Rezoluție referitoare la promovarea guvernanței în instituțiile publice pe baza dialogului politic și a cooperării instituționale, pentru a mări eficiența și capacitatea administrativă

(2023/C 229/01)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere rezoluțiile nr. 68/262, 71/205, 72/190, 73/263, 74/168, 75/192, 76/179, 73/194, 74/17, 75/29 și 76/70 ale Adunării Generale a ONU și rezoluțiile Adunării Generale a ONU ES-11/1 din 2 martie 2022, intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei”, ES-11/2 din 24 martie 2022, intitulată „Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei” și ES-11/4 din 12 octombrie 2022, intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”: apărarea principiilor Cartei Națiunilor Unite”,

având în vedere concluziile reuniunii miniștrilor de externe din statele membre ale UE și ale Parteneriatului Estic din 12 decembrie 2022,

având în vedere recomandarea Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (1),

având în vedere decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 prin care se acordă Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderarea la UE și se recunoaște perspectiva europeană pentru Georgia,

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale al UE din 13 decembrie 2022 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, prin care se reafirmă că viitorul Georgiei, al Republicii Moldova, al Ucrainei și al cetățenilor acestora este în Uniunea Europeană,

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile ocupate georgiene la zece ani de la invazia rusă (2),

având în vedere Declarația comună a Summitului Parteneriatului Estic, care a avut loc la Bruxelles la 15 decembrie 2021, precum și declarațiile comune ale summiturilor anterioare ale Parteneriatului estic,

având în vedere documentul comun de lucru al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 2 iulie 2021, intitulat Recovery, resilience and reform: post 2020 Eastern Partnership priorities („Redresare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic după 2020”) [SWD(2021) 186], comunicarea lor comună din 18 martie 2020, intitulată Eastern Partnership policy beyond 2020: Reinforcing Resilience – an Eastern Partnership that delivers for all („Politica Parteneriatului estic după 2020: consolidarea rezilienței – un parteneriat estic eficient pentru toate părțile”) [JOIN(2020) 7] și documentul lor de lucru comun din 9 iunie 2017 intitulat Eastern Partnership – 20 Deliverables for 2020: Focusing on key priorities and tangible results („Parteneriatul estic – 20 de rezultate pentru 2020: concentrarea asupra priorităților-cheie și a rezultatelor concrete”) [SWD(2017) 300],

având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 16 aprilie 2021 referitoare la consolidarea proceselor democratice: rolul partidelor politice, al societății civile, al unui mediu electoral corect și al mass-mediei libere și pluraliste (3),

având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 9 decembrie 2019 referitoare la supravegherea parlamentară ca instrument de consolidare a democrației, a responsabilității și a eficacității instituțiilor statului în țările Parteneriatului estic (4),

având în vedere recomandarea Parlamentului European din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020 (5),

având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2020 referitoare la politica privind Parteneriatul estic după 2020,

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (6), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (7), și Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (8),

având în vedere Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (9),

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte (10), și negocierile actuale privind un acord consolidat,

având în vedere cele 12 principii ale bunei guvernanțe democratice, astfel cum sunt prevăzute în Strategia pentru inovare și buna guvernanță la nivel local, avizată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în martie 2008,

având în vedere declarațiile președintelui Consiliului European din 14 decembrie 2021, 6 aprilie 2022 și 23 mai 2022, declarația președintelui Consiliului European și a președintelui Franței din 4 februarie 2022 și declarația elaborată în urma întâlnirii cvadrilaterale dintre președintele Azerbaidjanului, prim-ministrul Armeniei, președintele Franței și președintele Consiliului European din 6 octombrie 2022,

A.

întrucât buna guvernanță democratică la toate nivelurile este esențială pentru un progres economic și social eficace și pentru construirea unor societăți echitabile, stabile și prospere; întrucât deficiențele în ceea ce privește guvernanța nu numai că îngreunează prosperitatea, ci, de asemenea, subminează în mod semnificativ reziliența și securitatea unei țări;

B.

întrucât situația în ceea ce privește guvernanța este diferită în fiecare țară membră a Parteneriatului estic, dar ar putea fi realizate îmbunătățiri semnificative în toate aceste țări, în special punând în aplicare reforme în administrația publică și în sectorul justiției, introducând politici mai eficiente pentru combaterea corupției și îmbunătățind transparența și responsabilitatea democratică;

C.	întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou peisaj geopolitic și a modificat dimensiunea de securitate a Parteneriatului estic;

D.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat trei țări care au încheiat acorduri de asociere cu UE – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – să depună cereri de aderare la Uniunea Europeană; întrucât, la 17 iunie 2022, Comisia și-a publicat avizele privind cererile de aderare ale acestor state, recomandând Consiliului ca tuturor celor trei țări să li se ofere perspectiva de a deveni membre ale Uniunii Europene, precum și, în special, ca Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țară candidată, iar Georgiei să îi fie atribuit acest statut după ce abordează prioritățile prevăzute în avizul Comisiei;

E.

întrucât, la 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată și a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei, confirmându-și totodată disponibilitatea de a acorda statutul de țară candidată odată ce vor fi abordate prioritățile prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei;

F.

întrucât procesul de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei va schimba, prin definiție, caracterul și rolul funcțional al dimensiunii estice a politicii europene de vecinătate și va avea o influență semnificativă asupra restructurării politice și instituționale necesare a politicilor care constituie dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate;

G.

întrucât procesul de aderare bazat pe merite prevede obligația acestor țări de a întreprinde reforme substanțiale pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga, în special în ceea ce privește statul de drept, standardele democratice, drepturile și libertățile fundamentale și drepturile minorităților;

H.	întrucât pandemia de COVID-19 a generat provocări suplimentare, exacerbând anumite deficiențe sistemice și a oferit totodată un impuls pentru schimbare;

I.	întrucât, în recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 privind noua strategie de extindere a UE, Parlamentul European a recomandat stabilirea unor termene clare pentru încheierea negocierilor cu statele în curs de aderare, cel târziu până la sfârșitul deceniului actual;

J.

întrucât, în concluziile sale din 13 decembrie 2022 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, Consiliul a reamintit că Comisia a fost invitată să prezinte o informare cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective în cadrul pachetului său obișnuit de extindere din 2023 și, fără a aduce atingere acestei informări periodice cuprinzătoare, a luat act de intenția Comisiei de a prezenta o actualizare în primăvara anului 2023;

K.	întrucât transformarea digitală oferă numeroase oportunități de îmbunătățire a guvernanței și a participării democratice;

L.

întrucât UE și statele sale membre s-au implicat în dialog politic și într-o cooperare instituțională cu țările din Parteneriatul estic și le-au oferit acestora sprijin și asistență tehnică, în vederea consolidării capacităților și pentru a le ajuta să întreprindă reformele necesare; întrucât acest sprijin rămâne important pentru viitor și este strâns legat de angajamentul țărilor Parteneriatului estic față de valori fundamentale ale UE, precum democrația, statul de drept și respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale;

M.

întrucât Federația Rusă încalcă în continuare, în mod flagrant, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, subminând securitatea, situația umanitară și în ceea ce privește drepturile omului și încălcând principiile fundamentale și normele dreptului internațional în regiunile ocupate din Georgia;

N.	întrucât un mediu de pace și stabilitate este fundamental pentru menținerea unei guvernanțe democratice eficace; întrucât o implicare sporită a UE în procesul de soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii în regiunea Parteneriatului estic este extrem de dorită și de recomandată,

1.

recunoaște că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou peisaj geopolitic și un mediu de securitate din ce în ce mai dificil, afectând stabilitatea și guvernanța țărilor Parteneriatului estic; constată că armata rusă a început un atac brutal asupra poporului ucrainean fără a fi provocată, fără justificare și fără a fi nevoie să procedeze în acest fel, și că aceste acțiuni agresive subminează securitatea și afectează stabilitatea în întreaga regiune a Parteneriatului estic; recunoaște că această amenințare pentru securitate reprezintă un pericol fără precedent pentru viitoarea dezvoltare cu succes a inițiativei Parteneriatului estic;

2.

condamnă, într-un mod cât mai ferm, războiul de agresiune neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, ocuparea ilegală a teritoriului ucrainean și implicarea acesteia în acțiunile militare și în războiul cibernetic în regiunea Parteneriatului estic; reiterează angajamentul UE față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internațional și subliniază sprijinul total pentru acestea și pentru eforturile acestor țări de a asigura aplicarea deplină a acestor principii;

3.

condamnă ferm atacurile cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii critice a Ucrainei, care au provocat suferințe și distrugeri enorme și care, prin urmare, nu pot fi tolerate;

4.

subliniază că Busola strategică a UE, care a fost aprobată în martie 2022 în vederea consolidării politicii de securitate și de apărare a UE până în 2030, ar trebui extinsă și la regiunea Parteneriatului estic; subliniază că ar trebui puse în aplicare și alte parteneriate bilaterale adaptate cu țări și cu parteneri strategici care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv prin îmbunătățirea dialogului și a cooperării, prin promovarea participării la misiunile și operațiunile politicii de securitate și apărare comune și prin sprijinirea consolidării capacităților;

5.

invită Federația Rusă să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul acordului de încetare a focului din 12 august 2008 mediat de UE, și anume să își retragă toate forțele militare și toți membrii personalului de securitate din teritoriile georgiene ocupate și să îi permită misiunii de monitorizare a UE accesul neîngrădit pe întreg teritoriul Georgiei, în temeiul mandatului său;

6.

salută decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderarea la UE și recunoașterea de către acesta a perspectivei europene pentru Georgia; reamintește că extinderea este un proces bazat pe merite și că cele trei țări vor fi evaluate pe baza progreselor în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, iar autoritățile acestora vor trebui să întreprindă reforme substanțiale în acest scop, în special în ceea ce privește statul de drept, standardele democratice, drepturile și libertățile fundamentale și drepturile minorităților; salută, în acest context, măsurile eficace și imediate adoptate de aceste țări pentru a-și aborda prioritățile; salută acest impuls reînnoit pentru reforme în domeniul guvernanței; subliniază că politica de extindere, ca o investiție geostrategică a UE, rămâne o ancoră solidă pentru pace, democrație, prosperitate, securitate și stabilitate în Europa; subliniază că rezolvarea pașnică, pe baza dreptului internațional și a relațiilor de bună vecinătate, a conflictelor nerezolvate sau în curs din regiune este esențială pentru consolidarea și construirea unor democrații reziliente și sustenabile în țările Parteneriatului estic; reamintește că pentru pace și securitate este nevoie de instituții puternice, oneste și care să răspundă public, o bună guvernanță și respectarea statului de drept; încurajează cu fermitate statele membre ale Parteneriatului estic să continue să se implice în reformele relevante, întrucât numai reziliența internă bazată pe instituții puternice și democratice le va permite să obțină reziliența necesară în fața amenințărilor externe;

7.

invită instituțiile UE și guvernele țărilor Parteneriatului estic să modeleze procesul de aderare, încă de la început, într-o manieră care să asigure caracterul transparent și incluziv al acestuia pentru toți cetățenii din țările Parteneriatului estic care solicită aderarea la UE, garantându-le dreptul de a participa la procesele decizionale parlamentare și participative;

8.

reafirmă rolul central pe care îl joacă legislativul în sistemele publice; solicită ca parlamentele puternice și eficiente să rămână o bază a democrației și a statului de drept; insistă că trebuie consolidate competențele de control ale parlamentelor și că nu trebuie să se limiteze autoritatea acestora și verificarea prerogativelor membrilor lor;

9.

salută faptul că unul dintre pilonii noii agende pentru Parteneriatul estic, astfel cum a fost avizată cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic din decembrie 2021, pune accentul pe buna guvernanță, pe statul de drept, pe securitate și pe societăți reziliente, stând la baza celuilalt pilon al agendei, axat pe investiții; subliniază că instituțiile eficiente și responsabile reprezintă o condiție prealabilă fundamentală pentru utilizarea eficace a sprijinului financiar în vederea abordării tuturor celorlalte priorități;

10.

îndeamnă țările Parteneriatului estic să continue în mod hotărât pe calea reformelor menite să îmbunătățească guvernanța democratică și statul de drept; evidențiază importanța sprijinului susținut din partea UE pentru reforme menite să îmbunătățească guvernanța și statul de drept în țările Parteneriatului estic, mai ales în contextul punerii în aplicare a acordurilor de asociere și a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat, și încurajează aplicarea continuă a principiului „mai mult pentru mai mult”, pentru a stimula progresele în ceea ce privește reformele;

11.

subliniază importanța dialogului politic constructiv și a relațiilor profesionale de cooperare între partidele politice naționale și insistă că trebuie depășite diferențele existente pentru a realiza reforme democratice, mai ales în țări partenere care aspiră la aderarea la UE;

12.

salută contribuția pozitivă a inițiativelor și instrumentelor care oferă asistență tehnică și sprijină consolidarea capacităților, precum programul comun al UE și al Consiliului Europei intitulat „Parteneriat pentru o bună guvernanță” și, în special, a instrumentelor de consolidare instituțională, precum Twinning, asistența tehnică și schimbul de informații și inițiativa Sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării, toate acestea oferind sprijin țintit administrațiilor publice din țările partenere; sprijină continuarea unor astfel de inițiative și instrumente; subliniază că facilitarea partajării de experiențe și bune practici este un demers important pentru procesul tranziției democratice;

13.

reamintește că un sistem judiciar independent este piatra de temelie a bunei guvernanțe și este fundamental pentru protejarea drepturilor cetățenilor indiferent de naționalitatea, genul și religia acestora, pentru respectarea statului de drept și a unei forme democratice de guvernare și pentru asigurarea unui mediu de afaceri funcțional, ceea ce este vital pentru dezvoltarea economică; este îngrijorat de progresul lent și de tendințele negative în acest domeniu și subliniază, în special, nevoia de a garanta că toate numirile, promovările și concedierile din sectorul judiciar se bazează integral pe merite și se fac în conformitate cu normele internaționale, fără vreo interferență politică; reamintește, în plus, nevoia de a asigura independența și autonomia parchetului, care trebuie să poată funcționa fără presiuni politice; încurajează Ucraina, Moldova și Georgia să lucreze cu hotărâre în direcția aplicării recomandărilor privind reforma judiciară menționate în avizele Comisiei;

14.

constată că polarizarea definește în continuare mediul politic din mai multe țări ale Parteneriatului estic și invită toate părțile interesate de la nivel politic să se reunească în jurul obiectivului esențial reprezentat de reformele ambițioase în domeniul democratic, în cel judiciar și al combaterii corupției;

15.

salută hotărârea autorităților Republicii Moldova de a aborda prioritățile identificate în avizul Comisiei și le încurajează să lucreze în continuare la consolidarea independenței și a integrității sectorului justiției; arată că sprijinul susținut din partea instituțiilor UE pentru reforma sistemului judiciar este esențial pentru toate țările Parteneriatului estic;

16.

insistă că lupta împotriva corupției și a acaparării statului trebuie să devină o prioritate, inclusiv printr-o mai bună punere în aplicare a legislației anticorupție, punând capăt impunității și reducând spațiul pentru corupție printr-o transparență sporită în domenii precum achizițiile publice și proprietatea efectivă; salută lansarea programului EU4Integrity și instituirea sistemelor electronice de declarare a activelor în Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina; salută instituirea unor organisme specializate în combaterea corupției, în special a Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina, a Biroului independent anticorupție din Georgia și a sistemului de instituții anticorupție din Armenia; salută măsurile adoptate de autoritățile georgiene pentru combaterea corupției și constată că Georgia ocupă locul al 45-lea din 180 de țări în clasamentul indicelui de percepție a corupției;

17.

salută măsura pozitivă adoptată de Georgia, de instituire a unui nou Birou independent anticorupție care să răspundă în fața Parlamentului Georgiei și a Consiliului anticorupție interagenții și constată că principala sarcină a Biroului anticorupție va fi să promoveze lupta împotriva corupției și să prevină corupția;

18.

salută adoptarea, în Republica Moldova, a unei legi care permite crearea unui mecanism pentru urmărirea, judecarea și condamnarea în lipsă a persoanelor care evită urmărirea penală, întrucât aceasta va conduce la pronunțarea de hotărâri definitive în mai multe cazuri mediatizate legate de corupție, spălarea banilor și alte infracțiuni grave; încurajează autoritățile să îmbunătățească cadrul juridic privind avertizorii de integritate și să își intensifice eforturile pentru a înregistra progrese și a da dovadă de o experiență solidă în intensificarea luptei împotriva corupției; constată că, în ultimii ani, Georgia a înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește sistemul său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și a dat dovadă de un angajament politic solid în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;

19.

este puternic îngrijorat de faptul că corupția și acapararea statului de către elite și oligarhi nu numai că îngreunează dezvoltarea economică și socială, ci pot reprezenta și canale pentru interferențe externe, care urmăresc obiective geopolitice contrare voinței democratice și intereselor populației; subliniază importanța reducerii influenței oligarhilor și a rețelelor de clientelism politic; încurajează Ucraina, Moldova și Georgia să lucreze cu hotărâre în direcția aplicării recomandărilor privind „dezoligarhizarea” menționate în avizele Comisiei; recunoaște că acesta este un proces dificil, deoarece trebuie identificate instrumente juridice adecvate pentru a gestiona în mod eficace interesele private și influența oligarhică; încurajează totuși țările Parteneriatului estic să prioritizeze această problemă, care prezintă o importanță fundamentală pentru cetățenii lor;

20.

insistă că o societate civilă autentică este fundamentală pentru asigurarea controlului public adecvat asupra procesului decizional și pentru promovarea acceptabilității sociale a reformelor; solicită sprijin sporit pentru organizațiile societății civile și pentru mass-media independentă, inclusiv prin finanțare durabilă, și solicită ridicarea oricăror restricții asupra activității lor, inclusiv în ceea ce privește înregistrarea lor și primirea de finanțare externă; este îngrijorat de atacurile asupra vocilor critice din mass-media și de cauzele motivate politic împotriva directorilor din presă; evidențiază rolul vital al mass-mediei independente în fiecare societate democratică și invită țările Parteneriatului estic să își intensifice eforturile de protejare a pluralismului și independenței mass-mediei, inclusiv asigurând transparența în ceea ce privește proprietatea pe piața media; subliniază importanța fundamentală a menținerii libertății presei și a libertății de exprimare, care sunt elementele fundamentale ale valorilor Uniunii Europene și o condiție prealabilă pentru continuarea integrării europene; îndeamnă toate statele membre ale UE și țările Parteneriatului estic să reducă reglementarea mass-mediei la nivelul statului și să se abțină de la orice interferențe în editorialele de presă publice sau independente; subliniază totodată că agresiunea în curs a Rusiei are un caracter hibrid și utilizează valori democratice precum libertatea presei pentru a combate democrația și a răspândi propagandă care conține informații false și subliniază că politicile de securitate informatică ale statelor membre ale UE și ale Parteneriatului estic ar trebui să țină cont de acest aspect pentru dezvoltarea strategiilor de securitate;

21.

reafirmă că organizarea unor alegeri libere și echitabile, bazate pe principii democratice, creează condițiile principale pentru o guvernanță bună și eficace; reiterează nevoia de a garanta că procesele electorale respectă pe deplin standardele internaționale, recomandările Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) și avizele Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește adoptarea de amendamente legislative privind legile electorale și finanțarea partidelor; salută, în acest sens, adoptarea, cu sprijinul mai multor părți, a amendamentelor la Codul electoral al Georgiei care vizează votul electronic și finanțarea partidelor, în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția;

22.

încurajează reforme suplimentare ale administrației publice, menite să asigure o administrație publică responsabilă, transparentă și eficientă la toate nivelurile, mai ales în domeniul gestiunii finanțelor publice; subliniază rolul expertizei sectorului public din UE, oferită prin schimb de cunoștințe inter pares și parteneriate instituționale, în consolidarea capacităților în sectorul public; salută intenția de instituire a Academiei de administrație publică a Parteneriatului estic, astfel cum este prevăzut în declarația comună a Summitului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, și solicită ca această academie să devină funcțională rapid;

23.

evidențiază beneficiile ample ale digitalizării în ceea ce privește consolidarea bunei guvernanțe, a transparenței și a luptei împotriva corupției; constată că tehnologiile digitale pot facilita semnificativ participarea cetățenilor la procesele decizionale și controlul acestor procese; sprijină noua orientare a agendei Parteneriatului estic către stimularea transformării digitale și mai ales a e-guvernanței;

24.

regretă că autoritățile din Belarus au decis să își suspende participarea la Parteneriatul estic; așteaptă cu interes reluarea cooperării cu Belarus, de îndată ce sunt îndeplinite condițiile necesare pentru o tranziție democratică pașnică, în vederea creării unei agende comune, bazate pe valori și interese comune; își continuă implicarea și sprijinul față de cetățeni, societatea civilă și mass-media independentă din Belarus;

25.

solicită tuturor familiilor politice europene să își ajute partidele-surori din opoziția belarusă astfel încât să rămână entități viabile în lumina schimbărilor efectuate de regimul nerecunoscut al lui Lukașenko la nivelul legii privind partidele politice din Belarus și le îndeamnă să coopereze în mod activ cu acestea, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate;

26.

subliniază că nu trebuie discriminate grupurile vulnerabile, inclusiv grupurile minoritare, persoanele LGBTIQ+ și persoanele cu dizabilități, și că trebuie asigurată egalitatea de gen, pentru a îmbunătăți reprezentarea diferitelor grupuri și a condițiilor socioeconomice ale acestora și, prin aceasta, pentru a stimula existența unor societăți stabile și mai egale și a bunei guvernanțe;

27.

salută faptul că Armenia și Azerbaidjan și-au confirmat angajamentul de a lucra la un tratat de pace, și-au reafirmat angajamentul față de Carta Națiunilor Unite și de Declarația din 1991 de la Alma-Ata, prin care își recunosc reciproc integritatea teritorială și suveranitatea, și au confirmat că aceste aspecte vor sta la baza activității comisiilor de delimitare a frontierelor; salută punerea în aplicare cu succes a misiunii de monitorizare civilă a UE în Armenia, de-a lungul frontierei cu Azerbaidjan; salută instituirea unei misiuni civile a UE în Armenia, al cărei scop final este să contribuie la pacea sustenabilă în regiune reducând numărul de incidente în zonele afectate de conflict și în cele de frontieră din Armenia, să reducă nivelul de risc pentru populația care trăiește în aceste zone și, prin aceasta, să contribuie la normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan; reiterează afirmația președintelui Consiliului European, potrivit căreia asigurarea distanțării adecvate a forțelor este esențială pentru prevenirea incidentelor; salută acordul privind nevoia de a proceda la deblocarea legăturilor de transport din regiune, fără revendicări extrateritoriale;

28.

solicită rezolvarea rapidă și deplină a tuturor problemelor umanitare rămase, inclusiv eliberarea tuturor deținuților armeni, clarificarea destinului tuturor persoanelor dispărute sau care au fost victime ale unor dispariții forțate în timpul conflictului din Nagorno-Karabah și punerea în aplicare a unei misiuni UNESCO menite să protejeze patrimoniul cultural al regiunii; salută sprijinul acordat de UE pentru eforturile umanitare de deminare; subliniază că trebuie abordată problema drepturilor și a securității armenilor din Nagorno-Karabah, pentru a asigura pacea durabilă în regiune;

29.

încredințează copreședinților săi sarcina de a transmite prezenta rezoluție Parlamentului European, Consiliului, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, comisarului pentru vecinătate și extindere, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și ale statelor membre ale Parteneriatului estic.

---

(1)  Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.

(2)  JO C 28, 27.1.2020, p. 97.

(3)  JO C 361, 8.9.2021, p. 1.

(4)  JO C 134, 24.4.2020, p. 1.

(5)  JO C 362, 8.9.2021, p. 114.

(6)  JO L 261, 30.8.2014, p. 4.

(7)  JO L 260, 30.8.2014, p. 4.

(8)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(9)  JO L 23, 26.1.2018, p. 4.

(10)  JO L 246, 17.9.1999, p. 3.

Rezoluție referitoare la capitale: dezvoltare economică și provocări în realitatea ulterioară pandemiei de COVID-19

(2023/C 229/02)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere articolele 5 și 6 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolele 145-149 (titlul IX – Ocuparea forței de muncă) și articolele 165 și 166 (titlul XII – Educația, formarea profesională, tineretul și sportul) din acesta,

având în vedere dezvoltarea politicii de vecinătate estică începând din 2004 și a componentei Parteneriatului estic începând din 2009 și, în special, rapoartele Comisiei privind progresele înregistrate,

având în vedere acordurile de asociere dintre UE și Georgia (1), UE și Republica Moldova (2), UE și Ucraina (3), prin care s-a stabilit obiectivul referitor la zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre UE și Armenia (4) și Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Azerbaidjan (5),

având în vedere decizia Consiliului European prin care se acordă Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderarea la UE și se recunoaște perspectiva europeană pentru Georgia,

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011 (modificat ultima dată la 26 iunie 2018) (6),

având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă din 9 iunie 2017 intitulat „Parteneriatul Estic – 20 de rezultate pentru 2020: concentrarea asupra priorităților-cheie și a rezultatelor concrete” [SWD(2017) 300],

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 martie 2020, intitulată Eastern Partnership policy beyond 2020: Reinforcing Resilience – an Eastern Partnership that delivers for all (Politica Parteneriatului estic după 2020: consolidarea rezilienței – un parteneriat estic eficient pentru toate părțile) [JOIN(2020) 007] și concluziile Consiliului din 11 mai 2020 referitoare la politica privind Parteneriatul estic după 2020,

având în vedere mesajul Biroului Adunării Parlamentare Euronest din 12 iunie 2020 cu ocazia videoconferinței liderilor Parteneriatului estic din 18 iunie 2020,

având în vedere Declarația comună a Summitului Parteneriatului estic, care a avut loc la Bruxelles la 15 decembrie 2021,

având în vedere recomandarea Parlamentului European din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020 (7),

având în vedere observațiile președintelui Consiliului European, Charles Michel, după videoconferința liderilor Parteneriatului estic din 18 iunie 2020,

având în vedere planul de acțiune pentru 2018-2020 al Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic,

având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 9 decembrie 2019 referitoare la inovarea în educație și reformele în domeniul educației în UE și țările partenere din Europa de Est: provocări și oportunități (8),

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată la summitul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 25 septembrie 2015 (Agenda 2030), în special obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 4 privind asigurarea unei educații de calitate favorabile incluziunii și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți,

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg din 17 noiembrie 2017, în special Pilonul 1 privind dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate pentru toți, pentru a menține și a dobândi competențe care să permită tuturor să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața muncii,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (9),

având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 22 martie 2016 referitoare la recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, a experienței profesionale și a diplomelor universitare în cadrul Procesului de la Bologna (10),

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 iunie 2016 intitulat „Baza analitică a unei noi agende pentru competențe în Europa” [SWD(2016) 195],

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” [COM(2016) 381],

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2016 privind îmbunătățirea și modernizarea educației [COM(2016) 941],

având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală [COM(2018) 022],

având în vedere Propunerea Comisiei din 17 ianuarie 2018 de recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării [COM(2018) 023],

având în vedere Propunerea Comisiei din 17 ianuarie 2018 de recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții [COM(2018) 024],

având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii” [COM(2018) 268],

având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 [COM(2020) 625],

având în vedere Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (11),

având în vedere Comunicatul ministerial de la Roma din 19 noiembrie 2020, în urma reuniunii ministeriale a Spațiului european al învățământului superior,

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la educația în era digitală: dificultăți, șanse și învățăminte pentru elaborarea politicilor UE (12),

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2020, intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” [COM(2010) 2020],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 mai 2020 privind propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre,

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027: Resetarea educației și formării pentru era digitală” [COM(2020) 624], care continuă planul de acțiune digitală 2018-2020,

având în vedere Convenția nr. 111 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind discriminarea (ocuparea forței de muncă) din 25 iunie 1958,

având în vedere Convenția nr. 142 a OIM privind dezvoltarea resurselor umane din 23 iunie 1975,

având în vedere propunerea din 26 februarie 2020 a Comisiei referitoare la o decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre [COM(2020) 070], avizul Comitetului Economic și Social European din 5 mai 2020 și rezoluția legislativă a Parlamentului European din 10 iulie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (13),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 privind O nouă strategie industrială pentru Europa [COM(2020) 102],

având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” [COM(2020) 456],

având în vedere concluziile Consiliului European din 21 iulie 2020, Rezoluția Parlamentului din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020 (14) și concluziile Consiliului European din 10 și 11 decembrie 2020,

având în vedere raportul Comisiei privind implementarea asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe în 2019 [COM(2020) 296],

având în vedere Raportul anual pe 2018 al Băncii Europene de Investiții referitor la Fondul fiduciar de asistență tehnică al Parteneriatului estic,

având în vedere propunerea Comisiei din 6 iulie 2018 de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 [COM(2018) 434],

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, în special accentul pus pe asigurarea parteneriatelor solide în domeniul mediului, al energiei și al climei cu statele din Parteneriatul estic [COM(2019) 640],

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD (15),

având în vedere propunerea Comisiei din 28 mai 2020 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [COM(2020) 408],

având în vedere Acordul de la Paris privind schimbările climatice din 12 decembrie 2015,

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2021 către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu intitulată „Un front comun pentru a învinge COVID-19”, în special solicitarea de a se asigura accesul țărilor din Parteneriatul estic la cele 2,3 miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19 asigurate de UE [COM(2021) 035],

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” [COM(2020) 103],

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene (16),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei (17),

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară: Pentru o Europă mai curată și mai competitivă” [COM(2020) 098],

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (18),

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 („programul «UE pentru sănătate»”) [COM(2020) 405],

având în vedere reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Parteneriatului european din 12 decembrie 2022, desfășurată sub președinția Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell,

având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei intitulat Recovery, resilience and reform: post 2020 Eastern Partnership priorities (Redresare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic după 2020),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2022 referitoare la securitatea în cadrul Parteneriatului estic și rolul politicii de securitate și apărare comune (19),

având în vedere evaluarea Băncii Europene de Investiții referitoare la Fondul fiduciar de asistență tehnică al Parteneriatului estic (2010-2019),

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și a Regulamentului (UE) 2015/757 (revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii),

având în vedere raportul special nr. 09/2021 al Curții de Conturi Europene intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

având în vedere recomandarea Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (20),

având în vedere concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2022,

A.

întrucât consecințele economice și alte repercusiuni ale pandemiei de COVID-19 au avut un impact semnificativ asupra țărilor din Parteneriatul estic (PaE), prin efectul lor asupra comerțului și a remiterilor; întrucât guvernele au reacționat la situația de pandemie, iar Azerbaidjan, Armenia și Georgia au introdus imediat interdicții și restricții în mai multe domenii;

B.

întrucât Uniunea Europeană a mobilizat peste 2,5 miliarde EUR pentru a sprijini Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina în combaterea COVID-19; întrucât aceasta a susținut, de asemenea, introducerea vaccinurilor și a vaccinării împotriva COVID-19 în țările din Parteneriatul estic (40 de milioane EUR) și partajarea, de către statele membre, a vaccinurilor aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente, cu țările PaE, facilitate prin mecanismul de abordare „Echipa Europa”, coordonat de Polonia (35 de milioane EUR);

C.	întrucât Georgia a fost afectată de diminuarea turismului mai mult decât orice altă țară din PaE, iar impactul asupra sectorului turismului din Azerbaidjan a fost, de asemenea, devastator;

D.

întrucât restricțiile menite să limiteze răspândirea în continuare a virusului au avut un impact negativ asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); întrucât, în cazul Armeniei, focarele din Erevan au afectat IMM-urile de acolo mai puternic decât IMM-urile din alte comunități; întrucât IMM-urile din principalele orașe din Azerbaidjan și din orașele din alte țări ale PaE au relatat probleme provocate de reducerea cererii, perturbări la nivelul lanțului de aprovizionare și reducerea vânzărilor și a profiturilor;

E.	întrucât reducerea drastică a investițiilor străine directe în regiunea PaE afectează redresarea postcriză a acestei regiuni;

F.

întrucât programul de sprijin „Echipa Europa” a pus la dispoziție 100 de milioane EUR pentru a ajuta IMM-urile, lucrătorii independenți și alte persoane să acceseze cu ușurință credite și să își dezvolte afacerile după criză; întrucât IMM-urile au primit, prin inițiativa EU4Business, peste 200 de milioane EUR din liniile de credit și din granturile existente, în moneda locală;

G.	întrucât sistemul de învățământ a fost afectat puternic în timpul pandemiei, din cauza tranziției imediate de la abordări educaționale tradiționale la învățământul online;

H.	întrucât nivelul de dezvoltare a serviciilor digitale diferă de la o țară PaE la alta și se pot observa discrepanțe între ratele de penetrare a internetului din aceste țări;

I.	întrucât sectorul serviciilor a fost afectat cel mai puternic în țările PaE, din cauza penetrării mai scăzute a internetului și a subdezvoltării comerțului electronic;

J.

întrucât o evaluare generală a țărilor PaE arată că orașele au suferit cea mai gravă și mai profundă recesiune, mai ales cele cu o concentrare ridicată a populației, a activității economice și a cazurilor de COVID-19, fiind totodată cel mai grav afectate și de lipsa de comunicare, de absența unor servicii în proximitate și de perturbări la nivelul lanțului de aprovizionare;

K.	întrucât măsurile adoptate de țările PaE au fost aliniate la cele adoptate la nivelul întregii UE pentru a reduce impactul pandemiei asupra IMM-urilor;

L.	întrucât măsurile adoptate de guverne pentru combaterea crizei sanitare au condus la închiderea și suspendarea integrală sau parțială a multor întreprinderi, ceea ce a accentuat șomajul;

M.	întrucât ratele ridicate ale șomajului și ratele scăzute de economisire din regiunea PaE ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice și la sărăcie prelungită;

N.	întrucât se așteaptă ca redresarea economică în regiunea PaE să fie un proces îndelungat și complex;

O.	întrucât lichidările pe scară largă și falimentele au fost combătute în țările PaE prin furnizarea de împrumuturi și de finanțare pe termen scurt pentru a sprijini IMM-urile în perioada pandemiei de COVID-19;

P.	întrucât dificultățile economice provocate sau exacerbate de pandemie ar putea accentua și mai mult rata șomajului și ar putea crea obstacole suplimentare pentru angajabilitate;

Q.	întrucât lipsa investițiilor în tehnologia digitală accentuează inegalitățile dintre întreprinderi, persoane și locuri;

R.	întrucât o reducere semnificativă a cererii consumatorilor din țările PaE, inclusiv în capitalele acestora, poate fi percepută drept o consecință pe termen lung a COVID-19;

S.	întrucât țările PaE ar trebui să pună un accent puternic pe rolul educației în dezvoltarea socială și economică;

T.	întrucât războiul de agresiune neprovocată a Rusiei a avut un efect devastator nu doar asupra Ucrainei, ci asupra întregii regiuni a PaE, afectând toate domeniile vieții publice, inclusiv având un impact neprevăzut asupra asistenței medicale și a bunăstării societale;

U.	întrucât Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul față de PaE și disponibilitatea de a crește flexibilitatea PaE și de a-l adapta la nevoile țărilor partenere,

1.

subliniază că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ puternic asupra capitalelor țărilor PaE, afectând autoritățile centrale și locale, dar și întreprinderile și societatea;

2.

constată că autoritățile au fost nevoite să găsească alternative și să caute soluții pentru a reduce la minimum daunele economice semnificative provocate de pandemie în capitalele țărilor PaE;

3.

constată că pandemia de COVID-19 este unul dintre principalii factori care afectează dinamica migrației forței de muncă în regiune; observă, în acest sens, că pandemia a redus semnificativ mobilitatea persoanelor, ceea ce a accentuat șomajul în capitale;

4.

evidențiază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a generat o recesiune severă, care afectează economiile și societățile deopotrivă; observă totodată că aceasta reprezintă o oportunitate de a regândi modelele de cooperare existente între diferitele părți interesate de la nivel național și internațional;

5.

subliniază importanța promovării multilateralismului, a priorităților strategice și a atingerii principalelor angajamente și obiective internaționale pentru educație și inovare în capitale, inclusiv a obiectivelor de dezvoltare durabilă, a Agendei 2030 și a Acordului de la Paris;

6.

constată că tehnologiile digitale pentru educație și formare vor îmbunătăți în general sinergiile dintre economie și educație și că investițiile realizate de instituțiile de educație și formare, mai ales de cele care participă la programe ale UE, în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) vor da rezultate în capitale;

7.

subliniază că abordarea UE trebuie să fie orientată către sprijinirea reformelor democratice și economice și către consolidarea rezilienței instituționale și societale;

8.

subliniază nevoia de a integra TIC în procesele de predare și învățare și de a reproiecta educația pentru a trece de la un model de transmitere a cunoștințelor la unul de co-creare de cunoștințe în capitale;

9.

subliniază că, prin recalificarea profesorilor și prin modernizarea sistemului de învățământ astfel încât să fie pregătit pentru era digitală, țările pot îmbunătăți calitatea sistemelor lor de învățământ;

10.

constată că țările PaE pot profita de această șansă pentru a-și accelera strategiile și investițiile în sistemele de educație și formare, pentru a oferi învățământ de înaltă performanță, accesibil și favorabil incluziunii, inclusiv învățământ și formare profesională, învățare pe tot parcursul vieții, reconversie profesională și perfecționare;

11.

încurajează consolidarea contactelor și schimburilor cu țările PaE prin proiecte comune dezvoltate la nivelul societății civile, inclusiv prin sprijinirea tinerilor studenți și profesioniști să participe la programe de educație și formare în UE, precum Erasmus+;

12.

evidențiază că este important ca țările PaE să urmărească aceste obiective oferind o infrastructură, conectivitate și echipamente digitale îmbunătățite și pregătindu-i pe profesori să îmbrățișeze tehnologia și să aplice metodologii digitale;

13.

constată că țările PaE pot îmbunătăți mobilitatea prin educație și învățare pentru a stimula dobândirea de competențe-cheie și de experiențe fundamentale pentru participarea activă pe piața muncii și în societate în general;

14.

subliniază că reformele educaționale ar trebui promovate cu atenție prin punerea în aplicare a unor programe esențiale, precum Erasmus+, Europa creativă și Orizont Europa, iar experiența acumulată a capitalelor ar fi în beneficiul dezvoltării regiunilor periferice;

15.

reamintește că stimulentele financiare țintite și oportunitățile de învățare modulară pot încuraja participarea la formări în țările PaE, pentru a stimula eforturile acestora de a-i ajuta pe adulții cu un nivel scăzut de calificare să obțină un nivel minim de alfabetizare, de competențe numerice și de competențe digitale;

16.

subliniază nevoia de a sprijini centrele de excelență academică și de cercetare în regiune prin consolidarea cooperării academice și educaționale între țările PaE, ușurând totodată sarcina administrativă;

17.

subliniază că, pentru a preveni efectele nocive asupra creșterii economice și a dezvoltării provocate de faptul că segmente mai tinere și mai bine educate ale forței de muncă își părăsesc țările de origine, țările PaE ar trebui să analizeze modul de gestionare a mobilității internaționale a lucrătorilor înalt calificați și a specialiștilor și să facă schimb de bune practici;

18.

subliniază nevoia de a utiliza cursurile de învățământ la distanță online existente oricând este posibil, de a încuraja companiile de tehnologii educaționale să își facă resursele mai accesibile, de a diversifica modurile de predare în funcție de vârstă și de capacitate și de a încuraja colaborarea între profesori;

19.

subliniază că, pentru a avea mai mulți specialiști în domeniul digital, țările PaE ar trebui să consolideze predarea de competențe și abilități digitale de bază de la o vârstă timpurie și să dezvolte programe de învățământ superior atrăgătoare, îmbunătățind totodată perspectivele de angajare ale generației tinere;

20.

constată că ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării accesului egal pentru copiii din regiunile îndepărtate care se confruntă cu excluziunea;

21.

subliniază că, pentru a promova o cultură a egalității de gen la locul de muncă și pentru a contribui la combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a stereotipurilor de gen, țările PaE trebuie să își reducă decalajele de gen și să promoveze o predare mai sensibilă la dimensiunea de gen în școli;

22.

evidențiază nevoia de a se acorda o atenție suplimentară copiilor cu dizabilități, asigurând disponibilitatea învățământului online și a resurselor educaționale;

23.

subliniază că actorii societății civile, asociațiile angajatorilor, partenerii sociali, instituțiile academice, centrele de formare și agențiile de ocupare a forței de muncă trebuie să identifice și să elimine decalajele dintre nevoile pieței muncii din țările PaE și calificările academice și competențele profesionale oferite de sistemele de educație și formare ale acestora;

24.

arată că tinerii trebuie dotați cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a se putea implica în activism civic, pentru a juca un rol activ în societate și pentru a construi un viitor mai bun pentru ei înșiși;

25.

subliniază nevoia de a îmbunătăți asistența acordată cetățenilor din Ucraina, care suferă în prezent din cauza agresiunii militare nejustificate și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei; constată că, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, în perioada februarie 2022-20 decembrie 2022, peste 16,6 milioane de refugiați au plecat din Ucraina în alte țări; observă, de asemenea, că, potrivit parchetului general al Ucrainei, 450 de copii au fost uciși și 867 au fost răniți de la începutul războiului și până la 24 decembrie 2022; observă că aceste date nu includ date din zonele în care se desfășoară ostilități în prezent; constată, de asemenea, că, până la 23 decembrie 2022, 2 619 instituții de învățământ din Ucraina au fost afectate de bombardamente, iar alte 406 au fost distruse complet;

26.

reamintește că întreprinderile și instituțiile de învățământ superior trebuie să dea dovadă de un angajament puternic pentru a-și adapta programele școlare și a oferi stagii de practică printr-o cooperare strânsă între furnizorii de educație și de formare și sectorul afacerilor;

27.

subliniază necesitatea unor politici de tip „a doua șansă” pentru întreprinderile vulnerabile, prin stabilirea unei perioade scurte de exonerare de datorii, care ar elimina legile discriminatorii împotriva antreprenorilor care o iau de la capăt, și prin crearea de orientări și cursuri de formare dedicate;

28.

subliniază că modernizarea sistemelor de educație și formare din țările PaE poate genera, fără îndoială, beneficii tangibile pentru cetățenii acestora;

29.

subliniază importanța unui sprijin financiar continuu din programele și fondurile UE, punând accentul pe dezvoltarea infrastructurii moderne pentru a pregăti țările PaE pentru viitoarea apartenență la Uniunea Europeană;

30.

subliniază rolul important pe care îl poate juca UE în sprijinirea eforturilor țărilor PaE; salută Școala Europeană a Parteneriatului estic din Tbilisi, Georgia, ca un semn important al influenței UE în regiune, ceea ce oferă o șansă unică pentru studenții din cele șase țări ale PaE de a obține succes personal, social și profesional, pe baza unor valori europene comune;

31.

subliniază că societatea civilă ar trebui să pună în continuare accentul pe măsuri țintite pentru sprijinirea societății civile locale în rolul său fundamental de monitorizare a acțiunilor guvernelor, în special a politicilor acestora de redresare după pandemia de COVID-19;

32.

subliniază că capitalele țărilor PaE pot să elimine barierele din calea învățării și să promoveze educația și formarea inovatoare și favorabile incluziunii pentru toți, înspre materializarea Spațiului european al învățământului superior;

33.

evidențiază nevoia de a reduce sarcina administrativă accelerând punerea în aplicare a inițiativelor în materie de e-guvernare, oferind totodată cetățenilor posibilitatea de a avea acces la toate serviciile publice necesare;

34.

remarcă nevoia de a crea condiții pentru ca tinerii să studieze, să se formeze, să lucreze și să se implice în societate și solicită UE să își intensifice în continuare sprijinul în această privință;

35.

subliniază nevoia de investiții menite să consolideze competitivitatea și integrarea în lanțurile valorice ale UE;

36.

evidențiază crearea de inițiative privind educația culturală și democratică în vederea stimulării mobilității și a contactelor interpersonale și a realizării unor societăți mai puternice prin dezvoltare socială și economică sustenabilă;

37.

subliniază că este important să se consolideze capacitatea de a prevedea, aborda și reacționa la activitățile de dezinformare legate de pandemia de COVID-19 și de a aborda reziliența societală în fața amenințărilor de propagandă, știri false și discurs de incitare la ură, fără a limita libertatea de exprimare a mass-mediei;

38.

subliniază că este important să se creeze mai multe locuri de muncă de calitate pentru tineri, ceea ce reprezintă o provocare majoră în contextul factorilor structurali de schimbare, precum inovațiile tehnologice și globalizarea, pentru a preveni orice consecințe socioeconomice ale unui „exod al creierelor” în țările din PaE;

39.

constată că, în timpul pandemiei de COVID-19, toate sistemele de asistență medicală din țările PaE au fost copleșite rapid și, prin urmare, responsabilii de elaborarea politicilor ar trebui să îmbunătățească reciprocitatea și finanțarea asistenței medicale publice pentru a ameliora pregătirea;

40.

ia act de faptul că pandemia de COVID-19 a accelerat tranziția digitală și că țările PaE ar trebui să regândească sustenabilitatea și eficiența actualelor modele educaționale;

41.

subliniază că țările PaE ar trebui să coopereze pentru a partaja experiențe în ceea ce privește politicile de redresare după pandemie, pentru a consolida pregătirea și reciprocitatea în fața unor provocări similare în viitor;

42.

subliniază necesitatea unui cadru clar pentru locuri de muncă, astfel încât să se realizeze dubla tranziție, să se asigure o redresare după impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, să se consolideze competitivitatea sustenabilă în capitale, să se asigure locuri de muncă decente și egalitatea de șanse și să se îmbunătățească stabilitatea și prosperitatea în regiune;

43.

subliniază nevoia de a stimula investițiile strategice pentru o creștere economică sustenabilă, verde și circulară, îmbunătățind totodată securitatea alimentară în regiunea PaE;

44.

subliniază că este important să se accelereze dezvoltarea economică prin măsuri precum îmbunătățirea conectivității și a dezvoltării regionale, a comerțului intraregional, a agriculturii și a dezvoltării rurale, punând un accent puternic pe protecția mediului, astfel încât să se consolideze reziliența la schimbările climatice, să se accelereze trecerea la o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să se dezvolte economia digitală;

45.

observă că este important să se îmbunătățească expertiza tehnică și capacitățile, pentru a introduce cadre naționale de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor, în conformitate cu cadrul de transparență sporită prevăzut de Acordul de la Paris;

46.

salută Planul economic și de investiții pentru PaE, menit să mobilizeze 2,3 miliarde EUR din bugetul UE sub formă de granturi, finanțare mixtă și garanții, pentru a sprijini redresarea post-pandemie și a transforma în mod sustenabil economiile țărilor din PaE pentru a le spori reziliența și integrarea; constată că planul ar putea genera investiții publice și private de până la 17 miliarde EUR;

47.

invită toate părțile interesate din UE și din țările PaE să își intensifice eforturile de punere în aplicare a unor inițiative emblematice vizibile, inclusiv proiecte menite să dezvolte conectivitatea în Marea Neagră, precum cabluri de transport subacvatic al energiei electrice și cabluri de fibră optică în Marea Neagră și servicii directe de feribot și servicii de legătură între Georgia și statele membre ale UE (România și Bulgaria), care ar reduce timpul de tranzit și de transport și ar îmbunătăți accesibilitatea acestor regiuni;

48.

reamintește că Uniunea Europeană va sprijini în continuare țările PaE care doresc să își consolideze reziliența și stabilitatea în regiune, oferind diferite tipuri de cooperare și de implicare, inclusiv prin mijloace cibernetice, hibride și alte mijloace fără caracter militar.

---

(1)  JO L 261, 30.8.2014, p. 4.

(2)  JO L 260, 30.8.2014, p. 4.

(3)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(4)  JO L 23, 26.1.2018, p. 4.

(5)  JO L 246, 17.9.1999, p. 3.

(6)  JO C 198, 6.7.2011, p. 4.

(7)  JO C 362, 8.9.2021, p. 114.

(8)  JO C 134, 24.4.2020, p. 16.

(9)  JO L 189, 28.5.2021, p. 1.

(10)  JO C 193, 31.5.2016, p. 17.

(11)  JO C 444, 10.12.2018, p. 1.

(12)  JO C 388, 13.11.2020, p. 2.

(13)  JO C 371, 15.9.2021, p. 134.

(14)  JO C 371, 15.9.2021, p. 110.

(15)  JO L 249, 27.9.2017, p. 1.

(16)  JO C 202, 28.5.2021, p. 25.

(17)  JO C 171, 6.5.2021, p. 25.

(18)  JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(19)  JO C 493, 27.12.2022, p. 70.

(20)  Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.

Rezoluție referitoare la tranziția către o energie verde ca răspuns la provocările actuale în materie de securitate energetică cu care se confruntă țările Parteneriatului estic în contextul războiului de agresiune și de ocupație al Rusiei

(2023/C 229/03)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011,

având în vedere declarația comună a Summitului Parteneriatului estic, care a avut loc la Bruxelles la 15 decembrie 2021,

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 martie 2020 intitulată „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce rezultate pentru toți” [JOIN(2020) 7],

având în vedere Acordul de la Paris privind schimbările climatice adoptat la 12 decembrie 2015 și ratificat de Uniunea Europeană, la care țările Parteneriatului estic sunt și ele părți,

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european [COM(2019) 640] și propunerile și acțiunile legislative ulterioare,

având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „REPowerEU Plan” [COM(2022) 230],

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iulie 2022 intitulată „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” [COM(2022) 360] și Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (1),

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (2),

având în vedere comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2021 intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” [COM(2021) 660],

având în vedere Acordurile de asociere dintre UE și Georgia (3), respectiv Moldova (4) și Ucraina (5), și în special dispozițiile privind cooperarea în domeniul energiei,

având în vedere Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (6) (Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia), și în special dispozițiile privind cooperarea în domeniul energiei,

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte (7), și negocierile în curs privind un nou acord-cadru,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Energiei, la care cele trei țări asociate sunt părți contractante, iar Armenia are statut de observator,

având în vedere activitatea Platformei 3 a Parteneriatului estic privind conectivitatea, eficiența energetică, mediul și schimbările climatice, în special a Grupului pentru energie,

având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 16 aprilie 2021 intitulată „Către eficiență energetică, diversificare și independență energetică; abordarea necesităților în materie de capacități pentru a consolida politica energetică europeană și a contracara amenințările la adresa securității energetice în cadrul Parteneriatului estic”,

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, în special obiectivul 7 privind energia accesibilă ca preț și curată („Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri abordabile, din surse sigure, durabile și moderne”) și obiectivul 13 privind acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice („Întreprinderea unor acțiuni urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora”),

A.	întrucât toate persoanele care trăiesc în UE și în țările Parteneriatului estic ar trebui să se bucure de un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil, asigurat prin politici ambițioase;

B.

întrucât războiul ilegal, nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și ocuparea actuală a teritoriilor georgiene și moldovene de către Rusia au consecințe dramatice pentru populația din UE și din țările Parteneriatului estic, în special creșterea accentuată a sărăciei energetice și creșterea prețurilor la energie;

C.

întrucât atacurile sistematice ale Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, în special asupra infrastructurii de energie electrică, sunt crime de război și întrucât privarea bărbaților, femeilor și copiilor de apă, electricitate și încălzire, în special în timpul iernii, reprezintă acte de pură teroare;

D.

întrucât securitatea energetică este un element fundamental al securității naționale pentru UE și țările Parteneriatului estic; întrucât este important să se sporească conectivitatea, producția internă de energie din surse regenerabile, eficiența energetică și economiile de energie pentru a crește securitatea și reziliența energetică, precum și pentru a promova stabilitatea socială, economică și politică în regiune;

E.

întrucât încercările Rusiei de a folosi exporturile de energie ca instrument de constrângere geopolitică echivalează cu utilizarea aprovizionării cu energie ca armă; întrucât daunele provocate conductelor Nord Stream 1 și 2 la 26 septembrie 2022 au dus la scurgeri masive de gaze în Marea Baltică, ceea ce constituie un atac ecologic asupra UE;

F.

întrucât UE și țările Parteneriatului estic trebuie să își sporească securitatea energetică, reducând totodată substanțial dependența lor de resursele energetice importate din țări terțe, și să pună capăt dependenței lor de exporturile de combustibili fosili ale Rusiei; întrucât dependența UE de aprovizionarea cu gaze din Rusia a contribuit la actuala criză energetică;

G.	întrucât, în strategia sa de securitate economică din 2017, Rusia a identificat sursele regenerabile de energie și tehnologiile de eficiență energetică ca fiind unele dintre principalele amenințări la adresa securității sale economice;

H.

întrucât comportamentul agresiv al Rusiei în regiunea Parteneriatului estic arată că este necesar să se actualizeze piața energetică a UE și politicile energetice ale țărilor Parteneriatului estic pentru a elimina dependența de importurile de energie fosilă și de combustibilii fosili, în general, și în special din țările cu regimuri autoritare;

I.

întrucât, deși Rusia a invadat la scară largă teritoriul Ucrainei la 24 februarie 2022, mai multe țări nu au oprit, din păcate, colaborarea cu Rusia în domeniul energiei nucleare, accentuând astfel dependența lor periculoasă de aprovizionarea din Rusia atât cu uraniu, cât și cu servicii de îmbogățire a uraniului, precum și cu tratarea deșeurilor nucleare;

J.	întrucât UE și țările Parteneriatului se angajează împreună să respecte prevederile Acordului de la Paris; întrucât politicile și strategiile energetice ale UE și ale țărilor Parteneriatului estic ar trebui să vizeze reducerea dependenței de cărbune, petrol și gaze;

K.	întrucât ponderea energiei produse din surse regenerabile rămâne foarte scăzută în țările Parteneriatului estic și în unele țări din UE, deși potențialul de a crește această pondere este considerabil;

L.

întrucât, pentru a obține reduceri importante ale emisiilor, părțile la Acordul de la Paris trebuie să abordeze intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale sistemelor lor energetice, să aplice strategii ambițioase de reducere a dependenței de combustibilii fosili și să dezvolte surse de energie sustenabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

M.

întrucât Pactul verde european definește diferite inițiative de politică și obiective ambițioase pentru UE și statele sale membre; întrucât este foarte important ca țările Parteneriatului estic, ca vecini ai UE, să își aprofundeze dialogul cu Uniunea despre așteptările UE, și anume despre măsurile necesare pentru a se adapta la cerințele stabilite în Pactul verde european și pentru a contribui la atingerea obiectivelor acestuia;

N.	întrucât Pactul verde european implică eliminarea legăturii dintre creșterea economică și emisii, în special prin mărirea investițiilor în sursele regenerabile de energie și în eficiența energetică;

O.

întrucât eforturile de redresare ale UE după pandemia de COVID-19 vizează construirea unei economii moderne, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, curate și circulare, care să ducă la ecologizarea economiei și la utilizarea mai sustenabilă a resurselor naturale, în conformitate cu Pactul verde european;

P.

întrucât dezvoltarea surselor regenerabile de energie este una dintre modalitățile esențiale prin care pot fi abordate provocările legate de securitatea energetică și schimbările climatice și prin care se pot utiliza surse de energie mai curate, îmbunătățind astfel standardele de sănătate și de trai pe întregul continent și creând locuri de muncă la nivel local;

Q.

întrucât eficiența energetică este o condiție prealabilă esențială pentru realizarea obiectivelor climatice ale Europei pentru 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; întrucât economiile de energie pe termen lung pot reduce substanțial dependența de importurile de combustibili fosili și pot consolida securitatea energetică națională și regională în UE și în țările Parteneriatului estic; întrucât cea mai ieftină, mai sigură și mai curată energie este cea care nu este utilizată;

R.	întrucât sunt necesare o îmbunătățire a cadrelor juridice existente ale țărilor Parteneriatului estic și o aliniere treptată a acestora la legislația UE, în conformitate cu angajamentele asumate, precum și schimbul de bune practici și de know-how tehnic;

S.	întrucât UE ar trebui să sprijine țările Parteneriatului estic în evaluarea și abordarea impactului Pactului verde european asupra securității lor energetice și a relațiilor lor comerciale cu UE și cu țările terțe;

T.	întrucât crearea de capacități suplimentare prin investiții interne și străine este esențială pentru dezvoltarea și utilizarea sustenabilă a resurselor hidroelectrice, eoliene, solare și geotermale în UE și în țările Parteneriatului estic;

U.

întrucât ultimul raport, din aprilie 2022, al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice evidențiază că noile infrastructuri pentru combustibili fosili sunt incompatibile cu obiectivele climatice internaționale; întrucât pentru a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 este necesar să se elimine treptat combustibilii fosili din sistemul energetic până cel târziu în 2035;

V.	întrucât atacurile deliberate cu rachete și drone lansate de Federația Rusă au deteriorat sau distrus aproape 40 % din infrastructura energetică critică a Ucrainei,

1.

condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și ocuparea actuală de către aceasta a teritoriilor georgiene și moldovene, precum și consecințele lor devastatoare; solicită un embargo imediat și total asupra importurilor de uraniu și combustibili fosili rusești, precum și abandonarea completă a conductelor Nord Stream 1 și 2, pentru a opri finanțarea războiului lui Putin din banii UE;

2.

sprijină ancheta efectuată de unele state membre ale UE cu privire la deteriorarea conductelor Nord Stream 1 și 2; cere să se facă publice constatările anchetelor;

3.

își exprimă solidaritatea deplină cu Ucraina și cu toate celelalte țări ale Parteneriatului estic care suferă din cauza politicilor represive și expansioniste ale Rusiei; solicită să se acorde Ucrainei mai multă asistență și substanțial mai multă susținere pentru a-i ajuta pe cetățenii săi să facă față greutăților din timpul iernii cauzate de războiul de agresiune al Rusiei, precum și să se acorde sprijin altor țări din cadrul Parteneriatului estic aflate în dificultate; condamnă în termenii cei mai fermi atacurile Rusiei asupra Ucrainei cu rachete și drone kamikaze iraniene, vizând populația civilă și infrastructura critică și energetică ale Ucrainei; invită Rusia să înceteze imediat aceste acte teroriste barbare împotriva populației civile din Ucraina; afirmă că aceste acte răuvoitoare sunt, fără îndoială, crime împotriva umanității;

4.

condamnă cu fermitate acțiunile forțelor de ocupație ruse de pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie din orașul Energodar, precum și utilizarea fără precedent a instalației pentru a lansa atacuri împotriva forțelor ucrainene sau în orice alte scopuri militare, inclusiv ca adăpost sau loc de depozitare, care nu numai că împiedică funcționarea în siguranță a centralei și procedurile sale obișnuite de control, ci pun totodată într-un pericol grav siguranța nucleară a continentului european și nu numai; invită comunitatea internațională să ia măsuri urgente pentru a forța Rusia să elibereze centrala nucleară Zaporojie și să-i permită Ucrainei să preia din nou controlul asupra ei din motive de securitate mondială; invită Federația Rusă să permită accesul observatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în centrala nucleară Zaporojie pentru a monitoriza situația securității nucleare și pentru a coopera cu AIEA; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația securității nucleare de la centrala nucleară de la Astraveț din Belarus, întrucât autoritățile belaruse nu sunt transparente și nu furnizează informații fiabile despre ceea ce se întâmplă la centrala nucleară și nu s-au angajat să pună în aplicare pe deplin recomandările formulate în raportul UE din 2018 privind testul de rezistență;

5.

își exprimă solidaritatea deplină cu Moldova, care se confruntă în prezent cu încercările Kremlinului de a destabiliza politic țara prin manipularea aprovizionării sale cu gaze și energie electrică;

6.

regretă consecințele „militarizării” aprovizionării cu energie din Rusia pentru gospodării și întreprinderii, care, prin urmare, se confruntă cu prețuri ridicate la energie, cu inegalități sociale din ce în ce mai mari, cu precaritate în materie de energie și mobilitate, precum și cu o inflație mărită, ceea ce duce la creșterea șomajului și a prețurilor la alimente și la o criză a costului vieții; subliniază necesitatea unei solidarități fără precedent între UE și țările Parteneriatului estic și a unui răspuns comun care să abordeze provocările imediate și să prevină reapariția acestora în viitor, în locul unor acțiuni unilaterale care să divizeze;

7.

subliniază necesitatea unei tranziții către o energie curată ca modalitate principală de a spori securitatea energetică și de a pune capăt dependenței UE și a țărilor Parteneriatului estic de combustibilii fosili și de uraniu, în special dacă aceștia provin din țări terțe; invită Comisia și țările Parteneriatului estic, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare europene și internaționale, să propună noi măsuri urgente care să extindă masiv capacitatea de energie din surse regenerabile și să stimuleze politici solide de eficiență energetică și de economisire a energiei;

8.

reamintește că aproximativ un sfert din energia electrică și jumătate din energia electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon din UE provin din energia nucleară; constată că, deși unele state membre se opun energiei nucleare, o serie de state membre se pregătesc să construiască noi centrale nucleare; reiterează faptul că statele membre ale UE și țările Parteneriatului estic rămân în întregime responsabile de deciziile privind mixul energetic și de găsirea unor opțiuni prin care să pună la dispoziția cetățenilor și a întreprinderilor o energie stabilă, curată și accesibilă ca preț, precum și de alegerea celor mai eficiente căi prin care să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie, ținând seama de caracteristicile și de constrângerile specifice fiecărei țări;

9.

își reiterează sprijinul pentru o cooperare sporită în domeniul energiei între UE și țările Parteneriatului estic, precum și între țările Parteneriatului estic, în special în ceea ce privește promovarea producției sustenabile de energie, ceea ce le va spori securitatea energetică și reziliența, protejând în același timp mediul, contribuind la realizarea obiectivelor politicii privind clima și promovând integrarea partenerilor interesați pe piața europeană a energiei; încurajează UE să ia în considerare posibilitatea de a permite cooperarea și participarea țărilor Parteneriatului estic care sunt eligibile și care doresc acest lucru la uniunea energetică;

10.

ia act de faptul că succesul Pactului verde european, ca strategie cuprinzătoare de transformare a UE într-o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, depinde în mare măsură de puterea sa de a fi un exemplu pentru ceilalți și de a stimula tranziția mai rapidă către o energie curată dincolo de frontierele UE, începând cu vecinii săi; subliniază necesitatea de a intensifica eforturile depuse în vederea decarbonizării și a protecției mediului în UE și în Parteneriatul estic și de a urmări politici ambițioase în domeniul climei și al mediului, în special pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris; invită guvernele și parlamentele țărilor din UE și ale celor din Parteneriatul estic să consolideze legislația care vizează realizarea tranziției către o energie curată; încurajează țările Parteneriatului estic ca, susținute de UE, să elaboreze planuri pentru a participa la Pactul verde european;

11.

subliniază importanța instituirii unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon pentru a se asigura că obiectivele ambițioase ale UE nu duc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon prin relocarea producției sau creșterea importurilor; solicită UE să sprijine țările Parteneriatului estic pentru a stimula dezvoltarea unor politici de stabilire a prețului carbonului aliniate la cele ale UE; consideră că veniturile pe care le poate colecta UE sub formă de taxe pe carbon de la țările Parteneriatului estic ar trebui utilizate în primul rând pentru a finanța decarbonizarea economiilor lor;

12.

observă că intensitatea energetică în țările Parteneriatului estic rămâne considerabil mai ridicată decât media UE și subliniază că aceste țări au un potențial enorm de economisire a energiei; subliniază că este important să se introducă și să se mențină niște cadre de reglementare și instituționale care să definească standarde minime de eficiență energetică pentru clădiri și produse, să ofere stimulente pentru renovarea clădirilor și pentru eficiența energetică în sectoarele industriale și IMM-uri, să promoveze optimizarea și modernizarea infrastructurilor energetice, inclusiv prin stabilirea unor criterii minime în materie de eficiență energetică pentru achizițiile publice, și să garanteze informarea corespunzătoare a consumatorilor, inclusiv contorizarea exactă a consumului de energie, facturarea detaliată și audituri energetice;

13.

salută pachetele de urgență propuse de Comisie pentru a aborda volatilitatea prețurilor pe piețele gazelor și energiei electrice; consideră că ar trebui introduse mereu măsuri de creștere a transparenței și măsuri de combatere a comportamentului anticoncurențial și a abuzului de piață;

14.

solicită să se stabilească obiective obligatorii și mai ambițioase de reducere a consumului de gaze și energie electrică ca răspuns imediat la criza energetică; salută noile obligații ale UE în materie de stocare a gazelor; invită UE să instituie mecanisme de solidaritate pentru a ajuta țările care se confruntă în mod deosebit cu probleme legate de securitatea energetică, acordând o atenție deosebită celor mai vulnerabili cetățeni; subliniază că este important să aibă loc schimburi de cunoștințe pentru a găsi modalități comune de ieșire din criza actuală;

15.

subliniază că o infrastructură eficientă și extinsă de stocare a energiei joacă un rol esențial în îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie; solicită să se facă mai multe investiții în renovarea infrastructurii existente de stocare a energiei, precum și în construirea de noi situri; solicită includerea deplină a țărilor Parteneriatului estic și crearea de noi capacități comune de stocare a energiei; subliniază avantajele pe termen lung ale unor astfel de proiecte pentru îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie și pentru facilitarea tranziției către energia verde, dacă sunt create de la început astfel încât să se adapteze ușor pentru a stoca hidrogen ecologic; subliniază că investițiile în aceste capacități ar aborda problemele presante generate de actuala criză energetică, dar ar reprezenta și un pas important în direcția îndeplinirii obiectivelor comune de decarbonizare;

16.

salută acțiunile întreprinse de Comisie și de țările Parteneriatului estic pentru a atenua consecințele crizei energetice și pentru a evita înrăutățirea situației; invită Comisia să analizeze modalități prin care și țările Parteneriatului estic se pot asocia acestor inițiative, precum platforma comună a UE de achiziționare a gazelor naturale; subliniază că orice acord de achiziție trebuie să fie în conformitate cu obiectivele climatice ale UE în ceea ce privește cantitatea și durata livrărilor, pentru a ajunge la o eliminare treptată a combustibililor fosili până cel târziu în 2035;

17.

observă că dezvoltarea surselor regenerabile de energie este esențială pentru eforturile depuse pentru a asigura atât tranziția către o energie curată, cât și independența energetică, contribuind în același timp la crearea de locuri de muncă la nivel local, la o mai bună calitate a aerului și sănătate a cetățenilor; salută crearea unei rețele regionale privind energia din surse regenerabile, condusă de Lituania și Georgia, în cadrul Grupului pentru energie al Parteneriatului estic; remarcă utilizarea biomasei și a energiei hidroelectrice în unele țări ale Parteneriatului estic, dar reamintește că este necesar să se asigure sustenabilitatea, eficiența și conformitatea lor cu cerințele de mediu;

18.

subliniază necesitatea de a depune urgent eforturi pentru a îmbunătăți conectivitatea, începând cu punerea în aplicare deplină a obiectivelor identificate anterior în cadrul programului de lucru „20 de rezultate pentru 2020” aprobat în cadrul Summitului Parteneriatului estic din 2017; subliniază că este important să se dezvolte și să se finanțeze interconexiunile electrice, precum și rețelele inteligente, pentru a garanta că este creată infrastructura necesară pentru a stabili și pune în aplicare obiectivele obligatorii în materie de climă și energie; reamintește că o conectivitate sporită între UE și țările Parteneriatului estic va crește securitatea energetică și va facilita ancorarea fermă a țărilor Parteneriatului estic în Europa; solicită ca, în contextul geopolitic actual, să se acorde prioritate planificării pe termen lung și investițiilor într-o interconectivitate sustenabilă între Ucraina și Moldova și UE; solicită să se sprijine fără încetare capacitatea tehnică pentru proiectele de conectivitate, cum ar fi proiectul de cablu subacvatic Georgia-România din Marea Neagră; subliniază importanța punerii în aplicare a proiectului, deoarece acesta contribuie la consolidarea securității energetice în Europa și în regiunea Caucazului și la dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile și sporește oportunitățile de tranzit între regiuni;

19.

recunoaște sprijinul financiar și tehnic substanțial acordat de UE țărilor Parteneriatului estic, în coordonare și cooperare cu alți actori internaționali, promovând decarbonizarea, precum și conectivitatea; constată că este important să se ofere în continuare sprijin tehnic partenerilor estici pentru a dezvolta un cadru juridic favorabil investițiilor și inițiativelor locale sustenabile privind decarbonizarea și sursele regenerabile de energie; salută în special activitatea inițiativelor EU4Energy și EU4Climate, investițiile și împrumuturile bazate pe politici intermediate în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate, al parteneriatului E5P, al Convenției primarilor și garanțiile de la bugetul UE pentru împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții și de alte instituții financiare internaționale; se așteaptă ca Planul economic și de investiții pentru Parteneriatul estic să investească în eficiența energetică, în energia din surse regenerabile și în conectivitate, să monitorizeze sustenabilitatea și să încheie evaluări ex ante atente ale impactului asupra mediului;

20.

subliniază că tranziția energetică trebuie să fie echitabilă, favorabilă incluziunii și eficientă în raport cu costurile și că acest proces ar trebui să asigure sustenabilitatea, securitatea aprovizionării cu energie și accesibilitatea prețurilor energiei; constată că prețurile ridicate ale combustibililor fosili reprezintă un motiv în plus pentru a investi în proiecte de economisire a energiei și de energie din surse regenerabile; subliniază necesitatea de a reforma sistemele de tarifare și impozitare a energiei și de a reduce subvențiile guvernamentale pentru combustibilii fosili, pentru a evita penalizarea energiei din surse regenerabile în raport cu alte forme de energie și transmiterea către consumatorii finali de energie a unor semnale de preț eronate;

21.

subliniază necesitatea de a sprijini capacitarea consumatorilor pentru a le permite să genereze, să consume, să stocheze și să vândă energie, ținând seama de faptul că acest demers poate contribui la combaterea sărăciei energetice; subliniază potențialul producției descentralizate de energie din surse regenerabile, care poate crește gradul de utilizare a surselor locale de energie, poate spori securitatea aprovizionării cu energie la nivel local și poate sprijini dezvoltarea și coeziunea comunităților;

22.

reamintește că este important să se diversifice aprovizionarea cu energie și să se reducă dependența de importurile de energie din țări terțe, în special din Rusia, precum și să se îmbunătățească conectivitatea sectoarelor energetice ale țărilor Parteneriatului estic, asigurând, în același timp, sustenabilitatea mediului; subliniază, în acest sens, necesitatea de a dezvolta în Europa de Est o piață a energiei deschisă, competitivă și integrată, care ar putea crea mai multe oportunități pentru comerț, investiții, consolidarea capacităților și proiecte comune în domeniul surselor regenerabile de energie, al rețelelor inteligente și al eficienței energetice;

23.

solicită o cooperare mai strânsă în cadrul Parteneriatului estic în ceea ce privește producția și utilizarea hidrogenului ecologic și promovarea unor standarde comune privind hidrogenul; observă că ar trebui restricționate importurile de hidrogen din surse neregenerabile pentru a nu submina eforturile de decarbonizare;

24.

subliniază că este important să se promoveze o politică energetică bazată pe dovezi, pe date cuprinzătoare și monitorizare continuă, și încurajează UE să sprijine în continuare consolidarea capacității administrative a țărilor Parteneriatului estic în acest domeniu, precum și să promoveze schimbul de bune practici între țări;

25.

reamintește angajamentele asumate de țările relevante ale Parteneriatului estic în temeiul acordurilor de asociere, al Tratatului de instituire a Comunității Energiei și al APCC în ceea ce privește transpunerea reglementărilor UE în domeniul energiei sau alinierea la acestea; invită toate țările UE și ale Parteneriatului estic să pună în aplicare integral Tratatul de instituire a Comunității Energiei; consideră că sprijinul financiar suplimentar ar trebui să fie condiționat de punerea efectivă în aplicare și de asigurarea respectării angajamentelor asumate de țările Parteneriatului estic, de realizarea reformelor necesare și de asumarea unor angajamente mai ambițioase în contextul Pactului verde european, în conformitate cu principiul „mai mult pentru mai mult”;

26.

invită Consiliul și statele membre să crească de urgență și semnificativ sprijinul oferit Ucrainei, pentru a o ajuta să se apere împotriva încercărilor Rusiei de a distruge infrastructura ucraineană critică, inclusiv în domeniul energiei; subliniază că reconstrucția Ucrainei și redresarea sa postbelică trebuie să se concentreze în primul rând pe refacerea sistemului energetic și pe crearea de oportunități pentru ca Ucraina să devină un centru al exporturilor de energie electrică ecologică și de hidrogen către Europa, sporind reziliența energetică și continuând tranziția energetică sustenabilă, și că aceasta trebuie, de asemenea, să ia în considerare și să abordeze în prealabil chestiunea interconectivității sustenabile cu țările vecine ale UE și ale Parteneriatului estic, cu sprijinul ferm și solidaritatea UE și ale țărilor Parteneriatului estic;

27.

încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintei Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, comisarului pentru vecinătate și extindere, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și ale țărilor Parteneriatului estic.

---

(1)  JO L 206, 8.8.2022, p. 1.

(2)  JO L 261 I, 7.10.2022, p. 1.

(3)  JO L 261, 30.8.2014, p. 4.

(4)  JO L 260, 30.8.2014, p. 4.

(5)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(6)  JO L 23, 26.1.2018, p. 4.

(7)  JO L 246, 17.9.1999, p. 3.

Rezoluție referitoare la compatibilitatea dintre programele de vaccinare din UE și din țările Parteneriatului estic și la alinierea acestor programe

(2023/C 229/04)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/461 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului în vederea acordării de asistență financiară statelor membre și țărilor care negociază aderarea la Uniune ce sunt grav afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică (1),

având în vedere comunicarea Comisiei din 15 octombrie 2020 intitulată „Pregătirea pentru strategiile de vaccinare împotriva COVID-19 și pentru desfășurarea vaccinurilor” [COM(2020) 680],

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2021 intitulată „Un front comun pentru a învinge COVID-19” [COM(2021) 035],

având în vedere comunicarea Comisiei din 16 iunie 2021 intitulată „Primele concluzii desprinse în urma pandemiei de COVID-19” [COM(2021) 380],

având în vedere Decizia (UE) 2020/701 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 2020 privind acordarea de asistență macrofinanciară partenerilor vizați de politica de extindere și de politica de vecinătate în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19 (2),

având în vedere Raportul Comisiei din 18 octombrie 2021 către Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 [COM(2021) 649],

având în vedere Declarația comună a Summitului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021 (3),

având în vedere comunicarea Comisiei din 1 decembrie 2021 intitulată „Împreună în fața provocărilor prezente și viitoare legate de COVID-19” [COM(2021) 764],

având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1380 a Comisiei din 19 august 2021 de stabilire, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, a echivalenței certificatelor privind COVID-19 eliberate de Ucraina cu certificatele eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1894 a Comisiei din 28 octombrie 2021 de stabilire, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, a echivalenței certificatelor privind COVID-19 eliberate de Republica Armenia cu certificatele eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului (5),

având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1994 a Comisiei din 15 noiembrie 2021 de stabilire, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, a echivalenței certificatelor privind COVID-19 eliberate de Republica Moldova cu certificatele eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1995 a Comisiei din 15 noiembrie 2021 de stabilire, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, a echivalenței certificatelor privind COVID-19 eliberate de Georgia cu certificatele eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului (7),

având în vedere Recomandarea Consiliului din 7 decembrie 2018 privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare (8),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 21 octombrie 2021 referitoare la transparența UE în ceea ce privește dezvoltarea, achiziționarea și distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19 (9),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (10),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 referitoare la consecințele epidemiei de COVID-19 în materie de politică externă (11),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018 referitoare la reticența față de vaccinuri și scăderea ratelor de vaccinare în Europa (12),

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina (13),

A.	întrucât lumea este tot mai conectată, iar bolile transmisibile nu se opresc la frontiere, după cum ne-a arătat în mod dureros pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 (COVID-19);

B.	întrucât sănătatea publică este un bun public comun valoros, care merită o atenție deosebită din partea decidenților, în acord cu așteptările cetățenilor din întreaga UE și din regiunea Parteneriatului estic;

C.	întrucât, în UE, sănătatea publică rămâne o competență națională, iar UE are un rol complementar în politica în domeniul sănătății, însă statele membre își îmbunătățesc treptat coordonarea, pentru a obține beneficii comune;

D.

întrucât războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat fluxuri migratorii masive de refugiați de război din Ucraina către UE, Republica Moldova și alte state membre, generând poveri și presiuni semnificative asupra sistemelor de sănătate ale țărilor-gazdă; întrucât războiul a avut și are în continuare un efect nociv asupra sistemului de sănătate din Ucraina;

E.	întrucât bugetele de sănătate publică au fost supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, ca urmare a efectelor economice ale agresiunii militare nejustificate și ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, care afectează atât statele membre ale UE, cât și țările Parteneriatului estic;

F.

întrucât cooperarea din ce în ce mai ambițioasă dintre UE și vecinii săi estici, relațiile economice și politice cu o expansiune rapidă, precum și contactele interpersonale mai intense, sănătatea publică, mai ales aspectele transfrontaliere ale acesteia, reprezintă un domeniu de politică în care Parteneriatul estic poate funcționa ca un cadru adecvat pentru creșterea rezilienței la crizele sanitare și poate contribui la bunăstarea tuturor cetățenilor pe baza unei agende și culturi comune în materie de securitate sanitară; întrucât aceste aspecte generează rezultate reciproc benefice și ar trebui să se țină cont de învățămintele desprinse în timpul gestionării pandemiei de COVID-19 și al administrării vaccinurilor împotriva COVID-19;

G.

întrucât lipsa unor calendare sincronizate în materie de vaccinare între partenerii din Parteneriatul estic, precum și acoperirea vaccinală variabilă a diferitelor sisteme creează nevoia și oportunitatea de a trece la un nivel superior de coerență, coordonare și solidaritate, cu scopul de a genera beneficii comune atât pentru UE, cât și pentru partenerii săi din Parteneriatul estic; întrucât, în cele din urmă, acest lucru ar salva vieți și ar contribui la bunăstarea cetățenilor, inclusiv a celor mai expuse și mai vulnerabile grupuri;

H.

întrucât politica de sănătate publică ar trebui să vizeze soluții specifice contextului și personalizate la nivel local, cu o compatibilitate demonstrabilă între statele membre și țările Parteneriatului estic, în cadrul agendei regionale pentru securitatea sanitară, cu scopul de a stimula cooperarea eficace și sinergiile între toate părțile interesate, ca o condiție prealabilă pentru atingerea obiectivelor vizate, care să permită gradul dorit de contextualizare locală, fără a urmări soluții uniforme sau unice;

I.

întrucât pandemia de COVID-19 a pus în dificultate și a expus sistemele de sănătate din numeroase țări, inclusiv din țările cu venituri ridicate; întrucât acesta este, într-adevăr, un semnal de alarmă pentru a îmbunătăți pregătirea, astfel încât următoarea criză provocată de boli contagioase să fie prevenită sau abordată în mod eficace; întrucât acest fapt justifică, de asemenea, reînnoirea accentului pus pe sistemele consolidate și reziliente de sănătate publică din statele membre și din țările Parteneriatului estic, pentru a gestiona viitoarele epidemii și efectul pe termen lung al acestora asupra asistenței medicale;

J.

întrucât recunoașterea nevoii și a voinței politice de a îmbunătăți coordonarea în ceea ce privește programele de vaccinare, inclusiv abordând reticența față de vaccinare, datează dinainte de pandemia de COVID-19, după cum reiese din recomandarea Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 7 decembrie 2018, care a inclus orientări privind abordarea reticenței față de vaccinare, îmbunătățirea acoperirii vaccinale, promovarea coordonării achiziției de vaccinuri și sprijinirea cercetării și a inovării; întrucât, de asemenea, această recomandare a încurajat statele membre să dezvolte și să pună în aplicare planuri naționale de vaccinare și a prevăzut instituirea unui sistem european de partajare a informațiilor privind vaccinurile;

K.

întrucât, totodată, Comisia a lansat programul Acțiunea comună a UE privind vaccinarea, care pune accentul pe schimbul de bune practici legate de politicile naționale de vaccinare și pe identificarea cerințelor tehnice referitoare la sistemele electronice de informații privind imunizarea, pe previziunile legate de vaccinuri, pe tratarea cu prioritate a cercetării și a dezvoltării în domeniul vaccinurilor și pe cercetările care vizează abordarea reticenței față de vaccinare; întrucât această acțiune a implicat și state terțe (precum Bosnia și Herțegovina), dar niciuna dintre țările Parteneriatului estic; întrucât stimularea acestui tip de cooperare și extinderea sa la regiunea Parteneriatului estic ar genera beneficii comune;

L.

întrucât, în Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018 referitoare la reticența față de vaccinuri și scăderea ratelor de vaccinare în Europa, Comisia este invitată să faciliteze un calendar de vaccinare mai bine armonizat în întreaga UE; întrucât, în această rezoluție, statele membre sunt invitate să asigure o vaccinare suficientă a lucrătorilor din domeniul sănătății, să ia măsuri eficace împotriva răspândirii dezinformării și să pună în aplicare măsuri pentru îmbunătățirea accesului la medicamente;

M.

întrucât atât acordurile de asociere cu Georgia, Moldova și Ucraina, cât și Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat UE-Armenia conțin un capitol dedicat sănătății și prevăd cooperarea într-o gamă vastă de domenii, cu scopul de a îmbunătăți nivelul de siguranță al sănătății publice și protecția sănătății umane;

N.	întrucât acordarea statutului de țară candidată Moldovei și Ucrainei, precum și stabilirea eligibilității Georgiei pentru statutul de țară candidată odată ce sunt îndeplinite condițiile presupun, de asemenea, o ambiție comună de a intensifica sincronizarea și alinierea la politicile UE;

O.

întrucât toate documentele recente esențiale de politică ale UE definesc consolidarea rezilienței drept un obiectiv-cheie și întrucât este cu adevărat momentul ca, în procesul de elaborare a politicilor, să se intensifice cooperarea în domeniul sănătății publice, după cum reiese din Declarația comună a Summitului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, prin care partenerii se angajează să lucreze la reziliența sanitară prin îmbunătățirea sistemelor de sănătate, cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea, transparența și accesul la sănătate;

P.	întrucât cooperarea în ceea ce privește certificatele digitale de vaccinare s-a accelerat, inclusiv cooperarea bazată pe acorduri reciproce cu țări ale Parteneriatului estic;

Q.

întrucât UE și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) Europa au lansat Inițiativa UE pentru solidaritate în domeniul sănătății, iar UE a lansat sprijinul pentru introducerea vaccinurilor împotriva COVID-19 în țările Parteneriatului estic, în special în ceea ce privește echipamentele, instruirea și comunicarea; întrucât unele aspecte ale acestui program se referă și la Belarus;

R.	întrucât o provocare specifică cu care se confruntă regiunea Parteneriatului estic este faptul că abordarea sănătății publice în teritoriile ocupate temporar poate necesita accesul organizațiilor internaționale și cooperarea cu autoritățile de facto;

S.

întrucât o trăsătură comună a celor mai multe țări din UE și din Parteneriatul estic este acceptarea vaccinării împotriva unor boli precum difteria, poliomielita, tetanosul, tusea convulsivă, hepatita B și Haemophilus influenzae B, în primele șase luni de viață, și împotriva unor boli precum pojarul, oreionul și rubeola, după un an de viață și, ca atare, a dozelor de rapel atunci când este cazul;

T.

întrucât strategiile naționale de vaccinare sunt adaptate și țintite, în funcție de natura și de povara pe care o reprezintă o boală pentru o anumită țară; întrucât vaccinarea împotriva tuberculozei (TBC) este inclusă în calendarele naționale de vaccinare pentru copii în majoritatea țărilor cu o incidență ridicată a TBC-ului (40 de cazuri la 100 000 de locuitori);

U.

întrucât, începând cu anul 2004, UE a mandatat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) să sprijine prevenirea și controlul bolilor transmisibile și să încurajeze schimbul de bune practici și de experiență cu privire la programele de vaccinare; întrucât ECDC coordonează și colectarea, validarea, analizarea și difuzarea datelor la nivelul UE, inclusiv în domeniul strategiilor de vaccinare;

V.

întrucât unul dintre principalele obiective ale parteneriatului dintre Comisie și OMS Europa este promovarea cooperării în domeniul sănătății cu state din afara UE, inclusiv cu țările Parteneriatului estic, în special pentru a îmbunătăți securitatea sanitară regională și subregională, pentru a aborda inegalitățile în materie de sănătate, a îmbunătăți reziliența sistemelor sanitare și a consolida cooperarea dintre birourile naționale ale OMS și delegațiile UE, dezvoltând totodată parteneriatul dintre ECDC și OMS Europa pentru a asigura abordări strategice coerente în întreaga regiune;

W.	întrucât, în septembrie 2021, Comisia a lansat Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) (14), însărcinată să anticipeze amenințările și potențialele crize sanitare prin colectarea de informații și să consolideze capacitățile de răspuns necesare;

X.

întrucât, potrivit OMS, acoperirea vaccinală globală a stagnat în ultimii ani, scăzând de la 86 % în 2019 la 81 % în 2021; întrucât, potrivit OMS, această scădere a fost determinată, de asemenea, de pandemia de COVID-19 și de perturbările asociate din ultimii doi ani, care au împovărat sistemele de sănătate și au făcut ca, în 2021, 25 de milioane de copii să nu fie vaccinați, cu 6 milioane mai mult decât în 2019 și cel mai mare număr din 2009 până în prezent (15);

Y.

întrucât o concluzie importantă a pandemiei de COVID-19 a fost că au lipsit sincronizarea și secvențierea inteligentă a livrării vaccinurilor și a administrării acestora; întrucât, cu toate acestea, achizițiile comune la nivelul UE au condus la un grad relativ ridicat de sincronizare, dar și la încredere în vaccinare și la acceptarea acesteia în UE, deși cu diferențe semnificative între statele membre;

Z.	întrucât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra siguranței transportării vaccinurilor, iar atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au avut un impact critic asupra capacității acestei țări de a menține lanțul frigorific;

AA.	întrucât ar trebui să se țină cont de penuria semnificativă de cadre medicale în Ucraina, având în vedere mobilizarea personalului medical pentru nevoile armatei în condiții de război;

AB.	întrucât sistemul de sănătate publică din Ucraina s-a dovedit a fi rezilient și capabil să reziste și să răspundă în mod adecvat războiului și asigură în continuare accesul la vaccinare,

Intensificarea cooperării și impactul acesteia în cadrul Parteneriatului estic pentru rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea publică, în special în ceea ce privește imunizarea și aspectele transfrontaliere ale bolilor transmisibile

1.

constată că, în condițiile intensificării circulației transfrontaliere în scopuri legate de muncă, comerț, studii și turism în UE, beneficiile de sănătate publică ale vaccinării conduc și la beneficii economice concrete; constată că acest lucru se aplică direct și în cazul statelor membre ale UE și ale Parteneriatului estic;

2.

recunoaște potențialul utilizării cadrului Parteneriatului estic pentru a consolida o agendă socială comună, punând accentul pe creșterea acoperirii vaccinale, pe abordarea inegalităților în accesarea vaccinării și pe stimularea serviciilor publice de prevenție;

3.

subliniază diversitatea actuală a cadrelor juridice pentru imunizare, inclusiv în rândul statelor membre; constată că unele țări aplică norme privind vaccinarea obligatorie în cazul anumitor boli și doar recomandări în cazul altora; observă că aceste abordări se pot schimba și în timp, inclusiv în funcție de recomandările OMS, de pregătirea instituțională și de acceptarea socială;

4.

constată că, în câteva state membre ale UE, ratele de vaccinare împotriva anumitor boli rămân foarte ridicate, deși nu există obligativitatea vaccinării copiilor (98 % în Suedia);

5.

ia act de potențialele beneficii comune ale participării la Parteneriatul estic și ale asocierii cu activitățile Agenției Europene pentru Medicamente, ale ECDC și ale HERA, care vizează prevenirea răspândirii bolilor infecțioase în cele două regiuni;

6.

recunoaște că Inițiativa UE pentru securitate sanitară a conferit ECDC o dimensiune externă, cu potențialul de a construi o legătură vitală pentru a realiza o mai bună coordonare cu statele terțe și o mai bună aliniere la acestea, inclusiv în regiunea Parteneriatului estic;

7.

subliniază că, împreună cu principiul conceperii de soluții locale la provocările locale, prevăzut în Agenda europeană pentru imunizare pentru 2030, parteneriatul dintre UE și OMS Europa ar putea fi, de asemenea, un instrument pentru realizarea unei compatibilități și a unor sinergii sporite în programele de imunizare și de vaccinare din Europa;

8.

solicită intensificarea eforturilor coordonate pentru elaborarea unei strategii cuprinzătoare, menite să promoveze o cerere constantă de campanii de vaccinare și de prevenție în UE și în Parteneriatul estic, legate de boli care pot fi prevenite prin vaccinare;

9.

recomandă dezvoltarea unei cooperări mai structurate la nivel instituțional în ceea ce privește sănătatea publică, de exemplu instituind un forum regulat pentru miniștrii sănătății și autoritățile de resort din UE și din Parteneriatul estic, eventual sub forma unor întâlniri anuale sau a unor invitații de a participa la întâlnirile Consiliului Miniștrilor Sănătății din Uniunea Europeană pe perioade mai îndelungate;

10.

solicită eforturi continue de promovare a cooperării și alinierea strategiilor pentru amenințările transfrontaliere internaționale la adresa sănătății, în special în cazul pandemiilor, care să conducă la un nivel mai ridicat de limitare a răspândirii și la o imunitate mai puternică în viitor;

11.

solicită să se instituie sau să se extindă schemele actuale și viitoare de achiziții publice și/sau procedurile de partajare a vaccinurilor între statele membre ale UE și cele ale Parteneriatului estic, în special în cazul vaccinurilor de rutină, astfel încât să se permită creșterea producției, livrării și achiziției de vaccinuri și de consumabile medicale aferente;

12.

recomandă să se ia în considerare posibilitatea creării unui mecanism de sprijin multilateral pentru diversificarea capacităților de producție pentru vaccinuri pe termen mai lung;

13.

este convins că trebuie să se promoveze colectarea și schimbul de date într-un mod eficace și armonizat în ceea ce privește transmiterea bolilor transmisibile, prin sisteme integrate de informații privind imunizarea, referitoare la accesibilitatea vaccinării și la acoperirea vaccinală (pentru copii și, îndeosebi, pentru populația adultă), precum și supravegherea bolilor prin adaptarea instituțiilor competente, astfel încât să fie aliniate la standardele internaționale;

14.

solicită UE să sprijine și să finanțeze programe comune pentru promovarea și sprijinirea cercetării științifice privind vaccinarea în țările Parteneriatului estic;

15.

recomandă să se finanțeze acțiuni țintite legate de comunicarea strategică privind prevenirea bolilor și educația profesională în domeniul medical în cadrul Parteneriatului estic, de exemplu încurajând programele de twinning între centrele naționale de prevenție și extinzând schema Erasmus+ pentru schimburi specifice între cadrele medicale din Parteneriatul estic și cele din UE;

16.

invită țările din UE și din Parteneriatul estic să se străduiască să instituie un sistem viabil de recunoaștere reciprocă a certificatelor de vaccinare (nu doar pentru COVID-19, ci și pe baza exemplului de succes al certificatelor digitale) între țările din Parteneriatul estic și UE, de exemplu digitalizând sistemul internațional „Carte jaune” sau „Yellow card” al OMS;

Învățăminte desprinse în urma pandemiei de COVID-19, amenințări și provocări în ceea ce privește răspândirea anumitor boli în țările Parteneriatului estic și identificarea problemelor generate de lipsa unor calendare de vaccinare sincronizate (sau coordonate de OMS)

17.

recunoaște că rolul UE în abordarea pandemiei de COVID-19, atât prin contribuția sa decisivă la schema COVAX, cât și prin mecanismul UE de partajare a vaccinurilor, s-a dovedit a fi util; regretă, cu toate acestea, disponibilitatea ușor întârziată a vaccinurilor pentru vecinii direcți ai UE, ceea ce a alimentat percepțiile legate de „naționalismul în ceea ce privește vaccinurile” și de acțiunea întârziată a UE; constată, de asemenea, că acest aspect a fost utilizat de alți actori pentru a susține afirmații care subminează eforturile comune ale UE, precum China și Rusia;

18.

salută acțiunea decisivă a „echipei Europa”, formată din UE și statele sale membre, de atenuare a impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 prin donarea de vaccinuri și acordarea de sprijin financiar;

19.

subliniază că trebuie abordată și relația dintre atitudinile față de vaccinurile împotriva COVID-19 și cele față de alte vaccinuri, întrucât răspunsurile necorespunzătoare în ceea ce privește COVID-19 pot stimula, de asemenea, reticența față de vaccinare în general, conducând la o posibilă scădere a ratei de administrare a altor vaccinuri;

20.

invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să asiste autoritățile țărilor Parteneriatului estic, prin intermediul grupului operativ East Stratcom și al delegațiilor UE, în combaterea dezinformării cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19 și încurajarea dialogului social, cu scopul de a atinge obiectivul de a vaccina cel puțin 70 % din populație;

21.

recomandă abordarea provocării pe care o reprezintă reticența față de vaccinare, prin crearea unei strategii cuprinzătoare de soluționare a problemei, inclusiv pe baza învățămintelor și a nevoilor specifice ale regiunii Parteneriatului estic, punând accentul pe cadrele medicale, pe informațiile furnizate de serviciile sociale noilor părinți și pe programa școlară generală în domeniul sănătății;

22.

subliniază că o mai bună conștientizare, pregătirea instituțională și învățămintele desprinse din pandemia de COVID-19 pot oferi, de asemenea, posibilitatea de a aborda alte boli care pot fi controlate prin vaccinare, precum vaccinarea împotriva papilomavirusului uman pentru prevenirea cancerului cervical;

23.

îndeamnă autoritățile țărilor Parteneriatului estic să profite de ocazie și să folosească fondurile de redresare după pandemia de COVID-19 pentru modernizarea spitalelor și îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor medicale, mai ales în regiunile și în zonele transfrontaliere;

24.

observă cu îngrijorare că regiunea europeană a OMS a înregistrat o ușoară scădere a ratei de imunizare de rutină în perioada 2020-2021, cu o serie de decalaje semnificative în unele țări ale Parteneriatului estic;

25.

subliniază că trebuie să se pună accentul pe creșterea ratelor de vaccinare în copilărie, acordându-se o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, pentru a reduce riscul unor epidemii multiple în contextul pandemiei de COVID-19, mai ales în țările cu cele mai deficitare sisteme de sănătate;

26.

solicită punerea în aplicare a unui proiect-pilot de extindere a Garanției europene pentru copii la țările Parteneriatului estic, cu scopul de a asigura drepturile copiilor la asistență medicală gratuită și de calitate ridicată, printr-un acces liber și facil la vaccinuri în copilăria timpurie;

27.

invită Comisia, SEAE și statele membre să sprijine autoritățile țărilor Parteneriatului estic în finanțarea și punerea în aplicare a operațiunilor pentru „o școală sigură”, inclusiv prin furnizarea de produse de igienă și prin partajarea de informații despre spălarea mâinilor și alte măsuri de igienă, ca învățăminte desprinse din pandemia de COVID-19;

28.

invită Comisia, SEAE și statele membre să sprijine autoritățile țărilor Parteneriatului estic în dezvoltarea și garantarea planificării de contingență și a planurilor de răspuns la criză, pentru a diminua riscul unor viitoare transmiteri pandemice în școli și pentru a reduce la minimum impactul închiderii școlilor asupra copiilor și a familiilor acestora, în special asupra copiilor celor mai săraci și marginalizați, dar și asupra celor cu dizabilități severe; subliniază, în această privință, că trebuie să se acorde prioritate copiilor din zonele afectate de conflict;

29.

recomandă instituirea unui mecanism specific de cooperare cu părțile interesate relevante (de exemplu, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, OMS) pentru a aborda problema serviciilor de sănătate de bază și a imunizării în regiunile Parteneriatului estic considerate a fi teritorii ocupate temporar, cu un control limitat sau absent exercitat de autoritățile de jure și în care autoritățile de facto nu au nici răspunderi, nici resurse, în cazurile în care există o concentrare ridicată de grupuri vulnerabile;

30.

consideră că UE și statele sale membre, valorificând asistența pe care au furnizat-o deja Ucrainei din februarie 2022, ar trebui să ofere mai multe vaccinuri și alte tratamente medicale adecvate pentru boli transmisibile;

31.

subliniază nevoia accentuată de a furniza vaccinuri și alte tratamente medicale Moldovei și statelor membre care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați ucraineni;

32.

subliniază importanța dezvoltării unui sistem electronic de sănătate, care să includă dosare electronice de sănătate privind vaccinările, mai ales pentru refugiații care au fost nevoiți să-și părăsească rapid domiciliul, lăsând în urmă toate actele în format fizic;

Valorificarea beneficiilor comune ce rezultă din calendarele sincronizate în materie de vaccinare

33.

subliniază importanța explorării beneficiilor comune ale acțiunilor coordonate, cu scopul de a asigura o punere în aplicare echilibrată între calendarele naționale de vaccinare contextualizate la nivel local și sincronizate la nivel internațional din UE și din țările Parteneriatului estic, valorificând contribuții științifice bazate pe dovezi solide și cunoștințele de specialitate ale unor părți interesate precum OMS;

34.

subliniază importanța unor măsuri de sănătate publică adecvate și a implicării altor părți interesate, a cadrelor medicale și a societății civile, în special în ceea ce privește comunicarea, accesul la grupurile îndepărtate și vulnerabile și gestionarea reticenței față de vaccinare; recomandă programe și finanțări adaptate pentru țările Parteneriatului estic;

35.

este de acord că o conturare și o structurare treptată a calendarelor naționale de vaccinare și colaborarea dintre OMS Europa și țările din UE și din Parteneriatul estic, în urma unor consultări bazate pe dovezi în ceea ce privește un calendar de vaccinare contextualizat sau, respectiv, sincronizat, vor îmbunătăți fără îndoială beneficiile pentru sănătatea publică și vor consolida în continuare încrederea necesară a populației în instituții;

36.

este convins că un grad mai ridicat de sincronizare și existența unor metodologii fiabile, acceptate de comun acord și a unor capacități instituționale pentru gestionarea datelor pot permite, de asemenea, recunoașterea reciprocă a certificatelor de vaccinare, reducând necesitatea restricțiilor și a obstacolelor în calea călătoriilor;

37.

invită UE, statele sale membre și țările Parteneriatului estic să coopereze și în ceea ce privește vaccinarea animalelor de companie, mai ales în condițiile în care unele boli ale animalelor pot fi transmise cu ușurință la om, și să coopereze și să partajeze cele mai bune practici ale statelor membre ale UE în ceea ce privește identificarea și înregistrarea animalelor de companie;

38.

încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintei Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, comisarului pentru vecinătate și extindere, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și ale țărilor Parteneriatului estic.

---

(1)  JO L 99, 31.3.2020, p. 9.

(2)  JO L 165, 27.5.2020, p. 31.

(3)  https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14964-2021-INIT/ro/pdf

(4)  JO L 297, 20.8.2021, p. 35.

(5)  JO L 384, 29.10.2021, p. 109.

(6)  JO L 405, 16.11.2021, p. 23.

(7)  JO L 405, 16.11.2021, p. 26.

(8)  JO C 466, 28.12.2018, p. 1.

(9)  JO C 184, 5.5.2022, p. 99.

(10)  JO C 316, 6.8.2021, p. 2.

(11)  JO C 425, 20.10.2021, p. 63.

(12)  JO C 390, 18.11.2019, p. 141.

(13)  JO C 465, 17.11.2021, p. 87.

(14)  https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:5cba81f5-16f8-11ec-b4fe-01aa75ed71a1.0020.02/DOC_1&format=PDF

(15)  https://www.who.int/health-topics/vaccines-and-immunization#tab=tab_1

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage

Rezoluția referitoare la importanța strategică a începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova

(2023/C 229/05)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST

1.

condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene și implicarea sa atât în acțiuni militare, cât și într-un război cibernetic în regiunea Parteneriatului estic;

2.

recunoaște că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou peisaj geopolitic și un mediu de securitate din ce în ce mai dificil, ceea ce afectează stabilitatea și guvernanța țărilor Parteneriatului estic;

3.

subliniază că războiul de agresiune al Rusiei a schimbat în mod fundamental situația geopolitică din Europa;

4.

salută decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate pentru aderarea la UE, precum și recunoașterea de către aceasta a perspectivei europene a Georgiei;

5.

subliniază că aderarea la UE trebuie să aibă loc în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, pe baza respectării procedurilor aplicabile și cu condiția îndeplinirii criteriilor stabilite, în special a așa-numitelor criterii de la Copenhaga pentru aderarea la UE; subliniază că aderarea rămâne un proces bazat pe merite, care necesită adoptarea și punerea în aplicare a reformelor necesare de către Georgia, Moldova și Ucraina, în special în domeniile democrației, statului de drept, drepturilor omului, libertăților fundamentale și economiei de piață, precum și punerea în aplicare a acquis-ului UE;

6.

sprijină apelul Parlamentului European de a se asigura o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă între activitatea actuală de aplicare a acordurilor de asociere, care se află deja în vigoare, și procesul de negociere a aderării, permițând astfel integrarea treptată a Ucrainei și Moldovei atât în piața unică a UE, cât și în programele sectoriale corespunzătoare, inclusiv accesul la fondurile UE în domeniile respective, astfel încât cetățenii ucraineni și moldoveni să poată beneficia de avantajele aderării pe tot parcursul procesului, și nu numai după finalizarea acestuia;

7.

invită Ucraina, Moldova, Comisia și Consiliul să depună eforturi în vederea începerii negocierilor de aderare în acest an;

8.

consideră, la fel ca Parlamentul European, că aderarea Ucrainei și Moldovei la UE reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică și că, astfel, UE dă dovadă de inițiativă, hotărâre și viziune;

9.

consideră că recomandarea Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 privind noua strategie a UE pentru extindere (1), și anume stabilirea unor „termene clare pentru încheierea negocierilor cu țările în curs de aderare până cel târziu la sfârșitul deceniului actual”, este extrem de importantă din punct de vedere strategic.

---

(1)  Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.

Rezoluția referitoare la agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei

(2023/C 229/06)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011 și Declarația comună a Summitului Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021,

având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă din 2 iulie 2021 intitulat „Redresare, reziliență și reformă: prioritățile Parteneriatului estic după 2020” [SWD(2021)0186],

având în vedere articolele 3 și 17.3 din Regulamentul de procedură al Adunării Parlamentare Euronest,

având în vedere Rezoluția ONU 68/262 din 27 martie 2014, intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”, Rezoluția ONU ES-11/1 din 2 martie 2022, intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei”, Rezoluția ONU ES-11/2 din 24 martie 2022, intitulată „Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei”, Rezoluția ONU ES-11/4 din 12 octombrie 2022, intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei: Apărarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite”, și Rezoluția ONU ES-11/5 din 14 noiembrie 2022, intitulată „Continuarea căilor de atac și a despăgubirilor pentru agresiunea împotriva Ucrainei”;

având în vedere declarația făcută la 24 februarie 2022 de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate în numele Uniunii Europene privind invadarea Ucrainei de către forțele armate ale Federației Ruse,

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2023 referitoare la înființarea unui tribunal privind crima de agresiune împotriva Ucrainei (1) și alte rezoluții ale Parlamentului European adoptate începând cu 24 februarie 2022, care condamnă invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina,

având în vedere Rezoluția 2787-IX a Radei Supreme a Ucrainei din 1 decembrie 2022, în care se afirmă că apartenența Federației Ruse la ONU este nelegitimă, deoarece a fost admisă în ONU cu încălcarea articolului 4 din Carta ONU și, prin urmare, și-a însușit în mod ilegal dreptul de a opune veto criticilor aduse propriilor abuzuri,

A.	întrucât, de la 24 februarie 2022, Federația Rusă desfășoară un război ilegal, neprovocat, nejustificat și la scară largă de agresiune împotriva Ucrainei;

B.	întrucât lipsa unei reacții pertinente și imediate la invadarea Ucrainei, anexarea Crimeei și ocuparea unor părți din regiunile Donețk și Lugansk de către Rusia au creat condiții prealabile pentru continuarea agresiunilor;

C.	întrucât acest război de agresiune constituie o încălcare izbitoare și flagrantă a Cartei ONU, a Actului final al primei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa a șefilor de stat sau de guvern și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional;

D.	întrucât mii de civili, inclusiv sute de copii, au fost deja uciși și mult mai mulți au fost torturați, hărțuiți, agresați sexual, răpiți sau strămutați cu forța;

E.	întrucât acest comportament inuman al forțelor ruse și al intermediarilor lor desconsideră în mod flagrant dreptul internațional umanitar;

F.	întrucât forțele Rusiei au desfășurat atacuri fără discriminare împotriva zonelor de locuințe și a infrastructurii civile, cu consecințe devastatoare pentru populația civilă;

G.

întrucât încercarea ilegală a Rusiei de a anexa teritoriile regiunilor Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie din Ucraina, pe lângă Republica Autonomă Crimeea, constituie încălcări flagrante ale obiectivelor și principiilor Cartei ONU și ale normelor și principiilor din alte acte de drept internațional;

H.	întrucât abordarea Rusiei de a-și justifica invazia subminează fiecare acord internațional de securitate și creează probleme la nivel mondial în materie de securitate, precum și condiții prealabile pentru alte agresiuni;

I.	întrucât conceptul de război hibrid al Rusiei implică crearea unor zone de conflict și instabilitate care subminează integritatea teritorială și securitatea țărilor pe care Kremlinul dorește să le controleze;

J.	întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității pentru Parteneriatul estic, UE și statele sale membre și țările partenere estice, precum și pentru ordinea internațională bazată pe norme;

K.	întrucât Rusia a utilizat ca armă energia și alimentele, a blocat porturile ucrainene, a întrerupt lanțurile globale de aprovizionare cu alimente, a distrus securitatea alimentară și a dus la crize alimentare și foamete în regiunile asiatice și africane,

1.

condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, ocuparea ilegală de către Rusia a unor regiuni ucrainene și implicarea sa atât într-un război militar, cât și într-un război cibernetic în regiunea Parteneriatului estic;

2.

salută sancțiunile fără precedent impuse de Uniunea Europeană și de statele individuale împotriva Rusiei și își exprimă speranța de a extinde sancțiunile pentru comerțul cu energie în totalitate, de a interzice complet furnizarea către Rusia de componente pentru producția de arme sau de orice alt scop militar și de bunuri cu dublă utilizare, de a impune sancțiuni împotriva întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul financiar sau care exploatează active virtuale care ajută Kremlinul să eludeze eficacitatea sancțiunilor;

3.

condamnă implicarea regimului Lukașenko din Belarus în războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și solicită sancțiuni suplimentare împotriva Belarusului;

4.

identifică corupția, spălarea banilor și finanțarea ilicită ca mecanisme de acordare de asistență grupurilor conectate cu guvernul rus care sprijină agresiunea împotriva Ucrainei și solicită intensificarea eforturilor de combatere a acestora;

5.

subliniază sprijinul său fără echivoc pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor lor recunoscute la nivel internațional, precum și angajamentul ferm și hotărârea de a apăra aceste principii;

6.

condamnă faptul că Federația Rusă a organizat „referendumuri” ilegale în regiuni aflate în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și a încercat să anexeze ilegal regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie din Ucraina, în urma organizării acestor „referendumuri”; consideră că aceste „referendumuri” sunt nule și neavenite pentru comunitatea internațională;

7.

reafirmă că acaparările teritoriale care rezultă din amenințarea cu forța sau din utilizarea forței nu pot fi niciodată recunoscute ca fiind legale;

8.

condamnă încălcările masive și grave ale drepturilor omului și crimele de război comise de forțele armate ruse, de intermediarii lor, inclusiv în regiunile Ucrainei ocupate de Rusia;

9.

regretă consecințele dezastruoase în materie de drepturi ale omului și umanitare ale ostilităților Federației Ruse împotriva Ucrainei și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul mare de victime în rândul civililor, inclusiv femei și copii, cu privire la numărul persoanelor strămutate în interiorul țării și al refugiaților care au nevoie de asistență umanitară, precum și cu privire la încălcările și abuzurile comise împotriva copiilor;

10.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul agresiunii Rusiei asupra alimentelor, energiei, mediului și securității nucleare la nivel mondial;

11.

solicită încetarea imediată a atacurilor cu rachete și drone ale Federației Ruse asupra infrastructurii critice a Ucrainei și a oricăror atacuri deliberate asupra țintelor civile, inclusiv asupra celor care sunt locuințe, școli și spitale;

12.

constată cu mare îngrijorare că rachetele ruse lansate înspre infrastructura civilă ucraineană intră ocazional în spațiul aerian al altor state suverane, inclusiv al membrilor NATO; invită, în acest sens, comunitatea internațională să reacționeze rapid și adecvat la o astfel de provocare flagrantă; subliniază că, în cazul în care comunitatea internațională nu reacționează la încălcarea spațiului aerian al statelor suverane, Rusia se va angaja în noi acțiuni provocatoare;

13.

solicită retragerea imediată și necondiționată a tuturor trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei din interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, încetarea blocadei tuturor porturilor ucrainene și restabilirea navigației sigure și eliberate în Marea Neagră și în regiunea Azov;

14.

insistă ca cei responsabili de crime de agresiune, crime de război și crime împotriva umanității să fie trași la răspundere;

15.

subliniază necesitatea urgentă ca UE și statele sale membre, în strânsă cooperare cu Ucraina și cu comunitatea internațională, de preferință prin intermediul ONU, să insiste asupra creării unui tribunal internațional special care să urmărească penal crima de agresiune împotriva Ucrainei comisă de conducerea politică și militară a Federației Ruse și de aliații acesteia și să găsească o cale de urmat comună și solidă din punct de vedere juridic în această privință; consideră că înființarea unui astfel de tribunal ar acoperi lacunele mari din actuala structură instituțională a justiției penale internaționale și ar trebui să se bazeze pe standardele și principiile care se aplică Curții Penale Internaționale, consacrate în Statutul de la Roma;

16.

invită comunitatea internațională să continue să ofere sprijin și asistență activă Ucrainei în orice mod posibil și în strânsă coordonare cu Ucraina, pentru a permite Ucrainei să își exercite dreptul legitim de a se apăra, de a rezista și de a opri agresiunea, de a-și elibera poporul și de a-și recâștiga controlul deplin asupra întregului său teritoriu recunoscut la nivel internațional;

17.

înțelege importanța menținerii unui mediu sigur pentru libertatea mass-mediei și solicită ca mass-media de stat rusă sau mass-media privată afiliată unor persoane sau companii supuse unor sancțiuni care pun în pericol securitatea europeană și promovează războiul să fie identificate drept canale de propagandă;

18.

salută planul „Formula de pace” și încurajează punerea în aplicare a tuturor măsurilor sale; salută eforturile de a realiza o pace și o securitate cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina și în întreaga Europă;

19.

subliniază că Rusia trebuie să ofere despăgubiri integrale Ucrainei pentru crima sa de agresiune, crimele de război și distrugerile din Ucraina;

20.

solicită instituirea unui cadru juridic care să prevadă confiscarea activelor ruse sancționate pentru a oferi despăgubiri victimelor războiului și a finanța reconstrucția Ucrainei;

21.

subliniază necesitatea de a întări dimensiunea de securitate dificilă a țărilor Parteneriatului estic, ceea ce ar constitui o contribuție semnificativă la întărirea păcii și securității internaționale;

22.

condamnă faptul că Federația Rusă a abuzat în mod clar de dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate;

23.

invită UE și statele sale membre să ia măsuri suplimentare pentru a continua izolarea internațională a Federației Ruse, inclusiv în ceea ce privește apartenența Rusiei la organizații și organisme internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite.

---

(1)  Texte adoptate, P9_TA(2023)0015.

Rezoluția referitoare la sprijinirea Ucrainei, Moldovei și Georgiei pe calea aderării la UE

(2023/C 229/07)

ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURONEST,

având în vedere decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 prin care s-a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de țări candidate pentru aderarea la UE și s-a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei, confirmându-se în același timp posibilitatea acordării acestei țări a statutului de țară candidată după realizarea priorităților specificate în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare,

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale al UE din 13 decembrie 2022 privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere, în care se reafirmă faptul că viitorul Ucrainei, Moldovei și Georgiei și al cetățenilor acestor țări se află în UE,

având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (1),

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011 (2), declarația comună a Summitului Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021, precum și declarațiile de la toate summiturile anterioare ale Parteneriatului estic și acordurile de asociere dintre UE și Ucraina (3), Moldova (4) și, respectiv, Georgia (5),

A.	întrucât Ucraina, Moldova și Georgia sunt în continuare ferm hotărâte să adere la UE;

B.

întrucât țările Parteneriatului estic care doresc să adere la UE se confruntă cu provocări semnificative, în special ca urmare a invaziei militare masive a Ucrainei de către Rusia, precum și a altor acte de agresiune (inclusiv ocupația) pe care Rusia le-a comis în regiune și a amenințărilor hibride pe care le reprezintă, toate acestea făcând parte din încercarea sa de a menține aceste țări în sfera sa de influență și de a împiedica integrarea lor în UE;

C.	întrucât sprijinul continuu acordat de UE țărilor asociate este vital pentru eforturile lor de reformă;

D.	întrucât politica de extindere a UE are o putere transformatoare și joacă un rol important ca investiție strategică în pace, democrație, prosperitate, securitate și stabilitate în Europa,

1.

subliniază că UE și țările Parteneriatului estic se află într-un moment critic pentru arhitectura europeană de securitate și pentru ordinea internațională bazată pe norme;

2.

condamnă din nou, în termenii cei mai fermi, războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean, care continuă să dea dovadă de curaj și reziliență extraordinare în fața amenințărilor și atacurilor constante ce au loc din 24 februarie 2022;

3.

își reiterează profunda îngrijorare cu privire la ocuparea de către Rusia a regiunilor Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, care sunt părți indivizibile ale Georgiei, și cu privire la intensificarea procesului de anexare, care reprezintă împreună prima încercare modernă de a schimba cu forța în Europa frontierele unui stat suveran;

4.

își reiterează angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Moldovei și Georgiei în cadrul frontierelor lor recunoscute la nivel internațional și sprijină eforturile acestor țări de a asigura aplicarea deplină a acestor principii;

5.

cere Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina, să retragă necondiționat toate forțele, intermediarii și echipamentele militare de pe teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional și să se abțină de la noi amenințări și acte de încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a acestei țări;

6.

invită UE și statele sale membre, precum și țările Parteneriatului estic, să coopereze cât mai strâns posibil pentru a opri războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a descuraja orice nouă agresiune a Rusiei și pentru a susține pacea și securitatea în Europa;

7.

invită toate părțile vizate să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Moldovei și Georgiei, să descurajeze agresiunea Rusiei și să protejeze securitatea europeană;

8.

recunoaște angajamentul popoarelor ucrainean, moldovean și georgian față de viitorul lor european și contribuția acestora la stabilitatea și securitatea din regiune;

9.

salută eforturile Ucrainei, Moldovei și Georgiei de a realiza reforme și le încurajează să continue pe această cale;

10.

îndeamnă guvernele lor să își continue eforturile de combatere a corupției și de asigurare a independenței sistemului judiciar;

11.

evidențiază importanța promovării unei culturi a pluralismului politic și a incluziunii, precum și a dialogului politic constructiv și a funcțiilor parlamentare de adoptare a legislației, de control și de supraveghere;

12.

subliniază că buna guvernanță, statul de drept, o societate civilă puternică și libertatea mass-mediei sunt elemente esențiale pentru procesul de aderare la UE;

13.

își exprimă sprijinul ferm pentru cererile Ucrainei, Moldovei și Georgiei de aderare la UE, precum și pentru dreptul acestora de a-și stabili propriul viitor prin procese democratice;

14.

subliniază că principalele priorități incluse de Comisie în avizele sale privind cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei și aprobate de Consiliul European trebuie puse în aplicare integral;

15.

încurajează Comisia și statele membre ale UE să acorde Georgiei statutul de țară candidată și să lanseze negocierile de aderare cu Ucraina, Moldova și Georgia;

16.

solicită un dialog consistent și structurat cu aceste țări cu privire la procesul de aderare la UE, ținând seama de meritele și particularitățile specifice ale fiecărei țări;

17.

încurajează soluționarea pașnică a conflictelor nesoluționate prin eforturi diplomatice, sprijin pentru reforme, democratizare și cooperare economică;

18.

sprijină rolul culoarelor de solidaritate în promovarea integrării acestor țări în familia europeană și în procesul de sprijinire a acestora în depășirea obstacolelor și dificultăților care pot apărea în procesul de aderare la UE;

19.

invită guvernele Ucrainei, Moldovei și Georgiei să pună în aplicare regimul UE de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului („Legea Magnițki a UE”) și să îl extindă pentru a include sancțiuni pentru infracțiunile de corupție;

20.

invită Comisia să asigure tranziția ordonată a Ucrainei, Moldovei și Georgiei de la statutul de vecini ai UE și de țări asociate la statutul de țări candidate pentru aderarea la UE;

21.

invită Comisia să pregătească foi de parcurs adaptate care să pună o bază solidă pentru aderarea treptată a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la piața unică a UE, prin îmbunătățirea punerii în aplicare a acordurilor de asociere și a zonelor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare dintre UE și aceste țări;

22.

solicită, în conformitate cu recomandările formulate în urma Conferinței privind viitorul Europei, să se instituie parteneriate bazate pe democrație, cu scopul de a ajuta Ucraina, Moldova și Georgia să se adapteze la democrația și valorile pe deplin dezvoltate și pluraliste care caracterizează UE, și să pregătească terenul pentru participarea generală și profundă a cetățenilor lor la viața democratică a UE la nivel european, național și local; subliniază că aceste parteneriate ar trebui să includă un schimb multinațional de bune practici și să contribuie la promovarea și consolidarea unei democrații viabile, favorabile incluziunii și participative în actualele și viitoarele state membre ale UE; invită Comisia să asigure o finanțare corespunzătoare pentru aceste parteneriate;

23.

invită Comisia să analizeze mai amănunțit posibilitatea de a pune la dispoziția Ucrainei, Moldovei și Georgiei instrumentele financiare existente ale UE, ținând seama de noul lor statut în raport cu UE, inclusiv Instrumentul de asistență pentru preaderare, pentru a le ajuta să îndeplinească standardele UE și criteriile de aderare la UE;

24.

subliniază că politica de extindere a UE este unul dintre cele mai eficiente mecanisme de asigurare a păcii și stabilității în regiune;

25.

încurajează investițiile în energie, transporturi și interconectivitate digitală între cele trei țări și UE, pentru a îmbunătăți securitatea energetică, a stimula comerțul, oportunitățile de investiții și creșterea economică, a intensifica contactele interpersonale și a asigura o mai mare stabilitate și securitate regională;

26.

susține schimbul de idei, o mai bună înțelegere culturală și o mai intensă cooperare și integrare economică atât între Ucraina, Moldova și Georgia, cât și între aceste țări și UE, prin eliminarea obstacolului financiar pe care îl reprezintă tarifele de roaming;

27.

evidențiază faptul că este important să fie continuată cooperarea dintre Adunarea Parlamentară Euronest și parlamentele Ucrainei, Moldovei și Georgiei, pentru a sprijini obiectivele acestor țări privind aderarea la UE.

---

(1)  Texte adoptate, P9_TA(2022)0406.

(2)  JO C 198, 6.7.2011, p. 4.

(3)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(4)  JO L 260, 30.8.2014, p. 4.

(5)  JO L 261, 30.8.2014, p. 4.