ISSN 1977-1029

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

C 263

European flag  

Ediţia în limba română

Comunicări şi informări

Anul 66
26 iulie 2023


Cuprins

Pagina

 

II   Comunicări

 

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Comisia Europeană

2023/C 263/01

Comunicare a Comisiei – Către un spațiu european comun al datelor privind turismul: stimularea schimbului de date și a inovării în întregul ecosistem turistic

1


 

IV   Informări

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

 

Consiliu

2023/C 263/02

Notificare din partea Uniunii Europene, făcută în conformitate cu Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte

14

 

Comisia Europeană

2023/C 263/03

Rata de schimb a monedei euro – 25 iulie 2023

15

 

Serviciul European de Acțiune Externă

2023/C 263/04

Decizia Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 iunie 2023 privind normele de securitate pentru Serviciul European de Acțiune Externă

16

 

INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

2023/C 263/05

Lista apelor minerale naturale recunoscute de statele membre, Regatul Unit (Irlanda de Nord) și de țările SEE

74


 

V   Anunțuri

 

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

 

Comisia Europeană

2023/C 263/06

Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.11100 – MUTARES / WALOR INTERNATIONAL) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )

153

 

ALTE ACTE

 

Comisia Europeană

2023/C 263/07

Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate din sectorul produselor agricole și alimentare, menționată la articolul 6b alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei

155


 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

 


II Comunicări

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/1


COMUNICARE A COMISIEI

Către un spațiu european comun al datelor privind turismul: stimularea schimbului de date și a inovării în întregul ecosistem turistic

(2023/C 263/01)

Cuprins

1.

INTRODUCERE 2

1.1.

Un spațiu de date în serviciul tuturor părților interesate din ecosistemul turistic 2

1.2.

Provocările schimbului de informații legate de turism 4

1.3.

Obiectivul spațiului european comun al datelor pentru turism 5

2.

FACTORI-CHEIE PENTRU SPAȚIUL EUROPEAN COMUN AL DATELOR PENTRU TURISM 7

2.1.

Guvernanță 7

2.2.

Semantică pentru interoperabilitate 8

2.3.

Standarde tehnice de interoperabilitate 9

2.4.

Rolul sectorului privat 9

2.5.

Sprijinirea IMM-urilor în tranziția către un spațiu al datelor 10

2.6.

Sprijin pentru destinații în tranziția către un spațiu al datelor 10

2.7.

Testarea unui caz de utilizare pentru spațiul datelor pentru turism 11

3.

URMĂTORII PAȘI CĂTRE SPAȚIUL EUROPEAN COMUN AL DATELOR PRIVIND TURISMUL 12

4.

CONCLUZIE 13

1.   INTRODUCERE

Prezenta comunicare prezintă drumul către spațiul european comun al datelor pentru turism, care implică toate părțile interesate din ecosistemul turistic: statele membre, autoritățile locale și regionale și sectorul privat, precum și instituțiile UE.

Spațiul datelor oferă ecosistemului turistic un instrument-cheie în sprijinirea tranziției sale către o mai mare sustenabilitate și o digitalizare mai profundă, astfel cum se prevede în „Calea de tranziție pentru turism” (1) (2022), și în deplină aliniere la Strategia europeană privind datele (2020) (2).

Strategia europeană privind datele a introdus spații europene comune ale datelor în sectoare economice esențiale și în domenii de interes public (3) ca evoluții politice esențiale pentru a capacita atât sectorul public, cât și cel privat cu valoarea datelor, în beneficiul economiei și al societății europene. Concluziile Consiliului din 25 martie 2021 (4) au sprijinit dezvoltarea spațiilor de date. Prin combinarea măsurilor legislative, de politică și de finanțare, strategia privind datele vizează crearea unui spațiu european unic al datelor, o veritabilă piață unică a datelor, în care informațiile să poată circula între sectoare și la nivel transfrontalier și să poată fi partajate și utilizate pentru a stimula inovarea.

În acest sens, în iunie 2022, Comunicarea Comisiei referitoare la Conferința privind viitorul UE a menționat atât turismul, cât și spațiile de date privind mobilitatea ca fiind „noi domenii de acțiune de luat în considerare” pentru ca UE să adopte o transformare digitală.

Turismul este deosebit de sensibil la oportunitățile oferite de o piață unică europeană a datelor, deoarece este un sector prosper pe baza experiențelor utilizatorilor, care sunt variate și în continuă evoluție. Prin urmare, este un sector versatil în ceea ce privește datele, atât generate, cât și partajate. Atât actorii privați, cât și cei publici înțeleg că informațiile sunt esențiale și arată un interes major pentru date, dar cu grade diferite de maturitate, înțelegere și competențe pentru a valorifica potențialul informațiilor, care sunt foarte diverse, fragmentate și adesea stau nefolosite în silozuri de date. Un spațiu european comun al datelor va oferi ecosistemului mai multe date de calitate care să fie partajate, utilizate și accesate de mai multe părți interesate, date care vor contribui la furnizarea de servicii și soluții inovatoare.

În sectorul turismului există reticență din partea întreprinderilor și al destinațiilor turistice de a face schimb de date fără a avea garanția reciprocității și fără a înțelege modul în care datele ar putea fi reutilizate, de către cine și în ce scop. Sarcinile administrative asociate noilor practici afectează, de asemenea, în mare măsură organizațiile mici. Spațiul european comun al datelor pentru turism nu vizează reglementarea schimbului de date în acest sector. De asemenea, nu stabilește obligația furnizorilor sau a utilizatorilor de date de a colecta date specifice. Spațiul european comun al datelor pentru turism vizează intensificarea schimbului și a reutilizării datelor în acest sector prin conturarea unui model de guvernanță a datelor, bazat pe respectarea legislației UE și naționale existente privind datele, ceea ce va spori echitatea prin asigurarea faptului că toate părțile interesate implicate beneficiază de noua valoare creată de partajarea și utilizarea mai multor date. În plus, datorită dezvoltării de infrastructuri tehnice și interoperabile, acest spațiu al datelor va beneficia de pe urma partajării datelor în alte spații ale datelor.

Calea de tranziție pentru turism a introdus necesitatea unei „implementări tehnice pentru spațiul de date privind turismul” (tema 14). Aprobată prin concluziile Consiliului din 1 decembrie 2022, în care statele membre au stabilit o agendă europeană pentru turism 2030 (5), Calea de tranziție pentru turism se află în prezent în faza de punere în aplicare în comun, iar prezenta comunicare detaliază modul în care aceasta înseamnă realizarea de progrese către un spațiu de date pentru turism.

1.1.   Un spațiu de date în serviciul tuturor părților interesate din ecosistemul turistic

Prin creșterea organică, în etape mici, proporțională cu implicarea voluntară și cu nevoile părților interesate din domeniul turismului, spațiul european comun al datelor pentru turism va permite partajarea seturilor de date cu un public mai larg și va permite utilizatorilor (cum ar fi intermediarii comerciali, administratorii de destinații, furnizorii de servicii turistice și IMM-urile care efectuează analize de date inovatoare) să aibă acces la informații din surse mai diverse. Comisia Europeană sprijină statele membre și toate părțile interesate în dezvoltarea unui spațiu european comun al datelor care să servească toate părțile și care este responsabilitatea ecosistemului turistic în ansamblu.

Autoritățile publice din statele membre, la nivel național și local, vor fi afectate în mod pozitiv de cadrul de interoperabilitate instituit de un spațiu european comun al datelor pentru turism, după cum o demonstrează solicitarea lor adresată Comisiei Europene (6) privind un instrument de monitorizare a tranziției verzi și digitale și a rezilienței ecosistemului turistic, care a avut ca rezultat tabloul de bord al UE în domeniul turismului elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. În mai multe cazuri, statele membre (Austria, Italia, Spania, Slovenia, Grecia) își dezvoltă, de asemenea, propriile spații naționale de date. Comisia salută aceste inițiative și intenționează să creeze sinergii între ele pentru a dezvolta standarde și modele la nivelul UE pentru schimbul de date, cu respectarea deplină a legislației UE și a legislațiilor naționale existente și a principiilor UE (a se vedea punctul 2.1).

Spațiul de date pentru turism trebuie să sprijine IMM-urile. IMM-urile reprezintă aproape toate întreprinderile din sectorul turismului (99,9 %); 91 % dintre aceste IMM-uri sunt microîntreprinderi (7). Părțile interesate de mici dimensiuni, cum ar fi restaurantele și hotelurile familiale, de exemplu, nu dispun de timpul, competențele și resursele necesare pentru a căuta și a accesa date utile pentru strategia și gestionarea turismului, în special atunci când acestea sunt create de furnizori diferiți, prezentate și gestionate în moduri diferite. Un punct de referință unic pentru disponibilitatea datelor poate ajuta întreprinderile, cum ar fi hotelurile și restaurantele sau operatorii de turism, să își îmbunătățească și să își inoveze serviciile pe baza unor informații actualizate și de înaltă calitate, în special dacă sunt însoțite de măsuri de sprijin (a se vedea punctul 2.5) sau de servicii. Un exemplu al modului în care se poate realiza acest lucru este prezentat în caseta de mai jos.

IMM-urile și întreprinderile mai mari care furnizează servicii de analiză a datelor întreprinderilor și altor actori au un interes imediat să se bazeze pe un grup organizat pentru schimbul de date și accesarea informațiilor din diferite surse și sectoare. În mod similar, IMM-urile specializate în instrumente de IA ar beneficia de deblocarea unor noi instrumente de personalizare a serviciilor turistice pe baza ofertei disponibile și a altor tipuri de informații. Spațiul de date privind turismul va sprijini în mod direct serviciile lor bazate pe date.

Aceleași provocări sunt împărtășite de organizațiile de gestionare a destinației (Destination Management Organisations – DMO). Rolul DMO-urilor (care pot fi organisme private sau autorități naționale, regionale sau locale) evoluează treptat de la un rol de marketing la cel de gestionare și planificare a ofertelor durabile pentru călători, cu beneficii economice și sociale durabile și pentru comunitatea rezidentă în general. Îndeplinirea acestui rol necesită o multitudine de informații, cum ar fi date de la companii de transport, servicii urbane și departamente culturale, organizatori publici și privați de evenimente, inclusiv informații privind oferta turistică și prioritățile politice ale autorităților regionale și ale regiunilor învecinate, pentru a menționa doar câteva exemple.

În rolul lor, DMO-urile pot fi, de asemenea, entități care colectează și dețin date; astfel, un spațiu european comun al datelor pentru turism, pe baza legislației UE existente și viitoare privind datele (a se vedea punctul 1.3), le poate ajuta să utilizeze mai bine și mai interoperabil datele pe care le colectează și nu doar să obțină acces la mai multe informații. De exemplu, DMO-urile și autoritățile publice din întreaga UE ar putea pune la dispoziție informații de monitorizare esențiale privind turismul la nivel local, prezentând astfel principalele caracteristici ale destinației și progresele lor în ceea ce privește tranziția verde și digitală.

Exemplu concret de beneficii oferite de schimbul de date întreprinderilor și DMO-urilor

O agenție mică sau un operator turistic ar putea fi nevoit să pregătească o ofertă pentru potențialii clienți pe baza capacității de cazare a unui teritoriu, care poate include orașe și destinații rurale mai îndepărtate. Cu toate acestea, între regiuni sau între municipalități, diferite destinații, chiar de dimensiuni similare, definesc capacitatea de cazare în moduri diferite. Una o definește ca număr de nopți, iar cealaltă ca număr de paturi. Una poate include opțiuni de închiriere pe termen scurt, iar cealaltă poate furniza doar informații hoteliere. Sau pot avea definiții diferite ale punctelor de interes sau ale evenimentelor de interes, pe baza alegerii și a strategiei DMO-urilor locale. Oferind descrieri ale metadatelor, în mod ideal bazate pe concepte și definiții armonizate existente, pe taxonomii și clasificări și dezagregări geospațiale deja aplicate în statisticile oficiale, un spațiu al datelor ar putea asigura adoptarea aceleiași definiții de către toate seturile și sursele de date, astfel încât agenția de turism conectată sau care se bazează pe un suport extern pentru analiza datelor să își poată estima cu precizie oferta.

În calitate de parteneri naturali ai unui spațiu al datelor, organismele statistice de la nivel național și de la nivelul Uniunii joacă un rol esențial, punând la dispoziție statistici oficiale în mod gratuit, sprijinind interoperabilitatea în cadrul domeniilor statistice și între acestea și permițând reutilizarea datelor existente pentru producerea de statistici oficiale inovatoare sau îmbunătățite, eventual sprijinind nevoile de raportare reglementară.

O ofertă turistică mai bună, mai personalizată și mai durabilă, însoțită de măsuri de politică de sprijin coerente la nivel național, regional și local, este esențială pentru ca Europa să rămână cea mai vizitată destinație turistică din lume într-un mod inovator și durabil și, astfel cum se explică mai jos în detaliu, spațiul de date privind turismul poate facilita acest rezultat. Datele pot contribui la identificarea, măsurarea și îmbunătățirea impactului turismului asupra sustenabilității. Printre exemple se numără datele privind consumul de energie al hotelurilor, certificatele de energie din surse regenerabile, consumul de apă și tratarea apelor uzate sau instrumentele de trasabilitate agroalimentară, care pot sprijini lanțurile de aprovizionare locale, reducând astfel impactul asupra mediului al sectorului restaurantelor și sprijinind în același timp turismul rural. Un alt exemplu de beneficii ale schimbului de date între domenii și sectoare este interoperabilitatea dintre spațiul european al datelor privind turismul și spațiul european al datelor privind sănătatea. Schimbul de date electronice privind sănătatea poate fi extrem de util atât pentru călător, cât și pentru țara gazdă, pentru a planifica și a propune un sprijin medical adecvat.

Ca atare, beneficiile oferite de intensificarea schimbului de date ar avea un impact asupra pieței în ansamblu, inclusiv asupra platformelor mari, care sunt principalii deținători de date comerciale legate de turism.

1.2.   Provocările schimbului de informații legate de turism

Sectorul turismului se confruntă cu trei provocări specifice în ceea ce privește schimbul de date, care trebuie abordate de factorii-cheie ai spațiului european comun al datelor pentru turism (a se vedea punctul 2):

1.   Interoperabilitatea datelor

Proiectarea, gestionarea și oferirea unei experiențe turistice, în scopuri decizionale sau de inovare, necesită o varietate de date fără caracter personal. O caracteristică distinctivă a sectorului turismului este că orice domeniu de date ar putea fi util pentru crearea unei experiențe turistice (adică mobilitate, energie, mediu, patrimoniu cultural, urbanism, sănătate etc.), deși seturile esențiale de date fără caracter personal prezintă un interes deosebit pentru operatori. Consultările ample cu părțile interesate desfășurate de Comisia Europeană în perioada 2021-2023 au identificat seturi de date deosebit de relevante pentru operatori (în funcție de cazul de utilizare și de scopul colectării datelor): disponibilitatea și cererea de cazare; oportunitățile de călătorie și cererea; impactul social și de mediu al turismului; oferta și tendințele pieței. Prin urmare, principala provocare este de a partaja și compara informații din diferite surse, evitând suprapunerile și dublările în cea mai mare măsură posibilă, într-un cadru de interoperabilitate care este partajat cu alte date sectoriale. Dacă este posibil, ar putea fi explorate standarde care sunt deja utilizate și răspândite în rândul părților interesate (a se vedea punctul 2.3).

2.   Accesul la date

Ecosistemul turistic al UE nu se bazează pe o platformă de piață comună: ofertele sunt modelate și catalogate atât de operatorii privați, cât și de autoritățile publice de la nivel național, regional și local, creând un peisaj divers, bogat și multilingv, iar rezervările sunt gestionate atât prin intermediul platformelor (mari și mici), cât și în mod independent de către furnizori. Deși spațiul comun al UE de date privind turismul nu acționează ca un operator de piață (adică nu va permite și nici nu va centraliza rezervările), acesta poate oferi operatorilor instrumente de căutare a informațiilor (a se vedea punctul 2.2).

3.   Furnizarea de date de către părțile interesate din sectorul public și din cel privat

Datele pot fi deschise (cum ar fi informațiile despre orare, despre trafic și informațiile meteorologice, ca exemplu, sau datele extrase din navigarea pe internet), dar pot fi, de asemenea, private, comerciale și sensibile. În măsura în care datele cu caracter personal sunt partajate, toate părțile interesate trebuie să respecte Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) (8). În ceea ce privește datele comerciale, care cuprind cea mai mare parte a informațiilor referitoare la rezervări, călătorii, căutări pe internet și plăți, acestea sunt deținute de un număr mic de actori mari, care trebuie să fie incluși în discuția referitoare la normele care reglementează accesul la date în spațiul de date.

Principiul valorii datelor ar trebui să fie echilibrat printr-un model de guvernanță care să ofere acces imediat la date în cea mai mare măsură posibilă. Pentru aceasta este nevoie de un efort comun din partea tuturor părților interesate, cu condiția ca spațiul de date privind turismul să nu fie utilizat ca o piață în care se face publicitate pentru eșantioane de pachete private. Obiectivul principal al spațiului de date este de a sprijini toate părțile interesate din ecosistem într-un mod echitabil și favorabil incluziunii.

Potențialul unui spațiu eficace pentru fluxul de date este direct legat de participarea unui număr cât mai mare de părți interesate, nu numai în calitate de utilizatori, ci și ca furnizori de date. Astfel, ar putea fi explorată acordarea de stimulente pentru ca marii operatori privați să facă schimb de informații sau de părți ale acestora cu privire la spațiul european comun al datelor. De exemplu, dincolo de principiul altruismului în materie de date (9), astfel cum este definit în Regulamentul privind guvernanța datelor, aceste stimulente pot lua forma unor condiții de acces convenite: diferite sisteme și modele de partajare, limitate sau aplicabile anumitor seturi de date, care se pot schimba în timp; anumite zile din săptămână, trimestre sau alt interval de timp și/sau disponibile contra unei taxe sau sub forma unei combinații de date fără caracter personal deschise și contra cost. Este vorba despre acțiuni în curs, care trebuie să se bazeze atât pe un efort concertat, cât și pe înțelegerea comună a faptului că trebuie găsit un echilibru între transparența normelor și respectarea intereselor comerciale (10). Cu toate acestea, în conformitate cu propunerea de lege privind datele, acest lucru nu ar trebui să afecteze accesul la informații și utilizarea acestora în spațiul datelor pentru producerea de statistici oficiale.

În plus, producerea de fluxuri de date necesită timp și resurse. Pentru IMM-urile și DMO-urile mai mici, precum și pentru autoritățile publice, ar fi dificil să adopte standarde de interoperabilitate pentru seturile de date deja existente. Prin urmare, trebuie explorate soluții prin care să se ușureze sarcina administrativă a operatorilor publici și privați mai mici.

1.3.   Obiectivul spațiului european comun al datelor pentru turism

Obiectivul spațiului datelor pentru turism este de a combina standardele tehnice de interoperabilitate cu o structură de guvernanță care invită și permite părților interesate din sectorul public și din cel privat să își unească eforturile pentru a spori schimbul de date între domeniile de date și între spațiile de date sectoriale, precum și utilizarea datelor în sector. La rândul său, acest lucru poate aduce beneficii considerabile ecosistemului turistic și poate sprijini obiective specifice, cum ar fi:

încurajarea inovării în acest sector pentru întreprinderi și pentru DMO-uri în ceea ce privește crearea, îmbunătățirea și personalizarea serviciilor și ofertelor, prin accesul la mai multe informații de calitate, care sunt nu numai partajate, ci și mai ușor de găsit;

sprijinirea autorităților publice în luarea deciziilor privind sustenabilitatea ofertei lor turistice, a marketingului și a gestionării pe baza unei game variate de date relevante;

sprijinirea întreprinderilor specializate în furnizarea de servicii mai bune pieței în ceea ce privește analiza datelor, indicii și tendințele pieței;

permiterea partajării datelor și informațiilor legate de servicii de către IMM-uri sau micile DMO-uri, oferind un cadru de schimb de date la nivelul UE;

îmbunătățirea disponibilității surselor de date pentru producerea de informații statistice destinate factorilor de decizie politică, întreprinderilor sau pentru interesul public, promovarea integrării cu statisticile oficiale existente și consolidarea acestora.

În urma adoptării Strategiei europene privind datele, Comisia Europeană a stabilit principii și caracteristici esențiale de proiectare pentru toate spațiile sectoriale comune ale datelor în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind spațiile europene comune ale datelor (2022) (11): controlul datelor, respectarea normelor și valorilor UE, infrastructura de date tehnice, guvernanța, interoperabilitatea și deschiderea.

Regulamentul privind guvernanța datelor (12) și propunerea de lege privind datele (13) (adoptată de Comisia Europeană în februarie 2022) sprijină aceste principii de proiectare prin elaborarea unui set de abordări comune la nivelul UE pentru a stabili un climat de încredere și a asigura echitatea în rândul părților interesate în ceea ce privește eficacitatea schimbului de date.

Regulamentul privind guvernanța datelor urmărește să promoveze disponibilitatea datelor pentru utilizare prin creșterea încrederii în intermediarii de date și prin consolidarea mecanismelor de schimb de date în întreaga UE și, printre altele, stabilește, de asemenea, obiectivul de a crea spații de date comune și interoperabile la nivelul UE în sectoare strategice, menite să depășească barierele juridice și tehnice din calea schimbului de date.

Propunerea de lege privind datele urmărește să asigure o alocare echitabilă a valorii în economia datelor și să faciliteze utilizarea informațiilor generate de obiectele conectate și accesul la acestea, în special atunci când contribuie la generarea datelor. Legea privind datele prevede instrumente specifice pentru a facilita interoperabilitatea, inclusiv în interiorul spațiilor de date și între acestea. Aceasta stabilește cerințe esențiale privind diverse elemente relevante pentru spațiile de date, inclusiv un mandat prin care se solicită organizațiilor de standardizare să elaboreze standarde armonizate.

Regulamentul general privind protecția datelor stabilește normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și normele referitoare la libera circulație a datelor cu caracter personal. RGPD prevede condiții generale care trebuie respectate atunci când datele cu caracter personal sunt colectate, partajate și reutilizate.

În plus, în urma Directivei privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (14), Comisia Europeană a stabilit o listă a seturilor specifice de date cu valoare ridicată și modalitățile de publicare și reutilizare a acestora (15). Unele dintre aceste date (geospațiale, observarea Pământului și mediu, meteorologice, date privind mobilitatea) pot fi relevante pentru dezvoltarea sau monitorizarea serviciilor și politicilor turistice.

Politica europeană interoperabilă promovează interoperabilitatea datelor în interiorul spațiilor de date și între acestea, prin încurajarea alinierilor juridice, operaționale și tehnice/semantice, de exemplu prin utilizarea arhitecturilor de referință, a instrumentelor semantice, a modelelor de date și a interfețelor de programare a aplicațiilor. Mai multe dintre aceste soluții vor face parte, de asemenea, din setul de instrumente al Centrului de sprijin pentru spațiile datelor și vor fi, de asemenea, discutate în cadrul Comitetului european pentru inovare în domeniul datelor (a se vedea mai jos). Propunerea de act privind Europa interoperabilă (16) va consolida interoperabilitatea prin încurajarea în continuare a utilizării acestor soluții de interoperabilitate, care ar trebui să ajute spațiul datelor privind turismul să beneficieze de date provenite din diferite surse.

Această arhitectură, în cadrul căreia este modelat schimbul de date, oferă un sprijin esențial sectorului turismului, deoarece stabilește norme clare atât pentru furnizorii și operatorii de date din UE, cât și pentru cei din afara UE. Schimbul de date face, de asemenea, obiectul unei serii de inițiative legislative sectoriale esențiale cu un impact clar și puternic asupra sectorului turismului.

Propunerea de regulament privind închirierea de locuințe pe termen scurt (17) permite autorităților competente să facă schimb de date privind activitatea serviciilor de închiriere de locuințe pe termen scurt cu „entități sau persoane care desfășoară activități de cercetare științifică, activități analitice sau care dezvoltă noi modele de afaceri”.

În Regulamentul delegat privind serviciile de informare cu privire la călătoriile multimodale (Multimodal Travel Information Services – MMTIS) (18), valabil la nivelul UE, informațiile sunt accesibile prin intermediul punctelor de acces naționale. Această obligație se aplică transportului regulat pentru toate modurile de transport (transport public urban, feroviar, aerian, feribot), precum și pentru modurile alternative (cum ar fi utilizarea în comun a autoturismelor, închirierea în comun) și mijloacele de transport individuale, cum ar fi mersul cu bicicleta. Datele ar trebui să devină accesibile numai atunci când există în format digital. Datele care intră în domeniul de aplicare al obligației includ: informații privind orarele, prețurile standard, amplasarea stațiilor (noduri de acces) și anumite date privind infrastructura (inclusiv pentru mersul cu bicicleta).

În ceea ce privește datele pentru dezvoltarea de servicii care pot facilita rezervarea și plata, noua inițiativă privind serviciile de mobilitate digitală multimodală (Multimodal Digital Mobility Services – MDMS) (19) va crea obligații de partajare care, așa cum este cazul MMTIS, se vor traduce în spațiul datelor privind turismul. Propunerea va analiza obligațiile anumitor operatori de a încheia acorduri cu părți terțe. Scopul este de a se asigura că serviciile de bilete online pot facilita multimodalitatea, permițând călătorilor să compare și să acceseze ofertele într-un mod simplu și transparent.

Regulamentul UE privind relațiile dintre platforme și întreprinderi (Regulamentul P2B) (20) urmărește să asigure un tratament echitabil, transparent și previzibil al întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online.

Spațiul european comun al datelor pentru turism vizează încorporarea acestor cerințe și principii, pentru a evita punerea în aplicare fragmentată de către părțile interesate. Valoarea adăugată a unui spațiu european comun al datelor pentru turism va consta, de asemenea, în sprijinul din partea Comisiei Europene și a altor organisme. Deși o abordare universală nu poate răspunde nevoilor specifice ale fiecărui sector sau domeniu vertical, va fi totuși esențial să se identifice punctele comune transsectoriale și să se elaboreze, acolo unde este posibil, concepte, modele și elemente constitutive comune care să poată fi utilizate în diferite sectoare sau domenii. După cum s-a menționat, elementele comune și sinergiile sunt deosebit de relevante pentru sectorul turismului. Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor (European Data Innovation Board – EDIB), instituit prin Regulamentul privind guvernanța datelor, va emite orientări, va identifica standardele relevante și cerințele de interoperabilitate pentru schimbul transsectorial de date. Centrul de sprijin pentru spațiile datelor (Data Space Support Centre – DSSC), un proiect finanțat prin programul „Europa digitală” (Digital Europe Programme – DEP), va coopera cu EDIB în ceea ce privește activitatea legată de spațiile europene comune ale datelor și va avea sarcina de a coordona toate acțiunile relevante în acest sens.

2.   FACTORI-CHEIE PENTRU SPAȚIUL EUROPEAN COMUN AL DATELOR PENTRU TURISM

Într-un ecosistem complex precum turismul, în care informațiile utile provin din diferite domenii și sectoare, iar actorii economici sunt aproape exclusiv IMM-uri, cu domenii de date vaste deținute de câteva platforme mari, facilitarea schimbului de date necesită combinarea și echilibrul mai multor factori.

Această provocare este abordată prin două acțiuni de coordonare și sprijin (Coordination and Support Actions – CSA) finanțate în cadrul programului „Europa digitală” în 2022 (21). CSA-urile reunesc două consorții de tip public-privat, cu obiectivul de a furniza Comisiei Europene o hartă actualizată a inițiativelor publice și private relevante, o analiză aprofundată a factorilor-cheie ai unui spațiu de date pentru turism și, în special, un plan de implementare a acestuia. Lucrând în sinergie, cele două CSA-uri se desfășoară în perioada noiembrie 2022-noiembrie 2023 și vor pune bazele lucrărilor privind spațiul de date privind turismul, pe baza cadrului existent pentru statisticile europene privind turismul. Acestea vor adăuga informații substanțiale la toate aspectele legate de contextul și guvernanța spațiului european comun al datelor privind turismul, precum și următoarele etape pentru dezvoltarea acestuia.

Prin sprijinirea acestei activități și prin alocarea unei sume suplimentare de 8 milioane EUR în cadrul programului de lucru „Europa digitală” pentru perioada 2023-2024, Comisia Europeană se angajează să lucreze în parteneriat cu actorii publici și privați din ecosistemul turistic pentru a colecta de la aceștia informații despre nevoile pieței și ale sectorului, atât în ceea ce privește cadrul pentru schimbul de date, cât și ritmul în care acesta trebuie pus în aplicare.

2.1.   Guvernanță

Guvernanța spațiului de date pentru turism va determina modul în care factorii-cheie pentru interoperabilitate vor fi puși în aplicare și vor interacționa între ei, cu obiectivul de a se asigura că datele sunt accesate, partajate și utilizate în mod legal, echitabil, transparent, proporțional și nediscriminatoriu. Pentru a modela guvernanța, cele două acțiuni de coordonare și sprijin finanțate prin DEP vor lua în considerare orientările existente la nivelul UE și la nivel național, atât din partea actorilor publici, cât și a celor privați. Acest lucru se va realiza atât în cadrul Strategiei europene privind datele, cât și al Căii de tranziție pentru turism.

În 2022, Comisia Europeană a stabilit principii și caracteristici esențiale de proiectare pentru toate spațiile sectoriale comune ale datelor (22): controlul datelor, respectarea normelor și valorilor UE, infrastructura de date tehnice, guvernanța, interoperabilitatea, deschiderea și securitatea cibernetică (23). În plus, Codul de conduită privind schimbul de date în turism (2023), elaborat de părțile interesate din sectorul privat cu sprijinul Comisiei Europene (a se vedea punctul 2.4), stabilește o listă de principii specifice care trebuie luate în considerare în cadrul unui acord privind schimbul de date: drepturile de utilizare a datelor, valoarea datelor și remunerarea, proprietatea intelectuală, principiile transparenței legate de securitate, răspundere, protecția vieții private și a datelor (24) și etica.

Calea de tranziție pentru turism identifică acțiuni la nivelul UE, la nivel național și regional pentru a sprijini schimbul de date în acest sector:

Consolidarea încrederii între părțile interesate relevante din domeniul turismului și furnizarea de sprijin strategic cu privire la modul în care se pot utiliza în mod eficace parteneriatele reciproc avantajoase pentru schimbul de date în industria turismului. [temele 9, 14, 15]

Sprijinirea întreprinderilor din domeniul turismului să inoveze, să își îmbunătățească și să își extindă serviciile, iar autoritățile/destinațiile să gestioneze mai bine fluxurile turistice, pe baza unor date mai ușor accesibile, relevante pentru turism, din diverse surse. [temele 10, 14, 15, 16]

Facilitarea cercetării și inovării în ecosistemul turistic în direcția unor servicii mai ecologice, prin punerea la dispoziție a datelor pentru diferite tipuri de actori, inclusiv pentru consumatori. [temele 13, 15, 26]

Grupul informal de experți al Comisiei „Împreună pentru turismul UE” (T4T) (25), format din experți din sectorul public și din cel privat, asistă Comisia în punerea în aplicare a acestor acțiuni, și anume în pregătirea inițiativelor de politică, în sprijinirea cooperării tuturor părților interesate din ecosistem în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației, a acțiunilor, a programelor și a politicilor, precum și în realizarea unui schimb de bune practici. În special, subgrupul de lucru pentru tranziția digitală a sectorului turismului va monitoriza și va sprijini punerea în aplicare a tuturor acțiunilor legate de schimbul de date și de digitalizarea sectorului, contribuind la bilanțul anual.

În același timp, întrucât competența în ceea ce privește politica și gestionarea turismului este la nivel național și, în unele state membre, la nivel regional sau la ambele niveluri, Comisia Europeană, guvernele naționale și regionale, precum și părțile interesate din sectorul privat trebuie să colaboreze pentru a sprijini dezvoltarea acesteia. Noul instrument de punere în aplicare denumit Consorțiul pentru o infrastructură digitală europeană (European Digital Infrastructure Consortium – EDIC) ar putea oferi soluția pentru implementarea și funcționarea spațiului european comun al datelor privind turismul. Pe baza noilor oportunități oferite de programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital (26), statele membre ar putea, de asemenea, să exploreze potențialul creării unui EDIC pentru crearea și gestionarea spațiului european comun de date privind turismul.

2.2.   Semantică pentru interoperabilitate

Pentru a realiza o interoperabilitate minimă, sunt necesare modele de date și vocabulare comune. Administrațiile și agențiile de la nivel național, regional și local, care agregă și construiesc servicii legate de datele din domeniul turismului, se confruntă cu aceleași provocări, beneficiind totodată de aceleași oportunități în ceea ce privește semantica. Institutele naționale de statistică și Eurostat au stabilit de comun acord definiții pentru statisticile oficiale. Totuși, adoptarea acestor definiții de către alte părți interesate din domeniul turismului nu este un automatism.

Exprimarea „capacității” de cazare este un exemplu, astfel cum ar putea fi descris de numărul de persoane pe care le poate găzdui un hotel, în timp ce un alt furnizor interpretează cifra în ceea ce privește numărul de paturi oferite. Acest exemplu evidențiază necesitatea de a clarifica definițiile și limitele conceptelor-cheie utilizate în mod obișnuit de sectorul turismului, pentru a sprijini orice inițiativă privind schimbul de date a actorilor privați și publici. Nu numai că modelele și definițiile ar trebui aliniate; ca serviciu orientat către utilizator, turismul trebuie să utilizeze definiții care să respecte cerințele în materie de multilingvism în UE: deși conținutul este furnizat în limba utilizatorului, metadatele și clasificarea, utile pentru găsirea conținutului, trebuie adaptate la limba utilizatorului pentru a oferi o mai bună experiență utilizatorului și pentru a evita discriminarea.

Ca atare, modelul (modelele) de date comun (comune) la nivel european, cum ar fi, de exemplu, modelele de date existente pentru schimbul de informații cu privire la transportul de călători, ar fi extrem de valoroase. Domeniul de aplicare exact al modelului (modelelor) urmează să fie definit(e) de lucrările pregătitoare din 2023 (a se vedea punctul 3), dar abordarea ar trebui să fie pragmatică și să se bazeze pe specificațiile existente (27). Este, de asemenea, esențial să se creeze orientări și să se acorde sprijin cu privire la modul de punere în aplicare a acestui model pentru a garanta conformitatea diferiților actori de la diferite niveluri. Rolul Centrului de sprijin pentru spațiile datelor va fi esențial în acest sens.

2.3.   Standarde tehnice de interoperabilitate

Centrul de sprijin pentru spațiile datelor lucrează la identificarea standardelor tehnice comune, ținând seama de inițiativele și de cadrul de reglementare existente, precum și de activitatea organizațiilor de standardizare. Toate spațiile de date vor beneficia și de Simpl, softul de operare intermediar care va permite federațiile „cloud-to-edge” și va sprijini toate inițiativele majore în materie de date finanțate de Comisia Europeană, soft care este în curs de lansare (28).

De reținut faptul că Legea privind datele va împuternici Comisia să intervină în cazurile în care se va identifica lipsa standardelor. Comunicarea Comisiei O strategie a UE privind standardizarea: stabilirea unor standarde globale în sprijinul unei piețe unice a UE reziliente, verzi și digitale (29) subliniază relația directă dintre succesul actorilor europeni în standardizarea la nivel internațional și competitivitatea, suveranitatea tehnologică și protecția valorilor UE. Unul dintre domeniile prioritare identificate se referă la „standarde în materie de date care îmbunătățesc interoperabilitatea datelor, schimbul de date și reutilizarea acestora în sprijinul spațiilor europene comune ale datelor”.

Sistemul Statistic European, parteneriatul dintre Eurostat și autoritățile statistice naționale, a dezvoltat și menține un cadru sistematic pentru dezvoltarea, producerea și difuzarea statisticilor europene privind turismul, prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 692/2011 (30). Datorită utilizării clasificării comune, taxonomiilor în toate domeniile statistice, garantând interoperabilitatea semantică, datele privind capacitatea și gradul de ocupare a unităților de cazare turistică sau datele privind caracteristicile călătoriilor turistice pot fi combinate cu alte domenii statistice, creând indicatori semnificativi. În plus, Eurostat a instituit deja un set de standarde tehnice pentru schimbul de date privind cazarea cu sectorul privat, și anume cu platformele online internaționale (31).

2.4.   Rolul sectorului privat

Spațiul european comun al datelor pentru turism se va transforma într-o piață prosperă a serviciilor. Întreprinderile și intermediarii de date oferă un serviciu esențial ecosistemului turistic al UE și manifestă un interes deosebit pentru un spațiu european comun al datelor. Unele platforme fac deja schimb de seturi de date privind cazarea cu Eurostat, în mod voluntar și periodic, în scopul producerii de statistici europene.

Sectorul privat depune eforturi în vederea încheierii unor acorduri privind schimbul de date fără caracter personal, care pot genera spații de date aflate în proprietate privată în sectorul turismului. Comisia Europeană salută aceste inițiative și se angajează să le sprijine, având ca obiectiv asigurarea creării de sinergii între ele și spațiul comun al UE de date privind turismul. Platforma online pentru turism a Comisiei Europene de sprijinire a părților interesate, operațională în 2024, va fi esențială pentru acest efort (a se vedea punctul 3).

Elaborat de un grup de părți interesate la nivelul UE și adoptat în martie 2023, Codul de conduită pentru schimbul de date în sectorul turismului (32) urmărește să sprijine încrederea între părțile interesate – în special IMM-uri – care doresc să încheie acorduri contractuale pentru a face schimb de informații, precum și să ofere orientări generale, cu exemple și o listă de verificare pentru părțile interesate de schimbul de date, cu privire la modul de construire a unor relații reciproc avantajoase în materie de schimb de date în domeniul turismului. Comisia Europeană invită actorii europeni din domeniul turismului să se angajeze public în ceea ce privește orientările.

Sectorul privat poate juca, de asemenea, un rol esențial în completarea spațiului comun al UE de date privind turismul, în principal prin punerea la dispoziția IMM-urilor și a destinațiilor a unor instrumente ușor de utilizat. Acestea pot fi sub forma unei platforme, a unei aplicații sau a unor servicii de analiză contra cost și de sprijin pentru întreprinderi, care să reducă decalajul dintre cadrul de interoperabilitate stabilit la nivelul UE și necesitatea utilizării și reutilizării imediate și fără complicații a datelor.

2.5.   Sprijinirea IMM-urilor în tranziția către un spațiu al datelor

După cum s-a anunțat în comunicarea intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (33) și în conformitate cu strategia UE privind datele, Comisia Europeană oferă sprijin IMM-urilor în toate sectoarele prin intermediul centrelor de inovare digitală și al Rețelei întreprinderilor europene (European Enterprise Network – EEN), lucrând în sinergie.

Centrele europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs – EDIH) (34) sunt ghișee unice care sprijină întreprinderile și organizațiile din sectorul public să răspundă provocărilor digitale și să devină mai competitive. Centrele europene de inovare digitală oferă acces la expertiză tehnică și oferă IMM-urilor posibilitatea de a testa soluții înainte de a fi nevoie de investiții. Centrele europene de inovare digitală oferă consiliere în materie de finanțare, formare și dezvoltare a competențelor într-un mod ușor de utilizat și orientat. Unele centre europene de inovare digitală sunt specializate în turism, dar, prin intermediul rețelei, toate au capacitatea de a ajuta IMM-urile să utilizeze infrastructuri și inițiative precum spațiile europene comune ale datelor.

Grupul pentru turism al Rețelei întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network Sector Group Tourism – SGT) este format din 61 de membri din 23 de țări diferite, care colaborează în mod constant pentru a sprijini ecosistemele turistice de pe teritoriile lor. Obiectivul SGT este de a sprijini și de a spori competitivitatea și reziliența IMM-urilor prin furnizarea de consiliere de înaltă calitate și prin sprijinirea internaționalizării acestora. Accentul se pune pe posibilitățile de finanțare din partea UE, pe transferul de tehnologie și pe oportunitățile de afaceri sprijinite prin activități specifice de comunicare și promovare. Digitalizarea este una dintre activitățile sale prioritare și, în cadrul acestui spectru larg, SGT sprijină accesul IMM-urilor la informații ambițioase și orientate spre creștere și utilizarea optimă a acestora.

2.6.   Sprijin pentru destinații în tranziția către un spațiu al datelor

Destinațiile (cum ar fi orașele, comunitățile rurale sau teritoriile mai largi) sunt actori complecși care trebuie să integreze gestionarea turismului în planificarea lor urbană și locală, pentru a se asigura că impactul fluxurilor turistice nu este doar benefic pentru rezidenți, ci și durabil atât pentru comunitate, cât și pentru mediu. Mai multe inițiative întreprinse de Comisie pot avea un impact pozitiv asupra disponibilității informațiilor utile pentru gestionarea și dezvoltarea turismului, iar Comisia se va asigura că sunt menținute sinergii între rețele pentru ca tranziția digitală a sectorului public să fie coerentă. Platforma de colaborare a părților interesate, pe care Comisia o va lansa în 2024 pentru a sprijini punerea în aplicare în comun a parcursului de tranziție în turism, va oferi un punct de intrare unic pentru toate informațiile utile părților interesate din domeniul turismului în ceea ce privește politicile și măsurile UE și naționale, precum și pentru schimbul de bune practici.

În mod similar, aceste căi de cooperare directă între destinații și între destinații și Comisie vor garanta că particularitățile și cerințele locale sunt luate în considerare în dezvoltarea spațiului comun al UE de date privind turismul:

Mecanismele minime de interoperabilitate elaborate de și pentru orașe și comunități în cadrul mișcării „living-in.eu” (35) pot oferi un sprijin important spațiului european comun al datelor pentru turism, deoarece abordează soluții de interoperabilitate pentru aceste ecosisteme;

„Orașe inteligente – o provocare” (36) este o inițiativă a Comisiei Europene care sprijină orașele europene către tranziția verde și digitală a economiilor lor locale, pe baza colaborării în rețea, a schimbului de bune practici, a sprijinului din partea experților și a activării sectorului privat.

Agenda urbană a UE (37) va aloca, de asemenea, fonduri pentru sprijinirea turismului în destinațiile urbane, cu un accent deosebit pe sustenabilitatea ofertei. Un nou parteneriat privind turismul durabil în cadrul Agendei urbane a UE (38), lansat în decembrie 2022, poate propune, de asemenea, acțiuni concrete de îmbunătățire a serviciilor digitale ale destinațiilor urbane.

Portalul oficial al datelor UE (39) colectează toate informațiile publice referitoare la legislația UE, publicații, anunțuri de achiziții publice și orice altă formă de date deschise. Este o bază de date care poate sprijini toate spațiile sectoriale ale datelor.

Inițiativa emblematică (40) în domeniul turismului din cadrul ediției din 2022 a Instrumentului de sprijin tehnic (41) sprijină 7 state membre (42) în consolidarea statisticilor și a cadrului de date privind turismul, prin întărirea capacităților privind schimbul de date și integrarea, prin eliminarea lacunelor în materie de punere în aplicare a cadrului statistic al contului satelit în domeniul turismului, inclusiv prin orientări pentru a permite utilizarea unor surse de date alternative, prin integrarea indicatorilor de sustenabilitate în statisticile privind turismul pentru o mai bună gestionare a destinațiilor și prin promovarea digitalizării IMM-urilor din domeniul turismului.

De asemenea, este pe cale de a fi creat un Centru de competențe al UE care să sprijine gestionarea datelor în destinațiile turistice. Centrul de cunoștințe va sprijini destinațiile în dezvoltarea și punerea în aplicare a gestionării bazate pe date, precum și a competențelor și strategiilor de schimb de date. Centrul de competențe al UE ar trebui să fie operațional în 2024.

2.7.   Testarea unui caz de utilizare pentru spațiul datelor pentru turism

Având în vedere necesitatea de a crea un mediu de încredere pentru schimbul de date între toate părțile implicate și având în vedere importanța testării factorilor care favorizează interoperabilitatea pentru a le transforma în elementele constitutive ale spațiului datelor pentru turism, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate din sectorul privat, stabilește o acțiune de testare menită să pregătească terenul pentru spațiul datelor pentru turism.

Acțiunea ar trebui să aplice factorii-cheie (standarde tehnice și model de guvernanță) identificați de acțiunile pregătitoare finanțate în cadrul programului „Europa digitală”, aliniindu-le la standardele tehnice elaborate de Eurostat pentru datele privind cazarea: acesta va evidenția valoarea spațiului datelor pentru turism pentru sector prin aplicarea și testarea standardelor de interoperabilitate și a modelului de afaceri pentru schimbul de date identificate de acțiunile de coordonare și sprijin. Acțiunea de testare este instituită pe o bază pur voluntară și reprezintă un exemplu practic de pregătire a spațiului datelor pentru turism.

Autoritățile publice, atât la nivel național, cât și regional, Eurostat și serviciile relevante ale Comisiei Europene vor fi implicate, împreună cu parteneri privați specializați în gestionarea datelor, în asigurarea faptului că abordarea va servi lucrărilor pregătitoare ale spațiului european comun al datelor pentru turism, precum și ale cadrului pentru schimbul de date prevăzut de propunerea de regulament privind contractele de închiriere pe termen scurt.

Comisia urmărește să se asigure că abordarea este realistă și favorabilă incluziunii, iar exercițiul este util părților interesate din UE – atât celor care participă la acțiune, cât și IMM-urilor și DMO-urilor. Ca atare, testul se va axa pe un caz de utilizare a interacțiunii între diferite domenii de date, inclusiv închirierea și cazarea pe termen scurt.

Până la finalizarea preconizată (T1 2025), inițiativa va integra rezultatele acțiunilor de coordonare și sprijin care pregătesc spațiul de date privind turismul, pentru un prim pas solid către un veritabil spațiu european comun al datelor privind turismul.

3.   URMĂTORII PAȘI CĂTRE SPAȚIUL EUROPEAN COMUN AL DATELOR PRIVIND TURISMUL

Etapa 1: prezent - T4 2023

Cele două acțiuni de coordonare și sprijin (CSA) finanțate în cadrul programului „Europa digitală” în 2022 vor pune la dispoziția Comisiei o hartă actualizată a inițiativelor publice și private relevante, o analiză aprofundată a factorilor-cheie ai unui spațiu al datelor pentru turism, cu recomandări pentru un model de guvernanță și standarde tehnice, precum și un plan de implementare a spațiului datelor.

În același timp, Comisia Europeană va reuni, în mod voluntar, un grup de lucru pentru a testa un caz de utilizare ca o primă aplicare a constatărilor formulate de CSA-uri. În această primă etapă, grupul de lucru va pune accentul pe experimentare, inclusiv pe nevoia specifică de utilizare și reutilizare a datelor, precum și pe metodologia sa de lucru.

Pe baza inițiativelor de la nivel național și în sinergie cu activitatea Centrului de sprijin pentru spațiul datelor, ar trebui să înceapă discuții între Comisia Europeană și statele membre cu privire la posibilitatea de a înființa un EDIC pentru a gestiona spațiul european comun al datelor pentru turism.

Centrul de competențe al UE pentru sprijinirea gestionării datelor în destinațiile turistice ar trebui să fie lansat de un consorțiu de părți interesate din sectorul public și din cel privat, cu competențe în domeniul analizei datelor, pentru a oferi asistență destinațiilor în dezvoltarea și punerea în aplicare a gestionării bazate pe date, precum și a strategiilor de schimb de date în cadrul dezvoltării unui spațiu european comun al datelor pentru turism.

Părțile interesate au la dispoziție o serie de instrumente pentru a se implica în procesul de construire a unui spațiu al datelor adaptat la cerințele industriei, astfel cum se descrie mai sus. Organizațiile din sector ar trebui să înceapă să promoveze oportunitățile și utilizările unui spațiu de date pentru turism în rândul membrilor lor, precum și principiile prevăzute în Codul de conduită pentru schimbul de date în turism.

Etapa 2: T1 2024 – T1 2025

Grupul de lucru pentru cazuri de utilizare instituit de Comisia Europeană va urmări să aplice rezultatele obținute de CSA-uri în cazul de utilizare selectat în etapa 1, aliniindu-le la specificațiile tehnice elaborate de Eurostat în acordul lor privind schimbul de date privind cazarea cu sectorul privat.

Statele membre pot contribui prin explorarea posibilității de a înființa un EDIC pentru gestionarea spațiului european comun al datelor pentru turism. O acțiune de monitorizare a CSA-urilor ar trebui să fie operațională în cadrul programului „Europa digitală”, vizând construirea infrastructurii spațiului european comun al datelor pentru turism (36 de luni).

Pentru a înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare în comun a Căii de tranziție pentru turism, Comisia Europeană va lansa o platformă de colaborare a părților interesate ca punct de intrare ușor de utilizat pentru ca părțile interesate să aibă acces activ la informații actualizate și la linkuri către resursele oficiale și comunitare relevante pentru acțiunile privind calea de tranziție; să găsească în mod constant cunoștințe actualizate cu privire la proiectele, activitățile și evenimentele în curs relevante pentru acțiunile privind calea de tranziție; să furnizeze mijloace de conectare cu membrii comunității părților interesate și de colaborare cu aceștia, precum și să caute oportunități actuale de finanțare și de învățare sau alte evenimente sau să primească alerte cu privire la acestea. Platforma va pune în comun și va actualiza cartografierea inițiativelor legate de schimbul de date în turism.

Părțile interesate sunt încurajate să colaboreze activ cu platforma, precum și cu inițiativele pe care grupul informal de experți T4T al Comisiei le va organiza, în ceea ce privește partajarea și gestionarea datelor.

Etapa 3: 2025 și anii următori

În viitor, ecosistemul turistic din Europa ar trebui să se bazeze pe o înțelegere mai aprofundată a oportunităților oferite de schimbul de date. Inițiativele în curs și acțiunile pe termen scurt prevăzute la nivelul Comisiei și din partea industriei oferă părților interesate ocazia de a se implica în implementarea spațiului de date privind turismul.

În plus, un EDIC al statelor membre ar putea fi o soluție pentru gestionarea spațiului european comun al datelor pentru turism. Se preconizează că lucrările de pregătire și de implementare în cadrul programului „Europa digitală” vor fi suficient de avansate pentru a permite proiectarea unei infrastructuri care, în cooperare cu Centrul de sprijin pentru spațiile datelor, poate defini identificatori unici pentru elementele turistice la nivel agregat, poate conveni asupra unor elemente-cheie comune de metadate (norme semantice) și va integra normele tehnice de interoperabilitate într-un mod coerent cu alte spații ale datelor de la nivelul UE.

Pentru perioada 2025-2027, va fi pusă la dispoziție o finanțare suplimentară în cadrul programului „Europa digitală”. Cuantumul unei astfel de finanțări suplimentare ar trebui să fie corelat cu progresele înregistrate și cu nevoile de finanțare suplimentare.

4.   CONCLUZIE

Comisia Europeană se angajează pe deplin să sprijine un spațiu în care fluxurile de date legate de turism să respecte pe deplin principiile UE privind echitatea, accesibilitatea, securitatea și viața privată. Prin aceasta se va realiza în primul rând alinierea la strategia UE privind datele. De asemenea, inițiativa va fi în concordanță cu eforturile de perfecționare și recalificare desfășurate în cadrul Pactului pentru competențe (43).

Spațiul de date nu se va naște în vid: acesta va remedia o lacună de pe piața datelor pentru turism, unde accesul trebuie să crească, să devină mai coerent și să fie susținut în special pentru IMM-uri și destinații, care reprezintă forța motrice a unui ecosistem esențial pentru economia UE, pentru a stimula reutilizarea datelor și pentru a genera servicii inovatoare și valoare economică.

Această abordare în vederea construirii unui spațiu european comun al datelor pentru turism trebuie să fie atât progresivă, cât și solidă. Scopul său este de a institui un cadru care să răspundă nevoilor ecosistemului și ale pieței și care să fie, de asemenea, ancorat în cadrul mai larg de interoperabilitate al spațiilor sectoriale ale datelor la nivelul UE. Pentru ca această ambiție să se concretizeze, Comisia Europeană încurajează toți actorii relevanți să se implice în schimbul de date în cadrul spațiului european comun al datelor pentru turism, nu numai pentru a îmbunătăți bogăția datelor pe care le poate furniza, ci și pentru a le modela împreună în beneficiul tuturor.


(1)  Calea de tranziție pentru turism, publicată astăzi (europa.eu)

(2)  COM(2020) 66 final.

(3)  Strategia europeană privind datele din februarie 2020 a anunțat crearea unor spații de date în 10 domenii strategice: sănătate, agricultură, producție, energie, mobilitate, finanțe, administrație publică, competențe, Cloudul european pentru știința deschisă și prioritatea-cheie transversală ce constă în îndeplinirea obiectivelor Pactului verde.

(4)  250321-vtc-euco-statement-en.pdf (europa.eu)

(5)  Consiliul Competitivitate (Piață Internă și Industrie) – Concilium (europa.eu)

(6)  https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8881-2021-INIT/ro/pdf

(7)  Raportul anual privind IMM-urile europene, 20 iunie 2022.

(8)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(9)  Politica privind altruismul în materie de date este legată de schimbul voluntar de date, fără nicio compensație, pentru obiectivul de interes general, pentru binele comun.

(10)  Programul Orizont Europa prevede obligația beneficiarilor proiectelor de a face schimb deschis de date care stau la baza rezultatelor cercetării. Aceasta permite beneficiarilor proiectului să definească date care pot fi publicate și date confidențiale pentru interese comerciale legitime; s-ar putea trage învățăminte cu privire la modul în care acești beneficiari au fost stimulați să facă schimb de date în mod deschis și cu privire la modul în care sunt respectate drepturile lor comerciale. În general, având în vedere acordurile și practicile internaționale de interoperabilitate deja în vigoare, schimbul de date științifice ar putea oferi învățăminte utile pentru dezvoltarea spațiilor de date privind ecosistemele industriale.

(11)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind schimbul de date | Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu).

(12)  Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor) (JO L 152, 3.6.2022, p. 1.)

(13)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_1113

(14)  Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(15)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 al Comisiei din 21 decembrie 2022 de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și reutilizare a acestora (JO L 19, 20.1.2023, p. 43).

(16)  COM(2022) 720 final EUR-Lex - 52022PC0720 - RO - EUR-Lex (europa.eu)

(17)  COM_2022_571_1_EN_ACT_part1_v7.pdf (europa.eu)

(18)  Regulamentul delegat (UE) 2017/1926 al Comisiei din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale (JO L 272, 21.10.2017, p. 1). Regulamentul delegat este în curs de revizuire pentru a extinde această obligație la informațiile în timp real (pentru toate modurile de transport), de exemplu, informațiile în timp real privind perturbarea unui tren.

(19)  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13133-Serviciile-de-mobilitate-digitala-multimodala_ro.

(20)  Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (JO L 186, 11.7.2019, p. 57). Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru modificările aduse termenelor și condițiilor, accesului la date, modului în care sunt organizate clasificările, motivelor pentru suspendarea sau încetarea utilizării unei platforme și motivelor pentru utilizarea clauzelor de paritate a prețurilor.

(21)  DATES – Spațiul european comun al datelor (tourismdataspace-csa.eu) și Pagina principală - Spațiul datelor pentru turism (Data Space for Tourism – DSFT) (modul.ac.at).

(22)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind schimbul de date | Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu).

(23)  În conformitate cu Declarația privind drepturile și principiile digitale europene | Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu).

(24)  Pentru a specifica aplicarea RGPD în sectorul turismului, viitoarele coduri de conduită privind protecția vieții private și a datelor trebuie elaborate în conformitate cu articolul 40 din RGPD.

(25)  Registrul grupurilor de experți ai Comisiei și al altor entități similare (europa.eu).

(26)  Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (JO L 323, 19.12.2022, p. 4).

(27)  Cum ar fi lecțiile învățate cu privire la modul de elaborare a specificațiilor pentru spațiul comun al datelor privind Pactul verde european pregătit de Centrul Comun de Cercetare: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC126319, care, în mare măsură, sunt valabile și pentru spațiul de date privind turismul.

(28)  Simpl: simplificarea federațiilor și spațiilor de date „cloud-to-edge” | Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu).

(29)  COM/2022/31 final EUR-Lex - 52022DC0031 - RO - EUR-Lex (europa.eu).

(30)  Regulamentul (UE) nr. 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind statisticile europene referitoare la turism și de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului (JO L 192, 22.7.2011, p. 17).

(31)  De asemenea, Regulamentul (CE) nr. 223/2009 (astfel cum a fost modificat), care definește modalitățile actuale pentru Sistemul Statistic European, este în curs de revizuire și vizează o mai bună integrare a datelor aflate în proprietate privată.

(32)  Principalele părți interesate europene din domeniul turismului semnează un cod de conduită privind schimbul de date în turism – ETC Corporate – ETC Corporate (etc-corporate.org)

(33)  Comunicarea COM(2020) 103: O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală | Cunoaștere pentru politică (europa.eu)

(34)  Informații pentru IMM-uri | Rețeaua de centre europene de inovare digitală (europa.eu)

(35)  Fiți alături de noi la construirea modelului european de transformare digitală pentru 300 de milioane de europeni | Viața în UE (living-in.eu)

(36)  Pagina principală | „Orașe inteligente – o provocare”.

(37)  Inforegio – Agenda urbană a UE (europa.eu)

(38)  Turism durabil | EUI (urban-initiative.eu)

(39)  Portalul oficial pentru datele europene | data.europa.eu

(40)  Instrumentul de sprijin tehnic 2022: „Sprijinirea ecosistemului turistic: către un turism mai durabil, mai rezilient și mai digital”.

(41)  Instrumentul de sprijin tehnic (IST) (europa.eu)

(42)  Italia, Croația, Spania, Slovenia, Portugalia, Malta și Grecia.

(43)  Pagina principală a Pactului pentru competențe (europa.eu).


IV Informări

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

Consiliu

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/14


Notificare din partea Uniunii Europene, făcută în conformitate cu Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte

(2023/C 263/02)

Prin prezenta, Uniunea Europeană notifică Regatului Unit și Comitetului specializat privind cooperarea în materie de asigurare a respectării legii și cooperarea judiciară următoarele aspecte în legătură cu Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte („Acordul comercial și de cooperare”).

I.   NOTIFICĂRI ÎN TEMEIUL ACORDULUI COMERCIAL ȘI DE COOPERARE

1.   Retragerea parțială a unei notificări în temeiul articolului 690 alineatul (4) din Acordul comercial și de cooperare

Uniunea Europeană retrage parțial, în numele Poloniei, notificarea efectuată de Polonia în legătură cu articolul anterior LAW.SURR.83 alineatul (2), în prezent articolul 603 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare, conform căruia cetățenii săi nu vor fi predați de Polonia (1).

Polonia condiționează predarea cetățenilor săi după cum urmează:

Începând cu 3 august 2023, un cetățean polonez poate fi predat Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pe baza unui mandat de arestare menționat în Acordul comercial și de cooperare, cu condiția ca fapta menționată în mandatul de arestare să fi fost săvârșită în afara teritoriului Republicii Polone și în afara unei nave sau aeronave poloneze și ca această faptă să constituie o infracțiune în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Polonă sau să fi constituit o infracțiune în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Polonă dacă ar fi fost săvârșită pe teritoriul Republicii Polone, atât la momentul săvârșirii sale, cât și la momentul emiterii mandatului de arestare.

Predarea unui cetățean polonez nu va fi autorizată dacă mandatul de arestare a fost emis împotriva unei persoane suspectate de săvârșirea unei infracțiuni din motive politice, dar fără utilizarea forței, sau dacă executarea mandatului de arestare ar încălca drepturile și libertățile persoanelor și ale cetățenilor.


(1)  ST 6076/1/21 REV 1.


Comisia Europeană

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/15


Rata de schimb a monedei euro (1)

25 iulie 2023

(2023/C 263/03)

1 euro =


 

Moneda

Rata de schimb

USD

dolar american

1,1051

JPY

yen japonez

156,18

DKK

coroana daneză

7,4515

GBP

lira sterlină

0,86148

SEK

coroana suedeză

11,4950

CHF

franc elvețian

0,9598

ISK

coroana islandeză

145,70

NOK

coroana norvegiană

11,1605

BGN

leva bulgărească

1,9558

CZK

coroana cehă

24,047

HUF

forint maghiar

378,33

PLN

zlot polonez

4,4263

RON

leu românesc nou

4,9223

TRY

lira turcească

29,7848

AUD

dolar australian

1,6328

CAD

dolar canadian

1,4562

HKD

dolar Hong Kong

8,6336

NZD

dolar neozeelandez

1,7785

SGD

dolar Singapore

1,4677

KRW

won sud-coreean

1 409,63

ZAR

rand sud-african

19,4256

CNY

yuan renminbi chinezesc

7,8915

IDR

rupia indoneziană

16 607,03

MYR

ringgit Malaiezia

5,0420

PHP

peso Filipine

60,271

RUB

rubla rusească

 

THB

baht thailandez

38,115

BRL

real brazilian

5,2178

MXN

peso mexican

18,5746

INR

rupie indiană

90,4445


(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.


Serviciul European de Acțiune Externă

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/16


DECIZIA ÎNALTULUI REPREZENTANT AL UNIUNII PENTRU AFACERI EXTERNE ȘI POLITICA DE SECURITATE

din 19 iunie 2023

privind normele de securitate pentru Serviciul European de Acțiune Externă

(2023/C 263/04)

ÎNALTUL REPREZENTANT AL UNIUNII PENTRU AFACERI EXTERNE ȘI POLITICA DE SECURITATE,

Având în vedere Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (1) (denumită în continuare „Decizia 2010/427/UE a Consiliului”), în special articolul 10 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Serviciul European de Acțiune Externă (denumit în continuare „SEAE”), în calitate de organ al Uniunii Europene (UE) care își desfășoară activitatea în mod autonom, trebuie să dispună de norme de securitate, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului.

(2)

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant” sau „ÎR”) trebuie să decidă cu privire la norme de securitate pentru SEAE care să acopere toate aspectele de securitate legate de funcționarea SEAE, astfel încât SEAE să poată gestiona în mod eficace riscurile la adresa personalului aflat sub responsabilitatea sa, la adresa activelor sale corporale, a informațiilor și a vizitatorilor și să își poată îndeplini obligația de diligență și responsabilitățile în această privință.

(3)

În special, ar trebui garantat un nivel de protecție pentru personalul aflat sub responsabilitatea SEAE, pentru activele corporale ale SEAE, inclusiv pentru sistemele informatice și de comunicații, pentru informații și pentru vizitatori, protecție care să corespundă celor mai bune practici din cadrul Consiliului, al Comisiei, al statelor membre și, după caz, din cadrul organizațiilor internaționale.

(4)

Normele de securitate pentru SEAE ar trebui să contribuie la realizarea unui cadru general mai coerent și cuprinzător în interiorul UE pentru protejarea informațiilor UE clasificate (denumite în continuare „IUEC”), pe baza normelor de securitate ale Consiliului Uniunii Europene (denumit în continuare „Consiliul”) și a dispozițiilor în materie de securitate ale Comisiei Europene și menținând o coerență cât mai mare cu acestea.

(5)

SEAE, Consiliul și Comisia se angajează să aplice standarde de securitate echivalente pentru protecția IUEC.

(6)

Prezenta decizie nu aduce atingere articolelor 15 și 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și instrumentelor de punere în aplicare a acestora.

(7)

Este necesar să se stabilească modalitățile de organizare a securității în cadrul SEAE și de repartizare a sarcinilor de securitate în cadrul structurilor SEAE.

(8)

Înaltul Reprezentant ar trebui să se bazeze pe expertiza relevantă a statelor membre, a Secretariatului General al Consiliului și a Comisiei, în funcție de necesități.

(9)

Înaltul Reprezentant ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare necesare pentru punerea în aplicare a acestor norme, cu sprijinul statelor membre, al Secretariatului General al Consiliului și al Comisiei.

(10)

Deși secretarul general al SEAE este autoritatea de securitate a SEAE, este oportun să se revizuiască normele de securitate ale SEAE, în special pentru a se ține seama de înființarea Centrului de răspuns la situații de criză și, în acest scop, să se abroge și să se înlocuiască Decizia ADMIN (2017) 10 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 septembrie 2017 (2).

(11)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) litera (a) din Decizia ADMIN (2017) 10 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 septembrie 2017 privind normele de securitate pentru Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul de securitate al SEAE a fost consultat cu privire la modificările preconizate ale normelor de securitate ale SEAE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectiv și domeniu de aplicare

Prezenta decizie stabilește normele de securitate pentru Serviciul European de Acțiune Externă (denumite în continuare „normele de securitate pentru SEAE”).

În temeiul articolului 10 alineatul (1) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului, prezenta decizie se aplică tuturor membrilor personalului SEAE și tuturor membrilor personalului din delegațiile Uniunii, indiferent de funcția lor administrativă sau de originea lor, și stabilește cadrul de reglementare general pentru gestionarea eficace a riscurilor la adresa personalului aflat sub responsabilitatea SEAE, astfel cum este definit la articolul 2, la adresa incintelor, a activelor corporale, a informațiilor și a vizitatorilor SEAE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)

„personal al SEAE” înseamnă funcționari ai SEAE și alți agenți ai Uniunii Europene, inclusiv membrii personalului din cadrul serviciilor diplomatice ale statelor membre angajați în calitate de agenți temporari, și experții naționali detașați, astfel cum sunt definiți la articolul 6 alineatele (2) și, respectiv, (3) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului.

(b)

„personal aflat sub responsabilitatea SEAE” înseamnă personalul SEAE care își desfășoară activitatea la sediu și în delegațiile Uniunii și toți ceilalți membri ai personalului din delegațiile Uniunii, indiferent de funcția lor administrativă sau de originea lor, precum și, în contextul prezentei decizii, Înaltul Reprezentant și, după caz, alte categorii de personal aflat în incintele sediului SEAE.

(c)

„persoane aflate în întreținere eligibile” înseamnă membrii de familie ai membrului personalului aflat sub responsabilitatea SEAE în delegațiile Uniunii care fac parte din gospodăria respectivă, astfel cum au fost notificați Ministerului Afacerilor Externe al statului-gazdă și care locuiesc efectiv împreună cu acesta la locul de muncă în momentul evacuării țării.

(d)

„incinte ale SEAE” înseamnă toate unitățile SEAE, inclusiv clădiri, birouri, săli și alte spații, precum și spațiile în care sunt amplasate sistemele informatice și de comunicații (inclusiv cele care manipulează IUEC), în care SEAE desfășoară activități permanente sau temporare.

(e)

„interese în materie de securitate ale SEAE” înseamnă personalul aflat sub responsabilitatea SEAE, incintele, persoanele aflate în întreținere, activele corporale, inclusiv sistemele informatice și de comunicații, informațiile și vizitatorii SEAE.

(f)

„IUEC” înseamnă orice informații sau materiale desemnate ca atare printr-o clasificare de securitate a UE, a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

(g)

„delegație a Uniunii” înseamnă delegațiile din țările terțe și din cadrul organizațiilor internaționale, astfel cum sunt menționate la articolul 1 alineatul (4) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului, și birourile UE în conformitate cu articolul 5 din Decizia 2010/427/UE a Consiliului.

Alte definiții în sensul prezentei decizii sunt stabilite în anexele relevante și în apendicele A.

Articolul 3

Obligația de diligență

(1)   Normele de securitate pentru SEAE au ca scop îndeplinirea obligației de diligență a SEAE și a responsabilităților sale în această privință.

(2)   Obligația de diligență a SEAE cuprinde diligența necesară pentru adoptarea tuturor măsurilor rezonabile destinate punerii în aplicare a măsurilor de securitate pentru prevenirea prejudiciilor previzibile în mod rezonabil care are putea afecta interesele în materie de securitate ale SEAE.

Aceasta cuprinde atât elemente de securitate, cât și de siguranță, inclusiv elemente care rezultă din situații de urgență sau din crize, indiferent de natura lor.

(3)   Având în vedere obligația de diligență a statelor membre, a instituțiilor sau organelor UE și a altor părți care au personal în delegațiile Uniunii și/sau în incintele delegațiilor Uniunii și obligația de diligență a SEAE în privința delegațiilor Uniunii care sunt găzduite în incinte aparținând acelor alte părți menționate mai sus, SEAE încheie acorduri administrative cu fiecare dintre entitățile de mai sus, prin care sunt stabilite rolurile și responsabilitățile, sarcinile și mecanismele de cooperare ale fiecăruia.

Articolul 4

Securitatea fizică și a infrastructurii

(1)   SEAE instituie toate măsurile adecvate de securitate fizică (permanente sau temporare), inclusiv modalități de control al accesului, în toate incintele SEAE, pentru protejarea intereselor în materie de securitate ale SEAE. Astfel de măsuri sunt adoptate luând în considerare conceperea și planificarea incintelor noi sau înainte de închirierea unor incinte existente.

(2)   Din considerente de securitate, se pot impune obligații sau restricții speciale personalului aflat sub responsabilitatea SEAE și persoanelor aflate în întreținere, pentru o anumită perioadă de timp și în anumite spații.

(3)   Măsurile menționate la alineatele (1) și (2) sunt proporționale cu riscurile evaluate.

Articolul 5

Stările de alertă și situațiile de criză

(1)   Autoritatea de securitate a SEAE, astfel cum este definită la articolul 13 alineatul (1) secțiunea I, este responsabilă de definirea nivelurilor stării de alertă și de instituirea unor măsuri adecvate privind stările de alertă în anticiparea amenințărilor și incidentelor care afectează securitatea în cadrul SEAE sau ca răspuns la acestea.

(2)   Măsurile privind stările de alertă menționate la alineatul (1) sunt proporționale cu nivelul de amenințare la adresa securității. Nivelurile stării de alertă sunt definite de autoritatea de securitate a SEAE în strânsă cooperare cu serviciile competente ale celorlalte instituții, agenții și organe ale Uniunii și ale statului membru ori ale statelor membre pe teritoriul cărora se află incinte ale SEAE.

(3)   Autoritatea de securitate a SEAE este punctul de contact pentru nivelurile de alertă și pentru răspunsul la o criză. Aceasta poate subdelega sarcinile conexe directorului general pentru gestionarea resurselor, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (3) litera (a) a doua liniuță din Decizia 2010/427/UE a Consiliului, pentru sediul SEAE, și, respectiv, directorului Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) pentru delegațiile Uniunii.

Articolul 6

Protecția informațiilor clasificate

(1)   Protecția IUEC este reglementată de cerințele prevăzute în prezenta decizie și în special în anexa A. Deținătorul oricărei IUEC este responsabil de protejarea în consecință a acesteia.

(2)   SEAE se asigură că accesul la informațiile clasificate este acordat numai persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 din anexa A.

(3)   Condițiile în care agenții locali pot avea acces la IUEC sunt, de asemenea, stabilite de Înaltul Reprezentant, în conformitate cu normele pentru protecția IUEC prevăzute în anexa A la prezenta decizie.

(4)   SEAE asigură gestionarea autorizărilor de securitate ale tuturor membrilor personalului aflat sub responsabilitatea SEAE și ale contractanților SEAE.

(5)   În cazul în care statele membre introduc în structurile sau în rețelele SEAE informații clasificate care poartă un marcaj național de clasificare a securității, SEAE protejează aceste informații în conformitate cu cerințele aplicabile IUEC de nivel echivalent, astfel cum se prevede în tabelul de echivalență a clasificărilor de securitate din apendicele B la prezenta decizie.

(6)   Spațiile din cadrul SEAE în care sunt păstrate informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior sau informațiile clasificate la un nivel echivalent sunt stabilite ca zone securizate în conformitate cu normele aplicabile în temeiul anexei A II la prezenta decizie și sunt aprobate de către autoritatea de securitate a SEAE.

(7)   Procedurile pentru exercitarea responsabilităților Înaltului Reprezentant în cadrul acordurilor sau al acordurilor administrative pentru schimbul de IUEC cu state terțe sau cu organizații internaționale sunt descrise în anexele A și A VI la prezenta decizie.

(8)   Secretarul general stabilește condițiile în care SEAE poate transmite altor instituții, agenții și organe ale Uniunii IUEC pe care le deține. În cazurile în care acest lucru va fi necesar, se va institui în acest sens un cadru adecvat, inclusiv prin încheierea de acorduri interinstituționale sau de alte tipuri.

(9)   Orice cadru de acest tip garantează faptul că IUEC primesc o protecție corespunzătoare nivelului lor de clasificare și conformă cu principiile de bază și standardele minime care sunt echivalente celor prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 7

Incidente de securitate, situații de urgență și răspuns la situații de criză

(1)   În vederea asigurării unui răspuns prompt și eficace la incidentele de securitate, SEAE stabilește un proces de raportare a acestor incidente și situații de urgență care să fie operațional douăzeci și patru de ore pe zi și șapte zile pe săptămână și care să acopere orice tip de incidente de securitate sau de amenințări la adresa intereselor în materie de securitate ale SEAE (de exemplu, accidente, conflicte, acțiuni răuvoitoare, acte criminale, situații de răpire sau de luare de ostatici, urgențe medicale, incidente legate de sistemele informatice și de comunicații, atacuri cibernetice etc.).

(2)   Se stabilesc canale de legătură de urgență între sediul SEAE, delegațiile Uniunii, Consiliu, Comisie, reprezentanții speciali ai UE și statele membre, pentru a sprijini aceste entități în oferirea unui răspuns la crizele, incidentele de securitate și urgențele în care este implicat personalul și la consecințele acestora, inclusiv în planificarea pentru situații de urgență.

(3)   Acest răspuns la incidente de securitate/urgențe/crize include, printre altele:

proceduri pentru sprijinirea efectivă a procesului decizional în ceea ce privește amenințările, incidentele de securitate și urgențele în care este implicat personalul, inclusiv a deciziilor referitoare la retragerea personalului sau suspendarea unei misiuni și

o politică și proceduri pentru recuperarea personalului – de exemplu, în cazul dispariției unui membru al personalului sau în situații de răpire și luare de ostatici – luând în considerare responsabilitățile specifice ale statelor membre, ale instituțiilor UE și ale SEAE în această privință. Necesitatea de a avea la dispoziție capabilități specifice, în cadrul gestionării unor astfel de operațiuni în această privință, este avută în vedere ținând cont de resursele care ar putea fi furnizate de statele membre.

(4)   SEAE instituie proceduri adecvate pentru raportarea incidentelor de securitate din delegațiile Uniunii. După caz, trebuie informate statele membre, Comisia, orice alte autorități relevante, precum și comitetele relevante în materie de securitate.

(5)   Procedurile în caz de incidente, urgențe și răspuns la crize ar trebui testate și revizuite periodic.

Articolul 8

Securitatea sistemelor informatice și de comunicații

(1)   SEAE protejează informațiile manipulate în sistemele informatice și de comunicații („SIC”), astfel cum sunt definite în apendicele A la prezenta decizie, împotriva amenințărilor la adresa confidențialității, integrității, disponibilității, autenticității și nerepudierii.

(2)   Autoritatea de securitate a SEAE aprobă norme și orientări de securitate, precum și un program de securitate pentru protejarea tuturor SIC deținute sau operate de SEAE.

(3)   Normele, politica și programul sunt conforme cu cele ale Consiliului și ale Comisiei și, după caz, cu politicile de securitate aplicate de statele membre și sunt puse în aplicare în strânsă coordonare cu acestea.

(4)   Toate SIC care manipulează informații clasificate fac obiectul unui proces de acreditare. SEAE aplică un sistem pentru gestionarea acreditării de securitate în consultare cu Secretariatul General al Consiliului și cu Comisia.

(5)   În cazul în care protecția IUEC manipulate de SEAE este asigurată prin produse criptografice, acestea sunt aprobate de către autoritatea de aprobare criptografică a SEAE, la recomandarea Comitetului de securitate al Consiliului.

(6)   Autoritatea de securitate a SEAE, în măsura în care este necesar, instituie următoarele funcții de asigurare a informațiilor:

(a)

o autoritate de asigurare a informațiilor (AAI);

(b)

o autoritate TEMPEST (AT);

(c)

o autoritate de aprobare criptografică (AAC);

(d)

o autoritate de distribuire a materialului criptografic (ADMC).

(7)   Pentru fiecare sistem, autoritatea de securitate a SEAE instituie următoarele funcții:

(a)

o autoritate de acreditare în materie de securitate (AAS);

(b)

o autoritate operațională de asigurare a informațiilor (AOAI).

(8)   Dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol în ceea ce privește protecția IUEC sunt prevăzute în anexele A și A IV.

Articolul 9

Încălcări ale securității și compromiterea informațiilor clasificate

(1)   O încălcare a securității apare ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni care contravine normelor de securitate prevăzute în prezenta decizie și/sau politicilor sau orientărilor în materie de securitate care definesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia, astfel cum au fost aprobate în conformitate cu articolul 21 alineatul (1).

(2)   O compromitere a informațiilor clasificate apare atunci când acestea au fost divulgate, integral sau parțial, unor persoane sau entități neautorizate.

(3)   Orice încălcare sau suspiciune de încălcare a securității și orice compromitere sau suspiciune de compromitere a informațiilor clasificate sunt raportate imediat directorului pentru securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE, care ia măsurile adecvate prevăzute în anexa A articolul 11.

(4)   Orice persoană care este răspunzătoare de o încălcare a normelor de securitate prevăzute în prezenta decizie sau de compromiterea informațiilor clasificate poate fi pasibilă de acțiuni disciplinare și/sau în justiție, în conformitate cu actele cu putere de lege, normele și reglementările aplicabile, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) din anexa A.

Articolul 10

Investigarea incidentelor, încălcărilor și/sau compromiterilor în materie de securitate și acțiuni corective

(1)   Fără a aduce atingere articolului 86 și anexei IX din Statutul funcționarilor (3), investigațiile de securitate pot fi inițiate și efectuate de către Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE:

(a)

în cazul unor eventuale scurgeri de IUEC, de informații clasificate ale Euratom sau de informații sensibile neclasificate ori în cazul utilizării necorespunzătoare sau al compromiterii acestor informații;

(b)

pentru a combate atacurile serviciilor de informații ostile îndreptat împotriva SEAE și a membrilor personalului său;

(c)

pentru a combate atacurile teroriste împotriva SEAE și a membrilor personalului său;

(d)

în caz de incidente cibernetice;

(e)

în cazul altor incidente care afectează sau care pot afecta securitatea generală în cadrul SEAE, inclusiv în cazurile în care se suspectează comiterea unor infracțiuni.

(2)   Autoritatea de securitate a SEAE, asistată de Direcția responsabilă de securitatea sediului [...] și de securitatea informațiilor SEAE, de Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) și de experți din statele membre și/sau din alte instituții ale UE, după caz, pune în aplicare toate acțiunile corective care se dovedesc necesare în urma investigațiilor, după caz.

Numai membrii personalului care sunt autorizați printr-un mandat nominal conferit, ținându-se seama de atribuțiile lor curente, de către autoritatea de securitate a SEAE pot fi împuterniciți să efectueze și să coordoneze investigații de securitate în cadrul SEAE.

(3)   Investigatorii au acces la toate informațiile necesare pentru desfășurarea unor astfel de investigații și beneficiază de sprijinul deplin al tuturor serviciilor și membrilor personalului SEAE în această privință.

Investigatorii pot adopta măsuri adecvate pentru a proteja ansamblul elementelor de probă, într-un mod proporțional cu gravitatea chestiunii care face obiectul investigației.

(4)   În cazul în care accesul la informații se referă la date cu caracter personal, inclusiv la cele din sistemele informatice și de comunicații, acest acces este procesat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2018/1725 (4).

(5)   În cazul în care este necesară crearea unei baze de date pentru investigații care să conțină date cu caracter personal, acest lucru este notificat Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) în conformitate cu regulamentul menționat anterior.

Articolul 11

Gestionarea riscurilor de securitate

(1)   Pentru a stabili nevoile în materie de protecție a securității ale SEAE, Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) elaborează și actualizează, în strânsă cooperare cu Direcția de securitate din cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei și, după caz, cu Biroul de securitate al Secretariatului General al Consiliului, o metodologie cuprinzătoare de evaluare a riscurilor de securitate.

(2)   Riscurile la adresa intereselor în materie de securitate ale SEAE sunt gestionate ca proces. Acest proces vizează stabilirea riscurilor de securitate cunoscute, definirea măsurilor de securitate pentru atenuarea acestor riscuri la un nivel acceptabil și punerea în aplicare de măsuri în conformitate cu conceptul de apărare în profunzime. Eficacitatea unor astfel de măsuri, precum și nivelul riscurilor sunt evaluate în permanență.

(3)   Rolurile, responsabilitățile și sarcinile prevăzute în prezenta decizie nu aduc atingere responsabilității fiecărui membru al personalului aflat sub responsabilitatea SEAE; în special, personalul UE aflat în misiune în țări terțe trebuie să facă uz de bun-simț și de discernământ în ceea ce privește propria siguranță și securitate și trebuie să respecte toate normele, reglementările, procedurile și instrucțiunile de securitate aplicabile.

(4)   Pentru a preveni și a controla riscurile la adresa securității, membrii personalului autorizat pot efectua verificări ale antecedentelor persoanelor care intră în sfera de aplicare a prezentei decizii, pentru a stabili dacă a acorda acces acestor persoane în incintele sau la informațiile SEAE prezintă o amenințare la adresa securității. În acest sens și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2018/1725, membrii personalului autorizat: (a) pot utiliza orice sursă de informații de care dispune SEAE, ținând seama de fiabilitatea sursei de informații; (b) pot avea acces la dosarul de personal sau la datele referitoare la personal de care dispune SEAE cu privire la persoanele pe care SEAE le-a angajat sau intenționează să le angajeze ori la membrii personalului contractanților, atunci când acest lucru se justifică în mod corespunzător.

(5)   SEAE ia toate măsurile rezonabile pentru a asigura protecția intereselor sale în materie de securitate și a preveni daunele previzibile în mod rezonabil.

(6)   Măsurile de securitate din cadrul SEAE pentru protejarea IUEC pe durata ciclului lor de viață sunt proporționale în special cu nivelul clasificării lor de securitate, cu forma și volumul informațiilor sau al materialelor, cu amplasarea și construirea localurilor în care sunt păstrate IUEC și cu amenințarea, inclusiv amenințarea evaluată local, pe care o reprezintă activitățile răuvoitoare și/sau infracționale, inclusiv spionajul, sabotajul și terorismul.

Articolul 12

Sensibilizare și formare în materie de securitate

(1)   Autoritatea de securitate a SEAE se asigură că Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE elaborează programe adecvate de sensibilizare și de formare în materie de securitate. Personalul din cadrul sediului beneficiază de informările și formările de sensibilizare în materie de securitate necesare, care vor fi furnizate de echipele de sensibilizare în materie de securitate ale Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE. Personalul din delegațiile Uniunii, precum și, după caz, persoanele aflate în întreținerea lor eligibile vor beneficia de informările și formările de sensibilizare în materie de securitate necesare și corespunzătoare riscurilor de la locul lor de muncă sau de reședință, care vor fi furnizate de echipele de gestionare a securității în coordonare cu Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC).

(2)   Înainte de a i se acorda accesul la IUEC și, ulterior, la intervale de timp periodice, personalul este informat și ia cunoștință de responsabilitățile care îi revin cu privire la protejarea IUEC, în conformitate cu normele prevăzute la articolul 6.

Articolul 13

Organizarea securității în cadrul SEAE

Secțiunea 1.     Dispoziții generale

(1)   Secretarul general este autoritatea de securitate a SEAE. În această calitate, secretarul general se asigură că:

(a)

măsurile de securitate sunt coordonate, în funcție de necesități, cu autoritățile competente ale statelor membre, cu Secretariatul General al Consiliului și cu Comisia Europeană și, după caz, cu state terțe sau organizații internaționale în ceea ce privește toate aspectele de securitate relevante pentru activitățile SEAE, inclusiv cu privire la natura riscurilor la adresa intereselor în materie de securitate ale SEAE și la mijloacele de protecție împotriva acestora;

(b)

aspectele de securitate sunt luate pe deplin în considerare de la bun început în ceea ce privește toate activitățile SEAE;

(c)

accesul la informații clasificate este acordat numai persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 din anexa A;

(d)

sunt luate măsuri adecvate pentru gestionarea autorizărilor de securitate ale tuturor membrilor personalului aflat sub responsabilitatea SEAE și ale contractanților SEAE;

(e)

este instituit un sistem de registre în vederea asigurării faptului că informațiile clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior sunt manipulate în conformitate cu prezenta decizie în cadrul SEAE și atunci când acestea sunt transmise statelor membre ale UE, instituțiilor, organelor sau agențiilor UE sau altor destinatari autorizați. Se păstrează un registru separat al tuturor IUEC transmise de SEAE statelor terțe sau organizațiilor internaționale și al tuturor informațiilor clasificate primite de la state terțe sau organizații internaționale;

(f)

sunt efectuate inspecțiile de securitate prevăzute la articolul 16;

(g)

se efectuează investigații în cazul oricărei încălcări efective sau presupuse a securității, inclusiv în cazul oricărei compromiteri sau pierderi efective sau presupuse de informații clasificate, deținute de către SEAE sau provenind de la SEAE, și că autoritățile de securitate competente sunt invitate să asiste la astfel de investigații;

(h)

se instituie planuri și mecanisme adecvate de gestionare a incidentelor și a consecințelor acestora în vederea asigurării unui răspuns prompt și eficace la incidentele de securitate;

(i)

se iau măsurile adecvate în cazul în care anumite persoane nu respectă dispozițiile prezentei decizii;

(j)

sunt instituite măsurile fizice și organizatorice adecvate pentru protejarea intereselor în materie de securitate ale SEAE.

În acest sens, autoritatea de securitate a SEAE:

stabilește categoria de securitate a delegațiilor Uniunii, cu consultarea Comisiei;

stabilește un mecanism de răspuns la situații de criză și definește sarcinile și responsabilitățile acestuia;

decide, după consultarea ÎR, după caz, momentul în care personalul delegațiilor Uniunii ar trebui evacuat dacă situația de securitate impune acest lucru;

decide cu privire la măsurile care trebuie aplicate pentru protejarea persoanelor aflate în întreținere eligibile, atunci când este cazul, ținând seama de acordurile cu instituțiile UE menționate la articolul 3 alineatul (3);

aprobă politica de comunicare criptografică, în special programul de instalare a produselor și a mecanismului criptografice.

(2)   În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului, autoritatea de securitate a SEAE este asistată în comun în aceste sarcini de:

(i).

directorul general pentru gestionarea resurselor, care este asistat de directorul pentru securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE,

(ii).

directorul Centrului de răspuns la situații de criză (CRC)

și, după caz, de către secretarul general adjunct pentru pace, securitate și apărare, pentru a asigura coerența cu măsurile de securitate care trebuie luate pentru misiunile și operațiile PSAC.

(3)   În calitate de autoritate de securitate a SEAE, secretarul general poate subdelega sarcinile sale, după caz.

(4)   Fiecare șef de departament/serviciu este responsabil de asigurarea punerii în aplicare a acestor norme, precum și a orientărilor de securitate menționate la articolul 21 din prezenta decizie și a oricăror alte proceduri sau măsuri menite să protejeze IUEC în cadrul departamentului/serviciului său.

Deși deține în continuare responsabilitatea sus-menționată, fiecare șef de departament/serviciu desemnează personal pentru funcția de coordonator de securitate pe departament. Numărul de membri ai personalului cu astfel de funcții este proporțional cu volumul de IUEC manipulate de departamentul/serviciul respectiv.

Coordonatorii de securitate pe departament îl asistă și îl sprijină, atunci când este cazul, pe șeful lor de departament/serviciu în executarea sarcinilor legate de securitate, cum ar fi:

(a)

elaborarea oricăror cerințe de securitate suplimentare corespunzătoare nevoilor specifice ale departamentului/serviciului, în consultare cu Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE;

(b)

completarea informărilor periodice privind securitatea furnizate de Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE membrilor departamentului/serviciului lor cu informații privind cerințele de securitate suplimentare, astfel cum se menționează la litera (a);

(c)

garantarea faptului că principiul necesității de a cunoaște este respectat în departamentul/serviciul lor;

(d)

gestionarea unei liste actualizate a codurilor și a cheilor de siguranță, după caz;

(e)

asigurarea, după caz, a faptului că procedurile și măsurile de securitate sunt actualizate și eficace;

(f)

raportarea oricăror încălcări ale securității și/sau compromiteri ale IUEC atât către directorul lor, cât și către Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE;

(g)

organizarea de sesiuni de informare pentru personalul care își încetează activitatea în cadrul SEAE;

(h)

furnizarea periodică de rapoarte, prin intermediul ierarhiei, privind chestiunile de securitate ale departamentului/serviciului;

(i)

colaborarea cu Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE cu privire la orice aspect legat de securitate.

Orice activitate sau chestiune care ar putea avea un impact asupra securității este notificată în timp util Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE.

Secțiunea 2.     Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE

(1)   Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE este plasată din punct de vedere administrativ în cadrul Direcției Generale pentru Gestionarea Resurselor. Aceasta:

(a)

îndeplinește responsabilitățile privind obligația de diligență a SEAE la sediul SEAE și este responsabilă de toate aspectele legate de securitate la sediul SEAE, inclusiv în ceea ce privește sistemele informatice și de comunicații (SIC) și securitatea informațiilor pentru delegațiile Uniunii;

(b)

gestionează, coordonează, supraveghează și/sau pune în aplicare toate măsurile de securitate în toate incintele din cadrul sediului SEAE;

(c)

asigură coerența și consecvența cu prezenta decizie și cu dispozițiile de punere în aplicare a oricărei activități care ar putea avea un impact asupra protecției intereselor în materie de securitate ale SEAE;

(d)

sprijină activitățile autorității de acreditare în materie de securitate a SEAE prin efectuarea de evaluări ale securității fizice a mediului de securitate generală (GSE)/a mediului de securitate locală (LSE) ale sistemelor informatice și de comunicații care manipulează IUEC, precum și ale tuturor incintelor SEAE care vor fi autorizate pentru manipularea și păstrarea IUEC.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE este asistată de serviciile relevante ale statelor membre, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului.

(2)   Directorul pentru securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE răspunde de:

(a)

asigurarea protecției generale a intereselor în materie de securitate ale SEAE în domeniul de competență al Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE;

(b)

elaborarea, revizuirea și actualizarea normelor de securitate, precum și coordonarea măsurilor de securitate cu directorul Centrului de răspuns la situații de criză (CRC), cu autoritățile competente ale statelor membre și, dacă este cazul, cu autoritățile competente din statele terțe și cu organizațiile internaționale cu care UE a încheiat acorduri și/sau înțelegeri în materie de securitate;

(c)

faptul că este principalul consilier al ÎR, al autorității de securitate a SEAE și a secretarului general adjunct pentru pace, securitate și apărare cu privire la toate aspectele legate de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE;

(d)

gestionarea autorizărilor de securitate ale tuturor membrilor personalului aflat sub responsabilitatea SEAE și ale contractanților SEAE;

(e)

prezidarea Comitetului de securitate al SEAE în formațiunea autorităților naționale de securitate (ANS), astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1) din prezenta decizie, la instrucțiunile autorității de securitate a SEAE, și sprijinirea lucrărilor acestuia;

(f)

asigurarea legăturii cu orice parteneri sau autorități, alții/altele decât cei/cele de la litera (b) de mai sus, cu privire la chestiuni de securitate în domeniul de competență al Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE;

(g)

stabilirea de priorități și formularea de propuneri pentru gestionarea bugetului pentru securitate în cadrul sediului și în delegațiile Uniunii, în ceea ce le privește pe acestea din urmă în coordonare cu directorul Centrului de răspuns la situații de criză (CRC).

(h)

asigurarea faptului că încălcările securității și cazurile de compromitere a securității menționate la articolul 9 al prezentei decizii sunt înregistrate și că sunt inițiate și efectuate investigații acolo unde și atunci când este necesar;

(i)

întâlnirile derulate periodic și ori de câte ori este necesar pentru a purta discuții cu privire la domeniile de interes comun cu directorul responsabil de securitate din cadrul Secretariatului General al Consiliului și cu directorul Direcției de securitate a Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei.

(3)   Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE stabilește contacte și menține o cooperare strânsă în domeniul său de competență cu:

autoritățile naționale de securitate (ANS) și/sau alte autorități de securitate competente ale statelor membre pentru a obține asistența acestora în ceea ce privește informațiile de care are nevoie pentru a evalua pericolele și amenințările la adresa SEAE, a personalului său, a activităților, activelor și resurselor sale, precum și a informațiilor sale clasificate la locul obișnuit de desfășurare a activității;

autoritățile de securitate competente ale statelor terțe cu care UE a încheiat un acord privind securitatea informațiilor sau pe teritoriul cărora Uniunea desfășoară o misiune sau o operație PSAC; Biroul de securitate al Secretariatului General al Consiliului și cu Direcția de securitate din cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei și, atunci când este necesar, cu serviciile de securitate ale celorlalte instituții, organe și agenții ale UE;

departamentul de securitate al organizațiilor internaționale cu care UE a încheiat un acord privind securitatea informațiilor și

autoritățile naționale de securitate ale statelor membre, cu privire la orice chestiune referitoare la protecția IUEC, inclusiv autorizările de securitate a personalului (ASP).

Secțiunea 3.     Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC)

(1)   Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC):

(a)

îndeplinește responsabilitățile privind obligația de diligență a SEAE în cadrul delegațiilor Uniunii;

(b)

asigură zilnic securitatea personalului aflat sub responsabilitatea SEAE în delegațiile Uniunii, propune măsuri care să fie adoptate în caz de criză pentru a asigura continuitatea activității delegațiilor Uniunii și pune în aplicare procedurile de evacuare în strânsă coordonare cu Serviciul de coordonare din cadrul Direcției Generale pentru Gestionarea Resurselor;

(c)

gestionează, coordonează, supraveghează și/sau pune în aplicare toate măsurile de securitate în incintele SEAE din cadrul delegațiilor Uniunii;

(d)

asigură coerența și consecvența cu prezenta decizie și cu dispozițiile de punere în aplicare a oricărei activități a SEAE care ar putea avea un impact asupra intereselor în materie de securitate ale SEAE în domeniul de competență al CRC;

(e)

sprijină activitățile autorității de acreditare în materie de securitate a SEAE în ceea ce privește efectuarea evaluărilor securității fizice a incintelor delegațiilor Uniunii care vor fi autorizate pentru manipularea și păstrarea IUEC;

(2)   Directorul Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) este responsabil de:

(a)

asigurarea protecției generale a intereselor în materie de securitate ale SEAE în domeniul de competență al Direcției responsabile de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC);

(b)

coordonarea măsurilor și a procedurilor de securitate cu autoritățile competente ale statelor-gazdă și, după caz, cu organizațiile internaționale relevante;

(c)

asigurarea activării și gestionării mecanismului de răspuns în caz de criză al SEAE;

(d)

conceperea și gestionarea capabilității de desfășurare a SEAE (echipa de sprijin dislocabilă, inclusiv echipamentele necesare) și asigurarea disponibilității acesteia în orice moment;

(e)

faptul că este principalul consilier al ÎR, al autorității de securitate a SEAE și a secretarului general adjunct pentru pace, securitate și apărare cu privire la toate aspectele legate de securitatea delegațiilor Uniunii și la răspunsul la crizele care le afectează;

(f)

prezidarea Comitetului de securitate al SEAE în formațiunea miniștrilor de afaceri externe (MAE), astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1) din prezenta decizie, la instrucțiunile autorității de securitate a SEAE, și sprijinirea lucrărilor acestuia;

(g)

asigurarea legăturii cu orice parteneri sau autorități, alții/altele decât cei/cele de la litera (b) de mai sus, cu privire la chestiuni de securitate în domeniul de competență al Direcției responsabile de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC);

(h)

contribuția la stabilirea de priorități și formularea de propuneri pentru gestionarea bugetului pentru securitate în delegațiile Uniunii, astfel cum sunt coordonate de directorul pentru securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE.

(i)

asigurarea faptului că încălcările securității și cazurile de compromitere a securității în domeniul de competență al Direcției responsabile de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) sunt notificate Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, în vederea unor acțiuni ulterioare adecvate;

(3)   Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) stabilește contacte și menține o cooperare strânsă în domeniul său de competență cu:

departamentele relevante din cadrul ministerelor afacerilor externe ale statelor membre;

în măsura în care este necesar, autoritățile de securitate competente ale statului-gazdă pe teritoriul căruia sunt stabilite delegațiile UE, în ceea ce privește interesele în materie de securitate ale SEAE;

Biroul de securitate al Secretariatului General al Consiliului și cu Direcția de securitate din cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei și, atunci când este necesar, cu serviciile de securitate ale celorlalte instituții, organe și agenții ale UE, în domeniul său de competență;

departamentele de securitate ale organizațiilor internaționale, în vederea oricărei coordonări utile, în domeniul său de competență.

Secțiunea 4.     Delegațiile Uniunii

(1)   Fiecare șef de delegație răspunde de punerea în aplicare și gestionarea la nivel local a tuturor măsurilor referitoare la protejarea intereselor în materie de securitate ale SEAE în cadrul incintelor și a domeniilor de competență ale delegațiilor Uniunii.

Sub îndrumarea Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) și în consultare cu autoritățile competente ale statului-gazdă, atunci când este necesar, acesta ia toate măsurile a căror aplicare este rezonabilă pentru a se asigura că sunt instituite măsuri fizice și organizatorice adecvate în vederea îndeplinirii responsabilităților sale în privința obligației de diligență.

Șeful de delegație elaborează proceduri de securitate pentru protecția persoanelor aflate în întreținere eligibile, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (c), după caz, luând în considerare orice acord administrativ menționat la articolul 3 alineatul (3).

Șeful de delegație raportează cu privire la toate aspectele legate de obligația de diligență care intră în sfera sa de competență directorului Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) și directorului Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE cu privire la alte aspecte legate de securitate.

Acesta este asistat de Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC), de echipa de gestionare a securității din cadrul delegației Uniunii, care este alcătuită din membrii personalului care îndeplinesc atribuții și funcții de securitate, precum și de personalul de securitate, după caz. Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE oferă asistență în domeniul său de competență.

Delegația Uniunii stabilește contacte periodice și menține o cooperare strânsă în materie de securitate cu misiunile diplomatice ale statelor membre.

(2)   În plus, șeful de delegație:

instituie, în colaborare cu Centrul de răspuns la situații de criză (CRC), planuri detaliate de securitate și de urgență pentru delegația Uniunii, pe baza procedurilor operaționale standard generale;

operează un sistem operațional 24 de ore din 24 și 7 zile pe săptămână pentru gestionarea incidentelor de securitate și a situațiilor de urgență în cadrul sferei de activitate a delegației Uniunii;

se asigură că tot personalul afectat în delegația Uniunii este asigurat, în conformitate cu condițiile din domeniu;

se asigură că securitatea face parte din formarea inițială oferită tuturor membrilor personalului numit în funcție în cadrul delegației Uniunii, la sosirea în delegația Uniunii și

se asigură că toate recomandările formulate în urma evaluărilor de securitate sunt puse în aplicare și furnizează, la intervale regulate, rapoarte scrise cu privire la punerea lor în aplicare directorului Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) și directorului pentru securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE.

(3)   Deși rămâne responsabil și poate fi tras la răspundere pentru garantarea gestionării securității, precum și pentru asigurarea rezilienței corporative, șeful de delegație poate delega executarea sarcinilor sale de securitate coordonatorului de securitate al delegației, care este șeful adjunct al delegației sau, atunci când în această funcție nu este numită nicio persoană, unui supleant adecvat.

În special, se pot delega următoarele responsabilități:

coordonarea atribuțiilor de securitate din cadrul delegației Uniunii;

asigurarea legăturii cu privire la chestiuni de securitate cu autoritățile competente ale statului-gazdă și cu omologii lor adecvați din ambasadele și misiunile diplomatice ale statelor membre;

punerea în aplicare a unor proceduri adecvate de gestionare a securității în ceea ce privește interesele în materie de securitate ale SEAE, inclusiv protecția IUEC;

asigurarea respectării normelor și instrucțiunilor în materie de securitate;

informarea personalului cu privire la normele de securitate care le sunt aplicabile și cu privire la riscurile specifice din statul-gazdă;

transmiterea către Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE a cererilor cu privire la autorizările de securitate și la posturile care necesită o autorizare de securitate a personalului (ASP) și

informarea constantă a șefului de delegație, a responsabilului regional cu securitatea (RSO) și a Direcției responsabile de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) cu privire la incidentele sau evoluțiile legate de securitate din zonă care au un impact asupra protecției intereselor în materie de securitate ale SEAE.

(4)   Șeful de delegație poate delega sarcini de securitate cu caracter administrativ sau tehnic șefului administrației și altor membri ai personalului delegației Uniunii.

(5)   Delegația Uniunii este asistată de un RSO. În delegațiile Uniunii, RSO îndeplinesc rolurile definite mai jos, în fiecare zonă geografică de care răspund.

În anumite circumstanțe, când situația de securitate din momentul respectiv impune acest lucru, un RSO poate fi special desemnat pentru a-și desfășura activitatea cu normă întreagă într-o anumită delegație a Uniunii.

Un RSO poate fi transferat într-o zonă din afara zonei de care răspunde în prezent, inclusiv la sediu, sau poate chiar prelua un post rezidențial, în funcție de situația unei țări în materie de securitate și astfel cum dispune Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC).

(6)   RSO se află sub controlul operațional direct al serviciului SEAE de la sediu responsabil de securitatea pe teren, însă sub controlul administrativ comun al șefului delegației în care își desfășoară activitatea și al serviciului de la sediu responsabil de securitatea pe teren. RSO oferă consiliere și asistență șefului de delegație și personalului delegației Uniunii în organizarea și punerea în aplicare a tuturor măsurilor fizice, organizaționale și procedurale legate de securitatea delegației Uniunii.

(7)   RSO furnizează consultanță și sprijin șefului de delegație și personalului delegației Uniunii. După caz, în special atunci când un RSO își desfășoară activitatea cu normă întreagă într-o delegație a Uniunii, acesta [...] ar trebui să asiste delegația Uniunii în gestionarea și aplicarea securității, inclusiv în pregătirea contractelor de servicii de securitate și în gestionarea acreditărilor și a autorizărilor.

Articolul 14

Operații PSAC și reprezentanți speciali ai UE

Directorul pentru securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE și directorul Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) oferă consiliere, în domeniile de competență respective ale direcțiilor lor și dacă este necesar, directorului executiv pentru politica de securitate și apărare comună (PSAC), directorului general al Statului-Major al UE (EUMS), de asemenea în calitatea sa de director al Capacității militare de planificare și conducere (MPCC), și directorului executiv al Capacității civile de planificare și conducere (CPCC) cu privire la aspectele de securitate ale planificării și desfășurării misiunilor și operațiilor PSAC, precum și reprezentanților speciali ai UE cu privire la aspectele legate de securitate ale mandatului lor, în completarea dispozițiilor specifice existente în acest sens în politicile relevante adoptate de Consiliu.

Articolul 15

Comitetul de securitate al SEAE

(1)   Se instituie un Comitet de securitate al SEAE.

Acesta este prezidat de autoritatea de securitate a SEAE sau de către delegatul desemnat al acesteia și se reunește la solicitarea președintelui sau la cererea oricăruia dintre membrii săi. Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) sprijină președintele în această funcție, în domeniile lor de competență respective, și oferă asistență administrativă, după caz, pentru lucrările comitetului.

(2)   Comitetul de securitate al SEAE este alcătuit din reprezentanți ai:

fiecărui stat membru;

Biroului de securitate al Secretariatului General al Consiliului;

Direcției de securitate din cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei.

Delegația unui stat membru în cadrul Comitetului de securitate al SEAE poate fi constituită din membri ai:

autorității naționale de securitate (ANS) și/sau ai autorității de securitate desemnate (ASD);

departamentelor responsabile cu securitatea din cadrul ministerelor afacerilor externe (MAE).

(3)   Reprezentanții comitetului pot fi însoțiți de experți și pot primi consultanță din partea acestora, după cum consideră că este necesar. Pot fi invitați să asiste la reuniunile comitetului reprezentanți ai altor instituții, agenții sau organe ale UE atunci când se discută aspecte relevante pentru securitatea acestora.

(4)   Fără a aduce atingere alineatului (5) de mai jos, Comitetul de securitate al SEAE sprijină SEAE, prin consultări, cu privire la toate chestiunile de securitate relevante pentru activitățile SEAE, pentru sediu și pentru delegațiile Uniunii.

În special, fără a aduce atingere alineatului (5) de mai jos, Comitetul de securitate al SEAE:

(a)

este consultat cu privire la:

politicile, orientările, conceptele de securitate sau alte documente metodologice legate de securitate, în special în ceea ce privește protecția informațiilor clasificate și măsurile care trebuie adoptate în cazul în care personalul SEAE nu respectă normele de securitate;

aspecte tehnice de securitate care pot influența decizia ÎR de a transmite Consiliului o recomandare privind deschiderea negocierilor pentru acordurile privind securitatea informațiilor menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din anexa A;

orice modificare a prezentei decizii;

(b)

poate fi consultat sau informat, după caz, cu privire la chestiuni legate de securitatea personalului și a activelor de la sediul SEAE și din delegațiile Uniunii, fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (3);

(c)

este informat cu privire la toate cazurile de compromiteri sau de pierderi ale IUEC care s-au produs în cadrul SEAE.

(5)   Orice modificare a normelor referitoare la protecția IUEC conținute în prezenta decizie și în anexa A la aceasta necesită un aviz favorabil unanim din partea statelor membre, astfel cum sunt reprezentate în Comitetul de securitate al SEAE. Un astfel de aviz favorabil unanim este, de asemenea, necesar înainte de:

a intra în negocieri privind acordurile administrative menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (b) din anexa A;

a comunica informații clasificate în circumstanțele excepționale menționate la punctele 9, 11 și 12 din anexa A VI;

a se asuma responsabilitatea emitentului informațiilor în cazurile menționate la articolul 10 alineatul (6) ultima teză din anexa A.

Atunci când este necesar un aviz favorabil unanim, acesta este obținut dacă, în cursul procedurilor comitetului, delegațiile statelor membre nu prezintă obiecții.

(6)   Comitetul de securitate al SEAE ține seama pe deplin de politicile și orientările de securitate în vigoare din cadrul Consiliului și al Comisiei.

(7)   Comitetul de securitate al SEAE primește lista inspecțiilor anuale ale SEAE și rapoartele de inspecție de îndată ce au fost finalizate.

(8)   Organizarea reuniunilor:

Comitetul de securitate al SEAE se întrunește cel puțin de două ori pe an. Reuniuni suplimentare, fie în configurația completă, fie în format de securitate alcătuit din ANS/ASD sau MAE, pot fi convocate de președinte sau organizate la solicitarea membrilor comitetului.

Comitetul de securitate al SEAE își organizează activitățile în așa fel încât să poată să formuleze recomandări cu privire la domenii de securitate specifice. Acesta poate crea alte subdomenii de experți, după caz. Comitetul stabilește mandatul acestor subdomenii de experți și primește din partea acestora rapoarte referitoare la activitățile pe care le-au desfășurat;

Atât Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, cât și Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) sunt responsabile de pregătirea punctelor de discuție în domeniile lor de competență respective. Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Membrii comitetului pot propune chestiuni suplimentare spre a fi discutate.

Articolul 16

Inspecții de securitate

(1)   Autoritatea de securitate a SEAE se asigură că sunt întreprinse în mod regulat inspecții de securitate la sediul SEAE și în cadrul delegațiilor Uniunii, pentru a evalua caracterul adecvat al punerii în aplicare a măsurilor de securitate și a verifica conformitatea acestora cu prezenta decizie. Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, în cooperare cu Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC), poate, după caz, desemna experți care să furnizeze contribuții la inspecțiile de securitate în agențiile și organele UE instituite în temeiul titlului V capitolul 2 din TUE.

(2)   Inspecțiile de securitate ale SEAE sunt efectuate sub autoritatea Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, cu sprijinul Centrului de răspuns la situații de criză al SEAE (CRC), după caz, și, în contextul acordurilor menționate la articolul 3 alineatul (3), cu sprijinul experților în materie de securitate care reprezintă alte instituții ale UE sau state membre.

(3)   SEAE se poate baza, în funcție de necesități, pe expertiza statelor membre, a Secretariatului General al Consiliului și a Comisiei Europene.

După caz, la inspecția de securitate din delegația Uniunii pot fi invitați să participe experți relevanți în domeniul securității care își desfășoară activitatea în misiuni ale statelor membre în state terțe și/sau reprezentanți ai departamentelor de securitate diplomatice ale statelor membre.

(4)   Dispozițiile privind punerea în aplicare a prezentului articol în ceea ce privește protecția IUEC sunt prevăzute în anexa A III.

Articolul 17

Vizite de evaluare

Se organizează vizite de evaluare pentru a se stabili eficacitatea măsurilor de securitate aplicate într-un stat terț sau într-o organizație internațională pentru protecția IUEC schimbate în cadrul unui acord administrativ, astfel cum este menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (b) din anexa A.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE poate desemna experți care să furnizeze contribuții la vizitele de evaluare din statele terțe sau din organizațiile internaționale cu care UE a încheiat un acord privind securitatea informațiilor, astfel cum este menționat la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din anexa A.

Articolul 18

Planificarea continuității activității

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) asistă autoritatea de securitate a SEAE în gestionarea aspectelor de securitate legate de procesele de asigurare a continuității activității SEAE ca parte a planificării generale a continuității activității SEAE.

Articolul 19

Recomandări de călătorie pentru misiunile în afara UE

Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) se asigură că sunt disponibile recomandări de călătorie în ceea ce privește misiunile în afara UE ale personalului aflat sub responsabilitatea SEAE, pe baza resurselor din toate serviciile relevante ale SEAE – în special INTCEN, celula de contrainformații a Direcției Generale pentru Gestionarea Resurselor, departamentele geografice și delegațiile Uniunii.

Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză (CRC) oferă, la cerere și pe baza resurselor menționate anterior, recomandări de călătorie specifice în ceea ce privește misiunile efectuate de personalul aflat sub responsabilitatea SEAE în statele terțe care prezintă un risc ridicat sau crescut.

Articolul 20

Sănătate și siguranță

Normele de securitate ale SEAE completează normele SEAE privind protecția sănătății și a siguranței, astfel cum au fost adoptate de către Înaltul Reprezentant.

Articolul 21

Punere în aplicare și reexaminare

(1)   După caz, autoritatea de securitate a SEAE, în urma consultării cu Comitetul de securitate al SEAE, aprobă orientările de securitate prin care se stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestor norme în cadrul SEAE și creează capacitatea necesară care să cuprindă toate aspectele legate de securitate, în strânsă cooperare cu autoritățile de securitate competente ale statelor membre și cu sprijinul serviciilor relevante ale instituțiilor UE.

(2)   În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului și după caz, SEAE poate încheia acorduri la nivel de servicii cu serviciile relevante ale Secretariatului General al Consiliului și ale Comisiei.

(3)   ÎR asigură coerența globală în aplicarea prezentei decizii și examinează în mod periodic aceste norme de securitate.

(4)   Normele de securitate ale SEAE trebuie puse în aplicare în strânsă cooperare cu autoritățile de securitate competente ale statelor membre.

(5)   SEAE se asigură că toate aspectele procesului de securitate sunt luate în considerare în cadrul sistemului SEAE de răspuns la situații de criză.

(6)   Secretarul general, în calitate de autoritate de securitate, directorul Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și directorul Centrului de răspuns la situații de criză (CRC) asigură punerea în aplicare a prezentei decizii.

Articolul 22

Înlocuirea deciziilor anterioare

Prezenta decizie abrogă și înlocuiește Decizia ADMIN (2017) 10 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 septembrie 2017 privind normele de securitate pentru Serviciul European de Acțiune Externă (5).

Articolul 23

Dispoziții finale

Prezenta decizie intră în vigoare la data semnării.

Aceasta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Autoritatea de securitate a SEAE îi informează în mod corespunzător și în timp util pe toți membrii personalului care intră sub incidența prezentei decizii și a anexelor la aceasta cu privire la conținutul, intrarea în vigoare și orice modificări ulterioare aduse acestora.

Adoptată la Bruxelles, 19 iunie 2023.

Josep BORRELL FONTELLES

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru

pentru afaceri externe și politica de securitate


(1)  JO L 201, 3.8.2010, p. 30.

(2)  OJ C 126, 10.4.2018, p. 1.

(3)  Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, denumit în continuare „Statutul funcționarilor”

(4)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date, JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(5)  JO C 126, 10.4.2018, p. 1.


ANEXA A

PRINCIPII ȘI STANDARDE PENTRU PROTECȚIA IUEC

Articolul 1

Obiectiv, domeniu de aplicare și definiții

(1)   Prezenta anexă stabilește principiile de bază și standardele minime de securitate pentru protecția IUEC.

(2)   Aceste principii de bază și standarde minime se aplică SEAE și personalului aflat sub responsabilitatea SEAE, astfel cum sunt menționate și definite la articolele 1 și 2 din prezenta decizie.

Articolul 2

Definiția IUEC, a clasificărilor și marcajelor de securitate

(1)   „informații UE clasificate” (IUEC) înseamnă orice informații sau materiale desemnate ca atare printr-o clasificare de securitate a UE, a căror divulgare neautorizată ar cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

(2)   IUEC sunt clasificate la unul dintre următoarele niveluri:

(a)

TRÈS SECRET UE/EU TOP SECRET: informații și materiale a căror divulgare neautorizată poate aduce prejudicii deosebit de grave intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

(b)

SECRET UE/EU SECRET: informații și materiale a căror divulgare neautorizată poate aduce prejudicii grave intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

(c)

CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL: informații și materiale a căror divulgare neautorizată poate aduce prejudicii intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia ori mai multor state membre.

(d)

RESTREINT UE/EU RESTRICTED: informații și materiale a căror divulgare neautorizată poate fi în defavoarea intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre.

(3)   IUEC au un marcaj de clasificare de securitate care respectă alineatul (2). Acestea pot avea marcaje suplimentare pentru a indica domeniul de activitate la care se referă, a identifica emitentul, a limita distribuirea, a restrânge utilizarea sau a preciza dacă pot fi comunicate.

Articolul 3

Gestionarea clasificărilor

(1)   SEAE se asigură că IUEC sunt clasificate corespunzător, că sunt identificate în mod clar ca informații clasificate și că nivelul de clasificare al acestora este menținut doar atât timp cât este necesar.

(2)   Nu se scade nivelul de clasificare al IUEC, acestea nu sunt declasificate și niciun marcaj menționat la articolul 2 alineatul (3) nu este modificat sau eliminat fără acordul prealabil scris al emitentului.

(3)   Autoritatea de securitate a SEAE aprobă, după consultarea Comitetului de securitate al SEAE în temeiul articolului 15 alineatul (5) din prezenta decizie, orientările de securitate privind crearea IUEC, care includ un ghid practic de clasificare.

Articolul 4

Protecția informațiilor clasificate

(1)   IUEC sunt protejate în conformitate cu prezenta decizie.

(2)   Deținătorul oricărei IUEC este responsabil de protecția acesteia în conformitate cu prezenta decizie.

(3)   În cazul în care statele membre introduc informații clasificate care conțin un marcaj național de clasificare de securitate în structurile sau în rețelele SEAE, SEAE protejează informațiile respective în conformitate cu cerințele aplicabile IUEC de nivel echivalent, astfel cum se precizează în tabelul de echivalență a clasificărilor de securitate din apendicele B.

SEAE instituie proceduri adecvate pentru a păstra registre exacte ale emitentului

informațiilor clasificate pe care le primește SEAE și

materialului-sursă inclus în informațiile clasificate emise de SEAE.

Comitetul de securitate al SEAE este informat cu privire la aceste proceduri.

(4)   Cantități mari de IUEC sau o compilație de astfel de informații poate justifica un nivel de protecție care corespunde unei clasificări al cărei nivel este mai ridicat decât cel al elementelor componente.

Articolul 5

Securitatea personalului în ceea ce privește manipularea informațiilor UE clasificate

(1)   Securitatea personalului înseamnă aplicarea unor măsuri menite să asigure faptul că accesul la IUEC este acordat numai persoanelor:

în cazul cărora există necesitatea de a cunoaște;

care, pentru accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior, au primit autorizarea de securitate pentru nivelul corespunzător sau sunt autorizate în alt mod corespunzător în temeiul funcțiilor deținute în conformitate cu actele cu putere de lege și normelor administrative naționale și

care au fost informate cu privire la responsabilitățile care le revin.

(2)   Procedurile de acordare a autorizării de securitate a personalului stabilesc dacă o persoană poate fi autorizată să aibă acces la IUEC, ținându-se seama de loialitatea, credibilitatea și seriozitatea acesteia.

(3)   Înainte de a primi acces la IUEC și, ulterior, la intervale regulate, întregul personal este informat și confirmă în scris ca a luat cunoștință de responsabilitățile care îi revin cu privire la protejarea IUEC, în conformitate cu prezenta decizie.

(4)   Anexa A I cuprinde dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 6

Securitatea fizică a informațiilor UE clasificate

(1)   Securitatea fizică reprezintă aplicarea măsurilor de protecție fizică și tehnică în vederea descurajării accesului neautorizat la IUEC.

(2)   Măsurile de securitate fizică sunt concepute astfel încât să prevină accesul clandestin sau forțat al vreunui intrus, să descurajeze, să împiedice și să detecteze acțiunile neautorizate și să permită stabilirea unei distincții între membrii personalului în privința accesului la IUEC, pe baza principiului necesității de a cunoaște. Aceste măsuri sunt stabilite pe baza unui proces de gestionare a riscurilor.

(3)   Măsurile de securitate fizică sunt instituite pentru toate incintele, clădirile, birourile, sălile și alte spații în care sunt manipulate sau păstrate IUEC, inclusiv spațiile în care sunt amplasate sistemele informatice și de comunicații, astfel cum sunt definite la apendicele A la prezenta decizie.

(4)   Spațiile în care sunt păstrate IUEC clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior sunt stabilite a fi zone securizate în conformitate cu anexa A II și aprobate de autoritatea de securitate a SEAE.

(5)   În vederea protejării IUEC clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior se utilizează numai echipamente sau dispozitive aprobate.

(6)   Anexa A II cuprinde dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 7

Gestionarea informațiilor clasificate

(1)   Gestionarea informațiilor clasificate reprezintă aplicarea unor măsuri administrative pentru a controla IUEC pe durata ciclului lor de viață, în vederea completării măsurilor prevăzute la articolele 5, 6 și 8, contribuind astfel la descurajarea, detectarea și remedierea compromiterii sau pierderii deliberate sau accidentale a informațiilor. Aceste măsuri se referă, în special, la crearea, înregistrarea, copierea, traducerea, transportul, manipularea, păstrarea și distrugerea IUEC.

(2)   Informațiile clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior sunt înregistrate din motive de securitate înainte de a fi distribuite și la primirea acestora. În acest scop, autoritățile competente din SEAE înființează o registratură. Informațiile clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET sunt înregistrate în registre speciale.

(3)   Serviciile și incintele unde sunt manipulate sau păstrate IUEC sunt supuse unor inspecții periodice de către autoritatea de securitate a SEAE.

(4)   IUEC sunt transmise între servicii și incinte situate în afara zonelor protejate fizic după cum urmează:

(a)

ca regulă generală, IUEC sunt transmise prin mijloace electronice protejate prin intermediul unor produse criptografice aprobate în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din prezenta decizie și în conformitate cu proceduri operaționale de securitate clar definite (SecOPs);

(b)

în situațiile în care nu se utilizează mijloacele menționate la litera (a), IUEC sunt transportate:

(i)

fie pe suport electronic (de exemplu, stickuri de memorie USB, CD-uri, hard diskuri) protejat prin intermediul unor produse criptografice aprobate în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din prezenta decizie, fie

(ii)

în toate celelalte cazuri, conform indicațiilor primite de la autoritatea de securitate a SEAE, în conformitate cu măsurile de protecție relevante prevăzute în anexa A III secțiunea V.

(5)   Anexa A III cuprinde dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 8

Protecția IUEC manipulate în sistemele informatice și de comunicații

(1)   Asigurare a informațiilor (AI) în domeniul sistemelor informatice și de comunicații înseamnă încrederea în faptul că aceste sisteme vor proteja informațiile pe care le manipulează și că ele vor funcționa așa cum trebuie, când trebuie și sub controlul unor utilizatori legitimi. O AI eficace asigură grade adecvate de confidențialitate, integritate, disponibilitate, nerepudiere și autenticitate. AI se bazează pe un proces de gestionare a riscurilor.

(2)   SIC manipulează IUEC în conformitate cu conceptul de AI.

(3)   Toate SIC care manipulează IUEC sunt supuse unui proces de acreditare. Acreditarea urmărește să garanteze faptul că au fost puse în aplicare toate măsurile de securitate corespunzătoare și că s-a obținut un nivel suficient de protecție a IUEC și a SIC, în conformitate cu prezenta decizie. Declarația de acreditare stabilește nivelul maxim de clasificare a informațiilor care pot fi manipulate într-un SIC, precum și termenele și condițiile acreditării respective.

(4)   SIC care manipulează informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și la un nivel superior sunt protejate astfel încât informațiile să nu poată fi compromise prin emisii electromagnetice accidentale („măsuri de securitate TEMPEST”).

(5)   În cazul în care protecția IUEC este asigurată prin intermediul unor produse criptografice, acestea trebuie să fie aprobate în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din prezenta decizie.

(6)   În cursul transmiterii IUEC prin mijloace electronice, se folosesc produse criptografice aprobate. Fără a aduce atingere acestei cerințe, pot fi aplicate proceduri specifice în situații de urgență sau în cadrul unor configurații tehnice specifice, astfel cum se precizează în anexa A IV.

(7)   În temeiul articolului 8 alineatul (6) din prezenta decizie, vor fi create următoarele funcții aferente AI, în măsura în care este necesar:

(a)

o autoritate AI (AAI);

(b)

o autoritate TEMPEST (AT);

(c)

o autoritate de aprobare criptografică (AAC);

(d)

o autoritate de distribuire a materialului criptografic (ADMC).

(8)   În temeiul articolului 8 alineatul (7) din prezenta decizie, pentru fiecare sistem se instituie:

(a)

o autoritate de acreditare în materie de securitate (AAS);

(b)

o autoritate operațională AI (AOAI).

(9)   Anexa A IV cuprinde dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 9

Securitatea industrială

(1)   Securitatea industrială reprezintă aplicarea de măsuri în vederea asigurării protecției IUEC de către contractanți sau subcontractanți în cursul negocierilor anterioare încheierii contractelor și pe toată durata contractelor clasificate. Ca regulă generală, astfel de contracte nu implică accesul la informații clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET.

(2)   SEAE poate încredința prin contract sarcini care implică sau determină accesul la IUEC sau manipularea sau păstrarea acestora de entități industriale sau de altă natură înregistrate într-un stat membru sau într-un stat terț cu care a fost încheiat un acord privind securitatea informațiilor sau un acord administrativ menționat la articolul 10 alineatul (1) din anexa A.

(3)   Atunci când atribuie contracte clasificate entităților industriale sau de altă natură, SEAE, în calitate de autoritate contractantă, asigură respectarea standardelor minime privind securitatea industrială stabilite în prezenta decizie și menționate în contract. SEAE asigură respectarea acestor standarde minime prin intermediul ANS/ASD competente.

(4)   Contractanții sau subcontractanții înregistrați într-un stat membru care participă la contracte sau subcontracte clasificate care trebuie să manipuleze și să păstreze în cadrul incintelor proprii informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET, fie în cursul executării contractelor respective, fie în etapa precontractuală, dețin o autorizare de securitate industrială (ASI) la nivelul de clasificare necesar, acordată de ANS, ASD sau oricare altă autoritate de securitate competentă din statul membru respectiv.

(5)   Personalul contractantului sau al subcontractantului ale cărui atribuții pot necesita accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET în scopul executării unui contract clasificat deține o autorizare de securitate a personalului (ASP) acordată de către autoritatea națională de securitate (ANS), autoritatea de securitate desemnată (ASD) corespunzătoare sau de către orice altă autoritate de securitate competentă, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale și cu standardele minime prevăzute în anexa A I.

(6)   Anexa A V cuprinde dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 10

Schimbul de informații clasificate cu state terțe și organizații internaționale

(1)   SEAE poate schimba IUEC cu un stat terț sau cu o organizație internațională numai în cazul în care:

(a)

este în vigoare un acord privind securitatea informațiilor între UE și statul terț sau organizația internațională respectiv(ă), încheiat în conformitate cu articolul 37 din TUE și cu articolul 218 din TFUE sau

(b)

a intrat în vigoare un acord administrativ între ÎR și autoritățile de securitate competente din statul terț sau organizația internațională respectiv(ă) pentru schimbul de informații clasificate, în principiu, la un nivel nu mai ridicat decât RESTREINT UE/EU RESTRICTED, încheiat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (5) din prezenta decizie sau

(c)

este aplicabil un acord-cadru sau un acord de participare ad-hoc între UE și statul terț respectiv în contextul unei operații PSAC de gestionare a crizelor, încheiat în conformitate cu articolul 37 din TUE și articolul 218 din TFUE,

iar condițiile prevăzute în instrumentul respectiv au fost îndeplinite.

Anexa A VI secțiunea V cuprinde excepții de la regula generală de mai sus.

(2)   Acordurile administrative menționate la alineatul (1) litera (b) conțin dispoziții care garantează că, atunci când statele terțe sau organizațiile internaționale primesc IUEC, aceste informații beneficiază de protecția corespunzătoare nivelului lor de clasificare, pe baza unor standarde minime cel puțin la fel de stricte precum cele instituite prin prezenta decizie.

Informațiile schimbate pe baza acordurilor menționate la alineatul (1) litera (c) se limitează la informațiile privind operațiile PSAC la care participă statul terț în cauză pe baza acestor acorduri și în conformitate cu dispozițiile acestora.

(3)   Dacă se încheie ulterior un acord privind securitatea informațiilor între Uniune și un stat terț sau o organizație internațională participantă, acordul privind securitatea informațiilor prevalează asupra dispoziției privind schimbul de informații clasificate prevăzute în acordurile-cadru de participare, acordurile de participare ad-hoc sau acordurile administrative ad-hoc în ceea ce privește schimbul de IUEC și manipularea IUEC.

(4)   IUEC generate în scopul unei operații PSAC pot fi divulgate personalului detașat în vederea operației respective de către state terțe sau organizații internaționale în conformitate cu alineatele (1)-(3) și cu anexa A VI. Atunci când se autorizează accesul personalului menționat anterior la IUEC în incintele sau în SIC ale unei operații PSAC, se aplică măsuri (inclusiv înregistrarea IUEC divulgate) de reducere a riscului de pierdere sau compromitere. Aceste măsuri sunt definite în documentele de planificare sau de misiune relevante.

(5)   Sunt organizate vizite de evaluare în statele terțe sau în cadrul organizațiilor internaționale, astfel cum sunt menționate la articolul 17 din prezenta decizie, pentru a se stabili eficacitatea măsurilor de securitate instituite pentru protecția tuturor IUEC schimbate.

(6)   Decizia de a comunica IUEC deținute de SEAE către un stat terț sau o organizație internațională se ia de la caz la caz, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, de necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și de măsura în care acest lucru prezintă un avantaj pentru UE.

SEAE solicită consimțământul scris al oricărei entități care a furnizat informații clasificate ca material-sursă pentru IUEC care au fost emise de SEAE, pentru a se stabili că nu există obiecții cu privire la comunicarea acestora.

Dacă emitentul informațiilor clasificate a căror comunicare este avută în vedere nu este SEAE, SEAE solicită mai întâi consimțământul scris al emitentului privind comunicarea acestora.

Dacă, cu toate acestea, SEAE nu poate stabili cine este emitentul, autoritatea de securitate a SEAE își asumă responsabilitatea emitentului după obținerea avizului favorabil unanim al statelor membre, astfel cum sunt reprezentate în Comitetul de securitate al SEAE.

(7)   Anexa A VI cuprinde dispozițiile pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 11

Încălcări ale securității și compromiterea informațiilor clasificate

(1)   Orice încălcare sau suspiciune de încălcare a securității și orice compromitere sau suspiciune de compromitere a informațiilor clasificate sunt raportate imediat Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, care informează, după caz, statul membru (statele membre) în cauză sau orice altă entitate vizată.

(2)   În cazul în care se cunoaște sau există motive rezonabile pentru a se suspecta că au fost compromise sau pierdute informații clasificate, Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE informează ANS a statului membru (statelor membre) în cauză și ia toate măsurile corespunzătoare în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative relevante pentru:

(a)

a proteja elementele de probă;

(b)

a asigura investigarea cazului de către membri ai personalului care nu sunt implicați în mod direct în încălcare sau în compromitere, pentru a stabili faptele;

(c)

a informa imediat emitentul sau orice altă entitate vizată;

(d)

a lua măsurile adecvate pentru a împiedica repetarea situației;

(e)

a evalua potențialele prejudicii aduse intereselor UE sau ale statelor membre și

(f)

a notifica autorităților competente efectele compromiterii efective sau suspectate și acțiunile întreprinse.

(3)   Orice membru al personalului aflat sub responsabilitatea SEAE care este responsabil de o încălcare a normelor de securitate stabilite în prezenta decizie este pasibil de acțiuni disciplinare în conformitate cu normele și reglementările aplicabile.

Orice persoană responsabilă de compromiterea sau pierderea unor informații clasificate este pasibilă de acțiuni disciplinare și/sau în justiție în conformitate cu actele cu putere de lege, normele și reglementările aplicabile.

(4)   Pe durata desfășurării investigației privind încălcarea și/sau compromiterea, șeful Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE poate suspenda accesul persoanei respective la IUEC și la incintele SEAE. Direcția de securitate din cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei, Biroul de securitate al Secretariatului General al Consiliului, ANS a statului membru (statelor membre) în cauză sau orice altă entitate vizată este imediat informată cu privire la această decizie.


ANEXA A I

SECURITATEA PERSONALULUI

I.   INTRODUCERE

1.

Prezenta anexă conține dispoziții pentru punerea în aplicare a articolului 5 din anexa A. Aceasta stabilește, în special, criteriile aplicate de SEAE pentru a determina dacă o persoană poate fi autorizată să aibă acces la IUEC, ținându-se seama de loialitatea, credibilitatea și seriozitatea acesteia, precum și procedurile administrative și de investigare care trebuie urmate în acest sens.

2.

„Autorizarea de securitate a personalului” (ASP) pentru accesul la IUEC este o declarație a unei autorități competente a unui stat membru făcută după încheierea unei investigații de securitate efectuate de autoritățile competente ale unui stat membru, care certifică faptul că, cu condiția stabilirii necesității de a cunoaște, unei persoane îi poate fi acordat accesul la IUEC până la un nivel precizat (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau superior), până la o anumită dată; se consideră că persoana astfel descrisă „deține o autorizare de securitate”.

3.

„Certificarea autorizării de securitate a personalului” (CASP) este un certificat eliberat de autoritatea de securitate a SEAE care atestă faptul că o persoană deține o autorizare de securitate și care indică nivelul IUEC la care acesteia i se poate acorda acces, data de valabilitate a ASP relevante și data de expirare a certificării.

4.

„Autorizația de acces la IUEC” este o autorizație din partea autorității de securitate a SEAE care este obținută în conformitate cu prezenta decizie în urma eliberării unei ASP de către autoritățile competente ale unui stat membru și care certifică faptul că, cu condiția stabilirii necesității de a cunoaște, unei persoane îi poate fi acordat accesul la IUEC până la un nivel precizat (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau superior), până la o anumită dată; se consideră că persoana astfel descrisă „deține o autorizare de securitate”.

II.   AUTORIZAREA ACCESULUI LA IUEC

5.

Accesul la informații clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED nu necesită deținerea unei autorizări de securitate și este acordat după ce:

(a)

a fost stabilită legătura statutară sau contractuală a persoanei respective cu SEAE;

(b)

a fost determinată necesitatea de a cunoaște a persoanei în cauză;

(c)

persoana în cauză a fost instruită cu privire la normele și procedurile de securitate pentru protecția IUEC și a confirmat în scris că a luat cunoștință de responsabilitățile care îi revin de a proteja IUEC în conformitate cu prezenta decizie.

6.

Unei persoane i se permite accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior numai după parcurgerea următoarelor etape:

(a)

a fost stabilită legătura statutară sau contractuală a persoanei respective cu SEAE;

(b)

a fost stabilită necesitatea de a cunoaște a acesteia;

(c)

i s-a acordat o ASP de nivel corespunzător sau beneficiază de un alt tip de autorizație în temeiul funcțiilor deținute, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale și

(d)

persoana a fost instruită cu privire la normele și procedurile de securitate pentru protecția IUEC și a confirmat în scris că a luat cunoștință de responsabilitățile care îi revin în ceea ce privește protejarea acestor informații.

7.

SEAE identifică funcțiile din structurile sale care necesită accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior și care, prin urmare, necesită deținerea unei ASP de nivel corespunzător, astfel cum este menționată la punctul 4 de mai sus.

8.

Personalul SEAE declară dacă deține cetățenia mai multor țări.

Procedurile de solicitare a ASP în cadrul SEAE

9.

Pentru personalul SEAE, autoritatea de securitate a SEAE înaintează chestionarul privind securitatea personalului completat către ANS a statului membru a cărui cetățenie o deține persoana în cauză, solicitând efectuarea unei investigații de securitate pentru nivelul IUEC la care va trebui să i se acorde accesul persoanei respective.

10.

În cazul în care o persoană deține cetățenia mai multor țări, cererea de verificare va fi adresată ANS a țării în baza cărei cetățenii a fost recrutată persoana respectivă.

11.

În cazul în care SEAE intră în posesia unor informații relevante pentru o investigație de securitate referitoare la o persoană care a solicitat o ASP, SEAE, acționând în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative relevante, notifică acest lucru ANS competente.

12.

După încheierea investigației de securitate, ANS competentă notifică Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE rezultatul acestei investigații.

(a)

În cazul în care investigația de securitate stabilește cu certitudine că nu există informații nefavorabile cunoscute care să pună la îndoială loialitatea, credibilitatea și seriozitatea persoanei respective, autoritatea de securitate a SEAE poate acorda persoanei în cauză o autorizație de acces la IUEC până la nivelul relevant, până la o dată specificată.

(b)

SEAE ia toate măsurile adecvate pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a condițiilor sau a restricțiilor impuse de ANS. ANS va fi informată cu privire la rezultate.

(c)

În cazul în care investigația de securitate nu are drept rezultat o astfel de certitudine, autoritatea de securitate a SEAE anunță persoana în cauză, care poate solicita să fie audiată de către autoritatea de securitate a SEAE. Autoritatea de securitate a SEAE îi poate solicita ANS competente orice clarificare suplimentară pe care o poate furniza în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale ale acesteia. Dacă rezultatul este confirmat, autorizația de acces la IUEC nu este acordată. În acest caz, SEAE ia toate măsurile adecvate pentru a se asigura că solicitantului i se va refuza orice acces la IUEC.

13.

Investigația de securitate, împreună cu rezultatele obținute, pe care autoritatea de securitate a SEAE își întemeiază decizia de a acorda sau nu o autorizație de acces la IUEC, face obiectul actelor cu putere de lege și normelor administrative relevante în vigoare în statul membru în cauză, inclusiv al celor privind căile de atac. Deciziile autorității de securitate a SEAE pot face obiectul unor căi de atac în condițiile prevăzute la articolele 90 și 91 din Statutul funcționarilor.

14.

Garanțiile pe care se bazează o ASP, cu condiția ca acestea să rămână valabile, acoperă orice funcție deținută de persoana în cauză în cadrul SEAE, al Secretariatului General al Consiliului sau al Comisiei.

15.

SEAE acceptă autorizația de acces la IUEC acordată de orice altă instituție, alt organ sau altă agenție a Uniunii Europene, cu condiția ca aceasta să fie în continuare valabilă. Autorizațiile acoperă orice funcție deținută de persoana în cauză în cadrul SEAE. Instituția, organul sau agenția Uniunii Europene în care își preia funcția persoana respectivă va informa ANS relevantă cu privire la schimbarea angajatorului.

16.

Dacă o persoană nu își începe activitatea în termen de 12 luni de la notificarea rezultatului investigației de securitate autorității de securitate a SEAE sau dacă intervine o pauză de 12 luni sau mai mare în exercitarea atribuțiilor persoanei respective, timp în care aceasta nu a fost angajată în cadrul SEAE, în alte instituții, agenții sau organe ale UE sau într-o funcție în cadrul administrației naționale a unui stat membru care necesită accesul la informații clasificate, rezultatul respectiv al investigației este prezentat ANS competente, pentru a se confirma că este în continuare valabil și pertinent.

17.

În cazul în care SEAE intră în posesia unor informații privind un risc de securitate reprezentat de o persoană care deține o ASP valabilă, SEAE, acționând în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative relevante, notifică acest lucru ANS competente și poate suspenda accesul la IUEC sau poate retrage autorizația de acces la IUEC. În cazul în care o ANS notifică SEAE retragerea unei garanții acordate în conformitate cu punctul 12 litera (a) unei persoane care deține o autorizație valabilă de acces la IUEC, autoritatea de securitate a SEAE poate solicita ANS orice clarificare pe care aceasta o poate furniza în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale ale acesteia. În cazul în care informațiile nefavorabile sunt confirmate, persoanei respective i se retrage autorizația menționată mai sus și i se interzice accesul la IUEC și la funcțiile care permit accesul la acestea sau din care persoana ar putea compromite securitatea.

18.

Orice decizie de a retrage unui membru al personalului SEAE autorizația de acces la IUEC și, după caz, motivele care stau la baza acestui lucru sunt comunicate persoanei în cauză, care poate solicita să fie audiată de către autoritatea de securitate a SEAE. Informațiile furnizate de o ANS fac obiectul actelor cu putere de lege și normelor administrative relevante în vigoare în statul membru în cauză, inclusiv a celor privind căile de atac. Deciziile autorității de securitate a SEAE pot face obiectul unor căi de atac în condițiile prevăzute la articolele 90 și 91 din Statutul funcționarilor.

19.

Experții naționali detașați în cadrul SEAE pentru a exercita o funcție care necesită accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior prezintă autorității de securitate a SEAE, înainte de a-și prelua funcția, o ASP valabilă pentru accesul la IUEC la nivelul relevant. Procesul de mai sus este gestionat de statul membru care detașează experții respectivi.

Registrele cu ASP

20.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE păstrează o bază de date privind autorizările de securitate ale tuturor membrilor personalului aflat sub responsabilitatea SEAE și ale personalului contractanților SEAE. Aceste registre conțin nivelul IUEC la care se poate acorda acces persoanei în cauză (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau un nivel superior), data acordării ASP și perioada de valabilitate a acesteia.

21.

Împreună cu statele membre și cu alte instituții, agenții și organe ale UE, se instituie proceduri de coordonare adecvate pentru a se asigura că SEAE deține registre exacte și complete ale autorizărilor de securitate ale tuturor membrilor personalului aflat sub responsabilitatea SEAE și ale personalului contractanților SEAE.

22.

Autoritatea de securitate a SEAE poate elibera o certificare a autorizării de securitate a personalului (CASP) care să indice nivelul IUEC la care se poate acorda acces persoanei în cauză (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau un nivel superior), data de valabilitate a ASP relevante sau a autorizației relevante și data de expirare a certificării.

Scutiri de la obligația de a deține o ASP

23.

Persoanele autorizate în mod corespunzător să aibă acces la IUEC în temeiul funcțiilor lor în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale sunt informate, după caz, de către Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE cu privire la obligațiile de securitate care le revin în ceea ce privește protecția IUEC.

III.   FORMAREA ȘI SENSIBILIZAREA ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII

24.

Înainte de a fi autorizate să aibă acces la IUEC, toate persoanele confirmă în scris faptul că își înțeleg obligațiile cu privire la protecția IUEC, precum și consecințele compromiterii IUEC. Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE păstrează registre ale acestor confirmări scrise.

25.

Toate persoanele autorizate să aibă acces la IUEC sau care trebuie să manipuleze IUEC primesc inițial informații cu privire la amenințările la adresa securității, sunt informate periodic despre acestea și trebuie să raporteze imediat coordonatorilor de securitate pe departament/delegație adecvați și Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE orice abordare sau activitate pe care o consideră suspectă sau neobișnuită.

26.

Toate persoanele cărora li s-a acordat acces la IUEC trebuie să facă obiectul unor măsuri de securitate a personalului continue (și anume, sunt monitorizate) pentru perioada în care manipulează IUEC. Securitatea continuă a personalului se află în responsabilitatea:

(a)

persoanelor cărora li s-a acordat acces la IUEC: persoanele în cauză sunt responsabile personal de propriul comportament în materie de securitate și trebuie să raporteze imediat autorităților de securitate competente orice abordare sau activitate pe care o consideră suspectă sau neobișnuită și orice modificări ale situației lor personale care pot avea un impact asupra propriei ASP sau a autorizației de acces la IUEC;

(b)

superiorilor ierarhici direcți: aceștia au responsabilitatea de a stabili necesitatea de a cunoaște a persoanei și de a se asigura că personalul aflat în subordinea lor cunoaște măsurile de securitate și responsabilitățile pentru protecția IUEC, de a monitoriza comportamentul în materie de securitate al personalului din subordinea lor, precum și fie de a aborda ei înșiși orice probleme de securitate, fie de a raporta autorităților de securitate competente orice informații nefavorabile care pot avea un impact asupra ASP sau a autorizației de acces la IUEC a personalului din subordinea lor;

(c)

actorilor din domeniul securității din organizarea securității SEAE menționați la articolul 12 din prezenta decizie: aceștia au responsabilitatea de a furniza informări de sensibilizare în domeniul securității pentru a asigura faptul că personalul din sectorul lor este informat periodic, de a promova o cultură solidă a securității în sfera lor de responsabilitate, de a institui măsuri pentru monitorizarea comportamentului în materie de securitate al personalului și de a raporta autorităților de securitate competente orice informații nefavorabile care pot avea un impact asupra ASP a oricărei persoane;

(d)

SEAE și statele membre: instituie canalele necesare pentru a comunica informații care pot avea un impact asupra ASP sau a autorizației de acces la IUEC a oricărei persoane.

27.

Toate persoanele care încetează să aibă atribuții care necesită acces la IUEC sunt informate asupra obligațiilor care le revin pentru protecția continuă a IUEC și, dacă este cazul, confirmă acest lucru în scris.

IV.   ÎMPREJURĂRI EXCEPȚIONALE

28.

În cazuri de urgență, când interesul SEAE o justifică corespunzător și în așteptarea finalizării unei investigații de securitate complete, autoritatea de securitate a SEAE poate acorda o autorizație temporară funcționarilor și altor agenți ai SEAE pentru accesul la IUEC pentru o funcție specifică, după consultarea ANS a statului membru a cărui cetățenie este deținută de persoana respectivă și cu condiția ca rezultatul verificărilor preliminare să ateste că nu se cunosc informații nefavorabile. Investigația de securitate completă ar trebui finalizată cât mai curând posibil. Astfel de autorizații temporare vor fi valabile pentru maximum șase luni și nu permit accesul la informații clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET. Toate persoanele cărora li s-a acordat o autorizație temporară confirmă în scris faptul că își înțeleg obligațiile cu privire la protecția IUEC, precum și consecințele compromiterii IUEC. Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE păstrează registre ale acestor confirmări scrise.

29.

În cazul în care o persoană urmează să fie numită într-o funcție care necesită o ASP cu un nivel mai mare decât cel deținut în prezent de persoana în cauză, numirea se poate face provizoriu, cu condiția ca:

(a)

nevoia imperioasă de acces la IUEC de nivel superior se justifică, în scris, de către superiorul ierarhic direct al persoanei în cauză la nivel de director/director executiv/șef de delegație, după caz;

(b)

accesul să fie limitat la anumite IUEC în sprijinul exercitării funcției respective;

(c)

persoana în cauză să dețină o ASP valabilă;

(d)

să fie inițiate demersurile pentru obținerea unei autorizații pentru nivelul de acces necesar funcției în cauză;

(e)

autoritatea competentă să fi efectuat verificări satisfăcătoare, care să confirme că persoana nu a încălcat în mod grav sau repetat normele de securitate;

(f)

numirea persoanei să fie aprobată de autoritatea SEAE competentă;

(g)

să fi fost consultată ANS/ASD competentă care a eliberat ASPl persoanei respective și să nu se fi primit nicio obiecție și

(h)

o înregistrare a accesului excepțional, inclusiv o descriere a informațiilor la care a fost aprobat accesul, să fie păstrată de registratura sau de registratura subordonată responsabilă.

30.

Procedura de mai sus este utilizată pentru a se acorda acces o singură dată la IUEC cu un nivel mai mare decât cel pentru care persoana deține autorizarea de securitate. Nu se recurge în mod repetat la această procedură.

31.

În împrejurări absolut excepționale, precum misiunile în medii ostile sau în perioade de creștere a tensiunii internaționale, atunci când măsurile de urgență o impun, în special în scopul salvării de vieți, ÎR, autoritatea de securitate a SEAE sau directorul general pentru gestionarea resurselor poate acorda, dacă este posibil în scris, accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET unor persoane care nu dețin ASP solicitată, cu condiția ca permisiunea în acest sens să fie absolut necesară. Direcția responsabilă cu securitatea sediului și securitatea informațiilor SEAE păstrează un registru ale acestei permisiuni, cu descrierea informațiilor la care a fost aprobat accesul.

32.

În cazul informațiilor clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET, acest acces de urgență este limitat la cetățeni ai UE cărora li s-a autorizat accesul fie la nivelul național echivalent al TRES SECRET UE/EU TOP SECRET, fie la informații clasificate SECRET UE/EU SECRET.

33.

Comitetul de securitate al SEAE este informat cu privire la cazurile în care se utilizează procedura prevăzută la punctele 31 și 32.

34.

Comitetul de securitate al SEAE primește un raport anual cu privire la utilizarea procedurilor prevăzute în prezenta secțiune.

V.   PARTICIPAREA LA REUNIUNI LA SEDIUL SEAE ȘI ÎN DELEGAȚIILE UNIUNII

35.

Persoanele desemnate să participe la reuniuni la sediul SEAE și în delegațiile Uniunii în cadrul cărora se discută informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior pot participa numai după ce se confirmă că dețin o ASP. Pentru reprezentanții statelor membre, pentru funcționarii Secretariatului General al Consiliului și ai Comisiei, o CASP sau o altă dovadă a ASP este transmisă de autoritățile competente Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, coordonatorului de securitate al delegației Uniunii sau, în mod excepțional, este prezentată de către persoana în cauză. După caz, se poate folosi o listă de nume consolidată, care să cuprindă dovada relevantă a ASP.

36.

În cazul în care o ASP care permite accesul la IUEC i se retrage unei persoane ale cărei atribuții impun participarea la reuniuni la sediul SEAE sau într-o delegație a Uniunii la care se discută informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la nivel superior, Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE este informată în acest sens de către autoritatea competentă.

VI.   ACCESUL POTENȚIAL LA IUEC

37.

În cazul în care o persoană urmează a fi angajată într-o funcție în care este posibil să aibă acces la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior, aceasta deține o autorizare de securitate adecvată sau este escortată în permanență.

38.

Curierii, gardienii și escortele dețin autorizări de securitate de nivel corespunzător sau fac obiectul unor investigații adecvate în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale, sunt informați periodic cu privire la procedurile de securitate pentru protecția IUEC și la obligațiile care le revin pentru protecția acestor informații care le sunt încredințate sau la care pot avea acces în mod accidental.

ANEXA A II

SECURITATEA FIZICĂ A INFORMAȚIILOR UE CLASIFICATE

I.   INTRODUCERE

1.

Prezenta anexă conține dispoziții pentru punerea în aplicare a articolului 6 din anexa A. Ea stabilește cerințele minime pentru protecția fizică a incintelor, clădirilor, birourilor, sălilor și a altor spații în care se manipulează și se păstrează IUEC, inclusiv a spațiilor în care sunt amplasate SIC.

2.

Măsurile de securitate fizică sunt concepute pentru a împiedica accesul neautorizat la IUEC prin faptul că:

(a)

asigură faptul că IUEC sunt manipulate și păstrate într-un mod adecvat;

(b)

permit stabilirea unei distincții între membrii personalului în ceea ce privește accesul la IUEC, pe baza necesității de a cunoaște a acestora și, după caz, a autorizării lor de securitate;

(c)

descurajează, împiedică și detectează acțiunile neautorizate și

(d)

împiedică sau întârzie accesul clandestin sau forțat al intrușilor.

II.   CERINȚE ȘI MĂSURI DE SECURITATE FIZICĂ

3.

SEAE folosește un proces de gestionare a riscurilor pentru protejarea IUEC în incintele sale, pentru a asigura aplicarea unui nivel de protecție fizică proporțional cu riscurile evaluate. Procesul de gestionare a riscurilor ține seama de toți factorii relevanți, în special de:

(a)

nivelul de clasificare al IUEC;

(b)

forma și volumul IUEC, ținând seama de faptul că, pentru o cantitate mare de IUEC sau pentru compilații de astfel de informații, poate fi necesară aplicarea unor măsuri de protecție mai severe;

(c)

mediul înconjurător și structura clădirilor sau a spațiilor în care sunt amplasate IUEC;

(d)

evaluarea amenințărilor țărilor terțe, astfel cum a fost elaborată de INTCEN, celula de contrainformații a Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și pe baza, în special, a rapoartelor delegațiilor Uniunii și

(e)

evaluarea amenințării reprezentate de către serviciile secrete care au drept țintă UE sau statele membre și de sabotaje, acte teroriste, subversive sau de alte activități criminale.

4.

Autoritatea de securitate a SEAE, prin aplicarea conceptului apărării în profunzime, stabilește combinația corespunzătoare de măsuri de securitate fizică care trebuie puse în aplicare. Acestea pot include una sau mai multe dintre următoarele:

(a)

o barieră de incintă: o barieră fizică care protejează limitele unei zone care necesită protecție;

(b)

sisteme de detectare a intruziunilor (SDI): un SDI poate fi utilizat pentru a spori nivelul de securitate oferit de o barieră de incintă sau folosit în încăperi sau clădiri, în locul personalului de securitate sau în sprijinul acestuia;

(c)

controlul accesului: controlul accesului se poate aplica la nivelul unui obiectiv, al uneia sau mai multor clădiri aparținând obiectivului respectiv sau la nivelul unor zone sau încăperi dintr-o clădire. Controlul poate fi efectuat prin mijloace electronice sau electromecanice, de către personalul de securitate și/sau persoana de la recepție sau prin orice alte mijloace fizice;

(d)

personal de securitate: poate fi angajat personal de securitate care a urmat cursuri de formare, care este supravegheat și care deține, dacă este necesar, autorizarea de securitate corespunzătoare pentru, printre altele, a descuraja anumite persoane să plănuiască o intrare clandestină;

(e)

televiziune cu circuit închis (TVCI): TVCI poate fi utilizată de către personalul de securitate pentru a verifica incidentele și alarmele declanșate de SDI în spații vaste sau în anumite perimetre;

(f)

iluminatul de securitate: iluminatul de securitate poate fi utilizat pentru a descuraja un intrus potențial, precum și pentru a asigura lumina necesară pentru o supraveghere eficace directă, de către personalul de securitate, sau indirectă, printr-un sistem TVCI și

(g)

orice alte măsuri adecvate de securitate fizică menite să descurajeze sau să detecteze accesul neautorizat sau să împiedice pierderea sau deteriorarea IUEC.

5.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE poate efectua controale la intrare și la ieșire, pentru a descuraja introducerea neautorizată de materiale sau sustragerea neautorizată de IUEC din incinte sau clădiri.

6.

Atunci când există riscul vizualizării, chiar accidentale, a IUEC, se iau măsuri adecvate pentru contracararea acestui risc.

7.

În ceea ce privește localurile noi, cerințele de securitate fizică și specificațiile funcționale ale acestora se definesc ca parte a planificării și concepției localurilor. Pentru localurile existente, cerințele de securitate fizică sunt puse în aplicare în cea mai mare măsură posibilă.

III.   ECHIPAMENTE DESTINATE PROTECȚIEI FIZICE A IUEC

8.

La achiziționarea echipamentelor destinate protecției fizice a IUEC (cum ar fi containere de securitate, mașini de distrus documente, încuietori pentru uși, TVCI, sisteme electronice de control al accesului, SDI, sisteme de alarmă), autoritatea de securitate a SEAE se asigură că echipamentele în cauză respectă standardele tehnice și cerințele minime aprobate.

9.

Specificațiile tehnice ale echipamentelor destinate protecției fizice a IUEC sunt prevăzute în orientările de securitate care trebuie aprobate de Comitetul de securitate al SEAE.

10.

Sistemele de securitate sunt inspectate la intervale regulate și echipamentele sunt întreținute periodic. Lucrările de întreținere țin seama de rezultatul inspecțiilor pentru a se asigura funcționarea echipamentelor la cote optime.

11.

Eficacitatea măsurilor individuale de securitate și a sistemului de securitate în ansamblul său este reevaluată cu ocazia fiecărei inspecții.

IV.   ZONE PROTEJATE FIZIC

12.

Pentru protecția fizică a IUEC, se instituie două tipuri de zone protejate fizic sau echivalentele acestora la nivel național:

(a)

zone administrative și

(b)

zone securizate (inclusiv zonele securizate din punct de vedere tehnic).

13.

Autoritatea de securitate a SEAE decide că o zonă îndeplinește cerințele pentru a fi desemnată drept zonă administrativă, zonă securizată sau zonă securizată din punct de vedere tehnic.

14.

Pentru zonele administrative:

(a)

se instituie un perimetru delimitat în mod vizibil, care permite verificarea persoanelor și, dacă este posibil, a vehiculelor;

(b)

accesul neînsoțit se acordă numai persoanelor autorizate în mod corespunzător, la sediu de către Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și în delegațiile Uniunii de către șeful delegației și

(c)

toate celelalte persoane sunt escortate în permanență sau sunt supuse unor controale echivalente.

15.

Pentru zonele securizate:

(a)

se instituie un perimetru delimitat în mod vizibil și protejat, unde toate intrările și ieșirile sunt controlate prin intermediul unui permis sau al unui sistem de recunoaștere personală;

(b)

accesul neînsoțit este permis numai persoanelor care dețin o autorizare de securitate la nivelul corespunzător și autorizația specifică de a intra în zona respectivă, acordate pe baza necesității de a cunoaște a acestora;

(c)

toate celelalte persoane sunt escortate în permanență sau sunt supuse unor controale echivalente.

16.

Atunci când accesul într-o zonă securizată este echivalent, în practică, cu accesul direct la informațiile clasificate aflate în zona respectivă, se aplică următoarele cerințe suplimentare:

(a)

nivelul cel mai înalt de clasificare de securitate a informațiilor deținute în mod normal în zonă este indicat în mod clar;

(b)

toți vizitatorii au nevoie de o autorizație specifică pentru a intra în zona respectivă, sunt escortați în permanență și dețin o autorizare de securitate adecvată, cu excepția cazului în care sunt instituite măsuri care fac imposibil orice acces la IUEC;

(c)

toate dispozitivele electronice sunt lăsate în afara zonei respective.

17.

Zonele securizate protejate împotriva interceptării audio sunt desemnate drept zone securizate din punct de vedere tehnic. Se aplică următoarele cerințe suplimentare:

(a)

aceste zone sunt echipate cu SDI, sunt încuiate atunci când nu sunt ocupate și păzite atunci când sunt ocupate. Toate cheile sunt controlate în conformitate cu secțiunea VI din prezenta anexă;

(b)

toate persoanele și materialele care intră în zonele respective sunt controlate;

(c)

aceste zone sunt inspectate în mod periodic din punct de vedere fizic și/sau tehnic, conform cerințelor Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE. De asemenea, astfel de inspecții sunt efectuate în urma oricărui acces neautorizat sau a suspiciunii de acces neautorizat și

(d)

aceste zone nu sunt prevăzute cu linii de comunicații, telefoane sau alte dispozitive de comunicare și echipamente electrice sau electronice neautorizate.

18.

Fără a aduce atingere punctului 17 litera (d), înainte de a fi utilizate în zonele în care se desfășoară reuniuni sau se lucrează cu informații cu nivel de clasificare SECRET UE/EU SECRET sau superior acestuia și în cazul în care amenințarea la adresa IUEC este evaluată ca fiind semnificativă, dispozitivele de comunicare și echipamentele electrice și electronice de orice tip sunt examinate mai întâi de echipa privind contramăsurile tehnice de securitate din cadrul Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE pentru a se asigura faptul că nicio informație inteligibilă nu poate fi transmisă în mod accidental sau ilicit prin intermediul unor asemenea echipamente în afara perimetrului zonei securizate.

19.

Acolo unde este cazul, zonele securizate care nu sunt ocupate de personal de serviciu 24 de ore/zi sunt inspectate după încheierea programului normal de lucru și la intervale aleatorii în afara acestuia, cu excepția cazului în care este instalat un SDI.

20.

Zonele securizate și zonele securizate din punct de vedere tehnic pot fi stabilite, în mod temporar, într-o zonă administrativă, în scopul unei reuniuni clasificate sau în alt scop similar.

21.

Pentru fiecare zonă securizată se elaborează proceduri operaționale de securitate, care prevăd:

(a)

nivelul IUEC care pot fi manipulate sau păstrate în zona respectivă;

(b)

măsurile de supraveghere și de protecție care trebuie asigurate;

(c)

persoanele autorizate să aibă acces neînsoțit la zona respectivă pe baza necesității de a cunoaște și a autorizării de securitate;

(d)

după caz, procedurile pentru escortări sau pentru protecția IUEC în cazul autorizării accesului oricăror altor persoane în zona respectivă;

(e)

orice alte măsuri și proceduri relevante.

22.

În cadrul zonelor securizate se construiesc, acolo unde este necesar, camere-tezaur. Pereții, podelele, tavanele, ferestrele și ușile cu încuietori sunt aprobate de autoritatea de securitate a SEAE și oferă o protecție echivalentă celei garantate de un container de securitate aprobat pentru păstrarea IUEC cu același nivel de clasificare.

V.   MĂSURI DE PROTECȚIE FIZICĂ PENTRU MANIPULAREA ȘI PĂSTRAREA IUEC

23.

IUEC clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED pot fi manipulate:

(a)

într-o zonă securizată;

(b)

într-o zonă administrativă, cu condiția ca IUEC să fie protejate împotriva accesului persoanelor neautorizate; sau

(c)

în afara unei zone securizate sau a unei zone administrative, cu condiția ca deținătorul să transporte IUEC în conformitate cu punctele 30-42 din anexa A III și să se fi angajat să respecte măsurile compensatorii stabilite în instrucțiunile de securitate emise de autoritatea de securitate a SEAE pentru a se asigura faptul că IUEC sunt protejate împotriva accesului persoanelor neautorizate.

24.

IUEC clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED sunt păstrate în mobilier de birou încuiat în mod corespunzător, într-o zonă administrativă sau o zonă securizată. Aceste informații pot fi păstrate temporar în afara unei zone securizate sau a unei zone administrative, cu condiția ca deținătorul să se fi angajat să respecte măsurile compensatorii stabilite în instrucțiunile de securitate emise de autoritatea de securitate a SEAE.

25.

IUEC clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET pot fi manipulate:

(a)

într-o zonă securizată;

(b)

într-o zonă administrativă, cu condiția ca IUEC să fie protejate împotriva accesului persoanelor neautorizate; sau

(c)

în afara unei zone securizate sau a unei zone administrative, cu condiția ca deținătorul:

(i)

să transporte IUEC în conformitate cu punctele 30-42 din anexa A III;

(ii)

să se fi angajat să respecte măsurile compensatorii stabilite în instrucțiunile de securitate emise de autoritatea de securitate a SEAE pentru a se asigura faptul că IUEC sunt protejate împotriva accesului persoanelor neautorizate;

(iii)

să mențină IUEC în permanență sub controlul său personal; și

(iv)

în cazul documentelor în format tipărit, a notificat registrul competent în această privință.

26.

IUEC clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și SECRET UE/EU SECRET sunt păstrate într-o zonă securizată, într-un container de securitate sau într-o cameră-tezaur.

27.

IUEC clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET sunt manipulate într-o zonă securizată.

28.

IUEC clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET sunt păstrate într-o zonă securizată la sediu, în una dintre următoarele condiții:

(a)

într-un container de securitate care respectă dispozițiile punctului 8, fiind supus unuia sau mai multora dintre următoarele controale suplimentare:

(i)

protecție sau verificare furnizate în mod continuu de personalul de securitate sau de serviciu care deține o autorizare de securitate;

(ii)

un SDI aprobat căruia îi este asociat personal de securitate de intervenție;

sau

(b)

într-o cameră-tezaur echipată cu SDI căruia îi este asociat personal de securitate de intervenție.

29.

Anexa A III conține norme care reglementează transportul IUEC în afara zonelor protejate fizic.

VI.   CONTROLUL CHEILOR ȘI AL COMBINAȚIILOR DE CIFRURI UTILIZATE PENTRU PROTECȚIA IUEC

30.

Autoritatea de securitate a SEAE definește proceduri pentru gestionarea cheilor și a combinațiilor de cifruri pentru birouri, săli, camere-tezaur și containere de securitate din cadrul incintelor SEAE. Astfel de proceduri au rolul de a asigura protecția împotriva accesului neautorizat.

31.

Combinațiile de cifruri sunt memorate de cel mai mic număr de persoane posibil care trebuie să le cunoască. Combinațiile de cifruri pentru containerele de securitate și camerele-tezaur în care sunt păstrate IUEC sunt schimbate:

(a)

la primirea unui nou container;

(b)

ori de câte ori se schimbă personalul care cunoaște cifrul;

(c)

ori de câte ori s-a produs o compromitere sau există suspiciunea unei compromiteri;

(d)

în cazul în care una dintre încuietori a făcut obiectul unei operații de întreținere sau a fost reparată; și

(e)

cel puțin la fiecare 12 luni.


ANEXA A III

GESTIONAREA INFORMAȚIILOR CLASIFICATE

I.   INTRODUCERE

1.

Prezenta anexă conține dispoziții pentru punerea în aplicare a articolului 7 din anexa A. Anexa stabilește măsurile administrative pentru controlul IUEC pe durata ciclului lor de viață, în scopul de a contribui la descurajarea, detectarea și remedierea compromiterii sau pierderii deliberate sau accidentale a informațiilor de acest tip.

II.   GESTIONAREA CLASIFICĂRILOR

Clasificări și marcaje

2.

Informațiile se clasifică atunci când este necesară protecția confidențialității acestora.

3.

Emitentul IUEC are responsabilitatea de a stabili nivelul de clasificare de securitate, de a aplica marcajul de clasificare de securitate adecvat, de a stabili difuzarea informațiilor către destinatarii vizați și de a aplica marcajul de comunicare adecvat în conformitate cu Orientările relevante ale SEAE privind crearea și manipularea IUEC.

4.

Nivelul de clasificare al IUEC se stabilește în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din anexa A și pe baza orientărilor de securitate […] aprobate în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din anexa A.

5.

Informațiilor clasificate care provin de la statele membre și care fac obiectul unor schimburi cu SEAE li se atribuie același nivel de protecție precum IUEC care au nivelul de clasificare echivalent. Un tabel de echivalență este prezentat în apendicele B la prezenta decizie.

6.

Clasificarea de securitate și, dacă este cazul, data sau evenimentul specific după care nivelul acesteia poate fi scăzut sau clasificarea poate fi anulată se indică în mod clar și corect, indiferent dacă IUEC se prezintă sub formă tipărită, orală, electronică sau sub orice altă formă.

7.

Anumite părți dintr-un document (și anume pagini, paragrafe, secțiuni, anexe, apendice, documente însoțitoare sau atașate) pot necesita atribuirea unor niveluri diferite de clasificare și se marchează corespunzător, inclusiv în cazul în care sunt păstrate în format electronic.

8.

În măsura posibilului, documentele care conțin porțiuni cu niveluri de clasificare diferite sunt structurate astfel încât porțiunile cu niveluri de clasificare diferite să poată fi identificate și detașate cu ușurință, dacă este necesar.

9.

Nivelul de clasificare general al unui document sau al unui dosar este cel puțin echivalent cu cel al componentei sale având cel mai ridicat nivel de clasificare. La compilarea unor informații din surse diferite, produsul final este reexaminat pentru a i se stabili nivelul general de clasificare de securitate, deoarece poate necesita o clasificare superioară celei atribuite părților sale componente.

10.

Nivelul de clasificare al scrisorilor sau notelor care însoțesc documente atașate este același cu cel mai ridicat nivel al documentelor atașate. Emitentul indică clar, prin folosirea unui marcaj corespunzător, nivelul de clasificare pe care scrisorile sau notele îl vor avea după ce sunt separate de documentele atașate, de exemplu:

CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL Fără anexă (anexe) RESTREINT UE/EU RESTRICTED

Marcaje

11.

În afară de marcajele clasificărilor de securitate stabilite la articolul 2 alineatul (2) din anexa A, IUEC pot purta marcaje suplimentare, precum:

(a)

un element de identificare care desemnează emitentul;

(b)

orice tip de avertismente, coduri sau acronime care precizează domeniul de activitate la care se referă documentul, un anumit tip de distribuire bazat pe necesitatea de a cunoaște sau restricții privind utilizarea;

(c)

marcaje de comunicare.

12.

Dacă se decide comunicarea unor IUEC către un stat terț sau către o organizație internațională, Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE înaintează informațiile clasificate în cauză, care poartă un marcaj de comunicare care indică statul terț destinatar sau organizația internațională destinatară.

13.

Autoritatea de securitate a SEAE va adopta o listă de marcaje autorizate.

Marcaje de clasificare abreviate

14.

Pentru a indica nivelul de clasificare al anumitor paragrafe din text, pot fi utilizate marcaje de clasificare abreviate standardizate. Abrevierile nu înlocuiesc marcajele de clasificare complete.

15.

În interiorul documentelor UE clasificate pot fi utilizate următoarele abrevieri standard, pentru a indica nivelul de clasificare al unor secțiuni sau porțiuni de text care nu depășesc o pagină:

TRES SECRET UE/EU TOP SECRET

TS-UE/EU-TS

SECRET UE/EU SECRET

S-UE/EU-S

CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL

C-UE/EU-C

RESTREINT UE/EU RESTRICTED

R-UE/EU-R

Crearea IUEC

16.

La crearea unui document UE clasificat:

(a)

fiecare pagină este marcată clar cu nivelul de clasificare;

(b)

fiecare pagină este numerotată;

(c)

documentul conține un număr de referință și un subiect care, în sine, nu reprezintă o informație clasificată, cu excepția cazului în care acestea sunt marcate ca atare;

(d)

documentul este datat;

(e)

pe documentele clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior se înscrie numărul exemplarului pe fiecare pagină, în cazul în care acestea urmează să fie distribuite în mai multe exemplare.

17.

În cazul acelor IUEC cărora nu li se poate aplica punctul 16, se iau alte măsuri corespunzătoare în conformitate cu orientările de securitate […] convenite în temeiul prezentei decizii.

Scăderea nivelului de clasificare și declasificarea IUEC

18.

În momentul elaborării documentului, emitentul indică, atunci când este posibil și în special pentru informații clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED, dacă informațiilor IUEC le poate fi scăzut nivelul de clasificare sau dacă acestea pot fi declasificate la o anumită dată sau în urma unui anumit eveniment.

19.

SEAE reexaminează în mod periodic IUEC pe care le deține, pentru a evalua necesitatea menținerii nivelului de clasificare. SEAE stabilește un sistem de reexaminare, cel puțin o dată la cinci ani, a nivelului de clasificare al IUEC înregistrate pe care le-a emis. O astfel de reexaminare nu este necesară dacă emitentul a indicat de la început un termen anume la care informațiilor li se va scădea automat nivelul de clasificare sau la care acestea vor fi declasificate automat și dacă informațiile au fost marcate în consecință.

III.   ÎNREGISTRAREA IUEC DIN MOTIVE DE SECURITATE

20.

La sediu se creează un registru central. Pentru fiecare entitate organizațională din cadrul SEAE în care sunt manipulate IUEC se creează un registru responsabil subordonat registrului central, pentru a se asigura faptul că IUEC sunt manipulate în conformitate cu prezenta decizie. Registrele se amenajează ca zone securizate, astfel cum se definește în anexa A.

Fiecare delegație a Uniunii își stabilește propriul registru al IUEC.

Autoritatea de securitate a SEAE desemnează un șef al acestor registre.

21.

În sensul prezentei decizii, înregistrarea din motive de securitate (denumită în continuare „înregistrarea”) înseamnă aplicarea unor proceduri prin care se înregistrează ciclul de viață al informațiilor, inclusiv diseminarea și distrugerea acestora. În cazul unui SIC, procedurile de înregistrare pot fi efectuate prin procese din cadrul respectivului SIC.

22.

Toate materialele clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și la un nivel superior sunt înregistrate ori de câte ori parvin unei entități organizaționale sau părăsesc entitatea respectivă, inclusiv delegațiilor Uniunii. Informațiile clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET sunt înregistrate în registre speciale.

23.

Registrul central constituie, la sediul SEAE, principalul punct de intrare și de ieșire pentru schimburile de informații clasificate cu state terțe și organizații internaționale. În acesta se păstrează evidența tuturor schimburilor de astfel de informații.

24.

Autoritatea de securitate a SEAE aprobă orientările de securitate privind înregistrarea IUEC în scopuri de securitate, în conformitate cu articolul 14 din prezenta decizie.

Registrele TRES SECRET UE/EU TOP SECRET

25.

Registrul central de la sediul SEAE este desemnat ca autoritate centrală de primire și de expediere a informațiilor clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET. Dacă este necesar, pot fi desemnate registre subordonate care să trateze astfel de informații în scopul înregistrării.

26.

Aceste registre subordonate nu pot transmite documente clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET direct altor registre subordonate aceluiași registru central TRES SECRET UE/EU TOP SECRET sau în exterior fără aprobarea expresă și scrisă a acestuia din urmă.

IV.   COPIEREA ȘI TRADUCEREA DOCUMENTELOR UE CLASIFICATE

27.

Documentele TRES SECRET UE/EU TOP SECRET nu pot fi copiate sau traduse decât cu consimțământul scris prealabil al emitentului.

28.

În cazul în care emitentul documentelor clasificate la nivelul SECRET UE/EU SECRET și la un nivel inferior nu a impus restricții de copiere sau traducere, astfel de documente pot fi copiate sau traduse conform instrucțiunilor deținătorului.

29.

Măsurile de securitate aplicabile documentului original se aplică copiilor și traducerilor acestuia. Copiile documentelor clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior se realizează numai de către un registru (subordonat) relevant cu ajutorul unui copiator securizat. Copiile trebuie înregistrate.

V.   TRANSPORTUL IUEC

30.

Pentru transportul IUEC se respectă măsurile de protecție prevăzute la punctele 32-42. În cazul în care IUEC sunt transportate pe suporturi electronice și fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (4) din anexa A, măsurile de protecție prevăzute mai jos pot fi completate de contramăsuri tehnice adecvate stabilite de autoritatea de securitate a SEAE, astfel încât riscul pierderii sau compromiterii lor să fie redus la minimum.

31.

Autoritatea de securitate a SEAE emite instrucțiuni privind transportul IUEC în conformitate cu prezenta decizie.

În interiorul unei clădiri sau al unui grup autonom de clădiri

32.

IUEC transportate în interiorul unei clădiri sau al unui grup autonom de clădiri sunt acoperite, astfel încât observarea conținutului acestora să fie împiedicată.

33.

În interiorul unei clădiri sau al unui grup autonom de clădiri, informațiile clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET sunt transportate de către persoane care dețin o autorizare de securitate corespunzătoare și într-un plic securizat pe care este înscris numai numele destinatarului.

În UE

34.

IUEC transportate între clădiri sau incinte aflate în UE sunt ambalate, astfel încât să fie protejate împotriva divulgării neautorizate.

35.

Transportul informațiilor clasificate până la nivelul SECRET UE/EU SECRET pe teritoriul UE se efectuează prin următoarele mijloace:

(a)

curier militar, guvernamental sau diplomatic, după caz;

(b)

transport personal, în următoarele condiții:

(i)

IUEC să nu iasă din posesia purtătorului, cu excepția cazului când acestea sunt păstrate în conformitate cu cerințele stabilite în anexa A II;

(ii)

IUEC să nu fie deschise pe drum sau citite în locuri publice;

(iii)

persoanele să dețină o autorizare de securitate pentru nivelul corespunzător și să fie informate cu privire la responsabilitățile pe care le au în materie de securitate;

(iv)

să se acorde persoanelor un certificat de curier, dacă este necesar;

(c)

servicii poștale sau servicii de curierat comercial, în următoarele condiții:

(i)

să fie aprobate de ANS relevante în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale;

(ii)

să aplice măsuri de protecție corespunzătoare în conformitate cu cerințele minime care trebuie prevăzute în orientările de securitate convenite în temeiul articolului 21 alineatul (1) din prezenta decizie.

În cazul transportului dintr-un stat membru în alt stat membru, dispozițiile de la litera (c) se aplică numai informațiilor clasificate la nivelul CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL.

36.

Materialele clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și SECRET UE/EU SECRET (de exemplu, echipamente sau aparate) care nu pot fi transportate prin mijloacele prevăzute la punctul 34 sunt transportate ca marfă de către societăți comerciale de curierat, în conformitate cu anexa A V.

37.

Transportul informațiilor clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET între clădiri sau incinte din UE se efectuează prin curier militar, guvernamental sau diplomatic, după caz.

Din UE către teritoriul unui stat terț sau între entități ale UE situate în state terțe

38.

IUEC transportate din UE către teritoriul unui stat terț sau între entități ale UE situate în state terțe sunt astfel ambalate încât să fie protejate împotriva divulgării neautorizate.

39.

Transportul informațiilor clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și SECRET UE/EU SECRET din UE către teritoriul unui stat terț și transportul oricăror informații clasificate până la nivelul SECRET UE/EU SECRET între entități ale UE situate în state terțe se efectuează prin unul dintre următoarele mijloace:

(a)

curier militar sau diplomatic;

(b)

transport personal, în următoarele condiții:

(i)

pachetul să poarte un sigiliu oficial sau să fie ambalat astfel încât să indice că este un transport oficial și nu trebuie supus controlului vamal sau verificărilor de securitate;

(ii)

persoanele să dețină un certificat de curier în care este consemnat pachetul și care le autorizează să transporte pachetul;

(iii)

IUEC să nu iasă din posesia purtătorului, cu excepția cazului când acestea sunt păstrate în conformitate cu cerințele stabilite în anexa A II;

(iv)

IUEC să nu fie deschise pe drum sau citite în locuri publice; și

(v)

persoanele să dețină o autorizare de securitate pentru nivelul corespunzător și să fie informate cu privire la responsabilitățile pe care le au în materie de securitate.

40.

Transportul informațiilor clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și SECRET UE/EU SECRET și comunicate de UE unui stat terț sau unei organizații internaționale respectă dispozițiile relevante prevăzute de un acord privind securitatea informațiilor sau de un acord administrativ încheiat în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din anexa A.

41.

Informațiile clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED pot fi, de asemenea, transportate din UE către teritoriul unui stat terț prin intermediul serviciilor poștale sau al serviciilor de curierat comercial.

42.

Transportul informațiilor clasificate TRES SECRET UE/EU TOP SECRET din UE către teritoriul unui stat terț sau între entități ale UE situate în state terțe se efectuează prin curier militar sau diplomatic.

VI.   DISTRUGEREA IUEC

43.

Documentele UE clasificate care nu mai sunt necesare pot fi distruse, fără a se aduce atingere normelor și reglementărilor relevante privind arhivarea.

44.

Documentele care trebuie înregistrate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din anexa A se distrug de către registrul responsabil, la instrucțiunile deținătorului sau ale unei autorități competente. Registrele de evidență și alte informații de înregistrare sunt actualizate corespunzător.

45.

În ceea ce privește documentele clasificate SECRET UE/EU SECRET sau TRES SECRET UE/EU TOP SECRET, distrugerea are loc în prezența unui martor care deține o autorizare de securitate de nivel cel puțin echivalent cu nivelul documentului distrus.

46.

Gestionarul registrului și martorul, în cazul în care este necesară prezența acestuia, semnează un proces-verbal de distrugere, care este păstrat la registru. Registrul păstrează procesele-verbale de distrugere timp de cel puțin zece ani în cazul documentelor TRES SECRET UE/EU TOP SECRET și de cel puțin cinci ani în cazul documentelor CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL și SECRET UE/EU SECRET.

47.

Documentele clasificate, inclusiv cele clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED, sunt distruse prin metode care îndeplinesc standardele relevante ale UE sau standardele echivalente sau care au fost aprobate de statele membre în conformitate cu standardele tehnice naționale astfel încât să se împiedice reconstituirea lor totală sau parțială.

48.

Distrugerea suporturilor informatice de stocare utilizate pentru IUEC se realizează în conformitate cu procedurile aprobate de către autoritatea de securitate a SEAE.

VII.   INSPECȚII DE SECURITATE

Inspecții de securitate ale SEAE

49.

În conformitate cu articolul 16 din prezenta decizie, inspecțiile de securitate ale SEAE cuprind:

(a)

inspecții de securitate generale prin care se analizează nivelul de securitate general la sediul central al SEAE, în cadrul delegațiilor Uniunii și în toate incintele accesorii sau conexe, în special în scopul de a se evalua eficacitatea măsurilor de securitate puse în aplicare pentru protejarea intereselor în materie de securitate a SEAE;

(b)

inspecții privind securitatea IUEC prin care se evaluează, de obicei în vederea unei acreditări, eficacitatea măsurilor puse în aplicare pentru protecția IUEC la sediul central al SEAE și în cadrul delegațiilor Uniunii.

Mai precis, aceste inspecții se efectuează, printre altele, pentru:

(i)

asigurarea faptului că standardele minime necesare pentru protecția IUEC, stabilite în prezenta decizie, sunt respectate;

(ii)

sublinierea importanței securității și a unei gestionări eficace a riscurilor de securitate în interiorul entităților inspectate;

(iii)

recomandarea unor contramăsuri în scopul de a atenua impactul specific al pierderii confidențialității, integrității sau disponibilității informațiilor clasificate; și

(iv)

consolidarea programelor de formare și de sensibilizare în domeniul securității desfășurate de autoritățile de securitate.

Efectuarea inspecțiilor de securitate ale SEAE și rapoartele de inspecție

50.

Inspecțiile de securitate ale SEAE se efectuează de către o echipă de inspecție din cadrul Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și, atunci când este necesar, cu sprijinul experților în materie de securitate din alte instituții ale UE sau din statele membre.

Echipa de inspecție are acces în toate locurile în care se manipulează IUEC, în special la registre și la punctele de prezență ale SIC.

51.

În cadrul delegațiilor Uniunii, inspecțiile de securitate ale SEAE se efectuează în coordonare cu Direcția responsabilă de Centrul de răspuns la situații de criză și, ori de câte ori este necesar, cu sprijinul responsabililor cu securitatea din ambasadele statelor membre situate în țările terțe.

52.

Înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic, autoritatea de securitate a SEAE adoptă un program de inspecții de securitate în cadrul SEAE pentru anul următor.

53.

Autoritatea de securitate a SEAE poate organiza, ori de câte ori este necesar, inspecții de securitate care nu sunt prevăzute în programul sus-menționat.

54.

La sfârșitul inspecției de securitate, entității inspectate i se prezintă principalele concluzii și recomandări. Ulterior, echipa de inspecție întocmește un raport de inspecție. În cazurile în care s-au propus măsuri corective și recomandări, în raport se includ suficiente detalii pentru a sprijini concluziile la care s-a ajuns. Raportul este înaintat autorității de securitate a SEAE, directorului Centrului de răspuns la situații de criză, în ceea ce privește inspecțiile de securitate din delegațiile Uniunii, precum și șefului entității inspectate.

Sub responsabilitatea Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, se elaborează un raport periodic care ilustrează principalele concluzii desprinse în urma inspecțiilor desfășurate într-o perioadă specificată și care este analizat de Comitetul de securitate al SEAE.

Efectuarea de inspecții de securitate și raportarea în privința acestora în cadrul agențiilor și organelor UE instituite în temeiul titlului V capitolul 2 din TUE

55.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, poate, după caz, desemna experți colaboratori care să participe la echipele comune de inspecție ale UE care efectuează inspecții în agențiile și organele UE instituite în temeiul titlului V capitolul 2 din TUE.

Lista de control pentru inspecțiile de securitate ale SEAE

56.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE elaborează și actualizează o listă de control pentru inspecțiile de securitate, cuprinzând aspectele care urmează să fie verificate în cursul unei inspecții de securitate a SEAE. Lista de control respectivă este înaintată Comitetului de securitate al SEAE.

57.

Informațiile necesare pentru completarea listei de control sunt obținute în special în timpul inspecției de la personalul de conducere responsabil cu securitatea al entității inspectate. Odată completată cu răspunsurile detaliate, lista de control este clasificată de comun acord cu entitatea inspectată. Aceasta nu face parte din raportul de inspecție.

ANEXA A IV

PROTECȚIA IUEC MANIPULATE ÎN SIC

I.   INTRODUCERE

1.

Prezenta anexă conține dispoziții pentru punerea în aplicare a articolului 8 din anexa A.

2.

Următoarele proprietăți și concepte referitoare la asigurarea informațiilor (AI) sunt esențiale pentru securitatea și funcționarea corectă a operațiilor derulate în sistemele informatice și de comunicații (SIC):

Autenticitate:

garanția faptului că informațiile sunt autentice și provin din surse de bună credință;

Disponibilitate:

proprietatea informațiilor de a putea fi accesate și utilizate la cerere de către o entitate autorizată;

Confidențialitate:

proprietatea informațiilor de a nu fi divulgate persoanelor, entităților sau proceselor neautorizate;

Integritate:

proprietate care constă în garantarea acurateței și a exhaustivității informațiilor și activelor;

Nerepudiere:

capacitatea de a dovedi că o acțiune sau un eveniment au avut loc, astfel încât acestea să nu poată fi negate ulterior.

II.   PRINCIPII DE ASIGURARE A INFORMAȚIILOR

3.

Dispozițiile enunțate în continuare formează baza pentru securitatea oricăror SIC care manipulează IUEC. Cerințele detaliate pentru punerea în aplicare a acestor dispoziții sunt definite în orientările de securitate privind AI.

Gestionarea riscurilor de securitate

4.

Gestionarea riscurilor de securitate face parte integrantă din definirea, dezvoltarea, utilizarea și întreținerea SIC. Gestionarea riscurilor (evaluarea, tratarea, acceptarea și comunicarea) se efectuează, ca proces iterativ, în comun de către reprezentanți ai proprietarilor de sisteme, ai autorităților responsabile cu proiectul, ai autorităților responsabile cu funcționarea și ai autorităților de aprobare în materie de securitate, utilizând un proces de evaluare a riscurilor confirmat, transparent și care poate fi pe deplin înțeles. Domeniul de acoperire al SIC și al activelor sale este definit clar în momentul inițierii procesului de gestionare a riscurilor.

5.

Autoritățile competente ale SEAE reexaminează potențialele amenințări la adresa SIC și efectuează evaluări precise și actualizate ale amenințărilor, care reflectă mediul operațional curent. Acestea își actualizează permanent cunoștințele privind problemele de vulnerabilitate și reexaminează periodic evaluarea vulnerabilității, pentru a ține pasul cu schimbările din domeniul tehnologiei informației (IT).

6.

Rolul gestionării riscurilor de securitate este de a aplica un set de măsuri de securitate care duc la un echilibru satisfăcător între cerințele utilizatorului și riscurile reziduale de securitate.

7.

Cerințele specifice, scara și gradul de detaliere pe care autoritatea relevantă de acreditare în materie de securitate (AAS) le stabilește pentru acreditarea unui SIC sunt proporționale cu riscurile evaluate, ținând seama de toți factorii relevanți, inclusiv de nivelul de clasificare al IUEC manipulate în cadrul SIC. Acreditarea implică o declarație formală privind riscurile reziduale și acceptarea riscurilor reziduale de către o autoritate responsabilă.

Securitatea pe parcursul ciclului de viață al SIC

8.

Asigurarea securității constituie o obligație pe tot parcursul ciclului de viață al SIC, de la inițiere la retragerea din exploatare.

9.

Rolul și interacțiunea fiecărui actor implicat într-un SIC în ceea ce privește securitatea se stabilesc clar pentru fiecare fază a ciclului de viață.

10.

Orice SIC, inclusiv măsurile sale de securitate tehnice și de altă natură, face obiectul unor teste de securitate în cursul procesului de acreditare, pentru a se garanta obținerea nivelului corespunzător de asigurare privind măsurile de securitate puse în aplicare și pentru a se verifica dacă măsurile respective sunt corect puse în aplicare, integrate și configurate.

11.

Evaluările, inspecțiile și reexaminările de securitate sunt efectuate periodic, în cursul operării și al întreținerii unui SIC, precum și atunci când apar situații excepționale.

12.

Documentația privind securitatea unui SIC evoluează pe parcursul ciclului de viață al acestuia, ca parte integrantă a procesului de gestionare a modificărilor și a configurației.

Cele mai bune practici

13.

SEAE cooperează cu SGC, Comisia și statele membre pentru elaborarea celor mai bune practici în materie de protecție a IUEC manipulate într-un SIC. Orientările privind bunele practici conțin măsuri de securitate de ordin tehnic, fizic, organizatoric și procedural pentru SIC a căror eficacitate în contracararea unor amenințări și vulnerabilități a fost dovedită.

14.

Protecția IUEC manipulate într-un SIC se bazează pe lecțiile învățate de entitățile implicate în AI, atât din interiorul, cât și din exteriorul UE.

15.

Diseminarea și punerea în aplicare ulterioară a celor mai bune practici contribuie la atingerea unui nivel de asigurare echivalent pentru diversele SIC care sunt operate de SEAE și în care sunt manipulate IUEC.

Apărarea în profunzime

16.

În scopul atenuării riscurilor la adresa SIC, sunt puse în aplicare o serie de măsuri de securitate tehnice și de altă natură, organizate pe niveluri de apărare multiple. Aceste niveluri includ:

(a)

descurajarea: măsuri de securitate menite să descurajeze orice adversar care plănuiește să atace SIC;

(b)

prevenirea: măsuri de securitate menite să împiedice sau să blocheze un atac asupra SIC;

(c)

detectarea: măsuri de securitate menite să descopere comiterea unui atac asupra SIC;

(d)

rezistența: măsuri de securitate menite să limiteze impactul unui atac la un număr cât mai mic de informații sau de active ale unui SIC și să împiedice daunele ulterioare și

(e)

recuperarea: măsuri de securitate menite să reinstaureze o situație securizată a SIC.

Gradul de strictețe și de aplicabilitate al acestor măsuri de securitate este determinat în urma unei evaluări a riscurilor.

17.

Autoritățile competente ale SEAE se asigură că au capacitatea de a reacționa la incidente care pot depăși limitele organizațiilor și ale statelor, în scopul coordonării reacțiilor și al partajării informațiilor cu privire la astfel de incidente și riscuri conexe (capacități informatizate de reacție în situații de urgență).

Principiul minimului necesar și al privilegiului minim

18.

În vederea evitării riscurilor care nu sunt necesare, sunt puse în aplicare numai funcțiile, dispozitivele și serviciile necesare pentru îndeplinirea cerințelor operaționale.

19.

Utilizatorii și procesele automate ale SIC beneficiază numai de accesul, privilegiile sau autorizațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor lor, în scopul limitării daunelor rezultate în urma accidentelor, a erorilor sau a utilizării neautorizate a resurselor SIC.

20.

Procedurile de înregistrare efectuate de SIC sunt, după caz, verificate ca parte procesului de acreditare.

Sensibilizare la asigurarea informațiilor

21.

Sensibilizarea la riscurile și măsurile de securitate disponibile constituie prima linie de apărare pentru securitatea SIC. În special, toți membrii personalului implicați în ciclul de viață al SIC, inclusiv utilizatorii, înțeleg:

(a)

că lipsurile în materie de securitate ar putea produce pagube semnificative SIC și întregii organizații;

(b)

că din interconectivitate și interdependență ar putea rezulta pagube potențiale pentru alții; și

(c)

care este responsabilitatea și răspunderea fiecăruia pentru securitatea SIC, în funcție de rolul pe care îl au în cadrul sistemelor și al proceselor.

22.

Pentru a se garanta înțelegerea responsabilităților în materie de securitate, tot personalul implicat, inclusiv personalul de conducere de nivel superior și utilizatorii SIC, urmează cursuri obligatorii de formare și de sensibilizare în domeniul AI.

Evaluarea și aprobarea produselor de securitate IT

23.

Gradul necesar de încredere în măsurile de securitate, definit ca nivel de asigurare, este determinat în urma rezultatului procesului de gestionare a riscurilor și în conformitate cu politicile și orientările de securitate relevante.

24.

Nivelul de asigurare se verifică prin utilizarea unor procese și metodologii recunoscute la nivel internațional sau aprobate la nivel național. Acestea includ în principal evaluare, controale și audit.

25.

Produsele criptografice destinate protecției IUEC sunt evaluate și aprobate de o autoritate națională de aprobare criptografică (AAC) a unui stat membru.

26.

Înainte de a fi recomandate pentru aprobare de către AAC a SEAE, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din prezenta decizie, aceste produse criptografice trec cu succes o evaluare de către o a doua parte, efectuată de o autoritate de autorizare calificată (AQUA) a unui stat membru neimplicat în proiectarea sau fabricarea echipamentului. Gradul de detaliere al evaluării efectuate de o a doua parte depinde de nivelul maxim de clasificare avut în vedere al IUEC care urmează să fie protejate prin aceste produse.

27.

Dacă acest lucru este justificat din motive operaționale specifice, AAC a SEAE poate, la recomandarea Comitetului de securitate al Consiliului, să acorde derogări de la cerințele prevăzute la punctele 25 sau 26 și să acorde o aprobare provizorie pentru o anumită perioadă în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din prezenta decizie.

28.

O AQUA este o AAC a unui stat membru, acreditată pe baza unor criterii stabilite de Consiliu pentru a efectua cea de a doua evaluare a produselor criptografice pentru protejarea IUEC.

29.

Înaltul Reprezentant aprobă o politică de securitate privind calificarea și aprobarea produselor de securitate IT necriptografice.

Transmiterea în interiorul zonelor securizate

30.

Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentei decizii, în cazul în care transmiterea IUEC este limitată la zonele securizate sau la zonele administrative, se poate recurge la o distribuție necriptată sau la o criptare la nivel inferior, pe baza rezultatului unui proces de gestionare a riscurilor și cu condiția obținerii aprobării AAS.

Interconectări securizate ale SIC

31.

În sensul prezentei decizii, o interconectare reprezintă conectarea directă a două sau a mai multor sisteme IT în scopul partajării datelor și a altor resurse informaționale (de exemplu, de comunicații) în mod unidirecțional sau multidirecțional.

32.

Un SIC tratează inițial orice sistem IT interconectat drept sursă nefiabilă și aplică măsuri de protecție pentru a controla schimbul de informații clasificate.

33.

Pentru toate interconectările unui SIC cu un alt sistem IT sunt respectate următoarele cerințe de bază:

(a)

cerințele legate de activități sau operaționale pentru astfel de interconectări sunt stabilite și aprobate de autoritățile competente;

(b)

interconectarea este supusă unui proces de gestionare a riscurilor și de acreditare și necesită aprobarea AAS competente; și

(c)

sunt puse în aplicare servicii de protecție a perimetrului (Boundary Protection Services, BPS) la periferia tuturor SIC.

34.

Nu se realizează interconectări între un SIC acreditat și o rețea neprotejată sau publică, cu excepția cazurilor în care SIC dispune de un BPS aprobat, care a fost instalat în acest scop între SIC și rețeaua neprotejată sau publică. Măsurile de securitate pentru astfel de interconectări sunt reexaminate de autoritatea de asigurare a informațiilor (AAI) competentă și sunt aprobate de AAS competentă.

Atunci când rețeaua neprotejată sau publică este utilizată numai ca suport și datele sunt criptate prin intermediul unui produs criptografic aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din prezenta decizie, o astfel de conexiune nu este considerată ca fiind o interconectare.

35.

Este interzisă interconectarea directă sau în cascadă a unui SIC acreditat să manipuleze informații TRES SECRET UE/EU TOP SECRET la rețele neprotejate sau publice.

Suporturile informatice de stocare

36.

Suporturile informatice de stocare sunt distruse în conformitate cu procedurile aprobate de autoritatea de securitate a SEAE.

37.

Suporturilor informatice de stocare sunt reutilizate, li se scade nivelul de clasificare sau sunt declasificate în conformitate cu Orientările SEAE privind scăderea nivelului de clasificare și declasificarea IUEC stabilite în temeiul articolului 8 alineatul (2) din prezenta decizie.

Situații de urgență

38.

Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentei decizii, procedurile specifice descrise în continuare pot fi aplicate, pentru o perioadă limitată, într-o situație de urgență, cum ar fi crizele, conflictele sau situațiile de război iminente sau efective sau în împrejurări operaționale excepționale.

39.

IUEC pot fi transmise prin intermediul unor produse criptografice aprobate pentru un nivel de clasificare inferior sau fără a fi criptate, cu consimțământul autorității competente, în cazul în care orice întârziere ar cauza un prejudiciu mult mai grav decât orice prejudiciu rezultat în urma divulgării materialului clasificat și dacă:

(a)

expeditorul și destinatarul nu dispun de echipamentele de criptare necesare sau nu dispun de niciun echipament de criptare; și

(b)

materialul clasificat nu poate fi transmis la timp prin alte mijloace.

40.

Informațiile clasificate transmise în împrejurările enunțate la punctul 39 nu poartă niciun marcaj și nicio indicație care să le distingă de informații care sunt neclasificate sau care pot fi protejate cu ajutorul unui produs de criptare disponibil. Destinatarilor le este notificat fără întârziere nivelul de clasificare, prin alte mijloace.

41.

Dacă se acționează în temeiul dispozițiilor de la punctul 39, se înaintează un raport ulterior Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și, prin intermediul acesteia, Comitetului de securitate al SEAE. În acest raport se vor preciza cel puțin expeditorul, destinatarul și inițiatorul fiecărei IUEC.

III.   FUNCȚII ȘI AUTORITĂȚI DE ASIGURARE A INFORMAȚIILOR

42.

În SEAE se stabilesc următoarele funcții în materie de AI. Aceste funcții nu necesită entități organizaționale unice. Acestora le revin mandate separate. Cu toate acestea, aceste funcții și responsabilitățile care le corespund pot fi grupate sau integrate în aceeași entitate organizațională sau distribuite în entități organizaționale diferite, cu condiția să fie evitate conflictele interne de interese sau de sarcini.

Autoritatea de asigurare a informațiilor (AAI)

43.

AAI este responsabilă cu:

(a)

elaborarea orientărilor de securitate privind AI și monitorizarea eficacității și pertinenței acestora;

(b)

protecția și gestionarea informațiilor tehnice privind produsele criptografice;

(c)

asigurarea faptului că măsurile AI selectate pentru protejarea IUEC respectă orientările relevante care reglementează eligibilitatea și selecția acestora;

(d)

asigurarea selectării produselor criptografice în conformitate cu orientările care reglementează eligibilitatea și selecția acestora;

(e)

coordonarea cursurilor de formare și sensibilizare în domeniul AI;

(f)

consultarea furnizorului de sistem, a actorilor din domeniul securității și a reprezentanților utilizatorilor cu privire la orientările de securitate privind AI; și

(g)

asigurarea disponibilității expertizei adecvate în cadrul subdomeniului de experți al Comitetului de securitate al SEAE pentru chestiuni legate de AI.

Autoritatea TEMPEST

44.

Autoritatea TEMPEST (AT) este responsabilă cu asigurarea conformității SIC cu politicile și orientările TEMPEST. Aceasta aprobă contramăsurile TEMPEST pentru instalațiile și produsele de protecție a IUEC până la un anumit nivel de clasificare în mediul lor operațional.

Autoritatea de aprobare criptografică (AAC)

45.

AAC este responsabilă de asigurarea conformității produselor criptografice cu orientările privind criptografierea aferente. Aceasta aprobă produse criptografice de protecție a IUEC până la un anumit nivel de clasificare în mediul lor operațional.

Autoritatea de distribuție criptografică (ADC)

46.

ADC este responsabilă cu:

(a)

gestionarea și evidența materialului criptografic al UE;

(b)

asigurarea aplicării unor proceduri adecvate și a stabilirii unor canale pentru evidența, manipularea securizată, păstrarea și distribuirea întregului material criptografic al UE; și

(c)

asigurarea transferului materialului criptografic al UE de la sau către persoanele sau serviciile care îl utilizează.

Autoritatea de acreditare în materie de securitate (AAS)

47.

AAS este responsabilă, pentru fiecare sistem, de:

(a)

asigurarea respectării de către SIC a orientărilor de securitate relevante, furnizarea unei declarații de aprobare a SIC în vederea manipulării IUEC până la un anumit nivel de clasificare în mediul lor operațional, stabilirea clauzelor și a condițiilor de acreditare, precum și a criteriilor pe baza cărora este necesară o reaprobare;

(b)

stabilirea unui proces de acreditare de securitate, în conformitate cu orientările relevante, care să precizeze în mod clar condițiile de aprobare a SIC aflate sub autoritatea sa;

(c)

definirea unei strategii de acreditare de securitate care să stabilească un grad de detaliere al procesului de acreditare proporțional cu nivelul de asigurare cerut;

(d)

examinarea și aprobarea documentației de securitate, inclusiv a declarațiilor privind gestionarea riscurilor și riscurile reziduale, a declarațiilor privind cerințele de securitate specifice sistemului (denumite în continuare „CSSS”), a documentației de verificare a aplicării securității și a procedurilor operaționale de securitate (denumite în continuare „SecOP”), și asigurarea conformității acestei documentații de securitate cu normele și orientările de securitate ale SEAE;

(e)

verificarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate în ceea ce privește SIC prin efectuarea sau finanțarea unor evaluări, inspecții sau reexaminări în materie de securitate;

(f)

definirea cerințelor de securitate (precum nivelul autorizării de securitate a personalului) pentru pozițiile sensibile în relație cu SIC;

(g)

susținerea alegerii unor produse criptografice și TEMPEST aprobate care sunt utilizate pentru asigurarea securității unui SIC;

(h)

aprobarea sau, după caz, participarea la aprobarea comună a interconectării unui SIC cu alte SIC; și

(i)

consultarea furnizorului de sistem, a actorilor din domeniul securității și a reprezentanților utilizatorilor cu privire la gestionarea riscurilor de securitate, în special a riscurilor reziduale, și la termenele și condițiile declarației de aprobare.

48.

AAS din cadrul SEAE este responsabilă de acreditarea tuturor SIC care funcționează în domeniul de competență al SEAE.

Consiliul de acreditare în probleme de securitate (CAS)

49.

Un CAS mixt este responsabil cu acreditarea SIC din domeniul de competență atât al AAS din cadrul SEAE, cât și al AAS din statele membre. Acesta este compus dintr-un reprezentant al AAS din fiecare stat membru, iar la lucrările sale participă un reprezentant al AAS din cadrul SGC și al Comisiei. Alte entități care dispun de puncte de conectare la un SIC sunt invitate să participe atunci când discuțiile privesc respectivul sistem.

CAS este prezidat de un reprezentant al AAS din cadrul SEAE. Acesta hotărăște prin consensul reprezentanților AAS ale instituțiilor, statelor membre și altor entități care au puncte de conectare la SIC. CAS înaintează Comitetului de securitate al SEAE rapoarte periodice cu privire la activitățile sale și îi notifică toate declarațiile de acreditare.

Autoritatea operațională de asigurare a informațiilor

50.

Autoritatea operațională însărcinată cu AI pentru fiecare sistem este responsabilă de:

(a)

elaborarea unei documentații de securitate, în conformitate cu orientările de securitate, în special a declarației privind cerințele de securitate specifice sistemului (CSSS), inclusiv a declarației privind riscurile reziduale, a procedurilor operaționale de securitate (SecOP) și a planului criptografic în cadrul procesului de acreditare a SIC;

(b)

participarea la selectarea și testarea măsurilor tehnice de securitate, ale dispozitivelor și programelor informatice specifice sistemului pentru a supraveghea punerea lor în aplicare și pentru a asigura faptul că acestea sunt instalate, configurate și întreținute în siguranță, în conformitate cu documentația de securitate relevantă;

(c)

participarea la selectarea măsurilor și dispozitivelor de securitate TEMPEST, dacă sunt necesare în cadrul CSSS, și asigurarea instalării și întreținerii acestora în siguranță în cooperare cu AT;

(d)

monitorizarea punerii în aplicare și a aplicării SecOP și, dacă este cazul, delegarea responsabilităților în materie de securitate operațională proprietarului sistemului;

(e)

gestionarea și manipularea produselor criptografice, asigurarea custodiei elementelor criptografice și a elementelor controlate și, dacă este cazul, asigurarea generării de variabile criptografice;

(f)

efectuarea unor analize, reexaminări și teste de securitate, în special pentru elaborarea rapoartelor relevante de evaluare a riscurilor, astfel cum solicită AAS;

(g)

organizarea unei formări privind AI specifice fiecărui SIC;

(h)

punerea în aplicare și utilizarea unor măsuri de securitate specifice fiecărui SIC.


ANEXA A V

SECURITATEA INDUSTRIALĂ

I.   INTRODUCERE

1.

Prezenta anexă conține dispoziții pentru punerea în aplicare a articolului 9 din anexa A. Aceasta cuprinde dispoziții generale în materie de securitate aplicabile entităților industriale sau de altă natură în cursul negocierilor anterioare încheierii contractelor și pe toată durata contractelor clasificate atribuite de SEAE.

2.

Autoritatea de securitate a SEAE aprobă orientări privind securitatea industrială în care sunt indicate în special cerințe detaliate referitoare la autorizările de securitate industrială (ASI), anexele de securitate, vizite, transmiterea și transportul IUEC.

II.   ELEMENTELE DE SECURITATE DINTR-UN CONTRACT CLASIFICAT

Ghidul clasificărilor de securitate (GCS)

3.

Înainte de a lansa o invitație de participare la licitație sau de a atribui un contract clasificat, SEAE, în calitate de autoritate contractantă, stabilește clasificarea de securitate a informațiilor care urmează să fie furnizate ofertanților și contractanților, precum și clasificarea de securitate a informațiilor care urmează să fie create de contractant. În acest scop, SEAE elaborează un GCS care trebuie folosit pentru executarea contractului.

4.

Pentru a se stabili clasificarea de securitate a diferitelor elemente ale unui contract clasificat, se aplică următoarele principii:

(a)

la pregătirea unui GCS, SEAE ia în considerare toate aspectele de securitate relevante, inclusiv clasificarea de securitate acordată informațiilor furnizate și aprobate în vederea utilizării în scopul contractului de către emitentul informațiilor;

(b)

nivelul general de clasificare al contractului nu poate să fie mai scăzut decât cel mai ridicat nivel de clasificare al oricăruia dintre elementele sale; și

(c)

atunci când este oportun, SEAE colaborează cu ANS/ASD ale statelor membre sau cu orice altă autoritate de securitate competentă vizată în cazul unor schimbări în ceea ce privește clasificarea informațiilor create de contractanți sau furnizate acestora în cursul executării contractului sau în cazul oricăror modificări ulterioare ale ghidului clasificărilor de securitate.

Anexa de securitate (AS)

5.

Cerințele de securitate specifice unui contract sunt descrise în AS. Atunci când este cazul, AS cuprinde GCS și constituie o parte integrantă a contractului sau a subcontractului clasificat.

6.

AS cuprinde dispoziții prin care se impune contractantului și/sau subcontractantului să respecte standardele minime prevăzute în prezenta decizie. Nerespectarea acestor standarde minime de securitate poate constitui un motiv suficient pentru rezilierea contractului.

Instrucțiuni de securitate referitoare la un program/proiect (ISP)

7.

În funcție de domeniul de aplicare al programelor sau al proiectelor care implică accesarea, manipularea sau păstrarea IUEC, pot fi elaborate instrucțiuni de securitate referitoare la un program/proiect (ISP) specific de către autoritatea contractantă desemnată să gestioneze respectivul program sau proiect. ISP necesită aprobarea de către ANS/ASD sau de către oricare altă autoritate de securitate competentă din statele membre participante la program/proiect și pot conține cerințe de securitate suplimentare.

III.   AUTORIZAREA DE SECURITATE INDUSTRIALĂ (ASI)

8.

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE solicită ANS/ASD sau altei autorități de securitate competente din statul membru vizat să acorde o ASI pentru a atesta că, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale, o entitate industrială sau de altă natură poate proteja IUEC la nivelul de clasificare adecvat (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET) în localurile proprii. Contractanților, subcontractanților și potențialilor contractanți sau subcontractanți nu le sunt furnizate IUEC și nici nu le sunt acordate drepturi de acces la acestea înainte ca SEAE să fi primit dovada unei ASI.

9.

Atunci când este cazul, SEAE, în calitate de autoritate contractantă, înștiințează ANS/ASD competentă sau orice altă autoritate de securitate competentă că este necesară o ASI, fie în etapa precontractuală, fie pentru executarea contractului. În etapa precontractuală, o ASI sau o ASP sunt necesare în cazul în care trebuie furnizate IUEC clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET pe parcursul procesului de licitare.

10.

SEAE, în calitate de autoritate contractantă, nu atribuie niciun contract clasificat unui ofertant selectat înainte de a fi primit confirmarea eliberării unei ASI corespunzătoare, dacă acesta este necesar, din partea ANS/ASD sau a oricărei alte autorități de securitate competente a statului membru în care este înregistrat contractantul sau subcontractantul respectiv.

11.

SEAE, în calitate de autoritate contractantă, solicită ANS/ASD sau oricărei alte autorități de securitate competente care a eliberat o ASI să îi comunice eventualele informații nefavorabile care afectează ASI. În cazul subcontractelor, ANS/ASD sau orice altă autoritate de securitate competentă este informată în mod corespunzător.

12.

Retragerea unei ASI de către ANS/ASD sau de către orice altă autoritate de securitate competentă constituie un motiv suficient pentru ca SEAE, în calitate de autoritate contractantă, să rezilieze un contract clasificat sau să excludă un ofertant din competiție.

IV.   Autorizările de securitate a personalului (ASP) pentru personalul contractanților

13.

Toți membrii personalului contractanților care au nevoie de acces la IUEC clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior dețin o autorizare de securitate corespunzătoare, iar accesul acestora la informații este determinat de necesitatea de a cunoaște. Pentru accesul la IUEC clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED nu este necesară o ASP, însă există necesitatea de cunoaște.

14.

Cererile de ASP pentru personalul unui contractant se înaintează ANS/ASD responsabilă pentru entitatea respectivă.

15.

SEAE le pune în vedere contractanților care doresc să angajeze un resortisant al unui stat terț într-un post care presupune accesul la IUEC că este de responsabilitatea ANS/ASD a statului membru în care își are sediul și este înregistrat angajatorul să stabilească dacă persoanei respective i se poate acorda accesul la astfel de informații, în conformitate cu prezenta decizie, și să confirme că înainte de acordarea unui astfel de acces este necesar să se fi obținut consimțământul emitentului.

V.   CONTRACTE ȘI SUBCONTRACTE CLASIFICATE

16.

Atunci când IUEC sunt furnizate unui ofertant în etapa precontractuală, invitația de participare la licitație conține o dispoziție prin care ofertanții care nu depun o ofertă sau care nu sunt selectați sunt obligați să restituie toate documentele clasificate într-un termen specificat.

17.

Odată ce a fost atribuit un contract sau un subcontract clasificat, SEAE, în calitate de autoritate contractantă, notifică ANS/ASD sau oricărei alte autorități de securitate competente de care ține contractantul sau subcontractantul respectiv dispozițiile în materie de securitate ale contractului clasificat.

18.

În cazul rezilierii sau al ajungerii la termen a acestor contracte, SEAE, în calitate de autoritate contractantă (și/sau ANS/ASD sau orice altă autoritate de securitate competentă, după cum este necesar, în cazul subcontractelor) notifică de îndată acest lucru ANS/ASD sau oricărei alte autorități de securitate competente a statului membru în care este înregistrat contractantul sau subcontractantul.

19.

În general, contractantul sau subcontractantul are obligația de a înapoia autorității contractante, la rezilierea sau la ajungerea la termen a contractului sau a subcontractului clasificat, toate IUEC pe care le deține.

20.

Dispozițiile specifice privind distrugerea IUEC în timpul executării contractului sau la rezilierea ori ajungerea la termen a acestuia sunt prevăzute în AS.

21.

În cazul în care contractantul sau subcontractantul este autorizat să păstreze IUEC după rezilierea sau ajungerea la termen a unui contract, standardele minime cuprinse în prezenta decizie sunt respectate în continuare, iar confidențialitatea IUEC este protejată de către contractant sau subcontractant.

22.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească contractantul pentru a putea subcontracta sunt menționate în invitația de participare la licitație și în contract.

23.

Un contractant obține permisiunea SEAE, în calitate de autoritate contractantă, înainte de a subcontracta părți ale unui contract clasificat. Nu se atribuie subcontracte entităților industriale sau de altă natură înregistrate într-un stat care nu este membru al UE și care nu a încheiat un acord privind securitatea informațiilor cu UE.

24.

Contractantul este responsabil pentru asigurarea faptului că toate activitățile de subcontractare sunt întreprinse în conformitate cu standardele minime prevăzute în prezenta decizie și nu furnizează IUEC unui subcontractant fără consimțământul prealabil scris al autorității contractante.

25.

În ceea ce privește IUEC create sau manipulate de contractant sau de subcontractant, drepturile care îi revin emitentului sunt exercitate de către autoritatea contractantă.

VI.   VIZITE PRIVIND CONTRACTELE CLASIFICATE

26.

În cazul în care SEAE, contractanții sau subcontractanții necesită acces reciproc la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET în incintele lor respective în scopul executării unui contract clasificat, vizitele sunt organizate în colaborare cu ANS/ASD sau cu orice altă autoritate de securitate competentă implicată. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ANS/ASD de a conveni asupra unei proceduri prin care, în cadrul unor proiecte specifice, astfel de vizite pot fi organizate direct.

27.

Accesul vizitatorilor la IUEC legate de contractul cu SEAE se acordă pe baza deținerii unei ASP corespunzătoare și a respectării principiului necesității de a cunoaște.

28.

Vizitatorilor li se acordă accesul numai la IUEC legate de scopul vizitei.

VII.   TRANSMITEREA ȘI TRANSPORTUL IUEC

29.

În ceea ce privește transmiterea IUEC prin mijloace electronice, se aplică dispozițiile relevante ale articolului 8 din anexa A și ale anexei A IV.

30.

În ceea ce privește transportul IUEC, se aplică dispozițiile relevante din anexa A III, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale.

31.

Pentru transportul ca marfă al materialelor clasificate se aplică următoarele principii la stabilirea măsurilor de securitate:

(a)

se garantează securitatea în toate etapele transportului, de la punctul de plecare și până la destinația finală;

(b)

nivelul de protecție acordat unui transport se stabilește în funcție de materialul cu cel mai înalt nivel de clasificare transportat;

(c)

pentru societățile care asigură transportul se obține o ASI de nivel corespunzător dacă activitatea de transport presupune și depozitarea informațiilor clasificate în localurile contractanților. În toate cazurile, personalul care se ocupă de transportul respectiv deține autorizări de securitate corespunzătoare, în conformitate cu anexa A I;

(d)

înaintea oricărei deplasări transfrontaliere a materialelor clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau SECRET UE/EU SECRET, expeditorul întocmește un plan de transport care trebuie aprobat de SEAE împreună cu, atunci când este cazul, ANS/ASD ale expeditorului și ale destinatarului sau cu orice altă autoritate de securitate competentă implicată;

(e)

transporturile se realizează, în măsura posibilului, pe rute directe și se finalizează cât de rapid o permit circumstanțele;

(f)

atunci când este posibil, ar trebui să se aleagă numai rute care trec prin state membre. Rutele care trec prin alte state decât statele membre ar trebui alese numai cu autorizația SEAE sau a oricărei alte autorități de securitate competente atât din statul expeditorului, cât și din cel al destinatarului.

VIII.   TRANSFERUL IUEC CĂTRE CONRACTANȚII AFLAȚI ÎN STATE TERȚE

32.

IUEC sunt transferate contractanților și subcontractanților aflați în state terțe care sunt părți la un acord de securitate în vigoare semnat cu UE, în conformitate cu măsurile de securitate convenite între SEAE, în calitate de autoritate contractantă, și ANS/ASD din statul terț în care este înregistrat contractantul.

IX.   MANIPULAREA ȘI PĂSTRAREA INFORMAȚIILOR CLASIFICATE RESTREINT UE/EU RESTRICTED

33.

SEAE, în calitate de autoritate contractantă, în colaborare cu, după caz, ANS/ASD a statului membru, are dreptul să efectueze vizite în localurile contractanților/subcontractanților în temeiul clauzelor contractuale, în scopul de a verifica dacă s-au aplicat măsurile de securitate relevante pentru protecția IUEC la nivelul RESTREINT UE/EU RESTRICTED, astfel cum se prevede în contract.

34.

În măsura în care este necesar în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative naționale, ASN/ASD sau orice altă autoritate de securitate competentă este înștiințată de SEAE, în calitate de autoritate contractantă, cu privire la contractele sau subcontractele care conțin informații clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED.

35.

În cazul contractelor atribuite de SEAE care conțin informații clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED, contractanții sau subcontractanții și personalul acestora nu au obligația de a deține ASI sau ASP.

36.

SEAE, în calitate de autoritate contractantă, analizează răspunsurile la invitațiile de participare la licitații pentru contractele care necesită accesul la informații clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED, fără a aduce atingere niciunei cerințe referitoare la ASI sau la ASP care poate exista în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative naționale.

37.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească contractantul pentru a putea subcontracta sunt conforme cu punctele 22-24.

38.

Atunci când contractul prevede manipularea unor informații clasificate RESTREINT UE/EU RESTRICTED într-un SIC operat de un contractant, SEAE, în calitate de autoritate contractantă, se asigură că în contract sau în eventuale subcontracte se specifică cerințele tehnice și administrative necesare în ceea ce privește acreditarea SIC, proporționale cu riscurile evaluate, luându-se în considerare toți factorii relevanți. Domeniul de acreditare al unui astfel de SIC este convenit de autoritatea contractantă cu ANS/ASD competentă.

ANEXA A VI

SCHIMBUL DE INFORMAȚII CLASIFICATE CU STATE TERȚE ȘI ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE

I.   INTRODUCERE

1.

Prezenta anexă conține dispoziții pentru punerea în aplicare a articolului 10 din anexa A.

II.   CADRE CARE REGLEMENTEAZĂ SCHIMBUL DE INFORMAȚII CLASIFICATE

2.

SEAE poate schimba IUEC cu state terțe sau cu organizații internaționale în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din anexa A.

Pentru sprijinirea ÎR în îndeplinirea responsabilităților stabilite la articolul 218 din TFUE:

(a)

departamentul geografic sau tematic relevant din cadrul SEAE stabilește, în consultare cu Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE, după caz, necesitatea unui schimb de IUEC pe termen lung cu statul terț sau cu organizația internațională în cauză;

(b)

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE transmite ÎR, după caz, în consultare cu departamentul geografic relevant din cadrul SEAE proiectele de texte care urmează să fie propuse Consiliului în temeiul articolului 218 alineatele (3), (5) și (6) din TFUE;

(c)

Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE sprijină ÎR în desfășurarea negocierilor;

(d)

în ceea ce privește acordurile sau înțelegerile cu state terțe privind participarea acestora la operațiile PSAC de gestionare a crizelor, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (c) din anexa A, SEAE oferă asistență ÎR referitor la propunerile care urmează să fie transmise Consiliului în conformitate cu articolul 218 alineatul (3), (5) și (6) din TFUE și sprijină ÎR în desfășurarea negocierilor.

3.

Atunci când în acordurile privind securitatea informațiilor se prevede că Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și autoritatea de securitate competentă a statului terț sau a organizației internaționale în cauză trebuie să convină asupra unor modalități tehnice de punere în aplicare, respectivele modalități țin seama de nivelul de protecție prevăzut de regulamentele, structurile și procedurile de securitate existente în statul terț sau în cadrul organizației internaționale în cauză. Direcția responsabilă de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE se coordonează cu Direcția de securitate din cadrul Direcției Generale Resurse Umane și Securitate a Comisiei și cu Biroul de securitate al Secretariatului General al Consiliului în ceea ce privește astfel de modalități.

4.

Atunci când există o necesitate pe termen lung ca SEAE să schimbe informații clasificate, în principiu cel mult la nivelul RESTREINT UE/EU RESTRICTED, cu un stat terț sau cu o organizație internațională și când s-a stabilit că partea în cauză nu deține un sistem de securitate suficient de dezvoltat care să îi permită încheierea unui acord privind securitatea informațiilor, ÎR poate, după ce a primit avizul favorabil unanim al Comitetului de securitate al SEAE, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din prezenta decizie, să încheie un acord administrativ cu autoritățile de securitate competente ale statului terț sau ale organizației internaționale în cauză.

5.

Nu se efectuează niciun schimb de IUEC prin mijloace electronice cu un stat terț sau cu o organizație internațională, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut în mod explicit în acordul privind securitatea informațiilor sau în acordul administrativ.

6.

În temeiul unui acord administrativ privind schimbul de informații clasificate, SEAE și statul terț sau organizația internațională desemnează fiecare un registru ca principal punct de intrare și de ieșire a informațiilor clasificate care fac obiectul schimbului. Pentru SEAE, acesta va fi registrul central al SEAE.

7.

În general, acordurile administrative iau forma unui schimb de scrisori.

III.   VIZITE DE EVALUARE

8.

Vizitele de evaluare menționate la articolul 17 din prezenta decizie sunt efectuate de comun acord cu statul terț sau cu organizația internațională în cauză; ele vizează:

(a)

cadrul de reglementare aplicabil pentru protecția informațiilor clasificate;

(b)

eventualele particularități ale actelor cu putere de lege, ale normelor administrative, ale politicilor sau ale procedurilor în materie de securitate din statul terț sau din organizația internațională care pot avea un impact asupra nivelului maxim de informații clasificate care pot fi schimbate;

(c)

măsurile și procedurile de securitate în vigoare pentru protecția informațiilor clasificate; și

(d)

procedurile pentru acordarea autorizării de securitate pentru nivelul de clasificare al IUEC care urmează să fie comunicate.

9.

Nu se efectuează niciun schimb de IUEC înainte ca vizita de evaluare să fi fost efectuată și ca nivelul la care informațiile clasificate pot fi schimbate între părți să fi fost stabilit, pe baza echivalenței nivelului de protecție care va fi atribuit informațiilor respective.

Dacă, în așteptarea acestei vizite de evaluare, ÎR este informat cu privire la existenta unor motive excepționale sau urgente pentru schimbul de informații clasificate, autoritatea de securitate a SEAE:

(a)

solicită, în primul rând, consimțământul scris al emitentului, pentru a stabili că nu există obiecții cu privire la comunicarea informațiilor;

(b)

poate hotărî comunicarea informațiilor, cu condiția să se fi obținut avizul favorabil unanim al statelor membre, astfel cum sunt reprezentate în Comitetul de securitate al SEAE.

Dacă SEAE nu poate stabili cine este emitentul, autoritatea de securitate a SEAE își asumă responsabilitatea emitentului după obținerea avizului favorabil unanim al Comitetului de securitate al SEAE.

IV.   COMPETENȚA DE A COMUNICA IUEC CĂTRE STATE TERȚE SAU ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE

10.

Atunci când pentru schimbul de informații clasificate cu un stat terț sau cu o organizație internațională există un cadru în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din anexa A, decizia ca SEAE să comunice IUEC unui stat terț sau unei organizații internaționale este adoptată de autoritatea de securitate a SEA.

11.

Dacă SEAE nu este emitentul informațiilor clasificate care urmează a fi comunicate, și nici al materialelor-sursă pe care aceste informații le-ar putea conține, autoritatea de securitate a SEAE solicită, mai întâi, consimțământul scris al emitentului, în scopul de a stabili că nu există obiecții cu privire la comunicarea informațiilor respective. Dacă SEAE nu poate stabili cine este emitentul, autoritatea de securitate a SEAE își asumă responsabilitatea emitentului după obținerea avizului favorabil unanim al statelor membre, astfel cum sunt reprezentate în Comitetul de securitate al SEAE.

V.   COMUNICAREA AD-HOC EXCEPȚIONALĂ A IUEC

12.

Atunci când nu există niciunul dintre cadrele menționate la articolul 10 alineatul (1) din anexa A și când interesele UE sau interesele unuia sau mai multor state membre ale UE impun comunicarea de IUEC din motive politice, operaționale sau urgente, IUEC pot fi comunicate, în mod excepțional, unui stat terț sau unei organizații internaționale după întreprinderea următoarelor acțiuni.

După ce s-a asigurat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctul 11 de mai sus, autoritatea de securitate a SEAE:

(a)

în măsura posibilului, verifică împreună cu autoritățile de securitate ale statului terț sau ale organizației internaționale în cauză dacă reglementările, structurile și procedurile de securitate ale acestora sunt astfel concepute încât garantează faptul că IUEC comunicate vor fi protejate la standarde la fel de stricte precum cele stabilite de prezenta decizie;

(b)

invită Comitetul de securitate al SEAE să formuleze, pe baza informațiilor disponibile, un aviz privind încrederea care poate fi acordată reglementărilor, structurilor și procedurilor de securitate ale statului terț sau ale organizației internaționale căreia urmează să îi fie comunicate IUEC;

(c)

poate hotărî comunicarea informațiilor, cu condiția să se fi obținut avizul favorabil unanim al statelor membre, astfel cum sunt reprezentate în Comitetul de securitate al SEAE.

13.

Dacă nu există niciunul dintre cadrele menționate la articolul 10 alineatul (1) din anexa A, partea terță în cauză se angajează, în scris, să protejeze IUEC în mod corespunzător.

Apendicele A

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)

„acreditare” reprezintă procesul care duce la o declarație formală a autorității de acreditare în materie de securitate (AAS), potrivit căreia un sistem deține aprobarea de a funcționa cu un nivel de clasificare definit, într-un anumit mod de securitate, în mediul său operațional și la un nivel de risc acceptabil, pe baza premisei că a fost pus în aplicare un set aprobat de măsuri de securitate de ordin tehnic, fizic, organizațional și procedural;

(b)

„activ” înseamnă orice reprezintă o valoare pentru o organizație, pentru activitățile sale și pentru continuitatea acestora, inclusiv resursele informaționale care sprijină misiunea organizației;

(c)

„autorizație de acces la IUEC” înseamnă o autorizație din partea autorității de securitate a SEAE care este obținută în conformitate cu prezenta decizie în urma eliberării unei ASP de către autoritățile competente ale unui stat membru și care certifică faptul că, cu condiția stabilirii necesității de a cunoaște, unei persoane îi poate fi acordat accesul la IUEC până la un nivel precizat (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau superior), până la o anumită dată, în conformitate cu articolul 2 din anexa A I;

(d)

„încălcare” înseamnă o acțiune sau o omisiune a unei persoane care contravine normelor de securitate prevăzute în prezenta decizie și/sau politicilor sau orientărilor în materie de securitate care stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia;

(e)

„ciclu de viață al SIC” înseamnă întreaga durată a existenței unui SIC, care include inițierea, conceperea, planificarea, analiza cerințelor, proiectarea, dezvoltarea, testarea, implementarea, utilizarea, mentenanța și dezafectarea;

(f)

„contract clasificat” înseamnă un contract încheiat de SEAE cu un contractant pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, a cărui executare necesită sau implică accesul la IUEC sau crearea acestora;

(g)

„subcontract clasificat” înseamnă un contract încheiat de un contractant al SEAE cu un alt contractant (respectiv, subcontractantul) pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, a cărui executare necesită sau implică accesul la IUEC sau crearea acestora;

(h)

„sistem informatic și de comunicații” (SIC) înseamnă orice sistem care permite manipularea informațiilor în format electronic. Un sistem informatic și de comunicații cuprinde toate activele necesare în vederea funcționării, inclusiv infrastructura, organizarea, personalul și resursele informaționale;

(i)

„compromitere a IUEC” înseamnă divulgarea totală sau parțială a IUEC unor persoane sau entități neautorizate – a se vedea articolul 9 alineatul (2);

(j)

„contractant” înseamnă o persoană fizică sau juridică care are capacitatea juridică de a încheia contracte;

(k)

„produse criptografice” înseamnă algoritmii criptografici, modulele criptografice hardware și software și produsele care cuprind modalitățile de instalare și documentația aferentă, precum și materialul cu chei criptografice;

(l)

„operație PSAC” înseamnă o operație militară sau civilă de gestionare a crizelor în temeiul titlului V capitolul 2 din TUE;

(m)

„declasificare” înseamnă eliminarea oricărei clasificări de securitate;

(n)

„apărare în profunzime” înseamnă aplicarea unei game de măsuri de securitate organizate pe niveluri de apărare multiple;

(o)

„autoritate de securitate desemnată” (ASD) înseamnă o autoritate care răspunde în fața autorității naționale de securitate (ANS) a unui stat membru, însărcinată să comunice entităților industriale sau de altă natură politica națională în materie de securitate industrială și să ofere indicații și asistență pentru punerea în aplicare a acesteia. Atribuțiile ASD pot fi îndeplinite de ANS sau de orice altă autoritate competentă;

(p)

„document” înseamnă orice informație înregistrată, indiferent de forma sau caracteristicile sale fizice;

(q)

„scădere a nivelului de clasificare” înseamnă atribuirea unui nivel de clasificare de securitate inferior celui anterior;

(r)

„informații UE clasificate” (IUEC) înseamnă orice informații sau materiale desemnate ca atare printr-o clasificare de securitate a UE, a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre – a se vedea articolul 2 litera (f);

(s)

„autorizare de securitate industrială” (ASI) înseamnă o decizie administrativă a ANS sau ASD conform căreia, în ceea ce privește securitatea, un local poate oferi un nivel de protecție adecvat IUEC clasificate cu un anumit nivel de clasificare a securității, iar personalul său care are nevoie de acces la IUEC deține autorizarea de securitate în acest sens și a fost informat cu privire la cerințele relevante de securitate necesare pentru a avea acces la IUEC și a le proteja;

(t)

„manipulare” a IUEC înseamnă toate acțiunile posibile al căror obiect îl pot face IUEC de-a lungul ciclului lor de viață. Aceasta cuprinde crearea, prelucrarea, transportul, scăderea nivelului de clasificare, declasificarea și distrugerea. În relație cu SIC, aceasta cuprinde, de asemenea, colectarea, afișarea, transmiterea și păstrarea;

(u)

„deținător” înseamnă o persoană autorizată corespunzător cu privire la care s-a stabilit necesitatea de a cunoaște, care se află în posesia unei informații UE clasificate și, în consecință, răspunde de protecția acesteia;

(v)

„entitate industrială sau de altă natură” înseamnă o entitate implicată în livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii; Aceasta poate fi o entitate care desfășoară activități în domeniul industriei, al comerțului, al serviciilor, al științei, al cercetării, al educației sau al dezvoltării sau o persoană care desfășoară activități independente.

(w)

„securitate industrială” înseamnă aplicarea de măsuri în vederea asigurării protecției IUEC de către contractanți și subcontractanți în cursul negocierilor anterioare încheierii contractelor și pe toată durata contractelor clasificate – a se vedea articolul 9 alineatul (1) din anexa A;

(x)

„asigurare a informațiilor” (AI) în domeniul sistemelor informatice și de comunicații înseamnă încrederea în faptul că aceste sisteme vor proteja informațiile pe care le manipulează și că ele vor funcționa așa cum trebuie, când trebuie și sub controlul unor utilizatori legitimi. O AI eficace asigură grade adecvate de confidențialitate, integritate, disponibilitate, nerepudiere și autenticitate. AI se bazează pe un proces de gestionare a riscurilor – a se vedea articolul 8 alineatul (1) din anexa A;

(y)

„interconectare” înseamnă, în sensul prezentei decizii, conectarea directă a două sau a mai multor sisteme IT în scopul partajării datelor și a altor resurse informaționale (de exemplu, de comunicații) în mod unidirecțional sau multidirecțional – a se vedea anexa A IV punctul 31;

(z)

„gestionarea informațiilor clasificate” înseamnă aplicarea unor măsuri administrative pentru a controla IUEC pe durata ciclului lor de viață în vederea completării măsurilor prevăzute la articolele 5, 6 și 8, contribuindu-se astfel la descurajarea, detectarea și remedierea compromiterii sau pierderii deliberate sau accidentale de astfel de informații. Aceste măsuri se referă, în special, la crearea, înregistrarea, copierea, traducerea, transportul, manipularea, păstrarea și distrugerea IUEC – a se vedea articolul 7 alineatul (1) din anexa A.

(aa)

„material” înseamnă orice document sau orice parte dintr-un aparat ori echipament deja fabricat sau în curs de fabricație;

(bb)

„emitent” înseamnă instituția, agenția sau organul UE, statul membru, statul terț sau organizația internațională sub a cărei autoritate s-au creat și/sau introdus în structurile UE informații clasificate;

(cc)

„securitate a personalului” înseamnă aplicarea unor măsuri menite să asigure faptul că accesul la IUEC este acordat numai persoanelor:

în cazul cărora există necesitatea de a cunoaște;

care, pentru accesul la informații clasificate CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau la un nivel superior, au primit autorizarea de securitate pentru nivelul relevant sau sunt autorizate în alt mod corespunzător în temeiul funcțiilor deținute în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale; și

care au fost informate cu privire la responsabilitățile care le revin –

în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din anexa A;

(dd)

„autorizare de securitate a personalului” (ASP) pentru accesul la IUEC înseamnă o declarație a unei autorități competente a unui stat membru făcută după încheierea unei investigații de securitate efectuate de autoritățile competente ale unui stat membru, care certifică faptul că, cu condiția stabilirii necesității de a cunoaște, unei persoane îi poate fi acordat accesul la IUEC până la un nivel precizat (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau superior), până la o anumită dată; se consideră că persoana astfel descrisă „deține o autorizare de securitate”;

(ee)

„certificare a autorizării de securitate a personalului” (CASP) înseamnă un certificat eliberat de o autoritate competentă care stabilește că o persoană deține o autorizare de securitate și o ASP valabilă sau o autorizație de acces la IUEC emisă de directorul Direcției responsabile de securitatea sediului și de securitatea informațiilor SEAE și care indică nivelul IUEC la care este permis accesul persoanei respective (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau superior), data de valabilitate a ASP relevante și data de expirare a certificării;

(ff)

„securitate fizică” înseamnă aplicarea unor măsuri de protecție fizică și tehnică în vederea descurajării accesului neautorizat la IUEC – a se vedea articolul 6 din anexa A;

(gg)

„instrucțiuni de securitate referitoare la un program/proiect” (ISP) înseamnă o listă de proceduri de securitate care sunt aplicate unui program/proiect specific în scopul standardizării procedurilor de securitate. Acestea pot fi revizuite pe parcursul programului/proiectului.

(hh)

„înregistrare” înseamnă aplicarea unor proceduri prin care se înregistrează ciclul de viață al informațiilor, inclusiv diseminarea și distrugerea acestora – a se vedea punctul 21 din anexa A III;

(ii)

„riscuri reziduale” înseamnă riscuri care persistă după punerea în aplicare a măsurilor de securitate, având în vedere că nu toate amenințările sunt contracarate și că nu toate vulnerabilitățile pot fi eliminate;

(jj)

„riscuri” înseamnă posibilitatea ca o anumită amenințare să exploateze vulnerabilitățile interne și externe ale unei organizații sau ale oricăruia dintre sistemele pe care aceasta le utilizează și, în consecință, să cauzeze un prejudiciu organizației și activelor sale corporale sau necorporale. Riscurile se măsoară sub forma combinației dintre probabilitatea materializării amenințărilor și impactul acestora.

(kk)

„acceptare a riscurilor” înseamnă decizia de a accepta, după tratarea riscurilor, existența în continuare a unui risc rezidual;

(ll)

„evaluare a riscurilor” înseamnă identificarea amenințărilor și a vulnerabilităților și efectuarea analizei riscurilor conexe, și anume analiza probabilității și a impactului;

(mm)

„comunicare a riscurilor” cuprinde sensibilizarea comunităților de utilizatori ai SIC la riscuri, informarea autorităților de aprobare cu privire la aceste riscuri și raportarea lor către autoritățile operaționale;

(nn)

„proces de gestionare a riscurilor” înseamnă întregul proces de identificare, control și reducere la minimum a evenimentelor incerte care pot afecta securitatea unei organizații sau a oricăruia dintre sistemele pe care aceasta le folosește. Acoperă ansamblul activităților legate de riscuri, inclusiv evaluarea, tratarea, acceptarea și comunicarea;

(oo)

„tratare a riscurilor” constă în atenuarea, eliminarea sau reducerea (prin combinarea adecvată a măsurilor de ordin tehnic, fizic, organizațional sau procedural), transferul sau monitorizarea riscurilor;

(pp)

„anexă de securitate” (AS) înseamnă un set de condiții contractuale speciale emis de autoritatea contractantă, care este parte integrantă din orice contract clasificat care implică accesul la IUEC sau crearea de IUEC și care identifică cerințele de securitate sau elementele contractului care necesită protecție de securitate – a se vedea secțiunea II din anexa A V;

(qq)

„ghid al clasificărilor de securitate” (GCS) înseamnă un document care descrie elementele clasificate ale unui program sau contract, precizând nivelurile aplicabile de clasificare de securitate. GCS poate fi extins pe toată durata programului sau a contractului respectiv, iar informațiile pot face obiectul unei reclasificări sau al unei scăderi a nivelului de securitate. Atunci când există, GCS face parte din AS – a se vedea secțiunea II din anexa A V;

(rr)

„investigație de securitate” înseamnă procedurile de investigare derulate de autoritatea competentă a unui stat membru, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale ale statului membru în cauză, în vederea obținerii asigurării că nu există informații defavorabile cunoscute care ar putea să împiedice o persoană să beneficieze de o ASP națională sau UE în vederea accesului la IUEC până la un nivel precizat (CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL sau superior);

(ss)

„proceduri operaționale de securitate” (SecOP) înseamnă descrierea modului de punere în aplicare a politicii de securitate care urmează să fie adoptat, descrierea procedurilor operaționale care trebuie respectate și descrierea responsabilităților care revin personalului;

(tt)

„informații sensibile neclasificate” înseamnă informațiile sau materialele pe care SEAE trebuie să le protejeze ca urmare a obligațiilor juridice stabilite prin tratate sau prin actele adoptate pentru punerea în aplicare a acestora și/sau ca urmare a caracterului lor sensibil. Informațiile sensibile neclasificate includ, fără a se limita la acestea, informațiile sau materialele care fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional, astfel cum sunt menționate la articolul 339 din TFUE, informațiile care fac obiectul intereselor protejate în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1), citit în coroborare cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și datele cu caracter personal care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2018/1725.

(uu)

„declarație privind cerințele de securitate specifice sistemului” (CSSS) înseamnă un set obligatoriu de principii de securitate care trebuie respectate și de cerințe de securitate detaliate care trebuie puse în aplicare, subiacent procesului de certificare și acreditare a SIC;

(vv)

„TEMPEST” înseamnă investigarea, studiul și controlul emisiilor electromagnetice compromițătoare și măsurile de eliminare a acestora;

(ww)

„amenințare” înseamnă o cauză potențială a unui incident nedorit care poate aduce prejudicii unei organizații sau oricăruia dintre sistemele pe care aceasta le folosește; amenințările pot fi accidentale sau deliberate (rău intenționate) și sunt caracterizate prin elemente amenințătoare, ținte potențiale și metode de atac.

(xx)

„vulnerabilitate” înseamnă un punct slab de orice natură care poate fi exploatat de una sau mai multe amenințări. Vulnerabilitatea poate fi o omisiune sau se poate referi la un punct slab în cadrul controalelor, din punctul de vedere al rigurozității, exhaustivității sau omogenității acestora, și poate fi de ordin tehnic, procedural, fizic, organizațional sau operațional.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).


Apendicele B

Echivalența clasificărilor de securitate

UE

TRES SECRET UE/EU TOP SECRET

SECRET UE/EU SECRET

CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL

RESTREINT UE/EU RESTRICTED

EURATOM

EURA TOP SECRET

EURA SECRET

EURA CONFIDENTIAL

EURA RESTRICTED

Belgia

Très Secret (Loi 11.12.1998)

Zeer Geheim (Wet 11.12.1998)

Secret (Loi 11.12.1998)

Geheim (Wet 11.12.1998)

Confidentiel (Loi 11.12.1998)

Vertrouwelijk (Wet 11.12.1998)

Nota  (1) de mai jos

Bulgaria

Cтpoгo ceкретно

Ceкретно

Поверително

За служебно ползване

Republica Cehă

Přísně tajné

Tajné

Důvěrné

Vyhrazené

Danemarca

YDERST HEMMELIGT

HEMMELIGT

FORTROLIGT

TIL TJENESTEBRUG

Germania

STRENG GEHEIM

GEHEIM

VS (2) — VERTRAULICH

VS — NUR FÜR DEN DIENSTGEBRAUCH

Estonia

Täiesti salajane

Salajane

Konfidentsiaalne

Piiratud

Irlanda

Top Secret

Secret

Confidential

Restricted

Grecia

Άκρως Απόρρητο

Abr: ΑΑΠ

Απόρρητο

Abr: (ΑΠ)

Εμπιστευτικό

Αbr: (ΕΜ)

Περιορισμένης Χρήσης

Abr: (ΠΧ)

Spania

SECRETO

RESERVADO

CONFIDENCIAL

DIFUSIÓN LIMITADA

Franța

TRÈS SECRET

TRÈS SECRET DÉFENSE (3)

SECRET

SECRET DÉFENSE  (3)

CONFIDENTIEL DÉFENSE  (3) ,  (4)

Nota  (5) de mai jos

Croația

VRLO TAJNO

TAJNO

POVJERLJIVO

OGRANIČENO

Italia

Segretissimo

Segreto

Riservatissimo

Riservato

Cipru

Άκρως Απόρρητο

Αbr: (AΑΠ)

Απόρρητο

Αbr: (ΑΠ)

Εμπιστευτικό

Αbr: (ΕΜ)

Περιορισμένης Χρήσης

Αbr: (ΠΧ)

Letonia

Sevišķi slepeni

Slepeni

Konfidenciāli

Dienesta vajadzībām

Lituania

Visiškai slaptai

Slaptai

Konfidencialiai

Riboto naudojimo

Luxemburg

Très Secret Lux

Secret Lux

Confidentiel Lux

Restreint Lux

Ungaria

„Szigorúan titkos!”

„Titkos!”

„Bizalmas!”

„Korlátozott terjesztésű!”

Malta

L-Ogħla Segretezza

Top Secret

Sigriet

Secret

Kunfidenzjali

Confidential

Ristrett

Restricted  (6)

Țările de Jos

Stg. ZEER GEHEIM

Stg. GEHEIM

Stg. CONFIDENTIEEL

Dep. VERTROUWELIJK

Austria

Streng Geheim

Geheim

Vertraulich

Eingeschränkt

Polonia

Ściśle Tajne

Tajne

Poufne

Zastrzeżone

Portugalia

Muito Secreto

Secreto

Confidencial

Reservado

România

Strict secret de importanță deosebită

Strict secret

Secret

Secret de serviciu

Slovenia

STROGO TAJNO

TAJNO

ZAUPNO

INTERNO

Slovacia

Prísne tajné

Tajné

Dôverné

Vyhradené

Finlanda

ERITTÄIN SALAINEN

YTTERST HEMLIG

SALAINEN

HEMLIG

LUOTTAMUKSELLINEN

KONFIDENTIELL

KÄYTTÖ RAJOITETTU

BEGRÄNSAD TILLGÅNG

Suedia

Kvaliciferat hemlig

Hemlig

Konfidentiell

Begränsat hemlig


(1)  „Diffusion Restreinte/Beperkte Verspreiding” nu este o clasificare de securitate în Belgia. Belgia manipulează și protejează informațiile „RESTREINT UE/EU RESTRICTED” într-un mod care nu este mai puțin strict decât cel prevăzut în standardele și procedurile descrise în normele de securitate ale Consiliului Uniunii Europene.

(2)  Germania: VS = Verschlusssache.

(3)  Informațiile generate de Franța înainte de 1 iulie 2021 și clasificate „TRÈS SECRET DÉFENSE”, „SECRET DÉFENSE” sau „CONFIDENTIEL DÉFENSE” sunt manipulate și protejate în continuare la un nivel echivalent cu „TRÈS SECRET UE/EU TOP SECRET”, „SECRET UE/EU SECRET” și, respectiv, „CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL”.

(4)  Franța manipulează și protejează informațiile „CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL” în conformitate cu măsurile de securitate franceze pentru protejarea informațiilor „SECRET”.

(5)  Franța nu utilizează clasificarea „RESTREINT” în sistemul său național. Franța manipulează și protejează informațiile „RESTREINT UE/EU RESTRICTED” într-un mod care nu este mai puțin strict decât cel prevăzut în standardele și procedurile descrise în normele de securitate ale Consiliului Uniunii Europene.

(6)  În ceea ce privește Malta, marcajele în malteză și în engleză pot fi utilizate în mod alternativ.


INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/74


Lista apelor minerale naturale recunoscute de statele membre, Regatul Unit (Irlanda de Nord) și de țările SEE

(2023/C 263/05)

În conformitate cu articolul 1 din Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (1), Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene lista apelor minerale naturale recunoscute ca atare de statele membre.

Următoarea listă înlocuiește orice listă publicată anterior a apelor minerale naturale recunoscute.

1.   STATE MEMBRE

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Belgia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Bru

Bru

Chevron

Chaudfontaine

Thermale

Chaudfontaine

Chevron

Monastère

Chevron

Christianabronnen

Christiana

Gavere

Clémentine

Clémentine

Spixhe

Ginstberg

Ginstbergbron

Scheldewindeke

Harre

Harre

Werbomont-Ferrières

Koningsbronnen

Koning

Brakel

Leberg

Leberg

Roosdal

Love my planet®

L’OR

Chevron

Ordal

Ordal

Ranst

Spa

Marie-Henriette

Spa

Spa

Barisart

Spa

Spa

Reine

Spa

Sty

Sty

Céroux-Mousty

Sunco

Sunco

Ninove

Toep

Toep

Brakel

Top

Top

Brakel

1

Volette

Etalle

Val

Val

Boortmeerbeek

Valvert

Valvert

Etalle

Villers Monopole

Villers

Villers-le-Gambon

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Bulgaria

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Банкя

(Bankya)

Банкя сондаж ТК 1 Иваняне

(Bankya sondazh TK 1 Ivanyane)

Банкя

(Bankya)

Вега

(Vega)

Шивачево извор Хаджи Димитър

(Shivachevo izvor Hadzhi Dimitar)

Шивачево

(Shivachevo)

Велинград

(Velingrad)

Велинград сондаж 5 Горски пункт

(Velingrad sondazh 5 Gorski punkt)

Велинград

(Velingrad)

Водица

(Voditza)

Водица сондаж Р-2

(Voditsa sondazh R-2)

Водица

(Voditsa)

Горна баня

(Gorna bania)

Горна баня сондаж 3

(Gorna banya sondazh 3)

Горна баня

(Gorna banya)

Горна баня

(Gorna bania)

Горна баня сондаж 4 и извор Домус дере

(Gorna banya sondazh 4 i izvor Domus dere)

Горна баня

(Gorna banya)

Девин

(Devin)

Девин сондаж 3

(Devin sondazh 3)

Девин

(Devin)

Девин

(Devin)

Девин сондаж 5

(Devin sondazh 5)

Девин

(Devin)

Долна баня

(Dolna bania)

Долна баня сондаж 141

(Dolna banya sondazh 141)

Долна баня

(Dolna banya)

Долче Вита

(Dolce Vita)

Шивачево извор Хаджи Димитър

(Shivachevo izvor Hadzhi Dimitar)

Шивачево

(Shivachevo)

Драгойново

(Dragoynovo)

Драгойново сондаж 9

(Dragoynovo sondazh 9)

Драгойново

(Dragoynovo)

77Княжево

(Kniajevo)

Княжево сондаж 1 хг

(Knyazhevo sondazh 1 hg)

Княжево

(Knyazhevo)

Княжевска

(Knyazhevska)

Княжево сондаж Книжна фабрика

(Knyazhevo sondazh Knizhna fabrika)

Княжево

(Knyazhevo)

Ком

(Kom)

Бързия сондаж 1

(Barzia sondazh 1)

Бързия

(Barzia)

Леново

(Lenovo)

Леново сондаж 12

(Lenovo sondazh 12)

Леново

(Lenovo)

Михалково

(Mihalkovo)

Михалково сондажи 1аВП и 1 ВКП

(Mihalkovo sondazhi 1aVP i 1 VKP)

Михалково

(Mihalkovo)

Пирин Спринг

(Pirin Spring)

Баничан сондаж 273

(Banichan sondazh 273)

Баничан

(Banichan)

Старо Железаре

(Staro Jelezare)

Старо Железаре сондажи 2 и 4

(Staro Zhelezare sondazhi 2 i 4)

Старо Железаре

(Staro Zhelezare)

Хисар

(Hisar)

Хисаря сондажи 1 и 7

(Hisarya sondazhi 1 i 7)

Хисаря

(Hisarya)

Хисар

(Hissar)

Хисаря извор Чобан чешма

(Hisarya izvor Choban cheshma)

Хисаря

(Hisarya)

Хисаря

(Hissaria)

Хисаря сондаж 7

(Hisarya sondazh 7)

Хисаря

(Hisarya)

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Bulgaria

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Пелистерка

(Pelisterka)

Меджитлия извор D-1

(Medzitlija izvor D-1)

Меджитлия Македония

(Medzitlija, Republic of North Macedonia)

Мая

(Maya)

Експлоатационен кладенец ЕБ-2

(eksploatatsionen kladenets EB-2)

Гари, Република Северна Македония

(Gari, Republic of North Macedonia)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Republica Cehă

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Aqua Maria

Aqua Maria

Mariánské Lázně

BOHEMIA quelle

BQ-2

Rohatec

Dobrá voda

Dobrá voda

Byňov

Hanácká kyselka

Hanácká kyselka

Horní Moštěnice

IL SANO

IL SANO

Chodová Planá

Korunní

Korunní

Stráž nad Ohří

Krondorf

BJ-142

Stráž nad Ohří

Magnesia

Magnesia

Mnichov u Mariánských Lázní

Mattoni

Mattoni

Kyselka u Karlových Varů

Ondrášovka

Ondrášovka

Ondrášov

Poděbradka

Poděbradka

Poděbrady - Velké Zboží

Vratislavická kyselka

Vratislavická kyselka

Vratislavice nad Nisou

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Danemarca

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Aqua d’or

Aqua d’or-kilden

Fasterholt

7330 Brande

Denice

Denicekilden

Fasterholt

7330 Brande

Carlsberg Kurvand

Arnakke Kilde

Silkeborg Bad

8600 Silkeborg

Kærspringeren

Vinten-Kilden

Brønsholmvej 11

Vinten

8700 Horsens

Iskilde

Iskilden

Skårdal

Langkær 29 Hem

8660 Skanderborg

Egekilde

Egekilde

Faxe Bryggeri A/S

Allé 1

4640 Fakse

Kildevæld

Kildevæld

Sdr. Saltumvej 4

9493 Saltum

Nornir

Nornir

Skerrisvej 4

7330 Brande

Krusmølle Kilde

Krusmølle Kilde

Krusmølle Kilden v/Krusmølle i Sdr. Jylland

Holk

Holk

Amtsvejen 133

Mellerup

8900 Randers/Århus

Fruenskilde

Fruenskilde

Højgårdvej 23

7100 Vejle

Boring 7

Boring 7

Bornholms Kildevand ApS

Piledamsstræde 6

3730 Nexø

Balders Kilde

Balders Kilde

Risbølvej

7250 Hejnsvig

Valdemars Slot Mineralvand

Valdemars Slot

Valdemars Slot A/S

5700 Svendborg

Brokilde

Brokilde

Ringstedvej 13

4520 Svinninge

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Danemarca

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Hildon Natural Mineral Water

Hildon Borehole

The Hildon Estate

Deeside Natural Mineral Water

Lower Spring

Pannanich Wells

Royal Deeside Natural Mineral Water

Upper East Spring

Pannanich Wells

Ty Nant

Ty Nant Water

Bethania, Llanon, Wales, UK

ASDA Natural Mineral Water

Elmhurst Spring

Elmhurst, Lichfield, Staffordshire, UK

Kingshill Natural Mineral Water

Kingshill

Newmains, Lanarkshire, United Kingdom

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Germania

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

1-Aqua-Quelle

1-Aqua-Quelle

Thür

--- (3)

Adelheidquelle

Bad Überkingen

--- (3)

Adelindis-Quelle

Bad Buchau

--- (4)

Aquana

Löningen

--- (3)

AQUANT

Gemarkung Fallingbostel

--- (4)

Arnoldi Quelle

Warburg-Germete

--- (3)

Bad Nieratz-Quelle

Wangen im Allgäu

--- (3)

Brunnen 13

Gemeinde Eichenzell, Gemarkung Lütter, Flur 4, Flurstück Nr. 37/3

--- (3)

Brunnen 14

Gemeinde Eichenzell, Gemarkung Rönshausen, Flur 13, Flurstück Nr. 12/10

--- (4)

Brunnen 2

Grüneberg

--- (3)

Brunnen S11

Schwollen

--- (3)

Brunnen S9

Schwollen

--- (3)

Brunnen Schlackental

Bad Harzburg

--- (3)

Consia

Dorsten

--- (2)

Dionysius

Paderborn

--- (3)

Eifelparkquelle

Brohl-Lützing

--- (3)

Enzo-Quelle

Bad Überkingen

--- (4)

Falkenberg-Quelle

Löhne

--- (4)

Feldquell

Gütersloh

--- (3)

FONSANA

Baruth/Mark

--- (4)

Freisinger Mineralquelle

Freising

--- (3)

Frischlandquelle

Haigerloch

--- (4)

Harzer Viktoriabrunnen

Langelsheim

--- (4)

Harzer Weinbrunnen

Langelsheim

--- (4)

Hebequelle

Mühringen

--- (4)

Heinberg-Quelle

Warburg-Germete

--- (4)

Ho-Ga

Sittensen

--- (4)

Jungbrunnen

Uelzen

--- (2)

Lilian Mineralbrunnen

Belm

--- (4)

Marcus-Quelle

Bad Driburg

--- (4)

Margarethen-Quelle

Goslar-Grauhof

--- (2)

Move

Höhbeck-Pevesdorf

--- (4)

Mühlenbergquelle

Bad Pyrmont

--- (3)

Natur

Dorsten

--- (3)

Naturparkquelle Rottenburg

Rottenburg am Neckar-Bad Niedernau

--- (4)

Oberharzer Brunnen

Altenau/Oberharz

--- (3)

Paulinenquelle

Rottenburg Bieringen

--- (4)

Power Mineralwasserbrunnen 92/94

Belm

--- (3)

Quelle 33

Reutlingen

--- (4)

Riechenberger Klosterquelle

Goslar

--- (3)

Rilchinger

Rilchingen-Hanweiler

--- (2)

S1

Schwollen

--- (4)

Sankt Ansgari Quelle

Haselünne

--- (3)

Stefans Quelle

Tauberbischofsheim-Distelhausen

--- (4)

Steinquelle

Goslar

--- (4)

Talquelle

Goslar-Oker

--- (2)

Tausendwasser

Schwollen

--- (3)

Urstromquelle

Baruth/Mark

--- (3)

Venus-Quelle

Kißlegg

7 Mountains (Naturell, Classic und Medium)

Artus-Quelle (Mineralquelle 6)

Bornheim-Roisdorf

Abenstaler Quelle

Eichentaler

Elsenbach

Abenstaler Quelle

Elsendorf-Horneck

Achalm

Quelle 29

Reutlingen

Adelholzener Alpenquellen

Adelholzener AlpenQuell Bergen

Bad Adelholzen

Adelholzener Alpenquellen

Adelholzener PrimusQuelle

Bad Adelholzen

Adello

Adello-Quelle

Bad Liebenwerda

Adello

Adello Quelle

Ebersburg

Aegidius (Classic, Medium und Naturell)

Rheinlandquelle

(Mineralquelle 8)

Bornheim-Roisdorf

Aera

Genussquelle 3

Emsdetten

Ahrtal Quelle

Ahrtalquelle

Sinzig

Akpinar

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Aktisa

Aktisa-Brunnen

Bad Vilbel

Alasia

Alasia Mineralquelle

Ebersburg

Alasia

Alasia Mineralquelle

Bad Liebenwerda

(Quellort: Maasdorf)

Albertus-Quelle

Albertus-Quelle (II)

Dasing

Alb-Perle

Alb-Quelle

Aspach-Rietenau

Alete Mineralquelle

Alete Mineralquelle

Polling-Weiding/Kreis Mühldorf am Inn

Allgäuer Alpenwasser

Allgäuer Alpenwasser

Oberstaufen

Aloisius Quelle

Aloisius Quelle

Gundelfingen an der Donau

Alosa

Tiefenquelle

Wagenfeld

Alstertaler

St. Georg Quelle

Norderstedt

Alter Brunnen

Alter Brunnen

Bad Camberg-Oberselters

Alter Theresienbrunnen

Alter Theresienbrunnen

Bad Kissingen

Alvara

Alvara

Bochum

Alvara-Quelle

Alvara-Quelle

Mendig

alwa

alwa-Quelle

Sersheim

Alwa

bonalwa

Bad Peterstal-Griesbach

Amadeus-Quelle

Amadeus-Quelle (Brunnen 2)

Mönchengladbach

Amalienbrunnen

Amalienbrunnen

Bad Doberan

Ambassador

Ambassador-Quelle

Bad Liebenwerda

Andreasquelle

Andreasquelle

Sulzbach am Main-Soden

Anhaltiner Bergquelle

Anhaltiner Bergquelle

Hecklingen-Gänsefurth

Antonius-Quelle

Antonius-Quelle

Warburg-Germete

Apodis

Genussquelle 1

Emsdetten

Apollinaris

Classic

Bad Neuenahr-Ahrweiler

Apollinaris Silence

Silence

Bad Neuenahr-Ahrweiler

Aqua +

Abt

Dorsten

Aqua Box Naturell

Naturell Quelle

Fachingen

Aqua Culinaris, Naturalis, Surf

Altmühltaler Quelle

Brunnen 1+2

Treuchtlingen

Aqua Exquisite

Urstromtaler

Baruth/Mark

Aqua Fun

Elfen-Quelle

Haigerloch-Bad Imnau

Aqua Mia

Geotaler

Löhne

Aqua Nordic

Aqua Nordic

Husum-Rosendahl

AQUA RÖMER SANFT & STILL

Sanft & Still Quelle

Großerlach

Aqua SELECT

Melanchthon

Karlsdorf-Neuthard

Aqua Vitale

Vitale Quelle Sersheim

Sersheim

Aqua-frisch

Heinberg-Quelle

Warburg-Germete

Aquarissima

(Aquarissima Classic, Aquarissima Medium)

Auenquelle

Rhens

Aquarissima Naturelle

Gebirgsquelle

Rhens

AquaRömer

Aqua Römer Quelle

Mainhardt

Aquastar

Adello Quelle

Ebersburg

AquaStar

AquaStar

Friedberg-Dorheim

AQUATA

Aquata

Karlsdorf-Neuthard

AquaVita

Laurentius Quelle

Mainhardt

Aquintéll

Aquintéll

Duisburg

Aquintéll Quelle

Aquintéll Quelle

Bad Brückenau

Aquintus Mineralwasser

Aquintus Quelle

Dortmund

Aquintus Quelle

Aquintus Quelle

Duisburg-Walsum

Aqva Azzurra

Aqva Quelle

Bad Überkingen

Ardey Quelle

Ardey Quelle

Duisburg-Walsum

Ardey Quelle Exquisit

Ardey Quelle

Dortmund

Arienheller

Arienheller

Rheinbrohl-Arienheller

Arienheller-Brunnen

Arienheller-Quelle

Rheinbrohl-Arienheller

Ariston-Sprudel

Ariston-Sprudel

Mendig

Ariwa

David-Quelle

Bad Peterstal

Arkia Mineralwasser

Ried-Quelle

Bad Vilbel

Arkona Quelle

Arkona Quelle

Güstrow

Arolser „Schloßbrunnen”

Arolser „Schloßbrunnen”

Arolsen

ARRET

Arret-Quelle

Bad Hönningen

Artesia-Quelle

Artesia-Quelle

Reuth bei Erbendorf

Artus

Rheintalquelle

Brohl-Lützing

Artus (Naturell, Classic und Medium)

Artus-Quelle (Mineralquelle 6)

Bornheim-Roisdorf

ASS

Scharmühlquelle

Bad Vilbel-Gronau

ASS

ASS

Horn-Bad Meinberg

ASSINDIA

Assindia-Quelle

Haan

Astra

Astra

Bad Vilbel

Auburg

Auburg-Quelle

Wagenfeld

Auenwald

Auenquelle

Wöpse

Augusta-Victoria-Quelle

Augusta-Victoria-Quelle

Löhnberg-Selters

Autenrieder Schloßgartenbrunnen

Autenrieder Schloßgartenbrunnen

Ichenhausen-Autenried

Autenrieder Schloßgartenquelle

Autenrieder Schloßgartenquelle

Ichenhausen-Autenried

Avanus-Mineralbrunnen

Avanus-Mineralbrunnen

Belm

Avara Mineralwasser

Q2-Quelle

Bad Liebenzell

Azur

Azur Quelle Ortelsdorf

Lichtenau

Azur

Azur-Quelle

Bad Vilbel

Bad Brambacher Mineralquelle

Bad Brambacher Mineralquelle

Bad Brambach

Bad Camberger Taunusquelle

Taunusquelle

Bad Camberg-Oberselters

Bad Driburger

Bad Driburger Mineralquelle I

Bad Driburg

Bad Dürrheimer

Johannisquelle

Bad Dürrheim

Bad Dürrheimer

Weissenberger Quelle

Bad Dürrheim

Bad Kissinger

Bad Kissinger

Bad Kissingen

Bad Kissinger Theresien Quelle

Theresien Quelle

Bad Kissingen

Bad Liebenwerda

Bad Liebenwerda Mineralquelle

Bad Liebenwerda

Bad Liebenzeller

Q1 Quelle

Bad Liebenzell

Bad Liebenzeller Mineralwasser Paracelsus

Q1-Quelle

Bad Liebenzell

Bad Nauheimer

Bad Nauheimer

Friedberg-Dorheim

Bad Nauheimer Ur-Quelle

Bad Nauheimer Urquelle

Friedberg-Dorheim

Bad Pyrmonter

Bad Pyrmonter

Bad Pyrmont

Bad Reichenhaller Mineralwasser

Karlsteiner Mineralwasser

Bad Reichenhall

Bad Salzschlirfer Mineralwasser

Retzmann-Brunnen

Bad Salzschlirf

Bad Suderoder Mineralbrunnen

Bad Suderoder Mineralbrunnen

Bad Suderode

Bad Vilbeler Hermanns Quelle

Bad Vilbeler Hermanns Quelle

Bad Vilbel

Bad Vilbeler UrQuelle

Bad Vilbeler UrQuelle

Bad Vilbel

Bad Windsheimer Urquelle

Bad Windsheimer Urquelle

Bad Windsheim

BadnerLand

Johannisquelle

Bad Dürrheim

BadnerLand

Kniebis-Quelle

Bad Griesbach

BadnerLand

Weissenberger Quelle

Bad Dürrheim

Badquelle

Badquelle

Neuenburg-Steinenstadt

Balduin Quelle

Balduin Quelle

Dreis

Baldus Quelle

Baldus-Quelle

Löhnberg

Barbarossa-Brunnen

Barbarossa-Brunnen

Sinzig

Baron von Westfalen

Baron von Westfalen

Horn-Bad Meinberg

Baron-von-Westfalen

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Basinus

Bonaris Quelle

Neustadt an der Aisch

Basinus

Krönungsquelle

Bad Windsheim

Basinus

Sinus-Quelle

Eilenburg

Bella Fontanis

Fontanis-Quelle

Sachsenheim-Spielberg

BellAir

Q1-Quelle

Bad Liebenzell

Bellaqua

Franziskusquelle

Bad Peterstal

Bellaris

Bellaris-Quelle

Bellheim/Pfalz

Berg

B2

Schwollen

Berg Quellen

B3

Schwollen

Berg Quellen

B1

Schwollen (Quellort: Rinzenberg)

Bergische Waldquelle

Bergische Waldquelle

Haan

Bergquelle

Bergquelle

Goslar-Oker

BERG-QUELLE

Bergquelle

Thalfang

Bernadett-Brunnen

Bernadett-Brunnen

Ingolstadt

Bernsteiner, Heimatwasser, Kondrauer

Diepold-Quelle

Waldsassen-Kondrau

Beta

Baron-von-Westfalen-Quelle

Steinheim-Vinsebeck

Biberacher Mineralwasser

Biberacher Mineralbrunnen

Heilbronn am Neckar

Bietzener Wiesen

Bietzener Wiesen

Merzig

Billetalquelle

Billetalquelle

Reinbek

Bio Kristall

BioKristall-Quelle

Neumarkt i.d.OPf.

Bios

Bios Quelle

Stralsund

Bischofsquelle

Bischofsquelle

Dodow

Biskirchener Karlssprudel

Biskirchener Karlssprudel

Leun-Biskirchen

Bissinger Auerquelle

Aquabella Quelle

Auerquelle

Bissingen/Schwaben

Black Forest

Hansjakob-Quelle

Bad Rippoldsau

Blankenburger Wiesenquell

Blankenburger Wiesenquell

Blankenburg/Harz

Bonatur

Tiefenquelle

Bielefeld

Brandenburger Quell

Brandenburger Quell

Diedersdorf

Breisgauer Mineralwasser

Breisgauer Mineralquelle

Neuenburg-Steinenstadt

Brillant Quelle

Brillant-Quelle

Thalfang

Brohler

Karlsquelle

Brohl-Lützing

Brunnen 2

Brunnen 2

Duisburg

Brunnen 2a

Brunnen 2a

Duisburg

Brunnen 2b

Brunnen 2b

Duisburg

Brunnen 3a

Brunnen 3a

Duisburg-Walsum

Brunnen HB 3.1

Brunnen HB 3.1

Bad Camberg-Oberselters

Brunnen HB4.2

Brunnen HB4.2

Bad Camberg-Oberselters

Brunnen J6

Brunnen J6

Duisburg-Walsum

Brunnthaler

Brunnthaler

Burgheim

Buchhorn Quelle

Buchhorn Quelle

Eberstadt-Buchhorn

Burgenperle

Burgenperle-Quelle

Reutlingen-Rommelsbach

BurgQuelle

Lahnstein I

Lahnstein

Burg-Quelle

Sauerborn

Plaidt

Burgwallbronn

Burgwallbronn

Duisburg-Walsum

Caldener Mineralbrunnen

Caldener Mineralbrunnen

Calden-Westuffeln

Callisto

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Carat

Felsenquelle

Bielefeld (Quelle in Gütersloh)

Carolinen

Ursprungsquelle (Brunnen 9)

Bielefeld

Carolinen Naturelle

Carolinen Medium

Carolinen Classic

Bio-Quelle

Bielefeld

Carolinen®

Bio-Urquelle

Bielefeld

Carolinen®

Urgesteinsquelle

Bielefeld

Carolinen®

Urquelle

Bielefeld

Carolinen®

Ursprungsquelle

Bielefeld

Cascada

Cascada

Bad Windsheim

Caspar Heinrich

Caspar-Heinrich-Quelle II

Bad Driburg

Catharinen Quelle

Catharinen Quelle

Bad Camberg-Oberselters

Cherusker

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Christinen

Teutoburger Bergquelle

Bielefeld

Christinen Babywasser

Teuto-Quelle

Bielefeld

Clarissa

Heinberg-Quelle

Warburg-Germete

Claudius

Claudius

Trappenkamp

Comburg

Comburg Quelle

Schwäbisch Hall

Cora-Quelle

Cora-Quelle

Erkrath

Coronet

LIBU-Quelle

Bochum

Dalphin

Dalphin Quelle

Erkrath

Dauner Mineralquelle

Dauner Mineralquelle

Daun

Dauner Urquelle

Dauner Quelle IV

Daun

Del Bon

Del Bon Quelle

Thalfang

Delta

Delta-Quelle

Steinheim-Vinsebeck

Diamantquelle

Diamantquelle

Langelsheim

Diana Mineralwasser

Berg-Quelle 1

Neubulach-Liebelsberg

Dietenbronner

Lazarus-Quelle

Schwendi-Dietenbronn

Dreibogen-Quelle

Dreibogen-Quelle

Eichendorf-Adldorf

Dreikönigsquelle

Dreikönigsquelle

Rheinbrohl

Dreiser

Dreiser

Dreis

Drusus

Naturquelle

Rhens

Düssel Aqua Quelle

Düssel Aqua Quelle

Haan

Ebbe und Flut

Tieflandquelle

Stralsund

Eberstädter

Steinberg-Quelle

Eberstadt-Buchhorn

Edelsteinwasser

Antoniusquelle

Bad Peterstal-Griesbach

Eichensteiner Mineralwasser

Eichensteiner Mineralwasser

Naila

Eichenzeller

Eichenzeller Naturbrunnen

Eichenzell-Lütter

Eico-Quelle

Eico-Brunnen

Wallhausen/Württem-berg

Eico-Sprudel, Eico Ur-Quelle, Eico-Sport-Quelle

Eico Premium-Quelle

Wallhausen

EIFEL-Quelle

EIFEL-Quelle

Andernach

Eifeltaler und Eifeltaler Medium

Eifeltaler Quelle

Daun

Eisvogel

Alb Cristall-Quelle

Reutlingen

EISZEIT Quell

EISZEIT Quell

Reutlingen

Elements Mineralbrunnen

Elements Mineralbrunnen

Oberscheinfeld

Elisabethen Quelle

Elisabethen Quelle

Rosbach vor der Höhe

Elisabethenquelle

E1-Quelle

Waiblingen-Beinstein

Elisabethen-Quelle

Elisabethen-Quelle

Bad Vilbel

Elitess

Baruth Quelle

Baruth/Mark

ELITESS

Quintusquelle

Bruchsal

Elsbethen-Quelle

Elsbethen-Quelle

Pfeffenhausen

Eltina Sprudel

Eltina-Quelle

Eberstadt-Buchhorn

Emsland-Quelle

Emsland-Quelle

Haselünne

Emstaler Brunnen

Emstaler Brunnen

Bad Camberg-Oberselters

Engelbert

LIBU-Quelle

Bochum

Ensinger Gourmet-Quelle

Ensinger Gourmet-Quelle

Vaihingen an der Enz-Ensingen

Ensinger Naturelle

Ensinger Naturelle

Vaihingen-Ensingen

Ensinger Sport

Ensinger Sport Mineralquelle

Vaihingen-Ensingen

Ensinger Vitalquelle

Ensinger Vitalquelle

Vaihingen-Ensingen

Etoile

Etoile

Rilchingen-Hanweiler

Europerl

Emil-Huber-Quelle

Bad Griesbach

Europerl

Laurentius Quelle

Mainhardt

Europerl

Reuthin-Quelle

Wildberg

EURO-QUELL

Euro-Quelle

Schwollen

Extaler-Mineralquell

Extaler

Rinteln

Externstein Quelle

Externstein Quelle

Horn-Bad-Meinberg

Fauna

Quelle 29

Reutlingen

Felicitas

Felicitas

Trappenkamp

Felsensteiner Quelle

Felsensteiner Quelle

Duisburg-Walsum

Felsquelle

Felsquelle

Goslar

Filippo

Filippo Mineralsprudel

Haigerloch-Bad Imnau

Filstaler

Filstalquelle

Bad Überkingen

Finkenbach-Quelle

Finkenbach-Quelle

Rothenberg/Odenwald-Finkenbach

Fiorelino

TB 3, Fiorelino

Erftstadt

fit Diamant

Diamant-Quelle

Thalfang

Flensburger Gletscherquelle

Flensburger Gletscherquelle

Flensburg

Forstetal

Forstetal

Horn-Bad Meinberg

Förstina Sprudel

Förstina Sprudel

Eichenzell-Lütter

Fortuna-Quelle

Fortuna-Quelle

Eichenzell-Lütter

Fortuna-Quelle

Fortuna-Quelle

Friedberg-Dorheim

Franken Brunnen

Hochstein-Quelle

Neustadt an der Aisch

Franken Brunnen

Silvana-Quelle

Neustadt an der Aisch

Freyersbacher Mineralwasser

Freyersbacher Mineralquelle

Bad Peterstal-Griesbach

Friedrich Christian Heilquelle

Friedrich Christian Heilquelle

Löhnberg-Selters

Frische Brise

Graf Bernhard Quelle

Löhnberg

Frische Brise aus der Georgs-Quelle

Heide-Perle aus der Georgs-Quelle

Georgs-Quelle

Goslar-Grauhof

Fürst-Bismarck-Quelle

Fürst-Bismarck-Quelle

Aumühle

Fürstenfelder Prinzenquelle

Fürstenfelder Prinzenquelle, Brunnen II

Fürstenfeldbruck

Gänsefurther

Schloss Quelle

Hecklingen-Gänsefurth

Gebirgsquell

Gebirgsquelle

Rhens

Gemminger Mineralquelle

Gemminger Mineralquelle

Gemmingen

Genoveva Quelle

Genoveva Quelle

Mendig

GENUSS PLUS

Euro Eau

Schwollen

Georg Hipp Mineralquelle

Georg Hipp Mineralquelle

Pfaffenhofen an der Ilm

Germaniabrunnen

Germaniabrunnen

Friedberg-Dorheim

Germeta Quelle

Germeta Quelle

Warburg-Germete

Gerolsteiner

Gerolsteiner

Gerolstein

Gerolsteiner Naturell

Naturell

Gerolstein

Gesaris-Brunnen

Gesaris-Brunnen

Oelde

Glashäger

Glashäger

Bad Doberan

Globus

Adello Quelle

Ebersburg

Godehard-Urquelle

Godehard-Urquelle

Husum-Rosendahl

Goldrausch-Brunnen

Goldrausch-Brunnen

Groß-Karben

Göppinger Charlottenquelle

Göppinger Charlottenquelle

Göppingen

Göppinger Gourmet

Albquelle

Göppingen-Jebenhausen

Göppinger Mineralwasser

Göppinger Quelle

Göppingen

Gourmet

Wildbadquelle

Schwäbisch Hall Heimbach

Graf Metternich

Graf-Metternich-Quelle

Steinheim-Vinsebeck

Graf Metternich Varus Quelle

Graf Metternich-Varus-Quelle

Steinheim-Vinsebeck

Graf Rudolf

Graf Rudolf-Quelle

Wagenfeld

Graf-Belrein-Quelle

Graf-Belrein-Quelle

Vaihingen-Ensingen

Grafenburg

Wiesenquell

Hecklingen-Gänsefurth

Grafenquelle

Grafenquelle

Osterode am Harz-Förste

Gräfin Annabelle Quelle

Gräfin Annabelle Quelle

Bad Driburg

Graf-Meinhard-Quelle

Graf-Meinhard-Quelle

Gießen-Wieseck

Graf-Simeon-Quelle

Graf-Simeon-Quelle

Steinheim-Vinsebeck

Gralsquelle

Gralsquelle

Saalfeld an der Saale

Granus

Lahnstein I

Lahnstein

Griesbacher Mineralquelle

Griesbacher Mineralquelle

Bad Peterstal-Griesbach

Grüneberg Quelle

Grüneberg Quelle

Grüneberg

Güstrower Schlossquell

Güstrower Schlossquell

Güstrow

Gut & Günstig

Albquelle

Göppingen-Jebenhausen

Gut & Günstig medium, classic

VITAQUA Quelle

Breuna

GUT & GÜNSTIG natürliches Mineralwasser

Quintusquelle

Bruchsal

Gut & Günstig natürliches Mineralwasser

Reuthin-Quelle

Wildberg

Gut & Günstig still

Urstromquelle

Breuna

Gut&Günstig

Naturparkquelle

Mainhardt

H2ola

Diemeltaler Quelle

Warburg-Germete

Haaner Felsenquelle

Haaner Felsenquelle

Haan

Haardtwald Quelle

Haardtwald-Quelle

Thalfang

Hardenstein

Hardenstein-Brunnen

Bielefeld

Harzer Grauhof-Brunnen

Harzer Grauhof-Brunnen

Goslar

Harzer Kristallbrunnen

Harzer Kristallbrunnen

Bad Harzburg

Harzer Waldquell

Harzer Waldquell

Langelsheim

Harzquell

Harzquell

Bad Harzburg-Bündheim

Hassia-Sprudel

Hassia-Sprudel

Bad Vilbel

Havelquell

Brandenburger Quell

Diedersdorf

Heiligenstädter Mineralquelle

Heiligenstädter Mineralquelle

Heilbad Heiligenstadt

Heiligenthaler

Rheintalquelle

Brohl-Lützing

Heinrich-Franz-Brunnen

Heinrich-Franz-Brunnen

Pilsting-Großköllnbach

Heinrich-Franz-Quelle

Heinrich-Franz-Quelle

Pilsting-Großköllnbach

Helenen Quelle

Helenen Quelle

Rinteln

Helfensteiner

Quelle 29

Reutlingen

hella

hella

Trappenkamp

Hellenaris

Hellenaris – Brunnen

Erkrath

Herrather Jungbrunnen

Herrather Jungbrunnen

Mönchengladbach

Herzog

Ruhrtal Brunnen V und IX E

Bochum

Hessental Mineralwasser

Ried-Quelle

Bad Vilbel

Hirschquelle vital

Hirschquelle

Bad Teinach-Zavelstein

Hochblauenquelle Mineralwasser

Hochblauenquelle

Schliengen-Liel

Hochfrankenquelle

Hochfrankenquelle

Naila-Hölle

Hochwald

Hochwald

Schwollen

Hofgut

Fürstenperle

Trappenkamp

Hofgut

Marinus

Trappenkamp

Hohenloher Sprudel

Hohenloher Quelle

Wallhausen

Hohenstein Mineralquelle

Hohenstein Mineralquelle

Hessisch Oldendorf-Zersen

Höllensprudel

Höllensprudel

Naila-Hölle

Hornberger Lebensquell

Lebensquell

Hornberg

Hubertus Sprudel

Hubertus-Quelle

Bad Hönningen

Hunsrück Quelle

Hunsrück-Quelle

Thalfang

Hunsrück-Quelle

Hunsrück-Quelle

Schwollen

Ileburger Sachsen Quelle

Sachsen Quelle

Eilenburg

Imnauer Apollo

Apollo-Quelle

Haigerloch-Bad Imnau

Imnauer Fürstenquellen Sprudel

Imnauer Fürstenquellen

Haigerloch-Bad Imnau

Inselquelle

Inselquelle

Rantum/Sylt

Irenen-Quelle

Irenen-Quelle

Aspach-Rietenau

Isselhofer

Isselhofer

Bielefeld

Ivorell

Belleau

Schwollen

Ja

Arnoldi Quelle

Warburg-Germete

ja!

Adello Quelle

Ebersburg

Ja!

Fontane

Kloster Lehnin

Ja!

Gebirgsquelle

Rhens

ja!

Quintus

Bruchsal

Jamina-Mineralwasser

Ried-Quelle

Bad Vilbel

Jeden Tag

Alasia Mineralquelle

Ebersburg

Jesuiten-Quelle

Jesuiten-Quelle

Ingolstadt

Johannisquelle

Q IX (Brunnen IX)

Bad Dürrheim

Johanniter Quelle

Johanniter Quelle

Calden-Westuffeln

Jorda

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Josef-Brunnen

Josef-Brunnen

Oelde

Juliushaller

Juliushaller

Bad Harzburg

Justus

Justus-Brunnen

Eichenzell-Lütter

K3 Mineralwasser

Mönchsbrunnen

Bad Vilbel

Kaiser-Friedrich-Quelle

Kaiser-Friedrich-Quelle

Groß-Karben

Karlsquelle

Karlsquelle

Bad Griesbach im Rottal

Karlsquelle

Karlsquelle

Bad Peterstal-Griesbach

Kastell

Kastell

Essen

K-Classic

Arnoldi Quelle

Warburg-Germete

K-Classic

Quelle Wörth am Rhein

Wörth am Rhein

K-Classic still

Urstromquelle

Breuna

KELTEN

Keltenquelle

Schwollen

Kiara Quelle

Kiara Quelle

Güstrow

Kimi Mineralwasser

Kimi-Quelle

Heilbronn am Neckar

Kißlegger Allgäuquelle

Allgäuquelle

Kißlegg

Klar

Gebirgsquelle

Rhens

Klar

Abt

Dorsten

Klick

LIBU-Quelle

Bochum

Klosterquelle

Klosterquelle

Aspach-Rietenau

Klosterquelle

(Klosterquelle Classic, Klosterquelle Medium)

Auenquelle

Rhens

Klosterquelle Naturelle

Gebirgsquelle

Rhens

Kneipp

Kneipp-Quelle

Eilenburg

Köllertaler Sprudel

Alexander-Quelle

Eppelborn

Kondrauer

Antonien-Quelle

Waldsassen-Kondrau

Kondrauer

Bayern-Quelle

Waldsassen-Kondrau

Kondrauer

Gerwig-Quelle

Waldsassen-Kondrau

Kondrauer

Kondrauer

Naila-Hölle

König-Georg-Quelle

König-Georg-Quelle

Selters-Niederselters

König-Otto-Sprudel

König-Otto-Sprudel

Wiesau-König Otto-Bad

Korrekt

Gebirgsquelle

Rhens

Kreuzberg Mineralquelle

Kreuzberg Mineralquelle

Hallerndorf

Kreuzquelle

Kreuzquelle

Wölfersheim-Berstadt

Kreuzwaldquelle

Kreuzwaldquelle

Haan

Kringeller Dachsberg-Quelle

Kringeller Dachsberg-Quelle

Hutthurm-Kringell

Kristall

Kristall-Quelle

Andernach

Kristallperle

Kristallquelle

Heilbronn am Neckar

Kronia-Quelle

Kronia-Quelle

Bad Vilbel

Kronsteiner Felsenquelle

Kronsteiner Brunnen

Erkrath

Kronthal-Quelle

Kronthal-Quelle

Kronberg-Kronthal

Krumbach

Krumbach-Quelle

Kißlegg

Krumbach Naturell

Krumbach Naturell

Kißlegg

Kurfels

Kurfels

Duisburg-Walsum

Kurpark

Renchtalquelle

Bad Peterstal

Küstengold-Quelle

Küstengold-Quelle

Haselünne

L’Eau Sans Souci

L’Eau Sans Souci Quelle

Wagenfeld

Labertaler Sebastiani-Brunnen

Labertaler Sebastiani-Brunnen

Schierling

Labertaler Stephanie-Brunnen

Labertaler Stephanie-Brunnen

Schierling

Lago

LIBU-Quelle

Bochum

Lahnfelsquelle

Lahnfelsquelle

Leun-Biskirchen

Lahnperle

Lahnstein II

Lahnstein

Lahnsteiner

Lahnstein I

Lahnstein

Landliebe

Landliebequelle

Bad Peterstal Griesbach

Landpark Bio-Quelle

Landpark Bio Quelle

Dorsten

Lauchaer Mineralbrunnen

Lauchaer Mineralbrunnen

Laucha

Laurentius

Albquelle

Göppingen-Jebenhausen

LAURENTIUS

Laurentius Quelle

Großerlach

Laurentius

Laurentius Quelle

Mainhardt

Laurentius Quirli

Quirli

Bad Peterstal Griesbach

Lausitzer

Lausitzer Quelle

Bad Liebenwerda

LESMONA

Kilians-Quelle

Bad Pyrmont

(Quellort: Lügde)

Lichtenauer Mineralquelle

Lichtenauer Mineralquelle

Lichtenau

Lidwinen-Brunnen

Lidwinen-Brunnen

Pilsting-Großköllnbach

Liederbacher Quelle

Brunnen 1

Liederbach

Lieler Quelle

Lieler Quelle

Schliengen-Liel

Lieler Schloßbrunnen

Lieler Schloßbrunnen

Schliengen-Liel

Lioba Mineralwasser

Q2-Quelle

Bad Liebenzell

Lohberg

Ruhrtal Brunnen V und IX E

Bochum

Löwenquelle

Löwenquelle

Bad Nauheim-Schwalheim

Löwensprudel

Löwensprudel

Rottenburg am Neckar-Obernau

Löwensteiner

Löwensteiner Mineralquelle

Löwenstein

Luisen-Brunnen

Luisen-Brunnen

Frankfurt am Main-Nieder-Erlenbach

Magnus

Genussquelle 1

Emsdetten

Magnus

Gute-Laune-Quelle

Norderstedt

Marco Heilquelle

Marco Quelle

Aspach-Rietenau

Margonwasser

Margonwasser

Lichtenau

Maria-Theresia-Brunnen

Maria-Theresia-Brunnen

Moos/Niederbayern

Marienquelle

Marienquelle

Göppingen-Jebenhausen

Marill

Ruhrtal Brunnen V und IX E

Bochum

Mariusquelle

Marius Quelle

Aspach-Rietenau

Marius-Quelle

Marius-Quelle

Sachsenheim-Spielberg

Markgrafen

Prinzen-Quelle

Bad Griesbach

Markgrafen-Quelle

Markgrafen-Quelle

Sachsenheim-Spielberg

Markgräfler Mineralwasser

Markgräfler Mineralquelle

Neuenburg-Steinenstadt

Märkisch Kristall

Märkisch Kristall

Grüneberg

Markt-Quelle

Markt-Quelle

Oberscheinfeld

Markus

Rheintalquelle

Brohl-Lützing

Markus-Brunnen (Quellfrisch, Medium und Naturell)

Markus-Brunnen

Bornheim-Roisdorf

Mathilden Quelle

Mathilden Quelle

Rosbach vor der Höhe

Matthias-Brunnen

Matthias-Brunnen

Pilsting-Großköllnbach

Maximilian-Brunnen

Maximilian-Brunnen

Buttenheim

Mayen-Quelle

Mayen-Quelle

Bad Vilbel

Mecklenburger Quelle

Mecklenburger Quelle

Dargun

Mephisto

Adele

Lahnstein

Merkur

Laurentius-Quelle

Hecklingen-Gänsefurth

Merkur

Sparrenquelle

Bielefeld

Merkur

Teutoburger Steinquelle

Bielefeld

Merkur

Vitus Quelle

Bielefeld

Merkur

Wiesenquelle

Bielefeld

Merkur aus der Tiefenquelle

Tiefenquelle

Güstrow

mineau

Gräfin-Katharina-Quelle

Wöpse

mineau®

Huddaeus-Quelle

Bad Pyrmont (Quellort: Lügde)

Minell

Teutoburger Waldquelle

Bielefeld

Minerva (Classic, Medium)

Adele

Lahnstein

Minetta

Alasia Mineralquelle

Bad Liebenwerda

(Quellort: Maasdorf)

MINUS181

Brunnen MINUS181

Parchim

Mona

Abt

Dorsten

Mönchsbrunnen

Mönchsbrunnen

Bad Vilbel

Monolith

Thalquelle

Thalfang

Mozart-Quelle

Mozart-Quelle

Augsburg

Mühlenbach

Mühlenbach

Sinzig

Mühlenkamp

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Mühringer Schlossquelle

Schlossquelle

Starzach Felldorf

Münchner Löwen-Quelle

Münchner Löwen-Quelle

München

Napoleon Mineralbrunnen Apart

Napoleon Mineralbrunnen Apart

Schierling

Napoleon Mineralbrunnen Esprit

Napoleon Mineralbrunnen Esprit

Schierling

Naturalis

Albquelle

Göppingen-Jebenhausen

Naturalis

Naturparkquelle

Mainhardt

Naturalis

Quintus

Bruchsal

Naturalis

Vitalbrunnen

Baruth/Mark

Naturalis medium, classic

VITAQUA Quelle

Breuna

Naturalis still

Urstromquelle

Breuna

Natürliches Mineralwasser

Quintus-Quelle

Bruchsal

Naturpark Quelle

Naturpark Quelle

Schwollen

Naturparkquelle

Naturparkquelle

Mainhardt

Naturquelle

Naturquelle

Dodow

Naturquelle

Naturquelle (Brunnen 1010)

Gemeinde Löhnberg-Selters

naturSelzer

Brunnen V

Groß-Karben

Naturwald Quelle

Naturwald Quelle

Schwollen (Quellort: Hattgenstein)

Nestlé Pure Life

Eschen-Quelle

Löhnberg

Nestlé Pure Life

Zedern-Quelle

Aumühle

Nette Quelle

Brandenburger Quell

Diedersdorf

Nettetaler-Sprudel

Nettetaler-Sprudel

Plaidt

Neue-Otto-Quelle

Neue-Otto-Quelle

Wiesau-König Otto-Bad

Neufnachtaler Quelle

Neufnachtaler Quelle

Fischach

Neumarkter Mineralbrunnen

Neumarkter Mineralbrunnen

Neumarkt in der Oberpfalz

Neumarkter Wildbad

Neumarkter Wildbad

Neumarkt in der Oberpfalz

Neuselters

Hundsbach 1 (1007)

Gemeinde Löhnberg/Lahn

Neuselters

Hundsbach 2 (1008)

Gemeinde Löhnberg/Lahn

Neuselters

Neuselters (Brunnen 1009)

Gemeinde Löhnberg-Selters

Neuselters Mineralquelle

Neuselters 1

Löhnberg

Niederrieder

Niederrieder Quelle

Niederrieden

Noé-Quelle

TB 4, Noé-Quelle

Erftstadt

NordQuell

NordQuell

Trappenkamp

Notaris

Rheintalquelle

Brohl-Lützing

Notaris, Notaris Medium und Notaris Naturell

Rheinlandquelle (Mineralquelle 8)

Bornheim-Roisdorf

Nur hier-Quelle

Nur hier-Quelle

Hamburg

Nürburg Quelle

Nürburg Quelle

Dreis

Oberlausitzer Mineralwasser

Oberlausitzer Mineralwasser

Oppach

Oberselters Mineralbrunnen

Oberselters Mineralbrunnen

Bad Camberg-Oberselters

Oberselters Prinzenquelle

Oberselters Prinzenquelle

Bad Camberg-Oberselters

Odenwald Quelle Gourmet

Odenwald Quelle Gourmet

Rothenberg/Odenwald-Finkenbach

Odenwald-Quelle Naturel

Oldenwald Quelle

Heppenheim

Odenwald-Quelle traditionell

Tradius Quelle

Heppenheim an der Bergstraße

Opalis-Quelle

Owalis-Quelle

Oberscheinfeld

Oppacher Mineralquelle

Oppacher Mineralquelle

Oppach

Oranien-Quelle

Oranien-Quelle

Brohl-Lützing

Oranka-Quelle

Oranka-Quelle

Reinbek

Original Selters (Classic, Medium)

Selters Mineralquelle

Selters an der Lahn

Original Selters (Naturell, Sanft)

Selters Naturellquelle

Selters an der Lahn

Orion Quelle

Orion Quelle

Rosbach vor der Höhe

Osta-Mineral

Osta-Mineralbrunnen

Dingsleben

Pen Aqua

Abt

Dorsten

Penny

Fontane

Kloster Lehnin

Penny

Arnoldi Quelle

Warburg-Germete

Penny medium, classic

VITAQUA Quelle

Breuna

Penny Ready

Geotaler

Löhne

Penny still

Urstromquelle

Breuna

Perlquell

Heinberg-Quelle

Warburg-Germete

Petersquelle

Petersquelle

Bad Peterstal-Griesbach

Peterstaler

Peterstaler Mineralquelle

Bad Peterstal-Griesbach

Petrusquelle

Petrusquelle

Siegsdorf

Pommernquelle

Pommernquelle

Bad Doberan

Premium

Wildbadquelle

Schwäbisch Hall Heimbach

Primaqua, Ayinger St. Andreas-Quelle

Primaqua, Ayinger St. Andreas-Quelle

Aying

Prinzenperle

Prinzen-Quelle

Bad Griesbach

PurBorn

PurBorn

Dreis

Pyraser Waldquelle

Pyraser Waldquelle

Thalmässing

Q 4

Top Quell

Heppenheim an der Bergstraße

q2

q2

Husum-Rosendahl

Quartus Quelle

Quartus Quelle

Groß Wittensee

Quellbrunn

Erbeskopf-Quelle

Thalfang

Quellbrunn

Aquata

Karlsdorf-Neuthard

Quellbrunn

Ines-Quelle

Löhne

Quellbrunn

Brandenburger Urstromquelle

Baruth/Mark

Quellbrunn

St. Jakobus

Kloster Lehnin

Quellbrunn

Werretaler

Löhne

Quellbrunn medium, classic

VITAQUA Quelle

Breuna

Quellbrunn still

Urstromquelle

Breuna

Quelle 6

Quelle 6

Bad Peterstal/ Schwarzwald

Quelle Acht (Mineralwasser und wenig Kohlensäure)

Quelle Acht

Brohl-Lützing

Quelle Acht (Naturell, Mineralwasser und wenig Kohlensäure)

Rheinlandquelle

Bornheim-Roisdorf

QuellQ-Pur

Löwensprudel

Rottenburg am Neckar-Obernau

Raffelberger

Raffelberger

Mülheim an der Ruhr

Randegger Ottilien-Quelle

Randegger Ottilien-Quelle

Gottmadingen-Randegg

Rangau Quelle

Rangau Quelle

Bad Windsheim

Rappen-Quelle

Rappen-Quelle

Kutzenhausen

Real Quality

Felsenquelle

Hecklingen-Gänsefurth

Regensteiner Mineralbrunnen

Regensteiner Mineralbrunnen

Blankenburg/Harz

Reinbeker Klosterquelle

Reinbeker Klosterquelle

Reinbek

Reinland

LIBU Brunnen VI a, VII, IX, XVI, XVII, XX

Bochum

Reinoldus Quelle

Reinoldus Quelle

Duisburg

Reinoldus-Brunnen

Reinoldus-Brunnen

Dortmund

Reinsteiner Quelle

Reinsteiner Quelle

Duisburg-Walsum

Remstaler

Remstalquelle

Waiblingen-Beinstein

Remus-Quelle

Remus-Quelle

Niederrieden

Renchtalquelle

Renchtalquelle

Bad Peterstal

Rennsteigsprudel

Rennsteigsprudel

Schmalkalden-Haindorf

Residenz-Quelle

Residenz-Quelle

Bad Windsheim

Rewe Beste Wahl Aqua Mia

Diemeltaler Quelle

Warburg Germete

Rheinblick

Rheinblick

Wörth am Rhein

Rheinfels Quelle

Rheinfels Quelle

Duisburg-Walsum

Rheinfels Urquell

Rheinfels Urquell

Duisburg-Walsum

Rheinfürst-Quelle

Rheinfürst-Quelle

Erkrath

Rheinsberger Preussenquelle

Rheinsberger Preussenquelle

Rheinsberg

Rheintalquelle

Rheintalquelle

Brohl-Lützing

Rhenser

Rhenser

Rhens

Rhodius

Rhodius

Burgbrohl

RhönSprudel

RhönSprudel Quelle

Ebersburg

Rick

Rickertsen-Quelle

Reinbek

Rickertsen-Quelle 2

Rickertsen-Quelle 2

Reinbek

Ried-Quelle

Ried-Quelle

Bad Vilbel

Rieser Urwasser

Marienquelle

Bissingen

Rietenauer Dilleniusquelle

Dilleniusquelle

Aspach-Rietenau

Rietenauer Heiligenthalquelle

Heiligenthalquelle

Aspach-Rietenau

Rohrauer Friedrichsquelle

Rohrauer Friedrichsquelle

Gärtringen-Rohrau

Roisdorfer (Sprudel, Medium und Fein)

Roisdorfer Quelle

(Mineralquelle 9)

Bornheim-Roisdorf

Roisdorfer Original

Roisdorfer Classicquelle

(Mineralquelle 5)

Bornheim-Roisdorf

Romanis

Romanis-Quelle

Bad Vilbel

Romanis

Romanis-Quelle

Frankfurt am Main-Berkersheim

Romanis Quelle

Romanis Quelle

Rosbach vor der Höhe

Romberg Classic Quelle

Romberg Quelle

Dortmund

Römerwall Quelle

Römerwall Quelle

Duisburg-Walsum

Rosbacher Naturell

Rosbacher Naturell

Rosbach vor der Höhe

Rosbacher Quelle

Rosbacher Quelle

Rosbach vor der Höhe

Rosbacher Urquelle

Rosbacher Urquelle

Rosbach vor der Höhe

Rudolf-Quelle

Rudolf-Quelle

Eichenzell-Lütter

Ruffini-Quelle

Ruffini-Quelle

Landshut-Achdorf

Ruhrtal

Ruhrtal Brunnen V und IX E

Bochum

Salfter

Rheintalquelle

Brohl-Lützing

Salfter (Mineralwasser, Naturell und Medium)

Rheinlandquelle (Mineralquelle 8)

Bornheim-Roisdorf

Salinger

Abt

Dorsten

Salustra

Salustra-Quelle

Bad Vilbel

Salutaris

Salutaris

Bad Vilbel

Salvus

Salvus

Emsdetten

Salvus Töftes!

Salvus

Emsdetten

Sanssouci

Sanssouci

Diedersdorf

Santa Mineralis

Brandenburger Urstromquelle

Baruth/Mark

Saskia

Quelle Wörth am Rhein

Wörth am Rhein

Saskia & K-Classic

Quelle Jessen

Jessen (Elster)

Saskia & K-Classic

Quelle Leissling

Leißling

Saskia Quelle

Saskia Quelle Kirkel

Kirkel

Saskia, K-Classic

Quelle Löningen

Löningen

Saturn-Quelle

Saturn-Quelle

Bad Vilbel

Sawell

Genussquelle 3

Emsdetten

Saxonia Quelle

Saxonia Quelle

Eilenburg

Schatzquelle

Schatzquelle

Bad Brückenau

Schildetaler Mineralquell

Schildetaler Mineralquell

Dodow

Schloss Diedersdorf

Brandenburger Quell

Diedersdorf

Schloßberg-Quelle

Schloßberg-Quelle

Eichendorf-Adldorf

Schloßblick

Schloßblick

Leißling

Schloßquelle

Schloßquelle

Essen-Borbeck

Schloss-Urquelle

Schloss-Urquelle

Löwenstein

Schönbuchquelle

Friedrichsquelle 1

Gärtringen-Rohrau

Schönrain

Quelle 29

Reutlingen

Schwabenquelle, Gut & Günstig

Schwabenquelle

Göppingen

Schwalbacher Mineralbrunnen

Schwalbacher Mineralbrunnen

Schöffengrund-Schwalbach

Schwalheimer Säuerling

Schwalheimer Säuerling

Bad Nauheim-Schwalheim

Schwarzachtaler

Schwarzachtaler

Gessertshausen

Schwarzenberg Quelle

Schwarzenberg Quelle

Oberscheinfeld

Schwarzwald Quirli-Quelle 2

Schwarzwald Quirli-Quelle 2

Bad Peterstal-Griesbach

Schwarzwaldperle

Renchtalquelle

Bad Peterstal

Schwarzwaldperle Quelle

Schwarzwaldperle Quelle

Bad Peterstal

Schwarzwald-Sprudel

Kniebis-Quelle

Bad Griesbach

Schwollener

Schwollener

Schwollen

Schwollener NationalparkQuelle

Schwollener Nationalparkquelle

Schwollen (Quellort: Hattgenstein)

Sebastianquelle

Hermersberg IV

Bad Peterstal

Sebastian-Quelle

Sebastian-Quelle

Buttenheim

Select

Königbrunnen

Breuna

Selection

Fürstenbrunn

Kloster Lehnin

Selection

Königbrunnen

Breuna

Seltina-Mineralbrunnen

Seltina-Mineralbrunnen

Dortmund

Seltrisa

Seltrisa

Selters-Niederselters

Serino

Karlsquelle

Bad Griesbach

Severin Quelle

Severin Quelle

Osterhofen / Langenamming

share

Allgäu-Quelle

Oberstaufen

Siebers-Quelle

Siebers-Quelle

Markt Weiler-Simmerberg

Siegfried-Quelle

Siegfried-Quelle

Erkrath

Silberbrunnen

Silberbrunnen

Reutlingen

Silenca-Quelle

Aqua Monaco

Silenca-Quelle

Markt Schwaben

Silvana Quelle

Silvana-Quelle

Eilenburg

Sinalco Aquintéll

Aquintéll Quelle

Wagenfeld

Sinziger

Sinziger Quelle

Sinzig

Sodenthaler Magdalenen-Brunnen

Sodenthaler Magdalenen-Brunnen

Sulzbach am Main-Soden

Sodenthaler Mineral-Quelle

Sodenthaler Mineral-Quelle

Sulzbach am Main-Soden

Sodenthaler-Echter-Quelle

Sodenthaler-Echter-Quelle

Sulzbach am Main-Soden

Sohlander Blauborn

Sohlander Blauborn-Quelle

Oppach

Sollinger Brunnen

Sollinger Brunnen

Bodenfelde/Weser

Sonnenstein Quelle

Sonnenstein Quelle

Pirna

Sophie Charlotte

Sophie Charlotte

Diedersdorf

Sophie Charlotte

Genussquelle 3

Emsdetten

Sophie Charlotte

St. Georg Quelle

Noderstedt

Sophien-Quelle

Sophien-Quelle

Bad Peterstal

Spessart-Quelle

Spessart-Quelle

Biebergemünd-Rossbach

Spessartwald Mineralbrunnen

Spessartwald Mineralbrunnen

Waldaschaff

Sport

Haller Sportquelle

Schwäbisch Hall-Heimbach

Spreequell

Spreequell

Bad Liebenwerda

(Quellort: Dobra)

St. Anna Quelle

St. Anna Quelle

Bad Windsheim

St. Burghardt

Lahnstein II

Lahnstein

St. Burghardt

St. Burghardt

Plaidt

St. Christophorus

Göppinger Christophsquelle

Göppingen

St. Georgsquelle

St. Georgsquelle

Ruhpolding

St. Leonhardsquelle

St. Leonhardsquelle

Stephanskirchen

St. Nikolaus-Quelle

St. Nikolaus-Quelle

Malborn

St. Verenen-Quelle

St. Verenen-Quelle

Lindau-Reutin/Bodensee

St. Wolfgang

Mandelberg-Brunnen

Mandelberg-Brunnen

Riedenburg

St. Wolfgang

Ambassador-Quelle

Bad Liebenwerda

St.-Bernhard-Quelle

Brunnen 5, Fl. Nr. 371, Gemarkung Aldersbach

Aldersbach

Staatl. Fachingen (Medium, Gourmet Medium, Gourmet Still)

Staatl. Fachingen

Fachingen

Staatl. Fachingen Gourmet Naturell

Quelle Staatl. Fachingen Naturell

Fachingen

Staatlich Bad Brückenauer Mineralwasser

König-Ludwig-I-Quelle

Staatsbad Bad Brückenau

Staatlich Bad Meinberger

Bad Meinberger

Horn-Bad Meinberg

Stauferquelle

Stauferquelle

Göppingen

Stegbach Quelle

Stegbach Quelle

Wallhausen/ Württemberg

Steigerwald-Mineralbrunnen

Steigerwald

Oberscheinfeld

Steinau Quelle

Steinau-Quelle

Schwollen

Steinfelsquelle

Steinfelsquelle

Güstrow

Steinfelsquelle

Steinfelsquelle

Bielefeld

Steinquelle

Steinquelle

Friedberg-Dorheim

Steinsieker

Steinsieker

Steinsiek/Löhne

Steinsieker Sanft Heilwasser

St. Margaretenquelle

Steinsiek/Löhne

Stemweder Berg Quell

Stemwederbergquelle

Stemwede-Oppendorf

Stiftsquelle

Stiftsquelle

Dorsten

Stralsunder

Stralsunder

Stralsund

Straubinger Johannesbrunnen

Straubinger Johannesbrunnen

Straubing

Sturmius Mineralwasser

Martinybrunnen 3

Bad Salzschlirf

Sun d‘or

Abt

Dorsten

Surf

Quintus

Bruchsal

Surf medium, classic

VITAQUA Quelle

Breuna

Surf still

Urstromquelle

Breuna

Surf, Gut & Günstig

Baruther Johannesbrunnen

Baruth/Mark

Syburg Quelle

Syburg Quelle

Dortmund

Sylt-Quelle

Sylt-Quelle

Rantum/Sylt

Täfert-Quelle

Täfert-Quelle

Bad Windsheim

Tannquelle

Tannquelle

Löhnberg-Selters

TAUfrisch

TAUfrisch-Kirkel

Kirkel

Taunus-Brunnen

Brunnen 3

Liederbach

TAUSENDWASSER NationalparkQuelle

Tausendwasser Nationalparkquelle

Schwollen (Quellort: Hattgenstein)

tegut

Adello Quelle

Ebersburg

Teinacher Mineralwasser

Teinacher Mineralquelle

Bad Teinach

Terra Quelle

Terra Quelle

Bad Doberan

Terraquelle

Terraquelle

Lichtenau

Terra-Quelle

Terra-Quelle

Mendig

Teusser

Teusser Mineralbrunnen

Löwenstein

Teusser-Brunnen II

Teusser-Brunnen II

Löwenstein

Thannhäuser Mineralquelle

Thannhäuser Mineralquelle

Thannhausen/Schwaben

Thermes

Lahnstein I

Lahnstein

Thüringer Heidequell

Thüringer Heidequelle

Hütten über Pößneck

Thüringer Saal Queen

Thüringer Heidequelle

Hütten über Pößneck

Thüringer Waldquell

Thüringer Waldquell

Schmalkalden-Aue

Tiefenherster Bergwaldquell

Tiefenherster Bergwaldquell

Bad Driburg

TIP

Tiefenfelsquelle

Bielefeld

TIP

Waldquelle

Hecklingen-Gänsefurth

Tofi

Tofi-Quelle

Bad Vilbel

tofiquelle

Brunnen Westuffeln IV

Calden-Westuffeln

TÖNISSTEINER

TÖNISSTEINER

Andernach

TÖNISSTEINER NATURELLE

EIFEL-Quelle

Andernach

Top frisch

top-frisch-Quelle

Eichenzell-Lütter

Top Quell Classic und

Top Quell Medium

Q 4 Aktivquelle

Heppenheim

Treenetaler

Treenetaler

Tarp

trendic

St. Jakobus

Kloster Lehnin

Trinkaktivquelle

Trinkaktivquelle

Haan

U 21

Quelle U 21

Altenburg

Überkinger und Aqva Azzura

Überkinger Albquelle

Bad Überkingen

Ulmtaler Klosterquell

Ulmtaler Klosterquelle

Löhnberg

Ulmtaler Klosterquelle

Ulmtaler Klosterquelle (Brunnen 1006)

Gemeinde Löhnberg-Selters

Ulmtal-Quelle

Ulmtal-Quelle

Löhnberg-Selters

Ulrich-Quelle

Ulrich-Quelle

Schwäbisch Hall-Heimbach

Unser gutes Husumer

Unser gutes Husumer

Mildstedt

Urbanus-Mineralwasser

Urbanus-Mineralwasser

Mendig

Urquell

Urquell

Bad Harzburg

Ursteiner

Ursteiner

Mühlheim an der Ruhr

Ustersbacher Wita-Quelle

Ustersbacher Wita-Quelle

Gemarkung/Gemeinde Ustersbach, Fl.Nr. 39

Van Spar

Arnoldi Quelle

Warburg-Germete

Venus Mineralwasser

Ried-Quelle

Bad Vilbel

Vest Quell

Abt

Dorsten

Victoria (Classic, Medium)

Louise

Lahnstein

Victoria Naturell

Lahnstein I

Lahnstein

Vilsa-Brunnen

Vilsa-Brunnen

Bruchhausen-Vilsen

Vinsebecker

Vinsebecker Säuerling

Steinheim-Vinsebeck

ViO

Lüner Quelle

Lüneburg

Vitina

Sailaufer Mineralbrunnen

Sailaufer Mineralbrunnen

Sailauf/Spessart

Vitrex

Seewald-Quelle

Wildberg

Viva con Agua

Viva con Agua

Mildstedt

Vivre

Vivre

Naila

Vogelsbergbrunnen

Brunnen III

Alsfeld

Volkmarser Mineralbrunnen aus der Kugelsburg-Quelle

Kugelsburg-Quelle

Calden-Westuffeln

Volkmarser Mineralwasser

Brunnen III

Volkmarsen

Vorgebirgsquelle (Classic und Medium)

Rheinlandquelle

(Mineralquelle 8)

Bornheim-Roisdorf

Vulkanius

Balduin Quelle

Dreis

Vulkanpark-Quelle Eifel

Vulkanpark-Quelle Eifel

Burgbrohl

Waldecker = Classic,

Medium, Naturell

Brunnen 5

Volkmarsen

Waldquelle

Waldquelle

Kirkel

Waldquelle

Waldquelle

Goslar

Waldsteinquelle

Waldsteinquelle

Bad Brambach

Walita

Brunnen II

Volkmarsen

Wallhausener Quelle

Wallhausener Quelle

Wallhausen

Warburger Waldquell

Warburger Waldquell

Warburg-Germete

Wasserhelden

Ritonaquelle (Brunnen 16)

Sulzbach am Main-Soden

Wasserhelden

Iubusquelle

Homfeld

Wasserhelden

Vibesquelle

Brohl-Lützing

Weid-Quelle

Weid-Quelle

Bad Windsheim

Weisensteiner

Weisensteiner

Schwollen

Weismainer Mineralbrunnen (spritzig und still)

Weismainer Mineralbrunnen

Weismain (Landkreis Lichtenfels)

Weissenberger Quelle

Weissenberger Quelle

Bad Dürrheim

Wenden Quelle

Wenden Quelle

Dodow

Werbelner Bachtal

Werbelner Bachtal

Völklingen

Wernarzer Heilquelle

Wernarzer Heilquelle

Bad Brückenau

Westerwaldquelle

Westerwaldquelle

Leun-Biskirchen

Westfalenborn

Westfalenborn

Steinheim-Vinsebeck

Wiesenbach-Brunnen

Wiesenbach-Brunnen

Unterbaar

Wiesenquelle (für Glasabfüllung)

Unser Norden (für PET-Füllung)

Wiesenquelle

Güstrow

Wiesentaler Mineralbrunnen

Wiesentaler Mineralquelle

Waghäusel-Wiesental

Wildbadquelle

Wildbadquelle

Schwäbisch Hall Heimbach

Wilhelms-Quelle

Wilhelms-Quelle

Kronberg-Kronthal

Wilhelmsthaler Mineralbrunnen

Wilhelmsthaler Mineralbrunnen

Calden-Westuffeln

Wimbachtaler

Wimbachquelle

Ramsau bei Berchtesgaden

Winella Quellwasser

Ebrachtal Quelle

Mühlhausen

Winfried

Renchtalquelle

Bad Peterstal

Wittenseer Quelle

Wittenseer Quelle

Groß Wittensee

Wittmannsthal-Quelle

Wittmannsthal-Quelle

Bad Dürrheim

Wolkenstein

Brilliant-Quelle

Wagenfeld

Wörsinger Mineralquelle

Wörsinger Mineralquelle

Bietigheim-Bissingen

Wörsinger Urquelle

Aqua vita Quelle

Tamm

Wüteria Heiligenquelle

Wüteria Heiligenquelle

Gemmingen

Wüteria Schloßbrunnen

Wüteria Schloßbrunnen

Gemmingen

Zack

Bad Vilbeler Hermannsquelle

Bad Vilbel

Zahnaer Mineralbrunnen

Zahnaer Mineralbrunnen

Zahna

Zott Aqua

Zott Aqua

Mertingen

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Germania

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

--- ((2))

Castellsquelle

Mels (St. Gallen) / Schweiz

--- ((2))

Montis

Aproz / Schweiz

--- ((2))

Nendaz 3

Aproz / Schweiz

Akmina  ((3))

Akmina

Bolu / Türkei

Alkaqua

Hongfeng

Hongfeng Village, Erdaobaihe, Antu, Jilin Province, China

Alpenrose

Adelbodner Quelle

Adelboden (Bern) / Schweiz

Alvares

Gorgor Quelle

Im nordwestlichen Iran, in der Nähe der Stadt Ardabil, an der Flanke des Berges Sabalan / Iran

Antipodes

Antipodes spring bore 937

Whakatane, Otakiri / Neuseeland

Aproz

Aproz

Sion-Nendaz (Wallis) / Schweiz

Aqua Bella

B2

Kula / Serbien

Aqua Viva

Park Quelle

Arandjelovac, Serbien

Aqui

Aqui-Brunnen

Zürich (Zürich) / Schweiz

Arkina

Arkina

Yverdon-les-Bains (Waadt) / Schweiz

BB

BB

Auf dem Gelände der Fa. Aqua Heba in Bujanovac / Serbien

Blue Kristall

Wolschski Utes 2

Sysran (Wolga) / Russland

Canada Geese

Spa Springs

Spa Springs, Middleton / Kanada

Cristallo

Lostorf A

Lostorf (Solothurn) / Schweiz

Elbrus Caucasian Mineral Water

Elbrus

Naltschik, Karbadin- und Balkarian Republik / Russland

Eptinger

Eptinger

Sissach / Schweiz

Gorska

Trnskot

Konopishte / Mazedonien

Grasevacka Reka-Brus

Grasevacka Reka-Brus

In der Gemarkung der Gemeinde Brus / Serbien

HAYAT

HAYAT

Hendek, Sakarya / Türkei

HEBA

HEBA

Betriebsgelände der Mineralbrunnenfabrik Heba in Bujanovac / Serbien

Heba

Heba A-4

Bujanovac / Serbien

Henniez

Henniez

Henniez (Waadt) / Schweiz

Himalayan

Well 1 (drilling 1)

Dhaula Kuan, Distrikt Sirmour, Bundesstaat Himachal Pradesh / Indien

Himalayan

Well 2 (drilling 2)

Dhaula Kuan, Distrikt Sirmour, Bundesstaat Himachal Pradesh / Indien

Jana

Sveta Jana

Gorica Svetojanska/Kroatien

Knjaz Milos

IB 18-2 Mladost

Arandelovac, Serbien

La Fantana

IEBLF 01/05

Bzenice Mitrovopolje / Serbien

La Fantana

La Fantana 02/08

Bzenice Mitrovopolje / Serbien

MG 115 – Still Natural Mineral Water

IEBTP 2

Bogdanica / Serbien

Mivela-Mg

Mivela - 1

Veluce bei Trstenik / Serbien

Nendaz

Avalanche

Aproz (Wallis) / Schweiz

Novoterskaya Tselebnaya

Smeikinsker Mineralwasservorkommen

Mineralnije Wodi, Stravropol / Russland

Olimpija

Olimpija

In der Gemarkung Mostarsko Raskrsce / Bosnien-Herzegowina

Otakiri Springs

Otakiri Springs

Manukau / Neuseeland

Pinar Madran

Pinar Madran

Südöstlich der Stadt Aydin bei Bozdogan / Türkei

RARE – Natural Mineral Water

RARE

Anapak Mountain, Off Road No H28, Kotayk Region, Armenien

Resan

Sonda Nr. 1

Kishinev / Moldawien

Royal-Classic

Ankawan Quelle Nr. 5

Ankawan / Armenien

Royal-Tezh Sar

Ankawan Quelle Nr. 39

Ankawan / Armenien

Saka

SAKA

Camlica, bei Hendek (Sakarya) / Türkei

San Clemente

San Clemente

Caslaccio-Sigirino (Tessin) / Schweiz

Sara

Sara

Kresevo / Bosnien

SNO natural mineral water

Well No. 1

Misaktsieli / Georgien

Spirit of Drini

Drini i Bardhe

Radac, Kosovo

St. John`s

Saint Johns (IEBKos-2)

Kosjeric, Serbien

St. Paulsquelle

Valser Still

Valser Mineralquellen

St. Paulsquelle

Vals / Schweiz

Termen

Pearlwater Mineralquellen AG

Termen (Wallis) / Schweiz

TILEA

TILEA

Gromilijak bei Kiseljak / Bosnien

Valais

Quelle Montis

Les Portions d’Aven in Vertroz / Schweiz

Valser St. Petersquelle

Obere Fassung (St. Peter)

Neubohrung (St. Peter)

Boda-Quelle

St. Petersquelle

Vals (Graubünden) / Schweiz

Valser Still

Hüschi Quelle

Vals / Schweiz

VATA

Gorgor Quelle

Im nordwestlichen Iran, in der Nähe der Stadt Ardabil, an der Flanke des Berges Sabalan / Iran

Voda Voda

VV1

B-2

Gornja Toplica,

Kreis Mionica / Serbien

Zurzacher Mineralwasser

Bohrung Zurzach 2

Zurzach / Schweiz

(1)

Apa minerală este utilizată numai ca ingredient pentru producerea băuturilor și, prin urmare, nu este o marcă separată pe piață.

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Estonia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

HAAGE

Puurkaev B’EST

Tartumaa, Tähtvere vald, Haage küla, Veemeistri tee 7

Haanja

Puurkaev Haanja

Võrumaa, Võru linn

HÄÄDEMEESTE GOODMENS

Puurkaevu katastri number 8021

Pärnumaa, Häädemeeste vald, Häädemeeste alevik Asuja 9 Mineraalvee maaüksus

VICHY

Veehaare „Vichy”

Harjumaa, Saku

VÄRSKA

Puurkaev nr. 5

Põlvamaa, Värska vald , Väike- Rõsna küla

VÄRSKA ORIGINAAL

Puurkaev nr. 7

Põlvamaa, Värska vald, Värska alevik

VÄRSKA NATURAL

Kaev nr. 8

Põlvamaa, Värska vald, Värska alevik

Värska Mineraal

Puurkaev nr. 9

Võrumaa, Setomaa vald, Väike-Rõsna küla

Värska looduslik mineraalvesi nr. 10

Puurkaev nr. 10

Võrumaa, Setomaa vald, Väike-Rõsna küla

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Irlanda

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Glenpatrick

Glenpatrick Spring

Powerstown, Clonmel,

Co. Tipperary

Ballygowan

Ballygowan

Newcastle west,

Co. Limerick

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Grecia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Alfa

Source Alfa

Arnissas, DE Vegoritidas Dimou Edessas N. Pellas

Anthemis (formely Ira)

Ira

Kinotita Stavrinidon N. Samou

Apollonio

Apollonio

Agia Varvara Rodos N. Dodekanisou

Avaton-Simonopetras

Avaton-Simonopetras

Agio Oros PE Chalkidikis

Avra

Geotrisi Avra

Geotrisi Avra 4

Dimos Aigiou N. Ahaias

Corfu

Corfu

Kinotita Chloromation N. Kerkiras

diamanti

Source Diamanti

Petroussa DE Prosoutsanis Dimou Prosoutsanis PE Dramas

Dios

Source Dios

Efedriki Pigi Dios

Xirokambi DD Karitsas Dimou Diou n. Pierias

Doumbia

Doumbia

Kinotita Doumbion N. Chalkidikis

Evdoro

Evdoro

Dimotiko Diamertisma Meliaton Ipatis N. Fthiotidas

Florina

Afoi Efremidi ABEE

BI. PE. Florinas

Ias

Source Ias

Ditiko Diamerisma Kallianon Stimphalias N. Korinthias

Ioli

Ioli source

Kinotita Moshohoriou N. Fthiotidas

Kalliroi

Silli

Kinotita Sillis, N. Dramas

Karies

Karies

Kinotita Leontiou (Veteika) N. Ahaias

Kimi

Source Kimi

Evia, N. Evias

Kionia

Trani Gortsa

Kallianoi DE Stymfaliaw Dimou Sikionion

Klinos

Palavi

Kinotita Klinou

N. Trikalon

Korpi

Geotrisi Korpi (former Papagianni)

Source Korpi

Kinotita Monastirakiou Vonitsas N. Etoloakarnanias

Krini

Krini

Kinotita „Polla Nera”

N. Imathias

Krinos

Krinos

Rododafni Egiou N. Ahaias

Lefka Ori

Dihalorimata

DD Stilou Dimos Apokoronou N. Chanion

Lezina

Lezina

Vourkoti Apikion Androu N. Kykladon

Loutraki

Loutraki

Loutraki, N. Korinthias

Mega Perry

Kastri Mega Peristeri

Metsovo N. Ioanninon

Merkada

L. Thanella

Merkada, N. Fthiotidas

Meteora

Stagon

Kalabaka, N. Trikalon

Nigrita

Therma Nigritas

Therma Nigritas, N. Serron

Niki

Niki

Kinotita Ano Karyotes Samotharkis, N. Evrou

Olympos

Source Olympos

Leprokarya Dimos A. Olympou, N. Pierias

Paiko

Valeratsi II

Valeratsi DE Axioupolis, Dimos Paionias, PE Kilkis

Piges Kostilatas stin Hpeiro

Pigi Mourtzia II Vrizokalamou Kostilatas

Siamantas, Kinotita Theodorianon, N. Artas

Pigi Olympou

Pigi Olympou B’

Source A1

Vouliki Katerinis, N. Pierias

Samarina

Goura Samarinas

Samarina, N. Grevenon

Seli

Assos

Spilia, N. Kozanis

Souli

Geotrisi C1

Koutso DD Rematias Dimou Lourou N. Prevezas

Souroti

Souroti

Souroti Source C 1

Kinotita Sourotis N. Thessalonikis

Stamna

Stamna (former Hamoprina)

Mallia, N. Irakleiou Kritis

Talanta

Sarmpania

Sarmpania, DE Monamvasias Dimos Monevasias PE Lakonias

Theoni

Goura

Karditsa N. Karditsas

Theriso

YGM7 BOBOLI MOURAKI THERISO

Miloniana K. Varipetrou DE Therisou Dimou Chanion P.E. Chanion

Thetis

Honaiou

Kinotita Vasilikon (Galarinou) N. Xalkidikis

Veniza

Vakontios

Kinotita Villion, N. Attikis

Vikos

Vikos

Kinotita Perivleptou N. Ioanninon

Xino Nero

Source Poiro

Dimos Amynteou N. Florinas

Ydor Paggaio

Akrovouni

Akrovouni Dimou Paggaiou PE Kavalas

Zagori

Karakori Perivleptou

Kinotita Perivleptou N. Ioanninon

Zagori

Galderimi Kranoulas

Koinotita Kranoulas N. Ioanninon

Mitsikeli

Zagorohoria

Mesovouni Negrades N. Ioanninon

Zaros

Amati

Dimos Zarou N. Irakleiou

ZIREIA

ΥΓ1 ZIREIA

Achouri, DE Kyllinis Dimos Stymfalias N. Korinthias

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Grecia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Tepelene

Kryoneri - Tepeleni

Tepeleni Albania

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Spania

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Abelleira

Abelleira

Cospeito (Lugo)

Agua de Albarcin

Albarcin

Guadix (Granada)

Agua de Bejís

Los Cloticos

Bejís (Castellón)

Agua de Benassal

Fuente en Segures

Benasal (Castellón)

Agua de Bronchales

Bronchales-3

Bronchales (Teruel)

Agua de Bronchales

Bronchales-5

Bronchales (Teruel)

Agua de Chovar

Manantial Chóvar

Chovar (Castellón)

Agua de Cuevas

Fuente de Cuevas

Aller (Asturias)

Agua de Somiedo

FUENTE DEL OSO

VEIGAS - SOMIEDO (ASTURIAS)

Agua de Teror

Fuente Agria de Teror

Teror (Las Palmas)

Agua del Rosal

Agua del Rosal

Calera y Chozas (Toledo)

Agua Encaja Mejor

Castillo de Gormaz

Gormaz (Soria)

Aguadoy

Aguadoy

Calera y Chozas (Toledo)

Aguas de la Palma

Barbuzano

Santa Cruz de la Palma (Santa Cruz de Tenerife)

Aguas de Manzanera

El Salvador

Manzanera (Teruel)

Aguas de Ribagorza

Ribagorza

Graus (Huesca)

Aguas do Paraño

Captación Paraño 87.1

Boborás (Ourense)

Aguas El Barcial

El Barcial No 12

Peleagonzalo (Zamora)

Aguasana

A Granxa/La Granja

Belesar-Baiona (Pontevedra)

Aigua de Ribes

Fontaga

Ribes de Freser (Girona)

Aigua de Salenys

Salenys

Llagostera (Girona)

Aigua de Vilajuïga

Aigua de Vilajuïga

Vilajuïga (Girona)

Alzola

Alzola

Alzola-Elgoibar (Guipúzcoa)

Aqua Nevada

Aqua Nevada

El Tesorillo, Albuñán (Granada)

Aquabona Fontoira

Fontoira

Cospeito (Lugo)

Aquabona Fuen-Mayor

Fuen-Mayor

Cañizar del Olivar (Teruel)

Aquabona Peña Umbría

Peña Umbría

Requena (Valencia)

Aquabona Santolín

Santolín

Quintanaurria (Burgos)

Aquadeus

Fuente Arquillo

El Robledo (Albacete)

Aquadeus

Sierra Nevada

Dúrcal (Granada)

Aquadomus

Aquadomus

Saldaña (Palencia)

Aquarel

Las Jaras

Herrera del Duque (Badajoz)

Aquarel

Aquarel-Avets

Arbúcies (Girona)

Aquaservice

Camporrobles

Camporrobles (Valencia)

Aquaservice

Aquaservice Cogollos de Guadix

Cogollos de Guadix (Granada)

Babilafuente

Antigua Fuente del Caño

Babilafuente (Salamanca)

Betelu

Ama-Iturri

Betelu (Navarra)

Bezoya

Bezoya

Ortigosa del Monte (Segovia)

Bezoya Trescasas

Bezoya Trescasas

Trescasas (Segovia)

Binifaldó

Font Des Pedregaret y Binifaldó

Escorca (Baleares)

Borines

Manantial La Victoria

Borines-Piloña (Asturias)

Cabreiroá

Cabreiroá 3

Verín (Ourense)

Cabreiroá

Cabreiroá

Verín (Ourense)

Calabor

Calabor

Pedralba de la Pradería (Zamora)

Caldes de Bohi

Font del Bou

Barruera (Lleida)

Cantalar

Cantalar

Moratalla (Murcia)

Carrizal

Carrizal

San Andrés del Rabanedo (León)

Carrizal II

Carrizal II

Cuadros (León)

Cautiva

Cautiva

Sarriá (Lugo)

Corconte

Balneario de Corconte

Valle de Valdebezana (Burgos)

Cortes

Penyagolosa

Cortes de Arenoso (Castellón)

El Cañar

El Cañar

Jaraba (Zaragoza)

Eliqua

Font d’Elca

Salem (Valencia)

Eliqua 2

Eliqua 2

Salem (Valencia)

Estrella l

Estrella l

Arbúcies (Girona)

Estrella M

Estrella M

Almazán (Soria)

Estrella V

Estrella V

Arbúcies (Girona)

Fondetal

Fondetal

Talarrubias (Badajoz)

Font Agudes

Font Agudes

Arbúcies (Girona)

Font de Sa Senyora

Font de Sa Senyora

Deià (Baleares)

Font del Regàs

Font del Regàs

Arbúcies (Girona)

Font del Subirà

El Subirà

Osor (Girona)

Font des Teix

Font des Teix

Bunyola (Baleares)

Font Major

Font Major

Escorca (Baleares)

Font Natura

Font Natura

Loja (Granada)

Font Nova del Pla

Font Nova del Pla

Santes Creus-Aiguamúrcia (Tarragona)

Font S’Aritja

Font S’Aritja

Bunyola (Baleares)

Font Sol

Aguas de Sierra

La Font de la Figuera (Valencia)

Font Sorda Son Cocó

Font Sorda-Son Cocó

Alaró (Baleares)

Font Vella

Font Vella Sacalm

Sant Hilari Sacalm (Girona)

Font Vella

Font Vella Sigüenza

Moratilla de Henares Sigüenza (Guadalajara)

Fontarel

El Pilar

Loja (Granada)

Fontboix

Font del Boix

Barruera (Lleida)

Fontcristall

Fontcristall

Ribes de Freser (Girona)

Fontdalt

Fontdalt

Tivissa (Tarragona)

Fontdor

Fontdor

Sant Hilari Sacalm (Girona)

Fontecabras

Fontecabras

Jaraba (Zaragoza)

Fontecelta

Fontecelta

Sarriá (Lugo)

Fonteide

Fonteide

La Orotava (Santa Cruz de Tenerife)

Fontemilla

Fontemilla

Moratilla de Henares (Sigüenza) (Guadalajara)

Fontenova

Fontenova

Verín (Ourense)

Fonter

Palatín

Amer (Girona)

Fuencisla

Fuencisla

Requena (Valencia)

Fuensanta

Fuensanta de Buyeres

Nava (Asturias)

Fuente del Val

Fuente del Val 2

Mondariz (Pontevedra)

Fuente Madre

Fuente Madre

Los Navalmorales (Toledo)

Fuente Pinar

Guadalvida

Villanueva del Arzobispo (Jaén)

Fuente Primavera

Fuente Primavera

Requena (Valencia)

Fuentebruma

Fuentebruma

Gáldar (Las Palmas)

Fuentedueñas

Fuente de la Higuerica

Mula (Murcia)

Fuentelajara

Fuentelajara

Belvis de la Jara (Toledo)

FuenteLiviana

FuenteLiviana

Huerta del Marquesado (Cuenca)

Fuenteror

Fuenteror

Teror (Las Palmas)

Fuentes de Lebanza

Fuentes de Lebanza

Lebanza (Palencia)

Fuentevera

Fuentevera

Calera y Chozas (Toledo)

Galea

Galea

Meres-Siero (Asturias)

Imperial

Imperial

Caldes de Malavella (Girona)

Insalus

Insalus

Lizartza (Guipúzcoa)

La Ideal I

La Ideal I

Firgas (Las Palmas)

La Ideal II

La Ideal II (El Rapador)

Firgas (Las Palmas)

La Paz

La Paz

Marmolejo (Jaén)

La Serreta

La Serreta

PARTIDA JUNCAREJOS. LA FONT DE LA FIGUERA (VALENCIA)

Lahoz

La Hoz

Huerta del Marquesado (Cuenca)

Landín

Landín

Ponteareas (Pontevedra)

Lanjarón con gas

Fonte Forte

Lanjarón (Granada)

Lanjarón Salud

Salud

Lanjarón (Granada)

Las Higueras

Las Higueras

Valsequillo (Las Palmas)

L’Avellà

Nuestra Señora de Avellà

Catí (Castellón)

Les Creus

Les Creus

Maçanet de Cabrenys (Girona)

Liviana

Eliqua

Salem (Valencia)

Los Riscos

Los Riscos de la Higüela

Alburquerque (Badajoz)

Lunares

Lunares

Jaraba (Zaragoza)

Magma de Cabreiroá

Cabreiroá 2

Verín (Ourense)

Malavella

Malavella

Caldes de Malavella (Girona)

Manantial de Almedijar

Fuente del Cañar

Partida del Cañar. Almedijar (Castellón)

Manantial San Millán

San Millán

Torrecilla en Cameros (La Rioja)

Mondariz

Mondariz IV

Mondariz-Balneario (Pontevedra)

Monssalus

Monssalus

Albuñan (Granada)

Montepinos

Montepinos

Almazán (Soria)

Natura

Natura

Los Villares (Jaén)

Nature Montes de León

Nature Montes de León

La Ribera de Folgoso (León)

Neval

Neval

Moratalla (Murcia)

Numen Premium Water

Numen

Villarubia de los Ojos (Ciudad Real)

Orotana

Orotana

Artana (Castellón)

Panticosa

San Agustín

Balneario de Panticosa (Huesca)

Peñaclara

Peñaclara

Torrecilla en Cameros (La Rioja)

Pineo

Pineo

Estamariu (Lleida)

Pirinea

Pirinea

Bisaurri (Huesca)

Rocallaura

Agua de Rocallaura

Vallbona de les Monges (Lleida)

San Andrés

San Andrés

San Andrés de Rabanedo (León)

San Andrés II

San Andrés II

Cuadros (León)

San Antón II

San Antón II

Firgas (Las Palmas)

San Joaquín

San Joaquín

Valdunciel (Salamanca)

San Narciso

San Narciso

Caldes de Malavella (Girona)

San Vicente

San Vicente

Lanjarón (Granada)

Sant Aniol

Origen

Sant Aniol de Finestres (Girona)

Sant Hilari

Sant Hilari

Arbúcies (Girona)

Sanxinés

Sanxinés

Bamio-Villagarcía de Arousa (Pontevedra)

Sierra Bonela

Casarabonela

Casarabonela (Málaga)

Sierra de Cazorla

Sierra Cazorla

Villanueva del Arzobispo (Jaén)

Sierra de Mijas

La Ermitica

Mijas (Málaga)

Sierra de Segura

Fuente Blanca

Villanueva del Arzobispo (Jaén)

Sierra del Águila

La Majuela

Cariñena (Zaragoza)

Sierra del Búho

Sierra del Búho

Moratalla (Murcia)

Sierra Fría

El Chumacero

Valencia de Alcántara (Cáceres)

Sierra Natura

Fuente del Arca

Beteta (Cuenca)

Sierras de Jaén

Sierras de Jaén

Los Villares (Jaén)

Soceo

Soceo

La Ribera de Folgoso (León)

Soceo II

Soceo II

LA RIBERA DE FOLGOSO (León)

Solán de Cabras

Solán de Cabras

Beteta (Cuenca)

Solares

Fuencaliente de Solares

Solares (Cantabria)

Sousas

Sousas II

Verín (Ourense)

Teleno

Teleno

Palacios de la Valduerna (León)

Ursu9

URSU9

El Oso (Ávila)

Valtorre

Valtorre

Belvis de la Jara (Toledo)

Veri

Veri 5

El Run-Castejón de Sos (Huesca)

Veri

Veri 1

Bisaurri (Huesca)

Vichy Catalán

Vichy Catalán

Caldes de Malavella (Girona)

Viladrau

Fontalegre

Viladrau (Girona)

Vilas del Turbón

Vilas

Torrelaribera (Huesca)

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Spania

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Decantae

Decantae

Wales. Trofarth Farm, Abergele (Reino Unido)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Franța

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Abatilles

Saint-Anne

Arcachon (Gironde)

Abatilles gazéifiée

Sainte-Anne

Arcachon (Gironde)

Aix-les-Bains

Raphy-Saint-Simon

Grésy-sur-Aix (Savoie)

Alizée

Alizée

Chambon-la-Forêt (Loiret)

Alizée gazéifiée

Alizée

Chambon-la-Forêt (Loiret)

Alvina

Source d’Hébé

Alvignac-les-Eaux (Lot)

Amanda

Amanda 2

Saint-Amand-les-Eaux (Nord)

Badoit

Badoit

Saint-Galmier (Loire)

Biovive

Biovive

Dax (Landes)

Bonneval, eau minérale naturelle

Edelweiss

Séez (Savoie)

Brocéliande

Veneur

Paimpont (Ille-et-Vilaine)

Celtic (nature)

La Liese

Niederbronn-les-Bains (Bas-Rhin)

Celtic (légère)

La Liese

Niederbronn-les-Bains (Bas-Rhin)

Celtic (forte)

La Liese

Niederbronn-les-Bains (Bas-Rhin)

Chambon

Montfras

Chambon-la-Forêt (Loiret)

Chambon gazéifiée

Montfras

Chambon-la-Forêt (Loiret)

Châteauneuf-les-Bains

Castel Rocher

Châteauneuf-les-Bains

(Puy-de-Dôme)

Châteldon

Sergentale

Châteldon (Puy-de-Dôme)

Cilaos

Véronique

Cilaos (Réunion)

Contrex

Source Contrex

Contrexéville (Vosges)

Didier

Fontaine Didier

Fort-de-France (Martinique)

Didier 113

Fontaine Didier

Fort-de-France (Martinique)

Eau de la reine

Source 2

Fontrieu (Tarn)

Eau minérale naturelle – Source Saint-François

Saint-François

Thonon les Bains

(Haute-Savoie)

Eau minérale naturelle - source Sarah (Cristaline)

Sarah

Guenrouet

(Loire-Altantique)

Lutécia

Source des Hêtres

Saint-Lambert des Bois (Yvelines)

Eau minérale naturelle Chevreuse avec adjonction de gaz carbonique

Source des Hêtres

Saint-Lambert des Bois (Yvelines)

Eau minérale naturelle de la source Léa

Léa

Mérignies (Nord)

Eau minérale naturelle de la source Léa avec adjonction de gaz carbonique

Léa

Mérignies (Nord)

Eau minérale naturelle de la source Saint-Léger

Saint-Léger

Pérenchies (Nord)

Eau Minérale Naturelle Metzeral

Metzeral

Metzeral (Haut-Rhin)

Eau minérale naturelle Oiselle

Oiselle 2

Saint-Amand-les-Eaux (Nord)

Arcens, eau minérale naturelle avec adjonction de gaz carbonique

Source Ida

Arcens (Ardèche)

Eau minérale naturelle Source Montclar

Montclar

Montclar

(Alpes de Haute-Provence)

Eau minérale naturelle source Paola

Source Paola

Cairanne (Vaucluse)

Eaux d’Orezza

Sorgente Sottana

Rappagio Orezza

(Haute-Corse)

Eaux d’Orezza (gazeuse)

Sorgente Sottana

Rappagio Orezza

(Haute-Corse)

Eaux de Zilia

Forage Z2

Zilia (Haute-Corse)

Eaux de Zilia (gazéifiée)

Forage Z2

Zilia (Haute-Corse)

Evian

Cachat

Evian (Haute-Savoie)

Faustine

Faustine

Saint-Alban-les-Eaux (Loire)

Hépar

Source Hépar

Vittel (Vosges)

Hydroxydase

Marie-Christine-Nord

Le Breuil-sur-Couze

(Puy-de-Dôme)

L’Incomparable

La Ferrugineuse Incomparable

Asperjoc (Ardèche)

La Cairolle

La Cairolle

Les Aires (Hérault)

La Française

La Française

Propiac (Drôme)

La Grande Source du Volcan

La Grande Source du Volcan

Aizac (Ardèche)

La Salvetat

Rieumajou

La Salvetat-sur-Agout (Hérault)

La Vernière

La Vernière

Les Aires (Hérault)

Le Vernet

Vernet Ouest

Prades (Ardèche)

Montcalm

Montcalm

Auzat (Ariège)

Mont-Roucous

Mont-Roucous

Lacaune (Tarn)

Nessel

Nessel

Soultzmatt (Haut-Rhin)

Ogeu – source du Roy

Roy

Ogeu-les-Bains

(Pyrénées-Atlantiques)

Ogeu – source gazeuse n°1

Gazeuse n°1

Ogeu-les-Bain

(Pyrénées-Atlantiques)

Orée du Bois

Orée du Bois

Saint-Amand-les-Eaux (Nord)

Ô9 - Eau neuve

Source Pédourès

Mérens-les-Vals (Ariège)

Parot

Parot

Saint-Romain-le-Puy (Loire)

Perle

Perle

Vals-Les-Bains (Ardèche)

Perrier

Perrier

Vergèze (Gard)

Perrier Fines Bulles

Perrier

Vergèze (Gard)

Plancoët

Sassoy

Plancoët (Côtes-d’Armor)

Plancoët fines bulles

Sassoy

Plancoët (Côtes-d’Armor)

Plancoët Intense

Sassoy

Plancoët (Côtes-d’Armor)

Prince Noir

Prince Noir

Saint-Antonin-Noble-Val (Tarn-et-Garonne)

Puits-Saint-Georges

Puits-Saint-Georges

Saint-Romain-le-Puy (Loire)

Quézac

Diva

Quézac (Lozère)

Reine des Basaltes

La Reine des Basaltes

Asperjoc (Ardèche)

Rozana

Des Romains

Beauregard Vendon

(Puy-de-Dôme)

Saint-Amand

Clos de l’Abbaye

Saint-Amand-les-Eaux (Nord)

Saint-Antonin

Source de l’Ange

Saint-Antonin-Noble-Val (Tarn-et-Garonne)

Saint-Diéry

Renlaigue

Saint-Diéry

(Puy-de-Dôme)

Sainte-Marguerite

La Chapelle

Saint-Maurice-ès-Allier (Puy-de-Dôme)

Saint-Géron

Gallo-romaine

Saint-Géron (Haute-Loire)

Saint-Martin d’Abbat

Native

Saint-Martin d’Abbat (Loiret)

Saint-Martin d’Abbat (gazéifiée)

Native

Saint-Martin d’Abbat (Loiret)

Saint-Michel de Mourcairol

Saint-Michel de Mourcairol

Les Aires (Hérault)

Saint-Yorre - Bassin de Vichy

Royale

Saint-Yorre (Allier)

Source Arielle

Source Arielle

Jandun (Ardennes)

Source des Pins

Source des Pins

Arcachon (Gironde)

Source Sainte-Baume

Sainte-Baume

Signes (Var)

Source Sainte-Baume (gazéifiée)

Sainte-Baume

Signes (Var)

Thonon

La Versoie

Thonon-les-Bains

(Haute-Savoie)

Treignac

Maurange 2

Treignac (Corrèze)

Vals

Favorite

Vals-Les-Bains (Ardèche)

Vauban

Vauban 97

Saint-Amand-les-Eaux (Nord)

Velleminfroy

Source Tom

Velleminfroy

(Haute-Saône)

Velleminfroy finement pétillante

Source Tom

Velleminfroy (Haute-Saône)

Ventadour

Ventadour

Meyras (Ardèche)

Verseau

Source Céleste

Sore (Landes)

Vichy-Célestins

Célestins

Saint-Yorre (Allier)

Vittel

Bonne Source

Vittel (Vosges)

Vittel

Grande Source

Vittel (Vosges)

Volvic

Clairvic

Volvic (Puy-de-Dôme)

Wattwiller (nature)

Artésia

Wattwiller (Haut-Rhin)

Wattwiller (légère)

Artésia

Wattwiller (Haut-Rhin)

Wattwiller (pétillante)

Artésia

Wattwiller (Haut-Rhin)

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Franța

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Eden Dorénaz

Goa

Dorénaz- Valais (Suisse)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Croația

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

DIVONA

Kos-2

Kosore, Hrvatska

JAMNICA

Janino vrelo

Pisarovina, Hrvatska

JANA

Sveta Jana

Gorica Svetojanska, Hrvatska

KALA

Kala

Apatovec, Hrvatska

KALNIČKA

Kalnička

Apatovec, Hrvatska

LIPIČKI STUDENAC GROFOVA VRELA

Grofova vrela

Lipik, Hrvatska

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Croația

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Mivela-Mg

Mivela-1

Veluće, Republika Srbija

Prolom voda

Prolom Banja

Kuršumlija, Republika Srbija

Sarajevski kiseljak

Vrelo Park (B4)

Kiseljak, Republika Bosna i Hercegovina

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Italia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

ACETOSELLA

ACETOSELLA

CASTELLAMARE DI STABIA (Napoli)

ACQUA BELLA VITA

MAX P1

PESCAGLIA (Lucca)

ACQUA DEL TERMINIO

BAIARDO

MONTEMARANO (Avellino)

ACQUA DEL VULCANO

FONTE SAN SILVESTRO

ROCCAMONFINA (Caserta)

ACQUA DELL’IMPERATORE

FONTI SAN CANDIDO

SAN CANDIDO (Bolzano)

ACQUA DELLA MADONNA

ACQUA DELLA MADONNA

CASTELLAMMARE DI STABIA (Napoli)

ACQUA DI FONTE

ACQUA DI FONTE

FONTE (Treviso)

ACQUA MADONNA DELLE GRAZIE-SORGENTE ACQUARUOLO

ACQUARUOLO

CASTEL SAN VINCENZO (Isernia)

ACQUA PANNA

PANNA

SCARPERIA (Firenze)

ACQUA ROSSA

ACQUAROSSA

BELPASSO (Catania)

ACQUA SACRA

ACQUA SACRA

ROMA

ACQUA SAN CARLO FONTE TIBERIA (ex CRISTALLO)

TIBERIA

MASSA (Massa-Carrara)

ALBA

ALBA

VALLI DEL PASUBIO (Vicenza)

ALBAVIVA

ALBAVIVA

VALLI DEL PASUBIO (Vicenza)

ALEXANDER

ALEXANDER

BOLOGNA

ALPIA

ALPIA

MALESCO (Verbania)

ALTAVALLE

ALTAVALLE

ROVEGNO (Genova)

ALTEA

ALTEA

SCHEGGIA E PASCELUPO (Perugia)

ALTURA

LIMPAS

TEMPIO PAUSANIA (Sassari)

AMATA

CASTELLO

ADELFIA (Bari)

AMERINO SORGENTI DI SAN FRANCESCO

SORGENTI DI SAN FRANCESCO

ACQUASPARTA (Terni)

AMOROSA

AMOROSA

MASSA (Massa Carrara)

ANGELICA

ANGELICA

NOCERA UMBRA (Perugia)

ANTICA FONTE

ANTICA FONTE

DARFO (Brescia)

ANTICA FONTE DELLA SALUTE

ANTICA FONTE DELLA SALUTE

SCORZE’ (Venezia)

ANTICHE SORGENTI UMBRE – FABIA

FABIA

ACQUASPARTA (Terni)

APPENNINA (ex Armonia)

APPENNINA

BEDONIA (Parma)

APPIA

APPIA

ROMA

AQUAVIS

AQUAVIS

BORGOFRANCO D’IVREA (Torino)

ARCOBALENO

SORGENTE ARCOBALENO

ORMEA (Cuneo)

AUREA

AUREA

BONORVA (Sassari)

AZZURRA SORGENTE CAMONDA

CAMONDA

TORREBELVICINO (Vicenza)

BALDA

BALDA

BAGOLINO (Brescia)

BEBER – SORGENTE DOPPIO

SORGENTE DOPPIO

POSINA (Vicenza)

ENEDICTA

BENEDICTA

SCORZE’ (Venezia)

BERNINA

AUROSINA

VILLA DI CHIAVENNA (SO)

BOARIO

BOARIO

DARFO (Brescia)

BRACCA ANTICA FONTE

BRACCA

BRACCA (Bergamo)

CASTELLINA

CASTELLINA

CASTELPIZZUTO (Isernia)

CASTELLO

CASTELLO

VALLIO TERME (Brescia)

CAVAGRANDE

CAVAGRANDE

S. ALFIO (Catania)

CEDEA

CEDEA

CANAZEI (Trento)

CERELIA

CERELIA

CERELIO DI VERGATO (Bologna)

CERTALTO

CERTALTO

MACERATA FELTRIA (Pesaro Urbino)

CHIARELLA

CHIARELLA

PLESIO (Como)

CIME BIANCHE

CIME BIANCHE

VINADIO (Cuneo)

CLASSICA

CLASSICA

CHIUSI DELLA VERNA (Arezzo)

CLAUDIA

CLAUDIA

ANGUILLARA SABAZIA (Roma)

COLLE CESARANO

COLLE CESARANO

TIVOLI (RM)

CONTESSA

SAN DONATO 2

GUBBIO (Perugia)

CORALBA

CORALBA

SAN DAMIANO MACRA (Cuneo)

CORIOLO

CORIOLO

PAESANA (Cuneo)

COTTORELLA

COTTORELLA

RIETI

COURMAYEUR FONTE YOULA

FONTE YOULA

COURMAYEUR (Aosta)

CUTOLO RIONERO-FONTE ATELLA

CUTOLO RIONERO-FONTE ATELLA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

DAGGIO

DAGGIO

PRIMALUNA (Lecco)

DIAMANTE

DIAMANTE

CONDRONGIANOS (Sassari)

DOLOMIA

VALCIMOLIANA

CIMOLAIS (Pordenone)

DOLOMITI

DOLOMITI

VALLI DEL PASUBIO (Vicenza)

DON CARLO

DON CARLO

CONTURSI TERME (Salerno)

DUCALE

SENATO

TARSOGNO DI TORNOLO (Parma)

ECO

FONTE DEL MONTE

RIARDO (Caserta)

EGA

SORGENTE SCOTONI

LA VILLA (BZ)

EGERIA

EGERIA

ROMA

EVA

FONTANONE

PAESANA (Cuneo)

EVA ROCCE AZZURRE

ROCCE AZZURRE

PAESANA (Cuneo)

FABRIZIA

PASSO ABATE – SERRICELLA

FABRIZIA (Vibo Valentia)

FAUSTA

FAUSTA

DARFO (Brescia)

FEDERICA DELLA FONTE S.GIACOMO

FEDERICA DELLA FONTE S.GIACOMO

VILLASOR (Cagliari)

FELICIA

FELICIA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

FERRARELLE

FERRARELLE

RIARDO (Caserta)

FILETTE

FILETTE

GUARCINO (Frosinone)

FIUGGI

FIUGGI

FIUGGI (Frosinone)

FIUGGINO ex (Santa Croce)

FIUGGINO

SULMONA (AQ)

FLAMINIA

FLAMINIA

NOCERA UMBRA (Perugia)

FLAVIA

FLAVIA

ZOGNO (Bergamo)

FONTALBA

FONTALBA

MONTALBANO ELICONA (Messina)

FONTE ABRAU

FONTE ABRAU

CHIUSA PESIO (Cuneo)

FONTE ALLEGRA

ALLEGRA

SALO’ (Brescia)

FONTE ANNIA

FONTE ANNIA

POCENIA (Udine)

FONTE ARGENTIERA

FONTE ARGENTIERA

SASSELLO (Savona)

FONTE AURA

FONTE AURA

ACQUASPARTA (Terni)

FONTE AZZURRINA

BETULLA

CAREGGINE (Lucca)

FONTE CAUDANA

FONTE CAUDANA

DONATO (Biella)

FONTE CORTE PARADISO

CORTE PARADISO

POCENIA (Udine)

FONTE DE’ MEDICI

VESCINA

MONTE SAN SAVINO (Arezzo)

FONTE DEI MARCHESI

(ex VARANINA)

FONTE DEI MARCHESI

(ex VARANINA)

MEDESANO (Parma)

FONTE DEI PINI

FONTE DEI PINI

ROCCAFORTE MONDOVI’ (Cuneo)

FONTE DEL DIN

FONTE DEL DIN

CALIZZANO (Savona)

FONTE DEL LUPO

FONTE DEL LUPO

ALTARE (Savona)

FONTE DEL POLLINO

FONTE DEL POLLINO

VIGGIANELLO (Potenza)

FONTE DEL PRINCIPE

FONTE DEL PRINCIPE

MONGIANA (Vibo Valentia)

FONTE DELLA MADONNINA DELLA CALABRIA

FONTE DELLA MADONNINA

GIRIFALCO (Catanzaro)

FONTE DELLE ALPI

SECCAREZZE

BAGNOLO PIEMONTE (Torino)

FONTE DEL ROC

FONTE DEL ROC

BALME (Torino)

FONTE DI PALME

FONTE DI PALME

FERMO (Ascoli Piceno)

FONTE ELISA

FONTE ELISA

GENGA (Ancona)

FONTE GAIA

GAIA

GENGA (Ancona)

FONTE GAUDIANELLO MONTICCHIO

GAUDIANELLO

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

FONTE GABINIA

FONTE GABINIA

GAVIGNANO (Roma)

FONTE GAVERINA

GAVERINA 3

GAVERINA TERME (Bergamo)

FONTE GIUSY

FONTE SAN PIETRO

SAN LORENZO BELLIZZI (Cosenza)

FONTE GRAL

FONTANA FREDDA

GRAGLIA (Biella)

FONTE GUIZZA

FONTE GUIZZA

SCORZE’ (Venezia)

FONTE ILARIA

FONTE ILARIA

LUCCA

FONTE ITALA

FONTE ITALA

ATELLA (Potenza)

FONTE LAURA

FONTELAURA

PLESIO (Como)

FONTE LEO

FONTE LEO

CARLOPOLI (Catanzaro)

FONTE LIETA

FONTE LIETA

BUSANA (Reggio Emilia)

FONTE LINDA

FONTE LINDA

SALO’ (Brescia)

FONTE MADDALENA

FONTE MADDALENA

ARDEA (Roma)

FONTE MEO

FONTE MEO

GAVIGNANO (Roma)

FONTE NAPOLEONE

FONTE NAPOLEONE

MARCIANA (Livorno)

FONTE NUOVA SAN CARLO SPINONE

FONTE NUOVA

SPINONE AL LAGO (Bergamo)

FONTE OFELIA

FONTE OFELIA

CONTURSI TERME (Salerno)

FONTE POCENIA

FONTE POCENIA

POCENIA (Udine)

FONTE PRIMAVERA

FONTE PRIMAVERA

POPOLI (Pescara)

FONTE REGINA STARO

SORGENTE FONTE REGINA STARO

VALLI DEL PASUBIO (PD)

FONTE SAVERIA

FONTE SAVERIA

SAN VINCENZO ROVETO (AQ)

FONTE TULLIA

FONTE TULLIA

SELLANO (Perugia)

FONTE VENTASSO

FONTE VENTASSO

BUSANA (Reggio Emilia)

FONTE ZAFFIRO

FONTE ZAFFIRO

VIGGIANELLO (Potenza)

FONTENOCE

NOCE

PARENTI (Cosenza)

FONTESANA

FONTESANA

RIMINI

FONTEVIVA

FONTEVIVA

MASSA (Massa Carrara)

FONTI BAUDA DI CALIZZANO

BAUDA

CALIZZANO (Savona)

FONTI DI CRODO-SORG. CESA

CESA

CRODO (Verbania)

FONTI DI CRODO-VALLE D’ORO

VALLE D’ORO

CRODO (Verbania)

FRASASSI

FRASASSI

GENGA (Ancona)

FRISIA

SORGENTE DEI ROVANI

PIURO (SO)

GALVANINA

GALVANINA

RIMINI

GERACI

GERACI

GERACI SICULO (Palermo)

GIARA

GIARA

VILLASOR (Cagliari)

GIOIOSA DELLA VALSESIA

GIOIOSA DELLA VALSESIA

QUARONA SESIA (Vercelli)

GIOVANE

GIOVANE

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

GIULIA

GIULIA

ANGUILLARA SABAZIA (Roma)

GOCCIA DI BOSCO DI CLUSONE

GOCCIA DI BOSCO DI CLUSONE

CLUSONE (BG)

GOCCIA DI CARNIA SORGENTE DI FLEONS

GOCCIA DI CARNIA SORGENTE DI FLEONS

FORNI AVOLTRI (Udine)

GRAN FONTANE

GRAN FONTANE

SAN GIOVANNI DI FASSA-SÈN JAN (Trento)

GRAZIA –SORGENTI DI ACQUASPARTA

FABIAVIVA

ACQUASPARTA (Terni)

GRIGNA

GRIGNA

PASTURO (Como)

GROTTO

GROTTO

TACENO (Lecco)

HIDRIA

PETRARO

BELPASSO (Catania)

IELO

IELO

PRATELLA (Caserta)

IGEA

IGEA

DARFO (Brescia)

IMPERIALE

IMPERIALE

TORNOLO (Parma)

IN BOSCO

IN BOSCO

SAN GIORGIO IN BOSCO (Padova)

LAURETANA

LAURETANA

GRAGLIA (Biella)

LAVAREDO

FONTI SAN CANDIDO

SAN CANDIDO (Bolzano)

LEONARDO

LEONARDO

PRIMALUNA (Lecco)

LETE

LETE

PRATELLA (Caserta)

LEVIA

LEVIA

SILIQUA (Cagliari)

LEVICO

LEVICO CASARA

LEVICO TERME (Trento)

LEVISSIMA

LEVISSIMA

CEPINA VALDISOTTO (Sondrio)

LIMPIDA

ARANCETO

FEROLETO ANTICO (Catanzaro)

LISIEL

LISIEL

CRODO (Verbania)

LORA

LORA

RECOARO TERME (Vicenza)

LUNA

LUNA

PRIMALUNA (Como)

LYNX

FONTI DI SAN FERMO

BEDONIA (Parma)

MAJA

FONTE MAJA

SULMONA (L’Aquila)

MAMA

Mama

VINADIO (Cuneo)

MANDREDONNE

FONTE BIBBIA

PALAZZOLO ACREIDE (Siracusa)

MANGIATORELLA

MANGIATORELLA

STILO (Reggio Calabria)

MANIVA

MANIVA

BAGOLINO (Brescia)

MARZIA

MARZIA

CHIANCIANO TERME (Siena)

MAXIM’S

MAXIM’S

PRATOVECCHIO – STIA (Arezzo)

MILICIA

FONTE PASTUCHERA

ALTAVILLA MILICIA (Palermo)

MINIERI

SANTO STEFANO LANTERRIA

TELESE (Benevento)

MISIA

MISIA

CERRETO DI SPOLETO (Perugia)

MOLISIA

MOLISIA

SANT’ELENA SANNITA (Isernia)

MONTE BIANCO – FONTE MONT BLANC

MONT BLANC

COURMAYEUR (Aosta)

MONTE CIMONE

MONTE CIMONE

FANANO (Modena)

MONTE ROSA

MONTE ROSA

GRAGLIA (Biella)

MONTECHIARO

MONTECHIARO

CONVERSANO (Bari)

MONTEFORTE

MONTEFORTE

MONTESE (Modena)

MONTEVERDE

POZZO P6

PRACCHIA (Pistoia)

MONTOSO

MARTINA

BAGNOLO PIEMONTE (Cuneo)

MONVISO

FUCINE

LUSERNA SAN GIOVANNI (Torino)

MOTETTE

MOTETTE

SHEGGIA (Perugia)

MUGNIVA

MUGNIVA

LUSERNA SAN GIOVANNI (Torino)

MUSA

REALE

TORNOLO (Parma)

NABLUS

NABLUS

BORGOFRANCO D’IVREA (Torino)

NATIA

NATIA

RIARDO (Caserta)

NATURAE

NATURAE

CASTROCIELO (Frosinone)

NEPI

NEPI

VITERBO

NEREA

FONTE DEGLI UCCELLI

CASTEL SANT’ANGELO (Macerata)

NETTUNO

NETTUNO

ATELLA (Potenza)

NEVE

NEVE

CADORAGO (Como)

NINFA

NINFA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

NIVA

NIVA

BALME (Torino)

NOVELLA

NOVELLA

SALO’ (Brescia)

NUOVA ACQUACHIARA

CORTIANE

VALLI DEL PASUBIO (Vicenza)

NUOVA FONTE

NUOVA FONTE

ZOGNO (Bergamo)

NUOVA SANTA VITTORIA

FONTANA FREDDA

MONTEGROSSO PIAN LATTE (Imperia)

NUVOLA

NUVOLA

VALLI DEL PASUBIO (Vicenza)

OROBICA

OROBICA

VILLA D’ALME’ (Bergamo)

ORSINELLA

ORSINELLA

POGGIORSINI (Bari)

OTTAVIO ROVERE

SAN BERNARDO

GARESSIO (Cuneo)

PALMENSE DEL PICENO

PALMENSE DEL PICENO

FERMO (Ascoli Piceno)

PARAVISO ora ALPS

PARAVISO

LANZO D’INTELVI (Como)

PASUBIO

PASUBIO

VALLI DEL PASUBIO (Vicenza)

PEJO FONTE ALPINA

PEJO FONTE ALPINA

PEJO (Trento)

PERLA

PERLA

MONTE SAN SAVINO (Arezzo)

PIAN DELLA MUSSA

FONTE SAUZE’

BALME (Torino)

PINETA SORGENTE SALES

SALES

CLUSONE (Bergamo)

PIODA

PIODA

MOIO DE’ CALVI (Bergamo)

PLOSE

PLOSE

BRESSANONE (Bolzano)

POGGIO D’API

POGGIO D’API

ACCUMOLI (Rieti)

PRADIS

PRADIS

CLAUZETTO (Pordenone)

PRATA

PRATA

PRATELLA (Caserta)

PREALPI

PREALPI

VILLA D’ALME’ (Bergamo)

PRESOLANA

PRESOLANA

CLUSONE (Bergamo)

PRIMALUNA

PRIMALUNA

PRIMALUNA (Lecco)

PRIMAVERA DELLE ALPI

PRIMAVERA

DONATO (Biella)

PRIMULA

PRIMULA

SPINONE AL LAGO (Bergamo)

PURA

PURA

SILIQUA (Cagliari)

PURA DI ROCCIA

PURA DI ROCCIA

DONATO (Biella)

QUERCETTA

QUERCETTA

SILIQUA (Cagliari)

REALE DI TORNOLO

TORLETTO

TORNOLO (Parma)

RECOARO

RECOARO

RECOARO (Vicenza)

REGILLA

REGILLA

ROCCA PRIORA (Roma)

RESSIA

RESSIA

BAGNOLO PIEMONTE (Cuneo)

ROANA

PANICO

USSITA (Macerata)

ROCCA BIANCA

ROCCA BIANCA

NOVARA DI SICILIA (Messina)

ROCCHETTA

ROCCHETTA

GUALDO TADINO (Perugia)

ROCCIAVIVA (ex S. BERNARDO-SORGENTE ROCCIAVIVA)

ROCCIAVIVA

GARESSIO (Cuneo)

RONDINELLA

RONDINELLA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

RUGIADA

RUGIADA

GUBBIO (Perugia)

RUSCELLA

RUSCELLA

MODICA (Ragusa)

S. ANTONIO

SANT’ANTONIO

CADORAGO (Como)

S. APOLLONIA

S. APOLLONIA

PONTEDILEGNO (Brescia)

SABRINELLA

POZZO ACI

ALTAVILLA MILICIA (Palermo)

SACRAMORA

SACRAMORA

RIMINI

SAN CARLO FONTE AURELIA

FONTE AURELIA

MASSA (Massa Carrara)

SAN CASSIANO

SAN CASSIANO

FABRIANO (Ancona)

SAN FELICE

SAN FELICE

PISTOIA

SAN FRANCESCO DI CASLINO AL PIANO

SAN FRANCESCO

CADORAGO (Como)

SAN GIACOMO

SAN GIACOMO

SARNANO (Macerata)

SAN GIACOMO DI ROBURENT

SAN GIACOMO DI ROBURENT

ROBURENT (Cuneo)

SAN GIORGIO

MITZA MIGHELI

SILIQUA (Cagliari)

SAN GIULIANO

SAN GIULIANO

RIMINI

SAN GIUSEPPE

SAN GIUSEPPE

APRILIA (Latina)

SAN LUCA

SAN LUCA

GUARCINO (Frosinone)

SAN MARCO

SAN MARCO

MINTURNO (Latina)

SAN MARTINO

SAN MARTINO

CODRONGIANOS (Sassari)

SAN VIGILIO

SAN VIGILIO

MERANO (Bolzano)

SAN VINCENZO

SAN VINCENZO

APRILIA (Latina)

SAN VITO AL TAGLIAMENTO

SAN VITO AL TAGLIAMENTO

SAN VITO AL TAGLIAMENTO (Pordenone)

SAN ZACCARIA TERME BRENNERO

SAN ZACCARIA

BRENNERO (Bolzano)

SANDALIA

S’ACQUA COTTA

VILLASOR (Cagliari)

SANGEMINI

SANGEMINI

SANGEMINI (Terni)

SANPELLEGRINO

S. PELLEGRINO

SAN PELLEGRINO TERME (Bergamo)

SANTA

SANTA

CHIANCIANO (Siena)

SANTA BARBARA DI LURISIA

SANTA BARBARA

ROCCAFORTE MONDOVI’ (Cuneo)

SANTA CHIARA

SANTA CHIARA

SCHEGGIA (Perugia)

SANTA FIORA

SANTA FIORA

MONTE SAN SAVINO (Arezzo)

SANTA LUCIA

SANTA LUCIA

BONORVA (Sassari)

SANTA MARIA

SANTA MARIA

MODICA (Ragusa)

SANTA MARIA CAPANNELLE

SANTA MARIA CAPANNELLE

ROMA

SANTA RITA

SANTA RITA

NE (Genova)

SANTA ROSALIA

SANTA ROSALIA

S.STEFANO DI QUISQUINA (Agrigento)

SANTAGATA

SANTAGATA

ROCCHETTA E CROCE (Caserta)

SANT’ANGELO

SANT’ANGELO

SILIQUA (Cagliari)

SANT’ANNA DI VINADIO

SANT’ANNA DI VINADIO

VINADIO (Cuneo)

SANT’ANNA-SORGENTE REBRUANT

REBRUANT

VINADIO (Cuneo)

SANT’ANTONIO SPONGA

SANT’ANTONIO SPONGA

CANISTRO (L’Aquila)

SANT’ELENA

SANT’ELENA

CHIANCIANO TERME (Siena)

SANTO STEFANO

SANTO STEFANO

MONTESANO MARCELLANA (Salerno)

SANTO STEFANO IN CAMPO

SANTO STEFANO IN CAMPO

APRILIA (Latina)

SASSOVIVO

SASSOVIVO

FOLIGNO (Perugia)

SEPINIA

SEPINIA

SEPINO (Campobasso)

SERRASANTA

SERRASANTA

GUALDO TADINO (Perugia)

SIETE FUENTES

SIETE FUENTES

SANTU LUSSURGIU (Oristano)

SILVA

ORTICAIA

PISTOIA

SMERALDINA

SMERALDINA

TEMPIO PAUSANIA (Olbia - Tempio)

SOLARIA

SOLARIA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

SOLE

SOLE

NUVOLENTO (Brescia)

SORBELLO

FONTI SORBELLO

DECOLLATURA (Catanzaro)

ORGENTE DELL’AMORE

FONTE DI GRIMALDI

GRIMALDI (Cosenza)

SORGENTE LISSA

LISSA

POSINA (Vicenza)

SORGENTE LONERA

SORGENTE LONERA

VALLI DEL PASUBIO (PD)

SORGENTE MOSCHETTA

MOSCHETTA

GIRIFALCO (Catanzaro)

SORGENTE ORO-ALPI COZIE

ORO

LUSERNA SAN GIOVANNI (Torino)

SORGENTE PALINA

PALINA

SCARPERIA (Firenze)

SORGENTE UMBRA CELESTE

AMICA

CERRETO DI SPOLETO (Perugia)

SPAREA

SPAREA

LUSERNA SAN GIOVANNI (Torino)

STELLA ALPINA

STELLA ALPINA

MOIO DE’ CALVI (Bergamo)

SUIO

SUIO

CASTELFORTE (Latina)

SURGIVA

SURGIVA

CARISOLO (Trento)

SVEVA

SVEVA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

TAVINA

FONTE TAVINA

SALO’ (Brescia)

TELESE

BUVETTE

TELESE (Benevento)

TESORINO

TESORINO

MONTOPOLI VALDARNO (Pisa)

TESORO

TESORO

ACQUAPENDENTE (Viterbo)

TOKA

TOKA

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

TOLENTINO SANTA LUCIA

TOLENTINO SANTA LUCIA

TOLENTINO (Macerata)

TORSA

TORSA

POCENIA (Udine)

TRE SANTI

TRE SANTI

SARNANO (Macerata)

ULIVETO

ULIVETO

VICOPISANO (Pisa)

ULMETA

ULMETA

ORMEA (Cuneo)

VAIA

MIGNANO

BAGOLINO (Brescia)

VAL DI METI

VAL DI METI

APECCHIO (Pesaro)

VAL MADRE

VAL MADRE

FUSINE (Sondrio)

VALCOCCA

VALCOCCA

ROCCAFORTE MONDOVI’ (Cuneo)

VALLE REALE

VALLE REALE

POPOLI (Pescara)

VALLECHIARA

VALLECHIARA

ALTARE (Savona)

VALMORA

ABURU

RORA’ (Torino)

VALPESIO

FONTANA CARLE

CHIUSA PESIO (Cuneo)

VALPURA

VALPURA

CADORAGO (Como)

VALVERDE

VALVERDE

QUARONA (Vercelli)

VELA

VELA

BEDONIA (Parma)

VERNA

VERNA

CHIUSI DELLA VERNA (Arezzo)

VIGEZZO

VIGEZZO

MALESCO (Verbania)

VITAS

VITAS

DARFO BOARIO TERME (Brescia)

VITASANA

SANTA CHIARA ora FLERI’

FEROLETO ANTICO (Catanzaro)

VIVA

MISIA BIS

CERRETO DI SPOLETO (Perugia)

VIVIA

VIVIA

NEPI (Viterbo)

VIVIEN

VIVIEN

RIONERO IN VULTURE (Potenza)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Cipru

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Agros

Agros BH W52/77

Agros W131/93

Agros Cyprus

Ayios Nicolaos

Ayios Nicolaos

Ayios Nicolaos

Kykkos

BH KYK 2/01

BH KYK 1/07

Tsakkistra

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Letonia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Mangaļi

Mangaļi - 2, DB 21379

Rīga

Mangaļi - 1

Mangaļi – 1, DB 21545

Rīga

Stelpes

Stelpe, Nr.16786

Stelpes pagasts

VENDEN

Cīrulīši, DB 7642

Cīrulīši, Cēsis

Zaķumuiža

Zaķumuiža avots, Nr.14801

Garkalne

885

885, Nr.26107

Alojas pagasts

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Letonia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Aqua Geo

Mukhrani Valley, Nr. 2

Mudhrani Valley, Georgia

BJNI

BJNI, bore 2ЭK

Village BJNI

Republic of Armenia

Borjomi

Nr. 25

Borjomi, Georgia

Borjomi

Nr. 38

Borjomi, Georgia

Borjomi

Nr. 41

Borjomi, Georgia

Borjomi

Nr. 125

Borjomi, Georgia

Geonatura Classic

Nabeghlavi, Nr.17a

Nabeghlavi, Georgia

Karachinskaya

Karachinskoye, bore Nr. БА-93 (4-P)

Ozero-Karachi Resort Village,

Novosibirsk Region, Russian Federation

Kobi

Kobi Mineral Water source, Nr.1 Kobi

Village Kobi, Kazbegi region, Georgia

Luzhanska 4

Golubinske, bore No 4-E

Solochyn village, Transcarpathian region, Ukraine

Morshinska

Morshin

Morshyn, Ukraine

Narzan

Narzan Kislovodsk,

nr. 107-D

Kislovodsk, Russia

Nabeghlavi

Nr. 66a

Nabeghlavi, Georgia

SLAVYANOCHKA

Well No. 79

Beshtaugorsky field, Stavropol krai, Russia

SLAVYANOVSKAYA

Zheleznovodskoye,

bore No. 69-bis

Stavropol region, Russia

Truskavetska

Pomiretsk

Truskavets, Ukraine

WATER+GUDAURI

NATAKHTARI, No. 2

Natakhtari, Georgia

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Lituania

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Akvilė

Akvilė

Viečiūnų k., Druskininkų sav.

AQUA VOS

AQUA VOS

Trakai

BIRŠTONAS AKVILĖ

Nr. 517/3887

Birštonas

Birutė

Birutė

Birštonas

D1

D1

Druskininkai

Elite

Elite

Lapių mst., Kauno r. sav.

H. Hebė

H

Gerdašių k., Druskininkų sav.

Hermis

Hermis

Druskininkai

Neptūnas

Neptūnas

Palkabalio k., Varėnos r. sav.

Neptūnas Unique

Neptūnas 1

Palkabalio k., Varėnos r. sav.

Norvil

140

Gerdašių k., Druskininkų sav.

Perkūnas

Perkūnas

Druskininkai

Rasa

Rasa

Druskininkai

Rasa Light

Rasa Light

Druskininkai

Rimi

Rimi

Druskininkai

Rytas

Rytas

Kabiškių k., Vilniaus r. sav.

Saguaro

D2

Druskininkai

TRAKAI ANNO

Nr. 63867

Varnikų k., Trakų r. sav.

TICHĖ

TICHĖ

Telšiai

UNIQA

UNIQA

Gerdašių k., Druskininkų sav.

Upas

Upas

Rokiškis

VILNIAUS

VILNIAUS

Vilnius

Vytautas

Vytautas 7

Birštonas

Vytautas ANNO 1924

Vytautas 8

Birštonas

-

Danutė

Birštonas

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Lituania

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Darida

Darida

Ždanoviči, Minsko r., Baltarusijos Respublika

Sirab

Sirab

Azerbaidžano Respublika, Nachičevanės Autonominė Respublika, Babeko r., Sirabo k., Kalbaaghil telkinys

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Luxemburg

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Aurélie

Mölleschbour

Beckerich

Beckerich

Ophélie

Beckerich

BELENUS

FCP-125-29

Junglinster

LODYSS

FCP-201-04

Bascharage

Rosport

Rosport

Rosport

Viva

Viva

Rosport

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Ungaria

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Aqua Dolina

Aqua Dolina

Akasztó

Viktoria

Viktoria forrás

Akasztó

Futuraqua

Futuraqua

Alap

OLUP AQUA

Olup Aqua kút

Alap

MINAQUA

Alap K-36 számú kút

Alap

AQUARIA

Aquaria

Albertirsa

VERITAS GOLD

Aqualife

Albertirsa

Kristályvíz

Kristályvíz kút

Albertirsa

AQUARIUS

Aquarius 2

Albertirsa

Veritas Gold

Veritas Gold

Albertirsa

AQUARIUS

Aquarius

Albertirsa

Attala

Aqua-Attala I.

Attala

Olivér Gyöngye

Tara 1 sz.

Bajna

AQUIRIS

Phoenix 1.

Bakonysárkány

-

Balatongyöngye

Balatonboglár (Szőlőskislak)

KÁLI AQUA MINERÁL

Káli Aqua Mineral

Balatongyörök

Balatoni Ásványvíz

Öreg-hegyi kút

Balatonőszöd

BÜKK AQUA

Vital I.

Bánhorváti

Marina

Marina

Baracska

Éleshegyi

Éleshegyi

Bárdudvarnok

Kincs természetes ásványvíz

Gyermekváros kút

Berettyóújfalu

Santa Aqua természetes ásványvíz

Santa Aqua

Bicske

Vivien természetes ásványvíz

Vivien-kút

Bicske

Sárkányvíz

Tóstrand

Bősárkány

MAX AQUA

Max Aqua

Budapest 10. kerület

Bükkábrányi

Ba-189

Bükkábrány

NATURA GOLD

Johanna

Cégénydányád

NATURA

Lili

Cégénydányád

SzeSzóAqua Természetes Ásványvíz Lúgosító hatású

SzeSzóAqua

Cegléd

Super Aqua

Germán

Cegléd

VITALE

Germán kút

Cegléd

ANISÁN

Bujdosó I.

Cegléd

CeglédiAqua Természetes Ásványviz Nátrium szegény

Ceglédi Aqua

Cegléd

Royal Diamond

Royal Diamond

Cegléd

Celli Vulkán Ásványvíz

Cell-8

Celldömölk

Aquital

Aquital-1

Csákvár

ROYAL WATER

Royal 1. számú kút

Csákvár

PANNON-AQUA

Pannon-Aqua 1.

Csány

PANNON-AQUA

Pannon-Aqua 2.

Csány

Pannon-Aqua

Pannon-Aqua 3.

Csány

PANNON-AQUA

Pannon-Aqua

Csány

Cserke Kincse

Cserke kincse

Cserkeszőlő

Trias aqua

Malinorka 1.sz.

Csikóstőttős

Kék-Brill

Brill

Dánszentmiklós

ARADI AQUA

Aradi Aqua

Debrecen

Silver Aqua

Silver Aqua

Debrecen

AVE

AVE 4.sz.

Debrecen

Csokonai

Csokonai

Debrecen

„LILLA”

Lilla

Debrecen

Kék Gyémánt

1 sz.

Debrecen

Cívis

Cívis 3.

Debrecen

Korona ásványvíz

Korona kút

Demjén

Dr. Vis magnificAqua prémium

Licencker Kft. 2.

Detek

AQUA DOMBO

1.sz.

Dombóvár

Jedlik

Jedlik

Dunaharaszti

Szent István ásványvíz

Szent István

Esztergom

Mirror

K-1 kút

Felsőlajos

Fonyódi ásványvíz

B-35 kút

Fonyód

Brill

Kutas IX.

Furta

Amadé

Amadé

Gönc

Gyömrő Gyöngye

Szent István

Gyömrő

DÁM

Kispusztai kút

Gyulaj

Főnix

Főnix

Hajdúsámson

Pávai Vajna természetes ásványvíz

Gyógyfürdő 9.sz.

Hajdúszoboszló

Aqualitas

Hajós K-51

Hajós

HARTA GYÖNGYE

Schukkert 1.sz.

Harta

Hartai Természetes Ásványvíz

Hartai

Harta

Alpokaqua

Alpok Aqua I.

Horvátzsidány

BEATHUS-AQUA

1.Beathus-Aqua ásványvízkút

Kajdacs

Theodora Kékkúti

Theodora Kékkúti I.

Kékkút

Theodora Kékkúti

Theodora Kékkúti III

Kékkút

Theodora Kékkúti Ásványvíz

Theodora Kékkúti II.

Kékkút

Sanusaqua

Sanus-1

Kerecsend

Kerekegyházi ásványvíz

Gold Bambinó 1.

Kerekegyháza

Hercegegyházi ásványvíz

Hercegegyházi Ásv. k

Kerekegyháza

Hírös Kút

Hírös-Vitál Zrt. kútja

Kerekegyháza

Szent György-hegyi

Szent György-hegyi

Kisapáti

AquaSol

Aquasol

Kiskőrös

Kiskúti

Kiskúti

Kisvárda

Kék Gyöngy

Tibor

Komoró

383 the kopjary water

Kömörő 1 sz.

Kömörő

NESTLÉ AQUAREL

Cédrus forrás

Kővágóörs

aqua-line

KW-1

Kulcs

Fontana di Sardy

Fontana di Sardy

Külsősárd

Zafir

Zafir

Lajosmizse

MIZSE

Mizse 3. sz.

Lajosmizse

Primavera

Primavera

Lajosmizse

JADE

Jáde-kút

Lajosmizse

Kun-Aqua

Kun-Aqua

Lakitelek

Aqua-Rich

Mineralis-305

Lakitelek

Vértes-Aqua

Létavértesi 1.

Létavértes (Nagyléta)

Pannónia Cseppje

Ma-55/b

Mány

Hertelendy Miklós

termálfürdő 2 sz.

Mesteri

„Szivárvány Aqua”

B-128

Mezőkovácsháza

Milotai Ásványvíz

Mabiol-Trade 1.sz.

Milota

Theodora Kereki Ásványvíz

Theodora Kereki

Mindszentkálla

Lillafüredi

Vitéz

Miskolc

„Bükki Lélek”

Fonoda u.-i hévízkút

Miskolc

Mohai Ágnes Forrás

Ágnes III.

Moha

Mohai Ágnes Forrás

Ágnes II.

Moha

Mohácsi Kristályvíz

Crystalis-H 1.

Mohács

Alföld Aqua

Strand hidegvízkút

Nagykőrös

Roland

Roland 1.

Nagylók

ÖKO-AQUA

ÖKO-AQUA kút

Nemesbőd

ROYAL AQUA

Nemesgulács

Nemesgulács

HOLNAP

Nemesgulács 2. sz. ásványvízkút

Nemesgulács

Apenta Mineral

Apenta Mineral

Nyárlőrinc

Minerál-Aqua

Nyárlőrinc

Nyárlőrinc

Nyirádi Kristály

Iza 8

Nyirád

Diamantina

Diamantina

Öttevény

Vita Pannonia

Öttevény-17 kút

Öttevény

„Tapolcafői Ásványvíz”

Vízmű 1/A

Pápa

CESARIUS

Cesarius

Pápa (Tapolcafő)

Pápai Kristályvíz-3

Vízmű 3.sz.

Pápa (Tapolcafő)

Pápai Kristályvíz-1

Vízmű 1. sz.

Pápa (Tapolcafő)

Pápai Kristályvíz-2

Vízmű 2.

Pápa (Tapolcafő)

Parádi

Csevice II.

Parádsasvár

Börzsönyi Természetes Ásványvíz

Börzsönyi kút

Perőcsény

PÁLOS ásványvíz

Pálosszentkút Ásványvíz üzem 1. sz kút

Petőfiszállás

AQUA-KING

Magdolna-völgyi kút

Piliscsaba

CLASS AQUA PILIS

Piliscsév 7.

Piliscsév

AQUATYS

ATYS 1.

Polgárdi

Pölöskei Aquafitt

Pölöskei Aquafitt

Pölöske

PERIDOT

Peridot kút

Pusztazámor

TÜSI AQUA

Tüsi Aqua 1.

Rácalmás

Vis Vitalis

Vis Vitalis

Ravazd

Szidónia

Szidónia 2. kút

Röjtökmuzsaj

SZIDÓNIA

Szidónia kút

Röjtökmuzsaj

Zselici Gyémánt

Sántosi

Sántos

Sárvári ásványvíz

gyógyfürdő 1/a

Sárvár

Vadkerti Természetes Ásványvíz

1 sz. kút

Soltvadkert

Fonte Natura

Fonte Natura kút

Somogyvár

Libra

Libra

Somogyvár

Verde

Verde kút

Somogyvár

AQUA BLU

2 sz.

Somogyvár

Balfi

Balfi 6.

Sopron (Balf)

Theresia

Theresia

Sopron (Balf)

Balfi

Balfi 5.

Sopron (Balf)

Balfi

Balfi 7.

Sopron (Balf)

Balfi

Balfi 4.

Sopron (Balf)

Battyáni víz

Klára

Szabadbattyán

Santé

Santé

Szeged

Mohácsi Kristályvíz

Vaskapu

Székelyszabar

Fehérvári Aqua Mathias

Aqua Mathias

Székesfehérvár

Szentkirályi

Szentkirályi

Szentkirály

Aquatica

Aquatica

Szentkirály

Emese

Emese

Szentkirály

Vitafitt Water

SZE-2. számú kút

Szeremle

KUMILLA ásványvíz

Kumilla

Szigetvár

Cserehát V.

Cserehát V.

Szikszó

Cserehát III.

Ipari park 4. sz.

Szikszó

Cserehát I.

Ipari park 2.sz.

Szikszó

TURUL

Ipari park 1. sz.

Szikszó

XIXO

Ipari park 5.sz.

Szikszó

Cserehát II.

Ipari park 3. sz.

Szikszó

Aqua Vitae

Aqua Vitae

Tabdi

Goldwater

Goldwater

Tapolca

GALLA AQUA

Galla Aqua

Tatabánya

JADE

Jade

Terem

JADE AQUA

Jade 2. számú kút

Terem

Tiszafüredi

2.kút

Tiszafüred

ERIKA term.ásványvíz

Kerekdomb

Tiszakécske

Szentimre kristályvíz

Szentimre

Tiszaszentimre

„ NORA ”

Ágnes ereszke

Tokodaltáró

NORA

IV/C ereszke

Tokodaltáró

Vitaqua

Vital-1

Újléta

„Aqua Optima”

Kerekes forrás

Üllő

UNIQUE

Várpalota-Inota

Várpalota (Inota)

Visegrádi Ásványvíz

Lepence

Visegrád

Gyömörő Gyöngye

Zalagyömörő

Zalagyömörő

Bonaqua

Boa

Zalaszentgrót

Age Water

ZGT-3

Zalaszentgrót

BISTRA

Bistra

Zalaszentgrót

Fitt Water

ZGT-3P

Zalaszentgrót

NATURAQUA

Naturaqua

Zalaszentgrót

Fitt Water

ZGT-3P

Zalaszentgrót

„Zirc Gyöngye”

Zirc-1 sz.

Zirc

PRIMUS

Primus Sisi

Zsámbék

Amira

Ati kút

Zsurk

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Ungaria

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

„KRAYNA”

Wellmut 1062 sz. kút

Alsószlatina, Ungvári járás

„Black Lake”

Gusarevci forrás

Bukovica-Savnik

„Vershyna”

1-L(SV) kút

Szolyva

„Barchanka”

Barchanka 639 kút

Barszki járás, Matejkiv

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Țările de Jos

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Anl’eau

Anl’eau

Annen

Bavaria

Waater

Lieshout

Maresca

Maresca

Maarheeze

Bar-le-Duc

Bar-le-Duc

Utrecht

Euregio

Euregio

Heerlen

Kelderke

Kelderke

Wijlre

Kuiperij

Kuiperij

Wijlre

Sablon

Sablon

Sittard

Sifres

Sifres

Hoensbroek

Sourcy

Sourcy

Bunnik

Idèl

Idèl

Hoensbroek

Source de Ciseau

Source de Ciseau

Heerlen

De Wildert

De Wildert

Dongen

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Austria

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Alpquell

Quelle IV (Alpquell)

6232 Münster

Astoria

Astoria Quelle

6232 Münster

Bad Tatzmannsdorfer

Jormannsdorf B7

7431 Bad Tatzmannsdorf

Bon-aqua

Bon

2413 Edelstal

Frankenmarkter

Quelle II

4890 Frankenmarkt

Gasteiner kristallklar

Kristallquelle

5640 Bad Gastein

Hofsteigquelle

Hofsteigquelle

6923 Lauterach

Hallstein Artesian Water

Hallstein Brunnen

4831 Obertraun

Juvina

Juvinaquelle II

7301 Deutschkreuz

LebensQuell

LebensQuell

4890 Frankenmarkt

Limesquelle

Limesquelle

4470 Enns

long life

Stadtquelle Bad Radkersburg

8490 Bad Radkersburg

Minaris

Minaris-Quelle

8483 Deutsch Goritz

Minaris

B1 & Minaris Neu

8483 Deutsch Goritz

Montes

Montes Quelle

6230 Brixlegg

Naturquelle

Naturquelle

7332 Kobersdorf

Peterquelle

Peterquelle Brunnen B II und Peterquelle Brunnen B III

8483 Deutsch Goritz

Preblauer

Paracelsus Quelle Preblau

9461 Prebl

Preblauer

Auen Quelle Preblau

9461 Prebl

Römerquelle

Römerquellen 1, 15 und 17

2413 Edelstal und 2472 Prellenkirchen

SilberQuelle

SilberQuelle

6230 Brixlegg

Sonnenberg Quelle

Quelle Sonnenberg

6714 Nüziders

Steirerquell

Steirerquell

8483 Deutsch Goritz

Sulzegger

Styrianquelle

8422 St. Nikolai ob Drassling

Tauernquelle

Tauernquelle

5640 Hinterschneeberg

Thalheim

Thalheimer Schlossbrunnen Neu

8754 Thalheim (KG 65032 Thalheim, Gemeinde Pöls)

Tiroler Quelle

Tiroler Quelle

6232 Münster

Urquelle

Urquelle

7332 Kobersdorf

Vitus-Quelle

Vitus-Quelle

2136 Laa/Thaya

Vöslauer

Vöslauer Ursprungsquelle I

2540 Bad Vöslau

Vöslauer

Vöslauer Ursprungsquelle VI

2540 Bad Vöslau

Vöslauer

Vöslauer Ursprungsquelle VII

2540 Bad Vöslau

Waldquelle

Waldquellen 3, 6 und 9

7332 Kobersdorf

Wellness

Wellnessquelle

6230 Brixlegg

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Polonia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

ALEKS FRUIT

Alex-Fruit 1

Aleksandrów Kujawski

ANKA

Anka

(Dąbrówka, Marta, Mieszko, Młynarz)

Szczawno-Zdrój

AQUA GRYF

Nr 1-Hania

Przybiernów

AQUA NATURAL

S-4

Szałe-Trojanów

AQUA ZDRÓJ+

PL-1, Pieniawa Józefa 1

Polanica-Zdrój

ARCTIC PLUS

Arctic Plus

Grodzisk Wielkopolski

ARCTIC+

K2

Kutno

AUGUSTOWIANKA

M II

Augustów

AVIAMORE

PL-2

Polanica-Zdrój

BUSKOWIANKA ZDRÓJ

Nowy Nurek

Busko-Zdrój

BYSTRA

Nr 1

Długie k. Lublina

CECHINI MUSZYNA

Anna, Anna II, Józef, Karolina, Marcin II

Muszyna

CISOWIANKA

Cisowianka

Drzewce k. Nałęczowa

CRISTAL

S-2

Damnica

CYMES MINERALE

SW-2

Wałcz

DAR NATURY

Dar

Włoszakowice

DŁUGOPOLANKA

Studzienne

Szczawina

DOBROWIANKA

Dobrowianka

Rzeniszów

DOLINA BARYCZY

Marcin

Wierzbno

EVITA

Nr 1 Evita

Biskupiec

FAMILIJNA

Nr 5

Gorzanów k. Bystrzycy Kłodzkiej

GALICJANKA

P-I

Powroźnik, gm. Muszyna

GALICJANKA MUSZYNA

Z-2, Z-3

Zubrzyk, gm. Piwniczna

GALICYA

Galicya

Narol

GRODZISKA

Grodziska Mineralna

Grodzisk Wielkopolski

HELENA

PD-4

Szczawnica

ID’EAU

2z

Borucin

INOWROCŁAWIANKA KUJAWSKA

Nr 2

Inowrocław

IQI

IQI (15E-1)

Czyżów

JANOWIANKA

S-1

Janów

JAWOR MINERAL

Jaworowy Zdrój

Jawor

JAVA

Humniska

Humniska, gm. Brzozów

JODOWA

Nr 1-Jodowa

Wróblew

JURAJSKA

Jurajska

Postęp k. Myszkowa

JURA-SKAŁKA

Nr 2 Skałka

Skałka

JUROFF

Postęp Nr 1

Postęp

KANIA

Jana (Nr 1)

Bielice, gm. Biskupiec Pomorski

KAZIMIERSKA

Kazimierska (Nr 3)

Cholewianka,

gm. Kazimierz Dolny

KINGA PIENIŃSKA

Kinga Pienińska (Św. Kinga, Kinga-2, SW-1, Zdrój-6, Zdrój-7, Zdrój-9, SW-9)

Krościenko

KORACJUSZ BESKIDZKI

SB-3

Sucha Beskidzka

KORONA MAZOWIECKA

Mszczonów IG-1

Mszczonów

KROPLA BESKIDU

Kropla Beskidu

Tylicz

KROPLA DÉLICE

Kropla Délice

(T-III, T-IX, P-VI)

Tylicz

KRÓLEWSKA

Królewska

Cholewianka,

gm. Kazimierz Dolny

KRYNICA MINERALE

P1

Krynica-Zdrój

KRYNICZANKA

Zdrój Główny, Jan 13a,

Nr 7, Nr 9

Krynica-Zdrój

KRYSTYNKA

19a

Ciechocinek

LIFE

Nr 3 Life

Wschowa

LIFE

Nr 6 Life

Wschowa

MAGNEVITA

Marter 1

Sierpc

MAGNUSZEWIANKA

Nr 1

Magnuszew Duży 3

MARTER 2

Marter 2

Sierpc

MASURIA SPRING

Masuria Spring

Iłowo-Osada

MATECZNY ZDRÓJ

M-4, Geo-2A

Kraków

MINERVITA

HS-1

Humniska, gm. Brzozów

MONTEA

O1 Piorunka

Piorunka

MORENA

Morena (Nr 1)

Iłowo-Osada

MUSZYNA MINERALE

P-III, P-IV, P-14

Powroźnik, gm. Muszyna, Krynica-Zdrój

MUSZYNA STANISŁAW

Stanisław

Muszyna

MUSZYNA TESCO

Józef-Stanisław

Muszyna

MUSZYNA ZDRÓJ

Muszyna Zdrój (IN-2 bis, Z-8)

Muszyna

MUSZYNA ZDRÓJ II

SL1

Szczawnik, gm. Muszyna

MUSZYNIANKA

Muszynianka (A-5, M-2, M-4, M-7, P-1A, P-2, P-4, P-6, P-7, WK-1)

Andrzejówka, Milik, Muszyna

MUSZYNIANKA PLUS

A-1, K-1, M-2, M-3, M-5, O-1, M-13

Andrzejówka, Milik

MUSZYNIANKA ZDRÓJ

P-III, P-IV, P-10, P-12, P-13, P-14, P-17

Powroźnik, gm. Muszyna,

Krynica-Zdrój

MUSZYŃSKI ZDRÓJ

Piotr

Muszyna

MUSZYŃSKIE ZDROJE

Milusia

Muszyna

NAŁĘCZOWIANKA

Nałęczowianka

Kolonia Bochotnica k. Nałęczowa

NAŁĘCZÓW ZDRÓJ

Nałęczów Zdrój

Drzewce k. Nałęczowa

NATA AQUA

Nr 4

Borkowo

OD NOWA

Anna

Muszyna

OSHEE MINERAL WATER

Oshee Mineral Water

(Nr 5)

Borkowo

OSTROMECKO

Źródło Marii

Ostromecko, gm. Dąbrowa Chełmińska

PERLAGE

Perlage

Drzewce k. Nałęczowa

PERŁA KRYNICY

K-8

Szczawiczne,

gm. Krynica-Zdrój

PERŁA POŁCZYŃSKA

2A

Połczyn-Zdrój

PERŁA SUDETÓW

Perła Sudetów

Bystrzyca Kłodzka

PERŁA SWOSZOWIC

OP-1

Kraków

PERRY

Perry (Nr 2)

Morzeszczyn

PILSKA

ZP-3

Piła

PIWNICZANKA

P-5, P-6, P-8, P-9, P-11,

P-14, P-17, P-18 (Piwniczanka)

Piwniczna-Zdrój

PODKARPACKA

D-2A

Rymanów-Zdrój, gm. Rymanów

POLANICA ZDRÓJ

Polanica Zdrój Nr 4

Stary Wielisław

POLANICKA

Polanicka

(Nr 5, Nr 7M (Sudety))

Gorzanów

POLANICKA MINERAL

Polanicka Mineral (10M)

Gorzanów

POLANICKIE MINERAŁY

PL-1, PL-2

Polanica-Zdrój

POLANICZANKA

PL-1

Polanica-Zdrój

POLARIS

Polaris

Bielsk Podlaski

POLARIS

S-8

Damnica

POLARIS MUSZYŃSKI

Z-2

Zubrzyk, gm. Piwniczna

POLARISpH

Nr 4

Borucin

POLARIS PLUS

Polaris Plus (15E2)

Czyżów, gm. Kleszczów

POLARIS 1

Polaris 1

Grodzisk Wielkopolski

POLARIS 1A

Polaris 1A

Biała

POLARIS2

Polaris2

Myszków

POLARIS3

Polaris3

Włoszakowice

POLARIS4

ZR/3

Radom

POLSKIE ZDROJE PLUS

PL1 Piorunka

Piorunka

POTOK Z JURY

S1, S2

Myszków

RABKA ZDRÓJ

EC-1

Szczawa

RODOWITA Z ROZTOCZA

ŚWR-1 (Rodowita)

Grabnik, gm. Krasnobród

RODOWITA Z ROZTOCZA

ŚWR-2 (Rodowita)

Grabnik, gm. Krasnobród

RZESZOWIANKA

S2

Borek Stary

SAGUARO MUSZYŃSKIE

G-2A

Powroźnik, gm. Muszyna

SAGUARO MUSZYŃSKIE

Z-2, Z-3, Z-3a, Z-8

Zubrzyk

SAGUARO MUSZYŃSKIE ZDRÓJ

Muszyna (Józef, Karolina,

Anna, Damian)

Muszyna

SELENKA WIENIEC ZDRÓJ

Nr V

Wieniec-Zdrój

SILOE

M1

Mochnaczka Wyżna, gm. Krynica-Zdrój

SKARB NATURY

Pieniawa Józefa 1 (PJ 1)

Polanica-Zdrój

SKARB NATURY MINERAL PLUS

P-300, P-300a

Polanica-Zdrój

SKARB Z GŁĘBI NATURY MUSZYNA

K-1

Muszyna

SKARB ŻYCIA MUSZYNA

Skarb Życia Muszyna

(K-1, K-2, K-4a, K-6, K-7, K-10, K-11, K-12, IN-1bis,

IN-2bis, IN-3, IN-4, IN-5)

Muszyna, Szczawiczne

SŁOWIANKA

S-3

Damnica

S-5

S-5

Turów

SMAK MUSZYNY

Milusia, Piotr

Muszyna

STAROPOLANKA PLUS

J-150a

Jeleniów

STAROPOLANKA 800

Staropolanka (Pieniawa

Józefa nr 1 i 2), PL-1

Polanica-Zdrój

STAROPOLANKA 2000

Staropolanka 2000

(P-300a)

Polanica-Zdrój

STAROPOLSKA

Nr 1

Iłża

STĘPINIANKA CRISTAL

Alvin

Stępina

SUDECKI ZDRÓJ

Viviana

Wirki 53, gm. Marcinowice

SUDETY

Sudety

Gorzanów

SUDETY +

Sudety + (9M)

Gorzanów

TORUNIANKA

JO-1

Toruń

TYMIENICZANKA

Nr 1

Tymienice

USTRONIANKA BIAŁA

Nr 1-Basia

Biała

VERONI MINERAL

ZR/1

Radom

VERVA

J-150

Jeleniów k. Kudowy-Zdrój

VERVA+

Józef, Karolina

Muszyna

VITA

Tylicki Zdrój 2

Tylicz

VIVA MINERALE

MI

Augustów

VOLVITA

Volvita

Radom

WIELKA WIENIECKA

Nr 4

Wieniec-Zdrój

WODA K1

K1

Kozietuły

WODA K1/K2

K1/K2

Kozietuły

WODA K2

K2

Kozietuły

WYSOWIANKA

W-12, W-24

Wysowa-Zdrój

WYSOWIANKA ZDRÓJ

R1

Wysowa-Zdrój

ZAKOPIAŃSKA

Zakopiańska

Szczawa

ZDROJE PIWNICZNA

Z-3, Z-3A

Zubrzyk, gm. Piwniczna

ZŁOCKA

SL-3

Szczawnik, gm. Muszyna

ZŁOTY POTOK

S2

Złoty Potok

ŹRÓDŁA MUSZYNY

G-8

Jastrzębik, gm. Muszyna

ŹRÓDŁA MUSZYNY

Z-12

Zubrzyk, gm. Piwniczna

#H2O

M1, M2

Mochnaczka Wyżna,

gm. Krynica-Zdrój

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Polonia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

AKVADIV

MŁ-4 „Akvadiv”

Malinowszczyzna, Republika Białorusi

FAIRBOURNE

FS2 (Nr 12)

Montgomery, Wielka Brytania

JERMUK

Nr IV-K (Jermuk)

Jermuk, Republika Armenii

KIZILAY

Gazligöl Belediyesi/İhsaniye ilçesi AFYONKARAHİSAR

Afyonkarahisar, Turcja

ŁUŻAŃSKA 15

Nr 15

Gołubin, Ukraina

SAIRME

3A (Sairme)

Sairme, Gruzja

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Portugalia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Água do Fastio

Fastio

Chamoim-Terras de Bouro

Águas de Carvalhelhos

Carvalhelhos

Carvalhelhos- Boticas

Bem-Saúde

Bem-Saúde

Sampaio-Vila Flor

Caldas de Penacova

Caldas de Penacova

Penacova

Castello

Castello

Pisões-Moura

Chic

Chic

Caldas de Monchique-Monchique

Fonte Campilho

Fonte Campilho

Vidago – Chaves

Fonte da Lua

Fonte da Lua

Gouveia

Frize

Frize

Sampaio-Vila Flor

Healsi

Healsi

Chamusca

Luso

Luso

Luso-Mealhada

Magnificat

Magnificat

Serra do Trigo - Ilha de S. Miguel-Açores

Melgaço

Melgaço

Quinta do Peso - Melgaço

Monchique

Monchique

Caldas de Monchique-Monchique

Pedras Levíssima

Pedras Salgadas

Pedras Salgadas-Vila Pouca de Aguiar

Pedras Salgadas

Pedras Salgadas

Pedras Salgadas-Vila Pouca de Aguiar

Vidago

Vidago

Vidago – Chaves

Salutis

Salutis

Ferreira-Paredes de Coura

São Silvestre

São Silvestre

Pernes-Santarém

Vimeiro

Vimeiro

Maceira-Torres Vedras

Vitalis

Vitalis

Castelo de Vide

Vitalis

Vital

Envendos-Mação

Lista apelor minerale naturale recunoscute de România

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

ALPINA BORȘA

Izvorul nr.1 bis, Izvorul

nr. 2

Baia Borșa (județul Maramureș)

AMFITEATRU

Izvorul 3 Copou

Iași (județul Iași)

APA CRAIULUI

Izvorul nr. 5 Gâlgoaie

Dâmbovicioara (județul Argeș)

AQUATIQUE

Izvorul Bușteni

Bușteni (județul Prahova)

AQUA CARPATICA

Izvorul Băjenaru

Păltiniș (județul Suceava)

AQUA CARPATICA

Izvorul Haja

Păltiniș (județul Suceava)

AQUA CARPATICA

F2 Păltiniș

Păltiniș (județul Suceava)

AQUA CARPATICA

Izvorul Ichim nr. 1,

Izvorul Ichim nr. 4

Gălăuțaș, comuna Bilbor (județul Harghita)

AQUA CARPATICA

Aqua 2

Gălăuțaș, comuna Bilbor (județul Harghita)

AQUA CARPATICA

Aqua 3

Bilbor (județul Harghita)

AQUA CARPATICA

Aqua 4

Bilbor (județul Harghita)

AQUA CARPATICA

Aqua

Broșteni (județul Suceava)

AQUA SARA

F 4750

Boholt (județul Hunedoara)

AQUA VITAL

Sacoșu Mare

Sacoșu Mare (județul Timiș)

APĂ MINERALĂ NATURALĂ CARBOGAZOASĂ STOICENI MARAMUREȘ

Sursa F1

Stoiceni Târgu Lăpuș (județul Maramureș)

ARMONIA STAREA TA DE BINE

F2 Măieruș

Măieruș (județul Brașov)

ARTESIA

FH Artezia 3

Sânsimion (județul Harghita)

BĂILE LIPOVA

F11

Lipova (județul Arad)

BIBORȚENI-BĂȚANI

F1 SNAM

Biborțeni-Bățani (județul Covasna)

BIBORȚENI FORTE

F7 ISPIF

Biborțeni (județul Covasna)

BILBOR

F1 SNAM

Bilbor (județul Harghita)

BODOC

Izvorul Mathild,

F13 RAMIN

Bodoc (județul Covasna)

BORSEC

Borsec

Borsec (județul Harghita)

BORSEC

Făget BORSEC

Borsec (județul Harghita)

BORSEC

F1C

Borsec (județul Harghita)

BUCOVINA

C7

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F4 SNAM ROȘU

Vatra Dornei (județul Suceava)

BUCOVINA

F2 RAMIN ROȘU

Vatra Dornei (județul Suceava)

BUCOVINA

F1

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F2

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F3

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F3 bis

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F1 bis

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F1 bis SNAM

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUCOVINA

F2 SNAM

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

BUZIAȘ

FII bis

Buziaș (județul Timiș)

CARPATINA

C1

Domogled-Băile Herculane

(județul Caraș-Severin)

CARPATINA

F.1.ISLGC

Toșorog (județul Neamț)

CERTEZE

Certeze

Certeze (județul Satu Mare

CEZARA

F3, F4

Băcâia (județul Hunedoara)

CHEILE BICAZULUI

Bicazul Ardelean

(forajul FH1)

Bicazul Ardelean (județul Neamț)

CORA

F1 SNAM

Malnaș Băi (județul Covasna)

CRISTALINA

FH Artezia 1

Sânsimion (județul Harghita)

CRISTALUL MUNȚILOR

Izvorul Pârâul Rece

Vama Buzăului (județul Brașov)

DORNA

FH2 Floreni, FH3 Floreni

Dealul Floreni (județul Suceava)

DORNA

F5

Poiana Vinului (județul Suceava)

DORNA

F2bPN, F3PN, F1cPN

Negrișoara-Poiana Negrii

(județul Suceava)

DORNA

F d

Poiana Negrii (județul Suceava)

DORNA IZVORUL ALB

Captarea 1, Captarea 2, Captarea 2bis, Captarea 2a, Captarea 2b, Captarea 3, Izvor 5, Izvor 6, Izvor 7, Izvor 10, Foraj1IA, Foraj F1bisVB

Dorna Candrenilor (județul Suceava)

HERA

Izvorul Hera (Cuciului)

Budureasa (județul Bihor)

HERCULANE

C2

Domogled-Băile Herculane

(județul Caraș-Severin)

IZVORUL ALPIN

Izvorul Alpin

Bicaz Chei (județul Neamț)

IZVORUL CETĂȚII CRIZBAV

Izvor

Crizbav (județul Brașov)

IZVORUL MINUNILOR

Izvorul Minunilor

Stâna de Vale (județul Bihor)

IZVORUL MUNTELUI

Izvorul Muntelui

Comuna Bicaz Chei (județul Neamț)

KEIA

Izvorul Zăganului

Ciucaș (județul Prahova)

LA FANTANA

Șeștina

Valea Sardului (județul Mureș)

LIPOVA

F8E, F9 bis, F20 bis

Lipova (județul Arad)

LITHINIA

Forajul FH 2

Parhida (județul Bihor)

NATURIS

FH1

Miercurea Ciuc (județul Harghita)

OAȘ

Certeze Negrești I

Negrești (județul Satu Mare)

PERENNA PREMIER

Calina I

Dognecea (județul Caraș-Severin)

PERLA APUSENILOR

FH2 Chimindia

Chimindia-Deva

(județul Hunedoara)

PERLA COVASNEI

F1 SNAM

Târgu Secuiesc (județul Covasna)

PERLA HARGHITEI

F1 SNAM, F2 SNAM, FI ISPIF

Sâncrăieni (județul Harghita)

PERLA HARGHITEI

FH2 Sântimbru

Sântimbru (județul Harghita)

PERLA HARGHITEI

FH Artezia 2

Sânsimion (județul Harghita)

RARĂUL

Puțul Lebeș, FH1

Fundul Moldovei (județul Suceava

SPRING HARGHITA

FH2M

Miercurea Ciuc (județul Harghita)

STÂNCENI

Stânceni

Stânceni (județul Mureș)

STÂNCENI

Ciobotani

Ciobotani (județul Mureș)

TĂRÂMUL APELOR

F3 ISPIF

Târgu Secuiesc (județul Covasna)

TIVA HARGHITA

F8 ISPIF

Sâncrăieni (județul Harghita)

TUȘNAD

Tușnad

Tușnad (județul Harghita)

TUȘNAD

FH 35 bis

Tușnad (județul Harghita)

VÂLCELE

Elisabeta

Vâlcele (județul Covasna)

VREAU DIN ROMÂNIA

F6 ISPIF

Boholt (județul Hunedoara)

ZIZIN

Sursele Zizin

Zizin, comuna Târlungeni

(județul Brașov)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Slovenia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Donat Mg

Donat

Rogaška Slatina

Tiha

Tiha

Rogaška Slatina

Radenska Petanjski Vrlec

Petanjski Vrlec

Radenci

Radenska Kraljevi Vrelec

Kraljevi Vrelec

Radenci

Kaplja

Zlata Kaplja

Radomlje

Dana

Dana

Mirna

Primaqua

Primaqua

Radenci

Costella

Maks-2

Fara

Radenska Naturelle

Radenska Naturelle

Radenci

Cana Royal Water

Cana

Serdica

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Slovenia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Life Spring

Heba B

Bujanovac, Srbija

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Slovacia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Budiš

B-5

038 23 Budiš

 

B-6

 

Fatra

BJ-2

036 01 Martin - časť Záturčie

Fatra extra

BJ-4

 

Maštinská

HM-1

987 01 Maštinec

Ave

ST-1

 

Ľubovnianka magnéziová

LZ-6 (Veronika)

065 11 Nová Ľubovňa

MISS+ magnéziovo-kremíková

HZ-1 (SiSi)

 

Gemerka

HVŠ-1

982 01 Tornaľa

Maxia

ŠB-12

 

Baldovská

BV-1 (Baldovce II)

053 04 Baldovce

 

B-4A (Polux)

 

Salvator I

S-1 (Cifrovaný)

082 36 Lipovce

Salvator

S-2 (Salvator)

 

Slatina

BB-2

935 84 Slatina

Santovka

B-6

935 87 Santovka

Čerínska minerálka

ČAM-1

974 01 Čačín

Mitická

MP-1

913 22 Trenčianske Mitice

MINERA

HG-3

913 21 Mníchova Lehota

Kláštorná Kalcia

KM-1 (Kláštorný)

038 43 Kláštor pod Znievom

Matúšov prameň

CC-1 (Matúšov prameň)

916 34 Lúka

Korytnica

S-2 (Antonín)

037 73 Liptovská Osada - časť Korytnica

 

S-7 (Klement)

 

Cigeľská

CH-1 (Štefan)

086 02 Cigeľka

24 MAGNA

HKV-2 (Fedorka)

037 73 Liptovská Osada - časť Korytnica

Brusnianka

BC-1 (Ondrej)

976 62 Brusno

Sulinka

MS-1 (Johanus)

Sulín, 065 45 Malý Lipník

Smokovecká kyselka

SK-1 (Smokovecká kyselka I)

062 01 Starý Smokovec

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Finlanda

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Vellamo

Viikinäisten syvälähde

Heinola

Lista apelor minerale naturale din țări terțe recunoscute de Finlanda

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Brecon Carreg

Brecon Carreg

Llwyn Dewi Trapp borehole within Carmarthensire County, Wales (UK)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Suedia

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

ÅIVE

Åive

Hirvasåive

Åre Water

Åre källa

Englandsviken, Åre

Coop

Hellebrunn

Jeppetorp, Hällefors

Guttsta källa

Guttsta källa

Guttsta, Kolsva

Ramlösa

Döbelius källa

Ramlösa Hälsobrunn, Helsingborg

Ramlösa

Jacobs källa

Ramlösa Hälsobrunn, Helsingborg

Sätra Brunn

Trefaldighetskällan Sätrabrunn

Sätra Brunn, Sala

Storskogen

Storskogens källa

Storskogen 12, Töllsjö

Söderåsen

Söderåsen

Mossvägen, Hofors

Tollagården

Tollagårdens källa

Tollagården, Gesunda

2.   REGATUL UNIT (IRLANDA DE NORD)

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Regatul Unit (Irlanda de Nord)

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Anu Irish Natural Mineral Water

Anu Irish Water

Coolkeeran Road, Armoy, Co. Antrim, Northern Ireland

Classic

Classic

Edward Street, Lurgan, Craigavon, Co. Armagh

Rocwell Spring

Rocwell

Limehill Road, Pomeroy, Co. Tyrone

3.   SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Norvegia

În conformitate cu articolul 1 din Directiva 2009/54/CE, astfel cum se prevede în Acordul SEE, anexa II, capitolul XII, punctul 26, Comisia a fost informată de Norvegia cu privire la următoarea listă consolidată care înlocuiește orice listă publicată anterior în Secțiunea SEE și în Suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Bonaqua Silver

Telemark kilden

Fyresdal

Eira

Eira kilden

Eresfjord

Farris

Kong Olavs kilde

Larvik

Isbre

Isbre kilden

Buhaugen, Osa, Ulvik

Isklar

Isklar kildene

Vikebygd i Ullensvang

Fyresdal

Fyresdal kilden

Fyresdal

Olden

Blåfjell kilden

Olderdalen

Osa

Osa kilden

Ulvik/Hardanger

Rustad Spring

Rustad kilden

Rustad/Elverum

Snåsa

Snåsakilden

Snåsa

Voss

Vosskilden

Vatnestrøm/Iveland

Lista apelor minerale naturale recunoscute de Islanda

În conformitate cu articolul 1 din Directiva 2009/54/CE, astfel cum se prevede în Acordul SEE, anexa II, capitolul XII, punctul 26, Comisia a fost informată de Islanda cu privire la următoarea listă consolidată care înlocuiește orice listă publicată anterior în Secțiunea SEE și în Suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Denumirea comercială

Denumirea sursei

Locul de exploatare

Icelandic Glacial

Ölfus Spring

Hlíðarendi, Ölfus, Selfoss


(1)  JO L 164, 26.6.2009, p. 45.

(2)  Apa minerală este utilizată numai ca ingredient pentru producerea băuturilor și, prin urmare, nu este o marcă separată pe piață.

(3)  Pentru această apă minerală nu există în prezent nicio marcă comercială sau marca comercială nu a fost stabilită.

(4)  3 Sursa nu este utilizată în prezent și, prin urmare, nu există nicio marcă comercială.

((2))  Pentru această apă minerală nu există în prezent nicio marcă comercială sau marca comercială nu a fost stabilită.

((3))  Sursa nu este utilizată în prezent și, prin urmare, nu există nicio marcă comercială.


V Anunțuri

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

Comisia Europeană

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/153


Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11100 – MUTARES / WALOR INTERNATIONAL)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 263/06)

1.   

La data de 19 iulie 2023, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 și în urma unei trimiteri efectuate în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse.

Notificarea vizează următoarele întreprinderi:

Mutares SE &Co. KGaA („Mutares”, Germania);

Walor International S.A.S. („Walor”, Franța).

Mutares dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi Walor.

Concentrarea se realizează prin achiziționare de acțiuni.

2.   

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt următoarele:

Mutares este o societate de investiții care se concentrează pe achiziționarea unor părți ale marilor corporații și ale întreprinderilor mijlocii din diferite sectoare;

Walor produce și furnizează piese și accesorii pentru autovehicule, inclusiv grupuri motopropulsoare și sisteme de direcție, precum și componente pentru sectorul energetic.

3.   

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.   

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie să parvină Comisiei Europene în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Trebuie menționată întotdeauna următoarea referință:

M.11100 – MUTARES / WALOR INTERNATIONAL

Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail sau prin poștă. Vă rugăm să utilizați datele de contact de mai jos:

E-mail: COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu

Adresă poștală:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË


(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.


ALTE ACTE

Comisia Europeană

26.7.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 263/155


Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate din sectorul produselor agricole și alimentare, menționată la articolul 6b alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei

(2023/C 263/07)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 6b alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBARII UNEI MODIFICARI STANDARD A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE SAU AL UNEI INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE ORIGINARE DINTR-UN STAT MEMBRU

[Regulamentul (UE) nr. 1151/2012]

„Ser koryciński swojski”

Nr. UE: PGI-PL-0835-AM01 – 28.4.2023

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea produsului

„Ser koryciński swojski”

2.   Statul membru căruia îi aparține aria geografică

Polonia

3.   Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

4.   Descrierea modificării (modificărilor) aprobate

Descrierea produsului

Modificarea nr. 1. Textul de la punctul 4 din caietul de sarcini și de la punctul 3.2 din documentul unic (3.2 Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1):

Tezele: „«Ser koryciński swojski» este o brânză învechită produsă din lapte de vacă crud, integral, la care se adaugă cheag și sare de masă. Pot fi adăugate mirodenii și plante aromatice.”

sunt înlocuite cu următoarele teze:

„«Ser koryciński swojski» este o brânză învechită produsă din lapte de vacă crud, integral, la care se adaugă cheag și sare de masă. Pot fi adăugate mirodenii și plante aromatice, precum și semințe, fructe, fructe în coajă lemnoasă, legume și ciuperci”.

Modificarea nr. 2.

Modificarea nr. 2. După a treia liniuță de la punctul 3.3 din documentul unic (Materii prime) și la punctul 4 de la subsecțiunea III din caietul de sarcini:

Teza: „materii prime facultative – mirodenii și plante aromatice uscate: piper, ardei iute, busuioc, mărar, pătrunjel, leuștean, mentă, chimen negru, usturoi sălbatic, boia, măghiran, chimen, oregano, ciuperci savuroase și uscate”

este înlocuită cu următoarea teză:

„materii prime facultative – piper, ardei iute, busuioc, mărar, pătrunjel, leuștean, mentă, chimen negru, usturoi sălbatic, boia, măghiran, chimen, oregano, cimbru, usturoi, ceapă de tuns, măsline, ciuperci, semințe, legume, fructe în coajă lemnoasă, fructe”.

Teza:

„mirodenii și plante aromatice proaspete: usturoi, boia, măsline; plante aromatice proaspete: mărar, ceapă de tuns, busuioc, mentă și măghiran” este eliminată.

Modificarea nr. 3.

După a treia liniuță de la punctul 3.3 din documentul unic (Materii prime):

Următoarea teză se elimină: „Fabricarea brânzei trebuie să înceapă la nu mai târziu de cinci ore după terminarea mulsului”.

Justificare: Răcirea și prelucrarea laptelui trebuie efectuate în conformitate cu secțiunea IX capitolul I partea II litera B din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

Modificarea nr. 4.

La punctul 4 din documentul unic (Delimitarea concisă a ariei geografice)

Teza: „«Ser koryciński swojski» este produsă în trei municipalități din provincia Podlaskie, districtul Suchowola: Korycin, Suchowola și Janów”

este înlocuită cu următoarea teză:

„«Ser koryciński swojski» este produsă în trei municipalități din provincia Podlaskie, districtul Sokółka: Korycin, Suchowola și Janów”.

Justificare: Corectarea unei greșeli de tipar evidente. Municipalitățile enumerate sunt din districtul Sokółka, și nu din districtul Suchowola.

Modificarea afectează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

„Ser koryciński swojski”

Nr. UE: PGI-PL-0835-AM01 – 28.4.2023

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Ser koryciński swojski”

2.   Statul membru sau țara terță

Polonia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs (a se vedea anexa XI)

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Ser koryciński swojski” este o brânză învechită produsă din lapte de vacă crud, integral, la care se adaugă cheag și sare de masă. Pot fi adăugate mirodenii și plante aromatice, precum și semințe, fructe, fructe în coajă lemnoasă, legume și ciuperci.

„Ser koryciński swojski” are o formă sferică (geoidală), aplatizată cu secțiune transversală eliptică, un diametru de până la 30 cm (în funcție de mărimea sitei utilizate la producerea brânzei și de cantitatea de brânză pusă în aceasta) și cântărește 2,5-5 kg (în funcție de sita utilizată și de durata perioadei de învechire).

„Ser koryciński swojski” are numeroase găurele de diferite dimensiuni și forme. Suprafața brânzei este cutată.

Există trei perioade de maturare pentru brânzeturile comercializate sub denumirea „ser koryciński swojski”:

„ser koryciński swojski” – świeży (proaspătă) este învechită pentru o perioadă de două până la patru zile;

„ser koryciński swojski” – leżakowany (maturată) este învechită și maturată pentru o perioadă de cinci până la 14 zile;

„ser koryciński swojski” – dojrzały (învechită) este învechită și maturată pentru o perioadă de mai mult de 14 zile.

Durata perioadei de maturare nu alterează caracteristicile specifice ale brânzei „ser koryciński swojski”.

Descrierea brânzei „ser koryciński swojski” în funcție de durata perioadei de învechire

Ansamblul caracteristicilor sau ingredientelor

Caracteristică sau ingredient

„ser koryciński swojski” proaspătă

„ser koryciński swojski” maturată

„ser koryciński swojski” învechită

Colorit

Culoare exterioară

crem

gălbui-pai

gălbui sau galben

Culoare interioară

crem

crem-pai

gălbui-pai

Consistență

Consistență exterioară

aceeași consistență atât la suprafață, cât și în interior

ușor fermă la suprafață și moale în interior

o crustă delicată galbenă cu un strat albicios la suprafață

Textură interioară

udă, foarte elastică, cu mici găuri distribuite uniform (cca 1 mm)

umedă, elastică, cu găuri de dimensiuni uniforme, distribuite uniform (cca 2 mm)

ușor umedă, elastică, cu găuri de dimensiuni uniforme, distribuite uniform

Însușiri organoleptice

Gust

predominant fin și cremos; brânza are în general un gust gumos și produce un sunet scârțâitor atunci când este mușcată

ușor sărat, cu o notă perceptibilă de alune

un pronunțat gust uscat, mai degrabă sărat în stratul exterior și mai puțin sărat către miez, o aromă ușoară de alune

Aromă

aromă dominantă de unt proaspăt

aromă ușoară de brânză uscată

aromă de brânză uscată

Caracteristici fizico-chimice

Apă

≤ 53 %

≤ 48 %

≤ 43 %

Grăsimi

≤ 20 %

≤ 22 %

≤ 30 %

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Laptele utilizat pentru a fabrica brânza „ser koryciński swojski” provine de la vaci care pasc pe pășuni cel puțin 150 de zile pe an. Animalele sunt hrănite prin metode tradiționale; iarna, hrana de bază a animalelor este formată din fân provenit de pe pajiști, alimente din cereale (orz, secară, grâu și amestecuri de cereale) sau fân însilozat.

Materiile prime de bază sunt lapte de vacă, cheag și sare de masă (aproximativ 3 g pentru fiecare 10 l de lapte), la care se adaugă sare pentru frecarea brânzei după punerea în formă.

Materii prime facultative – piper, ardei iute, busuioc, mărar, pătrunjel, leuștean, mentă, chimen negru, usturoi sălbatic, boia, măghiran, chimen, oregano, cimbru, usturoi, ceapă de tuns, măsline, ciuperci, semințe, legume, fructe în coajă lemnoasă, fructe.

Laptele utilizat pentru producție este lapte crud integral. Nu este permisă nicio prelucrare fizică sau chimică, cu excepția filtrării impurităților microscopice și răcirii la temperatura ambiantă în vederea conservării.

Utilizarea diferitelor mirodenii are ca scop numai aromatizarea și nu alterează caracteristicile brânzei „ser koryciński swojski”.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

încălzirea laptelui și adăugarea cheagului și a sării;

închegarea laptelui;

separarea zerului;

scurgerea zerului;

punerea în formă;

frecarea cu sare;

învechirea.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Toți producătorii de „ser koryciński swojski” au obligația să utilizeze sigla comună „ser koryciński swojski” pe etichetele lor. Sigla „ser koryciński swojski” va fi distribuită prin Zrzeszenie Producentów Sera Korycińskiego (Asociația producătorilor de brânză din Korycin).

Dispozițiile privind distribuirea siglei nu discriminează în niciun fel producătorii care nu sunt membri ai asociației.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

„Ser koryciński swojski” este produsă în trei municipalități din provincia Podlaskie, districtul Sokółka: Korycin, Suchowola, Janów.

5.   Legătura cu aria geografică

Aria geografică în care se fabrică „ser koryciński swojski” se află în mezoregiunea Wysoczyzna Białostocka (câmpia înaltă Białystok), care face parte din macroregiunea Nizina Północnopodlaska (câmpia Podlasia de Nord), o regiune morenică și lacustră caracterizată prin depresiuni mlăștinoase printre podișuri extinse. Peisajul variat al ariei geografice a fost format prin acțiunea glaciară repetată. Câmpia Podlasia de Nord cuprinde mai multe unități mai mici, anume: văi, bazine, câmpii și câmpii înalte, inclusiv câmpia înaltă Białystok. Câmpiile înalte sunt de origine morenică și se caracterizează printr-o foarte mare varietate morfologică. Cele mai des întâlnite forme de relief sunt dealuri morenice erodate și kame care ating pe alocuri o înălțime de 200 m deasupra nivelului mării.

Această câmpie are un climat care devine mult mai continental către est (în vreme ce influențele climatice maritime predomină în vestul Poloniei). Aria geografică în care se fabrică „ser koryciński swojski” se află în partea sudică a regiunii de nord-est a Poloniei, care este considerată drept cea mai rece regiune din țară, cu excepția munților. Iernile sunt lungi (având o durată medie de aproximativ 110 zile) și se înregistrează cele mai scăzute temperaturi din țară: temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între -5 și -6 °C în ianuarie (media pentru luna ianuarie în Varșovia este de cca -3,5 °C), iar perioada de acoperire cu zăpadă este destul de lungă. Verile durează aproximativ 90 de zile și sunt destul de calde, temperatura medie fiind de cca 18 °C în iulie. Perioadele de tranziție sunt mai scurte decât în partea centrală a țării. Cantitatea medie anuală de precipitații este de aproximativ 650 mm. Majoritatea precipitațiilor au loc în perioada aprilie-septembrie. Calendarul precipitațiilor este un factor favorabil, deoarece 70 % dintre precipitații au loc în timpul perioadei de vegetație, ceea ce este benefic pentru pajiști și pășuni. Frecvența precipitațiilor în timpul perioadei de vegetație este de asemenea favorabilă, deoarece în aproximativ 94 de zile au loc precipitații. Perioada de vegetație este scurtă. Aceasta începe zece zile după începutul lunii aprilie și se termină la sfârșitul lunii octombrie, având o durată de cca 200 de zile.

Regiunea în care este produsă „ser koryciński swojski” nu are industrie grea. Instalațiile industriale prezente în această regiune sunt active în sectorul de prelucrare agroalimentară – în special prelucrarea laptelui. Majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru agricultură sau sunt împădurite. Terenurile agricole, dintre care aproape toate sunt deținute de exploatații agricole individuale, reprezintă o proporție semnificativă din aria geografică. Majoritatea terenurilor agricole au valoare productivă scăzută și sunt terenuri cu o densitate redusă a zonelor împădurite.

Provincia Podlaskie, care include aria geografică definită la punctul 4, este orientată către producerea laptelui și a produselor lactate, ceea ce este evidențiat de faptul că are cea mai mare proporție de fânețe din Polonia, care reprezintă 35,4 % din suprafața cultivată. Pășunile reprezintă 13 % și pajiștile 22,4 %. Provincia se clasează pe locul doi din țară în ceea ce privește capetele de vite. Ea livrează pieței unul din trei litri de lapte produs în Polonia și unul din cinci blocuri de unt. Producătorii de lapte din această regiune produc, în medie, 33,3 tone de lapte, în comparație cu media națională de 16,2 tone. Procentajul acestei regiuni din cifra națională crește în mod constant.

Regiunea a fost orientată, în mod tradițional, către producerea de lapte și produse lactate din cauza nivelului scăzut de industrializare din trecut și a persistenței nivelurilor scăzute de investiții, a șomajului ridicat și a salariilor mici. În trecut, se vindea mai ales lapte crud, dar multe exploatații agricole fabricau de asemenea unt și „ser koryciński swojski” pentru propriul consum sau pentru comercializare. Fabricarea brânzei era, în special, un mod de a utiliza laptele produs în exploatațiile agricole și de diversificare a dietelor. Expertiza specifică a producătorilor de „ser koryciński swojski” este demonstrată mai ales de utilizarea laptelui nepasteurizat pentru fabricarea brânzei și de faptul că, pe baza cunoștințelor și experienței producătorilor, produsul este întors în diferite etape în cursul procesului de învechire.

„Ser koryciński swojski” are o formă tipică, care este legată de sitele în care este fabricată. Aceste unelte explică, de asemenea, suprafața specifică cutată a brânzei. „Ser koryciński swojski” este fabricată din lapte integral nepasteurizat, ceea ce îi conferă aroma caracteristică de lapte proaspăt. Brânza este umedă și elastică, și are numeroase găurele de dimensiuni uniforme, distribuite uniform.

Legătura dintre „ser koryciński swojski” și aria geografică este bazată pe caracteristicile specifice și reputația acestei brânze.

Caracteristicile specifice ale brânzei „ser koryciński swojski” au evoluat de-a lungul mulților ani în care s-a practicat fabricarea acesteia, metoda de fabricare și expertiza practică asociată fiind transmise din generație în generație, deoarece manualele despre tehnologia și producția de lactate nu descriu cum se fabrică acest produs, care este strâns legat de aria geografică definită la punctul 4. Produsul se bucură de o bună reputație, fapt evidențiat de numărul de articole în presă și de referiri care se găsesc pe internet, precum și de numărul premiilor pe care le-a primit. „Ser koryciński swojski” se vinde în magazine de renume cu un preț de până la 50 % mai ridicat decât prețurile practicate pentru alte brânzeturi închegate. „Ser koryciński swojski” este vândută pe internet cu exact același preț ca „oscypek”, care este o denumire de origine protejată.

În 2004, brânza de Korycin („ser koryciński”) a câștigat premiul întâi și titlul „Smak Roku” la târgul comercial Polagra Farm din Poznań, premiul „Perła” în cadrul concursului Patrimoniul nostru culinar (Nasze Kulinarne Dziedzictwo) și titlul „Podlaska Marka Roku” la categoria „gust”. Festivalul brânzei de Korycin (Święto sera korycińskiego) s-a ținut în fiecare toamnă începând din anul 2004. În 2005, „ser koryciński swojski” a fost inclusă pe lista națională de produse tradiționale a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

„Ser koryciński swojski” este tot mai cunoscută și căutată, mai ales în nordul și centrul Poloniei. Brânza „ser koryciński swojski” este promovată în fiecare an la Varșovia în timpul festivalului Podlasie în capitală (Podlasie w stolicy).

Referiri la recunoașterea și popularitatea brânzei de Korycin apar în mod regulat în presa regională și națională: Gazeta Wyborcza (Białystok), 4-5 iunie 2005 – „Podlasie w stolicy”; Kurier Poranny, 4 iulie 2005 – „Tłoczno i smacznie”; Gazeta Współczesna, 12 septembrie 2005 – „Zrób sobie swojski ser”; Gazeta Współczesna, 29 septembrie 2005 – „Święto sera po raz drugi”; Gazeta Współczesna, 4 octombrie 2005 – „Gospodynie z Gminy Korycin twierdzą, że nie ma to jak… Swojskiego sera smak”; Gazeta Współczesna, 29 noiembrie 2005 – „Projekt dla sera”; Gazeta Współczesna, 24 septembrie 2007 – „Magia Smaku”; Gazeta Współczesna, 25 septembrie 2007 – „Pierwsza przydomowa serowarnia”; Gazeta Współczesna, 23 octombrie 2007 – „Sery to jest przyszłość”; Kurier Poranny, 17 octombrie 2007 – „Niektórzy wracają”; Kurier Poranny, 19 ianuarie 2008 – „Dobra marka To jest to!”; Gazeta Współczesna, 17 martie 2008 – „Pierwszy Festiwal Kuchni Podlaskiej”; GWAGRO, 19 mai 2008 – „Danie warte «Perły»”; Gazeta Współczesna, 11 iunie 2008 – „Podlasie w stolicy”; Gazeta Współczesna, 19 iunie 2008 – „Serowarnia po polsku”; Gazeta Wyborcza Duży Format, 16 februarie 2009„Bambus w szynce”; Gazeta Współczesna, 17 martie 2009 – „To były smaki”; Gazeta Wyborcza (Białystok), 15 mai 2009 – „Wspólna dla wszystkich jest kaczka – mowa o potrawach przygotowanych na Międzynarodowy Festiwal Kuchni”; Gazeta Współczesna, 9 iunie 2009 – „Dobre smaki można promować”; Gazeta Współczesna, 16 iunie 2009 – „Regionalne specjały – próbujmy i kupujmy”. O căutare pe internet a denumirii „ser koryciński” generează 10 pagini de rezultate; brânza „ser koryciński swojski” este, de asemenea, descrisă în Wikipedia, enciclopedia liberă.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.gov.pl/web/rolnictwo/produkty-zarejestrowane-jako-chronione-nazwy-pochodzenia-chronione-oznaczenia-geograficzne-oraz-gwarantowane-tradycyjne-specjalnosci


(1)  JO L 179, 19.6.2014, p. 17.