Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10797 – PCG / PERSTORP)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 64/01)

La 8 septembrie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10797. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10989 – BLACKSTONE / EMERSON (HVAC AND REFRIGERATION TECHNOLOGY BUSINESS))

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 64/02)

La 31 ianuarie 2023, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32023M10989. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

COMUNICARE A COMISIEI

în temeiul articolului 11 alineatul (5) din Acordul monetar dintre Uniunea Europeană și Principatul Monaco

(2023/C 64/03)

Anexa B la Acordul monetar dintre Uniunea Europeană și Principatul Monaco (1) a fost înlocuită cu textul din anexa la prezenta comunicare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din acordul respectiv.

---

(1)  JO C 23, 28.1.2012, p. 13.

COMUNICARE A COMISIEI

Orientări pentru facilitarea aplicării Regulamentului IPI* de către autoritățile contractante și entitățile contractante, precum și de către operatorii economici

(2023/C 64/04)

Cuprins

1.

Stabilirea originii unui operator economic

8

1.1.

Elemente de probă care pot fi utilizate pentru a stabili dacă o persoană juridică desfășoară „operațiuni comerciale importante” într-o anumită țară

8

1.2.

Documente justificative care pot fi utilizate pentru a stabili „operațiunile comerciale importante”

8

2.

Stabilirea originii serviciilor

9

3.

Stabilirea originii bunurilor

9

3.1.

Originea bunurilor pe baza conceptului de produse obținute în întregime într-o singură țară

9

3.2.

Originea bunurilor care implică mai multe țări și conceptul de „ultima transformare substanțială”

10

3.2.1.

Stabilirea originii produselor incluse în anexa 22-01 la CVU-AD

10

3.2.2.

Stabilirea originii pentru produsele care nu sunt incluse în anexa 22-01 la CVU-AD

10

4.

Obligații care revin ofertanților câștigători

11

4.1.

Obligații privind subcontractarea în executarea contractului

11

4.2.

Obligații privind originea bunurilor utilizate pentru executarea contractului

12

4.3.

Obligații privind furnizarea de dovezi adecvate la cerere

12

4.4.

Obligații privind plata taxei proporționale

13

5.

În ce moment și în ce mod ar trebui ca autoritățile contractante și entitățile contractante să aplice o măsură IPI

13

Regulamentul (UE) 2022/1031 (denumit în continuare „Regulamentul IPI”) (1) stabilește proceduri în baza cărora Comisia realizează investigații privind măsuri sau practici presupuse ale țărilor terțe împotriva operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune și inițiază consultări cu țările terțe în cauză. El prevede, de asemenea, posibilitatea impunerii de către Comisie a unor măsuri IPI în legătură cu astfel de măsuri sau practici ale țărilor terțe de restricționare a accesului operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din țări terțe la procedurile de achiziții publice din Uniune.

Articolul 12 din Regulamentul IPI prevede că Comisia ar trebui să emită orientări, în termen de 6 luni de la 29 august 2022, pentru a facilita aplicarea regulamentului de către autoritățile contractante și entitățile contractante, precum și de către operatorii economici.

Considerentul 34 din acest regulament prevede că orientările respective ar trebui să furnizeze informații, în special cu privire la noțiunile de origine a persoanelor fizice și juridice, de origine a bunurilor și serviciilor, cu privire la obligațiile suplimentare și la aplicarea dispozițiilor respective în cadrul acestui regulament. Orientările respective ar trebui, de asemenea, să țină seama de nevoile de informare specifice ale IMM-urilor cu ocazia aplicării de către acestea a regulamentului respectiv, pentru a preveni împovărarea lor excesivă.

1.   Stabilirea originii unui operator economic

În scopul aplicării Regulamentului IPI, originea unui operator economic trebuie să fie stabilită după cum urmează:

În cazul în care un operator economic este o persoană fizică, originea sa este țara al cărei resortisant este persoana respectivă sau în care această persoană are drept de ședere permanentă.

În cazul în care un operator economic este o persoană juridică, originea sa este țara în temeiul legislației căreia este constituită sau este organizată în alt mod persoana juridică, cu condiția ca persoana juridică să fie implicată în operațiuni comerciale importante pe teritoriul respectiv.

Criteriul operațiunilor comerciale importante servește la evitarea unei posibile circumvenții a oricărei măsuri IPI adoptate în temeiul acestui regulament prin crearea, de către persoane fizice sau juridice originare dintr-o țară care face obiectul unei măsuri IPI, a unor societăți fictive sau a unor societăți de tip „cutie poștală” pe teritoriul unei alte țări decât țara care face obiectul unei măsuri IPI.

1.1.    Elemente de probă care pot fi utilizate pentru a stabili dacă o persoană juridică desfășoară „operațiuni comerciale importante” într-o anumită țară

O persoană juridică este implicată în „operațiuni comerciale importante” într-o anumită țară dacă desfășoară, pe teritoriul țării respective, operațiuni comerciale care nu sunt un aranjament artificial constituit în principal în scopuri fiscale sau în scopul eludării unei măsuri IPI.

Pentru a demonstra că este implicat în „operațiuni comerciale importante” într-o anumită țară, operatorul economic poate invoca, printre altele, următoarele elemente:

—	tipul de operațiuni comerciale (de exemplu: loc de producție, reprezentanță, centru de C&D etc.);

—	volumul/intensitatea/procentul operațiunilor comerciale din țara respectivă;

—	investiții de capital în țara respectivă;

—	numărul de angajați din țara respectivă;

—	informații privind clientul/clienții din țara respectivă;

—	durata de stabilire a societății în țara respectivă;

—	adresa comercială sau de corespondență din țara respectivă;

—	plata impozitelor în țara respectivă.

Aceste elemente neexhaustive trebuie să fie evaluate în ansamblu, de la caz la caz. În scopul acestei evaluări, ar putea fi luate în considerare și alte elemente, în funcție de caracteristicile fiecărui caz în parte.

1.2.    Documente justificative care pot fi utilizate pentru a stabili „operațiunile comerciale importante”

Printre exemplele de documente justificative care pot fi solicitate operatorilor economici, inclusiv IMM-urilor, în cazul în care există îndoieli cu privire la implicarea lor în „operațiuni comerciale importante” pe teritoriul țării în care sunt constituite sau organizate în alt mod, se numără următoarele:

—

documente comerciale (vânzări și alte operațiuni) – facturi, chitanțe, contracte comerciale, acreditive, documente de expediere, planuri de afaceri, corespondența cu furnizorii/creditorii și cumpărătorii și lista furnizorilor/creditorilor și cumpărătorilor, evidența stocurilor achiziționate și a bunurilor vândute, raportul vizitei de verificare a societății etc.;

—	informații financiare – cont auditat, situație financiară, extras de cont, declarații fiscale și evaluări emise de organismele relevante etc. și

—	informații privind angajații – evidențe privind contribuțiile la asigurările medicale sau la sistemele de pensii/pensii, contracte de muncă etc.

Listele de exemple de mai sus nu sunt exhaustive. Autoritățile contractante și entitățile contractante pot solicita orice tip de documente justificative pe care le consideră adecvate pentru a stabili țara în care un operator economic își desfășoară operațiunile comerciale importante.

2.   Stabilirea originii serviciilor

În sensul Regulamentului IPI, originea unui serviciu este stabilită pe baza originii operatorului economic care îl furnizează. Astfel, orientările relevante pentru stabilirea originii operatorului economic sunt relevante și pentru stabilirea originii serviciilor.

3.   Stabilirea originii bunurilor

În sensul Regulamentului IPI, originea bunurilor furnizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice trebuie să fie stabilită pe baza regulilor de origine nepreferențiale care sunt prevăzute în Codul vamal al Uniunii („CVU”) (2), astfel cum se specifică mai detaliat în dispozițiile relevante din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (denumit în continuare „CVU-AD” (3)).

În esență, regulile de origine nepreferențiale sunt utilizate pentru a stabili țara de origine a bunurilor pentru aplicarea tratamentului pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate (și anume, tratamentul tarifar standard al Uniunii), dar și pentru punerea în aplicare a unei serii de măsuri de politică comercială, cum ar fi taxele antidumping și compensatorii, embargourile comerciale, măsurile de salvgardare și restricțiile cantitative sau contingentele tarifare. Acestea sunt utilizate, de asemenea, pentru statisticile comerciale, licitațiile publice și marcajul originii. Uniunea aplică propriul set de dispoziții privind regulile de origine nepreferențiale, care pot fi diferite de cele ale oricărei alte țări terțe.

Originea nepreferențială poate fi diferită de originea preferențială care este stabilită în contextul unui regim comercial preferențial pentru mărfuri, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe al Uniunii sau un acord de liber schimb, care prevede un tratament tarifar preferențial. Trebuie avut în vedere faptul că, chiar dacă bunurile utilizate pentru executarea unui contract au obținut o preferință tarifară la importul în Uniune, iar originea acestor bunuri a fost stabilită pe baza regulilor de origine preferențiale aplicabile schimburilor comerciale cu țara exportatoare, originea acestor bunuri, în contextul aplicării măsurilor IPI, ar trebui totuși să fie declarată autorității sau entității contractante pe baza unor reguli de origine nepreferențiale. În acest context, trebuie remarcat faptul că țara de origine nu este neapărat țara din care bunurile au fost expediate și/sau livrate.

De la bun început, este important să se cunoască clasificarea corectă a produsului final în „Sistemul armonizat” (4) (denumit în continuare „SA”), deoarece o regulă de origine specifică este legată de fiecare produs pe baza clasificării sale în SA.

Două noțiuni de bază sunt utilizate pentru a stabili originea nepreferențială a mărfurilor, și anume noțiunea de produse „obținute în întregime” și noțiunea de produse care au fost supuse unei „ultime transformări substanțiale”.

3.1.    Originea bunurilor pe baza conceptului de produse obținute în întregime într-o singură țară

În conformitate cu articolul 60 alineatul (1) din CVU, „mărfurile obținute în întregime într-o singură țară sau teritoriu sunt considerate ca fiind originare din acea țară sau acel teritoriu”.

Articolul 31 din CVU-AD include o listă exhaustivă a produselor care sunt considerate ca fiind obținute în întregime într-o singură țară sau teritoriu. Această listă se referă în principal la produsele obținute în stare naturală și la produsele derivate din produse obținute în întregime. Astfel, și în sensul Regulamentului IPI, aceste produse pot fi considerate ca fiind obținute în întregime într-o singură țară și într-un singur teritoriu.

3.2.    Originea bunurilor care implică mai multe țări și conceptul de „ultima transformare substanțială”

În conformitate cu articolul 60 alineatul (2) din CVU „[m]ărfurile în producerea cărora intervin mai multe țări sau teritorii sunt considerate ca fiind originare din țara sau din teritoriul în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuate într-o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important”.

Conceptul de „ultima transformare substanțială” înseamnă că ultima transformare sau prelucrare substanțială ar trebui să aibă ca rezultat fabricarea unui produs nou sau să reprezinte un stadiu important de fabricație.

În practică, pentru a evalua locul în care a avut loc ultima transformare substanțială, este necesar să se obțină informații de la operatorii economici care participă la procedura de achiziții cu privire la toate materialele utilizate. În special, trebuie identificate materialele neoriginare utilizate în ultima țară de producție. Într-adevăr, aceste materiale neoriginare trebuie să fi fost transformate sau prelucrate substanțial în ultima țară pentru a atribui originea bunurilor în cauză țării de producție a produsului finit.

În esență, pentru a obține originea aceleiași țări de producție, bunul nou produs într-o țară trebuie să aibă caracteristici și funcționalități distincte, care trebuie să difere de materialele utilizate pentru producerea acestuia.

Criteriul „ultimei transformări substanțiale” trebuie verificat în două moduri diferite, în funcție de includerea produsului în cauză în anexa 22-01 la CVU-AD (a se vedea punctul 3.2.1) sau nu (a se vedea punctul 3.2.2) (5).

3.2.1.   Stabilirea originii produselor incluse în anexa 22-01 la CVU-AD

Regulile prevăzute în anexa 22-01 (inclusiv în notele introductive) se aplică numai produselor enumerate în mod specific în anexa respectivă la un nivel de cel puțin 4 cifre din SA.

Produsele enumerate în anexa respectivă se consideră că au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, care a dus la fabricarea unui produs nou sau care reprezintă un stadiu important de fabricație într-o țară sau teritoriu în care regulile primare sau reziduale cuprinse în anexa menționată sunt îndeplinite sau care este identificat(ă) în regulile menționate. De exemplu, produsele enumerate în anexa 22-01 la CVU-AD includ anumite produse agricole (de exemplu; carne, cafea, cereale măcinate), anumite produse chimice, produse textile, confecții, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, precum și anumite produse din fier și oțel, unelte metalice, produse asimilate mașinilor, inclusiv mașini electrice. De fapt, lista este destul de limitată și nu acoperă întregul spectru de produse care sunt clasificate în Nomenclatura combinată a Uniunii.

Regulile aplicabile produselor din anexa 22-01 sunt enumerate și evidențiate în tabelul „reguli de listă” (6). În cazul în care ultima țară de producție nu poate fi stabilită pe baza regulilor primare enumerate în mod specific, aceasta trebuie stabilită prin aplicarea „regulilor reziduale” stabilite la începutul fiecărui capitol.

3.2.2.   Stabilirea originii pentru produsele care nu sunt incluse în anexa 22-01 la CVU-AD

Pentru produsele care nu sunt enumerate în anexa 22-01 la CVU-AD, originea se stabilește de la caz la caz prin evaluarea oricărui proces sau operațiuni în raport cu conceptul ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, conform definiției de la articolul 60 alineatul (2) din CVU.

Într-un efort de a spori interpretarea armonizată a principiului de bază al „ultimei transformări substanțiale” a produselor care nu figurează în anexa 22-01 la CVU-AD, au fost elaborate orientări specifice fără caracter juridic obligatoriu pentru produsele respective. Orientările pentru aceste produse sunt, de asemenea, enumerate (dar nu evidențiate) în tabelul intitulat „reguli de listă” menționat mai sus.

În cazul în care regula de listă nu este îndeplinită în ultima țară de producție, țara de origine este stabilită prin aplicarea „regulilor reziduale” stabilite la începutul fiecărui capitol.

Autoritățile contractante și entitățile contractante, precum și contractanții, inclusiv IMM-urile, trebuie să respecte regulile respective și să ia în considerare orientările referitoare la originea nepreferențială (a se vedea Orientările privind regulile de origine nepreferențiale ) (7).

În cazul în care există îndoieli cu privire la originea bunurilor sau pentru a asigura securitatea juridică, contractanții, în special IMM-urile care ar putea să nu dispună de calificarea necesară, pot solicita informațiile de origine obligatorii. Pentru informații suplimentare: https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/content/binding-origin-information-2

4.   Obligații care revin ofertanților câștigători

Articolul 8 din Regulamentul IPI impune ofertanților câștigători o serie de obligații în cadrul procedurilor de achiziții publice care fac obiectul unei măsuri IPI, precum și în cazul contractelor atribuite pe baza acordurilor-cadru [așa-numitele contracte subsecvente („call-offs”)] care au făcut obiectul măsurii IPI, în ceea ce privește: (i) subcontractarea; (ii) originea bunurilor utilizate pentru executarea contractului; (iii) furnizarea, la cerere, a unor dovezi adecvate în ceea ce privește subcontractarea și originea bunurilor; și (iv) plata unei taxe proporționale pentru nerespectarea obligațiilor de subcontractare și de origine.

Autoritățile contractante și entitățile contractante trebuie să includă în documentele achiziției publice, cărora li se aplică o măsură IPI, o trimitere la aceste obligații, astfel încât operatorii economici care participă la procedurile relevante, în special IMM-urile, să fie pe deplin conștienți de cerințele aplicabile în cazul în care li se atribuie contractul.

4.1.    Obligații privind subcontractarea în executarea contractului

„Subcontractare” înseamnă atribuirea execuției unei părți a unui contract către un terț și nu include simpla furnizare a bunurilor sau a părților componente necesare pentru prestarea unui serviciu.

Operatorii economici cărora li s-a atribuit un contract pentru prestarea de servicii (inclusiv lucrări publice) au obligația de a nu subcontracta mai mult de 50 % din valoarea totală a contractului unor operatori economici originari dintr-o țară terță care face obiectul unei măsuri IPI.

În cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, simpla utilizare a materialelor, bunurilor și componentelor care urmează să fie încorporate sau să facă parte din lucrările permanente în cadrul unui contract de lucrări nu constituie subcontractare și, ca atare, nu trebuie să fie inclusă în calculul cerinței privind pragul de 50 %. De exemplu, în cazul în care contractul atribuit se referă la construirea unui pod, costul materialelor utilizate (cum ar fi oțelul, betonul, piatra, asfaltul etc.) nu trebuie să fie inclus în calculul valorii contractului în scopul calculării pragului de 50 %.

În plus, bunurile achiziționate de contractant pentru a fi utilizate în timpul executării contractului [cum ar fi utilajele utilizate de un contractant de servicii pentru testarea și instalarea bunurilor furnizate, echipamentele utilizate de un contractant de lucrări pentru construirea unui drum, calculatorul (calculatoarele) utilizat(e) de un contractant de servicii pentru elaborarea unui studiu] nu trebuie să fie incluse în calculul valorii contractului în scopul calculării pragului de 50 %.

4.2.    Obligații privind originea bunurilor utilizate pentru executarea contractului

Pentru contractele care au ca obiect livrarea de bunuri, operatorii cărora li s-a atribuit contractul sunt obligați să se asigure că bunurile sau serviciile livrate sau furnizate în cadrul executării contractului și originare din țara terță care face obiectul măsurii IPI nu reprezintă mai mult de 50 % din valoarea totală a contractului.

Prin urmare, peste 50 % din bunurile utilizate pentru executarea contractelor de livrare de bunuri trebuie să fie originare din Uniune sau dintr-o țară terță care nu face obiectul măsurii IPI.

Toate bunurile care urmează să fie livrate în temeiul unui contract de achiziții publice de produse trebuie să îndeplinească cerința referitoare la acest prag. „Bunuri” înseamnă bunurile la care se face referire în obiectul unei proceduri de achiziții publice și în specificațiile contractului relevant, dar termenul nu acoperă componentele, materialele sau ingredientele integrate în bunurile furnizate. În consecință, materialele, bunurile și componentele care urmează să fie încorporate sau să facă parte din bunurile achiziționate nu sunt supuse cerinței referitoare la acest prag. De exemplu, în cazul în care achiziția se referă la livrarea de dispozitive electronice, semiconductorii utilizați în producția unor astfel de dispozitive nu vor fi luați în calcul la calcularea pragului de 50 %, dar peste 50 % din astfel de dispozitive electronice achiziționate trebuie să fie originare dintr-o țară care nu face obiectul măsurii IPI.

Informațiile privind originea bunurilor utilizate pot fi solicitate de autoritatea contractantă sau de entitatea contractantă în orice moment pe parcursul executării unui contract.

La cerere, ofertantul câștigător căruia i se atribuie contractul trebuie să indice în mod expres că bunurile furnizate în executarea contractului îndeplinesc cerințele referitoare la pragul de 50 % în ceea ce privește originea bunurilor furnizate. În acest scop, contractantul trebuie să furnizeze autorității contractante o declarație, care poate fi redactată după cum urmează: „Subsemnatul, certific prin prezenta că maximum 50 % din bunurile furnizate în cadrul executării contractului XXX sunt originare din țara [X] care face obiectul măsurii IPI [XYZ] din [data: xx.yy.zz]”.

Comisia recomandă, în cadrul procedurilor de evaluare a riscurilor și de control privind punerea în aplicare a articolului 8 din Regulamentul IPI, ca autoritățile contractante și entitățile contractante să invite ofertantul câștigător să furnizeze o declarație voluntară, indicând procentul de bunuri sau de servicii originare din țările care fac obiectul măsurilor IPI din valoarea totală a contractului.

Această declarație voluntară trebuie, în principiu, să fie furnizată înainte de plata finală a contractului și se poate baza pe sistemele existente de control al lanțului de aprovizionare și al trasabilității pe care societatea le-a instituit în cadrul desfășurării normale a activității sale. Atunci când sunt furnizate astfel de declarații, riscul de circumvenție poate fi considerat mai mic decât în absența unor astfel de informații.

4.3.    Obligații privind furnizarea de dovezi adecvate la cerere

Contractantul este obligat să furnizeze, la cererea autorității contractante sau a entității contractante, dovezi adecvate pentru a dovedi respectarea pragului privind originea bunurilor. În acest sens, este suficient să se furnizeze dovezi că peste 50 % din valoarea totală a contractului provine din Uniune sau din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurii IPI.

În practică, într-un contract de furnizare de bunuri pot apărea două situații:

a)	Contractantul poate achiziționa produsele finale, care au fost utilizate pentru executarea contractului, în Uniune (sau într-o țară terță) sau într-o țară care face obiectul măsurii IPI sau

b)	Este posibil ca contractantul să fi produs aceste bunuri utilizând componente sau ingrediente originare din Uniune (sau dintr-o țară terță) sau dintr-o țară care face obiectul măsurii IPI.

Regulile de origine nepreferențiale, astfel cum s-a explicat mai sus, se aplică în mod egal în ambele cazuri.

În primul caz, dacă bunurile finale importate sunt originare dintr-o țară care face obiectul unei măsuri IPI, cota lor din valoarea totală a contractului nu poate depăși 50 % din valoarea contractului. Aceasta înseamnă că mai mult de 50 % din bunurile furnizate pe baza contractului trebuie să fie originare din Uniune sau din țări terțe (altele decât țările care fac obiectul măsurii IPI). Contractantul poate dovedi respectarea acestui prag prin prezentarea facturilor relevante și/sau a declarațiilor însoțitoare din partea furnizorilor externi. În cazul în care pe facturi s-a utilizat o monedă străină, valoarea acestei valute se convertește în EUR pe baza cursului de schimb EUR valabil la momentul achiziționării.

În al doilea caz, contractantul trebuie să demonstreze că majoritatea (peste 50 %) bunurilor produse și livrate pe baza contractului au dobândit caracter originar în Uniune sau într-o țară terță (alta decât o țară care face obiectul măsurii IPI). Deși pot fi utilizate componente originare dintr-o țară care face obiectul măsurii IPI, acestea trebuie să fi fost supuse unei transformări substanțiale în procesul de producție, astfel încât produsul finit să dobândească caracter originar din Uniune sau dintr-o țară terță (alta decât o țară care face obiectul măsurii IPI), în conformitate cu regulile de origine nepreferențiale, astfel cum s-a explicat mai sus.

Contractantul trebuie să furnizeze orice informații, certificate, documente justificative sau declarații care dovedesc respectarea pragului privind originea. Aceste dovezi constau în documente care arată că peste 50 % din bunuri sunt originare din Uniune sau dintr-o țară terță care nu face obiectul unei măsuri IPI. Aceste dovezi pot conține, de asemenea, o descriere a proceselor de fabricație, inclusiv eșantioane, descrieri sau fotografii, care să permită stabilirea originii bunurilor livrate. Dovezile pot consta, de asemenea, într-o declarație sau o altă formă de dovadă din partea unui furnizor de bunuri din Uniune, în cazul în care contractantul a achiziționat bunurile pe piața Uniunii.

Documente relevante ar putea fi, de asemenea, declarații sau certificate de origine. Astfel de documente ar putea fi eliberate de organismul competent din țara de origine declarată a bunurilor (de exemplu, camera de comerț). Cu toate acestea, astfel de declarații sau certificate de origine nu furnizează nicio informație cu privire la exactitatea originii declarate, în măsura în care țările terțe ar putea avea reguli diferite privind stabilirea originii bunurilor. Acest tip de certificat oferă doar o indicație cu privire la locul de producție sau de proveniență a bunurilor. Prin urmare, declarațiile/certificatele de origine nu trebuie considerate o dovadă legală, ci un element util pentru stabilirea originii, ceea ce poate, în caz de îndoială, să faciliteze controale suplimentare.

4.4.    Obligații privind plata taxei proporționale

În cazul în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă stabilește că contractantul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) literele (a)-(b) sau în cazul în care are îndoieli justificate cu privire la fiabilitatea dovezilor prezentate de contractant în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (c), ea poate impune o taxă proporțională cuprinsă între 10 % și 30 % din valoarea contractului [în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (d)]. Valoarea reală a acestei taxe va trebui să fie stabilită de la caz la caz și poate depinde, fără a se limita la aceasta, de o cotă din bunuri sau servicii în privința cărora există îndoieli justificate.

5.   În ce moment și în ce mod ar trebui ca autoritățile contractante și entitățile contractante să aplice o măsură IPI

Regulamentul IPI prevede la articolul 6 alineatul (4) că măsura IPI se aplică numai procedurilor de achiziții publice cu o valoare estimată superioară unui prag ce urmează a fi stabilit de Comisie ținând seama de rezultatele anchetei și ale consultărilor, precum și de criteriile prevăzute la alineatul (3) (8). Valoarea estimată respectivă trebuie să fie egală sau mai mare de 15 000 000 EUR fără TVA pentru lucrări și concesiuni și egală sau mai mare de 5 000 000 EUR fără TVA pentru bunuri și servicii.

Pentru aplicarea pragurilor prevăzute în acest regulament, valorile estimate relevante ale contractelor trebuie calculate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 5 din Directiva 2014/24/UE și, respectiv, cu articolul 16 din Directiva 2014/25/UE.

O măsură IPI se aplică doar procedurilor de achiziții publice vizate de măsură, care au fost lansate între data intrării în vigoare a respectivei măsuri IPI și expirarea, retragerea sau suspendarea acesteia.

În cazul contractelor-cadru, măsurile IPI se vor aplica o singură dată la atribuirea acordului-cadru. Măsurile IPI nu se aplică contractelor bazate pe un acord-cadru (în așa-numita etapă de atribuire a contractelor subsecvente).

La articolul 13 alineatul (2), Regulamentul IPI prevede că autoritățile contractante și entitățile contractante trebuie să raporteze Comisiei, prin intermediul Tenders Electronic Daily, cu privire la aplicarea măsurilor IPI, ca parte a informațiilor privind atribuirea contractelor. Raportarea respectivă va include, pentru fiecare procedură relevantă, informații privind aplicarea măsurilor IPI, numărul de oferte primite din partea țărilor terțe care fac obiectul măsurii IPI relevante, numărul de oferte pentru care s-a aplicat excluderea ofertei sau ajustarea punctajului și aplicarea unor excepții specifice de la măsura IPI.

În TED vor exista câmpuri specifice pe care autoritățile contractante vor trebui să le completeze.

O măsură IPI sub forma unei ajustări a punctajului trebuie să fie aplicată în etapa de evaluare a criteriilor de atribuire (mai exact, la momentul calculării punctajului final).

O măsură IPI sub forma unei excluderi trebuie să fie aplicată în etapa de evaluare a criteriilor de selecție.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iunie 2022 privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din Uniune și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din țări terțe (Instrumentul pentru achiziții publice internaționale – IPI) (JO L 173, 30.6.2022, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(3)  Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(4)  https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/content/harmonised-system-0

(5)  A se vedea, de asemenea, Orientările privind regulile de origine nepreferențiale: https://taxation-customs.ec.europa.eu/system/files/2022-03/Guidance%20on%20non-preferential%20rules%20of%20origin.pdf

(6)  https://taxation-customs.ec.europa.eu/table-list-rules-conferring-non-preferential-origin-products-following-classification-cn_en

(7)  https://taxation-customs.ec.europa.eu/system/files/2022-03/Guidance%20on%20non-preferential%20rules%20of%20origin.pdf

(8)  În special; (a) proporționalitatea măsurii IPI în raport cu măsura sau practica țării terțe și (b) disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare pentru bunurile și serviciile în cauză, pentru a evita sau a reduce la minimum un impact semnificativ asupra autorităților contractante și a entităților contractante.

DECIZIA CONSILIULUI

din 14 februarie 2023

de numire a unui supleant din Italia în Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor

(2023/C 64/05)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (1), în special articolele 23 și 24,

având în vedere listele de candidați prezentate Consiliului de statele membre,

întrucât:

(1)	Prin deciziile sale din 20 septembrie 2022 (2) și 25 octombrie 2022 (3), Consiliul a numit membrii și supleanții în Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor pentru perioada 25 septembrie 2022-24 septembrie 2024.

(2)	Guvernul Italiei a prezentat o candidatură pentru un post vacant,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

---

(1)  JO L 141, 27.5.2011, p. 1.

(2)  Decizia Consiliului din 20 septembrie 2022 de numire a membrilor și a supleanților în Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor (JO C 393, 13.10.2022, p. 5).

(3)  Decizia Consiliului din 25 octombrie 2022 de numire a membrilor titulari și a membrilor supleanți din Danemarca, Germania, Grecia, Croația, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta și Portugalia în Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor (JO C 481, 19.12.2022, p. 1).

Concluzii ale Consiliului

privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale

(2023/C 64/06)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

---

(1)  EUCO 18/22, EUCO 1/22, 21/22, 31/22, 34/22, precum și ST 9873/22.

Aviz în atenția persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2013/184/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/380 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 401/2013, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/378 al Consiliului, privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania

(2023/C 64/07)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor, a entităților și a organismelor care figurează în anexa la Decizia 2013/184/PESC a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/380 a Consiliului (2), și în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 401/2013 (3), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/378 al Consiliului (4) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania.

Consiliul Uniunii Europene a decis ca persoanele, entitățile și organismele care figurează în anexele menționate anterior să fie incluse pe lista persoanelor, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2013/184/PESC și în Regulamentul (UE) nr. 401/2013 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania. Motivele includerii pe listă a persoanelor, a entităților și a organismelor în cauză sunt menționate la rubricile relevante din anexele respective.

Se atrage atenția persoanelor, entităților și organismelor în cauză asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), conform indicațiilor de pe site-urile internet care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 401/2013 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice (a se vedea articolul 4b din regulament).

Persoanele, entitățile și organismele în cauză pot înainta o cerere Consiliului, însoțită de documente justificative, prin care să solicite reanalizarea deciziei de a le include pe listele menționate anterior, până la 14 martie 2023, la adresa de mai jos:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Eventualele observații primite vor fi luate în considerare în scopul reexaminării periodice de către Consiliu, în conformitate cu articolul 12 din Decizia 2013/184/PESC și cu articolul 4i alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 401/2013.

Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor, entităților și organismelor în cauză asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 275 al doilea paragraf și la articolul 263 al patrulea și al șaselea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 111, 23.4.2013, p. 75.

(2)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 27.

(3)  JO L 121, 3.5.2013, p. 1.

(4)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 1.

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2013/184/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 401/2013 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Myanmar/Birmania

(2023/C 64/08)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra următoarelor informații.

Temeiurile juridice ale acestei operațiuni de prelucrare îl reprezintă Decizia 2013/184/PESC a Consiliului (2), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/380 a Consiliului (3), și Regulamentul (UE) nr. 401/2013 al Consiliului (4), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/378 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de directorul general al Direcției generale Relații externe (RELEX) din cadrul Secretariatului General al Consiliului, iar departamentul însărcinat cu operațiunea de prelucrare este RELEX.1, care poate fi contactat la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului poate fi contactat la următoarea adresă:

Responsabilul cu protecția datelor

data.protection@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsuri restrictive în conformitate cu Decizia 2013/184/PESC, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2023/380 a Consiliului, și cu Regulamentul (UE) nr. 401/2013, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/378 al Consiliului.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, conform prevederilor Deciziei 2013/184/PESC și Regulamentului (UE) nr. 401/2013.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date referitoare la motivele includerii pe listă.

Temeiurile juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal sunt deciziile Consiliului adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și regulamentele Consiliului adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE de desemnare a persoanelor fizice (persoane vizate) și de impunere a înghețării activelor și a restricțiilor de călătorie.

Prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) și pentru îndeplinirea unor obligații legale prevăzute în actele juridice menționate anterior care îi revin operatorului în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul poate obține date cu caracter personal ale persoanelor vizate de la statele membre și/sau de la Serviciul European de Acțiune Externă. Destinatarii datelor cu caracter personal sunt statele membre, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă.

Toate datele cu caracter personal prelucrate de Consiliu în contextul măsurilor restrictive autonome ale UE vor fi păstrate timp de 5 ani de la data la care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor care fac obiectul înghețării activelor sau de la expirarea valabilității măsurii sau, în cazul în care se introduce o acțiune în justiție în fața Curții de Justiție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Datele cu caracter personal care figurează în documentele înregistrate de Consiliu sunt păstrate de Consiliu în scopuri de arhivare în interes public, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul ar putea fi nevoit să facă schimb de date cu caracter personal privind o persoană vizată cu o țară terță sau cu o organizație internațională în contextul transpunerii de către Consiliu a desemnărilor ONU sau în contextul cooperării internaționale în ceea ce privește politica de măsuri restrictive a UE.

În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unor garanții adecvate, transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională se bazează pe următoarea (următoarele) condiție (condiții), în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) 2018/1725:

—	transferul este necesar din considerente importante de interes public;

—	transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

În procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal ale persoanei vizate nu este implicat niciun proces decizional automatizat.

Persoanele vizate au dreptul de a fi informate și de a-și accesa datele cu caracter personal. De asemenea, acestea au dreptul de a-și corecta și de a-și completa datele cu caracter personal. În anumite circumstanțe, acestea pot avea dreptul de a obține ștergerea datelor lor cu caracter personal, de a formula obiecții cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal sau de a solicita restricționarea acestora.

Persoanele vizate își pot exercita aceste drepturi trimițând un e-mail operatorului, cu o copie către responsabilul cu protecția datelor, astfel cum se indică mai sus.

În anexă la cererea lor, persoanele vizate trebuie să furnizeze o copie a unui document de identificare care să le confirme identitatea (carte de identitate sau pașaport). Acest act trebuie să conțină un număr de identificare, țara de emitere, perioada de valabilitate, numele, adresa și data de naștere. Toate celelalte date care figurează pe copia actului de identitate, cum ar fi fotografia sau orice caracteristică personală, pot fi ocultate.

Persoanele vizate au dreptul să depună o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

Înainte de a face acest lucru, se recomandă ca persoanele vizate să încerce mai întâi să obțină o cale de atac contactând operatorul și/sau responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului.

---

(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 111, 23.4.2013, p. 75.

(3)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 27.

(4)  JO L 121, 3.5.2013, p. 1.

(5)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 1.

Aviz în atenția persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile prevăzute în Decizia 2011/235/PESC a Consiliului, astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2023/381 a Consiliului XXX, și în Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/379 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran

(2023/C 64/09)

Informațiile prezentate în continuare sunt aduse la cunoștința persoanelor și entităților care figurează în anexa la Decizia 2011/235/PESC a Consiliului (1), astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2023/381 a Consiliului (2), și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului (3), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/379 al Consiliului (4) privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran.

Consiliul Uniunii Europene a decis ca persoanele și entitățile respective să fie incluse pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/235/PESC și în Regulamentul (UE) nr. 359/2011.

Se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), conform indicațiilor de pe site-urile care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 359/2011, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice (a se vedea articolul 4 din regulament).

Persoanele și entitățile în cauză pot înainta Consiliului, înainte de 14 martie 2023, o cerere însoțită de documente justificative, prin care să solicite reanalizarea deciziei de a le include pe lista menționată anterior, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

De asemenea, se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 275 al doilea paragraf și la articolul 263 al patrulea și al șaselea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 100, 14.4.2011, p. 51.

(2)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 36.

(3)  JO L 100, 14.4.2011, p. 1.

(4)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 13.

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/235/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran

(2023/C 64/10)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725 a Parlamentului European și a Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra informațiilor prezentate în continuare.

Temeiurile juridice ale acestei operațiuni de prelucrare sunt și a Consiliului Decizia 2011/235/PESC (2), astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2023/381 a Consiliului (3), și Regulamentul (UE) nr. 359/2011 (4), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/379 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de directorul general al Direcției generale Relații externe (RELEX) din cadrul Secretariatului General al Consiliului, iar departamentul însărcinat cu operațiunea de prelucrare este RELEX.1, care poate fi contactat la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Responsabilul cu protecția datelor în cadrul Consiliului poate fi contactat la următoarea adresă:

Responsabilul cu protecția datelor data.protection@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este întocmirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsuri restrictive în conformitate cu Decizia 2011/235/PESC, astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2023/381, și cu Regulamentul (UE) nr. 359/2011, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/379.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă conform prevederilor Deciziei 2011/235/PESC și ale Regulamentului (UE) nr. 359/2011.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date legate de motivele includerii pe listă.

Temeiurile juridice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal sunt deciziile Consiliului adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și regulamentele Consiliului adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE de desemnare a unor persoane fizice (persoane vizate) și de impunere a înghețării activelor și a unor restricții de călătorie.

Prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) și în vederea îndeplinirii obligațiilor legale prevăzute în actele juridice menționate anterior care îi revin operatorului în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul poate obține date cu caracter personal ale persoanelor vizate de la statele membre și/sau de la Serviciul European de Acțiune Externă. Destinatarii datelor cu caracter personal sunt statele membre, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă.

Toate datele cu caracter personal prelucrate de Consiliu în contextul măsurilor restrictive autonome ale UE vor fi păstrate timp de 5 ani de la data la care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor care fac obiectul înghețării activelor sau de la expirarea valabilității măsurii sau, în cazul în care se introduce o acțiune în justiție în fața Curții de Justiție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Datele cu caracter personal conținute în documentele înregistrate de Consiliu sunt păstrate de Consiliu în scopuri de arhivare în interes public, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Consiliul ar putea fi nevoit să facă schimb de date cu caracter personal cu privire la o persoană vizată cu o țară terță sau cu o organizație internațională în contextul transpunerii de către Consiliu a desemnărilor ONU sau în contextul cooperării internaționale în ceea ce privește politica UE privind măsurile restrictive.

În absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție sau a unor garanții adecvate, transferul de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională se bazează pe următoarea (următoarele) condiție (condiții), în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) 2018/1725:

—	transferul este necesar din considerente importante de interes public;

—	transferul este necesar pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

În prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanei vizate nu este implicat niciun proces decizional automatizat.

Persoanele vizate au dreptul de a fi informate și dreptul de a-și accesa datele cu caracter personal. De asemenea, au dreptul de a-și corecta și completa datele cu caracter personal. În anumite circumstanțe, ele pot avea dreptul de a obține ștergerea datelor lor cu caracter personal, de a formula obiecții cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal sau de a solicita restricționarea acestora.

Persoanele vizate își pot exercita aceste drepturi trimițând un e-mail operatorului, cu o copie către responsabilul cu protecția datelor, astfel cum se indică mai sus.

În anexă la cererea lor, persoanele vizate trebuie să furnizeze o copie a unui act de identitate care să le confirme identitatea (carte de identitate sau pașaport). Actul respectiv trebuie să conțină un număr de identificare, țara de emitere, perioada de valabilitate, numele, adresa și data nașterii. Toate celelalte date care figurează pe copia actului de identitate, cum ar fi fotografia sau orice caracteristică personală, pot fi ocultate.

Persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

Înainte de a face acest lucru, se recomandă ca persoanele vizate să încerce mai întâi să obțină o soluție contactând operatorul și/sau responsabilul cu protecția datelor din cadrul Consiliului.

---

(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 100, 14.4.2011, p. 51.

(3)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 36.

(4)  JO L 100, 14.4.2011, p. 1.

(5)  JO L 51 I, 20.2.2023, p. 13.

Rata de schimb a monedei euro (1)

20 februarie 2023

(2023/C 64/11)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0674
JPY	yen japonez	143,09
DKK	coroana daneză	7,4461
GBP	lira sterlină	0,88738
SEK	coroana suedeză	11,0620
CHF	franc elvețian	0,9861
ISK	coroana islandeză	154,70
NOK	coroana norvegiană	10,9683
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,693
HUF	forint maghiar	382,83
PLN	zlot polonez	4,7435
RON	leu românesc nou	4,9180
TRY	lira turcească	20,1379
AUD	dolar australian	1,5456
CAD	dolar canadian	1,4367
HKD	dolar Hong Kong	8,3623
NZD	dolar neozeelandez	1,7087
SGD	dolar Singapore	1,4259
KRW	won sud-coreean	1 384,38
ZAR	rand sud-african	19,3471
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3191
IDR	rupia indoneziană	16 178,69
MYR	ringgit Malaiezia	4,7291
PHP	peso Filipine	58,675
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,708
BRL	real brazilian	5,5162
MXN	peso mexican	19,6555
INR	rupie indiană	88,3060

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

DECIZIA COMISIEI

din 21 decembrie 2022

prin care administratorului central al Registrului de tranzacții al Uniunii Europene i se încredințează sarcina de a introduce în Registrul de tranzacții al Uniunii Europene corecțiile aduse tabelelor naționale de alocare pentru Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Țările de Jos, România și Suedia

(2023/C 64/12)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/1122 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea registrului Uniunii (1), în special articolul 46 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Statele membre au transmis Comisiei lista instalațiilor aflate pe teritoriul lor în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE (2).

(2)

În conformitate cu articolul 2 din Decizia (UE) 2021/355 a Comisiei (3), Comisia nu a ridicat obiecții cu privire la listele instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE transmise de Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia, cu excepția cazurilor indicate la articolul 1 și în anexele la decizia respectivă.

(3)

Statele membre au stabilit și au notificat cantitățile anuale preliminare de certificate gratuite pentru fiecare instalație utilizând valorile de referință revizuite stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei (4), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei (5).

(4)	La articolul 1 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/927 a Comisiei (6) s-a stabilit că nu este necesar să se ajusteze cantitățile anuale preliminare de certificate gratuite în temeiul articolului 10a alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, deoarece cererea nu a depășit cantitatea maximă.

(5)

Cehia a notificat, prin scrisoarea din 6 iulie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Instalația CZ-127 a fost raportată în tabelul național de alocare inițial cu un număr de identificare greșit din contul din registru. Numărul corect permanent înlocuiește numărul de identificare CZ-126.

(6)	Danemarca a notificat, prin scrisoarea din 2 decembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Nivelurile activității istorice a subinstalațiilor de căldură ale instalațiilor DK-265, DK-305 și DK-375 au fost corectate.

(7)

Germania a notificat, prin scrisoarea din 29 noiembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Ajustările fluxurilor de căldură care sunt schimbate cu o rețea de căldură au fost raportate pentru instalațiile DE-43 și DE-2495, fapt care a dus la o corecție a factorilor pentru căldura non-ETS și la transferul certificatelor alocate cu titlu gratuit între subinstalațiile cu referință pentru căldură ale instalației DE-43. O corecție privind acetilena a condus la corectarea nivelurilor activității istorice a subinstalației cu referință pentru combustibil și a subinstalației cu emisii de proces a instalației DE-235. Au fost identificate și corectate erori în calculul nivelului activității istorice pentru subinstalațiile cu referință pentru căldură din instalațiile DE-892, DE-941, DE-203778, DE-203812 și DE-206021. Nivelurile activității istorice la subinstalația cu referință pentru căldură și la subinstalația cu referință pentru combustibil ale instalației DE-205609 au fost corectate, după detectarea greșelilor de măsurare a gazelor naturale. Statutul de producător de energie electrică al instalației DE-4111 a fost corectat în „electricity generator” („producător de energie electrică”). Un exportator de căldură nu mai face parte din EU ETS, ceea ce duce la o scădere a alocării pentru instalația DE-4170. Au fost corectate erorile privind consumul de energie electrică și factorul de schimb de energie electrică la subinstalația oxid de etilenă/glicoli de etilenă a instalației DE-202606. Originea importurilor de căldură măsurabilă către instalația DE-1439 a fost corectată din instalație EU ETS în instalație non-ETS. O parte din căldura exportată din instalația DE-1439 a fost identificată, iar statutul său a fost corectat în relocare a emisiilor de carbon, conducând la crearea unei subinstalații cu referință pentru căldură cu relocare a emisiilor de carbon. Includerea căldurii reziduale neraportate a condus la o creștere a nivelului activității istorice la subinstalația cu referință pentru căldură și la o scădere a nivelului activității istorice a subinstalației cu referință pentru combustibil ale instalației DE-205540. În urma unei proceduri judiciare, instalația DE-204581 a fost împărțită în instalația DE-204581 și instalația DE-493. Instalația DE-204581 nu intră în EU ETS deoarece nu desfășoară activități care generează emisii de GES. Instalația DE-493 este inclusă în EU ETS pentru producția și exportul de căldură măsurabilă către diferiți utilizatori, inclusiv instalația DE-204581.

(8)	Irlanda a notificat, prin scrisoarea din 24 mai 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Statutul de producător de energie electrică al instalației IE-130 a fost corectat în „not electricity generator” („neproducător de energie electrică”).

(9)

Spania a notificat, prin scrisoarea din 2 decembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Data de începere a funcționării subinstalației cu var dolomitic sinterizat a instalației ES-158 a fost corectată. Măsurătorile incorecte ale fluxurilor de căldură măsurabilă au condus la supraestimarea nivelului activității istorice a subinstalației cu referință pentru căldură a instalației ES-890. Măsurătorile corectate au stabilit un nou nivel al activității istorice. Au fost identificate și corectate erori în calculul nivelului activității istorice la subinstalațiile cu referință pentru căldură din instalația ES-932 și, respectiv, ES-201855. Căldura exportată către o instalație non-ETS a fost atribuită în mod eronat subinstalației cu referință pentru amoniac, deși ar fi trebuit să fie atribuită subinstalației cu referință pentru căldură din cadrul instalației ES-201855. Corecția privind căldura exportată presupune, de asemenea, ajustări ale emisiilor acestei subinstalații și ale factorului de interschimbabilitate combustibil-energie electrică al subinstalației cu referință pentru amoniac. Corectarea unui cod PRODCOM a determinat schimbarea statutului instalației ES-202877 în instalație neexpusă riscului de relocare a emisiilor de carbon.

(10)

Franța a notificat, prin scrisoarea din 1 decembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. A fost corectat nivelul activității istorice a subinstalației supuse unui parametru de referință pentru căldură a instalației FR-1020. Corecțiile aduse bilanțului termic și statutului de relocare a emisiilor de carbon ale unei părți a producției au condus la o creștere a nivelului activității istorice a subinstalațiilor cu referință pentru căldură expuse riscului de relocare a emisiilor de carbon și la o scădere a nivelului activității istorice a subinstalațiilor cu referință pentru căldură neexpuse riscului de relocare a emisiilor de carbon ale instalației FR-182. La instalația FR-1163, corecțiile au condus la o reducere a nivelului activității istorice a subinstalației care face obiectul unui parametru de referință pentru vată minerală și la adăugarea unei subinstalații care face obiectul unui parametru de referință pentru combustibil supuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(11)

Italia a notificat, prin scrisorile din 11 iulie 2022, 22 noiembrie 2022 și 2 decembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. A fost corectat nivelul activității istorice a subinstalației cu referință pentru sticla turnată pe baie de metal topit din instalația IT-493. Conexiunea tehnică la instalația IT-654 a fost corectată, ceea ce a condus la schimbarea statutului din subinstalație cu referință pentru căldură în subinstalație cu referință pentru încălzirea centralizată. Instalația IT-217620 a fost reintrodusă în alocarea cu titlu gratuit din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, fiindu-i corectat numărul de identificare din registru. Corecțiile aduse datelor privind căldura măsurabilă au condus la o scădere a nivelului activității istorice a subinstalației cu referință pentru căldură și la o creștere a nivelului activității istorice a subinstalației cu referință pentru combustibil la instalația IT-457.

(12)	Ungaria a notificat, prin scrisoarea din 1 decembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Căldura exotermă rezultată din procesul de neutralizare a fost inclusă în nivelul de activitate al subinstalației cu referință pentru căldură din instalația HU-153.

(13)	Letonia a notificat, prin scrisoarea din 1 decembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. La instalația LV-206234, corecțiile aduse bilanțului termic au condus la o creștere a nivelului activității istorice a subinstalației cu referință pentru încălzirea centralizată.

(14)

Țările de Jos au notificat, prin scrisorile din 8 martie 2022, 23 martie 2022, 16 iunie 2022, 14 octombrie 2022 și 24 octombrie 2022, modificările aduse tabelului național de alocare. O sursă de căldură a fost tratată greșit drept căldură eligibilă în cadrul subinstalației cu referință pentru căldură a instalației NL-366. În plus, nicio căldură raportată nu a fost introdusă în subinstalația cu referință pentru hidrogen a instalației NL-366. Ambele aspecte au fost corectate. La instalația NL-54, a fost corectat nivelul activității istorice a subinstalației cu referință pentru căldură expusă riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. A fost corectat nivelul activității istorice a subinstalației cu emisii de proces a instalației NL-110. Au fost corectate erorile privind consumul de energie electrică și factorul de schimb de energie electrică la subinstalația cu referință pentru stiren a instalației NL-205924. La instalația NL-205924, au fost corectate bilanțul gazelor reziduale și bilanțul termic. Au fost corectate neconcordanțele în ceea ce privește limitele și calculele referitoare la subinstalația cu emisii de proces a instalației NL-205926.

(15)	România a notificat, prin scrisoarea din 14 noiembrie 2022, modificările aduse tabelului său național de alocare. Corecțiile bilanțului termic au condus la o scădere a nivelului activității istorice la subinstalația cu referință pentru încălzire centralizată a instalației RO-207234.

(16)

Suedia a notificat, prin scrisoarea din 1 decembrie 2022, corecții în tabelul său național de alocare. La instalația SE-471, a fost redus nivelul activității istorice a subinstalației cu referință pentru hârtia fină necretată. Datele anterioare includeau produse nevândute care au fost reintroduse în proces. Această parte a fost dedusă din nivelul activității istorice. A fost redus nivelul activității istorice a subinstalațiilor cu carton necretat și cretat ale instalaților SE-475. Datele anterioare includeau produse nevândute care au fost reintroduse în proces. Această parte a fost dedusă din nivelul activității istorice.

(17)	Tabelele naționale de alocare notificate sunt conforme cu Directiva 2003/87/CE, cu Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei și cu Decizia (UE) 2021/355 a Comisiei,

DECIDE:

---

(1)  JO L 177, 2.7.2019, p. 3.

(2)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(3)  Decizia (UE) 2021/355 a Comisiei din 25 februarie 2021 privind măsurile naționale de punere în aplicare pentru alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 68, 26.2.2021, p. 221).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei din 12 martie 2021 de stabilire a valorilor de referință revizuite pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru perioada 2021-2025, în temeiul articolului 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 87, 15.3.2021, p. 29).

(5)  Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(6)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/927 a Comisiei din 31 mai 2021 de stabilire a factorului de corecție transsectorial uniform pentru ajustarea alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru perioada 2021-2025.

Rezumatul avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la propunerile de directive privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament

(2023/C 64/13)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis Propunerea de directivă a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, a egalității de tratament în materie de muncă și de ocupare a forței de muncă între persoane, indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, a egalității de tratament între femei și bărbați în domeniul securității sociale și a accesului la bunuri și servicii și a furnizării de bunuri și servicii, precum și de eliminare a articolului 13 din Directiva 2000/43/CE și a articolului 12 din Directiva 2004/113/CE (1) și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă și de eliminare a articolului 20 din Directiva 2006/54/CE și a articolului 11 din Directiva 2010/41/UE (2).

Obiectivul propunerilor este de a stabili cerințe minime pentru funcționarea organismelor de promovare a egalității, pentru a îmbunătăți eficacitatea acestora și pentru a le garanta independența, în vederea consolidării aplicării principiului egalității de tratament.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea Comisiei Europene din 8 decembrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE (3).

AEPD salută aceste obiective. Observă că rapoartele, pe care organismele de promovare a egalității le-ar furniza în temeiul articolului 15, nu ar trebui să conțină date cu caracter personal, iar cooperarea prevăzută la articolul 12, precum și monitorizarea în temeiul articolului 16 nu ar trebui să implice prelucrarea de date cu caracter personal.

Prin urmare, își concentrează recomandările asupra articolului 18 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Recomandă, în special, consolidarea securității juridice pentru organismele de promovare a egalității, considerând articolul 18 din propuneri ca temei juridic pentru prelucrarea datelor și stabilirea unei legături explicite cu articolul 9 din RGPD (4) în ceea ce privește categoriile speciale de date cu caracter personal. Recomandă clarificarea domeniului de aplicare al articolului 18 alineatul (1) din propuneri pentru a acoperi nu numai colectarea, ci și prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal de către organismele de promovare a egalității, după caz, enumerând pe larg toate categoriile speciale de date cu caracter personal în sensul RGPD care pot fi prelucrate pe baza propunerilor, precum și clarificarea măsurilor adecvate și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate, prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (g) din RGPD.

1.   INTRODUCERE

1.

La 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis Propunerea de directivă a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, a egalității de tratament în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă între persoane, indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, a egalității de tratament între femei și bărbați în domeniul securității sociale și a accesului la bunuri și servicii și a furnizării de bunuri și servicii, precum și de eliminare a articolului 13 din Directiva 2000/43/CE (5) și a articolului 12 din Directiva 2004/113/CE (6) („Propunerea privind egalitatea de tratament”) și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității de tratament și a egalității de șanse între femei și bărbați în materie de încadrare în muncă și de ocupare a forței de muncă și de eliminare a articolului 20 din Directiva 2006/54/CE (7) și a articolului 11 din Directiva 2010/41/UE (8) („Propunerea privind egalitatea de șanse”).

2.

Obiectivul propunerii privind egalitatea de tratament (9) este de a stabili cerințe minime pentru funcționarea organismelor de promovare a egalității, pentru a îmbunătăți eficacitatea acestora și a le garanta independența, în vederea consolidării aplicării principiului egalității de tratament, astfel cum rezultă din Directiva 79/7/CEE a Consiliului (10) (care interzice discriminarea pe criterii de sex, în domeniul securității sociale), Directiva 2000/43/CE a Consiliului (care interzice discriminarea bazată pe rasă sau origine etnică), Directiva 2000/78/CE a Consiliului (11) (care interzice discriminarea pe motive de apartenență religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în ceea ce privește încadrarea în muncă, ocuparea forței de muncă și formarea profesională) și Directiva 2004/113/CE a Consiliului (care interzice discriminarea pe criterii de sex în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii).

3.

Propunerea privind egalitatea de tratament face parte dintr-o serie de strategii și planuri de acțiune adoptate pentru a realiza o Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen (12), Planul de acțiune de combatere a rasismului (13), Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor (14), Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ (15) și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (16). De asemenea, a fost menționată în Strategia privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (17).

4.

Obiectivul Propunerii privind egalitatea de șanse (18) este de a stabili cerințe minime pentru funcționarea organismelor de promovare a egalității, pentru a îmbunătăți eficacitatea acestora și a le garanta independența, în vederea consolidării aplicării principiului egalității de tratament, astfel cum rezultă din Directiva 2006/54/CE și Directiva 2010/41/UE. Propunerea completează legislația UE adoptată în domeniul drepturilor victimelor (19), al accesului la justiție (20) și al combaterii proceselor strategice îndreptate împotriva participării publicului (21). Raportul din 2022 privind statul de drept subliniază că organismele de promovare a egalității au nevoie de garanții structurale de independență și de resurse suficiente pentru a funcționa în mod eficace, iar o serie de astfel de organisme din statele membre se confruntă în continuare cu probleme (22) (23).

5.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea sa de către Comisia Europeană, la 8 decembrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE. AEPD salută trimiterea la această consultare la considerentul 50 din Propunerea privind egalitatea de tratament și la considerentul 49 din Propunerea privind egalitatea de șanse. În această privință, AEPD constată, de asemenea, cu satisfacție, că a fost deja consultată anterior, în mod informal, în temeiul considerentului 60 din RPDUE, cu privire la proiectul de propunere privind egalitatea de tratament.

5.   CONCLUZII

19.

Având în vedere cele de mai sus, AEPD face următoarele recomandări: (1) să se consolideze securitatea juridică a organismelor de egalitate, luând în considerare articolul 18 din propuneri ca temei juridic pentru prelucrarea datelor și să se stabilească o legătură explicită cu articolul 9 din RGPD în ceea ce privește prelucrarea unor categorii speciale de date cu caracter personal; (2) să se clarifice domeniul de aplicare al articolului 18 alineatul (1) din propuneri pentru a acoperi nu numai colectarea, ci și prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal de către organismele de promovare a egalității, după caz; (3) să se enumere pe larg toate categoriile speciale de date cu caracter personal în sensul RGPD care pot fi prelucrate pe baza propunerilor, precum și să se clarifice măsurile adecvate și specifice de protejare a drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (g) din RGPD.

---

(1)  COM(2022)689 final.

(2)  COM(2022)688 final.

(3)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(4)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (OJ L 119, 4.5.2016, p. 1).

(5)  Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).

(6)  Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37).

(7)  Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă) (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

(8)  Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1).

(9)  Articolul 1 alineatul (1) și considerentele 3-7 din propunerea privind egalitatea de tratament.

(10)  Directiva 1979/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale (JO L 6, 10.1.1979, p. 24).

(11)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).

(12)  COM(2020)152 final (https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/gender-equality-strategy_en).

(13)  COM(2020)565 final (https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/racism-and-xenophobia/eu-anti-racism-action-plan-2020-2025_en).

(14)  https://ec.europa.eu/info/publications/new-eu-roma-strategic-framework-equality-inclusion-and-participation-full-package_en.

(15)  COM(2020)698 final (https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/lesbian-gay-bi-trans-and-intersex-equality/lgbtiq-equality-strategy-2020-2025_en).

(16)  COM(2021)101 final (https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1484).

(17)  COM(2021) 615 final (https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_4990). Vezi expunerea de motive, pagina 4.

(18)  Articolul 1 alineatul (1) din propunere.

(19)  Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (JO L 315, 14.11.2012, p. 57).

(20)  Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii (JO L 26, 31.1.2003, p. 41).

(21)  Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”) (OJ L 138, 17.5.2022, p. 30).

(22)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Raportul din 2022 privind statul de drept Situația statului de drept în Uniunea Europeană [COM(2022) 500 final] (https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/rule-law-mechanism/2022-rule-law-report_en).

(23)  Expunerea de motive, p. 6.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11007 – REGAL REXNORD / ALTRA)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 64/14)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2023/C 64/15)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Anjou-Coteaux de la Loire”

PDO-FR-A0405-AM03

Data comunicării: 23.11.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Codul geografic oficial

Lista comunelor din arealul geografic și din zona situată în imediata vecinătate a fost actualizată pe baza Codului geografic oficial.

Această actualizare nu are niciun efect asupra perimetrului arealului geografic delimitat.

Se modifică punctele 6 și 9 din documentul unic.

2.   Distanța dintre butuci

Distanța minimă dintre butucii de pe același rând a fost modificată, de la 1 m la 0,90 m.

Scopul acestei modificări este de a permite mărirea densității de plantare a viței-de-vie, fără modificarea distanței dintre rânduri.

De asemenea, a fost adăugată o dispoziție specială pentru vița-de-vie situată pe pante cu înclinații mai mari de 10 %, în cazul căreia se permite o distanță minimă de 0,80 m între butuci.

Scopul acestei adăugiri este de a se ține seama de cazul special al viței-de-vie plantate pe pante abrupte, în cazul căreia sunt necesare sisteme specifice în etapa de plantare (plantarea paralelă cu panta, mai degrabă decât perpendiculară pe aceasta).

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

3.   Tăierea

Normele privind tăierea au fost armonizate pentru denumirile din zona Anjou Saumur din valea Loarei.

Această armonizare urmărește îmbunătățirea cunoștințelor operatorilor și simplificarea controalelor. Modificarea le oferă viticultorilor flexibilitate în vederea adaptării la înghețuri, care se produc din ce în ce mai târziu.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

4.   Gradul de maturitate

Conținutul minim de zaharuri al strugurilor a fost mărit de la 221 la 238 de grame per litru. Scopul acestei majorări este îmbunătățirea calității vinurilor, acestea fiind vinuri care conțin zaharuri reziduale.

Pentru a se ține seama de dificultatea fermentării musturilor cu cel mai mare conținut de zaharuri, tăria alcoolică dobândită în volume nu mai este limitată de un plafon în cazul vinurilor cu o tărie alcoolică naturală în volume de cel puțin 18 %.

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

5.   Legătura

Punctul referitor la legătură a fost editat, anul menționat modificându-se din 2018 în 2021.

Se modifică punctul 8 din documentul unic.

6.   Măsuri tranzitorii

Măsurile tranzitorii expirate au fost eliminate.

Documentul unic nu a fost modificat.

7.   Principalele aspecte care trebuie controlate

La principalele aspecte care trebuie controlate a fost adăugată recoltarea manuală prin selecții succesive.

Documentul unic nu a fost modificat.

8.   Modificări de redactare

Caietul de sarcini a fost supus unui număr de modificări de redactare.

Aceste modificări nu impun nicio modificare a documentului unic.

9.   Referire la structura de control

A fost revizuită formularea trimiterii la structura de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Aceasta nu impune nicio modificare a documentului unic.

10.   Etichetarea

Normele privind etichetarea au fost detaliate și armonizate în cazul denumirilor din zona Anjou Saumur din valea Loarei. Modificarea este doar de redactare.

Se modifică punctul 9 din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Anjou-Coteaux de la Loire

2.   Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Este vorba despre vinuri albe liniștite obținute din struguri recoltați supracopți (concentrație naturală pe butuc, cu sau fără mucegai nobil), elegante, cu o mare complexitate a aromelor (arome de flori, de fructe proaspete sau chiar uscate sau confiate) care prezintă, la degustare, o asociere de nuanțe suave și prospețime. Aceste vinuri prezintă: o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 14 %; un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză), după fermentare, mai mare sau egal cu 34 g/l. În cazul vinurilor cu o tărie alcoolică naturală în volume mai mică de 18 %, tăria alcoolică dobândită minimă în volume este de 11 %. Conținutul de aciditate totală și conținutul total de dioxid de sulf sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)	18
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)	25
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Îmbogățirea

Practică oenologică specifică

Îmbogățirea este autorizată în conformitate cu normele stabilite în caietul de sarcini.

2.   Utilizarea de bucăți de lemn

Practică oenologică specifică

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn. În afara dispozițiilor sus-menționate, vinurile trebuie să respecte obligațiile stabilite la nivelul Uniunii și în Codul rural și al pescuitului maritim în ceea ce privește practicile oenologice.

3.   Densitatea

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci per hectar. Distanța dintre rânduri nu poate fi mai mare de 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 0,90 metri.

Recoltele de struguri care provin de pe parcele de viță-de-vie cu o distanță între butucii de pe același rând de cel puțin 0,80 m, dar mai mică de 0,90 m, situate pe pante cu o înclinație de peste 10 %, beneficiază de dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate.

În cazul parcelelor de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică de 4 000 de butuci per hectar, dar de minimum 3 300 de butuci per hectar, recoltele beneficiază de dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate, sub rezerva respectării normelor referitoare la utilizarea spalierelor și la înălțimea frunzișului prevăzute în caietul de sarcini. Distanța dintre rândurile acestor parcele cu viță-de-vie nu poate fi mai mare de 3 m, iar distanța dintre butucii de pe același rând nu poate fi mai mică de 1 m.

4.   Tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin tăiere lungă, scurtă sau mixtă, lăsându-se maximum 12 ochi per butuc.

În stadiul fenologic care corespunde unui număr de 11 sau 12 frunze (muguri de flori separați), numărul de lăstari cu rod per butuc ai anului nu este de maximum 12.

5.   Recoltarea

Practică de cultivare

Recoltarea strugurilor se face manual, prin selecții succesive.

6.   Irigarea

Practică de cultivare

Irigarea este interzisă.

7.   Elevaj

Practică oenologică specifică

Vinurile sunt supuse elevajului cel puțin până la data de 15 ianuarie a anului care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

40 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Toate etapele producției se desfășoară în arealul geografic delimitat, al cărui perimetru cuprinde teritoriile următoarelor comune din departamentul Maine-et-Loire, pe baza Codului geografic oficial din 2021: Bouchemaine, Chalonnes-sur-Loire, Champtocé-sur-Loire, Ingrandes-Le Fresne-sur-Loire (doar teritoriul fostei comune Ingrandes), Mauges-sur-Loire (doar teritoriul comunelor delegate Mesnil-en-Vallée, Montjean-sur-Loire și La Pommeraye), La Possonnière, Saint-Georges-sur-Loire, Saint-Germain-des-Prés. Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate.

7.   Soiul(soiurile) de struguri de vin

Chenin B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Informații privind arealul geografic

a)   Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic corespunde sectoarelor cu pante abrupte șistoase situate pe malul Loarei. Este vorba despre partea cea mai vestică a podgoriei cu denumirea de origine protejată „Anjou”. În 2021, aceasta acoperă teritoriul a 8 comune din vestul departamentului Maine-et-Loire. Începe la periferia orașului Angers, în localitatea Bouchemaine, la confluența râurilor Loara și Maine, apoi se întinde pe ambele maluri ale fluviului, până la Ingrandes și Le Mesnil-en-Vallée, în direcția Nantes.

Mezoclima este puternic influențată de fluviu. Podgoria se află pe pantele abrupte cele mai apropiate de fluviu și nu se îndepărtează de acesta la mai mult de 3 kilometri. După această distanță, la nord și la sud, peisajul se compune în principal din pajiști și păduri. Denumirea „Coteaux de la Loire” ilustrează topografia podgoriei, cu diferitele înclinații ale acesteia. Dacă pantele sunt foarte abrupte în localitatea Bouchemaine, cele din localitățile Ingrandes și Saint-Georges-sur-Loire prezintă pante mult mai blânde.

Solurile parcelelor delimitate precis pentru recoltarea strugurilor provin din diferitele formațiuni primare ale Masivului Armorican. Sunt soluri puțin evoluate, cu șisturi sau cu șisturi și gresii. La nivel local sunt prezente câteva soluri dezvoltate provenite din roci eruptive și câteva soluri brune calcaroase din Devonian. Aceste soluri sunt foarte superficiale, iar roca mamă se găsește, cel mai adesea, la o adâncime mai mică de 0,40 m. Solurile respective nu conțin semne de hidromorfie, iar rezervele de apă sunt foarte moderate.

Clima este oceanică. Masivul Mauges, situat la vest de podgorie, nuanțează această caracteristică oceanică printr-un efect de fœhn. Media anuală a precipitațiilor este de 650 de milimetri și caracterizează un ansamblu protejat de vânturile umede, în timp ce pe colinele din Mauges media depășește 800 de milimetri. De asemenea, fluviul Loara are rolul de reglare a temperaturilor de-a lungul întregului an.

Asociată cu topografia, expunerea pantelor este esențială. Pe malul drept, plantațiile de viță-de-vie cu expunere spre sud sunt protejate de vânturile reci dinspre nord și, prin urmare, beneficiază de condiții foarte favorabile. Pe malul stâng, efectul de drenaj generat de fluviu asupra aerului rece joacă un rol principal în încălzirea pantelor orientate spre nord. Câteva parcele situate în amfiteatru, protejate de vânturi, beneficiază de temperaturi mai mari. În cele din urmă, Loara joacă un rol esențial, favorizând, în perioada culesului, apariția brumei matinale, esențială pentru dezvoltarea „mucegaiului nobil”.

b)   Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Deși podgoria Anjou datează din secolul al IX-lea, menționarea precisă a podgoriei „Coteaux de la Loire” apare pentru prima dată în 1749, în „Tratatul privind natura și cultivarea viței-de-vie” al domnilor Bidet și Duhamel de Monceau, care precizează că, în această podgorie: „Teritoriul, foarte dificil de defrișat, este în prezent cultivat perfect și plantat în întregime cu viță-de-vie...”.

Un memoriu al Consiliului de Stat referitor la măsuri administrative luate în 1804 arată că această regiune nu produce decât vinuri albe: „Dacă pantele abrupte de pe Valea Loarei sunt favorabile numai producției vinurilor albe și dacă aceste vinuri constituie o ramură importantă a comerțului...”. Acest memoriu se referă, de asemenea, la Belgia, unde, la acel moment, erau apreciate vinurile „Coteaux de la Loire”.

Mai recent, în 1842, domnul Auguste Petit-Lafitte afirma că: „Gros pineau sau Chenin este soiul de viță-de-vie care reprezintă, de fapt, fondul podgoriei.”. Podgoria Anjou este leagănul soiului de viță-de-vie Chenin B. Acesta este un soi rustic, al cărui potențial variază foarte mult în funcție de tipul de sol sau, în general, de locul în care este plantat. De asemenea, cultivatorii de viță-de-vie au înțeles rapid interesul de a recolta acest soi într-un stadiu avansat de coacere și aplicând anumite tehnici. În 1845, în al său „Tratat privind soiurile de viță-de-vie”, contele Odart menționa: „Trebuie anexată, de asemenea, condiția potrivit căreia strugurii nu trebuie culeși decât într-un stadiu avansat de coacere, cum ar fi cel al strugurilor recoltați la Sărbătoarea Tuturor Sfinților (Toussaint,1 noiembrie), atunci când pielița, înmuiată de ploi, se degradează.”.

Prin urmare, stadiul avansat de coacere face parte integrantă din recoltă. Jullien, în 1816, în Topographie de tous les vignobles connus („Topografie a tuturor podgoriilor cunoscute”) preciza că: „În anii buni, strugurii se culeg în mai multe reprize; primele două tranșe, care cuprind numai strugurii cei mai copți, furnizează vinurile care sunt expediate în străinătate; vinurile obținute din a treia repriză de recoltare sunt utilizate pentru consumul din țară...”

8.2.   În această podgorie, cultura viței-de-vie a cunoscut, totuși, aceeași evoluție precum în restul regiunii Anjou. Într-adevăr, odată cu sosirea brokerilor olandezi în secolul al XVI-lea, s-a dezvoltat o piață a „vinurilor pentru mare” (destinate țărilor străine), obținute din podgoriile cu viță-de-vie tăiată scurt (unul sau două noduri). Piața internă, orientată în principal către aprovizionarea Parisului, era, de asemenea, în curs de dezvoltare, cu vinuri cu o reputație mai scăzută, obținute din viță-de-vie tăiată lung (șase sau șapte noduri).

La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, producția era orientată în principal către vinurile „demiseci” asemănătoare „vinurilor pentru Paris” din trecut. Preocuparea de a produce vinuri cu o identitate puternică, cu o concentrație ridicată de zaharuri, a apărut din nou începând cu anii 1980.

Vinurile cu denumirea de origine protejată „Anjou-Coteaux de la Loire” sunt considerate vinuri „dulci” de renume (denumite, la nivel local, „vinuri licoroase”) ale regiunii Anjou.

Informații privind calitatea și caracteristicile produsului

Principala caracteristică a vinurilor este eleganța. Cu o mare complexitate a aromelor, combinând în cele mai multe cazuri arome florale cu arome de fructe proaspete sau chiar uscate ori confiate, aceste vinuri evocă „blândețea” climei din Anjou. La degustare, aceste vinuri prezintă o asociere de nuanțe suave și prospețime. Docile precum Loara în timpul verii sau învolburate precum Loara în timpul iernii, vinurile cu denumirea de origine protejată „Anjou-Coteaux de la Loire” știu să-și dezvăluie farmecul de-a lungul timpului.

Interacțiuni cauzale

Combinația dintre solurile superficiale și o topografie care permite o expunere excelentă, favorizând o alimentare regulată cu apă, permite soiului Chenin B să își exprime perfect plenitudinea.

Situarea podgoriei, în vecinătatea imediată a Loarei, care reglează temperaturile pe parcursul întregului ciclu vegetativ, împreună cu gestionarea adecvată a viței-de-vie, în special printr-o tăiere scurtă, permite o maturitate optimă. De asemenea, prezența fluviului permite atingerea unui grad avansat de coacere, fie prin vânturile pe care le canalizează, favorizând în mod mecanic deshidratarea strugurilor, fie prin formarea brumei matinale, care este esențială pentru dezvoltarea de Botrytis cinerea și, prin urmare, a „mucegaiului nobil”.

Practica de a aștepta supramaturarea strugurilor, de a aștepta toamna târzie pentru a culege strugurii și de a efectua selecții manuale succesive în cadrul aceleiași parcele pentru a selecta boabele concentrate în mod natural sau atinse de „mucegai nobil” („rumenite”), toate acestea țin de priceperea producătorilor, precum și de o aptitudine deosebită a soiului Chenin B. Aceasta din urmă a fost descrisă, în 1861, de Guillory senior: „Culesul strugurilor, cu foarte puține excepții, se face în luna octombrie, când a fost recunoscut faptul că strugurii sunt cât se poate de maturi și că cel puțin un sfert din aceștia au mucegai.”.

Asocierea dintre un mediu atât de deosebit, un soi de struguri perfect adaptat acestui mediu și oameni care știu cum să exploateze toate calitățile acestui soi permite obținerea unor vinuri deosebit de originale. Numeroase scrieri atestă notorietatea acestor vinuri, precum cele ale domnului Petit-Lafitte, care declară: „Atunci când sunt tăiate la unul sau două noduri, aceste plante de viță-de-vie dau vinuri licoroase și delicate, solicitate în Belgia.”.

Cât despre Guillory senior, în 1861, într-un „Buletin al Societății Agricole și Industriale din Angers”, acesta ne reamintea că: „Aceste terenuri nu pot să primească alte culturi, fără cheltuieli mari, din cauza fertilității lor scăzute; prin urmare, nu se produce vin din abundență; astfel, dacă nu s-ar fi menținut un preț mai ridicat datorită calității vinului, ar fi trebuit să se renunțe la cultivarea viței-de-vie.”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare de la producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, producerea și maturarea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2021:

—	departamentul Loire-Atlantique: Vair-sur-Loire (doar teritoriul comunei delegate Anetz);

—

departamentul Maine-et-Loire: Chaudefonds-sur-Layon, Denée, Mauges-sur-Loire (doar teritoriul comunelor delegate La Chapelle-Saint-Florent, Le Marillais, Saint-Florent-le-Vieil și Saint-Laurent-du-Mottay), Rochefort-sur-Loire, Savennières, Val-du-Layon (doar teritoriul comunei delegate Saint-Aubin-de-Luigné).

Etichetarea

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Mențiunile facultative a căror utilizare, în conformitate cu dispozițiile UE, poate fi reglementată de statele membre se înscriu, pe etichete, cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime și nici în grosime dublul dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată.

Specificitatea denumirii „Val de Loire”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Dimensiunile caracterelor denumirii geografice „Val de Loire” nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime două treimi din dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată.

Etichetarea: Unitatea geografică mai mică

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor cu denumirea de origine protejată poate figura numele unei unități geografice mai mici, cu condiția: - să fie vorba despre un loc înscris în cadastru; - ca acesta să figureze în declarația de recoltă. Numele locului înscris în cadastru trebuie să fie imprimat cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc nici în înălțime, nici în lățime jumătatea dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine protejată.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-875a2642-735c-41b5-9f24-f1587eff7895

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.