Ultima publicație

JO C 112, 27.3.2023

Publicații anterioare

JO C 104, 20.3.2023

JO C 94, 13.3.2023

JO C 83, 6.3.2023

JO C 71, 27.2.2023

JO C 63, 20.2.2023

JO C 54, 13.2.2023

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 16 februarie 2023 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Judicial da Comarca de Coimbra – Juízo do Trabalho da Figueira da Foz – Portugalia) – KI/YB, JN

[Cauza C-483/22 (1), KI (Transfer al unui birou notarial portughez)]

(Trimitere preliminară - Articolul 53 alineatul (2) și articolul 94 din Regulamentul de procedură al Curții - Cerința prezentării contextului factual și normativ al litigiului principal - Lipsa unor precizări suficiente - Inadmisibilitate vădită)

(2023/C 121/02)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Judicial da Comarca de Coimbra – Juízo do Trabalho da Figueira da Foz

Părțile din procedura principală

Reclamant: KI

Pârâți: YB, JN

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară formulată de Tribunal Judicial da Comarca de Coimbra – Juízo do Trabalho da Figueira da Foz (Tribunalul de Arondisment Judiciar din Coimbra – Secția pentru litigii de muncă din Figueira da Foz, Portugalia), prin decizia din 7 iulie 2021, este vădit inadmisibilă.

---

(1)  Data depunerii: 19.7.2022

Acțiune introdusă la 21 februarie 2022 – Comisia Europeană/Ungaria

(Cauza C-123/22)

(2023/C 121/03)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Azéma, L. Grønfeldt, A. Tokár și J. Tomkin, agenți)

Pârâtă: Ungaria

Concluziile reclamantei

Comisia solicită Curții:

1.

constatarea faptului că, prin neadoptarea tuturor măsurilor pe care le impune executarea dispozitivului Hotărârii pronunțate de Curte la 17 decembrie 2020 în cauza C-808/18, Comisia/Ungaria (Primirea solicitanților de protecție internațională), Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 260 alineatul (1) TFUE;

2.

obligarea Ungariei la plata către Comisie a unei sume forfetare de 5 468,45 euro pe zi, în cuantum total minim de 1 044 000,00 euro, pentru perioada cuprinsă între ziua în care Curtea a pronunțat hotărârea în cauza C-808/18 și ziua executării de către pârâtă a acestei hotărâri sau ziua pronunțării hotărârii care urmează să fie adoptată în prezenta cauză, dacă această din urmă situație intervine mai devreme;

3.

în cazul în care neîndeplinirea obligațiilor menționată în primul capăt de cerere ar continua până la pronunțarea hotărârii în prezenta cauză, obligarea Ungariei la plata către Comisie a unor penalități cu titlu cominatoriu în cuantum de 16 393,16 euro pe zi pentru perioada cuprinsă între ziua pronunțării hotărârii în prezenta cauză și data executării de către pârâtă a hotărârii pronunțate de Curte în cauza C-808/18, precum și

4.	obligarea Ungariei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În Hotărârea din 17 decembrie 2020 în cauza C-808/18, Comisia/Ungaria (Primirea solicitanților de protecție internațională), Curtea a statuat că reglementarea maghiară în materie de azil era incompatibilă în mai multe privințe cu dreptul Uniunii. Deși Ungaria a luat anumite măsuri pentru a se conforma acestei hotărâri – înainte de toate, a închis zonele denumite de tranzit pe care le-a creat la frontiera sârbo-maghiară –, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru executarea dispozitivului hotărârii menționate.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de Primera Instancia n.o 2 de León (Spania) la 24 noiembrie 2022 – Investcapital Ltd/G.H.R.

(Cauza C-724/22, Investcapital)

(2023/C 121/04)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de Primera Instancia n.o 2 de León

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Investcapital Ltd

Pârâtă: G. H. R.

Întrebările preliminare

1)

Articolul 7 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (1) se opune efectuării unui nou control din oficiu cu privire la clauzele abuzive cu ocazia punerii în executare a unui titlu care rezultă dintr-o procedură de somație de plată în cadrul căreia s-a realizat un control cu privire la clauzele abuzive? În cazul unui răspuns negativ, este contrar articolului 7 din Directiva 93/13/CEE să se solicite creditorului informații suplimentare privind originea cuantumului creanței, inclusiv a creanței principale și, dacă este cazul, a dobânzilor, a penalităților contractuale și a altor sume, pentru a efectua un control din oficiu al eventualului caracterului abuziv al clauzelor respective? O legislație națională care nu prevede solicitarea unor astfel de documente suplimentare la momentul executării se opune articolului 7 din directivă?

2)

O legislație procedurală națională care împiedică sau nu prevede un al doilea control din oficiu cu privire la clauzele abuzive în cadrul procedurii de executare a unei titlu judiciar care rezultă dintr-o procedură de somație de plată se opune principiului efectivității dreptului Uniunii Europene [în cazul în care] se consideră că ar putea exista clauze abuzive ca urmare a unui control imperfect sau incomplet al caracterului abuziv în cadrul procedurii anterioare în care a fost emis titlu executoriu respectiv? În cazul unui răspuns afirmativ, trebuie să se considere că este conform cu principiul efectivității dreptului Uniunii Europene ca instanța să poată solicita creditorului toate documentele necesare pentru a determina elementele contractuale care alcătuiesc cuantumul creanței, cu scopul de a efectua un control privind eventualul caracter abuziv al clauzelor?

---

(1)   JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Supremo (Spania) la 1 decembrie 2022 – DISA SUMINISTROS Y TRADING S.L.U. (DISA)/Agencia Estatal de la Administración Tributaria

(Cauza C-743/22, DISA)

(2023/C 121/05)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Supremo

Părțile din procedura principală

Recurentă: DISA SUMINISTROS Y TRADING S.L.U. (DISA)

Intimată: Agencia Estatal de la Administración Tributaria

Întrebarea preliminară

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (1), în special articolul 5 din aceasta, trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme naționale precum articolul 50 ter din Legea 38/1992 din 28 decembrie 1992 privind accizele, care autoriza comunitățile autonome să stabilească, în legătură cu același produs, cote diferite ale accizei pe uleiurile minerale în funcție de teritoriu?

---

(1)   JO 2003, L 283, p. 51, Ediție specială, 09/ vol. 2, p. 98.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Mercantil no 1 de Palma de Mallorca (Spania) la 16 decembrie 2022 – Luis Carlos și alții/Air Berlín PLC & CO Luftverkehrs KG, Sucursal en España

(Cauza C-765/22, Air Berlín)

(2023/C 121/06)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Mercantil no 1 de Palma de Mallorca

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Luis Carlos, Severino, Isidora, Angélica, Paula, Luis Francisco, Delfina

Pârâtă: Air Berlín PLC & CO Luftverkehrs KG, Sucursal en España

Întrebarea preliminară

În cadrul procedurii principale universale moderate instituite prin Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (1), în care este permisă deschiderea unor proceduri secundare care se aplică exclusiv bunurilor situate în statul de deschidere a procedurii,

articolul 35 și articolul 7 alineatul (1) și alineatul (2) literele (g) și (h) coroborate cu considerentul (72) pot fi interpretate în sensul că aplicarea legii statului de deschidere a procedurii secundare de insolvență în ceea ce privește „ regimul creanțelor născute după deschiderea procedurii de insolvență ” se referă la creanțele născute după deschiderea procedurii principale, iar nu a celei secundare?

---

(1)   JO 2015, L 141, p. 19.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Commissione tributaria provinciale di Genova (Italia) la 19 decembrie 2022 – OSTP Italy Srl/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ufficio delle Dogane di Genova 1, Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ufficio delle dogane di Genova 2 și Agenzia delle Entrate – Riscossione – Genova

(Cauza C-770/22)

(2023/C 121/07)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Commissione tributaria provinciale di Genova

Părțile din procedura principală

Reclamantă: OSTP Italy Srl

Pârâte: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ufficio delle Dogane di Genova 1, Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ufficio delle dogane di Genova 2, Agenzia delle Entrate – Riscossione – Genova

Întrebarea preliminară

[A]rticolele 43, 44 și 45 din Regulamentul (CE) nr. 952/2013 (1) pot fi interpretate în sensul că se opun compatibilității cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede executarea imediată a hotărârilor pronunțate în primă instanță de organele judiciare naționale care au ca efect anularea, în tot sau în parte, a actelor administrative de impunere referitoare la resursele proprii ale Uniunii Europene?

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (reformare) (JO 2013, L 269, p. 1).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Juzgado de lo Mercantil no 1 de Palma de Mallorca (Spania) la 19 decembrie 2022 – Victoriano și alții/Air Berlín PLC & CO Luftverkehrs KG, sucursală din Spania, Air Berlín PLC & CO Luftverkehrs KG

(Cauza C-772/22, Air Berlin)

(2023/C 121/08)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Mercantil no 1 de Palma de Mallorca

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Victoriano, Bernabé, Jacinta, Sandra, Patricia, Juan Antonio, Verónica

Pârâte: Air Berlín PLC & CO Luftverkehrs KG, sucursală din Spania, Air Berlín PLC & CO Luftverkehrs KG

Întrebările preliminare

La conceperea procedurii principale cu întindere universală, însă moderată, realizată prin Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (1), care permite deschiderea unei proceduri secundare ce se aplică exclusiv bunurilor situate în statul de deschidere a procedurii,

1)

Articolul 3 alineatul (2) și articolul 34 din regulament pot fi interpretate în sensul că bunurile situate în statul de deschidere a procedurii secundare și la care se limitează efectele procedurii sunt numai cele existente la momentul deschiderii procedurii secundare, iar nu cele existente la momentul deschiderii procedurii principale?

2)

Articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/848 poate fi interpretat în sensul că o decizie a practicianului în insolvență din procedura principală de insolvență de a deplasa active fără a solicita deschiderea unei proceduri secundare sau de a o evita prin asumarea unui angajament unilateral în temeiul articolelor 36 și 37, atunci când acesta s-a asigurat că există creditori locali cu creanțe salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești și cu o indisponibilizare dispusă de o instanță pentru litigii de muncă din stat membru menționat, este compatibilă cu competența de a deplasa activele debitorului în afara teritoriului statului membru în care sunt situate?

3)

Articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/848 poate fi interpretat în sensul că competența de a introduce acțiuni revocatorii în interesul creditorilor conferită practicianului în insolvență în cadrul procedurii secundare de insolvență se aplică unei situații precum cea descrisă, în care se urmărește revocarea unui act efectuat de practicianul în insolvență desemnat în procedura principală de insolvență?

---

(1)   JO 2015, L 141, p. 19.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale Amministrativo Regionale della Liguria (Italia) la 16 ianuarie 2023 – FA.RO. di YK & C. Sas/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-16/23)

(2023/C 121/09)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale Amministrativo Regionale della Liguria

Părțile din procedura principală

Reclamantă: FA.RO. di YK & C. Sas

Pârâtă: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebările preliminare

1)

Articolul 15 din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (1), precum și articolele 49, 56 și 106 alineatul (2) TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede restricții privind autorizarea punctelor de vânzare a produselor din tutun pe baza unei distanțe geografice minime între furnizori și a populației rezidente?

2)

Articolul 15 din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne și articolele 49, 56 și 106 alineatul (2) TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care condiționează autorizarea punctelor de vânzare a produselor din tutun de respectarea unor parametri prestabiliți referitori la distanța geografică minimă dintre prestatorii de servicii și la populația rezidentă, fără a permite autorității publice competente să aprecieze alte împrejurări de fapt obiective care, chiar și în lipsa îndeplinirii acestor cerințe, demonstrează, într-un caz concret, existența unei necesității de asigurare a acestui serviciu?

---

(1)   JO 2006, L 376, p. 36, Ediție specială, 13/vol. 58, p. 50.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Högsta förvaltningsdomstolen (Suedia) la 26 ianuarie 2023 – Keva, Landskapet Ålands pensionsfond și Kyrkans Centralfond/Skatteverket

(Cauza C-39/23, Keva și alții)

(2023/C 121/10)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Högsta förvaltningsdomstolen

Părțile din procedura principală

Reclamante: Keva, Landskapet Ålands pensionsfond și Kyrkans Centralfond

Pârât: Skatteverket

Întrebările preliminare

1)

Faptul că dividendele plătite de societăți rezidente instituțiilor publice de pensii din străinătate sunt supuse impozitului cu reținere la sursă, în timp ce dividendele corespunzătoare nu sunt supuse impozitării dacă se fac venit la propriul buget de stat prin intermediul fondurilor generale de pensii ale statului constituie o diferență de tratament negativă care implică o restricție privind libera circulație a capitalurilor, care este interzisă, în principiu, de articolul 63 TFUE?

2)	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, care sunt criteriile care trebuie luate în considerare pentru a aprecia dacă o instituție publică de pensii din străinătate se află într-o situație comparabilă în mod obiectiv cu cea a propriului stat și a fondurilor sale generale de pensii?

3)	Se poate considera că o eventuală restricție este justificată de motive imperative de interes general?

Recurs introdus la 8 februarie 2023 de Westfälische Drahtindustrie GmbH și alții împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 23 noiembrie 2022 în cauza T-275/20, Westfälische Drahtindustrie GmbH și alții/Comisia Europeană

(Cauza C-70/23 P)

(2023/C 121/11)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurente: Westfälische Drahtindustrie GmbH și alții, Westfälische Drahtindustrie Verwaltungsgesellschaft mbH & Co. KG, Pampus Industriebeteiligungen GmbH & Co. KG (reprezentanți: O. Duys și N. Tkatchenko, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

—	anularea hotărârii atacate;

—	anularea scrisorii Comisiei din 2 martie 2020 prin care directoarea generală adjunctă pentru bugetul Comisiei a solicitat Westfälische Drahtindustrie GmbH să plătească Comisiei un cuantum de 12 236 931,69 euro;

—

și, în consecință, constatarea faptului că Comisia trebuie să imputeze plățile efectuate de Westfälische Drahtindustrie GmbH către Comisie în perioada cuprinsă între 29 iunie 2011 și 16 iunie 2015 în cuantum de 16 400 000 de euro majorat cu dobânzile compensatorii acumulate în cuantum total de 1 420 610 euro, respectiv un total de 17 820 610 euro, asupra amenzii aplicate în mod independent de Tribunal în Hotărârea din 15 iulie 2015, Westfälische Drahtindustrie și alții/Comisia (T-393/10, EU:T:2015:515) cu efect de la 15 iulie 2015 și a faptului că această amendă a fost stinsă în totalitate prin plata din 17 octombrie 2019 în cuantum de 18 149 636,24 euro;

—	obligarea Comisiei să plătească Westfälische Drahtindustrie GmbH un cuantum de 1 633 085,17 euro majorat cu dobânzi compensatorii începând din 17 octombrie 2019 până la rambursarea integrală a cuantumului corespunzător datorat;

—

cu titlu subsidiar, anularea hotărârii atacate și obligarea Comisiei să plătească celor trei recurente daune interese în cuantum de 12 236 931,69 euro cu titlu de compensație cu creanța invocată de Comisie împotriva Westfälische Drahtindustrie GmbH, prin scrisoarea din 2 martie 2020, în cuantum de 12 236 931,36 euro și să achite cuantumul încasat în plus de 1 633 085,17 euro majorat cu dobânzi compensatorii către Westfälische Drahtindustrie GmbH începând din 17 octombrie 2019 până la rambursarea integrală a cuantumului datorat;

—	cu titlu subsidiar cererilor formulate la liniuțele 1 și 3, trimiterea cauzei la Tribunal pentru ca acesta să se pronunțe; și în orice caz

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor efectuate în primă instanță și în procedura de recurs.

Motivele și principalele argumente

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că hotărârea atacată încalcă dreptul Uniunii și se întemeiază pe motive contradictorii. Este adevărat că Tribunalul recunoaște atât modificarea fundamentală, cât și înlocuirea amenzii aplicate recurentelor de Comisie în 2010/2011. Cu toate acestea, în pofida lipsei de ambiguitate a dispozitivului contrar și a constatărilor efectuate de Tribunal în Hotărârea din 15 iulie 2015, Tribunalul a arătat în hotărârea atacată că decizia nelegală a Comisiei din 2010/2011 și amenda disproporționată care a fost aplicată au rămas neschimbate și identice.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că, în hotărârea atacată, Tribunalul nu a ținut seama de consecințele juridice care decurg din Hotărârea din 15 iulie 2015. Tribunalul a încălcat principiul potrivit căruia obligația de a elimina consecințele, precizată cu ocazia pronunțării Hotărârii din 15 iulie 2015, trebuie pusă în aplicare de instituțiile Uniunii.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că, prin hotărârea atacată, Tribunalul a încălcat dreptul procedural fundamental al recurentelor la o protecție jurisdicțională efectivă sub forma dreptului lor de a fi ascultate. Tribunalul a respins toate motivele pentru același motiv că amenda modificată prin Hotărârea din 15 iulie 2015 nu era o amendă nouă. Decizia privind natura juridică a amenzilor luată în hotărârea atacată este discutabilă. În plus, între diferitele motive nu există o legătură atât de strânsă încât să justifice respingerea lor pe baza unui argument juridic unic. Dimpotrivă, Tribunalul ar fi trebuit să supună toate motivele de drept unei examinări individuale și minuțioase. Nu rezultă că Tribunalul a motivat suficient respingerea tuturor motivelor în hotărârea atacată.

Recurs introdus la 17 februarie 2023 de WhatsApp Ireland Ltd împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 7 decembrie 2022 în cauza T-709/21, WhatsApp Ireland/Comitetul european pentru protecția datelor

(Cauza C-97/23 P)

(2023/C 121/12)

Limba de procedură: engleza

Părți

Recurentă: WhatsApp Ireland Ltd (reprezentanți: H.-G. Kamann, Rechtsanwalt, F. Louis și A. Vallery, avocați, P. Nolan, B. Johnston și C. Monaghan, solicitors, P. Sreenan și D. McGrath, senior counsel, C. Geoghegan și E. Egan McGrath, barrister-at-law)

Cealaltă parte din procedură: Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD)

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea ordonanței atacate;

—	declararea admisibilității acțiunii formulate în cauza T-709/21;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal; și

—	obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii de recurs.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, WhatsApp invocă două motive.

În cadrul primului motiv, WhatsApp susține că Tribunalul a interpretat în mod eronat noțiunea „act atacabil” și jurisprudența Curții aferentă articolului 263 TFUE atunci când a statuat că Decizia obligatorie 1/2021 a CEPD din 28 iulie 2021 privind litigiul dintre autoritățile de supraveghere în cauză născut din proiectul de decizie privind WhatsApp elaborat de Data Protection Commission (Autoritatea de supraveghere în domeniul protecției datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, Irlanda, denumită în continuare „DPC”) (denumită în continuare „decizia atacată”) este un simplu act pregătitor. Concluzionând astfel, Tribunalul a apreciat în mod eronat că WhatsApp, în calitate de reclamantă neprivilegiată, trebuia să demonstreze că decizia atacată modifică în mod distinct situația sa juridică. Tribunalul a considerat de asemenea în mod eronat că WhatsApp nu este vizată în mod direct de decizia atacată. În plus, analiza juridică a Tribunalului este eronată. Tribunalul ar fi trebuit să concluzioneze, în primul rând, că decizia atacată nu este un simplu act intermediar, ci un act care expune poziția definitivă a CEPD cu privire la întrebările care i-au fost adresate în vederea soluționării în temeiul articolului 65 din RGPD (1); în al doilea rând, că decizia atacată producea efecte juridice și modifica în mod distinct situația juridică a WhatsApp; și, în al treilea rând, că WhatsApp era direct vizată de decizia atacată, întrucât aceasta nu lăsa nicio marjă efectivă de apreciere DPC, care avea sarcina de a o pune în aplicare.

În cadrul celui de al doilea motiv, WhatsApp arată că Tribunalul a săvârșit erori de drept în interpretarea noțiunii de „decizie obligatorie” în sensul articolului 65 alineatul (1) din RGPD, precum și a principiului interpretării și aplicării coerente a dreptului Uniunii.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO 2016, L 119, p. 1).

Acțiune introdusă la 10 februarie 2023 – SunPower/EUIPO –  ZO (*1) [Panouri solare (părți de –)]

(Cauza T-62/23)

(2023/C 121/13)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: SunPower Corp. (San Jose, California, Statele Unite) (reprezentanți: U. Lüken și J. Bärenfänger, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs:  ZO (*1)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: reclamanta

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 2684043-0001

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 9 decembrie 2022 în cauza R 1588/2021-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și declararea validității desenului sau modelului industrial în litigiu;

—	cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Camerei a treia de recurs a EUIPO;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 3 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului în ceea ce privește obiectul protecției;

—	încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului în ceea ce privește caracterul individual al desenului sau modelului industrial în cauză.

---

(*1)  Informații șterse sau înlocuite în contextul cadrului legal de protecție a datelor cu caracter personal și/sau a confidențialității.

Acțiune introdusă la 10 februarie 2023 – SunPower/EUIPO –  ZO (*1) [Panouri solare (părți de –)]

(Cauza T-62/23)

(2023/C 121/14)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: SunPower Corp. (San Jose, California, Statele Unite) (reprezentanți: U. Lüken și J. Bärenfänger, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs:  ZO (*1)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: reclamanta

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 2684043-0002

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 9 decembrie 2022 în cauza R 1589/2021-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și declararea validității desenului sau modelului industrial în litigiu;

—	cu titlu subsidiar, anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Camerei a treia de recurs a EUIPO;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 3 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului în ceea ce privește obiectul protecției;

—	încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului în ceea ce privește caracterul individual al desenului sau modelului industrial în cauză.

---

(*1)  Informații șterse sau înlocuite în contextul cadrului legal de protecție a datelor cu caracter personal și/sau a confidențialității.

Acțiune introdusă la 16 februarie 2023 – Tertianum/EUIPO – DPF (TERTIANUM)

(Cauza T-73/23)

(2023/C 121/15)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Tertianum (Dübendorf, Elveția) (reprezentant: S. Fröhlich, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: DPF AG (Berlin, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii figurative TERTIANUM – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 305 367

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 2 noiembrie 2022 în cauza R 1706/2021-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 47 alineatele (2) și (3) coroborat cu articolul 8 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 15 februarie 2023 – Oriflame Cosmetics/EUIPO – Caramé Holding (Reprezentarea unui O stilizat)

(Cauza T-74/23)

(2023/C 121/16)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Oriflame Cosmetics AG (Schaffhausen, Elveția) (reprezentanți: N. Gerling și U. Pfleghar, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Caramé Holding AG (Sulzbach, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a unei mărci figurative (Reprezentarea unui O stilizat) – înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 303 496

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 7 decembrie 2022 în cauza R 938/2022-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și a deciziei diviziei de opoziție a EUIPO din 4 aprilie 2022 și refuzul înregistrării internaționale care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 303 496;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	Încălcarea articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2018/625 al Comisiei.

Acțiune introdusă la 15 februarie 2023 – DDP Specialty Electronics Materials US 8/EUIPO – Taniobis (AMBERTEC)

(Cauza T-76/23)

(2023/C 121/17)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: DDP Specialty Electronics Materials US 8 llc (Collegeville, Pennsylvania, Statele Unite) (reprezentanți: G. Gibbons, SC, R. Minch și A. Bateman, solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Taniobis GmbH (Goslar, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale AMBERTEC – cererea de înregistrare nr. 18 104 742

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 14 noiembrie 2022 în cauza R 1988/2021-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și/sau a intervenientei (dacă este cazul) la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantei, inclusiv a celor efectuate în fața camerei de recurs.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 94 alineatul (1) și a articolului 95 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantei, inclusiv a principiului egalității armelor, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare al reclamantei;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 16 februarie 2023 – Jaw de Croon/OCSP – Belgicactus (Belsemred1)

(Cauza T-77/23)

(2023/C 121/18)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Jaw de Croon Holding BV (Apeldoorn, Țările de Jos) (reprezentant: T. Overdijk, avocat)

Pârât: Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Belgicactus BVBA (Westerlo, Belgia)

Datele privind procedura în fața OCSP

Titularul protecției comunitare a soiurilor de plante în cauză: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Protecția comunitară a soiului de plante în litigiu: protecția comunitară a soiului de plante Belsemred1

Procedura care s-a aflat pe rolul OCSP: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei de recurs a OCSP din 16 decembrie 2022 în cauza A 024/2021

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea OCSP să declare nulă și neavenită protecția comunitară a soiurilor de plante acordată „Belsemred1”; sau, cu titlu subsidiar, obligarea OCSP la obținerea unor probe noi cu privire la aspecte care urmează să fie identificate de Tribunal;

—	obligarea OCSP la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și/sau la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentelor proceduri efectuate de reclamantă în conformitate cu normele aplicabile.

Motivele invocate

—	încălcarea unor norme fundamentale de procedură;

—	încălcarea Regulamentului (EU) 2100/94 al Consiliului sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia, inclusiv Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Acțiune introdusă la 17 februarie 2023 – Google/EUIPO – EPay (GPAY)

(Cauza T-78/23)

(2023/C 121/19)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Google LLC (Mountain View, California, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: C. Schmitt și M. Kinkeldey, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: EPay AD (Sofia, Bulgaria)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „GPAY” – cererea de înregistrare nr. 18 138 507

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: Procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 30 noiembrie 2022 în cauza R 1761/2021-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, în cazul în care participă în calitate de intervenientă, la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 17 februarie 2023 – Chiquita Brands/EUIPO – Jara 2000, (CHIQUITA QUEEN)

(Cauza T-79/23)

(2023/C 121/20)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Chiquita Brands LLC (Fort Lauderdale, Florida, Statele Unite ale Americii) (reprezentanți: R. Dissmann și L. Jones, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Jara 2000, SL (Murcia, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale CHIQUITA QUEEN – cererea de înregistrare nr. 18 075 274

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: Procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 13 decembrie 2022 în cauza R 1811/2021-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate de reclamantă în cadrul procedurii în fața EUIPO.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 17 februarie 2023 – Nextren/EUIPO – Xiamen Axent Corporation și Axent Switzerland [Blocuri de toaletă (element al -)]

(Cauza T-82/23)

(2023/C 121/21)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Nextrend GmbH (Flörsheim am Main, Germania) (reprezentant: T. Weiland și C. Corbet, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Xiamen Axent Corporation Ltd (Haicang, China), Axent Switzerland AG (Rapperswil-Jona, Switzerland)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul modelului sau desenului industrial în litigiu: Celelalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 2 769 299-0001

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 7 decembrie 2022 în cauza R 1604/2021-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	declararea ca nevalid a desenului sau modelului industrial în litigiu;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 62 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului;

—	încălcarea articolului 63 alineatul (2) coroborat cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului;

—	încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului.

Acțiune introdusă la 20 februarie 2023 – Biogena/EUIPO (THE GOOD GUMS)

(Cauza T-87/23)

(2023/C 121/22)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Biogena GmbH & Co. KG (Salzburg, Austria) (reprezentant: I. Schiffer, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii figurative THE GOOD GUMS – înregistrarea internațională nr. 1 632 678 care desemnează Uniunea Europeană

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 13 decembrie 2022 în cauza R 1690/2022-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	acordarea înregistrării internaționale nr. 1 632 678 pentru toate produsele solicitate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) coroborat cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 21 februarie 2023 – Ofree/EUIPO – Gamigo (gamindo)

(Cauza T-91/23)

(2023/C 121/23)

Limba în care a fost formulată acțiunea: italiana

Părțile

Reclamantă: Ofree Srl (Treviso, Italia) (reprezentant: L. Sergi, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Gamigo AG (Hamburg, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii figurative a Uniunii Europene „gamindo” – cererea de înregistrare nr. 18 105 987

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 10 ianuarie 2023 în cauza R 632/2022-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta procedură în fața Tribunalului și în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	Încălcarea articolului 94 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, a articolului 41 alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a articolului 296 al doilea paragraf TFUE.

Acțiune introdusă la 21 februarie 2023 – Timothy Jacob Jensen Studios/EUIPO (DESIGNERS TRUST)

(Cauza T-92/23)

(2023/C 121/24)

Limba de procedură: engleza

Părți

Reclamantă: Timothy Jacob Jensen Studios A/S (Højslev, Danemarca) (reprezentant: J. Løje, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii DESIGNERS TRUST – cererea de înregistrare nr. 1 626 949

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 29 noiembrie 2022 în cauza R 1149/2022-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.