Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10813 – BLACKSTONE / CPP INVESTMENTS / ADVARRA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 230/01)

La 16 august 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10813. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10834 – AGROFERT / BOREALIS NITRO)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 230/02)

La 13 martie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (https://competition-cases.ec.europa.eu/search). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M10834. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.11127 – TA / ANACAP / MANAGERS 2 / MRH TROWE)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 230/03)

La 12 iunie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M11127. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

COMUNICARE A COMISIEI

Orientări pentru statele membre cu privire la elaborarea foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital

(2023/C 230/04)

Cuprins

PARTEA I:

INTRODUCERE

5

1.

Contextul de politică – Programul de politică privind deceniul digital

5

2.

Obiectivul și structura prezentului document

6

3.

Calendar

6

PARTEA II:

DOMENIUL DE APLICARE, PRINCIPIILE GENERALE ȘI CONȚINUTUL FOILOR DE PARCURS NAȚIONALE

7

1.

Domeniu de aplicare și principii generale

7

2.

Conținutul foilor de parcurs naționale

8

2.1.

Analiza situației actuale a transformării digitale în contextul specific al statelor membre

8

2.2.

Traiectoriile și valorile-țintă naționale pentru a contribui la atingerea țintelor digitale ale UE

8

2.3.

Politici, măsuri și acțiuni pentru atingerea țintelor digitale

9

2.4.

Politici, măsuri și acțiuni menite să contribuie la realizarea obiectivelor generale

10

2.5.

Cooperarea la nivelul UE

11

2.5.1.

Proiecte multinaționale și angajamente comune

11

2.5.2.

Factori de facilitare la nivelul UE

11

2.6.

Implicarea părților interesate

11

2.7.

Impact general și concluzie

11

ANEXA I –

Model pentru foile de parcurs naționale

13

PARTEA I: INTRODUCERE

1.   Contextul de politică – Programul de politică privind deceniul digital

Inițiativa „Deceniul digital” a fost lansată de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020, pentru a se asigura că UE își poate modela transformarea digitală în conformitate cu valorile și interesele sale strategice.

În Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală, care prezintă o viziune, precum și căi pentru transformarea digitală a UE până în 2030, au fost stabilite o abordare și un plan, cu obiective clar definite pentru 2030 și principii. Obiectivul este de a accelera transformarea digitală a Uniunii și de a se asigura că aceasta este în conformitate cu valorile UE, consolidând poziția de lider în domeniul digital, promovând în același timp politici digitale centrate pe oameni, bazate pe drepturile fundamentale, favorabile incluziunii, transparente, deschise, accesibile tuturor și durabile, capacitând cetățenii și întreprinderile.

Pentru a realiza această viziune comună, Decizia (UE) 2022/2481 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (1) stabilește un angajament comun din partea Parlamentului European, a Consiliului, a Comisiei și a statelor membre de a coopera și de a urma o direcție comună pentru a realiza transformarea digitală a UE. Decizia prevede obiective generale și ținte digitale specifice pe care UE trebuie să le atingă până în 2030.

Programul stabilește, de asemenea, un cadru de guvernanță structurat între Comisie și statele membre, pentru a se asigura că UE își îndeplinește în comun obiectivele ambițioase. Procesul de punere în aplicare începe odată cu elaborarea de către Comisie, împreună cu statele membre, a unor traiectorii preconizate pentru fiecare țintă digitală la nivelul UE. Ulterior, statele membre vor propune foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital („foile de parcurs naționale”), în care își vor stabili contribuțiile la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale și vor descrie politicile, măsurile și acțiunile destinate să le realizeze în mod colectiv. Progresele reale înregistrate în vederea atingerii fiecăreia dintre țintele pentru 2030 vor fi monitorizate în special prin intermediul indicelui economiei și societății digitale (DESI), care include un schimb anual de informații între Comisie și statele membre. Un „Raport anual privind stadiul evoluției deceniului digital”, care urmează să fie adoptat de Comisie, va include DESI, va evalua progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și a țintelor digitale la nivelul UE și va evalua tendințele subiacente la nivel național și va recomanda politici, măsuri și acțiuni. De asemenea, va fi creat un cadru de cooperare structurată pentru a discuta în mod colectiv progresele înregistrate la nivelul UE și pentru a aborda domeniile în care progresele sunt insuficiente, inclusiv prin angajamente comune între Comisie și statele membre și prin proiecte multinaționale.

În plus, astfel cum s-a anunțat în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală (2), Comisia, Consiliul și Parlamentul European au adoptat o Declarație privind drepturile și principiile digitale (3) pentru deceniul digital, de care trebuie să se țină seama în procesul de cooperare pentru atingerea obiectivelor generale.

Articolul 7 din Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital Foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital (1) Până la 9 octombrie 2023, fiecare stat membru prezintă Comisiei foaia sa de parcurs națională. Foile de parcurs naționale trebuie să fie coerente cu obiectivele generale și cu țintele digitale și să contribuie la realizarea acestora la nivelul Uniunii. Statele membre iau în considerare inițiativele sectoriale relevante și favorizează coerența cu acestea. (2) Fiecare foaie de parcurs națională cuprinde următoarele: (a) principalele politici, măsuri și acțiuni planificate, adoptate și puse în aplicare care contribuie la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale; (b) traiectoriile naționale preconizate care contribuie la realizarea țintelor digitale relevante prevăzute la articolul 4 și care sunt măsurabile la nivel național, în timp ce dimensiunea regională este reflectată, acolo unde este posibil, în foile de parcurs naționale; (c) calendarul și impactul preconizat privind realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale, ale politicilor, ale măsurilor și ale acțiunilor planificate, adoptate și puse în aplicare, menționate la litera (a). (3) Politicile, măsurile și acțiunile menționate la alineatul (2) indică unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (a) dreptul relevant direct aplicabil al Uniunii sau dreptul intern relevant direct aplicabil; (b) unul sau mai multe angajamente asumate pentru a se adopta politicile, măsurile sau acțiunile respective; (c) resursele financiare publice alocate; (d) resursele umane mobilizate; (e) orice alt factor esențial legat de realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale pe care acestea îl constituie. (4) În foile lor de parcurs naționale, statele membre pun la dispoziție o aproximare a investițiilor și a resurselor necesare pentru a se contribui la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale, precum și o descriere generală a surselor investițiilor respective, fie private sau publice, inclusiv, dacă este cazul, utilizarea planificată a programelor și a instrumentelor Uniunii. Foile de parcurs naționale pot include propuneri de proiecte multinaționale. […]

Foile de parcurs naționale, care fac obiectul prezentului ghid, sunt instrumente esențiale pentru o cooperare eficientă și eficace între Comisie și statele membre. Acestea vor transpune viziunea și direcția UE în ceea ce privește transformarea digitală în contextul fiecărui stat membru, invitând statele membre să dezvolte o viziune sintetică și cuprinzătoare care să acopere perioada până în 2030.

2.   Obiectivul și structura prezentului document

Articolul 7 alineatul (7) din Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital prevede obligația Comisiei de a oferi orientări și sprijin statelor membre în pregătirea foilor de parcurs naționale, pentru a promova o abordare coerentă și comparabilă în întreaga UE și pentru a facilita pregătirea foilor de parcurs naționale. Prezentele orientări urmăresc să stabilească o structură comună sugerată pentru foile de parcurs naționale și, în special, elementele comune pe care ar trebui să le includă toate foile de parcurs naționale.

Următoarele secțiuni prevăd:

—	O prezentare generală a domeniului de aplicare și a principiilor generale pentru definirea foilor de parcurs naționale (partea II, capitolul 1).

—

Conținutul preconizat al foilor de parcurs naționale (partea II, capitolul 2). Capitolul 2 este structurat în funcție de secțiunile care vor trebui incluse în foile de parcurs naționale. Un model pe care statele membre sunt invitate să îl utilizeze atunci când își transmit foile de parcurs naționale este anexat la prezentul document (anexa I).

3.   Calendar

În temeiul articolului 7 din programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital, foile de parcurs naționale trebuie prezentate Comisiei în termen de cel mult 9 luni de la intrarea în vigoare a deciziei, și anume până la 9 octombrie 2023.

În termen de 5 luni de la publicarea celui de al doilea raport privind stadiul evoluției deceniului digital și, ulterior, o dată la doi ani, ar trebui transmise adaptări ale foilor de parcurs naționale, după caz.

PARTEA II: DOMENIUL DE APLICARE, PRINCIPIILE GENERALE ȘI CONȚINUTUL FOILOR DE PARCURS NAȚIONALE

1.   Domeniu de aplicare și principii generale

Foile de parcurs naționale ar trebui să adopte o abordare strategică și cuprinzătoare a transformării digitale, aliniind abordarea și viziunea UE la contextul național și contribuind la abordarea obiectivelor și țintelor generale stabilite în programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital în mod integrat, ținând seama de interdependențele dintre acestea.

Deși statele membre ar trebui să ia în considerare punctele lor de plecare, particularitățile și domeniile lor de specializare, acestea ar trebui să stabilească foi de parcurs naționale cu intenția de a atinge obiectivele generale și țintele digitale definite de comun acord până în 2030, astfel cum sunt prevăzute la articolele 3 și, respectiv, 4 din Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital.

În special, statele membre ar trebui să își stabilească obiectivele naționale și traiectoriile naționale cu scopul de a contribui la realizarea tuturor țintelor prevăzute la articolul 4.

Foile de parcurs naționale ar trebui să includă politici, măsuri și acțiuni – toate cu impactul și calendarele preconizate prezentate – care pot permite fiecărui stat membru să contribuie la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale la nivelul UE, în special pentru a-și îndeplini traiectoriile naționale. Atunci când un stat membru indică aceste politici, măsuri și acțiuni, acesta este, de asemenea, invitat să raporteze cu privire la acțiunile întreprinse pentru a promova Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (4).

În cazul în care sunt stabilite, de asemenea, foi de parcurs regionale, statele membre le pot alinia și integra în foile de parcurs naționale pentru a se asigura că obiectivele generale și țintele digitale sunt urmărite pe întreg teritoriul lor. Chiar și în cazul în care nu sunt stabilite foi de parcurs regionale, statele membre ar trebui să facă referire la dimensiunea regională în text, atunci când este cazul (de exemplu, conectivitatea în zonele rurale).

Foile de parcurs naționale vor constitui un instrument esențial pentru coordonarea și coerența politicilor digitale relevante la nivelul statelor membre și, ulterior, la nivelul UE. În plus, foile de parcurs naționale ar trebui să contribuie la semestrul european, în special în ceea ce privește reformele care susțin o transformare digitală reușită până în 2030. Mai precis, foile de parcurs ar trebui să ia în considerare cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european și să facă trimitere la programele naționale de reformă, după caz. În schimb, se preconizează că semestrul european și planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) vor contribui la realizarea foilor de parcurs naționale privind deceniul digital. De asemenea, foile de parcurs ar trebui să fie în concordanță cu măsurile existente și să se bazeze pe acestea, cum ar fi cele prezentate în planurile de redresare și reziliență, proiectele comune, cum ar fi proiectele importante de interes european comun (PIIEC) sau întreprinderile comune (IC), misiunile și parteneriatele Orizont Europa, precum și alte strategii digitale naționale, inclusiv, de exemplu, măsuri de punere în aplicare a setului de instrumente pentru conectivitate sau a planurilor naționale privind banda largă, strategiile de digitalizare din planurile strategice naționale PAC sau strategiile naționale privind inteligența artificială, datele și tehnologiile cloud, interoperabilitatea; sau alte foi de parcurs sau planuri naționale relevante pentru transformarea digitală, cum ar fi cele din cadrul uniunii energetice, cu care ar trebui să creeze sinergii și să asigure coerența.

Foile de parcurs naționale ar trebui să acopere perioada până la sfârșitul anului 2030. Acestea ar trebui să fie pregătite după consultarea părților interesate din sectorul public și privat din statele membre respective, ținând seama în mod corespunzător de feedbackul lor. Statele membre ar trebui să își actualizeze foile de parcurs naționale o dată la doi ani și să le adapteze în funcție de necesități (de exemplu, să propună noi politici, măsuri și acțiuni; să modifice descrierea politicilor, măsurilor și acțiunilor și/sau a traiectoriilor naționale pentru a reflecta progresele reale înregistrate). În special, statele membre sunt încurajate să propună noi politici, măsuri și acțiuni având în vedere constatările care includ acțiuni recomandate în Raportul anual privind stadiul evoluției deceniului digital. În plus, acestea ar trebui să justifice în mod corespunzător cazurile în care constatările pentru abordarea lacunelor și deficitelor semnificative nu sunt urmate de adaptări specifice. În cazul în care un stat membru consideră că nu este necesară nicio acțiune și că foaia sa de parcurs națională nu necesită actualizare, acesta își prezintă motivele Comisiei.

Pentru a asigura comparabilitatea și raportarea echitabilă și coerentă, statele membre sunt puternic încurajate să urmeze modelul și indicațiile furnizate în prezentele orientări atunci când își elaborează foile de parcurs naționale. În plus, acest lucru ar facilita dialogul și schimburile la nivelul UE și ar identifica sinergiile. În acest scop, este deosebit de important ca traiectoriile naționale să fie stabilite prin utilizarea indicatorilor-cheie de performanță (ICP) stabiliți la nivelul UE și să fie în concordanță cu traiectoriile preconizate la nivelul UE. Comisia va elabora aceste traiectorii preconizate la nivelul UE în colaborare cu statele membre, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Decizia privind programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital. .

Lungimea totală sugerată a foilor de parcurs naționale, cu excepția anexelor, este de 50-70 de pagini.

2.   Conținutul foilor de parcurs naționale

Foile de parcurs naționale ar trebui să includă secțiunile și elementele descrise mai jos. Aceeași structură este prezentată în modelul din anexa I.

2.1.    Analiza situației actuale a transformării digitale în contextul specific al statelor membre

Foile de parcurs naționale trebuie să fie încadrate în contextul specific fiecărei țări, ținând seama de diferitele puncte de plecare, resurse, avantaje comparative și alți factori relevanți la nivel național. În acest scop, primul pas ar trebui să constea într-o analiză globală care să acopere elementele prezentate mai jos:

—

Situația actuală: stadiul în care se află statul membru în ceea ce privește transformarea sa digitală, în special obiectivele generale și țintele digitale care trebuie atinse până în 2030, ținând seama de drepturile și principiile digitale. Statele membre ar trebui să își bazeze analiza pe fapte și cifre și să facă trimitere la statisticile oficiale naționale, europene și internaționale și să descrie situația actuală și tendințele din ultimii ani. Ori de câte ori este posibil, foile de parcurs naționale ar trebui să se refere la indicatorii indicelui economiei și societății digitale, în special la cei selectați ca indicatori-cheie de performanță pentru țintele deceniului digital, pentru a descrie situația actuală și tendințele din ultimii ani în ceea ce privește punctele cardinale prevăzute la articolul 4 din programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital – competențele digitale, infrastructura, inclusiv conectivitatea, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale, inclusiv accesibilitatea lor. Secțiunea ar trebui să identifice factorii-cheie care stau la baza performanței statului membru, fără a trece neapărat la o analiză detaliată pentru fiecare țintă și fiecare obiectiv în parte, ci mai degrabă evidențiind cele mai relevante particularități naționale. Printre acestea se pot număra ecosistemele digitale, lanțurile de aprovizionare strategice, dinamica pieței și actorii-cheie de pe piață.

—

Provocările cu care se confruntă statul membru și obstacolele care împiedică progresul: analiza ar trebui să identifice principalele lacune și deficiențe în domeniul transformării digitale, în special în ceea ce privește obiectivele generale și țintele digitale, și să analizeze factorii-cheie care stau la baza acestora, inclusiv factorii socioeconomici, precum și elementele legislative, de reglementare și de politică. Această analiză ar trebui să se refere, printre altele, și la recomandările specifice fiecărei țări emise în cadrul ciclurilor semestrului european începând din 2019.

—

Punctele forte și atuurile care urmează să fie valorificate: această analiză ar trebui să acopere capacitățile existente și potențiale ale statului membru și oportunitățile care afectează domeniul transformării digitale, în special obiectivele generale și țintele digitale. Atunci când este relevant, analiza ar trebui să țină seama de punctele forte existente în domenii specifice (de exemplu, cele având la bază activitățile de brevetare în materie de C&D, excelența academică, ecosistemele industriale, rezervele de talente și investițiile strategice), de strategiile naționale, de măsurile politice, de reglementare sau legislative care pun bazele sau sunt menite să sporească accentul în anumite domenii sau de alte tendințe socioeconomice (de exemplu, comportamentul utilizatorilor, creșterea cererii de instrumente digitale din partea cetățenilor și a întreprinderilor).

2.2.    Traiectoriile și valorile-țintă naționale pentru a contribui la atingerea țintelor digitale ale UE

Pe baza analizei contextului lor național, statele membre ar trebui să descrie în foile lor de parcurs naționale modul în care intenționează să contribuie la atingerea țintelor digitale prevăzute la articolul 4 din programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital. Astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2) litera (b) din decizie, statele membre trebuie, de asemenea, să stabilească în foile de parcurs valorile-țintă naționale, definite ca valori pe care statele membre urmăresc să le atingă la nivel național în 2030, precum și traiectoriile naționale preconizate care contribuie la îndeplinirea fiecăruia dintre țintele digitale.

Statele membre ar trebui să estimeze traiectoriile naționale luând în considerare, după caz, seriile cronologice istorice ale indicatorilor-cheie de performanță și impactul preconizat al contribuției lor, în special prin politici, măsuri și acțiuni care urmează să fie incluse în foile de parcurs naționale (a se vedea secțiunile 2.4 și 2.5).

Valorile-țintă naționale care trebuie atinse de fiecare stat membru în 2030 ar trebui să fie justificate în mod clar. Aceste valori-țintă ar trebui să țină seama de capacitățile statelor membre de a contribui la realizarea țintelor digitale, de punctele de plecare, de resurse, de avantajele comparative și de alți factori relevanți, inclusiv de nivelul de ambiție ale statului membru respectiv. O parte a țintelor este stabilită la 100 % (de exemplu, disponibilitate de 100 % a rețelelor de foarte mare capacitate, disponibilitate de 100 % a soluțiilor de identificare electronică) și, prin urmare, poate fi atinsă numai dacă este preluată ca atare de toate statele membre. Pentru țintele stabilite sub 100 % dintr-un anumit obiectiv cantitativ (de exemplu, țintele de adoptare a tehnologiei), statele membre sunt încurajate să își utilizeze punctele forte și atuurile pentru a oferi o contribuție echitabilă la țintele convenite în mod colectiv la nivelul UE, inclusiv prin depășirea valorii-țintă a UE, atunci când este posibil.

Prin urmare, analiza ar trebui să acopere toate țintele stabilite la articolul 4, indiferent de contextul specific al statului membru.

În conformitate cu Decizia de instituire a programului de politică privind deceniul digital, traiectoriile naționale vor fi utilizate ca punct de referință pentru a evalua progresele înregistrate de statul membru în direcția îndeplinirii țintelor stabilite în foaia sa de parcurs națională. Având în vedere acest lucru, traiectoriile naționale ar trebui să urmeze o abordare generală pentru a asigura comparabilitatea și monitorizarea transparentă. Mai precis, toate traiectoriile naționale ar trebui să includă puncte de date anuale estimate și să fie elaborate pe baza indicatorilor-cheie de performanță la nivelul UE stabiliți printr-un act de punere în aplicare, utilizând aceleași definiții și surse de date stabilite în act. Datele utilizate și ipotezele formulate, precum și abordarea bazată pe modele pentru estimarea traiectoriilor preconizate ar trebui să fie prezentate în mod clar și transparent în foile de parcurs naționale.

Pentru analize complementare, pot fi utilizate surse de date suplimentare destinate să furnizeze informații suplimentare și să contextualizeze progresele înregistrate.

2.3.    Politici, măsuri și acțiuni pentru atingerea țintelor digitale

Astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (3) din Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, foile de parcurs naționale ar trebui să detalieze politicile, măsurile și acțiunile puse în aplicare, adoptate și planificate care sunt menite să contribuie la atingerea țintelor stabilite la articolul 4 (5). Pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare, această parte ar trebui structurată în funcție de fiecare țintă digitală.

Accentul ar trebui pus pe cele mai relevante activități în legătură cu fiecare țintă digitală. De asemenea, politicile, măsurile și acțiunile luate în considerare trebuie să fie suficient de precise (de exemplu, poate fi inclusă o strategie care stabilește puncte de acțiune concrete, în timp ce acțiunile exploratorii, cum ar fi comandarea unui studiu care identifică posibile domenii de acțiune, nu se aplică în acest sens).

Foile de parcurs naționale ar trebui să includă în mod specific strategii, programe de investiții, măsuri de reglementare și de reformă sau alte măsuri, precum și celelalte elemente prevăzute la articolul 7 alineatul (3). Măsurile la nivel regional, inclusiv măsurile care vizează zonele rurale, după caz, precum și investițiile private ar trebui să fie reflectate și integrate, acolo unde este posibil, în foile de parcurs naționale.

Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să includă proiecte sau inițiative sprijinite de programele UE, în special proiecte multinaționale (a se vedea secțiunea 2.6.1). În aceste cazuri, dacă foaia de parcurs națională trebuie prezentată înainte de decizia finală de selecție și/sau de finanțare, măsurile respective pot fi luate în considerare și definite ca atare în foaia de parcurs națională.

Astfel cum este ilustrat în anexa I, secțiunea privind politicile, măsurile și acțiunile pentru atingerea țintelor digitale ar trebui să înceapă cu o primă parte (a se vedea secțiunea 3.1 din anexa I), care să ofere o imagine de ansamblu pentru fiecare țintă. Această parte se axează pe impactul global al tuturor măsurilor relevante asupra unei ținte specifice și se limitează la informațiile esențiale necesare pentru fiecare țintă, de exemplu bugetul total alocat, impactul acestora asupra abordării provocărilor specifice statelor membre sau investițiile totale estimate necesare (6). Ar trebui clarificată metodologia utilizată pentru estimarea acestor nevoi de investiții.

În principiu, o politică, o măsură sau o acțiune (denumite pe scurt „măsuri” în secțiunile următoare) ar trebui atribuită unei singure ținte digitale. Cu toate acestea, unele măsuri pot fi transversale și pot contribui la atingerea mai multor ținte. În aceste cazuri, bugetul ar trebui să fie împărțit și alocat țintelor digitale relevante, pentru a menține o imagine de ansamblu realistă a bugetului total dedicat realizării obiectivelor generale și a țintelor digitale ale deceniului digital.

A doua parte (a se vedea secțiunea 3.2 din anexa I) ar trebui să descrie măsurile mai în detaliu. În ceea ce privește politicile, măsurile și acțiunile care contribuie în mod direct la atingerea țintelor, ar trebui incluse următoarele:

—

O scurtă descriere a măsurii (inclusiv legătura cu ținta digitală și beneficiarii vizați) și lista activităților concrete puse în aplicare/planificate. Pentru fiecare activitate, foile de parcurs naționale ar trebui să furnizeze un calendar cu termenele de punere în aplicare integrală, inclusiv etapele pregătitoare, dacă este cazul.

—	Bugetul alocat sau planificat (făcând distincție între sursele naționale și cele ale UE) sau resursele umane mobilizate (dacă este cazul).

—	Impactul preconizat și calendarul aferent.

În măsura în care elementele de mai sus – în special calendarul măsurilor și legăturile explicite cu obiectivele generale și cu țintele digitale – sunt deja acoperite în documentele și strategiile existente (de exemplu, planurile de redresare și reziliență, programele naționale de reformă sau rapoartele de punere în aplicare a setului de instrumente privind conectivitatea, strategiile digitale naționale, inclusiv cele privind subiecte specifice, precum cloud, datele sau inteligența artificială sau cele discutate în contextul dialogului structurat privind educația și competențele digitale), foile de parcurs naționale ar trebui să includă informațiile la nivel de măsură, astfel cum se solicită în modelul anexat, dar se pot baza pe cele pentru informații complementare, făcând totodată referințele necesare. Ar trebui asigurată coerența cu documentele și strategiile existente respective (de exemplu, în ceea ce privește domeniul de aplicare, calendarul și bugetul fiecărei măsuri), cu excepția cazului în care abaterile sunt justificate și explicate.

Statele membre sunt invitate să elaboreze și să includă noi măsuri (dincolo de măsurile prevăzute deja în planurile sau strategiile existente sau deja puse în aplicare) în foile lor de parcurs naționale, inclusiv în proiectele multinaționale (pentru proiectele multinaționale, a se vedea, de asemenea, secțiunea 2.6.1).

2.4.    Politici, măsuri și acțiuni menite să contribuie la realizarea obiectivelor generale

În această secțiune, statele membre ar trebui să ofere o descriere a principalelor politici, măsuri și acțiuni care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3 din Decizia de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, ținând seama de Declarația privind drepturile și principiile digitale. Pentru a evita repetarea în foaia de parcurs, acest capitol ar trebui să se refere numai la măsurile complementare celor legate de ținte, despre care se presupune că ar contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor enumerate la articolul 3. În plus, acest capitol ar trebui să acopere în mod specific strategiile, programele de investiții, măsurile de reglementare și măsurile de reformă.

Pentru a ajuta statele membre să îndeplinească această cerință, precum și pentru a facilita analiza și comparabilitatea între foile de parcurs naționale și mecanismul de cooperare ulterior, se propune reunirea politicilor, a măsurilor și a acțiunilor în funcție de principalele dimensiuni ale transformării digitale, astfel cum sunt prezentate în secțiunea 4 din anexa I. Deși este concisă și se axează pe principalele politici, măsuri și acțiuni care pot contribui la atingerea obiectivelor, secțiunea ar trebui să includă o scurtă descriere a fiecărei măsuri, inclusiv calendarul și impactul preconizat, precum și bugetul alocat sau planificat și resursele umane, dacă este cazul (a se vedea mai multe detalii în anexa I).

După caz, statele membre sunt invitate, de asemenea, să evidențieze impactul măsurilor întreprinse sau planificate în sprijinul Declarației europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital sau să evidențieze măsurile specifice întreprinse sau planificate în acest scop.

2.5.    Cooperarea la nivelul UE

2.5.1.   Proiecte multinaționale și angajamente comune

Programul de politică privind deceniul digital subliniază rolul pe care îl au proiectele multinaționale și angajamentele comune în îndeplinirea obiectivelor generale și a țintelor digitale.

Scopul acestei secțiuni este ca statele membre să ofere o imagine de ansamblu a proiectelor multinaționale și a angajamentelor comune existente și viitoare care ar contribui la atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale. Fiecare stat membru este invitat să precizeze următoarele:

1)

Având în vedere lista inițială a domeniilor de activitate pentru proiectele multinaționale, astfel cum sunt definite în anexa (7) la programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital: a. proiectele multinaționale incluse în lista domeniilor pentru proiectele multinaționale identificate în anexă la care statul membru se angajează sau intenționează să se angajeze în viitor (8), cu o scurtă descriere a angajamentului respectiv, inclusiv bugetul prevăzut, o scurtă descriere a modului în care participarea la proiectele multinaționale va contribui la atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale și informații privind mecanismul selectat/planificat de punere în aplicare a proiectelor multinaționale; b. dacă statul membru identifică necesitatea lansării de noi proiecte multinaționale și, în caz afirmativ, în ce domeniu și în ce scop.

2)

Angajamentele comune pe care acest stat membru și le asumă sau intenționează să și le asume în viitor, o scurtă descriere a angajamentului, cu o scurtă prezentare a modului în care acesta va contribui la atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale, precum și celelalte state membre asociate.

2.5.2.   Factori de facilitare la nivelul UE

Foile de parcurs naționale ar putea, de asemenea, să enumere celelalte elemente care ar putea contribui la atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale, ținând seama de eventualele deficiențe rămase în ceea ce privește contribuția statului membru la țintele digitale identificate în secțiunea 2.2, cu accent pe acțiunile care ar putea fi sprijinite de UE sau care ar putea fi realizate cel mai bine în cooperare cu alte state membre (de exemplu, o inițiativă sau un proiect emblematic privind instrumentul de sprijin tehnic pentru a aborda o provocare legată de domeniul digital cu care se confruntă mai multe state membre).

2.6.    Implicarea părților interesate

Foile de parcurs naționale ar trebui elaborate și adaptate după consultarea părților interesate din sectorul public și privat din statele membre. Aceasta ar trebui să includă, în special, consultări cu reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, ai partenerilor sociali și ai societății civile, precum și cu reprezentanți locali și regionali. Acest tip de consultare este un instrument esențial pentru coordonarea politicilor relevante la nivelul statelor membre și, ulterior, la nivelul UE. Raportarea cu privire la implicarea părților interesate ar trebui să includă un rezumat al activităților de consultare, al contribuțiilor și al modului în care aceste contribuții au fost integrate în foile de parcurs.

2.7.    Impact general și concluzie

Obiectivul acestei secțiuni este de a ajunge la o concluzie prin prezentarea impactului general preconizat al tuturor politicilor, măsurilor (inclusiv al măsurilor de reglementare) și acțiunilor care sunt prevăzute pentru a contribui la atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale și, în general, la o transformare digitală de succes până în 2030.

În această secțiune, statele membre sunt invitate să ofere o scurtă prezentare generală sau o sinteză a impactului preconizat al tuturor măsurilor, în raport cu țintele digitale, obiectivele generale și drepturile și principiile digitale. Un exemplu de astfel de lectură încrucișată este oferit în anexa I secțiunea 4, în care măsurile pot fi clasificate în cadrul următoarelor obiective de politică de nivel superior: cetățenia digitală, poziția de lider și suveranitatea, tranziția verde.

Măsurile care contribuie indirect la atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale pot fi incluse în această parte dacă se preconizează că vor avea un impact relevant (de exemplu, măsuri de reglementare destinate să reducă sarcina administrativă și să creeze un mediu de afaceri favorabil, cum ar fi strategiile privind spațiile de testare în materie de reglementare).

---

(1)  Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital (JO L 323, 19.12.2022, p. 4).

(2)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital (COM/2021/118 final).

(3)  European Digital Rights and Principles | Shaping Europe’s digital future (europa.eu) (Drepturile și principiile digitale europene | Conturarea viitorului digital al Europei).

(4)  În conformitate cu articolul 3 alineatul (2), Comisia și statele membre ar trebui să țină seama de principiile și drepturile digitale prevăzute în Declarația europeană atunci când cooperează în vederea realizării obiectivelor generale stabilite în prezenta decizie.

(5)  În conformitate cu articolul 7 alineatul (3), la data transmiterii foilor de parcurs naționale sau a adaptării acestor foi de parcurs, politicile, măsurile și acțiunile includ unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)	dreptul direct aplicabil al Uniunii sau dreptul intern direct aplicabil;

(b)	unul sau mai multe angajamente asumate pentru a se adopta politicile, măsurile sau acțiunile respective;

(c)	resursele financiare publice alocate;

(d)	resursele umane mobilizate;

(e)	orice alt factor esențial legat de realizarea obiectivelor generale prevăzute la articolul 2 și a țintelor digitale prevăzute la articolul 4.

(6)  A se vedea articolul 7 alineatele (2) și (3).

(7)  A se vedea, de asemenea, anexa la Decizia de instituire a programului de politică privind deceniul digital.

(8)  Având în vedere calendarul și condițiile stabilite de proiectul multinațional în cauză.

DECIZIA BIROULUI PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 12 iunie 2023

de modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European

(2023/C 230/05)

BIROUL PARLAMENTULUI EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 223 alineatul (2),

având în vedere Statutul deputaților în Parlamentul European (1),

având în vedere articolul 25 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European,

Întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 69 alineatul (2) din Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (2) (denumite în continuare „Normele de aplicare”), cuantumul lunar maxim decontabil pentru colaboratorii personali care furnizează asistență parlamentară, menționat la articolul 29 alineatul (4) din Normele de aplicare, se indexează anual de către Birou, după caz, pe baza indicelui comun stabilit de Eurostat pentru a măsura evoluția costului vieții pentru funcționarii UE (denumit în continuare „indicele comun”) în temeiul articolului 65 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene și în conformitate cu anexa XI la acesta, prevăzut în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (3) al Consiliului (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”). Biroul decide, în mod normal, cu privire la această indexare în decembrie, iar indexarea poate avea efect retroactiv începând cu luna iulie a anului la care se referă indicele.

(2)

În temeiul dispozițiilor din Statutul funcționarilor menționate anterior, o actualizare intermediară a remunerațiilor și pensiilor nominale ale funcționarilor și pensionarilor UE este declanșată de o rată a inflației de ± 3,0 % sau mai mult în perioada de șase luni cuprinsă între luna iunie și luna decembrie a anului calendaristic precedent. Pentru perioada 1 iulie 2022-1 ianuarie 2023, indicele comun a fost stabilit la 103,7, ceea ce indică o rată a inflației de +3,7 %. Întrucât această modificare depășește pragul de 3 %, este necesară o actualizare cu efect de la 1 ianuarie 2023.

(3)

Actualizarea respectivă vizează și salariile asistenților parlamentari acreditați (APA) ai deputaților care intră sub incidența Statutului funcționarilor. Întrucât salariile APA sunt plătite din cuantumul lunar maxim decontabil pentru colaboratorii personali care furnizează asistență parlamentară fiecărui deputat, este necesar să se actualizeze acest cuantum lunar maxim în consecință.

(4)	În acest context, Comisia a fixat la 1,7 % rata de ajustare pentru perioada ianuarie-iunie 2023. Prin urmare, cuantumul lunar maxim decontabil pentru colaboratorii personali care furnizează asistență parlamentară ar trebui majorat la 28 412 EUR, cu efect de la 1 ianuarie 2023.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

---

(1)  Decizia 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO L 262, 7.10.2005, p. 1).

(2)  Decizia Biroului Parlamentului European din 19 mai și 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO C 159, 13.7.2009, p. 1).

(3)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

29 iunie 2023

(2023/C 230/06)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0938
JPY	yen japonez	157,74
DKK	coroana daneză	7,4476
GBP	lira sterlină	0,86400
SEK	coroana suedeză	11,8175
CHF	franc elvețian	0,9783
ISK	coroana islandeză	149,10
NOK	coroana norvegiană	11,7645
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,686
HUF	forint maghiar	370,90
PLN	zlot polonez	4,4485
RON	leu românesc nou	4,9638
TRY	lira turcească	28,4788
AUD	dolar australian	1,6480
CAD	dolar canadian	1,4503
HKD	dolar Hong Kong	8,5713
NZD	dolar neozeelandez	1,7937
SGD	dolar Singapore	1,4790
KRW	won sud-coreean	1 438,77
ZAR	rand sud-african	20,4645
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,9140
IDR	rupia indoneziană	16 408,12
MYR	ringgit Malaiezia	5,1097
PHP	peso Filipine	60,460
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	38,928
BRL	real brazilian	5,3006
MXN	peso mexican	18,6836
INR	rupie indiană	89,7065

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

DECIZIA COMISIEI

din 18 aprilie 2023

prin care administratorului central al Registrului de tranzacții al Uniunii Europene i se încredințează sarcina de a introduce în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene modificările aduse tabelelor naționale de alocare pentru Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Finlanda

(2023/C 230/07)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), în special articolul 23 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul delegat (UE) 2019/331 stabilește normele tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) pentru a patra perioadă de comercializare, 2021-2030.

(2)	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1842 al Comisiei (3) stabilește normele de aplicare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește noi modalități de ajustare a alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii din cauza modificării nivelului de activitate.

(3)

Prin Decizia din a Comisiei 29 iunie 2021 (4), aceasta din urmă i-a încredințat administratorului central al Registrului de tranzacții al Uniunii Europene sarcina de a introduce în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene tabelele naționale de alocare pentru Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

(4)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Belgia a notificat Comisiei, prin scrisori trimise la 31 martie 2023 și 11 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(5)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Bulgaria a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 5 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(6)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Cehia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 6 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(7)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Danemarca a notificat Comisiei, prin scrisori din datele de 11 aprilie 2023 și 12 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(8)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Germania a notificat Comisiei, prin scrisori din datele de 6 aprilie 2023 și 11 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(9)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Estonia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 11 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(10)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Grecia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 7 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(11)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Spania a notificat Comisiei, prin scrisori din datele de 24 martie 2023, 11 aprilie 2023 și 12 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(12)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Franța a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 11 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(13)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Croația a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 30 martie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(14)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Italia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 12 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(15)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Letonia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 5 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(16)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Lituania a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 12 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(17)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Ungaria a notificat Comisiei, prin scrisoarea din 11 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în cadrul instalațiilor autorizate.

(18)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Țările de Jos au notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 11 aprilie 2023, modificările aduse tabelului lor național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(19)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Polonia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 17 februarie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(20)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Portugalia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 12 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(21)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, România a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 5 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(22)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Slovacia a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 31 ianuarie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificării nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile acestora.

(23)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331, Finlanda a notificat Comisiei, printr-o scrisoare din data de 5 aprilie 2023, modificările aduse tabelului său național de alocare pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile nou-intrate și pentru ajustarea alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii către instalațiile autorizate în urma modificărilor nivelului de activitate sau a altor modificări legate de operațiunile lor.

(24)	Modificările notificate care au fost aduse tabelelor naționale de alocare sunt conforme cu Regulamentul delegat (UE) 2019/331 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1842,

DECIDE:

---

(1)  JO L 59, 27.2.2019, p. 8.

(2)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1842 al Comisiei din 31 octombrie 2019 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește noi modalități de ajustare a alocării cu titlu gratuit a cotelor de emisii din cauza modificării nivelului de activitate (JO L 282, 4.11.2019, p. 20).

(4)  Decizia a Comisiei din 29 iunie 2021 prin care administratorului central al Registrului de tranzacții al Uniunii Europene i se încredințează sarcina de a introduce în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene tabelele naționale de alocare pentru Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia (JO C 302, 28.7.2021, p. 1).