RECOMANDAREA COMISIEI

din 14 martie 2023

privind stocarea energiei – sprijinirea unui sistem energetic decarbonizat și sigur al UE

(2023/C 103/01)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Comisia a prezentat, printre altele, Pactul verde european, strategia care vizează realizarea neutralității climatice până în 2050 (1). În acest context, pachetul „Pregătiți pentru 55” (2) vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. În plus, în contextul invadării neprovocate a Ucrainei de către Rusia și al folosirii ca armă, de către aceasta din urmă, a furnizării de energie, Comunicarea REPowerEU (3) și planul aferent (4) propun măsuri pentru a stopa rapid dependența de combustibilii fosili rusești și pentru a aborda criza energetică prin accelerarea tranziției către o energie curată și prin unirea forțelor pentru a realiza un sistem energetic mai rezilient.

(2)

Având în vedere că producția și utilizarea energiei reprezintă peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii, decarbonizarea sistemului energetic este esențială pentru atingerea acestor obiective. Pentru a atinge obiectivele Uniunii în materie de climă și energie, sistemul energetic trece printr-o transformare profundă, caracterizată de îmbunătățirea eficienței energetice, de implementarea masivă și rapidă a producției variabile de energie din surse regenerabile, de prezența mai multor actori, de sisteme mai descentralizate, digitalizate și interconectate și de o electrificare sporită a economiei. O astfel de transformare a sistemului necesită mai multă flexibilitate, înțeleasă ca fiind capacitatea sistemului energetic de a se adapta la nevoile în schimbare ale rețelei și de a gestiona variabilitatea și incertitudinea cererii și ofertei în toate intervalele de timp relevante. Modelele (5) arată o relație directă, uneori exponențială, între nevoia de flexibilitate (zilnică, săptămânală și lunară) și implementarea producției de energie din surse regenerabile. Prin urmare, nevoia de flexibilitate va fi deosebit de relevantă în următorii ani, deoarece se preconizează că ponderea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică va atinge 69 % până în 2030.

(3)

Noile provocări operaționale necesită, de asemenea, servicii suplimentare în viitorul sistem de energie electrică (de exemplu, serviciile de echilibrare și serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenței (6)) pentru a asigura constanța și fiabilitatea și, în cele din urmă, securitatea aprovizionării cu energie electrică.

(4)

Există diferite tehnologii care pot oferi sistemului energetic flexibilitatea necesară, cum ar fi stocarea energiei, consumul dispecerizabil, flexibilitatea ofertei și interconexiunile. În special, diferitele tehnologii de stocare a energiei (de exemplu, mecanice, termice, electrice, electrochimice și chimice) pot furniza servicii diverse la diferite scări și la intervale de timp diferite. De exemplu, stocarea energiei termice, în special stocarea termică masivă în sistemele de încălzire centralizată, poate oferi rețelei de energie electrică servicii de flexibilitate și de echilibrare, furnizând o soluție de integrare a sistemului la costuri reduse prin absorbția producției variabile de energie electrică din surse regenerabile (de exemplu, energia eoliană și solară). În plus, tehnologiile de stocare a energiei pot reprezenta o soluție tehnică pentru asigurarea stabilității și a fiabilității.

(5)

Stocarea energiei în sistemul de energie electrică este definită la articolul 2 alineatul (59) din Directiva (UE) 2019/944 al Parlamentului European și al Consiliului (7), care acoperă diferite tehnologii. Directiva (UE) 2019/944 abordează participarea stocării energiei pe piața energiei electrice, inclusiv furnizarea de servicii de flexibilitate în condiții de concurență echitabile cu alte resurse energetice.

(6)

Dincolo de sistemul de energie electrică, stocarea energiei, cum ar fi stocarea termică, poate contribui în mai multe feluri la sistemul energetic. De exemplu, stocarea energiei, care completează generatoarele de încălzire și răcire din surse regenerabile ca parte a sistemelor individuale și centralizate de încălzire, permite ca o proporție mai mare din cererea de încălzire să fie acoperită din surse regenerabile variabile și la temperatură scăzută, cum ar fi energia geotermică de mică adâncime, energia termică solară și energia ambientală. Promovarea acestor sisteme de încălzire din surse regenerabile este esențială pentru a se putea renunța la sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili, în special în clădiri.

(7)

Stocarea energiei poate juca un rol esențial în decarbonizarea sistemului energetic, contribuind la integrarea sistemului energetic și la securitatea aprovizionării. Un sistem energetic decarbonizat va necesita investiții semnificative în capacitatea de stocare, sub orice formă a acesteia. Tehnologiile de stocare a energiei pot facilita electrificarea diferitelor sectoare economice, în special a clădirilor și a transporturilor. De exemplu, prin adoptarea vehiculelor electrice și prin participarea acestora la echilibrarea rețelei de energie electrică prin consumul dispecerizabil (de exemplu, prin absorbția surplusului de energie electrică din surse regenerabile în perioadele de producție ridicată și de cerere scăzută). Energia stocată în bateriile vehiculelor electrice poate fi, de asemenea, utilizată în mod eficace pentru alimentarea locuințelor și pentru stabilizarea rețelei.

(8)	Stocarea energiei, în special „în spatele contorului” (behind the meter), poate ajuta consumatorii, atât la nivel de gospodării, cât și de industrie, să maximizeze autoconsumul de energie din surse regenerabile autoprodusă, permițând acestor consumatori să își reducă facturile la energie.

(9)

Pentru sistemele energetice care sunt mai puțin sau deloc interconectate, cum ar fi insulele, zonele îndepărtate sau regiunile ultraperiferice ale UE, resursele de flexibilitate, în special stocarea energiei, pot contribui în mod semnificativ la renunțarea la combustibilii fosili importați și la gestionarea unor niveluri ridicate de variabilitate pe termen scurt și sezonier a aprovizionării cu energie din surse regenerabile.

(10)

Stocarea energiei se confruntă cu o serie de provocări care pot afecta implementarea sa la nivelurile necesare sprijinirii semnificative a tranziției energetice. Unele dintre aceste provocări sunt legate de necesitatea unei vizibilități și predictibilități pe termen lung a veniturilor pentru a facilita accesul la finanțare.

(11)

Piața energiei electrice din Uniune este concepută astfel încât să permită deja ca stocarea energiei să participe la toate piețele energiei electrice. Aceasta oferă o bază pentru combinarea diferitelor fluxuri de venituri (cumul de venituri - „revenue stacking”) pentru a sprijini viabilitatea modelului de afaceri în materie de stocare și pentru a permite atingerea valorii adăugate maxime a stocării energiei pentru sistemul energetic.

(12)

Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (8) încurajează statele membre să introducă criterii sau caracteristici suplimentare în măsurile lor de securitate a aprovizionării pentru a promova participarea unor tehnologii mai ecologice (sau pentru a reduce participarea tehnologiilor poluante) necesare pentru a sprijini realizarea obiectivelor UE în materie de protecție a mediului. Se preconizează că astfel de criterii sau caracteristici vor crește proporția stocării care beneficiază de măsuri de securitate a aprovizionării.

(13)

Operatorii de sisteme de transport au obligația de a lua în considerare potențialul de utilizare a instalațiilor de stocare a energiei în planul lor de dezvoltare a rețelei pe 10 ani (9). Cu toate acestea, modelul tipic de funcționare a stocării energiei – injectarea de energie electrică în rețea atunci când nivelurile de producție sunt scăzute și consumul de energie electrică atunci când ele sunt ridicate – poate fi exploatat în continuare în procesul de planificare a rețelelor. Consumul din rețea în timpul orelor de vârf poate fi redus prin taxe de rețea și scheme tarifare bine concepute care să consolideze utilizarea instrumentelor de flexibilitate precum stocarea energiei.

(14)

Partajarea energiei electrice stocate are potențialul de a aduce beneficii mai mari sistemului prin consumul dispecerizabil, atunci când consumatorii finali sunt expuși la semnale de preț adecvate sau li se permite să participe la mecanisme de flexibilitate. După cum se prevede în Directiva (UE) 2019/944, clienții finali care acționează în comun nu ar trebui să fie expuși la taxe duble atunci când furnizează servicii de flexibilitate operatorilor de sistem care utilizează instalații de stocare în fața contorului (front of the meter).

(15)

Actualizarea planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030, astfel cum se prevede la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (10), ar trebui să includă un obiectiv mai ambițios pentru accelerarea tranziției verzi și sporirea securității energetice, în conformitate cu pachetul privind Pactul verde european (11) și cu planul REPowerEU. Actualizarea planurilor naționale privind energia și clima ar trebui să includă, de asemenea, obiective naționale de creștere a flexibilității sistemului în temeiul articolului 4 litera (d) punctul (3) din regulamentul respectiv. Aceste planuri naționale actualizate ar trebui, de asemenea, să prezinte politici și măsuri relevante pentru a sprijini nevoile de investiții identificate în cadrul REPowerEU, precum și prioritatea-cheie de protejare a competitivității și a atractivității UE în raport cu partenerii mondiali, ținând seama totodată de impactul asupra mediului, în special asupra habitatelor și ecosistemelor (12). Planurile naționale privind energia și clima reprezintă ocazia de a explora sinergii între cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice (13), în special în ceea ce privește beneficiile stocării energiei electrice,

RECOMANDĂ:

(1)

Statele membre țin seama de rolul dublu (generator-consumator) al stocării energiei atunci când definesc cadrul de reglementare și procedurile aplicabile, în special atunci când pun în aplicare legislația Uniunii privind piața energiei electrice, pentru a elimina barierele existente. Aceasta include prevenirea dublei impuneri și facilitarea procedurilor de acordare a autorizațiilor (14). Autoritățile naționale de reglementare ar trebui, de asemenea, să ia în considerare un astfel de rol atunci când stabilesc tarifele de rețea și sistemele tarifare, în conformitate cu legislația Uniunii.

(2)

Statele membre identifică nevoile de flexibilitate ale sistemelor lor energetice pe termen scurt, mediu și lung, iar în actualizările planurilor naționale privind energia și clima consolidează atât obiectivele, cât și politicile și măsurile conexe care vizează promovarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a implementării stocării energiei, atât la scară utilitară, cât și în spatele contorului, a consumului dispecerizabil și a flexibilității. Statele membre ar trebui, de asemenea, să evalueze necesitățile în materie de capacitate de producție pentru tehnologiile relevante de stocare a energiei.

(3)

Statele membre, în special autoritățile lor naționale de reglementare, se asigură că operatorii de sisteme energetice evaluează în continuare care sunt nevoile de flexibilitate ale sistemelor lor energetice atunci când planifică rețelele de transport și distribuție, inclusiv potențialul de stocare a energiei (pe termen scurt și lung) și dacă stocarea energiei poate fi o alternativă mai eficientă din punctul de vedere al costurilor la investițiile în rețea. Ele ar trebui, de asemenea, să ia în considerare întregul potențial al surselor de flexibilitate, în special al stocării energiei, atunci când își evaluează capacitatea de conectare (de exemplu, având în vedere contractele flexibile de conectare) și când operează sistemul.

(4)

Statele membre identifică eventualele deficite de finanțare pentru stocarea energiei pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv în spatele contorului (energie termică și utilizarea energiei electrice) și alte instrumente de flexibilitate și, în cazul în care se identifică necesitatea unor resurse flexibile suplimentare pentru a realiza securitatea aprovizionării și obiectivele de mediu, iau în considerare eventuala nevoie de instrumente de finanțare care să asigure vizibilitatea și previzibilitatea veniturilor.

(5)

Statele membre analizează dacă serviciile de stocare a energiei - în special utilizarea flexibilității în rețelele de distribuție și furnizarea de servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenței - sunt suficient remunerate și dacă operatorii pot însuma remunerații pentru mai multe servicii.

(6)

Statele membre iau în considerare proceduri de ofertare concurențiale, dacă este necesar, pentru a atinge un nivel suficient de implementare a surselor de flexibilitate în vederea realizării unor obiective transparente în materie de securitate a aprovizionării și de mediu, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Ar trebui explorate posibile îmbunătățiri în ceea ce privește conceperea mecanismelor de asigurare a capacității pentru a facilita participarea surselor de flexibilitate, inclusiv a stocării energiei, de exemplu prin asigurarea faptului că factorii de reducere sunt adecvați având în vedere obiectivul urmărit privind securitatea aprovizionării, reducerea capacității minime eligibile și a dimensiunii minime a ofertelor, facilitarea agregării, reducerea limitelor de emisii de CO2 sau acordarea de prioritate tehnologiilor mai verzi, în conformitate cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie.

(7)

Statele membre identifică orice acțiuni specifice, de ordin reglementar sau nereglementar, necesare pentru a elimina barierele din calea implementării consumului dispecerizabil și a stocării în spatele contorului, de exemplu, legate de adoptarea electrificării sectoarelor de utilizare finală pe baza surselor regenerabile de energie, de introducerea autoconsumului individual sau colectiv și de încărcarea bidirecțională prin utilizarea bateriilor vehiculelor electrice.

(8)

Statele membre accelerează implementarea instalațiilor de stocare și a altor instrumente de flexibilitate în insule, în zonele îndepărtate și în regiunile ultraperiferice ale UE cu o capacitate insuficientă a rețelei și cu conexiuni instabile sau pe distanțe lungi la rețeaua principală, de exemplu prin scheme de sprijin pentru resurse flexibile cu emisii scăzute de carbon, inclusiv stocarea, și revizuiesc criteriile de racordare la rețea pentru a promova proiectele energetice hibride (și anume, generarea și stocarea energiei din surse regenerabile).

(9)

Statele membre și autoritățile naționale de reglementare publică în timp real date detaliate privind congestionarea rețelei, restricționarea energiei din surse regenerabile, prețurile pieței, energia din surse regenerabile și conținutul de emisii de gaze cu efect de seră, precum și instalațiile deja existente de stocare a energiei, pentru a facilita deciziile de investiții în noi instalații de stocare a energiei.

(10)

Statele membre continuă să sprijine cercetarea și inovarea în domeniul stocării energiei, în special stocarea energiei pe termen lung și soluțiile de stocare care conectează energia electrică cu alți purtători de energie, precum și să optimizeze soluțiile existente (de exemplu, eficiența, capacitatea, durata, amprenta climatică și de mediu minimă). Ar trebui să se ia în considerare instrumentele de reducere a riscurilor, cum ar fi programele de accelerare tehnologică și schemele de sprijin specifice care ghidează tehnologiile inovatoare de stocare a energiei până la etapa de comercializare.

---

(1)  COM(2019) 640 final. Pactul verde european include și obiective care depășesc neutralitatea climatică, cum ar fi stoparea pierderii biodiversității, reducerea și eliminarea poluării și decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor prin abordări caracteristice economiei circulare.

(2)  COM(2021) 550 final

(3)  COM(2022) 108 final.

(4)  COM(2022) 230 final.

(5)  A se vedea secțiunea 2.2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2023) 57

(6)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (45) și la articolul 2 alineatul (49) din Directiva (UE) 2019/944 (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(7)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L158, 14.6.2019, p.125).

(8)  Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie 2022, C/2022/481 (JO C 80, 18.2.2022, p. 1).

(9)  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).

(10)  JO L 328, 21.12.2018, p. 1.

(11)  https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/delivering-european-green-deal_ro

(12)  Pentru a atinge obiectivele Pactului verde european și pentru a respecta principiul de „a nu face rău”, este, de asemenea, necesar să se țină seama de compromisurile de mediu mai ample ale stocării energiei și să se ofere soluții pentru atenuarea sau neutralizarea acestora.

(13)  COM(2015) 80.

(14)  A se vedea, de asemenea, Recomandarea (UE) 2022/822 a Comisiei din 18 mai 2022 privind accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile și facilitarea contractelor de achiziție de energie electrică (JO L 146, 25.5.2022, p. 132), și Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului din 22 decembrie 2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile (JO L 335, 29.12.2022, p. 36).

Rata de schimb a monedei euro (1)

17 martie 2023

(2023/C 103/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0623
JPY	yen japonez	140,57
DKK	coroana daneză	7,4450
GBP	lira sterlină	0,87488
SEK	coroana suedeză	11,1995
CHF	franc elvețian	0,9858
ISK	coroana islandeză	149,30
NOK	coroana norvegiană	11,4218
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,948
HUF	forint maghiar	395,93
PLN	zlot polonez	4,7045
RON	leu românesc nou	4,9208
TRY	lira turcească	20,1859
AUD	dolar australian	1,5874
CAD	dolar canadian	1,4584
HKD	dolar Hong Kong	8,3387
NZD	dolar neozeelandez	1,7014
SGD	dolar Singapore	1,4262
KRW	won sud-coreean	1 389,84
ZAR	rand sud-african	19,4988
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3117
IDR	rupia indoneziană	16 332,02
MYR	ringgit Malaiezia	4,7649
PHP	peso Filipine	58,118
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,246
BRL	real brazilian	5,5872
MXN	peso mexican	19,9829
INR	rupie indiană	87,7870

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

COMISIA ADMINISTRATIVĂ A COMUNITĂȚILOR EUROPENE PENTRU SECURITATEA SOCIALĂ A LUCRĂTORILOR MIGRANȚI

Rate de conversie ale monedelor de schimb în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului

(2023/C 103/03)

Articolul 107 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72

Perioada de referință: Ianuarie 2023

Perioada de aplicare: Aprilie, mai, iunie 2023

Janv-23	EUR	BGN	CZK	DKK	HRK	HUF	PLN
1 EUR =	1	1,95580	23,9582	7,43831		396,032	4,69742
1 BGN =	0,511300	1	12,2498	3,80321		202,491	2,40179
1 CZK =	0,0417393	0,0816338	1	0,310470		16,5301	0,196067
1 DKK =	0,134439	0,262936	3,22092	1		53,2422	0,631517
1 HRK =
1 HUF =	0,00252505	0,00493849	0,0604956	0,018782		1	0,0118612
1 PLN =	0,212883	0,416356	5,10030	1,58349		84,3085	1
1 RON =	0,203078	0,397179	4,86538	1,51055		80,4253	0,953940
1 SEK =	0,089245	0,174546	2,13816	0,663833		35,3440	0,419222
1 GBP =	1,13363	2,21715	27,1597	8,43228		448,953	5,32513
1 NOK =	0,093328	0,182532	2,23598	0,694206		36,9611	0,438403
1 ISK =	0,00649082	0,0126948	0,155509	0,0482808		2,57058	0,030490
1 CHF =	1,003924	1,96348	24,0522	7,46750		397,586	4,71585

Sursă: BCE

Janv-23	RON	SEK	GBP	NOK	ISK	CHF
1 EUR =	4,92423	11,20509	0,882123	10,71485	154,064	0,99609
1 BGN =	2,51776	5,72916	0,451029	5,47850	78,7727	0,509301
1 CZK =	0,205534	0,467693	0,036819	0,447231	6,43051	0,0415762
1 DKK =	0,662009	1,50640	0,118592	1,44050	20,7122	0,133914
1 HRK =
1 HUF =	0,0124339	0,0282934	0,00222740	0,0270555	0,389018	0,00251518
1 PLN =	1,048284	2,38537	0,187789	2,28101	32,7975	0,212051
1 RON =	1	2,27550	0,179139	2,17595	31,2869	0,202284
1 SEK =	0,439463	1	0,0787252	0,95625	13,7494	0,088896
1 GBP =	5,58224	12,7024	1	12,1467	174,651	1,12920
1 NOK =	0,459570	1,045753	0,0823272	1	14,3785	0,092964
1 ISK =	0,031962	0,072730	0,00572571	0,0695482	1	0,00646545
1 CHF =	4,94355	11,24906	0,885585	10,75690	154,668	1

Sursă: BCE

Observație: toate ratele încrucișate care implică ISK sunt calculate folosind datele privind cursul de schimb ISK/EUR furnizate de Banca Centrală a Islandei.

referință: Janv-23	1 EUR în moneda națională	1 unitate de monedă națională în EUR
BGN	1,95580	0,51130
CZK	23,95823	0,04174
DKK	7,43831	0,13444
HRK
HUF	396,03227	0,00253
PLN	4,69742	0,21288
RON	4,92423	0,20308
SEK	11,20509	0,08925
GBP	0,88212	1,13363
NOK	10,71485	0,09333
ISK	154,06364	0,00649
CHF	0,99609	1,00392

Sursă: BCE

Observație: cursurile de schimb ISK/EUR se bazează pe datele furnizate de Banca Centrală a Islandei.

1.

Regulamentul (CEE) nr. 574/72 prevede ca rata de conversie într-o monedă a sumelor calculate într-o altă monedă de schimb este rata calculată de către Comisie pe baza mediei lunare, aferentă perioadei de referință definite la alineatul (2), a ratelor de schimb de referință publicate de Banca Centrală Europeană.

2.

Perioada de referință este: — luna ianuarie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 aprilie următor; — luna aprilie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 iulie următor; — luna iulie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 octombrie următor; — luna octombrie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 ianuarie următor.

Ratele de conversie ale monedelor de schimb sunt publicate în al doilea Jurnal Oficial al Uniunii Europene (seria „C”) din lunile februarie, mai, august și noiembrie.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2023/C 103/04)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Valencia”

PDO-ES-A0872-AM03

Data comunicării: 29.8.2022

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1.   Modificarea formulării descrierii vinurilor

Descriere

Se precizează că vinurile de categoria 1 pot fi vinuri albe, roșii sau roze.

Modificarea vizează punctul 2 din caietul de sarcini, dar nu și documentul unic.

Este o modificare standard, deoarece nu este considerată a se încadra în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

Motivare

În Hotărârile 958/2021 și 959/2021, Secția de Contencios Administrativ a Curții Supreme a decis că versiunea caietului de sarcini publicată în Ordonanțele 13 și 3 din 2011 (actualizată pentru a include modificările minore aprobate de atunci) era încă în vigoare, cu excepția punctelor referitoare la domeniul de aplicare teritorial, care au fost considerate nule de către Curtea Supremă. În consecință, unele secțiuni din caietul de sarcini trebuie să revină la formularea utilizată în versiunea publicată în 2011.

2.   Delimitarea arealului geografic

Descriere

Anumite comune incluse în sfera DOP „Utiel-Requena” și „Alicante” se elimină din arealul geografic.

Modificarea vizează punctul 4 din caietul de sarcini și punctul 6 din documentul unic.

Este o modificare standard, deoarece nu este considerată a se încadra în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

Motivare

În Hotărârile 958/2021 și 959/2021, Secția de Contencios Administrativ a Curții Supreme a decis că anumite puncte referitoare la domeniul de aplicare teritorial erau nule, întrucât nu exista nicio explicație detaliată care să confirme legătura dintre comunele în cauză și produsul protejat. Prin urmare, formularea din caietul de sarcini trebuie aliniată la conținutul acestor hotărâri.

3.   Includerea sinonimelor pentru soiurile de viță-de-vie utilizate pentru vinificație

Descriere

Pentru soiul „Subirat Parent” deja prezent pe listă, se includ denumirea principală (Alarije) și un sinonim (Malvasía Riojana).

Modificarea vizează punctul 6 din caietul de sarcini, dar nu și documentul unic, deoarece este un soi secundar de viță-de-vie.

Este o modificare standard, deoarece nu este considerată a se încadra în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

Motivare

Includerea trimiterilor la toate denumirile posibile ale unui soi deja prezent pe listă oferă mai multă claritate în ceea ce privește soiurile utilizate, având în vedere că sinonimul Malvasía Riojana este cunoscut și utilizat pe scară mai largă.

4.   Legătura cu arealul geografic

Descriere

Se modifică descrierea din întreaga secțiune 7 referitoare la legătura cu arealul geografic.

Modificarea vizează punctul 7 din caietul de sarcini și punctul 8 din documentul unic.

Este o modificare standard, deoarece nu este considerată a se încadra în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

Motivare

În Hotărârile 958/2021 și 959/2021, Secția de Contencios Administrativ a Curții Supreme a decis că versiunea caietului de sarcini publicată în Ordonanțele 13 și 3 din 2011 (actualizată pentru a include modificările minore aprobate de atunci) era încă în vigoare, cu excepția punctelor referitoare la domeniul de aplicare teritorial, care au fost considerate nule de către Curtea Supremă. În consecință, unele secțiuni din caietul de sarcini trebuie să revină la formularea utilizată în versiunea publicată în 2011.

5.   Includerea mențiunii tradiționale „primero de cosecha” (prima recoltă)

Descriere

Se reintroduce mențiunea tradițională „primero de cosecha” (prima recoltă).

Modificarea vizează punctul 8 din caietul de sarcini și punctul 9 din documentul unic.

Este o modificare standard, deoarece nu este considerată a se încadra în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

Motivare

Versiunea originală a caietului de sarcini menționa posibilitatea utilizării acestei mențiuni tradiționale pe etichetele vinurilor, dar textul a fost eliminat din greșeală în diferitele modificări.

6.   Includerea soiului de viță-de-vie pe etichetele vinurilor

Descriere

Denumirea soiului de viță-de-vie poate fi utilizată doar pentru vinurile produse în proporție de cel puțin 85 % din soiul respectiv (anterior 100 %). Excepția este vinul licoros „Valencia” produs din struguri din soiul Moscatel, pentru care cerința este să se utilizeze doar soiul Moscatel de Alejandría.

Modificarea vizează punctul 8 din caietul de sarcini și punctul 9 din documentul unic.

Este o modificare standard, deoarece nu este considerată a se încadra în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei.

Motivare

Posibilitatea includerii soiului de viță-de-vie pe etichetă cu condiția ca acesta să reprezinte cel puțin 85 % din compoziția vinului a fost eliminată din greșeală într-una dintre diferitele modificări aduse caietului de sarcini.

Scopul modificării este de a corecta această greșeală cu privire la includerea denumirilor soiurilor de viță-de-vie pe etichetele vinurilor.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Valencia

2.   Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

3.	Vin licoros

6.	Vin spumant de calitate de tip aromat

8.	Vin petiant

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vin alb

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Tonuri preponderent galbene, care variază de la galben-pal la galben-auriu. Învechirea se poate realiza în recipiente din lemn. Miros curat, de o intensitate bună și cu note fructate. La degustare, vinul are o aciditate bună și este proaspăt și fructat, cu un gust rezidual persistent.

Conținutul maxim de dioxid de sulf: 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 300 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	9
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2.   Vinuri roze și roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinurile roze au tonuri roz, cu tente zmeurii, căpșunii, de coacăze roșii sau roz-somon. Miros curat, intens, dominat de arome fructate. La degustare, vinul are o aciditate bună, un gust puternic și este echilibrat. Gust rezidual persistent. Vinurile roșii tind să aibă o culoare închisă și tonuri preponderent roșii, cu tente violete, mov, grena, cireșii sau rubinii. Miros de o intensitate bună și extrem de fructat.

Conținutul maxim de dioxid de sulf: Pentru vinurile roze, 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 250 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l; Pentru vinurile roșii, 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	9,5
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3.   Vinuri care poartă mențiunile „Crianza”, „Reserva” și „Gran Reserva”

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culori mai intense decât în cazul vinului de bază. Galben mai intens în cazul vinurilor albe. Tonuri care se apropie de roșu-cărămiziu în cazul vinurilor roșii. Miros caracterizat de echilibru între caracterul fructat și aromele lemnoase. Senzații retronazale bune la degustare.

Conținutul maxim de dioxid de sulf: pentru vinurile albe și roze, 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l; 300 mg/l pentru vinurile albe și 250 mg/l pentru vinurile roze în cazul în care conținutul de zahăr este de minimum 5 g/l; pentru vinurile roșii, 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	12
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

4.   Vin licoros alb, roze și roșu

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

În cazul vinului licoros alb, tonuri preponderent galbene, care variază de la galben-pal la galben-auriu. Vinul licoros roze are tonuri roz, cu tente zmeurii, căpșunii, de coacăze roșii sau roz-somon. Vinul licoros roșu are tonuri roșii, cu tente violete, mov, grena sau rubinii. Miros de o intensitate bună, în special în cazul în care vinul este produs din struguri din soiul Moscatel. Dulce și apetisant, echilibrat de un gust rezidual puternic.

Conținutul maxim de dioxid de sulf: 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	15
Aciditatea totală minimă	1,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Vin spumant de calitate de tip aromat alb, roze și roșu

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

În cazul în care vinul de bază este alb, tonuri preponderent galbene, care variază de la galben-pal la galben-auriu. În cazul în care vinul de bază este roze, tonuri roz cu tente zmeurii, căpșunii, de coacăze roșii sau roz-somon. În cazul în care vinul de bază este roșu, tonuri roșii cu tente violete, mov, grena, cireșii sau rubinii. Miros curat și intens, cu aromele specifice soiului. Aciditate și intensitate bune la degustare. Vinuri proaspete, cu dioxid de carbon bine integrat.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	6
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)	185

6.   Vin petiant alb, roze și roșu

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

În cazul în care vinul de bază este alb, tonuri preponderent galbene, care variază de la galben-pal la galben-auriu. În cazul în care vinul de bază este roze, tonuri roz cu tente zmeurii, căpșunii, de coacăze roșii sau roz-somon. În cazul în care vinul de bază este roșu, tonuri roșii cu tente violete, mov, grena, cireșii sau rubinii. Miros curat și intens, cu aromele specifice soiului. Gust proaspăt, fructat și intens, cu dioxid de carbon bine integrat.

Conținutul maxim de dioxid de sulf: pentru vinurile albe și roze, 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 250 mg/l pentru ambele tipuri în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l; pentru vinurile roșii, 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	7
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

7.   Vin alb, roze și roșu care poartă pe etichetă mențiunea „Petit Valencia”

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Caracteristicile sunt similare celor descrise pentru vinurile albe, roze și roșii.

Conținutul maxim de dioxid de sulf: pentru vinurile albe și roze, 200 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l; 300 mg/l pentru vinurile albe și 250 mg/l pentru vinurile roze în cazul în care conținutul de zahăr este de minimum 5 g/l; pentru vinurile roșii, 150 mg/l în cazul în care conținutul de zahăr este < 5 g/l și 200 mg/l în cazul în care acesta este de minimum 5 g/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	4,5
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	13,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici oenologice

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   

 

Practică oenologică specifică

Se aplică o presiune adecvată pentru extragerea vinului și pentru separarea acestuia de tescovină, astfel încât randamentul să nu depășească 82 de litri de must sau 76 de litri de vin la 100 de kilograme de struguri. Niciun lot de vin obținut prin aplicarea unei presiuni necorespunzătoare nu poate fi utilizat pentru elaborarea vinurilor protejate.

Recipientele din lemn utilizate în procesul de învechire trebuie să fie fabricate din stejar și să aibă o capacitate care să respecte limitele de volum stabilite de legislația în vigoare pentru utilizarea anumitor mențiuni tradiționale.

5.2.   Randamente maxime

1.	Soiuri roșii 9 100 de kilograme de struguri la hectar

2.	Soiuri albe 12 000 de kilograme de struguri la hectar

3.	Soiuri roșii 69,16 hectolitri la hectar

4.	Soiuri albe 91,20 hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul de producție al DOP „Valencia” constă în terenurile aflate în provincia Valencia care fac parte din unitățile geografice mai mici, numite și „subzonele” DOP, și anume următoarele comune:

a)	Subzona ALTO TURIA: Alpuente, Aras de los Olmos, Benagéber, Calles, Chelva, La Yesa, Titaguas și Tuéjar.

b)

Subzona VALENTINO: Alborache, Alcublas, Andilla, Bétera, Bugarra, Buñol, Casinos, Cheste, Chiva, Chulilla, Domeño, Estivella, Gestalgar, Godella, Godelleta, Higueruelas, Llíria, Losa del Obispo, Macastre, Montserrat, Montroy, Náquera, Paterna, Pedralba, Picaña, Real, Riba-roja de Túria, Torrent, Turís, Vilamarxant, Villar del Arzobispo și Yátova.

c)	Subzona MOSCATEL DE VALENCIA: Catadau, Cheste, Chiva, Godelleta, Llombai, Montroy, Montserrat, Real, Torrent, Turís și Yátova.

d)

Subzona CLARIANO: Atzeneta d’Albaida, Agullent, Albaida, Alfarrasí, Anna, Aielo de Malferit, Aielo de Rugat, Ayora, Barx, Bèlgida, Bellreguard, Bellús, Beniatjar, Benicolet, Benigánim, Benissoda, Benisuera, Bicorp, Bocairent, Bolbaite, Bufali, Castelló de Rugat, Carrícola, Chella, Enguera, Fontanars dels Alforins, Guardamar de la Safor, La Font de la Figuera, Guadasequies, La Llosa de Ranes, Llutxent, Mogente, Montaverner, Montesa, Montichelvo, L’Olleria, Ontinyent, Otos, El Palomar, Pinet, La Pobla del Duc, Quatretonda, Ráfol de Salem, Rugat, Salem, Sempere, Terrateig, Vallada și Xàtiva.

Arealul de producție cuprinde, de asemenea, parcele înscrise în registrul viticol și gestionate de membri ai cooperativelor sau de proprietari de unități vinicole înscriși în registrele Consiliului de reglementare, parcele care se utilizează în mod tradițional pentru producția de vinuri cu DOP „Valencia” și care se află în următoarele locuri din comunele Almansa și Caudete din provincia Albacete: Campillo, Estación, Casa Pino, Casa Pina, Mojón Blanco, Moleta, Molino Balsa, Prisioneros, Canto Blanco, La Venta, Derramador, Montalbana, Casa Alberto, Escribanos, Escorredores, Capitanes, Pandos, Venta del Puerto, Torre Chica, Torre Grande, Casa Blanca, El Pleito, Herrasti și Casa Hondo din comuna Almansa și Vega de Bogarra, Derramador și El Angosto din comuna Caudete.

În arealul de producție sunt incluse parcele care aparțin membrilor cooperativei viticole La Viña Coop V din orașul Villena, care sunt înscrise în registrul vitivinicol și care se utilizează în mod tradițional pentru producția de vinuri cu DOP „Valencia”.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vin

GARNACHA TINTORERA

MACABEO – VIURA

MERSEGUERA

MONASTRELL

MOSCATEL DE ALEJANDRÍA

VERDIL

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Datorită climatului și precipitațiilor blânde din subzona Valentino, se obțin vinuri albe și roșii cu o tărie alcoolică mai mare.

Caracteristicile continentale ale subzonei Alto Turia conduc la obținerea unui vin alb mai delicat.

Apropierea de Marea Mediterană și precipitațiile mai abundente fac ca vinul din soiul Moscatel să fie extrem de aromat.

Intervalul de temperatură și relieful variat din subzona Clariano conduc la obținerea unor vinuri roșii foarte intense și fructate.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea „VALENCIA” trebuie să figureze pe etichetă într-un mod vizibil. Se poate indica o subzonă dacă toți strugurii (utilizați pentru obținerea vinului) au fost cultivați acolo. Denumirea soiului de viță-de-vie poate fi utilizată doar pentru vinurile produse în proporție de cel puțin 85 % din soiul respectiv. Excepția este vinul licoros „Valencia” produs din struguri din soiul Moscatel, pentru care cerința este să se utilizeze doar soiul Moscatel de Alejandría.

Mențiunea „VINO PETIT VALENCIA” poate figura pe eticheta vinurilor tinere obținute prin metode naturale, cu o tărie alcoolică dobândită > 4,5 % și o tărie alcoolică totală > 9 % în volume. Mențiunea „MOSCATEL DE VALENCIA” sau „VINO DE LICOR MOSCATEL DE VALENCIA” poate fi utilizată pe eticheta vinurilor obținute în proporție de 100 % din struguri din soiul Moscatel de Alejandría și produse în conformitate cu punctul 3 litera (c) a patra liniuță din anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului. Mențiunea „VINO DULCE” poate fi utilizată pe eticheta vinurilor licoroase produse în conformitate cu punctul 3 litera (c) a patra liniuță din anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului. Mențiunea tradițională „Primero de Cosecha” (prima recoltă) poate fi utilizată pe eticheta vinurilor roșii, albe și roze obținute din struguri culeși în primele zece zile ale perioadei de recoltare și îmbuteliate în termen de treizeci de zile de la încheierea perioadei de recoltare, cu obligația de a indica anul de recoltă pe etichetă.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://agroambient.gva.es/documents/163228750/0/DOPVLC-P2022.pdf/

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 103/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Sebadas / Seadas / Sabadas / Seattas / Savadas / Sevadas di Sardegna”

Nr. UE: PGI-IT-02834 – 24.3.2022

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) IGP

„Sebadas / Seadas / Sabadas / Seattas / Savadas / Sevadas di Sardegna”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 2.5. Paste făinoase

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” sunt produse de patiserie proaspete, cu formă rotundă sau ovală și cu o umplutură obținută din ingredientele menționate mai jos, la punctul 3.2 litera (b).

La momentul punerii în consum, „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” prezintă următoarele caracteristici fizice, chimice și organoleptice:

Caracteristici fizice:

—	Formă: produsul finit are o formă rotundă sau ovală, realizată cu o foaie de aluat dublă, și prezintă margini ondulate (uneori într-o manieră decorativă) sau netede; fiecare foaie de aluat are o grosime cuprinsă între 0,5 mm și 3 mm; diametrul este cuprins între 40 mm și 180 mm;

—	Greutatea fiecărei bucăți de „Sebadas / Seadas / Sabadas /Seattas / Savadas / Sevadas di Sardegna” variază de la minimum 30 g până la maximum 300 g;

—	Proporția aluatului/umpluturii în greutatea produsului: — foaia de aluat variază între 40 % și 60 % din greutatea produsului final; — umplutura variază între 40 % și 60 % din greutatea produsului final.

Caracteristici chimice:

—	Proteine totale	:	între 8,0 % și 18,0 % la 100 g de produs;
—	Grăsimi	:	între 5,0 % și 22,0 % la 100 g de produs, din care între 3,0 % și 9,0 % grăsimi saturate;
—	Carbohidrați	:	între 20,0 % și 40,0 % la 100 g de produs, din care între 3,0 % și 7,0 % zahăr.

Caracteristici organoleptice:

—	Consistența produsului proaspăt: moale, cu aluat omogen;

—	Culoarea aluatului: variază de la alb-fildeșiu la galben-pai;

—	Culoarea umpluturii: variază de la alb la galben-pai, cu eventuale striații galbene sau portocalii datorate prezenței cojii de lămâie sau de portocală;

—	Gust: gust acid și aromat, cu o intensitate variabilă la degustare, în funcție de amestecul de brânzeturi; note de citrice; contrast sărat-dulce;

—	Miros: arome tipice de uleiuri esențiale de citrice.

a)   Ingredientele aluatului:

—	Griș din grâu dur și/sau făină de grâu dur remăcinat și/sau făină de grâu comun;

—	Untură: procent cuprins între 0 % și 20 % din greutatea aluatului;

—	Se poate adăuga gălbenuș de ou, în funcție de necesități;

—	Sare: în funcție de necesități;

—	Apă: în funcție de necesități.

b)   Ingredientele umpluturii:

—	brânzeturi din lapte de oaie și/sau de capră și/sau de vacă ori bucăți de coagul din lapte de vacă;

—	coajă de lămâie și/sau de portocală, în funcție de necesități;

—	se poate adăuga zahăr, în funcție de necesități.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Pentru a menține calitatea și siguranța produsului, orice proces de prelucrare a ingredientelor în vederea obținerii unui produs finit trebuie să se desfășoare în aria de producție.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul poate fi ambalat proaspăt sau în atmosferă modificată sau în conformitate cu legislația în vigoare ori congelat în conformitate cu legislația în vigoare. Produsele în vrac pot fi eliberate pentru consum doar în stare proaspătă.

Ambalarea trebuie să se desfășoare în aria de producție. Întrucât aria de producție este o insulă, transportarea produsului presupune perioade logistice de peste 48 de ore și necesită diverse forme de manipulare a produsului, precum și utilizarea mai multor mijloace de transport. Transportul produselor de patiserie proaspete și foarte proaspete necesită măsuri specifice și o monitorizare continuă a procesului. Timpul necesar pentru livrarea produselor în vrac sau preambalate poate varia considerabil, în funcție de problemele de ordin logistic și de condițiile meteorologice. Prin urmare, durata livrării nu este niciodată sigură și, în cel mai bun caz, calitatea produsului poate avea de suferit chiar și atunci când siguranța produsului nu este compromisă. Calitățile senzoriale ale produsului „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” în vrac riscă să fie compromise sau afectate din cauza diferitelor etape necesare pentru a transporta produsul la mii de kilometri distanță, proces care presupune, printre altele, utilizarea mai multor mijloace de transport, traversarea mării și implicarea multor persoane.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe lângă informațiile prevăzute de lege, pe ambalaj trebuie să figureze și următoarele informații suplimentare, cu caractere de tipar clare și lizibile:

—

denumirea „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” ori una sau mai multe dintre denumirile incluse în IGP, prezentate separat și urmate întotdeauna de mențiunea geografică „Sardinia”. După denumiri, trebuie să urmeze acronimul IGP cu caractere aldine negre și simbolul Uniunii Europene;

—	mențiunea facultativă „prodotto secondo l’antica ricetta della fusione del ripieno” (produs după vechea rețetă cu umplutură topită), în cazul în care umplutura este fiartă la o temperatură înaltă;

—

numele, denumirea comercială și adresa unității de producție. Este permisă utilizarea numelor, a denumirilor societăților și a mărcilor private, cu condiția ca acestea să nu aibă scop laudativ și nici potențialul de a induce în eroare consumatorul. Produsul poate fi eliberat pentru consum în ambalaje conforme cu legislația în vigoare sau chiar în vrac, cu condiția să fie așezat în compartimente sau recipiente specifice, cu o etichetă afișată în mod vizibil, pe care să figureze aceleași informații oferite și pe ambalaj. Denumirea „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” se poate utiliza și în cazul produselor preparate în unitățile de catering din aria geografică delimitată.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” acoperă întregul teritoriu administrativ și fizic al Sardiniei și al arhipelagurilor acesteia.

5.   Legătura cu aria geografică

Cererea de recunoaștere a IGP „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” este justificată de reputația și de renumele produsului, care a apărut în Sardinia ca expresie a culturii agropastorale locale și a cărui producție nu s-a răspândit niciodată dincolo de granițele regionale.

Într-o gamă de produse extrem de largă și de variată, „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” se numără printre cele mai deosebite forme de produs de patiserie umplut, datorită modului în care se utilizează în gastronomie. Reputația puternică a produsului se datorează faptului că, deși se încadrează, din toate punctele de vedere, în categoria produselor din paste făinoase, acesta este servit și consumat ca desert. Caracterul unic al produsului rezidă, de asemenea, în această caracteristică.

Reputația produsului „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” este justificată, de asemenea, de caracteristicile organoleptice care îl diferențiază de alte produse din aceeași categorie: gustul caracterizat de contrastul dintre consistența sfărâmicioasă a aluatului datorată prezenței unturii, pe de o parte, și textura păstoasă și acidă a brânzei proaspete cu pastă filată din umplutură, pe de altă parte. În tradiția culinară, produsul „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” este prăjit, apoi stropit cu miere sau presărat cu zahăr și servit cald. Reputația produsului este, prin urmare, legată și de modul diferit de utilizare, care implică prăjirea produsului de patiserie (care conține grăsime) în locul fierberii acestuia în apă, iar apoi servirea ca desert, și nu ca fel întâi.

Prezența produsului pe rafturile principalelor puncte de vânzare cu amănuntul din afara regiunii îi confirmă reputația, care este determinată, de asemenea, de fluxurile de turiști de la nivel local, deși producția este întotdeauna strict limitată la insula Sardinia.

Reputația produsului este justificată și de legătura strânsă a acestuia cu teritoriul, bazată pe utilizarea de materii prime prezente pe scară largă în Sardinia. În special în trecut, aceste materii prime reprezentau o expresie a vocației agropastorale a insulei, care se reflectă în acest produs prin utilizarea grișului, a brânzeturilor și a unturii: toate acestea sunt ingrediente care pot fi atribuite în mod incontestabil economiei agropastorale locale. Izolarea a permis evitarea influențelor externe și, mai presus de toate, evitarea extinderii producției în străinătate. Prin urmare, este clar că reputația produsului „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” nu se datorează exclusiv factorilor naturali sau microclimatului, ci se datorează și factorilor culturali și socioeconomici, precum și unei metode de producție care s-a perpetuat de-a lungul timpului – mai întâi doar la nivel artizanal și pentru consum propriu, în prezent și la nivel industrial – cu puține schimbări în ceea ce privește procesele de producție.

Există numeroase trimiteri la denumirea „Sebadas/Seadas/Sabadas/Seattas/Savadas/Sevadas di Sardegna” în ghiduri, în publicații, în ziare și în cărți sau reviste culinare, care atestă reputația denumirii și producția tradițională în aria geografică. Printre principalele publicații se numără următoarele:

Literatură istorică: Wagner, Max Leopold, „Dizionario Etimologico Sardo” (Dicționar etimologic sard), publicat pentru prima dată de Società Editoriale Italiana în 1928, apoi din nou în 1960 de Ilisso. Ilisso oferă o definiție exhaustivă la p. 177: Logudorese; Casu, Pietro, „Vocabolario Sardo – Logudorese/Italiano” (Dicționar sard logudorez - italian); Rubattu, Antonino, „Dizionario Universale della Lingua di Sardegna Italiano – sardo – italiano antico e moderno” (Dicționar universal al limbii italiene vorbite în Sardinia – limba sardă – limba italiană modernă și limba italiană veche); Deledda, Grazia, „Tradizioni popolari di Nuoro, raccolta di saggi etnografici” (Tradițiile populare din Nuoro, colecție de eseuri etnografice), „Rivista delle tradizioni popolari italiane” (Revista tradițiilor populare italiene), editată de Angelo de Gubernatis, Florența, 1893-1895; Nieddu, Gonario, „Il pastore sardo e la giustizia”, (Păstorul sard și justiția), 1967, Ilisso Editore, p. 326; Caredda, Gian Paolo, „Gastronomia in Sardegna”, (Gastronomia în Sardinia), Sagep Editrice, 1981;

Reviste de specialitate: Guigoni, Alessandra, „Tradizione, innovazione e vintage nei foodscapes contemporanei. Il case study dei dolci sardi” (Tradiție și inovație în peisajul culinar contemporan. Studiul de caz al deserturilor din Sardinia), Anuac, Vol I, nr. 2 – ISSN 2239-625X, Universitatea din Cagliari, noiembrie 2012; Bell’Italia, „Sapori di Sardegna” (Aromele Sardiniei), Editoriale Giorgio Mondadori, nr. 32, iunie 2003; Dessi, Maria Antonietta, Sardinews, octombrie 2006, p. 11; Sardinews nr. 10, 2003, articol scris de Laura Sechi, p. 21, titlu: „Pranzo a Gavoi, tra Santa Rughe e Romagna” (Prânz la Gavoi, între Santa Rughe și Romagna); Il Messaggero Sardo, octombrie 2009, i-a acordat o plăcuță dlui Alberto Capra pentru un poem care menționează, printre altele, Seadas, p. 17; Într-un articol apărut în numărul Il al publicației Messaggero Sardo din octombrie 2010, Luigi Spano și-a luat la revedere de la Francesco Cossiga în numele concetățenilor săi sarzi. Acesta a fost comemorat la Sydney de către sarzii care locuiesc în Australia, p. 28;

Cărți sau ghiduri culinare: Perisi, Giuseppina, „Le cucine di Sardegna” (Bucătăria sardă), Franco Muzzio Editore, 1989, p. 265; „I Sapori della Sardegna – La cucina”, (Aromele Sardiniei – Bucătăria sardă) Zonza Editori, 1999, p. 200; Paulis, Susanna, „I dolci e le feste – la cultura del dolce in Sardegna fra tradizione e innovazione” (Deserturi și festivități – cultura deserturilor în Sardinia, între tradiție și inovație) University press/antropologia, nr. 17, Cuec Editrice, 2011; Diverși autori, „1000 ricette della cucina italiana: Il più grande libro illustrato dedicato alla tavola del nostro paese”, (1000 de rețete din bucătăria italiană: Cea mai mare carte ilustrată dedicată bucătăriei țării noastre), Rizzoli, 2010; rețeta pentru Seadas sau Sebadas de pe site-ul Cucchiaio d’Argento; „Seadas o Sebadas: un «non dolce» dal cuore della Sardegna” (Seadas sau Sebadas: un „non-desert” din inima Sardiniei), de pe site-ul cafebabel.it; Guaiti, Daniela, „Sardegna” (Sardinia), Gribaudo, 2010, pp. 118-120. Regiunea autonomă Sardinia – Ersat: Consiliul regional pentru dezvoltare agricolă și asistență tehnică, lista produselor tradiționale din Sardinia: Paste făinoase proaspete, biscuiți, produse de panificație și de cofetărie – Sebadas.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335%E2%80%9

sau

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (în partea stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.