COMUNICAREA COMISIEI

Orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU

(2023/C 80/01)

De la adoptarea Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență („MRR”) (1), contextul geopolitic s-a schimbat în mod considerabil. Agresiunea militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei a dat naștere unor provocări imense pentru uniunea energetică a UE, exacerbând astfel consecințele economice și sociale ale crizei generate de pandemia de COVID-19. Pentru a aborda aceste provocări și la solicitarea Consiliului European, la 18 mai 2022 Comisia a propus consolidarea capacității MRR în cadrul oferit de planul REPowerEU.

Regulamentul privind MRR, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul privind capitolele REPowerEU din planurile de redresare și reziliență, care urmează să intre în vigoare în curând („Regulamentul privind REPowerEU”), va îmbunătăți capacitatea MRR de a aborda în mod eficace obiectivele planului REPowerEU și de a contribui la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la creșterea eficienței energetice și a gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie, la sporirea capacităților de stocare a energiei și la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030. Regulamentul privind REPowerEU oferă cadrul necesar pentru a se asigura că investițiile și reformele care consolidează reziliența energetică a UE sunt puse în aplicare cât mai curând cu putință. În cadrul său, ca parte a capitolelor dedicate planului REPowerEU, se definesc obiectivele REPowerEU pe care ar trebui să le urmărească investițiile și reformele care urmează să fie incluse în planurile de redresare și reziliență („PRR”) existente. În plus, regulamentul prevede surse de finanțare specifice pentru finanțarea măsurilor relevante.

MRR și noua sa componentă REPowerEU vor avea și rolul de a contribui la consolidarea competitivității industriei UE. Mecanismul oferă posibilități de finanțare semnificative, menite să accelereze tranziția industriei UE către tehnologii cu emisii zero sau cu emisii scăzute de carbon pentru a avansa pe drumul spre atingerea neutralității climatice, precum și să impulsioneze investițiile în noi capacități de producție pentru tehnologii curate. Obiectivele de politică enunțate în Regulamentul privind REPowerEU includ în mod explicit ținte cu relevanță directă pentru tranziția industrială accelerată și echitabilă către neutralitatea climatică, printre care decarbonizarea industrială, competențele verzi și dezvoltarea lanțurilor valorice ale tehnologiilor de importanță strategică pentru tranziția verde. Având în vedere necesitatea stringentă de a aborda aceste provocări și ținând seama de menținerea echilibrului general între prioritățile REPowerEU, statele membre sunt invitate să integreze în planurile lor modificate măsuri de sprijinire a competitivității actuale și viitoare a industriilor bazate pe tehnologii curate. Astfel cum s-a subliniat în comunicarea adoptată de Comisie (2), acestea ar trebui să cuprindă în principal măsuri de reglementare menite să accelereze procedurile de autorizare a proiectelor din domeniul tehnologiilor curate, facilități fiscale sau alte forme de sprijin financiar care să stimuleze implementarea proiectelor bazate pe tehnologii curate și reînnoirea eforturilor legate de perfecționarea forței de muncă pentru a lucra cu aceste tehnologii curate.

Regulamentul privind REPowerEU va oferi, de asemenea, flexibilitate suplimentară statelor membre în cadrul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 prin intermediul măsurilor SAFE (Sprijinirea energiei la prețuri abordabile). Astfel, statele membre vor putea să utilizeze fondurile necheltuite pentru a oferi sprijin direct gospodăriilor vulnerabile și întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a le ajuta să facă față creșterii cheltuielilor cu energia. Aceste măsuri nu fac obiectul prezentelor orientări.

Prezentele orientări explică procesul de modificare a planurilor existente și modalitățile de elaborare a capitolelor dedicate planului REPowerEU. În prima parte se explică temeiurile juridice pentru modificarea PRR-urilor adoptate, iar partea a doua se referă la elaborarea și conținutul capitolului dedicat planului REPowerEU. Tot în această parte se precizează informațiile pe care statele membre trebuie să le prezinte Comisiei cu privire la motivele, obiectivele și natura modificărilor aduse planurilor naționale de redresare și reziliență. Prezentele orientări le înlocuiesc pe cele publicate de Comisie în mai 2022, în timp ce orientările din ianuarie 2021 (3) referitoare la elaborarea PRR-urilor rămân valabile în ansamblu.

La pregătirea modificărilor PRR-urilor care să reflecte includerea capitolelor dedicate planului REPowerEU, este important să se țină seama de următoarele principii:

—

Prioritatea numărul unu rămâne punerea rapidă în aplicare a PRR-urilor. Statele membre ar trebui să depună în continuare toate eforturile posibile pentru a depune în timp util cererile de plată și pentru a asigura realizarea de progrese în ceea ce privește reformele și investițiile, astfel încât fondurile să poată fi plătite la timp.

—

Pentru a asigura o implementare rapidă a măsurilor REPowerEU, statele membre ar trebui să își prezinte PRR-urile modificate cu capitolele dedicate planului REPowerEU până cel târziu la 30 aprilie 2023. Statele membre ar trebui să prezinte fiecare revizuire a PRR-ului în cadrul unui singur act adițional. Capitolele dedicate planului REPowerEU ar trebui să abordeze în mod cuprinzător provocările cu care se confruntă statele membre.

—

Pentru a asigura progrese rapide în direcția îndeplinirii obiectivelor REPowerEU, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor a căror punere în aplicare este deja în curs și care pot fi întreprinse până în 2026. De asemenea, statele membre ar trebui să fie conștiente de impactul pe care modificările aduse PRR-ului existent îl pot avea asupra profilului de plată. În ansamblu, statele membre ar trebui, de asemenea, să evalueze calendarul de punere în aplicare a măsurilor existente pentru a se asigura că acestea vor fi realizate în conformitate cu calendarul convenit.

—

Restul împrumuturilor acordate prin MRR oferă finanțare suplimentară pentru reformele și investițiile din capitolele dedicate planului REPowerEU. Pentru a asigura alocarea optimă a acestor împrumuturi, statele membre ar trebui să își manifeste interesul pentru contractarea lor cât mai curând posibil, în cel târziu 30 de zile de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind REPowerEU.

—

Modificările aduse PRR-urilor în temeiul articolelor 18 și 21 nu ar trebui să reducă nivelul general de ambiție al acestora, în special în cazul măsurilor care abordează recomandările specifice fiecărei țări și care contribuie la realizarea obiectivelor verzi și digitale. Investițiile și reformele suplimentare incluse în PRR-urile revizuite ar trebui să se axeze pe îndeplinirea obiectivelor REPowerEU.

—	Statele membre sunt invitate, de asemenea, să ia în considerare experiența acumulată până în prezent și să o discute cu Comisia pentru a stabili dacă eventualele modificări ale cadrelor naționale de punere în aplicare pot contribui la o mai bună realizare a reformelor și investițiilor.

Cuprins

PARTEA I

FINANȚAREA SUPLIMENTARĂ ȘI MODIFICAREA PLANURILOR DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

4

I.

Introducere

4

II.

Finanțarea suplimentară

4

III.

Prefinanțarea

9

IV.

Modificarea planului pentru a ține seama de actualizarea noii contribuții financiare maxime

9

V.

Modificarea sau înlocuirea planului în cazul în care acesta nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, ca urmare a unor circumstanțe obiective

10

PARTEA II

ORIENTĂRI PRIVIND ELABORAREA ȘI PREZENTAREA ACTELOR ADIȚIONALE

11

I.

Capitolul dedicat planului REPowerEU

13

II.

Orientări generale pentru modificarea PRR-urilor

24

ANEXA I

INSTRUMENTE FINANCIARE

35

ANEXA II

MODEL DE DECLARAȚIE DE INTENȚIE PRIVIND ÎMPRUMUTURILE ACORDATE PRIN MRR

37

ANEXA III

MODEL DE DECLARAȚIE DE INTENȚIE PRIVIND TRANSFERURILE DIN REZERVA DE AJUSTARE LA BREXIT

38

ANEXA IV

MODEL DE ACT ADIȚIONAL LA PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

39

ANEXA V

MODEL DE CAPITOL PRIVIND REPOWER EU

44

PARTEA I

FINANȚAREA SUPLIMENTARĂ ȘI MODIFICAREA PLANURILOR DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

I.   Introducere

Statele membre sunt încurajate să își modifice PRR-urile în funcție de o versiune consolidată a planului lor inițial, care ar trebui să reflecte modificările introduse în etapa de evaluare și să fie în deplină concordanță cu deciziile de punere în aplicare („DPA”) corespunzătoare ale Consiliului. Statele membre care nu și-au consolidat planurile inițiale sunt invitate să le consolideze înainte de a le modifica. Statele membre ar trebui să prezinte planurile modificate sub forma unui act adițional la planurile lor consolidate. Anexa IV la prezentele orientări conține un model specific de astfel de act adițional.

Orice modificare a planurilor va necesita o nouă evaluare din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul privind MRR. Evaluarea pozitivă a planului va trebuie să fie aprobată printr-o DPA a Consiliului, emisă la propunerea Comisiei, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul privind MRR. Aceasta va fi urmată, după caz, de semnarea unui acord de finanțare și/sau de un împrumut nou sau modificat între Comisie și statul membru respectiv, precum și de semnarea unor acorduri de tip operațional înainte de efectuarea oricărei plăți.

Înainte de a-și prezenta PRR-urile modificate, statele membre sunt invitate să se angajeze mai întâi într-un dialog informal cu serviciile Comisiei. Acest dialog, similar celui desfășurat înainte de prezentarea PRR-urilor inițiale, are scopul de a ajuta statele membre să elaboreze modificările PRR-urilor.

Statele membre sunt puternic încurajate să prezinte PRR-urile modificate până cel târziu în aprilie 2023, înainte de termenul legal de 31 august 2023 pentru depunerea PRR-urilor modificate împreună cu cererea de împrumut. Indiferent dacă un stat membru solicită sau nu un împrumut, având în vedere că termenul pentru angajarea sumelor disponibile în cadrul alocării rămase, care reprezintă 30 % din grant, este sfârșitul anului 2023, statele membre sunt încurajate cu insistență să nu depună PRR-uri modificate după luna august 2023, deoarece nu va exista nicio garanție că procesul de evaluare și de adoptare poate fi finalizat la timp pentru semnarea acordurilor de finanțare și/sau de împrumut încă din 2023. În acest caz, statul membru se confruntă cu riscul de a pierde 30 % din grantul alocat și accesul la împrumuturi.

II.   Finanțarea suplimentară

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind REPowerEU, orice PRR modificat pentru care ar urma să se acorde sprijin financiar suplimentar sub formă de împrumuturi, resurse din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System – „ETS”) instituit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și/sau transferuri din rezerva de ajustare la Brexit („RAB”) instituită prin Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să includă un capitol dedicat planului REPowerEU, în conformitate cu articolul 21c din Regulamentul privind MRR. Sprijinul financiar suplimentar acordat pentru capitolul dedicat planului REPowerEU va fi plătit împreună cu restul contribuției financiare acordate prin MRR și, după caz, cu sprijinul acordat sub formă de împrumut, în conformitate cu un calendar comun de plată a tranșelor.

Resurse din ETS pentru REPowerEU

Regulamentul privind REPowerEU introduce o nouă categorie de sprijin financiar nerambursabil. Aceste resurse pot fi utilizate doar pentru a finanța reformele și investițiile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU menționat la articolul 21c alineatul (1) din Regulamentul privind MRR (a se vedea secțiunea specifică din partea II), cu excepția măsurilor care fac obiectul derogării de la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (do no significant harm – „DNSH”). Accesul la acest sprijin financiar nerambursabil suplimentar presupune atingerea unor jaloane și ținte suplimentare, care urmează să fie integrate în calendarul de plată a tranșelor al fiecărei DPA a Consiliului. Nu se va face nicio distincție între sursele de finanțare pentru profilul de plată.

Astfel cum s-a procedat deja în cazul PRR-urilor inițiale, Comisia va deduce o parte din sprijinul financiar nerambursabil suplimentar provenit din resursele ETS pentru a acoperi cheltuielile administrative, în conformitate cu articolul 21a alineatul (3) din Regulamentul privind MRR.

Tabelul 1

Granturi suplimentare alocate fiecărui stat membru pentru REPowerEU

Stat membru	Procent ( % din total)	Cuantum (în EUR, la prețuri curente)
Belgia	1,41 %	282 138 922
Bulgaria	2,40 %	480 047 020
Cehia	3,41 %	681 564 712
Danemarca	0,65 %	130 911 150
Germania	10,45 %	2 089 555 318
Estonia	0,42 %	83 422 597
Irlanda	0,45 %	89 598 110
Grecia	3,85 %	769 221 929
Spania	12,93 %	2 586 147 350
Franța	11,60 %	2 320 955 407
Croația	1,35 %	269 441 467
Italia	13,80 %	2 760 000 000
Cipru	0,26 %	52 487 457
Letonia	0,62 %	123 982 817
Lituania	0,97 %	194 020 453
Luxemburg	0,15 %	30 000 000
Ungaria	3,51 %	701 565 457
Malta	0,15 %	30 000 000
Țările de Jos	2,28 %	455 041 644
Austria	1,05 %	210 620 057
Polonia	13,80 %	2 760 000 000
Portugalia	3,52 %	704 419 725
România	7,00 %	1 399 326 315
Slovenia	0,58 %	116 909 535
Slovacia	1,83 %	366 959 257
Finlanda	0,56 %	112 935 884
Suedia	0,99 %	198 727 417

Transferuri și alte oportunități de finanțare legate de fondurile UE

Fondurile cu gestiune partajată care intră sub incidența Regulamentului privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027

Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR prevede posibilitatea ca statele membre să transfere către mecanism până la 5 % din alocarea națională inițială a fiecărui fond – cu excepția Fondului pentru o tranziție justă – care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2021/1060 (Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027, RDC), în conformitate cu condițiile prevăzute în RDC. În conformitate cu articolul 26 din RDC, până la 5 % din fondurile RDC pentru perioada bugetară 2021-2027 pot fi transferate către orice alt instrument al UE care face obiectul gestiunii directe sau indirecte, în beneficiul exclusiv al statului membru în cauză. Se aplică integral normele instrumentului UE către care sunt transferate resursele. Această dispoziție permite unui stat membru să își sporească resursele disponibile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Statele membre pot solicita astfel de transferuri ca parte a modificării unui program. În conformitate cu articolul 26 alineatul (3) din RDC pentru perioada 2021-2027, cererile privind un astfel de transfer prin modificarea programului trebuie să fie justificate în mod corespunzător, având în vedere complementaritățile și impactul scontat.

Această opțiune de a transfera un procent de până la 5 % în temeiul articolului 26 din RDC pentru perioada 2021-2027 poate fi utilizată pentru a compensa reducerea fondurilor alocate prin MRR în legătură cu orice măsură inclusă în PRR-ul existent. Opțiunea poate fi utilizată și pentru reformele și investițiile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU (4).

În plus, în conformitate cu articolul 26a din RDC, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul privind REPowerEU, statele membre pot utiliza până la 7,5 % din alocarea lor națională inițială din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus și Fondul de coeziune pentru a sprijini obiectivele REPowerEU, în conformitate cu normele specifice fiecărui fond, printr-o modificare a unui program în temeiul articolului 24 din RDC.

Tabelul 2

Sume disponibile pentru transferuri în temeiul articolului 26 din RDC

milioane EUR, cu rotunjire	Cuantumuri potențiale disponibile pentru transferuri în temeiul articolului 26 din RDC pentru 2021-2027 (situația din decembrie 2022) (*1)
BE	134,7
BG	363,4
CZ	910,2
DK	25,9
DE	865,9
EE	153,7
IE	59,9
EL	412,8
ES	1 769,4
FR	842,6
HR	435,4
IT	2 104,9
CY	45,2
LV	214,6
LT	305,1
LU	2,9
HU	1 086,4
MT	24,9
NL	64,9
AT	57,5
PL	3 609,0
PT	1 112,6
RO	1 461,0
SI	152,9
SK	617,9
FI	65,1
SE	96,3

Rezerva de ajustare la Brexit

Un stat membru poate, de asemenea, să transfere, integral sau parțial, către MRR alocarea sa provizorie din rezerva de ajustare la Brexit, pentru a finanța investițiile și reformele din capitolul său dedicat planului REPowerEU, în beneficiul exclusiv al statului membru în cauză. În cadrul rezervei de ajustare la Brexit, 80 % din această alocare provizorie este plătită statelor membre sub formă de prefinanțare, împărțită în trei tranșe: 40 % (în 2021), 30 % (în 2022) și 30 % (în 2023); suma rămasă din alocarea provizorie ar urma să fie plătită în 2025 pe baza documentelor care atestă suficiente cheltuieli eligibile.

Prefinanțarea anuală din RAB pentru anii 2022 și 2023 trebuie plătită până la sfârșitul lunii aprilie. Pentru a putea ține seama de eventualele intenții de transfer înainte de plata tranșei de prefinanțare din RAB pentru 2023, statele membre trebuie să notifice Comisiei, până la 1 martie 2023, orice intenție de a transfera fonduri din rezerva de ajustare la Brexit către MRR. Cererea ar trebui depusă sub forma unui e-mail care să respecte formatul din anexa III. În cerere ar trebui să se includă o explicație generală a obiectivelor comune atât ale rezervei de ajustare la Brexit, cât și ale capitolului dedicat planului REPowerEU, demonstrând că ambele pun accentul pe consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. Nu este necesar ca statele membre să justifice fiecare măsură în parte. Odată ce Comisia primește informațiile, plata tranșei de prefinanțare pentru 2023 va fi suspendată.

În funcție de suma pe care statul membru alege să o transfere către MRR, se va aplica una dintre următoarele proceduri:

—	în cazul în care suma transferată este mai mică decât suma rămasă din alocarea provizorie care nu a fost încă plătită din RAB (cu titlu de prefinanțare), transferul va avea loc utilizând sumele din cadrul RAB care altfel ar fi fost plătite în 2023 și 2025.

—

În cazul în care suma transferată este mai mare decât partea din alocarea provizorie din RAB care nu a fost plătită, vor fi transferate mai întâi sumele care nu au fost încă plătite din cadrul RAB. Diferența va fi apoi finanțată (parțial sau integral) din sumele deja plătite în 2021 și 2022 cu titlu de prefinanțare din RAB, care ar trebui mai întâi să fie recuperate de la statul membru în cauză. Statele membre vor avea posibilitatea de a-și exprima preferința ca această recuperare să fie, în măsura posibilului, compensată de Comisie printr-o reducere a oricărei plăți viitoare adecvate, inclusiv în cadrul MRR. Tabelul 3 Alocarea din RAB și prefinanțarea plătită din RAB milioane EUR, cu rotunjire Alocare din RAB Prefinanțare plătită din RAB BE 386,6 211,8 BG 15,4 8,4 CZ 54,9   DK 275,0 150,7 DE 646,6 354,2 EE 6,6 3,6 IE 1 165,2 638,3 EL 38,6 21,2 ES 272,4 149,3 FR 735,6 403,0 HR 7,2 3,9 IT 146,8 80,4 CY 52,1 28,5 LV 10,9 6,0 LT 12,2 6,7 LU 128,5 70,4 HU 57,2 31,3 MT 44,3 24,3 NL 886,3 485,5 AT 27,7 15,2 PL 173,6 95,1 PT 81,4 44,6 RO 43,2 23,6 SI 5,3   SK 36,3 19,9 FI 23,2   SE 137,4 75,3 UE-27 5 470,4

Cerere de acordare a unui împrumut în cadrul MRR

Pentru a sprijini noile reforme și investiții prezentate în planurile modificate, statele membre pot beneficia de finanțare în condițiile de finanțare extrem de favorabile ale împrumuturilor acordate prin MRR. Statele membre sunt încurajate în mod deosebit să se bazeze pe această sursă de finanțare, pe care Comisia o poate acorda până la sfârșitul anului 2023, pentru a finanța reforme și investiții suplimentare. Astfel de împrumuturi sunt adecvate îndeosebi pentru a acoperi nevoile financiare mai mari legate de punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor necesare pentru a aborda obiectivele planului REPowerEU.

Termenul final pentru depunerea de către statele membre a cererilor de împrumut, inclusiv pentru împrumuturile alocate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR, este 31 august 2023, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind REPowerEU, statele membre ar trebui să notifice Comisiei intenția lor de a solicita un împrumut, printr-o scrisoare care să respecte modelul din anexa II. Această obligație se aplică și în cazul statelor membre care au beneficiat deja de împrumuturi până la cuantumul maxim indicat la articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul privind MRR (6,8 % din VNB) (5). Notificarea respectivă ar trebui, dacă este posibil, să fie transmisă chiar mai devreme și să indice cuantumul sprijinului care urmează să fie solicitat sub formă de împrumut, precum și o listă inițială a investițiilor și a reformelor care ar urma să fie sprijinite prin împrumuturile respective. Scopul este de a crește previzibilitatea bugetară și de a oferi stimulente suplimentare statelor membre pentru a solicita un astfel de sprijin sub formă de împrumut, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței, fără a depăși termenul de 31 august 2023 prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR.

Pe baza informațiilor furnizate de toate statele membre, Comisia va prezenta Parlamentului și Consiliului, fără întârzieri nejustificate, o prezentare generală a intențiilor exprimate și va propune o cale de urmat pentru distribuirea resurselor disponibile, ținând seama printre altele de nevoile statelor membre solicitante și de cererile de sprijin sub formă de împrumut deja depuse sau planificate a fi depuse de către alte state membre. În cazul în care cererile de împrumut vor depăși sumele disponibile, Comisia va analiza, în conformitate cu necesitatea de a se asigura că PRR-urile reprezintă un răspuns cuprinzător și suficient de echilibrat la situația economică și socială a statelor membre, dacă finanțarea suplimentară solicitată peste plafonul de 6,8 % contribuie sau nu la capitolele dedicate planului REPowerEU.

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR, sprijinul sub formă de împrumut poate fi acordat până la 31 decembrie 2023. În consecință, toate acordurile de împrumut ar trebui să intre în vigoare până la 31 decembrie 2023. Prin urmare, înainte de această dată, Comisia și statele membre în cauză ar trebui să semneze acordurile de împrumut, iar Comisia ar trebui să primească avizele juridice care atestă că au fost îndeplinite toate cerințele constituționale și juridice pentru intrarea în vigoare a acestor acorduri.

O cerere de sprijin sub formă de împrumut ar trebui să fie motivată cu atenție și să cuprindă în special următoarele:

—	o justificare a nevoilor financiare mai mari;

—	o listă a reformelor și a investițiilor suplimentare, cu jaloanele și țintele corespunzătoare;

—	estimări ale costului planului de redresare și reziliență revizuit.

Nevoile financiare mai mari pot fi determinate de:

—	reforme și investiții suplimentare, în special ca răspuns la recomandările specifice fiecărei țări și la provocările legate de REPowerEU;

—

scăderea contribuției financiare maxime a statului membru în cauză și, în consecință, transferul unora dintre măsuri de la sprijin nerambursabil la împrumuturi, astfel încât să nu scadă nivelul general de ambiție al planului său. Nu ar fi necesare reforme sau investiții suplimentare pentru a justifica astfel de cereri de împrumut;

—	solicitarea unui împrumut pentru finanțarea măsurilor din capitolul dedicat planului REPowerEU.

III.   Prefinanțarea

Pentru a se asigura că sprijinul financiar este concentrat la începutul perioadei și utilizat pentru a răspunde mai rapid la actuala criză energetică, statele membre pot solicita o prefinanțare maximă de până la 20 % din fondurile suplimentare necesare pentru a finanța măsurile din capitolele dedicate planului REPowerEU. Această finanțare suplimentară necesară poate proveni din următoarele surse:

—	noi venituri din ETS, în conformitate cu articolul 21a;

—	resurse transferate din rezerva de ajustare la Brexit, în conformitate cu articolul 21b;

—	resurse transferate din programele politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 7;

—	împrumuturi acordate prin MRR, în conformitate cu articolul 14;

—	sprijin nerambursabil suplimentar, în urma actualizării din iunie 2022, în conformitate cu articolul 18.

Prefinanțarea va fi plătită în cel mult două tranșe; prima plată se va face în termen de două luni de la adoptarea de către Comisie a angajamentului juridic menționat la articolul 23 din Regulamentul privind MRR, iar a doua în termen de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului care aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență care include un capitol dedicat planului REPowerEU.

Plățile corespunzătoare prefinanțării vor depinde de resursele disponibile, în special de disponibilitatea fondurilor din contul NextGenerationEU, de transferul prealabil efectiv de resurse din programele care fac obiectul gestiunii partajate și de creditele aprobate în bugetul anual al UE, precum și de veniturile prevăzute la articolul 21a. Niciuna dintre cele două tranșe de plăți de prefinanțare pentru resursele transferate în temeiul articolului 26 din RDC nu trebuie să depășească în total 1 miliard EUR pentru toate statele membre. Plata prefinanțării se va face după evaluarea tuturor cererilor depuse de statele membre și, dacă este necesar, pe o bază proporțională, pentru a nu se depăși plafonul total de 1 miliard EUR. Contribuția financiară și, după caz, cuantumul sprijinului care urmează să fie plătit sub formă de împrumut vor fi ajustate proporțional pentru a se ține seama de această prefinanțare suplimentară pentru capitolele dedicate planului REPowerEU.

IV.   Modificarea planului pentru a ține seama de actualizarea noii contribuții financiare maxime

În temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, statele membre pot să își actualizeze PRR-urile pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată în urma calculului prevăzut la articolul 11 alineatul (2). La 30 iunie 2022, Comisia a publicat actualizarea contribuției financiare maxime pentru toate statele membre (6).

Este important de precizat că PRR-urile modificate ar trebui să rămână la fel de ambițioase ca planurile inițiale (sau să urmărească un nivel mai ridicat de ambiție) și să îndeplinească în continuare toate criteriile de evaluare din Regulamentul privind MRR. În special, statele membre trebuie să abordeze în continuare în mod eficace toate provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau un subset semnificativ al acestora, precum și prioritățile tranziției verzi și ale celei digitale.

În temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, statele membre pot propune ajustarea măsurilor, precum și a jaloanelor și țintelor aferente, pentru a ține seama de revizuirea contribuției financiare maxime. La evaluarea acestor modificări (în coroborare cu articolul 14 dacă prezintă relevanță, în cazul măsurilor suplimentare legate de sprijinul sub formă de împrumut), Comisia va lua în considerare:

—	dacă statul membru a demonstrat o legătură între modificările propuse și modificarea contribuției financiare maxime;

—	efectele generale ale tuturor modificărilor propuse în PRR-ul revizuit, inclusiv ale măsurilor noi și amplificate din capitolele dedicate planului REPowerEU, în raport cu toate criteriile de evaluare pe care trebuie să le îndeplinească planul.

Actualizarea planurilor de redresare și reziliență pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată, în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, se poate realiza o singură dată, înainte de sfârșitul anului 2023. Pentru a reflecta contribuția financiară maximă actualizată și pentru a angaja din punct de vedere juridic cuantumul echivalent cu 30 % din contribuția financiară calculată în conformitate cu anexa III la Regulamentul privind MRR, acordul de finanțare ar trebui modificat în 2023. Pentru a optimiza procesul, statele membre sunt puternic încurajate să prezinte un singur plan modificat, care să cuprindă atât modificările prevăzute la articolul 18 alineatul (2), cât și introducerea capitolului dedicat planului REPowerEU până la 30 aprilie 2023.

Printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse în temeiul articolului 18 alineatul (2), în cadrul considerațiilor de mai sus, se numără:

—	creșterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuției financiare;

—	creșterea sau reducerea țintelor sau a unui set coerent de ținte, împreună cu modificarea proporțională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză;

—	adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuției financiare;

—	modificarea calendarului jaloanelor și al țintelor sau adaptarea descrierii măsurii și a jalonului/țintei afectate de modificarea contribuției financiare.

Statele membre pot propune inclusiv modificări ale jaloanelor și țintelor asociate mai multor măsuri interconectate, astfel încât să țină seama de modificarea contribuției financiare, de exemplu prin combinarea mai multor măsuri conexe de mică anvergură pentru a forma o singură măsură, în vederea simplificării. Într-un astfel de caz, statul membru ar trebui să înlocuiască anumite jaloane și ținte specifice și să crească în mod corespunzător nivelul de ambiție al altor jaloane și ținte existente sau să adauge unele noi, cu condiția ca costurile globale estimate ale planului să se ridice la nivelul contribuției financiare actualizate sau să îl depășească, iar statul membru să demonstreze legătura dintre modificarea alocării și modificările propuse ale planului. Ar putea fi avută în vedere reducerea sau modificarea contribuției financiare atunci când se justifică reducerea nivelului de ambiție și a costului estimat al unora dintre măsurile din cadrul unei componente, simultan cu creșterea costurilor estimate și a nivelului de ambiție al altor măsuri.

Revizuirea în sens descendent

Chiar dacă contribuția lor financiară maximă finală se reduce, statele membre sunt încurajate să își pună în aplicare în continuare PRR-urile, bazându-se pe surse alternative de finanțare. În cadrul MRR, împrumuturile acordate în temeiul articolului 14 din regulament reprezintă o alternativă semnificativă, la fel ca și transferurile din alte fonduri ale UE sau utilizarea surselor naționale. În conformitate cu articolul 21c alineatul (2), statele membre pot compensa reducerea contribuției financiare maxime și cu finanțarea suplimentară acordată pentru capitolul dedicat planului REPowerEU, prin includerea în capitolele dedicate planului REPowerEU a măsurilor eligibile existente, până la o valoare a costurilor estimate egală cu reducerea contribuției financiare maxime, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2). Această scădere se va calcula prin compararea diferenței dintre contribuția financiară maximă bazată pe PIB-ul estimat pentru 2020 și 2021 (minus cheltuielile administrative) și contribuția financiară maximă finală publicată de Comisie după publicarea datelor finale privind PIB-ul (minus costul administrativ). În practică, pentru a calcula costurile estimate, Comisia va utiliza costurile estimate ale unor părți de măsuri care sunt deja incluse în deciziile de punere în aplicare adoptate de Consiliu și care vor fi transferate către capitolul dedicat planului REPowerEU (cu excepția noilor măsuri, în cazul cărora vor fi necesare noi estimări ale costurilor).

Revizuirea în sens ascendent

Statele membre care, în urma actualizării, au o contribuție financiară maximă mai mare pot utiliza fondurile suplimentare disponibile prin propunerea de reforme și investiții relevante sau prin extinderea celor deja avute în vedere. Aceste state sunt puternic încurajate să aloce integral veniturile suplimentare către obiectivele planului REPowerEU, ținând seama de recomandările specifice fiecărei țări pentru 2022 și, dacă este cazul, de cele pentru 2023. Pentru a beneficia pe deplin de creșterea contribuției financiare maxime, costurile estimate ale planurilor modificate ar trebui să corespundă cel puțin contribuției financiare maxime actualizate.

Statele membre cu o contribuție financiară maximă mai mare pot recurge la articolul 18 din Regulamentul privind MRR pentru a solicita modificarea măsurilor existente, cu condiția ca modificările justificate să fie necesare pentru a putea introduce măsuri noi sau extinse, în special măsurile din capitolele dedicate planului REPowerEU.

V.   Modificarea sau înlocuirea planului în cazul în care acesta nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, ca urmare a unor circumstanțe obiective

Conform articolului 21 din Regulamentul privind MRR, statele membre au posibilitatea de a solicita o modificare a planului lor dacă unul sau mai multe jaloane și ținte din PRR nu mai pot fi îndeplinite din cauza unor circumstanțe obiective. Totuși, planul modificat va trebui să abordeze în continuare toate recomandările relevante specifice țării sau un subset semnificativ al acestora, precum și toate celelalte criterii de evaluare prevăzute de Regulamentul privind MRR.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a afectat drastic prețurile energiei și ale materialelor de construcții și exercită presiuni suplimentare asupra lanțurilor de aprovizionare globale. Gravitatea acestor evoluții nu ar fi putut fi anticipată la momentul instituirii mecanismului și nici la momentul în care majoritatea statelor membre și-au prezentat planurile de redresare și reziliență. Aceste evoluții pot avea un impact direct asupra realizării unora dintre investițiile incluse în planurile de redresare și reziliență și pot fi invocate ca circumstanțe obiective care să justifice o cerere formulată în temeiul articolului 21.

Circumstanțele obiective pot face ca o măsură să nu mai poată fi realizată la nivelul estimat al costurilor sau al eficienței sau pot contribui la identificarea unei alternative mai bune, cu o probabilitate mai mare de îndeplinire a acelorași obiective ale Regulamentului privind MRR sau a celor 11 criterii de evaluare. În astfel de situații, statele membre vor trebui să prezinte elementele obiective care fac ca punerea în aplicare a măsurii, astfel cum a fost planificată, să fie caracterizată de ineficiențe neprevăzute inițial, precum și să demonstreze că alternativa propusă este mai potrivită pentru atingerea obiectivelor urmărite ale măsurii respective. De exemplu, statul membru ar putea prezenta dovezi că măsura alternativă este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor sau mai favorabilă realizării obiectivelor de politică ale reformei sau ale investiției.

Având în vedere importanța obiectivelor REPowerEU în abordarea provocărilor actuale, Regulamentul privind MRR modificat menționează în mod explicit că se poate invoca drept circumstanță obiectivă în temeiul articolului 21 și un potențial conflict între o măsură existentă prevăzută în DPA a Consiliului și obiectivele REPowerEU. Comisia va evalua, în fiecare caz în parte, dacă statul membru a demonstrat fapte verificabile în mod obiectiv în această privință.

Atunci când invocă articolul 21 pentru modificarea planului, statele membre au responsabilitatea de a furniza o justificare adecvată pentru a fundamenta modificările propuse și pot alege tipul de dovezi și de informații pe care ar dori să le prezinte pentru a-și susține justificarea pe care au furnizat-o. Volumul de informații care trebuie furnizate va fi determinat de tipul și natura modificărilor, precum și de circumstanțele obiective invocate. De exemplu, statele membre nu trebuie să prezinte dovezi ale apariției unor circumstanțe cunoscute pe scară largă (cum ar fi deficitele din lanțurile de aprovizionare), dar trebuie să furnizeze informații specifice cu privire la impactul acestor evenimente asupra măsurilor și asupra jaloanelor și țintelor concrete.

Următoarele scenarii pot servi drept exemple ale tipurilor de modificări efectuate în temeiul articolului 21 și ale tipului de informații pe care ar trebui să le prezinte statele membre (7):

—

Un stat membru propune modificarea unei ținte legate de numărul de clădiri sau de suprafața utilă care ar trebui renovate, ca urmare a unei creșteri majore a prețurilor materialelor de construcții. În sprijinul cererii sale, statul respectiv furnizează informații cu privire la inflația din sectorul construcțiilor din economia sa și fie își adaptează ținta proporțional cu creșterea costurilor, fie elimină măsura, fie solicită finanțare suplimentară pentru a acoperi costurile crescute estimate (în fiecare caz, furnizând dovezile necesare privind costurile).

—

Un stat membru propune eliminarea unei investiții referitoare la achiziționarea unui supercalculator din cauza deficitelor din lanțul de aprovizionare cu semiconductori. Cererea este însoțită de o prezentare succintă a încercărilor autorităților de a achiziționa produsul relevant și, dacă sunt disponibile, de dovezi privind eșecul procedurii de licitație.

—

Un stat membru propune modificarea termenelor unui jalon legat de înlocuirea cazanelor din gospodării, în vederea excluderii cazanelor pe gaz din domeniul de aplicare al sprijinului, deoarece achiziționarea acestora contravine obiectivelor REPowerEU, lucru care constituie circumstanțe obiective în conformitate cu Regulamentul privind REPowerEU.

—

Un stat membru identifică o modalitate mult mai eficientă din punctul de vedere al costurilor de a construi un nod de transport și ar dori să modifice specificațiile tehnice relevante ale jalonului corespunzător. Cererea sa este însoțită de o notă în care se explică tipul de analiză care a fost efectuată pentru a se stabili dacă noua metodă ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, conducând în același timp la aceleași rezultate generale.

—

Un stat membru ar dori să modifice caracteristicile unei hidrocentrale, deoarece ar putea asigura o producție de energie semnificativ mai bună în pofida costurilor ușor mai ridicate. Statul membru prezintă o analiză succintă a modului în care noile caracteristici ale hidrocentralei ar îmbunătăți performanța globală a acesteia, precum și o estimare actualizată a costurilor măsurii.

Modificările propuse nu ar trebui să reducă nivelul general de ambiție al PRR-urilor, să asigure faptul că planurile continuă să respecte recomandările specifice fiecărei țări și să nu conducă la o amânare a punerii în aplicare în ultimii ani ai MRR. În plus, măsurile care le înlocuiesc pe cele considerate nerealizabile ar trebui să contribuie, în măsura posibilului, la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU (de exemplu, trecerea de la cazane pe gaz la pompe de căldură).

Scenariu	Temei juridic
Adăugarea la PRR a unui capitol dedicat planului REPowerEU	Articolul 21c
Ajustarea măsurilor din PRR ca urmare a actualizării contribuției financiare maxime	Articolul 18 alineatul (2)
Modificarea măsurilor din PRR ca urmare a unor circumstanțe obiective care fac ca măsurile respective să nu mai fie realizabile	Articolul 21
Adăugarea de măsuri în PRR pentru a contracta împrumuturi suplimentare în cadrul MRR	Articolul 14
O combinație între oricare dintre scenariile de mai sus	Articolul 14, articolul 18 alineatul (2), articolul 21 sau articolul 21c

PARTEA II

ORIENTĂRI PRIVIND ELABORAREA ȘI PREZENTAREA ACTELOR ADIȚIONALE

Această secțiune oferă orientări generale cu privire la elaborarea și prezentarea actului adițional la un PRR, inclusiv cu privire la elaborarea capitolului dedicat planului REPowerEU. În prezenta parte, termenul „modificare” se referă la toate modificările aduse PRR-ului, indiferent de temeiul juridic. Atunci când își modifică planurile, statele membre ar trebui să furnizeze dovezi legate de îndeplinirea criteriilor de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR, precum și informațiile actualizate prevăzute la articolele 18 și 21c din Regulamentul privind MRR.

Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actul adițional. Dacă modificările propuse nu au niciun impact asupra unei anumite secțiuni, nu este necesară completarea părții aferente din formular. Prezentarea capitolului dedicat planului REPowerEU ar trebui realizată sub forma prezentării unei componente suplimentare pentru reformele și investițiile specifice respective. Nu este necesar să se restructureze planul deja adoptat, iar repetițiile ar trebui evitate.

Partea II este împărțită în două secțiuni principale: prima secțiune cuprinde orientări privind elaborarea capitolelor dedicate planului REPowerEU, iar a doua secțiune cuprinde orientări privind informațiile care ar trebui transmise ca parte a modificării generale a PRR-urilor.

I.   Capitolul dedicat planului REPowerEU

1.    Reforme și investiții

Măsurile cuprinse în capitolele dedicate planului REPowerEU constau fie în reforme și investiții noi începute nu mai devreme de 1 februarie 2022, fie în partea de extindere a reformelor și a investițiilor incluse în deciziile de punere în aplicare deja adoptate de către Consiliu (a căror dată de începere este 1 februarie 2020). În cazul celor din urmă, în capitolul dedicat planului REPowerEU ar urma să fie inclusă doar partea de extindere a măsurii existente. Statele membre care fac obiectul unei scăderi a contribuției financiare maxime, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2), pot include măsuri din DPA-urile deja adoptate și fără a le extinde, până la o valoare a costurilor estimate egală cu scăderea contribuției financiare maxime. În practică, acest lucru înseamnă că în astfel de cazuri capitolul dedicat planului REPowerEU ar conține părți din măsurile incluse în DPA deja adoptate de către Consiliu ale căror costuri totale sunt mai mici sau egale cu scăderea contribuției financiare maxime.

O măsură extinsă ar trebui să introducă o îmbunătățire substanțială a nivelului de ambiție al măsurii inițiale. Acest lucru ar trebui să se reflecte în conceperea jaloanelor și țintelor corespunzătoare sau în nivelul acestora. De exemplu, un stat membru ar putea menține o măsură în cadrul unei componente existente în PRR, dar ar putea stabili o țintă semnificativ mai ambițioasă în capitolul dedicat planului REPowerEU, pentru a beneficia de noile fonduri disponibile. De exemplu, o creștere a capacității de producere a energiei electrice din surse regenerabile de la 1 000 MW la 1 300 MW ar fi prezentată ca o creștere de 300 MW; creșterea de la 20 000 la 30 000 a numărului de clădiri de locuințe renovate (și realizarea unor economii de energie de peste 30 %) ar fi considerată o extindere a măsurii cu 10 000 de locuințe.

Ar trebui reamintit că reformele și investițiile ar trebui, de asemenea, să contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unui subset semnificativ dintre provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările adoptate de Consiliu în cadrul ciclurilor semestrului european 2022, 2023 și ulterioare, înainte ca statul membru să își prezinte planul de redresare și reziliență revizuit. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2022 se referă, printre altele, la provocările legate de energie cu care se confruntă statele membre. Planurile de redresare și reziliență, inclusiv cele cu un capitol dedicat planului REPowerEU, care nu îndeplinesc în mod satisfăcător criteriile de evaluare nu pot fi evaluate pozitiv și nu pot să primească fonduri suplimentare.

Având în vedere caracterul urgent al provocărilor cu care se confruntă UE și calendarul limitat pentru finalizarea măsurilor din cadrul MRR (ultimele jaloane/ținte trebuind să fie atinse până în august 2026), statele membre sunt încurajate să se bazeze cât mai mult posibil pe măsurile deja incluse în DPA adoptate de către Consiliu, pentru a contribui la atingerea în timp util a obiectivelor planului REPowerEU.

2.    Exemple de măsuri care pot fi incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU

(a)   Îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu gaze naturale, inclusiv cu GNL, în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblul său

Acest obiectiv se aplică infrastructurii și instalațiilor energetice care fac posibilă diversificarea aprovizionării cu gaze a statelor membre pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării, fără a compromite însă obiectivele pe termen lung ale UE în materie de energie și climă. Printre acestea se regăsesc și terminalele GNL, cum ar fi unitățile plutitoare de stocare și regazeificare a GNL, conductele de gaz și alte componente ale rețelei de gaze, cum ar fi stațiile de contorizare, stațiile de compresoare sau instalațiile de stocare a gazelor.

În plus, măsurile legate de infrastructura petrolieră și instalațiile petroliere necesare pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării pot fi incluse numai în capitolul dedicat planului REPowerEU al statelor membre care depind în mod specific de țițeiul din Rusia din cauza poziției lor geografice și care au beneficiat de o derogare temporară excepțională de la interdicțiile enumerate la articolul 3m alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014.

Investițiile în infrastructura de gaze, precum și în infrastructura petrolieră a statelor membre în cauză ar trebui să fie aliniate, în măsura posibilului, la rezultatele evaluării nevoilor suplimentare de infrastructură energetică subliniate în Comunicarea Comisiei privind REPowerEU din 8 martie 2022 și la rezultatele discuțiilor cu statele membre din cadrul grupurilor regionale la nivel înalt care își desfășoară activitatea în contextul politicii TEN-E, al căror rezultat a fost reflectat în anexa III la planul REPowerEU din 18 mai 2022.

Având în vedere accentul pus pe nevoile imediate în materie de securitate a aprovizionării și sub rezerva unei evaluări pozitive din partea Comisiei, măsurile de îmbunătățire a infrastructurii energetice și a instalațiilor aferente care sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor în materie de securitate a aprovizionării cu energie vor putea beneficia de o derogare de la principiul DNSH. În acest scop, statele membre vor avea obligația să furnizeze informații relevante pentru a justifica eligibilitatea pentru această derogare (a se vedea punctul B) de mai jos).

În ceea ce privește măsurile care contribuie la securitatea aprovizionării cu energie, statele membre sunt invitate să acorde atenție și dimensiunii de securitate cibernetică a proiectelor, pentru a reduce cât mai mult posibil riscurile potențiale de perturbare a aprovizionării cu energie.

(b)   Creșterea eficienței energetice a clădirilor și a infrastructurii critice de energie, decarbonizarea industriei, creșterea producției și a utilizării biometanului durabil și a hidrogenului din surse regenerabile sau fără combustibili fosili, precum și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și accelerarea utilizării acesteia

1)

Aici se regăsesc măsuri precum renovarea clădirilor în vederea creșterii eficienței energetice, inclusiv măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice sau de integrare a surselor regenerabile de energie sau de decarbonizare a sistemelor de încălzire și răcire, măsuri de eficiență energetică pentru sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată sau îmbunătățiri eficiente din punctul de vedere al costurilor în vederea eficientizării energetice a întreprinderilor, adică măsuri de punere în aplicare a recomandărilor rezultate în urma auditurilor energetice. Astfel de măsuri ar reduce dependența de combustibilii fosili și ar sprijini utilizarea energiei din surse regenerabile. Obiectivul ar fi îndeplinit, de exemplu, prin: — acordarea de sprijin pentru renovare și pentru tehnologii care îmbunătățesc performanța energetică a clădirilor cu o medie de cel puțin 30 %, de exemplu (acordându-se acces preferențial clădirilor cu cele mai slabe performanțe și gospodăriilor cu venituri mici); — decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire pentru eficientizarea acestora, de exemplu prin pompe de căldură (inclusiv pompele de căldură hibride), termoficare și răcire centralizate foarte eficiente din punct de vedere energetic și din surse regenerabile, energie fotovoltaică, stocarea la fața locului a energiei din surse regenerabile, termostate inteligente etc.; — utilizarea unor instrumente financiare specifice sau aducerea unei contribuții la garanția InvestEU pentru a sprijini investițiile în renovarea energetică a clădirilor (de exemplu prin reabilitarea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe, prin decarbonizarea sistemelor de încălzire și prin instalarea de surse regenerabile de energie la fața locului); — crearea unor facilități naționale sau regionale de asistență tehnică care să sprijine realizarea unei rezerve mari de proiecte solide din punct de vedere financiar în materie de eficiență energetică și de renovare a clădirilor, care să atragă investitori privați; — instituirea sau consolidarea fondurilor naționale existente pentru eficiență energetică, prin instrumente financiare destinate în mod specific eficienței energetice și renovării clădirilor; — actualizarea legislației privind construcțiile și clădirile pentru a impune ca noile construcții și renovări să fie mai eficiente din punct de vedere energetic; — măsuri legislative care să instituie obligativitatea instalării de contoare de energie inteligente în clădiri.

2)	Obiectivul referitor la decarbonizarea industriei este analizat mai detaliat în caseta de mai jos.

3)

Obiectivul de a sprijini utilizarea biometanului durabil și a hidrogenului durabil este legat de investiții care vizează creșterea capacității de producție și a utilizării biometanului durabil (inclusiv racorduri care să facă posibilă amestecarea acestuia în infrastructura de gaze) și creșterea capacității de producție a hidrogenului din surse regenerabile (8) (inclusiv creșterea capacității corespunzătoare de generare a energiei din surse regenerabile necesară pentru producerea acestui hidrogen). Obiectivele vizează, de asemenea, investiții în capacitatea de producție a hidrogenului fără combustibili fosili (9) și în infrastructură specifică pentru hidrogen, de exemplu conducte, stocare și terminale portuare.

Reformele corespunzătoare ar putea consta în stimulente pentru investiții în producția sau utilizarea biometanului durabil și a biogazului durabil (cote, contracte pentru diferență) sau în reforme care să conceapă un cadru legislativ și regimuri de reglementare adecvate pentru producția, utilizarea, transportul și stocarea hidrogenului produs din surse regenerabile sau fără combustibili fosili, cu accent pe sectoarele dificil de decarbonizat, în conformitate cu strategia UE pentru hidrogen.

4)

Obiectivul de a crește ponderea energiei din surse regenerabile și de a accelera implementarea acesteia include măsuri de creștere a capacității de generare a energiei din surse regenerabile, de consolidare sau modernizare a rețelei necesare pentru integrarea surselor regenerabile și a stocării energiei produse, precum și reforme de accelerare a procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei regenerabile, inclusiv conectarea acestora la rețea.

Reformele ar trebui să vizeze simplificarea și accelerarea autorizării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile, de exemplu prin digitalizarea procedurilor sau introducerea unui ghișeu unic pentru autorizațiile de mediu, sau să urmărească îmbunătățirea planificării (spațiale), inclusiv prin desemnarea unor zone deosebit de adecvate pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile. Reformele ar trebui să fie însoțite de perfecționarea personalului administrativ și întărirea capacității acestuia pentru a face față accelerării și creșterii numărului de cereri de autorizare, precum și de alte măsuri de îmbunătățire a capacităților administrative, cum ar fi instrumente mai bune și fluxuri de lucru eficientizate.

În ceea ce privește în mod specific sectorul încălzirii, obiectivul poate fi îndeplinit prin:

—

instrumente financiare specifice sau alte tipuri de sprijin specific, stimulente fiscale sau bazate pe subvenții pentru investiții în încălzirea din surse regenerabile cu grad ridicat de eficiență energetică și în încălzirea centralizată, inclusiv stimulente pentru instalarea de către consumatori a unor pompe de căldură și unități termice solare sau pentru conectarea la sisteme moderne și eficiente de termoficare și răcire centralizată, care folosesc surse regenerabile și recuperarea căldurii reziduale;

—	planificarea unor scheme de înlocuire a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili cu tehnologii din surse regenerabile (căldură din surse regenerabile, termoficare pe bază de energie din surse regenerabile, utilizarea rețelelor industriale de încălzire și răcire reziduală);

—

modernizarea sistemelor centralizate de termoficare pentru a înlocui combustibilii fosili cu pompe de căldură sau cu surse regenerabile, optimizarea temperaturilor de funcționare, reducerea pierderilor de căldură în rețeaua centralizată, modernizarea punctelor termice, aplicarea controlului inteligent, creșterea opțiunilor de stocare a căldurii.

(ba)   Abordarea problemei sărăciei energetice

În conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale, capitolele dedicate planului REPowerEU pot să includă și măsuri de abordare structurală a cauzelor profunde ale sărăciei energetice prin investiții și reforme de lungă durată care să vizeze, printre altele, eficiența energetică, măsurile de renovare a clădirilor și măsurile de protecție și de responsabilizare a consumatorilor. Reformele și investițiile respective ar trebui să ofere un nivel suficient de sprijin financiar pentru a reduce structural cererea de energie a gospodăriilor cu venituri mici (până la 100 % din costuri) și a întreprinderilor vulnerabile, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), precum și a întreprinderilor din industriile energointensive, care se confruntă cu dificultăți majore din cauza facturilor mari la energie.

Exemple de măsuri care pot îndeplini aceste obiective (10):

—	sprijin financiar pentru schemele de eficiență energetică, inclusiv prin instrumente financiare specifice;

—	scheme de reducere a necesarului de energie electrică al gospodăriilor și întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți din cauza facturilor mari la energie electrică;

—	finanțare suplimentară pentru alte scheme din planurile de redresare și reziliență, pentru a spori intensitatea asistenței acordate gospodăriilor vulnerabile – de exemplu pentru renovările care urmăresc eficiența energetică;

—	scheme de subvenționare a reabilitării energetice sau a instalării de soluții de încălzire;

—	sprijinirea și promovarea comunităților de energie;

—	programe de educare în domeniul energiei destinate publicului pentru a sensibiliza oamenii cu privire la conservarea energiei, adresate în special modelelor de consum energetic ridicat și marilor consumatori;

—	crearea unor ghișee unice care să ofere consiliere și asistență reale (nu numai informații) cu privire la posibilitățile de renovare a clădirilor, certificate de performanță energetică și recomandări privind auditul energetic;

—	reforme care să ia în considerare nivelul de performanță în materie de eficiență energetică în contextul stabilirii chiriilor pentru locuințe și spații comerciale.

(bb)   Stimularea reducerii cererii de energie

Obiectivul de a stimula reducerea cererii de energie se aplică măsurilor care vizează procesele de producție/prestare de servicii de către întreprinderi și este legat de aspectele prezentate pe scurt în secțiunea dedicată de mai jos (Consolidarea bazei industriale a Europei). Un exemplu care combină costurile relevante ale energiei cu măsurile structurale ar putea fi o compensație financiară temporară pentru pierderile de producție care rezultă din scăderea pe termen scurt a cererii de energie electrică, însoțită de cerința de a realiza investiții cu efecte pe termen lung care să îndeplinească obiectivele planului REPowerEU [de exemplu, reducerea intensității emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) asociate producției întreprinderii (11) până la jumătatea anului 2026, prin trecerea la energia din surse regenerabile sau prin măsuri de economisire a energiei].

Investițiile în reducerea cererii de energie ar putea fi completate și de reforme care să ofere stimulente de reglementare pentru îmbunătățiri de lungă durată ale eficienței energetice, și anume:

—	crearea unor ghișee unice care să ofere consiliere și asistență (nu numai informații) cu privire la posibilitățile de renovare a clădirilor, certificate de performanță energetică și recomandări privind auditul energetic;

—	scheme care să stimuleze renovarea energetică a clădirilor sau instalarea soluțiilor de încălzire descrise la punctul 1 litera (b).

(c)   Abordarea blocajelor interne și transfrontaliere din calea transportului și a distribuției de energie, sprijinirea stocării energiei electrice și accelerarea integrării surselor regenerabile de energie, precum și sprijinirea transportului cu emisii zero și a infrastructurii aferente, inclusiv a căilor ferate

Exemple de măsuri legate de transportul, distribuția și stocarea energiei:

—	instalații de stocare a energiei electrice, în special pentru a sprijini utilizarea resurselor regenerabile și/sau pentru a reduce la minimum congestiile;

—	dezvoltarea rețelelor naționale de distribuție și transport al energiei electrice, în special pentru a elimina blocajele și pentru a promova integrarea în continuare a surselor regenerabile de energie;

—	construirea de linii de interconexiune de energie electrică;

—	reforme tarifare și facilitarea proiectelor de conectivitate la rețea;

—	reforme menite să sporească flexibilitatea sistemului energetic;

—	instituirea de calendare transparente pentru modernizarea rețelelor de distribuție și de transport și pentru licitațiile privind energia din surse regenerabile.

Printre exemplele de măsuri legate de transportul cu emisii zero se numără investițiile sau reformele menite să implementeze:

—	vehicule cu zero emisii la țeava de eșapament, cum sunt vehiculele electrice sau pe bază de hidrogen în proporție de 100 % și navele/aeronavele cu emisii zero;

—	reînnoirea activelor de transport cu zero emisii și retehnologizarea vehiculelor și a navelor/aeronavelor cu zero emisii de eșapament astfel încât activele și infrastructura de transport să ajungă la zero emisii la țeava de eșapament;

—

material rulant cu zero emisii pentru transportul feroviar, precum și infrastructură și subsisteme feroviare potrivite pentru materialul rulant cu zero emisii; puncte de încărcare cu energie electrică, modernizarea conexiunilor la rețeaua de energie electrică, stații de alimentare cu hidrogen sau sisteme rutiere electrice;

—

reforme ale cadrului de reglementare pentru a promova retehnologizarea autovehiculelor mici cu ardere internă și transformarea lor în vehicule electrice prin accelerarea procedurii de omologare de tip; oferirea de stimulente industriei de retehnologizare și consumatorilor (stimulente fiscale, credite favorabile sau subvenții pentru investiții inițiale) și realizarea unei campanii de sensibilizare;

—	investiții în producția de combustibili de aviație pe bază de hidrogen din surse regenerabile și reforme pentru a stimula producția acestora.

(d)   Sprijinirea obiectivelor prevăzute la literele (a), (b), (ba), (bb) și (c) printr-o recalificare accelerată a forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi, precum și sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și ale tehnologiilor legate de tranziția verde.

În ceea ce privește competențele verzi și competențele digitale conexe, acest obiectiv contribuie la înzestrarea forței de muncă cu aptitudinile și competențele necesare pentru realizarea obiectivelor privind energia și clima, în special în cazul sectoarelor industriale esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică. Măsurile pot include, de exemplu, următoarele:

—	perfecționarea și recalificarea forței de muncă prin cursuri de formare și instrumente de previzionare, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite grupurilor subreprezentate;

—	ucenicii, stagii și programe de observare directă la locul de muncă, inclusiv în parteneriat cu întreprinderi relevante;

—	adaptarea programelor de educație și formare și furnizarea de orientare educațională și profesională corespunzătoare;

—	stimulente pentru perfecționarea forței de muncă existente și pentru instruirea profesioniștilor calificați în sectorul energiei din surse regenerabile și în sectorul construcțiilor.

În ceea ce privește sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și a tehnologiilor legate de tranziția verde, în special a tehnologiilor din industria cu zero emisii nete, acest obiectiv poate fi urmărit prin măsuri de consolidare a capacității bazei tehnologice și de producție a Uniunii pentru materiale și componente tehnologice curate, pentru a spori reziliența și suveranitatea lanțurilor valorice strategice ale UE, inclusiv prin consolidarea economiei circulare (a se vedea caseta dedicată de mai jos).

Consolidarea bazei industriale a Europei în contextul prețurilor ridicate ale energiei În concluziile sale din 15 decembrie 2022, Consiliul European a subliniat importanța protejării bazei economice, industriale și tehnologice a Europei în contextul prețurilor ridicate ale energiei și al intensificării concurenței la nivel mondial. Pentru a aborda aceste provocări și a spori reziliența și competitivitatea economică a Europei, Consiliul European a solicitat un răspuns coordonat care presupune mobilizarea tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante. Regulamentul privind REPowerEU recunoaște rolul jucat de industrie în tranziția Uniunii Europene de la dependența de combustibilii fosili către o aprovizionare cu energie mai diversificată, din surse regenerabile. În primul rând, industria prelucrătoare generează cea mai mare pondere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE (22 %), motiv pentru care decarbonizarea rapidă a proceselor industriale reprezintă un factor esențial pentru atingerea atât a obiectivelor climatice, cât și a obiectivelor REPowerEU. În al doilea rând, este important ca UE să aibă o bază industrială, tehnologică și de producție puternică și inovatoare în lanțurile valorice esențiale din domeniul tehnologiilor curate pentru a se asigura că, pe măsură ce avansează pe calea de la combustibili fosili la surse regenerabile de energie, UE nu devine excesiv de dependentă de țările terțe în ceea ce privește echipamentele, componentele și materialele esențiale pentru o economie neutră climatic. În acest context, în cadrul punerii în balanță a priorităților REPowerEU în ansamblu, statele membre sunt încurajate să propună în capitolele dedicate planului REPowerEU măsuri și investiții care să sprijine tranziția industriei UE către tehnologii cu emisii zero sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon pe calea către neutralitatea climatică, menținând competitivitatea actuală și viitoare a principalelor industrii ale UE din domeniul tehnologiilor curate, sprijinind extinderea capacității lor de producție și de inovare, inclusiv în cadrul segmentului-cheie reprezentat de lanțurile de aprovizionare și, la un nivel mai general, menținând atractivitatea globală a Uniunii Europene ca loc de investiții în industriile strategice din domeniul tehnologiilor curate. Un astfel de sprijin pentru investiții (care poate îmbrăca forma unor facilități fiscale sau alte forme de sprijin) ar trebui să fie combinat cu reforme suplimentare care să amplifice impactul sprijinului financiar. Merită reamintit și faptul că statele membre pot finanța investițiile în active pe termen lung și, în condiții specifice, unele dintre cheltuielile operaționale temporare asociate proiectelor respective (atât în PRR-urile existente, cât și în capitolele dedicate planului REPowerEU). Pentru a fi eligibile pentru sprijinul acordat prin MRR, aceste costuri de funcționare ar trebui să facă parte integrantă din reforma/investiția care contribuie la îndeplinirea criteriilor de evaluare ale MRR și să fie limitate și proporționale cu obținerea rezultatelor preconizate pe termen lung ale investiției (a se vedea, de exemplu, exemplele practice de mai jos care ar putea fi adecvate pentru abordarea provocărilor identificate de statele membre). În continuare se prezintă câteva exemple ilustrative privind tipurile de măsuri pe care statele membre le-ar putea avea în vedere pentru includerea în capitolele dedicate planului REPowerEU, asociate cu obiectivele REPowerEU. Articolul 21c alineatul (3) litera (b) – decarbonizarea industriei, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și accelerarea utilizării acesteia — Investiții în decarbonizarea producției de oțel, de exemplu prin înlocuirea proceselor de producție bazate pe furnale cu procese de producție cu emisii zero sau cu emisii scăzute, bazate pe electrificare sau pe hidrogen. În acest proiect ar putea fi inclusă și producția de hidrogen din surse regenerabile, fiind acoperite costurile de funcționare legate de această investiție. Ca reformă însoțitoare, s-ar putea acorda facilități fiscale pentru cercetarea și inovarea asociate noilor tehnologii revoluționare cu emisii zero. — Sprijin pentru fabricarea componentelor turbinelor eoliene (palete, radiere, turbine, cabluri). Acesta ar putea fi combinat cu o reformă care să stabilească o țintă națională obligatorie pentru furnizarea de energie eoliană și cu mai multă predictibilitate în planificarea dezvoltării eoliene și a licitațiilor în domeniu. — Sprijin pentru fabricarea de componente pentru sisteme solare fotovoltaice (polisiliciu, lingouri și plachete, celule, module, invertoare), inclusiv pentru cheltuielile de capital. Acesta ar putea fi combinat cu o reformă care să stabilească obligativitatea montării de panouri solare pe acoperișurile clădirilor mari care depășesc o anumită suprafață (de exemplu birouri, supermarketuri, depozite, parcări) sau a montării de panouri solare verticale bifaciale pe autostrăzi. Articolul 21c alineatul (3) litera (d) – stimularea reducerii cererii de energie — Programe de subvenționare a achiziționării și instalării pompelor de căldură, inclusiv a pompelor de căldură industriale. Finanțarea ar putea acoperi, de asemenea, elemente legate de promovarea subvențiilor și de campaniile de sensibilizare adresate IMM-urilor cu privire la auditurile energetice. Investiția ar putea fi completată de o reformă care să presupună stabilirea unei date-limită pentru eliminare treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili în instalațiile industriale sau a unor planuri obligatorii de decarbonizare la nivelul fiecărui sector industrial sau al fiecărei instalații industriale. — Investiții care sprijină dezvoltarea și adoptarea celor mai performante tehnologii privind utilizarea căldurii reziduale în industriile energointensive. Sprijinul s-ar putea extinde, de asemenea, la sprijinul auxiliar legat de instalare (conceperea proiectului, licențele de brevet, formarea personalului) sau ar putea lua forma unor facilități fiscale. Statele membre ar putea combina acest sprijin cu stimulente normative, cum ar fi obligația ca anumite tipuri de instalații să fie echipate cu soluții de generare a energiei electrice din căldură reziduală la temperatură scăzută. Articolul 21c alineatul (3) litera (e) – sprijinirea stocării energiei electrice și accelerarea integrării surselor regenerabile de energie — Un centru energetic care combină producția de energie solară cu o capacitate mare de stocare a energiei la fața locului, ca parte a unei instalații industriale. Sprijinul ar putea acoperi și anumite costuri legate de investiție, cum ar fi furnizarea pieselor de schimb, costurile cu forța de muncă legate de construirea instalațiilor și costurile administrative. Reformele însoțitoare ar putea consta într-o simplificare a procedurilor de autorizare pentru construirea instalațiilor și conectarea acestora la rețea. — Un sistem de stocare a energiei care oferă o nouă viață bateriilor (de exemplu, a celor provenite de la vehiculele electrice). Investiția ar putea să acopere costurile legate de achiziționarea de baterii reutilizate sau reciclate. Această investiție ar putea fi completată de o reformă care să consolideze obligațiile de reciclare ale producătorilor de automobile electrice. Articolul 21c alineatul (3) litera (f) – sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime critice și a tehnologiilor legate de tranziția verde — O instalație pentru producția de litiu fără combustibili fosili din apele geotermale sărate (prin procesul de extracție directă a litiului), inclusiv costurile etapei de înființare (de exemplu, licențe pentru brevetele relevante). Aceasta ar putea fi combinată cu o reformă care să stimuleze utilizarea litiului fără combustibili fosili, inclusiv în sectorul autovehiculelor și în cel al energiei din surse regenerabile. — Instalații de producere de catozi și anozi pentru baterii, inclusiv instalații de reutilizare și reciclare a bateriilor și de fabricare a echipamentelor de producție pentru fabricile de baterii. Acestea ar putea fi combinate cu simplificarea procedurilor de autorizare pentru construirea de fabrici și cu ținte ambițioase privind utilizarea de baterii reciclate și privind standardele de utilizare eficientă a resurselor. — Îmbunătățiri tehnologice ale rafinăriilor de cupru care să facă posibilă reciclarea deșeurilor electronice (sau a materialelor electronice) pretratate pentru recuperarea în principal a cuprului, staniului, nichelului și metalelor prețioase necesare în cadrul tranziției verzi. Aici s-ar putea include costuri tranzitorii care să acopere instruirea personalului existent în vederea recalificării, precum și costuri legate de colectarea și transportul deșeurilor electronice. O posibilă reformă complementară ar putea include stabilirea unor obiective mai stricte privind colectarea separată și reutilizarea/reciclarea deșeurilor electronice. Ce model de sprijin pot avea în vedere statele membre? Conceperea unui instrument de sprijin financiar relevant ar trebui să asigure posibilitatea industriilor aflate în dificultate de a absorbi rapid fondurile. În acest context, înainte de a crea noi vehicule financiare ar putea fi avută în vedere extinderea schemelor și proiectelor de sprijin existente. Alianțele industriale existente ale UE (în special cele privind bateriile, energia solară fotovoltaică, materiile prime critice și hidrogenul) includ adesea idei de rezerve de proiecte care ar putea fi avute în vedere pentru finanțare în cadrul unor astfel de scheme de sprijin, dacă este necesar și proporțional. În mod similar, ar putea fi sprijinite și proiecte care au fost evaluate pozitiv în cadrul Fondului pentru inovare, dar care se situau sub pragul de finanțare. În plus, împrumuturile acordate prin MRR oferă condiții de finanțare competitive. Există diverse soluții care ar putea fi utilizate pentru a transfera întreprinderilor aceste costuri avantajoase de capital, de exemplu: — canalizarea împrumuturilor acordate prin MRR prin intermediul instituțiilor financiare internaționale, al băncilor multilaterale de dezvoltare și al băncilor comerciale, pentru a asigura o absorbție rapidă, fără a recurge la resursele administrației publice; — instituirea unor garanții pentru împrumuturi în vederea reducerii riscului pentru creditori și creșterea atractivității perspectivei creditorilor de a finanța proiecte în domeniul tehnologiilor curate; — crearea unui fond care să ofere soluții de finanțare de tip punte pentru a ajuta întreprinderile să facă față perioadei dintre momentul efectuării cheltuielilor și momentul obținerii de venituri din investițiile pe termen mai lung.

3.    Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)

Aplicarea principiului DNSH în contextul REPowerEU

Principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ continuă să se aplice reformelor și investițiilor sprijinite de mecanism, în conformitate cu Regulamentul privind MRR, existând o singură derogare specifică menită să protejeze securitatea energetică imediată a Uniunii Europene.

Măsurile de sprijinire a obiectivelor REPowerEU care au fost deja incluse în planurile de redresare și reziliență adoptate au fost considerate conforme cu principiul DNSH. Prin urmare, nu va fi necesară o nouă evaluare a părților extinse ale măsurilor respective. Ar putea fi necesară o evaluare revizuită numai dacă natura modificărilor aduse măsurilor riscă să afecteze evaluarea referitoare la principiul DNSH. În cazul măsurilor noi, statele membre ar trebui să transmită informații cu privire la modul în care măsurile respectă principiul DNSH.

În acest scop, statele membre ar trebui să prezinte sau să modifice autoevaluarea DNSH pentru măsurile REPowerEU, în conformitate cu secțiunea II punctul 1 litera (D) din prezentele orientări.

Este de preferat să se includă în capitolul dedicat planului REPowerEU numai măsurile care sunt prin natura lor conforme cu principiul DNSH, ceea ce poate fi demonstrat în autoevaluarea DNSH. În cazul măsurilor de acest tip nu va fi necesară includerea de garanții specifice privind respectarea principiului în descrierea măsurilor și/sau în jaloanele și țintele corespunzătoare.

Cu alte cuvinte, natura măsurilor va determina dacă ar putea fi necesare sau nu garanții specifice în temeiul principiului DNSH, pe baza informațiilor transmise de statele membre.

Derogarea de la principiul DNSH în contextul REPowerEU

Sub rezerva unei evaluări pozitive din partea Comisiei, principiul DNSH nu se va aplica în cazul măsurilor care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu energie electrică.

Atunci când evaluează eligibilitatea măsurilor pentru o derogare de la principiul DNSH, Comisia va lua în considerare patru cerințe. Comisia poate solicita informații relevante de la statele membre în sprijinul evaluării sale.

—	Dacă măsura este necesară și proporțională pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării în conformitate cu articolul 21c alineatul (3) litera (a), având în vedere fezabilitatea unor alternative mai curate și riscurile legate de efectele de blocaj tehnologic.

Pentru a evalua necesitatea și proporționalitatea măsurii, Comisia va ține seama de previziunile estimate privind cererea de gaze sau de petrol în statul membru în cauză, de capacitățile de interconectare și de schimburile cu vecinii săi, având în vedere obiectivele privind clima și energia pentru 2030, precum și impactul perturbării importurilor din Rusia. În plus, Comisia va lua în considerare capacitatea suplimentară și volumul de energie generat de măsură, maturitatea acesteia, calendarul și existența unor proiecte complementare, inclusiv în statele membre învecinate.

Statele membre sunt invitate să prezinte toate informațiile relevante pentru a face posibilă realizarea evaluării de către Comisie. Pe baza informațiilor furnizate de statul membru, Comisia va evalua, de asemenea, dacă există alternative mai curate cu aceeași capacitate, cu un interval de timp similar și costuri comparabile, care pot fi fezabile din punct de vedere tehnologic și economic. De exemplu, Comisia poate căuta informații cu privire la soluțiile alternative care au fost luate în considerare de statul membru, cum ar fi construirea de proiecte la scară largă de producere a energiei din surse regenerabile echivalente în ceea ce privește capacitatea energetică. În plus, noua infrastructură legată de gazele naturale ar trebui să fie adaptată exigențelor viitorului în cazul în care este posibil, pentru a facilita sustenabilitatea pe termen lung a acesteia prin reorientarea viitoare către combustibili durabili. De exemplu, statele membre ar trebui să explice dacă infrastructura ar putea să funcționeze cu hidrogen 100 % pur sau cu derivați ai acestuia și, dacă acest lucru nu este posibil, să prezinte motivele relevante.

—

Statul membru în cauză să fi depus eforturi satisfăcătoare pentru a limita prejudicierea potențială a obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, dacă acest lucru este fezabil, și pentru a atenua prejudiciile prin alte măsuri, inclusiv prin măsurile din capitolul dedicat planului REPowerEU.

În evaluarea sa, Comisia va analiza eforturile generale pe care le depune statul membru pentru a limita prejudicierea celor șase obiective de mediu prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 ca urmare a aplicării măsurii, inclusiv prin măsurile prezentate în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Măsurile din capitolul dedicat planului REPowerEU ar trebui puse în aplicare în conformitate cu cadrul juridic în materie de mediu, aplicabil la nivelul UE și la nivel național. Acest lucru va contribui la atenuarea daunelor, în special prin prevenirea și controlul poluării și prin protejarea biodiversității și a corpurilor de apă, în principal prin evaluări de mediu. Totuși, eforturile depuse de statele membre ar trebui să includă, acolo unde este posibil, elemente care să limiteze prejudicierea potențială a obiectivelor de mediu. De exemplu, în ceea ce privește obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, statele membre sunt încurajate să furnizeze informații privind capacitatea planificată și utilizarea preconizată a proiectului, pentru a demonstra că amploarea acestuia nu este mai mare decât ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor UE în materie de securitate a aprovizionării cu energie pe termen scurt. În ceea ce privește adaptarea, ar putea fi efectuată o evaluare corespunzătoare a riscurilor climatice pentru a limita riscul ca pericolele climatice să afecteze funcționarea proiectului. Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a evita prejudicierea semnificativă a celorlalte obiective de mediu.

—	Măsura nu pune în pericol realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050, ținând seama de considerente calitative.

În evaluarea sa, Comisia va analiza capacitatea proiectului și dacă acesta este conceput astfel încât să răspundă nevoilor imediate necesare în materie de securitate a aprovizionării cu energie, având în vedere obiectivul general de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie. Se va analiza, de asemenea, dacă măsura este aliniată la politica mai amplă privind energia și clima stabilită de statul membru în planul său național privind energia și clima. În plus, setul mai larg de măsuri din capitolul dedicat planului REPowerEU și din PRR analizat prin prisma contribuției acestora la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050.

—	Măsura să fie pusă în aplicare, conform planificării, până la 31 decembrie 2026.

Comisia va evalua calendarul oricărui proiect prezentat pentru a se asigura că măsura va fi pusă în aplicare până la 31 decembrie 2026, conform planificării. În acest scop, statele membre sunt încurajate să furnizeze informații referitoare la stadiul punerii în aplicare a proiectului, precum și o foaie de parcurs care să demonstreze că acesta poate deveni operațional până în 2026.

Astfel cum se prevede la articolul 21c alineatul (8), veniturile puse la dispoziție în conformitate cu articolul 10e alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE nu trebuie să contribuie la reforme și investiții care fac obiectul derogării de la principiul DNSH. În acest scop, Comisia se va asigura că costurile estimate ale reformelor și investițiilor care nu fac obiectul derogării de la principiul DNSH corespund cel puțin alocării de către statul membru a sprijinului financiar nerambursabil suplimentar pentru REPowerEU prevăzut la articolul 21a din Regulamentul privind MRR (veniturile ETS).

În plus, costurile totale estimate ale măsurilor care fac obiectul derogării de la principiul DNSH nu pot depăși 30 % din costurile totale estimate ale măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU. Acest prag poate fi calculat împărțind suma costurilor estimate ale măsurilor respective la suma costurilor estimate ale tuturor măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Exemple ilustrative ale tipului de informații pe care le-ar putea furniza statele membre:

Ce va evalua Comisia?	Ce pot oferi statele membre în sprijinul evaluării?
Dacă măsura este necesară și proporțională pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării	— Descrierea impactului generat de perturbarea importurilor de gaze/petrol din Rusia și a capacității și utilizării estimate a măsurii de înlocuire a acestora; — Previziuni privind cererea de gaze/petrol, de exemplu pe baza lucrărilor de actualizare a planurilor naționale privind energia și clima; — Analiza oportunității unor soluții alternative mai curate, comparabile în ceea ce privește calendarul, costurile și capacitatea (de exemplu, proiecte fezabile la scară largă în domeniul energiei din surse regenerabile, compatibilitatea conductelor sau a instalațiilor pentru a funcționa cu hidrogen 100 % pur astfel încât să se evite blocajele tehnologice, caracteristicile de proiectare care permit reorientarea către un alt scop); — O explicație a contribuției la securitatea energetică a Uniunii în ansamblu sau a mai multor state membre. O explicație din care să reiasă că amploarea măsurii nu este mai mare decât ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor măsurii.
Eforturile generale pe care le-a depus statul membru pentru a limita prejudicierea potențială a obiectivelor de mediu	— Dovezi relevante ale eforturilor de limitare a potențialelor efecte nocive ale măsurii asupra mediului (de exemplu, concluziile unei evaluări corespunzătoare a riscurilor climatice, rezultatele unor evaluări de mediu); — O explicație a modului în care alte măsuri, inclusiv cele din capitolul dedicat planului REPowerEU și din PRR, previn prejudicierea obiectivelor de mediu.
Dacă măsura nu pune în pericol realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050	— Contribuția altor măsuri, inclusiv a celor din capitolul dedicat planului REPowerEU și din PRR, la atingerea țintelor și a obiectivului privind clima; — Alinierea la obiectivele climatice ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” și posibila integrare a măsurii în planurile energetice și climatice naționale inițiale sau actualizate, demonstrând astfel că măsura nu pune în pericol atingerea obiectivelor privind clima și a obiectivului privind neutralitatea climatică a UE până în 2050.
Măsura să fie pusă în aplicare, conform planificării, până la 31 decembrie 2026	— Calendarul și foaia de parcurs a proiectului, inclusiv stadiul operațional preconizat la 31 decembrie 2026 (stadiul procedurilor de contractare și al autorizațiilor pentru proiectele depuse, aprobările și autorizațiile).

4.    Dimensiunea și efectul transfrontalier și multinațional

Infrastructura transfrontalieră și proiectele multinaționale sunt importante pentru atingerea obiectivelor REPowerEU pe termen mediu și sunt încurajate în cadrul REPowerEU. Se consideră că măsurile au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional dacă fie contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în cadrul Uniunii în ansamblu, fie reduc dependența de combustibilii fosili și/sau cererea de energie.

Regulamentul REPowerEU prevede, la articolul 18 alineatul (4) litera (h), o cerință suplimentară privind proiectele transfrontaliere sau multinaționale. În capitolele dedicate planului REPowerEU, statele membre vor trebui să precizeze care sunt măsurile din capitol, luând în considerare inclusiv măsurile care abordează provocările identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de Comisie, despre care consideră că au o dimensiune și un efect transfrontalier sau multinațional. În plus, statele membre trebuie să precizeze dacă costurile totale estimate ale acestor măsuri reprezintă cel puțin 30 % din costurile totale estimate ale măsurilor cuprinse în capitolele dedicate planului REPowerEU. În cazul în care costurile estimate ale măsurilor respective reprezintă mai puțin de 30 %, statele membre ar trebui să furnizeze o explicație a motivelor care au condus la o astfel de situație.

Proiecte de infrastructură transfrontalieră [în temeiul articolului 21c alineatul (1) din Regulamentul privind MRR]

Proiectele transfrontaliere cuprind proiecte de infrastructură (rețele de transport, de distribuție și infrastructură de stocare) care vizează asigurarea aprovizionării cu energie, în vederea eliminării blocajelor existente. În acest scop, Comisia va ține seama de cea mai recentă evaluare a nevoilor, pe care a efectuat-o în mai 2022.

Atunci când efectuează evaluarea, Comisia va lua în considerare și proiectele cu dimensiune multinațională, cum ar fi proiectele care se desfășoară în același timp în diferite state membre, proiectele care fac parte dintr-un coridor mai mare care străbate mai multe state membre sau proiectele derulate la nivel național care au un impact semnificativ asupra statelor membre învecinate.

Pentru a atinge cel mai bine obiectivele planului REPowerEU în intervalul de timp limitat al MRR, Comisia va aplica o abordare proporțională și va lua în considerare situația geografică, precum și provocările imediate și pe termen lung cu care se confruntă fiecare stat membru în domeniul energetic.

Măsuri de reducere a dependenței de combustibilii fosili și a cererii de energie

Efectul transfrontalier sau multinațional al măsurilor din capitolul dedicat planului REPowerEU nu ar trebui înțeles în sens restrâns ca fiind limitat la proiectele care presupun o infrastructură transfrontalieră.

Având în vedere integrarea piețelor energiei între statele membre și celelalte interconexiuni dintre mixurile energetice ale statelor membre, proiectele care au un impact semnificativ asupra cererii și ofertei de energie (în special gaze și energie electrică) pot fi considerate ca având un impact asupra echilibrului dintre cerere și ofertă în mai multe țări și asupra fluxurilor transfrontaliere.

Măsurile care contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și/sau a cererii de astfel de combustibili, la eliminarea blocajelor din fluxurile interne de energie sau la facilitarea implementării și a integrării proiectelor legate de energia din surse regenerabile (cum ar fi transportul energiei electrice, rețelele de distribuție și activele de stocare) au, de regulă, un efect transfrontalier și ar trebui incluse în calculul pentru stabilirea îndeplinirii țintei de 30 %.

Prin urmare, Comisia va lua în considerare, în scopul evaluării efectelor transfrontaliere sau multinaționale, măsurile legate de eficiența energetică, de utilizarea surselor regenerabile de energie, de instalarea pompelor de căldură, de decarbonizarea industriei, de rețelele de distribuție și de hidrogenul din surse regenerabile/fără combustibili fosili, fără a se limita la acestea.

Pentru fiecare măsură, statul membru va trebui să prezinte o scurtă explicație cu privire la dimensiunea transfrontalieră a investiției, inclusiv cu privire la efectul preconizat asupra fluxurilor transfrontaliere de energie.

5.    Evaluarea capitolului dedicat planului REPowerEU

Reformele și investițiile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU și finanțate în cadrul MRR vor constitui o parte integrantă a PRR-urilor. Acestea ar trebui să îndeplinească toate condițiile prevăzute la articolul 18 și să facă obiectul criteriilor de evaluare prevăzute la articolul 19 și în anexa V, cu excepția cazului în care se prevede altfel, în special în ceea ce privește marcarea digitală prevăzută la articolul 19 alineatul (3) litera (f) și la punctul 2.6 din anexa V la Regulamentul privind MRR.

Criteriul de evaluare legat de obiectivele planului REPowerEU

Reformele și investițiile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU vor fi evaluate pe baza unui criteriu de evaluare suplimentar, prevăzut la punctul 2.12 din anexa V la Regulamentul privind MRR și referitor la contribuția lor efectivă la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU. În conformitate cu anexa V la Regulamentul privind MRR, Comisia ia în considerare următoarele elemente în cursul evaluării sale și analizează dacă măsurile:

—

îmbunătățesc infrastructura și instalațiile energetice pentru a răspunde nevoilor imediate de securitate a aprovizionării cu gaze naturale, inclusiv cu gaz natural lichefiat (GNL), în special pentru a permite diversificarea aprovizionării în interesul Uniunii în ansamblul său; în cazul în care se aplică derogarea prevăzută la articolul 21c alineatul (3) litera (a), sunt eligibile, de asemenea, îmbunătățirile infrastructurii și instalațiilor petroliere pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării; sau

—

sporesc eficiența energetică a clădirilor și a infrastructurii critice de energie, decarbonizează industria, intensifică producția și utilizarea biometanului durabil și a hidrogenului din surse regenerabile sau fără combustibili fosili și cresc ponderea energiei din surse regenerabile și accelerarea utilizării acesteia; sau

—	contribuie la abordarea problemei sărăciei energetice și, după caz, acordă o prioritate adecvată nevoilor persoanelor afectate de sărăcia energetică, precum și reducerii vulnerabilităților în iernile următoare; sau

—	stimulează reducerea cererii de energie; sau

—	abordează blocajele interne și transfrontaliere din calea transportului și a distribuției de energie, sprijinind stocarea energiei electrice și accelerând integrarea surselor regenerabile de energie sau sprijină transporturile cu emisii zero și infrastructura aferentă, inclusiv căile ferate; sau

—	sprijină obiectivele enumerate mai sus printr-o recalificare accelerată a forței de muncă pentru dobândirea de competențe verzi, precum și prin sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime esențiale și ale tehnologiilor legate de tranziția verde.

În plus, statele membre ar trebui să demonstreze și coerența capitolelor dedicate planului REPowerEU cu celelalte eforturi pe care le depun în vederea realizării obiectivelor REPowerEU. Informațiile furnizate de statele membre în această privință ar trebui să includă o scurtă descriere a reformelor și investițiilor majore care nu sunt finanțate în cadrul MRR și care abordează obiectivele planului REPowerEU respectând calendarul MRR, precum și o explicație a modului în care aceste eforturi se corelează cu obiectivele planului REPowerEU.

Evaluarea dimensiunii sau a efectului transfrontalier și multinațional

În conformitate cu articolul 19 modificat, evaluarea de către Comisie a unui PRR modificat va include un criteriu de evaluare suplimentar privind dimensiunea sau efectul transfrontalier sau multinațional al reformelor și investițiilor din capitolul dedicat planului REPowerEU. În evaluarea sa, Comisia va lua în considerare următoarele elemente, în conformitate cu anexa V:

1)

dacă măsura contribuie la securitatea aprovizionării Uniunii prin abordarea provocărilor identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de Comisie și dacă este în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU, având în vedere contribuția financiară a statului membru în cauză și poziția sa geografică;

SAU

2)	dacă se preconizează că punerea în aplicare a măsurii avute în vedere va contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili (în ceea ce privește cererea și oferta) și la reducerea cererii de energie (indiferent că este vorba de energie electrică, de gaze, de combustibili fosili etc.).

În conformitate cu articolul 20 alineatul (5) modificat, Comisia va include în evaluarea sa privind PRR-ul modificat, care include un capitol dedicat planului REPowerEU, un rezumat al măsurilor propuse în capitolul respectiv care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional. Acest rezumat va fi prezentat în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

În cazul în care costurile estimate ale acestor măsuri reprezintă mai puțin de 30 % din costurile estimate ale tuturor măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU, rezumatul va explica de ce nu se atinge acest obiectiv orientativ, de exemplu demonstrând că alte măsuri incluse de statul membru în capitolul dedicat planului REPowerEU abordează mai bine obiectivele acestui plan sau că nu sunt disponibile suficiente proiecte realiste care să aibă o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, în special având în vedere durata de viață a mecanismului.

Actualizarea criteriului de evaluare referitor la obiectivul climatic de 37 %

Pe lângă obiectivul climatic de cel puțin 37 % din alocarea totală a planului, ar trebui ca și capitolul dedicat planului REPowerEU să atingă un obiectiv climatic de cel puțin 37 %, pe baza costurilor totale estimate ale măsurilor incluse în capitolul respectiv.

Pragul poate fi calculat împărțind suma costurilor estimate ale măsurilor care contribuie la domeniul climei incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU la suma costurilor estimate ale tuturor măsurilor cuprinse în capitolul respectiv.

Exceptarea de la obligația de a contribui la obiectivul digital de 20 %

În conformitate cu articolul 21c alineatul (5) din Regulamentul privind MRR, reformele și investițiile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU care urmează să fie finanțate în cadrul MRR vor face obiectul metodologiei privind marcarea digitală prevăzută la articolul 19 alineatul (3) litera (f) și în anexa VII la Regulamentul privind MRR. Totuși, sprijinul pentru măsurile din cadrul capitolului dedicat planului REPowerEU nu va fi luat în considerare la calculul privind atingerea obiectivului digital de 20 %.

Deși reformele și investițiile prezentate în capitolele dedicate planului REPowerEU sunt exceptate de la calcularea obiectivului digital, statele membre trebuie să ofere o explicație calitativă a modului în care se preconizează că măsurile din planurile lor de redresare și reziliență, inclusiv cele din capitolele dedicate planului REPowerEU, vor contribui la tranziția digitală și la provocările generate de aceasta. Statele membre sunt invitate să prezinte investiții digitale relevante pentru obiectivele REPowerEU. Astfel de investiții ar putea cuprinde, de exemplu:

—	digitalizarea rețelelor energetice, inclusiv a rețelelor inteligente;

—	implementarea de contoare inteligente, sisteme de alimentare inteligentă, sisteme de management inteligent și senzori împreună cu lucrări de renovare care urmăresc eficiența energetică;

—	neutralitatea climatică a centrelor și rețelelor de date și reutilizarea căldurii reziduale generate de acestea;

—	securitatea cibernetică a sistemului energetic, esențială din perspectiva securității aprovizionării;

—	infrastructuri de date care să permită dezvoltarea pe scară largă a răspunsului la cerere (de exemplu, cu ajutorul spațiului european comun al datelor privind energia) și dezvoltarea pe scară largă a soluțiilor de stocare a energiei;

—	măsuri de digitalizare a transporturilor care sunt să fie parțial dedicate reducerii emisiilor de GES;

—	măsuri de digitalizare a prelucrării granturilor destinate renovărilor pentru creșterea eficienței energetice;

—	măsuri de digitalizare a sistemelor de securitate socială care să permită identificarea corectă a gospodăriilor expuse riscului de sărăcie și modularea intensității ajutorului financiar;

—	competențe digitale sau aplicații care să asigure capacitatea de acțiune a consumatorilor de energie.

În sfârșit, pentru a susține ambiția digitală a MRR, marcarea digitală se va aplica în continuare tuturor măsurilor propuse în PRR-urile revizuite care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 21c alineatul (1) din Regulamentul privind MRR.

II.   Orientări generale pentru modificarea PRR-urilor

Secțiunile de mai jos oferă o imagine de ansamblu a elementelor pe care statele membre ar trebui să le reflecte în planurile lor de redresare și reziliență modificate. Prezentele orientări abordează întrebările cel mai frecvent adresate de statele membre și oferă îndrumări practice cu privire la modul de structurare a actului adițional la PRR-uri, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 18 din Regulamentul privind MRR. Pentru a asigura coerența între actul adițional prezentat și PRR, structura de mai jos urmează Orientările din ianuarie 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Statele membre sunt încurajate să utilizeze în continuare aceeași structură pentru planurile lor de redresare și reziliență și să limiteze modificările aduse secțiunilor existente din respectivele planuri.

1.    Obiectivele modificărilor

Un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială/contribuția la cei șase piloni

PRR-ul modificat ar trebui să reprezinte în continuare un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială și să contribuie în mod corespunzător la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul privind MRR. Modificările aduse planului inițial ar trebui să mențină acest echilibru sau, în cazul în care îl modifică, să fie justificate prin demonstrarea faptului că acest lucru este în concordanță cu noile provocări întâmpinate și/sau cu noile alocări financiare ale statului membru. În acest scop, statele membre ar trebui să descrie modul în care PRR-ul modificat reprezintă în continuare un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a statului membru în cauză. În cazul în care modificările aduse planului sunt nesemnificative, statele membre pot pur și simplu să presupună că contribuția la cei șase piloni continuă să fie echilibrată, fără a fi nevoie să se furnizeze explicații suplimentare detaliate.

Statele membre ar trebui să coreleze noile măsuri cu pilonii relevanți, explicând în ce constă contribuția lor corespunzătoare la pilonii respectivi. În cazul în care planul modificat elimină sau reduce anumite măsuri, acesta ar trebui să explice modul în care contribuția globală a planului la pilonii afectați va fi în continuare suficientă. Dacă este cazul, această explicație ar trebui să facă legătura între măsurile eliminate și orice măsură nouă propusă ca înlocuitor al celor dintâi, cu referire la pilonii afectați.

Explicațiile furnizate ar trebui să țină seama în mod corespunzător de orice nouă evoluție din statele membre sau din politicile UE care afectează cei șase piloni. Statele membre sunt încurajate în special să țină seama de modul în care planul transpune impactul celor mai recente evoluții geopolitice într-o contribuție suplimentară la pilonul privind tranziția verde, având în vedere obiectivele planului REPowerEU. În acest context, actele adiționale cu măsuri suplimentare care acoperă doar unul sau doi piloni sunt acceptabile în măsura în care acest lucru este justificat de noile provocări cu care se confruntă statele membre.

Legătura cu recomandările specifice fiecărei țări și cu semestrul european

PRR-urile modificate, care includ reforme și investiții suplimentare și solicită mai multe fonduri, ar trebui să țină seama de toate provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în cele adoptate de Consiliu în ciclurile semestrului european din 2019 și 2020, precum și în ciclurile ulterioare ale semestrului, până la data evaluării PRR-urilor modificate (12). Recomandările specifice fiecărei țări, emise în ciclul 2022 și în ciclul 2023, odată adoptate de Consiliu, vor fi deosebit de relevante, în special pentru pregătirea capitolelor dedicate planului REPowerEU. Rapoartele anuale de țară evaluează progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor incluse în planurile de redresare și reziliență, evidențiind exemple de reforme și investiții importante în ceea ce privește jaloanele atinse în conformitate cu recomandările anterioare specifice fiecărei țări, și identifică principalele provocări nesoluționate sau nou apărute care nu sunt acoperite suficient de PRR-uri, acestea constituind baza pentru noile recomandări specifice fiecărei țări.

Atunci când își revizuiesc planurile, statele membre trebuie să continue să abordeze în mod eficace toate provocările sau un subset semnificativ dintre provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările adoptate de Consiliu în cadrul ciclurilor semestrului european 2022 și (după caz) 2023, precum și în ciclurile ulterioare, până la data evaluării planului de redresare și reziliență modificat.

Revizuirile în sens descendent ale contribuției financiare maxime nu duc atingere necesității de a aborda toate recomandările relevante specifice fiecărei țări sau un subset semnificativ dintre acestea, deoarece reformele sunt în general necostisitoare. Prin urmare, un PRR modificat care nu necesită finanțare suplimentară ar trebui să mențină același nivel de ambiție ca planul adoptat anterior, în special în ceea ce privește reformele care abordează recomandările specifice fiecărei țări.

Statele membre pentru care contribuția financiară maximă în cadrul MRR a crescut (în mod substanțial) trebuie să țină seama de întregul set de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020 și 2022 atunci când fac completări la planurile inițiale. Această obligație se aplică în special în cazul nevoilor suplimentare de reformă și de investiții identificate în cadrul semestrului european 2022, inclusiv celor legate de necesitatea de a reduce dependențele energetice.

În cazul statelor membre care utilizează împrumuturile primite exclusiv în scopuri legate REPowerEU și nu beneficiază de o creștere substanțială a granturilor acordate în cadrul MRR, Comisia va lua în considerare în special recomandările specifice fiecărei țări legate de energie. În cazul în care sunt prezentate adăugiri la plan după adoptarea de către Consiliu a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2023, acestea vor trebui să fie de asemenea luate în considerare. Prezentarea actelor adiționale reprezintă în egală măsură o oportunitate de a aborda acele provocări identificate în ciclurile anterioare ale semestrului european care nu au fost abordate sau au fost abordate doar parțial în PRR-urile adoptate.

Atunci când elaborează actele adiționale, statele membre ar trebui să se asigure că impactul modificărilor propuse asupra sustenabilității finanțelor publice este în concordanță cu cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări referitoare la aspectele bugetare și bugetar-structurale, astfel cum au fost aprobate de către Consiliu. În plus, statele membre din zona euro ar trebui să se asigure că măsurile actualizate sunt coerente cu prioritățile identificate în cea mai recentă recomandare privind politica economică a zonei euro, în special cu elementele legate de energie, astfel cum au fost adoptate de către Consiliu.

Impactul global al planului de redresare și reziliență

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să explice în ce măsură se preconizează că modificările propuse vor modifica impactul global al PRR-urilor respective. Această explicație ar trebui să prezinte impactul preconizat al PRR-ului modificat în ansamblu, ținând seama de măsurile adăugate sau eliminate. Explicația ar trebi să reflecte următoarele elemente:

—	perspectiva macroeconomică și socială;

—	o explicație a impactului macroeconomic și social al planului de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul privind MRR;

—	durabilitatea;

—	coeziunea.

Statele membre sunt invitate să furnizeze cifre actualizate cu privire la impactul PRR-urilor modificate, în măsura în care modificările aduse acestor planuri sunt semnificative din punctul de vedere al conținutului și/sau al amplorii. În acest sens, statele membre se pot baza pe informațiile furnizate în cadrul programele naționale de reformă și pot utiliza referințe încrucișate dacă este necesar. Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actele adiționale.

Coerența

Impactul modificărilor propuse asupra coerenței PRR-ului modificat ar trebui prezentat prin explicarea interacțiunilor dintre măsurile noi sau modificate și cele incluse în PRR-ul adoptat anterior, făcându-se referire atât la măsurile păstrate în planul modificat, cât și la cele eliminate. De asemenea, statele membre sunt invitate să explice modul în care se menține echilibrul general între reforme și investiții. Măsurile noi sau modificate nu ar trebui să creeze inconsecvențe și nici să afecteze coerența generală a PRR-ului.

De asemenea, trebuie prezentată pe scurt coerența cu acordurile de parteneriat și cu programele aprobate în cadrul politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3), cu articolul 18 alineatul (4n) și cu considerentul 62 din Regulamentul privind MRR (a se vedea și secțiunile de mai jos).

Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți

Statele membre ar trebui să descrie modul în care modificările influențează contribuția PRR-urilor modificate la obiectivele privind egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți. În contextul evoluțiilor recente, atenuarea riscurilor de sărăcie energetică este de o importanță vitală, în special pentru grupurile defavorizate.

În acest scop, statele membre ar trebui să urmeze Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, reflectând totodată evoluțiile recente, de exemplu prin:

—	analizarea modalităților optime de a integra în procesul de punere în aplicare și de monitorizare obiectivele referitoare la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți, având în vedere experiența acumulată până în prezent în punerea în aplicare a planurilor;

—	asigurarea implicării organismelor de promovare a egalității și de combatere a discriminării în punerea în aplicare a PRR-urilor, de exemplu ca parte a organismelor de monitorizare relevante;

—	o mai bună reflectare a acestor obiective în cadrul jaloanelor și țintelor revizuite, de exemplu prin defalcarea acestora în funcție de gen, vârstă, dizabilitate și origine rasială sau etnică, acolo unde este posibil.

Amploarea noilor informații furnizate ar trebui să fie proporțională cu modificările propuse în actele adiționale.

Ajutoarele de stat

Normele privind ajutoarele de stat se aplică integral reformelor și investițiilor suplimentare sau revizuite. Este responsabilitatea fiecărui stat membru să se asigure că aceste reforme și investiții sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu principiul proporționalității, și că respectă procedurile aplicabile în materie de ajutoare de stat.

În acest context, Orientările din 2022 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („CEEAG”) (13) oferă informații privind modul în care Comisia va evalua compatibilitatea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv de protecție a climei, și a măsurilor de ajutor în domeniul energiei care fac obiectul obligației de notificare în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. În plus, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare („RGECA”), aflat în curs de revizuire, declară anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de condiții clare, și scutește aceste categorii de obligația de a fi notificate în prealabil Comisiei și de a primi aprobarea acesteia. De exemplu, în ceea ce privește măsurile care contribuie la obiectivele planului REPowerEU, statele membre sunt încurajate să ia în considerare dispozițiile secțiunii 4 din RGECA referitoare la ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare și ale secțiunii 7 privind ajutoarele pentru protecția mediului.

Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 pentru a sprijini economia UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, poate fi de asemenea relevant pentru evaluarea măsurilor din cadrul MRR din perspectiva ajutoarelor de stat în anumite situații individuale, în care ajutoarele remediază efectele economice cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, Comisia evaluează posibile actualizări ale Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat și ale RGECA, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare al acestora și creșterea pragurilor de notificare, ceea ce ar trebui să înlesnească validarea măsurilor MRR/REPowerEU. În plus, având în vedere că un număr mare de state membre au inclus în PRR investiții legate de proiecte importante de interes european comun („PIIEC”) în planurile lor de redresare și reziliență, aprobarea proiectelor legate de PIIEC va fi raționalizată și simplificată în continuare. Acest lucru este important pentru a asigura punerea în aplicare la timp a acestor investiții și finalizarea lor până la termenul stabilit în Regulamentul de instituire a MRR, și anume 31 august 2026. Reușita și promptitudinea punerii în aplicare a acestor proiecte emblematice va fi esențială pentru contribuția MRR la tranziția verde și digitală și pentru succesul său în general.

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență și cu modelul aferent, statele membre sunt invitate să precizeze în PRR-urile actualizate, pentru fiecare reformă și investiție nouă sau revizuită, dacă consideră că măsura necesită o notificare a ajutorului de stat și, în caz afirmativ, să furnizeze o indicație cu privire la momentul notificării prealabile și al notificării propriu-zise. În cazul în care consideră că măsura nu necesită o notificare, statul membru ar trebui să includă o trimitere la decizia existentă de autorizare a ajutorului de stat sau la dispozițiile din RGECA sau din alte regulamente de exceptare pe categorii considerate aplicabile măsurii, cu justificările corespunzătoare sau o descriere a motivelor pentru care măsura nu este considerată ajutor de stat. Atunci când anticipează calendarul pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor relevante, statele membre trebuie să asigure suficient timp pentru aprobarea de către Comisie a oricărui ajutor de stat care ar putea fi prezent în măsurile de investiții relevante și care necesită o notificare a ajutorului de stat. Comisia este pregătită să ofere orientări preliminare statelor membre cu privire la conformitatea fiecărei investiții prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență modificate cu cadrul de reglementare privind ajutoarele de stat. Statele membre sunt încurajate să comunice Comisiei calendarul lor de notificare (prealabilă) pentru a asigura un timp suficient de anticipare.

Pe baza experienței anterioare în ceea ce privește măsurile incluse în PRR-uri și examinate din punctul de vedere al ajutoarelor de stat, comunicarea din timp cu serviciile Comisiei pentru elaborarea planurilor de redresare și reziliență este fundamentală pentru o evaluare rapidă a măsurilor notificate din perspectiva ajutoarelor de stat. Statele membre sunt invitate să se angajeze în discuții cu serviciile Comisiei pentru a beneficia pe deplin de posibilitățile oferite de diferitele cadre privind ajutoarele de stat în vederea conceperii de măsuri în conformitate cu normele aplicabile.

Ajutoarele care reduc cheltuielile zilnice ale întreprinderilor sunt permise numai într-o serie limitată de situații și în condiții stricte. Statele membre care au în vedere o măsură care implică acest tip de ajutor ar trebui să se asigure că aceasta îndeplinește condițiile aplicabile prevăzute în cadrul relevant privind ajutoarele de stat.

Deși normele privind ajutoarele de stat pot evolua până în 2026, ar trebui reamintit faptul că, în conformitate cu aceste norme, momentul relevant pentru evaluarea unei măsuri este momentul în care se acordă ajutorul de stat, și anume momentul în care beneficiarului i se conferă dreptul legal de a primi ajutorul. Atât timp cât cadrul relevant privind ajutoarele de stat prevede o bază de compatibilitate a unei măsuri la momentul respectiv, acesta poate fi pus în aplicare (ajutorul de stat poate fi plătit și investițiile pot fi efectuate) chiar dacă normele privind ajutoarele de stat se modifică ulterior.

2.    Descrierea modificărilor

În conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență și cu modelul aferent, această secțiune ar trebui structurată pe componente. Secțiunea ar trebui inclusă numai pentru acele componente care se modifică. În această secțiune nu ar trebui repetate informațiile furnizate în alte secțiuni, ci ar trebui indicate modificările aduse în comparație cu planul de redresare și reziliență adoptat anterior (cu trimiteri exacte la secțiunile și măsurile relevante). Statele membre se pot baza pe componentele existente atunci când adaugă câteva reforme și investiții pe aceeași temă (de exemplu, o măsură nouă de renovare a clădirilor poate fi adăugată la o componentă existentă privind renovarea energetică). De asemenea, statele membre pot adăuga componente complet noi în cazul unor investiții și reforme noi cu priorități diferite.

Descrierea reformelor și a investițiilor

Pentru fiecare componentă în cadrul căreia se modifică măsurile subiacente, statele membre ar trebui să indice investițiile sau reformele „adăugate”, „eliminate” sau „modificate” în comparație cu planul de redresare și reziliență anterior.

Utilizarea instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare

Măsurile care iau forma unor instrumente financiare și garanții bugetare pot fi o soluție atractivă pentru realizarea investițiilor prevăzute în PRR-uri, din mai multe motive:

—	instrumentele financiare pot integra rambursarea către statul membru a principalului primit de beneficiari, limitând astfel creșterea datoriei publice pe termen lung;

—

ele trebuie să permită reutilizarea fluxurilor, inclusiv rambursarea principalului dacă este cazul (așa cum se întâmplă în situația fondurilor de împrumut și a schemelor de capitaluri proprii), pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026, și/sau rambursarea împrumuturilor acordate în cadrul MRR;

—	ele pot servi la finanțarea multor investiții mici într-un cadru coerent, cum ar fi cel format din garanțiile publice și împrumuturile favorabile pentru eficiența energetică a clădirilor, și pot ajunge mai ușor la potențialii beneficiari prin intermediul unor structuri descentralizate de parteneri;

—	ele pot contribui la mobilizarea de resurse financiare suplimentare sau de co-investiții, în special din partea întreprinderilor private și a instituțiilor financiare private.

Învățând din experiența dobândită din planurile de redresare și reziliență existente, statele membre ar putea lua în considerare următoarele tipuri de instrumente financiare:

—	instrumente de garantare și împrumuturi preferențiale pentru a reduce costurile capitalului împrumutat pentru schemele de renovare care urmăresc eficiența energetică;

—	acorduri public-private pentru investiții în surse regenerabile de energie;

—	refinanțarea societăților de servicii energetice pentru a debloca îmbunătățiri în materie de eficiență energetică în procesele de producție, în clădirile nerezidențiale și în blocurile de apartamente;

—	investiții de capital în întreprinderi sau în fonduri de capital care sprijină tranziția verde (14).

Anexa I oferă informații suplimentare cu privire la utilizarea instrumentelor financiare în cadrul MRR și la posibilitatea de a contribui la garanția InvestEU prin intermediul unui compartiment al statelor membre, pe baza experienței dobândite în cursul pregătirii și punerii în aplicare a PRR-urilor inițiale.

Dimensiunea verde și cea digitală

Statele membre ar trebui să explice în ce măsură planurile lor de redresare și reziliență modificate vor contribui la tranziția verde și la reducerea dependenței energetice a UE, precum și la o tranziție digitală adaptată exigențelor viitorului și la o piață unică digitală solidă sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. În acest scop se pot include măsuri legate de cercetare și inovare cu un calendar relevant. Cele două tranziții trebuie considerate elemente care se potențează reciproc, în conformitate cu conceptul dublei tranziții, și vor fi analizate împreună de către Comisie.

Dimensiunea verde a măsurilor cuprinse în PRR va continua să fie evaluată atât printr-o abordare calitativă (legătura dintre aceste măsuri și provocările în materie de energie, climă și mediu ale fiecărui stat membru), cât și printr-o abordare cantitativă (contribuția totală la obiectivele climatice atât a PRR-ului modificat – incluzând capitolul dedicat planului REPowerEU –, cât și a capitolului dedicat planului REPowerEU în mod individual trebuie să reprezinte cel puțin 37 % din alocarea totală a planului).

Statele membre sunt invitate să explice modul în care PRR-urile modificate vor contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE consacrate în Legea climei și țin seama de obiectivele climatice convenite la nivel politic în decembrie 2022, precum și de alte părți ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” propus în iulie și în decembrie 2021. Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” stabilește acțiuni legislative menite să asigure politici privind clima, energia, utilizarea terenurilor, transporturile și politicile fiscale adecvate pentru reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și pentru realizarea neutralității climatice, consacrată în Legea europeană a climei.

Dimensiunea digitală a măsurilor prevăzute în PRR va fi de asemenea evaluată în continuare, atât printr-o abordare calitativă, cât și printr-o abordare cantitativă. La 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, structurată în jurul a patru puncte cardinale: competențe, infrastructuri digitale sigure și durabile, transformarea digitală a întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice. Busola definește obiective ambițioase la nivelul UE pentru fiecare dintre aceste puncte cardinale până în 2030. Aceasta a fost urmată de o propunere de decizie de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital”, care urmează să intre în vigoare la 9 ianuarie 2023. Programul ar urma să instituie o structură de guvernanță prin care statele membre și Comisia să coopereze într-un mod structurat pentru atingerea obiectivelor și ar facilita punerea în aplicare a proiectelor multinaționale. Statele membre sunt invitate să indice modul în care măsurile suplimentare sau modificate care abordează tranziția digitală sau provocările generate de aceasta vor contribui la cele patru puncte cardinale și la atingerea obiectivelor pentru 2030.

În ceea ce privește abordarea cantitativă, contribuția totală a planului de redresare și reziliență modificat la obiectivele digitale trebuie să reprezinte cel puțin 20 % din alocarea totală a planului, fără a lua în calcul măsurile incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Urmărirea cheltuielilor legate de climă și marcarea digitală

Obiectivul climatic de 37 % și obiectivul digital de 20 % prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (e) și (f) din Regulamentul privind MRR rămân obligatorii în cazul modificărilor planului de redresare și reziliență, indiferent de motivele care au condus la aceste modificări (excluzând costul măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU referitoare la marcarea digitală; măsurile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU nu se iau în considerare la calcularea obiectivului digital). De aceea, este important ca statele membre să ia în considerare alocarea totală a planului de redresare și reziliență atunci când introduc revizuiri în planul respectiv, inclusiv ori de câte ori contribuția financiară revizuită crește sau scade.

Prin urmare, statele membre ar trebui să explice, pentru fiecare măsură nouă sau modificată, contribuția acesteia la obiectivele climatice și digitale, în conformitate cu Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. În cazul în care se modifică costul total estimat al planului de redresare și reziliență sau costul oricărei măsuri cu marcaj climatic sau digital, va fi necesară o nouă evaluare a marcării pentru a verifica dacă cele două obiective sunt îndeplinite în continuare. Va trebui să fie efectuată o evaluare a marcării și în cazul oricărei modificări a domeniului de aplicare inițial, a naturii sau a modului de concepere a unei măsuri existente.

Este important de precizat că ambele obiective se calculează pentru PRR modificat în ansamblu, care cuprinde planul de redresare și reziliență adoptat anterior și actul adițional, excluzându-se costurile măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU referitoare la marcajul digital. Contribuțiile la obiectivele climatice și digitale va fi recalculată pentru planul de redresare și reziliență modificat, ținând seama de modificările aduse măsurilor prevăzute în PRR și de costul total estimat modificat, astfel cum este menționat mai sus. Contribuția la obiectivele climatice va fi comparată cu alocarea totală a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului dedicat planului REPowerEU. De asemenea, obiectivul climatic va fi calculat separat pentru capitolul dedicat planului REPowerEU. Contribuția la obiectivul digital va fi comparată cu alocarea totală a planului de redresare și reziliență, excluzând sumele pentru reforme și investiții prevăzute în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Pe baza experienței dobândite în urma celor 27 de planuri adoptate, în cazul măsurilor care vizează mai multe domenii, cum este cazul măsurilor orizontale, este necesar să se realizeze urmărirea cheltuielilor legate de climă și marcarea digitală, după caz, la nivel de submăsură (o parte distinctă a unei măsuri referitoare la un anumit domeniu de intervenție), utilizând diferite domenii de intervenție (în temeiul anexelor VI și VII la Regulamentul privind MRR).

În plus, merită reamintit faptul că articolul 19 alineatul (3) literele (e) și (f) din Regulamentul privind MRR și anexele VI și VII la acesta stabilesc coeficienții aplicabili pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor climatice și digitale. În conformitate cu aceste dispoziții, coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice pot fi majorați (până la un cuantum total de 3 % pentru marcarea climatică), cu condiția să fie însoțiți de măsuri care să le sporească impactul. Statele membre ar trebui să justifice în mod suficient utilizarea acestor dispoziții, dacă este cazul.

Statele membre ar trebui să descrie abordarea specifică pe care o propun pentru marcarea unor astfel de măsuri. Comisia poate ajuta statele membre să obțină exemple ale modului în care au fost marcate măsuri similare în planurile de redresare și reziliență adoptate anterior de către Consiliu.

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH)

Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (JO C 58, 18.2.2021, p. 1.) care stabilesc principiile directoare și modalitățile de aplicare a principiului DNSH în contextul MRR vor continua să fie pe deplin aplicabile, ținând seama de caracteristicile specifice ale acestui principiu. Orientările prevăd și o „listă de verificare” care ar trebui utilizată pentru autoevaluarea privind respectarea principiului DNSH care trebuie inclusă în PRR-ul modificat pentru fiecare măsură. Prezenta secțiune sintetizează elementele-cheie ale orientărilor și explică modul în care se aplică acestea pentru măsurile noi sau revizuite. Tot aici se oferă clarificări suplimentare pe baza experienței dobândite în urma PRR-urilor adoptate anterior.

Cum ar trebui aplicat principiul DNSH în contextul revizuirilor planurilor de redresare și reziliență?

Statele membre trebuie să prezinte o autoevaluare privind respectarea principiului DNSH pentru fiecare măsură nouă sau modificată inclusă în planul de redresare și reziliență modificat, cu excepția cazurilor în care acest principiu nu se aplică (a se vedea și secțiunea 2.1, precum și anexa I la Orientările tehnice privind principiul DNSH). De asemenea, statele membre sunt invitate să furnizeze ori de câte ori este relevant și posibil, ca parte a autoevaluării privind respectarea principiului DNSH, o evaluare cantitativă a impactului reformei sau al investiției asupra mediului. Trebuie să se țină seama de următoarele considerații transversale (a se vedea și anexa cu informații suplimentare privind modul în care se poate respecta principiul DNSH):

—

noile alternative disponibile cu impact scăzut: principiile menționate în secțiunea 2.4, inclusiv în nota de subsol 25 din Orientările tehnice privind principiul DNSH, se aplică în continuare pentru evaluarea măsurilor noi sau revizuite. Evaluarea măsurilor respective prin prisma principiului DNSH ar trebui să reflecte informațiile privind alternativele cu impact scăzut disponibile la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență modificat;

—

nicio creștere a impactului asupra mediului în comparație cu măsura inițială: în caz de modificare a unei măsuri existente, modificarea nu ar trebui să cauzeze un impact relativ asupra mediului mai mare decât impactul măsurii inițiale. Acest lucru ar trebui demonstrat de către statul membru. Atunci când impactul este mai mare, statul membru ar trebui să demonstreze că măsura respectă în continuare principiul DNSH, în pofida impactului mai mare asupra mediului.

Cum ar trebui să demonstreze statele membre în planurile lor de redresare și reziliență că măsurile respectă principiul DNSH?

În cazul unor modificări, ar putea fi avute în vedere două scenarii principale cu impact diferit asupra procesului de evaluare a respectării principiului DNSH:

—

introducerea unei măsuri noi: în cazul în care un stat membru alege să adauge o nouă măsură la planul său de redresare și reziliență, ar trebui urmat același proces ca în cazul transmiterii planului de redresare și reziliență inițial. Statele membre ar trebui să completeze lista de verificare din anexa I la Orientările tehnice privind principiul DNSH pentru a fundamenta analizarea eventualului impact al noii măsuri asupra obiectivelor de mediu și a amplorii impactului respectiv;

—

modificarea unei măsuri existente: statele membre au posibilitatea de a modifica structura, natura sau domeniul de aplicare al unei măsuri existente. Statele membre ar trebui să prezinte evaluarea corespunzătoare privind respectarea principiului DNSH, modificând-o în funcție de necesități pentru a reflecta modificările aduse măsurii. Statul membru ar trebui să facă trimitere la secțiunea din planul de redresare și reziliență adoptat anterior în care este inclusă evaluarea inițială privind respectarea principiului DNSH.

3.    Jaloane, ținte și calendar

Atunci când își modifică planurile de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să se asigure că fiecare măsură nouă sau modificată care beneficiază de sprijin în cadrul MRR este însoțită de un set corespunzător de jaloane și ținte. Atunci când definesc jaloane și ținte noi sau când propun modificări ale celor existente, statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență, inclusiv în ceea ce privește specificitatea și robustețea acestora.

Propunerea de către statul membru a unor jaloane sau ținte noi sau modificate este determinată strict de includerea unor măsuri noi sau modificate în planul de redresare și reziliență modificat.

Având în vedere că statele membre sunt încurajate să participe la proiecte transfrontaliere sau multinaționale care sprijină obiectivele planului REPowerEU, ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei structuri adecvate a jaloanelor și țintelor aferente. Pe de o parte, acestea ar trebui să fie împărțite în mod clar între diferitele state membre care participă la astfel de proiecte, pentru a evita suprapunerile și întârzierile legate de evaluare și de punerea în aplicare. Finalizarea cu succes a unui PRR ar trebui să fie independentă de finalizarea planului unui alt stat membru. Pe de altă parte, jaloanele și țintele ar trebui să fie concepute într-un mod bine coordonat pentru a se asigura că interdependențele inevitabile dintre statele membre sunt evaluate în mod corespunzător și că sunt stabilite termene de punere în aplicare prudente. Comisia este pregătită să sprijine grupurile de state membre implicate în proiecte transfrontaliere sau multinaționale pentru a se asigura că jaloanele și țintele acestora sunt concepute în mod adecvat.

Perioada de punere în aplicare a unora dintre investițiile naționale care urmăresc obiectivele planului REPowerEU ar putea continua după anul 2026. În astfel de cazuri, jaloanele și țintele aferente incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU ar trebui concepute astfel încât să includă numai acțiunile sprijinite de MRR pe durata de viață a mecanismului, iar la conceperea măsurilor ar trebui să se identifice în mod clar etapele de punere în aplicare care vor fi sprijinite din fonduri naționale sau din alte fonduri ale UE după 2026.

În cazul în care un stat membru propune modificarea planului său de redresare și reziliență pe temeiul articolului 21, jaloanele și țintele existente pot fi modificate dor în măsura în care modificările sunt legate de circumstanțele obiective prezentate pentru a justifica modificarea. Astfel cum se explică în partea 1 din prezentele orientări, ar trebui să existe o legătură de cauzalitate între circumstanțele obiective și modificările propuse.

Erorile materiale identificate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pot fi semnalate Comisiei și Consiliului în orice moment al punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență. Acestea vor fi luate în considerare în propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare nouă/revizuită a Consiliului sau într-o rectificare specifică.

4.    Finanțarea și costurile

Măsuri noi: statele membre prezintă costurile totale estimate ale noilor reforme și investiții prezentate într-un act adițional. Această obligație vizează inclusiv reformele și investițiile incluse în capitolele dedicate planului REPowerEU.

Măsuri revizuite: pentru fiecare măsură revizuită, în cazul în care modificările afectează estimările costurilor, statul membru prezintă estimări actualizate ale costurilor. În cazul în care modificarea se referă numai la amploarea măsurii, costurile estimate ar trebui revizuite în mod proporțional.

Metodologie: atunci când elaborează aceste estimări ale costurilor, statele membre ar trebui să urmeze instrucțiunile specifice prevăzute în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Ca regulă generală, nu este necesar ca statele membre să prezinte estimări revizuite ale costurilor pentru măsurile care nu sunt nici noi, nici modificate. Statele membre pot furniza o validare a estimărilor costurilor efectuată de un organism public independent, ceea ce ar putea contribui la o mai mare plauzibilitate a estimărilor.

5.    Complementaritatea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență

Coerența cu alte inițiative

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind MRR, toate planurile de redresare și reziliență, inclusiv actele adiționale, trebuie să fie în concordanță cu recomandările relevante specifice fiecărei țări, precum și cu informațiile incluse în programele naționale de reformă, în planurile naționale privind energia și clima (PNEC) și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă prezentate în Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă, în planurile de implementare a garanției pentru tineret, în acordurile de parteneriat și în programele operaționale.

—	Pentru a asigura coerența cu recomandările specifice fiecărei țări și cu programele naționale de reformă relevante, vă rugăm să consultați secțiunea referitoare la semestrul european din prezentele orientări.

—	Actele adiționale vor trebui să fie în concordanță și cu activitățile care vizează realizarea unei economii neutre din punct de vedere climatic incluse în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

—

În sfârșit, actele adiționale vor trebui să fie în concordanță cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în temeiul RDC pentru perioada 2021-2027 după adoptarea planurilor de redresare și reziliență inițiale. Având în vedere că toate statele membre au adoptat acorduri de parteneriat și aproape toate programele din cadrul politicii de coeziune, statele membre ar trebui să explice modul în care măsurile noi sau modificate din PRR sunt complementare cu punerea în aplicare a programelor adoptate în temeiul RDC pentru perioada 2021-2027 (15).

Complementaritatea finanțării și evitarea dublei finanțări

Statele membre ar trebui să precizeze în planurile de redresare și reziliență modificate dacă modalitățile instituite pentru a asigura complementaritatea finanțării și respectarea articolului 9 din Regulamentul privind MRR s-au schimbat. În această privință, Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență rămân pe deplin aplicabile.

Punerea în aplicare

Cadrul de punere în aplicare a fost evaluat în cadrul planurilor de redresare și reziliență inițiale și se presupune că statele membre se vor baza în continuare pe aceleași modalități de punere în aplicare a planurilor de redresare și reziliență modificate. Totuși, orice modificare propusă a cadrului de punere în aplicare ar trebui explicată.

În cazul în care până în prezent statele membre au întâmpinat dificultăți în punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență (de exemplu din cauza lipsei capacității administrative, a unui sistem informatic nedezvoltat sau a unui mandat insuficient de clar pentru autoritățile responsabile), acestea sunt încurajate să își revizuiască în mod proactiv mecanismele existente pentru a le face mai eficiente. De asemenea, statele membre sunt invitate să discute cu Comisia despre experiența acumulată până în prezent pentru a stabili dacă eventualele modificări ale cadrului de punere în aplicare pot contribui la o mai bună realizare a reformelor și investițiilor.

În cazul în care un stat membru își modifică planul de redresare și reziliență pentru a beneficia de o contribuție financiară mai mare sau de un împrumut, acesta ar trebui să demonstreze că autoritățile responsabile pentru coordonarea și punerea în aplicare a planului dispun de o capacitate administrativă suficientă și de mandatul corespunzător. În sens mai general, statele membre ar trebui să se asigure că dispun de suficientă capacitate administrativă pentru a pune în aplicare investițiile din PRR și, ca atare, au posibilitatea de a include în calculul costurilor investițiilor sau reformelor respective costuri administrative limitate, cu caracter temporar, atât timp cât costurile respective sunt generate de punerea în aplicare a investiției sau a reformei respective.

Statele membre pot utiliza și Instrumentul de sprijin tehnic (IST) pentru a pune în aplicare investițiile și reformele din capitolul dedicat planului REPowerEU, astfel cum se explică în Orientările din 2021 privind planurile de redresare și reziliență. Statele membre sunt invitate să indice orice intenție de a utiliza articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR în cadrul reformei sau a investiției specifice care ar urma să fie vizată de sprijinul tehnic. Statul membru este invitat să indice în această secțiune dacă a solicitat sau intenționează să solicite sprijin orizontal în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic în legătură cu punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, de exemplu cu privire la măsurile de comunicare.

Procesul de consultare

Statele membre ar trebui să prezinte un rezumat al procesului de consultare desfășurat în conformitate cu cadrele juridice naționale, în urma căruia a fost transmis planul de redresare și reziliență modificat sau actul adițional la acesta. Procesul de consultare ar trebui să fie proporțional cu amploarea modificărilor introduse în planurile de redresare și reziliență. De exemplu, modificările care reflectă o alocare financiară modificată doar puțin nu necesită același tip de proces de consultare ca solicitarea unui împrumut semnificativ. Întrucât amploarea consultărilor derulate pentru elaborarea planurilor de redresare și reziliență inițiale a variat, având în vedere în special situația de urgență provocată de pandemia de COVID-19, statele membre sunt încurajate să consolideze acest proces în general în cazul modificării planurilor de redresare și reziliență. Statele membre ar trebui să se asigure că părțile interesate, care cuprind autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale și, după caz, părțile interesate din sectorul agricol sunt implicate în timp util și în mod semnificativ în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea oricărei măsuri noi sau revizuite, în conformitate cu cadrele juridice naționale.

Pentru punerea în aplicare a măsurilor relevante, ar putea fi oportun ca statele membre să includă condiții legate de considerentele regionale sau locale în jaloanele sau țintele care implică o dimensiune geografică (de exemplu, prin adăugarea unor condiții specifice legate de consultarea autorităților locale și regionale). Se pot include condiții similare și pentru consultarea partenerilor sociali, precum și, după caz, a părților interesate din sectorul agricol legat de implementarea reformelor sau a investițiilor relevante.

În plus, semestrul european va fi un cadru important pentru discutarea cu părțile interesate a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, în conformitate cu practicile și tradițiile fiecărui stat membru. În plus, statele membre pot utiliza și programele naționale de reformă pentru a descrie consultările desfășurate până în prezent și a prezenta succint consultările avute în vedere pentru viitor. Punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență va avea succes numai dacă va exista o asumare puternică a responsabilității la nivel regional și local, precum și cu sprijin din partea partenerilor sociali și a societății civile.

Cerințele uzuale privind consultările, inclusiv necesitatea de a prezenta un rezumat care să descrie modul în care au fost reflectate contribuțiile părților interesate, se vor aplica și în ceea ce privește întocmirea capitolului dedicat planului REPowerEU. Statele membre ar trebui să prezinte în rezumatele lor modul în care se reflectă rezultatul consultării în capitolele dedicate planului REPowerEU. Ar trebui să existe o descriere a procesului de consultare, cu principalele caracteristici ale acestuia, tipurile de părți interesate și principalele contribuții primite. Aceasta ar trebui să fie urmată de o descriere a modului în care s-a ținut seama de feedbackul primit atunci când au fost concepute măsurile privind REPowerEU, precum și o indicație a modului în care feedbackul va continua să fie luat în considerare în timpul punerii în aplicare.

Va fi important să existe o consultare amplă, în care să fie incluse în special părțile interesate care au expertiză relevantă în domeniul REPowerEU. Durata procesului de consultare ar trebui să fie proporțională cu urgența prezentării capitolelor dedicate planului REPowerEU.

Nu va fi necesară o consultare publică suplimentară în cazurile în care măsurile de extindere ale statelor membre și conținutul măsurilor rămân aceleași și nici în cazul în care statele membre transferă măsurile existente în capitolul dedicat planului REPowerEU ca urmare a reducerii contribuției lor financiare maxime.

Controale și audit

Sistemele de control intern sunt esențiale pentru asigurarea faptului că planurile de redresare și reziliență respectă pe deplin articolul 22 din Regulamentul privind MRR. În acest context și având în vedere modificările rezultate în urma revizuirii unui PRR, este esențial ca statele membre să justifice cu exactitate motivele pentru care structurile de control instituite sunt în continuare adecvate și să precizeze, dacă este cazul, modul în care vor fi consolidate acestea pentru a asigura resurse și structuri corespunzătoare. Principalele cerințe ale sistemelor de control ale statului membru sunt incluse în anexa I la acordul de finanțare și de împrumut semnat între Comisie și statul membru respectiv. În special, în cazul în care planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri noi sau revizuite, statul membru ar trebui să explice și să demonstreze că structurile de control sunt în continuare adecvate sau, după caz, să specifice modul în care capacitățile lor, inclusiv personalul și procesele, vor fi consolidate proporțional cu creșterea dimensiunii planului de redresare și reziliență.

În cazul în care actul adițional nu mărește substanțial contribuția financiară, dar aduce alte modificări planului de redresare și reziliență inițial, statelor membre li se solicită să prezinte o explicație actualizată a mecanismelor și sistemelor de control, inclusiv a sistemului în care păstrează datele destinatarului final.

Comunicare

Statele membre ar trebui să aplice în continuare strategia lor de comunicare, actualizând-o dacă este necesar pentru a include reformele și investițiile nou adăugate, astfel încât să aducă la cunoștința publicului finanțarea din partea Uniunii, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul privind MRR și cu articolul 10 din acordurile de finanțare. Atunci când prezintă planurile de redresare și reziliență modificate, statele membre sunt invitate să descrie acțiunile pe care le-au întreprins pentru a respecta aceste obligații, cu scopul de a facilita monitorizarea de către Comisie a respectării dispozițiilor menționate.

Campaniile de comunicare ar trebui să pună accentul pe sensibilizarea cu privire la principalele reforme și investiții care fac part dintr-un răspuns european, în special în contextul REPowerEU, precum și pe îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la planurile de redresare și reziliență și la scopul acestora pentru publicul larg. Statele membre sunt încurajate să își concentreze activitățile de comunicare privind MRR pe următoarele domenii:

—	explicarea și reamintirea obiectivelor planului de redresare și reziliență și a beneficiilor sale pentru statul membru;

—	ilustrarea motivelor pentru care reformele și investițiile sunt benefice pentru societate, pentru redresarea Europei, pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cu dovezi practice;

—	asigurarea faptului că aprobarea politică la nivel înalt a planului de redresare și reziliență este suficient de vizibilă;

—	comunicarea cu privire la proiectele de referință și atribuirea realizării acestora Mecanismului de redresare și reziliență;

—	încurajarea potențialilor beneficiari să solicite finanțare în cadrul planului de redresare și reziliență;

—	prezentarea progreselor generale înregistrate în ceea ce privește implementarea atât a reformelor, cât și a investițiilor, mai ales în contextul REPowerEU, inclusiv prin schimburi periodice cu partenerii sociali, cu comunitățile vizate și cu societatea civilă în general.

De asemenea, Comisia este disponibilă prin intermediul rețelei Inform UE pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare strategiile naționale de comunicare, inclusiv în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență modificate.

Transparența cu privire la destinatarii finali

Transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor MRR a fost sporită prin includerea unei noi obligații de transparență în Regulamentul privind REPowerEU. Statele membre vor trebui să creeze un portal accesibil publicului și ușor de utilizat, pe care să publice date privind cei 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare valoare a finanțării pentru punerea în aplicare a măsurilor din cadrul MRR.

Prin destinatar final se înțelege ultima entitate care primește fonduri care nu este contractant sau subcontractant. Destinatarii trebuie diferențiați de beneficiari, care, în cadrul gestiunii directe a instrumentului, sunt statele membre.

Datele respective ar trebui să cuprindă denumirea juridică a destinatarului final, respectiv numele și prenumele în cazul în care destinatarul final este persoană fizică, cuantumul fondurilor primite, precum și măsura sau măsurile asociate din cadrul MRR pentru care a fost primită finanțarea. În scopul stabilirii celor 100 de destinatari care primesc cea mai mare valoare a finanțării, ar trebui luate în considerare numai fondurile din MRR, întrucât unele investiții pot fi finanțate parțial și prin alte fonduri publice.

Pentru a asigura proporționalitatea și respectarea vieții private, în cazul în care destinatarii finali sunt persoane fizice, orice date cu caracter personal ar trebui șterse după doi ani de la sfârșitul exercițiului financiar în care destinatarului final respectiv i s-a plătit ultima finanțare din MRR. În mod similar, prin analogie, câteva excepții de la publicarea datelor, prevăzute la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul financiar, au devenit aplicabile Mecanismului de redresare și reziliență. Acestea se referă la următoarele cazuri:

—	ajutoarele pentru educație plătite persoanelor fizice și orice alt sprijin direct acordat persoanelor fizice care au cea mai mare nevoie de sprijin, cum ar fi șomerii și refugiații [articolul 191 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul financiar];

—

contractele cu valoare foarte scăzută atribuite experților selectați pe baza capacității lor profesionale [articolul 237 alineatul (2) din Regulamentul financiar], precum și contractele cu valoare foarte scăzută, de maximum 15 000 EUR (suma menționată la punctul 14.4 din anexa I la Regulamentul financiar);

—	sprijinul financiar acordat prin intermediul instrumentelor financiare cu un cuantum mai mic de 500 000 EUR;

—	cazurile în care divulgarea riscă să amenințe drepturile și libertățile persoanelor sau entităților vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă atingere intereselor comerciale ale destinatarilor.

Având în vedere sumele implicate în cadrul MRR, este puțin probabil ca excepțiile prevăzute la primele trei paragrafe să se aplice celor 100 de destinatari care primesc cea mai mare valoare a finanțării. Este de așteptat ca nici cea de a patra excepție să nu se aplice pe scară largă. Având în vedere că publicarea datelor se referă numai la destinatarii de mari dimensiuni, dintre care majoritatea vor fi probabil persoane juridice, orice preocupare legată de viața privată a persoanelor fizice ar trebui pusă în balanță cu nevoia de transparență în ceea ce privește cheltuirea fondurilor UE. În plus, trebuie precizat că trimiterea la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul financiar va reflecta și orice modificare viitoare a dispoziției respective.

Pe lângă publicarea acestor date pe portalurile statelor membre, Comisia va centraliza aceste date împreună cu linkurile către portalurile statelor membre referitoare la tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Datele vor trebui actualizate de două ori pe an, iar Comisia va încerca să coreleze calendarul actualizărilor cu rapoartele bianuale existente din aprilie și octombrie. Primul exercițiu de culegere de informații va avea loc în paralel cu raportarea bianuală din aprilie 2023. De asemenea, Comisia va publica o hartă interactivă în care va prezenta diferitele măsuri și localizarea acestora în statele membre.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(2)  Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, 1 februarie 2023, [COM(2023)62] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX %3A52023DC0062

(3)  https://commission.europa.eu/system/files/2021-01/document_travail_service_part1_v2_en.pdf

(4)  În conformitate cu articolul 26a alineatul (1) din RDC, statele membre care prezintă un capitol dedicat planului REPowerEU pot solicita ca până la 7,5 % din alocarea lor națională inițială din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune să fie inclusă în prioritățile care contribuie la obiectivele REPowerEU, astfel cum sunt stabilite la articolul 21c din Regulamentul privind MRR, cu condiția ca sprijinul respectiv să contribuie la obiectivele specifice ale fondului în cauză, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul specific fiecărui fond. Totuși, procentul de 7,5 % din alocarea națională din RDC utilizată pentru investiții care contribuie la obiectivele planului REPowerEU nu face parte din capitolele dedicate planului REPowerEU și nici din planurile de redresare și reziliență.

(*1)  Pe baza alocărilor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european Plus, după transferurile efectuate în contextul adoptării acordurilor de parteneriat.

(5)  VNB din 2019, având în vedere data-limită mai 2020 prevăzută în considerentul 48 din Regulamentul privind MRR și în anexa 1 la acesta.

(6)  Nota Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 30 iunie 2022, intitulată „MRR: Actualizarea contribuției financiare maxime”.

(7)  Aceste exemple au scop pur ilustrativ și nu aduc în niciun fel atingere evaluării de către Comisie a justificării prezentate de către statul membru.

(8)  Hidrogen din surse regenerabile înseamnă hidrogen produs din energie din surse regenerabile în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, menționați în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele de punere în aplicare și actele delegate aferente.

(9)  Pentru hidrogenul produs fără combustibili fosili, vă rugăm să consultați ca punct de referință Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C 426/01). În cadrul obiectivului privind producția și utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile și fără combustibili fosili, nu poate fi sprijinit hidrogenul produs prin piroliza gazelor sau prin reformarea metanului cu abur, însoțit de captarea și stocarea carbonului.

(10)  Pentru alte exemple de măsuri, vă rugăm să consultați documentul „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei”, COM(2021) 660 final.

(11)  În ceea ce privește sprijinul acordat instalațiilor care fac obiectul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, se vor aplica criteriile stabilite în Orientările tehnice privind principiul DNSH și în anexele la DPA ale Consiliului.

(12)  În cadrul ciclului periodic al semestrului european, recomandările specifice fiecărei țări sunt de obicei propuse de către Comisie la sfârșitul lunii mai/începutul lunii iunie, sunt aprobate de Consiliul European și, în cele din urmă, sunt adoptate de Consiliu la începutul lunii iulie.

(13)  SEC(2022) 70 final - SWD(2022) 19 final - SWD(2022) 20 final.

(14)  În special pentru IMM-uri.

(15)  A se vedea partea 1 privind modalitățile de solicitare a transferurilor între MRR și fondurile politicii de coeziune.

Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/119/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/457 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/449 al Consiliului, privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

(2023/C 80/02)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor care figurează în anexa la Decizia 2014/119/PESC a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/457 a Consiliului (2), și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului (3), astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/449 al Consiliului (4), privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina.

Consiliul Uniunii Europene a decis ca persoanele care figurează în anexele sus-menționate să rămână incluse pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/119/PESC și în Regulamentul (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina. Motivele pentru desemnarea persoanelor respective sunt prezentate în rubricile corespunzătoare din anexele menționate.

Se atrage atenția persoanelor în cauză asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru sau statele membre relevante, conform indicațiilor de pe site-urile internet care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 208/2014, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice (a se vedea articolul 4 din regulament).

Persoanele în cauză pot înainta Consiliului, până la 10 decembrie 2023, o cerere însoțită de documente justificative, prin care să solicite reanalizarea deciziei de a le include pe lista menționată anterior, la adresa de mai jos:

Council of the European Union

General Secretariat

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

De asemenea, se atrage atenția persoanelor în cauză asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 275 al doilea paragraf și la articolul 263 al patrulea și al șaselea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 66, 6.3.2014, p. 26.

(2)  JO L 67, 3.3.2023, p. 47.

(3)  JO L 66, 6.3.2014, p. 1.

(4)  JO L 67, 3.3.2023, p. 1.

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/119/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

(2023/C 80/03)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra următoarelor informații.

Temeiul juridic al acestei operațiuni de prelucrare îl reprezintă Decizia 2014/119/PESC (2), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/457 a Consiliului (3), și Regulamentul (UE) nr. 208/2014 (4) al Consiliului, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/449 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este departamentul RELEX.1 din cadrul Direcției generale relații externe – RELEX a Secretariatului General al Consiliului (SGC), care poate fi contactat la următoarea adresă:

Council of the European Union

General Secretariat

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Responsabilul cu protecția datelor în cadrul SGC poate fi contactat la următoarea adresă:

Responsabilul cu protecția datelor

data.protection@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive în conformitate cu Decizia 2014/119/PESC, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/457, și cu Regulamentul (UE) nr. 208/2014, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/449 al Consiliului.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă conform prevederilor Deciziei 2014/119/PESC și ale Regulamentului (UE) nr. 208/2014.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date legate de motivele includerii pe listă.

Temeiurile juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal sunt deciziile Consiliului adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și regulamentele Consiliului adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE de desemnare a unor persoane fizice (persoane vizate) și de impunere a înghețării activelor și a unor restricții de călătorie.

Prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) și în vederea îndeplinirii obligațiilor legale prevăzute în actele juridice menționate anterior care îi revin operatorului în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul poate obține date cu caracter personal ale persoanelor vizate de la statele membre și/sau de la Serviciul European de Acțiune Externă. Destinatarii datelor cu caracter personal sunt statele membre, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă.

Toate datele cu caracter personal prelucrate de Consiliu în contextul măsurilor restrictive autonome ale UE vor fi păstrate timp de cinci ani de la data la care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor care fac obiectul înghețării activelor sau de la expirarea valabilității măsurii sau, în cazul în care se introduce o acțiune în justiție în fața Curții de Justiție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Datele cu caracter personal conținute în documentele înregistrate de Consiliu sunt păstrate de Consiliu în scopuri de arhivare în interes public, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul ar putea fi nevoit să facă schimb de date cu caracter personal cu privire la o persoană vizată cu o țară terță sau cu o organizație internațională în contextul transpunerii de către Consiliu a desemnărilor ONU sau în contextul cooperării internaționale în ceea ce privește politica UE privind măsurile restrictive.

În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unor garanții adecvate, transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională se bazează pe următoarea (următoarele) condiție (condiții), în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) 2018/1725:

—	transferul este necesar din considerente importante de interes public;

—	transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

În prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanei vizate nu este implicat niciun proces decizional automatizat.

Persoanele vizate au dreptul de a fi informate și dreptul de a-și accesa datele cu caracter personal. De asemenea, au dreptul de a-și corecta și completa datele cu caracter personal. În anumite circumstanțe, ele pot avea dreptul de a obține ștergerea datelor lor cu caracter personal, de a formula obiecții cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal sau de a solicita restricționarea acestora.

Persoanele vizate își pot exercita aceste drepturi trimițând un e-mail operatorului, cu o copie către responsabilul cu protecția datelor, astfel cum se indică mai sus.

În anexă la cererea lor, persoanele vizate trebuie să furnizeze o copie a unui act de identitate care să le confirme identitatea (carte de identitate sau pașaport). Actul respectiv trebuie să conțină un număr de identificare, țara de emitere, perioada de valabilitate, numele, adresa și data nașterii. Toate celelalte date care figurează pe copia actului de identitate, cum ar fi fotografia sau orice caracteristică personală, pot fi ocultate.

Persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

Înainte de a face acest lucru, se recomandă ca persoanele vizate să încerce mai întâi să obțină o soluție contactând operatorul și/sau responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului.

---

(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 66, 6.3.2014, p. 26.

(3)  JO L 67, 3.3.2023, p. 47.

(4)  JO L 66, 6.3.2014, p. 1.

(5)  JO L 67, 3.3.2023, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

2 februarie 2023

(2023/C 80/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0988
JPY	yen japonez	141,12
DKK	coroana daneză	7,4393
GBP	lira sterlină	0,89289
SEK	coroana suedeză	11,3587
CHF	franc elvețian	0,9992
ISK	coroana islandeză	153,50
NOK	coroana norvegiană	10,9535
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,809
HUF	forint maghiar	387,20
PLN	zlot polonez	4,7015
RON	leu românesc nou	4,9025
TRY	lira turcească	20,6766
AUD	dolar australian	1,5407
CAD	dolar canadian	1,4602
HKD	dolar Hong Kong	8,6183
NZD	dolar neozeelandez	1,6855
SGD	dolar Singapore	1,4352
KRW	won sud-coreean	1 345,90
ZAR	rand sud-african	18,7046
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3878
IDR	rupia indoneziană	16 360,69
MYR	ringgit Malaiezia	4,6655
PHP	peso Filipine	59,170
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,030
BRL	real brazilian	5,4859
MXN	peso mexican	20,4050
INR	rupie indiană	90,3015

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1) ]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 80/05)

Decizie de acordare a unei autorizații

Referința deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizare autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2023) 1181	24 februarie 2023	4-(1,1,3,3-tetrametilbutil)fenol etoxilat (4-terț-OPnEO) Nr. CE: Nr. CAS:	Pfizer Ireland Pharmaceuticals, Ringaskiddy, Cork, Irlanda	REACH/23/7/0	Surfactant în fabricarea de produse biofarmaceutice, ca adjuvant tehnologic în inactivarea virală și în procesele de purificare asociate	4 ianuarie 2033	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscul care decurge din utilizarea substanței pentru sănătatea umană și pentru mediu și nu există substanțe sau tehnologii alternative.
				REACH/23/7/1	Surfactant în fabricarea de produse biofarmaceutice pentru curățarea filtrului în procesele de inactivare virală	4 ianuarie 2028

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1.

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Autorizație (europa.eu).

Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicarea titlurilor și a referințelor standardelor europene la rubrica 27 (nichel) din anexa XVII la REACH]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 80/06)

OES	Referința și titlul standardului	Referința standardului înlocuit
CEN	EN 1811:2011+A1:2015 Metodă de încercare de referință pentru eliberarea nichelului din ansamblurile de tije care sunt introduse în părțile străpunse ale corpului uman și produsele destinate să vină în contact direct și prelungit cu pielea	EN 1811:2011
CEN	EN 12472:2020 Metodă pentru simularea uzurii și a coroziunii accelerate pentru determinarea nichelului eliberat din obiectele acoperite	EN 12472:2005+A1:2009
CEN	EN 16128:2015 Optică oftalmică. Metodă de încercare de referință pentru verificarea eliberării nichelului din ramele de ochelari sau ochelari de soare	EN 16128:2011
OES: Organismul european de standardizare: — CEN: www.cencenelec.eu — Cenelec: www.cencenelec.eu — ETSI: www.etsi.org

Se pot obține informații privind disponibilitatea standardelor fie de la organizațiile de standardizare europene, fie de la organismele naționale de standardizare, o listă a cărora se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 (1).

Standardele sunt adoptate de către organismele europene de standardizare în limba engleză (CEN și Cenelec le publică, de asemenea, în franceză și germană). Ulterior, titlurile standardelor sunt traduse în toate celelalte limbi oficiale ale Uniunii Europene solicitate de către organismele naționale pentru standardizare. Comisia Europeană nu este responsabilă de corectitudinea titlurilor care au fost prezentate pentru publicare în Jurnalul Oficial.

Publicarea referințelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu implică faptul că standardele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Informații suplimentare cu privire la standardele armonizate și la alte standarde europene sunt disponibile, de asemenea, la adresa https://single-market-economy.ec.europa.eu/single-market/european-standards/harmonised-standards_en

---

(1)  JO C 338, 27.9.2014, p. 31.

Raportul special nr. 05/2023

„Peisajul financiar al UE – O construcție eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare și de răspundere de gestiune”

(2023/C 80/07)

Curtea de Conturi Europeană a publicat Raportul special 05/2023, intitulat „Peisajul financiar al UE – O construcție eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare și de răspundere de gestiune”.

Raportul poate fi consultat direct sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=63502

Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză

(2023/C 80/08)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (1) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „țara în cauză”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1.   Cererea de reexaminare

Cererea a fost prezentată la 2 decembrie 2022 de European Steel Tube Association (Asociația Europeană a Producătorilor de Tuburi din Oțel – ESTA) (denumită în continuare „ESTA” sau „solicitantul”) în numele industriei Uniunii de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

O versiune a cererii accesibilă publicului și analiza gradului de susținere a cererii de către producătorii din Uniune sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Punctul 5.6 din prezentul aviz oferă informații privind accesul părților interesate la dosar.

2.   Produsul care face obiectul reexaminării

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, [cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”)], clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, ex 7304 49 83, ex 7304 49 85 , ex 7304 49 89 și ex 7304 90 00 (codurile TARIC 7304410090, 7304498390, 7304498590, 7304498990 și 7304900091). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

3.   Măsurile existente

Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1331/2011 al Consiliului din 14 decembrie 2011 (3). Prezentul regulament a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză, care a fost prelungită, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/330 al Comisiei (4), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1382 al Comisiei (5).

4.   Motivele reexaminării

Cererea se bazează pe faptul că este posibil ca expirarea măsurilor să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

4.1.    Afirmația privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului

4.1.1.   Afirmația privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului din partea RPC

Solicitantul a susținut că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din RPC, datorită existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

Pentru a-și susține afirmațiile privind distorsiunile semnificative, solicitantul s-a bazat pe informațiile cuprinse în raportul de țară întocmit de serviciile Comisiei la data de 20 decembrie 2017, care descrie circumstanțele specifice ale pieței din RPC (6). În special, solicitantul a menționat distorsiunile ca prezență a statului în general și mai precis cele care afectează sectorul siderurgic [țaglele din oțel („țagle”) fiind de departe singurul factor de producție major în producția de SSSPT] și capitolele referitoare la terenuri, energie, capital, materii prime și forță de muncă. În plus, solicitantul s-a bazat pe informații publice, cum ar fi numeroase articole de presă, cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială al Republicii Populare Chineze și introducerea la planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice.

Prin urmare, având în vedere articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, solicitantul a stabilit o valoare normală construită pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată. Pe baza prețului de export (la nivel franco fabrică) al produsului care face obiectul reexaminării provenit din țara în cauză atunci când este vândut la export către Uniune, solicitantul a susținut că importurile din RPC, deși în cantități mici, continuă să facă obiectul unui dumping. Având în vedere volumele scăzute ale importurilor din RPC, solicitantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă conform cărora prețurile de export din RPC către alte țări terțe (la nivel franco fabrică) se situează sub valoarea normală construită menționată mai sus. Pe această bază, solicitantul susține că este probabil ca dumpingul în Uniune să continue sau să reapară în cantități semnificative.

4.2.    Afirmația privind probabilitatea reapariției prejudiciului

Solicitantul afirmă că există probabilitatea ca prejudiciul cauzat de RPC să reapară. În acest sens, solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă conform cărora, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca nivelul actual al importurilor de produs care face obiectul reexaminării din RPC către Uniune să crească din cauza existenței unei capacități neutilizate din RPC, precum și din cauza atractivității pieței Uniunii având în vedere nivelul prețurilor pe această piață.

Solicitantul afirmă, în cele din urmă, că înlăturarea prejudiciului s-a datorat în principal existenței măsurilor și că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, reapariția unor importuri substanțiale la prețuri de dumping provenite din RPC ar putea avea ca efect reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

5.   Procedura

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă privind probabilitatea de apariție a dumpingului (7) și a prejudiciului care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia deschide, prin prezentul aviz, o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

Reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor va stabili dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la continuarea sau la reapariția dumpingului produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC, precum și la reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

De asemenea, Comisia atrage atenția părților asupra avizului publicat (8) privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra investigațiilor antidumping și antisubvenție, care ar putea fi aplicabil prezentei proceduri.

5.1.    Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului va viza perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2022 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei reapariții a prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2.    Observații privind cererea și deschiderea investigației

Toate părțile interesate care doresc să prezinte observații cu privire la cerere (inclusiv privind aspectele referitoare la reapariția prejudiciului și la legătura de cauzalitate) sau la orice aspecte referitoare la deschiderea investigației (inclusiv gradul de susținere a cererii) trebuie să le prezinte în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9).

Orice cerere de audiere în legătură cu deschiderea investigației trebuie să fie depusă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

5.3.    Procedura de stabilire a probabilității continuării sau reapariției dumpingului

În cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia examinează exporturile realizate către Uniune în perioada investigației de reexaminare și, indiferent de exporturile către Uniune, analizează dacă, în cazul în care ar expira măsurile, situația societăților care produc și vând produsul care face obiectul reexaminării în țara în cauză este de așa natură încât ar fi probabilă continuarea sau reapariția exporturilor la prețuri de dumping către Uniune.

Prin urmare, toți producătorii (10) produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză, inclusiv cei care nu au cooperat la investigația (investigațiile) care a(u) condus la instituirea măsurilor în vigoare, sunt invitați să participe la investigația Comisiei.

5.3.1.   Anchetarea producătorilor din țara în cauză

Având în vedere numărul potențial mare de producători din RPC implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza investigația în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un număr rezonabil producătorii care vor fi anchetați, prin selectarea unui eșantion (această procedură este denumită și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii sau reprezentanții care acționează în numele acestora – inclusiv cei care nu au cooperat la investigația ce a condus la instituirea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări – sunt invitați, prin prezentul aviz, să transmită Comisiei informații cu privire la societățile lor, în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații trebuie furnizate prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi/form/R792_SAMPLING_FORM_FOR_EXPORTING_PRODUCER. Informațiile privind accesul la Tron pot fi găsite la punctele 5.6 și 5.9 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din RPC și poate contacta orice asociație de producători cunoscută din țara în cauză.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, producătorii vor fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări sau de exporturi care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din țara în cauză, autoritățile țării în cauză și asociațiile de producători, prin intermediul autorităților din țara în cauză, dacă este cazul, cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

De îndată ce Comisia va fi primit informațiile necesare pentru a selecta un eșantion de producători, ea va informa părțile interesate cu privire la decizia sa de a le include sau nu în eșantion. Producătorii incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va adăuga o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

O copie a chestionarului destinat producătorilor din țara în cauză este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2658

Fără a aduce atingere posibilei aplicări a articolului 18 din regulamentul de bază, societățile care au fost de acord cu eventuala lor includere în eșantion, dar care nu sunt selectate pentru a face parte din acesta, vor fi considerate a fi cooperante.

5.3.2.   Procedura suplimentară privind RPC care face obiectul unor distorsiuni semnificative

În conformitate cu dispozițiile din prezentul aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

În special, Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere cu privire la factorii de producție și la codurile Sistemului armonizat (SA) menționate în cerere, să propună una sau mai multe țări reprezentative adecvate și să precizeze identitatea producătorilor produsului care face obiectul reexaminării din țările respective. Informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, la scurt timp după deschiderea investigației, prin intermediul unei note adăugate la dosarul destinat consultării de către părțile interesate, Comisia va informa părțile implicate în investigație în legătură cu sursele relevante de care intenționează să se folosească în scopul stabilirii valorii normale din RPC în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Aceasta va include toate sursele, inclusiv selectarea, dacă este cazul, a unei țări terțe reprezentative adecvate. Părțile implicate în investigație au la dispoziție, pentru a prezenta observații, 10 zile de la data adăugării notei respective la dosarul în cauză.

Potrivit informațiilor de care dispune Comisia, Mexic este o posibilă țară terță reprezentativă pentru RPC în acest caz. În scopul selectării finale a țării terțe reprezentative adecvate, Comisia va examina dacă există țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC, în care să existe producție și vânzări ale produsului ce face obiectul reexaminării și în care datele relevante să fie ușor accesibile. În cazul în care există mai multe astfel de țări, se va acorda preferință, dacă este cazul, țărilor cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

În ceea ce privește sursele relevante, Comisia invită toți producătorii din RPC să furnizeze informații cu privire la materialele (brute și prelucrate) și energia utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații trebuie furnizate prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi/form/R792_SAMPLING_FORM_FOR_EXPORTING_PRODUCER. Informațiile privind accesul la Tron pot fi găsite la punctele 5.6 și 5.9 de mai jos.

În plus, orice informații faptice transmise în vederea evaluării costurilor și prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie depuse la dosar în termen de 65 de zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații factuale trebuie să provină exclusiv din surse disponibile în mod public.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru investigația sa referitoare la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia va pune, de asemenea, un chestionar la dispoziția guvernului RPC.

5.3.3.   Anchetarea importatorilor neafiliați (11) (12)

Importatorii neafiliați ai produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză în Uniune, inclusiv cei care nu au cooperat la investigația care a condus la instituirea măsurilor în vigoare, sunt invitați să participe la prezenta investigație.

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza investigația în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un număr rezonabil importatorii neafiliați care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este cunoscut și ca „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora, inclusiv cei care nu au cooperat la investigația care a condus la instituirea măsurilor supuse prezentei reexaminări, sunt invitați, prin prezentul aviz, să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să facă acest lucru în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, furnizând Comisiei informațiile cu privire la societatea (societățile) lor care sunt solicitate în anexa la prezentul aviz.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea constituirii eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta de asemenea orice asociație de importatori cunoscută.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării provenit din RPC care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va informa toți importatorii neafiliați cunoscuți și toate asociațiile de importatori cunoscute cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

Comisia va adăuga, de asemenea, o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru investigația sa, Comisia va pune chestionare la dispoziția importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Părțile respective trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului pentru importatorii neafiliați este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț: https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2658

5.4.    Procedura de stabilire a probabilității reapariției prejudiciului și anchetarea producătorilor din Uniune

Pentru a stabili dacă există probabilitatea unei reapariții a prejudiciului pentru industria Uniunii, Comisia invită producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul reexaminării să participe la investigație.

Având în vedere numărul mare de producători din Uniune implicați în prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza investigația în termenele prevăzute, Comisia a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Comisia a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de producători din Uniune. Detaliile pot fi găsite în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

Părțile interesate sunt invitate să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu. În plus, alți producători din Uniune sau reprezentanți care acționează în numele lor, inclusiv producătorii din Uniune care nu au cooperat la investigația (investigațiile) care a(u) condus la instituirea măsurilor în vigoare și care consideră că există motive pentru care ar trebui să fie incluși în eșantion, trebuie să contacteze Comisia în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Toate observațiile referitoare la eșantionul provizoriu trebuie să fie primite în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din Uniune și/sau asociațiile de producători din Uniune cu privire la societățile selectate în final pentru a face parte din eșantion.

Producătorii din Uniune incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului destinat producătorilor din Uniune este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul internet al DG Comerț: https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2658

5.5.    Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se confirmă probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, se va decide, în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază, dacă menținerea măsurilor antidumping nu ar fi contrară interesului Uniunii.

Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor sunt invitați să furnizeze Comisiei informații privind interesul Uniunii.

Informațiile referitoare la evaluarea interesului Uniunii trebuie transmise în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie în format liber, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie.

O copie a chestionarelor, inclusiv a chestionarului destinat utilizatorilor produsului care face obiectul reexaminării, este disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul de internet al DG Comerț: https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2658. În orice caz, informațiile transmise în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de elemente de probă concrete, care să dovedească validitatea acestora.

5.6.    Părțile interesate

Pentru a participa la investigație, părțile interesate, precum producătorii din țara în cauză, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să demonstreze mai întâi că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul reexaminării.

Producătorii din țara în cauză, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile reprezentative care au oferit informații în conformitate cu procedurile descrise la punctele 5.3.1, 5.3.3 și 5.4 vor fi considerați ca fiind părți interesate în cazul în care există o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul reexaminării.

Alte părți vor putea să participe la investigație în calitate de părți interesate din momentul în care se fac cunoscute, cu condiția să existe o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul reexaminării. Faptul de a fi considerat o parte interesată nu aduce atingere aplicării articolului 18 din regulamentul de bază.

Accesul la dosarul destinat consultării de către părțile interesate se face prin intermediul Tron.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI. Vă rugăm să urmați instrucțiunile de pe pagina respectivă pentru a obține acces (13).

5.7.    Alte informații transmise în scris

În conformitate cu dispozițiile prezentului aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

5.8.    Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu investigația

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu investigația. Orice solicitare de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează cererea, precum și un rezumat al documentelor pe care partea interesată dorește să le discute în timpul audierii. Audierea va fi limitată la aspectele pe care părțile interesate le-au semnalat în scris în prealabil.

În principiu, audierile nu vor fi utilizate pentru a prezenta informații concrete care nu sunt incluse încă în dosar. Cu toate acestea, în interesul unei bune gestionări și pentru a permite serviciilor Comisiei să progreseze în cadrul investigației, părțile interesate pot primi îndrumări cu privire la oferirea de noi informații concrete în urma unei audieri.

5.9.    Instrucțiuni de transmitere a informațiilor scrise, a chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul efectuării investigațiilor de apărare comercială nu fac obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea la Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta investigație, într-o formă care să le permită să-și exercite dreptul la apărare.

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate, pentru care se solicită un tratament confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Sensitive” (14) („versiune cu caracter sensibil”). Părțile care furnizează informații pe parcursul prezentei investigații sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea unui tratament confidențial.

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile care transmit informații cu mențiunea „Sensitive” trebuie să transmită rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea tratamentului confidențial sau nu pune la dispoziție un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin intermediul TRON.tdi (https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI) inclusiv cererile de înregistrare ca parte interesată, împuternicirile și fișele de certificare scanate. Prin utilizarea TRON.tdi sau a e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii pe cale electronică a informațiilor conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul web al Direcției Generale Comerț: https://europa.eu/!7tHpY3. Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională, care este verificată zilnic. După comunicarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin TRON.tdi sau prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau cu excepția cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin TRON.tdi și prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa de corespondență a Comisiei este:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția G

Birou: CHAR 04/039

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

TRON.tdi: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi

E-mail: TRADE-SSSPT-R792-DUMPING@ec.europa.eu sau

TRADE-SSSPT-R792-INJURY@ec.europa.eu

6.   Calendarul investigației

Investigația se încheie, în mod normal, în termen de 12 luni și, în orice caz, nu mai târziu de 15 luni de la data publicării prezentului aviz, în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază.

7.   Transmiterea informațiilor

Ca regulă generală, părțile interesate pot să transmită informații doar în termenele specificate în secțiunea 5 din prezentul aviz.

Pentru a finaliza investigația în termenele obligatorii, Comisia nu va accepta contribuții de la părțile interesate după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale sau, dacă este cazul, după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

8.   Posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când fac acest lucru, părțile interesate se pot referi numai la aspectele semnalate în contribuțiile celorlalte părți interesate și nu pot semnala probleme noi.

Observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor definitive ar trebui prezentate în termen de 5 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările definitive, cu excepția cazului în care se prevede altfel. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentară, observațiile privind informațiile transmise de alte părți interesate ca răspuns la această comunicare suplimentară trebuie să aibă loc în termen de 1 zi de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind această comunicare suplimentară, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate în cazuri justificate în mod corespunzător.

9.   Prelungirea termenelor specificate în prezentul aviz

Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul aviz trebuie să fie solicitată numai în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată în mod corespunzător. În orice caz, orice prelungire a termenului prevăzut pentru transmiterea răspunsului la chestionare se va limita, în mod normal, la 3 zile și nu va depăși, de regulă, 7 zile. În ceea ce privește termenele pentru transmiterea altor informații specificate în avizul de deschidere, prelungirile se vor limita la 3 zile, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unor circumstanțe excepționale.

10.   Lipsa de cooperare

În cazurile în care orice parte interesată refuză accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ investigația, se pot formula constatări, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile.

În cazul în care o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se fac pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul investigației ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu va fi considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată ar trebui să contacteze imediat Comisia în acest sens.

11.   Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și orice alte cereri privind drepturile la apărare ale părților interesate și ale terților care ar putea să apară în cursul procedurii.

Consilierul-auditor poate organiza audieri și poate acționa ca mediator între partea sau părțile interesate și serviciile Comisiei, pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Orice cerere de a fi audiat de către consilierul-auditor trebuie efectuată în scris și trebuie să precizeze motivele pe care se bazează. Consilierul-auditor va examina motivele care stau la baza cererilor. Aceste audieri trebuie să aibă loc doar dacă problemele nu au fost soluționate cu serviciile Comisiei în timp util.

Orice cerere trebuie să fie transmisă în timp util și cu promptitudine, pentru a nu se pune în pericol buna desfășurare a procedurii. În acest sens, părțile interesate trebuie să solicite intervenția consilierului-auditor în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului care justifică o astfel de intervenție. În cazul în care cererile de audiere sunt prezentate în afara termenelor aplicabile, consilierul-auditor va examina, de asemenea, motivele întârzierii, natura problemelor semnalate și impactul pe care îl au aceste probleme asupra drepturilor la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a investigației.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul web al DG Comerț: https://policy.trade.ec.europa.eu/contacts/hearing-officer_en

12.   Posibilitatea de a solicita o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază

Întrucât prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este deschisă în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, constatările din cadrul acesteia nu vor conduce la modificarea măsurilor existente, ci la abrogarea sau menținerea acestora în conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din regulamentul de bază.

Dacă oricare dintre părțile interesate consideră că este necesară o reexaminare a măsurilor pentru a permite o eventuală modificare a acestora, partea respectivă poate solicita o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Părțile care doresc să solicite o astfel de reexaminare, ce ar urma să se desfășoare independent de reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor menționată în prezentul aviz, pot contacta Comisia la adresa indicată mai sus.

13.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei investigații vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

Pe site-ul DG Comerț este disponibil un aviz privind protecția datelor care informează toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei: https://europa.eu/!vr4g9W

---

(1)  JO C 241, 24.6.2022, p. 21.

(2)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(3)  JO L 336, 20.12.2011, p. 6.

(4)  JO L 63, 6.3.2018, p. 15.

(5)  JO L 227, 3.9.2019, p. 1.

(6)  Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People's Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială), 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2. Raportul de țară este disponibil în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul web al DG Comerț (https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156474.pdf). Documentele citate în raportul de țară pot fi obținute și în baza unei cereri justificate temeinic.

(7)  Ținând cont de informațiile disponibile, Comisia consideră că există elemente de probă suficiente în temeiul articolului 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra faptul că, din pricina distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a țării în cauză nu este adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(8)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020XC0316%2802%29

(9)  Toate trimiterile la publicarea prezentului aviz sunt trimiteri la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(10)  Un producător este orice societate din țara în cauză care produce produsul care face obiectul reexaminării, inclusiv oricare dintre societățile care îi sunt afiliate și care sunt implicate în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul examinării.

(11)  În eșantion pot fi incluși doar importatori care nu sunt afiliați unor producători din țara în cauză. Importatorii afiliați producătorilor trebuie să completeze anexa I la chestionarul destinat producătorilor respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, acestea controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin oricare dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul I, (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini), (iv) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul II, (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată, (vi) socri și ginere sau noră, (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(12)  Datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale prezentei investigații decât stabilirea existenței dumpingului.

(13)  În caz de probleme tehnice, vă rugăm să contactați serviciul de asistență al DG Comerț prin e-mail la adresa: trade-service-desk@ec.europa.eu sau prin telefon +32 22979797.

(14)  Un document cu mențiunea „Sensitive” este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping). Acesta este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(15)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M. 11052 – MACQUARIE GROUP / WPD / LUWEI WIND POWER / CHUNGWEI WIND POWER / TONGWEI WIND POWER / CHINFENG WIND POWER / ANWEI WIND POWER)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 80/09)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10891 – BUNGE / SC FRICH ENVOL / SC ONE / BZ GROUP)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 80/10)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 80/11)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Carota dell’Altopiano del Fucino”

Nr. UE: PGI-IT-0270-AM03 – 15.4.2022

DOP ( ) IGP (X)

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

AURELI MARIO S.S. AGRICOLA DEI F.LLI AURELI

Adresă: Via Mario Aureli 7, 67050 Ortucchio (AQ), Italia

E-mail: amministrazione@pec.aurelimario.com

Întreprinderea agricolă AURELI MARIO S.S. AGRICOLA DEI F.LLI AURELI are dreptul de a depune o cerere de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Punctul din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☐	Aria geografică

☐	Dovada originii

☐	Metoda de obținere

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☐

Altele

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

DESCRIEREA PRODUSULUI

Articolul 2 alineatul (1):

„Morcovii cu IGP «Carota dell’Altopiano del Fucino» reprezintă cultivare din specia Daucus carota L. și se cultivă în aria delimitată la articolul 3 din prezentul caiet de sarcini. Soiurile care pot fi utilizate pentru cultivarea acestor morcovi sunt: MAESTRO (Vilmorin); PRESTO (Vilmorin); CONCERTO (Vilmorin); NAPOLI (Bejo); NANDOR (Clause); DORDOGNE (SG)”

se modifică după cum urmează:

„Morcovii cu IGP «Carota dell’Altopiano del Fucino» reprezintă cultivare din specia Daucus carota L. și se cultivă în aria delimitată la articolul 3 din prezentul caiet de sarcini. Soiurile care pot fi utilizate pentru cultivarea acestor morcovi sunt: MAESTRO (Vilmorin); PRESTO (Vilmorin); CONCERTO (Vilmorin); NAPOLI (Bejo); NANDOR (Clause); DORDOGNE (SG); SUENIO-VAC113 (Vilmorin); NATUNIA (Bejo); NAMIBIA (Bejo); NOVARA (Bejo); BANGOR (Bejo); CARVALO (Seminis); ALLYANCE F1 (Nunhems); ROMANCE F1 (Nunhems); LAGUNA F1 (Nunhems); BRILLYANCE F1 (Nunhems); SIRKANA F1 (Nunhems); BENAGALA F1 (Carosem); CARAVEL F1 (Carosem); CARILLON F1 (Carosem); HYB – 104 PILLOLE (Meridiem Seeds); CARVORA (Seminis); CHAMPION (Sygenta); ZANAHORIA HYB (Meridiem Seeds).”

Modificarea implică actualizarea și extinderea gamei de soiuri care pot fi utilizate. Motivul este, pe de o parte, faptul că soiurile sunt reînnoite des și într-un ritm rapid în acest sector și, pe de altă parte, necesitatea de a se asigura disponibilitatea produsului care beneficiază de IGP. Cerințele actuale limitează utilizarea altor cultivare sau hibrizi de pe piață, deși aceștia nu numai că prezintă, în aria de producție, aceleași caracteristici de produs și de calitate care sunt prevăzute și în caietul de sarcini, ci prezintă adesea chiar și îmbunătățiri ale anumitor aspecte agronomice (grad ridicat de rezistență la anumite boli ale plantelor) și ale termenului de valabilitate.

De asemenea, este important ca produsul să nu fie legat de un număr mic de soiuri și de întreprinderi producătoare de semințe, pentru a putea răspunde rapid cererilor pieței cu privire la calitate și la cantitate, precum și potențialelor oportunități care decurg din noile scenarii generate de diferite nevoi comerciale, deoarece acest lucru este mai profitabil din punctul de vedere al modelelor economice legate de condițiile climatice.

Pe această bază și având în vedere dovezile științifice pozitive colectate în timpul experimentelor realizate în aria respectivă, s-a considerat oportun să se modifice caietul de sarcini pentru a se include utilizarea unor soiuri suplimentare și a unor hibrizi suplimentari care pot răspunde mai bine noilor cerințe agronomice și ale pieței.

Datorită acestor modificări, ar putea crește semnificativ interesul producătorilor de a adera la sistemul de control al „Carota dell’Altopiano del Fucino”, care este momentan destul de limitat din cauza faptului că doar un număr redus de soiuri comerciale sunt disponibile/permise. Un alt efect al acestor modificări ar fi o creștere semnificativă a cantității de morcovi certificați, având în vedere cererea considerabilă de noi soiuri și hibrizi care răspund mai bine noilor cerințe ale pieței și ale consumatorilor.

Modificarea vizează, de asemenea, punctul 3.2 din documentul unic.

La articolul 2 alineatul (3), următorul text, prin care se descriu caracteristicile produsului:

„Produsul trebuie să aibă următoarele caracteristici:

formă: cilindrică cu vârful rotunjit, fără fire radiculare;

culoare: portocaliu-intens, inclusiv coletul;

conținutul de:

—	zaharoză > 3 %;

—	beta-caroten > 60 mg/kg;

—	acid ascorbic > 5 mg/kg;

—	proteine > 0,5 %;

—	fibre > 1,2 %;

proprietăți fizice: structura crocantă a pulpei și ruptura lisă.”

se modifică după cum urmează:

„Produsul trebuie să aibă următoarele caracteristici:

formă: cilindrică cu vârful rotunjit, fără fire radiculare;

culoare: portocaliu-intens, inclusiv coletul;

conținutul de:

—	zaharoză > 2 %;

—	beta-caroten > 50 mg/kg;

—	acid ascorbic > 5 mg/kg;

—	proteine > 0,4 %;

—	fibre > 1,2 %;

proprietăți fizice: structura crocantă a pulpei și ruptura lisă.”

În cadrul diferitelor teste analitice efectuate de laboratoare autorizate în numele organismului de control, pentru care s-au folosit zeci de probe prelevate din morcovii supuși inspecției de-a lungul unei perioade de patru ani (2017-2020), s-au obținut, în unii ani, valori ale parametrilor mai mici decât cele prevăzute în caietul de sarcini.

Tabelul de mai jos indică valorile stabilite în caietul de sarcini, valorile minime obținute de organismul de control prin examinarea loturilor prezentate în vederea certificării și valorile propuse în modificare.

Trebuie remarcat faptul că valorile indicate în propunerea de modificare depășesc cu mult valorile minime detectate în cei patru ani în cauză, cu scopul de a se menține și a se asigura calitatea obiectivă a produsului „Carota dell’Altopiano del Fucino” (IGP):

Parametru	Valoarea din caietul de sarcini în vigoare
	Valorile minime detectate în perioada 2017-2020	Valorile propuse în modificare
Zaharoză	> 3  %
	1,7  %
	> 2  %
Beta-caroten	> 60  mg/kg	25  mg/kg
	> 50  mg/kg
Acid ascorbic	> 5  mg/kg	0  mg/kg
	> 5  mg/kg
Proteine	> 0,5  %	0  %
	> 0,4  %
Fibre	> 1,2  %
	> 1  %
	> 1,2  %

Mai precis, s-a considerat oportun:

—

să se reducă puțin valoarea conținutului de beta-caroten, de la > 60 mg/kg la > 50 mg/kg, pe baza rezultatelor testelor pe teren efectuate în aria în cauză. Conform testelor efectuate, conținutul de beta-caroten este influențat de cantitatea de îngrășăminte utilizate și, în special, de tehnica de fertilizare. Nivelurile de beta-caroten sunt mai ridicate atunci când ponderea fertilizării cu azot este mai mare, în special în cazul în care metoda de fertirigare este utilizată în apropierea momentului recoltării. Pe lângă faptul că sunt costisitoare și nu sunt benefice pentru randamentul final al produsului, aceste practici fac adesea ca morcovii să fie mai predispuși la bolile din timpul depozitării. Aceste practici sunt, de asemenea, în contradicție cu noile orientări privind sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului, care sunt concepute pentru a reduce aportul de azot și a încuraja un consum mai responsabil al resurselor de apă în sectorul agricol. Combinația dintre factorii pedoclimatici și factorii de producție din aria de referință, în special clima influențată de altitudinea platoului Fucino, afectează anumite variabile precum intervalele de temperatură, precipitațiile și lumina, ceea ce poate conduce la variații ale conținutului de zaharuri și de beta-caroten. Cerința prevăzută în prezent este ca morcovii „Carota dell’Altopiano del Fucino” să aibă un conținut de beta-caroten de peste 60 mg/kg. Cerința propusă este ca valoarea să fie de peste 50 mg/kg. Această modificare le va permite producătorilor să răspundă mai bine nevoilor schimbătoare în materie de durabilitate ale lanțului de aprovizionare, protejând în același timp caracteristicile specifice ale produsului prin asigurarea faptului că morcovii „Carota dell’Altopiano del Fucino” continuă să îndeplinească cerințe care depășesc valorile medii raportate în literatura de specialitate pentru morcovi.

—

să se reducă valoarea conținutului de zaharoză de la > 3 % la > 2 %. Reducerea conținutului de zaharoză nu este relevantă din punctul de vedere al calității, deoarece consumatorii nu se gândesc la morcovi ca fiind o legumă cu un conținut substanțial de zahăr. În plus, valoarea propusă nu are niciun impact asupra caracteristicilor, vandabilității sau recunoașterii produsului pe piață.

—

să se reducă valoarea conținutului de proteine al morcovilor de la > 0,5 % la > 0,4 %. Reducerea conținutului de proteine nu este relevantă din punctul de vedere al calității, deoarece consumatorii nu se gândesc la morcovi ca fiind o legumă cu un conținut substanțial de proteine. În plus, valoarea propusă nu are niciun impact negativ asupra caracteristicilor, vandabilității sau recunoașterii produsului pe piață.

Modificarea vizează, de asemenea, punctul 3.2 din documentul unic.

La articolul 10, următorul text:

„Marca de identificare este compusă, în partea superioară, din inscripția «Carota dell’Altopiano del Fucino» cu caractere Cooper BlkHd BT, de culoare verde [Pantone P.C.S. (S 274-1 CVS)], cu margini negre. Dimensiunea literelor urmează o linie sinuoasă vizibilă, care amintește de o colină mai înaltă în partea centrală a inscripției («Altopiano») și de una mai joasă în partea finală («Fucino»). Sub această inscripție figurează mențiunea «INDICAZIONE GEOGRAFICA PROTETTA» (INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ), cu caractere Arial Rounded MT Bold de culoare albă, pe un fundal albastru (Pantone Reflex Blue) de formă ovală. La stânga mențiunilor precizate mai sus se află simbolul IGP al UE.”

se modifică după cum urmează:

„Partea superioară a mărcii de identificare, care trebuie să figureze pe eticheta produsului, este compusă din inscripția «Carota dell’Altopiano del Fucino» cu caractere Cooper BlkHd BT, de culoare verde [Pantone P.C.S. (S 274-1 CVS)], cu margini negre. Dimensiunea literelor urmează o linie sinuoasă vizibilă, care amintește de o colină mai înaltă în partea centrală a inscripției («Altopiano») și de una mai joasă în partea finală («Fucino»). Sub această inscripție figurează mențiunea «Indicazione Geografica Protetta» (Indicație Geografică Protejată), cu caractere Arial Rounded MT Bold de culoare albă, pe un fundal albastru (Pantone Reflex Blue) de formă ovală. La stânga textului precizat mai sus se află simbolul IGP al Uniunii Europene.”

S-a considerat oportun să se precizeze că includerea mărcii de identificare pe eticheta produsului este obligatorie și să se includă o reprezentare vizuală a acestei mărci la punctul 3.6 din documentul unic. Cuvântul „scritta” a fost înlocuit cu cuvântul „menzione” (în versiunea în limba italiană; versiunea în limba română nu este afectată de această modificare specifică). Au fost, de asemenea, corectate trimiterile la simbolul IGP al UE, înlocuindu-se termenul „logo” cu termenul „simbol” și trimiterea la „UE” cu „Uniunea Europeană”.

Modificarea vizează, de asemenea, punctul 3.6 din documentul unic.

În ceea ce privește formularea documentului unic (în special secțiunea 5.3), textul documentului unic aflat în prezent în vigoare, și anume cel publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 272 din 20 septembrie 2013, a fost reprodus fără modificări.

DOCUMENT UNIC

„Carota dell’Altopiano del Fucino”

Nr. UE: PGI-IT-0270-AM03 – 15.4.2022

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ALE) DOP sau IGP]

„Carota dell’Altopiano del Fucino”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.6: Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Morcovii cu IGP „Carota dell’Altopiano del Fucino” reprezintă cultivare din specia Daucus carota L. și se cultivă în aria delimitată la articolul 3 din prezentul caiet de sarcini. Soiurile care pot fi utilizate pentru cultivarea acestor morcovi sunt: MAESTRO (Vilmorin); PRESTO (Vilmorin); CONCERTO (Vilmorin); NAPOLI (Bejo); NANDOR (Clause); DORDOGNE (SG); SUENIO-VAC113 (Vilmorin); NATUNIA (Bejo); NAMIBIA (Bejo); NOVARA (Bejo); BANGOR (Bejo); CARVALO (Seminis); ALLYANCE F1 (Nunhems); ROMANCE F1 (Nunhems); LAGUNA F1 (Nunhems); BRILLYANCE F1 (Nunhems); SIRKANA F1 (Nunhems); BENAGALA F1 (Carosem); CARAVEL F1 (Carosem); CARILLON F1 (Carosem); HYB – 104 PILLOLE (Meridiem Seeds); CARVORA (Seminis); CHAMPION (Sygenta); ZANAHORIA HYB (Meridiem Seeds).

Produsul trebuie să aibă următoarele caracteristici:

formă: cilindrică cu vârful rotunjit, fără fire radiculare;

culoare: portocaliu-intens, inclusiv coletul;

conținutul de:

—	zaharoză > 2 %;

—	beta-caroten > 50 mg/kg;

—	acid ascorbic > 5 mg/kg;

—	proteine > 0,4 %;

—	fibre > 1,2 %;

proprietăți fizice: structura crocantă a pulpei și ruptura lisă.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate operațiunile de cultivare a „Carota dell’Altopiano del Fucino” trebuie să aibă loc în zona geografică de producție delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Imediat după recoltare, morcovii trebuie transportați la unitățile de ambalare unde, înainte de a fi spălați și ambalați, sunt supuși unui tratament de răcire pentru a le garanta caracterul crocant, culoarea epidermei și gustul.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul trebuie pus în vânzare în ambalaje noi, din lemn, carton sau plastic, având o etichetă pe care să figureze clar următoarele informații:

denumirea „Carota dell’Altopiano del Fucino” însoțită de abrevierea „IGP” și de mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație Geografică Protejată), scrisă cu caractere de cel puțin două ori mai mari decât orice altă mențiune;

toate informațiile necesare pentru a identifica numele, denumirea comercială, adresa producătorului/ambalatorului și orice alte informații prevăzute de normele în domeniu.

Este interzisă utilizarea altor calificative suplimentare.

Produsele care sunt elaborate utilizându-se ca materie primă morcovii cu IGP „Carota dell’Altopiano del Fucino” pot fi comercializate în ambalaje pe care să se indice IGP, dar fără simbolul UE, chiar dacă morcovii au fost prelucrați și transformați, cu condiția ca:

—	morcovii certificați prin IGP „Carota dell’Altopiano del Fucino” să fie singurul ingredient care aparține grupei de produse în cauză;

—

orice operator care utilizează produsul cu IGP „Carota dell'Altopiano del Fucino” pentru elaborarea produsului derivat să fie înscris în registrul instituit, ținut și actualizat de organismul autorizat de Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere și să fie monitorizat de către organismul respectiv în ceea ce privește utilizarea IGP.

Utilizarea neexclusivă a produsului „Carota dell'Altopiano del Fucino” însoțit de abrevierea IGP presupune doar menționarea produsului, conform normelor în vigoare, împreună cu celelalte ingrediente ale produsului final care îl conține sau în care este transformat.

Partea superioară a mărcii de identificare, care trebuie să figureze pe eticheta produsului, este compusă din inscripția „Carota dell’Altopiano del Fucino” cu caractere Cooper BlkHd BT, de culoare verde [Pantone P.C.S. (S 274-1 CVS)], cu margini negre. Dimensiunea literelor urmează o linie sinuoasă vizibilă, care amintește de o colină mai înaltă în partea centrală a inscripției („Altopiano”) și de una mai joasă în partea finală („Fucino”). Sub această inscripție figurează mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație Geografică Protejată), cu caractere Arial Rounded MT Bold de culoare albă, pe un fundal albastru (Pantone Reflex Blue) de formă ovală. La stânga textului precizat mai sus se află simbolul Uniunii Europene.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona de producție a morcovului „Carota dell’Altopiano del Fucino” constă în întregul teritoriu al platoului montan Fucino.

Aria este delimitată de strada provincială Circonfucense și include porțiuni de teritoriu, subîmpărțite de străzi aflate între exploatațiile agricole și de parcele de teren numerotate, aparținând următoarelor comune din provincia L'Aquila: Avezzano și satele care depind de această comună; Celano și saltele care depind de această comună; Cerchio; Aielli; Collarmele; Pescina și saltele care depind de această comună; S. Benedetto dei Marsi; Gioia nei Marsi și saltele care depind de această comună; Lecce dei Marsi; Ortucchio; Trasacco; Luco dei Marsi.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Zona Altopiano del Fucino, teritoriu cunoscut în special pentru producția de legume, este situată geografic în Italia Central-Sudică, în regiunea cunoscută ca „Regione dei Parchi” (regiunea parcurilor), Abruzzi.

Cu o suprafață de 16 000 ha, această zonă exclusiv formată dintr-un platou, aflat la o altitudine de 700 m deasupra nivelului mării, este înconjurată de munți care prezintă un interes deosebit pentru mediu, cum sunt munții din Parco nazionale d'Abruzzo, cei din parcul Velino-Sirente și munții Ernici și Símbruini.

Această regiune a devenit o zonă agricolă abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au fost finalizate lucrările de asanare, dirijate de prințul Alessandro Torlonia, ale lacului considerat a fi al treilea din Italia ca suprafață: Il Lago del Fucino (lacul regiunii Fucino).

Solul este nisipos-afânat, cu un conținut ridicat de carbonat de calciu activ, având un pH între ușor alcalin și alcalin, precum și un conținut apreciabil de substanțe organice, datorită, printre altele, fertilizării abundente a solului cu îngrășăminte naturale, efectuate de agricultorii din Fucino o dată la doi ani.

Clima este influențată de lanțurile muntoase care înconjoară zona, precum și de altitudine și de umiditatea relativă cauzată de o rețea densă de canale de apă care asigură atât necesarul de apă în perioada cultivării, cât și colectarea surplusului de apă în timpul iernii. În general, iernile sunt riguroase și ploioase, în timp ce verile sunt calde în toată regiunea, în special în iulie și până la jumătatea lunii august; în plus, din cauza altitudinii, zona este caracterizată de variații termice importante între zi și noapte.

5.2.   Specificitatea produsului

Produsul „Carota dell’Altopiano del Fucino” are, în general, o formă cilindrică, cu vârful rotunjit, nu prezintă fire radiculare sau cicatrici profunde pe lateralul rădăcinii și are o epiderma lisă și o culoare portocaliu-intens pe toată rădăcina. Alte caracteristici se regăsesc în conținutul de elemente nutritive: morcovii „Carota dell’Altopiano del Fucino” au un conținut ridicat de acid ascorbic și de zaharuri totale, raportul dintre aceste elemente fiind echilibrat.

O altă caracteristică a produsului „Carota dell’Altopiano del Fucino”, care subliniază caracterul distinct al acestuia, este conținutul substanțial de vitamine: se înregistrează un conținut ridicat de tiamină, riboflavină și, mai ales, de caroten.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Morcovii „Carota dell’Altopiano del Fucino” sunt cultura principală din zona Fucino, parțial datorită calităților unice pe care teritoriul reușește să le transmită produsului.

De fapt, condițiile climatice, natura și tipologia terenurilor din aria de producție (foarte mobile și fără schelet) sunt elementele datorită cărora morcovii „Carota dell’Altopiano del Fucino” dobândesc proprietățile organoleptice și nutriționale descrise mai sus, care sunt apreciate și recunoscute de consumatorii europeni.

Datorită faptului că se cultivă atât de mulți morcovi în zonă, au apărut, de asemenea, industrii conexe, și anume instalații post-recoltare și de ambalare și unități de prelucrare care produc morcovi tăiați în cuburi sau suc de morcovi. Toate acestea – condițiile pedoclimatice excelente din zonă, îmbinate cu nivelul ridicat de specializare a operatorilor din sector, atât cultivatori, cât și comercianți, precum și prezența masivă a instalațiilor de prelucrare – au conferit ariei notorietatea sa de zonă de producție a morcovilor prin excelență.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (pe partea laterală stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 80/12)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Pită de Pecica”

Nr. UE: PGI-RO-02826 — 6.1.2022

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a(le) DOP sau IGP]

„Pită de Pecica”

2.   Statul membru sau țara terță

România

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.    Tipul de produs

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiţi și alte produse de panificaţie

3.2.    Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul „Pită de Pecica” este un produs de brutărie copt și copt congelat obținut din aluat dospit și copt în cuptoare.

„Pită de Pecica” este preparată din făină de grâu, drojdie proaspătă, apă și sare iodată.

Produsul are formă neregulată, ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, cu greutatea de 4 kg, 2 kg, 1 kg sau 0,5 kg.

Produsul „Pită de Pecica” se comercializează în două moduri:

Copt,

Copt congelat.

3.2.1.   Caracteristici organoleptice

Aspectul pentru produsul „Pită de Pecica” produs copt și copt congelat este: bucată întreagă, cu o suprafață semilucioasă, rumenită, nearsă, fără urme de funingine. Este un produs bine dezvoltat, neturtit, nedeformat. La exterior are o crustă groasă, iar în secțiune se observă straturi de aluat cu textură aerată.

Aspect:
— formă	— ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă;
Coajă:
— suprafață	— rugoasă, semilucioasă, ușor crocantă;
— culoare	— brună;
Miez:
— aspect	— legat structural de coajă;
— consistență	— bine afânat pe toată suprafața secțiunii, fără aglomerări de făină, elastic, cu pori uniformi (se admit unii pori mai mari);
— culoare	— alb-gălbuie;
Gust:	— dulce-sărat (dulce dat de glucidele din gluten și sărat dat de conținutul de sare)

3.2.2.   Caracteristici fizice și chimice

Umiditate:	min. 40 % — max. 50 %
Aciditate:	min. 1,0° — max. 2,5°
Porozitate:	min. 70 % — max. 85 %
Elasticitate:	min. 80 % — max. 98 %
Sare:	min. 0,5 % — max. 2 %

3.3.    Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.    Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de fabricare a produsului „Pită de Pecica” se desfășoară în aria geografică delimitată. Procesul de producție a produsului „Pită de Pecica” cuprinde următoarele etape specifice: recepția cantitativă și calitativă a materiilor prime, pregătirea și dozarea materiilor prime, obținerea maielei, frământarea aluatului, fermentarea aluatului, ruperea aluatului, predospirea, modelarea, dospirea, coacerea, răcirea și congelarea rapidă (doar pentru produsul copt congelat).

3.5.    Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.    Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Etichetarea se face conform legislației europene și naționale în vigoare.

Pe etichetă se vor înscrie:

—	numele produsului „Pită de Pecica” urmat de mențiunea „Indicație Geografică Protejată” sau acronimul „IGP” (tradus în limba țării în care este comercializat produsul);

—	tipul produsului (copt sau congelat);

—	simbolul IGP se va marca pe ambalaj în conformitate cu legislația europeană;

—	Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale Arădeanca din Județul Arad;

—	numele producătorului;

—	însemnele Organismului de Inspecție și Certificare.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Arealul geografic este constituit din unitatea administrativ teritorială Pecica, județul Arad, delimitată conform structurii teritorial-administrative a României.

Unitatea administrativ-teritorială Pecica este o suprafață continuă în partea de vest a României.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre originea geografică și caracteristica produsului o reprezintă reputația, factorul uman și caracteristicile produsului.

Reputația

Motivele pentru care produsul este asociat cu aria geografică sunt:

—	numele produsului „Pită de Pecica” poartă denumirea ariei geografice Pecica;

—	produsul „Pită de Pecica” se produce numai în această arie geografică;

—	la sfârșitul anului 2011, produsul „Pită de Pecica” a obținut certificarea de marcă înregistrată;

—	produsul „Pită de Pecica” apare pe stema orașului Pecica.

Dovezile cu privire la reputația actuală a produsului „Pită de Pecica” apar în publicații și evenimente locale în legătură cu produsul:

—	din Revista Ferma anul XI-nr.8 (75) august 2009 reiese că și în ziua de azi faima localității Pecica este dată de produsul „Pită de Pecica”.

—	în publicația Glasul Aradului anul III-nr.514/17 august 2009, tradiția sărbătoririi produsului „Pită de Pecica” continuă și în prezent prin Praznicul de Pită Nouă.

—	în ziarul Pecicanul anul IV-nr.35 august 2013, la Festivalul Internațional de Folclor „Valle di Comino” din Italia, „Pecicanii ... au dus cu ei pachete cu produse tradiționale, printre care, la loc de cinste, s-a regăsit «Pita de Pecica»”.

—

în anul 2016, în ziarul Pecicanul anul VII-nr.65 iunie 2016, „Pita și folclorul din Pecica, vedete la Bruxelles”. „Pecica a fost vedeta sărbătorii Bulevardului Tervueren ... pecicanii au pregătit standul orașului ... o expoziție de obiecte vechi ... și o masă cu produse tradiționale, printre care «Pita de Pecica» ... Oficialitățile din Woluwe-Saint-Pierre au acceptat invitația de a vizita Pecica în august la Praznicul de Pită Nouă ...”

—	„Dansatorii și «Pita de Pecica» au impresionat germanii” scrie în ziarul Pecicanul anul X-nr.100 iulie 2019, unde pecicanii au evidențiat brandul lor local, „Pită de Pecica”.

—	în ziarul Pecicanul anul XI-nr.104 februarie 2020, se menționează: „Lira și Pita de Pecica la Viena”, unde „Pecica și-a adus brandul local la Viena, «Pita de Pecica» fiind oferită ... atât ca recompense ..., cât și spre degustare”.

Notorietatea produsului este dată de dovezile istorice privind vechimea, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste, cărți, pentru a fi păstrate în timp pentru generațiile viitoare.

Produsul „Pită de Pecica” este cunoscut din vechime datorită gustului ei. „Pita ... frământată ca pitarii de la Peșca este mai gustoasă și decât cozonacul” și devine marcă identitară pentru Pecica.

Bunătatea ei era cunoscută și pe piața Aradului, unde ajungea călduță, iar oamenii o mâncau goală, așa de bună era, cum ziceau bătrânii „învălită cu limba”.

Comerțul cu produsul „Pită de Pecica” era „... comerțul cel mai rentabil și cel mai sigur, căci cojocul, cizma ori opinca o mai cârpești câtva timp, dar «pâinea noastră cea de toate zilele» nu poate lipsi de pe masă.”

Produsul „Pită de Pecica” nu era numai faima localității, ci și un simbol al priceperii și hărniciei pecicanilor. „Peșcanile, întâi de toate, bune gospodine erau maestre în prepararea pâinii”.

Produsul „Pită de Pecica” era atât de renumit încât a devenit proverbial; datorită gustului era cunoscut în toată țara, pe la chefuri mari unde se toasta, nu lipsea toastul: „Trăiască Nația și Fundația ... și Grădina ... cu pita!”

Notorietatea produsului „Pită de Pecica” a condus la sărbătorirea acesteia în luna august, sărbătoare care poartă denumirea de „Praznicul de Pită Nouă”.

Se sărbătorește pâinea făcută din grâul recoltat în anul respectiv.

Praznicul de Pită Nouă transformă recoltatul grâului într-un adevărat festival, iar coacerea pâinii într-un ritual primordial în care sunt angrenați toți membrii comunității.

Praznicul s-a ținut din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântă Marie Mare și a persistat până în anul 1913, când a fost întrerupt din cauza Primului Război Mondial. Sărbătoarea pâinii a fost reluată în anul 1974, datorită muncii profesorului de istorie arădean Emil Crăciun Lăzureanu.

Factori umani

Factorul uman are o importanță deosebită în calitatea produsului „Pită de Pecica”.

În trecut, pitarii pecicani cumpărau grâul de pe piața din localitate, îl duceau la moară unde în aceeași zi era măcinat, sacii cu făină fiind transportați apoi de morar la casa pitarului. Familia acestuia toată noaptea frământa aluatul de pâine și-l băga în cuptor la copt. Aceste bunătăți erau vândute localnicilor și pe piața Aradului. „Zecile de familii, ba sutele, se ocupau cu pităritul.”

În vechime, femeile pregăteau pâinea după rețetele lăsate de cei care au fost înaintea lor, spre bucuria tuturor, dar mai ales a copiilor.

Acestea știau să pregătească făina pentru aluat, fie că îl preparau dospit cu cumlău sau drojdie. Aluatul trebuia foarte bine frământat „până asuda grinda” și apoi lăsat să dospească până să fie „băgat în cuptori” la copt.

Era important de asemenea și cum „era ars cuptoriu” și cât dura coacerea.

Toate acestea coroborate făceau ca produsul „Pită de Pecica” să își păstreze frăgezimea mai multe zile. „O dată pe săptămână se făcea pâine pentru familie; zilnic, și de mai multe ori făceau pită «pitarii», pe care o valorificau pe piața Aradului, vânzând-o și «cu crișca» (bucata) și «cu cărhănocu» (bucată mai mare)”.

Tradiția obținerii acestei pâini, pregătirea aluatului, frământarea, respectiv modul de coacere au fost transmise din generație în generație, astfel încât acest produs cu tradiție se găsește și acum pe mesele consumatorilor.

Gustul pâinii produse aici se datorează rețetei speciale și modului specific de preparare.

Se spune că, în vremurile de demult, fiecare familie își recunoștea după gust pâinea făcută în propria casă. Unicitatea produsului „Pită de Pecica” este apreciată la nivel național, fiind considerată cea mai bună pâine pe vatră.

Arta preparării și coacerii produsului „Pită de Pecica” a fost transmisă din generații în generații pecicanilor.

Astfel că în prezent:

—	prepararea maielei se face cu „apă de pită”, apă pe care știu să o pregătească doar pitarii (brutarii) pecicani.

—	pitarii pecicani știu cât trebuie să fermenteze aluatul, învățând acest lucru din generații; aluatul nu trebuie să fie greu, adică așa cum folosesc ei expresia „brutarul să nu își rupă mâinile”, conferind elasticitatea specifică.

—	modelarea se face în trei feluri. Doar pitarii pecicani știu cât timp trebuie lucrat aluatul la modelare și cum trebuie făcută virguirea sau solgarea, conferind o formă specifică pâinii.

—	temperatura de coacere, timpul de coacere și așezarea pâinilor în cuptoarele speciale sunt cunoscute doar de către pitarii pecicani.

Specificitatea produsului

Specificitatea produsului „Pită de Pecica” se datorează modului de lucru și îndemânării pecicanilor, transmise din generație în generație. Pregătirea maielei cu „apa de pită”, timpul si modul de amestecare, fermentarea aluatului, modelarea, așezarea în cuptor, modul de coacere și specificitatea cuptorului, fac „Pita de Pecica” să fie cunoscută și apreciată.

Spre deosebire de alte produse similare, produsul „Pită de Pecica” are următoarele caracteristici specifice:

—

are forma ușor alungită, cu o crestătura puternic vizibilă datorită modelării (împăturire, virguire, solgare), cu greutatea de 4 kg, 2 kg, 1 kg sau 0,5 kg, cu o suprafață lucioasă și coajă fragedă conferită de ștergerea după coacere a pâinii cu o perie înmuiată în apă, de culoare brună datorită modului de coacere a cuptorului. Este o pâine înaltă datorită procesului de predospire, dospire și coacere.

—	aspectul în secțiune al produsului „Pită de Pecica” se deosebește de alte produse de același tip prin umiditatea miezului, prin faptul că miezul face corp comun cu coaja (dat de specificitatea cuptorului) și prin elasticitatea dată de timpul de fermentare a aluatului.

—	gustul este sărat și ușor dulceag, datorat conținutului de glucide din gluten, ceea ce o deosebește de alte produse de același fel.

—	pâinea este pufoasă datorită bulelor de aer care își măresc volumul în timpul fermentării aluatului.

Alte caracteristici ale produsului „Pită de Pecica”

În trecut localnicii își produceau și coceau produsul „Pită de Pecica” în aceste cuptoare specifice (fiecare avea cuptorul lui construit de meșteri cuptorari). Cei care vindeau pâinea se numeau pitari; aceștia produceau și coceau pâinea în același fel de cuptoare: „Toate sporeau în casele pitarilor, căci pâinea lor minunată se vindea ca «pâinea caldă»”.

În ziua de azi, produsul „Pită de Pecica” se produce și se coace doar în brutării, urmând aceleași etape tehnologice, deoarece doar aici se mai găsesc aceste cuptoare specifice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

www.madr.ro

https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2022/Caiet-de-sarcini-Pita-de-Pecica-actualizat-nov.2022.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 80/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Novigradska dagnja”

Nr. UE: PDO-HR-02626 – 4.8.2020

DOP (X) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile)

„Novigradska dagnja”

2.   Statul membru sau țara terță

Republica Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.7. Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Novigradska dagnja” este o moluscă bivalvă din specia Mytilus galloprovincialis, midia mediteraneeană (Lamarck 1819). Cochilia „Novigradska dagnja” are forma alungită și asemănătoare unui evantai, unui triunghi sau unui ou. Corpul moluștei este cuprins între două cochilii identice, de culoare negru-albăstrui la exterior și sidefiu deschis la interior. Cea mai lungă parte a unei moluște suficient de mari pentru consum are cel puțin 6 cm lungime, iar greutatea minimă este 20 g.

Midia „Novigradska dagnja” este cunoscută îndeosebi pentru indicele corporal mare (cantitatea de carne existentă în spațiul din interiorul cochiliei); indicele corporal minim pentru midiile consumabile este 12 %.

Carnea proaspătă de „Novigradska dagnja” este netedă la atingere, de consistență moale și elastică, și prezintă o aromă caracteristică de mare și alge marine. Suprafața cărnii este lucioasă, umedă și netedă. Culoarea cărnii de „Novigradska dagnja” depinde de sexul moluștei. Midiile sunt de două sexe: masculii au în principal o culoare alb-lăptos sau crem, în timp ce femelele au culoarea roșcat-portocaliu.

Midiile „Novigradska dagnja” se pun pe piață vii, cu cochilia intactă și curățate de orice depuneri de organisme și alte impurități. Pe cochiliile midiilor se pot găsi urme ale unor depuneri lăsate de policheți sedentari din specia Pomatoceros triqueter (Linnaeus, 1758).

„Novigradska dagnja” se recoltează în fiecare an calendaristic, între 1 aprilie și 30 noiembrie. În afara acestei perioade, midiile cultivate în fermele din Golful Novigrad și din strâmtoarea Novsko nu pot fi puse pe piață sub denumirea de „Novigradska dagnja”.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Moluștele „Novigradska dagnja” se hrănesc prin filtrarea continuă a apei de mare; hrănirea are loc în mediul marin, unde moluștele consumă mai ales fitoplancton, zooplancton, resturi organice mici, materie organică descompusă, particule anorganice și diverse bacterii. Nutrienții aduși de râuri și cei aduși de apele pluviale de pe dealurile împădurite creează condiții favorabile pentru dezvoltarea fitoplanctonului și a zooplanctonului în Golful Novigrad, asigurând o hrană bogată pentru organismele care se hrănesc prin filtrarea apei de mare, inclusiv pentru midii. Moluștele „Novigradska dagnja” crescute în ferme nu sunt hrănite cu niciun fel de furaje suplimentare sau aditivi.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul ciclu de producție a moluștelor „Novigradska dagnja”, de la culegerea populației tinere până la momentul când midiile ajung la dimensiunea la care pot fi consumate, are loc în Golful Novigrad și în strâmtoarea Novsko. Ciclul de producție, între momentul culegerii și momentul la care midiile ajung la dimensiunea de la care pot fi consumate, durează cel puțin 12 luni.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

La punerea produsului pe piață, indiferent de tipul de ambalaj, pe etichetă trebuie să figureze denumirea „Novigradska dagnja”, care trebuie să fie ușor de distins de orice altă inscripție prin dimensiunea, fontul și culoarea caracterelor tipografice.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Întregul ciclu de producție a moluștelor „Novigradska dagnja” are loc în Golful Novigrad și în strâmtoarea Novsko, care face legătura cu acesta. Golful Novigrad este situat în comitatul Zadar. În partea sa de nord-vest, golful este legat de Canalul Velebit prin strâmtoarea Novsko. Fiind un canal de legătură, strâmtoarea Novsko are caracteristici de mediu foarte similare celor ale Golfului Novigrad.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Zona Golfului Novigrad este puternic influențată de apele carstice de suprafață și de apele subterane, iar de-a lungul malurilor țâșnesc numeroase izvoare. În Golful Novigrad se varsă râul Zrmanja, precum și râurile Bašćica, Draga, Slapaća și alte cursuri de apă mai mici. Prin strâmtoarea Karin, în Golful Novigrad ajunge și apă din Golful Karin, în care se varsă râurile Karišnica și Bijela. Cel mai important curs de apă este râul Zrmanja, cu lungimea de 69 km și cu un bazin hidrografic în suprafață de 554 km2, al cărui debit mediu este de 37 m3/s la gura de vărsare. Anual, râul Zrmanja aduce în medie un volum de apă de 2,3 ori mai mare decât volumul total al Golfului Novigrad, ceea ce influențează puternic proprietățile fizice, chimice, biologice și hidrologice generale ale Golfului Novigrad. În anumite perioade, afluxul tuturor cursurilor de apă reduce semnificativ salinitatea Golfului Novigrad. Întregul golf este caracterizat de o stratificare puternică, cu pană salină și cu o haloclină clară. Din Golful Novigrad, un strat de suprafață cu apă mai dulce curge în canalul Velebit. Acesta este compensat de un corp de apă cu salinitate mai ridicată care pătrunde din canalul Velebit prin stratul de adâncime. La suprafață, salinitatea variază între 17,3 ‰ și 33,8 ‰, iar în straturile mai adânci – între 36,2 ‰ și 37,9 ‰. Temperaturile anuale ale mării variază între 6,7 °C și 26,6 °C (o medie de 16,4 °C). În conformitate cu Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), corpurile de apă asociate părții din râul Zrmanja aflate în aval de Obrovac, Golful Novigrad și Golful Karin, precum și strâmtoarea Novsko reprezintă ape de tranziție ale râului Zrmanja și ale estuarului format de acesta. Având în vedere parametrii biologici ai râului și prezența din abundență a speciilor de fitoplancton marin, estuarul râului Zrmanja este considerat zonă moderat eutrofică.

Studiile efectuate de Šarić și alții au arătat că Golful Novigrad conține mai multă clorofilă de tip A decât alte zone de producție din comitatul Zadar în care se practică cultura și recoltarea de crustacee și moluște. De exemplu, în anumite luni cantitatea de clorofilă A depășește 4 mg/l, o concentrație semnificativ mai mare decât valorile înregistrate în partea deschisă a Mării Adriatice [T. Šarić și alții, 2018, Quality parameters of Novigrad mussels for PDO application (Parametrii de calitate ai midiilor de Novigrad pentru cererea de acordare a DOP), Lucrările celui de al 53-lea simpozion croat de agronomie, al 13-lea la nivel internațional, Vodice, p. 201].

Moluștele „Novigradska dagnja” sunt cultivate după metode tradiționale, care apelează la cunoștințele și competențele locale în domeniul culturii midiilor din aria geografică specifică. Midiile sunt cultivate în „pergolare” (termen local care desemnează plasele tubulare) care atârnă libere pe frânghii portante în cadrul fermelor. În vederea asigurării unor condiții de mediu optime pentru creșterea midiilor, fermierii le coboară la o adâncime mai mare în perioadele cu aflux ridicat de apă dulce (cel mai adesea toamna și iarna), deoarece această apă rămâne la suprafața Golfului Novigrad și a strâmtorii Novsko. Populația tânără este implantată manual, ocazie cu care este și inspectată vizual, iar exemplarele care nu corespund cerințelor privind aspectul și mărimea sunt îndepărtate și nu mai sunt introduse în cultură.

O problemă asociată cultivării este obținerea prea multor exemplare tinere pe midiile deja implantate pe „pergolare”, ceea ce frânează creșterea acestora. În plus, înmulțirea exagerată a policheților pe cochiliile moluștelor poate să împiedice funcționarea și creșterea corespunzătoare a acestora. Pentru a împiedica acest lucru, este important ca mediile să fie implantate în perioada optimă și, pe parcursul cultivării, să fie urmărite densitatea midiilor implantate și apariția creșterii excesive, iar în caz de nevoie midiile să fie rărite și curățate. Această procedură se bazează în mare măsură pe cunoștințele tradiționale și pe competențele producătorilor, obținute ca urmare a îndelungatei tradiții a cultivării midiilor în regiunea Novigrad.

5.2.   Specificitatea produsului

Creșterea midiilor și indicele corporal al moluștelor (cantitatea de carne existentă în spațiul din interiorul cochiliei), reprezintă factori importanți în cultura midiilor. De altfel, indicele corporal este una dintre cele mai importante caracteristici la care se uită cumpărătorul mediu atunci când evaluează calitatea midiilor și totodată reprezintă unul dintre cei mai importanți parametri de calitate ai midiilor „Novigradska dagnja”. Midiile „Novigradska dagnja” sunt renumite pentru raportul bun dintre carne și cochilie, iar studiile au demonstrat că, pe tot parcursul anului, indicele lor corporal este mai mare decât indicele corporal al midiilor cultivate în condiții de producție integrată a moluștelor și peștilor în Marea Adriatică, precum și în alte zone înregistrate de cultură a moluștelor. Măsurătorile efectuate în perioada octombrie 2015-august 2016 ca parte a proiectului intitulat INOVaDA – Cercetarea calității și promovarea midiilor de Novigrad, derulat de Universitatea Zadar (Departamentul Ecologie, agronomie și acvacultură) au stabilit că cel mai mic indice corporal al midiilor „Novigradska dagnja” s-a înregistrat în ianuarie (10,72 %), iar cel mai mare în august (18,98 %). Deși indicele corporal al midiilor „Novigradska dagnja” este mai mare decât cel al midiilor crescute în alte zone de cultură urmărite de-a lungul unui an, se remarcă anumite modificări ale indicelui corporal al „Novigradska dagnja”: acesta este mai mic în lunile de iarnă decât în restul anului. Pentru a menține calitatea înaltă a produsului, recoltarea și comercializarea midiilor proaspete sub denumirea de „Novigradska dagnja” se limitează la perioada cuprinsă între 1 aprilie și 30 noiembrie ale fiecărui an calendaristic.

5.3.   Legătura cauzală dintre specificitatea ariei geografice și specificitatea produsului

Protecția midiilor „Novigradska dagnja” se bazează pe calitatea produsului și pe metoda tradițională de cultură din aria geografică delimitată. Cea mai importantă caracteristică în ceea ce privește calitatea, pentru care sunt renumite midiile „Novigradska dagnja”, este indicele corporal ridicat, care depinde în primul rând de ciclicitatea sezonului de împerechere, de prezența hranei planctonice și de modificările factorilor de mediu (temperatură, salinitate, concentrația oxigenului dizolvat).

Nutrienții aduși de râuri și cei aduși de apele pluviale de pe dealurile împădurite creează condiții favorabile pentru dezvoltarea fitoplanctonului și a zooplanctonului în Golful Novigrad, asigurând o hrană bogată pentru organismele care se hrănesc prin filtrarea apei de mare, inclusiv pentru „Novigradska dagnja”. Datorită cantității de clorofilă A, Golful Novigrad și strâmtoarea Novsko se caracterizează printr-o productivitate mai mare decât media înregistrată în Marea Adriatică, ceea ce are un impact pozitiv asupra indicelui corporal al „Novigradska dagnja”.

Ca urmare a schimbărilor frecvente și bruște ale condițiilor de mediu prezente în Golful Novigrad și în strâmtoarea Novsko (scăderea bruscă a salinității ca urmare a afluxului de apă dulce, schimbările de temperatură determinate de vântul bora etc.), midiile sunt expuse unor stimuli care favorizează pregătirea țesuturilor pentru reproducere. Astfel, spre deosebire de midiile din alte zone, „Novigradska dagnja” investesc mai multă energie în creșterea țesuturilor decât în creșterea cochiliei. Această pregătire pentru reproducere și disponibilitatea ridicată a nutrienților au drept rezultat un indice corporal mai mare pentru „Novigradska dagnja”, datorită căruia aceste midii prezintă o calitate superioară pe o perioadă mai lungă de timp.

Midiile „Novigradska dagnja” sunt cultivate într-o arie de cultură care, în conformitate cu clasificarea microbiologică a zonei de producție de crustacee și moluște, se încadrează în cea mai înaltă clasificare microbiologică: A. Crustaceele și moluștele cultivate în mările nepoluate de clasă A pot fi puse pe piață direct, fără a fi purificate în prealabil.

Identificarea condițiilor de cultură optime în condițiile naturale specifice ale Golfului Novigrad, implantarea și selectarea manuală a populației tinere, precum și rărirea și curățarea în caz de nevoie necesită experiența și cunoștințele tradiționale ale fermierilor locali și contribuie în mod direct la funcționarea și creșterea corespunzătoare a midiilor „Novigradska dagnja”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/proizvodi_u_postupku_zastite-zoi-zozp-zts/Specifikacija_Novigradska_dagnja052022.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

Rectificare la Rata dobânzii aplicată de către Banca Centrală Europeană principalelor sale operații de refinanțare: – 2,50 % în 1 martie 2023 – Rata de schimb a monedei euro

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 78 din 2 martie 2023 )

(2023/C 80/14)

În cuprins și la pagina 5, titlul:

în loc de:

se citește: