COMUNICARE A COMISIEI

referitoare la interpretarea și punerea în aplicare a anumitor dispoziții legale ale Regulamentului privind taxonomia UE și la legăturile cu Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă

(2023/C 211/01)

Scopul prezentului document cu întrebări frecvente este de a oferi unele clarificări referitoare la modul în care operatorii ar trebui să ia considerare cerințele de conformitate cu garanțiile minime în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (denumit în continuare „Regulamentul privind taxonomia”). De asemenea, prezentul document urmărește să clarifice statutul investițiilor în activități economice și active aliniate la taxonomie în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088, și anume Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă (denumit în continuare „SFDR”) (2).

Întrebările frecvente incluse în prezentul document oferă clarificări cu privire la dispozițiile în vigoare prevăzute de actele legislative aplicabile. Ele nici nu extind în vreun fel drepturile și obligațiile care decurg din actele legislative respective și nici nu introduc cerințe suplimentare pentru operatorii vizați și autoritățile competente. Întrebările frecvente au doar scopul de a sprijini întreprinderile financiare și nefinanciare în punerea în aplicare a dispozițiilor legale relevante. Numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența de a formula interpretări obligatorii ale dreptului UE. Punctele de vedere exprimate în prezenta comunicare nu pot aduce atingere poziției pe care Comisia Europeană ar putea să o adopte în fața instanțelor UE și a instanțelor naționale.

Cuprins

Garanții minime în temeiul Regulamentului privind taxonomia UE

2

1.

Care este rolul pe care îl au garanțiile minime prevăzute de Regulamentul privind taxonomia UE?

2

2.

Cum sunt definite garanțiile minime în temeiul articolului 18 din Regulamentul privind taxonomia UE?

2

3.

Care sunt principalele așteptări ale întreprinderilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul privind taxonomia?

3

Interacțiuni cu SFDR

5

4.

Investițiile aliniate la taxonomie se califică drept „investiții durabile” în temeiul SFDR?

5

Garanții minime în temeiul Regulamentului privind taxonomia UE

1.   Care este rolul pe care îl au garanțiile minime prevăzute de Regulamentul privind taxonomia UE?

Conform Regulamentului privind taxonomia, o activitate economică poate fi calificată drept durabilă din punctul de vedere al mediului numai dacă, pe lângă îndeplinirea celorlalte cerințe de la articolul 3 (3), este desfășurată în conformitate cu garanțiile minime prevăzute la articolul 18. Aceste criterii sunt în concordanță cu principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale care sprijină creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu standardele internaționale minime relevante privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor.

Prin urmare, garanțiile minime sunt parte integrantă a taxonomiei și constituie unul din cele patru criterii de la articolul 3 care trebuie întrunite pentru ca activitățile economice să poată fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Prin includerea unor garanții minime în cadrul taxonomiei se dorește asigurarea faptului că entitățile care desfășoară activități economice considerate a fi aliniate la taxonomie îndeplinesc anumite standarde sociale și de guvernanță minime.

Cu alte cuvinte, scopul garanțiilor minime prevăzute în Regulamentul privind taxonomia este de a preveni situațiile în care activitățile și investițiile ar putea fi considerate „durabile” în contextul în care implică încălcări ale principiilor sociale esențiale, ale drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor sau în contextul în care nu sunt aliniate la standardele minime de conduită responsabilă în afaceri.

2.   Cum sunt definite garanțiile minime în temeiul articolului 18 din Regulamentul privind taxonomia UE?

Articolul 18 din Regulamentul privind taxonomia stabilește cerințe specifice privind garanțiile minime care se referă atât la standardele internaționale de conduită responsabilă în afaceri în temeiul articolului 18 alineatul (1), cât și la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzut la articolul 18 alineatul (2) din SFDR (4).

Conform articolului 18 alineatul (1), garanțiile minime trebuie înțelese ca proceduri de diligență și recurs aplicate de o întreprindere care desfășoară o activitate economică pentru a asigura alinierea la Orientările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind întreprinderile multinaționale și la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. Acestea din urmă includ principiile și drepturile stabilite în opt din cele zece convenții fundamentale identificate în Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă (5) și în Carta internațională a drepturilor omului (6).

Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale reunesc toate domeniile tematice ale comportamentului responsabil în afaceri și ale gestionării responsabile a lanțului de aprovizionare. Acestea recomandă, de asemenea, ca întreprinderile să aplice bune practici în materie de guvernanță corporativă, inclusiv diligența necesară (7), astfel cum se prevede în Principiile OCDE privind guvernanța corporativă.

Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (i) specifică un standard de conduită pentru întreprinderi astfel încât să se prevină încălcările drepturilor omului și (ii) abordează eventualele riscuri care pot apărea din activitățile economice pe care le desfășoară întreprinderile. Responsabilitatea entităților comerciale de a respecta drepturile omului se referă la drepturile recunoscute la nivel internațional, înțelese ca fiind cel puțin cele exprimate în opt din cele zece convenții fundamentale ale OIM și în Carta internațională a drepturilor omului.

Articolul 18 alineatul (2) introduce o legătură directă cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” menționat la articolul 2 alineatul (17) din SFDR. Se garantează astfel că standardele sociale minime sunt definite la nivel european și că există coerență în legislația europeană.

Detaliile privind principiul prevăzut de SFDR de „a nu prejudicia în mod semnificativ” sunt specificate în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288, adoptat de Comisia Europeană în aprilie 2022. Potrivit regulamentului menționat, pe lângă faptul că trebuie precizat dacă investiția durabilă este aliniată la Orientările OCDE privind întreprinderile multinaționale și la Principiile directoare ale ONU, punerea în aplicare a principiului prevăzut de SFDR, respectiv de „a nu prejudicia în mod semnificativ” presupune luarea în considerare a unei liste a principalilor indicatori negativi. Comisia Europeană consideră că, în contextul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, legătura dintre garanțiile minime și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzut de SFDR trebuie înțeleasă, cel puțin, prin prisma principalilor indicatori din SFDR referitori la efecte negative pentru aspectele sociale și cele legate de personal, respectarea drepturilor omului, chestiuni legate de combaterea corupției și a dării de mită enumerați în tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat privind SFDR (8).

Indicatorul privind efectele negative asupra durabilități din tabelul 1	Indicator
Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)	Ponderea investițiilor în societăți în care s-a investit care au fost implicate în încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU sau ale Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale
Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale	Ponderea investițiilor în societăți în care s-a investit care nu dispun de politici de monitorizare a respectării principiilor Pactului mondial al ONU sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale sau de mecanisme de soluționare a reclamațiilor/plângerilor pentru a aborda încălcările principiilor Pactului mondial al ONU sau ale Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale
Disparitatea salarială de gen în formă neajustată	Diferența salarială medie de gen în formă neajustată a societăților în care s-a investit
Diversitatea de gen în cadrul consiliului	Raportul mediu dintre membrii consiliilor de administrație de sex feminin și cei de sex masculin în societățile în care s-a investit, exprimat ca procent din totalul membrilor consiliilor de administrație
Expunerea la arme controversate (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice)	Ponderea investițiilor în societăți în care s-a investit implicate în fabricarea sau vânzarea de arme controversate

3.   Care sunt principalele așteptări ale întreprinderilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul privind taxonomia?

Întreprinderile care fac publică alinierea la taxonomie vor trebui să evalueze conformitatea lor cu cerințele privind garanțiile minime prevăzute în Regulamentul privind taxonomia atât în temeiul articolului 18 alineatul (1), cât și al articolului 18 alineatul (2).

În temeiul articolului 18 alineatul (1), întreprinderile ale căror activități economice sunt de considerat ca fiind aliniate la taxonomie trebuie să fi instituit proceduri de diligență și recurs pentru a asigura alinierea la standardele de conduită responsabilă în afaceri menționate în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (a se vedea întrebarea 2). Ambele texte descriu pe larg modul în care pot fi puse în aplicare principiile și în care se poate realiza demersul de diligență.

Cerința centrală prevăzută la articolul 18 alineatul (1) constă în obligația unei întreprinderi de a pune în aplicare proceduri adecvate, inclusiv proceduri de identificare, prevenire, atenuare sau remediere continuă a efectelor negative efective și potențiale relevante legate de propriile operațiuni, lanțuri valorice și relații de afaceri, pentru a se asigura că activitățile sale sunt desfășurate în conformitate cu aceste standarde.

În pofida punerii în aplicare a tuturor procedurilor adecvate, uneori o întreprindere nu poate aborda anumite riscuri sau nu poate elimina anumite efecte negative. Aceasta nu înseamnă neapărat că întreprinderea nu respectă garanțiile minime, în condițiile în care întreprinderea a prezentat în mod clar aceste efecte potențiale și a explicat demersurile întreprinse pentru a le identifica, preveni, atenua sau remedia și motivele pentru care nu a putut înlătura anumite efecte. În realitate, este recunoscut faptul că pot surveni cazuri în care, în pofida măsurilor rezonabile de diligență, este posibil ca întreprinderile să nu fie în măsură să prevină, să pună capăt sau să atenueze efectele negative în ceea ce privește efectele negative ale lanțului valoric al întreprinderii.

În cadrul acestor proceduri privind diligența și recursul, întreprinderile au obligația, în temeiul articolului 18 alineatul (2), să ia în considerare indicatorii din SFDR referitori la principalele efecte negative pentru aspectele sociale și cele legate de personal, respectarea drepturilor omului, chestiuni legate de combaterea corupției și a dării de mită menționate la întrebarea 2 (9).

Singurul aspect acoperit în prezent de articolul 18 alineatul (2), care nu este acoperit în mod explicit de articolul 18 alineatul (1), este principalul efect negativ legat de expunerea la arme controversate, astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat privind SFDR (10) (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și arme biologice). Prin urmare, în temeiul articolului 18 alineatul (2), întreprinderile trebuie să se asigure că procedurile lor privind diligența și recursul permit identificarea, prevenirea, atenuarea sau remedierea oricărei expuneri efective sau potențiale la fabricarea sau vânzarea de arme controversate.

În afară de dispozițiile de la articolul 18 alineatul (2) descrise mai sus, Regulamentul privind taxonomia nu conține elemente suplimentare referitoare la arme sau la echipamente și tehnologii legate de apărare în evaluarea garanțiilor minime. Astfel cum se precizează în Proiectul de comunicare a Comisiei privind interpretarea și punerea în aplicare a anumitor dispoziții legale din Actul delegat privind taxonomia UE privind clima (11), Comisia recunoaște că este necesar să se asigure accesul la finanțare și investiții, inclusiv din partea sectorului privat, pentru toate sectoarele strategice, inclusiv pentru industria apărării. Industria apărării este recunoscută ca având o contribuție esențială la reziliența și securitatea Uniunii și, prin urmare, la pace și la sustenabilitatea socială (12).

Lista indicatorilor SFDR privind aspectele sociale și cele legate de personal, respectarea drepturilor omului, chestiuni legate de combaterea corupției și a dării de mită ar putea suferi modificări odată cu eventuale revizuiri viitoare ale actului delegat privind SFDR. De aceea, orice aspect care ar putea fi abordat în viitor de indicatorii negativi ai SFDR va trebui, de asemenea, să fie luat în considerare de către întreprinderi în conformitate cu articolul 18 alineatul (2).

Raportarea în conformitate cu Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (13) (CSRD) va sprijini întreprinderile să își evalueze conformitatea cu cerințele articolului 18 și va ajuta investitorii să obțină informațiile necesare de la societățile în care s-a investit (14). Articolul 18 din Regulamentul privind taxonomia UE nu impune obligația de furnizare de informații suplimentare și, prin urmare, nu există nicio suprapunere cu cerințele de raportare prevăzute de CSRD.

Pentru sfaturi suplimentare informale privind cele mai bune practici, utilizatorii sunt invitați să consulte Raportul final privind garanțiile minime al Platformei privind finanțarea durabilă, publicat în octombrie 2022.

Interacțiuni cu SFDR

4.   Investițiile aliniate la taxonomie se califică drept „investiții durabile” în temeiul SFDR?

Considerentul 19 din Regulamentul privind taxonomia clarifică faptul că „investițiile durabile” în temeiul SFDR includ investițiile în „activități economice durabile din punctul de vedere al mediului” în sensul Regulamentului privind taxonomia.

Atunci când definește condițiile în care o activitate poate fi considerată „durabilă din punctul de vedere al mediului”, articolul 18 alineatul (2) stabilește o legătură între Regulamentul privind taxonomia și SFDR prin intermediul uneia dintre etapele necesare ale Regulamentului privind taxonomia: respectarea garanțiilor minime. Conform îndrumărilor oferite la întrebările 1 și 2 de mai sus, se consideră că se aderă la elementele sociale ale principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” la nivel de entitate în cazul unei întreprinderi care prezintă informații conform cărora activitățile sunt „durabile din punctul de vedere al mediului” în temeiul taxonomiei UE.

De asemenea, potrivit îndrumărilor de la întrebările 1 și 2 de mai sus, principiul SFDR de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și cerința de a asigura că o societate în care s-a investit urmează practici de bună guvernanță se consideră a fi întrunite în cazul investițiilor în activități economice aliniate la taxonomie, deoarece acestea respectă garanțiile minime prevăzute în Regulamentul privind taxonomia. Cele patru aspecte ale bunei guvernanțe menționate la articolul 2 punctul 17 din SFDR (și anume, structurile de conducere solide, relațiile cu angajații, remunerarea personalului și respectarea obligațiilor fiscale (15)) pot fi considerate ca fiind îndeplinite prin dispozițiile menționate la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Prin urmare, investițiile în activități economice „durabile din punctul de vedere al mediului” aliniate la taxonomie pot fi calificate în mod automat drept „investiții durabile” în contextul cerințelor de prezentare de informații la nivel de produs în temeiul SFDR. Aceasta înseamnă că investițiile în activități economice specifice pot fi considerate investiții durabile.

Însă, dacă un participant la piața financiară investește într-o întreprindere cu un anumit grad de aliniere la taxonomie prin intermediul unui instrument de finanțare care nu specifică utilizarea veniturilor, cum ar fi un titlu de capital sau o datorie generală, participantul la piața financiară ar trebui totuși să verifice elemente suplimentare în temeiul SFDR pentru a putea considera întreaga investiție în întreprinderea respectivă drept investiție durabilă. Aceasta înseamnă că participantul la piața financiară ar trebui: (i) să verifice dacă restul activităților economice ale întreprinderii respectă elementele de mediu ale principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzut de SFDR și (ii) să evalueze dacă consideră contribuția la obiectivul de mediu ca fiind suficientă.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(2)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(3)  Cele patru criterii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul privind taxonomia precizează că o activitate economică: (a) trebuie să contribuie în mod substanțial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9, în conformitate cu articolele 10-16; (b) nu trebuie să prejudicieze în mod semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9, în conformitate cu articolul 17; (c) trebuie efectuată în conformitate cu garanțiile minime prevăzute la articolul 18; (d) trebuie să respecte criteriile tehnice de examinare care au fost stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 10 alineatul (3), articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) sau cu articolul 15 alineatul (2).

(4)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(5)  Principalele convenții ale Organizației Internaționale a Muncii sunt: Convenția privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, 1948 (nr. 87); Convenția privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă, 1949 (nr. 98); Convenția (nr. 29) privind munca forțată, 1930 (și protocolul din 2014 la aceasta); Convenția privind abolirea muncii forțate, 1957 (nr. 105); Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă, 1973 (nr. 138); Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor, 1999 (nr. 182); Convenția privind egalitatea de remunerare, 1951 (nr. 100); Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei, 1958 (nr. 111).

(6)  Aceasta include: Declarația universală a drepturilor omului (1948); Pactul internațional privind drepturile civile și politice (1966) și Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale (1966).

(7)  A se vedea, de asemenea, Orientările OCDE privind diligența pentru o conduită responsabilă în afaceri (2018) și orientările sectoriale ale OCDE, disponibile la adresa: https://mneguidelines.oecd.org/mneguidelines/, care oferă sprijin practic întreprinderilor cu privire la punerea în aplicare a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale.

(8)  Metodologia pentru calcularea acestor indicatori poate fi consultată în anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288. Termenul „societăți în care s-a investit” din tabelul 1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 corespunde trimiterilor la „întreprinderi” din Regulamentul privind taxonomia.

(9)  Metodologia pentru calcularea acestor indicatori poate fi consultată în tabelele 1 și 3 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).

(10)  Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).

(11)  Întrebarea 11 „Cum se aplică cadrul de finanțare durabilă în ceea ce privește accesul industriei de apărare la finanțare privată?”, p. 16.

(12)  A se vedea Propunerea Comisiei privind un act privind sprijinirea producției de muniții (ASAP), COM (2023) 237 final.

(13)  Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (JO L 322, 16.12.2022, p. 15).

(14)  CSRD impune obligația ca standardele de raportare privind durabilitatea pe care întreprinderile trebuie să le utilizeze pentru a-și îndeplini obligațiile de prezentare de informații să conțină informațiile de care au nevoie participanții la piața financiară pentru a se conforma obligațiilor de prezentare de informații în temeiul SFDR. În practică, aceasta înseamnă că întreprinderile vor trebui să raporteze informațiile corespondente pentru indicatorii referitori la principalele efecte negative prevăzuți în temeiul Regulamentului delegat al SFDR. Articolul 29b alineatul (5) litera (b) din Directiva 2013/34/UE.

„(5) La adoptarea actelor delegate în temeiul alineatului (1), Comisia ține seama, în cea mai mare măsură posibilă, de: [...] (b) informațiile de care au nevoie participanții la piața financiară pentru a-și îndeplini obligațiile de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și în actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv”.

(15)  Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale a fost actualizată în februarie 2023. Aceasta oferă îndrumări utile pentru identificarea țărilor care nu și-au îndeplinit angajamentele de a respecta criteriile de bună guvernanță fiscală într-un anumit interval de timp și a țărilor care au refuzat să facă acest lucru.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.11107 – EDF / SEKG / NEBRAS / QUWATT / SCE-QUVVAT)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 211/02)

La 12 iunie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M11107. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

15 iunie 2023

(2023/C 211/03)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0819
JPY	yen japonez	152,86
DKK	coroana daneză	7,4523
GBP	lira sterlină	0,85555
SEK	coroana suedeză	11,6206
CHF	franc elvețian	0,9761
ISK	coroana islandeză	149,30
NOK	coroana norvegiană	11,5025
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,751
HUF	forint maghiar	376,03
PLN	zlot polonez	4,4693
RON	leu românesc nou	4,9578
TRY	lira turcească	25,6112
AUD	dolar australian	1,5924
CAD	dolar canadian	1,4415
HKD	dolar Hong Kong	8,4661
NZD	dolar neozeelandez	1,7559
SGD	dolar Singapore	1,4543
KRW	won sud-coreean	1 387,60
ZAR	rand sud-african	19,9252
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,7491
IDR	rupia indoneziană	16 208,51
MYR	ringgit Malaiezia	5,0049
PHP	peso Filipine	60,638
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	37,693
BRL	real brazilian	5,2244
MXN	peso mexican	18,5832
INR	rupie indiană	88,9825

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1)]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 211/04)

Decizie de acordare a unei autorizații

Referința deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizare autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2023) 3646	9 iunie 2023	4-(1,1,3,3-tetrametilbutil)fenol etoxilat (4-terț-OPnEO) Nr. CE -; Nr. CAS -	Alexion Pharma International Operations Unlimited Company, College Business &Technology Park, Blanchardstown, D15 R925, Dublin 15, Irlanda	REACH/23/18/0	Utilizare industrială pentru inactivarea virusului în fabricarea andexanet alfa pentru tratamentul pacienților adulți tratați cu un inhibitor direct al factorului Xa (FXa) atunci când este necesară inversarea anticoagulării din cauza sângerării care pune în pericol viața sau care nu este controlată	31 decembrie 2030	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscul care decurge din utilizarea substanței pentru sănătatea umană și pentru mediu și nu există substanțe sau tehnologii alternative.

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Authorisation (europa.eu).

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2023/C 211/05)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Gigondas”

PDO-FR-A0143-AM03

Data comunicării: 20.4.2023

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Modificare editorială a arealului geografic și a zonei situate în imediata vecinătate

În capitolul I din caietul de sarcini, secțiunea IV „Arealul geografic” și „Zona situată în imediata vecinătate” a fost completată, fără alte modificări, cu o trimitere la Codul geografic oficial, care recunoaște și enumeră comunele pe departamente la nivel național. Această modificare editorială face posibilă trimiterea la arealul geografic în raport cu versiunea Codului geografic oficial aflată în vigoare în 2022, publicată de INSEE, precum și asigurarea delimitării arealului geografic din punct de vedere juridic.

Se adaugă aceeași trimitere la documentul unic, la rubricile „Arealul geografic” și „Condiții suplimentare – zona situată în imediata vecinătate”.

2.   Condiții de producție pentru vinurile albe

DOP a fost extinsă pentru a include producția de vinuri albe din soiurile de struguri deja enumerate în caietul de sarcini ca soiuri de struguri albi utilizate în producția de vinuri roșii și roze. După cum arată arhivele și diversele texte privind istoria comunei Gigondas, viticultorii au produs întotdeauna vinuri albe.

Condițiile de producție și descrierea vinului produs au fost adăugate atât în caietul de sarcini, cât și în documentul unic.

Sunt modificate următoarele secțiuni din caietul de sarcini:

—

Secțiunea V „Soiuri de struguri”: se adaugă o listă a soiurilor de struguri care pot fi utilizate pentru producerea vinurilor albe. Soiurile Clairette Blanc B, Bourboulenc B, Clairette Rose Rs, Grenache Blanc B, Grenache Gris, Marsanne B, Piquepoul Blanc B și Roussanne B au fost adăugate în documentul unic la rubrica „Soiuri de struguri de vin”. Soiurile Viognier B și Ugni Blanc B au fost adăugate în documentul unic la rubrica „Soiuri secundare de struguri de vin”.

—	Secțiunea IX punctul 1 „Asamblări din soiuri de struguri”: procentul soiului Clairette Blanc utilizat în asamblare a fost stabilit la minimum 70 %. Această dispoziție a fost de asemenea adăugată în documentul unic la rubrica „Descrierea vinului (vinurilor)”.

—	Secțiunea X – „Legătura cu arealul geografic”: la punctul 2 „Informații privind calitatea produsului” se adaugă o descriere organoleptică a vinurilor albe. Această descriere a fost adăugată și în documentul unic la rubrica „Descrierea vinului (vinurilor)”.

—	Secțiunea VII „Recoltarea, transportul și maturarea strugurilor” stabilește conținutul minim de zahăr al soiurilor de struguri albi utilizate pentru producția de vin alb la 196 g/l. Această dispoziție nu afectează documentul unic.

—	Secțiunea VII din caietul de sarcini stabilește, de asemenea, tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor albe la 12 % vol., aceeași dispoziție fiind adăugată la rubrica „Descrierea vinului (vinurilor)” din documentul unic.

—	În capitolul I din caietul de sarcini, secțiunea IX „Prelucrarea, producerea” stabilește aciditatea volatilă a vinurilor albe la cel mult 17,30 miliechivalenți pe litru. Acest parametru a fost adăugat și în documentul unic, la rubrica „Descrierea vinului (vinurilor)”.

—	Secțiunea VIII „Randament”: randamentul în cazul vinurilor albe a fost stabilit la maximum 44 hl/ha. Această dispoziție a fost adăugată și la rubrica „Randamente maxime” din documentul unic.

3.   Modificarea condițiilor de producție a vinurilor roșii

—

Reguli de tăiere: În capitolul I din caietul de sarcini, punctul 1 din secțiunea VI „Gestionarea plantațiilor viticole” a fost modificat pentru a completa normele privind tăierea, astfel încât să se permită utilizarea metodei Guyot simplu sau dublu pentru soiurile Syrah și Viognier. Aceste dispoziții au fost adăugate și în documentul unic, la rubrica „Practici vitivinicole”.

—

Lista principalelor soiuri de struguri: În secțiunea V „Soiuri de struguri” din capitolul I al caietului de sarcini, soiul Cinsaut a fost mutat de pe lista soiurilor secundare pe lista soiurilor de struguri principale. Acest soi prezintă interes pentru producători, deoarece conferă vinurilor o finețe atrăgătoare și lejeritate, fără a le modifica profilul organoleptic. Aceeași modificare a fost adusă și documentului unic, la rubrica „Soiurile de struguri de vin principale”.

—

Modificarea normelor privind asamblarea: În capitolul I din caietul de sarcini, punctul 1 din secțiunea IX a fost modificat la rubrica „Asamblarea soiurilor de struguri”, deoarece grupul solicitant dorește să crească proporția altor soiuri în vinurile roșii și roze prin reducerea proporției minime a soiului Grenache la 50 %. Proporția soiului Clairette Blanc din vinurile albe a fost stabilită la minimum 70 %. Aceleași dispoziții au fost adăugate și la rubrica „Descrierea vinului (vinurilor)” din documentul unic.

—

Reducerea conținutului maxim de acid malic al vinurilor roșii de la 0,4 g/l la 0,3 g/l. Această valoare va facilita determinarea momentului în care s-a încheiat fermentația malolactică. Aceasta a fost menționată în secțiunea IX „Prelucrare, producție” din capitolul I al caietului de sarcini și a fost modificată la rubrica „Descrierea vinurilor roșii” din documentul unic.

—

Eliminarea cerinței de maturare pentru vinurile roșii și roze: În capitolul I din caietul de sarcini, punctul 2 din secțiunea IX intitulat „Dispoziții privind fiecare produs” a fost modificat pentru a elimina datele privind maturarea vinurilor, și anume data de 1 ianuarie care urmează anului de recoltă pentru vinurile roze și data de 15 ianuarie care urmează anului de recoltă pentru vinurile roșii. Grupul solicitant dorește să elimine cerința de maturare, care nu este justificată pentru producția de vinuri cu această denumire, și să împiedice discriminarea comercianților. Această modificare nu afectează documentul unic.

—

Modificarea datei punerii în vânzare către consumatori: În capitolul I din caietul de sarcini, punctul 5 din secțiunea IX intitulat „Dispoziții privind circulația produselor și punerea în vânzare către consumatori” stabilește data punerii în vânzare către consumatori la data de 15 ianuarie care urmează anului de recoltă pentru vinurile roze și la data de 31 ianuarie pentru vinurile roșii. Întrucât cerința de maturare a fost eliminată, grupul solicitant dorește ca data punerii în vânzare către consumatori să fie devansată la 15 decembrie pentru vinurile roze, în timp ce data punerii în vânzare pentru vinurile roșii rămâne neschimbată. Această modificare nu afectează documentul unic.

4.   Obligații legate de declarare

În capitolul II din caietul de sarcini, secțiunea I „Cerințe legate de declarare” se modifică după cum urmează:

—	Declarația de ambalare a fost aliniată la planul de control și poate fi trimisă direct organismului de control în termen de 3 zile lucrătoare de la ambalare.

—	Declarația de retragere nu este necesară. Aceasta a fost eliminată deoarece vinurile nu pot fi declarate sub denumirea de origine mai largă „Côtes du Rhône”, deoarece condițiile de producție sunt diferite.

Aceste modificări nu afectează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Gigondas

2.   Tipul de indicație geografică

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vinuri roze liniștite

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 12,5 %.

În etapa de ambalare: conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic sau egal cu 3 grame pe litru.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roșii și roze sunt obținute, în cea mai mare parte, din soiurile Grenache N, Syrah N și Mourvèdre N. Proporția soiului Grenache N în vinuri este de cel puțin 50 %.

Soiul Grenache N conferă asamblărilor taninuri și corpolență. Asociat în cantități moderate, pentru a respecta caracterului vinului, soiul Syrah N consolidează culoarea, intensitatea aromatică și potențialul de învechire. Soiul Mourvèdre N, prin proprietățile sale antioxidante deosebite, reprezintă complementul perfect al soiului Grenache N, sporind complexitatea aromatică, conferind note picante și fiind perfect adaptat elevajului în recipiente din lemn. Vinul roze reprezintă o proporție foarte redusă din totalul producției, însă merită o atenție deosebită, în special datorită corpolenței sale la degustare. Culoarea sa este intensă, roz cu reflexii violacee. Aroma sa se distinge prin buchetul de migdale și de fructe mici fierte. Gustul său este în același timp intens și echilibrat.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)	14,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	14,28
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)

2.   Vinuri roșii liniștite

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 12,5 %.

În etapa de ambalare:

—	conținutul de acid malic este mai mic sau egal cu 0,3 grame pe litru în etapa ambalării;

—	indicele de polifenoli totali este mai mare sau egal cu 45;

—	conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic sau egal cu 3 grame pe litru.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile roșii și roze sunt obținute, în cea mai mare parte, din soiurile Grenache N, Syrah N și Mourvèdre N. Proporția soiului Grenache N în vinuri este de cel puțin 50 %.

Soiul Grenache N conferă asamblărilor taninuri și corpolență. Asociat în cantități moderate, pentru a respecta caracterului vinului, soiul Syrah N consolidează culoarea, intensitatea aromatică și potențialul de învechire. Soiul Mourvèdre N, prin proprietățile sale antioxidante deosebite, reprezintă complementul perfect al soiului Grenache N, sporind complexitatea aromatică, conferind note picante și fiind perfect adaptat elevajului în recipiente din lemn. Vinul roșu este un vin destinat învechirii, cu o culoare catifelată care variază de la rubiniu la grena închis. Este un vin structurat, generos, care, în tinerețe, dezvăluie un buchet de fructe roșii și de fructe negre foarte coapte. Este un vin structurat, generos, care dezvăluie, în tinerețe, un buchet de fructe roșii și de fructe negre foarte coapte, iar mai târziu dezvoltă note sălbatice de vegetație forestieră și de trufe.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)	14,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	17,30
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)

3.   Vinuri albe liniștite

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile albe prezintă o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 12 %.

Conținutul de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) este mai mic sau egal cu 3 grame pe litru.

Celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile albe sunt obținute din struguri sau din vinuri care conțin cel puțin 70 % Clairette Blanc.

Vinurile albe sunt produse în trei zone. Ele prezintă mineralitate și echilibru și au o culoare strălucitoare, deschisă, cu reflexe verzi, care pot deveni ușor mai intense și aurii odată cu învechirea.

La altitudine, soiurile de struguri albi, în principal Clairette, se coc lent, ceea ce le conferă prospețime. Mineralitatea, la rândul său, provine din substratul calcaros. Combinația acestor două elemente conferă vinurilor lejeritate.

Pe conul coluvial, soiurile de struguri albi capătă o structură ușor mai densă, reflectând în același timp prezența calcarului care se găsește peste tot în Gigondas.

Pe nisipurile miocene, soiurile de struguri albi, în special Clairette, prezintă salinitate și complexitate aromatică.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)	14,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	17,30
Conținutul maxim de dioxid de sulf total (în miligrame pe litru)

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Conducerea viței-de-vie

Practică de cultivare

—	Distanța dintre rânduri nu poate să fie mai mare de 2,50 m.

—	Fiecare butuc trebuie să dispună de o suprafață maximă de 2,50 m2. Această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiul dintre butucii de pe același rând.

—	Distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie între 0,80 m și 1,25 m.

—	Plantele de viță-de-vie sunt tăiate prin metoda tăierii scurte (utilizând metoda „Gobelet” sau metoda „Cordon de Royat”), astfel încât să aibă maximum șase cepi de rod. Fiecare cep de rod trebuie să aibă maximum doi ochi.

—

Perioada de formare sau de regenerare pentru tipul de tăiere „Cordon de Royat” este limitată la doi ani. În decursul acestei perioade, este autorizată utilizarea metodei Guyot simplu, cu maximum opt ochi pe coarda de rod și un cep de rod cu maximum 2 ochi sau metoda Guyot dublu, cu două corzi de rod având fiecare câte cinci ochi și două cepuri de înlocuire cu doi ochi fiecare.

—	Metoda Guyot simplu, cu maximum opt ochi pe coarda de rod și cu unul sau două cepuri cu maximum doi ochi, poate fi utilizată pentru soiurile Syrah N și Viognier B.

Irigarea poate fi permisă.

2.   Practici oenologice

Practică oenologică specifică

—	se interzice orice tratament termic al recoltei la o temperatură de peste 40 °C;

—	utilizarea de bucăți de lemn este interzisă;

—	pentru elaborarea vinurilor roze, se interzice utilizarea cărbunilor de uz oenologic, singuri sau în amestec, în cadrul preparatelor.

În afara dispozițiilor menționate mai sus, în ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte obligațiile prevăzute la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim.

5.2.   Randamente maxime

1.	Vinuri roșii și roze 40 de hectolitri la hectar

2.	Vinuri albe 44 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunei Gigondas din departamentul Vaucluse, pe baza Codului geografic oficial din 2022.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vinificație

Bourboulenc B - Doucillon Blanc

Cinsaut N - Cinsault

Clairette B

Clairette Rose Rs

Grenache N

Grenache Blanc A

Grenache Gris G

Marsanne B

Mourvèdre N - Monastrell

Piquepoul Blanc B

Roussanne B

Syrah N - Shiraz

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Descrierea factorilor naturali și umani care contribuie la legătură

Situat în inima podgoriilor meridionale din Valea Ronului și recunoscut drept „Crus des Côtes du Rhône”, teritoriul aferent denumirii de origine protejată „Gigondas” este indisociabil de remarcabilul masiv calcaros Dentelles de Montmirail, cu relieful său impozant și spectaculos, modelat prin eroziune. Arealul geografic acoperă teritoriul comunei Gigondas din departamentul Vaucluse. Podgoriile se află la o altitudine cuprinsă între 160 m și 400 m, iar expunerea terenului îi conferă protecție împotriva soarelui excesiv din timpul verii. Dispunerea sa pe pante o protejează împotriva ceții și a înghețurilor de primăvară și asigură în fiecare an o recoltă normală. Clima este provensală prin excelență, dominată de contrastul dintre căldurile verii mediteraneene și violențele Mistralului. La fel ca în întreaga regiune mediteraneeană, ploile pot fi torențiale în perioada echinocțiului.

De două milenii, activitatea principală a satului Gigondas, situat la poalele masivului Dentelles de Montmirail, este cultura viței-de-vie. Crearea primelor domenii viticole este atribuită soldaților celei de a doua legiuni romane. În secolul al XIX-lea, producția și celebritatea vinurilor „Gigondas” nu încetează să crească. Grație acestei reputații, în baza legii din 6 mai 1919, „Gigondas” devine denumire de origine protejată încă din 1924.

Înregistrate inițial în cadrul arealului geografic al denumirii de origine protejate „Côtes du Rhône” (decretul din 19 noiembrie 1937), vinurile cu denumirea „Gigondas” sunt recunoscute rapid datorită calității și identității lor. Drept urmare, începând din 1951, numele comunei poate figura în mod firesc pe etichetă alături de denumirea de origine protejată „Côtes du Rhône”. Prin decretul din 6 ianuarie 1971, „Gigondas” este recunoscută ca denumire de origine protejată, alăturându-se astfel familiei de vinuri „Crus des Côtes du Rhône”.

În 2009, podgoria acoperea o suprafață de 1 230 de hectare, cu o producție medie de 32 500 de hectolitri.

Se produc trei tipuri de vin: vinurile roșii, care reprezintă 99 % din producție, și o cantitate mult mai mică de vinuri roze și albe. Aproximativ 80 % din vinuri sunt produse de crame private.

8.2.   Interacțiuni cauzale

Comuna „Gigondas”, denumită odinioară „jucunditas”, care înseamnă „bucurie și veselie” în limba latină, poate fi considerată, pe bună dreptate, o comună de predilecție pentru producerea unor vinuri cu o identitate puternică și cu o calitate recunoscută de multă vreme.

De-a lungul secolelor, comunitatea umană a acestei comune a știut să pună în valoare calitățile naturale ale teritoriului, perfect adaptat pentru cultivarea viței-de-vie, și să respecte originalitatea materiei prime obținute din activitatea sa agricolă.

Situată în inima unui peisaj pe cât de grandios pe atât de benefic prin mezoclima pe care o generează, într-o zonă de păduri de stejar și plantații de măslini, podgoria este plantată pe soluri permeabile, care atenuează eroziunea provocată de apele de scurgere și permit uscarea rapidă a parcelelor selecționate cu grijă. Solurile combină, în general, o matrice argiloasă propice unui regim hidric controlat cu un puternic caracter pietros care, pe de o parte, contribuie la uscare și, pe de altă parte, are un impact termic foarte pozitiv în decursul etapei de coacere a strugurilor. Altitudinea pantelor (160 m - 400 m), situate deasupra cețurilor din zona Ronului, și orientarea lor (nord - nord-vest) evită atât însorirea excesivă, cât și înghețurile de primăvară.

Datorită climei sale, comuna Gigondas poate beneficia de toate avantajele climei provensale, însorirea și Mistralul (un vânt rece și uscat care limitează dezvoltarea bolilor criptogamice și favorizează concentrațiile naturale ale boabelor), fără a fi însă afectată de inconvenientele acesteia, grație protecției oferite de masivul Dentelles de Montmirail.

Acest ansamblu de factori, împreună cu munca și priceperea viticultorilor, care constau, în special, în alegerea soiurilor de struguri, respectarea perioadelor de recoltă și impunerea unei selecții obligatorii, au favorizat, de două milenii, recunoașterea, evoluția reputației și mai ales păstrarea identității vinurilor cu denumirea de origine protejată „Gigondas”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, producerea și maturarea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune din departamentul Vaucluse, pe baza Codului geografic oficial din 2022:

Aubignan, Le Barroux, Beaumes-de-Venise, Beaumont-du-Ventoux, Bédarrides, Bollène, Buisson, Caderousse, Cairanne, Camaret-sur-Aigues, Caromb, Carpentras, Châteauneuf-du-Pape, Courthezon, Le Crestet, Entrechaux, Faucon, Jonquières, Lafare, Lagarde-Paréol, Lamotte-du-Rhône, Lapalud, Loriol-du-Comtat, Malaucène, Mazan, Mondragon, Mornas, Orange, Piolenc, Puymeras, Rasteau, Roaix, La Roque-Alric, Sablet, Sainte-Cécile-les-Vignes, Saint-Hippolyte-le-Graveyron, Saint-Léger-du-Ventoux, Saint-Marcellin-lès-Vaison, Saint-Romain-en-Viennois, Saint-Roman-de-Malegarde, Sarrians, Séguret, Sérignan-du-Comtat, Sorgues, Suzette, Travaillan, Uchaux, Vacqueyras, Vaison-la-Romaine, Vedène, Villedieu, Violès, Visan.

Mențiuni suplimentare referitoare la etichetare

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

(a)	Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura denumirea unei unități geografice mai mici, cu condiția: — să fie vorba despre un loc înscris în cadastru; — ca acest loc să figureze în declarația de recoltă.

(b)

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată poate figura denumirea unității geografice mai extinse „Cru des Côtes du Rhône” sau „Vignobles de la Vallée du Rhône”. Condițiile de utilizare a denumirii unității geografice mai extinse „Vignobles de la Vallée du Rhône” sunt precizate în acordul semnat între diversele organisme de protecție și de gestionare în cauză.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-ba4e714e-f1f5-476d-9097-07279359da1a

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.