Rata de schimb a monedei euro (1)

6 martie 2023

(2023/C 84/01)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0646
JPY	yen japonez	144,64
DKK	coroana daneză	7,4423
GBP	lira sterlină	0,88630
SEK	coroana suedeză	11,1590
CHF	franc elvețian	0,9947
ISK	coroana islandeză	149,70
NOK	coroana norvegiană	11,1109
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,545
HUF	forint maghiar	377,00
PLN	zlot polonez	4,7090
RON	leu românesc nou	4,9205
TRY	lira turcească	20,1236
AUD	dolar australian	1,5807
CAD	dolar canadian	1,4493
HKD	dolar Hong Kong	8,3570
NZD	dolar neozeelandez	1,7188
SGD	dolar Singapore	1,4324
KRW	won sud-coreean	1 381,49
ZAR	rand sud-african	19,3688
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3802
IDR	rupia indoneziană	16 326,06
MYR	ringgit Malaiezia	4,7673
PHP	peso Filipine	58,510
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,761
BRL	real brazilian	5,5356
MXN	peso mexican	19,1419
INR	rupie indiană	87,1445

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Rezumatul Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la propunerile de regulamente privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API)

(2023/C 84/02)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 13 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis două propuneri legislative privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri („API”): o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe („Propunerea privind API în materie de gestionare a frontierelor”) și o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave („Propunerea privind API în materie de asigurare a respectării legii”) (denumite în continuare, împreună, „propunerile”).

Obiectivul Propunerii privind API în materie de gestionare a frontierelor este de a spori și a facilita eficacitatea și eficiența controalelor la frontierele externe și de a combate imigrația ilegală, precum și de a înlocui actuala Directivă 2004/82/EC (1) a Consiliului („Directiva API”). Obiectivul Propunerii privind API în materie de asigurare a respectării legii este de a stabili norme mai bune pentru colectarea și transferul datelor API de către transportatorii aerieni, în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, în completarea Directivei existente (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului (2) [„Directiva privind registrul cu numele pasagerilor (Directiva PNR)”].

Având în vedere că operațiunile de prelucrare a datelor care ar rezulta din propuneri corespund sau completează operațiunile deja existente de prelucrare a datelor prevăzute în dreptul Uniunii, avizul se concentrează în primul rând asupra necesității și proporționalității prelucrării preconizate a datelor API provenind din zborurile din interiorul UE și asupra compatibilității acesteia cu Directiva PNR, astfel cum a fost interpretată de hotărârea CJUE în Cauza C-817/19 (3).

Deși consideră soluția propusă pentru zborurile din interiorul UE ca fiind, în general, suficientă pentru a asigura respectarea hotărârii CJUE privind articolul 2 din Directiva PNR, AEPD invită totuși colegiuitorii să ia în considerare elaborarea unor criterii armonizate pentru selectarea zborurilor din interiorul UE, de la care ar trebui colectate date API, în conformitate cu condițiile precizate de Curte. În plus, AEPD recomandă consolidarea în continuare a securității prelucrării datelor API în router, cu garanții suplimentare, cum ar fi pseudonimizarea și/sau criptarea datelor API, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și operațional.

Avizul face și alte recomandări specifice, cum ar fi necesitatea de a preciza în mod explicit în propuneri că, în cazul în care routerul nu poate, din motive tehnice, să transmită autorităților naționale competente datele API transferate de transportatorii aerieni, datele ar trebui șterse automat.

1.   INTRODUCERE

1.

La 13 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis două propuneri legislative privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri („propunerile”): — o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API) în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/817 și a Regulamentului (UE) 2018/1726 și de abrogare a Directivei 2004/82/CE a Consiliului (4), — o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave și de modificare a Regulamentul (UE) 2019/818 (5).

2.	Obiectivul Propunerii privind API în materie de gestionare a frontierelor este de a consolida și facilita eficacitatea și eficiența controalelor la frontierele externe și de a combate imigrația ilegală (6), înlocuind astfel Directiva 2004/82/CE.

3.

Obiectivul Propunerii privind API în materie de aplicare a legii este de a stabili norme mai bune pentru colectarea și transferul datelor API de către transportatorii aerieni, în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave (7), în completarea Directivei existente (UE) 2016/681.

4.

Propunerile sunt în concordanță cu Strategia Schengen din iunie 2021, prezentată în Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient”, care a subliniat în mod specific necesitatea unei utilizări mai largi a datelor API în combinație cu datele PNR pentru a consolida în mod semnificativ securitatea internă, în conformitate cu dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal și cu dreptul fundamental la libera circulație (8). În plus, la nivel internațional, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat, de asemenea, în repetate rânduri, instituirea și introducerea la nivel mondial a sistemelor API și PNR în scopuri de aplicare a legii (9).

5.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea Comisiei Europene din 14 decembrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE (10). AEPD salută trimiterea la această consultare la considerentul 44 din Propunerea privind API în materie de gestionare a frontierelor și la considerentul 29 din Propunerea privind API în materie de aplicare a legii. În această privință, AEPD constată, de asemenea, cu satisfacție, că a fost deja consultată în mod informal în temeiul considerentului 60 din RPDUE.

6.	Având în vedere alinierea strânsă dintre propuneri (11), inclusiv numeroasele trimiteri încrucișate între acestea, pare cel mai adecvat ca AEPD să le evalueze într-un singur aviz.

9.   CONCLUZII

45.

Având în vedere cele de mai sus, AEPD face următoarele recomandări pentru colegiuitori: (1) să ia în considerare elaborarea unor criterii și metodologii armonizate pentru selectarea zborurilor din interiorul UE, de la care ar trebui colectate datele API; (2) să prevadă măsuri specifice în Propunerea privind API în materie de respectare a legii care să garanteze securitatea datelor API prelucrate pentru prevenirea, depistarea și cercetarea infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave sau, în lipsa acestora, să facă trimitere la normele de securitate relevante din Propunerea privind API în materie de gestionare a frontierelor; (3) să precizeze, la articolul 12 din Propunerea privind API în materie de gestionare a frontierelor, că, în cazurile în care routerul nu poate, din motive tehnice, să transmită ulterior datele API către autoritățile naționale competente, datele trebuie șterse în mod automat; (4) să precizeze în Propunerea privind API în materie de gestionare a frontierelor atribuirea obligației de transfer al datelor API dacă este vorba de un zbor al cărui cod este partajat de mai mulți transportatori aerieni.

---

(1)  Directiva 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind obligația operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24.).

(2)  Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave (JO L 119, 4.5.2016, p. 132.).

(3)  ECLI:EU:C:2022:491.

(4)  COM(2022) 729 final.

(5)  COM(2022) 732 final.

(6)  Vezi articolul 1 din propunerea privind API în materie de gestionare a frontierelor.

(7)  COM(2022) 731 final, Expunere de motive privind propunerea privind API în materie de aplicare a legii, pagina 3.

(8)  COM(2021) 277 final.

(9)  Rezoluțiile 2178(2014), 2309(2016), 2396(2017), 2482(2019) ale Consiliului de Securitate al ONU și Decizia 6/16 a Consiliului ministerial al OSCE din 9 decembrie 2016 privind consolidarea utilizării informațiilor prealabile referitoare la pasageri.

(10)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39.).

(11)  Vezi considerentul 11 din Propunerea privind API în materie de aplicare a legii.

Informații de prezentat în temeiul articolului 5 alineatul (2)

Înființarea unei grupări europene de cooperare teritorială (GECT)

(Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 (JO L 210, 31.7.2006, p. 19))

(2023/C 84/03)

II.   OBIECTIVE

Obiectivele de cooperare ale GECT Eurocidade Porta da Europa sunt:

a)

elaborarea de propuneri comune care să identifice principalele probleme și constrângeri în materie de dezvoltare economică și să răspundă la acestea prin noi măsuri de promovare a activității economice, de creare de locuri de muncă și de combatere a depopulării în zona teritorială a GECT, asigurând coeziunea economică și socială și comunicând aceste propuneri guvernelor ambelor țări cu scopul de a colabora la definirea și punerea în aplicare a politicilor publice și la atragerea de sprijin din partea Uniunii Europene;

b)	promovarea convergenței instituționale, economice, sociale, culturale și de mediu pe teritoriul acoperit de GECT, utilizând „efectul de frontieră” ca pe o oportunitate de dezvoltare teritorială și socioeconomică, respectând în același timp obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030;

c)	instituirea unor mecanisme de gestionare și modernizare a teritoriului, cu capacitatea de a reține și de a atrage persoane, de a crea și consolida dinamica ocupării forței de muncă și de a asigura stabilitatea investițiilor în sectorul productiv al economiei;

d)

stimularea antreprenoriatului local și a inovării teritoriale ca bază pentru dezvoltarea teritorială integrată, promovând astfel competitivitatea economică, durabilitatea mediului și bunăstarea legate de coeziunea socială, care, la rândul lor, favorizează crearea de întreprinderi, crearea de locuri de muncă și atragerea investițiilor;

e)	punerea în aplicare de măsuri menite să elimine sau să reducă la minimum costurile aferente contextului care penalizează întreprinderile și cetățenii din teritoriu;

f)	dezvoltarea unor mecanisme de promovare a economiei circulare, integrarea constantă a noilor cunoștințe în sistemul economic, integrarea competitivă în economia mondială și utilizarea mijloacelor digitale;

g)	promovarea relațiilor dintre membrii săi, bazate pe complementarități, resurse endogene și pe o conviețuire de secole, prin promovarea unui model de cetățenie europeană axat pe beneficiile colective și pe justiția socială;

h)	combinarea eforturilor și resurselor prin planificarea și gestionarea în comun a echipamentelor, serviciilor și infrastructurii existente sau viitoare în zona acoperită de GECT, promovând utilizarea acestora ca instrument propice conviețuirii populațiilor;

i)

punerea în aplicare și gestionarea programelor și proiectelor de cooperare teritorială cofinanțate de Uniunea Europeană. punerea în aplicare și gestionarea altor contracte și acorduri pentru dezvoltarea tuturor acțiunilor care pot beneficia de pe urma instrumentelor financiare adoptate și prevăzute de ambele țări;

j)	încurajarea, promovarea și stimularea potențialului terenurilor industriale și a atractivității întreprinderilor;

k)	revitalizarea zonelor comerciale tradiționale de pe teritoriul GECT prin servicii de sprijin pentru comerțul local și dezvoltarea de centre comerciale în aer liber;

l)	inițiative de îmbunătățire a serviciilor de transport public local între principalele centre ale GECT, favorizând astfel mobilitatea ca măsură a utilizării durabile a resurselor existente;

m)	examinarea posibilității de a pune în aplicare și de a recunoaște statutul de „lucrător transfrontalier”;

n)	punerea în aplicare a unor mecanisme și programe comune pentru modernizarea administrației și a infrastructurii în zonele transfrontaliere;

o)	promovarea creării de conținuturi bilingve în zona GECT Eurocidade Porta da Europa, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii;

p)

punerea în aplicare, prin intermediul unor acorduri și protocoale cu entități ale sistemului științific și tehnologic, cu organisme de formare și alte organisme competente în domeniu, a unor programe de formare comune destinate întreprinderilor existente, cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a unor proiecte inovatoare, dobândirea de noi competențe și calificarea resurselor umane, vizându-i atât pe șomeri, cât și pe lucrătorii activi sau pe lucrătorii independenți;

q)	stimularea parteneriatelor dintre diferitele centre de formare și educație din zona acoperită de GECT Eurocidade Porta da Europa, în strânsă cooperare cu celelalte autorități locale, pentru dezvoltarea de proiecte comune;

r)

consolidarea coordonării resurselor de frontieră legate de protecția civilă și securitate prin promovarea și facilitarea contactelor dintre organismele responsabile atât de partea spaniolă, cât și de cea portugheză, în vederea planificării și gestionării în comun a resurselor umane și materiale pentru prevenirea riscurilor și a unor acțiuni comune în caz de urgență sau de dezastre;

s)	colaborarea cu administrațiile ambelor țări pentru a îmbunătăți asistența medicală;

t)	instituirea unor programe comune de stimulare a activității economice, consolidate prin relațiile dintre Portugalia și Spania și prin implicarea organizațiilor întreprinderilor din GECT Eurocidade Porta da Europa;

u)	organizarea unei oferte de servicii publice prin crearea „cărții de identitate a eurocetățeanului” ca principal instrument de difuzare a beneficiilor coexistenței;

v)	promovarea elaborării unui plan de dinamizare a turismului, cu criterii de guvernanță colaborativă, conceput pentru a transforma GECT Eurocidade Porta da Europa într-o destinație turistică de excelență, valorificând particularitățile comune și istoria sa comună;

w)	elaborarea unui plan integrat pentru organizarea de târguri tematice și specializate pentru a promova în comun resursele productive autohtone existente, cu asigurarea unor economii de scară;

x)	organizarea anuală și în comun de activități extrașcolare, evenimente sportive și culturale, promovând astfel formarea tinerilor orientată către exercitarea „euro-cetățeniei”;

y)	promovarea organizării pe teritoriul GECT Eurocidade Porta da Europa a unor evenimente iberice în măsură să atragă turiști și vizitatori, investiții și promoveze dialogul și schimburile comerciale și culturale, precum și între întreprinderi;

z)	toate cele care prezintă interes pentru cooperarea transfrontalieră și interregională, respectând competențele interne ale fiecărui membru al GECT Eurocidade Porta da Europa, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind GECT (1).

III.   DETALII SUPLIMENTARE PRIVIND DENUMIREA GRUPĂRII

IV.   MEMBRI

IV.1)

Numărul total de membri ai grupării: 4

IV.2)

Naționalitățile membrilor grupării: ES/PT

IV.3)

Informații privind membrii (2) Denumirea oficială: Município de Almeida Adresa poștală:Praça da Liberdade, n.o 8, Almeida, 6355-130 Portugalia Adresa de internet: https://www.cm-almeida.pt/ Tipul de membru: autoritate locală Denumirea oficială: Ayuntamiento de Fuentes de Oñoro Adresa poștală:Plaza España, 1, Fuentes de Oñoro, 37480 Spania Adresa de internet: https://ayuntamientofuentesdeonoro.com/ Tipul de membru: autoritate locală Denumirea oficială: Ayuntamiento de Ciudad Rodrigo Adresa poștală:Plaza Mayor, 27, Ciudad Rodrigo, 37500 Spania Adresa de internet: https://www.ciudadrodrigo.es/ Tipul de membru: autoritate locală Denumirea oficială: Freguesia de Vilar Formoso Adresa poștală:Rua do Externato, n.o 11, Vilar Formoso, 6355-265 Portugalia Adresa de internet: http://www.jf-vilarformoso.pt/ Tipul de membru: autoritate locală

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

(2)  A se completa pentru fiecare membru.

Publicarea unui post vacant de economist-șef în domeniul concurenței cu gradul AD 14

Direcția Generală Concurență (DG COMP)

Angajarea unui agent temporar în temeiul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți

COM/2023/10427

(2023/C 84/04)

Comisia Europeană a publicat un anunț de post vacant (referința COM/2023/10427) pentru funcția de economist-șef în domeniul concurenței în cadrul Direcției Generale Concurență (gradul AD 14).

Pentru a consulta textul anunțului de post vacant în 24 de limbi și pentru a vă depune candidatura, vă rugăm să vizitați pagina web specifică de pe site-ul Comisiei Europene, la adresa: https://europa.eu/!v63qnF

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 84/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Varaždinsko bučino ulje”

Nr. UE: PGI-HR-02632 – 11.9.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Varaždinsko bučino ulje”

2.   Statul membru sau țara terță

Republica Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Varaždinsko bučino ulje” este un ulei virgin comestibil obținut prin prăjirea și presarea mecanică a semințelor de dovleac (Cucurbita pepo L.).

Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” are o culoare care variază de la verde-închis la negru, cu o tentă roșiatică. Aroma este dominată de mirosul de prăjit, combinat cu un gust specific amintind de fructele cu coajă lemnoasă, și este lipsită de orice miros sau gust ciudat sau rânced. Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” este aromatic, cu un gust fin și subtil și cu un miros clar identificabil de semințe de dovleac prăjite. Are note parfumate și condimentate, precum și un buchet bine echilibrat. Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” conține în proporție de cel puțin 70 % acizi grași nesaturați. De asemenea, are o proporție de acizi grași liberi (exprimați în acid oleic) ≤ 1 % și un indice de peroxid ≤ 4 mmol O2/kg. Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” are o textură armonioasă, rafinată, atractivă din punct de vedere vizual, cu o vâscozitate bună și o tentă lucioasă. Produsul „Varaždinsko bučino ulje” este îmbuteliat în recipiente de sticlă cu o capacitate de maximum 1 l.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” este produs din semințe uscate de dovleac (Cucurbita pepo L.).

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de „Varaždinsko bučino ulje”, de la cultivarea dovlecilor până la recoltarea semințelor și transformarea lor în ulei, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată menționată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

-

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

-

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică unde se desfășoară producția de „Varaždinsko bučino ulje”, de la plantarea dovlecilor până la producerea uleiului, este întregul teritoriu al județului Varaždin. Județul Varaždin este mărginit de Slovenia la nord-vest, de județul Međimurje la nord, de județul Koprivnica-Križevci la est, de județul Zagreb la sud și de județul Krapina-Zagorje la sud-vest.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre produsul „Varaždinsko bučino ulje” și aria de producție se bazează pe reputația acestuia, care este rezultatul tradiției îndelungate de producere a uleiului în județul Varaždin.

Specificitatea ariei geografice

Cea mai mare parte a terenurilor din județul Varaždin sunt terenuri arabile, motiv pentru care localnicii au optat pentru meseria de fermier încă din cele mai vechi timpuri. Această arie geografică prezintă condiții pedoclimatice favorabile pentru cultivarea dovleacului. Conform clasificării climatice Köppen, județul Varaždin are un climat moderat, nici prea cald, nici prea rece. Condițiile climatice din timpul perioadelor de înflorire și de recoltare a dovlecilor, măsurate de-a lungul mai multor ani, prezintă o temperatură medie cuprinsă între 14,9 °C și 20,1 °C, o umiditate relativă cuprinsă între 78,3 % și 85 % și precipitații medii lunare cuprinse între 73 mm și 100 mm. Cele trei luni de vară (iunie-august) sunt cele mai ploioase, cu precipitații medii de peste 90 mm, valoare care reprezintă aproximativ o treime din precipitațiile anuale. Precipitațiile sunt distribuite în proporție de aproximativ 60 % în perioada de vegetație. Acest regim pluviometric oferă condiții favorabile pentru cultivarea dovlecilor și obținerea semințelor de dovleac din care este produs uleiul „Varaždinsko bučino ulje”. Solul și microclimatul joacă un rol important în cultivarea dovlecilor, care se reflectă în calitatea deosebită pe care o are uleiul „Varaždinsko bučino ulje” produs în aceste condiții pedoclimatice.

Tradiția de a produce „Varaždinsko bučino ulje” în județul Varaždin datează de sute de ani. Conform izvoarelor istorice, în urmă cu 150 de ani, localnicii din satul Biškupec, din apropierea orașului Varaždin, deja cultivau dovleci și produceau ulei din semințe de dovleac. Uleiul din semințe de dovleac a început să se fabrice la jumătatea secolului al XIX-lea, producătorii prezentându-și uleiul din semințe de dovleac la diferite târguri. Singurele uleiuri din semințe de dovleac expuse la primul târg dalmat-croat-slavon, organizat la Zagreb în lunile august, septembrie și octombrie din anul 1864, au fost produse în județul Varaždin. Uleiurile respective au fost produse de baronul Metel Barlabaševečki Ožegović din satul Bela și de baronul Juraj Rauch din satul Martijanec, ambele sate aflându-se în județul Varaždin [Šuhaj & Devide, 1864, Prva izložba dalmatinsko-hrvatsko-slavonska mjeseca kolovoza, rujna i listopada 1864 obdržavana u Zagrebu (Primul târg dalmat-croat-slavon din august, septembrie și octombrie 1864 de la Zagreb), Brzotisak A. Jakić].

Producția industrială de „Varaždinsko bučino ulje” datează din 1917, când prima fabrică de producție hidraulică de ulei și-a început activitatea în Varaždin. Producția de „Varaždinsko bučino ulje” a crescut datorită utilizării mașinilor de decojit, care au eliminat procesul îndelungat de decojire a semințelor de dovleac înainte de prelucrare, iar întreaga producție de semințe de dovleac din județul Varaždin era achiziționată de o singură fabrică.

Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” este menționat în lucrarea „Monografija Općine Vidovec” (Monografia comunei Vidovec) ca fiind unul dintre simbolurile zonei respective. Semințele de dovleac și uleiul din semințe de dovleac se produc de mai mult de un secol în comuna Vidovec din apropierea orașului Varaždin, acolo fiind deschisă, în anul 1936, prima presă de ulei care transforma semințele de dovleac în ulei. Locuitorii județului Varaždin produc de zeci de ani ulei „Varaždinsko bučino ulje” de înaltă calitate datorită tradiției îndelungate de producție, muncii asidue și priceperii cu care lucrează terenurile și produc și prelucrează semințele, precum și datorită investițiilor regulate în cunoștințele de specialitate și tehnologie.

Proprietățile produsului „Varaždinsko bučino ulje” sunt rezultatul practicilor locale utilizate în procesul de producție. Datorită experienței și cunoștințelor de specialitate ale producătorilor, semințele sunt prelucrate la temperaturi mai scăzute pentru a produce uleiul „Varaždinsko bučino ulje”, fiind eliberate astfel note parfumate mai dulci decât în cazul în care semințele ar fi prelucrate la temperaturi normale de prăjire. În plus, se adaugă o cantitate mai mică de sare de bucătărie atunci când semințele de dovleac măcinate sunt transformate într-o pastă, ceea ce contribuie la calitatea specifică a uleiului „Varaždinsko bučino ulje” [Nenad Martinec, Sandra Balbino, Jasminka Dobša, Vesna Šimunić-Mežnarić, Saša Legen: „Macro and microelements in pumpkin seed oils: Effect of processing, crop season, and country of origin” (Macroelemente și microelemente prezente în uleiurile din semințe de dovleac: efectul prelucrării, al sezonului agricol și al țării de origine), 2019, Food Science & Nutrition, p. 1-11].

Specificitatea produsului

Procesul de transformare a semințelor de dovleac în ulei „Varaždinsko bučino ulje” este specific și diferit de producția altor uleiuri vegetale prin faptul că produsul este obținut prin mijloace mecanice și prin utilizarea căldurii, fără să se adauge aditivi. Datorită acestor aspecte, se obține un ulei de înaltă calitate și cu caracteristici organoleptice specifice.

Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” este aromatic, cu un gust și o aromă rafinate și subtile. Uleiul prezintă note parfumate și condimentate, precum și un miros ușor de recunoscut de semințe de dovleac prăjite. „Varaždinsko bučino ulje” are un buchet echilibrat, care amintește de semințele de dovleac prăjite; aceste note contribuie la obținerea gustului plăcut și armonios al produsului.

De asemenea, comunitatea științifică manifestă un interes tot mai mare față de uleiul „Varaždinsko bučino ulje”, despre care se scriu din ce în ce mai multe lucrări care analizează proprietățile acestui ulei și îl compară cu alte uleiuri din semințe de dovleac. Cercetările au arătat că, în conformitate cu parametrii de calitate standard de bază, uleiul „Varaždinsko bučino ulje” iese în evidență. În consecință, în comparație cu uleiurile din semințe de dovleac produse în alte zone din Croația, uleiurile „Varaždinsko bučino ulje” produse în județul Varaždin au cele mai scăzute valori medii multianuale pentru proporția de acizi grași liberi (exprimată în acid oleic, cu o valoare ≤ 1 %) și pentru indicele de peroxid (≤ 4 mmol O2/kg). Cu alte cuvinte, sunt de o calitate mai bună [Sandra Balbino: „Vrhunska kvaliteta bučinog ulja – izazovi i mogućnosti, I. Znanstveni skup – Varaždinsko bučino ulje” (Uleiul de dovleac de cea mai înaltă calitate – Provocări și oportunități, prima conferință științifică – Varaždinsko bučino ulje), 2020, rezumat]. Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” conține o proporție mare de acizi grași nesaturați, cum ar fi acidul linoleic esențial și acidul oleic (cel puțin 70 % acizi grași nesaturați).

Datorită compoziției sale de acizi grași, uleiul „Varaždinsko bučino ulje” este una dintre cele mai importante surse de acizi grași nesaturați omega-3, ale căror beneficii pentru sănătate au fost dovedite științific. [Ivančica Delaš, 2010: „Zaboravljene vrijednosti – bučino ulje” (Beneficiile uitate ale uleiului de dovleac), p. 38-42, Hrvatski časopis za prehrambenu tehnologiju, biotehnologiju i nutricionizam 5 (1-2)].

Județul Varaždin este mândru de uleiul „Varaždinsko bučino ulje”. O parte din broșura de informare intitulată „Katalog poljoprivrednih proizvoda i proizvođača Varaždinske županije” (Catalogul produselor agricole și al producătorilor din județul Varaždin) este dedicată acestui ulei, despre care s-a scris și în materialele promoționale publicate de județ în cooperare cu producători și bucătari pentru a promova reputația produselor tradiționale. Printre alte publicații se numără o broșură intitulată „Varaždinsko bučino ulje” și cărțile cu ilustrații pentru copii intitulate „Šetnja varaždinskim krajem” (O plimbare prin regiunea Varaždin) și „Dobrodošli u Bučograd” (Bine ați venit în orașul dovlecilor), care sunt dedicate produsului „Varaždinsko bučino ulje”. Toate acestea ilustrează în mod clar renumele uleiului „Varaždinsko bučino ulje” în județul Varaždin și chiar pe întreg teritoriul Croației.

Există o tradiție bogată de producție a renumitului ulei „Varaždinsko bučino ulje” în aria geografică delimitată, iar denumirea „Varaždinsko bučino ulje” încă se utilizează în limbajul curent [factură și notă de expediere, 2018, emisă de Uslužna uljara Patrčević (presa de ulei Patrčević)].

Legătura cauzală dintre aria geografică și produs

Legătura cauzală dintre uleiul „Varaždinsko bučino ulje” și județul Varaždin se bazează pe tradiția seculară de producție, prin care produsul a devenit renumit de-a lungul timpului.

Uleiul „Varaždinsko bučino ulje” face parte integrantă din patrimoniul culinar al regiunii Varaždin. Datorită proprietăților sale gastronomice, și anume gustul său caracteristic de fructe cu coajă lemnoasă (Petra Regović, lucrare, 2013, p. 1 și 53) și mirosul său de semințe de dovleac prăjite, uleiul „Varaždinsko bučino ulje” este, de mai mult de un secol, un produs indispensabil pentru prepararea tradițională a mâncărurilor din regiunea Varaždin.

Diverse rețete, ghiduri turistice și publicații despre prepararea delicateselor descriu „Varaždinsko bučino ulje” ca fiind un produs tipic regiunii Varaždin, pe care mulți consumatori îl consideră a fi o specialitate a Varaždin [„Čuvari tradicije, okusa i mirisa varaždinskog kraja” (Gardienii tradițiilor, gusturilor și aromelor din regiunea Varaždin), 2016; „Varaždinsko bučino ulje”, broșură].

Faimosul bucătar Damir Crleni a inventat rețete simple pentru diferite preparate în care ingredientul principal este „Varaždinsko bučino ulje”. Aceste rețete au fost reunite într-o carte de bucate publicată de administrația județului Varaždin [Damir Crleni 2018, „Varaždinsko bučino ulje”, Knjiga recepata (Cartea de bucate „Varaždinsko bučino ulje”)]. De asemenea, cartea despre arta culinară tradițională din regiunea Varaždin scrisă de Damir Crleni este dedicată în întregime dovlecilor și uleiului „Varaždinsko bučino ulje” [Damir Crleni 2019, „Tradicijska kuharica, knjiga recepata” (Carte despre arta culinară și rețetele tradiționale)].

Faptul că „Varaždinsko bučino ulje” este prezentat în mod regulat la festivaluri, expoziții și evenimente din județul Varaždin demonstrează, de asemenea, renumele acestui produs. Din anul 2011, se organizează expoziția „Izložba bučinog ulja” (expoziția de uleiuri de dovleac) pentru a sensibiliza producătorii și consumatorii cu privire la importanța consumului acestui produs. Expoziția are loc în fiecare an și, începând cu anul 2018, a dobândit un caracter internațional datorită participării producătorilor de ulei din semințe de dovleac din Austria, Slovenia și Ungaria. Se organizează degustări de ulei din semințe de dovleac și se evaluează proprietățile diferitelor uleiuri, fiind acordate certificate și premii celor mai buni producători. De mai multe decenii, calitatea uleiului „Varaždinsko bučino ulje” este recunoscută în cadrul unor expoziții din afara Croației, fapt demonstrat de numeroasele premii pe care le-a primit în ultimii ani la Paris, Belgia și Austria (premiul GOLD QUALITY AWARD la cea de-a 59-a ediție a premiilor pentru produse alimentare Monde Selection din 2020; Agence pour la Valorisation des Produits Agricoles, al 18-lea Concurs Internațional „Les Huiles du Monde” AVPA-Paris 2020; a treia ediție a Alpe-Adria Ölprämierung, Austria, 2020).

De asemenea, uleiul „Varaždinsko bučino ulje” ocupă un loc aparte alături de alte produse tradiționale în cadrul activităților de promovare a turismului organizate de județul Varaždin, iar materialul promoțional „Varaždinska županija: Put kroz vrijeme” (Județul Varaždin: o călătorie în timp) subliniază că, încă din cele mai vechi timpuri, „Varaždinsko bučino ulje” este un condiment indispensabil pentru mâncăruri de fiecare dată când oaspeții sunt poftiți la masă în această zonă pentru a gusta produsele tradiționale [departamentul de turism al județului Varaždin, 2014, Skromni i svečani objed, Na seljačkim kolima (Festinuri și mâncăruri de zi cu zi, servite în căruță), p. 14].

Toate documentele disponibile care atestă legătura dintre uleiul „Varaždinsko bučino ulje” și aria geografică au fost incluse în monografie, care oferă o imagine de ansamblu a producției tradiționale, a stadiului actual al producției și a celor mai recente cunoștințe științifice cu privire la beneficiile nutriționale și pentru sănătate ale acestui ulei [Roman Ozimec, Dragutin Vincek, Sandra Balbino, Mara Bogović, Davor Hostić, Damir Crleni, Ivan Goričanec: „Varaždinsko bučino ulje – monografija” (Varaždinsko bučino ulje: monografie) 2020, p. 1-208].

Produsul „Varaždinsko bučino ulje” a reușit să își păstreze reputația datorită micilor producători locali care, de-a lungul generațiilor, au avut tendința de a utiliza această denumire în limbajul lor curent și atunci când comercializau produsul pe piețele locale [Varaždinske vijesti, 1982, „Potvrda dobrog ugleda” (Confirmarea bunei reputații), p. 12; Varaždinske vijesti, 1984, „Bogata i raznovrsna zimnica” (Marea diversitate a proviziilor pentru iarnă), p. 10].

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/proizvodi_u_postupku_zastite-zoi-zozp-zts/Varazdinsko_bucino_ulje_specifikacija_14092022.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.