâne ridicat în raport cu media Uniunii și continuă să afecteze profitabilitatea și capacitatea de creditare a băncilor, care, la rândul lor, au un efect negativ asupra consolidării intensității capitalului și asupra creșterii productivității economiei. Politicile adoptate ca răspuns la această situație au contribuit la corectarea dezechilibrelor, iar punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență reprezintă o oportunitate majoră de a aborda deficiențele structurale rămase. Cu toate acestea, este necesar să se depună eforturi suplimentare, în special pentru a se asigura faptul că soldurile externe revin pe o traiectorie susținută de îmbunătățire și că stocul de credite neperformante continuă să scadă, inclusiv prin asigurarea unei eficacități sporite a procedurii de executare silită a datoriilor și prin îmbunătățirea pieței secundare a creditelor neperformante.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Greciei a scăzut de la 7,1 % din PIB în 2021 la 2,3 % în 2022, iar datoria publică a scăzut de la 194,6 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 171,3 % la sfârșitul anului 2022.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus acordarea de subvenții privind energia electrică gospodăriilor și întreprinderilor, precum și mărirea nivelului prestațiilor sociale pentru gospodăriile vulnerabile. Costul acestor măsuri a fost parțial compensat prin introducerea unor noi impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, respectiv plafonarea prețurilor impusă producătorilor de energie electrică și taxa extraordinară aplicată producătorilor de energie electrică pentru perioada octombrie 2021-iunie 2022. Comisia estimează costul bugetar net al acestor măsuri la 2,5 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 1,5 % din PIB în 2022, de la 6,5 % în 2021.

(15)

La18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Grecia (7) să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând în același timp o politică fiscal-bugetară prudentă. În plus, Consiliul a recomandat Greciei să mențină investițiile finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost expansionistă, fiind de – 1,0 % din PIB. Conform recomandării Consiliului, Grecia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 2,1 % din PIB în 2022 (2,6 % din PIB în 2021). Scăderea în 2022 a cheltuielilor finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-a datorat faptului că perioada de programare anterioară se apropia de sfârșit, iar cheltuielile de investiții aferente noii perioade de programare nu ajunseseră încă la un nivel suficient de ridicat. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,6 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Grecia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,6 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua consecințele economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 2 % din PIB). Prin urmare, Grecia a limitat într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru anul 2023 și mai favorabil pentru perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 2,3 % în 2023 și cu 3 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mare a PIB-ului real, de 2,4 % în 2023, și o creștere mai mică, de 1,9 %, în 2024, în principal din cauza ipotezelor diferite privind activitatea de investiții și contribuțiile din partea sectorului extern. Programul de stabilitate pentru 2023 prevede o contribuție mai importantă din formarea brută de capital fix, în special în 2024, iar Comisia se așteaptă ca volumul importurilor de bunuri să rămână mai ridicat decât cel din previziunile autorităților.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul preconizează că deficitul public va scădea la 1,8 % din PIB în 2023. Această scădere din 2023 s-ar datora în principal eliminării treptate a măsurilor fiscal-bugetare legate de pandemie și reducerii costurilor aferente măsurilor adoptate în domeniul energiei, precum și nivelului mai mare al veniturilor ca urmare a creșterii economice. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea de la 171,3 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 162,6 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că în 2023 deficitul public va atinge 1,3 % din PIB. Acest procent este mai mic decât cel preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza evoluției mai favorabile a bazelor de impozitare, impulsionată de ipotezele macroeconomice, inclusiv compoziția creșterii și cheltuielile mai scăzute ale bugetului social, în conformitate cu tendința sistematică de subutilizare a cheltuielilor observată în ultimii ani. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 160,2 % la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează în principal unei creșteri nominale mai mari a PIB-ului și, într-o măsură mai mică, unui deficit public mai scăzut preconizat în previziunile Comisiei.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va fi în continuare afectat de măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri care continuă să fie puse în aplicare din 2022, în special subvențiile privind energia electrică acordate gospodăriilor și întreprinderilor. Costul acestor măsuri continuă să fie parțial compensat de impozitele pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie, și anume plafonarea prețurilor impusă producătorilor de energie electrică și contribuția de solidaritate din partea rafinăriilor. Luând în considerare aceste venituri, costul bugetar net al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,2 % din PIB în 2023 (10). Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin în totalitate semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,5 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 1,5 % din PIB.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Greciei să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (12), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor energiei, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Grecia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. Greciei i s-a recomandat, de asemenea, să suplimenteze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi în general neutră în 2023(– 0,2 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (– 1,0 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 0,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Așadar, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Contribuția contracționistă preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național se datorează, în esență, costurilor reduse (cu 2,3 % din PIB) ale măsurilor (specifice și nespecifice) de sprijin pentru gospodării și întreprinderi adoptate ca reacție la creșterile prețurilor la energie. Creșterea cheltuielilor sociale este principalul motor al creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile). Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 2,5 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară, de 0,0 puncte procentuale (13). Prin urmare, Grecia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Grecia intenționează să finanțeze investiții publice în favoarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și a securității energetice, de exemplu pentru instalarea a 8 000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice accesibile publicului larg în principalele localități urbane și suburbane, pentru digitalizarea administrației publice și pentru îmbunătățirea interconectării rețelelor de energie electrică ale insulelor.

(22)

În Programul de stabilitate pentru 2023 se estimează că deficitul public va scădea în 2024 la 0,8 % din PIB. Această scădere din 2024 s-ar datora în principal eliminării treptate a ultimelor măsuri în vigoare în domeniul energiei și nu numai și nivelului mai mare al veniturilor pe fondul creșterii economice solide. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 150,8 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 0,6 % din PIB. Acesta este mai mic decât deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza ipotezelor cu privire la execuția bugetului social, în special nivelul mai scăzut al cheltuielilor cu prestațiile sociale și cu pensiile. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează o pondere mai mare a datoriei publice în PIB, de 154,5 % la sfârșitul anului 2024.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,3 % din PIB în 2024, potrivit estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) nu ar trebui să depășească 2,6 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la consolidarea poziției externe. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 0,2 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 0,7 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată. Ajustarea preconizată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 este mai mare decât economiile rezultate din eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin în domeniul energiei.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va crește de la 4,8 % din PIB în 2023 la 5,4 % din PIB în 2024. Creșterea investițiilor reflectă diminuarea ușoară a investițiilor finanțate la nivel național și creșterea investițiilor finanțate de Uniune, și anume prin mecanism. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre aceste reforme și investiții se numără investiții și reforme structurale cu o valoare adăugată ridicată, menite să promoveze tranziția verde, cea digitală și cea energetică, care fac și ele parte din planul de redresare și reziliență.

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea la 0,5 % din PIB în 2025 și la 0,1 % din PIB până în 2026. Așadar, se preconizează că deficitul public va rămâne sub 3 % din PIB pe durata programului. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea generală a datoriei publice în PIB va scădea de la 150,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 135,2 % din PIB până la sfârșitul anului 2026.

(28)

Pe baza celor mai bune practici și a reformelor întreprinse ca parte a planului de redresare și reziliență, aducerea de modificări cadrului de politică fiscală al Greciei ar putea contribui la corectarea deficitului de investiții. Mai precis, introducerea unui sistem mai amplu de soluții fiscale anticipate ar putea consolida securitatea juridică pentru investitori și ar putea contribui la intensificarea eforturilor în curs de simplificare a regimului fiscal. O revizuire a regimului fiscal ar putea contribui, de asemenea, la lărgirea bazei de impozitare în ceea ce privește persoanele care desfășoară o activitate independentă și ar putea sprijini investițiile. Respectarea obligațiilor fiscale ar putea fi îmbunătățită prin extinderea aplicării plăților electronice și prin utilizarea sporită a informațiilor care provin din aceste plăți, în special în lumina dovezilor recente ale disparității crescânde dintre veniturile scăzute declarate și creșterea în aparență rapidă a cifrei de afaceri a persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Acest lucru s-ar putea realiza, în special printr-o mai bună utilizare a informațiilor care provin din plățile electronice pentru anumite profesii. Se preconizează că transformarea digitală în curs a Autorității independente pentru veniturile publice va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv. Cu toate acestea, este esențial ca autonomia operațională a autorității în ceea ce privește gestionarea și dezvoltarea infrastructurii sale informatice și de resurse umane să fie consolidată și mai mult, având în vedere provocările actuale cu care se confruntă sistemele fiscale din întreaga lume.

(29)

Grecia a continuat să ia măsuri pentru a-și moderniza administrația publică, dar în general rezultatele obținute în acest domeniu rămân relativ modeste. În urma unei ajustări semnificative după 2010, dimensiunea și costurile administrației publice au fost, în linii mari, aliniate la media Uniunii. Masa salarială a Greciei a rămas stabilă în 2022, la 10,8 % din PIB, ușor peste media Uniunii (10,2 % din PIB). Asigurarea aplicării în continuare a grilei salariale unificate, împreună cu menținerea nivelurilor actuale de personal prin aplicarea continuă a regulii „numărului constant” cu privire la angajările de personal permanent și a plafonului pentru personalul temporar introdus în 2022, va fi esențială pentru protejarea progreselor realizate. Planul de redresare și reziliență conține măsuri menite să îmbunătățească eficacitatea administrației publice, cu un accent deosebit pe îmbunătățirea serviciilor sale digitale. În același timp, atragerea și menținerea de personal înalt calificat rămâne dificilă. Această problemă ar putea fi abordată la nivel structural prin aplicarea unor grile salariale speciale/suplimentare pentru anumite funcții sau organisme, precum și prin introducerea unui sistem bine definit de indemnizații ca parte integrantă a noului sistem de gestionare a resurselor umane, protejând în același timp integritatea grilei salariale unificate și dimensiunea globală a masei salariale.

(30)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Greciei a avansat bine până în prezent. În perspectivă, va fi important să se mențină acest ritm de implementare. Grecia a prezentat trei cereri de plată (16) pentru sprijin financiar nerambursabil și două cereri de plată pentru sprijin sub formă de împrumut, care corespund unui număr de 85 de jaloane și ținte din plan. Până în prezent, Grecia a primit o plată totală în valoare de 7 126 de milioane EUR (17). În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 29 martie 2023, Grecia și-a exprimat intenția de a solicita un sprijin suplimentar sub forma unui împrumut în valoare de 5 000 de milioane EUR în cadrul mecanismului. Grecia a obținut deja rezultate solide de când a început implementarea planului său și a instituit un sistem de gestiune și control pentru a monitoriza și a coordona finalizarea la timp a reformelor și a investițiilor. În perspectivă, va fi important să se mențină și să se intensifice aceste eforturi, având în vedere numărul considerabil de reforme și investiții care sunt planificate, în special în lumina faptului că finalizarea unora dintre acestea va necesita inițierea în timp util a diferitelor măsuri pregătitoare, inclusiv a procedurilor de achiziții publice. Continuarea implementării planului depinde de capacitatea administrativă și de implementare a organismelor de implementare desemnate, inclusiv a administrației regionale și locale. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Greciei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(31)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Grecia. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Grecia.

(32)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Grecia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de îngrijirile de sănătate și îngrijirea pe termen lung, de cartografierea cadastrală, de politica energetică și de tranziția verde.

(33)

Cheltuielile publice cu asistența medicală se situează sub media Uniunii, în timp ce plățile directe efectuate de pacienții din Grecia se situează pe locul al doilea în Uniune ca procent din PIB. Sistemul de sănătate este în continuare bazat pe spitale, cheltuielile aferente îngrijirilor medicale curative fiind în cea mai mare parte cele legate de spitalizare. În plus, Grecia este pe primul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește cheltuielile publice cu medicamentele ca procent din PIB. Cheltuielile publice pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea preventivă sunt cu mult sub media Uniunii și nu există o strategie națională cuprinzătoare pentru îngrijirea pe termen lung. Pentru a aborda această problemă, Grecia pune în aplicare în prezent un sistem de îngrijiri primare de sănătate care a fost adoptat recent pentru a reduce dependența de serviciile medicale spitalicești și a spori eficiența accesului la bunuri și servicii medicale. Implementarea integrală a reformei îngrijirilor primare de sănătate este frânată de deficitul de medici de familie, care nu sunt suficienți pentru întreaga populație. Va fi necesară o acoperire suficientă pentru a putea institui pe deplin un sistem eficace și cuprinzător de reglementare a accesului la îngrijirile de sănătate, care, conform cadrului legislativ, ar trebui să devină operațional la 1 septembrie 2023. În acest scop, prevederea unor stimulente mai puternice pentru a avea un număr mai mare de medici de familie și a asigura acoperirea întregii populații, precum și înregistrarea acesteia va fi esențială pentru a asigura un acces adecvat și egalitar la îngrijirile de sănătate în rândul populației.

(34)

Finalizarea cadastrului național – un proiect care datează deja de mult timp – va îmbunătăți și mai mult mediul de afaceri din Grecia. Până la sfârșitul lunii mai 2023, cartografierea cadastrală fusese finalizată în procent de 72 %, iar pentru un procent suplimentar de 25 % fuseseră colectate datele privind drepturile de proprietate, care sunt în prezent în curs de prelucrare. Se preconizează că prelucrarea datelor colectate cu privire la drepturile de proprietate va fi finalizată până la sfârșitul anului 2023, ceea ce ar însemna că până la sfârșitul anului va putea fi finalizat cadastrul. În ceea ce privește tranziția la noua agenție „Cadastrul elen”, au fost deschise și sunt operaționale 12 birouri cadastrale și 49 de sucursale. Agenția Elenă de Cadastru intenționează să digitalizeze pe deplin serviciile pentru cetățeni, iar mecanismul oferă sprijin pentru digitalizarea tuturor evidențelor și actelor privind drepturile de proprietate care sunt în prezent pe suport de hârtie.

(35)

În pofida eforturilor depuse de Grecia inclusiv în contextul crizei energetice, Grecia rămâne dependentă într-o mare măsură de combustibilii fosili, petrolul și gazele reprezentând în 2021 52 % și, respectiv, 24 % din mixul său energetic. Pentru a accelera eforturile de decarbonizare, ar putea fi adoptate în continuare o serie de măsuri care se bazează pe investițiile și reformele care fac parte din planul de redresare și reziliență al Greciei și duc mai departe aceste investiții și reforme. Grecia ar putea accelera extinderea utilizării energiei din surse regenerabile prin instituirea și finalizarea cadrelor legislative care promovează dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogenul produs din surse regenerabile și a energiei eoliene offshore. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a accelera dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare pentru biometan și pentru a transforma potențialul de biometan durabil disponibil într-o capacitate de producție reală, care să compenseze importurile de gaze naturale.

(36)

Pe măsură ce sunt integrate mai multe surse regenerabile de energie, va fi esențial să se realizeze investiții suplimentare în vederea extinderii capacității de stocare și a capacității rețelei astfel încât să se mențină echilibrul rețelei de energie electrică. Sistemele comune de remunerare și promovarea sistemelor bazate pe contorizarea în aval ar putea fi instrumente importante de promovare a extinderii rapide și viabile a capacității de stocare. Pentru a evita necesitatea de a restrânge producția de energie din surse regenerabile, ar putea fi dezvoltate noi interconexiuni ale rețelelor electrice cu țările învecinate. În ceea ce privește implementarea în continuare a energiei din surse regenerabile, va fi important să se asigure respectarea deplină a noului cadru legislativ adoptat în 2022, care simplifică și accelerează procedurile de autorizare pentru proiectele care privesc energia din surse regenerabile și stocarea. În plus, promovarea sistemelor de autoconsum, inclusiv acordarea unui sprijin suplimentar pentru instalarea de sisteme fotovoltaice solare cu baterii, și a comunităților energetice ar putea contribui la creșterea acceptabilității sociale a implementării energiei din surse regenerabile.

(37)

Grecia ar putea, de asemenea, să extindă domeniul de aplicare și nivelul de ambiție al măsurilor existente de economisire a energiei și să reducă nivelul ridicat de sărăcie energetică. Consumul de gaze naturale al Greciei a scăzut cu 22 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (18). Grecia ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului (19).

(38)

Introducerea de noi instrumente financiare, cum ar fi licitațiile în materie de eficiență energetică, ar putea contribui la direcționarea mai eficientă a programelor existente de sprijin pentru renovare către gospodăriile sărace din punct de vedere energetic. Procentul de contoare inteligente instalate în Grecia se situează cu mult sub media Uniunii (3 % față de 54 %, cifrele din 2021) și ar putea fi mărit, deoarece le permite consumatorilor să participe activ la piață și să sprijine modularea consumului. În plus, sectoare specifice, cum ar fi transporturile și apa, au un potențial considerabil de a realiza economii de energie, ele depinzând în continuare într-o măsură foarte mare de petrol.

(39)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în profesiile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește producerea, implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete, creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În Grecia, lipsa de personal cu competențe verzi este în prezent cel mai evidentă în sectorul construcțiilor, care este extrem de relevant pentru tranziția verde, precum și în anumite profesii tehnice. Nu în ultimul rând, mai pot fi luate măsuri suplimentare pentru a spori capacitatea de inserție profesională a tinerilor și a femeilor. Mărirea capacității administrative a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, aplicând totodată într-o mai mare măsură o abordare individualizată în cazul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, are potențialul de a îmbunătăți rezultatele în materie de ocupare ale acestor categorii și de a sprijini o tranziție lină și echitabilă.

(40)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (20) său se reflectă în recomandarea 1.

(41)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Grecia, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia, a celei de a patra și a celei de a cincea recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(42)

Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sale, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de datoria publică, de poziția externă și de creditele neperformante. Recomandarea 2 contribuie la punerea în aplicare a recomandării 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 41,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Spania ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Spaniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 30 aprilie 2021, Spania a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Spaniei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Spania a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 28 aprilie 2023, Spania și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Spania cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Spania. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Spania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Spania a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Spania în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Spania și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Spania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei private, publice și externe, având relevanță transfrontalieră, s-au redus, însă se mențin. Datoria externă și, în special, ponderea datoriei private au scăzut în anii 2010 și, după o întrerupere temporară în 2020, și-au reluat declinul în 2021; se preconizează că acestea vor continua să scadă, fiind favorizate de creșterea economică. Cu toate acestea, ele rămân la niveluri încă ridicate. Poziția externă a beneficiat de un excedent de cont curent în cursul ultimului deceniu, chiar dacă acesta s-a redus recent din cauza impactului pandemiei de COVID-19 asupra exporturilor turistice și cel al creșterii prețurilor la energie în 2022. Datoria publică rămâne ridicată. În 2022, aceasta și-a reluat traiectoria descendentă care a generat îmbunătățiri înainte de pandemia de COVID-19 determinate de o creștere puternică a PIB-ului nominal, dar rămâne peste nivelurile anterioare pandemiei. Într-un ritm mai moderat, se preconizează o continuare a acestei reduceri în 2023 și 2024, susținută de măsuri de politică în planul de redresare și reziliență. Sistemul financiar a dat dovadă de reziliență în fața recentelor șocuri provocate de pandemia de COVID-19 și de criza energetică. Șomajul a scăzut din nou, dar se menține la un nivel ridicat și persistă zone de vulnerabilitate, inclusiv valori ridicate ale șomajului pe termen lung și ale celui în rândul tinerilor. Riscurile potențiale care afectează reducerea în continuare a vulnerabilităților sunt legate în principal de impactul înăspririi condițiilor financiare asupra gospodăriilor și a pozițiilor financiare ale întreprinderilor, precum și asupra sustenabilității pe termen mediu și lung a datoriei publice în contextul condițiilor actuale de pe piață și al îmbătrânirii populației. Progresele în materie de politici au fost favorabile, iar continuarea implementării planului de redresare și reziliență ar trebui să aducă îmbunătățiri suplimentare.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Spaniei a scăzut de la 6,9 % din PIB în 2021 la 4,8 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 118,3 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 113,2 % la sfârșitul anului 2022. La 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Spaniei, întrucât deficitul său public din 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Conform concluziilor raportului, criteriul deficitului nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Spania ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de reducere a veniturilor au inclus reducerea TVA-ului pentru energie electrică și gaze, reducerea impozitului special pe energie electrică și suspendarea impozitului pe valoarea producției de energie electrică, în timp ce măsurile de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus reducerea generalizată a prețului combustibilului pentru vehicule cu 20 cenți pe litru, sprijinul pentru venit acordat gospodăriilor și industriilor mari consumatoare de energie, beneficii mai mari prin cupoanele sociale pentru energie și reduceri de preț pentru utilizarea transportului public. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 1,6 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,5 % din PIB în 2022, de la 3,1 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Spania (7) să utilizeze mecanismul pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând în același timp o politică fiscal-bugetară prudentă. În plus, Consiliul a recomandat Spaniei să mențină investițiile finanțate la nivel național. Consiliul a recomandat, de asemenea, Spaniei să limiteze creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost expansionistă, fiind de – 2,5 % din PIB. Conform recomandării Consiliului, Spania a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,2 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Spania a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a ținut cont de impactul suplimentar al măsurilor adoptate pentru a atenua consecințele economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,5 % din PIB). În același timp, creșterea cheltuielilor consacrate consumului intermediar și transferurilor sociale în natură a contribuit, de asemenea, la creșterea cheltuielilor curente primare nete. Contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor adoptate pentru a aborda consecințele economice și sociale al creșterii prețurilor la energie. Prin urmare, Spania nu a limitat într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru anul 2023 și mai favorabil pentru perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 2,1 % în 2023 și cu 2,4 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mică a PIB-ului real, de 1,9 % în 2023 și de 2,0 % în 2024, în principal din cauza unei contribuții preconizate mai scăzute a consumului privat atât în 2023, cât și în 2024, precum și a unei creșteri mai moderate a investițiilor în 2024. Perspectivele mai favorabile prezentate în Programul de stabilitate pentru 2023 reflectă, de asemenea, un impact preconizat mai puternic al planului de redresare și reziliență asupra activităților din perioada analizată în previziuni.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul preconizează că deficitul public va scădea la 3,9 % din PIB în 2023. Scăderea din 2023 reflectă în principal costul mai scăzut al măsurilor luate ca răspuns la creșterea prețurilor la energie în comparație cu 2022. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 113,2 % la sfârșitul anului 2022 la 111,9 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va atinge 4,1 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere ușor mai scăzută a datoriei publice în PIB (110,6 % la sfârșitul anului 2023), ca urmare a unei ajustări datorie-deficit mai scăzute.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Este vorba de măsurile adoptate în 2022 care continuă să se aplice, în special reducerea TVA-ului pentru energie electrică și gaze, reducerea impozitului special pe energie electrică, suspendarea impozitului pe valoarea producției de energie electrică, sprijinul pentru venituri acordat gospodăriilor și industriilor mari consumatoare de energie, beneficii mai mari prin cupoanele sociale pentru energie și reduceri de preț pentru utilizarea transportului public, precum și de noi măsuri, cum ar fi reducerea prețului combustibilului pentru vehicule cu 20 cenți pe litru, care vizează în prezent transportul rutier și maritim și sectoarele agriculturii și pescuitului, precum și o subvenție forfetară de 200 EUR pentru gospodăriile cu venituri mici. Costul acestor măsuri este compensat parțial prin aplicarea unui impozit pe profiturile excepționale ale furnizorilor de energie de mari dimensiuni. Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,6 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și multe dintre ele nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,2 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,5 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 0,5 % din PIB.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Spaniei să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (12), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor energiei, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Spania ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Spaniei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă (– 0,3 % din PIB). Și în 2022 orientarea fiscal-bugetară a fost expansionistă (– 2,5 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție în general neutră de 0,2 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Așadar, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Contribuția în general neutră preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național se datorează, în esență, costurilor nete reduse ale măsurilor de sprijin (specifice și nespecifice) pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie (cu 1,0 % din PIB). Principalii factori de creștere a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) sunt creșterea transferurilor sociale, determinată de recorelarea creșterii pensiilor cu inflația din trecut, precum și creșterea cheltuielilor pentru consumul intermediar. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,1 puncte procentuale (13). Prin urmare, Spania intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național (14). Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi politica industrială consolidată „España 2030”, Planul pentru reabilitarea locuințelor și regenerarea urbană sau impulsul dat securității cibernetice și conectivității 5G, care sunt finanțate din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(22)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea în 2024 la 3,0 % din PIB. Scăderea din 2024 reflectă de asemenea eliminarea treptată a măsurilor din domeniul energiei. Programul de stabilitate pentru 2023 preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 109,1 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 3,3 % din PIB. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 109,1 % la sfârșitul anului 2024.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată în 2024 a măsurilor de sprijin în domeniul energiei, cu excepția impozitului pe profiturile excepționale ale întreprinderilor din sectorul energetic. Comisia presupune, de asemenea, că în 2024 vor fi eliminate treptat aproape toate măsurile de sprijin în domeniul energiei (venituri nete de 0,1 % din PIB în 2024). Aceste estimări se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (15). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,7 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (16) ar trebui să nu depășească 2,6 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 0,6 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 1,4 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice (exceptând investițiile finanțate prin mecanism) va scădea de la 2,7 % din PIB în 2023 la 2,6 % din PIB în 2024. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre aceste reforme și investiții se numără un cadru permanent care să asigure îmbunătățirea calității cheltuielilor publice, măsuri de prevenire și combatere a fraudei și a evaziunii fiscale și reforma regimului fiscal pentru a-l face mai favorabil incluziunii, mai sustenabil și mai capabil să promoveze sustenabilitatea pe termen mediu și lung a finanțelor publice, care fac parte, de asemenea, din planul de redresare și reziliență.

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 2,7 % din PIB în 2025 și la 2,5 % din PIB în 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2025. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 109,1 % la sfârșitul anului 2024 la 106,8 % până la sfârșitul anului 2026.

(28)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Spaniei a avansat bine până în prezent. Spania a prezentat trei cereri de plată, corespunzând unui număr de 121 de jaloane și ținte din planul de redresare și reziliență și care au rezultat într-o plată globală în valoare de 28 000 000 000 EUR. Spania s-a numărat printre cele mai avansate state membre în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. La 6 iunie 2023, Spania a prezentat o modificare a planului său de redresare și reziliență, incluzând noi măsuri în urma cărora dimensiunea planului este de peste două ori mai mare. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de o capacitate administrativă suficientă pentru a se asigura absorbția eficace și eficientă a fondurilor de redresare și reziliență, a altor fonduri ale Uniunii și a fondurilor disponibile la nivel național. În special, Spania va beneficia de o alocare mai mare de granturi în cadrul mecanismului. Planul revizuit include un capitol dedicat planului REPowerEU, care urmează să fie finanțat parțial prin granturi suplimentare REPowerEU. Includerea noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Spaniei în domeniile energiei și tranziției verzi. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, Spania a prezentat, de asemenea, o cerere de sprijin suplimentar sub forma unui împrumut în valoare de 84 000 000 000 EUR în cadrul mecanismului. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(29)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Spania. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Spania.

(30)

Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele aferente politicii de coeziune, Spania se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de tranziția verde, de interconexiunile energetice și de locuințele sociale la un preț abordabil și eficiente din punct de vedere energetic.

(31)

În pofida expunerii directe scăzute la combustibilii fosili din Rusia, creșterea bruscă a prețurilor la energie înregistrată în 2022 subliniază necesitatea ca Spania să își accelereze tranziția către energia curată. Spania înregistrează progrese în ceea ce privește utilizarea surselor regenerabile de energie și este unul dintre statele membre cu cea mai mare capacitate instalată de energie eoliană și solară, de aproximativ 49,8 GW. Unele îmbunătățiri ale procedurilor de autorizare, în special în ceea ce privește autoconsumul, au contribuit la realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește implementarea tehnologiilor respective. Cu toate acestea, Spania se confruntă cu un număr mare de cereri restante pentru noi centrale de energie din surse regenerabile. Constrângerile legate de capacitatea de rețea limitează integrarea în continuare a surselor regenerabile de energie în rețeaua de energie electrică. Spania este una dintre țările cu cea mai mare pondere de contoare inteligente, dar ar fi necesare investiții suplimentare în infrastructura de rețea și în stocare pentru a integra energia electrică suplimentară din surse regenerabile. Măsurile de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile ar putea include raționalizarea și digitalizarea în continuare a procedurilor de autorizare, alocarea mai rapidă a capacității de rețea pentru proiecte și sprijinirea activității autorităților în ceea ce privește prelucrarea autorizațiilor prin asigurarea competențelor și a personalului adecvat în cadrul autorităților respective, precum și prin îmbunătățirea coordonării între toate nivelurile de guvernare. În plus, nivelul de interconectare electrică transfrontalieră din Spania în 2022 (5,4 %) este în continuare cu mult sub obiectivele de interconectare pentru 2020 (10 %) și 2030 (15 %).

(32)

Consumul de gaze naturale al Spaniei a scăzut cu 10,8 % (17) în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 7 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (18). Spania este încurajată să depună în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (19). Investițiile suplimentare în locuințe eficiente din punct de vedere energetic ar contribui la atenuarea provocărilor legate de accesibilitatea locuințelor. Pierderea semnificativă a puterii de cumpărare, creșterea susținută a prețurilor de închiriere și creșterea plăților ipotecare au agravat problemele de accesibilitate a locuințelor, în special pentru gospodăriile vulnerabile. Oferta de locuințe sociale la prețuri accesibile rămâne limitată și este semnificativ mai redusă decât media Uniunii. Actualul plan național al Spaniei privind energia și clima prevede realizarea a 1,2 milioane de renovări ale clădirilor rezidențiale până în 2030, aproximativ o treime dintre acestea fiind acoperite de planul de redresare și reziliență. Oferirea de locuințe suplimentare eficiente din punct de vedere energetic în zonele cu deficite pronunțate și piețe tensionate, inclusiv prin renovare și electrificare, poate contribui la limitarea consumului de energie și la abordarea tranziției verzi, precum și la sprijinirea gospodăriilor vulnerabile care sunt mai expuse sărăciei energetice. O ofertă bine orientată de locuințe sociale de închiriat la prețuri accesibile, furnizate în cooperare cu sectorul privat, poate contribui la limitarea impactului fiscal.

(33)

Transporturile depind în continuare în mare măsură de combustibilii derivați din petrol. Sectorul este responsabil pentru o mare parte din emisiile de gaze cu efect de seră și contribuie, de asemenea, la poluarea aerului, care se situează peste media Uniunii. Infrastructura și accesul insuficiente la transportul public rămân un motiv de îngrijorare în zonele rurale. Implementarea electromobilității nu este suficient de dezvoltată atât din perspectiva ofertei, cât și a cererii. Finalizarea rețelei feroviare centrale de mare viteză, inclusiv la nivel transfrontalier, până în 2030 va accelera tranziția către neutralitatea climatică și va reduce dependența transporturilor de combustibilii fosili. Măsurile incluse în planul de redresare și reziliență au potențialul de a transforma transportul urban și metropolitan și de a consolida rețeaua transeuropeană de transport, contribuind la introducerea digitalizării și a noilor tehnologii în acest sector.

(34)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, în Spania au fost raportate deficite de forță de muncă în cazul a mai multe profesii care necesitau competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, cum ar fi tehnicieni în domeniul electronicii.

(35)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (20) său se reflectă în recomandarea 1.

(36)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Spania, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(37)

Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sale, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei publice. Recomandarea 2 contribuie la punerea în aplicare a recomandării 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 36,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Franța ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Franței. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 28 aprilie 2021, Franța a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Franței (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Franța a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 11 mai 2023, Franța și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Franța cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Franța. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Franța a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Franța și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Franța se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de competitivitate și de creșterea scăzută a productivității, care au relevanță transfrontalieră, persistă, în pofida unor indicii de diminuare. Datoria publică a scăzut de la redresarea PIB-ului în 2021, după o creștere în timpul pandemiei de COVID-19. În 2022, diverse măsuri fiscal-bugetare au atenuat în mod semnificativ impactul crizei energetice, dar au încetinit reducerea datoriei. Conform estimărilor, datoria va scădea și mai mult anul acesta și anul viitor, însă ulterior va intra din nou într-o tendință ascendentă în absența unor măsuri de politică și va rămâne la un nivel ridicat și peste nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. Provocările legate de sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu rămân ridicate. Măsurile de politică luate în ultimii ani pentru consolidarea creșterii potențiale ar putea contribui la corectarea creșterii estimate a datoriei publice pe termen mediu. Au fost adoptate mai multe reforme pentru a stimula competitivitatea prin costuri. Un mic efect pozitiv asupra competitivității este deja vizibil și se preconizează că impactul deplin al acestor reforme se va materializa în următorii ani. De asemenea, se preconizează că productivitatea muncii se va îmbunătăți ca urmare a punerii în aplicare eficace a investițiilor și reformelor planificate. Economia franceză a dat dovadă de reziliență în ultimul an, competitivitatea costurilor fiind mai puțin afectată de creșterea prețurilor la energie decât în restul zonei euro. Exporturile se îmbunătățesc datorită redresării în continuare a turismului transfrontalier și a industriei aeronautice, care au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19. În timp ce datoria sectorului privat a crescut în cea mai gravă fază a pandemiei de COVID-19, împrumuturile mai mari acordate întreprinderilor au fost însoțite de creșteri ale capitalului propriu și de acumularea de rezerve de lichiditate. Ratele mai ridicate ale dobânzii pot îngreuna reducerea gradului de îndatorare publică și privată. Răspunsul politic a fost favorabil, însă există în continuare provocări, legate în special de gestionarea finanțelor publice. Pentru reducerea în continuare a vulnerabilităților rămâne fundamentală punerea în aplicare eficace a reformelor recent adoptate, și anume reforma gestionării finanțelor publice și noul mecanism de efectuare a evaluărilor anuale ale cheltuielilor publice. Ambele acțiuni sunt esențiale pentru a continua reducerea cheltuielilor și pentru a menține datoria publică pe o traiectorie descendentă susținută. De asemenea, guvernul a adoptat o reformă a sistemului public de pensii care se preconizează că va contribui la sustenabilitatea datoriei publice.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Franței a scăzut de la 6,5 % din PIB în 2021 la 4,7 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 112,9 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 111,6 % la sfârșitul anului 2022. La 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Franței, întrucât deficitul său public în 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce datoria sa publică a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și nu a respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei. Conform concluziilor raportului, nu au fost îndeplinite criteriile privind deficitul și datoria. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Franța ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de reducere a veniturilor au inclus reducerea impozitului național pe consumul final de energie electrică (taxe intérieure sur la consommation finale d’électricité sau TICFE), în timp ce măsurile de creștere a cheltuielilor au inclus subvenții directe de compensare a furnizorilor de gaze și energie electrică pentru plafonul prețurilor reglementate la gaze și energie electrică, subvenții pentru limitarea creșterii prețurilor cu amănuntul ale combustibililor pentru transport și subvenții pentru întreprinderile mari consumatoare de energie și transferuri către gospodăriile cu venituri mici. Costul măsurilor respective a fost parțial compensat de noile impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, și anume o taxă excepțională de solidaritate aplicată întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili și al rafinăriilor și un mecanism de plafonare a veniturilor din producția de energie electrică prin tehnologii inframarginale, precum și de veniturile fiscale indirecte provenite de la producătorii de energie din surse regenerabile și de reducerea subvențiilor acordate acestora, ca urmare a decalajului pozitiv dintre prețurile pieței și prețurile de referință ale energiei electrice. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 0,9 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,5 % din PIB în 2022, de la 2,6 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Franța (7) să utilizeze mecanismul pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând în același timp o politică fiscal-bugetară prudentă. În plus, Consiliul a recomandat Franței să mențină investițiile finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost expansionistă, fiind de ‒ 2,0 % din PIB. Conform recomandării Consiliului, Franța a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,6 % din PIB în 2022 (0,7 % din PIB în 2021). Scăderea ușoară în 2022 a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-a datorat punerii în aplicare anticipate a planului de redresare și reziliență în cursul primilor doi ani. Investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Franța a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,7 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a ținut cont de impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua consecințele economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 0,8 % din PIB). În același timp, indexarea pensiilor, a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public au contribuit (0,4 % din PIB) la creșterea cheltuielilor curente primare nete. Prin urmare, Franța nu a limitat într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național. Contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor adoptate pentru a aborda consecințele economice și sociale al creșterii prețurilor la energie, precum și costurilor legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este mai favorabil decât previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru anul 2023 și perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 1,0 % în 2023 și cu 1,6 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mică a PIB-ului real, de 0,7 % în 2023 și de 1,4 % în 2024, în principal din cauza contribuțiilor mai reduse la creștere ale cererii interne în 2023, ca urmare a formării brute de capital fix și a stocurilor, și ale cererii interne în 2024.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va crește la 4,9 % din PIB în 2023. Creșterea din 2023 reflectă în principal încetinirea activității economice și previziunile privind nerealizarea profiturilor estimate. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 111,6 % la sfârșitul anului 2022 la 109,6 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va atinge 4,7 % din PIB în 2023. Acesta este mai mic decât deficitul estimat în Programul de stabilitate pentru 2023, în principal din cauza unei elasticități fiscale mai mari preconizate de Comisie, ceea ce conduce la venituri mai mari. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 109,6 % la sfârșitul anului 2023.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri adoptate în 2022 care au fost prelungite, în special reducerea impozitului național pe consumul final de energie electrică și subvențiile directe de compensare a furnizorilor de gaze și energie electrică pentru plafonul prețurilor reglementate la gaze și energie electrică, precum și în noi măsuri, cum ar fi voucherul social pentru carburantul pentru transport (chèque carburant) acordat gospodăriilor cu venituri reduse, care înlocuiește reducerea generalizată aplicată în 2022, și subvențiile pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii care nu beneficiază de tarife reglementate la energie electrică, pentru a acoperi creșterea facturii la energie electrică până la sfârșitul anului 2023. Costul măsurilor respective continuă să fie parțial compensat de impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie, și anume un mecanism de plafonare a veniturilor din producția de energie electrică prin tehnologii inframarginale, precum și de veniturile fiscale indirecte provenite de la producătorii de energie din surse regenerabile și de reducerea subvențiilor acordate acestora, ca urmare a decalajului pozitiv dintre prețurile pieței și prețurile de referință ale energiei electrice. Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,0 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor din 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin în totalitate semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice, deși plafoanele prețurilor la gaze și energie electrică pentru gospodării au fost majorate. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,2 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,1 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 0,5 % din PIB.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Franței să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (12), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor energiei, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Franța ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Franței să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (ridicându-se la + 0,5 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (‒ 2,0 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 0,6 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include costul sporit, cu 0,1 % din PIB, al măsurilor de sprijin specifice destinate gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în contextul creșterii prețurilor la energie. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară (13). Prin urmare, Franța intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și intenționează să își mențină investițiile finanțate la nivel național. Aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi investițiile din cadrul planului de investiții France 2030, care vizează stimularea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea la nivelul cel mai ridicat și în domeniul digital, precum și investițiile în energia din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și renovarea clădirilor publice și private, măsurile de sprijinire a decarbonizării industriei, investițiile în transporturi durabile, sănătate și educație, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(22)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea în 2024 la 4,4 % din PIB. Scăderea din 2024 reflectă în principal retragerea majorității măsurilor de sprijin în domeniul energiei, precum și o elasticitate fiscală sporită. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va rămâne în general stabilă, la 109,5 %, la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 4,3 % din PIB. Această estimare a deficitului redusă față de cea din Programul de stabilitate pentru 2023 se explică în principal printr-un efect de bază, întrucât estimarea Comisiei pentru 2023 era deja mai scăzută. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 109,5 % la sfârșitul anului 2024.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a majorității măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. În prezent, Comisia estimează că în 2024 costul net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei va reprezenta 0,2 % din PIB. Aceste estimări se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie. Măsurile de sprijin în domeniul energiei care sunt prevăzute în prezent să rămână în vigoare în 2024 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile vulnerabile. Acestea nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,7 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) nu ar trebui să depășească 2,3 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 1,0 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 3,1 % în 2024, cifră mai mare decât rata de creștere recomandată. Ajustarea preconizată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 este mai mică decât economiile rezultate din eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin în domeniul energiei. Acest lucru se datorează creșterii investițiilor în cadrul programului France 2030 și eliminării complete a taxei pe producție pentru valoarea adăugată a întreprinderilor.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se așteaptă ca rata investițiilor publice să rămână stabilă la 3,8 % din PIB între 2023 și 2024. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre aceste reforme și investiții se numără o reformă a guvernanței finanțelor publice și un nou mecanism de revizuire a cheltuielilor, reforme ale sistemului de pensii și de indemnizații de șomaj, precum și investiții pentru promovarea tranziției verzi și a celei digitale, care fac parte, de asemenea, din planul de redresare și reziliență. Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2027. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 3,7 % din PIB în 2025, la 3,2 % în 2026 și la 2,7 % până în 2027. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2027. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 109,5 % la sfârșitul anului 2024 la 108,3 % până la sfârșitul anului 2027.

(27)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Franței este în curs. Franța a prezentat o singură cerere de plată, corespunzând unui număr de 38 de jaloane și ținte din planul de redresare și reziliență, ceea ce a dus la o plată globală de 7 400 000 EUR. Jaloanele reflectă progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor în domeniile finanțelor publice, locuințelor, mobilității, ocupării forței de muncă, competențelor și sănătății. Mai multe ținte reflectă investiții majore în domeniul renovării energetice a clădirilor, al decarbonizării industriei, al vehiculelor nepoluante, al cercetării, al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației. La 20 aprilie 2023, Franța a prezentat o modificare a planului său de redresare și reziliență, incluzând un capitol privind REPowerEU. Solicitarea Franței de a-și modifica planul de redresare și reziliență este motivată de necesitatea de a lua în considerare inflația ridicată înregistrată în 2022, perturbările lanțului de aprovizionare și revizuirea în sens descendent a cuantumului maxim al granturilor acordate în cadrul mecanismului. Includerea noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Franței în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei politice globale.

(28)

Comisia a aprobat majoritatea documentelor de programare ale politicii de coeziune a Franței în 2022, cu excepția programului pentru Saint-Martin, care a fost adoptat la 20 martie 2023. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Franța.

(29)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Franța se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de deficitul de competențe și inegalitățile din sistemul de învățământ, de politica energetică și de tranziția verde. Abordarea provocărilor respective ar putea contribui la îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, la creșterea productivității muncii, la ameliorarea eficienței energetice a întreprinderilor franceze și, astfel, la îmbunătățirea competitivității generale a economiei Franței.

(30)

Deficitele de forță de muncă rămân ridicate în Franța. Conform anchetei din 2023 privind nevoile în materie de forță de muncă (realizată de Pôle Emploi), 61 % dintre angajatori prevăd că în 2023 vor apărea noi dificultăți de angajare, în special în ceea ce privește personalul calificat din construcții și industrie – două sectoare grav afectate de tranziția verde și cea digitală. În ultimii ani, Franța a consolidat investițiile în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, susținute parțial de mecanism. Cu toate acestea, evaluările arată că persistă obstacole multiple în calea îmbunătățirii competențelor persoanelor slab calificate, ceea ce subminează eficacitatea unor programe specifice precum planul de investiții în competențe. Deși este în creștere, participarea lucrătorilor slab calificați la activități de formare rămâne mult mai scăzută decât cea a altor lucrători, iar aceștia tind să beneficieze în mai mică măsură de activități de formare care conduc la o calificare. Acest lucru pare să sugereze că eforturile pentru a spori numărul de tineri care intră pe piața forței de muncă dotați cu suficiente competențe și calificări de bază ar trebui să rămână o prioritate a sistemului de învățământ.

(31)

În pofida unui nivel general al cheltuielilor publice peste media OCDE și a unor rezultate bune, sistemul de învățământ francez este marcat de o pondere semnificativă a elevilor cu rezultate slabe, iar mediul socioeconomic rămâne un indicator puternic al performanței elevilor. Rezultatele slabe și inegalitățile legate de competențele dobândite în domeniul matematicii rămân, în mod special, un motiv de preocupare. Potrivit sondajelor naționale și internaționale, performanța medie în domeniul matematicii a scăzut constant în ultimii 30 de ani în Franța. Au fost luate unele măsuri pentru a susține competențele de bază, inclusiv prin consolidarea formării continue a profesorilor de matematică și de franceză, inițiată în 2019, și prin adăugarea unui modul de sprijin de o oră pentru matematică și franceză în primul an de învățământ secundar începând cu anul școlar 2023/2024. Planul de a reduce la jumătate numărul de elevi ai claselor de primul și al doilea nivel din grădinițele și școlile primare publice defavorizate a fost aproape finalizat, iar în prezent este evaluat impactul pe termen lung asupra rezultatelor învățării obținute de cei 300 000 de elevi vizați. Cu toate acestea, o parte importantă a elevilor defavorizați, aflați în afara zonelor prioritare, nu beneficiază de această măsură. De asemenea, există în continuare provocări, în pofida investițiilor și a progreselor înregistrate, în ceea ce privește accesul elevilor și studenților cu handicap la sistemul de învățământ general.

(32)

În 2022, Franța a continuat să investească în sistemul de ucenicie și în alte posibilități de învățare la locul de muncă, în special prin reforma formării profesionale în învățământul secundar. Deși aceste măsuri ar putea avea un rezultat pozitiv, impactul lor nu este încă vizibil și este nevoie de o mai mare implicare a profesioniștilor și a profesorilor în elaborarea programelor. În pofida măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de predare, inclusiv a majorării salariilor cadrelor didactice, există în continuare preocupări în ceea ce privește atractivitatea profesiei de cadru didactic și ponderea ridicată a personalului contractual, care adesea are un nivel mai scăzut de calificare și experiență decât personalul permanent și un acces insuficient la posibilitățile de formare. În ansamblu, raportul profesori-elevi rămâne printre cele mai ridicate din Uniune.

(33)

Mixul energetic al Franței depinde de combustibilii fosili în mai mică măsură decât cel al altor state membre, deși Franța rămâne dependentă de combustibilii fosili importați. Consumul de gaze naturale al Franței a scăzut cu 16 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (16). Franța ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (17). Situația geopolitică actuală și prețurile ridicate la energie accentuează, la rândul lor, nevoia urgentă a Franței de a-și intensifica în continuare eforturile de îndeplinire a obiectivelor în materie de energie din surse regenerabile stabilite în planul său național privind energia și clima. Energia din surse regenerabile reprezentând 19,1 % din consumul final brut de energie, Franța nu și-a atins obiectivul de 23 % pentru 2020 în ceea ce privește sursele regenerabile de energie. De asemenea, Franța nu se înscrie pe traiectoria necesară pentru îndeplinirea obiectivului său pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și a rămas în urmă în ceea ce privește implementarea energiei din surse regenerabile, în special pentru producția de energie electrică și încălzire. Implementarea rapidă a surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară și eoliană, ar contribui la securitatea energetică a Franței și la diversificarea aprovizionării, prin reducerea utilizării combustibililor fosili. Rata scăzută de implementare a surselor regenerabile de energie poate fi explicată prin faptul că procedurile administrative de autorizare sunt lente și complicate. Întârzierile legate de emiterea autorizațiilor pentru toate tehnologiile (energia eoliană terestră și offshore, precum și energia solară) sunt legate de lipsa sprijinului politic pentru proiecte, de planificarea inadecvată și de procedurile de autorizare lungi și complexe. Există, de asemenea, provocări legate de acceptarea de către public și provocări juridice, care creează incertitudine pentru investitori și dezvoltatori. Procedurile de autorizare ar putea fi accelerate prin alocarea mai multor resurse umane și financiare în cadrul administrației centrale de la nivel regional, precum și în cadrul autorităților relevante și al operatorilor de rețea. Îmbunătățirea procedurilor de amenajare a teritoriului și accelerarea procedurilor de licitație sunt, de asemenea, esențiale pentru a garanta realizarea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile.

Franța a adoptat în 2023 un act legislativ privind accelerarea producției de energie din surse regenerabile, care recunoaște necesitatea de a dezvolta în mod considerabil căldura și gazele din surse regenerabile și de a majora ponderea energiei electrice din surse regenerabile pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de electrificare a utilizărilor. Dacă este pus în aplicare în mod corespunzător, actul legislativ respectiv ar putea favoriza o implementare mai rapidă a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Acest lucru ar putea plasa Franța pe o traiectorie care să permită îndeplinirea obiectivelor pentru 2030.

(34)

În vederea îndeplinirii obiectivului său de 10 % pentru 2020 în ceea ce privește nivelul de interconectare, sprijinul suplimentar pentru interconexiunile transfrontaliere de energie electrică (în curs de dezvoltare sau planificate) rămâne de o importanță crucială pentru integrarea unor ponderi mari de energie din surse regenerabile. Concentrarea la începutul perioadei a investițiilor în infrastructura energetică, atât la nivel național, cât și la nivel transfrontalier, va contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili, mai ales de gazele rusești. Se recomandă ca noile investiții în infrastructură și în rețele să fie adaptate exigențelor viitorului, atunci când acest lucru este posibil, pentru a facilita sustenabilitatea lor pe termen lung prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. Interconexiunile sunt esențiale pentru o funcționare eficientă a pieței interne a energiei prin punerea în comun a resurselor pentru a garanta securitatea generală a aprovizionării.

(35)

Planul francez de redresare și reziliență cuprinde proiecte majore de renovare a clădirilor pentru locuințe sociale și individuale, precum și pentru clădirile publice și întreprinderile mici. În ceea ce privește renovarea clădirilor rezidențiale, majoritatea proiectelor s-au axat pe lucrările efectuate într-o singură etapă, ceea ce a condus la renovări limitate. În prima jumătate a anului 2022, doar 27 % din lucrări au cuprins cel puțin două etape de renovare și doar 5 % au fost renovări totale. Renovările ample ar putea avea un impact major asupra reducerii consumului de energie în sectorul construcțiilor. De asemenea, intensificarea eforturilor de direcționare a investițiilor publice și private pentru a ajuta gospodăriile cu venituri mici să renoveze clădiri și pentru a renova parcul imobiliar cu cele mai slabe performanțe energetice ar putea contribui la eliminarea celor 5,2 milioane de locuințe cu cele mai slabe performanțe energetice (locuințe încadrate în clasele de eficiență energetică F și G) până în 2030. Actul legislativ din 2021 privind clima și reziliența a introdus mai multe măsuri pentru stimularea renovării extinse a clădirilor, cum ar fi interzicerea închirierii de locuințe din clasa de eficiență energetică G începând cu 2025, din clasa F începând cu 2028 și din clasa E începând cu 2034. Pentru a încuraja câștiguri mai semnificative în materie de eficiență energetică, cadrul de politică ar putea fi îmbunătățit pentru a stimula renovarea aprofundată și pentru a ajuta Franța să își îmbunătățească și mai mult eficiența energetică a parcului imobiliar, cu un accent deosebit asupra gospodăriilor cu venituri mici.

(36)

Franța realizează aproape 11 % din totalul investițiilor de capital de risc ale Uniunii în start-up-uri și în întreprinderi în faza de extindere din domeniul tehnologiei climatice. Cu toate acestea, în ciuda sprijinului public larg, doar 29 % dintre firmele franceze mici au investit peste 1 % din cifra lor de afaceri pentru a deveni eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor (40 % în medie în Uniune). Promotorii de proiecte de producție a tehnologiilor curate se confruntă cu o sarcină administrativă ridicată, cu proceduri lungi și cu riscuri de litigii. Este nevoie, în medie, de 17 luni pentru a obține o autorizație de construcție, pentru a primi autorizația de mediu și pentru desfășurarea anchetei publice pentru un proiect industrial. Procedura include puncte de blocare, dezvoltatorul de proiect trebuind să aștepte răspunsuri de la diferite organisme (tribunalul administrativ, avizul autorității de mediu, raportul în urma anchetei publice). În plus, pentru proiectele industriale mari trebuie organizată o consultare publică. Acest proces durează cel puțin șase luni și se adaugă la timpul necesar pentru obținerea autorizației de construcție și a autorizației de mediu și pentru efectuarea anchetei publice. Proiectele de investiții pot face, de asemenea, obiectul unor proceduri contencioase care pot dura mai mulți ani, ceea ce duce la abandonarea proiectelor. Deși procedurile de autorizare sunt necesare pentru protejarea intereselor publice și private prioritare, acestea ar trebui simplificate și accelerate pentru proiectele de producție a tehnologiilor curate. Lansarea în paralel a procedurilor administrative și propunerea de situri industriale gata de utilizare ar putea contribui, de asemenea, la economisirea de timp.

(37)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Franța a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru mai multe profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv tehnicieni constructori, operatori în centrale de producere a energiei electrice și ingineri.

(38)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (18) său se reflectă în recomandarea 1.

(39)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Franța, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(40)

Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sale, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de competitivitatea slabă și de creșterea scăzută a productivității. Recomandările 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a recomandării 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 39,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care nu a identificat Croația ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Croației. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Pentru ca prioritățile de politică din cadrul semestrului european să fie îndeplinite, rămâne esențial ca planurile de redresare și reziliență să fie implementate integral, întrucât acestea abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 14 mai 2021, Croația a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 28 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Croația a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese în ceea ce privește jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 28 aprilie 2023, Croația a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Croația cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Croația. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Croația în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Croația a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Croația în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, soldul bugetului public al Croației s-a îmbunătățit de la un deficit de 2,5 % din PIB în 2021 la un excedent de 0,4 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 78,4 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 68,4 % la sfârșitul anului 2022.

(13)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, asemenea măsuri de politică fiscal-bugetară care implică o reducere a veniturilor au inclus reduceri ale taxei pe valoare adăugată (TVA) și ale accizelor, în timp ce astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care presupun majorarea cheltuielilor au inclus plafonarea prețurilor la energie, alocații pentru consumatorii vulnerabili, scheme de sprijin pentru întreprinderi și asistență socială pentru pensionari și gospodăriile vulnerabile. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 1,6 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,1 % din PIB în 2022, de la 1,3 % în 2021.

(14)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Croația (7) să mențină o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național. În plus, Consiliul a recomandat Croației să țină sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(15)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost în general neutră, situându-se la + 0,2 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate (9). Conform recomandării Consiliului, Croația a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 2,6 % din PIB în 2022 (2,7 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au furnizat o contribuție contracționistă de 0,6 puncte procentuale (10) la orientarea fiscal-bugetară (11). Prin urmare, Croația nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, fapt care nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție în general neutră de 0,1 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Croația a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este mai favorabil decât previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru 2023 și coerent cu acestea pentru perioada următoare. Potrivit previziunilor guvernului, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,2 % în 2023 și cu 2,6 % în 2024. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB–ului real ar urma să fie mai redusă: 1,6 % în 2023 și 2,3 % în 2024, în principal din cauza unor estimări mai prudente privind consumul gospodăriilor și consumul sectorului public, precum și investițiile totale.

(17)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul preconizează că soldul bugetului public se va deteriora, ponderea deficitului urmând să ajungă la 0,7 % din PIB în 2023. Deteriorarea din 2023 reflectă în principal impactul întârziat al inflației asupra cheltuielilor publice, care se datorează mecanismelor de indexare a salariilor din sectorul public, a pensiilor și a prestațiilor sociale. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 68,4 % la sfârșitul anului 2022 la 62,6 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, deficitul public va atinge 0,5 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în mare măsură în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 63,0 % la sfârșitul anului 2023.

(18)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în măsuri care continuă să fie puse în aplicare din 2022 inclusiv, în ceea ce privește veniturile, reducerea TVA-ului și a accizelor, dar și, în ceea ce privește cheltuielile, plafonarea prețurilor la energie, alocații pentru consumatorii vulnerabili, scheme de sprijin pentru întreprinderi și asistență socială pentru pensionari și gospodăriile vulnerabile. Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,5 % din PIB (12). Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și multe dintre ele nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (13) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,2 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,3 % din PIB în 2022). Se preconizează că, în comparație cu 2022, costul bugetar al protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina va rămâne stabil.

(19)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Croația să întreprindă acțiuni pentru a asigura în 2023 o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră (14), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Croația ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Croației să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(20)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 1,0 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare în linii mari neutră din 2022 (+ 0,2 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,4 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Prin urmare, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu se datorează sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) se datorează, de asemenea, menținerii unor măsuri nespecifice în domeniul energiei, creșterii permanente a salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale, precum și scăderii cotei de TVA pentru produsele neenergetice. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 3,1 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,7 puncte procentuale (15). Prin urmare, Croația intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. În plus, aceasta intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi renovarea energetică a clădirilor, digitalizarea administrației publice, investițiile în diagnosticarea digitală și în dotarea spitalelor cu echipamente digitale, precum și sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale a sectorului de afaceri, care sunt finanțate prin mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii.

(21)

În Programul de stabilitate pentru 2023 se estimează că deficitul public va crește până la 1,5 % din PIB în 2024. Creșterea din 2024 reflectă în principal creșterea cheltuielilor de capital și o indexare încă relativ ridicată a salariilor, a pensiilor și a cheltuielilor cu prestațiile sociale. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 59,8 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 1,3 % din PIB. Aceste estimări sunt în mare măsură în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mare a datoriei publice în PIB, de 61,8 % la sfârșitul anului 2024, diferența față de previziunile Programului de stabilitate pentru 2023 explicându-se în mare măsură prin efectul de numitor (diferența privind PIB-ul nominal în 2024) și, într-o mai mică măsură, prin ipoteze diferite privind ajustarea datorie-deficit.

(22)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a majorității măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. În prezent, Comisia estimează că în 2024 costul net al măsurilor de sprijin în domeniul energiei va reprezenta 0,2 % din PIB. Aceste estimări se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(23)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (16). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,3 % din PIB în 2024, potrivit estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (17) ar trebui să nu depășească 5,1 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 1,5 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este conformă cu recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Dacă această creștere va fi confirmată, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.

(24)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește cu 6,8 % în 2024, cifră mai mare decât rata de creștere recomandată. Ajustarea preconizată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 este mai mică decât economiile rezultate din eliminarea treptată integrală a măsurilor de sprijin în domeniul energiei, care se datorează unei creșteri a dinamicii cheltuielilor de capital, salariale și sociale.

(25)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se așteaptă ca rata investițiilor publice să rămână stabilă la 4,6 % din PIB între 2023 și 2024. Programul de stabilitate pentru 2023 face trimitere la reforme și investiții care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Este vorba în special de reforme (sectorul sănătății și al protecției sociale, îmbunătățirea gestionării întreprinderilor de stat, îmbunătățirea legii privind responsabilitatea bugetară) și de investiții (infrastructura de transport și de distribuție a apei, renovarea energetică a blocurilor de locuințe și a caselor, investiții în tranziția verde și în cea digitală, precum și în infrastructura educațională), care se regăsesc, în cea mai mare parte, și în Planul de redresare și reziliență.

(26)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea la 0,8 % din PIB în 2025 și la 0,6 % din PIB în 2026. Așadar, se preconizează că deficitul public va rămâne sub 3 % din PIB pe durata programului. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 59,8 % la sfârșitul anului 2024 la 55,6 % până la sfârșitul anului 2026. Prin urmare, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea și va rămâne sub 60 % pe durata programului.

(27)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Croației este pe drumul cel bun. Croația a prezentat două cereri de plată, corespunzând unui număr de 59 de jaloane și ținte din plan, care au rezultat într-o plată globală în valoare de 1,4 miliarde EUR. Croația urmează să prezinte o modificare a planului său, care ar trebui să includă un capitol REPowerEU, precum și măsuri suplimentare în alte domenii, care să fie finanțate prin componenta de împrumut. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 30 martie 2023, Croația și-a exprimat intenția de a solicita sprijin sub forma unui împrumut suplimentar în valoare de 3 612 000 000 EUR în cadrul mecanismului. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Croației în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(28)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Croația. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Croația.

(29)

Croația importă aproximativ 53 % din energia totală consumată în fiecare an, dar are, în același timp, un mare potențial în ceea ce privește energia din surse regenerabile, în special din surse solare, eoliene și geotermale. Jumătate din energia electrică a țării este generată de centrale hidroelectrice; ponderea energiei eoliene a crescut, ajungând la 14 %, dar ponderea energiei solare este în continuare de numai 1 %. Pentru accelerarea adoptării instalațiilor solare și eoliene, factorii determinanți sunt raționalizarea procedurilor de autorizare și finalizarea cadrului legislativ relevant pentru a le oferi producătorilor și consumatorilor autonomi mai multă securitate juridică. Alți factori sunt modernizarea semnificativă a rețelei de transport și extinderea acesteia la partea de sud a țării, unde se situează în principal sursele regenerabile de energie, precum și introducerea de sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice pentru instalațiile solare de mici dimensiuni. Consumul de energie în sectorul rezidențial este destul de ridicat în Croația (35 % din consumul total de energie), cu o dependență de gaze de 71 % pentru încălzire. Revizuirea și simplificarea procedurilor de echipare cu instalații fotovoltaice solare a blocurilor de locuințe, precum și a procedurilor de introducere accelerată a pompelor de căldură pentru încălzire și răcire sunt măsuri relevante pentru renovarea energetică în sectorul clădirilor. Ponderea surselor regenerabile de energie utilizate în transporturi este scăzută (7 %, în vreme ce obiectivul pentru 2030 este de 14 %), la fel ca ponderea transportului feroviar în transportul de călători (2,5 %, față de 8 % la nivelul Uniunii). Modernizarea infrastructurii feroviare și a materialului rulant și asigurarea unui grad mai mare de utilizare a vehiculelor cu emisii zero pot contribui în mare măsură la decarbonizarea sectorului transporturilor. Consumul de gaze naturale al Croației a scăzut cu 22 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (18). Croația ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în temeiul Regulamentului (UE) 2023/706 al Consiliului (19).

(30)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, Croația a raportat că nu dispune de suficient personal calificat pentru 31 de profesii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul construcțiilor și al producției (ambele sub media Uniunii).

(31)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (20) său se reflectă în recomandarea 1.

(32)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Croația, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a treia recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Italia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. La 14 decembrie 2022, Comisia a adoptat un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Italiei. La 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 30 aprilie 2021, Italia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Italiei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Italia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 2 mai 2023, Italia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Italia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Italia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Italia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Italia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Italia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Italia și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Italia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. În special, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, persistă vulnerabilități legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de creșterea slabă a productivității, în contextul fragilității pieței forței de muncă și al unor deficiențe de pe piețele financiare, care au relevanță transfrontalieră. În ultimii ani, vulnerabilitățile cu care se confruntă în mod tradițional Italia s-au atenuat într-o oarecare măsură, dar rămân importante și se preconizează că nu vor dispărea rapid. Persistența unei creșteri slabe a productivității a reprezentat unul din principalii factori responsabili de faptul că Italia înregistrează de mult timp o creștere economică modestă, care frânează reducerea datoriei publice, are un impact negativ asupra oportunităților de ocupare a forței de muncă și asupra bilanțurilor băncilor. Ponderea datoriei publice a continuat să scadă în 2022, corelată cu redresarea economică. Ea rămâne însă ridicată și constituie o provocare substanțială pentru sustenabilitatea finanțelor publice. Se preconizează că ponderea datoriei publice va scădea și mai mult până în 2024, dar va crește pe termen mediu în absența unor măsuri de consolidare. Guvernul a pus în aplicare măsuri suplimentare pentru a sprijini reziliența sectorului financiar, iar nivelul creditelor neperformante a scăzut în mod semnificativ, dar băncile sunt în continuare expuse într-o măsură importantă riscului suveran. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește politicile de combatere a dezechilibrelor, dar sunt necesare eforturi susținute, iar implementarea planului de redresare și reziliență rămâne principala prioritate de politică, deoarece include reforme cuprinzătoare și investiții importante. Pentru a angaja datoria publică ridicată pe o traiectorie descendentă fermă, în contextul creșterii costurilor cu serviciul datoriei și al costurilor legate de îmbătrânirea populației, este nevoie de o abordare multidimensională, bazată pe politici fiscal-bugetare prudente, cu excedente primare adecvate, cu investiții și reforme care să stimuleze creșterea, cu asigurarea respectării într-o mai mare măsură a obligațiilor fiscale, precum și cu o utilizare eficientă a resurselor naționale și a celor ale Uniunii. Italia se confruntă cu provocări care, pe lângă o implementare susținută și solidă a planului de redresare și reziliență, ar putea fi abordate prin eforturi de politică suplimentare, în special în domeniul impozitării, al cadrului fiscal-bugetar și al sistemelor de pensii, precum și în domeniul demografiei, al pieței forței de muncă și al energiei.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Italiei a scăzut de la 9,0 % din PIB în 2021 la 8,0 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 149,9 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 144,4 % la sfârșitul anului 2022. La 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Italiei, întrucât deficitul său public în 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce datoria sa publică a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat și nu a respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei. Conform concluziilor raportului, nu au fost îndeplinite criteriile privind deficitul și datoria. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Italia ar trebui să țină seama de acest lucru în execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de noul tratament statistic al unora dintre creditele fiscale pentru renovarea locuințelor, înregistrate în prezent ca transferuri de capital și care au fost în cea mai mare parte înregistrate ca sume de primit în perioada 2021-2022 (7). Soldul bugetului public a fost de asemenea afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, printre astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care implică reducerea veniturilor s-au numărat măsurile de control al taxelor generale de sistem în sectorul energiei electrice și al gazelor, reducerea cotei de TVA la gaz, reducerea accizelor pe prețurile combustibililor, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale ale lucrătorilor cu venituri sub un anumit prag, în timp ce astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară care implică o creștere a cheltuielilor au inclus subvențiile pentru întreprinderile din sectorul energiei electrice și al gazelor, majorarea primei sociale pentru facturile la energie electrică și gaze ale gospodăriilor cu venituri mici, acordarea de alocații în funcție de resurse pentru lucrători, pensionari și șomeri și mărirea pensiilor pentru limită de vârstă cu 2 % în octombrie 2022, înainte de indexarea legală în funcție de inflație, care ar fi trebuit în mod normal să aibă loc în 2023. Costul măsurilor respective a fost parțial compensat de noile impozite pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie și de veniturile rezultate din mecanismul de compensare cu privire la prețul energiei electrice produse din surse regenerabile, precum și din aplicarea unui mecanism de compensare în sectorul energiei electrice, care se consideră că pune în aplicare Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului (8) privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 2,5 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 1,1 % din PIB în 2022, de la 3,4 % în 2021, întrucât guvernul a eliminat treptat majoritatea măsurilor luate ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Italia (9) să utilizeze mecanismul pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, urmărind în același timp politici bugetare prudente. În plus, Consiliul a recomandat Italiei să mențină investițiile finanțate la nivel național. Consiliul a recomandat, de asemenea, Italiei să limiteze creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (10) în 2022 a fost expansionistă, fiind de – 3,2 % din PIB. Conform recomandării Consiliului, Italia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,9 % din PIB în 2022 (0,4 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară (11). Prin urmare, Italia a menținut investițiile finanțate la nivel național, astfel cum recomandase Consiliul. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,4 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (costuri bugetare nete suplimentare de 2,2 % din PIB), precum și costurile legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Italia a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este în concordanță cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 atât pentru 2023, cât și pentru 2024. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 1,0 % în 2023 și cu 1,5 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere ușor mai mare a PIB-ului real, de 1,2 % în 2023, și oarecum mai scăzută, de 1,1 %, în 2024, în principal din cauza unei contribuții mai mici a investițiilor, pe care guvernul preconizează să o mărească cu 3,4 % de la an la an, în timp ce în previziunile Comisiei creșterea respectivă era estimată la 1,4 %.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că deficitul public va scădea la 4,5 % din PIB în 2023. Această scădere din 2023 s-ar datora în principal reducerii transferurilor de capital legate de creditele fiscale care sprijină investițiile private în eficiența energetică a locuințelor, scăderii remunerațiilor acordate angajaților ca urmare a reînnoirii retroactive a contractelor de achiziții publice pentru perioada 2019-2021, pentru care o parte substanțială a arieratelor a fost înregistrată în 2022, reducerii subvențiilor pentru producție, coroborată cu reducerea creditelor fiscale acordate întreprinderilor din sectorul energiei electrice și al gazelor și scăderii cheltuielilor cu dobânzile, care se explică în principal prin randamentele mai mici ale obligațiunilor de stat indexate în funcție de inflație. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 144,4 % la sfârșitul anului 2022 la 142,1 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că deficitul public va fi de 4,5 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 140,4 % la sfârșitul anului 2023. Diferența se datorează unei creșteri nominale mai mari a PIB-ului în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Este vorba de măsurile adoptate în 2022 care continuă să se aplice, în special subvenții pentru întreprinderile din sectorul energiei electrice și al gazelor, măsuri de control al taxelor generale de sistem în sectorul gazelor naturale, reducerea cotei de TVA pentru gaze și reducerea contribuțiilor de asigurări sociale ale lucrătorilor cu venituri sub un anumit prag, precum și de noi măsuri, cum ar fi o primă pentru încălzire pentru toate gospodăriile pentru perioada cuprinsă între octombrie și decembrie 2023. Costul măsurilor respective este în continuare compensat parțial de impozitele pe profiturile excepționale ale producătorilor și furnizorilor de energie. Luând în considerare veniturile respective, costul bugetar net în 2003 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,0 % din PIB (12). În 2023, majoritatea măsurilor vizează gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile, chiar dacă cea mai mare parte din măsurile de sprijin în domeniul energiei nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, cuantumul măsurilor de sprijin specifice, care trebuie luat în considerare la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (13), este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,7 % din PIB în 2023 (comparativ cu 1,2 % din PIB în 2022). În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a tuturor măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 1,1 % din PIB.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Italia să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (14), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor energiei, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Italia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Italiei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (+ 2,6 % din PIB), în contextul unei rate ridicate a inflației. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare expansioniste în 2022 (– 3,2 % din PIB). Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție contracționistă de 0,9 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Așadar, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Contribuția contracționistă preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național se datorează, în esență, costurilor reduse (cu 1,5 puncte procentuale din PIB) ale măsurilor (specifice și nespecifice) de sprijin pentru gospodării și întreprinderi adoptate ca reacție la creșterile prețurilor la energie. Principalii factori care au contribuit la creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) sunt creșterea cheltuielilor cu pensiile ca urmare a indexării parțiale efectuate pentru a ține seama de nivelul inflației din anul anterior (15) și alte reduceri recent adoptate ale sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă pentru persoanele cu venituri mici și medii. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 1,4 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,1 puncte procentuale (16). Prin urmare, Italia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Italia intenționează să finanțeze investiții publice în favoarea tranziției verde și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, de exemplu investiții în rețeaua feroviară, în energia din surse regenerabile, în hidrogen, în rețelele electrice și în mobilitatea durabilă, în protecția terenurilor și a resurselor de apă, precum și investiții legate de infrastructura de cloud pentru administrația publică, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Având în vedere inundațiile devastatoare care au lovit Italia în luna mai 2023, costul sprijinului direct de urgență legat de inundațiile respective va fi luat în considerare în evaluările ulterioare ale conformității și, în principiu, se va considera ca sprijinul respectiv constituie o măsură cu caracter excepțional și temporară (17).

(22)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că deficitul public va scădea la 3,7 % din PIB în 2024. Această scădere în 2024 s-ar datora în principal unei reduceri a cheltuielilor pentru consumul intermediar și pentru creditele fiscale acordate întreprinderilor din sectorul energiei electrice și al gazelor. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 141,4 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 3,7 % din PIB. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023, cu toate că în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 nu sunt incluse măsurile planificate de creștere a deficitului care reprezintă 0,2 % din PIB și cu privire la care nu se cunosc încă detalii. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mică a datoriei publice în PIB, de 140,3 % la sfârșitul anului 2024. Diferența se datorează unei creșteri nominale mai mari a PIB-ului în previziunile Comisiei.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (18). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,7 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național nu ar trebui să depășească 1,3 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 1,0 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o creștere a cheltuielilor primare nete mai mică decât cea recomandată pentru 2024.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 0,8 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată. Având în vedere inundațiile devastatoare care au lovit Italia în luna mai 2023, costul sprijinului direct de urgență legat de inundațiile respective va fi luat în considerare în evaluările ulterioare ale conformității și, în principiu, se va considera ca sprijinul respectiv constituie o măsură cu caracter excepțional și temporară.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va crește de la 3,3 % din PIB în 2023 la 3,8 % din PIB în 2024. Investițiile mai mari reflectă creșterea investițiilor finanțate la nivel național și creșterea investițiilor finanțate de Uniune, inclusiv prin mecanism. Programul de stabilitate pentru 2023 se referă la reforme și investiții, care se preconizează că vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Printre reformele și investițiile respective se numără reforma codului achizițiilor publice, care face parte, de asemenea, din planul de redresare și reziliență, și reforma regimului fiscal, inclusă în legea de abilitare din martie 2023 (denumită în continuare „legea de abilitare privind reforma fiscală”).

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea la 3,0 % din PIB în 2025 și la 2,5 % din PIB până în 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public nu va depăși 3 % din PIB începând din 2025. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 141,4 % la sfârșitul anului 2024 la 140,4 % până la sfârșitul anului 2026.

(28)

În Italia, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă a rămas ridicată pentru toate nivelurile de venit în comparație cu situația din alte state membre, în pofida reducerii impozitelor pe venitul persoanelor fizice puse în aplicare în 2022. În plus, extinderea regimului forfetar la lucrătorii care desfășoară activități independente ridică semne de întrebare cu privire la echitatea și eficiența regimului fiscal. Introducerea în 2023 a unui nou regim forfetar în ceea ce privește creșterile salariale a sporit, de asemenea, complexitatea. În luna martie 2023, guvernul a adoptat o nouă lege de abilitare care prevede o reformă generală a regimului fiscal („legea de abilitare privind reforma fiscală”). Se preconizează că aceasta va aborda unele probleme care persistă deja de mult timp, inclusiv prin reducerea impozitelor pe veniturile salariale și prin raționalizarea și simplificarea cheltuielilor fiscale și a impozitelor pe profit. La momentul punerii în aplicare a acestei reforme, va fi esențial să se mențină progresivitatea sistemului fiscal, să se reducă complexitatea, să se prevadă stimulente suplimentare pentru muncă, să se consolideze respectarea obligațiilor fiscale și să se asigure neutralitatea bugetară. În acest sens, există posibilitatea creșterea veniturilor provenite din alte surse, care au un efect mai puțin nefast asupra creșterii economice, cum ar fi cele provenite din bunurile imobile, din TVA și din autorizarea utilizării resurselor costiere deținute de stat, astfel încât să se reducă sarcina fiscală asupra forței de muncă într-un mod neutru din punct de vedere bugetar. Poate fi, de asemenea, avută în vedere îmbunătățirea modului în care sunt concepute taxele de mediu, care, în pofida veniturilor relativ ridicate, nu promovează suficient tranziția către tehnologii mai curate, inclusiv din cauza recurgerii pe scară largă la subvenții cu efecte nefaste asupra mediului. În plus, este important să se abordeze o problemă rămasă nerezolvată de mult timp și care nu este inclusă în legea de abilitare privind reforma fiscală, și anume faptul că valorile cadastrale, care servesc drept bază pentru calcularea impozitului pe bunurile imobile, sunt în mare măsură depășite.

(29)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Italiei este în curs, însă există un risc tot mai mare de întârzieri. Italia a prezentat trei cereri de plată, care corespund unui număr de 151 de jaloane și ținte din plan și presupun o plată în valoare totală de 42 de miliarde EUR (suma se referă la primele două cereri de plată, a treia fiind în curs de evaluare). Având în vedere caracterul temporar al mecanismului, aflat în vigoare până în 2026, este esențial să se înceapă cu rapiditate implementarea planului de redresare și reziliență și negocierea modificării acestuia. Este important ca Italia să își consolideze capacitatea administrativă, în special la nivel subnațional, pentru a-și îndeplini în continuare angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență, iar un cadru de guvernanță eficace și pe deplin operațional rămâne esențial pentru o implementare fără probleme și în timp util a planului respectiv. Este în continuare esențial să se identifice din timp eventualele întârzieri și probleme de implementare și să se ia măsuri în timp util pentru a le soluționa. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 31 martie 2023, Italia și-a exprimat intenția de a solicita un sprijin suplimentar sub forma unui împrumut în cadrul mecanismului. Negocierile privind addendumul și capitolul referitor la REPowerEU sunt în curs, în ciuda faptului că Italia nu a prezentat nicio propunere oficială. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Italiei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(30)

Majoritatea documentelor de programare ale politicii de coeziune prezentate de Italia au fost aprobate de Comisie în 2022, iar în 2023 a mai fost aprobat încă un astfel de document. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Italia.

(31)

Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele aferente politicii de coeziune, Italia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de politica energetică și de tranziția verde, în special în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile de energie, transportul gazelor, eficiența energetică, furnizarea și dobândirea de competențe verzi și mobilitatea durabilă.

(32)

Capacitatea de producție de energie din surse regenerabile a crescut foarte lent în ultimul an, iar ponderea combustibililor fosili în mixul energetic rămâne importantă. Pentru a accelera utilizarea energiei din surse regenerabile, Italia a adoptat unele modificări ale cadrului existent care reglementează procedurile de autorizare pentru proiectele bazate pe energia din surse regenerabile. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura coerența între cadrul administrativ și cel legislativ, atât la nivel național, cât și la nivel subnațional, și relevanța acestora pentru tehnologiile energetice de ultimă generație. De exemplu, toate normele care privesc acest domeniu ar putea fi consolidate într-un text unic (Testo unico); totodată, trebuie actualizate orientările pe care autoritățile subnaționale le urmează pentru a evalua proiectele. Nu în ultimul rând, sunt necesare investiții suplimentare pentru modernizarea rețelei naționale și construirea de rețele care să asigure interconectarea Italiei continentale cu Sicilia și Sardinia, pentru a permite creșterea preconizată a capacității de producție și a absorbi creșterea aferentă a producției din surse regenerabile.

(33)

Persistă în continuare blocaje la nivelul rețelei de gaze. Italia poartă discuții cu partenerii din nordul Africii cu privire la investiții prin care să se suplimenteze capacitatea de import a conductelor și a liniilor de interconexiune de gaze naturale existente. Acest lucru ar contribui la diversificarea importurilor și, prin urmare, la consolidarea securității aprovizionării. Cu toate acestea, sunt necesare investiții suplimentare pentru a elimina blocajele din rețeaua internă existentă, care nu are capacitatea de transport pentru a distribui volumele de gaze nou intrate din sudul țării către nordul țării. Investițiile în infrastructura pentru combustibili fosili trebuie să se limiteze la strictul necesar și să fie concepute în așa fel încât să fie adaptate exigențelor viitorului, pentru ca să se evite situația în care ar deveni dificil să se renunțe la utilizarea unor tehnologii care nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice sau care duc la creșterea costurilor tranziției energetice.

(34)

Consumul de gaze naturale al Italiei a scăzut cu 19 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din ultimii cinci ani, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (19). Italia ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului (20). Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor trebuie să fie bine direcționate. Parcul imobiliar al Italiei are un potențial de dezvoltare important din perspectiva eficienței energetice, în special dat fiind procentul mare de clădiri vechi și care sunt mari consumatoare de energie. Măsurile existente incluse în planul de redresare și reziliență ar putea fi completate de măsuri precum introducerea unor scheme de stimulente țintite pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor cu cele mai slabe performanțe energetice, inclusiv a clădirilor comerciale și a locuințelor publice, veghindu-se, totodată, ca gospodăriile vulnerabile să beneficieze de măsurile respective și evitându-se efectele regresive. Măsurile respective ar fie benefice în special pentru întreprinderile mici, mijlocii și pentru microîntreprinderi, care adesea nu dispun de capacitatea tehnică și financiară necesară pentru a-și îmbunătăți eficiența energetică. Aceleași măsuri ar contribui, de asemenea, la reducerea sărăciei energetice, care ar putea fi atenuată și prin alte măsuri, de exemplu prin intermediul ghișeelor unice care oferă servicii personalizate pentru realizarea de economii de energie. Îmbunătățirea eficienței energetice ar putea fi obținută, de asemenea, printr-o intensificare a supravegherii pieței cu privire la proiectarea ecologică și etichetarea energetică.

(35)

Lacunele în materie de infrastructură și subvențiile care au efecte nefaste asupra mediului, inclusiv transportul rutier, sunt în continuare substanțiale și descurajează tranziția către soluții de transport mai durabile. De exemplu, numărul mediu de puncte de încărcare rămâne sub media Uniunii. Printre subvențiile care au efecte nefaste asupra mediului se numără impozitarea forfetară a autoturismelor de serviciu care pot fi utilizate pentru uz personal și rambursarea accizelor pe motorina utilizată pentru transportul de mărfuri. Continuarea eforturilor de instalare de stații de încărcare și de eliminare a acestor subvenții este esențială pentru consolidarea pieței vehiculelor cu emisii zero.

(36)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea pe piața forței de muncă și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În Italia, lipsa de personal calificat se face simțită atât în profesiile cu un nivel înalt de calificare, cât și în cele cu un nivel scăzut de calificare, care sunt esențiale pentru tranziția verde. În același timp, adesea, sprijinul pentru formare nu ajunge la lucrătorii care sunt cei mai susceptibili să fie afectați de tranziția verde. Lipsa competențelor necesare pentru tranziția verde în sectorul public, în special la nivel local, frânează, de asemenea, investițiile verzi. Italia se confruntă cu mari disparități regionale, care riscă să fie exacerbate dacă piețele locale ale forței de muncă nu reușesc să valorifice oportunitățile oferite de tranziția verde. În plus, impulsionarea dobândirii de competențe necesare pentru tranziția verde, inclusiv pentru gestionarea durabilă a solului, ar fi esențială pentru a combate efectele schimbărilor climatice, în special inundațiile severe și secetele persistente.

(37)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (21) său se reflectă în recomandarea 1.

(38)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și a reflecta asupra unor modalități adecvate de reducere a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Italia, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(39)

Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sale, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de creșterea slabă a productivității. Recomandarea 2 contribuie la punerea în aplicare a recomandării 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 38,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Ciprul ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre. Prin urmare, ar fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Ciprului. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc, cu obiectivul de a acționa în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 17 mai 2021, Cipru a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 28 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Ciprului (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Ciprul a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La 9 mai 2023, Cipru și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și, la 2 mai 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Cipru cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Cipru. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Cipru în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Cipru a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Cipru în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Cipru și a publicat rezultatele acestuia la 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Ciprul se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de datoria externă, publică și privată s-au redus în ansamblu, dar rămân un motiv de preocupare. Mai precis, datoriile mari, inclusiv creditele neperformante, au scăzut în mod semnificativ și se preconizează că vor continua să scadă, însă deficitele de cont curent rămân o problemă. Datoria privată este în scădere din 2015, cu excepția anului 2020, marcat de criza provocată de pandemia de COVID-19, și se preconizează că va continua să scadă în 2023 și în 2024, o evoluție susținută de creșterea PIB-ului nominal. Cu toate acestea, creșterea ratelor dobânzii ar putea exercita presiuni asupra serviciului datoriei, în condițiile în care predomină împrumuturile cu rată variabilă a dobânzii. Stocurile de datorii private și externe sunt afectate de prezența în Cipru a entităților cu scop special, care determină creșterea nivelului datoriilor, dar prezintă riscuri limitate la adresa economiei. Creditele neperformante deținute de bănci au scăzut foarte mult în ultimii ani ca urmare a cesiunilor de credite neperformante, a eliminărilor din bilanț, a rambursărilor în numerar, a soluționării și a stingerii creanțelor prin dare în plată a unor active. Datoria publică guvernamentală a scăzut în mod constant; în prezent se situează sub nivelul anterior pandemiei și se preconizează că va scădea și mai mult în 2023 și în 2024. În pofida redresării sectorului turismului, deficitul mare de cont curent a crescut în 2022, reflectând cererea internă robustă, precum și prețurile ridicate la energie; se estimează că acesta va scădea într-o oarecare măsură în 2023 și în 2024, dar va rămâne semnificativ. Răspunsul în materie de politici a fost favorabil. Se preconizează că mai multe măsuri incluse în planul de redresare și reziliență vor contribui la diversificarea economiei, vor sprijini creșterea exporturilor și vor atenua dependența excesivă de importurile de petrol. Ca parte a planului de redresare și reziliență, la jumătatea anului 2022 a fost adoptat un pachet de legi de modificare privind societățile care achiziționează credite și administratorii de credite, care a îmbunătățit mediul de lucru al acestora și a sprijinit reducerea creditelor neperformante. După mai multe prelungiri, suspendarea executărilor silite s-a încheiat în luna februarie: un cadru eficace în materie de executare silită este esențial pentru a-i încuraja pe debitori să participe la restructurarea creditelor, pentru a reduce și mai mult creditele neperformante din economie, pentru a contribui la reducerea îndatorării private și pentru a consolida disciplina în materie de plăți.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, soldul bugetului public al Ciprului s-a îmbunătățit de la un deficit de 2,0 % din PIB în 2021 la un excedent de 2,1 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 101,2 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 86,5 % la sfârșitul anului 2022.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de reducere a veniturilor au inclus o reducere a accizelor la combustibili (benzină și motorină cu 7 cenți pe litru și combustibil pentru încălzire cu 5,37 cenți pe litru) pentru toți consumatorii și o reducere a ratei TVA la consumul de energie electrică pentru gospodării, de la 19 % la 9 % (cu o reducere suplimentară pentru gospodăriile vulnerabile la 5 %), în timp ce astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus subvenționarea creșterii tarifelor la energia electrică, acoperind între 50 % și 100 % din creștere. Pentru punerea în aplicare a acestei măsuri de subvenționare, guvernul efectuează plăți către Autoritatea pentru Energie Electrică din Cipru, o entitate deținută integral de stat. Comisia estimează costul bugetar net al tuturor acestor măsuri la 0,7 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 0,3 % din PIB în 2022, de la 2,9 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Ciprul (7) să mențină o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost neutră, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Conform recomandării Consiliului, Ciprul a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,4 % din PIB în 2022 (1,6 % din PIB în 2021). Scăderea în 2022 a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale Uniunii s-a datorat fazei de demarare a noii perioade de programare pentru alte fonduri ale Uniunii. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Astfel, Cipru nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce înseamnă că nu s-a conformat recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție neutră la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Cipru a menținut sub control într-o măsură suficientă creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este mai favorabil decât previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru 2023 și coerent cu acestea pentru perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 2,8 % în 2023 și cu 3,0 % în 2024. Prin comparație, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea PIB-ului real ar urma să fie mai redusă: 2,3 % în 2023 și 2,7 % în 2024, în principal din cauza contribuției mai reduse la creștere a cererii interne.

(18)

În programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul estimează că excedentul public va scădea ușor, de la 2,1 % în 2022 la 2,0 % din PIB în 2023. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 86,5 % la sfârșitul anului 2022 la 81,1 % la sfârșitul anului 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se preconizează că excedentul public va fi de 1,8 % din PIB în 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu excedentul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 80,4 % la sfârșitul anului 2023.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile fiscale adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Este vorba de măsurile adoptate în 2022 care au fost prelungite (în special în reducerea accizelor la combustibili pentru toți consumatorii și subvenționarea creșterii tarifelor la energia electrică). Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 0,4 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și multe dintre ele nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și sporirea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11) este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,0 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,1 % din PIB în 2022).

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Ciprul să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare de politică în general neutră (12), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Cipru ar trebui să fie pregătit să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Ciprului să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, se estimează că în 2023 orientarea fiscal-bugetară va fi, în linii mari, neutră (– 0,1 % din PIB). Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare neutre în 2022 (0,0 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție neutră de 0,0 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 0,8 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,8 puncte procentuale (13). Prin urmare, Ciprul intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Acesta intenționează să finanțeze investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi un sistem de gestionare a pieței pentru piața energiei electrice din Cipru, construirea de noi clădiri eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv un nou spital de sănătate mintală, modernizarea eficienței energetice a școlilor și îmbunătățirea securității apei pentru regiunile Nicosia și Larnaca prin construirea unui rezervor, care sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(22)

Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se preconizează că excedentul public va crește la 2,3 % din PIB în 2024. Creșterea din 2024 reflectă în principal creșterea contribuțiilor de asigurări sociale începând cu 1 ianuarie 2024. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 72,9 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un excedent public pentru 2024 de 2,1 % din PIB. Aceste estimări sunt în concordanță cu excedentul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere similară a datoriei publice în PIB, de 72,5 %, la sfârșitul anului 2024.

(23)

Programul de stabilitate prevede eliminarea treptată, în 2024, a tuturor măsurilor de sprijin în domeniul energiei. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În program, Ciprul intenționează să îndeplinească obiectivul bugetar pe termen mediu – un sold bugetar structural de 0,0 % din PIB – în 2023 și să îl mențină până la încheierea perioadei de programare. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, soldul structural este estimat la + 0,9 % din PIB în 2023 și la + 1,3 % din PIB în 2024, situându-se peste obiectivul bugetar pe termen mediu. O politică fiscal-bugetară prudentă în 2024 va contribui, de asemenea, la consolidarea poziției externe.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (14) vor crește cu 3,6 % în 2024.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va scădea de la 3,0 % din PIB în 2023 la 2,8 % din PIB în 2024. Nivelul mai scăzut al investițiilor reflectă un nivel nominal constant al investițiilor, la un PIB mai mare.

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că excedentul public va rămâne constant, la 2,3 % din PIB, în 2025 și va crește la 2,4 % din PIB până în 2026. Prin urmare, soldul bugetului public este planificat să atingă valoarea de referință relevantă prevăzută în tratat pe durata programului. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 72,9 % la sfârșitul anului 2024 la 60,1 % până la sfârșitul anului 2026.

(28)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Ciprului este în curs, însă există un risc de întârzieri. Ciprul a prezentat o singură cerere de plată, corespunzând unui număr de 14 jaloane din planul de redresare și reziliență, ceea ce a dus la o plată globală de 85 de milioane EUR. Planul de redresare și reziliență al Ciprului este relativ amplu și complex. Pentru a reduce la minimum riscul de întârzieri, sunt esențiale guvernanța solidă și monitorizarea continuă a planului de redresare și reziliență. Se preconizează că planul de redresare și reziliență al Ciprului va fi revizuit pentru a include măsurile REPowerEU și pentru a ține seama de scăderea contribuției financiare maxime. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Ciprului în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(29)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Cipru. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Cipru.

(30)

Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele politicii de coeziune, Ciprul se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de mediul de afaceri, în special în ceea ce privește guvernanța entităților deținute de stat, utilizarea surselor regenerabile de energie, modernizarea rețelei de energie electrică, interconexiunile energetice, eficiența energetică, transportul durabil și competențele necesare pentru tranziția verde.

(31)

Sistemul de guvernanță prezintă lacune în raport cu standardele internaționale, de exemplu, orientările privind guvernanța corporativă a entităților deținute de stat ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și setul de instrumente al Băncii Mondiale pentru guvernanța corporativă a entităților deținute de stat. În particular, o mai mare transparență și o mai mare responsabilitate în ceea ce privește performanța financiară și obiectivele publice ar spori eficiența și eficacitatea entităților deținute de stat, precum și punerea în aplicare a unor bune practici precum un proces transparent și bazat pe merite pentru numirile în cadrul organelor de conducere ale entităților deținute de stat. Transferul funcției de exercitare a drepturilor de proprietate a entităților deținute de stat de la ministerele de resort axate pe politici către un organism central dedicat acestui scop sau cel puțin înființarea unei unități centralizate de monitorizare în cadrul Ministerului Finanțelor ar îmbunătăți, de asemenea, situația actuală. Îmbunătățirea guvernanței ar contribui la asigurarea faptului că proiectele-cheie de investiții publice ale entităților deținute de stat sunt finalizate la timp, ceea ce va facilita, la rândul său, tranziția verde și digitală. Luarea de măsuri cu privire la entitățile deținute de stat ar spori eficacitatea guvernanței în Cipru, iar piața ar deveni mai echitabilă și mai transparentă pentru întreprinderile locale și străine. Acest lucru este în conformitate cu obiectivele strategiei pe termen lung pentru Cipru și cu planul de acțiune care stă la baza acesteia (în cadrul inițiativei „Modernizarea entităților deținute parțial de stat și crearea stimulentelor adecvate pentru inovare și eficiență”). Politicile care vizează îmbunătățirea guvernanței entităților deținute de stat pot contribui, de asemenea, la creșterea eficienței sectorului public. Ciprul a solicitat asistență tehnică din partea Fondului Monetar Internațional cu privire la guvernanța entităților deținute de stat.

(32)

Potențialul surselor regenerabile de energie în Cipru ar putea fi valorificat mai bine, în special prin realizarea de investiții suplimentare pentru modernizarea rețelei de energie electrică și prin alegerea unor instalații de stocare a energiei la nivel de rețea. Contractele de achiziție de energie electrică și contractele pentru diferență pot fi instrumente economice adecvate pentru accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie. În prezent, Ciprul nu utilizează gaze naturale, dar petrolul reprezintă 83,2 % din mixul total de aprovizionare cu energie. Având în vedere prețurile foarte fluctuante ale energiei pe piețele mondiale, este esențial pentru sustenabilitatea economiei Ciprului ca acesta să își reducă dependența puternică de petrol, pe care îl importă în totalitate. Pentru a diversifica aprovizionarea cu energie și a reduce dependența de importuri, Cipru ar beneficia de interconectarea rețelelor electrice și de extinderea surselor regenerabile de energie, precum și de noi investiții în infrastructură și în rețea. În plus, politicile privind eficiența energetică ar putea fi extinse și accelerate pentru a limita creșterea consumului de energie. Se preconizează totodată că măsurile de eficiență energetică vor contribui la combaterea sărăciei energetice cu care se confruntă o proporție ridicată a populației (19,4 % în 2021), inclusiv prin utilizarea fondurilor politicii de coeziune, după caz. Cipru ar beneficia de pe urma trecerii la un transport durabil. În prezent, insula se bazează pe transportul privat, iar întregul sector al transporturilor a fost responsabil pentru 21 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră în 2020, în timp ce ponderea vehiculelor electrice în raport cu noile înmatriculări și numărul punctelor de încărcare per vehicul sunt cele mai scăzute din Uniune. Pentru a fi în concordanță cu obiectivele pachetului „Pregătiți pentru 55”, este necesar ca Cipru să fie mai ambițios în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice.

(33)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. În 2022, s-au constatat deficite de forță de muncă pentru mai multe profesii care presupun competențe sau cunoștințe specifice necesare pentru tranziția verde, iar anumite sectoare-cheie (de exemplu construcțiile și industria prelucrătoare) au înregistrat o rată tot mai mare a locurilor de muncă vacante. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce lipsa de personal calificat și pentru a promova incluziunea pe piața forței de muncă și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde.

(34)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (15) său se reflectă în recomandarea 1.

(35)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar și orientat către întreprinderi viabile și că menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Cipru, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro.

(36)

Consiliul a examinat, în lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a evaluării sale, Programul național de reformă pentru 2023 și Programul de stabilitate pentru 2023. Recomandările sale emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de datoria privată, publică și externă. Recomandarea 2 contribuie la punerea în aplicare a recomandării 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 35,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Letonia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La 24 februarie 2023, Comisia a adoptat, de asemenea, un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2023 al Letoniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda de politică economică și socială a Uniunii se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)

La data de 1 februarie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (denumită în continuare „Planul industrial al Pactului verde”) în scopul de a spori competitivitatea industriei cu zero emisii nete a Uniunii și de a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul completează eforturile desfășurate în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul urmărește, de asemenea, să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor și a produselor cu zero emisii nete care sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă și să asigure accesul la materiile prime critice relevante, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare, exploatarea adecvată a resurselor geologice din statele membre și maximizarea reciclării materiilor prime. Planul industrial al Pactului verde este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, acces mai rapid la finanțare, îmbunătățirea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. La data de 16 martie 2023, Comisia a publicat și o comunicare ulterioară intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care este structurată în jurul a nouă factori determinanți care se susțin reciproc și în care Comisia își propune să acționeze în direcția instituirii unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. Comunicarea stabilește priorități de politică ce vizează să asigure în mod activ realizarea de îmbunătățiri structurale, efectuarea de investiții bine direcționate și adoptarea de măsuri de reglementare pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. Recomandările de mai jos contribuie la abordarea acestor priorități.

(5)

În 2023, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în concordanță cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective abordează toate recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau un subset semnificativ al recomandărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la data de 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată într-un termen scurt a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Regulamentul REPowerEU permite statelor membre să adauge un nou capitol, privind REPowerEU, în planurile lor naționale de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU. Reformele și investițiile respective vor contribui, de asemenea, la creșterea competitivității industriei cu zero emisii nete a Uniunii, astfel cum se subliniază în Planul industrial al Pactului verde, precum și la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări legate de energie care le-au fost adresate statelor membre în 2022 și, după caz, în 2023. Regulamentul REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil, pus la dispoziția statelor membre pentru a finanța, în cadrul planurilor lor de redresare și reziliență, noi reforme și investiții legate de energie.

(7)

La data de 8 martie 2023, Comisia a adoptat o comunicare care oferă orientări de politică bugetară pentru 2024 (denumită în continuare „comunicarea din 8 martie 2023”). Scopul său este de a sprijini pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, consolidând astfel coordonarea politicilor. Comisia a reamintit că la sfârșitul anului 2023 va fi dezactivată clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere. Aceasta a solicitat ca politicile fiscal-bugetare din perioada 2023-2024 să asigure sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și să sporească creșterea economică potențială într-o manieră durabilă și a invitat statele membre să prezinte în programele lor de stabilitate și de convergență pentru 2023 modul în care planurile lor fiscal-bugetare vor asigura respectarea valorii de referință a deficitului din tratat de 3 % din produsul intern brut (PIB) și vor asigura o reducere plauzibilă și continuă a datoriei sau menținerea datoriei la niveluri prudente pe termen mediu. Comisia a invitat, de asemenea, statele membre să elimine treptat măsurile fiscal-bugetare naționale introduse pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de șocul prețurilor la energie, începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific. Comisia a precizat că, în cazul în care ar fi necesară prelungirea măsurilor de sprijin ca urmare a unor noi presiuni cauzate de prețurile la energie, statele membre ar trebui să orienteze mai bine astfel de măsuri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile. Comisia a afirmat că recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie cuantificate și diferențiate. În plus, astfel cum se propune în comunicarea sa din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, recomandările în domeniul fiscal-bugetar ar urma să fie formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Comisia a recomandat ca toate statele membre să continue să protejeze investițiile finanțate la nivel național și să asigure utilizarea eficace a mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, având în vedere în special obiectivele în materie de tranziție verde și tranziție digitală, precum și pe cele în materie de reziliență. Comisia a precizat că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente.

(8)

La data de 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat propuneri legislative ce vizează realizarea unei reforme cuprinzătoare a normelor de guvernanță economică ale Uniunii. Obiectivul principal al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin intermediul reformelor și al investițiilor. În propunerile sale, Comisia urmărește să îmbunătățească asumarea responsabilității la nivel național, să simplifice cadrul și să se concentreze într-o mai mare măsură pe obiectivele pe termen mediu, împreună cu o aplicare eficace și mai coerentă a normelor. Potrivit concluziilor Consiliului din 14 martie 2023 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, obiectivul este de a finaliza activitatea legislativă în 2023.

(9)

La 30 aprilie 2021, Letonia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La data de 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Letoniei (6). Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Letonia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(10)

La data de 25 aprilie 2023, Letonia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2023 și, la data de 17 aprilie 2023, Programul de stabilitate pentru 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2023 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Letonia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(11)

La data de 24 mai 2023, Comisia a publicat raportul de țară din 2023 pentru Letonia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Letonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2022 și a făcut bilanțul implementării de către Letonia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza analizei respective, în raportul de țară au fost identificate deficiențe în ceea ce privește provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Letonia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(12)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Letonia și a publicat rezultatele acestuia la data de 24 mai 2023. Comisia a concluzionat că Letonia nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de împrumuturile externe și de locuințe rămân moderate, în timp ce cele legate de competitivitate sunt pertinente, dar se preconizează că vor rămâne, în general, limitate în viitorul apropiat. Recenta creștere a deficitului de cont curent a fost semnificativă, dar se preconizează că deficitul va scădea substanțial în 2023 și, ulterior, în 2024. Se estimează că poziția investițională internațională netă a Letoniei, care s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul deceniu, va rămâne, în linii mari, stabilă. Cu toate acestea, inflația și presiunile salariale, în cazul în care persistă, riscă să afecteze competitivitatea Letoniei, în special deoarece inflația de bază depășește cu mult media zonei euro. Deși recent s-a înregistrat o creștere importantă a prețurilor locuințelor, supraevaluarea prețurilor locuințelor nu pare să fie substanțială. În plus, creșterea prețurilor locuințelor a încetinit la sfârșitul anului 2022, creditele ipotecare au fost la un nivel redus, iar gradul de îndatorare a gospodăriilor este limitat și în scădere în ceea ce privește veniturile gospodăriilor. Letonia se confruntă cu provocări economice structurale majore legate de oferta în scădere a forței de muncă, ceea ce a contribuit la creșterea rapidă a costului unitar al muncii și riscă să afecteze competitivitatea pe termen mediu. Cadrul de politică este, în general, favorabil, deși unele eforturi suplimentare ar putea contribui la abordarea riscurilor generate de vulnerabilitățile identificate. În acest sens, ar fi importante politicile de protejare a competitivității, inclusiv măsurile de creștere a calității și a cantității ofertei de forță de muncă. Scurtarea procesului de autorizare a construcțiilor ar contribui la sprijinirea ofertei de locuințe și ar îmbunătăți situația de pe piața locuințelor.

(13)

În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Letoniei a scăzut de la 7,1 % din PIB în 2021 la 4,4 % în 2022, în timp ce datoria publică a scăzut de la 43,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021 la 40,8 % la sfârșitul anului 2022. La data de 24 mai 2023, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a analizat situația bugetară a Letoniei, întrucât deficitul său public din 2022 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Potrivit concluziilor raportului, criteriul privind deficitul nu a fost îndeplinit. În conformitate cu comunicarea sa din 8 martie 2023, Comisia nu a propus deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. Comisia a declarat ulterior că va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023. Letonia ar trebui să țină seama de acest lucru la execuția bugetului său pentru 2023 și la pregătirea proiectului său de plan bugetar pentru 2024.

(14)

Soldul bugetului public a fost afectat de măsurile de politică fiscal-bugetară adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. În 2022, astfel de măsuri de politică fiscal-bugetară de creștere a cheltuielilor au inclus: compensarea costurilor pentru încălzire (pe baza sursei de energie utilizate) și reducerea facturilor la energie electrică pentru gospodării; prestațiile lunare pentru gospodăriile vulnerabile și familiile cu copii, precum și indexarea mai timpurie a pensiilor; granturile pentru întreprinderile mari consumatoare de energie și compensațiile acordate întreprinderilor pentru creșterea costurilor aferente energiei electrice. Comisia estimează costul bugetar net al măsurilor respective la 1,5 % din PIB în 2022. Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,2 % din PIB în 2022. În același timp, costul estimat al măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 a scăzut la 1,2 % din PIB în 2022, de la 5,0 % în 2021.

(15)

La 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat ca, în 2022, Letonia (7) să mențină o orientare fiscal-bugetară favorabilă, profitând inclusiv de impulsul oferit de mecanism, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național. De asemenea, Consiliul a recomandat Letoniei să țină sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(16)

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (8) în 2022 a fost neutră, situându-se la 0,0 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Conform recomandării Consiliului, Letonia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din mecanism. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,3 % din PIB în 2021). Din cauza constrângerilor în materie de capacitate și a creșterii prețurilor la construcții, unele investiții finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii în 2022 au fost amânate, ceea ce a dus la o ușoară scădere a cheltuielilor. Investițiile finanțate la nivel național au furnizat o contribuție restrictivă de 1,2 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară (9). Prin urmare, Letonia nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție restrictivă de 0,3 puncte procentuale la orientarea fiscal-bugetară. Prin urmare, Letonia a menținut sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

(17)

Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate pentru 2023 este precaut în 2023 și în perioada următoare. Guvernul estimează că PIB-ul real va stagna în 2023 și va crește cu 2,0 % în 2024. Prin comparație, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o creștere mai mare a PIB-ului real, de 1,4 % în 2023 și de 2,8 % în 2024, care reflectă includerea de noi date publicate, care nu fuseseră incluse în Programul de stabilitate pentru 2023, și anume revizuirile datelor privind creșterea PIB-ului în 2022, precum și estimarea-semnal pentru primul trimestru al anului 2023, potrivit cărora creșterea PIB-ului ar urma să fie mai ridicată decât cea preconizată anterior. Cu toate acestea, în ambele previziuni, cifrele privind creșterea preconizată a PIB-ului, în termeni nominali, sunt similare, creșterea preconizată în Programul de stabilitate pentru 2023 fiind de 11,7 % în 2023 și, respectiv, 5,5 % în 2024, iar cea preconizată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 pentru anii respectivi fiind de 10,5 % și, respectiv, 5,6 %.

(18)

În Programul său de stabilitate pentru 2023, guvernul preconizează că deficitul public va scădea la 4,0 % din PIB în 2023. Ajustarea deficitului în 2023 reflectă în principal evoluția cheltuielilor. Eliminarea treptată a majorității măsurilor de sprijin legate de pandemie ar urma să permită o reducere a deficitului, iar cheltuielile forfetare prevăzute în 2022 pentru crearea unei rezerve naționale de gaze nu sunt prevăzute pentru 2023. Aceste economii urmează să fie parțial compensate de unele măsuri privind cheltuielile incluse în pachetul bugetar pentru 2023, cum ar fi o creștere a salariilor pentru administrația publică și personalul medical, o sporire a cheltuielilor curente pentru serviciile de sănătate, știință, cercetare și învățământul superior, precum și un pachet substanțial de investiții publice în domeniile apărării și securității interne. În plus, se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru pensii și indemnizații ca urmare a unor coeficienți de indexare mai ridicați. Potrivit Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 40,8 % la sfârșitul anului 2022 la 39,6 % la sfârșitul anului 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public de 3,8 % din PIB pentru 2023. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere ușor mai ridicată a datoriei publice în PIB, de 39,8 % la sfârșitul anului 2023.

(19)

Se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va continua să fie afectat de măsurile adoptate pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie. Acestea sunt în principal în măsuri adoptate în 2022 care continuă să se aplice. Costul bugetar net în 2023 al măsurilor de sprijin este estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 la 1,0 % din PIB (10). Majoritatea măsurilor adoptate în 2023 nu par să vizeze gospodăriile sau întreprinderile cele mai vulnerabile și nu mențin pe deplin semnalul de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice. Prin urmare, suma aferentă măsurilor de sprijin specifice, care trebuie avută în vedere la evaluarea conformității cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 (11), este estimată în previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 ca fiind de 0,1 % din PIB în 2023 (comparativ cu 0,5 % din PIB în 2022). Se preconizează o creștere cu 0,1 puncte procentuale din PIB în comparație cu 2022 a costului bugetar al protecției temporare oferite pentru persoanele strămutate din Ucraina. În fine, se preconizează că în 2023 soldul bugetului public va beneficia de pe urma eliminării treptate a măsurilor temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care au fost estimate la 1,2 % din PIB.

(20)

În recomandarea sa din 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Letonia să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor (12), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Letonia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Letoniei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii.

(21)

În previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 se estimează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă în 2023 (– 0,9 % din PIB), în contextul unei inflații ridicate. Aceasta urmează unei orientări fiscal-bugetare neutre în 2022 (0,0 % din PIB). Se preconizează că în 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 0,5 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,4 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Este luată în considerare, de asemenea, creșterea (cu 0,1 % din PIB) a costurilor legate de acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu se datorează sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată de măsurile privind cheltuielile incluse în pachetul bugetar pentru 2023, cum ar fi creșterea salariilor pentru administrație și personalul medical, cheltuielile curente suplimentare pentru finanțarea oncologiei, știința și cercetarea și alte cheltuieli curente discreționare pentru administrația națională, precum și cheltuielile mai mari pentru pensii și indemnizații. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Se estimează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii vor fi de 2,2 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 1,0 puncte procentuale (13).

Prin urmare, Letonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii și se prevede că își va menține investițiile finanțate la nivel național. Letonia intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi achiziționarea de vehicule electrice pentru transportul public, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor cu mai multe apartamente și a proprietăților comerciale, modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, consolidarea capacității de răspuns a serviciilor de salvare, centralizarea platformelor și a sistemelor digitale de guvernanță din sectorul public, dezvoltarea competențelor digitale și a digitalizării proceselor în întreprinderi, dezvoltarea infrastructurii de bandă largă, precum și promovarea digitalizării în sectorul educației. Aceste investiții publice sunt finanțate în mare parte din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.

(22)

În Programul de stabilitate pentru 2023 se estimează că deficitul public va scădea la 2,5 % din PIB în 2024. Scăderea deficitului public în 2024 reflectă în principal eliminarea treptată a măsurilor de sprijin care vizează să atenueze impactul prețurilor ridicate la energie, absența cheltuielilor curente legate de pandemia de COVID-19 și faptul că în 2023 se va pune capăt investițiilor menite să sprijine redresarea în urma pandemiei. În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește ușor la 39,7 % la sfârșitul anului 2024. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează un deficit public pentru 2024 de 2,7 % din PIB. Aceste estimări sunt în concordanță cu deficitul preconizat în Programul de stabilitate pentru 2023. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 estimează o pondere mai mare a datoriei publice în PIB, de 40,5 % la sfârșitul anului 2024, în principal din cauza scăderii PIB-ului nominal.

(23)

Programul de stabilitate pentru 2023 prevede eliminarea treptată a tuturor măsurilor de sprijin din domeniul energiei în 2024. Comisia presupune, de asemenea, că toate măsurile de sprijin din domeniul energiei vor fi eliminate treptat în 2024. Acest lucru se bazează pe ipoteza conform căreia nu se vor înregistra noi creșteri ale prețurilor la energie.

(24)

În Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se solicită o îmbunătățire anuală a soldului bugetar structural cu 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (14). Ținând seama de considerentele legate de sustenabilitatea finanțelor publice și de necesitatea de a reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, ar fi oportună o îmbunătățire a soldului structural cu cel puțin 0,5 % din PIB în 2024, conform estimărilor Comisiei. Pentru a asigura o astfel de îmbunătățire și în conformitate cu metodologia Comisiei, creșterea în 2024 a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15) nu ar trebui să depășească 3,0 %, astfel cum se reflectă în prezenta recomandare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la reducerea inflației de bază, care este cu mult peste media zonei euro și care, dacă rămâne persistentă, ar putea duce la pierderi de competitivitate. În același timp, celelalte măsuri de sprijin în domeniul energiei (estimate în prezent de Comisie la 1,0 % din PIB în 2023) ar trebui eliminate treptat, dacă evoluțiile pieței energiei permit acest lucru și începând cu măsurile care au un caracter mai puțin specific, iar economiile aferente ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul public. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar duce la o rată a creșterii cheltuielilor primare nete mai mică decât rata maximă de creștere recomandată pentru 2024. În plus, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea în 2023 a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național nu este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. În cazul în care acest lucru este confirmat, ar fi oportună o creștere mai mică a cheltuielilor primare nete în 2024.

(25)

Dacă se mențin politicile actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național vor crește la 1,3 % în 2024, cifră mai mică decât rata de creștere recomandată.

(26)

În conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2023, se estimează că rata investițiilor publice va crește de la 5,5 % din PIB în 2023 la 6,1 % din PIB în 2024. Investițiile mai mari reflectă creșterea investițiilor finanțate la nivel național și creșterea investițiilor finanțate de Uniune, inclusiv prin mecanism.

(27)

Programul de stabilitate pentru 2023 prezintă o traiectorie bugetară pe termen mediu până în 2026. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că deficitul public va scădea la 2,2 % din PIB în 2025 și la 0,7 % din PIB până în 2026. Prin urmare, se preconizează că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2024 și că va rămâne sub 3 % din PIB pe durata programului. Conform Programului de stabilitate pentru 2023, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 39,7 % la sfârșitul anului 2024 la 38,9 % până la sfârșitul anului 2026.

(28)

Veniturile fiscale ale Letoniei ca procent din PIB se situează cu mult sub media Uniunii. Acest lucru limitează furnizarea de servicii publice, în special în domeniile asistenței medicale și protecției sociale. Capitalul și proprietatea sunt relativ subimpozitate în comparație cu media Uniunii și oferă un potențial de creștere a veniturilor fiscale. În plus, Letonia colectează venituri relativ scăzute din impozitarea veniturilor salariale, în pofida ratelor de impozitare relativ ridicate. Acest lucru sugerează că sunt necesare eforturi continue pentru a îmbunătăți respectarea obligațiilor fiscale și pentru a combate economia subterană. Sărăcia și inegalitatea rămân la cote ridicate, în special din cauza cheltuielilor scăzute cu protecția socială. A fost îmbunătățit caracterul adecvat al plasei de siguranță socială, dar riscul de sărăcie sau de excluziune socială rămâne ridicat, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul persoanelor în vârstă este cel mai ridicat din Uniune (45,9 % în Letonia față de 19,5 % în Uniune în 2021) și rămâne, de asemenea, foarte ridicat în rândul persoanelor cu handicap (41,2 % în Letonia față de 29,7 % în Uniune în 2021). Accesul la servicii sociale individuale bazate pe nevoi și calitatea acestor servicii rămân o provocare din cauza deficitului de lucrători sociali și a volumului mare de muncă cu care aceștia se confruntă, precum și din cauza disparităților dintre municipalități. Sistemul de îngrijire pe termen lung este fragmentat, iar progresele în ceea ce privește trecerea de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea la domiciliu și la servicii comunitare sunt limitate. Caracterul adecvat și disponibilitatea locuințelor sociale sunt limitate din cauza unei finanțări insuficiente pe termen lung. Ponderea în PIB a cheltuielilor publice cu asistența medicală este scăzută, în comparație cu media Uniunii, iar planurile bugetare pe termen mediu estimează că aceasta va scădea de la 5,6 % din PIB în 2022 la 3,6 % în 2026, conform Programului de stabilitate pentru 2023. De asemenea, această cifră este cu mult sub nivelul finanțării publice necesare pentru asistența medicală până în 2027, și anume 6 % din PIB, astfel cum se prevede în Orientările privind politicile în domeniul sănătății publice din Letonia pentru perioada 2021-2027. Deși reducerea respectivă este, în principal, rezultatul eliminării treptate a măsurilor temporare de sprijin acordat în contextul pandemiei de COVID-19, nici nu există planuri de finanțare durabilă a serviciilor de asistență medicală. În plus, Letonia se confruntă cu un deficit de forță de muncă în sectorul sănătății, în special în ceea ce privește asistenții medicali. În consecință, accesul în timp util și în condiții de egalitate la serviciile de asistență medicală este limitat.

(29)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Implementarea planului de redresare și reziliență al Letoniei este în plină desfășurare. Letonia a prezentat o cerere de plată, care se referă la 9 jaloane și presupune o plată în valoare totală de 201 milioane EUR. Ca urmare a unor circumstanțe obiective legate de creșterea prețurilor la energie și la materialele de construcții și a unor constrângeri legate de lanțul de aprovizionare, cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Letonia intenționează să prezinte modificări ale planului, precum și să adauge un capitol nou privind REPowerEU pentru a accelera decarbonizarea economiei și a reduce dependența de combustibilii fosili. Includerea rapidă a noului capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare care să sprijine obiectivele strategice ale Letoniei în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică și eficace a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă ce nu se limitează la planul respectiv, în scopul de a asigura asumarea pe scară largă a agendei de politici în ansamblul ei.

(30)

Comisia a aprobat în 2022 toate documentele de programare ale politicii de coeziune prezentate de Letonia. Punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune în complementaritate și în sinergie cu planul de redresare și reziliență, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU, este esențială pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale, pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată în Letonia.

(31)

În afară de provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în programele aferente politicii de coeziune, Letonia se confruntă cu provocări legate de accesul la finanțare, de energie și de tranziția verde.

(32)

Fluxul de credite din sectorul privat s-a ridicat la 1 % din PIB în 2021, cifră care a fost cu mult sub rata de creștere a economiei. Rezultă astfel o reducere suplimentară a datoriei sectorului privat, care este printre cele mai scăzute din Uniune. Această creștere modestă a creditului reflectă, într-o anumită măsură, cererea scăzută, dar este, de asemenea, influențată de o serie de provocări în ceea ce privește oferta. Întreprinderile mici și mijlocii au întâmpinat dificultăți deosebite în obținerea de credite. Acest lucru este cauzat, în parte, de faptul că acestea prezintă un risc de credit mai mare, dar și de costul ridicat al creditului și de birocrație. În plus, lichiditatea scăzută a activelor disponibile ca garanții îngreunează în mare măsură obținerea de credite în afara regiunii Riga. Acest lucru reprezintă o barieră semnificativă atât pentru împrumuturile ipotecare, cât și pentru împrumuturile acordate întreprinderilor. Eforturile de politică s-au axat în principal pe sprijinirea creditării prin combinarea acesteia cu granturile publice. Totuși, acest lucru implică un cost semnificativ pentru bugetul de stat și, prin urmare, nu este o modalitate sustenabilă de stimulare a creditării. Pentru atenuarea constrângerilor legate de oferta de credite este nevoie de îmbunătățiri generale în ceea ce privește transparența și încrederea în mediul de afaceri, inclusiv de reducerea dimensiunii economiei subterane. În plus, îmbunătățirea procesului de insolvență pentru a atinge o rată ridicată de restructurare a întreprinderilor și, în cele din urmă, rate mai mari de recuperare a împrumuturilor ar reduce riscurile percepute pentru bănci și ar încuraja acordarea de împrumuturi. Schemele de creditare și de garantare specifice ar putea contribui la reducerea riscurilor de lichiditate cu care se confruntă băncile atunci când acceptă garanții pe piețe relativ nelichide. Schemele publice de creditare pentru domenii de investiții importante din punct de vedere strategic, cum ar fi tranziția verde și dezvoltarea regională, ar putea spori concurența efectivă pe piața bancară sau ar putea acoperi lacunele de pe piață în cazurile în care finanțarea bancară este fie prea costisitoare, fie indisponibilă. În plus, schemele publice de garantare și de creditare oferă o modalitate mult mai eficientă din punctul de vedere al costurilor de a sprijini împrumuturile private decât schemele de granturi. Pe lângă barierele din calea finanțării bancare, piața letonă a surselor alternative de finanțare este subdezvoltată și are potențialul de a îmbunătăți accesul întreprinderilor la finanțare.

(33)

Letonia și-a asigurat independența față de gazele rusești în urma deciziei parlamentului din iulie 2022 de a înceta achiziționarea de gaze naturale rusești începând cu 1 ianuarie 2023. Furnizorii interni de gaze au putut găsi surse alternative de gaze naturale datorită importurilor de gaz natural lichefiat de la terminalul GNL din Klaipeda, Lituania și de la noul terminal GNL din Inkoo, Finlanda. Situația actuală a demonstrat necesitatea de a accelera introducerea lentă a instalațiilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie. Letonia are una dintre cele mai mari ponderi de energie din surse regenerabile din Uniune, cu toate că această pondere a stagnat în perioada 2020–2021. Letonia ar beneficia de pe urma accelerării eforturilor sale de utilizare a energiei eoliene și solare, aceasta fiind soluția cea mai viabilă și totodată o soluție pe termen lung pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. Planul de redresare și reziliență al Letoniei include măsuri care vizează eliminarea barierelor în materie de reglementare din calea utilizării energiei eoliene onshore. Cu toate acestea, ar putea fi depuse eforturi suplimentare de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire. Acest lucru ar implica modernizarea rețelei de energie electrică, promovarea producției descentralizate de energie electrică din surse regenerabile, flexibilitatea sistemului energetic (răspunsul părții de consum și stocarea), îmbunătățirea în continuare a procedurilor de acordare a autorizațiilor și stabilirea unui cadru juridic și a unor stimulente pentru promovarea comunităților de energie. Prin finalizarea sincronizării rețelei de energie electrică a Letoniei cu cea a Uniunii ar crește capacitatea de transport, astfel încât ar putea fi integrată în rețea o proporție mai mare de energie offshore și onshore din surse regenerabile. Rețeaua de energie electrică letonă, ca și cea a altor state membre baltice, rămâne expusă deoarece este sincronizată cu rețeaua electrică BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Lituania și Letonia). Sincronizarea regională a rețelei de energie electrică cu restul rețelei Uniunii înregistrează progrese, dar nu a fost încă finalizată. În acest scop, este necesară cooperarea cu Estonia și Lituania. Consumul de gaze naturale al Letoniei a scăzut cu 30 % în perioada august 2022-martie 2023, comparativ cu consumul mediu de gaze din aceeași perioadă din cei cinci ani anteriori, depășind astfel ținta de reducere cu 15 % a consumului. Letonia ar putea depune în continuare eforturi pentru a reduce temporar cererea de gaze până la 31 martie 2024, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (16).

(34)

Letonia ar trebui să își accelereze eforturile de intensificare a măsurilor de eficiență energetică pentru decarbonizarea parcului său imobiliar, precum și a transporturilor și a industriei și să pună în aplicare noi măsuri de finanțare și de sprijin pentru a atinge obiectivele de renovare din cadrul strategiei sale de renovare pe termen lung.

(35)

Deficitul de forță de muncă și de personal calificat în sectoarele și în meseriile esențiale pentru tranziția verde, inclusiv în sectorul de producție, dar și pentru implementarea și întreținerea tehnologiilor cu zero emisii nete creează blocaje în procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Crearea unor sisteme de educație și formare de înaltă calitate, care să răspundă nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă, și adoptarea unor măsuri țintite de perfecționare și reconversie profesională sunt esențiale pentru a reduce deficitul de personal calificat și a promova incluziunea și realocarea forței de muncă. Pentru a debloca oferta neexploatată de forță de muncă, măsurile respective trebuie să fie accesibile, în special pentru persoanele fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, a fost raportat un deficit de forță de muncă pentru 25 din cele 436 de meserii în care sunt necesare competențe sau cunoștințe specifice pentru tranziția verde, inclusiv pentru meseriile de electricieni și ingineri mecanici. Deficitul de forță de muncă a fost raportat ca factor care limitează producția în industrie și în construcții.

(36)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2023 prin prisma evaluării efectuate de Comisie, iar avizul (17) său se reflectă în recomandarea 1.

(37)

Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru: (i) a menține sustenabilitatea datoriei și a se abține de la a susține în mod generalizat cererea agregată în 2023, pentru a direcționa mai bine măsurile fiscal-bugetare luate în scopul atenuării impactului prețurilor ridicate la energie și pentru a reflecta asupra unor modalități adecvate de eliminare a sprijinului pe măsură ce scad presiunile asupra prețurilor la energie; (ii) a susține un nivel ridicat de investiții publice și a promova investițiile private în vederea sprijinirii tranziției verzi și a celei digitale; (iii) a sprijini evoluțiile salariale care atenuează pierderea puterii de cumpărare, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației, pentru a îmbunătăți în continuare politicile active în domeniul pieței forței de muncă și pentru a aborda deficitul de competențe; (iv) a îmbunătăți mediul de afaceri și a se asigura că sprijinul energetic acordat întreprinderilor este rentabil, temporar, orientat către întreprinderi viabile și menține stimulentele pentru tranziția verde; și (v) a menține stabilitatea macrofinanciară și a monitoriza riscurile, continuând, în același timp, lucrările privind finalizarea uniunii bancare. Pentru Letonia, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări formulate în Recomandarea pentru 2023 privind zona euro,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul contribuie la o redresare economică favorabilă incluziunii și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, care stimulează creșterea, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru acordată în cadrul mecanismului a fost actualizată la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(2)

La data de 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2023, care marchează începutul semestrului european din 2023 pentru coordonarea politicilor economice. La data de 23 martie 2023, Consiliul European a aprobat prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2023, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 22 noiembrie 2022, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023, în care a identificat Lituania ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar al Lituaniei pentru 2023. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2023 privind ocuparea forței de muncă, care analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2023 privind zona euro”) la 16 mai 2023 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 13 martie 2023.

(3)

Deși economiile Uniunii dau dovadă de o reziliență remarcabilă, contextul geopolitic continuă să aibă un impact negativ. Întrucât Uniunea susține cu fermitate Ucraina, agenda sa de politică economică și socială se axează pe reducerea pe termen scurt a impactului negativ al șocurilor energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, precum și pe menținerea eforturilor de realizare a tranziției verzi și a celei digitale, de sprijinire a creșterii durabile și favorabile incluziunii, de protejare a stabilității macroeconomice și de creștere a rezilienței pe termen mediu. De asemenea, agenda Uniunii se axează în mare măsură pe creșterea competitivității și a productivității Uniunii.

(4)