COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

5.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 123/9

Rezumat al Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene privind populația și locuințele

(2023/C 123/09)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 20 ianuarie 2023, Comisia Europeană a emis o Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene privind populația și locuințele, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 763/2008 și (UE) nr. 1260/2013 (1).

Propunerea conține dispoziții care vizează facilitarea accesului la sursele de date disponibile care să îmbunătățească procesele de producție și calitatea generală a statisticilor sociale. În acest context, AEPD consideră că considerentele propunerii ar trebui să facă referire specifică la respectarea garanțiilor referitoare la prelucrarea în scopuri statistice, în temeiul articolului 89 din RGPD (2) și al articolului 13 din RPDUE (3). În plus, propunerea ar trebui să precizeze că, în principiu, numai datele anonimizate sau pseudonimizate vor fi utilizate și partajate în scop statistic.

Sunt necesare statistici de înaltă calitate pentru a sprijini elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor Uniunii, inclusiv a politicilor în domeniul drepturilor fundamentale. De asemenea, AEPD recunoaște că noile abordări inovatoare pot fi promițătoare pentru statistică și cercetare. AEPD are însă motive serioase de îngrijorare cu privire la indicarea faptului că informațiile referitoare la anumite persoane ar putea fi obținute din orice sursă, inclusiv urme digitale referitoare la anumite persoane. Prin urmare, AEPD consideră că ultima teză a articolului 2 alineatul (3) din propunere, care se referă la utilizarea oricărei surse sau combinații adecvate a acestora, inclusiv a urmelor digitale referitoare la persoană, ar trebui eliminată.

În plus, AEPD consideră că sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la sursele și categoriile de date care vor fi accesate și utilizate de statele membre și de Comisie (Eurostat), în special în ceea ce privește sursele de date administrative și datele deținute de persoane private. Datele deținute de persoane private pot fi diverse, întrucât se înțelege că acestea cuprind un volum mare de date deținute de întreprinderi, inclusiv date colectate prin registrele de telefonie mobilă, datele de localizare, datele de pe platformele de comunicare socială, dar și prin internetul obiectelor (IoT) și furnizarea de servicii digitale. AEPD consideră că este posibil ca colectarea datelor cu caracter personal din aceste surse să nu fie proporțională cu obiectivele urmărite, având în vedere riscurile potențiale pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. În măsura în care propunerea urmărește să ofere un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către statele membre sau de către Comisie, este necesar să se ofere o imagine de ansamblu clară și cuprinzătoare a categoriilor de date cu caracter personal care pot fi prelucrate în temeiul propunerii, ținând seama de cerințele privind necesitatea și proporționalitatea. În plus, sursele din care pot fi obținute aceste categorii de date cu caracter personal ar trebui să fie prezentate în mod clar chiar în propunere.

În ceea ce privește colectarea de statistici din sistemele informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, AEPD consideră că articolul 10 din propunere ar trebui modificat. Mai exact, propunerea ar trebui să precizeze că statisticile privind sistemele informatice la scară largă vor fi colectate (exclusiv) din registrul central de raportare și statistici (CRRS). În cazul în care Comisia dorește să prevadă măsuri tranzitorii până când CRRS va fi pe deplin operațional, ar trebui introduse măsuri tranzitorii specifice.

AEPD salută faptul că propunerea are în vedere testarea și utilizarea de tehnologii de îmbunătățire a confidențialității care aplică reducerea la minimum a datelor din faza de proiectare. AEPD este conștientă de potențialul tehnologiilor de îmbunătățire a confidențialității ca facilitatori ai schimbului de date, ceea ce este benefic atât din punct de vedere al confidențialității, cât și din punct de vedere social și sprijină pe deplin utilizarea tehnologiilor de îmbunătățire a confidențialității în acest context. În același timp, AEPD reamintește că orice partajare de date cu caracter personal trebuie, în orice caz, să respecte toate dispozițiile relevante ale RGPD și ale RPDUE, inclusiv articolul 89 alineatul (1) din RGPD și articolul 13 din RPDUE.

În cele din urmă, în ceea ce privește instituirea unei infrastructuri sigure pentru a facilita un astfel de schimb de date, AEPD ia act de faptul că propunerea nu precizează rolurile și responsabilitățile Comisiei (Eurostat) și ale autorităților naționale competente în sensul legislației privind protecția datelor. Deși modalitățile detaliate de asigurare a conformității cu cerințele privind protecția datelor pot fi specificate printr-un act de punere în aplicare, AEPD consideră că rolurile diferiților actori implicați, în calitate de operator, operator asociat sau persoană împuternicită de operator, ar trebui specificate în mod clar în partea dispozitivă a propunerii.

1. INTRODUCERE

1.	La 20 ianuarie 2023, Comisia Europeană („Comisia”) a emis o propunere de regulament privind la statisticile europene privind populația și locuințele, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 (4) și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 763/2008 (5) și (UE) nr. 1260/2013 (6) („propunerea”).

Obiectivul propunerii este de a facilita accesul la sursele de date disponibile care ar îmbunătăți procesele de producție și calitatea generală a statisticilor sociale. Acesta conține, de asemenea, dispoziții pentru consolidarea legăturilor cu toate statisticile sociale ale UE bazate pe persoane și gospodării și a consecvenței generale a acestora, precum și dispoziții care vizează elaborarea unei definiții armonizate a populației, bazată pe concepte statistice solide pentru toate rezultatele. Propunerea conține, de asemenea, dispoziții pentru a alinia mai mult statisticile privind populația și migrația internațională la statisticile privind evenimentele administrative și judiciare legate de azil, migrația legală și ilegală, în temeiul articolelor 4, 5, 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 862/2007 (7).

3.	Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea Comisiei Europene din 20 ianuarie 2023, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE. AEPD salută trimiterea la această consultare în considerentul 40 din propunere.

5. CONCLUZII

Având în vedere cele de mai sus, AEPD face următoarele recomandări:

(1)	să se includă, într-un considerent al propunerii, o trimitere la respectarea garanțiilor legate de prelucrarea în scopuri statistice, în temeiul articolului 89 din RGPD și al articolului 13 din RPDUE;

(2)	să se precizeze în propunere că, în principiu, numai datele anonimizate sau pseudonimizate vor fi utilizate și partajate în scopuri statistice;

(3)	să se elimine ultima teză de la articolul 2 alineatul (3) din propunere, care se referă la utilizarea oricărei surse sau combinații adecvate a acestora, inclusiv a urmelor digitale referitoare la persoană;

(4)

în măsura în care propunerea urmărește să ofere un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, să ofere o imagine de ansamblu clară și cuprinzătoare a categoriilor de date cu caracter personal care pot fi prelucrate, precum și a surselor din care pot fi obținute aceste categorii de date;

(5)

să se modifice articolul 10 din propunere și să se precizeze că statisticile privind LSIT se colectează în mod excepțional din registrul central de raportare și statistici (CRRS) creat de instrumentele relevante. În cazul în care Comisia dorește să prevadă măsuri tranzitorii până când CRRS va fi pe deplin operațional, ar trebui introduse măsuri tranzitorii specifice;

(6)	să se specifice rolurile Comisiei și ale statelor membre în temeiul legislației privind protecția datelor în legătură cu infrastructura securizată care urmează să fie stabilită în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din propunere.

Bruxelles, 16 martie 2023.

Wojciech Rafał WIEWIÓROWSKI

(1) COM/2023/31 final.

(2) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(4) Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini (JO L 199, 31.7.2007, p. 23).

(5) Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (JO L 218, 13.8.2008, p. 14).

(6) Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).

(7) COM(2023) 31 final, p. 3.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

5.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 123/17

Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei indicații geografice din sectorul băuturilor spirtoase, menționată la articolul 8 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2021/1235 al Comisiei

(2023/C 123/14)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2021/1235 al Comisiei (1).

„Eau-de-vie de Cognac / Eau-de-vie des Charentes / Cognac”

Nr. UE: PGI-FR-02043-AM01

Transmisă la 10.1.2023

1. Modificare

1.1. Explicația faptului că modificarea (modificările) se încadrează în definiția modificării standard, astfel cum este prevăzută la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2019/787

Modificările aduse nu includ o schimbare a denumirii, nu modifică denumirea legală sau categoria băuturii spirtoase, nu riscă să anuleze calitatea, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase și nu presupun noi restricții pentru comercializarea produsului.

1.2. Descrierea și motivele modificării

1. Trimitere la regulament

Descriere

Trimiterea la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 se înlocuiește cu o trimitere la Regulamentul (UE) 2019/787.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Se înlocuiește regulamentul.

Modificarea nu vizează documentul unic

2. Aria geografică

Descriere

Se revizuiește aria geografică, fiind descrisă în prezent prin comune, mai degrabă decât prin cantoane (care se pot schimba în timp). Această actualizare este strict editorială și nu presupune nicio modificare a ariei de producție.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Motivul pentru care se realizează această modificare este că o descriere a ariei geografice prin comune este mai stabilă în timp.

Modificarea vizează documentul unic

3. Măsuri de agromediu

Descriere

Se adaugă următoarele măsuri de agromediu:

Este interzisă erbicidarea totală a parcelelor.

Între rânduri, vegetația prezentă în mod natural și/sau plantată este gestionată prin mijloace mecanice sau fizice.

Este interzisă erbicidarea capetelor de rând.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Dorința de a se limita utilizarea erbicidelor chimice în vederea îmbunătățirii diversității biologice a parcelelor a îndemnat organismul de protecție și de gestionare să introducă aceste măsuri de agromediu, care răspund așteptărilor societății legate de respectarea într-o mai mare măsură a mediului.

Modificarea vizează documentul unic

4. Măsuri tranzitorii

Descriere

Se elimină măsurile tranzitorii expirate.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Modificare de redactare

Modificarea nu vizează documentul unic

5. Trimiterea la reglementările naționale

Descriere

Se elimină următoarele legi caduce:

—	Legea din 20 februarie 1928 de reglementare a termenului „fin” în comerțul cu băuturi spirtoase;

—	Legea din 4 iulie 1934 de asigurare a protecției pentru denumirile de origine „Cognac” și „Armagnac”.

Se adăugă o trimitere la Decretul din 16 decembrie 2016 privind etichetarea băuturilor spirtoase, compoziția lor și condițiile de producție ale acestora.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Actualizarea reglementărilor

Modificarea nu vizează documentul unic

6. Învechirea

Descriere

Se adaugă o categorie de învechire: „XXO” și „Extra Extra Old”, care corespunde distilatelor de vin învechite timp de cel puțin 14 ani.

Această adăugare conduce la o modificare a normelor de etichetare.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Adăugarea categoriei „XXO” pentru distilatele de vin învechite timp de peste 14 ani corespunde unei segmentări naturale a pieței de „Cognac”, întrucât segmentul superior al pieței se dezvoltă din ce în ce mai mult.

Modificarea vizează documentul unic

7. Rezerva climatică

Descriere

Caietul de sarcini se modifică pentru a se defini conceptul de „rezervă climatică individuală”, precum și gestionarea și mecanismele de monitorizare ale acesteia.

Această modificare presupune, de asemenea, o modificare a cerințelor de raportare.

Rezerva implică o derogare de la principiul conform căruia învechirea alcoolului începe la cel mult 1 lună de la sfârșitul sezonului de distilare.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

„Rezerva climatică individuală” reprezintă o practică utilizată la nivelul întregului sector care permite constituirea de stocuri de alcool și utilizarea acestora în caz de pericole climatice, care au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani.

Modificarea nu vizează documentul unic

8. Tăria alcoolică în volume

Descriere

Tăria alcoolică maximă în volume pe care o au distilatele de vin după distilare se ajustează de la 72,4 % la 73,7 %.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Această modificare se realizează în contextul creșterii temperaturilor din cauza schimbărilor climatice, care a condus la o creștere a tăriei alcoolice în volume a vinurilor.

Modificarea vizează documentul unic

9. Principalele aspecte care trebuie controlate

Descriere

Principalele aspecte care trebuie controlate se armonizează ca urmare a modificării legate de rezerva climatică.

Rezumat al motivelor pentru care este necesară modificarea

Modificare de redactare

Modificarea nu vizează documentul unic

2. Document unic

2.1. Denumire (denumiri)

„Eau-de-vie de Cognac / Eau-de-vie des Charentes / Cognac”

2.2. Categoria sau categoriile de băuturi spirtoase

Distilat de vin

2.3. Țara (țările) solicitantă (solicitante)

Franța

2.4. Limba de redactare a cererii:

franceză

2.5. Descrierea băuturii spirtoase

Caracteristici fizice, chimice și organoleptice, precum și caracteristici specifice ale produsului în comparație cu alte băuturi spirtoase din aceeași categorie

1. Caracteristici fizice și chimice:

Atunci când sunt introduse pe piață pentru consum, distilatele de vin au o tărie alcoolică minimă în volume de 40 %, un conținut minim de substanțe volatile de 200 de grame per hectolitru de alcool pur și un conținut maxim de metanol mai mic de 100 de grame per hectolitru de alcool pur.

Culoarea lor corespunde unei absorbanțe minime la 420 nm de 0,1 pentru un traseu optic de 10 mm.

2. Caracteristici organoleptice:

Distilatele de vin „Cognac” au un echilibru și o tipicitate aromatică unice. Profilul lor senzorial, caracterizat de complexitate și de finețe, se dezvoltă odată cu învechirea.

Cele mai tinere distilate de vin au note florale și fructate precum cele de flori de viță-de-vie, de flori de salcâm, de struguri, de pere sau de anumite fructe exotice. În contact cu lemnul de stejar, acestea dobândesc note caracteristice, inclusiv note de vanilie, de nucă de cocos sau de prăjit.

Tot datorită învechirii, profilul lor aromatic este îmbogățit și devine din ce în ce mai complex, incluzând note de fructe confiate, de mirodenii, de lemn, de tutun sau de fructe uscate. Aceste note se îmbină, formând un profil aromatic complex și specific, descris în literatura de specialitate ca rancio Charentais (Flanzy, 1998).

Această evoluție aromatică este însoțită de modificări ale gustului, care au ca rezultat o mai mare finețe la degustare, dezvoltarea unei rotunjimi și a unui volum caracteristice, precum și un gust rezidual mult mai prelungit.

Diferitele arii de producție (crus) sunt caracterizate de anumite nuanțe, care au stat la baza delimitării geografice stabilite de Coquand la sfârșitul secolului al XIX-lea:

—	„Grande Champagne” produce distilate de vin de mare finețe, cu un caracter distinctiv și un gust rezidual considerabile, precum și cu un buchet predominant floral. Maturate lent, aceste distilate de vin au nevoie de o învechire îndelungată în butoaie de stejar pentru a atinge maturitatea deplină.

—	Distilatele de vin din „Petite Champagne” au, în esență, aceleași caracteristici ca în cazul „Grande Champagne”, dar ating calitatea optimă după o maturare mai scurtă.

—	Produsul „Cognac” comercializat cu denumirea geografică suplimentară „Fine Champagne” prezintă caracteristici organoleptice care sunt rezultatul cupajării distilatelor de vin „Grande Champagne” (cel puțin 50 %) și „Petite Champagne”.

—	Plantațiile viticole din „Borderies” produc distilate de vin rotunjite, aromate și fine, cu un parfum de violete. Se spune că aceste distilate de vin își ating nivelul optim de calitate după o perioadă de maturare mai scurtă decât în cazul distilatelor de vin din „Champagne”.

—	„Fins Bois” constituie cea mai mare regiune de plantații viticole, care produce distilate de vin rotunjite și suple, care se învechesc destul de rapid și au un buchet fructat, amintind de strugurii presați.

—	Zonele „Bois” („Bons Bois”, „Bois ordinaires” și „Bois à terroirs”) produc distilate de vin cu arome fructate și cu o învechire rapidă.

Culoarea distilatelor de vin se dezvoltă, de asemenea, odată cu învechirea. De la galben-pal, culoarea se intensifică treptat până când dobândește nuanțe de galben-auriu sau chiar nuanțe de chihlimbar și de mahon în cazul celor mai vechi distilate de vin.

Caracteristici fizice, chimice și organoleptice, precum și caracteristici specifice ale produsului în comparație cu alte băuturi spirtoase din aceeași categorie

„Esprit de Cognac” are o tărie alcoolică în volume cuprinsă între 80 % și 85 %.

2.6. Delimitarea concisă a ariei geografice

Pentru a putea beneficia de denumirea de origine controlată „Cognac”, „Eau-de-vie de Cognac” sau „Eau-de-vie des Charentes”, toate etapele producției trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată inițial în Decretul modificat din 1 mai 1909, care acoperă teritoriul următoarelor comune, pe baza codului geografic oficial din 1 ianuarie 2020:

Departamentul Charente, comunele:

Agris, Aigre, Ambérac, Ambleville, Anais, Angeac-Champagne, Angeac-Charente, Angeduc, Angoulême, Ars, Asnières-sur-Nouère, Aubeterre-sur-Dronne, Aunac-sur-Charente, Aussac-Vadalle, Baignes-Sainte-Radegonde, Balzac, Barbezières, Barbezieux-Saint-Hilaire, Bardenac, Barret, Bassac, Bazac, Bécheresse, Bellevigne, Bellon, Berneuil, Bessac, Bessé, Birac, Blanzaguet-Saint-Cybard, Boisbreteau, Boisné-La Tude, Bonnes, Bonneuil, Bors (Canton of Tude-et-Lavalette), Bors (Canton of Charente-Sud), Bouëx, Bourg-Charente, Bouteville, Boutiers-Saint-Trojan, Brettes, Bréville, Brie, Brie-sous-Barbezieux, Brie-sous-Chalais, Brossac, Bunzac, Cellettes, Chadurie, Chalais, Challignac, Champagne-Vigny, Champmillon, Champniers, Chantillac, La Chapelle, Charmé, Charras, Chassors, Châteaubernard, Châteauneuf-sur-Charente, Châtignac, Chazelles, Chenon, Cherves-Richemont, Chillac, Claix, Cognac, Combiers, Condéon, Coteaux-du-Blanzacais, Coulgens, Coulonges, Courbillac, Courcôme, Courgeac, Courlac, La Couronne, Criteuil-la-Magdeleine, Curac, Deviat, Dignac, Dirac, Douzat, Ébréon, Échallat, Édon, Les Essards, Étriac, Feuillade, Fléac, Fleurac, Fontclaireau, Fontenille, Fouquebrune, Fouqueure, Foussignac, Garat, Gardes-le-Pontaroux, Genac-Bignac, Gensac-la-Pallue, Genté, Gimeux, Gond-Pontouvre, Les Gours, Grassac, Graves-Saint-Amant, Guimps, Guizengeard, Gurat, Hiersac, Houlette, L’Isle-d’Espagnac, Jarnac, Jauldes, Javrezac, Juignac, Juillac-le-Coq, Juillé, Julienne, Lachaise, Ladiville, Lagarde-sur-le-Né, Laprade, Lichères, Ligné, Lignières-Sonneville, Linars, Longré, Lonnes, Louzac-Saint-André, Lupsault, Luxé, Magnac-Lavalette-Villars, Magnac-sur-Touvre, Maine-de-Boixe, Mainxe-Gondeville, Mainzac, Mansle, Marcillac-Lanville, Mareuil, Marsac, Marthon, Médillac, Mérignac, Merpins, Mesnac, Les Métairies, Mons, Montboyer, Montignac-Charente, Montignac-le-Coq, Montmérac, Montmoreau, Mornac, Mosnac, Moulidars, Mouthiers-sur-Boëme, Mouton, Moutonneau, Nabinaud, Nanclars, Nercillac, Nersac, Nonac, Oradour, Oriolles, Orival, Palluaud, Passirac, Pérignac, Pillac, Plassac-Rouffiac, Poullignac, Poursac, Pranzac, Puymoyen, Puyréaux, Raix, Ranville-Breuillaud, Reignac, Réparsac, Rioux-Martin, Rivières, La Rochefoucauld-en-Angoumois, La Rochette, Ronsenac, Rouffiac, Rougnac, Rouillac, Roullet-Saint-Estèphe, Ruelle-sur-Touvre, Saint-Amant-de-Boixe, Saint-Amant-de-Nouère, Saint-Aulais-la-Chapelle, Saint-Avit, Saint-Bonnet, Saint-Brice, Saint-Ciers-sur-Bonnieure, Saint-Cybardeaux, Saint-Félix, Saint-Fort-sur-le-Né, Saint-Fraigne, Saint-Front, Saint-Genis-d’Hiersac, Saint-Germain-de-Montbron, Saint-Groux, Saint-Laurent-de-Cognac, Saint-Laurent-des-Combes, Saint-Martial, Saint-Médard, Saint-Même-les-Carrières, Saint-Michel, Saint-Palais-du-Né, Saint-Preuil, Saint-Quentin-de-Chalais, Saint-Romain, Saint-Saturnin, Sainte-Sévère, Saint-Séverin, Saint-Simeux, Saint-Simon, Sainte-Souline, Saint-Sulpice-de-Cognac, Saint-Vallier, Saint-Yrieix-sur-Charente, Salles-d’Angles, Salles-de-Barbezieux, Salles-de-Villefagnan, Salles-Lavalette, Sauvignac, Segonzac, Sers, Sigogne, Sireuil, Souffrignac, Souvigné, Soyaux, Le Tâtre, Torsac, Tourriers, Touvérac, Touvre, Triac-Lautrait, Trois-Palis, Tusson, Val-d’Auge, Val-de-Bonnieure, Val des Vignes, Valence, Vars, Vaux-Lavalette, Vaux-Rouillac, Verdille, Verrières, Verteuil-sur-Charente, Vervant, Vibrac, Vignolles, Moulins-sur-Tardoire, Villebois-Lavalette, Villefagnan, Villejoubert, Villognon, Vindelle, Vœuil-et-Giget, Vouharte, Voulgézac, Vouzan, Xambes, Yviers.

Departamentul Charente-Maritime, comunele:

Agudelle, Aigrefeuille-d’Aunis, Ile d’Aix, Allas-Bocage, Allas-Champagne, Anais, Angliers, Angoulins, Annepont, Annezay, Antezant-la-Chapelle, Arces, Archiac, Archingeay, Ardillières, Ars-en-Ré, Arthenac, Arvert, Asnières-la-Giraud, Aujac, Aulnay, Aumagne, Authon-Ébéon, Avy, Aytré, Bagnizeau, Balanzac, Ballans, Ballon, La Barde, Barzan, Bazauges, Beaugeay, Beauvais-sur-Matha, Bedenac, Belluire, Benon, Bercloux, Bernay-Saint-Martin, Berneuil, Beurlay, Bignay, Biron, Blanzac-lès-Matha, Blanzay-sur-Boutonne, Bois, Le Bois-Plage-en-Ré, Boisredon, Bords, Boresse-et-Martron, Boscamnant, Bougneau, Bouhet, Bourcefranc-le-Chapus, Bourgneuf, Boutenac-Touvent, Bran, La Brée-les-Bains, Bresdon, Breuil-la-Réorte, Breuillet, Breuil-Magné, Brie-sous-Archiac, Brie-sous-Matha, Brie-sous-Mortagne, Brives-sur-Charente, Brizambourg, La Brousse, Burie, Bussac-sur-Charente, Bussac-Forêt, Cabariot, Celles, Cercoux, Chadenac, Chaillevette, Chambon, Chamouillac, Champagnac, Champagne, Champagnolles, Champdolent, Chaniers, Chantemerle-sur-la-Soie, La Chapelle-des-Pots, Chartuzac, Le Château-d’Oléron, Châtelaillon-Plage, Chatenet, Chaunac, Le Chay, Chenac-Saint-Seurin-d’Uzet, Chepniers, Chérac, Cherbonnières, Chermignac, Chevanceaux, Chives, Cierzac, Ciré-d’Aunis, Clam, Clavette, Clérac, Clion, La Clisse, La Clotte, Coivert, Colombiers, Consac, Contré, Corignac, Corme-Écluse, Corme-Royal, La Couarde-sur-Mer, Coulonges, Courant, Courcelles, Courcerac, Courçon, Courcoury, Courpignac, Coux, Cozes, Cramchaban, Cravans, Crazannes, Cressé, Croix-Chapeau, La Croix-Comtesse, Dampierre-sur-Boutonne, La Devise, Dœuil-sur-le-Mignon, Dolus-d’Oléron, Dompierre-sur-Charente, Dompierre-sur-Mer, Le Douhet, Échebrune, Échillais, Écoyeux, Écurat, Les Éduts, Les Églises-d’Argenteuil, L’Éguille, Épargnes, Esnandes, Les Essards, Étaules, Expiremont, Fenioux, Ferrières, Fléac-sur-Seugne, Floirac, La Flotte, Fontaine-Chalendray, Fontaines-d’Ozillac, Fontcouverte, Fontenet, Forges, Le Fouilloux, Fouras, Geay, Gémozac, La Genétouze, Genouillé, Germignac, Gibourne, Le Gicq, Givrezac, Les Gonds, Gourvillette, Le Grand-Village-Plage, Grandjean, La Grève-sur-Mignon, Grézac, La Gripperie-Saint-Symphorien, Le Gua, Le Gué-d’Alleré, Guitinières, Haimps, L’Houmeau, La Jard, Jarnac-Champagne, La Jarne, La Jarrie, La Jarrie-Audouin, Jazennes, Jonzac, Juicq, Jussas, Lagord, La Laigne, Landes, Landrais, Léoville, Loire-les-Marais, Loiré-sur-Nie, Loix, Longèves, Lonzac, Lorignac, Loulay, Louzignac, Lozay, Luchat, Lussac, Lussant, Macqueville, Marennes-Hiers-Brouage, Marignac, Marsais, Marsilly, Massac, Matha, Les Mathes, Mazeray, Mazerolles, Médis, Mérignac, Meschers-sur-Gironde, Messac, Meursac, Meux, Migré, Migron, Mirambeau, Moëze, Mons, Montendre, Montguyon, Montils, Montlieu-la-Garde, Montpellier-de-Médillan, Montroy, Moragne, Mornac-sur-Seudre, Mortagne-sur-Gironde, Mortiers, Mosnac, Le Mung, Muron, Nachamps, Nancras, Nantillé, Néré, Neuillac, Neulles, Neuvicq, Neuvicq-le-Château, Nieul-lès-Saintes, Nieul-le-Virouil, Nieul-sur-Mer, Nieulle-sur-Seudre, Les Nouillers, Nuaillé-d’Aunis, Nuaillé-sur-Boutonne, Orignolles, Ozillac, Paillé, Pérignac, Périgny, Pessines, Le Pin, Essouvert, Pisany, Plassac, Plassay, Polignac, Pommiers-Moulons, Pons, Pont-l’Abbé-d’Arnoult, Port-d’Envaux, Port-des-Barques, Les Portes-en-Ré, Pouillac, Poursay-Garnaud, Préguillac, Prignac, Puilboreau, Puy-du-Lac, Puyravault, Puyrolland, Réaux sur Trèfle, Rétaud, Rivedoux-Plage, Rioux, Rochefort, La Rochelle, Romazières, Romegoux, Rouffiac, Rouffignac, Royan, Sablonceaux, Saint-Agnant, Saint-Aigulin, Saint-André-de-Lidon, Saint-Augustin, Saint-Bonnet-sur-Gironde, Saint-Bris-des-Bois, Saint-Césaire, Saint-Christophe, Saint-Ciers-Champagne, Saint-Ciers-du-Taillon, Saint-Clément-des-Baleines, Sainte-Colombe, Saint-Coutant-le-Grand, Saint-Crépin, Saint-Cyr-du-Doret, Saint-Denis-d’Oléron, Saint-Dizant-du-Bois, Saint-Dizant-du-Gua, Saint-Eugène, Saint-Félix, Saint-Fort-sur-Gironde, Saint-Froult, Sainte-Gemme, Saint-Genis-de-Saintonge, Saint-Georges-Antignac, Saint-Georges-de-Didonne, Saint-Georges-de-Longuepierre, Saint-Georges-des-Agoûts, Saint-Georges-des-Coteaux, Saint-Georges-d’Oléron, Saint-Georges-du-Bois, Saint-Germain-de-Lusignan, Saint-Germain-de-Vibrac, Saint-Germain-du-Seudre, Saint-Grégoire-d’Ardennes, Saint-Hilaire-de-Villefranche, Saint-Hilaire-du-Bois, Saint-Hippolyte, Saint-Jean-d’Angély, Saint-Jean-d’Angle, Saint-Jean-de-Liversay, Saint-Julien-de-l’Escap, Saint-Just-Luzac, Saint-Laurent-de-la-Prée, Saint-Léger, Sainte-Lheurine, Saint-Loup, Saint-Maigrin, Saint-Mandé-sur-Brédoire, Saint-Mard, Sainte-Marie-de-Ré, Saint-Martial, Saint-Martial-de-Mirambeau, Saint-Martial-de-Vitaterne, Saint-Martial-sur-Né, Saint-Martin-d’Ary, Saint-Martin-de-Coux, Saint-Martin-de-Juillers, Saint-Martin-de-Ré, Saint-Médard, Saint-Médard-d’Aunis, Sainte-Même, Saint-Nazaire-sur-Charente, Saint-Ouen-d’Aunis, Saint-Ouen-la-Thène, Saint-Palais-de-Négrignac, Saint-Palais-de-Phiolin, Saint-Palais-sur-Mer, Saint-Pardoult, Saint-Pierre-La-Noue, Saint-Pierre-d’Amilly, Saint-Pierre-de-Juillers, Saint-Pierre-de-l’Isle, Saint-Pierre-d’Oléron, Saint-Pierre-du-Palais, Saint-Porchaire, Saint-Quantin-de-Rançanne, Sainte-Radegonde, Sainte-Ramée, Saint-Rogatien, Saint-Romain-de-Benet, Saint-Saturnin-du-Bois, Saint-Sauvant, Saint-Sauveur-d’Aunis, Saint-Savinien, Saint-Seurin-de-Palenne, Saint-Sever-de-Saintonge, Saint-Séverin-sur-Boutonne, Saint-Sigismond-de-Clermont, Saint-Simon-de-Bordes, Saint-Simon-de-Pellouaille, Saint-Sorlin-de-Conac, Saint-Sornin, Sainte-Soulle, Saint-Sulpice-d’Arnoult, Saint-Sulpice-de-Royan, Saint-Thomas-de-Conac, Saint-Trojan-les-Bains, Saint-Vaize, Saint-Vivien, Saint-Xandre, Saintes, Saleignes, Salignac-de-Mirambeau, Salignac-sur-Charente, Salles-sur-Mer, Saujon, Seigné, Semillac, Semoussac, Semussac, Le Seure, Siecq, Sonnac, Soubise, Soubran, Soulignonne, Souméras, Sousmoulins, Surgères, Taillant, Taillebourg, Talmont-sur-Gironde, Tanzac, Ternant, Tesson, Thaims, Thairé, Thénac, Thézac, Thors, Le Thou, Tonnay-Boutonne, Tonnay-Charente, Torxé, Les Touches-de-Périgny, La Tremblade, Trizay, Tugéras-Saint-Maurice, La Vallée, Vanzac, Varaize, Varzay, Vaux-sur-Mer, Vénéfrand, Vergeroux, Vergné, La Vergne, Vérines, Vervant, Vibrac, Villars-en-Pons, Villars-les-Bois, La Villedieu, Villedoux, Villemorin, Villeneuve-la-Comtesse, Villexavier, Villiers-Couture, Vinax, Virollet, Virson, Voissay, Vouhé, Yves.

Departamentul Dordogne, comunele:

Parcoul-Chenaud, La Roche-Chalais, Saint Aulaye-Puymangou.

Departamentul Deux-Sèvres, comunele:

Beauvoir-sur-Niort, Le Bourdet, La Foye-Monjault, Granzay-Gript, Mauzé-sur-le-Mignon, Plaine-d’Argenson, Prin-Deyrançon, La Rochénard, Val-du-Mignon, Le Vert.

Documentele cartografice care reprezintă aria geografică pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l’origine et de la qualité – INAO).

2.7. Zonă NUTS

1.	FR531 – Charente

2.	FR532 – Charente-Maritime

3.	FR53 – Poitou-Charentes

4.	FR533 – Deux-Sèvres

5.	FR6 – SUD-OUEST

6.	FR5 – OUEST

7.	FR611 – Dordogne

8.	FR – FRANȚA

2.8. Metoda de obținere a băuturii spirtoase

Vinurile destinate producției de distilate de vin sunt obținute din următoarele soiuri de struguri:

—	Colombard B, Folle Blanche B, Montils B, Sémillon B, Ugni Blanc B;

—	Folignan B, reprezentând maximum 10 % din soiurile de viță-de-vie utilizate.

a) Densitatea de plantare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 2 200 de butuci per hectar.

b) Distanța

Distanța maximă dintre rândurile de viță-de-vie este de 3,50 m.

c) Tăierea viței-de-vie

Tăierea viței-de-vie trebuie efectuată în fiecare an. Sunt permise toate metodele de tăiere.

d) Numărul de ochi per hectar

Numărul de ochi este limitat la 80 000 de ochi per hectar.

e) Intrarea în producție a viței-de-vie tinere

Distilatele obținute din vin produs din recolta viței-de-vie tinere pot beneficia de denumirea de origine controlată „Cognac” numai începând cu al doilea an de la plantare, care trebuie să se realizeze înainte de 31 iulie.

f) Butucii lipsă sau uscați

—	În cazul plantațiilor viticole a căror densitate nu depășește 2 500 de butuci per hectar la momentul plantării sau în urma transformării parcelei, procentul de butuci uscați sau lipsă menționat la articolul D.645-4 din Codul rural și al pescuitului maritim este stabilit la 20 %.

—

În cazul plantațiilor viticole a căror densitate depășește 2 500 de butuci per hectar dar nu depășește 2 900 de butuci per hectar la momentul plantării sau în urma transformării, procentul de butuci uscați sau lipsă menționat la articolul D.645-4 din Codul rural și al pescuitului maritim este stabilit la 25 %.

—	În cazul plantațiilor viticole a căror densitate depășește 2 900 de butuci per hectar la momentul plantării sau în urma transformării, procentul de butuci uscați sau lipsă menționat la articolul D.645-4 din Codul rural și al pescuitului maritim este stabilit la 35 %.

g) Măsuri de agromediu

Este interzisă erbicidarea totală a parcelelor.

Între rânduri, vegetația prezentă în mod natural și/sau plantată este gestionată prin mijloace mecanice sau fizice.

Randamentul anual maxim autorizat corespunde cantității maxime de struguri sau echivalentului în volum de vin sau de must per hectar, exprimat în hectolitri de vin per hectar la o valoare de referință a tăriei alcoolice în volume de 10 %. Nu trebuie să se depășească limita superioară a randamentului, de 160 de hectolitri de vin per hectar la o valoare de referință a tăriei alcoolice în volume de 10 %.

Este interzisă utilizarea pompelor centrifuge cu palete pentru transferarea strugurilor.

Utilizarea unei prese cu șurub arhimedic, cunoscută sub denumirea de presă continuă, este interzisă.

Toate metodele de îmbogățire sunt interzise.

Utilizarea dioxidului de sulf este interzisă în perioadele de fermentație ale procesului de vinificație.

La momentul distilării, vinurile trebuie să aibă o tărie alcoolică minimă în volume de 7 % și o tărie alcoolică maximă în volume de 12 %. Conținutul lor de acid volatil nu trebuie să depășească 12,25 miliechivalenți per litru.

a) Perioada de distilare

Doar distilatele de vin obținute prin distilarea vinurilor din campania viticolă în curs pot beneficia de denumirea de origine controlată „Cognac”.

Distilarea trebuie finalizată până la data de 31 martie a anului ulterior recoltării.

b) Principiul distilării

Distilarea urmează principiul distilării unui singur lot, urmată de o a doua distilare, cunoscută sub denumirea de repasse sau distilare dublă. Această metodă constă într-o succesiune de două etape de distilare:

—	prima distilare (première chauffe) constă în distilarea vinului, care permite obținerea unui brouillis (distilat primar);

—	a doua distilare (repasse sau bonne chauffe) implică distilarea de brouillis, care permite obținerea distilatului de vin „Cognac” după eliminarea produselor de la începutul și finalul distilării (capete și cozi);

—	în timpul primei distilări și al celei de a doua distilări, se pot adăuga în vin sau în brouillis capetele și cozile din distilările anterioare care nu au fost păstrate ca distilat de vin „Cognac”.

c) Descrierea echipamentului de distilare

Un alambic charentais (alambic de tip Charente) este format dintr-un cazan încălzit deasupra unei flăcări deschise, un dom fix, o țeavă în formă de gât de lebădă, cu sau fără preîncălzitor, și o spirală de răcire.

Cazanul, domul fix, țeava în formă de gât de lebădă, spirala de răcire și suportul deschis pentru alcoolmetru trebuie să fie din cupru.

Capacitatea totală a cazanului nu trebuie să depășească 30 de hectolitri (cu o toleranță de 5 %), iar capacitatea de încărcare este limitată la 25 de hectolitri (cu o toleranță de 5 %) per distilare.

Cu toate acestea, se pot utiliza și cazane cu o capacitate mai mare decât cea stabilită în paragraful anterior, cu condiția ca acestea să fie utilizate numai pentru prima distilare în vederea obținerii de brouillis, ca acestea să aibă o capacitate totală de maximum 140 de hectolitri (cu o toleranță de 5 %) și ca volumul de vin distilat să fie limitat la 120 de hectolitri (cu o toleranță de 5 %) per distilare.

d) Tăria alcoolică a distilatului de vin

După distilarea dublă, tăria alcoolică în volume a distilatului de vin nu trebuie să depășească 73,7 % la o temperatură de 20 °C în recipientul în care se păstrează producția de distilat de vin din ziua respectivă.

e) Obținerea produsului Esprit de Cognac

Acest produs este obținut după o distilare suplimentară într-un alambic, astfel cum este descris mai sus, a produsului rezultat în urma celei de-a doua distilări. Tăria alcoolică în volume a acestui produs trebuie să fie cuprinsă între 80 % și 85 %.

f) Metoda de distilare în cazul în care se produce o schimbare de cru

Cuvântul cru se referă la o denumire geografică suplimentară a cărei arie geografică este delimitată în secțiunea privind indicațiile geografice suplimentare.

În cazul în care distilarea implică vinuri provenite din diferite crus, capetele și cozile celei de a doua distilări pot fi încorporate în brouillis sau în vinuri din alt cru numai în următoarele condiții:

—	înainte de schimbare, a doua distilare (finală) a cru în curs de distilare trebuie realizată utilizându-se maximum 33 % din capacitatea de încărcare a distileriei, în cazul în care distileria are cel puțin trei alambicuri;

—	capetele și cozile din cea de-a doua distilare încorporate nu trebuie să depășească 8 % din volumul sarcinii alambicului utilizat.

Cupajarea distilatelor de vin de vârste diferite și cu profiluri diferite este o practică inerentă producției de „Cognac”. Aceasta permite obținerea constantă a unui produs care prezintă caracteristicile organoleptice armonioase și exacte dorite.

Sunt permise doar următoarele metode:

—	adaptarea culorii cu ajutorul caramelului E150a (caramel simplu);

—	îndulcirea cu ajutorul produselor prevăzute la punctul 3 litera (a) din anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, pentru a rotunji gustul final;

—	adăugarea unei infuzii de așchii de stejar în apă caldă.

Efectul acestor metode asupra obscurării distilatului de vin nu trebuie să depășească 4 % în volume. Obscurarea, exprimată în % în volume, se obține prin calcularea diferenței dintre tăria alcoolică dobândită în volume și tăria alcoolică brută în volume.

Adăugarea unei infuzii de așchii de lemn reprezintă o metodă tradițională: tipul de lemn utilizat este în concordanță cu cel al recipientelor enumerate în caietul de sarcini și, după caz, infuzia este stabilizată prin adăugarea unui distilat de vin care să corespundă distilatului de vin vizat.

Distilatele de vin „Cognac” sunt învechite, fără întrerupere, doar în recipiente din lemn de stejar.

Pentru a fi puse la dispoziție pentru consumul uman direct, aceste distilate de vin trebuie să fie învechite timp de cel puțin 2 ani. Primii 2 ani de învechire trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

2.9. Norme specifice privind etichetarea

2.9.1. Reguli generale

Denumirea „Cognac” poate fi utilizată fără cuvintele appellation contrôlée (denumire controlată) atât timp cât nu este asociată cu nicio denumire geografică suplimentară.

2.9.2. Mențiuni legate de învechire

Vârsta minimă a distilatelor de vin „Cognac” expediate trebuie să fie:

—	2 ani (compte 2) pentru mențiunile „3 Etoiles”, „Sélection”, „VS”, „De Luxe” și „Very Special”, precum și „Millésime”;

—	3 ani (compte 3) pentru mențiunile „supérieur”, „Cuvée Supérieure”, „Qualité Supérieure”;

—	4 ani (compte 4) pentru mențiunile „V.S.O.P.”, „Réserve”, „Vieux”, „Rare” și „Royal”;

—	5 ani (compte 5) pentru mențiunile „Vieille Réserve”, „Réserve Rare” și „Réserve Royale”;

—	6 ani (compte 6) pentru mențiunile „Napoléon”, „Très Vieille Réserve”, „Très Vieux”, „Héritage”, „Très Rare”, „Excellence” și „Suprême”;

—	10 ani (compte 10) pentru mențiunile „XO”, „Hors d’âge”, „Extra”, „Ancestral”, „Ancêtre”, „Or”, „Gold”, precum și „Impérial”, „Extra Old”, „XXO”, „Extra Extra Old”.

—	Mențiunile „XXO” și „Extra Extra Old” sunt mențiuni specifice acordate distilatelor de vin învechite timp de cel puțin 14 ani.

Cu excepția mențiunilor legate de învechire compuse menționate mai sus, care corespund unui anumit compte (număr care indică vârsta), utilizarea mai multor mențiuni care desemnează același compte pe aceeași etichetă nu modifică compte-ul utilizat.

În cazul în care pe aceeași etichetă se utilizează mai multe mențiuni legate de învechire care desemnează diferite compte-uri, are prioritate compte-ul cel mai înaintat.

Utilizarea mențiunilor legate de învechire pe etichetă și modul de prezentare a acestora nu trebuie să creeze confuzie în mintea cumpărătorului sau a consumatorului în legătură cu vârsta și calitățile esențiale ale produsului „Cognac”.

2.10. Descrierea legăturii dintre băutura spirtoasă și originea geografică, inclusiv, dacă este cazul, elementele specifice ale descrierii produsului sau ale metodei de producție care justifică legătura

Distilatele de vin „Cognac” au un echilibru și o tipicitate aromatică unice, care reflectă conformitatea acestora cu toate elementele caietului de sarcini al denumirii în ceea ce privește originea geografică, soiurile de struguri, practicile viticole, tehnicile de vinificație, distilarea și învechirea.

1. Descrierea factorilor naturali și umani relevanți pentru legătura cu aria

a) Clima

Aria delimitată a „Cognac”, care acoperă aproape întregul departament Charente-Maritime, o mare parte din departamentul Charente și câteva comune din departamentele Dordogne și Deux-Sèvres, se află în nordul bazinului Aquitaine, care are ieșire la Oceanul Atlantic. La vest, aria este delimitată de estuarul Gironde și de insulele Ré și Oléron, iar la est, către Angoulême, de primii versanți ai Masivului Central. Regiunea este traversată de râul Charente, cu afluenți minori, printre care se numără râurile Né, Antenne și Seugne.

Clima temperat-oceanică este destul de omogenă, mai puțin în regiunile de coastă, care sunt mai însorite și au o amplitudine termică mai mică. Ca urmare a apropierii de ocean, poate ploua în orice moment al anului, deși precipitațiile sunt mai abundente pe timpul iernii. Prin urmare, condițiile de secetă sunt rare, iar vița-de-vie se bucură de o alimentare regulată cu apă. Temperatura medie anuală este de aproximativ 13 °C, cu ierni destul de blânde. Temperaturile sunt suficient de calde pentru asigura coacerea optimă a strugurilor, dar nu atât de calde încât să le provoace acestora arsuri.

b) Plantațiile viticole

Henri Coquand (1811-1881), profesor universitar de geologie, a studiat geologia regiunii la jumătatea secolului al XIX-lea și, cu ajutorul unui degustător de vinuri, a clasificat diferitele subregiuni în funcție de calitatea distilatului de vin care putea fi produs pe solurile lor.

În jurul anului 1860, activitatea lor a condus la delimitarea diferitelor crus și a format o bază pentru Decretul din 13 ianuarie 1938, care a delimitat aceste crus. Denumirile geografice suplimentare utilizate pentru „Cognac” poartă în continuare denumirile istorice ale acestora: „Grande Champagne”, „Petite Champagne”, „Fine Champagne”, „Borderies”, „Fins bois” și „Bons Bois”, precum și „Bois ordinaires” și „Bois à terroir”.

Trebuie remarcat faptul că denumirea geografică suplimentară „Fine Champagne” nu corespunde vreunui teritoriu în adevăratul sens al cuvântului.

Utilizarea acesteia se limitează la un cupaj de distilate de vin obținute exclusiv pe teritoriile celor două denumiri geografice suplimentare „Grande Champagne” și „Petite Champagne”, cupaj în care distilatul de vin obținut din „Grande Champagne” are o pondere de cel puțin 50 %.

Conform studiilor realizate la momentul respectiv, pentru aceste denumiri, caracteristicile pedologice dominante sunt următoarele:

—	„Grande Champagne” și „Petite Champagne”: soluri argilo-calcaroase de o adâncime destul de mică, pe un substrat cretacic din calcar moale, cu cretă;

—	„Borderies”: soluri argiloase silicioase, cu silex rezultat din decarbonatarea calcarului;

—	„Fins Bois”: format în mare parte din groies (soluri argilo-calcaroase roșii, foarte pietroase și puțin adânci, din calcar dur din jurasic), cu soluri foarte argiloase în alte părți;

—	„Bois” („Bons Bois”, „Bois ordinaires” și „Bois à terroirs”): soluri nisipoase în zonele de coastă, în unele văi și în întreaga parte sudică a zonei cu plantații viticole. Nisipurile au fost aduse aici dinspre Masivul Central ca urmare a eroziunii.

Plantațiile viticole dedicate producției de „Cognac” acoperă în prezent aproximativ 75 000 de hectare, adică 95 % din plantațiile viticole din arie (și aproximativ 9 % din suprafața agricolă a regiunii delimitate). Ugni Blanc este cel mai răspândit soi de struguri; în prezent, aproape 98 % din vița-de-vie plantată în Cognac este din acest soi.

c) Economia regiunii Cognac

Economia regiunii este legată în mod istoric de prosperitatea generată de comerțul cu „Cognac”, în jurul căruia s-au dezvoltat numeroase profesii și industrii conexe, luând naștere astfel o comunitate profesională axată în întregime pe producția și vânzarea de „Cognac”.

Întreprinderile implicate în producția de „Cognac” (aproximativ 5 500 de viticultori, 110 distilatori profesioniști și 300 de comercianți) formează o comunitate profesională puternică, de aproximativ 12 000 de persoane, printre care se numără dogari, producători de cazane, întreprinderi producătoare de sticlă și de carton, întreprinderi de imprimare și de îmbuteliere, firme de transport, laboratoare pentru vinificație și producători de echipamente agricole.

2. Factori istorici cu privire la legătura cu aria geografică

În urma cercetărilor arheologice realizate în Charentes, s-au obținut dovezi care atestă că primele plantații viticole au apărut încă de la finalul secolului I d. Hr. În plus, săpăturile arheologice au arătat că regiunea stătea foarte bine la capitolul clădiri agricole, în special pentru vinificație, fapt ce confirmă că se producea vin în regiune încă din perioada Imperiului Roman timpuriu.

În Evul Mediu, a apărut în regiune o mentalitate foarte prielnică pentru comerțul internațional, datorită râului Charente. Orașul Cognac era deja asociat cu comerțul cu vin, pe lângă activitățile depozitului său de sare, care era renumit încă din secolul al XI-lea. Transportate de navele olandeze venite să colecteze sare de pe coasta atlantică, vinurile plantațiilor viticole din Poitou au devenit populare în țările riverane Mării Nordului.

În secolul al XV-lea, olandezii au decis să distileze vinurile din regiune, pentru ca acestea să se păstreze mai bine. Până în perioada renascentistă, comerțul a înregistrat o creștere spectaculoasă. Navele olandeze veneau în Cognac și în porturile din Charente în căutarea vinurilor renumite din crus„Champagne” și „Borderies”.

Aceste vinuri cu o tărie alcoolică scăzută erau însă afectate de călătoriile lungi pe mare. Cunoștințele legate de arta distilării i-au îndemnat pe olandezi să distileze vinurile respective în țara lor, pentru ca acestea să se păstreze mai bine. Olandezii au numit produsul obținut brandwijn (literalmente „vin ars”), fiind apoi numit „brandy” sau distilat de vin.

La începutul secolului al XV-lea a apărut distilarea dublă, care a permis transportarea produsului ca băutură spirtoasă stabilă, mult mai concentrată decât vinul. Aduse la Charente de către olandezi, primele alambicuri au fost modificate treptat; ulterior, populația din Charente a stăpânit și a îmbunătățit tehnica cu ajutorul procesului de distilare dublă.

În această perioadă, s-au înființat numeroase case de comerț, care, la jumătatea secolului al XIX-lea, au început să transporte distilatul de vin în sticle, mai degrabă decât în butoaie.

Ulterior, această nouă formă de comerț a condus, la rândul său, la crearea unor industrii asociate: fabricarea sticlei (care a dezvoltat ulterior cunoștințele de specialitate la nivel local pentru mecanizarea proceselor de fabricare a sticlelor), producția de lăzi și de dopuri de plută, precum și imprimarea.

Phylloxera vastatrix, o insectă hemipteră care ataca vița-de-vie sugând seva din rădăcini, a apărut în Charente în jurul anului 1875. Aceasta a distrus ulterior majoritatea plantațiilor viticole, care nu s-au refăcut niciodată: până în anul 1893, au rămas doar 40 600 de hectare, față de 280 000 înainte de invazia de filoxeră. La fel ca în alte părți ale Europei, plantațiile viticole din Charente au fost replantate datorită altoirii pe portaltoaie americane. Acest episod a condus ulterior la crearea, în 1888, a unui comitet de viticultură, care s-a transformat, în 1892, într-o stație viticolă, un centru interprofesional de cercetare dedicat produsului „Cognac”.

Centrul a depus ulterior eforturi considerabile pentru cercetarea soiurilor. Datorită activității sale, Ugni Blanc a devenit, până la jumătatea secolului al XX-lea, soiul cel mai frecvent plantat. Soiul Ugni Blanc s-a dovedit a fi mai rezistent decât soiurile tradiționale utilizate înainte de criza filoxerei (Colombard, Folle Blanche etc.), care au fost slăbite în urma altoirii.

De asemenea, soiul Ugni Blanc era preferat pentru productivitatea sa (randamentele sunt cuprinse între 120 și 130 de hectolitri în volume per hectar), aciditatea ridicată și conținutul scăzut de zahăr, datorită căruia se obține un vin cu o tărie alcoolică redusă. Originar din Italia, unde este cunoscut ca Trebbiano Toscano, soiul Ugni Blanc nu crește mai la nord de regiunea Cognac.

3. Factori istorici cu privire la reputația produsului

De la sfârșitul secolului al XVII-lea și în special începând cu secolul următor, piața a devenit organizată și, pentru a satisface cererea, au fost create întreprinderi comerciale. În principalele orașe ale regiunii au fost înființate puncte comerciale (cunoscute sub denumirea de comptoirs), inclusiv câteva puncte în țări anglofone: Martell în 1715, Rémy Martin în 1724, Delamain în 1759, Hennessy în 1765, Godet în 1782, Hine în 1791 și Otard în 1795.

La inițiativa lui Napoleon al III-lea, semnarea unui acord comercial între Franța și Anglia la 23 ianuarie 1860 a condus la o creștere bruscă a vânzărilor de „Cognac”, care au atins apogeul în 1879. Printre firmele comerciale înființate la momentul respectiv se numără Bisquit în 1819, Courvoisier în 1843, Royer în 1853, Meukow în 1862, precum și Camus și Hardy în 1863.

În prima jumătate a secolului al XX-lea, au fost introduse legi cu privire la „Cognac” pentru a consacra obiceiurile locale, echitabile și constante:

—	1909: delimitarea ariei geografice de producție;

—	1936: recunoașterea „Cognac” ca denumire de origine controlată;

—	1938: delimitarea denumirilor regionale (crus sau denumiri geografice).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost creat un birou care să supravegheze distribuția vinurilor și a distilatelor de vin, pentru a proteja stocurile de „Cognac”. Ulterior, în urma eliberării Franței, acesta a fost înlocuit de Bureau National Interprofessionnel du Cognac (BNIC) în 1946, la care a fost atașată stația viticolă în 1948. Viticultorii și comercianții produsului „Cognac” au convenit asupra unei definiții a misiunii generale a BNIC, care constă în dezvoltarea produsului „Cognac” și în reprezentarea și apărarea intereselor colective ale profesioniștilor. Rolul BNIC include popularizarea, protejarea și promovarea denumirii de origine „Cognac” și încurajarea relațiilor dintre comercianți și viticultori. De asemenea, BNIC este învestit cu o misiune de serviciu public. Așadar, acesta monitorizează învechirea, verifică vârsta produsului și monitorizează calitatea în aval a distilatelor de vin „Cognac”. De asemenea, BNIC emite certificatele de export necesare.

Din punct de vedere istoric, „Cognac” este un produs de export, iar în prezent se consumă în proporție de peste 95 % în afara Franței, în aproape 160 de țări. Din Extremul Orient până în America și Europa, „Cognac” este, în rândul cunoscătorilor, sinonim cu un distilat de vin de înaltă calitate și reprezintă un simbol al stilului de viață francez.

4. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului

Soiurile de struguri din regiune, în special Ugni Blanc, sunt extrem de productive și cu coacere târzie, ceea ce prezintă numeroase avantaje pentru producția de vinuri destinate distilării care au o tărie alcoolică scăzută și sunt acide, caracteristici esențiale pentru calitatea finală a produsului „Cognac”.

Vinurile utilizate pentru producția de „Cognac” au o specificitate autentică, care a fost descrisă constant în literatura științifică și tehnică de mai mult de un secol.

O caracteristică specifică și constantă a producției de „Cognac” este încercarea de a obține vinuri acide, cu o tărie alcoolică scăzută [Ravaz (1900), Lafon et al (1964), Lurton et al (2011)].

Aciditatea conservă vinul în mod natural pe parcursul lunilor de iarnă, până la distilare, în timp ce tăria alcoolică scăzută permite obținerea concentrației dorite pentru aromele vinurilor.

Plantațiile viticole cu randamente scăzute tind să producă vinuri cu o tărie alcoolică în volume mai ridicată și struguri cu niveluri de aciditate și de azot mai mici. Randamentele mai ridicate tind să aibă un efect opus: o tărie alcoolică mai scăzută și o aciditate mai ridicată.

Pe de altă parte, randamentele excesive exacerbează alți parametri, cum ar fi proporția de acid malic, arome mai puțin dezvoltate, diluarea acestora și frecvența apariției putregaiului cenușiu, toate acestea afectând calitatea distilatelor de vin.

Acest set de parametri a condus, prin urmare, la definirea unui interval de randament optim, care variază de la an la an în funcție de caracteristicile recoltei.

Prin stabilirea unui randament anual maxim pe baza evoluției acestor parametri, se asigură faptul că producția se încadrează în intervalul de randament optim pentru obținerea unor vinuri cu un echilibru ideal între diferiții parametri de calitate necesari pentru a produce „Cognac”. Astfel, acest randament anual se încadrează într-un interval optim, care include rezerva climatică.

În plus, riscul unei deteriorări a calității vinurilor în cazul unei creșteri excesive a randamentelor a condus la introducerea unor măsuri suplimentare cu privire la productivitatea plantațiilor viticole, inclusiv stabilirea unei limite superioare a randamentului.

Calitatea aromatică a distilatelor de vin depinde în mare măsură de caracteristicile vinurilor utilizate.

Alegerea soiurilor de struguri și respectarea normelor specifice de vinificație prevăzute în caietul de sarcini al denumirii „Cognac” permit producerea unor vinuri cu arome fine și delicate, care sunt esențiale pentru producția de distilate de vin de înaltă calitate. Aceste vinuri nu trebuie să prezinte note nedorite, cum ar fi un caracter vegetal, un nivel excesiv de acetaldehidă (un caracter oxidat), alcooli superiori (un caracter greoi) sau anumiți compuși asociați cu alterarea vinurilor în timpul depozitării. Pe lângă caietul de sarcini, au fost emise o serie de recomandări adaptate cu privire la recoltare și presare, la fermentare și la conservarea vinurilor în așteptarea distilării. Aceste recomandări sunt actualizate periodic și transmise la scară largă în rândul viticultorilor din aria de producție.

Priceperea legată de tăierea viței-de-vie și de vinificație:

Aciditatea și tăria alcoolică scăzută sunt consolidate de metoda de tăiere aleasă de viticultor pe baza mai multor factori:

—	distanța dintre rândurile de viță-de-vie;

—	înălțimea trunchiului și a coronamentului;

—	sistemul de conducere în sine: tăierea tradițională lungă, cu coardă de rod, sau tăierea cu cordon (incluzând cordoane înalte sau cordoane palisate joase).

Strugurii sunt presați imediat după recoltare în prese orizontale tradiționale cu tăvi sau în prese pneumatice. Sunt interzise presele continue cu șurub arhimedic. Sucul obținut este supus fermentării imediat. Șaptalizarea este interzisă.

Presarea și fermentarea sunt monitorizate cu atenție, deoarece vor avea o influență decisivă asupra calității finale a distilatului de vin. Pentru a proteja calitatea viitoarelor distilate de vin, este interzisă adăugarea de dioxid de sulf în vinurile destinate distilării în timpul fermentației acestora.

Prin urmare, data finală pentru distilarea vinurilor albe utilizate pentru a produce „Cognac” este data de 31 martie a anului ulterior recoltei, pentru a se evita orice risc pentru conservarea vinurilor.

Distilarea:

Practica distilării din regiunea Cognac urmează principiul distilării unui singur lot, urmată de o a doua distilare, cunoscută sub denumirea de repasse sau distilare dublă, într-un alambic numit alambic charentais (alambic de tip Charente), ale cărui formă, material, capacitate și metodă de încălzire au fost definite încă din 1936 și sunt decisive pentru calitatea acestor distilate de vin.

Mai concret:

—	forma alambicului contribuie la selectarea substanțelor volatile;

—	încălzirea deasupra unei flăcări deschise produce o sinteză a aromelor complementare atunci când vinul intră în contact cu fundul cazanului (efect de fierbere);

—	părțile alambicului care intră în contact cu vinul, vaporii și distilatele sunt fabricate în întregime din cupru, datorită proprietăților fizice ale acestuia (maleabilitate, conducție termică bună) și datorită reactivității sale chimice la anumite componente ale vinului.

Acest tip de alambic impune realizarea unei operațiuni delicate la fiecare distilare: „tăierea”, care constă în separarea distilatului în funcție de tăria sa alcoolică în volume și de compoziția sa de substanțe volatile, adică separarea „inimii” de părțile destinate reciclării în timpul distilărilor ulterioare. Din acest motiv și din cauza limitării capacității de încărcare în timpul celei de-a doua distilări, în regiunea Cognac, distilarea rămâne un proces artizanal, a cărui stăpânire necesită o pricepere considerabilă. De obicei, distilatorii apreciază când este momentul potrivit pentru aceste „tăieri” și modul de reciclare a părților pe baza calității vinurilor (bogăția drojdiei, tăria alcoolică în volume, aciditatea etc.) și a obiectivelor lor calitative.

Caracteristicile distilatelor de vin în funcție de denumirea lor geografică:

Odată ce părăsesc alambicul, distilatele de vin obținute sunt caracterizate de o diversitate analitică și organoleptică semnificativă, datorată în mare parte originii lor. Această diversitate impune utilizarea unor tehnici de învechire diferite, cu o durată variabilă.

„Grande Champagne”:

„Grande Champagne” produce distilate de vin de mare finețe, cu un caracter distinctiv și un gust rezidual considerabile, precum și cu un buchet predominant floral. Maturate lent, aceste distilate de vin au nevoie de o învechire îndelungată în butoaie de stejar pentru a atinge maturitatea deplină.

„Petite Champagne”:

Distilatele sale de vin au, în esență, aceleași caracteristici ca în cazul distilatelor „Grande Champagne”, mai puțin finețea extremă a acestora.

„Fine Champagne”:

Produsul „Cognac” comercializat cu denumirea „Fine Champagne” prezintă caracteristici organoleptice care sunt rezultatul cupajării distilatelor de vin „Grande Champagne” (cel puțin 50 %) și „Petite Champagne”.

„Borderies”:

Aceste plantații viticole produc distilate de vin rotunjite, aromate și fine, cu un parfum de violete. Se spune că aceste distilate de vin își ating nivelul optim de calitate după o perioadă de maturare mai scurtă decât în cazul distilatelor de vin din „Champagne”.

„Fins Bois”:

„Fins Bois” constituie cea mai mare regiune de plantații viticole, care produce distilate de vin rotunjite și suple, care se învechesc destul de rapid și au un buchet fructat, amintind de strugurii presați.

„Bois” („Bons Bois”, „Bois ordinaires” și „Bois à terroirs”):

„Bons Bois” produc distilate de vin cu arome fructate și cu o învechire rapidă.

Învechirea:

Distilatele de vin care părăsesc alambicul reflectă, în esență, calitatea vinurilor din care sunt produse.

Învechirea este procesul care le permite distilatelor de vin să ajungă la maturitate; cu alte cuvinte, stadiul de dezvoltare în care caracteristicile lor organoleptice sunt cât mai armonioase cu putință.

Învechirea se produce exclusiv în recipiente din lemn de stejar; numai aceste recipiente permit maturarea acestor produse.

Durata procesului depinde de caracteristicile distilatului de vin supus învechirii, de calitatea produsului finit dorit, precum și de tipul și de vechimea recipientelor din lemn de stejar utilizate pentru învechire.

Procesul implică extracția compușilor de stejar, precum și oxidarea și numeroase fenomene fizico-chimice esențiale pentru obținerea caracteristicilor senzoriale specifice ale distilatelor de vin învechite, inclusiv colorarea.

Învechirea produsului „Cognac” este un proces favorizat nu numai de condițiile climatice specifice ale regiunii, ci și de cunoștințele de specialitate care s-au dezvoltat în regiune de-a lungul istoriei. De îndată ce părăsește alambicul, noul distilat de vin rămâne într-un recipient din lemn de stejar timp de mai mulți ani (uneori chiar și decenii) pentru a se învechi. Se produc apoi diverse fenomene fizico-chimice: evaporarea apei și a alcoolului, concentrarea în diferite substanțe, extracția compușilor din lemn, oxidarea etc. Aceste fenomene sunt influențate de caracteristicile inițiale ale distilatului de vin (cum ar fi tăria alcoolică și aciditatea), de tipul de recipient în care este păstrat și de caracteristicile fizice ale pivniței în care este depozitat recipientul (temperatură, higrometrie și ventilație).

În clima temperat-oceanică a ariei geografice a „Cognac”, învechirea se realizează prin expunerea distilatelor de vin la condiții caracterizate de o umiditate moderată și de alternări sezoniere care evită extremele. Pivnițele sunt amplasate și construite în așa fel încât să beneficieze de condiții echilibrate, pentru ca distilatul de vin să devină fin și să îmbătrânească într-un mod armonios.

În funcție de obiceiurile locale, a fost ales lemnul de stejar cu granulație fină (Tronçais) sau cu granulație grosieră (Limousin) – Quercus petraea (gorunul) sau Quercus robur (stejarul pedunculat) – datorită capacității sale de a permite interacțiunea dintre distilatul de vin, mediul exterior și lemnul de stejar pe perioade îndelungate. În strânsă cooperare cu maeștrii pivniceri specializați în „Cognac”, numeroasele firme de dogărie care s-au dezvoltat în aria geografică au reușit să acumuleze cunoștințe de specialitate cu privire la producerea celor mai adecvate recipiente pentru învechirea produsului „Cognac”. Selecționarea celor mai adecvate recipiente în funcție de caracteristicile inițiale ale distilatului de vin nou, de stadiul de învechire și de obiectivele calitative urmărite este sarcina maestrului pivnicer.

Pe măsură ce distilatul de vin „Cognac” se dezvoltă în contact cu lemnul de stejar și cu aerul, acesta își pierde treptat o parte din apă și alcool prin evaporare. Acești vapori de alcool (numiți poetic „porția îngerului”) reprezintă echivalentul a milioane de sticle în fiecare an și hrănesc, lângă pivnițe, o ciupercă microscopică, Torula compniacensis, care acoperă și înnegrește pietrele din regiune.

Învechirea produsului „Cognac” este indisolubil legată de arta cupajării, care reprezintă esența profesiei de maestru pivnicer specializat în „Cognac”. Precum un pictor cu paleta sa, maestrul pivnicer selecționează diferite loturi de „Cognac” din mai multe surse: diverse crus, compte-uri variate, „Cognac” învechit în butoaie noi sau roux (roșii) (în care a mai fost „Cognac”), cu origini variate, precum și din diferite tipuri de pivnițe (umede sau uscate).

Fiecare distilat de vin are propriile caracteristici organoleptice, care reflectă procesul de învechire prin care a trecut, iar aceste caracteristici sunt apoi îmbunătățite de cele ale altor distilate de vin din cupaj.

Cupajarea este o operațiune complexă, care nu se poate baza doar pe rețete tehnice. Maestrul pivnicer se bazează pe cunoștințe empirice: cunoașterea diversității materiei prime și a caracterului distinctiv al denumirii, experiența cu privire la interacțiunile dintre materia primă și factorii de învechire, precum și stăpânirea tehnicilor necesare. În acest sens, este necesară o monitorizare constantă a distilatelor de vin în diferitele etape ale producției, prin degustarea acestora și cu ajutorul unei memorii senzoriale excelente.

Rețeaua densă de firme din arie și schimburile din cadrul comunității profesionale, formată din maeștri pivniceri, viticultori, comercianți și intermediari, au permis dezvoltarea, păstrarea și transmiterea acestor cunoștințe de specialitate, a căror dobândire necesită mulți ani de învățare în strâns contact cu persoanele cu vechime în domeniu.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-74d0b925-ab4b-432e-8c31-de7ab38499e9

(1) JO L 270, 29.7.2021, p. 1.

5.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 123/32

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 123/15)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”

Nr. UE: PDO-BG-02657 – 4.2.2021

DOP (X) IGP ( )

1. Denumirea (denumirile) [a(le) DOP sau IGP]

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”

2. Statul membru sau țara terță

Republica Bulgaria

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” este un produs lactat acidificat obținut din lapte crud de oaie, de vacă, de bivoliță sau de capră, produs în Bulgaria, sau dintr-un amestec al acestora, la care se adaugă o cultură starter simbiotică de bacterii Lactobacillicus delbrueckii ssp.bulgaricus și Streptococcus thermophilus nemodificate genetic. Se caracterizează printr-un gust și o aromă specifice și proaspete, de acid lactic, determinate de cele 34 de tipuri de substanțe aromatice (acetaldehidă, acetonă, etanol, diacetil, acetoină etc.) rezultate din fermentarea laptelui prin acțiunea combinată a celor două bacterii. Acestea transformă lactoza în acid lactic și în cantități mici de acetaldehidă și diacetil, care se numără printre principalele componente care definesc gustul și aroma produsului. Oamenii de știință consideră că gustul și aroma sunt determinate de formarea acizilor volatili și nevolatili și a compușilor carbonilici în timpul procesului de fermentare. Combinația armonioasă a acestor substanțe îi conferă produsului gustul și aroma tipice.

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” are o aciditate mai mare decât alte produse similare și o consistență omogenă și cremoasă.

Produsul finit conține bacterii lactice vii:

—	Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus – 1,0 × 107 CfU/g (toleranță – 1,0 × 106 CfU/g);

—	Streptococcus thermophilus – 1,0 × 108 CfU/g (toleranță – 1,0 × 107 CfU/g).

Valorile reprezintă conținutul minim obligatoriu pentru cele două bacterii până la sfârșitul termenului de valabilitate al produsului. Conținutul ridicat de bacterii lactice vii diferențiază acest produs de altele similare.

Indicatori organoleptici și fizico-chimici

Indicatori

Caracteristici și cerințe

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”

Lapte de vacă

Lapte de oaie

Lapte de bivoliță

Lapte de capră

Amestec de lapte de vacă și de bivoliță

Amestec de lapte de vacă și de oaie

Caracteristici organoleptice:

Suprafață

Netedă, lucioasă, cu sau fără un strat de grăsime din lapte puțin vizibil

Culoare

Albă, cu nuanțe smântânii în funcție de tipul de lapte

Tipul de coagul

Ferm și fin; este permisă o ruptură laterală atunci când ambalajul este înclinat, în funcție de tipul de lapte utilizat și de conținutul de grăsime

Textură

Suprafață netedă, cu sau fără o textură granulată pronunțată în cazul laptelui de oaie, de bivoliță sau al amestecului de lapte, cu sau fără o ușoară separare a lactoserului

Consistența după spargerea coagulului

Omogenă, cremoasă, cu o textură ușor granulată în cazul laptelui de oaie, de bivoliță sau al amestecului de lapte

Gust și aromă

Distinctive și proaspete, de acid lactic, caracteristice tipului de lapte utilizat și proprietăților aromatice ale culturilor starter

Caracteristici fizico-chimice:

Materie uscată (%)

de minimum

—	pentru laptele integral

—	pentru laptele semidegresat

11,8

10,3

16,5

16,0

11,0

13,75

14,25

Conținut de proteine din lapte (%) de minimum:

3,2

5,2

4,2

3,0

3,6

4,10

Conținut de grăsime (%)

de minimum:

—	pentru laptele cu conținut ridicat de grăsime

—	pentru laptele integral

—	pentru laptele semidegresat

4,5

3,6

2,0

6,5

7,0

3,0

5,0

Aciditatea în grade Thörner (°T)

De la 90,0 la 150,0

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

În fiecare an, hrana pentru animalele producătoare de lapte trebuie să fi fost produsă în proporție de 80 % în Republica Bulgaria. Hrana pentru animale care provine din afara ariei geografice are o pondere de până la 20 % pe an. Hrănirea suplimentară este necesară în cazul apariției, în aria geografică, a unor condiții climatice nefavorabile. Animalele sunt hrănite doar cu o cantitate mică de hrană provenită din afara ariei geografice, acest lucru neafectând caracteristicile produsului determinate de mediul geografic.

Pe lângă hrana pentru animale pe care o primesc, acestea sunt duse la pășunat. Pășunile sunt răspândite în întreaga țară. Perioada de pășunat durează din martie până în noiembrie. Condițiile naturale și climatice din Bulgaria favorizează creșterea animalelor și hrănirea lor pe tot parcursul anului cu un amestec de ierburi, utilizate atât în stare proaspătă, cât și sub formă de fân și de furaje însilozate. Perioada mai lungă de pășunat explică diversitatea mineralelor și a vitaminelor din compoziția laptelui crud. Acesta are un conținut echilibrat specific de ingrediente principale precum potasiul, magneziul, fosforul și calciul, proteinele și vitaminele (A, B, E, D și acidul folic). Conținutul de acid folic din produsul finit crește în raport cu cantitatea din laptele crud. Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus sunt bacterii simbiotice, ceea ce facilitează fermentația lactică și sporește conținutul de acid folic.

Laptele crud utilizat pentru producția de „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” provine din Republica Bulgaria. O caracteristică distinctivă a laptelui crud este nivelul ridicat de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus.

Culturile starter simbiotice nu sunt supuse modificării genetice și trebuie să fie produse în Republica Bulgaria.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție a „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” se desfășoară pe teritoriul Republicii Bulgaria.

Etapa 1 – Recepția, clasificarea, purificarea și depozitarea laptelui crud

Etapa 2 – Standardizarea laptelui

Etapa 3 – Omogenizarea

Etapa 4 – Pasteurizarea

Etapa 5 – Răcirea

Etapa 6 – Acidificarea

Etapa 7 – Prelucrarea și ambalarea – produsul trebuie ambalat în aria geografică deoarece fermentarea are loc chiar în recipientul în care este ambalat. Ambalarea face parte din procesul de producție și trebuie să se realizeze în fabrica de produse lactate din Republica Bulgaria în care este fabricat produsul. În caz contrar, există riscul modificării calităților fizico-chimice, microbiologice și gustative ale produsului.

Etapa 8 – Fermentarea

Etapa 9 – Răcirea

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul este ambalat astfel cum se descrie la etapa 7, în recipiente fabricate din materiale destinate să vină în contact cu alimentele în limitele migrării specifice și globale:

—	recipiente din plastic cu o capacitate de cel mult 2 kg;

—	recipiente din sticlă cu o capacitate de cel mult 1 kg;

—	recipiente din ceramică cu o capacitate de cel mult 1 kg.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică de producție a „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” este Republica Bulgaria.

5. Legătura cu aria geografică

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” este un produs cunoscut sub această denumire în Bulgaria și în întreaga lume. El a reprezentat subiectul mai multor reviste științifice, evenimente și publicații. Iaurtul este produs în întreaga țară utilizându-se o tehnică tradițională din Bulgaria, în gospodării și în condiții industriale. Condițiile naturale și climatice favorabile din Bulgaria contribuie la dezvoltarea bacteriei lactice Lactobacillicus delbrueckii subsp. bulgaricus, utilizată la obținerea produsului. În 1905, la Universitatea din Geneva, dr. Stamen Grigoroff a descoperit un bacil în iaurtul provenit din Bulgaria. În 1907, microorganismul descoperit de dr. Grigoroff a fost numit Bacillus bulgaricus (Grigoroff) în onoarea sa și este cunoscut, în conformitate cu clasificarea Bergey, drept Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus (această denumire evidențiind legătura cu teritoriul). Prof. Ilia Mecinikov, laureat al Premiului Nobel, a confirmat descoperirea făcută de dr. Grigoroff și și-a elaborat teoria cu privire la îmbătrânire raportându-se la produs. De atunci, produsul a dobândit notorietate internațională. În 2005, la Sofia s-a organizat un simpozion internațional privind iaurtul bulgăresc original.

5.1. Specificitatea ariei geografice

Clima relativ blândă, cu niveluri moderate de căldură și de umiditate, este tipică pentru Bulgaria, aria geografică în care se produce „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”. Temperatura medie anuală din Bulgaria este cuprinsă între 10 °C și 14 °C, tipică latitudinilor temperate. Condițiile naturale și climatice favorizează prezența pășunilor atât în zonele de câmpie, cât și în zonele montane, lucru care, la rândul său, favorizează producția de lapte. Pe pășuni și pajiști cresc ierburi, leguminoase, cereale și peste 2 000 de tipuri de plante aromatice, cum ar fi sulfina, pelinul-nemirositor, traista-ciobanului și altele. Acestea oferă o alimentație echilibrată și variată pentru animale și influențează calitatea, aroma și compoziția laptelui crud. Pășunatul animalelor și hrănirea lor suplimentară cu furaje provenite din aria geografică sporesc conținutul de minerale și de vitamine din materia primă.

Condițiile climatice contribuie la dezvoltarea bacteriilor lactice precum Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus, care au fost izolate în diferite părți ale Bulgariei. În cartea sa Българското кисело мляко по света [Iaurtul bulgăresc în lume] (Sofia, 2002), dr. Todor Minkov explică, la paginile 9-10, caracteristicile specifice ale ariei: „Microflora nu s-a schimbat în mod semnificativ pe parcursul existenței sale milenare pe terenurile noastre și și-a păstrat în mare măsură caracteristicile genetice datorate climei [...]. Aceste caracteristici constituie o condiție prealabilă pentru fertilitatea terenurilor din regiune și, de asemenea, pentru cele mai active forme de microorganisme lactice, acestea fiind, în cazul de față, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus.” Bacteria se găsește în mod natural în Bulgaria, în cantități mari, în flora și fauna țării, precum și în roua din iarba de pe pajiști și în apele de izvor. Revista științifică de specialitate Scripta Scientifica Pharmaceutica (vol. 1, 2014, p. 25) remarcă faptul că „Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus se reproduce numai pe teritoriul Bulgariei moderne [...]. În alte părți ale lumii, aceasta suferă mutații și încetează să se reproducă după 1-2 fermentații”. Această bacterie influențează caracteristicile specifice ale produsului.

5.2. Factori umani

În Bulgaria, producția de „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” are o istorie și o tradiție seculare.

De-a lungul timpului, fermierii și-au îmbunătățit abilitățile de producere a iaurtului prin încălzirea diferitelor tipuri de lapte crud și adăugarea unei culturi starter. Etnologul Maria Markova descrie, în articolul său „Традиционна технология на българското кисело мляко” (Tehnologia tradițională a iaurtului bulgăresc) (Minaloto, 2006, vol. 2, p. 48-56), obiceiurile și tehnologiile tradiționale legate de iaurt din diferite părți ale Bulgariei. Unii fermieri utilizau „ghimpi acri” (bețe ținute în mușuroaie de furnici) drept cultură starter, în timp ce alții foloseau roua colectată în ziua de Sfântul Gheorghe, când concentrația bacteriei bulgărești atingea cel mai ridicat nivel, precum și diferite tipuri de scoarță de copac și plante aromatice. Cea mai frecventă metodă de fermentare, care încă se mai practică, constă în utilizarea unei mici cantități de iaurt fabricat în zilele precedente, care se adaugă în laptele fiert. Abilitatea de a alege o cultură starter adecvată și de a crea condițiile pentru fermentare a fost transmisă din generație în generație. În cartea „Българско кисело мляко” [Iaurtul bulgăresc] (scrisă de Maria Kondratenko, inginer cercetător de gradul I, et al., Sofia, Zemizdat, 1985, p. 28-29), se menționează că „[î]n țara noastră, de secole, păstorii, gospodăriile și micii producători de iaurt bulgăresc utilizează combinații naturale pentru cultura starter, care au ajuns la perfecțiune în urma unui proces îndelungat de selecție naturală. Cele mai bune culturi starter, în principal prin gustul și aroma lor, au fost transmise de la păstor la păstor, de la gospodărie la gospodărie și de la producător la producător”. Cunoștințele și abilitățile legate de culturile starter sunt esențiale pentru desăvârșirea gustului, a aromei și a consistenței produsului.

În a doua jumătate a secolului XX, au fost create culturi starter bulgărești originale în cadrul trecerii la producția industrială, utilizându-se o tehnică consacrată. Unitatea științifică condusă de Maria Kondratenko, inginer cercetător de gradul I, a efectuat studii în vederea stabilirii gustului tipic al produsului și a selectării microorganismelor care urmau să fie utilizate în producția de „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”. Timp de 2 ani, echipa a colectat eșantioane de iaurt fabricat în gospodării, precum și din surse naturale. Cele mai bune tulpini de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și de Streptococcus thermophilus au fost izolate, studiate și selectate în condiții de laborator. Acesta a fost începutul producției industriale de culturi starter simbiotice pentru acest produs.

5.3. Caracteristicile produsului

Gustul și aroma distinctive și proaspete, de acid lactic, ale produsului se datorează substanțelor metabolice, care includ 34 de tipuri de arome. Acestea sunt eliberate în timpul fermentației lactice ca urmare a activității simbiotice a Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și a Streptococcus thermophilus. Compoziția culturii starter este cea care determină gustul și aroma produsului. Această cultură starter este cea care determină diferența de gust și de aromă între iaurtul „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” și iaurtul produs cu culturi starter izolate și produse în afara Bulgariei.

La pagina 61 a cărții Българско кисело мляко [Iaurtul bulgăresc] (Asociația producătorilor de lapte din Bulgaria, Sofia, 2003), M. Kondratenko, inginer cercetător de gradul I, și prof. dr. ing. J. Simov afirmă că drojdiile simbiotice bulgărești „contribuie la caracterul specific și la individualitatea absolută a iaurtului bulgăresc original. Datorită relației lor, Thermophyllous streptococcus și bacilul bulgăresc [Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus] schimbă compoziția laptelui, sporindu-i valoarea nutrițională și biologică, formându-i gustul și aroma, precum și conferindu-i profilul caracteristic. Ambele microorganisme eliberează substanțe aromatice, iar combinațiile cantitative ale acestora formează aroma excepțională a iaurtului bulgăresc original”.

Produsul are o aciditate mai ridicată și o consistență omogenă și cremoasă.

Caracteristicile specifice ale produsului se datorează, de asemenea, laptelui crud, astfel cum este descris la punctul 3.3. În comparație cu alte produse similare, o trăsătură distinctivă a „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” este numărul mare de bacterii vii Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus în produsul final, care îl transformă într-un probiotic natural.

5.4. Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Condițiile naturale și climatice ale ariei geografice, caracterizate de niveluri moderate de căldură și de umiditate, favorizează dezvoltarea bacteriilor lactice tipice microflorei regionale, cum ar fi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus. Sursele utilizate pentru izolarea bacteriană sunt flora, fauna, roua de pe pajiști și apele de izvor.

În timpul fermentației lactice, cele două bacterii simbiotice din culturile starter bulgărești, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, desăvârșesc gustul și aroma specifice și proaspete, de acid lactic, ale „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”. Caracteristicile specifice ale produsului se datorează, de asemenea, laptelui crud, care trebuie să provină din aria geografică. Pășunatul animalelor producătoare de lapte influențează aroma și gustul laptelui crud și conținutul ridicat de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus. Perioada mai lungă de pășunat explică diversitatea mineralelor și a vitaminelor din compoziția laptelui crud. Laptele crud are un conținut echilibrat specific de ingrediente principale precum potasiul, magneziul, fosforul și calciul, proteinele și vitaminele (A, B, E, D și acidul folic). De-a lungul timpului, tradiția fermentării laptelui a fost dezvoltată și continuată în gospodării. Dr. K. Popdimitrov afirmă, în cartea sa Българското кисело мляко [Iaurtul bulgăresc] (1938), că „[...] avantajele microflorei din iaurtul bulgăresc se datorează selecției în masă care are loc în timpul fermentării zilnice a laptelui. De obicei, cultura starter este extrasă din cel mai bun iaurt fermentat, determinând astfel o selecție naturală a microflorei”. Această abilitate se transmite de la o generație la alta.

„Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako” este produs cu ajutorul unor culturi starter simbiotice bulgărești, utilizându-se o tehnică consacrată și standardizată. Acest lucru determină, de asemenea, o altă caracteristică a produsului, și anume numărul mare de bacterii vii Lactobacillicus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus bacteria și efectul lor probiotic.

Toate aceste elemente justifică afirmația potrivit căreia „Българско кисело мляко”/„Bulgarsko kiselo mlyako”„este rodul condițiilor noastre climatice și al tradițiilor bunicilor noștri” [Българско кисело мляко (Iaurtul bulgăresc), Maria Kondratenko, inginer cercetător de gradul I, et al., p. 9].

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.mzh.government.bg/bg/politiki-i-programi/politiki-i-strategii/politiki-po-agrohranitelnata-veriga/zashiteni-naimenovaniya/blgarsko-kiselo-mlyako/

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 123

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 66 5 aprilie 2023

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 123/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10997 – NB / ARDIAN / MEDIOLANUM / NEOPHARMED) ( 1 )	1
2023/C 123/02	Retragerea notificării unei concentrări (Cazul M.11085– FRASERS / GO SPORT) ( 1 )	2
2023/C 123/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.11028 – THE HANWHA GROUP / DAEWOO SHIPBUILDING MARINE ENGINEERING) ( 1 )	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 123/04	Rata de schimb a monedei euro – 4 aprilie 2023	4
2023/C 123/05	O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației	5
2023/C 123/06	O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației	6
2023/C 123/07	O nouă față națională a monedelor euro destinate circulației	7
	Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
2023/C 123/08	Stabilirea unei rețele de organizații care funcționează în domeniile din cadrul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)	8
	Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
2023/C 123/09	Rezumat al Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene privind populația și locuințele (Textul integral al avizului poate fi consultat în engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)	9
	INFORMĂRI REFERITOARE LA SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de supraveghere a AELS
2023/C 123/10	Ajutoare de stat – Decizie de a nu ridica obiecțiuni	12
2023/C 123/11	Ajutoare de stat – Decizie de a nu ridica obiecțiuni	13
2023/C 123/12	Ajutoare de stat – Decizie de a nu ridica obiecțiuni	14

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0901
JPY	yen japonez	144,94
DKK	coroana daneză	7,4513
GBP	lira sterlină	0,87333
SEK	coroana suedeză	11,2525
CHF	franc elvețian	0,9954
ISK	coroana islandeză	149,30
NOK	coroana norvegiană	11,2345
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,418
HUF	forint maghiar	376,83
PLN	zlot polonez	4,6718
RON	leu românesc nou	4,9330
TRY	lira turcească	20,9609
AUD	dolar australian	1,6154
CAD	dolar canadian	1,4641
HKD	dolar Hong Kong	8,5569
NZD	dolar neozeelandez	1,7336
SGD	dolar Singapore	1,4467
KRW	won sud-coreean	1 434,69
ZAR	rand sud-african	19,4414
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,5034
IDR	rupia indoneziană	16 251,48
MYR	ringgit Malaiezia	4,8030
PHP	peso Filipine	59,436
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	37,314
BRL	real brazilian	5,5121
MXN	peso mexican	19,6561
INR	rupie indiană	89,5900

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2023/C 123/13	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.11027 – HSBC / AXA / INTU MILTON KEYNES) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	15
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2023/C 123/14	Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei indicații geografice din sectorul băuturilor spirtoase, menționată la articolul 8 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2021/1235 al Comisiei	17
2023/C 123/15	Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	32


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.