COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

13.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 129/3

Informații din partea Comisiei Europene, publicate în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului, privind notificările statului de pavilion (Lista statelor și a autorităților competente ale acestora), în conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2), (3) și cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1005/2008

(2023/C 129/03)

În conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2) și (3) și cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (1), următoarele țări terțe au notificat Comisiei Europene autoritățile publice care, în contextul regimului de certificare a capturii instituit prin articolul 12 din regulamentul menționat, sunt abilitate:

a)	să înregistreze navele de pescuit aflate sub pavilionul lor;

b)	să acorde, să suspende și să retragă licențele de pescuit pentru navele lor de pescuit;

c)	să ateste veridicitatea informațiilor furnizate în certificatele de captură menționate la articolul 12 și să valideze astfel de certificate;

d)	să pună în aplicare, să controleze și să asigure respectarea legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare pe care trebuie să le respecte navele lor de pescuit;

e)	să efectueze verificări ale acestor certificate de captură, în vederea sprijinirii autorităților competente ale statelor membre prin cooperarea administrativă menționată la articolul 20 alineatul (4);

f)	să difuzeze formulare model ale certificatului lor de captură, în conformitate cu specimenul din anexa II, și

să actualizeze aceste notificări.

Țara terță

Autoritățile competente

ALBANIA

(a)

—	Albanian General Harbour Masters (Ministry Transport and Infrastructure)

(b):

—	Commission for Examination of Applications for Fishing Permittion (Ministry of Agriculture, Rural Development & Water Administration), through National Licensing Center (Ministry of Economical Development, Tourism, Trade and Interpreneurship)

(c), (d), (e):

—	Sector of Fishery Monitoring and Control (Ministry of Agriculture, Rural Development & Water Administration)

(f) și (g):

—	The Directorate of Agriculture Production and Trade Policies (Ministry of Agriculture, Rural Development & Water Administration)

ALGERIA

(a)- (d):

—

Directions de la Pêche et des Ressources Halieutiques des Wilayas de:

—

El Tarf,

—

Annaba,

—

Skikda,

—

Jijel,

—

Bejaian,

—	Tizi Ouzou,

—	Boumerdes,

—

Alger,

—

Tipaza,

—

Chlef,

—	Mostaganem,

—

Oran,

—	Ain Temouchent,

—

Tlemcen.

(e) - (g):

—	Ministère de la Pêche et des Ressources Halieutiques

ANGOLA

(a):

—	Conservatória do registo de propriedade (subordinada ao Ministério da Justiça) / Instituto Marítimo Portuário de Angola – IMPA (subordinada ao Ministério dos Transportes)

(b):

—	Ministra das Pescas e do Mar

(c):

—	Direcção Nacional de Pescas (DNP)

(d):

—	Serviço Nacional de Fiscalização Pesqueira e da Aquicultura (SNFPA)

(e), (f), (g):

—	Direcção Nacional de Pescas (Ministério das Pescas e do Mar)

ANTIGUA ȘI BARBUDA

(a)- (g):

—	Chief Fisheries Officer, Fisheries Division, Ministry of Agriculture, Lands, Housing and Environment.

ARGENTINA

(a)- (g):

—	Dirección Nacional de Coordinación y Fiscalización Pesquera (Ministerio de Agricultura, Ganadería y Pesca

AUSTRALIA

(a)- (e):

—

Australian Fisheries Management Authority;

Department of Primary Industries and Regional Development, Western Australia;

Department of Primary Industries, New South Wales;

Department

of Agriculture and Fisheries, Queensland;

Department of Natural Resources and Environment, Tasmania;

Victoria Fishing Authority;

Department of Primary Industries and Regions, South Australia

(f) - (g):

—	The Australian Government Department of Agriculture, Water and the Environment

BAHAMAS

(a) și (b):

—	Port Department, within the Ministry of The Environment / Department of Marine Resources

—	Department of Marine Resources

BANGLADESH

(a):

—	Mercantile Marine Department

(b)- (f):

—	Marine Fisheries Office

(g):

—	Ministry of Fisheries and Livestock

BELIZE

(a):

—	The International Merchant Marine Registry of Belize (INMARBE)

(c)- (g):

—	Belize High Seas Fisheries Unit, Ministry of Finance, Government of Belize

BENIN

(a):

—	Direction de la Marine Marchande / Ministère en charge de l'Economie Maritime; Service Contrôle et Suivi des Produits et des Filières Halieutiques de la Direction des Pêches

(b):

—	Direction des Pêches / Ministère en charge de la Pêche; Service Contrôle et Suivi des Produits et des Filières Halieutiques de la Direction des Pêches

(c), (e), (f), (g):

—	Service Contrôle et Suivi des Produits et des Filières Halieutiques de la Direction des Pêches

(d):

—	Direction des Pêches / Ministère en charge de la Pêche

BRAZILIA

(a)- (g):

—	Ministry of Agriculture, Livestock and Food Supply

CAMERUN (2)

(a):

—	Ministère des Transports

(b)- (g):

—	Ministère de l'Elevage, des Pêches et Industries Animales

CANADA

(a)- (g):

—	Assistant Deputy Minister of Fisheries and Harbour Management

CABO VERDE

(a):

—	Institut Maritime et Portuaire (IMP) / Instituto Marítimo e Portuário (IMP)

(b):

—	Direction Générale des Ressources Marines (DGRM) / Direção Geral dos Recursos Marinhos (DGRM)

(c),(d),(e),(f),(g):

—	Unité d’inspection et garantie de qualité (UIGQ) / Unidade de Inspecção e Garantia de Qualidade (UIGQ)

CHILE

(a):

Dirección General del Territorio Marítimo y Marina Mercante, de la Armada de Chile

(b):

—	Subsecretaría de Pesca

—	Servicio Nacional de Pesca

(g):

—	Subsecretaria de Pesca

CHINA

(a)- (g):

—	Bureau of Fisheries, Ministry of Agriculture and Rural Affairs (MARA), P.R. China

COLUMBIA

(a):

—	Dirección General Marítima

(b)- (f):

—	Autoridad Nacional de Acuicultura y Pesca (AUNAP)

(g):

—	Director de Pesca y Acuicultura

COSTA RICA

(a):

—	Oficina de Bienes Muebles, Dirección Nacional de Registro Público, Ministerio de Justicia y Gracia

(b):

—	Presidente Ejecutivo, Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(c):

—	Dirección General Técnica, Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(d):

—	Unidad de Control Pesquero / Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura / Director General del Servicio Nacional de Guardacostas, Ministerio de Seguridad Pública, Gobernación y Policía

(e):

—	Departamento de Cooperación Internacional / Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(f):

—	Dirección General Técnica o instancia competente del Instituto Costarricense de Pesca y Acuicultura

(g):

—	Ministro de Agricultura y Ganadería, Ministerio de Agricultura y Ganadería

CUBA

(a):

—	Registro Marítimo Nacional

(b), (c), (e):

—	Oficina Nacional de Inspección Pesquera (ONIP)

(d):

—	Dirección de Ciencias y Regulaciones Pesqueras and Oficina Nacional de Inspección Pesquera

(f):

—	Dirección de Planificación del Ministerio de la Industria Pesquera

(g):

—	Dirección de Relaciones Internacionales del Ministerio de la Industria Pesquera

CURAÇAO

(a):

—	The Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning

(b) și (f):

—	The Ministry of Economic Development

(c):

—	The Ministry of Economic Development in consultation with

the Ministry of Public Health, Environment and Nature

(d):

—	The Ministry of Economic Development, the Ministry of

Traffic, Transport and Urban Planning The Attorney General of Curacao is in charge of the law enforcement

(e):

—	The Ministry of Economic Development in collaboration with the Ministry of Traffic, Transport and Urban Planning

(g):

—	The Government of Curacao

ECUADOR

(a), (c), (e):

—	Director de Pesca Industrial (Ministerio de Acuacultura y Pesca)

(b), (f), (g):

—	Subsecretario de Recursos Pesqueros (Ministerio de Acuacultura y Pesca)

(d):

—	Director de Control Pesquero (Ministerio de Acuacultura y Pesca)

EGIPT

(a):

—

Ministry of Agriculture and Land Reclamation:

I)	General Organization For Veterinary Services (GOVs)

II)	General Authority For Fish Resources Development

(b) și (d):

—	General Authority for Fish Resources Development (cooperation with GOVs in case of fishing vessels of exporting establishments)

(c):

—	Ministry of Agriculture and Land Reclamation:General Organization for Veterinary Services (both Central and Local VET. Quarantine Department)

(e):

—	General Authority for Fish Resources Development (cooperation with local inspectors Veterinary Quarantine for fishing vessels of exporting establishments)

(f):

—	General Organization for Veterinary Services

(g):

I)	Ministry of Agriculture and Land Reclamation

II)	General Organization For Veterinary Services

EL SALVADOR

(a):

—	Autoridad Marítima Portuária

(b) - (g):

—	Centro de Desarrollo de la Pesca y la Acuicultura (CENDEPESCA)

ERITREEA

(a):

—	Ministry of Fisheries

(b):

—	Fisheries Resource Regulatory Department

(c):

—	Fish Quality Inspection Division

(d):

—	Monitoring Controlling and Surveillance, Ministry of Fisheries

(e):

—	Liaison Division, Ministry of Fisheries

(f):

—	Ministry of Fisheries Laboratory

(g):

—	Government of the State of Eritrea

INSULELE FALKLAND

(a):

—	Registar of Shipping, Customs and Immigration Department, Falkland Islands Government

(b) - (g):

—	Director of Fisheries, Fisheries Department, Falkland Islands Government

INSULELE FEROE

(a):

—	FAS Faroe Islands National & International Ship Register

(b):

—	Ministry of Fisheries and the Faroe Islands Fisheries Inspection

(c):

—	The Faroe Islands Fisheries Inspection

(d):

—	Ministry of Fisheries, the Faroe Islands Fisheries Inspection and the Police and the Public Prosecution Authority

(e):

—	The Faroe Islands Fisheries Inspection

(f) și (g):

—	Ministry of Fisheries

FIJI

(a):

—	Maritime Safety Authority of Fiji (MSAF)

(b):

—	Ministry of Fisheries and Forests; Fisheries Department

—	Fisheries Department

POLINEZIA FRANCEZĂ

(a):

—	Direction Polynésienne des Affaires Maritimes (DPAM)

(b), (c), (e), (f):

—	Direction des ressources marines (DRM)

(d):

—	Direction des ressources marines (DRM) / Haut-Commissariat de la République française / Service des Affaires Maritimes de Polynésie française (SAM PF)

(g):

—	Direction générale des affaires maritimes, de la pêche et de l’Aquaculture (DGAMPA)

GABON

(a) și (b):

—	Ministre de l'Agriculture, de l'Elevage, de la Pêche et du Développement Rural

—	Directeur Général des Pêches et de l'Aquaculture

GAMBIA

(a):

—	The Gambia Maritime Administration

(b):

—	Director of Fisheries

—	Fisheries Department (Director of Fisheries)

GHANA

(a) - (g):

—	Fisheries Commission

GROENLANDA

(a):

—	The Danish Maritime Authority

(b) - (g):

—	The Greenland Fisheries Licence Control Authority

GRENADA

(a) - (g):

—	Fisheries Division (Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries)

GUATEMALA

(a) - (g):

—	Ministerio de Agricultura, Ganadería y Alimentación (MAGA) through Dirección de Normatividad de la Pesca y Acuicultura.

GUINEEA

(a):

—	Direction Générale de l’Agence de la Navigation Maritime (ANAM)

(b):

—	Direction Nationale des Pêches Maritimes

(c):

—	Le Certificateur des certificats de capture

(d) - (f):

—	Direction Générale du Centre National de Surveillance de Police des Pêcheries

(g):

—	Ministère des Pêches, de l’Aquaculture et le l’Economie Maritime

GUYANA

(a) - (g):

—	Fisheries Department, Ministry of Agriculture, Guyana, South America

ISLANDA

(a) și (b):

—	Directorate of Fisheries

(c), (e), (f), (g):

—	Directorate of Fisheries / The Icelandic Food and Veterinary Authority

(d):

—	Directorate of Fisheries / The Icelandic Coast Guards

INDIA

(a) și (b):

—	Marine Products Exports Development Authority (MPEDA) under the Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India

Registrars under the Merchant Shipping Act (Director General of Shipping), Ministry of Shipping, Govt. of India

Deparment of Fisheries of State (Provincial) Governments of West Bengal, Gujarat, Kerala, Orissa, Andhra Pradesh, Karnataka, Maharastra, and Tamil Nadu

(c):

—

Marine Products Exports Development Authority (MPEDA) under the Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India

Authorized officers as notified by State Governments and Union Territories:

—	Kochi (Regional Division)

—	Chennai (Regional Division)

—	Kolkata (Regional Division)

—	Mumbai (Regional Division)

—	Visakhapatnam (Regional Division)

—	Veraval (Regional Division)

—	Mangalore (Sub Regional Division)

—	Kollam (Sub Regional Division)

—	Goa (Sub Regional Division)

—	Tuticorin (Sub Regional Division)

—	Bhubaneswar (Regional Division)

—	Bhimavaram (Sub Regional Division)

—	Porbandar (Sub Regional Division)

—	Ratnagiri (Sub Regional Division)

—	Kavaratti (Sub Regional Division)

—	Nellore (Satellite Centre)

(d):

—	Director General of Shipping Marine Products Exports Development Authority, Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India Coast Guard Department of Fisheries of the State Governments

(e):

—	Marine Products Export Development Authority (MPEDA) under the Ministry of Commerce & Industry, Govt. of India and its 21 field offices Authorized officers of notified State Governments and Union Territories

(f):

—	Joint Secretary, (EP-MP) Department of Commerce, Ministry of Commerce and Industry

(g):

—	Joint Secretary, (EP-MP) Department of Commerce, Ministry of Commerce and Industry Joint Secretary, Department of Animal Husbandry, Dairying and Fisheries, Ministry of Agriculture

INDONEZIA

(a) și (b):

—	Head of Marine and Fisheries Services Province

Director General Maritime of Capture Fisheries

(c):

—	Head of Fishing Port, Directorate General of Capture Fisheries Fisheries Inspector, Directorate General of Marine Fisheries Resources Surveillance and Control

(d):

—	Director General of Marine and Fisheries Resources Surveillance

(e):

—	Director General of Capture Fisheries

(f) și (g):

—	Director General of Fisheries Product Processing and Marketing

CÔTE D'IVOIRE

(a):

—	Directeur Général des Affaires Maritimes et Portuaires (DGAMP, Secrétariat d’État auprès du Ministre des Transports chargé des Affaires Maritimes et Portuaires)

(b):

—	Ministre des Ressources Animales et Halieutiques

—	Ministre des Ressources Animales et Halieutiques

—	Directeur des Pêches, Direction des pêches

și

—	Chef du Service d’Inspection et de Contrôle en Frontière (Service d’Inspection et de Contrôle Sanitaires Vétérinaires en Frontières, SICOSAV)

(d):

—	Ministre des Ressources Animales et Halieutiques Directeur des Pêches, Direction des pêches

(f) și (g):

—	Ministre des Ressources Animales et Halieutiques

JAMAICA

(a):

—	Maritime Authority of Jamaica (MAJ)

(b) - (g):

—	Fisheries Division

JAPONIA

(a):

—	Fisheries Management Division, Bureau of Fisheries, Department of Fisheries and Forestry, Hokkaido Government

—	Aomori Prefectural Government

—	Hachinohe Fisheries Office, Sanpachi District Administration Office, Aomori Prefectural Government

—	Mutsu Fisheries Office, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Seihoku District Administration Office, Aomori Prefectural Government

—	Ajigasawa Fisheries Office, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Seihoku District Administration Office, Aomori Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Iwate Prefectural Department

—	Fisheries Department, Kuji Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Miyako Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Kamaishi Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Ofunato Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Agriculture Forestry and Fisheries Department, Miyagi Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Ports Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Akita Prefectural Government

—	Fisheries Division, Industrial and Economic Affairs Department, Shonai Area General Branch Administration Office, Yamagata Prefectural Government

—	Fishery Division, Fukushima Prefectural Government

—	Fishery Office, Fukushima Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Ibaraki Prefectural Government

—	Marine Industries Promotion Division, Chiba Prefectural Government

—	Fishery section, Agriculture, Forestry and Fishery Division, Bureau of Industrial and Labor Affairs, Tokyo Metropolitan Government

—	Fisheries Division, Environment and Agriculture Department, Kanagawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Niigata Prefectural Government

—	Promotion Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Promotion Department, Sado Regional Promotion Bureau, Niigata Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Port Division, Toyama Prefectural Government

—	Fishery Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ishikawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukui Prefectural Government

—	Reinan Regional Promotion Bureau, Fukui Prefectural Government

—	Office of Fishery Management, Division of Fishery, Department of Industry, Shizuoka Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Aichi Prefectural Government

—	Fisheries Resource Office, Department of Agriculture, Fisheries, Commerce and Industry, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kyoto Prefectural Government

—	Fisheries Office, Kyoto Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Environment, Agriculture, Forestry and Fisheries, Osaka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Bureau, Agriculture and Environmental Department, Hyogo Prefectural Government

—	Kobe Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Kobe District Administration Office, Hyogo prefectural Government

—	Kakogawa Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Higashi-Harima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Himeji Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Naka-Harima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Koto Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Nishi-Harima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Tajima Fisheries Office, Tajima District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Sumoto Agriculture, Forestry and Fisheries Office, Awaji District Administration Office, Hyogo Prefectural Government

—	Wakayama Prefectural Government

—	Kaisou Promotions Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Arida Promotions Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Hidaka Promotions Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Nishimuro Promotion Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Higashimuro Promotion Bureau, Wakayama Prefectural Government

—	Fishery Division, Fishery Development Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fishery, Tottori Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Shimane Prefectural Government

—	Fisheries Office, Oki Branch Office, Shimane Prefectural Government

—	Matsue Fisheries Office, Shimane Prefectural Government

—	Hamada Fisheries office, Shimane Prefectural Government

—	Okayama Prefectural Government

—	Hiroshima Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Yamaguchi Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Tokushima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agricultural Administration and Fisheries Department, Kagawa Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Fisheries Bureau, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ehime prefectural Government

—	Fisheries Management Division, Kochi Prefectural Government

—	Fishery Administration Division, Fishery Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukuoka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Saga Prefectural Government

—	Resource Management Division, Fisheries Department, Nagasaki Prefectural Government

—	Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kumamoto Prefectural Government

—	Tamana Regional Promotion Bureau, Kumamoto Prefectural Government

—	Yatsushiro Regional Promotion Bureau, Kumamoto Prefectural Government

—	Amakusa Regional Promotion Bureau, Kumamoto Prefectural Government

—	Oita Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Agriculture and Fisheries Department, Miyazaki Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Kagoshima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Okinawa Prefectural Government

—	Agriculture, Forestry and Fisheries Management Division, Miyako Regional Agriculture, Forestry and Fisheries promotions Center, Okinawa Prefectural Government

—	Agriculture, Forestry and Fisheries Management Division, Yaeyama Regional Agriculture, Forestry and Fisheries Promotions Center, Okinawa Prefectural Government

(b):

același lucru ca la litera (a) și:

—	Fishery Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries Iwate Regional Marine Fisheries Management Commission

—	Fisheries Division, Tsu Agriculture, Forestry, Fisheries, Commerce, Industry and Environment Office, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Ise Agriculture, Forestry, Fisheries, Commerce, Industry and Environment Office, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Owase Agriculture, Forestry, Fisheries, Commerce, Industry and Environment Office, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kyoto Prefectural Government

(c):

—	Fisheries Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

(d):

—	Fisheries Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

—	Fisheries Management Division, Bureau of Fisheries, Department of Fisheries and Forestry, Hokkaido Government

—	Aomori Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Iwate Prefectural Department

—	Iwate Regional Marine Fisheries Management Commission

—	Fisheries Department, Kuji Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Miyako Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Kamaishi Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Department, Ofunato Regional Promotion Bureau, Iwate Prefectural Government

—	Fisheries Industry Promotion Division, Agriculture Forestry and Fisheries Department, Miyagi Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Ports Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Akita Prefectural Government

—	Fisheries Division, Industrial and Economic Affairs Department, Shonai Area General Branch Administration Office, Yamagata Prefectural Government

—	Fishery Division, Fukushima Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Ibaraki Prefectural Government

—	Marine Industries Promotion Division, Chiba Prefectural Government

—	Fishery section, Agriculture, Forestry and Fishery Division, Bureau of Industrial and Labor Affairs, Tokyo Metropolitan Government

—	Fisheries Division, Environment and Agriculture Department, Kanagawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Niigata Prefectural Government

—	Fisheries and Fishing Port Division, Toyama Prefectural Government

—	Fishery Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department,

—	Ishikawa Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukui Prefectural Government

—	Reinan Regional Promotion Bureau, Fukui Prefectural Government

—	Office of Fishery Management, Division of Fishery, Department of Industry, Shizuoka Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Aichi Prefectural Government

—	Fisheries Resource Office, Department of Agriculture, Fisheries, Commerce and Industry, Mie Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kyoto Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Environment, Agriculture, Forestry and Fisheries, Osaka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Bureau, Agriculture and Environmental Department, Hyogo Prefectural Government

—	Wakayama Prefectural Government

—	Fishery Division, Fishery Development Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fishery, Tottori Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Shimane Prefectural Government

—	Okayama Prefectural Government

—	Hiroshima Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Yamaguchi Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Tokushima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Agricultural Administration and Fisheries Department, Kagawa Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Fisheries Bureau, Agriculture, Forestry and Fisheries Department, Ehime prefectural Government

—	Fisheries Management Division, Kochi Prefectural Government

—	Fishery Administration Division, Fishery Bureau, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Fukuoka Prefectural Government

—	Fisheries Division, Saga Prefectural Government

—	Resource Management Division, Fisheries Department, Nagasaki Prefectural Government

—	Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Kumamoto Prefectural Government

—	Oita Prefectural Government

—	Fisheries Administration Division, Agriculture and Fisheries Department, Miyazaki Prefectural Government

—	Fisheries Promotion Division, Kagoshima Prefectural Government

—	Fisheries Division, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries, Okinawa Prefectural Government

(c), (f), (g):

—	Fisheries Agency, Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries

KENYA

(a):

—	Kenya Maritime Authority

(b) - (g):

—	Ministry of Agriculture, Livestock and Fisheries

KIRIBATI

(a):

—	Ministry of Information, Communications, Transport and Tourism

Development (MICTTF)

(b) - (g):

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources Development (MFMRD)

COREEA

(a), (b), (d), (f), (g):

—	Ministry of Oceans and Fisheries

(c), (e):

—

National Fisheries Products Quality Management Service and 13 regional offices:

—	Busan Regional Office

—	Incheon Regional Office

—	Incheon International Airport Regional Office

—	Seoul Regional Office

—	Pyeongtaek Regional Office

—	Janghang Regional Office

—	Mokpo Regional Office

—	Wando Regional Office

—	Yeosu Regional Office

—	Jeju Regional Office

—	Tongyeong Regional Office

—	Pohang Regional Office

—	Gangneung Regional Office

MADAGASCAR

(a):

—	Agence Portuaire Maritime et Fluviale Service Régional de Pêche et des Ressources halieutiques de Diana, Sava, Sofia, Boeny Melaky, Analanjirofo, Atsinanana, Atsimo Atsinanana, Vatovavy Fitovinany, Menabe, Atsimo Andrefana, Anosy, and Androy

(b):

—	Ministère chargé de la Pêche

—	Centre de Surveillance des Pêches

(e), (f), (g) :

—	Direction Générale de la Pêche et des Ressources Halieutiques

MALAYSIA

(a) și (b):

—	Department of Fisheries Malaysia and Department of Fisheries Sabah

(c), (e), (f):

—	Department of Fisheries, Malaysia

(d):

—	Department of Fisheries,

(g):

—	Department of Fisheries, Malaysia Ministry of Agriculture and Agro- based

MALDIVE

(a):

—	Transport Authority

(b), (c), (e), (f), (g):

—	Ministry of Fisheries, Marine Resources and Agriculture

(d):

—	Coast Guard, Maldives National Defense Force Maldives Police Service

MAURITANIA

(a):

—	Direction de la Marine Marchande

(b):

—	Direction de la Pêche industrielle / Direction de la Pêche Artisanale et Côtière

(c), (d), (e), (f):

—	Garde Côtes Mauritanienne (GCM)

(g):

—	Ministère des Pêches et de l'Economie Maritime

MAURITIUS

(a) - (g):

—	Ministry of Blue Economy, Marine Resources, Fisheries and Shipping (Fisheries Division)

MEXIC

(a), (c), (g):

—	CONAPESCA a través de la Dirección General de Planeación, Programación y Evaluación

(b):

—	CONAPESCA a través de la Dirección General de Ordenamiento Pesquero y Acuícola

(d), (e):

—	CONAPESCA a través de la Dirección General de Inspección y Vigilancia

(f)

—	Comisión Nacional de Acuacultura y Pesca

MUNTENEGRU

(a):

—	Ministry of Transport, Maritime Affairs and Telecommunications (Harbour Master Office Bar, Harbour Master Office Kotor)

(b) - (g):

—	Ministry of Agriculture, Forestry and Watermanagement

MAROC

(a), (b), (e), (f):

—	Direction des Pêches Maritimes et de l'Aquaculture

(c):

—

Délégations des Pêches Maritimes de:

—

Jebha

—

Nador

—	Al Hoceima

—

M'diq

—

Tanger

—

Larache

—	Kenitra-Mehdia

—	Mohammedia

—	Casablanca

—

El Jadida

—

Safi

—

Essaouira

—

Agadir

—

Sidi Ifni

—

Tan-Tan

—

Laâyoune

—

Boujdour

—

Dakhla

(d):

—	același lucru ca la litera (c)

—	Direction des Pêches Maritimes

(g):

—	Secrétariat Général du Département de la Pêche Maritime

MOZAMBIC

(a):

—	National Marine Institute (INAMAR)

(b) - (g):

—	National Directorate of Fisheries Administration

(c):

—	National Direction of Operations

MYANMAR/BIRMANIA

(a):

—	Department of Marine Administration

(b) - (g):

—	Department of Fisheries / Ministry of Livestock, Fisheries and Irrigation

NAMIBIA

(a):

—	Ministry of Works, Transport and Communication

(b), (d), (f), (g):

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources (Walvis Bay) and Ministry of Fisheries and Marine Resources (Lüderitz)

NOUA CALEDONIE

(a), (b), (c), (e), (f) și (g):

—	Service des Affaires Maritimes (SAM) de Nouvelle-Calédonie

(d):

—	Etat-Major Inter-Armées

NOUA ZEELANDĂ

(a) - (g):

—	Ministry for Primary Industries

NICARAGUA

(a):

—	Dirección General de Transporte Acuático del Ministerio de Transporte e Infraestructura

(b), (d), (f), (g):

—	Instituto Nicaragüense de la Pesca y Acuicultura (INPESCA) through Presidente Ejecutivo

(c):

—

Instituto Nicaragüense de la Pesca y Acuicultura (INPESCA) through the Delegaciones Departamentales:

—	Delegación de INPESCA Puerto Cabezas

—	Delegación de INPESCA Chinandega

—	Delegación de INPESCA Bluefields

—	Delegación de INPESCA Rivas

(e):

—	Dirección de Monitoreo, Vigilancia y Control, INPESCA

NIGERIA

(a):

—	Nigerian Maritime Administration and Safety Agency (NIMASA)

(b):

—	Federal Ministry of Agriculture & Rural Development

(c), (d), (f):

—	Federal Department of Fisheries & Aquaculture (Fisheries Resources Monitoring, control & Surveillance (MCS)

(e), (g):

—	Federal Ministry of Agriculture & Rural Development, Director of Fisheries

NORVEGIA

(a), (b), (e), (f), (g):

—	Directorate of Fisheries

(c):

—	On behalf of the Directorate of Fisheries:

—	Norges Sildesalgslag

—	Norges Råfisklag

—	Sunnmøre og Romsdal Fiskesalgslag

—	Vest-Norges Fiskesalgslag

—	Rogaland Fiskesalgslag S/L

—	Skagerakfisk S/L

(d):

—	Directorate of Fisheries

—	The Norwegian Coastguard

—	The Police and the Public Prosecuting Authority

OMAN

(a):

—	Ministry of Transport, Communications and Information Technology Directorate General of Maritime Affairs

(b), (c), (d), (f):

—	Muscat Governorate: Ministry of Agriculture, Fisheries Wealth and Water Resources Directorate General of Fisheries Resources Development Department of Surveillance & Fisheries Licensing

—	Salalah Governorate: Ministry of Agriculture, Fisheries Wealth and Water Resources Directorate General of Agriculture, Fisheries Wealth and Water Resources, DOFAR Governate Department of Fisheries Resources

(e), (g):

—	Muscat Governorate: Ministry of Agriculture, Fisheries Wealth and Water Resources Directorate General of Fisheries Resources Development Department of Surveillance & Fisheries Licensing

PAKISTAN

(a), (c), (e), (f):

—	Mercantile Marine Department

(b) și (d):

—	Marine Fisheries Department / Directorate of Fisheries

(g):

—	Ministry of Livestock & Dairy Development

PANAMA

(a):

—	Autoridad de los Recursos Acuáticos de Panamá (Dirección General de Ordenación y Manejo Costero Integral) Autoridad Marítima de Panamá (Dirección General de Marina Mercante)

(b):

—	Dirección General de Ordenación y Manejo Costero Integral

—	Administración General Secretaría General Dirección General de Inspecciòn, Vigilancia y Control

PAPUA-NOUA GUINEE

(a), (b), (f), (g):

—	PNG National Fisheries Authority

(c), (d), (e):

—	PNG National Fisheries Authority (Head Office) Monitoring Control and Surveillance Division, Audit & Certification Unit

—	National Fisheries Authority, Audit & Certification Unit, Lae Port Office

—	National Fisheries Authority, Audit & Certification Unit, Madang Port Office

—	National Fisheries Authority, Audit & Certification Unit, Wewak Port Office

PERU

(a) și (b):

—	Director General de Extracción y Procesamiento pesquero del Ministerio and Direcciones Regionales de la Producción de los Gobiernos Regionales de Tumbes, Piura, Lambayeque, La Libertad, Ancash, Lima, Callao, Ica, Arquipa, Moquegua y Tacna

(c), (d), (e):

—	Dirección General de Seguimiento, Control y Vigilancia del Ministerio de Producción and Direcciones Regionales de la Producción de los Gobiernos Regionales de Tumbes, Piura, Lambayeque, La Libertad, Ancash, Lima, Callao, Ica, Arquipa, Moquegua y Tacna

(f):

—	Director General de Seguimiento, Control y Vigilancia del Ministerio de la Producción

(g):

—	Viceministro de Pesquería del Ministerio de la Producción

FILIPINE

(a):

—	Maritime Industry Authority

(b) - (g):

—	Bureau for Fisheries and Aquatic Resources, Department of Agriculture

RUSIA

(a) - (g):

—	Federal Agency for Fisheries, Territorial department of Barentsevo- Belomorskoye, Primorskoye, Zapadno-Baltiyskoye, Azovo- Chernomorskoye, Amur, Okhotsk, Sakhalin-Kuril, North-Eastern.

SAINT PIERRE ȘI MIQUELON

(a), (c) - (g):

—	DTAM – Service des affaires maritime et portuaires

(b):

—	Préfecture de Saint-Pierre et Miquelon

SENEGAL

(a):

—	Agence nationale des Affaires maritimes

(b):

—	Ministre en charge de la Pêche

(c):

—	Direction de la Protection et de la Surveillance des Pêches (DPSP)

(d) - (g):

—	Direction de la Protection et de la Surveillance des Pêches (DPSP)

SEYCHELLES

(a):

—	Seychelles Maritime Safety Administration

(b):

—	Seychelles Licensing Authority

—	Seychelles Fishing Authority

INSULELE SOLOMON

(a):

—	Marine Division, Ministry of Infrastructure and Development (MID)

(b) - (g):

—	Ministry of Fisheries and Marine Resources (MFMR)

AFRICA DE SUD

(a) - (g):

—	Branch: Fisheries Management, Department of Agriculture, Forestry and Fisheries

SRI LANKA

(a) - (g):

—	Department of Fisheries and Aquatic Resources

SFÂNTA ELENA

(a):

—	Registrar of Shipping, St. Helena Government

(b), (d) - (g):

—	Senior Fisheries Officer, Directorate of Fisheries, St Helena Government

(c):

—	H.M. Customs, Government of St Helena

SURINAME

(a):

—	Maritime Authority Suriname

(b) - (g):

—	Ministry of Agriculture, Animal Husbandry and Fisheries

TAIWAN

(a):

—	Council of Agriculture, Executive Yuan

—	Maritime and Port Bureau, Ministry of Transportation and Communication

(b):

—	Council of Agriculture, Executive Yuan

(c):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

(d):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

—	Coast Guard Administration, Executive Yuan

(e):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

(f):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

(g):

—	Fisheries Agency, Council of Agriculture, Executive Yuan

TERITORIILE AUSTRALE ȘI ANTARCTICE FRANCEZE (TAAF)

(a) - (g):

—	Monsieur le Préfet Administrateur supérieur des Terres Australes et Antarctiques Françaises

THAILANDA

(a) și (b):

—	The Department of Fisheries

—	The Marine Department

—	The Department of Fisheries

TRISTAN DA CUNHA

(a):

—	Administration Department

(b), (d):

—	Administration Department / Fisheries Department

(c), (e), (f), (g):

—	Fisheries Department

TUNISIA

(a):

—	Office de la Marine Marchande et des Ports/ Ministère du Transport

(b) - (d):

—	Arrondissement de la Pêche et de l'Aquaculture de Jendouba, Bizerte, Ariana, Tunis, Nabeul, Sousse, Monastir, Mahdia, and Gabes and Division de la Pêche et de l'Aquaculture de Sfax and Médenine

(e) - (g):

—	La Direction Générale de la Pêche et de l'Aquaculture / Ministère de l'Agriculture et des Ressources hydrauliques

TURCIA

(a) și (b):

—	81 Provincial Directorates of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs

(c):

—	General Directorate for Protection and Conservation, 81 Provincial Directorates of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs, and 24 Districts Directorate of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs.

(d):

—	General Directorate for Protection and Conservation, 81 Provincial Directorates of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs and Turkish Coast Guard Command

(e) - (g):

—	General Directorate for Protection and Conservation, Ministry of Agriculture and Rural Affairs

UCRAINA

(a):

—	State Enterprise Maritime Administration of Illichivsk Sea Fishing Port State Enterprise Maritime Administration of Kerch Sea Fishing Port State Enterprise Office of Captain of Mariupol Sea Fishing Port State Enterprise Office of Captain of Sevastopol Sea Fishing Port

(c):

—

State Agency of Melioration and Fisheries of Ukraine

Department of the State Agency of Melioration and Fisheries of Ukraine in:

—	Black Sea Basin

—	Azov Basin

—	Chernihiv region

—	Chernivtsi region

—	Cherkasy region

—	Khmelnytskyi region

—	Kherson region

—	Kharkiv region

—	Ternopil region

—	Sumy region

—	Rivne region

—	Poltava region

—	Odesa region

—	Mykolaiv region

—	Lviv region

—	Luhansk region

—	Department of protection, use and reproduction of water

—	bioresources and regulation of fisheries in Kirvohrad region

—	Kyiv and Kyiv region

—	Ivano-Krankivsk region

—	Zaporizhia region

—	Zakarpattia region

—	Zhytomyr region

—	Donetsk region

—	Dnipropetrovsk region

—	Volyn region

—	Vinnytsia region

(b), (d) - (g):

—	State Agency of Melioration and Fisheries of Ukraine (Derzhrybagentstvo of Ukraine)

EMIRATELE ARABE UNITE

(a) - (g):

—	Fisheries Department, Ministry of Environment & Water (MOEW)

REGATUL UNIT (3)

(a):

—	Anglia: Fishing Vessel Registry, Maritime and Coastguard Agency

—	Scoția: Fishing Vessel Registry, Maritime and Coastguard Agency

—	Țara Galilor: Fishing Vessel Registry, Maritime and Coastguard Agency

—	Irlanda de Nord: DAERA Marine and Fisheries Division, Fisheries Inspectorate Team, Department of Agriculture, Environment and Rural Affairs

—	Insula Man: Department Environment Food and Agriculture, Fisheries Directorate

—	Guernsey: Registrer of British Ships

—	Jersey: Marine Resources, Growth Housing and Environment

(b):

—	Anglia: Marine Management Organisation

—	Scoția: Marine Scotland

—	Țara Galilor: Welsh Government, Marine, Fisheries Division

—	Irlanda de Nord: DAERA Marine and Fisheries Division, Fisheries Inspectorate Team, Department of Agriculture, Environment and Rural Affairs

—	Insula Man: Department Environment Food and Agriculture, Fisheries Directorate

—	Guernsey: Seafisheries, Committee for Economic Development, States of Guernsey

—	Jersey: Marine Resources, Growth Housing and Environment

(c), (d), (e):

—	Anglia: Marine Management Organisation

—	Scoția: Marine Scotland

—	Țara Galilor: Welsh Government, Marine, Fisheries Division

—	Irlanda de Nord: Fisheries Inspectorate Team, Department of Agriculture, Environment and Rural Affairs

—	Insula Man: Department Environment Food and Agriculture, Fisheries Directorate

—	Guernsey: Seafisheries, Committee for Economic Development, State of Guernsey

—	Jersey: Marine Resources, Growth Housing and Environment

(f), (g):

England, Scotland, Wales, Northern Ireland, Isle of Man, Guernsey, Jersey: Marine Management Organisation

REPUBLICA UNITĂ TANZANIA

(a) - (g):

—	Director of Fisheries Development

URUGUAY

(a) - (g):

—	Dirección Nacional de Recursos Acuáticos (DINARA)

SUA

(a):

—	United States Coast Guard, U.S. Department of Homeland Security

(b) - (g):

—	National Marine Fisheries Service

VENEZUELA

(a) - (b):

—	Instituto Socialista de la Pesca y Acuicultura

VIETNAM

(a) - (b):

—	Directorate of Fisheries (D-FISH) at national level Sub-Departments of Capture Fisheries and Resources Protection at provincial level

—	Sub-Departments of Capture Fisheries

(d):

—	Fisheries Surveillance Department belonging to D-FISH

—	Inspections of Agriculture and Rural Development belonging to the provinces

—	Sub-Departments of Capture Fisheries and Resources Protection.

(e) și (g):

—	Directorate of Fisheries (D-FISH)

WALLIS ȘI FUTUNA

(a):

—	Le Chef du Service des Douanes et des Affaires Maritimes

(b) și (g):

—	Le Préfet, Administrateur supérieur

—	Le Directeur du Service d'Etat de l'Agriculture, de la Forêt et de la Pêche

YEMEN

(a):

—	Maritime Affairs Authority - Ministry of Transport

(b) - (g):

—	Production & Marketing Services Sector - Ministry of Fish Wealth and its branches from Aden, Alhodeidah, Hadramout, Almahara

(1) JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

(2) În temeiul articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului, la 5 ianuarie 2023, Comisia Europeană a identificat Camerunul ca țară necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN (JO L 8, 11.1.2023, p. 4-15). În conformitate cu articolul 33 din regulamentul menționat, Consiliul Uniunii Europene a identificat Camerunul ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN (JO L 56, 23.2.2023, p. 26-28). Importul în Uniune de produse pescărești capturate de navele de pescuit care arborează pavilionul Camerunului este interzis în conformitate cu articolul 38 din regulamentul menționat.

(3) Se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

13.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 129/22

Decizia nr. 44/23/COL din 8 martie 2023 de inițiere a unei proceduri oficiale de investigare cu privire la presupusul ajutor de stat acordat întreprinderii Farice

Invitație de a prezenta observații cu privire la aspecte legate de ajutoarele de stat, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție

(2023/C 129/04)

Prin intermediul deciziei menționate mai sus, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Autoritatea AELS de Supraveghere a informat autoritățile islandeze cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție.

Părțile interesate pot prezenta observații în termen de o lună de la data publicării la adresa:

EFTA Surveillance Authority (Autoritatea AELS de Supraveghere)

Registry

Avenue des Arts 19H

1000 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

registry@eftasurv.int

Observațiile vor fi comunicate autorităților islandeze. Identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate să nu fie divulgată, în urma unei solicitări formulate în scris, în care se prezintă motivele acestei solicitări.

Rezumat

Procedură

La 23 februarie 2021, Autoritatea AELS de Supraveghere a primit o plângere din partea Sýn hf. („Sýn”), referitoare la Farice („plângerea”). Sýn a susținut, printre altele: 1) că Farice a primit compensații pentru costurile aferente anchetelor efectuate în vederea pregătirii unui al treilea cablu submarin („măsura 1”) și 2) o încălcare a clauzei de standstill în ceea ce privește investiția realizată de Farice într-un al treilea cablu submarin între Islanda și Europa („cablul IRIS” sau „măsura 2”).

La 23 martie 2021, Autoritatea AELS de Supraveghere a primit o notificare oficială din partea autorităților islandeze cu privire la investițiile în cablul IRIS („măsura 2”). La 26 martie 2021, Autoritatea AELS de Supraveghere a adoptat Decizia 023/21/COL - Ajutor acordat întreprinderii Farice ehf. în vederea efectuării de investiții într-un al treilea cablu submarin, concluzionând că Autoritatea AELS de Supraveghere nu are îndoieli cu privire la compatibilitatea ajutorului cu funcționarea Acordului privind SEE, în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din acord, și, prin urmare, nu a avut obiecții cu privire la punerea în aplicare a măsurii.

La 9 iulie 2021, Sýn a depus, în temeiul articolului 36 din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție („SCA”), o cerere la Curtea de Justiție a AELS, prin care solicita anularea Deciziei nr. 023/21/COL din 26 martie 2021.

Prin hotărârea din 1 iunie 2022, Curtea de Justiție a AELS a anulat Decizia 023/21/COL a Autorității AELS de Supraveghere (1).

Descrierea ajutorului în cauză

Presupusul beneficiar este Farice ehf. („Farice”). Farice este o societate cu răspundere limitată deținută integral de statul islandez. Activitățile acesteia constau în vânzarea cu ridicata de transferuri de date internaționale între țări prin cabluri de fibră optică, exploatarea unor sisteme de cabluri de fibră optică și vânzarea de servicii legate de astfel de activități. Farice exploatează două cabluri submarine care leagă Islanda de părți ale Europei: FARICE-1 și DANICE.

La 3 iunie 2019, Parlamentul Islandei a aprobat o rezoluție referitoare la o politică în domeniul comunicațiilor electronice pentru perioada 2019-2033 („politica în domeniul telecomunicațiilor”). Obiectivele politicii sunt, printre altele, promovarea unor comunicații accesibile și eficiente și garantarea securității infrastructurii. Pentru a atinge aceste obiective, politica subliniază că sunt necesare trei cabluri submarine active pentru a conecta Islanda cu restul Europei din diferite locuri de debarcare.

Decizia se referă la două măsuri.

Măsura 1 se referă la compensarea acordată întreprinderii Farice pentru cercetarea fundului mării în cadrul pregătirilor pentru posibila construcție a unui nou cablu submarin între Islanda și Europa. Baza lucrărilor și a compensației o constituie un contract, semnat în 2018, între Fondul pentru telecomunicații („fondul”) și Farice. Costul estimat, la momentul semnării contractului, a fost de 1,9 milioane EUR.

Măsura 2 se referă la o investiție a Farice în cablul IRIS. Autoritățile islandeze au selectat Farice pentru a construi și exploata un al treilea cablu submarin care leagă Islanda de Europa, și anume cablul IRIS. Măsura 2 a fost finanțată de statul islandez printr-o majorare de capital, estimată la 50 de milioane EUR, în beneficiul întreprinderii Farice, care este deținută integral de statul islandez.

Evaluare

Existența unui ajutor de stat

În decizia sa, Autoritatea AELS a considerat, cu titlu preliminar, că nu poate exclude faptul că măsura 1 a implicat ajutor de stat în favoarea întreprinderii Farice.

Mai precis, Autoritatea AELS de Supraveghere nu poate exclude faptul că plățile efectuate de fond în favoarea întreprinderii Farice pentru realizarea unui studiu submarin i-au conferit acestei întreprinderi un avantaj selectiv, întrucât are îndoieli cu privire la faptul că aceste plăți au fost efectuate în condițiile pieței.

În plus, în decizia sa, Autoritatea AELS de Supraveghere a considerat, cu titlu preliminar, că măsura 2 implică ajutor de stat.

Compatibilitatea ajutorului

În ceea ce privește compatibilitatea potențială a măsurii 1, Autoritatea AELS de Supraveghere nu a primit niciun argument în acest sens și a invitat autoritățile islandeze să furnizeze o astfel de argumentație.

În ceea ce privește compatibilitatea potențială a măsurii 2, potrivit Autorității AELS de Supraveghere, compatibilitatea ajutorului pentru instalarea rețelelor în bandă largă, în scopul asigurării acoperirii, a accesului sau a conectivității, este evaluată în mod normal în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă.

În general, obiectivul principal al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă este de a asigura disponibilitatea pe scară largă a serviciilor în bandă largă pentru utilizatorii finali sau accesul la internet de viteză mai mare. Prin urmare, orientările se aplică măsurilor de ajutor care vizează situații în care piața nu oferă o acoperire suficientă în bandă largă sau în care condițiile de acces nu sunt adecvate. În schimb, Orientările privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă nu menționează conectivitatea internațională, securitatea, transferul internațional de date sau cablurile submarine și nu stabilesc în mod specific condiții de compatibilitate pentru măsurile care vizează problemele de securitate generate de absența diversității geografice și a unor servicii solide de conectivitate internațională.

Prin urmare, măsura 2, al cărei obiectiv este sporirea redundanței, a securității și a solidității serviciilor de conectivitate internațională de mare viteză deja disponibile pentru clienții finali, pare să difere de tipul general de măsură vizat de Orientările privind rețelele în bandă largă, și anume măsurile privind extinderea sau introducerea rețelelor și serviciilor în bandă largă.

Cu toate acestea, pentru Autoritatea AELS de Supraveghere nu este clar, în această etapă, în ce măsură Orientările privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă se aplică evaluării compatibilității măsurii 2. Prin urmare, Autoritatea AELS de Supraveghere a invitat autoritățile islandeze să furnizeze argumente suplimentare.

În cazul în care Orientările privind ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă nu se aplică măsurii în cauză, articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE prevede că Autoritatea AELS de Supraveghere poate declara compatibil „ ajutorul pentru facilitarea dezvoltării anumitor activități economice sau a anumitor zone economice, în cazul în care acest ajutor nu afectează în mod negativ condițiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun”. Astfel, pentru ca ajutorul să fie declarat compatibil, acesta trebuie, în primul rând, să vizeze facilitarea dezvoltării anumitor activități sau a anumitor regiuni economice și, în al doilea rând, nu trebuie să afecteze în mod negativ condițiile schimburilor comerciale într-o măsură contrară interesului comun.

În acest sens, Autoritatea AELS de Supraveghere a concluzionat, cu titlu preliminar, că are îndoieli cu privire la necesitatea măsurii 2. Înainte de a investi în cablul IRIS, autoritățile islandeze au fost contactate de un operator privat care le-a propus construirea unui al treilea cablu submarin. Prin urmare, deși pentru Autoritatea AELS de Supraveghere nu este clar, în acest stadiu, dacă oferta respectivă a fost comparabilă cu proiectul de cablu IRIS sau dacă aceasta indică o încercare de a intra pe piața serviciilor de conectivitate internațională a datelor, Autoritatea AELS de Supraveghere nu poate exclude posibilitatea ca piața să fi putut oferi rezultatul urmărit de măsura 2, ceea ce pune sub semnul întrebării afirmația autorităților islandeze potrivit căreia era necesară o remediere a unei disfuncționalități bine definite a pieței.

În plus, Autoritatea AELS de Supraveghere are îndoieli cu privire la proporționalitatea măsurii 2. Deși autoritățile islandeze au conceput măsura 2 pentru a limita valoarea ajutorului, Autoritatea AELS de Supraveghere constată, cu titlu preliminar, că existența unei alternative cu privire la care se presupunea că este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pune sub semnul întrebării proporționalitatea generală a măsurii, în absența unei justificări a diferenței de preț.

În cele din urmă, Autoritatea AELS de Supraveghere a concluzionat, cu titlu preliminar, că are îndoieli cu privire la faptul că impactul negativ al măsurilor asupra concurenței și a schimburilor comerciale este suficient de limitat.

În consecință, Autoritatea AELS de Supraveghere a concluzionat, cu titlu preliminar, că are îndoieli cu privire la faptul că efectele pozitive ale măsurii 2 depășesc posibila denaturare a concurenței și impactul negativ asupra schimburilor comerciale.

Decision No 44/23/COL of 8 March 2023 to open a formal investigation into alleged state aid to Farice

1. Summary

The EFTA Surveillance Authority („ESA”) wishes to inform Iceland that, having preliminarily assessed the alleged aid to Farice ehf. („Farice”) for performing a seabed survey („Measure 1”) and for investment in a third submarine cable („Measure 2”), it has doubts as to whether Measure 1 constitutes State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement and as to whether Measures 1 and 2 are compatible with the functioning of the EEA Agreement. ESA has therefore decided to open a formal investigation procedure pursuant to Articles 4(4), 6 and 13 of Part II of Protocol 3 to the Surveillance and Court Agreement („Protocol 3”). ESA has based its decision on the following considerations.

2. Procedure

(1)

By letter dated 27 January 2021, the Icelandic authorities initiated pre-notification discussions with ESA concerning their plans to increase capital in Farice, in order to invest in a third submarine cable between Iceland and Europe („the IRIS cable”), i.e. Measure 2 (2).

(2)

On 23 February 2021, ESA received a complaint („the complaint”) from Sýn hf. („Sýn”) regarding Farice (3). Sýn alleged that Farice received public service compensation from the Icelandic authorities in violation of the SGEI rules (4), including compensation for costs related to surveys conducted in preparation for a possible third submarine cable. Sýn also alleged a violation of the standstill obligation as regards Farice’s investment in the IRIS cable.

(3)

On 23 February 2021, ESA forwarded the complaint to the Icelandic authorities and invited them to provide comments by 25 March 2021 (5).

(4)

On 23 March 2021, ESA received a formal notification from the Icelandic authorities regarding Measure 2 (6). On 26 March 2021, ESA adopted Decision 023/21/COL on Aid to Farice ehf. for investment in a third submarine cable.

(5)

By email dated 25 March 2021, the Icelandic authorities requested an extension of the deadline to provide comments on the complaint. ESA extended the deadline to 31 March 2021. On 31 March 2021, the Icelandic authorities provided ESA with their initial comments on the complaint (7).

(6)

On 9 July 2021, Sýn lodged an application with the EFTA Court under Article 36 of the Surveillance and Court Agreement („SCA”), seeking the annulment of Decision No 023/21/COL of 26 March 2021.

(7)

On 20 January 2022, ESA sent a request for information to the Icelandic authorities concerning the complaint (8). On 16 March 2022, the Icelandic authorities provided their response to the request for information (9).

(8)

On 1 June 2022, the EFTA Court annulled Decision No 023/21/COL (10).

(9)

On 21 June 2022, ESA sent the Icelandic authorities a second request for information concerning the complaint (11). The Icelandic authorities responded on 20 September 2022 (12).

(10)

On 8 November 2022, ESA had a meeting with a representative of Sýn (13).

3. Description of the measures

3.1. Background

(11)

Farice is a private limited liability company established in Iceland. It was founded in 2002 by Icelandic and Faroese parties. According to its articles of association, the purpose of Farice is the wholesale of international data transfer between countries through a fibre optic cable, the operations of fibre optic cable systems, and the sale of services in relation to such activities. The Icelandic State acquired Farice in full in March 2019 following the classification of international submarine cables as infrastructure. All of Farice’s long-term borrowing comes from the Icelandic Treasury

(12)

Farice operates two submarine cables running from Iceland to parts of Europe: FARICE-1 and DANICE. FARICE-1 connects Iceland with Scotland, with a branch unit to the Faroe Islands. DANICE connects Iceland with Denmark. FARICE-1 and DANICE are the only submarine cables running from Iceland to Europe and they intersect in the Atlantic Ocean. A third submarine cable, Greenland Connect, runs from Iceland to Canada via Greenland. Greenland Connect is owned and operated by Tele Greenland. It terminates in Iceland and its traffic is directed through FARICE-1 and DANICE on the way to Europe. It is possible to buy services from Tele Greenland to mainland Canada and from there to New York.

(13)

Between 2010 and 2012, the Icelandic authorities engaged in a series of measures for the restructuring of Farice, due to its financial difficulties. During the same period, the Icelandic authorities submitted various State aid notifications to ESA. These were later withdrawn because the Icelandic authorities concluded that the SGEI Decision applied to these measures (14). On 19 July 2013, ESA sent a comfort letter to the Icelandic authorities noting that Article 3 of the SGEI Decision exempted the Icelandic authorities from the prior notification obligation under Article 1(3) of Part I of Protocol 3 SCA (15).

(14)

The first public service contract between Farice and the Telecommunications Fund („the Fund”), representing the Icelandic authorities, was entered into on 12 April 2012.

(15)

In November 2018, the Minister for Transport and Local Government submitted a proposal to the Icelandic Parliament for a resolution on an electronic communications policy 2019 to 2033 („the Telecommunication Policy”). The objectives of the policy are, inter alia, to promote accessible and effective communications and to guarantee the security of infrastructure. To achieve those objectives, the policy emphasises that three active submarine cables are needed to connect Iceland with the rest of Europe from different landing sites. As a geographically remote country, effective international connections are a prerequisite for the development of Iceland as a modern technology-based society. A serious disruption in international connectivity would cause major damage to the Icelandic economy, and society as a whole.

(16)

Between 2017 and 2020, the Ministry of Transport and Local Government, and the Ministry of Finance and Economic Affairs received several proposals from Sýn regarding the construction of a third submarine cable. The proposals included both an independent project and a collaboration with Celtic Norse AS. These proposals did not entail financing in full by private investors but required cooperation with the Icelandic State and/or Farice.

(17)

On 21 December 2018, Farice signed a new public service contract with the Fund regarding the Icelandic authorities’ work on the Telecommunications Policy („the 2018 PSO Contract”). Farice was engaged to start preparations for the possible construction of a new submarine cable between Iceland and Europe. Farice was compensated for the costs of the preparation work that it undertook on behalf of the Fund, which also included compensation for seabed research to be carried out by Farice in 2019, i.e. Measure 1. The Icelandic State’s participation in further investment or costs for a third cable was neither secured nor structured at that time.

(18)

In January 2019, Sýn submitted a formal request for funding of seabed research in preparation for the introduction of the submarine cable project. In February 2019, the Fund refused to engage in any discussions with Sýn, referring to the public service contract concluded with Farice in December 2018, according to which Farice was entrusted with seabed research as an intermediary.

(19)

On 3 June 2019, the Icelandic Parliament approved the Telecommunications Policy.

(20)

In December 2019, Sýn and the Board of the Fund had a meeting during which Sýn presented its case for a third submarine cable between Iceland and Ireland. Sýn offered to build a submarine cable for remuneration and required a guarantee that Farice would change its operating model to a so-called „carrier’s carrier” model.

(21)

In March 2020, the Fund engaged an independent expert to evaluate the feasibility of Sýn’s and Farice’s third cable projects. The expert’s report was delivered in April 2020. According to Sýn, the report concluded that the project proposed by Sýn was more cost effective. According to the Icelandic authorities, the expert was instructed not to make recommendations. However, the report included recommendations and relied on available, but allegedly unverified, data from Farice and Sýn.

(22)

By letter of 29 April 2020, the Ministry of Transport and Local Government shared the results of the report with Farice and stated that Farice would be responsible for the project and the envisaged owner and operator of the new submarine cable. The Ministry urged Farice to take account of the fact that Sýn’s proposal had been considered more cost effective by the expert. The Ministry stated that it found Sýn’s proposal to change the operational model of Farice unacceptable.

(23)

In May 2020, Sýn and Farice held a meeting to explore the details and validity of Sýn’s proposal and to confirm pricing and quality from key suppliers. According to the Icelandic authorities, Sýn was not able to confirm the prices because the key suppliers had not been willing to confirm their prices. As the foundation for the discussions between Farice and Sýn was the project’s cost effectiveness, which was based on the prices submitted, the discussions were terminated.

(24)

Later in May 2020, the Fund communicated to Sýn that it considered the expiry of the offers to be unacceptable. It further stated that it would therefore not engage in any further discussions with Sýn. It was further stressed that the Fund was not responsible for the project since its role was limited to the provision of funds.

(25)

On 23 February 2021, Sýn lodged a complaint with ESA. Sýn submitted that payments to Farice from the Icelandic State since 2013 had erroneously been classified as a public service compensation as the conditions to be considered as services of a general economic interest had never been met. It further submitted that there was an ongoing breach of State aid rules related to the introduction of a new submarine cable.

(26)

On 23 March 2021, the Icelandic authorities formally notified ESA of their intention to provide aid to Farice for investment in the third cable, i.e. Measure 2. On 26 March 2021, ESA adopted Decision No 023/21/COL approving the measure. That decision was later annulled by the EFTA Court.

3.2. Measure 1

(27)

According to Article 1A of the 2018 PSO Contract between Farice and the Fund, the „parties [to the agreement] agree that the Fund will compensate Farice for seabed research to be carried out in 2019 for a possible optic fibre cable between Iceland and Europe (Ireland) according to article 12 of this contract”.

(28)

In Article 12 of the same contract, it is further stated that „[t]he Fund intends to do a seabed survey on a route between Europe (Ireland) and Iceland for an optic fibre cable to be possibly laid in the near future. Farice undertakes the execution of the projects as an intermediary. Preliminary time and cost schedule is described in annex 1. Farice shall aim to deliver a final marine route survey report to the Fund before December 31, 2019”. The temporal scope of the survey was later extended to 2021.

(29)

According to annex 1, the compensated costs related to the survey were: 1) a desk top study; 2) survey; 3) inshore survey; 4) main survey (excluding inshore survey); 5) reporting and maps; and 6) overhead costs. The costs were estimated at EUR 1,9 million.

(30)

In accordance with the contract, Farice undertook the survey in the years 2019, 2020 and 2021. Payments for third party works, for example the work performed by EGS (16) (the main survey contactor) were invoiced to the Fund based on costs incurred. Work performed by Farice employees was invoiced on the basis of an hourly rate. Additionally, Farice invoiced an administration fee for general administration costs in 2019.

3.3. Measure 2

(31)

In relation to the Icelandic authorities’ work on the Telecommunications Policy, the Icelandic authorities selected Farice to build and operate a third submarine cable connecting Iceland and Europe, i.e. the IRIS cable. Measure 2 relates to the financing by the Icelandic State of the IRIS cable through an estimated EUR 50 million capital increase in Farice, which is wholly owned by the Icelandic State (17).

(32)

According to the Icelandic authorities, Farice was chosen because it is the only entity that: (i) currently operates submarine cables from Iceland to Europe, (ii) has extensive experience in such operations, and (iii) was able to work fast in seeing the project through within the desired timeframe.

(33)

Farice is currently operated on commercial terms without financial support from the State (18) and offers services on two distinct markets: the market for international connectivity („international data transfer market”) and the data centre market („DC market”).

(34)

The primary objective of the measure and the IRIS cable project is to enhance security and reduce the vulnerability of international connectivity to and from Iceland. The secondary objective is to shorten the digital distance between Iceland and Europe, by reducing data latency.

(35)

The new submarine cable is in principle expected to complement the existing submarine cable infrastructure. According to the Icelandic authorities, the interconnection to the new cable will be technologically neutral, provided that instructions and recommendations are followed (19).

(36)

Moreover, according to the Icelandic authorities, Farice grants effective wholesale access to the system on an open and non-discriminatory basis and those access obligations will be enforced irrespective of any change in ownership, management or operation of the infrastructure.

(37)

The eligible costs of Measure 2 are the investment costs related to the new cable, costs relating to survey of the seabed and the optimal path of the cable (20), construction of landing sites and project management. The costs are considered investment costs, including project management costs which are directly related to the investment project. The maximum aid intensity is 100 % of the eligible costs. The board of directors of Farice authorised the capital increase for established costs in intervals during the construction period of the new cable. According to the Icelandic authorities, any overcompensation is controlled retroactively through a capital decrease, dividend payments or by other available means.

(38)

Farice signed a contract with SubCom LLC, a global undersea fibre optic cable system supply company, to lay the IRIS cable, after having elicited offers from three different suppliers. On 11 November 2022, SubCom formally handed over the IRIS cable, which is expected to be ready for service in the first quarter of 2023 (21).

3.4. The Complaint

(39)

As previously mentioned, on 23 February 2021, Sýn submitted a complaint to ESA regarding alleged unlawful State aid measures in favour of Farice. In summary, the complaint concerns three measures:

1.	The payment of compensation for services of general economic interest („SGEI”) from the Icelandic authorities to Farice for the public service obligation („PSO”) of providing international connectivity for electronic communication („the SGEI measure”);

2.	compensation paid to Farice for carrying out a seabed survey as an intermediary, i.e. Measure 1; and

3.	non-compliance with the stand-still obligation in relation to the roll-out of the third submarine cable between Iceland and Europe, i.e. Measure 2.

(40)

The SGEI measure, covered by Sýn’s complaint, was not the subject of the annulled Decision No 023/21/COL, nor the judgment of the EFTA Court in Case E-4/21. Therefore, this measure is not the subject of this Decision, and is currently being processed separately in an open complaint case (22). Conversely, Measures 1 and 2 are the subject of this Decision.

(41)

As regards Measure 1, Sýn submitted that Iceland had under the 2018 PSO Contract agreed to compensate Farice for seabed research to be carried out in 2019. The agreement was later extended (see section 3.2).

(42)

Sýn argued in its complaint that the compensation for the seabed research did not fulfil any of the SGEI criteria, whether under the Altmark conditions (23), the SGEI Decision (24), or the SGEI Framework (25). In particular, Sýn argued that seabed research could not be qualified as a service of general economic interest, and even if it could be, no parameters for the calculation of compensation for such a service had been established.

(43)

As regards Measure 2, Sýn asserted in its complaint that the Icelandic authorities seemed to have entrusted Farice with the roll-out of a new submarine cable funded by the State. In Sýn’s view this constituted a breach of the EEA State aid rules. Sýn was unaware that at the time they submitted the complaint, ESA and the Icelandic authorities were engaged in pre-notification discussion regarding the roll-out to the new submarine cable (26).

(44)

Therefore, Sýn submitted that the actions of the Icelandic authorities related to the roll-out of a new submarine cable, including the payment for seabed research under the auspices of a public service obligation, constituted a breach of the EEA State aid rules, which called for action by ESA.

3.5. Comments of the Icelandic authorities

(45)

The Icelandic authorities have provided their views as regards Measures 1 and 2. These views were expressed during the notification procedure leading up to Decision 023/21/COL (27), as well as in replies to questions sent to them by ESA in connection to the complaint (28).

3.5.1. Regarding Measure 1

(46)

The Icelandic authorities have maintained that the payments to Farice related to the seabed survey did not constitute compensation for a public service, even though contractual provisions related to the survey were included in the 2018 PSO contract (29).

(47)

Instead, the Icelandic authorities have stated that the work related to the survey was allocated to Farice on market terms, in line with the market economy operator principle. Specifically, the Icelandic authorities contend that the award of the seabed survey did not grant Farice an economic advantage that an undertaking could not have obtained in the absence of State intervention, and that it was, in essence, a service assignment, for which Farice was paid the incurred costs. In the view of the Icelandic authorities, this is demonstrated by the fact that the Fund, and not Farice, retains all ownership of survey results and that Farice did not de facto make a profit for administering the survey.

(48)

Moreover, the Icelandic authorities have submitted that Measure 1 did not distort or threaten to distort competition and did not have any effect on trade between the Contracting Parties.

(49)

Specifically, the Icelandic authorities stated that the measure did not grant Farice a stronger competitive position than it would have had if the survey had not been undertaken, and that Farice was not relieved of expenses it would otherwise have had to bear in the course of its day-to-day business operations. The Icelandic authorities had full discretion to utilise the seabed survey in any way they saw fit and no utilization guarantees were granted to Farice. Therefore, the Icelandic authorities contend that the award of the seabed survey did not strengthen the position of Farice as compared with other undertakings.

(50)

Finally, the Icelandic authorities are of the view that the Fund was exempt from the procurement rules when awarding a contract of carrying out the seabed survey, as it was an essential part of preparing the IRIS cable project and therefore a factor in providing a public communications network.

(51)

Consequently, the Icelandic authorities argue that Measure 1 does not constitute State aid.

3.5.2. Regarding Measure 2

(52)

The Icelandic authorities consider Measure 2 to constitute State aid, which is compatible with Article 61(3)(c) of the EEA Agreement, and that the measure falls outside the scope of the Guidelines for the application of State aid rules in relation to rapid deployment of broadband networks („the 2014 Broadband Guidelines”) (30).

(53)

In this regard, the Icelandic authorities note that the measure contributes to a well-defined objective of common interest, i.e. to enhance the security of international connectivity to and from Iceland. The aid measure serves to significantly reduce the vulnerability of Iceland’s international telecommunications network in case of major failures of the current systems.

(54)

Further, as regards the need for State intervention, the Icelandic authorities contend that market failure necessitates State participation in the IRIS cable project. Specifically, the Icelandic authorities note that Farice is the only operator of submarine cables connecting Iceland to Europe, and that despite some interest from private parties to lay similar cables in the past, none of those plans have materialised (31). The Icelandic authorities argue that three main causes have adversely affected the feasibility of other submarine projects to the point where none of them materialized: First, laying a single cable to Iceland without having secured redundancy in connections without material cost through another cable has proven problematic. Second, the small size of the Icelandic market is a natural hindrance. Third, the uncertainty of income from international data centre operators disincentivises investment.

(55)

Moreover, the Icelandic authorities point to the fact that Farice required public service compensation from 2012 to 2018 to operate the two existing cables, i.e. FARICE-1 and DANICE, and that Farice’s current revenues do not support investment in the IRIS cable.

(56)

Consequently, in the absence of a realistic chance of private actors building the submarine infrastructure needed to secure international connectivity to Iceland, and since Farice’s current revenues do not support investment in a third cable, the Icelandic authorities found it necessary to provide Farice with State aid to lay the IRIS cable.

(57)

Moreover, the Icelandic authorities contend that Measure 2 was proportional. In this regard, they note that only established costs were financed through the capital increase. Moreover, the ex post control, including a review of any expenses, will keep costs to the minimum necessary.

(58)

Furthermore, the Icelandic authorities have consistently argued that the IRIS project is not subject to public procurement rules, as it is exempt from the Procurement Act (32), with reference to Article 10 of the Act, cf. Article 8 of the Procurement Directive (33), as the Act and the Directive do not apply to contracts for the principal purpose of permitting the contracting authorities to provide or exploit public communications networks or to provide to the public one or more electronic communications services.

(59)

However, when choosing a subcontractor to lay the cable, Farice engaged in discussions with three suppliers, and selected the most economically efficient offer, having taken account of all relevant considerations.

(60)

As regards the expert report that concluded that the proposal of Sýn was more cost effective than the one from Farice, the Icelandic authorities argue that the cost estimate used by the expert was not verified. Further, that Sýn specifically notified the Icelandic authorities that the supposed offer from Vodafone International was no longer valid. Moreover, the conditions on the operational function of the new cable set by the Sýn, as well as concerns regarding national security and critical infrastructure contributed to the decision to entrust Farice with the building of the new submarine cable. Finally, the proposition of Sýn was based on a different business model, not only for the purposes of the new cable but also Farice’s operation through the FARICE-1 and DANICE cables. Therefore, the business proposition of Sýn was not relevant for the purposes of the determination of proportionality of the aid measure. Consequently, the Icelandic authorities consider Measure 2 to be proportional.

(61)

Finally, as regards limited negative effects on competition, the Icelandic authorities note that the new infrastructure is principally expected to complement the other connections by providing enhanced security for international connectivity favouring the general public and general economic activities in Iceland. Therefore, the Icelandic authorities consider the IRIS cable to not have a material impact on competitiveness of other European markets compared to Iceland. As regards any negative effects the measure might have on the market for international data transfer or the related DC market, the Icelandic authorities consider those effects vastly outweighed by the positive effects of the measure.

3.6. ESA Decision No 023/21/COL

(62)

On 26 March 2021, ESA adopted Decision No 023/21/COL, concluding that Measure 2, i.e. the capital increase to finance the investment in the IRIS cable, constituted State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement. However, as ESA found that no doubts were raised as to the compatibility of the measure with the functioning of the EEA Agreement, it decided not to raise objections to the implementation of the measure.

(63)

ESA noted that the compatibility of State aid for the introduction of broadband networks was normally assessed under the 2014 Broadband Guidelines. However, since the measure specifically targeted the security issues raised by the lack of geographical diversity, it fell outside the scope of the 2014 Broadband Guidelines. ESA stated that it would nevertheless apply the principles of the 2014 Broadband Guidelines by analogy to the extent that they were relevant, because those guidelines were the most detailed guidance available for assessing the compatibility of State aid to broadband infrastructure projects with the EEA Agreement.

(64)

Article 61(3)(c) of the EEA Agreement provides that ESA may declare compatible „aid to facilitate the development of certain economic activities or of certain economic areas, where such aid does not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest”. Therefore, in order to declare aid compatible, first, the aid must be intended to facilitate the development of certain economic activities or of certain economic areas and, second, the aid must not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest (34).

(65)

Under the first condition, ESA examines how the aid facilitates the development of certain economic activities or areas. Under the second condition, ESA weighs up the positive effects of the aid for the development of said activities or areas and the negative effects of the aid in terms of distortions of competition and adverse effects on trade (i.e. conducts a balancing test).

(66)

Concerning the first condition, ESA concluded that Measure 2 facilitated the development in the market for international data transfer services specifically and the markets for electronic communications services in general. Furthermore, ESA found that the selection of Farice, as owner and operator of the third cable, and the selection of a cable manufacturer and installer was exempted from the Icelandic Procurement Act. Further, ESA did not have reasons to believe that the measure was in breach of other relevant EEA provisions.

(67)

Concerning the second condition, ESA concluded that the amount of aid granted through Measure 2 was limited to what was necessary to achieve its objective and therefore proportional. ESA reached this conclusion, inter alia, on the basis that the aid amount was limited to the actual costs of the measure and subject to ex post control.

(68)

Furthermore, ESA concluded that Measure 2 would not have a material impact on the competitiveness of other EEA markets compared to Iceland, as investment in the IRIS cable was, in and of itself, unlikely to materially alter the dynamics of intra-EEA trade on the relevant market.

(69)

As regards the potential effect on the DC market, ESA noted that the data centre market was not a single market of universal services, since the digital needs of businesses were highly dependent on the applications hosted and operated in the data centres. ESA also noted that, while data centres might be more inclined to invest in projects in Iceland, due to extended capacity and security of the international connection network following the construction of a third cable, that was only one of multiple factors that would influence such a decision. Other factors, such as electricity prices, start-up costs and regulatory environment also influenced such decisions. ESA found that those factors were not altered by the measure.

(70)

Consequently, ESA found that the Icelandic authorities had demonstrated that the socio-economic benefits of Measure 2 outweighed any potential adverse effects on competition or trade between the Contracting Parties, given the safeguards in place to minimise such adverse effects.

3.7. EFTA Court Judgment in Case E-4/21

(71)

On 1 June 2022, the EFTA Court annulled ESA’s Decision No 023/21/COL. The Court concluded that ESA should have opened a formal investigation procedure, as ESA had at its disposal information and evidence at the time, which should, objectively, have raised doubts or serious difficulties regarding whether the capital increase to finance the laying of the IRIS cable was compatible with the functioning of the EEA Agreement.

(72)

In particular, the EFTA Court found that ESA was aware of documents that called into question the information at its disposal and on which it relied in the contested decision, without going beyond a mere examination of the information submitted by the Icelandic authorities. These documents related, inter alia, to Sýn’s complaint of 23 February 2022 and annexes thereto. Specifically, the Court noted a document comparing the proposals of Sýn and Farice, and an email dated 29 May 2020, regarding Sýn’s inability to confirm the prices of its proposal. By not obtaining further information on whether Sýn was actually able to confirm its prices, or whether it had been given that opportunity, the Court concluded that ESA failed to satisfy its obligation to conduct a diligent and impartial examination of the notified measure so that it had at its disposal the most complete and reliable information.

(73)

Furthermore, the Court found that Sýn tried to enter the market for international connectivity services, according to the information available to ESA. Yet, in the contested decision, ESA did not consider factors such as potential competitors on the wholesale market for international connectivity, public consultation of stakeholders and entry barriers to that market.

(74)

Finally, the Court found that ESA did not adequately state its reasons for concluding that the notified measure fell outside the scope of the 2014 Broadband Guidelines, and that even though ESA stated in the contested decision that it would apply the guidelines by analogy, where relevant, the Court found little, if any, trace of the principles in the guidelines actually being applied.

(75)

On the basis of, inter alia, the above, the Court concluded that there was consistent and objective evidence that demonstrated that ESA adopted the contested decision despite the existence of doubts. Consequently, the Court annulled the Decision.

4. Presence of State aid

4.1. Introduction

(76)

Article 61(1) of the EEA Agreement reads as follows: „Save as otherwise provided in this Agreement, any aid granted by EC Member States, EFTA States or through State resources in any form whatsoever which distorts or threatens to distort competition by favouring certain undertakings or the production of certain goods shall, in so far as it affects trade between Contracting Parties, be incompatible with the functioning of this Agreement”.

(77)

The qualification of a measure as aid within the meaning of this provision requires the following cumulative conditions to be met: (i) the measure must be granted by the State or through State resources; (ii) it must confer an advantage on an undertaking; (iii) favour certain undertakings (selectivity); and (iv) threaten to distort competition and affect trade.

4.2. Measure 1

(78)

In the following chapters, ESA will assess whether the payments from the Fund to Farice for carrying out a seabed survey involve State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

4.2.1. State resources

(79)

According to Article 61(1) of the EEA Agreement, a measure must be granted by the State or through State resources to constitute State aid.

(80)

The Fund has the task of promoting the development of telecommunications in Iceland. The Fund was formed in 2006 on the basis of Act No 132/2005 on the Telecommunication Fund. The main role of the Fund is to allocate funds to: projects aimed at the development of telecommunication infrastructure; projects that contribute to the safety and competitiveness of society in the field of electronic communications; and other telecommunication projects (35).

(81)

According to Article 1 of Act No 132/2005, the Fund is under the ownership of the Icelandic State and its administration falls under the authority of the Ministry of Higher Education, Science and Innovation.

(82)

ESA therefore preliminarily concludes that the payments from the Fund to Farice for carrying out a seabed survey constitute State resources.

4.2.2. Advantage

(83)

According to Article 61(1) of the EEA Agreement, a measure must confer an advantage upon an undertaking. An advantage, within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement, is any economic benefit which an undertaking could not have obtained under normal market conditions (36), thus placing it in a more favourable position than its competitors (37).

(84)

The Icelandic authorities have argued that Measure 1 was concluded on market terms, in line with the market economy operator principle. In order to establish whether or not a transaction carried out by a public body is in line with normal market conditions, ESA will apply the market economy operator test („MEO test”), comparing the behaviour of the public body to that of similar private economic operators under normal market conditions (38).

(85)

In that respect, it is not relevant whether the intervention constitutes a rational means for the public bodies to pursue public policy considerations. Similarly, the profitability or unprofitability of the beneficiary is not in itself a decisive indicator for establishing whether or not the economic transaction in question is in line with market conditions. The decisive element is whether the public bodies acted as a market economy operator would have done in a similar situation (39).

(86)

Moreover, whether a State intervention is in line with market conditions must be examined on an ex ante basis, having regard to the information available at the time the intervention was decided upon. If a State argues that it acted as a market economy operator it must, where there is doubt, provide evidence showing that the decision to carry out the transaction was taken on the basis of economic evaluations comparable to those which, in similar circumstances, a rational market economy operator (with characteristics similar to those of the public body concerned) would have had carried out to determine the profitability or economic advantages of the transaction (40).

(87)

Concerning Measure 1, it is undisputed that the contractual provisions concerning the seabed survey and the payments for that survey were placed in the 2018 PSO Contract between the Fund and Farice, namely Article 1A, 12 and Annex 1. According to the Icelandic authorities, no other provisions of the 2018 PSO Contract applied to the seabed survey (41).

(88)

ESA notes that the Icelandic authorities essentially argue that Articles 1A, 12, and annex 1 of the 2018 PSO Contract do not, in fact, form part of that contract, but are instead a separate service contract made on market terms. This fact raises doubts as to whether the Fund was operating as a market economy operator, when it charged Farice with performing the seabed survey, since such operators would in general conclude clear and concise contracts when purchasing a similar service.

(89)

Indeed, it appears that the Fund contracted Farice to perform a service, without including in the contract any provisions concerning cost overruns, specifics regarding the scope of the survey, contingencies for failure to perform the obligations of the contract, or specifics regarding what costs could be covered by the service contract. According to documentation from and statements made by the Icelandic authorities, the temporal scope of the survey was later extended, and final costs ran over the cost estimate in annex 1.

(90)

Moreover, ESA has asked the Icelandic authorities to provide all documentation of expert evaluations or independent studies of the cost of carrying out the seabed survey, if any such evaluations or studies were carried out prior to the start of the 2018 PSO Contract. However, according to the Icelandic authorities, no such evaluation exists. Additionally, the Fund does not seem to have considered alternative providers. Therefore, ESA has doubts as to whether the Fund’s decision to carry out the transaction was taken on the basis of economic evaluations comparable to those which, in similar circumstances, a rational market economy operator would have taken, as it appears that the Fund committed to paying Farice for a service, without making an evaluation of eventual costs and alternative providers.

(91)

Furthermore, the Icelandic authorities have stated that Farice did not de facto make a profit from performing the survey for the Fund. Moreover, it is unclear to ESA whether the Fund derived any economic value from its ownership of the survey results. In fact, since the survey forms part of the preparatory works for a submarine cable, which the Icelandic authorities themselves consider a security measure, it would appear that the purpose of the survey was not economic in nature. Therefore, ESA doubts that the Fund acted as an economic operator, since it rather seems to have been pursuing public policy aims when commissioning the survey.

(92)

Finally, as the Icelandic authorities have already stated that the payments to Farice for the performance of the subsea survey did not entail compensation for a public service obligation, ESA does not see the need at this time to specifically examine whether Measure 1 fulfils the Altmark criteria, or the provisions of the SGEI Decision or Framework.

(93)

Consequently, ESA has doubts whether Measure 1 was concluded on market terms and cannot exclude that an advantage may have been granted in favour of Farice. Accordingly, the Icelandic authorities are invited to comment on this and submit relevant evidence.

4.2.3. Selectivity

(94)

In order for a measure to involve State aid it must be selective in that it favours „certain undertakings or the production of certain goods”. Measure 1 concerns a contract between the Fund and Farice. Therefore, Farice is the only potential beneficiary. Other undertakings have not concluded similar contracts with the Fund or the Icelandic State. Accordingly, the alleged advantage of Measure 1 would be a selective advantage, as it only concerns one particular undertaking.

(95)

It is therefore ESA’s preliminary view that it cannot be excluded that a selective economic advantage was granted to Farice.

4.2.4. Distortion of competition and effect on trade between Contracting Parties

(96)

To qualify as State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement, a measure must be liable to distort competition and affect trade between the Contracting Parties to the EEA Agreement. According to settled case-law, the mere fact that a measure strengthens the position of an undertaking compared with other undertakings competing in intra-EEA trade is considered to be sufficient, in order to conclude that the measure is likely to distort competition and affect trade between the Contracting Parties (42).

(97)

The Icelandic authorities have argued that the measure in question did not distort or threaten to distort competition and did not have any effect on trade between the Contracting Parties, as the measure did not grant Farice a stronger competitive position than it would have had if the survey had not been undertaken. Moreover, they argue that Farice was not relieved of expenses it would otherwise have had to bear in the course of its day-to-day business operations. Therefore, the Icelandic authorities contend that the award of the seabed survey did not strengthen the position of Farice as compared with other undertakings, neither financially nor in other aspects.

(98)

On this point ESA notes that it is not obliged to establish the real effect of the aid on the market, but is only required to show that the aid is liable to distort competition and affect trade. Therefore, for all practical purposes, a distortion of competition within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement is generally found to exist when the State grants a financial advantage to an undertaking in a liberalised sector where there is, or could be, competition (43).

(99)

Measure 1 concerns payments made to Farice for a seabed survey. The costs covered by those payments included subcontracting costs, as well as Farice’s overhead costs, including hourly rates for Farice staff and a general administration fee. Therefore, Measure 1 seems to have placed Farice in a better financial position than it would have been in the absence of Measure 1.

(100)

Moreover, there are multiple undertakings active in the EEA that provide seabed survey services. This is also demonstrated by the fact that Farice itself subcontracted a large portion of the survey.

(101)

Consequently, ESA has doubts as to whether it can be excluded that Measure 1 was liable to distort competition and affect trade within the EEA. The Icelandic authorities are invited to comment and submit relevant evidence on this.

4.2.5. Conclusion

(102)

In light of the above, ESA cannot exclude that Measure 1 entailed State aid.

4.3. Measure 2

(103)

It is uncontested between Sýn and the Icelandic authorities that Measure 2, i.e. the capital increase in Farice to facilitate the investment in the IRIS cable, constitutes State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement (44).

(104)

ESA therefore preliminary concludes that Measure 2 constitutes State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement.

5. Aid scheme or individual aid

(105)

ESA notes that Measures 1 and 2 were not granted on the basis of a scheme (45). Measure 1, if found to be aid, would therefore be individual aid. Measure 2 constitutes individual aid.

6. Lawfulness of the aid

(106)

Pursuant to Article 1(3) of Part I of Protocol 3 to the Agreement between the EFTA States on the Establishment of a Surveillance Authority and a Court of Justice („Protocol 3”): „The EFTA Surveillance Authority shall be informed, in sufficient time to enable it to submit its comments, of any plans to grant or alter aid. … The State concerned shall not put its proposed measures into effect until the procedure has resulted in a final decision”.

(107)

The Icelandic authorities did not notify Measure 1 to ESA. ESA therefore concludes that, in the event that Measure 1 is deemed to involve aid, the Icelandic authorities have not respected their obligations under Article 1(3) of Part I of Protocol 3. In this event, Measure 1 would be unlawful aid.

(108)

The Icelandic authorities implemented Measure 2 after ESA approved it by Decision 023/21/COL. However, with the annulment of ESA’s approval decision by the EFTA Court, Measure 2 became unlawful.

7. Compatibility of the aid

7.1. Introduction

(109)

In derogation from the general prohibition of State aid laid down in Article 61(1) of the EEA Agreement, aid may be declared compatible if it can benefit from one of the derogations enumerated in the Agreement.

(110)

Article 61(3)(c) of the EEA Agreement provides that ESA may declare compatible „aid to facilitate the development of certain economic activities or of certain economic areas, where such aid does not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest”. Therefore, in order to declare the aid compatible, first, the aid must be intended to facilitate the development of certain economic activities or of certain economic areas and, second, the aid must not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest (46).

(111)

7.2. Compatibility of Measure 1

(112)

The Icelandic authorities have maintained that Measure 1 does not constitute State aid (see Section 3.5.1). Further, they have also stated that despite the fact that the contractual obligations concerning Measure 1 were included in the 2018 PSO Contract between the Fund and Farice, the measure does not constitute compensation for a public service obligation.

(113)

Therefore, it would appear that the compatibility of Measure 1, should it be found to constitute aid, could not be examined under Article 59(2) of the EEA Agreement and even if it were, ESA has doubts that the Measure 1 is in line with the provisions of the SGEI Decision or Framework. The Icelandic authorities have not, at this stage, brought forward any other arguments as regards the potential compatibility of the measure.

(114)

Therefore, following a preliminary assessment, ESA has doubts at this stage as to whether Measure 1 is compatible with the EEA Agreement. Consequently, ESA invites the Icelandic authorities to provide arguments and evidence to demonstrate that Measure 1 could be considered compatible under the EEA Agreement.

7.3. Compatibility of Measure 2

7.3.1. Introduction

(115)

The Icelandic authorities have invoked Article 61(3)(c) of the EEA Agreement as the basis for the assessment of the compatibility of Measure 2.

(116)

On this point, ESA notes that the compatibility of aid for the roll-out of broadband networks, for the purposes of securing coverage, access or connectivity, is normally assessed under the 2014 Broadband Guidelines. On 8 February 2023, ESA adopted new Broadband Guidelines („the 2023 Broadband Guidelines”) (47).

(117)

ESA will follow the principles and guidelines set out in the 2023 Broadband Guidelines for the compatibility assessment of all notified aid to broadband networks in respect of which it is called upon to take a decision after 8 February 2023 when the 2023 Broadband Guidelines entered into force. Unlawful aid to broadband networks will be assessed in accordance with the rules applicable on the date on which the aid was awarded (48).

(118)

The 2023 Broadband Guidelines were not in effect at the time when Measure 2 was enacted, and therefore cannot serve as a basis for the compatibility assessment of the measure. Therefore, ESA will apply the 2014 Broadband Guidelines, should Measure 2 be considered to fall within their scope. However, the 2023 Broadband Guidelines are based on existing case-law and decision-making practice of the European Commission. Therefore, the 2023 Broadband Guidelines could still be relevant, should Measure 2 fall under the scope of the 2014 Broadband Guidelines, provided they do not place stricter conditions on the beneficiary.

(119)

In general, the 2014 Broadband Guidelines’ primary objective is to ensure widespread availability of broadband services to end users or access to higher speed internet. The 2014 Broadband Guidelines state that „[t]hese guidelines summarise the principles of [ESA’s] policy in applying the State aid rules […] to measures that support the deployment of broadband networks in general (Section 2). They explain the application of these principles in the assessment of aid measures for the rapid roll-out of basic broadband and very high speed, next generation access (NGA) networks (in Section 3). [ESA] will apply the guidelines in the assessment of State aid for broadband” (49). This objective has not changed with the adoption of the 2023 Broadband Guidelines, which state that „[t]hese Guidelines provide guidance on how ESA will assess […] the compatibility of State aid for the deployment and take-up of fixed and mobile broadband networks and services” (50).

(120)

Therefore, the 2014 Broadband Guidelines apply to aid measures that target situations where the market does not provide sufficient broadband coverage or where access conditions are not adequate (51). Conversely, the 2014 Broadband Guidelines do not mention international connectivity, security, international data transfer, or subsea cables, and do not specifically lay down compatibility conditions for measures targeting security issues raised by the lack of geographical diversity and robustness of international connectivity services. Therefore, a measure like the one under assessment, where the objective is increased redundancy, security, and robustness of international connectivity services already available to end customers at high speeds, seems to differ from the general type of measure covered by the 2014 Broadband Guidelines, namely measures concerning the expansion or introduction of broadband networks and services.

(121)

ESA notes that the European Commission, in its Baltic Cable Decision (52), applied the 2014 Broadband Guidelines in its assessment. However, ESA also notes that the measure under assessment in that decision differed significantly from Measure 2. Specifically, it concerned capacity concerns caused by the expected dramatic increase in traffic that could not be supported by the existing infrastructure. Therefore, in addition to security benefits comparable to the ones present in the case at hand, the Baltic Sea Cable targeted (longterm) broadband availability specifically (53). Conversely, Measure 2 does not specifically concern broadband networks or availability.

(122)

However, in its judgment in Case E-4/21, when assessing ESA’s conclusion that Measure 2 fell outside the scope of the 2014 Broadband Guidelines, the EFTA Court stated that the conclusion: „[…] is not supported by a sufficient analysis of the scope of application of the Broadband Guidelines. […] Although the contested decision states that «[t]he Broadband Guidelines’ primary objective is ensuring widespread availability of broadband services to end users or access to higher speed Internet: » and «[t]he particularities of the measure and investment at hand demonstrate that the Guidelines target different types of measures than the one under assessment», it fails to set out what impact these statements should have on the scope of application of the Broadband Guidelines. Accordingly, […] ESA encountered serious difficulties in its preliminary examination” (54). The Court then further noted „that irrespective of whether the notified measure in the present case was outside of the scope of the Broadband Guidelines, those guidelines still may provide useful guidance on considerations that are relevant to the assessment of compatibility in general” (55).

(123)

Consequently, ESA cannot conclude at this stage to what extent the 2014 Broadband Guidelines apply to the compatibility assessment of Measure 2, and therefore invites the Icelandic authorities to provide further arguments in this regard.

(124)

In the event that the Broadband Guidelines do not apply to the measure at hand, Article 61(3)(c) of the EEA Agreement provides that ESA may declare compatible „aid to facilitate the development of certain economic activities or of certain economic areas, where such aid does not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest”. Therefore, in order to declare the aid compatible, first, the aid must be intended to facilitate the development of certain economic activities or of certain economic areas and, second, the aid must not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest.

(125)

7.3.2. Facilitation of development of certain economic activities or areas

7.3.2.1. Economic activities or areas supported

(126)

Under Article 61(3)(c) of the EEA Agreement, in order to be considered compatible, a measure must contribute to the development of certain economic activities or areas.

(127)

The primary objective of the measure is to enhance security and reduce the vulnerability of international connectivity to and from Iceland by building a third submarine cable from Iceland to Europe. The secondary objective is to shorten the digital distance between Iceland and Europe allowing Icelandic people and businesses to make better use of international digital services available in Europe.

(128)

ESA generally considers the construction of a telecommunication infrastructure with a view to its future commercial exploitation to constitute an economic activity (56). Furthermore, the telecommunications market in general constitutes an economic activity. The measure facilitates development in the market for international data transfer services specifically and the markets for electronic communications services in general.

(129)

In view of the above, ESA preliminarily concludes that the measure constitutes aid to facilitate the development of certain economic activities, as required by Article 61(3)(c) of the EEA Agreement.

7.3.2.2. Incentive effect

(130)

State aid is only compatible with the functioning of the EEA Agreement if it has an incentive effect and so effectively facilitates the development of certain economic activities. To establish whether the measure has an incentive effect, it must be demonstrated that it changes the behaviour of the undertaking concerned in such a way that it engages in an activity which it would not carry out without the aid or which it would carry out in a restricted or different manner.

(131)

In Section 6.2.2 of ESA’s Decision No 023/21/COL, ESA stated that Measure 2 had an incentive effect. ESA stated that: 1) Farice had historically proven to be unprofitable; 2) the operation of submarine cables in the region was generally unprofitable; 3) the investment in the IRIS cable was unlikely to achieve a profit; 4) the main objective of the cable was to provide enhanced security, which was an externality that did not heavily factor into investment decisions;) and 5) few stakeholders had signalled interest in operating submarine cables without State support in the past.

(132)

In light of this, ESA is generally inclined to conclude that Measure 2 had an incentive effect, as it incentivised Farice to make an investment it would not have entered into otherwise. However, the Icelandic authorities are invited to provide further information and reasoning on the incentive effect of the measure.

7.3.2.3. Compliance with relevant EEA law

(133)

The Icelandic authorities consider that the selection of Farice, as owner and operator of the IRIS cable, as well as the selection of cable manufacturer and installer, is exempt from the procurement rules, with reference to Article 10 of the Procurement Act (see also Article 8 of the Procurement Directive).

(134)

Specifically, Article 8 of the Procurement Directive states: „This Directive shall not apply to public contracts and design contests for the principal purpose of permitting the contracting authorities to provide or exploit public communications networks or to provide to the public one or more electronic communications services. For the purposes of this Article, «public communications network» and «electronic communications service» shall have the same meaning as in Directive 2002/21/EC of the European Parliament and of the Council”. Furthermore, ESA notes that in accordance with Article 2(m) of Directive 2002/12/EC, „provision of an electronic communications network” means the establishment, operation, control or making available such network.

(135)

The primary objective of the measure in question is to increase security of international connectivity in Iceland by building a third submarine cable, which in turn will provide the public with more electronic communication services. Therefore, the investment in the submarine cable seems to permit Farice to „provide or exploit public communications networks”, as defined in Article 2(a) of Directive 2002/21/EC. However, ESA cannot conclusively conclude at this stage whether all conditions for the application of the exemption are fulfilled.

(136)

Moreover, according to paragraph 74(c) of the 2014 Broadband Guidelines, „[w]henever the granting authorities select a third party operator to deploy and operate the subsidised infrastructure, the selection process shall be conducted in line with the spirit and the principles of the Public Procurement Directives. It ensures that there is transparency for all investors wishing to bid for the implementation and/or management of the subsidised project. Equal and non-discriminatory treatment of all bidders and objective evaluation criteria are indispensable conditions”.

(137)

However, despite this provision, footnote 91 to paragraph 74(c) states: „[t]he situation is different when the public authority decides to deploy and manage the network directly (or through a fully owned entity) […] In such cases, [..] (i) the publicly owned network operators shall limit their activity on the pre-defined target areas and shall not expand to other commercially attractive regions; (ii) the public authority shall limit its activity to maintain the passive infrastructure and to grant access to it, but shall not engage in competition on the retail levels with commercial operators and (iii) to have an accounting separation between the funds used for the operation of the networks and the other funds at the disposal of the public authority”.

(138)

Therefore, the applicability of procurement rules in the context of an assessment under the 2014 Broadband Guidelines seems to depend on whether or not the the conditions, listed in footnote 91, are fulfilled. The Icelandic authorities have not provided sufficient information in this regard.

(139)

Consequently, ESA has doubts as to whether or not Measure 2 falls under the exemption from procurement rules described above, and as to whether the provisions of the 2014 Broadband Guidelines have effect in this regard. Therefore, ESA invites the Icelandic authorities to provide further information and rationale in this regard.

7.3.3. Whether the aid adversely affects trading conditions to an extent contrary to the common interest

7.3.3.1. Introduction

(140)

ESA has not only identified positive effects of the planned aid for the development of the abovementioned economic activities and economic areas, but also possible negative effects that it may have in terms of distortions of competition and adverse effects on trade. These positive and negative effects must then be weighed up.

7.3.3.2. Markets affected by the aid

(141)

The measure mainly has an effect on the wholesale market for international connectivity and the telecommunication market, both national and international. Additionally, the measure may have an effect on the DC market.

7.3.4. Positive effects of the aid

(142)

Measure 2 contributes to the development of a submarine cable between Iceland and Europe, thereby enhancing both redundancy and the security of the submarine cable network that Iceland relies on to participate in the global economy. This is in line with the Icelandic Government’s Telecommunications Policy, whose objective is, inter alia, to promote accessible and effective communications and to guarantee the security of telecommunications infrastructures.

(143)

To achieve those objectives, the Icelandic authorities have emphasised that three active submarine telecommunications cables will connect Iceland with Europe from different landing sites. As a geographically remote country, effective international connections are a prerequisite for the development of Iceland as a modern technologically based society. A serious disruption in international connectivity would cause major damage to the Icelandic economy and society as a whole.

(144)

According to the Icelandic authorities, the main vulnerabilities of the current international connections relate to human error, malfunctions, accidents, natural disasters and other unforeseen events. The Icelandic authorities have provided ESA with a detailed description of the various and multiple disruptions that have happened in the past and disrupted the functionality of the two existing submarine cables (57). ESA considers these vulnerabilities both realistic and probable.

(145)

Furthermore, the absolute lengths of the submarine cables from Iceland to Europe increase the probability of incidents compared to shorter cables going from Scandinavia and the UK to mainland Europe. Moreover, other countries in the EEA are connected to major international network connection points via diversified networks of multiple land and/or submarine cables while Iceland is wholly dependent on only two submarine cables.

(146)

By implementing the measure and adding a third submarine cable to the network, the Icelandic authorities expect the security of international connectivity increases circa tenfold. In particular, a third submarine cable will: (i) increase the projected uptime to 99,9993 %, (ii) reduce the probability of a total outage in a 10-year period to 0,2–1,5 %, and (iii) diversify the land routes in Iceland, decreasing risks associated with a single route failure (58).

(147)

In addition to enhanced security, the Icelandic authorities contend that the addition of a third submarine cable will also improve the competitiveness of Iceland as whole, as the Icelandic digital market will become „closer” to major network hubs in Europe. Data latency in communications between Iceland and Europe will be reduced as a result of shorted cable length and simpler network structure than is available through the current system connecting Reykjavík with Europe. ESA considers this factor positive, as it contributes to the development of the Icelandic economy as a whole.

7.3.4.1. Limited negative effects of the aid

7.3.4.1.1. Introduction

(148)

Article 61(3)(c) of the EEA Agreement requires an assessment of any negative effects on competition and on trade. The aid must not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest.

7.3.4.1.2. Necessity of the aid

(149)

To assess whether State aid is effective to achieve its objective, it is necessary to first identify the problem that needs to be addressed. A State aid measure is necessary if it is targeted towards situations where aid can bring about a material improvement that the market cannot deliver itself, for example by remedying a well-defined market failure.

(150)

A market failure exists if markets, left to their own devices, without intervention fail to deliver an efficient outcome for society. This may arise, for instance, when certain investments are not being undertaken even though the economic benefit for society exceeds the cost (59).

(151)

The Icelandic authorities have explained that Farice would not have undertaken the investment in the IRIS cable in the absence of aid, as it cannot support such an investment with its own funds. This, inter alia, is an indication of the market failure associated with providing international connectivity services in Iceland.

(152)

However, the fact that a specific company may not be capable of undertaking a project without aid does not mean that there is a market failure. For instance, the decision of a company not to invest in a project with low profitability or in a region with limited market demand and/or poor cost competitiveness may not be an indication of a market failure, but rather of a market that functions well (60).

(153)

Concerning the ability of the market to deliver an efficient outcome for society, the Icelandic authorities have pointed to the fact that Iceland was, prior to the IRIS cable project, only connected to Europe through two submarine cables. Furthermore, over the past decade, few stakeholders signalled interest in investing in international data connectivity services between Iceland and Europe or America. These projects did not materialise primarily due to problems with constructing a sound business case for such an investment. Furthermore, these planned and aborted projects by market actors would have been dependent on financial participation by the State (see paragraph (54)).

(154)

However, while it is a fact that no privately funded subsea cables from Iceland have been built in the last 10 years, it is also clear that Sýn approached the Icelandic State with plans to build a subsea cable. Negotiations and discussions between the State and Sýn continued over two years, but were then terminated. Therefore, while it is unclear to ESA whether Sýn’s offer was comparable to the IRIS cable project, or if it indicates an attempt to enter the market for international data connectivity services, ESA cannot exclude the possibility that the market could have delivered the outcome sought by Measure 2.

(155)

Consequently, ESA must preliminarily conclude that it has doubts as to the necessity of Measure 2. The Icelandic authorities are invited to provide further arguments and information relating to this point.

7.3.4.1.3. Appropriateness of the aid

(156)

EFTA States can make different choices with regard to policy instruments, and State aid control does not impose a single way to intervene in the economy. However, State aid under Article 61(1) of the EEA Agreement can only be justified by the appropriateness of a particular instrument to contribute to the development of the targeted economic activities or areas.

(157)

ESA normally considers a measure appropriate where the EFTA State can demonstrate that alternative policy options would not be equally suitable, and that alternative, less distortive, aid instruments would not deliver equally efficient outcomes.

(158)

Due to the general unprofitability of submarine cable infrastructure investments and projects from Iceland to Europe, ESA is inclined to conclude that an alternative policy instrument, such as regulations, would neither trigger investment in the IRIS cable project, nor other similar investment projects. Further, ESA is equally inclined to conclude that a loan or guarantee would not be a more appropriate aid instrument (61).

(159)

Therefore, ESA preliminarily concludes that State aid in the form of a capital increase is the appropriate instrument to facilitate the development of the economic activities that the measure concerns. However, the Icelandic authorities are invited to elaborate on this point.

7.3.4.1.4. Proportionality of the aid

(160)

State aid is proportionate if the aid amount per beneficiary is limited to the minimum needed to incentivise the additional investment or activity in the area concerned.

(161)

Measure 2 constitutes a capital increase in Farice. The board of directors of Farice were authorised to increase the capital in intervals during the construction period of the new cable. The financing needs of the recipient were assessed at each interval and only established costs were granted through the capital increase. The granting authority reviews any expenses and controls overcompensation retroactively. This aid granting method and claw-back mechanism contributes to the proportionality of the aid. Moreover, when seeking subcontracting offers, Farice engaged in a competitive selection procedure whereby it selected a contractor who will manufacture and lay the IRIS cable. The selection procedure resulted in Farice opting to contract with the lowest bidder.

(162)

However, according to paragraph 74 of the 2014 Broadband Guidelines, multiple conditions must be fulfilled in order to demonstrate the proportionality of a measure. Failure to meet any of those conditions would in most cases require a detailed assessment (62). These conditions include mapping an analysis of coverage, public consultation, and a competitive selection process.

(163)

ESA is not aware of any mapping analysis or public consultation performed by the Icelandic authorities prior to the implementation of Measure 2. Moreover, as Iceland selected an „in house entity”, namely Farice, to own and operate the infrastructure, it is clear that no competitive selection process was followed in relation to Measure 2. However, ESA notes that there is no need for a competitive selection process if the State chooses to manage a network directly (or through a wholly owned entity).

(164)

Nevertheless, where the aid is granted without a competitive selection procedure, to a public authority that deploys and manages a broadband network at wholesale level directly, or through an in-house entity, the State must justify its choice of network and technological solution.

(165)

Moreover, according to paragraph 74(d) of the 2014 Broadband Guidelines, granting authorities should generally select the most economically advantageous offer. However, this only applies within the context of a competitive tender, and not when the State selects a wholly owned entity to own and operate the network.

(166)

As described in Section 3.1, the Icelandic authorities were approached by Sýn with an offer to build the third submarine cable, which following an examination by an independent expert, was considered to be cost effective than Farice’s offer. The Icelandic authorities have argued that the independent report was based on unconfirmed prices, and when asked to confirm prices, Sýn was unable to do so. Discussions between the Icelandic State and Sýn were terminated as a result. Sýn has argued that it was not given any time or opportunity to renew offers and provide confirmation on prices (63).

(167)

On this point, the EFTA Court stated that: „ESA has not touched upon this issue at all or disputed that it was aware of this information, as alleged by Sýn. ESA has merely reiterated that Sýn’s proposal relied on «unverified figures» without explaining why, if it considered that the figures were unverified, it did not seek to verify them by obtaining further information from Sýn, which had already submitted a complaint to ESA” (64). The EFTA Court then concluded that „it must be held that Sýn has established that ESA was aware of documents that called into question the information at its disposal and on which it relied in the contested decision, without going beyond a mere examination of the information submitted by the Icelandic authorities. By not obtaining further information on whether Sýn was actually able to confirm its prices, or whether it had been given that opportunity, ESA failed to satisfy its obligation to conduct a diligent and impartial examination of the notified measure so that it had at its disposal the most complete and reliable information” (65).

(168)

Therefore, while the Icelandic authorities might not have been required to conduct a competitive tender, nor select the most economically advantageous offer, ESA must preliminarily conclude that the existence of an allegedly more economically viable offer from Sýn puts into doubt the proportionality of Measure 2, as the Icelandic authorities have not sufficiently explained the price differences between Sýn’s offer, and the eventual cost of the IRIS cable project.

(169)

Consequently, as ESA has doubts as regards the proportionality of Measure 2 and invites the Icelandic authorities to further elaborate on the proportionality of the measure, and, in particular, to provide arguments and information explaining the aid amount in comparison to Sýn’s allegedly more economical offer.

7.3.4.1.5. Limited negative effect on intra-EEA trade

(170)

As ESA preliminary considers Measure 2 to constitute State aid, the measure has an effect on intra-EEA trade. However, in order to be compatible, a measure should limit those effects.

(171)

As stated previously, the primary objective of the measure is to enhance the security of international connections in Iceland, and while a third submarine cable will increase capacity, ESA notes that the capacity of the current network is not fully utilised; the new infrastructure is principally expected to complement the other connections currently in operation. Therefore, the addition of a third cable does not materially alter the structure of the market for international connectivity, but rather enhances the security of the infrastructure already present.

(172)

Moreover, even though a third cable will allow Iceland to be better connected to Europe, it will not change the fact that Iceland remains an island approximately 1 200 km from the nearest European country and 2 000 km from the European continent. The improved communication to Iceland will not bridge the natural data latency gap that exists between communication on the European continent compared with communication from the continent to Iceland. Therefore, ESA finds it hard to see how the IRIS cable will have a material impact on the competitiveness of other EEA markets compared to Iceland. Therefore, the third cable, in and of itself, should not materially alter the dynamics of intra EEA-trade on the relevant market.

(173)

ESA notes that there are no other companies, established in the EEA, that currently operate, or have shown concrete plans to operate without State support, a submarine cable similar to the IRIS cable. Therefore, market participants have not to date demonstrated any concrete plans to invest in a submarine cable between Iceland and Europe prior to the implementation of the measure.

(174)

However, as mentioned in paragraph (54), one of the factors that lead to reduced investment in subsea cables from Iceland to Europe is the need to secure redundancy. An undertaking wishing to establish its own subsea cable network needs to build two cables, or secure redundancy using an existing cable. Since Farice is the only operator of subsea cables from Iceland to Europe, it is most likely that any possible new entrant would opt to secure redundancy through one of Farice’s exiting cables, in lieu of building two cables at once. ESA does not have information regarding whether Farice offers redundancy services. However, if Farice does not provide such services, it could call into question the limited negative effects of the measure on competition in general due to potential entry barriers.

(175)

Moreover, paragraph 74 of the 2014 Broadband Guidelines lists a number of conditions aimed at limiting distortion of competition and trade, including the need for detailed mapping and public consultation. Failure to comply with any of the conditions is likely to trigger the need for a detailed analysis by ESA. Therefore, regardless of the eventual scope of the 2014 Broadband Guidelines, the apparent omission of the Icelandic authorities to comply with at least some of the conditions listed in paragraph 74 of the 2014 Broadband Guidelines when implementing Measure 2 leads ESA to doubt the overall limitation of negative effects on competition and trade.

7.3.4.1.6. Conclusion on limited negative effects

(176)

With reference to the foregoing, ESA has doubts that the effects of the measure on intra EEA-trade are sufficiently limited to a minimum. Therefore, ESA invites the Icelandic authorities to provide further arguments and information in this regard.

7.3.4.2. Balancing positive and negative effects of the aid

(177)

For the aid to be compatible with the functioning of the EEA Agreement, the limited negative effects of the aid measure in terms of distortion of competition and adverse impact on trade between Contracting Parties must be outweighed by positive effects, in terms of contribution to the facilitation of the development of economic activities or areas. It must be verified that the aid does not adversely affect trading conditions to an extent contrary to the common interest.

(178)

As follows from the above, ESA is preliminarily inclined to conclude that Measure 2 has directly facilitated the economic activities of Farice and that is has had many positive effects.

(179)

However, in respect of the negative effects, ESA doubts whether the negative effects of Measure 2 on competition and trade are sufficiently limited. Specifically, ESA doubts whether the market failure addressed by the measure is clearly present, and whether the aid was on the whole proportional. Moreover, the effects of the measure on the markets it affects needs to be further examined.

(180)

At this stage, ESA therefore doubts that the positive effects of the measure outweigh its possible distortion of competition and adverse impact on trade.

8. Conclusion

(181)

As set out above, ESA has doubts as to whether Measure 1 constitutes State aid within the meaning of Article 61(1) of the EEA Agreement. Further, if the measure is found to involve aid, ESA also has doubts as to whether the measure would be compatible with the functioning of the EEA Agreement.

(182)

Furthermore, ESA has doubts as to whether the Measure 2 is compatible with the functioning of the EEA Agreement.

(183)

Consequently, and in accordance Article 4(4) of Part II of Protocol 3, ESA hereby opens the formal investigation procedure provided for in Article 1(2) of Part I of Protocol 3. The decision to open a formal investigation procedure is without prejudice to the final decision of ESA, which may conclude that Measures 1 and 2 do not constitute State aid or are compatible with the functioning of the EEA Agreement.

(184)

ESA, acting under the procedure laid down in Article 1(2) of Part I of Protocol 3, invites the Icelandic authorities to submit their comments by 14 April 2023, and to provide all documents, information and data needed for the assessment of the measures in light of the State aid rules.

(185)

The Icelandic authorities are requested to immediately forward a copy of this decision to the aid recipient.

(186)

The Icelandic authorities have confirmed that this opening decision does not contain any business secrets or other confidential information that should not be published.

(187)

Finally, ESA will inform interested parties by publishing a meaningful summary in the Official Journal of the European Union and the EEA Supplement thereto. All interested parties will be invited to submit their comments within one month of the date of such publication. The comments will be communicated to the Icelandic authorities.

For the EFTA Surveillance Authority,

Arne RØKSUND

President

Responsible College Member

Stefan BARRIGA

College Member

Árni Páll ÁRNASON

College Member

Melpo-Menie JOSÉPHIDÈS

Countersigning as Director,

Legal and Executive Affairs

(1) Hotărârea Curții de Justiție a AELS în cauza E-4/21 Sýn hf./Autoritatea AELS de Supraveghere [nepublicată încă].

(2) Document No 1176447.

(3) Document No 1182556.

(4) „SGEI” stands for „Services of General Economic Interest”.

(5) Document No 1182715.

(6) Document No 1189996.

(7) Document No 1192410.

(8) Document No 1256678.

(9) Document No 1276074.

(10) Judgment of the EFTA Court in Case E-4/21 Sýn hf. v EFTA Surveillance Authority (not yet reported).

(11) Document No 1285878.

(12) Document No 1313840 and attachments.

(13) Document No 1326167.

(14) Commission Decision 2012/21/EU on the application of Article 106(2) of the Treaty on the functioning of the European Union to State aid in the form of public service compensation to certain undertakings entrusted with the operation of services of general economic interest (OJ L 7, 11.1.2012, p. 3, and EEA Supplement No 43, 2.8.2012, p. 56).

(15) Document No 664512.

(16) EGS is an international group of companies with offices in Europe, the Americas, Asia and Australia. EGS provides global specialist multi-disciplinary marine survey support, and delivers solutions to the Telecommunications, Renewables, Oil and Gas, Charting and Marine Infrastructure market sectors. See also http://www.egssurvey.com/.

(17) For a more detailed description of Measure 2, see Section 3 of ESA’s Decision No 023/21/COL.

(18) In 2013–2018, Farice received public service compensation from the Fund for offering electronic communications connectivity between Iceland and Europe through FARICE-1 and DANICE. The last payment on this basis was made on 4 October 2018.

(19) The new IRIS cable will be based on an open cable architecture which means that customers can be given an access to the infrastructure by using their own terminal equipment. Access to infrastructure can be granted by own fibre pair or fractional fibre pair (spectrum). Furthermore, the technology to use the submarine cable is standardised and based on Ethernet, which is the technology commonly used. A more advanced interface in the form of OTU2, OTU3 and OTU4 is also offered.

(20) This refers to different surveys than those covered by Measure 1.

(21) See Farice press release dated 11 November 2022.

(22) Case No 86451.

(23) Judgment of 24 July 2003, Altmark, C-280/00, ECLI:EU:C:2003:415, paragraphs 87-93.

(24) Commission Decision 2012/21/EU on the application of Article 106(2) of the Treaty on the functioning of the European Union to State aid in the form of public service compensation to certain undertakings entrusted with the operation of services of general economic interest (OJ L 7, 11.1.2012, p. 3, and EEA Supplement No 43, 2.8.2012, p. 56).

(25) Framework for State aid in the form of public service compensation (OJ L 161, 13.6.2013, p. 12 and EEA Supplement No 34, 13.6.2013, p. 1).

(26) See the Judgment of the EFTA Court in Case E-4/21 Sýn hf. v EFTA Surveillance Authority, paragraph 67.

(27) Cases 86220 and 86598.

(28) Case 86451.

(29) Document No 1276074, Section 6.1.

(30) ESA’s Guidelines on the application of the State aid rules in relation to rapid deployment of broadband networks (OJ L 135, 8.5.2014, p. 49 and EEA Supplement No 27, 8.5.2014, p. 1).

(31) The Icelandic authorities mention specifically earlier interest shown by Emerald and Nordic Networks in 2010-2016, and proposals from Sýn, both independently and in collaboration with Celtic Norse AS, in 2018-2020. These proposals were all dependant on some kind of financial participation by the Icelandic State. For further information see Section 3.2.4 in ESA’s Decision No 023/21/COL.

(32) The Act on Public Procurement No 120/2016.

(33) Directive 2014/24/EU of the European Parliament and of the Council of 26 February 2014 on public procurement and repealing Directive 2004/18/EC (OJ L 94, 28.3.2014, p. 65, and EEA Supplement No 73, 16.11.2017, p. 53).

(34) Judgment of 22 September 2020 in Austria v Commission (Hinkley Point C), C-594/18 P, ECLI:EU:C:2020:742, paragraphs 18–20.

(35) https://www.stjornarradid.is/verkefni/samgongur-og-fjarskipti/fjarskiptasjodur/.

(36) ESA’s Guidelines on the notion of State aid as referred to in Article 61(1) of the EEA Agreement („NoA”) (OJ L 342, 21.12.2017, p. 35 and EEA Supplement No 82, 21.12.2017, p. 1), paragraph 66.

(37) See for instance Judgment of 5 June 2012, Commission v EDF, C-124/10 P, ECLI:EU:C:2012:318, paragraph 90; Judgment of 15 March 1994, Banco Exterior de España, C-387/92, ECLI:EU:C:1994:100, paragraph 14; and Judgment of 19 May 1999, Italy v Commission, C-6/97, ECLI:EU:C:1999:251, paragraph 16.

(38) NoA, Section 4.2.1.

(39) NoA, paragraph 76.

(40) NoA, paragraph 79.

(41) Document No 1313844.

(42) Judgment of the EFTA Court in Case E-6/98 Norway v EFTA Surveillance Authority [1999] Ct. Rep. 76, paragraph 59, where it is stated that „[w]hen State financial aid strengthens the position of an undertaking compared with other undertakings competing in intra-Community trade the latter must be regarded as affected by that aid”.

(43) NoA, paragraph 187.

(44) The EFTA Court, in its judgment in Case E-4/21, did not suggest anything to the contrary.

(45) See Article 1(e) of Part II of Protocol 3 to the Agreement between the EFTA States on the Establishment of a Surveillance Authority and a Court of Justice („Protocol 3”).

(46) Judgment of 22 September 2020, Austria v Commission (Hinkley Point C), C-594/18 P, ECLI:EU:C:2020:742, paragraphs 18–20.

(47) See ESA Decision No 004/23/COL amending the substantive rules in the field of State aid by introducing new Guidelines on State aid for broadband networks (not yet reported).

(48) Ibid, Article 1(2).

(49) See the 2014 Broadband Guidelines, paragraph 4.

(50) See the 2023 Broadband Guidelines, paragraph 14.

(51) See the 2014 Broadband Guidelines, paragraphs 34–35. See also the pre-requisites for defining a service as an SGEI in paragraph 16.

(52) Commission Decision SA.36918 (Finland), Baltic Sea Backbone Cable (OJ C 422, 8.12.2017, p.1).

(53) Ibid, paragraph 91: „Thus, the measure facilitates the development of certain economic activities, i.e the provision of electronic communications services and networks, including the provision of international connectivity, and indirectly the provision of broadband services”. (emphasis added).

(54) Judgment of the EFTA Court in Case E-4/21 Sýn hf. v EFTA Surveillance Authority, paragraph 72.

(55) Ibid, paragraph 73.

(56) NoA, paragraphs 202 and 216, and the 2014 Broadband Guidelines, paragraph 7.

(57) See Section 3.2.3 of ESA’s Decision No 023/21/COL for details.

(58) See ESA’s Decision No 023/21/COL, paragraph 22.

(59) See 2014 Broadband Guidelines, paragraph 33.

(60) See 2014 Broadband Guidelines, footnote 45.

(61) See ESA Decision No 023/21/COL, Section 6.3.4.3.

(62) Similar conditions can also be found in the 2023 Broadband Guidelines, Section 5.2.4.

(63) Judgment of the EFTA Court in Case E-4/21 Sýn hf. v EFTA Surveillance Authority, paragraph 64.

(64) Ibid, paragraph 66.

(65) Ibid, paragraph 68.

13.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 129/47

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 129/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„ALCACHOFA DE TUDELA”

Nr. UE: PGI-ES-0139-AM01 – 9.9.2021

DOP ( )IGP (X)

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida „Alcachofa de Tudela” (Consiliul de reglementare al indicației geografice protejate „Alcachofa de Tudela”)

Avda. Serapio Huici, 22 Edificio Peritos

31610 Villava (Navarre)

SPANIA

Tel. +34 948013045

E-mail: ajuanena@intiasa.es

Grupul solicitant reprezintă interesele colective ale producătorilor de „Alcachofa de Tudela” și are un interes legitim în legătură cu prezenta cerere de modificare a caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Alcachofa de Tudela”. Acesta este grupul care a depus și cererea inițială de înregistrare a denumirii.

Consiliul de reglementare al IGP „Alcachofa de Tudela” este o asociație formată din producători care lucrează cu „Alcachofa de Tudela”. Printre obiectivele consiliului se numără creșterea valorii produsului și eficientizarea sistemului IGP, în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

În temeiul legislației naționale aplicabile, consiliului îi revine sarcina de a promova calitatea „Alcachofa de Tudela” și de a supraveghea și a apăra reputația produsului. Acest lucru se reflectă în regulamentul de procedură al consiliului, care a fost ratificat prin Ordinul din 30 mai 2001 al Ministerului Agriculturii, Pescuitului și Alimentației.

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele: I. Legislația națională aplicabilă; G. Organismul de control

4. Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5. Modificare (modificări)

5.1. Modificări care afectează elemente-cheie

5.1.A.1.

La al unsprezecelea paragraf din secțiunea „Descrierea produsului” din caietul de sarcini, a fost adăugat următorul text după descrierea comercializării anghinarelor fără tulpini: „c) Anghinare gata pentru gătit: Anghinarele trebuie să fie curățate și ambalate astfel încât să își mențină aspectul și prospețimea până la consum.”

Justificarea acestei modificări: A fost adăugată opțiunea de a comercializa anghinarele fără tulpini, în format curățat. Comercializarea acestui format le permite consumatorilor să cumpere o anghinare proaspătă și gata pentru gătit. De asemenea, s-ar putea dovedi un mijloc eficace de a ajunge la grupuri de consumatori care nu au timp să curețe anghinarele sau nu au abilitatea de a face acest lucru.

S-a precizat că anghinarele trebuie să fie ambalate astfel încât să își mențină aspectul și prospețimea până la consum. În prezent, acestea sunt de obicei ambalate în vid, în ambalaje din plastic. Cu toate acestea, nu se dorește excluderea unei posibile utilizări a altor tipuri de ambalaje în curs de dezvoltare, din alte materiale decât plasticul.

Aceste anghinare îndeplinesc aceleași cerințe ca și anghinarele cu petale comercializate ca produs proaspăt, poziționându-se între acestea din urmă și anghinarele conservate care beneficiază, de asemenea, de IGP „Alcachofa de Tudela”.

Textul „pot fi prezentate în două formate” a fost înlocuit cu „pot fi prezentate în trei formate”, pentru a include acest al treilea format.

5.2. MODIFICĂRI CARE NU AFECTEAZĂ ELEMENTE-CHEIE

5.2.A Modificări care nu afectează elemente-cheie ale secțiunii B, „Descrierea produsului”, din caietul de sarcini

5.2.A.1

În al patrulea paragraf al descrierii produsului din caietul de sarcini, cuvântul „au” a fost înlocuit cu „au, de obicei,”.

Justificarea acestei modificări: Modificarea a fost adusă cu scopul de a se clarifica faptul că paragraful oferă o descriere generală a soiului Blanca de Tudela și nu stabilește nicio restricție legată de dimensiunea capitulelor care pot fi culese. Dimensiunea capitulelor variază pe parcursul sezonului de recoltare, fiind culese capitule mai mari sau mai mici în funcție de cererea de pe piață și de condițiile meteorologice. Unele piețe preferă anghinarele mai mari, în timp ce alte piețe preferă anghinarele mai mici, utilizate pentru conservare.

În orice caz, anghinarele nu sunt niciodată foarte mari. O caracteristică a soiului este că nu produce anghinare mari, deoarece planta începe să înflorească, devenind improprie pentru comercializare, odată ce anghinarea atinge dimensiuni medii.

5.2.A.2

Al zecelea paragraf al descrierii produsului din caietul de sarcini, care se referă la prezentarea anghinarelor comercializate ca produs proaspăt, a fost modificat pentru a deveni mai clar, nefiind însă introduse noi restricții.

Descrierea anghinarelor cu tulpini are acum următorul text: „a) Anghinare cu tulpini: Capitulele pot fi însoțite de o tulpină cu o lungime de aproximativ 18 cm, cu cel puțin una sau două frunze întregi. Aceste anghinare trebuie să se vândă la duzină.” Au fost adăugate cuvintele „aproximativ” și „cel puțin” și a fost eliminată ultima teză („în formatul tradițional, și anume în mănunchiuri”).

Justificarea acestei modificări: Această modificare nu introduce noi restricții, ci a fost realizată, mai degrabă, pentru a clarifica faptul că produsul se vinde, de obicei, cu tulpină și frunze. Deși tulpina și frunzele nu se consumă, produsul se comercializează cu ele în mod tradițional. Conform tradiției, anghinarele „Alcachofa de Tudela” se vând la duzină, fiecare anghinare având o tulpină de aproximativ 18 centimetri. Totuși, întrucât lungimea tulpinii nu este decisivă pentru calitatea produsului, a fost adăugat cuvântul „aproximativ”, pentru a se oferi mai multă libertate. Lungimea tulpinii depinde de momentul din sezon în care este recoltat produsul. Tulpinile sunt mai lungi la începutul sezonului și devin mai scurte pe parcursul acestuia, reflectând dezvoltarea naturală a plantei.

În schimb, prezența frunzelor este importantă atunci când anghinarele se vând la duzină. Deși, de obicei, frunzele nu se consumă, anghinarele proaspete se păstrează mai bine atunci când frunzele sunt prezente. Prin urmare, este important să se sublinieze că anghinarele proaspete trebuie să aibă cel puțin una sau două frunze întregi și că anghinarele fără frunze nu sunt permise. Pentru a reflecta acest lucru, au fost adăugate cuvintele „cel puțin”.

Teza „în formatul tradițional, și anume în mănunchiuri” a fost eliminată deoarece nu este necesar ca anghinarele să fie comercializate în mănunchiuri. În general, anghinarele părăsesc sediile întreprinderilor de comercializare înregistrate în ambalaje care permit transportarea lor în condiții de siguranță, fără a le fi compromisă calitatea. În trecut, anghinarele erau comercializate în mănunchiuri, însă acum sunt, de obicei, trimise către piețe în cutii, deoarece sunt transportate mai bine în acest mod. Odată ce ajung la punctul de vânzare, anghinarele se vând la duzină, dar nu neapărat în mănunchiuri.

5.2.A.3

Al unsprezecelea paragraf al descrierii produsului din caietul de sarcini, care se referă la prezentarea anghinarelor comercializate ca produs proaspăt, a fost modificat pentru a deveni mai clar, nefiind însă introduse noi restricții. Teza „și nu are frunze” a fost înlocuită cu „și nu are frunze dezvoltate”. A fost eliminată teza „Acestea se vând la kilogram”.

Justificarea acestei modificări: Formularea a fost modificată, cuvintele „este limitată la” fiind înlocuite cu „este mai scurtă de”, pentru a clarifica faptul că tulpina trebuie să aibă o lungime mai mică de 10 cm.

Ar trebui clarificat faptul că, spre deosebire de anghinarele cu tulpini, anghinarele vândute în acest format nu au frunze dezvoltate. În general, acest produs se vinde la greutate și nu prezintă frunze dezvoltate. Acestea fiind spuse, anghinarele au adesea frunze mici, imature, care fac parte din tulpină (care are o lungime mai mică de 10 cm). Întrucât anghinarele se vând cu tulpină, aceste frunze nu pot fi îndepărtate fără a fi afectată conservarea anghinarelor. Ar trebui clarificat faptul că, deși anghinarele comercializate fără tulpini nu pot avea frunze complet dezvoltate, nu este nevoie să se taie frunzele mici, imature, care fac parte din tulpină. A fost inclusă o imagine cu o anghinare care are câteva frunze dezvoltate și câteva frunze mici, nedezvoltate. Scopul este de a arăta că nu este posibil să se recolteze anghinarea și să se lase lungimea minimă a tulpinii necesară pentru conservare fără a fi incluse frunzele nedezvoltate.

Teza „Se vând la kilogram” a fost eliminată, deoarece nu stabilește nicio cerință. Această teză figura în caietul de sarcini inițial din cauza similitudinii cu anghinarele cu tulpini și frunze, care se comercializează la duzină. Cu toate acestea, nu este necesară păstrarea ei, deoarece anghinarele se comercializează, în mod normal, în acest mod.

5.2.B Modificări de redactare aduse secțiunii B, „Descrierea produsului”, din caietul de sarcini

5.2.B.1

La finalul celui de-al patrulea paragraf al descrierii produsului din caietul de sarcini, a fost eliminată teza „Aroma sa este excelentă, inclusiv atunci când anghinarea este verde (adică proaspătă)”.

Justificarea acestei modificări: Teza „Aroma sa este excelentă, inclusiv atunci când anghinarea este verde” a fost eliminată. Având în vedere că anghinarele din soiul Blanca de Tudela sunt întotdeauna verzi, teza era în mod clar menită să indice că aroma produsului crud este excelentă. Ar fi mai bine ca această teză să fie eliminată, deoarece este înșelătoare și nu stabilește o cerință sau nu descrie o caracteristică distinctivă.

5.2.B.2

În caietul de sarcini, au fost eliminate al cincilea paragraf, care face trimitere la Regulamentul (CE) nr. 1466/2003, și sintagma „din categoria I” din cel de al șaptelea paragraf.

Motivele acestei eliminări: Paragraful a fost eliminat deoarece regulamentul la care face trimitere a fost abrogat, iar regulamentul care este în vigoare în prezent, Regulamentul delegat (UE) 2019/428 al Comisiei din 12 iulie 2018, nu stabilește categorii comerciale pentru anghinarele comercializate ca produs proaspăt și, prin urmare, nu servește drept referință pentru stabilirea de categorii comerciale pentru anghinare.

Sintagma „din categoria I” a fost eliminată deoarece, astfel cum s-a menționat mai sus, clasificarea se baza pe un act legislativ care nu mai este în vigoare.

5.2.B.3

La începutul celui de al șaselea paragraf din secțiunea „Descrierea produsului” din caietul de sarcini, a fost introdusă sintagma „Anghinarele comercializate ca produs proaspăt”, pentru a se clarifica textul.

Justificarea acestei modificări: Textul a fost modificat din motive de claritate, întrucât paragraful anterior, care făcea trimitere la un regulament european abrogat, a fost eliminat. Sintagma „Anghinarele comercializate ca produs proaspăt” a fost introdusă pentru a se clarifica faptul că însușirile descrise în paragraf se referă la anghinarele comercializate ca produs proaspăt.

5.2.C Modificări de redactare aduse secțiunii C, „Aria geografică”, din caietul de sarcini

5.2.C.1

Toate informațiile irelevante au fost eliminate din această secțiune a caietului de sarcini. În prezent, secțiunea enumeră pur și simplu comunele care alcătuiesc aria geografică delimitată. Finalul textului a fost, de asemenea, modificat: „același district agricol, și anume V sau Ribera” s-a înlocuit cu „aria de producție”.

Justificarea acestei modificări: Primul paragraf, care descrie localizarea Navarrei și districtele care o formează, a fost eliminat. În prezent, textul enumeră pur și simplu comunele care alcătuiesc aria IGP „Alcachofa de Tudela”; celelalte informații nu delimitau în niciun fel această arie geografică.

Pe de altă parte, deși aria geografică nu s-a schimbat, împărțirea administrativă Navarrei în districte agricole nu mai este aceeași cu cea descrisă în caietul de sarcini. Prin urmare, toate trimiterile la districte agricole au fost eliminate din text. În prezent, textul enumeră pur și simplu comunele care alcătuiesc întreaga arie geografică delimitată.

Paragraful care descrie distribuția culturilor în aria delimitată a fost, de asemenea, eliminat, deoarece distribuția culturilor variază de an la an, iar informațiile nu adaugă nimic la caietul de sarcini.

Finalul ultimului paragraf a fost eliminat pentru a se exclude trimiterea la districtele agricole. În locul acestora, se face trimitere în prezent la aria de producție. După cum s-a menționat anterior, împărțirea în districte s-a schimbat de la publicarea caietului de sarcini până în prezent.

5.2.D Modificări care nu afectează elemente-cheie ale secțiunii D, „Elemente care dovedesc că produsul este originar din arie”, din caietul de sarcini

5.2.D.1

Secțiunea D, „Elemente care dovedesc că produsul este originar din arie”, din caietul de sarcini a fost revizuită complet: toate fragmentele de text irelevante au fost eliminate, iar formularea se concentrează acum asupra elementelor care garantează trasabilitatea, originea și caracteristicile produsului. Eliminările nu afectează elemente-cheie.

Justificarea acestei modificări: Această modificare este menită doar să ofere o explicație mai bună și mai precisă a modului în care se demonstrează că produsul este originar din aria geografică delimitată și îndeplinește celelalte cerințe prevăzute în caietul de sarcini.

Formularea anterioară a acestei secțiuni din caietul de sarcini era destul de vagă și nu oferea o imagine clară a verificărilor și testelor efectuate de organismul de control pentru a asigura conformitatea cu caietul de sarcini.

Noua formulare propusă oferă o explicație mai detaliată privind verificările și testele efective realizate de organismul de control și de inspecție în cadrul procedurii de certificare, care este conformă cu standardul UNE-EN ISO/IEC 17065:2012 și care a fost acreditată de organismul național de acreditare.

De asemenea, au fost oferite detalii cu privire la sistemul de inspecție, care se bazează pe: inspecții la fața locului ale câmpurilor de anghinare; inspecții la unitățile de prelucrare și prelevarea de probe și analizarea lor în timpul sezonului de prelucrare. Acest sistem este completat de propriile sisteme interne de inspecție ale unităților de prelucrare. În prezent, textul specifică și registrele în care trebuie să fie înscriși operatorii implicați în producția de anghinare cu IGP, astfel încât să poată fi pus în aplicare sistemul de inspecție.

5.2.E Modificări care nu afectează elemente-cheie ale secțiunii E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini

5.2.E.1

Doar prima parte a celui de-al doilea paragraf al secțiunii E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini, care descrie cerința cultivării produsului drept cultură anuală, a fost lăsată intactă. Restul paragrafului a fost eliminat, deoarece este redundant.

Justificarea acestei modificări: Textul a fost eliminat, deoarece nu stabilește nicio cerință cu privire la metoda de producție: acesta precizează că rotația culturilor este recomandată în mod tradițional și remarcă faptul că nu s-a observat nicio problemă care poate fi atribuită producției repetate a aceleiași culturi atunci când nu se realizează rotația culturilor.

5.2.E.2

Subsecțiunea „Soluri” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini inițial a fost eliminată deoarece nu stabilește nicio cerință pentru produsul protejat.

Justificarea acestei modificări: Textul a fost eliminat, deoarece nu stabilește nicio cerință cu privire la metoda de producție. Nu consiliul de reglementare este cel care stabilește care sunt solurile adecvate pentru cultivare; producătorul este responsabil cu selectarea parcelelor cu caracteristici pedologice care vor permite dezvoltarea culturii în așa fel încât să poată produce capitule de anghinare care să prezinte caracteristicile de calitate necesare pentru IGP.

5.2.E.3

Subsecțiunea „Utilizarea îngrășămintelor” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini inițial a fost eliminată, deoarece nu stabilește nicio cerință pentru produsul protejat.

Justificarea acestei modificări: Textul a fost eliminat, deoarece nu stabilește nicio cerință cu privire la metoda de producție. Vechiul text descrie modul în care se utilizau îngrășămintele la momentul în care a fost redactat caietul de sarcini și face trimitere la standarde care au fost abrogate între timp. Atât rotația culturilor, cât și utilizarea îngrășămintelor trebuie să urmeze cele mai bune practici agricole și să respecte legislația în vigoare la momentul respectiv. Întrucât acestea nu sunt caracteristici specifice ale producției de „Alcachofa de Tudela”, ci sunt cerințe generale, nu este necesar să fie menționate în caietul de sarcini.

5.2.E.4

Subsecțiunea „Plantarea” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini a fost modificată: textul care descrie tehnicile de cultivare a anghinarelor a fost eliminat, rămânând doar caracteristicile decisive ale produsului protejat.

Justificarea acestei modificări: Paragrafele care descriu tehnici de utilizare a îngrășămintelor și de pregătire a rândurilor pentru plantare au fost eliminate, deoarece fac trimitere la tehnici de cultivare (dintre care unele sunt depășite) care nu sunt specifice pentru IGP „Alcachofa de Tudela”.

Densitatea de plantare și distanța dintre plante și rânduri nu afectează în mod substanțial calitatea culturii, ci depind de utilajele aflate la dispoziția producătorului. Prin urmare, descrierea a fost eliminată.

A fost eliminată trimiterea la Institutul de Tehnologie și Gestionare Agricolă din Navarra ca organism responsabil cu supravegherea ameliorării plantelor; aceasta era o societate publică ce raporta guvernului Navarrei, dar nu mai există. În prezent, fermierii care produc drajoni sunt responsabili cu selectarea plantei care va fi lăsată la locul ei pentru a produce drajoni. Acești fermieri invită adesea părți terțe independente pentru a certifica faptul că planta a fost selectată în mod corespunzător.

Este inclusă, în continuare, o descriere a sezonului de plantare. Cu toate acestea, nu a fost impusă nicio restricție cu privire la date, deoarece acestea depind de momentul în care s-a uscat planta de anghinare, în care au fost extrași drajonii și în care condițiile pedologice sunt adecvate pentru plantare.

5.2.E.5

Subsecțiunea „Îngrijirea” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini a fost eliminată, deoarece nu stabilește nicio cerință, ci descrie modul în care sunt cultivate anghinarele, și este depășită în anumite locuri.

Justificarea acestei modificări: Textul a fost eliminat, deoarece nu stabilește cerințe specifice pentru IGP „Alcachofa de Tudela”, ci doar descrie tehnica utilizată la momentul redactării caietului de sarcini. În prezent, de pe mai multe parcele, buruienile nu sunt îndepărtate. În schimb, este permisă creșterea controlată a buruienilor, astfel încât să se asigure acoperirea solului și să se prevină evaporarea apei. O altă opțiune este utilizarea unor materiale de acoperire, pentru a se suprima buruienile și a se elimina necesitatea utilizării erbicidelor.

5.2.E.6

Subsecțiunea „Irigația” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini a fost modificată: paragrafele care nu stabilesc cerințe, ci descriu, pur și simplu, aria delimitată au fost eliminate, iar formularea a fost îmbunătățită, pentru a deveni mai clară.

Justificarea acestei modificări: În prezent, textul subliniază că irigația este necesară pentru cultivarea anghinarelor, deoarece precipitațiile sunt reduse în aria de producție.

Textul care descrie tehnicile de irigare a fost eliminat, deoarece este general, având în vedere că tehnicile de irigare cele mai adecvate depind de condițiile meteorologice din fiecare etapă a cultivării.

Textul referitor la irigarea câmpurilor în al doilea an de cultivare a fost eliminat, deoarece și acest lucru depinde de condițiile meteorologice din fiecare etapă a cultivării.

5.2.E.7

Subsecțiunea „Tratament” a fost eliminată din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini.

Motivele acestei eliminări: Acest text a fost eliminat, deoarece se referă la tratamentele fitosanitare care se utilizau la momentul în care a fost redactat caietul de sarcini inițial, dintre care unele sunt interzise în prezent. Legislația europeană impune restricții asupra tratamentelor fitosanitare, iar mulți producători de „Alcachofa de Tudela” trec la tratamente ecologice. Prin urmare, nu prea are sens să se menționeze tratamentele fitosanitare, deoarece acestea se pot schimba în timp și nu există cerințe specifice referitoare la acestea în cazul IGP „Alcachofa de Tudela”.

5.2.E.8

Au fost eliminate unele părți din subsecțiunea „Recoltarea” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini, deoarece sunt descrieri generale ale cultivării anghinarelor. Rămân doar cerințele care se referă în mod specific la produsul protejat.

Justificarea acestei modificări: Paragraful referitor la dezvoltarea optimă a capitulelor de anghinare a fost eliminat, deoarece este o descriere generală care se aplică tuturor anghinarelor și nu stabilește nicio cerință specifică pe care ar trebui să o includă caietul de sarcini.

Paragrafele referitoare la perioadele de recoltare și la utilizările prevăzute ale anghinarelor recoltate au fost eliminate. Recoltarea începe atunci când planta prezintă anghinare complet dezvoltate; momentul în care se întâmplă acest lucru variază foarte mult, în funcție de vremea din perioada toamnei și de înghețurile din perioada iernii, deoarece recoltarea anghinarelor destinate certificării poate începe numai după încetarea înghețurilor.

Modul în care sunt utilizate anghinarele recoltate depinde de cererea de pe piață. De obicei, are întâietate piața produselor proaspete. Atunci când aceasta nu poate absorbi toate anghinarele produse, acestea sunt destinate conservării, o piață cu prețuri care tind să fie puțin mai mici.

Au fost înlocuite două cuvinte din paragraf, pentru a se îmbunătăți formularea acestuia: „îndepărtate” a fost înlocuit cu „tăiate”, deoarece anghinarele sunt recoltate cu cuțitul, iar „zilnic” a fost înlocuit cu „constant”, deoarece câmpurile de anghinare nu sunt recoltate zilnic; condițiile meteorologice pot determina o dezvoltare mai rapidă sau mai lentă a anghinarelor, devenind astfel necesar ca recoltarea să se realizeze mai frecvent sau mai rar.

5.2.E.9

Formularea subsecțiunii „Scoaterea din pământ” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini a fost modificată pentru a se elimina textul inutil și pentru a se evidenția cerințele specifice care se aplică produsului „Alcachofa de Tudela”.

Justificarea acestei modificări: Această subsecțiune a fost modificată pentru a se sublinia cerința privind proveniența drajonilor plantați în cadrul IGP „Alcachofa de Tudela” de pe parcele pe care anghinarele sunt cultivate drept cultură anuală, nu bienală.

A fost adăugată o trimitere la luna iulie, deoarece plantarea se realizează în lunile iulie și august.

Descrierea producției de drajoni a fost eliminată, deoarece acest proces nu face obiectul caietului de sarcini.

5.2.E.10

Titlul și formularea subsecțiunii „Prezentarea produsului destinat vânzării ca produs proaspăt” din secțiunea E, „Metoda de obținere”, din caietul de sarcini au fost modificate pentru a se pune un accent mai mare pe caracteristicile produsului protejat și pentru a se elimina paragrafele care nu stabilesc cerințe decisive privind caracteristicile produsului „Alcachofa de Tudela”.

Justificarea acestei modificări: În prezent, textul subliniază că anghinarele trebuie să provină de pe parcele înregistrate, iar cultivarul trebuie să fie Blanca de Tudela: acestea sunt caracteristici distinctive ale produsului protejat.

Definițiile tipurilor de ambalaje permise au fost eliminate, lăsându-li-se operatorilor libertatea de a decide ce tip de ambalaj vor utiliza pentru a comercializa anghinarele. În prezent, operatorii trebuie să notifice organismului de control ambalajul pe care îl utilizează. Acum că anghinarele se vând ca produs proaspăt în supermarketuri, există o cerere de unități de vânzare mai mici decât cele utilizate pentru comercializarea anghinarelor la momentul redactării caietului de sarcini. Ambalajul nu este considerat o caracteristică distinctivă a produsului „Alcachofa de Tudela” proaspăt.

Textul conține acum cerința ca, la fel ca în cazul produsului „Alcachofa de Tudela” conservat, să nu poată fi adăugați acidifianți la anghinarele comercializate ca produs proaspăt.

Cerința referitoare la calibrare nu a fost modificată.

5.2.E.11

A fost modificat primul paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini: a fost introdusă o numerotare, pentru ca textul să devină mai coerent, iar trimiterea la „secțiunea B” a fost eliminată, deoarece nu stabilește nicio cerință.

Justificarea acestei modificări: Titlul a fost numerotat, iar trimiterea la „secțiunea B” a fost eliminată, deoarece nu stabilește nicio cerință.

Textul precizează în prezent că se pot utiliza doar produse din „categoria Extra” și din „categoria I”. În mod tradițional, nu se permite utilizarea produselor din „categoria II” pentru obținerea produsului protejat conservat. Prin urmare, în caietul de sarcini a fost adăugată o cerință în acest sens.

5.2.E.12

A fost modificat al doilea paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini: a fost introdusă o numerotare, textul a fost restructurat pentru a deveni mai coerent, iar orice text care nu stabilește cerințe a fost eliminat.

Justificarea acestei modificări: Această secțiune a fost restructurată pentru a fi separate diferitele etape ale producției produsului conservat. În prezent, textul subliniază că materia primă trebuie să provină de pe parcele înregistrate și să aparțină cultivarului protejat. Trimiterea la categoria comercială a anghinarelor proaspete, care a fost eliminată din secțiunea relevantă, a fost eliminată și de aici. Această modificare a fost adusă deoarece actul legislativ care definește „categoria I” pentru anghinarele comercializate ca produs proaspăt a fost abrogat.

5.2.E.13

A fost eliminat al treilea paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini.

Motivele acestei eliminări: Acum că secțiunea a fost restructurată, acest paragraf nu mai are sens. Cerințele privind sterilizarea sunt explicate ulterior în text.

5.2.E.14

A fost restructurat, prin divizarea în două părți, al patrulea paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini.

Justificarea acestei modificări: A fost modificată doar structura paragrafelor; nu a fost adăugată nicio informație nouă. Paragraful inițial a fost împărțit în două, deoarece descrie două etape ale prelucrării produsului „Alcachofa de Tudela” conservat: spălarea și albirea.

5.2.E.15

A fost restructurat, prin divizarea în două părți, al cincilea paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini.

Justificarea acestei modificări: Paragraful a fost restructurat, dar conține în continuare informațiile originale. În prezent, acesta clarifică și faptul că anghinarele sunt calibrate în funcție de diametrul inimilor. Paragraful inițial a fost împărțit în două, deoarece descrie două etape ale prelucrării produsului „Alcachofa de Tudela” conservat: calibrarea și tăierea.

5.2.E.16

A fost restructurat, prin divizarea în două părți, al șaselea paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini. O parte a textului a fost modificată pentru a se evidenția cerințele pentru „Alcachofa de Tudela”.

Justificarea acestor modificări: Structura a fost modificată. Secțiunea referitoare la ambalare și la adăugarea de lichid de conservare a fost separată de secțiunea referitoare la preîncălzire, deoarece acestea sunt două etape diferite ale procesului de producție a anghinarelor „Alcachofa de Tudela” conservate. Secțiunea referitoare la ambalare subliniază că produsul nu trebuie să conțină acidifianți sau corectori de aciditate, deoarece absența acestora este o caracteristică a produsului protejat. În prezent, textul subliniază că recipientul trebuie să fie din sticlă și menționează că procesul de preîncălzire este opțional.

Preîncălzirea îndepărtează într-un mod mai eficace aerul blocat în recipiente, însă dacă trece mult timp între ambalarea produsului și închiderea și sterilizarea recipientelor, este mai bine să nu se mărească temperatura produsului, din cauza riscului microbiologic asociat. Preîncălzirea ar menține recipientele calde pentru o perioadă suficientă pentru dezvoltarea microorganismelor termofile, care ar putea determina ulterior alterarea produsului.

5.2.E.17

A fost restructurat, prin divizarea în două părți, al șaptelea paragraf al subsecțiunii „Anghinarele conservate” din secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini. Definiția termenului „sterilizare” a fost extinsă, pentru deveni mai clară.

Justificarea acestei modificări: A fost utilizată aceeași structură ca în paragrafele anterioare. Textul include acum cerința ca tratamentul termic să fie suficient pentru a garanta că produsul conservat este steril în vederea comercializării; aceasta este deja o cerință în conformitate cu procedurile de certificare actuale. Ar fi mai bine să li se permită prelucrătorilor să decidă ce formă de tratament termic să utilizeze pentru produsul conservat, mai degrabă decât să se specifice temperaturile, așa cum s-a procedat în caietul de sarcini inițial. Acesta prevedea ca temperatura de sterilizare să fie cuprinsă între 115 °C și 121 °C: deși acesta este intervalul de temperatură obișnuit pentru sterilizarea anghinarelor conservate, ar putea exista, în viitor, noi autoclave care să ofere metode de tratare mai adecvate și cu un consum mai scăzut de energie, care să mențină textura produsului conservat, astfel cum este necesar pentru a avea statutul de produs cu indicație protejată.

5.2.E.18

În secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini, coloana care definea „categoria II” a fost eliminată din tabelul cu privire la produsul „Alcachofa de Tudela” conservat.

Justificarea acestei modificări: Cerințele pentru categoria comercială „categoria II” au fost eliminate din tabel, deoarece IGP nu acoperă această categorie, iar menționarea ei poate crea confuzie.

5.2.E.19

În secțiunea E, „Metoda de producție”, din caietul de sarcini, punctul (2) din descrierea uniformității dimensiunii a fost detaliat, pentru deveni mai clar.

Justificarea acestei modificări: Inima este partea cea mai apreciată a anghinarei, iar anghinarele cu bractee foarte mari sunt considerate de o calitate mai slabă decât cele cu bractee mai mici, deoarece o parte mai mică a bracteelor a fost tăiată în timpul prelucrării inimii. Din acest motiv, textul subliniază acum că uniformitatea se măsoară prin analizarea uniformității lungimii bracteelor. Măsurarea se realizează ca înainte, și anume prin prelevarea a 20 % dintre anghinarele cu bractee mai lungi și a 20 % dintre cele cu bractee mai scurte și prin prezentarea rezultatului ca raport între cele două.

5.2.F Modificări care nu afectează elemente-cheie ale secțiunii F, „Legătura”, din caietul de sarcini

Modificările de mai jos vizează mai ales eliminarea unor paragrafe care, deși fac parte din secțiunea „Legătura”, nu afectează elemente-cheie sau natura legăturii.

5.2.F.1

Primele trei paragrafe ale subsecțiunii „1. Istorică” din secțiunea F, „Legătura”, din caietul de sarcini au fost eliminate.

Justificarea acestei modificări: Aceste paragrafe au fost eliminate, deoarece nu oferă informații specifice despre „Alcachofa de Tudela”, ci prezintă mai degrabă irigațiile din Navarra.

5.2.F.2

Trimiterea la hărțile 2 și 5 a fost eliminată din secțiunea F, „Legătura”, subsecțiunea „2. Naturală” din caietul de sarcini, deoarece acestea nu mai sunt incluse ca anexe, iar formularea secțiunii a fost modificată pentru a se face trimitere doar la aria delimitată.

Justificarea acestei modificări: Trimiterea la cele două hărți a fost eliminată, iar acum textul descrie, pur și simplu, aria delimitată. Hărțile din caietul de sarcini inițial sunt vechi, cu o rezoluție slabă, și nu adaugă nicio informație în caietul de sarcini.

5.2.F.3

Trimiterea la harta 5 a fost eliminată din secțiunea F, „Legătura”, subsecțiunea „2. Naturală” litera (b), „Soluri”, punctul (1), „Geologie și litologie” din caietul de sarcini, deoarece harta nu mai este inclusă ca anexă.

Justificarea acestei modificări: Trimiterea la hărți a fost eliminată. Hărțile din caietul de sarcini inițial sunt vechi, cu o rezoluție slabă, și nu adaugă nicio informație în caietul de sarcini.

5.2.F.4

Primele cinci paragrafe din secțiunea F, „Legătura”, subsecțiunea „2. Naturală” litera (b), „Soluri”, punctul (2), „Caracteristicile pedologice”, din caietul de sarcini al produsului au fost eliminate.

Justificarea acestei modificări: Aceste paragrafe au fost eliminate, deoarece nu descriu caracteristicile pedologice ale solurilor din aria delimitată, ci descriu clasificarea generală a solurilor. Din nou, trimiterile la hărți au fost eliminate, astfel cum s-a explicat mai sus; hărțile nu mai sunt incluse ca anexe.

5.2.F.5

Trimiterea la harta 8 și ultimele patru paragrafe au fost eliminate din secțiunea F, „Legătura”, subsecțiunea „2. Naturală” litera (c), „Clima” din caietul de sarcini.

Motivele acestei eliminări: Trimiterea la hărți a fost eliminată, deoarece acestea nu mai fac parte din caietul de sarcini. Paragrafele care descriu clima pe baza culturilor care ar putea fi cultivate au fost, de asemenea, eliminate, deoarece sunt generale: se referă la potențialul de a cultiva alte culturi decât „Alcachofa de Tudela”, care este cultura care face obiectul caietului de sarcini.

5.2.F.6

Unele paragrafe și trimiterea la harta 11 au fost eliminate din secțiunea F, „Legătura”, subsecțiunea „2. Naturală” litera (d), „Hidrografia”, din caietul de sarcini.

Justificarea acestei modificări: Paragrafele referitoare la gestionarea resurselor de apă au fost eliminate din secțiunea care descrie hidrografia, deoarece nu sunt relevante pentru caracteristicile produsului „Alcachofa de Tudela”.

Trimiterea la harta 11 a fost eliminată, deoarece harta nu mai este inclusă ca anexă, fiind o hartă veche care nu a oferit nicio informație.

5.2.F.7

A fost eliminată secțiunea F, „Legătura”, subsecțiunea „2. Naturală” litera (e), „Flora și pajiștile naturale”, din caietul de sarcini.

Motivele acestei eliminări: Secțiunea privind flora și pajiștile naturale a fost eliminată. Deși oferă o descriere detaliată a florei și a pajiștilor naturale prezente în aria delimitată, secțiunea nu se referă la nicio caracteristică specifică a „Alcachofa de Tudela”.

5.2.G Modificări de redactare aduse secțiunii G, „Organismul de control”, din caietul de sarcini

Vechiul text al secțiunii „Organismul de control” a fost revizuit: toate informațiile irelevante au fost eliminate, iar datele de contact ale organismului de control au fost actualizate.

Justificarea acestei modificări: Secțiunea „Organismul de control” din versiunea anterioară a caietului de sarcini conținea informații care nu sunt relevante în acest context, și anume o descriere a structurii, competențelor și obligațiilor organismului de gestionare a IGP, astfel cum sunt stabilite în legislația națională. Informațiile respective au fost eliminate și înlocuite cu datele de contact ale organismului de control care verifică respectarea caietului de sarcini în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.

5.2.H Modificări care nu afectează elemente-cheie ale secțiunii H, „Etichetarea”, din caietul de sarcini

5.2.H.1

Au fost eliminate primele două puncte din secțiunea „Etichetarea” din caietul de sarcini.

Motivele acestei eliminări: Aceste două puncte au fost eliminate, deoarece nu oferă nicio informație suplimentară și ar putea duce la interpretări greșite. Se pot utiliza două elemente diferite pentru certificarea anghinarelor, și anume eticheta de certificare și banda, ambele fiind numerotate și eliberate de Consiliul de reglementare. Acestea sunt descrise mai jos.

5.2.H.2

A fost modificat al treilea punct din secțiunea „Etichetarea” din caietul de sarcini: ultima teză a fost eliminată, iar cuvintele „sau benzi” au fost adăugate la prima teză.

Justificarea acestei modificări: Astfel cum s-a menționat la punctul anterior, pe toate ambalajele „Alcachofa de Tudela”, indiferent dacă sunt utilizate pentru anghinare proaspete sau conservate, trebuie să figureze fie banda, fie eticheta de certificare, motiv pentru care au fost adăugate cuvintele „sau benzi”. Ultima teză a fost eliminată, deoarece nu adaugă nimic. Este evident că anghinarele care nu poartă nici etichetă de certificare, nici bandă de certificare nu sunt produse certificate.

5.2.H.3

Au fost modificate al patrulea și al cincilea punct din secțiunea „Etichetarea” din caietul de sarcini. Ultima teză a celui de al patrulea punct a fost eliminată, iar formularea celui de al cincilea punct a fost modificată, deoarece acestea nu reflectă sistemul actual de certificare.

Justificarea acestei modificări: Ultima parte a celui de al patrulea punct a fost eliminată, deoarece face trimitere la concepte care nu figurează în actualul sistem de certificare, cum ar fi autorizarea unităților și descalificarea produselor de către Consiliul de reglementare. Consiliul de reglementare nu este responsabil cu autorizarea unităților înregistrate și nici cu calificarea sau descalificarea produsului; deciziile cu privire la (des)calificare sunt luate de operatorul înregistrat. Textul încă prevede că etichetarea trebuie să se realizeze în unități înregistrate. Pentru a fi înregistrată, o unitate trebuie să treacă de toate inspecțiile și să fie certificată ca unitate de prelucrare sau de comercializare a „Alcachofa de Tudela”, astfel cum se descrie în secțiunea „Inspecții”.

Acesta este, de asemenea, motivul eliminării cerinței privind autorizarea etichetelor comerciale de către Consiliul de reglementare. În schimb, textul prevede acum că etichetele trebuie prezentate Consiliului de reglementare pentru înregistrare. Deși nu autorizează etichetele comerciale, Consiliul de reglementare trebuie să înregistreze toate etichetele cu ajutorul marcajelor. Prin urmare, paragraful a fost modificat pentru a se preciza că etichetele trebuie prezentate Consiliului de reglementare. În timpul procesului de înregistrare, este posibil ca autorizația de utilizare a logoului IGP să nu fie acordată dacă etichetele pot crea confuzie în rândul consumatorilor.

În sfârșit, paragraful care menționează refuzul Consiliului de reglementare de a aproba etichetele a fost eliminat, deoarece, în conformitate cu legislația actuală, Consiliul de reglementare nu este responsabil cu aprobarea sau cu refuzarea aprobării etichetelor.

5.2.H.5

A fost modificat ultimul punct din secțiunea „Etichetarea” din caietul de sarcini: cuvintele „și benzi” au fost adăugate și aici, iar reprezentările grafice au fost incluse în text, în loc să figureze ca anexă (cum era cazul în caietul de sarcini inițial).

Justificarea acestei modificări: Din nou, au fost adăugate cuvintele „și benzi”, deoarece elementele de certificare sunt eticheta de certificare menționată în textul original și banda.

Reprezentările grafice ale logoului, etichetei de certificare și benzii au fost introduse în documentul principal, în loc să fie incluse ca anexă.

5.2.I Modificări care nu afectează elemente-cheie ale secțiunii I, „Legislația națională aplicabilă”, din caietul de sarcini

Trimiterile la legislația națională abrogată au fost eliminate. A fost adăugată o trimitere la legislația privind standardele de calitate pentru legumele conservate, care este relevantă deoarece stabilește categoriile comerciale pentru produsele proaspete conservate.

Justificarea acestei modificări: Toate actele legislative menționate în lista anterioară au fost abrogate.

Deși caietele de sarcini nu mai trebuie să includă neapărat această secțiune privind legislația națională aplicabilă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, secțiunea a fost păstrată pentru a rămâne trimiterea la Ordinul Cabinetului prim-ministrului din 21 noiembrie 1984 de aprobare a standardelor de calitate privind conservarea produselor proaspete, întrucât acesta este un act legislativ aplicabil în mod specific produsului „Alcachofa de Tudela” conservat.

DOCUMENT UNIC

„ALCACHOFA DE TUDELA”

Nr. UE: PGI-ES-0139-AM01 – 9.9.2021

DOP ( )IGP (X)

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Alcachofa de Tudela”

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul „Alcachofa de Tudela” se obține din anghinare din cultivarul Blanca de Tudela, cultivate pe plantații înregistrate.

Anghinarele sunt capitulele soiului Blanca de Tudela din specia Cynara scolymus L. Acestea sunt bine formate și au culoarea verde și forma rotundă, ușor elipsoidală, tipice cultivarului.

Produsul „Alcachofa de Tudela” poate fi prezentat după cum urmează:

—	ca produs proaspăt, fie cu tulpină (atunci când este comercializat cu o tulpină de aproximativ 18 cm lungime), fie fără tulpină (atunci când tulpina este mai mică de 10 cm);

—	în format gata pentru gătit, atunci când produsul este curățat și ambalat astfel încât să rămână proaspăt;

—	în format conservat, fie sub formă de inimi de anghinare, fie sub formă de jumătăți de anghinare, fără acidificare. PH-ul final al produsului conservat trebuie să fie mai mare de 5,0.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materia primă pentru produsul „Alcachofa de Tudela” constă în anghinarele din soiul Blanca de Tudela, originare numai din aria geografică delimitată. Numai anghinarele cultivate drept cultură anuală pot fi comercializate ca produs proaspăt, în timp ce, pentru produsul conservat, se pot utiliza anghinare cultivate drept cultură anuală sau bienală.

Anghinarele destinate vânzării ca produs proaspăt trebuie să fie întregi, sănătoase, fără deteriorări cauzate de boli sau de dăunători, curate și lipsite de mirosuri și gusturi străine.

Anghinarele gata pentru gătit trebuie să fie curățate și ambalate astfel încât să rămână proaspete. Caracteristicile lor trebuie să fie similare cu cele ale anghinarelor destinate consumului ca produs proaspăt.

Anghinarele conservate trebuie să fie produse din „categoria Extra” sau „categoria I”, ambalate în recipiente din sticlă, fără adaos de acidifianți, și sterilizate termic. Pot fi vândute întregi sau în jumătăți.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Plantațiile pe care se cultivă anghinarele „Alcachofa de Tudela” trebuie să se afle în cele 33 de comune delimitate.

Depozitele și unitățile industriale în care se prepară produsul conservat și în care se ambalează produsul proaspăt sau gata pentru gătit trebuie să se afle în Navarra.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Conținutul fiecărui ambalaj cu anghinare proaspete, gata pentru gătit sau conservate comercializat trebuie să fie uniform și să fie format numai din anghinare cultivate în aria de producție, din cultivarul Blanca de Tudela, care îndeplinesc cerințele de calitate aplicabile categoriei comerciale indicate.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Toate ambalajele utilizate pentru produsele proaspete și conservate, indiferent de format, trebuie să poarte etichetele sau benzile de certificare numerotate eliberate de Consiliul de reglementare, care reprezintă certificatul de garanție pentru produsul cu indicație protejată.

Etichetele de certificare și etichetele pentru anghinarele cu indicație protejată trebuie să fie aplicate în unitățile înregistrate. Acest lucru este valabil atât în cazul anghinarelor vândute ca produs proaspăt, cât și în cazul anghinarelor conservate.

Întreprinderile de prelucrare și/sau de preparare înregistrate trebuie să prezinte etichetele Consiliului de reglementare în vederea înregistrării înainte de a le pune în circulație.

Logoul IGP, precum și eticheta și banda de certificare numerotate eliberate de Consiliul de reglementare ca garanție a certificării produsului cu indicație protejată sunt ilustrate mai jos:


Logoul IGP „Alcachofa de Tudela”	Eticheta de certificare

Banda

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică în care trebuie să se afle plantațiile este mai restrânsă decât aria geografică în care trebuie să fie situate depozitele și unitățile industriale care prepară produsul conservat și ambalează produsul proaspăt sau gata pentru gătit.

Aria de cultivare în care trebuie să se afle plantațiile de anghinare „Alcachofa de Tudela” este formată din 33 de comune, toate situate în Navarra: Ablitas, Andosilla, Arguedas, Azagra, Barillas, Buñuel, Cabanillas, Cadreita, Cárcar, Cascante, Castejón, Cintruénigo, Corella, Cortes, Falces, Fitero, Fontellas, Funes, Fustiñana, Lodosa, Marcilla, Mendavia, Milagro, Monteagudo, Murchante, Peralta, Ribaforada, San Adrián, Sartaguda, Tudela, Tulebras, Valtierra și Villafranca.

Depozitele și unitățile industriale în care se prepară produsul conservat și în care se ambalează produsul proaspăt sau gata pentru gătit trebuie să se afle în Navarra.

5. Legătura cu aria geografică

Legătura dintre aria geografică și „Alcachofa de Tudela” se bazează pe calitatea produsului, care este determinată de caracteristicile ariei geografice și de modul în care sunt cultivate anghinarele.

5.1. Specificitatea produsului

Singurul soi autorizat este Blanca de Tudela, care este originar din aria geografică de cultivare și a fost dezvoltat prin ameliorare de către fermierii din aria delimitată, de-a lungul mai multor ani.

Numai anghinarele cultivate drept cultură anuală pot fi comercializate ca produs proaspăt, în timp ce, pentru produsul conservat, se pot utiliza anghinare cultivate drept cultură anuală sau bienală. Scoaterea din pământ și eliminarea plantelor „atipice” permit obținerea unor anghinare de înaltă calitate, care prezintă caracteristicile distinctive ale soiului: o culoare verde și o formă rotundă, ușor elipsoidală.

Produsul conservat este ambalat în recipiente din sticlă și nu este acidificat. Aceasta este metoda tradițională de producție a anghinarelor conservate în aria delimitată și permite menținerea aromei naturale a produsului, care se aseamănă mai mult cu aroma anghinarelor proaspete, întrucât nu se utilizează nici acidifianți, nici corectori de aciditate.

5.2. Specificitatea ariei geografice

În aria geografică delimitată, sistemul hidrografic, format din râul Ebro și afluenții săi Ega, Aragón și Arga, a permis dezvoltarea unei metode de cultivare bazate pe irigarea cu apele sale. Combinația dintre solurile calcaroase, clima însorită și diferențele mari de temperatură dintre iarnă și vară oferă condițiile ideale pentru anghinare.

Singurul soi permis în cadrul IGP, Blanca de Tudela, a fost dezvoltat prin ameliorare de către producătorii locali, care au creat un soi perfect adaptat la aria delimitată.

5.3. Modul în care caracteristicile specifice ale ariei geografice influențează produsul

Aria geografică în care se cultivă anghinarele „Alcachofa de Tudela” conferă acestui produs o serie de caracteristici distinctive. Starea latentă indusă în mod natural, în perioada iernii, de temperaturile scăzute înregistrate în aria de cultivare conferă anghinarei, atunci când înmugurește aceasta, la finalul iernii, o calitate care o diferențiază de culturile cultivate în zone mai temperate și, fără îndoială, mai productive. Anghinarea obținută are bractee mai strânse și o aromă mai bună.

Metoda utilizată pentru obținerea produsului conservat (adică faptul că produsul nu este acidificat, precum și ambalarea acestuia în recipiente din sticlă) este caracteristică ariei delimitate și permite obținerea unui produs cu caracteristici senzoriale similare cu cele ale anghinarelor proaspete.

Anghinarele „Alcachofa de Tudela”, mai ales datorită cultivarului Blanca de Tudela, sunt perfect adaptate la condițiile pedoclimatice din aria delimitată atunci când solul este irigat. Anghinarea se cultivă în această arie cel puțin din Evul Mediu.

Există numeroase trimiteri bibliografice la „Alcachofa de Tudela”. Criticul Caius Apicius (Cristiano Alvarez) numește anghinarea „Alcachofa de Tudela”„regina tuturor soiurilor de anghinare”. Numeroase rețete tradiționale din aria delimitată se bazează pe „Alcachofa de Tudela” și, după cum remarcă Victor Manuel Sarobe în cartea „La cocina popular navarra” (Bucătăria tradițională din Navarra), „Alcachofa de Tudela” este un ingredient al preparatului menestra (tocană de legume și leguminoase) autentic din Tudela.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://bit.ly/3iY2g7O

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

13.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 129/67

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 129/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene”

Nr. UE: PDO-BG-02656 – 4.2.2021

DOP (X) IGP ( )

1. Denumirea (denumirile) [a(le) DOP sau IGP]

„Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene”

2. Statul membru sau țara terță

Republica Bulgaria

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.3 — Brânzeturi

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” este un produs lactat fermentat obținut din lapte integral de vacă, de oaie, de capră, de bivoliță sau din amestec de lapte, cu adăugarea de culturi starter care conțin Lactococcus lactis subsp. lactis și Lactobacillus casei, precum și de culturi starter simbiotice provenite din bacteriile Lactoba-cillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, obținut prin coagularea cu drojdie pentru brânză, care a fost supusă tratamentului necesar, maturat în saramură și destinat consumului.

Caracteristici organoleptice

—	Aspect: pastă de culoare albă, cu aspect de porțelan, care se taie ușor, cu sau fără alveole izolate, cauzate de bacterii, fără stratificare evidentă, cu o culoare specifică tipului de lapte. Bucățile sunt bine formate, se separă ușor și nu se fărâmițează.

—	Formă: bucăți în formă de paralelipiped cu bază pătrată și părțile laterale dreptunghiulare – lungime: 100-220 mm, lățime: 100-110 mm, înălțime: 80-100 mm.

—	Dimensiune: între 0,2 și 2,0 kg.

—	Culoare: albă, cu o nuanță specifică de culoare caracteristică fiecărui tip de lapte.

—	Textură: fermitate medie, suplă.

—

Aromă: specifică brânzei maturate în saramură. Moderat sărată, cu un gust de acid lactic pronunțat în mod plăcut. Compoziția culturii starter și maturarea în saramură sunt elementele care determină gustul și aroma produsului, mai degrabă decât tipul de lapte provenit de la animale diferite. Culturile starter, în care Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus au o relație simbiotică, precum și procesele de fermentare influențează proprietățile organoleptice tipice ale produsului.

Indicatori fizico-chimici

—

Substanța uscată a produsului finit trebuie să fie de cel puțin 46 % pentru „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” obținut din lapte de vacă, de capră și din amestec de lapte și de cel puțin 48 % pentru „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” obținut din lapte de oaie și de bivoliță.

—	Conținutul de grăsime în substanța uscată trebuie să fie de minimum 44 % pentru laptele de vacă și de capră, de 48 % pentru laptele de bivoliță și de oaie și de 45 % pentru amestecul de lapte.

—	Aciditatea produsului finit trebuie să fie cuprinsă între pH 4,2 și 4,4 sau între 200 și 300 °T.

—	Conservanții, stabilizatorii și emulgatorii nu sunt autorizați în produsul finit.

—	Procentul de sare trebuie să fie de 3,5 % ± 0,5 % în masa totală a brânzei și între 6 % și 10 % în saramură.

—	Gradul de maturare (raportul dintre proteinele solubile și cele totale, exprimat în procente) este de cel puțin 14 % pentru brânza obținută din lapte de vacă, de bivoliță, de capră și din amestec de lapte și de 16 % pentru brânza din lapte de oaie.

—	Acest grad de maturare este atins după o perioadă minimă de maturare de 45 de zile pentru brânza din lapte de vacă și de capră și de 60 de zile pentru brânza din lapte de oaie, de bivoliță și din amestec de lapte.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Hrana pentru animale care provine din afara ariei geografice are o pondere de până la 20 % pe an. Suplimentarea este necesară în condiții climatice nefavorabile, atunci când hrana produsă în aria geografică este insuficientă. Deoarece animalele sunt hrănite doar cu o cantitate mică de hrană din afara ariei geografice, caracteristicile produsului, care se datorează în principal mediului geografic, nu sunt afectate.

Pe lângă hrana pe care o primesc, animalele sunt duse la pășunat. Pășunile sunt răspândite în întreaga țară. Perioada de pășunat durează din martie până în noiembrie. Condițiile naturale și climatice din Bulgaria favorizează creșterea animalelor și hrănirea lor pe tot parcursul anului cu un amestec de ierburi, utilizate atât în stare proaspătă, cât și sub formă de fân și de furaje însilozate. Perioada mai lungă de pășunat explică diversitatea mineralelor și a vitaminelor din compoziția laptelui crud. Laptele are un conținut specific echilibrat de ingrediente principale, cum ar fi substanțele minerale (potasiu, magneziu, fosfor și calciu), proteinele și vitaminele (A, B, E, D și acid folic) rezultate din pășunatul animalelor producătoare de lapte. Acești nutrienți sunt prezenți în produsul finit.

Laptele crud utilizat pentru producția de „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” este originar din Republica Bulgaria. O caracteristică distinctivă a laptelui crud este nivelul ridicat de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus.

Culturile starter de bacteriile Lactococcus lactis subsp. lactis și Lactobacillus casei, precum și culturile starter simbiotice de bacteriile Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, care nu fac obiectul unor modificări genetice, trebuie să fie, de asemenea, produse pe teritoriul Republicii Bulgaria.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție se desfășoară pe teritoriul Republicii Bulgaria.

Etapa 1 –

Recepția, clasificarea, standardizarea și depozitarea materiilor prime

Etapa 2 –

Pasteurizarea laptelui

Etapa 3 –

Coagularea laptelui

Etapa 4 –

Tăierea și prelucrarea coagulului pe bază de cheag

Etapa 5 –

Presarea coagulului

Etapa 6 –

Sărarea – opțiune umedă sau uscată

Etapa 7 –

Prematurarea

Etapa 8 –

Sărarea suplimentară și închiderea ambalajelor

Etapa 9 –

Maturarea brânzei în saramură

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul este tăiat, ambalat și etichetat în fabrica de produse lactate din Republica Bulgaria unde a fost fabricat. Ambalarea în unități de consum după încheierea etapei de maturare trebuie să se realizeze în fabrica de produse lactate din Republica Bulgaria unde a fost fabricat produsul. În caz contrar, există riscul modificării calităților fizico-chimice, microbiologice și gustative ale produsului. Produsul trebuie ambalat imediat după scoaterea din saramură pentru a limita contactul cu aerul. Produsul este foarte higroscopic, ceea ce înseamnă că absoarbe foarte ușor alte mirosuri, lucru care îi poate afecta gustul și calitatea. Brânza poate fi ambalată în ambalaje vidate bine închise, din folie de polietilenă, în cutii metalice, în cutii de plastic și în butoaie de lemn.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică în care se produce brânza „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” este reprezentată de Republica Bulgaria.

5. Legătura cu aria geografică

În Bulgaria și în întreaga lume, produsul „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” este cunoscut sub această denumire. Produsul a reprezentat subiectul mai multor reviste și publicații.

Brânza este produsă pe întreg teritoriul Bulgariei conform unei tehnici consacrate. Condițiile naturale și climatice favorabile din Bulgaria contribuie la dezvoltarea bacteriilor lactice precum Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus, care este utilizată la producerea brânzei, conferindu-i caracteristicile specifice.

Dr Stamen Grigoroff, student la medicină la Universitatea din Geneva, are meritul de a fi descoperit bacteria în 1905. Imediat după aceea, în 1907, microorganismul în formă de tijă pe care l-a descoperit a fost denumit Bacillus bulgaricus (Grigoroff), cunoscut în prezent conform clasificării lui Bergey drept Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus (această denumire evidențiind legătura cu teritoriul).

5.1. Specificitatea ariei geografice

Clima relativ blândă, cu o cantitate moderată de căldură și umiditate, este tipică pentru Bulgaria, aria geografică în care este produsă brânza. Temperatura medie anuală din cea mai mare parte a teritoriului Bulgariei este cuprinsă între 10 °C și 14 °C, tipică latitudinilor temperate. Condițiile naturale și climatice sunt o condiție prealabilă pentru prezența pășunilor atât în zonele de câmpie, cât și în zonele montane, lucru care favorizează producția de lapte. Pășunile și pajiștile naturale și însămânțate asigură o alimentație echilibrată și variată a animalelor datorită prezenței ierbii, leguminoaselor și cerealelor. Aceste culturi se dezvoltă atât în zonele de câmpie, cât și în zonele montane înalte. Pe pășunile naturale cresc peste 2 000 de tipuri de plante aromatice, cum ar fi sulfina, pelinul nemirositor, traista-ciobanului și altele. Principalele substanțe active din punct de vedere biologic responsabile pentru proprietățile lor antioxidante sunt derivații fenolici și vitaminele A, E și C, care îmbunătățesc aroma hranei pentru animale, precum și aroma și compoziția laptelui crud. Pășunatul animalelor producătoare de lapte, precum și hrănirea lor suplimentară cu furaje provenite în principal din aria geografică, sporesc conținutul de minerale și de vitamine al compoziției laptelui crud. Compoziția chimică, proprietățile fizico-chimice și maturitatea biologică influențează gustul și calitatea produsului.

Condițiile climatice contribuie la dezvoltarea bacteriilor lactice precum Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus, omniprezente în Bulgaria. Bacteria se găsește în mod natural în Bulgaria, în cantități mari, în flora și fauna țării, precum și în roua din iarba de pe pajiști și în apele de izvor. Revista științifică de specialitate „Scripta Scientifica Pharmaceutica” (vol. 1, 2014, p. 25) constată faptul că „Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus se reproduce numai pe teritoriul Bulgariei moderne [...]. În alte părți ale lumii, aceasta suferă mutații și încetează să se reproducă după 1-2 fermentații”. Această bacterie conferă caracteristicile specifice ale produsului.

5.2. Factori umani

Industria producătoare de brânză din Bulgaria are o tradiție istorică îndelungată. Referințele istorice la fermele producătoare de brânzeturi datează încă din 1558. Transmise din generație în generație, cunoștințele și tradițiile fermelor familiale locale din Bulgaria sunt esențiale pentru producția acestui tip de brânză. Producătorii de brânză își exercită meșteșugul în procesul tehnologic, în ceea ce privește coagularea laptelui, tăierea coagulului pe bază de cheag, presarea coagulului și sărarea acestuia. Atunci când laptele este coagulat, producătorii monitorizează temperatura laptelui crud, precum și cantitatea de drojdie și de cultură starter, deoarece acestea sunt esențiale pentru formarea coagulului de calitate pe bază de cheag. Producătorii de brânză amestecă manual coagulul cu mișcări ușoare pentru a evita fragmentarea coagulului pe bază de cheag. Prelucrarea manuală adecvată a coagulului pe bază de cheag este importantă pentru a obține o consistență cu un grad moderat de fermitate și elasticitate. Cu ajutorul cuțitelor multifuncționale speciale, coagulul pe bază de cheag este tăiat tot manual, în cuburi de o anumită dimensiune. Млекарство [Creșterea animalelor producătoare de lapte] (prof. Nikola Dimov et al., Sofia, 1975) descrie presarea ca fiind etapa cea mai pretențioasă, care „trebuie adaptată astfel încât să se permită separarea excesului de zer, compactarea masei de brânză și formarea crustei dorite pe suprafața formei”. Cunoștințele și abilitățile producătorilor de brânză se manifestă, de asemenea, în procesul de sărare, deoarece prin sărarea corectă și la timp se obține un gust specific moderat sărat. Se monitorizează gradul de sărare și viteza de sărare a produsului, ceea ce afectează considerabil procesele microbiologice și biochimice în timpul maturării și al depozitării. Utilajele au fost introduse în perioada industrializării, dar coagularea și prelucrarea continuă să fie efectuate manual. Meșteșugul de fabricare a brânzei este transmis de la un producător tradițional la altul, astfel încât metoda tradițională de fabricare a produsului să fie păstrată.

Cunoștințele și abilitățile necesare pentru fabricarea brânzei au fost descrise în mai multe cărți. În 1872, revista Читалище a publicat un articol intitulat „Производство на сирене” (Producția de brânză), iar în 1903 tehnica a fost descrisă de Hristo G. Tahtunov în lucrarea sa intitulată Как се прави кашкавал и бяло саламурено сирене (Cum se prepară brânza galbenă și brânza albă în saramură). Doi ani mai târziu, Dr Stamen Grigoroff a descoperit bacteria Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus, ale cărei tulpini au fost izolate și selectate în Bulgaria. În combinație cu Streptococcus thermophilus la un raport de 1:1 și la o temperatură de 39-40 °C, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus se adaptează la procesul de fermentare pe măsură ce brânza se maturează. Maturarea îi conferă brânzei „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” gustul și aroma sa specifice. În 1934, Societatea agricolă bulgară a introdus pasteurizarea laptelui crud și utilizarea culturilor pure în producție. Ulterior, cercetările Institutului industriei laptelui din Vidin au arătat, de asemenea, că utilizarea bacteriei bulgărești Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus în fabricarea produsului a stat la baza gustului și a aromei sale specifice.

5.3. Caracteristicile produsului

Gustul și textura specifice ale produsului, ca principalele sale caracteristici, sunt obținute prin intermediul unei tehnologii de producție tradiționale, în care bacteria lactică Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus joacă un rol decisiv.

Principala funcție a bacteriilor lactice în culturile starter este de a produce acid lactic în timpul fermentației lactice. Enzimele lor sunt implicate în proteoliză și în conversia aminoacizilor în compuși aromatici și contribuie, de asemenea, la maturarea brânzei. Obținerea aromei specifice a brânzei este un proces complex, datorită combinației unice de factori microbiologici, biochimici și tehnologici. Gustul produsului este format nu numai din gustul plăcut de acid lactic al acestui starter și al saramurii, ci și din gustul ușor amar și slab perceptibil al produselor de degradare a proteinelor complexe și a anumitor aminoacizi, în special a acidului glutamic. În timpul maturării, în saramură se formează aproximativ 130 de tipuri de substanțe volatile: amine, aldehide, alcooli, acizi carboxilici, metil cetone, esteri etilici, compuși de sulf și hidrocarburi aromatice, conferindu-i produsului gustul și aroma caracteristice. Combinația dintre gust și aromă formează „buchetul” brânzei.

5.4. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Condițiile naturale și climatice ale ariei geografice, caracterizate de niveluri moderate de căldură și de umiditate, favorizează dezvoltarea bacteriilor lactice tipice microflorei regionale, cum ar fi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus. Culturile starter de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus conferă aroma și gustul plăcute de acid lactic ale „Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene”. Acestea se formează în timpul procesului de maturare în saramură. Brânza este produsă prin procese microbiologice specifice, datorită culturilor pure cu Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și parametrilor specifici, favorabili dezvoltării lor.

Tradițiile și abilitățile producătorilor de brânză joacă un rol esențial în procesul de producție. Acestea sunt valorificate în procesul tehnologic, în special pentru coagularea laptelui, tăierea coagulului pe bază de cheag, presarea coagulului și sărarea acestuia. Atunci când laptele este coagulat, producătorii monitorizează temperatura laptelui crud, precum și cantitatea de drojdie și de cultură starter, deoarece acestea sunt esențiale pentru formarea coagulului de calitate pe bază de cheag. Acest lucru este important pentru obținerea unei consistențe cu un grad moderat de fermitate și elasticitate. Tăierea manuală a coagulului pe bază de cheag cu ajutorul cuțitelor speciale multifuncționale este, de asemenea, importantă. Cunoștințele și abilitățile producătorilor de brânză se manifestă, de asemenea, în procesul de sărare, prin care se obține un gust specific moderat sărat.

Caracteristicile specifice ale produsului se datorează, de asemenea, laptelui crud, care trebuie să provină din aria geografică. Pășunatul animalelor producătoare de lapte din această zonă influențează aroma și gustul laptelui crud și nivelul ridicat de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus. Perioada mai lungă de pășunat explică diversitatea mineralelor și a vitaminelor din compoziția laptelui crud. Laptele are un conținut specific echilibrat de substanțe minerale precum potasiul, magneziul, fosforul și calciul, proteinele și vitaminele (A, B, E, D și acidul folic). Compoziția chimică, proprietățile fizico-chimice și maturitatea biologică a laptelui, precum și condițiile de maturare influențează în mod semnificativ calitatea și gustul brânzei.

„Българско бяло саламурено сирене”/„Bulgarsko byalo salamureno sirene” are o gamă largă de utilizări în bucătărie, deoarece structura brânzei devine elastică atunci când este încălzită. Produsul are rol de ingredient în mâncărurile tradiționale din regiune, printre care se numără salata „shopska”, „banitsa” (un preparat de patiserie), „mish-mash” (o omletă cu legume), astfel cum este descris de Maria Baltadzhieva.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.mzh.government.bg/bg/politiki-i-programi/politiki-i-strategii/politiki-po-agrohranitelnata-veriga/zashiteni-naimenovaniya/blgarsko-byalo-salamureno-sirene/

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 129

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 66 13 aprilie 2023

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 129/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11005 – RENAULT / MINTH / JV) ( 1 )	1

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0922
JPY	yen japonez	146,09
DKK	coroana daneză	7,4506
GBP	lira sterlină	0,88038
SEK	coroana suedeză	11,3480
CHF	franc elvețian	0,9853
ISK	coroana islandeză	149,10
NOK	coroana norvegiană	11,4745
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,421
HUF	forint maghiar	376,23
PLN	zlot polonez	4,6631
RON	leu românesc nou	4,9385
TRY	lira turcească	21,0976
AUD	dolar australian	1,6377
CAD	dolar canadian	1,4728
HKD	dolar Hong Kong	8,5737
NZD	dolar neozeelandez	1,7649
SGD	dolar Singapore	1,4538
KRW	won sud-coreean	1 448,10
ZAR	rand sud-african	20,1330
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,5183
IDR	rupia indoneziană	16 253,32
MYR	ringgit Malaiezia	4,8193
PHP	peso Filipine	60,291
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	37,391
BRL	real brazilian	5,4635
MXN	peso mexican	19,7972
INR	rupie indiană	89,6875

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	11,5
Aciditatea totală minimă	73,15 în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	12
Aciditatea totală minimă	73,15 în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 129/02	Rata de schimb a monedei euro – 12 aprilie 2023	2
2023/C 129/03	Informații din partea Comisiei Europene, publicate în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului, privind notificările statului de pavilion (Lista statelor și a autorităților competente ale acestora), în conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2), (3) și cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1005/2008	3
	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de supraveghere a AELS
2023/C 129/04	Decizia nr. 44/23/COL din 8 martie 2023 de inițiere a unei proceduri oficiale de investigare cu privire la presupusul ajutor de stat acordat întreprinderii Farice – Invitație de a prezenta observații cu privire la aspecte legate de ajutoarele de stat, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție	22

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2023/C 129/05	Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	47
2023/C 129/06	Publicarea documentului unic menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a trimiterii la publicarea caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol	61
2023/C 129/07	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	67


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.