—

având în vedere petiția nr. 0699/2021,

—

având în vedere articolul 3 alineatele (3), (4) și (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolele 24, 153, 173 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (3),

—

având în vedere recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii [notificată cu numărul de document C(2003) 1422] (4),

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri – Un „Small Business Act” pentru Europa (COM(2008)0394),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (5),

—

având în vedere rezoluția Parlamentului European din 17 februarie 2022 referitoare la eliminarea barierelor netarifare și nefiscale de pe piața unică (6),

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

—

având în vedere Comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un sector european al comerțului cu amănuntul adaptat la secolul XXI” (COM(2018)0219),

—

având în vedere studiul din iulie 2020 al Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene intitulat „Limitele teritoriale legate de aprovizionare în sectorul comerțului cu amănuntul din UE”,

—

având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Comisia pentru petiții a primit petiția nr. 0699/2021 prin care se propune crearea unei capitale europene a comerțului local și cu amănuntul;

B.

întrucât propunerile petiționarului ar putea servi drept sursă de inspirație pentru procedura de selecție a capitalei europene a comerțului local și cu amănuntul;

C.

întrucât comerțul cu amănuntul este un ecosistem foarte important în economia UE, reprezentând 11,5 % din valoarea adăugată a UE și angajând în mod direct peste 29 de milioane de persoane; întrucât performanța sa este esențială pentru bugetele gospodăriilor și pentru furnizori, deoarece consumatorii au cheltuit în medie 30 % din bugetul lor pentru a face cumpărături;

D.

întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), inclusiv întreprinderile familiale, reprezintă coloana vertebrală a economiei europene; întrucât acestea reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE și angajează aproximativ 100 de milioane de persoane (7);

E.

întrucât IMM-urile din sectorul comerțului cu amănuntul sunt esențiale pentru comunitățile locale urbane și rurale, fac parte din structura socială și contribuie în mod direct la menținerea centrelor orașelor ca zone dinamice, în care nevoile cetățenilor sunt satisfăcute prin servicii furnizate aproape de domiciliu; întrucât IMM-urile din sectorul comerțului cu amănuntul contribuie și la combaterea depopulării zonelor rurale; întrucât IMM-urile din sectorul comerțului cu amănuntul contribuie în mod direct la prosperitatea, incluziunea și bunăstarea cetățenilor, la viața culturală locală și la patrimoniul orașelor din UE, asigurând în același timp un număr semnificativ de oportunități de angajare în aceste comunități, ceea ce, la rândul său, conduce la experiențe mai bune pentru consumatori;

F.

întrucât, pe de altă parte, absența unui comerț local contribuie la degradarea socială, economică și fizică a centrelor și cartierelor urbane și conduce chiar la un cerc vicios de deteriorare a siguranței; întrucât lipsa serviciilor cu amănuntul este recunoscută ca fiind unul dintre motivele depopulării zonelor rurale;

G.

întrucât comerțul local permite oferirea unor servicii mai personalizate și mai directe consumatorilor;

H.

întrucât ecosistemul comerțului cu amănuntul a fost grav afectat de criza provocată de pandemia de COVID-19; întrucât IMM-urile au fost afectate de șocul fără precedent al economiei mondiale, când magazinele au fost fie închise, fie supuse unor măsuri de precauție stricte; întrucât, în al doilea rând, sectorul s-a confruntat cu presiuni cauzate de criza actuală, inclusiv de conflictul din Ucraina și de creșterea costurilor energiei; întrucât viabilitatea multor IMM-uri, adesea microîntreprinderi familiale, este pusă în pericol și întrucât locurile de muncă sunt amenințate;

I.

întrucât este adesea foarte dificil pentru IMM-uri să își mențină o poziție competitivă în contextul globalizării întregului lanț valoric al comerțului cu amănuntul, condus de întreprinderile mari; întrucât printre consecințele colaterale se numără standardizarea ofertei comerciale și a peisajului urban, golirea centrelor urbane, creșterea amprentei ecologice și impactul asupra condițiilor de muncă; întrucât consolidarea comerțului local ar putea contribui la abordarea acestor consecințe;

J.

întrucât, odată cu dezvoltarea rapidă a comerțului electronic, sectorul comerțului cu amănuntul trece în prezent printr-o transformare dramatică, comerțul cu amănuntul cu canale multiple, care combină vânzările offline și online, oferind atât noi oportunități, cât și provocări pentru acest sector;

K.

întrucât inflația din zona euro continuă să crească; întrucât prețurile la energie și combustibili continuă să crească într-un ritm care depășește considerabil inflația medie, rămân foarte volatile și reprezintă unul dintre principalele motive de încheiere a activității IMM-urilor; întrucât acești factori fac ca IMM-urile și microîntreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul să fie deosebit de vulnerabile;

L.

întrucât micii comercianți sunt adesea afectați de marile platforme de vânzare care oferă prețuri mai mici deoarece și-au transferat costurile de producție către țări terțe;

M.

întrucât, pentru a asigura un comerț cu amănuntul egal și echitabil în întreaga Uniune Europeană, este esențial să se instaleze rețele digitale de mare capacitate în toate regiunile UE; întrucât, potrivit Curții de Conturi Europene, există încă deficiențe grave în ceea ce privește implementarea acestor rețele în UE, deficiențe care pot adânci decalajul digital și pune în pericol sustenabilitatea magazinelor locale situate în zone slab populate în comparație cu cele situate în orașe mari;

N.

întrucât comunicarea Comisiei intitulată „Un sector european al comerțului cu amănuntul adaptat la secolul XXI” vizează consolidarea competitivității sectorului comerțului cu amănuntul;

O.

întrucât inițiativa „Revitalizarea comerțului cu amănuntul” prezentată de Comisie sprijină digitalizarea și modernizarea IMM-urilor cu amănuntul; întrucât sprijinirea capacității micilor comercianți cu amănuntul de a se adapta la aceste schimbări este unul dintre cei mai importanți pași care trebuie realizați de factorii de decizie din UE;

P.

întrucât Comisia a salutat propunerea petiționarilor de a crea o capitală europeană a comerțului local și cu amănuntul și va analiza opțiunile de abordare a chestiunilor specifice ridicate în cadrul acestei petiții; întrucât, având în vedere prioritatea de a garanta că programele de sprijin ale Comisiei produc un impact, Comisia va analiza, în special, importanța de a depăși simpla sensibilizare și de a contribui în mod direct la soluționarea provocărilor cu care se confruntă IMM-urile din sectorul comerțului cu amănuntul și la crearea unui impact pozitiv pentru acestea;

Q.

întrucât propunerea ar putea consolida activitatea în curs din orașe în cadrul politicii industriale și privind IMM-urile, în special inițiativa „Orașe inteligente – o provocare”, care reunește o comunitate activă de 136 de orașe din 21 de țări pentru a mobiliza tehnologii de vârf și pentru a stimula o transformare verde și digitală și reziliența socială;

R.

întrucât crearea unei comunități solide a comerțului cu amănuntul poate fi foarte utilă pentru cei care doresc să își modernizeze și să își îmbunătățească poziția competitivă;

S.

întrucât îndeplinirea formalităților administrative afectează IMM-urile mai mult decât întreprinderile mai mari din cauza resurselor lor financiare și umane limitate;

T.

întrucât sarcina reglementării sectorului comerțului cu amănuntul le revine în primul rând statelor membre; întrucât orice evaluare a barierelor cu care se confruntă sectorul comerțului cu amănuntul ar trebui să se bazeze, printre altele, pe experiențele și percepțiile întreprinderilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor; întrucât statele membre ar trebui să se asigure că reglementările existente nu afectează în mod disproporționat IMM-urile și microîntreprinderile și nu creează obstacole în calea activității acestora;

U.

întrucât comerțul cu amănuntul este un sector cu o contribuție fiscală semnificativă, care participă la plata cheltuielilor publice pentru serviciile publice destinate tuturor cetățenilor;

V.

întrucât obiectivul prezentei propuneri este de a promova comerțul local cu amănuntul și de a contribui la înțelegerea colectivă a importanței sale economice și sociale;

W.

întrucât comerțul local este alimentat adesea de furnizori regionali sau naționali, ceea ce contribuie la reducerea amprentei de carbon a produselor lor; întrucât producția în interiorul Uniunii garantează standarde și condiții de muncă de calitate;

X.

întrucât sprijinirea IMM-urilor cu amănuntul și a comerțului local în UE este esențială pentru stimularea economiei UE și pentru ca lanțurile de aprovizionare să devină mai scurte, mai flexibile și mai sigure;

Y.

întrucât promovarea comerțului local contribuie la tranziția verde în sectorul comercial pentru produsele cu circuite scurte; întrucât este necesar să se sensibilizeze publicul cu privire la importanța comerțului local și de proximitate pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice;

Z.

întrucât este necesar să se promoveze și să se mențină produsele și serviciile din orașele și regiunile Uniunii Europene pentru a consolida patrimoniul acestora și piața unică europeană; întrucât, dacă dă curs propunerii din petiție, Comisia ar putea urmări și defini mai bine indicațiile geografice protejate pentru a promova produsele noastre pe piața internă și la nivel mondial și pentru a le proteja de concurența neloială;

AA.

întrucât majoritatea politicilor și actelor legislative ale UE sunt puse în aplicare la nivel local și regional și acoperă în prezent aproape toate domeniile politice, economice și sociale;

AB.

întrucât, potrivit datelor Eurostat, comerțul cu amănuntul în UE a scăzut cu 1,3 % în august 2022, comparativ cu aceeași perioadă din 2021 (8);

AC.

întrucât Comisia gestionează deja programe care sprijină crearea și sustenabilitatea locurilor de muncă și a activităților economice locale, pe care această propunere ar putea și ar trebui să le sprijine, cum ar fi Consiliul European pentru Inovare, Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) și programele Erasmus+,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

—

având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 9 și 26 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere audierea publică din 27 octombrie 2022 organizată de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a pieței unice,

—

având în vedere rezoluția sa din 20 ianuarie 2021 referitoare la întărirea pieței unice: viitorul liberei circulații a serviciilor (1),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 intitulată „Către o piață unică mai sustenabilă pentru întreprinderi și consumatori” (2),

—

având în vedere Raportul special 13/2022 al Curții de Conturi Europene intitulat „Libera circulație în UE în timpul pandemiei de COVID-19 – O supraveghere limitată a controalelor la frontierele interne și acțiuni necoordonate ale statelor membre”,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică” (COM(2020)0094),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 2 februarie 2022 intitulată „O strategie a UE privind standardizarea: Stabilirea unor standarde globale în sprijinul unei piețe unice a UE reziliente, verzi și digitale” (COM(2022)0031),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 septembrie 2022 intitulat „Ajutorul dat de SOLVIT pe piața unică: sărbătorirea a 20 de ani (SWD(2022)0325),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2022 intitulată „Asigurarea respectării dreptului Uniunii pentru o Europă care răspunde așteptărilor” (COM(2022)0518),

—

având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei din 16 ianuarie 2023 cu ocazia celei de a 30-a aniversări a pieței unice,

—

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

A.

întrucât, în urmă cu 30 de ani, o viziune comună, eforturi comune și hotărâre din partea instituțiilor europene și a statelor membre, în strânsă colaborare cu consumatorii, întreprinderile, lucrătorii și societatea civilă din Europa, au condus la crearea pieței unice a UE, protejând standardele sociale, marcând astfel un pas important în istoria integrării europene și a cooperării transfrontaliere din ce în ce mai strânse;

B.

întrucât piața unică este în prezent cea mai mare piață internă din lume, asigurând 56 de milioane de locuri de muncă în Europa și generând 25 % din produsul intern brut (PIB) al UE, și întrucât ea a dezvoltat standarde ridicate de protecție a consumatorilor;

C.

întrucât, după trei decenii, piața unică continuă să se confrunte cu schimbări; întrucât recentele deficite de aprovizionare care decurg din crize multiple subliniază necesitatea de a transforma piața unică într-un instrument care să consolideze reziliența UE și să accelereze tranziția către o economie pe deplin circulară până în 2050;

D.

întrucât rămâne necesar să se abordeze în continuare problema fragmentării, în principal prin introducerea unor politici comune ale UE pentru a promova competitivitatea globală și internă a Europei și concurența loială, pentru a spori impactul geopolitic al acesteia, recunoscând, în același timp, rolul specific jucat de serviciile de interes public;

E.

întrucât numai o Europă socială și competitivă va fi în măsură să impulsioneze redresarea economică și creșterea durabilă, crearea de locuri de muncă și inovarea, să contribuie la realizarea tranziției verzi și digitale și să permită „autonomia strategică deschisă”;

F.

întrucât pandemia de COVID-19 și Brexitul au pus probleme grave la adresa integrității pieței unice, în special în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor și a persoanelor și buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare;

G.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei subliniază și mai mult importanța unității și cooperării dintre statele membre;

H.

întrucât cercetările arată că acțiunile suplimentare în domeniul facilitării liberei circulații a mărfurilor ar putea stimula în mod semnificativ comerțul în interiorul UE, cu beneficii economice potențiale cuprinse între 228 și 372 de miliarde EUR pe an;

I.

întrucât cercetările arată, de asemenea, că ar putea fi benefice acțiuni suplimentare în sectoarele serviciilor, cu o creștere a PIB-ului pe an între 279 și 457 de miliarde EUR pe termen lung; întrucât se estimează că realizările UE pe piața unică digitală au contribuit în fiecare an la creșterea economică a UE cu 177 miliarde EUR;

J.

întrucât dezvoltarea unei piețe unice funcționale pentru bunuri și servicii face parte integrantă din calea către o autonomie strategică mai deschisă și o mai mare reziliență prin intermediul dezvoltării durabile; întrucât piața unică digitală este coloana vertebrală a unui ecosistem tehnologic european care poate stimula creșterea economică și totodată poate contribui la respectarea principiilor democratice, a libertăților civile și a unui internet deschis;

K.

întrucât Conferința privind viitorul Europei a prezentat propuneri pentru a spori competitivitatea și reziliența economiei UE și pentru a consolida piața unică, inclusiv măsuri de digitalizare pentru a consolida economia și piața unică într-un mod echitabil și sustenabil, pentru a consolida piața unică digitală pentru întreprinderile de toate dimensiunile și pentru a transforma Europa într-un lider mondial, într-o transformare digitală centrată pe factorul uman;

L.

întrucât piața unică s-a extins și s-a dezvoltat întotdeauna ca răspuns la provocările cu care s-a confruntat; întrucât aceasta trebuie din nou transformată și actualizată pentru a face față noilor provocări și pentru a rămâne un motor al integrării europene,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

—

având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 și Comentariul general nr. 25 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului (2021) privind drepturile copiilor în contextul mediului digital,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 22 aprilie 2008 privind protecția consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce privește utilizarea jocurilor video (COM(2008)0207),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” (COM(2021)0142),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 mai 2022 intitulată „Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii (BIK+)” (COM(2022)0212),

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 1 martie 2002 referitoare la protecția consumatorilor, în special a tinerilor, prin etichetarea anumitor jocuri video și pe calculator în funcție de categoria de vârstă (1),

—

având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (2),

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale (3),

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme (4),

—

având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 29 decembrie 2021, intitulată „Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori” (6),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 29 decembrie 2021 intitulată „ Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile consumatorilor (7),

—

având în vedere verificarea adecvării cu privire la legislația UE în materie de protecție a consumatorilor în ceea ce privește echitatea digitală, care s-a lansat printr-o cerere de contribuții la 17 mai 2022,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE („Regulamentul general privind protecția datelor”) (8),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2009 referitoare la protecția consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce privește utilizarea jocurilor video (10),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 referitoare la protecția copiilor în lumea digitală (11),

—

având în vedere poziția sa din 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (12),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 13 aprilie 2022 privind elaborarea unei strategii europene pentru ecosistemul industriilor culturale și creative (13),

—

având în vedere studiul Departamentului tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții din cadrul Direcției Generale Politici Interne a Parlamentului European, din iulie 2020 intitulat „Loot boxes in online game and their effect on consumers, in particular young consumers” („Cutiile de pradă din jocurile online și efectul acestora asupra consumatorilor, în special asupra tinerilor consumatori”),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0300/2022),

A.

întrucât jocurile video sunt jucate de toate grupele de vârstă din Europa, jumătate din populația europeană cu vârste între 6 și 64 de ani joacă jocuri video, iar cea mai mare grupă de vârstă fiind cea cuprinsă între 45 și 64 de ani; întrucât,73 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani, 84 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani și 74 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani joacă jocuri video (14);

B.

întrucât sectorul european al jocurilor video este sectorul cultural și creativ cu cea mai rapidă creștere din Europa, cu o valoare estimată a pieței europene de 23,3 miliarde EUR în 2020 și cu o cifră de afaceri mai mare la nivel mondial în comparație cu firmele din domeniul muzicii și cinematografiei (15), întrucât acest sector are un important potențial de creștere economică și de creare de locuri de muncă și contribuie la piața unică digitală a Europei; întrucât această industrie este una dintre puținele industrii culturale și creative care a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 (16);

C.

întrucât jocurile video au o valoare creativă unică comparativ cu programele de calculator, după cum recunoaște și Curtea de Justiție a UE (17), și sunt protejate de Directiva 2009/24/CE (18) privind protecția juridică a programelor pentru calculator și de Directiva 2001/29/CE (19) privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională;

D.

întrucât, în ciuda rolului său central în ecosistemul cultural și creativ european, sectorul jocurilor video online este încă neglijat de cei care fac politicile publice în comparație cu alte industrii media, în special cu filmele și alte produse audiovizuale, care primesc în general mai multe fonduri și sunt folosite ca model pentru a contura reglementările și politicile privind jocurile video, o abordare care nu ia în considerare diferențele dintre acestea;

E.

întrucât industria europeană a jocurilor video este formată în principal din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și start-up-uri, care au un rol important în inovarea și creșterea acestui sector (20);

F.

întrucât industria jocurilor video are un lanț valoric complet bazat pe inovare și creativitate, reunind o gamă largă de competențe și know-how; întrucât evoluțiile tehnologice din sectorul jocurilor video online sunt din ce în ce mai importante și se revarsă și asupra altor sectoare și industrii, cum ar fi construcțiile, designul, comerțul cu amănuntul, educația, marketingul, realitatea virtuală/augmentată și cumpărăturile online;

G.

întrucât unele dintre companiile din acest sector folosesc conținut creat de minori sau de copii de vârstă mică; întrucât ar trebui adoptate măsuri pentru a proteja minorii și copiii de vârstă mică împotriva exploatării comerciale ca creatori de conținut pentru jocuri online (21);

H.

întrucât jocurile video reprezintă una din cele mai populare forme de divertisment în Europa, alături de alte activități de divertisment, după cum rezultă dintr-un studiu Eurobarometru din 201 – 27 % dintre europeni joacă jocuri online cel puțin o dată pe lună, în comparație cu 48 % care fac streaming de muzică și 47 % care urmăresc filme sau emisiuni TV pe platforme online;

I.

întrucât funcționarea jocurilor online se bazează pe conectivitate pentru a oferi o experiență stabilă și de înaltă calitate; întrucât nivelul de satisfacție al europenilor legat de vitezele de încărcare și descărcare ale conexiunilor lor la internet variază în Europa, depășind 90 % în unele state membre și ajungând la 65 % în altele (22); întrucât, în zonele rurale, procentul celor nemulțumiți de conectivitatea serviciul de internet este cu 30 % mai mare decât în zonele urbane;

J.

întrucât jocurile video online pot fi jucate pe multe dispozitive diferite și există multiple funcționalități și mecanisme care le fac atractive, cum ar fi funcția care permite participarea mai multor jucători (multiplayer), sistemele de conversație vocală în timp real, achizițiile online, realitatea augmentată, realitatea virtuală, conținutul gratuit care poate fi descărcat, abonamentele sau „cutiile de pradă”, care pot influența experiența jucătorilor din timpul jocului; întrucât nu toate jocurile video permit interacțiunea online cu alți jucători; întrucât există instrumente de control parental pentru a dezactiva orice interacțiune cu alți jucători;

K.

întrucât așa-numitele „cutii de pradă” care conțin obiecte aparent aleatorii sunt de obicei accesibile prin joc sau pot fi plătite opțional cu bani reali; întrucât ele pot fi vândute folosind forme problematice de jocuri, cunoscute sub numele de „modele negre”, care ar putea avea consecințe psihologice și financiare negative prin achiziții nedorite sau necontrolate, în special pentru minori și copii de vârstă mică; întrucât în Țările de Jos se desfășoară un proces vizând măsurile care trebuie aplicate „cutiilor de pradă”; întrucât Slovacia analizează și ea ce măsuri ara trebui luate; întrucât absența unei abordări armonizate duce la fragmentarea pieței jocurilor video în UE; întrucât nu există mecanisme specifice de protecție a consumatorilor la nivel european care să asigure protecția tuturor jucătorilor, în special a minorilor și a copiilor mici, în ceea ce privește „cutiile de pradă” care se cumpără;

L.

întrucât industria jocurilor a evoluat în ultimele decenii de la un model de venituri din jocurile de tip arcade și din cele pe suport fizic la un model de afaceri de tip games-as-a-service (jocuri ca serviciu), pay-to-win sau freemium, folosit acum pe scară; întrucât, în pofida costurilor de dezvoltare tot mai mari, prețurile jocului s-au stabilizat datorită posibilității de a repartiza aceste costuri prin extinderi ale jocului, constată, însă, că costul final al experienței extinse a jocului poate crește în mod semnificativ cu timpul;

M.

întrucât o serie de jocuri video online se bazează pe monetizarea utilizatorilor prin colectarea de date și reclame, creând un stimulent pentru ca utilizatorii, inclusiv copiii, să petreacă cât mai mult timp posibil jucându-se;

N.

întrucât petrecerea unui timp excesiv de îndelungat cu jocurile video online, intensificată de designul manipulator, poate crea dependență și duce la așa-numita „tulburare provocată de jocurile video”, așa cum a fost definită în Clasificarea Internațională a Bolilor a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) (23);

O.

întrucât, în cazul jocurilor video, pot apărea multe probleme legate de protecția consumatorilor, în special în ceea ce îi privește pe minori și copii de vârstă mică, indiferent de timpul petrecut jucându-se;

P.

întrucât minorii și copiii de vârstă mică au dreptul, sub supravegherea părinților și îngrijitorilor lor, să participe la lumea digitală într-un mod compatibil cu capacitățile în curs de dezvoltare ale copilului;

Q.

întrucât articolul 31 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului prevede că toți copiii au dreptul de a se juca și de a experimenta liber și pe deplin viața și activitățile culturale adecvate vârstei;

R.

întrucât achizițiile efectuate în timpul jocului le pot permite jucătorilor, de exemplu, să primească produse cosmetice, cum ar fi piei sau conținut care le oferă un avantaj de joc, pentru a evita publicitatea, pentru a elimina timpii de pauză sau pentru a evita timpii de așteptare excesive și pentru a scăpa de mișcările și operațiile repetitive („grinding”);

S.

întrucât majoritatea părinților folosesc un instrument de control parental; întrucât majoritatea părinților sunt preocupați de cantitatea de timp petrecut de copiii lor la jocurile video și de riscurile de expunere la conținuturi dăunătoare, intimidare, contact cu adulți străini și achiziții în interiorul jocului;

T.

întrucât mulți dintre părinții din Europa cunosc sistemul Pan European Game Information (PEGI) și consideră că eticheta PEGI este utilă pentru a decide dacă să cumpere sau nu un joc pentru copiii lor (24);

U.

întrucât cifrele din industrie indică faptul că timpul petrecut jucând jocuri este în general stabil, europenii petrecând în medie 9 ore pe săptămână cu jocuri video în 2021, comparativ cu 9,5 ore în 2020, 8,6 ore în 2019 și 8,8 în 2018 și 9,2 în 2017 (25); întrucât timpul dedicat jocurilor video este în orice caz mai mic decât timpul dedicat altor activități desfășurate în fața ecranului, cum ar fi privitul la televizor, care dura în medie 25 de ore pe săptămână în 2020;

V.

întrucât sănătatea reprezintă o stare de confort fizic, mental și social deplin, nu doar absența unei boli sau infirmități; întrucât sănătatea mintală și starea de bine sunt aspecte interdependente și ar trebui luate în considerare în toate domeniile, cum ar fi educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială; întrucât jocurile video pot fi instrumente importante pentru a trata tema sănătății și stării de bine fizice și psihice și pot fi utilizate pentru a avansa în aceste domenii, precum și pentru a ajuta să dezvolte mai multe aptitudini care sunt esențiale într-o societate digitală și pentru construirea pieței unice digitale;

W.

întrucât, în 2019, 20 % dintre persoanele angajate în industria jocurilor video erau femei; întrucât lipsa de reprezentare a femeilor este o problemă bine cunoscută și sistemică în disciplinele STIM și, în special, în sectorul jocurilor video, atât în industria în sine, cât și în reprezentarea hipersexualizată a multor personaje feminine în designul jocurilor; întrucât 37 % dintre jucătoare sunt hărțuite din cauza genului lor în cadrul jocurilor online cu mai mulți jucători (26); întrucât, în pofida eforturilor de a realiza o reprezentare corectă, egală și fără stereotipuri a femeilor în jocurile video, progresele trebuie să continue și să meargă în paralel cu o prezență egală a femeilor în toate posturile din lanțul valoric, precum și cu combaterea abuzului sexual și a discriminării;

X.

întrucât în 2020, o cincime din populația UE erau persoane cu dizabilități; întrucât Uniunea s-a angajat să le îmbunătățească situația socială și economică; întrucât există anumite dizabilități care pot fi deosebit de dificile pentru jocurile video online, cum ar fi daltonismul, probleme de vedere sau deficiențele de mobilitate a mâinilor; întrucât daltonismul afectează 10 % din populația masculină,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 21 și 36,

—

având în vedere raportul din 14 iunie 2022 al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) intitulat „Raportul PESC – prioritățile noastre în 2022”,

—

având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobată de Consiliu la 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 24 martie 2022,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 24 și 25 martie 2022,

—

având în vedere Declarația de la Versailles din 11 martie 2022,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 23 și din 24 iunie 2022 privind Europa în sens larg, Ucraina, cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, Balcanii de Vest, aspecte economice, Conferința privind viitorul Europei și relațiile externe,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind comunicarea pe 2022 referitoare la politica de extindere a UE din 12 octombrie 2022 (COM(2022)0528),

—

având în vedere rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a ONU la 2 martie 2022, intitulată „Agresiunea împotriva Ucrainei” (A/RES/ES-11/L.1) și la 12 octombrie 2022, intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei: respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite” (A/RES/ES - 11/L.5),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (1),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644),

—

având în vedere rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 7 aprilie 2022 intitulată „Suspendarea calității de membru a Federației Ruse în Consiliul pentru Drepturile Omului” (A/RES/ES-11/L.4),

—

având în vedere raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din 9 mai 2022,

—

având în vedere rezoluția sa din 4 mai 2022 referitoare la acțiunile de întreprins în urma concluziilor Conferinței privind viitorul Europei (2),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (3),

—

având în vedere concluziile Consiliului European privind COVID-19, gestionarea crizelor și reziliența, securitatea și apărarea, aspectele externe ale migrației și relațiile externe, adoptate la 16 decembrie 2021,

—

având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (4),

—

având în vedere conceptul strategic al NATO 2022 adoptat de șefii de stat și de guvern ai NATO la summitul NATO de la Madrid din 29 iunie 2022,

—

având în vedere Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU din 31 octombrie 2000, care a instituit Agenda privind femeile, pacea și securitatea,

—

având în vedere comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 25 noiembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III – o agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” (JOIN(2020)0017),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 2022 referitoare la perspectivele soluției bazate pe coexistența a două state pentru Israel și Palestina (5),

—

având în vedere cea de a doua declarație comună privind cooperarea UE-NATO, semnată la 10 ianuarie 2023 de președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul-general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0292/2022),

A.

întrucât agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu sprijinul regimului Lukașenko din Belarus, a readus războiul pe continentul european și a provocat distrugeri și suferințe grave; întrucât Rusia a comis crime de război împotriva Ucrainei; întrucât toate acestea amenință și continuă să pună în pericol în mod semnificativ securitatea europeană și mondială; întrucât Rusia a amenințat să folosească arme nucleare; întrucât lanțurile de aprovizionare globale au fost afectate negativ, iar securitatea alimentară a fost periclitată în mai multe zone ale lumii; întrucât războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat incertitudine economică, a dus la o creștere a prețurilor la energie, a accentuat criza climatică și are un potențial considerabil de a destabiliza și mai grav multe state membre și țări terțe, în special cele din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic și, prin urmare, a modificat în mod semnificativ contextul geopolitic al politicii externe și de securitate comune (PESC) a UE; întrucât războiul de agresiune împotriva Ucrainei face parte din planul lui Putin de a remodela arhitectura de securitate euro-atlantică; întrucât acest plan a fost contracarat datorită apărării eroice a armatei ucrainene; întrucât, din 2014, UE nu a fost în măsură să își utilizeze pe deplin instrumentele de securitate și apărare comune (PSAC) pentru a sprijini în mod efectiv lupta Ucrainei împotriva Rusiei, dar în acest an sunt vizibile unele îmbunătățiri; întrucât, pentru a fi percepută ca un actor global de succes și credibil, UE trebuie să își dezvolte în continuare capabilitățile și să își consolideze voința politică de a oferi securitate în vecinătatea sa imediată;

B.

întrucât vecinătatea estică și Balcanii de Vest au nevoie de o soluționare pașnică a conflictelor, de o stabilitate și o securitate îmbunătățite și de o cooperare reciprocă mai amplă; întrucât securitatea în aceste regiuni este amenințată în mare măsură de invadarea Ucrainei de către Rusia și de posibilitatea ca agresiunea să se extindă către țările învecinate; întrucât destabilizarea vecinătății noastre imediate amenință stabilitatea, pacea și securitatea UE;

C.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei evidențiază necesitatea unei acțiuni a UE mai puternice, mai ambițioase, credibile, strategice și unificate pe scena mondială și accentuează faptul că UE trebuie să își stabilească în mod autonom propriile obiective strategice și să dezvolte și să desfășoare capabilitățile de urmărire a acestora; întrucât pune încă o dată în evidență necesitatea ca Europa să acorde prioritate independenței sale energetice;

D.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este un semnal de alarmă pentru UE, prezentând o amenințare imediată la adresa ordinii europene și mondiale de securitate și a securității UE și a statelor sale membre; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia a dat un nou impuls încercării de redefinire geopolitică a PESC și a acțiunii externe a UE în general, caracterizată de o viziune îndrăzneață ghidată de interesele Uniunii în noua realitate geopolitică, de o voință reală de a acționa și de cooperarea transatlantică, pentru a obține rezultate relevante din punct de vedere strategic; întrucât, ca urmare a agresiunii ruse, Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO; întrucât acest conflict demonstrează nevoia urgentă ca statele membre să definească o percepție comună a amenințărilor și să dea dovadă de solidaritate reală cu statele membre aflate în prima linie; întrucât acest război a reafirmat rolul NATO ca piatră de temelie a securității europene și caracterul indispensabil al unei legături transatlantice puternice;

E.

întrucât este imperativ ca Uniunea să abordeze principalele vulnerabilități, precum recenta sa dependență excesivă de Rusia și de Republica Populară Chineză (RPC), să își întărească reziliența și pregătirea în fața amenințărilor din partea regimurilor totalitare și nedemocratice;

F.

întrucât invazia Rusiei mai scoate în evidență că este nevoie, după cum au subliniat concluziile bazate pe opiniile cetățenilor ale Conferinței privind viitorul Europei, ca statele membre să demonstreze voința politică necesară de a transforma PESC într-o politică europeană de sine stătătoare;

G.

întrucât potențialul de acțiune rapidă, eficientă și eficace în materie de politică externă, securitate și apărare, astfel cum se prevede în Tratatul de la Lisabona, a fost utilizat și exploatat într-un mod foarte limitat în ultimul deceniu din cauza lipsei de voință politică a statelor membre; întrucât, din cauza mediului de securitate european în schimbare, este deja timpul să se utilizeze toate instrumentele prevăzute de TUE, în special în ceea ce privește PSAC; întrucât Tratatul de la Lisabona conține caracteristici, cum ar fi un fond militar de lansare în temeiul articolului 41 alineatul (3) litera (b), posibilitatea de a forma un grup mic cu obiective mai ambițioase în materie de securitate și apărare în temeiul articolului 44 sau de a defini o politică cu adevărat europeană în materie de capabilități și armament în temeiul articolului 42 alineatul (3), care există din decembrie 2009;

H.

întrucât clauzele pasarelă ar putea fi utilizate imediat pentru a trece de la cerința unanimității la votul cu majoritate calificată în domenii de politici specifice; întrucât amenințarea actuală la adresa securității europene necesită adaptarea imediată a anumitor metode de lucru;

I.

întrucât Consiliul a acționat rapid și unit și a adoptat până în prezent nouă pachete de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza acțiunilor acesteia în Ucraina, inclusiv sancțiuni la adresa indivizilor, cum ar fi înghețarea activelor și restricții de călătorie, sancțiuni economice care vizează sectoarele financiar, comercial, energetic, al transporturilor, al tehnologiei și al apărării; restricții privind mijloacele de informare în masă; măsuri diplomatice; restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol, ambele sub ocupație, și zonele Donețk și Luhansk care nu sunt controlate de guvern și măsuri privind cooperarea economică, toate acestea demonstrând solidaritate și unitate, dar nefiind suficiente pentru a opri agresorul;

J.

întrucât declinul libertății mass-mediei și intensificarea campaniilor de dezinformare, a ingerinței străine și a atacurilor împotriva ziariștilor reprezintă o tendință mondială, aceasta fiind cu atât mai evidentă în state unde democrația este în regres și în statele totalitare refractare; întrucât, la nivel internațional, consecințele asupra drepturilor omului, democrației, participării publice și dezvoltării sunt îngrijorătoare; întrucât UE trebuie să își întărească colaborarea cu țările partenere care împărtășesc aceeași viziune pentru a promova și a apăra libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare și pentru a combate dezinformarea și ingerința străină în țările terțe;

K.

întrucât instabilitatea și imprevizibilitatea pe termen lung în materie de securitate la frontierele UE și în vecinătatea imediată a acesteia reprezintă o amenințare directă la adresa securității UE și a statelor sale membre;

L.

întrucât, sub conducerea lui Vladimir Putin, guvernul Federației Ruse a continuat să comită acte de terorism internațional împotriva oponenților politici și a statelor suverane, care au culminat cu invadarea și ocuparea Ucrainei, din 2014 încoace;

M.

întrucât consecințele globale ale invadării nejustificate a Ucrainei de către Federația Rusă sunt agravate de efectele pandemiei de COVID-19 care este fără precedent și continuă încă și care își are originile la Wuhan, în RPC; întrucât revenirea războiului la scară largă pe continentul european, instabilitatea economică și instrumentalizarea deliberată de către Federația Rusă a volatilității energetice au ca rezultat o incertitudine geopolitică imediată pentru cetățenii Uniunii Europene, statele membre candidate și potențialele state membre candidate, precum și pentru partenerii din întreaga lume;

N.

întrucât pentru a atinge autonomia strategică Uniunea trebuie să poată găsi soluții la toate chestiunile de importanță strategică pentru UE fără a se baza în mod excesiv pe capacitățile statelor terțe și ale actorilor din statele terțe, inclusiv prin eliminarea vulnerabilităților care expun Uniunea la divizare internă și concesii forțate față de actorii autoritari; întrucât realizarea autonomiei strategice va permite Uniunii să își consolideze și mai mult acțiunea externă pornind de la o bază de forță, să urmărească și să își proiecteze mai eficient interesele bazate pe valori și să își amplifice contribuția la multilateralismul mondial, la soluționarea pașnică a conflictelor și la dezvoltarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în întreaga lume; întrucât UE nu va fi în măsură să se apere sau să fie un actor credibil fără investiții reale în apărarea statelor membre; întrucât, în pofida agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei începând cu 2014, decizia liderilor NATO de a aloca cel puțin 2 % din PIB cheltuielilor pentru apărare a fost pusă în aplicare doar de câteva țări aliate care sunt state membre, în special de cele de pe flancul estic; întrucât atingerea acestui prag demonstrează voința reală de a consolida securitatea europeană și, în același timp, poziția UE;

O.

întrucât aderarea voluntară a statelor europene la UE rămâne cel mai de succes instrument de politică externă al Uniunii; întrucât, la 23 iunie 2022, liderii europeni au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la UE și au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei; întrucât, la 15 decembrie 2022, Consiliul European a acordat Bosniei și Herțegovinei statutul de țară candidată la aderarea la UE, iar Republica Kosovo și-a depus cererea de aderare la UE;

P.

întrucât PESC a Uniunii se ghidează după valorile democrației, ale statului de drept, ale universalității și indivizibilității drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, ale respectului pentru demnitatea umană, ale principiilor egalității și solidarității, precum și ale respectării principiilor Cartei ONU și ale dreptului internațional; întrucât valorile Uniunii, astfel cum sunt consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, sunt în interesul său imediat; întrucât presiunea autocratică asupra acestor valori democratice continuă să crească, erodând controlul abuzului de putere, crescând incidența și gravitatea încălcărilor drepturilor omului și limitând spațiul pentru societatea civilă, mass-media independentă și mișcările democratice de opoziție; întrucât, potrivit Freedom House, 2021 a fost cel de-al 16-lea an consecutiv de declin al democrației la nivel mondial;

Q.

întrucât efectele schimbărilor climatice afectează din ce în ce mai grav diferitele aspecte ale vieții umane, precum și oportunitățile în materie de dezvoltare, ordinea geopolitică și stabilitatea la nivel mondial; întrucât cei care dispun de resurse mai reduse pentru adaptarea la schimbările climatice vor resimți cel mai acut impactul acestora; întrucât politica externă a UE ar trebui să se axeze mai mult pe promovarea activităților multilaterale, cooperând în chestiuni specifice legate de climă, edificând parteneriate strategice și întărind cooperarea și interacțiunile dintre actorii statali și cei nestatali, inclusiv cei care contribuie în mod semnificativ la poluare la nivel mondial;

R.

întrucât ordinea internațională bazată pe norme, întemeiată pe dreptul internațional și pe instituțiile multilateralismului, este supusă unui risc din ce în ce mai mare, atât din interior, cât și din exterior; întrucât statele autocratice, acționând singure și prin acțiuni concertate, încearcă să submineze organizațiile și agențiile multilaterale, precum și dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului, să îi deturneze sensul prin cooptare, să eludeze sau să împiedice punerea sa în aplicare, promovând în același timp dezvoltarea în continuare a normelor autocratice în UE și în țările terțe, inclusiv prin stimulente și metode coercitive diplomatice, economice sau militare, precum și prin campanii de dezinformare; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia și crimele sale de război deliberate constituie un atac asupra fundamentelor ordinii mondiale multilaterale bazate pe norme;

S.

întrucât UE trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a lua decizii rapide și eficace, în special în cadrul PESC, de a avea o poziție unitară și de a acționa ca un actor cu adevărat global ca răspuns la crize,

13.

14.

consideră, în lumina celor mai sus-menționate, că ar fi oportun ca Parlamentul să țină o dezbatere în plen înainte de deciziile relevante ale Consiliului și să adopte o rezoluție care să autorizeze din punct de vedere politic o operațiune, inclusiv obiectivele, mijloacele și durata acesteia;

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

118.

119.

120.

121.

122.

123.

124.

125.

126.

127.

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

140.

141.

142.

143.

144.

145.

146.

147.

148.

149.

150.

151.

152.

153.

154.

155.

156.

157.

158.

159.

160.

161.

162.

163.

164.

165.

166.

167.

168.

169.

170.

171.

172.

173.

174.

175.

176.

177.

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special capitolul 2 secțiunea 2 privind dispozițiile referitoare la politica de securitate și apărare comună (PSAC),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare (FEA) (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (2),

—

având în vedere Propunerea Comisiei din 19 iulie 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) (COM(2022)0349),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante (3),

—

având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, referitoare la instituirea unui pact privind PSAC civilă, astfel cum au fost adoptate de Consiliul Afaceri Externe în cadrul reuniunii sale care a avut loc la 19 noiembrie 2018,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a unui Instrument european pentru pace (4) (EPF),

—

având în vedere deciziile (PESC) 2021/748 (5), (PESC) 2021/749 (6) și (PESC) 2021/750 (7) ale Consiliului din 6 mai 2021 privind participarea Canadei, a Regatului Norvegiei și a Statelor Unite ale Americii la proiectul PESCO de mobilitate militară,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2021/1143 a Consiliului din 12 iulie 2021 privind o misiune de instruire militară a Uniunii Europene în Mozambic (EUTM Mozambic) (8),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/638 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (9),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/1968 a Consiliului din 17 octombrie 2022 privind o misiune de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) (10),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/1970 a Consiliului din 17 octombrie 2022 de modificare a Deciziei 2010/452/PESC privind misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (EUMM Georgia) (11),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 22 octombrie 2021 și din 24-25 martie, 30-31 mai și 23-24 iunie 2022,

—

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2022,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/2444 a Consiliului din 12 decembrie 2022 privind o misiune de parteneriat militar a Uniunii Europene în Niger (EUMPM Niger) (12),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/1970 a Consiliului din 17 octombrie 2022 (13) de instituire a unei capacități de monitorizare a UE în Armenia și decizia sa din 19 decembrie 2022 de a trimite o echipă de asistență pentru planificarea tranziției în Armenia,

—

având în vedere Declarația de la Versailles adoptată la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din 11 martie 2022,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2018 privind abordarea integrată în materie de conflicte și crize externe și din 24 ianuarie 2022 privind situația în materie de securitate europeană,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2013, 18 noiembrie 2014, 18 mai 2015, 27 iunie 2016, 14 noiembrie 2016, 18 mai 2017, 17 iulie 2017, 25 iunie 2018, 17 iunie 2019, 10 decembrie 2019, 17 iunie 2020, 12 octombrie 2020, 20 noiembrie 2020, 7 decembrie 2020 și 10 mai 2021 privind PSAC,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind tineretul în cadrul acțiunii externe,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 16 aprilie 2021 privind un parteneriat reînnoit cu vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 18 octombrie 2021 privind Bosnia și Herțegovina/operația EUFOR Althea,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 24 ianuarie 2022 privind trecerea la un nivel superior a parteneriatului strategic ONU-UE privind operațiile de pace și gestionarea crizelor: prioritățile pentru perioada 2022-2024,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2022 privind prelungirea și consolidarea punerii în aplicare a conceptului prezențelor maritime coordonate în Golful Guineei,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 23 mai 2022 privind dezvoltarea posturii de securitate a Uniunii Europene,

—

având în vedere reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 16 mai 2022 și cea a Consiliului Afaceri Externe cu miniștrii Apărării din 17 mai 2022,

—

având în vedere strategia globală intitulată „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – o strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentată de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016,

—

având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobată de Consiliu la reuniunea sa din 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 25 martie 2022,

—

având în vedere Foaia de parcurs a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind schimbările climatice și apărarea din 6 noiembrie 2020 și rezoluția Parlamentului din 7 iunie 2022 referitoare la aceasta (14),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 6 martie 2014, intitulată „Pentru un domeniu maritim mondial deschis și sigur: elemente pentru o strategie a Uniunii Europene în materie de securitate maritimă” (JOIN(2014)0009),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității (COM(2020)0605),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2022 referitoare la contribuția Comisiei la apărarea europeană (COM(2022)0060),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2022 intitulată „Foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare” (COM(2022)0061),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2022 intitulată „Analiza decalajelor în materie de investiții în domeniul apărării și calea de urmat” (JOIN(2022)0024),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 intitulată „Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital” (JOIN(2020)0018),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 22 februarie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială” (COM(2021)0070),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2022 intitulată „Planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0” (JOIN(2022)0048),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2022 intitulată „Politica UE în domeniul apărării cibernetice” (JOIN(2022)0049),

—

având în vedere cel de al doilea program anual de lucru al Fondului european de apărare pentru 2022, adoptat de Comisie la 25 mai 2022,

—

având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord,

—

având în vedere declarația de la summitul de la Madrid, făcută de șefii de stat și de guvern ai NATO care au luat parte la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Madrid, la 29 iunie 2022,

—

având în vedere cererile Suediei și Finlandei de aderare la NATO, prezentate împreună la 18 mai 2022, precum și semnarea de către aliații NATO a protocoalelor de aderare pentru Finlanda și Suedia la 5 iulie 2022,

—

având în vedere conceptul strategic NATO 2022 adoptat de șefii de stat și de guvern ai NATO la summitul NATO de la Madrid din 29 iunie 2022,

—

având în vedere cele trei declarații comune privind cooperarea UE-NATO semnate la 8 iulie 2016, la 10 iulie 2018 și la 10 ianuarie 2023,

—

având în vedere ansamblul comun de 74 de propuneri de implementare ale Declarației comune de la Varșovia aprobat de Consiliile UE și NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,

—

având în vedere cel de-al șaptelea raport din 20 iunie 2022 privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliul UE și de Consiliul NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,

—

având în vedere rapoartele și recomandările pertinente adoptate de Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO),

—

având în vedere declarația de la summitul UE-SUA din 15 iunie 2021 intitulată „Către un parteneriat transatlantic reînnoit”,

—

având în vedere declarația comună a Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii și a VP/ÎR din 3 decembrie 2021 privind lansarea dialogului UE-SUA privind securitatea și apărarea, precum și reuniunile ulterioare din cadrul acestui dialog,

—

având în vedere războiul de agresiune nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, invazia și anexarea ilegală a Crimeei și a regiunilor Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, precum și ocuparea regiunilor Abhazia și Oseția de Sud ale Georgiei și a regiunii Transnistria a Republicii Moldova,

—

având în vedere noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, capacitățile spațiale și informatica cuantică, ce prezintă noi posibilități pentru umanitate, dar creează și noi probleme în materie de apărare și de politică externă, care necesită o strategie clară și un consens între aliați,

—

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special articolul 2 alineatul (4) care interzice utilizarea forței și articolul 51 privind dreptul inerent la autoapărare individuală și colectivă,

—

având în vedere Convenția ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS),

—

având în vedere rezoluțiile 1325 (2000), 1889 (2013), 2122 (2013), 2242 (2015) și 2493 (2019) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și rezoluțiile 2250 (2015), 2419 (2018) și 2535 (2020) privind tineretul, pacea și securitatea,

—

având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Cipru,

—

având în vedere Actul final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa din 1975,

—

având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la sistemele de arme autonome (15),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la mobilitatea militară (16),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2019 referitoare la construirea capacității UE de prevenire a conflictelor și de mediere (17),

—

având în vedere rezoluția sa legislativă din 26 noiembrie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce privește acțiunile de apărare din cadrul Uniunii (18),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 privind exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC (19),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/81/CE privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității („Directiva privind achizițiile publice”), și a Directivei 2009/43/CE privind transferul de produse din domeniul apărării (20),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2021 referitoare la cooperarea UE-NATO în contextul relațiilor transatlantice (21),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la situația capabilităților de apărare cibernetică ale UE (22),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune – raportul anual pe 2021 (23),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la aplicarea Politicii de securitate și apărare comune – raport anual pe 2021 (24),

—

având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (25),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (26),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora (27),

—

având în vedere recomandarea sa din 8 iunie 2022 adresată Consiliului și VP/ÎR privind politica externă, de securitate și apărare a UE după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (28),

—

având în vedere rezoluția sa din 8 iunie 2022 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate și a politicii de securitate și apărare comune (29),

—

având în vedere recomandarea sa din 14 septembrie 2022 adresată Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind parteneriatul reînnoit cu vecinătatea sudică – o nouă agendă pentru Mediterana,

—

având în vedere rezoluția sa legislativă din 14 decembrie 2022 referitoare la poziția Consiliului la prima lectură în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară +) (30),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale și al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0296/2022),

A.

întrucât Europa se confruntă cu cea mai complexă combinație de amenințări militare și nemilitare de la sfârșitul Războiului Rece, accentuată de războiul de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât amenințările nemilitare includ dezinformarea, atacurile cibernetice, atacurile asupra infrastructurii critice, asasinatele și actele de sabotaj, presiunea economică, șantajul alimentar și energetic, instrumentalizarea migrației și influența politică subversivă; întrucât orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene active este inacceptabilă și ar trebui să conducă la cel mai puternic răspuns posibil; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia este un atac împotriva ordinii internaționale bazate pe norme; întrucât acest război de agresiune este un atac la adresa arhitecturii europene de securitate care a fost construită după cel de Al Doilea Război Mondial și după sfârșitul Războiului Rece la care Rusia a fost parte; întrucât, în războiul său împotriva Ucrainei și în agresiunea sa împotriva Europei și a Occidentului, președintele Putin alege în mod deliberat escaladarea situației pe baza unor inițiative precum organizarea de simulacre de referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate, anexând teritoriile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporijia, mobilizarea parțială a forțelor ruse și amenințările repetate și crescânde, inclusiv amenințarea cu folosirea armelor nucleare; întrucât decretul Președintelui Vladimir Putin din 21 septembrie 2022 ce anunța mobilizarea parțială în Federația Rusă a generat presiuni migratorii din partea rușilor care fug din țara lor la frontierele cu Georgia, Kazahstan și țările baltice, dar, mai presus de toate, odată cu agresiunea brutală împotriva Ucrainei și genocidul comis împotriva ucrainenilor, acesta a provocat suferințe de neimaginat, ceea ce a generat cel mai mare val de refugiați după cel de-al Doilea Război Mondial; întrucât Ucraina își apără nu numai suveranitatea și integritatea teritorială, ci și valorile comune europene ale democrației; întrucât nu au fost instituite măsuri consistente și eficiente pentru a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât Rusia a amenințat în mod repetat Ucraina, precum și statele membre ale NATO și ale UE, cu războiul nuclear;

B.

întrucât victoria Ucrainei este, de asemenea, o chestiune de credibilitate a UE și a politicii sale de securitate și apărare;

C.

întrucât, ca răspuns la aceste amenințări, UE trebuie să își întărească urgent eficacitatea politicii externe, de securitate și de apărare pentru a-și apăra interesele, valorile și cetățenii, atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sale și, în primul rând, în vecinătatea sa, pentru a asigura pacea, securitatea umană, dezvoltarea durabilă și democrația și pentru a-și sprijini partenerii; întrucât Busola strategică urmărește să doteze UE cu orientările strategice necesare, cu instrumentele realiste și operaționale pentru a se îndrepta către o politică a apărării coerentă și credibilă și pentru a deveni un furnizor eficace și capabil de securitate și un actor puternic la nivel mondial; întrucât în prezent este foarte urgent să se întărească capabilitățile de securitate și apărare ale UE, luând drept bază sprijinul fără precedent acordat Ucrainei, cu precădere prin Instrumentul european pentru pace (IEP), precum și asigurarea complementarității cu NATO; întrucât agresiunea hibridă a Rusiei face necesară conceperea apărării unei Europe libere într-un mod cuprinzător și multidimensional, care să includă toate domeniile critice, de la îmbunătățirea capacităților militare tradiționale la protecția infrastructurii civile critice, a lanțurilor de aprovizionare și a instalațiilor energetice, precum și combaterea activă a dezinformării și a amenințărilor la adresa securității cibernetice; întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat lipsa de investiții în securitate și apărare în numeroase state membre ale UE și NATO; întrucât NATO a trimis mii de militari din forțele terestre, aeriene și maritime suplimentare pe flancul de est; întrucât NATO contribuie la coordonarea cererilor de asistență în numele Ucrainei; întrucât explozia care a avariat gazoductele Nord Stream a fost un atac țintit împotriva infrastructurii critice a UE; întrucât Belarus a devenit complice la războiul Rusiei împotriva Ucrainei;

D.

întrucât la 12 decembrie 2022 Consiliul Afaceri Externe a decis să majoreze plafonul financiar global al IEP cu 2 miliarde EUR în 2023, cu posibilitatea unei majorări suplimentare într-o etapă ulterioară;

E.

întrucât în decembrie 2022 Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui pachet de sprijin în valoare de 18 miliarde EUR care urmează să fie transferat Ucrainei ca sprijin pe parcursul anului 2023;

F.

întrucât, conform Busolei strategice, „o UE mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și al apărării va aduce o contribuție pozitivă la securitatea mondială și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne baza apărării colective pentru membrii săi. Cele două merg mână în mână.”;

G.

întrucât abordarea integrată a UE în materie de conflicte și crize externe prevede o utilizare coerentă a diferitelor capacități ale UE, în cadrul căreia politica sa de securitate și apărare ar trebui să completeze și să fie completată de alte instrumente civile pentru a contribui la securitatea umană și la pacea sustenabilă în Europa și în întreaga lume;

H.

întrucât Republica Populară Chineză și-a mărit cheltuielile pentru apărare în ultimul deceniu cu aproximativ 600 % și folosește puterea militară pentru a-și intimida și amenința vecinii, îndeosebi Taiwanul, după cum o demonstrează recent manevrele militare efectuate în urma vizitei lui Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, în Taiwan, în august 2022; întrucât China își continuă zilnic acțiunile militare periculoase și provocările; întrucât Republica Populară Chineză nu adoptă o poziție clară împotriva războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, care încalcă principiile fundamentale ale dreptului internațional; întrucât cooperarea militară ruso-chineză s-a intensificat semnificativ în 2022, după cum o demonstrează mai multe exerciții militare comune;

I.

întrucât, la sfârșitul lunii decembrie 2022, Japonia și Coreea de Sud, doi parteneri importanți ai UE, au subliniat în strategiile lor de securitate actualizate necesitatea cooperării cu UE; întrucât Japonia a anunțat, de asemenea, dublarea cheltuielilor pentru apărare, care vor ajunge la 2 % din produsul intern brut (PIB); întrucât atât Japonia, cât și Coreea de Sud se confruntă cu o triplă provocare în materie de securitate din cauza amenințărilor pe care le prezintă Rusia, China și Coreea de Nord; întrucât, în 2022, Coreea de Nord a efectuat peste 90 de teste cu rachete, de departe cel mai mare număr înregistrat vreodată, și circulă totodată zvonuri cu privire la un al 7-lea test nuclear, primul din 2017, ceea ce ar înrăutăți grav situația securității regionale și mondiale;

J.

întrucât vecinătatea estică și Balcanii de Vest au nevoie de o soluționare pașnică a conflictelor, de o stabilitate și o securitate îmbunătățite și de o cooperare reciprocă mai amplă; întrucât securitatea în aceste regiuni este afectată negativ de invadarea Ucrainei de către Rusia;

K.

întrucât regiunea arctică devine din ce în ce mai importantă în domenii precum geopolitica, dezvoltarea economică și transporturile și, în același timp, se confruntă cu provocări legate de schimbările climatice, militarizare și migrație; întrucât intensificarea activității militare a Rusiei și creșterea concentrării de forțe militare în Arctica sunt alarmante;

L.

întrucât influența Rusiei în Africa a crescut în special prin extinderea implicării grupului Wagner pe continent; întrucât grupul Wagner a dobândit o poziție puternică în țări precum Mali și Republica Centrafricană (RCA); întrucât se pare că grupul Wagner a comis atrocități în Ucraina, Mali, Libia, Siria și RCA; în Mali, aceasta este consolidată de poziția necooperantă a autorităților față de partenerii occidentali [misiunea de instruire a Uniunii Europene (EUTM) în Mali], organizațiile regionale și Misiunea multidimensională integrată a Organizației Națiunilor Unite de stabilizare în Mali (MINUSMA);

M.

întrucât fragmentarea industrială la nivel național a dezvoltării și achiziționării de capabilități militare europene costă între 25 și 100 de miliarde EUR în fiecare an și are un impact considerabil asupra competitivității globale a sectorului apărării; întrucât statele membre au achiziționat doar aproximativ 11 % din totalul echipamentelor lor în colaborare în 2020 și 8 % în 2021, în ciuda cofinanțării prin programele finanțate din bugetul UE, cum ar fi Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), și în ciuda angajamentului lor de a ajunge la 35 % din achizițiile publice comune în domeniul apărării; întrucât, în perioada 1999-2021, cheltuielile combinate ale UE pentru apărare au crescut cu 20 %, față de 66 % în SUA, 292 % în Rusia și 592 % în China; întrucât statele membre au convenit cheltuieli mai mari și mai eficiente pentru apărare, care ar trebui să fie direcționate în primul rând către inițiative de cooperare și să reflecte angajamentele în materie de cheltuieli pentru apărare ale membrilor NATO ai UE; întrucât UE trebuie să stimuleze în continuare cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea în domeniul securității și apărării; întrucât ambiția UE de a deveni un actor capabil în materie de securitate datează de peste 20 de ani, în timp ce rezultatele în materie de capabilități, interoperabilitate și cooperare eficientă din punctul de vedere al costurilor rămân destul de limitate, în pofida instituirii diferitelor structuri și procese, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare, Planul de dezvoltare a capabilităților, cooperarea structurată permanentă (PESCO), Capacitatea militară de planificare și conducere (MPCC) și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD); întrucât, din 2017, au fost lansate în total 61 de proiecte PESCO, dar niciunul nu a obținut rezultate tangibile; întrucât Comisia și SEAE au propus adoptarea Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), un instrument pe termen scurt al UE menit să stimuleze achizițiile publice comune pentru a răspunde celor mai importante nevoi ale noastre; întrucât acest instrument va fi finanțat cu 500 de milioane EUR din bugetul UE, pe lângă investițiile proprii ale statelor membre; întrucât în 2023, după finalizarea EDIRPA, se așteaptă ca Comisia să prezinte un regulament de instituire a unui program european de investiții în domeniul apărării (EDIP), care va stabili condițiile în care statele membre pot achiziționa în comun, beneficiind în același timp de scutirea de TVA și de sprijinul financiar al UE; întrucât apărarea rămâne una dintre competențele fundamentale ale statelor membre;

N.

întrucât PSAC are 12 misiuni civile și opt operațiuni militare în curs, cu aproximativ 5 000 de membri ai personalului desfășurați pe trei continente; întrucât numai trei dintre acestea sunt operațiuni cu mandat executiv [Atalanta, Operațiunea forțelor navale ale Uniunii Europene în Mediterana (IRINI) (EU NAVFOR MED IRINI), EUFOR Althea]; întrucât misiunile și operațiunile PSAC suferă din cauza procesului decizional lent și a microgestionării excesive din partea Consiliului, agravate de coordonarea insuficientă între activitățile de formare și furnizarea de echipamente militare partenerilor; întrucât numărul total al membrilor personalului desfășurat de statele membre a scăzut constant în ultimii ani, iar misiunile și operațiunile suferă în permanență din cauză că statele membre nu își respectă angajamentele de a furniza personal militar sau civil suficient; întrucât astfel de disfuncționalități operaționale împiedică eficacitatea generală a misiunilor și operațiilor PSAC; întrucât misiunile și operațiunile PSAC consolidează în mare măsură reziliența și stabilitatea vecinătății europene; întrucât Pactul privind PSAC civilă este instrumentul-cheie pentru consolidarea PSAC civile; întrucât misiunile și operațiunile PSAC ale UE sunt adesea vizate de amenințări hibride, inclusiv de dezinformare, ceea ce le pune în pericol eficacitatea în stabilizarea țării în care sunt desfășurate și, în schimb, întărește instabilitatea preexistentă, ai cărei unici beneficiari sunt state terțe răuvoitoare; întrucât operațiunea EUFOR Althea are drept scop garantarea aplicării acordurilor de la Dayton negociate în 1995 și încă joacă un rol esențial pentru securitatea și stabilitatea Bosniei și Herțegovinei și a regiunii; întrucât mandatul EUFOR Althea a fost prelungit cu încă un an de către Consiliul de Securitate al ONU; întrucât continuarea operațiunii EUFOR Althea este în interesul Bosniei și Herțegovinei și al regiunii; întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia și EU NAVFOR MED IRINI contribuie la pacea, securitatea și stabilitatea sustenabile prin punerea în aplicare a embargoului asupra armelor impus Libiei de către Consiliul de Securitate al ONU și combaterea armelor ilicite și a traficului de ființe umane;

O.

întrucât conflictele afectează în mod disproporționat femeile și fetele și, printre altele, intensifică violența de gen, fapt demonstrat și de războiul de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât participarea femeilor la operațiunile militare și de menținere a păcii ar trebui încurajată și consolidată; întrucât femeile reprezintă 24 % dintre participanții la misiunile civile ale PSAC și doar 5 % dintre participanții la misiunile militare, respectiv 6 % dintre participanții la operațiunile militare (31); întrucât, având în vedere importanța egalității de gen și contribuția femeilor la procesele de pace, includerea perspectivei de gen în politica de securitate și apărare a UE este esențială;

P.

întrucât parteneriatele în materie de securitate și apărare, precum și cooperarea sustenabilă în domeniul securității și al apărării, sunt instrumente esențiale pentru a sprijini ambiția UE de a fi un actor global; întrucât cooperarea UE-NATO și alte parteneriate, cum ar fi cu ONU, cu OSCE, cu Statele Unite, cu Regatul Unit, cu Canada, Norvegia, Ucraina, Georgia, cu țările din Balcanii de Vest, cu Japonia, Australia, precum și cu Uniunea Africană și anumite țări africane, constituie un pilon integral al PSAC;

Q.

întrucât patrimoniul cultural are o dimensiune universală, fiind o mărturie a istoriei inseparabilă de identitatea popoarelor, pe care comunitatea internațională trebuie să o protejeze și să o păstreze pentru generațiile viitoare; întrucât diversitatea culturală joacă un rol important în promovarea prevenirii conflictelor, reconcilierii și combaterii extremismului;

R.

întrucât datele și noile tehnologii, cum ar fi IA, sunt din ce în ce mai importante în menținerea competitivității militare și sunt utilizate în dezvoltarea de capabilități militare noi sau ameliorate, cum ar fi armele cibernetice bazate pe IA, dronele și armele și vehiculele autonome sau semiautonome, precum și instrumentele de informații secrete și de înțelegere a situațiilor, toate acestea având un efect transformator asupra operațiunilor și strategiei militare;

S.

întrucât rolul activ al Parlamentului în conceperea politicilor PSAC consolidează fundamentele democratice ale UE; întrucât Parlamentul poate exercita în mod legitim controlul politic și supravegherea asupra executivului la nivelul UE; întrucât nu există competențe oficiale de control în ceea ce privește IEP și FED; întrucât diplomația Parlamentului este un mijloc dovedit și complementar de îmbunătățire a comunicării strategice, precum și a vizibilității și eficacității misiunilor și operațiunilor PSAC,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.