AVIZ AL COMISIEI

din 15 februarie 2023

privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive rezultate în urma dezmembrării zonelor de lucru R1 și R2 ale reactorului din cadrul unității 2 a centralei nucleare Ignalina situată în Lituania

(Numai textul în limba lituaniană este autentic)

(2023/C 60/01)

Evaluarea de mai jos este efectuată în temeiul dispozițiilor Tratatului Euratom, fără a aduce atingere eventualelor evaluări suplimentare care trebuie efectuate în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și al obligațiilor care decurg din acesta și din legislația secundară (1).

La 22 iunie 2022, Comisia Europeană a primit de la guvernul lituanian, în conformitate cu articolul 37 din Tratatul Euratom, date generale privind planul de eliminare a deșeurilor radioactive (2) rezultate în urma dezafectării și dezmembrării zonelor de lucru R1 și R2 ale reactorului din cadrul unității 2 a centralei nucleare Ignalina.

Pe baza acestor date și a informațiilor suplimentare solicitate de Comisie la 29 august 2022 și la 26 octombrie 2022 și furnizate de autoritățile lituaniene la 3 octombrie 2022 și la 11 noiembrie 2022, precum și în urma consultării grupului de experți, Comisia emite următorul aviz:

1.	Distanța dintre sit și cea mai apropiată frontieră cu un alt stat membru, în acest caz Letonia, este de 8 km. Frontiera Republicii Belarus, în calitate de țară vecină, se află la o distanță de 5 km.

2.

Operațiunile de dezmembrare normale nu vor conduce la scurgeri de efluenți radioactivi lichizi. În timpul operațiunilor obișnuite de dezmembrare, evacuarea efluenților radioactivi gazoși nu este susceptibilă să conducă la o expunere a populației dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță, care să fie semnificativă din punctul de vedere al sănătății, având în vedere dozele-limită stabilite în Directivele privind normele de securitate de bază (3).

3.

Deșeurile radioactive solide vor fi transferate la instalațiile adecvate de tratare, de depozitare sau de eliminare a deșeurilor, aflate la locul centralei. Deșeurile solide neradioactive și materialele reziduale vor fi eliberate de sub controlul reglementar în vederea eliminării sub formă de deșeuri clasice sau în vederea reciclării sau reutilizării în conformitate cu criteriile de exceptare prevăzute în directiva privind normele de securitate de bază.

4.

În cazul unor eliberări neprevăzute de efluenți radioactivi, care ar putea rezulta în urma unor accidente de tipul și amploarea avute în vedere în datele generale, dozele probabile la care ar fi expusă populația dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță nu ar fi semnificative din punctul de vedere al sănătății, ținând cont de nivelurile de referință stabilite în Directivele privind normele de securitate de bază. În concluzie, Comisia consideră că implementarea planului de eliminare a deșeurilor radioactive sub orice formă, provenite din dezafectarea zonelor de lucru R1 și R2 ale reactorului din cadrul unității 2 a centralei nucleare Ignalina situată în Lituania, nu poate provoca nici în condiții normale de funcționare, nici în cazul unor accidente de tipul și de amploarea avute în vedere în datele generale, o contaminare radioactivă, semnificativă din punctul de vedere al sănătății, a apei, a solului sau a spațiului aerian ale unui alt stat membru sau ale unei țări terțe, având în vedere dispozițiile cuprinse în Directivele privind normele de securitate de bază.

---

(1)  De exemplu, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, aspectele de mediu necesită evaluări suplimentare. Cu titlu indicativ, Comisia ar dori să atragă atenția asupra dispozițiilor Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE, asupra Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, precum și asupra Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și asupra Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

(2)  Eliminarea deșeurilor radioactive în sensul punctului 1 din Recomandarea 2010/635/Euratom a Comisiei din 11 octombrie 2010 privind aplicarea articolului 37 din Tratatul Euratom (JO L 279, 23.10.2010, p. 36).

(3)  Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom (JO L 13, 17.1.2014, p. 1).

Inițierea procedurii

(Cazul M.10807 – VIASAT / INMARSAT)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/02)

La 13 februarie 2023, Comisia a decis să inițieze procedura în cazul menționat anterior după ce a constatat că există mari îndoieli cu privire la compatibilitatea cu piața comună a concentrării notificate în cauză. Inițierea procedurii marchează deschiderea celei de a doua etape a investigației referitoare la concentrarea notificată și nu aduce atingere deciziei finale privind cazul. Decizia este luată în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1).

Comisia invită părțile terțe interesate să îi prezinte observațiile cu privire la concentrarea propusă.

Pentru a se putea lua în considerare în totalitate în cadrul procedurii, observațiile trebuie să fie primite de către Comisie cel târziu în termen de 15 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei prin e-mail la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu sau prin poștă, cu numărul de referință M.10807 – VIASAT / INMARSAT, la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Competition

Merger Registry

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

DECIZIA CONSILIULUI

din 14 februarie 2023

de prelungire a mandatului unui director executiv adjunct al Europol

(2023/C 60/03)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (1), în special articolul 54 alineatele (3)-(5) și articolul 55,

acționând în calitate de autoritate învestită cu competența numirii directorului executiv și a directorilor executivi adjuncți ai Europol,

având în vedere propunerea Consiliului de administrație al Europol din 14 octombrie 2022,

întrucât:

(1)	Dl Jürgen EBNER a fost numit director executiv adjunct al Europol prin Decizia Consiliului din 24 octombrie 2019 (2). Mandatul dlui Jürgen EBNER se încheie la 31 octombrie 2023.

(2)	Directorii executivi adjuncți ai Europol sunt numiți pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit o singură dată, în conformitate cu articolul 54 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/794.

(3)	Decizia Consiliului de administrație al Europol din 1 mai 2017 stabilește procedura pentru prelungirea mandatului directorilor executivi adjuncți ai Europol.

(4)	Consiliul de administrație a informat Parlamentul European în legătură cu intenția sa de a propune Consiliului prelungirea mandatului dlui Jürgen EBNER, luând în considerare analiza menționată la articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/794.

(5)	Prin scrisoarea din 24 ianuarie 2023, Parlamentul European a informat Consiliul că nu a intenționat să îl invite pe dl Jürgen EBNER să apară în fața comisiei sale competente în temeiul articolului 54 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/794.

(6)	Consiliul de administrație a prezentat Consiliului un aviz prin care propune prelungirea mandatului dlui Jürgen EBNER și reclasificarea acestuia în gradul AD 15.

(7)	Pe baza propunerii prezentate de Consiliul de administrație, mandatul dlui Jürgen EBNER în funcția de director executiv adjunct al Europol ar trebui să fie prelungit și gradul acestuia ar trebui să fie reclasificat ca AD 15,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

---

(1)  JO L 135, 24.5.2016, p. 53.

(2)  Decizia Consiliului din 24 octombrie 2019 privind numirea unui director executiv adjunct al Europol (JO C 370, 31.10.2019, p. 4).

Aviz în atenția anumitor persoane și entități cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/235/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran

(2023/C 60/04)

Informațiile de mai jos sunt aduse la cunoștința următoarelor persoane și entități: SOLTANI Hodjatoleslam Seyed Mohammad (nr. 17), JAFARI-DOLATABADI Abbas (nr. 19), MOHSENI-EJEI Gholam-Hossein (nr. 21), SALAVATI Abdolghassem (nr. 25), JAVANI Yadollah (nr. 43), HAJMOHAM-MADI Aziz (alias Aziz Hajmohammadi, Noorollah Azizmohammadi) (nr. 57), BAGHERI Mohammad-Bagher (nr. 58), HOSSEINI Dr Seyyed Mohammad (alias HOSSEYNI Dr Seyyed Mohammad; Seyed, Sayyed și Sayyid) (nr. 60), MIRHEJAZI Ali Ashgar (nr. 66), MORTAZAVI Seyyed Solat (nr. 69), JAFARI Reza (nr. 77), MOUSSAVI Seyed Mohammad Bagher (alias MOUSAVI Sayed Mohammed Baqir) (nr. 81), JAFARI Asadollah (nr. 83), EMADI Hamid Reza (alias Hamidreza Emadi) (nr. 84), ASHTARI Hossein (nr. 92), VASEGHI Leyla (alias VASEQI Layla, VASEGHI Leila, VASEGHI Layla) (nr. 95), Penitenciarul Evin (nr. 2), Penitenciarul Fashafouyeh (alias Penitenciarul central al teritoriului lărgit al Teheranului, Penitenciarul Hasanabad-e Qom, Penitenciarul teritoriului lărgit al Teheranului) (nr. 3), Penitenciarul Rajaee Shahr (alias Penitenciarul Rajai Shahr, Rajaishahr, Raja’i Shahr, Reja’i Shahr, Rajayi Shahr, Penitenciarul Gorhardasht, Penitenciarul Gohar Dasht) (nr. 4), persoane și entități care figurează în anexa la Decizia 2011/235/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran.

Consiliul intenționează să mențină măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților sus-menționate, furnizând noi expuneri de motive. Persoanele și entitățile respective sunt informate pe această cale că pot transmite Consiliului o cerere pentru a obține expunerile de motive prevăzute în vederea desemnării lor, până la data de 24 februarie 2023, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1 Afaceri globale și orizontale

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu.

Observațiile primite până la data de 10 martie 2023 vor fi luate în considerare în scopul reexaminării periodice efectuate de Consiliu, în conformitate cu articolul 3 din Decizia 2011/235/PESC și cu articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 359/2011.

---

(1)  JO L 100, 14.4.2011, p. 51.

(2)  JO L 100, 14.4.2011, p. 1.

Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/119/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

(2023/C 60/05)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința dlui Viktor Ivanovych Ratushniak, dlui Vitalii Yuriyovych Zakharchenko și dlui Serhiy Vitalyovych Kurchenko, persoane care figurează în anexa la Decizia 2014/119/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina.

Consiliul a primit de la autoritățile ucrainene informații care vor fi luate în considerare în cadrul reexaminării anuale a măsurilor restrictive. Prin urmare, persoanele sus-menționate sunt informate că pot transmite Consiliului o cerere pentru a obține elementele pe care Consiliul le deține la dosarul privind desemnarea lor, înainte de 22 februarie 2023, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

În acest sens, se atrage atenția persoanelor în cauză asupra reexaminării periodice de către Consiliu a listei persoanelor desemnate din Decizia 2014/119/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului.

---

(1)  JO L 66, 6.3.2014, p. 26.

(2)  JO L 66, 6.3.2014, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

16 februarie 2023

(2023/C 60/06)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0700
JPY	yen japonez	143,31
DKK	coroana daneză	7,4490
GBP	lira sterlină	0,88883
SEK	coroana suedeză	11,1420
CHF	franc elvețian	0,9873
ISK	coroana islandeză	154,30
NOK	coroana norvegiană	10,9513
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,685
HUF	forint maghiar	382,65
PLN	zlot polonez	4,7765
RON	leu românesc nou	4,9009
TRY	lira turcească	20,1685
AUD	dolar australian	1,5500
CAD	dolar canadian	1,4334
HKD	dolar Hong Kong	8,3985
NZD	dolar neozeelandez	1,7033
SGD	dolar Singapore	1,4287
KRW	won sud-coreean	1 376,52
ZAR	rand sud-african	19,4066
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3351
IDR	rupia indoneziană	16 193,38
MYR	ringgit Malaiezia	4,7123
PHP	peso Filipine	59,011
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,738
BRL	real brazilian	5,6090
MXN	peso mexican	19,8720
INR	rupie indiană	88,4574

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1) ]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/07)

Decizie de acordare a unei autorizații

Referința deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizare autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2023) 882	10 februarie 2023	Trioxid de crom Nr. CE 215-607-8, Nr. CAS 1333-82-0	Steel Color S.p.A., Via Per Pieve Terzagni 15, 26033 Pescarolo Ed Uniti (CR), Italia	REACH/23/1/0	Ca agent de colorare și întărire a plăcilor din oțel inoxidabil, aplicat în industria oțelului pentru fabricarea tablelor texturate de înaltă calitate, laminate la rece	31 decembrie 2028	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscul care decurge din utilizarea substanței pentru sănătatea umană și pentru mediu și nu există substanțe sau tehnologii alternative.

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1.

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Authorisation (europa.eu).

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1) ]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/08)

Decizie de acordare a unei autorizații

Referința deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizare autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2023) 884	10 februarie 2023	Trioxid de crom Nr. CE 215-607-8, Nr. CAS 1333-82-0	Husqvarna AB, EM-OFPM/Erk, 56182, Huskvarna, Suedia	REACH/23/2/0	Utilizarea industrială a unui amestec care conține trioxid de crom în placarea funcțională cu crom a verigilor de tăiere a lanțurilor de fierăstrău pentru a îndeplini cerințele în materie de precizie și durabilitate pentru utilizarea cu ferăstraie cu lanț	31 decembrie 2032	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, avantajele socioeconomice au o pondere mai mare decât riscul care decurge din utilizarea substanței pentru sănătatea umană și pentru mediu și nu există substanțe sau tehnologii alternative.

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Authorisation (europa.eu)

Raportul special 04/2023:

„Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice plus – Realizările nu s-au ridicat la înălțimea ambițiilor”

(2023/C 60/09)

Curtea de Conturi Europeană a publicat Raportul special 04/2023, intitulat „Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice plus – Realizările nu s-au ridicat la înălțimea ambițiilor”.

Raportul poate fi consultat direct sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=63424

Rezumatul avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 260/2012 și (UE) 2021/1230 privind transferurile de credite instant în euro

(2023/C 60/10)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 26 octombrie 2022, Comisia Europeană a emis o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 260/2012 și (UE) 2021/1230 privind transferurile de credite instant în euro (1).

Obiectivul propunerii este de a îmbunătăți gradul scăzut de utilizare a transferurilor de credite instant în euro pentru a permite realizarea beneficiilor acestora, inclusiv creșterea eficienței pentru consumatori, comercianți, întreprinderi utilizatoare de servicii de plată, prestatori de servicii de plată și societăți de tehnologie financiară, precum și pentru administrațiile publice, inclusiv autoritățile fiscale. Un al doilea obiectiv este extinderea mijloacelor de plată la punctele de interacțiune, în special pentru tranzacțiile transfrontaliere. La sfârșitul anului 2021, doar 11 % din transferurile de credite în euro trimise în UE erau plăți instant, deși arhitectura pentru plățile instant în euro există deja, printre altele cu ajutorul schemei de transfer de credite instant din zona unică de plăți în euro (SEPA) din 2017.

Două din problemele abordate în propunere sunt deosebit de relevante pentru protecția datelor: Pentru a răspunde preocupărilor exprimate de plătitori cu privire la securitatea plăților instant, propunerea ar obliga prestatorii de servicii de plată să verifice dacă identificatorul contului de plată și numele beneficiarului plății furnizate de plătitor corespund, înainte de autorizarea plății de către plătitor. În cazul în care acestea nu corespund, prestatorul de servicii de plată notifică plătitorului discrepanțele detectate și gradul acestor discrepanțe. AEPD salută propunerea și, în special, corelarea propusă, care ar oferi plătitorilor posibilitatea de a-și compara datele cu răspunsul provenit din sistem și de a lua decizii în cunoștință de cauză privind siguranța autorizării plății. În cazul în care acest element de securitate nu este necesar, propunerea oferă plătitorilor posibilitatea de a opta pentru neparticipare, ceea ce duce la o prelucrare mai redusă a datelor cu caracter personal.

În conformitate cu legislația actuală, o rată ridicată a plăților instant respinse este cauzată de identificarea eronată a persoanelor care sunt implicate în transferul de credite instant ca persoane aflate pe listele de sancțiuni ale UE. Propunerea prevede o cerință de verificare a sancțiunilor sub forma unei verificări foarte frecvente a clienților în listele de sancțiuni ale UE, mai degrabă decât pentru fiecare tranzacție în parte, pentru a evita rezultatele fals pozitive. AEPD salută faptul că propunerea ar direcționa practica spre o metodă de verificare periodică ce poate fi executată cu diligența necesară, astfel încât să poată fi evitate rezultatele fals pozitive, iar persoanele vizate să nu se confrunte cu refuzuri nejustificate de plată.

AEPD nu are nicio observație cu privire la celelalte dispoziții ale propunerii.

1.   INTRODUCERE

1.

La 26 octombrie 2022, Comisia Europeană a emis o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 260/2012 și (UE) 2021/1230 privind transferurile de credite instant în euro.

2.

Obiectivul propunerii este de a îmbunătăți gradul scăzut de utilizare a transferurilor de credite instant în euro pentru a permite realizarea beneficiilor acestora, inclusiv creșterea eficienței pentru consumatori, comercianți, întreprinderi utilizatoare de servicii de plată, prestatori de servicii de plată și societăți de tehnologie financiară, precum și pentru administrațiile publice, inclusiv autoritățile fiscale. Un al doilea obiectiv este extinderea mijloacelor de plată la punctele de interacțiune, în special pentru tranzacțiile transfrontaliere.

3.

Două acte juridice ale UE în domeniul plăților, Directiva din 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne (DSP2) (2) și Regulamentul privind plățile transfrontaliere (3), se aplică deja plăților instant și vor continua să se aplice după intrarea în vigoare a prezentei propuneri. Cu toate acestea, Regulamentul SEPA (4) a fost ales de Comisie pentru a găzdui noile dispoziții, deoarece stabilește cerințe tehnice și comerciale pentru toate transferurile de credite în euro, iar plățile instant în euro reprezintă o nouă categorie de transferuri de credite în euro.

4.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea Comisiei Europene din 27 octombrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE (5). AEPD salută trimiterea la această consultare în considerentul 23 din propunere.

5.   CONCLUZII

17.

Având în vedere cele de mai sus, AEPD salută măsurile prevăzute în propunere în ceea ce privește verificarea datelor unui beneficiar al plății și evitarea verificării utilizatorilor serviciilor de plată în timpul unui transfer de credite instant.

18.

Verificarea compensatorie periodică prin comparare cu listele de sancțiuni ale UE, fără legătură cu o tranzacție concretă, nu ridică nicio problemă.

---

(1)  COM(2022) 546 final.

(2)  Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(3)  Regulamentul (UE) 2021/1230 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 privind plățile transfrontaliere în Uniune (JO L 274, 30.7.2021, p. 20).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (JO L 94, 30.3.2012, p. 22).

(5)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

Rezumatul avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la propunerea de regulament privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724

(2023/C 60/11)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în limbile engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 7 noiembrie 2022, Comisia Europeană a emis o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (1).

Propunerea urmărește să armonizeze sistemele de înregistrare și alte cerințe de transparență pentru serviciile de închiriere pe termen scurt (STR), precum și să permită, prin prelucrarea datelor referitoare la serviciile STR, definirea unor răspunsuri politice adecvate când se abordează aspecte precum locuințele cu preț accesibil sau protecția mediului urban. AEPD reamintește, în această privință, în măsura în care prelucrarea se referă la date cu caracter personal, necesitatea de a respecta principiile necesității și proporționalității.

Propunerea stabilește norme privind înregistrarea furnizorilor de servicii STR (gazde), enumeră informațiile pe care trebuie să le furnizeze gazdele pentru a primi un număr de înregistrare, prevede obligația autorităților competente de a verifica informațiile transmise de gazde, de a solicita informații suplimentare și de a suspenda valabilitatea numărului de înregistrare. De asemenea, prevede norme privind obligația platformelor online de închiriere pe termen scurt de a asigura valabilitatea înregistrărilor efectuate de gazde.

În plus, propunerea stabilește condiția conform căreia autoritățile competente vor primi de la platformele online de închiriere pe termen scurt informații specifice cu privire la activitățile gazdelor, prin intermediul punctului de intrare digital unic ( SDEP). Propunerea specifică, de asemenea, autoritățile care pot accesa datele colectate și partajate de platformele online de închiriere pe termen scurt.

Prin prezentul aviz, AEPD recomandă modificarea articolului 2 pentru a clarifica în partea dispozitivă a propunerii că aceasta din urmă exclude utilizarea datelor cu caracter personal prelucrate în temeiul propunerii în scopul aplicării legii sau în scopuri fiscale și vamale.

Conform propunerii, platformele online de închiriere pe termen scurt nu sunt obligate să raporteze date cu caracter personal referitoare la oaspeți. Într-adevăr, „datele privind activitatea”, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (11), pe care platforma de închiriere pe termen scurt trebuie să le transmită autorităților competente, se referă numai la „numărul de nopți pentru care este închiriată o unitate și numărul de oaspeți care s-au cazat în unitate pe noapte”. AEPD consideră că acesta este un element-cheie al propunerii, având în vedere necesitatea de a se asigura că prelucrarea datelor cu caracter personal este limitată la ceea ce este necesar și proporțional.

AEPD recomandă, de asemenea, să se precizeze categoriile de date cu caracter personal pe care gazdele trebuie să le transmită autorităților competente din statele membre în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), precum și clarificarea formulării referitoare la perioada maximă în care vor fi stocate datele cu caracter personal.

În ceea ce privește verificarea de către autoritățile competente și platformele online de închiriere pe termen scurt a informațiilor transmise de gazde, AEPD salută informațiile care vor fi furnizate gazdelor cu privire la rezultatul acestei verificări, dând posibilitatea gazdei să conteste sau să corecteze astfel de informații.

AEPD recomandă, de asemenea, să se precizeze dacă SDEP stochează date cu caracter personal.

În cele din urmă, AEPD recomandă să se precizeze la articolul 12 alineatul (4) că dispozițiile se referă la agregarea datelor fără caracter personal.

1.   INTRODUCERE

1.

La 7 noiembrie 2022, Comisia Europeană a emis o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 („propunerea”).

2.

Obiectivul propunerii este de a armoniza și a îmbunătăți cadrul pentru colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt („STR”) în întreaga Uniune Europeană și de a spori transparența în sectorul STR (2).

3.

Mai precis, propunerea urmărește să stabilească: (i) o abordare armonizată a sistemelor de înregistrare a gazdelor, cu obligația autorităților publice de a menține astfel de sisteme pentru a obține date în scopul elaborării de politici și al punerii lor în aplicare (3); (ii) obligația platformelor online de a permite gazdelor să afișeze numere de înregistrare (ceea ce va garanta respectarea de către gazde a cerințelor de înregistrare) și de a partaja cu autoritățile publice date specifice despre activitatea gazdelor și listele lor; (iii) instrumente și proceduri specifice pentru a se asigura că schimbul de date este sigur, conform cu prevederile RGPD și eficient din punct de vedere al costurilor, pentru toți actorii implicați (4).

4.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea Comisiei Europene din 7 noiembrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE (5). AEPD salută trimiterea la această consultare în considerentul 38 din propunere. În această privință, AEPD constată, de asemenea, cu satisfacție, că a fost deja consultată anterior în mod informal în temeiul considerentului 60 din RPDUE.

4.   CONCLUZII

23.

Având în vedere cele de mai sus, AEPD face următoarele recomandări: (1) modificarea articolului 2 pentru a clarifica în partea dispozitivă a propunerii faptul că aceasta din urmă exclude utilizarea datelor cu caracter personal prelucrate în temeiul propunerii în scopul aplicării legii sau în scopuri fiscale și vamale; (2) eliminarea ultimei teze din considerentul 37; (3) precizarea categoriilor de date cu caracter personal care pot fi solicitate suplimentar de autoritățile competente din statele membre, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3); (4) clarificarea formulării referitoare la perioada de stocare de la articolul 5 alineatul (5); (5) luarea în considerare a posibilei modificări a primei teze de la articolului 10 alineatul (4), având în vedere faptul că SDEP ar putea efectiv stoca date cu caracter personal; (6) precizarea la articolul 12 alineatul (4) că dispozițiile se referă la agregarea datelor fără caracter personal.

---

(1)  COM(2022) 571 final.

(2)  Vezi raportul explicativ, p. 1.

(3)  De asemenea, trebuie remarcat faptul că propunerea, în temeiul articolului 17, modifică Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1). Astfel cum se specifică la considerentul 32, propunerea include procedurile privind înregistrarea de către gazde în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1724, prin care a fost instituit portalul digital unic, care prevede norme generale privind furnizarea de informații online, de proceduri și servicii de asistență relevante pentru funcționarea pieței interne.

(4)  Vezi raportul explicativ, p. 1.

(5)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, pp. 39).

Rezumatul avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu privire la propunerea referitoare la Actul privind Europa interoperabilă

(2023/C 60/12)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 18 noiembrie 2022, Comisia Europeană a emis Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în Uniune (Actul privind Europa interoperabilă) (1) (denumită în continuare „propunerea”). Obiectivul propunerii este de a promova interoperabilitatea transfrontalieră a rețelelor și a sistemelor informatice utilizate pentru a furniza sau a gestiona servicii publice în Uniune prin stabilirea unor norme comune și a unui cadru de coordonare privind interoperabilitatea sectorului public, cu scopul de a încuraja dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene.

AEPD recunoaște beneficiile care pot rezulta din creșterea interoperabilității în sectorul public și salută eforturile depuse de Comisie pentru a organiza și instituționaliza procesul în vederea atingerii acestui obiectiv. Cu toate acestea, AEPD reamintește, totodată că interoperabilitatea rețelelor și a sistemelor informatice în toate sectoarele administrației publice și la toate nivelurile administrative afectează unul dintre principiile fundamentale ale protecției datelor, și anume principiul limitării scopului. Prin urmare, este esențial ca riscurile create prin eliminarea barierelor tehnice din calea schimbului de informații să fie luate în considerare în continuare în cadrul procesului. Din acest motiv, AEPD salută dispoziția care impune Comisiei să consulte AEPD înainte de a autoriza instituirea unor spații de testare în materie de reglementare, în cazurile în care nicio instituție, organism sau agenție a UE nu participă la spațiul de testare, și propune modificarea formulării.

Propunerea ar crea un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în spațiile de testare în materie de reglementare prevăzute la articolul 11 și 12 din propunere. Prin urmare, observațiile AEPD se concentrează asupra acestor dispoziții.

AEPD recomandă să se analizeze dacă există posibile cazuri de utilizare pentru spațiile de testare în materie de reglementare care respectă criteriul necesității și, dacă nu se pot identifica asemenea cazuri de utilizare, să se elimine din propunere temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. AEPD identifică în continuare dispoziții aparent lipsite de conținut normativ și propune modificarea lor, astfel încât să aibă o valoare adăugată. În plus, AEPD propune introducerea unei garanții suplimentare pentru a se asigura că datele de testare nu devin din nou date în mediul de producție, în special după adăugarea la acestea de date de la alți participanți. Propune, de asemenea, să se solicite participanților la spațiile de testare în materie de reglementare să furnizeze informațiile esențiale necesare pentru efectuarea unei evaluări a protecției datelor de către autoritatea de supraveghere, inclusiv cererea adresată Comisiei de instituire a unui spațiu de testare, și propune modificări pentru a aborda mai bine situațiile în care mai multe autorități de supraveghere sunt competente să evalueze o propunere de prelucrare într-un spațiu de testare în materie de reglementare.

1.   INTRODUCERE

1.

La 18 noiembrie 2022, Comisia Europeană a emis Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri pentru un nivel ridicat de interoperabilitate a sectorului public în Uniune (Actul privind Europa interoperabilă) (denumită în continuare „propunerea”).

2.

Obiectivul propunerii este de a promova interoperabilitatea transfrontalieră a rețelelor și a sistemelor informatice utilizate pentru a furniza sau a gestiona servicii publice în Uniune prin stabilirea unor norme comune și a unui cadru de coordonare privind interoperabilitatea sectorului public, cu scopul de a încuraja dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene. Aceasta vizează în special: — asigurarea unei abordări coerente și centrate pe factorul uman a interoperabilității, de la elaborarea politicilor până la punerea în aplicare a politicilor; — instituirea unei structuri de guvernanță a interoperabilității care să permită colaborarea dintre administrațiile publice, de la toate nivelurile și din toate sectoarele, și părțile interesate din sectorul privat – cu un mandat clar de a conveni soluții comune de interoperabilitate (de exemplu, cadre, specificații deschise, standarde deschise, aplicații sau ghiduri); — crearea în comun a unui ecosistem de soluții de interoperabilitate pentru sectorul public al UE, astfel încât administrațiile publice de la toate nivelurile din UE și alte părți interesate să poată contribui la astfel de soluții, să le reutilizeze, să inoveze împreună și să creeze valoare publică.

3.

A fost recunoscută necesitatea unor acțiuni mai ferme în acest domeniu și au fost anunțate acțiuni concrete în mai multe comunicări ale Comisiei, printre care Comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei” (2), „O strategie europeană privind datele” (3), „Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice” (4) și „Digitalizarea justiției în Uniunea Europeană – O panoplie de posibilități” (5). În plus, în comunicarea sa către delegații privind concluziile reuniunii speciale din 1-2 octombrie 2020, Consiliul European a solicitat un cadru de interoperabilitate menit să consolideze capacitatea de acțiune (6). Această inițiativă a fost inclusă în programul de lucru al Comisiei pentru 2022 (anexa REFIT) (7).

4.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea sa de către Comisia Europeană, în 18 noiembrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE (8). AEPD salută trimiterea la această consultare în considerentul 40 din propunere. În această privință, AEPD constată, de asemenea, cu satisfacție, că a fost deja consultat anterior, în mod informal, în temeiul considerentului 60 din RPDUE.

6.   CONCLUZII

27.

Având în vedere cele de mai sus, AEPD face următoarele recomandări: (1) să se analizeze dacă există posibile cazuri de utilizare pentru spațiile de testare în materie de reglementare care respectă criteriul și, dacă nu se pot identifica asemenea cazuri de utilizare, să se elimine din propunere temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal; (2) să se definească mai bine obiectivele relevante de interes public în contextul viitorului regulament și să se precizeze mai bine obiectivul specific menționat la articolul 23 alineatul (1) din RGPD (9) și la articolul 25 alineatul (1) din RPDUE care este urmărit; (3) să se modifice articolul 12 alineatul (6) litera (f) din propunere astfel încât să impună participanților la spațiile de testare să prevadă mijloace tehnice și organizatorice eficace pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate; (4) să se modifice articolul 12 alineatul (6) pentru a interzice orice modificare ulterioară a scopului, pentru a se asigura că datele de testare nu devin din nou date într-un mediu de producție, în special nu după adăugarea la acestea de date de la alți participanți; (5) să se modifice articolul 11 alineatul (5) astfel încât scopul prelucrării, actorii implicați, rolurile lor, categoriile de date în cauză, sursa (sursele) lor și perioada de păstrare preconizată să fie specificate în cerere în sensul articolului 11 alineatul (5) din propunere, iar o evaluare a impactului asupra protecției datelor ar trebui să fie în curs de desfășurare sau încheiată.

---

(1)  COM(2022) 720 final.

(2)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Conturarea viitorului digital al Europei [COM(2020) 67 final].

(3)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană privind datele, 19 februarie 2020 [COM/2020/66 final].

(4)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice [COM(2020) 93 final].

(5)  Comunicarea Comisiei „Digitalizarea justiției în Uniunea Europeană – O panoplie de posibilități”, [COM (2020) 710 final].

(6)  Comunicarea Secretariatului General al Consiliului către delegații privind concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European (1-2 octombrie 2020) (EUCO 13/20).

(7)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei pentru 2022 – Împreună pentru o Europă mai puternică [COM(2021) 645 final].

(8)  Europaparlamentets och rådets förordning (EU) 2018/1725 av den 23 oktober 2018 om skydd för fysiska personer med avseende på behandling av personuppgifter som utförs av unionens institutioner, organ och byråer och om det fria flödet av sådana uppgifter samt om upphävande av förordning (EG) nr 45/2001 och beslut nr 1247/2002/EG (EUT L 295, 21.11.2018, s. 39).

(9)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (EUT L 119, 4.5.2016, s. 1).

Rezumat al Avizului Autorității Europene pentru Protecția Datelor referitor la Propunerea de Regulament al Consiliului în materie de filiație

(2023/C 60/13)

(Textul integral al avizului poate fi consultat în engleză, franceză și germană pe site-ul AEPD https://edps.europa.eu)

La 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis o Propunere de Regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea hotărârilor judecătorești și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european.

Obiectivul propunerii este de a stabili norme comune privind competența judiciară și legea aplicabilă pentru stabilirea filiației într-un stat membru în situații transfrontaliere; norme comune pentru recunoașterea sau, după caz, acceptarea într-un stat membru a hotărârilor judecătorești privind filiația, pronunțate într-un alt stat membru, și a actelor autentice privind filiația întocmite sau înregistrate într-un alt stat membru; și de a crea un certificat de filiație european.

AEPD salută trimiterile clare la aplicarea RGPD (1), a RPDUE (2) și a Directivei (3) asupra confidențialității și comunicațiilor electronice, precum și stabilirea calității de operator în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în sensul propunerii și precizarea făcută cu privire la prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal.

1.   INTRODUCERE

1.

La 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a emis o Propunere de Regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea deciziilor și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european (denumită în continuare „propunerea”) (4).

2.

Obiectivul propunerii este de a stabili norme comune privind competența judiciară și legea aplicabilă pentru stabilirea filiației într-un stat membru în situații transfrontaliere; norme comune pentru recunoașterea sau, după caz, acceptarea într-un stat membru a hotărârilor judecătorești privind filiația, pronunțate într-un alt stat membru, și a actelor autentice privind filiația întocmite sau înregistrate într-un alt stat membru; și de a crea un certificat de filiație european (5).

3.

Această inițiativă a fost identificată ca fiind o acțiune-cheie în Strategia UE privind drepturile copilului (6) și în Strategia UE privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ (7).

4.

Prezentul aviz al AEPD este emis ca răspuns la consultarea sa de către Comisia Europeană, la 12 decembrie 2022, în temeiul articolului 42 alineatul (1) din RPDUE. AEPD salută trimiterea la această consultare în considerentul 96 din propunere. În această privință, AEPD constată, de asemenea, cu satisfacție, că a fost deja consultată anterior în mod informal în temeiul considerentului 60 din RPDUE.

3.   CONCLUZII

9.

Având în vedere cele de mai sus, AEPD nu are alte observații cu privire la propunere.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1.).

(2)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, pp. 39).

(3)  Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, pp. 37).

(4)  COM(2022) 695 final.

(5)  Articolul 1.

(6)  Strategia UE privind drepturile copilului, COM(2021) 142 final.

(7)  O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, COM(2020) 698 final. A se vedea expunerea de motive, p. 2.

Lista porturilor din statele membre ale UE în care sunt permise operațiunile de debarcare și de transbordare a produselor pescărești și în care serviciile portuare sunt accesibile pentru navele de pescuit din țări terțe, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului; lista porturilor din Irlanda de Nord în care sunt permise operațiunile de debarcare și transbordare a produselor pescărești și în care serviciile portuare sunt accesibile pentru navele de pescuit din țări terțe, în conformitate cu Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

(2023/C 60/14)

Prezenta listă se publică în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (1).

Stat membru	Porturile desemnate
Belgia	Oostende Zeebrugge
Bulgaria	Бургас (Burgas) Варна (Varna)
Danemarca	Aalborg Aarhus Esbjerg Fredericia Frederikshavn  ((2)) ,  ((15)) ,  ((16)) Hanstholm Hirtshals Hvide Sande  ((2)) ,  ((15)) ,  ((16)) København Skagen Strandby  ((2)) ,  ((15)) ,  ((16)) Thyborøn  ((2)) ,  ((15)) ,  ((16))
Germania	Bremerhaven Cuxhaven Rostock (nu sunt permise transbordările) Sassnitz/Mukran (nu sunt permise transbordările)
Estonia	Nu există în momentul de față
Irlanda	Killybegs  ((2)) Castletownbere  ((2)) Burtonport  ((8)) ,  ((9)) Rathmullen  ((8)) ,  ((9)) Greencastle  ((8)) ,  ((9)) Howth  ((8)) ,  ((10)) Ros An Mhil  ((8)) ,  ((10)) Moville  ((8)) ,  ((11)) ,  ((12)) ,  ((13)) ,  ((14)) Quigley’s Point  ((8)) ,  ((11)) ,  ((12)) ,  ((13)) ,  ((14))
Grecia	Πειραιάς (Pireu) Θεσσαλονίκη (Salonic)
Spania	A Coruña A Pobra do Caramiñal Algeciras Alicante Almería Arrecife Barbate ((2)) (nu sunt permise transbordările și debarcările) Barcelona Bilbao Burela Cádiz Cartagena Castellón Celeiro Gijón Huelva Las Palmas de Gran Canaria Málaga Marín Palma de Mallorca ((2)) Pasaia (Pasajes) Puerto del Rosario Ribeira Santa Cruz de Tenerife Santander Tarragona Valencia Vigo (Área Portuaria) Vilagarcía de Arousa
Franța	Franța metropolitană: Dunkerque Boulogne Le Havre Caen ((2)) Cherbourg en Cotentin ((2)) Barneville-Carteret Granville ((2)) Saint-Malo Roscoff ((2)) Brest Douarnenez ((2)) Concarneau ((2)) Lorient ((2)) Nantes - Saint-Nazaire ((2)) La Rochelle ((2)) Rochefort sur Mer ((2)) Port la Nouvelle ((2)) Sète Marseille Port Teritoriile franceze de peste mări: Le Port (Réunion) Fort de France (Martinica)  ((2)) Port de Jarry (Guadalupa)  ((2)) Port du Larivot (Guyana)  ((2))
Croația	Ploče Rijeka Zadar – Gaženica Split – Sjeverna luka
Italia	Ancona Brindisi Civitavecchia Fiumicino ((2)) Genova Gioia Tauro La Spezia Livorno Napoli Olbia Palermo Ravenna Reggio Calabria Salerno Taranto Trapani Trieste Venezia
Cipru	Λεμεσός (Limassol)
Letonia	Rīga Ventspils
Lituania	Klaipėda
Malta	Valletta (Deepwater Quay, Laboratory Wharf, Magazine Wharf) Marsaxlokk Port (MT DIS Malta Freeport Distripark, MT MAR Marsaxlokk)
Țările de Jos	Vlissingen Scheveningen ((2)) Ijmuiden Harlingen Eemshaven Den Helder ((2)) Velsen ((6)) Amsterdam ((6)) Rotterdam ((6)) Stellendam ((7)) Den Oever ((7)) Oudeschild ((7)) Urk ((7)) Lauwersoog ((7)) Yerseke ((7))
Polonia	Gdańsk Gdynia Szczecin Świnoujście ((2))
Portugalia	Aveiro [PT AVE 1] ((2)) Caniçal [PT CNL 1] Horta [PT HOR 1] ((2)) Lisboa [PT LIS 1] Peniche [PT PEN 1] ((2)) Ponta Delgada [PT PDL 1] Porto [PT OPO 1] Setúbal [PT SET 1] ((2)) Sines [PT SIE 1] Viana do Castelo [PT VDC 1] ((2))
România	Constanța
Slovenia	Nu există în momentul de față
Finlanda	Helsinki (nu sunt permise transbordările)
Suedia
	Ellös ((2)) ,  ((3)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Göteborg ((3)) ,  ((4)) Karlskrona Handelshamnen  ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Kungshamn ((2)) ,  ((3)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Lysekil ((2)) ,  ((3)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Nogersund ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Rönnäng ((2)) ,  ((3)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Simrishamn ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Slite ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Smögen ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Strömstad ((2)) ,  ((3)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Trelleborg ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Träslövsläge ((2)) ,  ((3)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările) Västervik ((2)) ,  ((3)) ,  ((4)) ,  ((5)) (nu sunt permise transbordările)

Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice	Porturi desemnate
Irlanda de Nord	Londonderry Kilkeel Portavogie Ardglass Warrenpoint Bangor (Co. Down) Belfast

---

(1)  JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

((2))  Nu este punct de control la frontieră (PCF) al UE.

((3))  Sunt permise toate debarcările de produse pescărești din partea navelor care arborează pavilionul Norvegiei, Islandei, Andorrei și Insulelor Feroe.

((4))  Debarcările de peste 10 tone de hering capturat în zonele din afara Mării Baltice, de macrou și de stavrid nu sunt permise.

((5))  Debarcările de pește congelat nu sunt permise, cu excepția celor efectuate de nave care arborează pavilionul Norvegiei, Islandei, Andorrei și Insulelor Feroe, dacă poartă mențiunea(3).

((6))  Debarcări acceptate numai din partea navelor de pescuit cu lungimea de peste 59 m sau cu un tonaj minim de 1200 BT.

((7))  Numai pentru navele de pescuit din Regatul Unit pentru lucrări de întreținere și după aprobarea de către NVWA. Controalele fizice ale calei trebuie să aibă loc în oricare zi, de luni până vineri între orele 8.00 și 17.00, în porturile care nu sunt desemnate prin (6) sau prin (7).

((8))  Debarcări acceptate numai din partea navelor de pescuit care arborează pavilionul Regatului Unit și sunt înmatriculate în Irlanda de Nord.

((9))  Numai din partea navelor cu o lungime mai mică de 18 m și numai debarcările de specii proaspete care nu fac obiectul TAC-urilor.

((10))  Numai din partea navelor cu o lungime mai mică de 26 m și numai pentru speciile demersale (proaspete sau congelate).

((11))  Debarcări acceptate numai de la nave cu lungime maximă < 18M.

((12))  Debarcări acceptate numai din specii care nu fac obiectul limitelor TAC

((13))  Debarcări acceptate numai pentru moluște bivalve vii exceptate de la Regulamentul INN al UE.

((14))  Debarcări acceptate numai în lunile februarie, martie, octombrie, noiembrie și decembrie, în zilele de marți și miercuri, între orele 14.00 – 20.00.

((15))  Sunt permise operațiunile de debarcare și transbordare a produselor pescărești proaspete și serviciile portuare.

((16))  Operațiunile de debarcare și transbordare a produselor pescărești congelate nu sunt permise decât din partea navelor care arborează pavilioanele Insulelor Feroe, Islandei și Norvegiei

Publicarea unui anunț de post vacant pentru funcția de director pentru transformarea digitală (DIGIT.A) în cadrul Direcției Generale Informatică (gradul AD 14), Bruxelles

COM/2023/10425

(2023/C 60/15)

Comisia Europeană a publicat un anunț de post vacant (referința COM/2023/10425) pentru funcția de director pentru transformarea digitală (DIGIT.A) în cadrul Direcției Generale Informatică (gradul AD 14).

Pentru a consulta textul anunțului de post vacant în 24 de limbi și pentru a vă depune candidatura, vă rugăm să vizitați pagina web specifică de pe site-ul Comisiei Europene, la adresa: https://europa.eu/!hD8fNd

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11002 – BDT CAPITAL PARTNERS / M+W GROUP / EXYTE)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/16)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11026 – PARTNERS GROUP / GHO / STERLING PHARMA)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/17)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11005 – RENAULT / MINTH / JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/18)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11011 – EQT / TRESCAL)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/19)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.11039 – ERMENEGILDO ZEGNA / THE ESTEE LAUDER COMPANIES / TOM FORD INTERNATIONAL)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/20)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10998 – MAGNA INTERNATIONAL / MINTH GROUP / HUAINAN MAGNA MINTH EXTERIORS SYSTEMS JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2023/C 60/21)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2023/C 60/22)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Côtes du Rhône Villages”

PDO-FR-A0664-AM06

Data comunicării: 23.11.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Zona situată în imediata vecinătate

Capitolul I din caietul de sarcini al DOP „Côtes du Rhône Villages” se modifică la punctul 3 litera (a), „Zona situată în imediata vecinătate”, din secțiunea IV, „Zone și locuri în care se desfășoară diferitele operațiuni”, pentru a se adăuga comune, astfel încât zona situată în imediata vecinătate să corespundă arealului de producție al produsului cu DOP „Côtes du Rhône”, aceasta fiind denumirea cea mai generică ce poate fi utilizată pentru vinurile produse, având în vedere organizarea ierarhică piramidală a DOP. Modificarea urmărește simplificarea operațiunilor și asigurarea coerenței pentru producători.

Documentul unic se modifică la punctul „Condiții suplimentare – Zona situată în imediata vecinătate”.

2.   Gestionarea plantației de viță-de-vie

Capitolul I din caietul de sarcini se modifică la punctul 2, „Alte metode de cultivare”, din secțiunea VI, „Gestionarea plantației de viță-de-vie”, pentru a se include dispoziții de agromediu menite să păstreze caracteristicile mediului fizic și biologic. Dispozițiile în cauză se referă la practicile de plivire, de acoperire a solului cu folie de plastic și de conservare a solurilor.

Documentul unic este completat la punctul „Practici vitivinicole”.

3.   Obligații legate de declarare

Capitolul II din caietul de sarcini al DOP „Côtes du Rhône Villages” se modifică la următoarele puncte din secțiunea I, „Obligații legate de declarare”:

—	punctul 1, „Declarația de revendicare”, pentru a se include data depunerii declarației de revendicare pentru volumele produse la organismul de protecție și de gestionare;

—	punctul 10, „Declarația de irigare”: întrucât aceste dispoziții fac parte din planul de control al denumirii, nu este necesar să fie incluse în caietul de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Côtes du Rhône Villages

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri roșii, roze și albe

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile din această categorie sunt vinuri liniștite și seci (cu un conținut de zaharuri fermentabile de maximum 4 g/l).

Vinurile roșii și roze reprezintă cea mai mare parte a producției (98 %). Acestea sunt pline, generoase, cu o bună intensitate a culorii și o durată de păstrare variabilă, în funcție de tipul de sol și de combinația de soiuri de viță-de-vie determinată de priceperea producătorului. Soiul de viță-de-vie Grenache N este prezent în asamblări în proporție de cel puțin 40 %. La acesta se adaugă soiurile Syrah N și/sau Mourvèdre N, ca soiuri principale, într-o proporție de minimum 25 % din ansamblul soiurilor de viță-de-vie utilizate.

Vinurile albe sunt rotunde, uneori cu note de condimente și de vanilie.

Vinurile trebuie să prezinte o tărie alcoolică naturală în volume de minimum 12 %. În cazul vinurilor roșii, conținutul de acid malic este mai mic de 0,4 g/l. Celelalte criterii analitice respectă reglementările UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume):	14,5
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă: în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	16,33
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame per litru):

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.

Practici oenologice Practică oenologică specifică — Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în cazul vinurilor roșii în limita unui nivel de concentrație de 10 %; — Pentru elaborarea vinurilor roze, vinificatorului i se permite utilizarea cărbunelui de uz oenologic doar în musturile de presă, într-o proporție care nu poate depăși 20 % din volumul total de vin produs de operatorul în cauză pentru recolta respectivă.

2.

Distanța dintre rânduri și dintre butuci Practică de cultivare — Distanța dintre rânduri este de maximum 2,50 m; — Fiecare butuc trebuie să dispună de o suprafață maximă de 2,50 m2; această suprafață se obține înmulțind distanțele dintre rânduri cu spațiile dintre butucii de pe același rând; — Distanța dintre butucii de pe același rând trebuie să fie între 0,80 m și 1,25 m.

3.

Tăierea – Dispoziții generale Practică de cultivare — Vița-de-vie trebuie tăiată prin metoda tăierii scurte (utilizând metoda „Gobelet” sau metoda „Cordon de Royat”), cu maximum 6 cepi de rod per butuc. Fiecare cep de rod trebuie să aibă maximum 2 ochi. — Perioada de formare în „Cordon de Royat” este limitată la 2 ani. În această perioadă este autorizată tăierea prin metoda Guyot simplu sau dublu, astfel cum este definită mai jos pentru soiul de viță-de-vie Viognier B.

4.

Tăierea – Dispoziție specială Practică de cultivare Soiul de viță-de-vie Viognier B poate fi tăiat astfel: — fie utilizând metoda Guyot simplu, cu maximum 8 ochi pe coarda de rod și cu 1 sau 2 cepi de rod cu maximum 2 ochi; — fie utilizând metoda Guyot dublu, cu maximum 6 ochi pe fiecare coardă de rod și cu 1 sau 2 cepi de rod cu maximum 2 ochi.

5.	Irigarea Practică de cultivare Poate fi autorizată irigarea.

6.

Practici de cultivare care vizează conservarea caracteristicilor mediului fizic și biologic Practică de cultivare În scopul conservării caracteristicilor mediului fizic și biologic care constituie o caracteristică de bază a terroir-ului: — este interzisă erbicidarea capetelor de rând; — este interzisă erbicidarea unei suprafețe mai mari de 50 % din suprafața parcelelor cu viță-de-vie, nefiind incluse capetele de rând; — este interzisă acoperirea solului cu folie de plastic; — este interzisă orice modificare importantă a morfologiei terenului și a secvenței pedologice naturale a parcelelor destinate producției vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată.

5.2.   Randamente maxime

50 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune:

—	Departamentul Ardèche: Bourg-Saint-Andéol, Saint-Just-d’Ardèche, Saint-Marcel-d’Ardèche, Saint-Martin-d’Ardèche;

—	Departamentul Drôme: Bouchet, Mérindol-les-Oliviers, Mirabel-aux-Baronnies, Mollans-sur-Ouvèze, Montbrison, Nyons, (Le) Pègue, Piégon, Rochegude, Rousset-les-Vignes, Saint-Maurice-sur-Eygues, Saint-Pantaléon-les-Vignes, Suze-la-Rousse, Taulignan, Tulette, Venterol, Vinsobres;

—

Departamentul Gard: Aiguèze, Bagnols-sur-Cèze, Castillon-du-Gard, Cavillargues, Chusclan, Codolet, Comps, Cornillon, Domazan, Estézargues, Fournès, Gaujac, Laudun, Montfrin, Orsan, Pont-Saint-Esprit, Pujaut, Rochefort-du-Gard, Sabran, Saint-Alexandre, Saint-Etienne-des-Sorts, Saint-Gervais, Saint-Hilaire-d’Ozilhan, Saint-Marcel-de-Careiret, Saint-Michel-d’Euzet, Saint-Nazaire, Saint-Pons-la-Calm, Saint-Victor-la-Coste, Sauveterre, Saze, Tresques, Valliguières, Vénéjan;

—

Departamentul Vaucluse: Beaumes-de-Venise, Bédarrides, Bollène, Buisson, Cairanne, Camaret-sur-Aigues, Caumont-sur-Durance, Châteauneuf-de-Gadagne, Courthézon, Faucon, Grillon, Jonquières, La Roque-Alric, Lafare, Lagarde-Paréol, Mondragon, Morières-lès-Avignon, Orange, Piolenc, Puyméras, Rasteau, Richerenches, Roaix, Sablet, Saint-Marcellin-lès-Vaison, Saint-Romain-en-Viennois, Saint-Roman-de-Malegarde, Saint-Saturnin-lès-Avignon, Sainte-Cécile-les-Vignes, Séguret, Sérignan-du-Comtat, Sorgues, Suzette, Travaillan, Uchaux, Vaison-la-Romaine, Valréas, Vedène, Villedieu, Violès, Visan.

7.   Soiul(soiurile) de struguri de vin

Clairette B

Grenache N

Grenache blanc B

Marsanne B

Roussanne B

Viognier B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic este situat între Montélimar și Avignon, în centrul părții meridionale a văii Ronului, acoperind 4 departamente. În centrul arealului se află fluviul Ron, care a permis deschiderea acestei importante căi de comunicare.

În era terțiară, valea Ronului era un fiord mediteraneean care se întindea până la Vienne. După retragerea mării, în cursul erei cuaternare, sub acțiunea unor fenomene de eroziune (ploaie, vânturi, eroziune fluvială), s-au format caracteristicile actuale ale morfologiei peisajului. Peisajul este, așadar, dominat de dealuri și terase. Solurile sunt de natură foarte diferită: terase fluviale, marne și calcare moi, soluri rezultate în urma eroziunii (marne, nisip, gresie și molase).

Clima din zona meridională a văii Ronului este mediteraneeană, cu veri calde și uscate și cu precipitații anuale scăzute. Precipitațiile se produc în principal toamna și la sfârșitul iernii. Clima este marcată, de asemenea, de acțiunea Mistralului, un vânt din nord care este adesea violent și are întotdeauna un efect de uscare. Acest vânt suflă, în medie, timp de 120 de zile pe an, eliberând cerul și favorizând o expunere puternică la soare. Prezența munților și a colinelor care formează valea creează un efect de culoar (efectul tunel al culoarului Ronului) care consolidează forța vântului.

În secolul al XVIII-lea, podgoria din valea Ronului și-a dobândit pe deplin titlul de noblețe. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și în cursul secolului al XIX-lea, se extinde viticultura de pe malul stâng. În 1864, agronomul Jules Guyot, însărcinat de Napoleon al III-lea să întocmească un raport privind starea și viitorul viței-de-vie din Franța, face referire la „Côtes du Rhône” (la plural) pentru a descrie podgoria care se întinde între Saint-Gilles și Tournon, trecând prin Beaucaire. Vecinătatea Ronului le asigură vinurilor o bună piață de desfacere.

Vița-de-vie devine o sursă importantă de venituri. Această preponderență conduce la recunoașterea denumirii de origine controlate încă din 1937.

Ca urmare a acestei recunoașteri, producătorii și-au exprimat dorința de a pune în valoare și de a identifica cele mai bune vinuri prin utilizarea unei denumiri geografice. Acest demers a condus la recunoașterea, în 1966, a posibilității de a asocia denumirii de origine controlate „Côtes du Rhône” denumirile câtorva comune de origine a strugurilor, în funcție de reputația dovedită a vinurilor, și ulterior, în 1967, la recunoașterea denumirii de origine controlate „Côtes du Rhône Villages”. Acest efort de organizare piramidală a producției a favorizat recunoașterea unor unități geografice care pot completa denumirea de origine controlată „Côtes du Rhône Villages”.

În 2010, producția a fost de aproximativ 350 000 de hectolitri, dintre care 5 000 de hectolitri de vin alb.

Vinurile din această categorie sunt vinuri liniștite și seci. Vinurile roșii și roze reprezintă cea mai mare parte a producției. Acestea sunt pline, generoase, cu o bună intensitate a culorii și o durată de păstrare variabilă, în funcție de tipul de sol (mai ușoare pe solurile nisipoase sau pe cele de lut nisipos, mai bogate și mai taninoase pe solurile pietroase sau argiloase) și de asamblarea soiurilor de viță-de-vie, determinată de priceperea producătorului.

Soiul Grenache N este prezent în asamblări în combinație cu soiurile Syrah N sau Mourvèdre N. Cele 3 soiuri principale reprezintă cel puțin 66 % din asamblare. Vinurile albe (2 % din producție) sunt vinuri rotunde, uneori cu note de condimente și de vanilie.

Elaborată din struguri proveniți de pe parcele selectate cu atenție în cadrul DOC „Côtes du Rhône”, această producție oferă o expresie specifică și originală a potențialului natural și uman al familiei de vinuri din valea Ronului.

Prin urmare, vinurile produse constituie mărturia și rezultatul acestei „diversități unice” puse în practică de producătorii care au reușit să adapteze soiurile de viță-de-vie și să aleagă locurile de implantare, să profite de condițiile climatice favorabile și să valorifice prezența Ronului.

Clima din regiunea văii Ronului favorizează apariția unor bune condiții de cultivare, pe de o parte datorită efectului „sanitar” al Mistralului, un vânt violent, rece și uscat, care protejează vița-de-vie de atacurile criptogamice, iar pe de altă parte datorită faptului că asigură o bună coacere a strugurilor grație unei expuneri puternice la soare, unui volum adaptat de precipitații și concentrației induse, la rândul său, de permanența Mistralului.

Valea Ronului, o cale de comunicare majoră, maritimă, iar mai apoi feroviară și terestră, a permis comercializarea vinului încă din epoca colonizării grecești și, prin urmare, păstrarea unei tradiții viticole de peste 2 000 de ani.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Denumiri geografice complementare

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Numele denumirii de origine controlate poate fi completat cu una dintre următoarele denumiri geografice complementare, pentru vinurile care îndeplinesc condițiile de producție stabilite pentru aceste denumiri geografice complementare în caietul de sarcini:

—	„Chusclan”;

—	„Gadagne”;

—

„Laudun”;

—	„Massif d'Uchaux”;

—

„Nyons”;

—	„Plan de Dieu”;

—	„Puyméras”;

—

„Roaix”;

—	„Rochegude”;

—	„Rousset-les-Vignes”;

—

„Sablet”;

—	„Saint-Andéol”;

—	„Saint-Gervais”;

—	„Saint-Maurice”;

—	„Saint-Pantaléon-les-Vignes”;

—	„Sainte-Cécile”;

—	„Séguret”;

—	„Signargues”;

—	„Suze-la-Rousse”;

—	„Vaison-la-Romaine”;

—	„Valréas”;

—

„Visan”.

Unitatea geografică superioară

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Pe eticheta vinurilor care beneficiază de denumirea de origine controlată „Côtes du Rhône Villages” poate figura numele unității geografice mai mari „Vignobles de la Vallée du Rhône”, în conformitate cu condițiile specificate în acordul semnat între diferitele organisme de protecție și de gestionare în cauză.

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

Zona situată în imediata vecinătate, delimitată prin derogare pentru vinificarea și elaborarea vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune:

—

Departamentul Ardèche: Alboussière, Andance, Ardoix, Arlebosc, Arras-sur-Rhône, Baix, Beauchastel, Bidon, Boffres, Bogy, Champagne, Champis, Charmes-sur-Rhône, Charnas, Châteaubourg, Cheminas, Colombier-le-Cardinal, Cornas, Eclassan, Etables, Félines, Flaviac, Gilhac-et-Bruzac, Glun, Guilherand-Granges, Gras, Labastide-de-Virac, Lemps, Limony, Mauves, Ozon, Peaugres, Peyraud, Plats, Le Pouzin, Quintenas, Rompon, Saint-Barthélemy-le-Plain, Saint-Cierge-la-Serre, Saint-Cyr, Saint Désirat, Saint Etienne de Valoux, Saint-Georges-les-Bains, Saint-Jean-de Muzols, Saint-Julien-en-Saint-Alban, Saint-Laurent-du-Pape, Saint-Montan, Saint-Péray, Saint-Remèze, Saint-Romain-d’Ay, Saint-Romain-de-Lerps, Saint-Symphorien-sous-Chomérac, Saint-Vincent-de-Durfort, Sarras, Savas, Sécheras, Serrières, Soyons, Talencieux, Thorrenc, Toulaud, Tournon-sur-Rhône, Vernosc-les-Annonay, Vinzieux, Vion, La Voulte;

—

Departamentul Drôme: Albon, Aleyrac, Allex, Ambonil, Andancette, Aubres, La Baume-de-Transit, Beaumont-Monteux, Beausemblant, Benivay-Ollon, Bourg-les-Valence, Chamaret, Chanos-Curson, Chantemerle-les-Blés, Chantemerle-les-Grignan, Châteauneuf-de-Bordette, Châteauneuf-sur-Isère, Chavannes, Clansaye, Clérieux, Colonzelle, Condorcet, Crozes-Hermitage, Donzère, Erôme, Etoile-sur-Rhône, La Garde-Adhémar, Gervans, Grane, Granges-les-Beaumont, Les Granges-Gontardes, Grignan, Larnage, La Roche-de-Glun, Laveyron, Livron-sur-Drôme, Loriol-sur-Drôme, Mercurol, Montjoux, Montoison, Montaulieu, Montségur-sur-Lauzon, La Motte-de-Galaure, La Penne-sur-l’Ouvèze, Les Pilles, Pierrelatte, Pierrelongue, Le Poët-Laval, Ponsas, Pont-de-l’Isère, Propiac, Roche-Saint-Secret-Béconne, Roussas, Saint-Barthélemy-de-Vals, Saint-Donat-sur-l’Herbasse, Saint-Gervais-sur-Roubion, Saint-Paul-Trois-Châteaux, Saint-Rambert-d’Albon, Saint-Restitut, Saint-Uze, Saint-Vallier, Salles-sous-Bois, Serves-sur-Rhône, Solérieux, Tain-l’Hermitage, Teyssières, Triors, Valaurie, Valence, Veaunes;

—

Departamentul Gard: Les Angles, Argilliers, Aramon, La Bastide-d’Engras, Beaucaire, Bellegarde, La Capelle-et-Masmolène, Carsan, Collias, Connaux, Flaux, Le Garn, Goudargues, Issirac, Jonquières-Saint-Vincent, Laval-Saint-Roman, Le Pin, Lirac, Meynes, Montfaucon, La Roque-sur-Cèze, Pougnadoresse, Pouzilhac, Remoulins, Roquemaure, Saint-André-d'Olérargues, Saint-André-de-Roquepertuis, Saint-Bonnet-du-Gard, Saint-Christol-de-Rodières, Saint-Geniès-de-Comolas, Saint-Julien-de-Peyrolas, Saint-Laurent-de-Carnols, Saint-Laurent-des-Arbres, Saint-Laurent-la-Vernède, Saint-Paul-les-Fonts, Saint-Paulet-de-Caisson, Salazac, Sernhac, Tavel, Théziers, Vallabrix, Verfeuil, Vers-Pont-du-Gard, Villeneuve-lès-Avignon;

—

Departamentul Isère: Chonas-l'Amballan, Les Côtes d’Arey, Le-Péage-de-Roussillon, Reventin-Vaugris, Les Roches-de-Condrieu, Sablons, Saint-Alban-du-Rhône, Saint-Clair-du-Rhône, Saint-Maurice-l'Exil, Salaise-sur-Sanne, Seyssuel, Vienne. Continuare ...... Zona situată în imediata vecinătate Cadrul juridic Legislația națională Tipul condiției suplimentare Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat Descrierea condiției

—	Departamentul Loire: Bessey, La Chapelle-Villars, Chavanay, Chuyer, Lupe, Maclas, Malleval, Pélussin, Roisey, Saint-Michel-sur-Rhône, Saint-Pierre-de-Bœuf, Saint-Romain-en-Jarez, Vérin;

—	Departamentul Rhône: Ampuis, Condrieu, Les Haies, Loire-sur-Rhône, Longes, Sainte-Colombe, Saint-Cyr-sur-le-Rhône, Saint-Romain-en-Gal, Tupin-et-Semons;

—

Departamentul Vaucluse: Althen-les-Paluds, Aubignan, Avignon, Le Barroux, Beaumont-du-Ventoux, Bédoin, Blauvac, Brantes, Caderousse, Caromb, Carpentras, Cavaillon, Châteauneuf-du-Pape, Le Crestet, Crillon-le-Brave, Entraigues-sur-la-Sorgue, Entrechaux, Flassan, Gigondas, Jonquerettes, Lamotte-du-Rhône, Lapalud, Loriol-du-Comtat, Malaucène, Malemort-du-Comtat, Mazan, Méthamis, Modène, Monteux, Mormoiron, Mornas, Pernes-les-Fontaines, Le Pontet, Saint-Hippolyte-le-Graveyron, Saint-Léger-du-Ventoux, Saint-Pierre-de-Vassols, Savoillan, Sarrians, Le Thor, Vacqueyras, Villes-sur-Auzon.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-d1effa7b-3f3e-42de-b294-aa6e27019ae0

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2023/C 60/23)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Bianco di Castelfranco Emilia”

PGI-IT-A0508-AM04

Data cererii: 19.10.2017

1.   Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – modificare care nu este minoră

2.   Descrierea și motivele modificării

2.1   Schimbarea denumirii IGP din „Bianco di Castelfranco Emilia” în „Castelfranco Emilia”

Schimbarea denumirii din „Bianco di Castelfranco Emilia” în „Castelfranco Emilia” este necesară pentru a putea fi promovate vinurile albe cu indicarea pe etichetă a soiurilor de struguri Trebbiano și Moscato. Aceste vinuri, care au fost produse în mod tradițional în areal, nu au putut fi recunoscute ca tipuri de vin specifice, deoarece denumirea se baza pe tipul „Bianco” (alb). După cum se descrie la punctul intitulat „Legături”, zona Castelfranco Emilia era renumită pentru viticultură încă din secolul al XIX-lea. Arealul de producție făcea atunci parte din provincia Bologna, a cărei tradiție viticolă locală se baza pe cultivarea strugurilor albi, în timp ce provincia învecinată Modena cultiva în principal struguri roșii din soiul Lambrusco. Astfel, denumirea „Castelfranco Emilia” este asociată de cel puțin câteva secole cu vinuri albe ușoare și parfumate. Deși face parte în prezent din provincia Modena, comuna continuă să marcheze granița exactă dintre vechiul Stat Pontifical și Ducatul Modenei, cu vinurile sale în principal roșii obținute din soiul Lambrusco.

Modificarea vizează articolele 1-9 din caietul de sarcini și punctele 1, 4, 5, 6 și 8 din documentul unic.

2.2.   Adăugarea de noi tipuri

Au fost adăugate o serie de noi tipuri etichetate cu numele de soi Moscato și Trebbiano. Se prevede, de asemenea, producerea vinului din ambele soiuri, acestea fiind indicate pe etichetă în ordinea preponderenței lor în produsul final. Adăugarea acestor noi tipuri cu indicarea soiului de struguri a devenit necesară pentru adaptarea caietului de sarcini la evoluțiile rapide ale viticulturii care au avut loc în ultimii 20 de ani pe acest teritoriu. Pe măsură ce plantațiile de viță-de-vie au fost reînnoite, viticultorii au ales soiuri de struguri care au fost cultivate în mod tradițional în zonă și care garantează rezultate excelente în ceea ce privește calitatea și asigură satisfacția consumatorilor. Soiurile Trebbiano și Moscato, care, până în secolul trecut, au fost utilizate împreună cu soiul predominant Montù, au devenit, în ultimele două decenii, mai importante ca soiuri de sine stătătoare, stabilindu-se ca tipuri specifice. Principalii producători de vin din zonă au urmat, de asemenea, această tendință, prin plata unor prețuri mai bune pentru strugurii din aceste soiuri, încurajând astfel viticultorii să le producă.

Această modificare vizează articolele 2, 4 și 6 din caietul de sarcini, precum și punctele 4, 5 și 8 din documentul unic.

2.3.   Arealul de producție a strugurilor – adăugarea unor localități și modificare formală ca urmare a reorganizării administrative

Comunele Castelnuovo Rangone, Castelvetro di Modena, Formigine și Spilamberto, toate situate în zona de la poalele dealurilor din provincia Modena, au fost adăugate la arealul de producție existent. Studiile privind solul efectuate pe terenurile acestor localități arată că acestea au același tip de sol ca și teritoriul inițial. Adăugarea acestor localități la arealul de producție permite o mai bună exploatare a strugurilor din soiurile Trebbiano, Moscato și Montù cultivați în aceste comune. Acești struguri albi prezintă caracteristici de calitate excelente, în special o tărie alcoolică naturală în volume ridicată și un conținut ridicat de arome primare. De asemenea, trebuie remarcat faptul că fostele comune Bazzano și Crespellano (ambele din provincia Bologna), care făceau parte din arealul de producție inițial, aparțin în prezent noii comune Valsamoggia. Prin urmare, descrierea arealului delimitat a fost modificată, iar în prezent se menționează „precum și întregul teritoriu al localităților Bazzano și Crespellano din comuna Valsamoggia”, în loc de „comunele Bazzano și Crespellano”.

Modificarea vizează articolul 3 din caietul de sarcini al produsului și punctul 6 din documentul unic.

2.4.   Randamentele noilor soiuri Moscato și Trebbiano

Deoarece baza ampelografică a fost modificată prin adăugarea noilor tipuri cu numele de soi Moscato sau Trebbiano sau cu ambele, producțiile au fost stabilite la 26 de tone/hectar pentru Moscato și 29 de tone/hectar pentru Trebbiano. În anii favorabili, caracteristicile pedoclimatice ale teritoriului permit producerea de vinuri de înaltă calitate inclusiv pe baza producțiilor maxime indicate.

În plus, articolul a fost îmbunătățit prin enumerarea tipurilor de must de struguri parțial fermentat.

Modificarea vizează articolul 4 din caietul de sarcini al produsului și punctul 5 din documentul unic.

2.5.   Delimitarea arealului de vinificare

Arealul de vinificare este extins pentru a cuprinde întregul teritoriu administrativ al regiunii Emilia-Romagna.

Autorizarea vinificării în zonele învecinate din regiunea Emilia-Romagna este în conformitate cu derogarea prevăzută în legislația UE relevantă.

Această modificare ține seama de faptul că vinurile petiante și musturile de struguri parțial fermentate au fost produse în mod tradițional în întreaga regiune.

Această modificare vizează articolul 5 din caietul de sarcini și punctul 9 din documentul unic (Condiții suplimentare – Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat).

2.6.   Caracteristicile la momentul comercializării ale noilor tipuri etichetate cu numele de soi Moscato sau Trebbiano ori cu ambele

Indicarea caracteristicilor la momentul comercializării ale vinurilor și ale musturilor parțial fermentate.

Deoarece baza ampelografică a fost modificată prin adăugarea unor noi tipuri etichetate cu numele de soi Moscato sau Trebbiano ori cu ambele, au fost stabilite caracteristicile lor chimice și organoleptice minime la momentul comercializării. Articolul a fost îmbunătățit și prin stabilirea unor caracteristici chimice și organoleptice minime pentru fiecare tip din categoriile „vin”, „vin petiant” și „must de struguri parțial fermentat”. La momentul comercializării, vinurile etichetate cu numele de soi Moscato și Trebbiano (sau în ordine inversă) trebuie să prezinte caracteristicile tipice ale acestor soiuri.

Modificarea vizează articolul 6 din caietul de sarcini al produsului și punctul 4 din documentul unic.

2.7.   Descriere și prezentare – două soiuri indicate pe etichetă

Pe lângă norma specifică a UE privind două soiuri de struguri de vinificație care apar pe etichetă, s-a precizat că strugurii din soiul cu cel mai mic procentaj trebuie să reprezinte cel puțin 15 % din total. Acest lucru este în conformitate cu dispozițiile naționale relevante. Astfel, se garantează că, dacă pe eticheta unui produs vitivinicol sunt indicate două soiuri de struguri, soiul care constituie proporția mai mică contribuie, de asemenea, la caracterul produsului, reprezentând cel puțin 15 % din cantitatea totală.

Modificarea vizează articolul 7 din caietul de sarcini și punctul 9 din documentul unic (Condiții esențiale suplimentare – dispoziții suplimentare privind etichetarea).

2.8.   Ambalarea – utilizarea dopurilor tip „ciupercă”

Normele privind ambalarea, mai exact în ceea ce privește utilizarea dopurilor de tip „ciupercă” învelite în capișoane cu o înălțime de maximum 7 cm, au fost extinse și la categoria „must de struguri parțial fermentat”. Textul prevedea deja utilizarea unor astfel de dopuri pentru categoria „vin petiant”, iar acum normele au fost clarificate pentru a se include în mod explicit posibilitatea utilizării unor astfel de dopuri și pentru categoria „must de struguri parțial fermentat”.

Se precizează că utilizarea dopurilor de tip „ciupercă” a fost permisă atât pentru vinurile petiante, cât și pentru musturile de struguri parțial fermentate, de la aprobarea caietului de sarcini inițial prin Decretul ministerial din 18 noiembrie 1995. Prin urmare, modificarea nu este o normă nouă, ci doar o clarificare, care este adecvată pentru spori precizia textului.

Modificarea vizează articolul 8 din caietul de sarcini al produsului și punctul 9 din documentul unic.

2.9.   Modificări în ceea ce privește denumirea IGP și diferitele tipuri ale acesteia

Au fost efectuate unele actualizări, ca urmare a schimbării denumirii IGP din „Bianco di Castelfranco Emilia” în „Castelfranco Emilia”, cu diferitele sale tipuri.

Modificarea vizează articolul 9 din caietul de sarcini al produsului și punctul 8 din documentul unic.

2.10   Referire la structura de control

A fost actualizată referirea la organismul de control, Valoritalia S.r.l. fiind organismul de control autorizat de Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere și al Turismului.

Această modificare vizează articolul 10 din caietul de sarcini al produsului. Documentul unic nu face obiectul niciunei modificări în acest sens.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Castelfranco Emilia

2.   Tipul indicației geografice

IGP – Indicație geografică protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

8.	Vin petiant

11.	Mustul de struguri parțial fermentat

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   „Castelfranco Emilia” Bianco

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb obținut din struguri din soiul Montù, care trebuie să reprezinte cel puțin 60 %, în timp ce restul de 40 % poate fi obținut din alte soiuri de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu un parfum puternic de flori și graminee. Ca gust, este bine structurat și aromat, învăluitor, armonios și delicat, cu o ușoară notă acidă și un gust rezidual persistent. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr (g/l): 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2.   Vin petiant „Castelfranco Emilia” Bianco

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb petiant obținut din struguri din soiul Montù, care trebuie să reprezinte cel puțin 60 %, în timp ce restul de 40 % poate fi obținut din alte soiuri de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, prezintă o spumă fină și evanescentă și un parfum puternic de flori, cu note de mere și fructe proaspete. Ca gust, este corpolent, aromat și armonios, delicat și cu o notă acidă plăcută, cu un gust rezidual persistent. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3.   Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Bianco

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Must de struguri albi parțial fermentat obținut din struguri din soiul Montù, care trebuie să reprezinte cel puțin 60 %, în timp ce restul de 40 % poate fi obținut din alte soiuri de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Are o culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intensă, cu spumă vioaie și evanescentă. Prezintă un parfum puternic de flori, cu note de fructe proaspete. Ca gust, este corpolent, aromat și armonios, delicat și dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Tăria alcoolică dobândită în volume: minimum 1 % și maximum 3/5 din tăria alcoolică totală în volume.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

4.   „Castelfranco Emilia” Moscato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb obținut din struguri din soiul Moscato Bianco, care trebuie să reprezinte cel puțin 85 %, în timp ce restul de 15 % poate fi obținut din alte soiuri de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu o aromă fructată, intensă într-un mod plăcut, cu note de piersici și banane, cu note florale de tei, glicină și flori albe, tipice pentru soiul de struguri. Ca gust, este savuros și delicat, proaspăt și plăcut, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Vin petiant „Castelfranco Emilia” Moscato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb petiant obținut din struguri din soiul Moscato Bianco, care trebuie să reprezinte cel puțin 85 %, în timp ce restul de 15 % poate fi obținut din alte soiuri de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu spumă fină și evanescentă și o aromă fructată, intensă într-un mod plăcut, cu note de piersici și banane. Prezintă note florale de tei, glicină și flori albe, tipice pentru soiul de struguri. Ca gust, este savuros și delicat, proaspăt și plăcut, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

6.   Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Moscato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Must de struguri albi parțial fermentat obținut din struguri din soiul Moscato Bianco, care trebuie să reprezinte cel puțin 85 %, în timp ce restul de 15 % poate fi obținut din alte soiuri de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Este de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu spumă fină și evanescentă și o aromă fructată, intensă într-un mod plăcut, cu note de piersici și banane. Prezintă note florale de tei, glicină și flori albe, tipice pentru soiul de struguri. Ca gust, este savuros și delicat, proaspăt, plăcut și dulce, cu o aciditate echilibrată.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10 %.

Tăria alcoolică dobândită în volume: minimum 1 % și maximum 3/5 din tăria alcoolică totală în volume.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

7.   „Castelfranco Emilia” Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb obținut din struguri din soiul Trebbiano, care trebuie să reprezinte cel puțin 85 %, în timp ce restul de 15 % poate fi obținut din alte soiuri nearomatice de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu un parfum proaspăt și discret de flori de câmp, tipic pentru soiul de struguri. Ca gust, este moale, aromat, delicat și armonios, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

8.   Vin petiant „Castelfranco Emilia” Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb petiant obținut din struguri din soiul Trebbiano, care trebuie să reprezinte cel puțin 85 %, în timp ce restul de 15 % poate fi obținut din alte soiuri nearomatice de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu un parfum proaspăt și discret de flori de câmp, tipic pentru soiul de struguri. Ca gust, este lejer, aromat, delicat și armonios, cu o aciditate echilibrată și spumă fină și evanescentă. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

9.   Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Must de struguri albi parțial fermentat obținut din struguri din soiul Trebbiano, care trebuie să reprezinte cel puțin 85 %, în timp ce restul de 15 % poate fi obținut din alte soiuri nearomatice de struguri albi adecvate pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. Este de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu un parfum proaspăt și discret de flori de câmp, tipic pentru soiul de struguri. Ca gust, este lejer, aromat, delicat și dulce, cu o aciditate echilibrată și spumă fină și evanescentă.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Tăria alcoolică dobândită în volume: minimum 1 % și maximum 3/5 din tăria alcoolică totală în volume.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

10.   „Castelfranco Emilia” Moscato - Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu aromă fructată de intensitate medie, de piersici și banane, și cu note florale de tei, glicină și flori albe. Ca gust, este savuros și delicat, proaspăt și plăcut, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce. Vinul poate fi produs prin amestecarea strugurilor în etapa de vinificare sau, ulterior, prin cupajarea vinurilor obținute doar din soiurile de struguri indicate. La momentul comercializării, vinul trebuie să prezinte caracteristicile specificate mai sus, tipice pentru soiurile de struguri din care este obținut.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

11.   Vin petiant „Castelfranco Emilia” Moscato - Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb petiant de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu spumă fină și evanescentă și cu aromă fructată de intensitate medie, de piersici și banane. Prezintă note florale de tei și flori albe. Ca gust, este savuros și delicat, proaspăt și plăcut, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce. Vinul poate fi produs prin amestecarea strugurilor în etapa de vinificare sau, ulterior, prin cupajarea vinurilor obținute doar din soiurile de struguri indicate. La momentul comercializării, vinul trebuie să prezinte caracteristicile specificate mai sus, tipice pentru soiurile de struguri din care este obținut.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

12.   Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Moscato - Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Must de struguri albi parțial fermentat, de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu spumă fină și evanescentă și cu aromă fructată de intensitate medie, de piersici și banane. Prezintă note florale de tei și de flori albe și un gust dulce, cu o aciditate echilibrată. Poate fi produs prin amestecarea strugurilor în etapa de vinificare sau într-o etapă ulterioară prin cupajarea musturilor de struguri parțial fermentate obținute doar din soiurile de struguri indicate. La momentul comercializării, vinul trebuie să prezinte caracteristicile specificate mai sus, tipice pentru soiurile de struguri din care este obținut.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Tăria alcoolică dobândită în volume: minimum 1 % și maximum 3/5 din tăria alcoolică totală în volume.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

13.   „Castelfranco Emilia” Trebbiano - Moscato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu un parfum delicat și proaspăt de flori de câmp, flori albe și tei și cu note aromatice fructate de piersici și banane. Ca gust, este lejer, aromat și delicat, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce. Vinul poate fi produs prin amestecarea strugurilor în etapa de vinificare sau, ulterior, prin cupajarea vinurilor obținute doar din soiurile de struguri indicate. La momentul comercializării, vinul trebuie să prezinte caracteristicile specificate mai sus, tipice pentru soiurile de struguri din care este obținut. Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

14.   Vin petiant „Castelfranco Emilia” Trebbiano - Moscato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb petiant de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu o spumă fină și evanescentă și un parfum delicat și proaspăt de flori de câmp, flori albe și tei și cu note aromatice fructate de piersici și banane. Ca gust, este lejer, aromat și delicat, cu o aciditate echilibrată. Conținutul său de zaharuri variază de la sec la dulce. Vinul poate fi produs prin amestecarea strugurilor în etapa de vinificare sau, ulterior, prin cupajarea vinurilor obținute doar din soiurile de struguri indicate. La momentul comercializării, vinul trebuie să prezinte caracteristicile specificate mai sus, tipice pentru soiurile de struguri din care este obținut. Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

15.   Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Trebbiano - Moscato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Must de struguri albi parțial fermentat, de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu o spumă fină și evanescentă, cu un parfum delicat și proaspăt de flori de câmp, flori albe și tei și cu note aromatice fructate de piersici și banane. Are un gust dulce, cu o aciditate echilibrată. Vinul poate fi produs prin amestecarea strugurilor în etapa de vinificare sau, ulterior, prin cupajarea musturilor parțial fermentate obținute doar din soiurile de struguri indicate. La momentul comercializării, vinul trebuie să prezinte caracteristicile specificate mai sus, tipice pentru soiurile de struguri din care este obținut. Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,0 %.

Tăria alcoolică dobândită în volume: minimum 1 % și maximum 3/5 din tăria alcoolică totală în volume.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici oenologice

a.   Practici oenologice specifice

Producerea vinurilor petiante și a mustului de struguri parțial fermentat

Practică oenologică specifică

Metode de refermentare utilizate în procesul de producție:

Vinurile din categoria „vin petiant” sunt produse prin fermentare secundară, de obicei în autoclave (metoda Charmat). Cu toate acestea, este încă practicată și refermentarea tradițională în butelii.

Musturile de struguri parțial fermentate care conțin dioxid de carbon rezultat din fermentare sunt produse prin fermentarea în recipiente sub presiune. Musturile parțial fermentate care, la momentul comercializării, conțin dioxid de carbon rezultat din fermentare sunt produse în autoclave pentru a se păstra cantitatea adecvată de dioxid de carbon necesară pentru a produce efervescența dorită în produsul final.

b.   Randamente maxime

1.	„Castelfranco Emilia” Bianco 232 de hectolitri per hectar

2.	Vin petiant „Castelfranco Emilia” Bianco 232 de hectolitri per hectar

3.	Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Bianco 232 de hectolitri per hectar

4.	„Castelfranco Emilia” Moscato 208 hectolitri per hectar

5.	Vin petiant „Castelfranco Emilia” Moscato 208 hectolitri per hectar

6.	Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Moscato 208 hectolitri per hectar

7.	„Castelfranco Emilia” Trebbiano 232 de hectolitri per hectar

8.	Vin petiant „Castelfranco Emilia” Trebbiano 232 de hectolitri per hectar

9.	Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Trebbiano 232 de hectolitri per hectar

10.	„Castelfranco Emilia” Trebbiano - Moscato 228 de hectolitri per hectar

11.	Vin petiant „Castelfranco Emilia” Trebbiano - Moscato 228 de hectolitri per hectar

12.	Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Trebbiano - Moscato 228 de hectolitri per hectar

13.	„Castelfranco Emilia” Moscato - Trebbiano 219 hectolitri per hectar

14.	Vin petiant „Castelfranco Emilia” Moscato - Trebbiano 219 hectolitri per hectar

15.	Must de struguri parțial fermentat „Castelfranco Emilia” Moscato - Trebbiano 219 hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Vinurile și musturile de struguri parțial fermentate care pot purta IGP „Castelfranco Emilia” sunt produse din struguri cultivați într-un areal de producție care cuprinde:

—

întregul teritoriu administrativ al următoarelor comune din provincia Bologna: Anzola dell’Emilia, Argelato, Bologna, Calderara di Reno, Crevalcore, Sala Bolognese, San Giovanni Persiceto, S. Agata Bolognese și Zola Predosa, precum și întregul teritoriu al localităților Bazzano și Crespellano din comuna Valsamoggia;

—	întregul teritoriu administrativ al următoarelor comune din provincia Modena: Castelfranco Emilia, Spilamberto, Castelnuovo Rangone, Castelvetro di Modena, Formigine, Nonantola, Ravarino, San Cesario sul Panaro și Savignano sul Panaro.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Montù B. – Montuni

Moscato Bianco B. – Moscato

Trebbiano Modenese B. – Trebbiano

Trebbiano Romagnolo B. – Trebbiano

Trebbiano Toscano B. – Trebbiano

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   „Castelfranco Emilia” – toate categoriile: vin, vin petiant și must de struguri parțial fermentat

Factori pedoclimatici și de cultivare relevanți pentru legătură

Arealul de producție a vinurilor „Castelfranco Emilia” se întinde de-a lungul câmpiei Emilia de mijloc, situată pe ambele părți ale graniței dintre provinciile Bologna și Modena. Datorită amplasării sale la poalele munților Apenini, câmpia prezintă în mod tipic temperaturi și niveluri de precipitații specifice climei continentale, cu veri calde și ierni reci. Terenurile din câmpia Emilia de mijloc sunt de origine aluvionară, cu pante foarte blânde. Compoziția chimică a solurilor se caracterizează printr-o cantitate importantă de azot total (N), iar potasiul (K) prevalează asupra fosforului (P). Compoziția fizico-mecanică a solurilor de pe malul drept al râului Panaro are o consistență medie care tinde spre argilos. Orizonturile de sol superficiale sau profunde conțin adesea pietriș, din cauza sedimentelor râurilor depuse în cursul mileniului trecut. Râul Panaro, torentul Samoggia și alți torenți minori care curg din munții Apenini, împreună cu nivelurile bune ale apelor subterane, asigură o alimentare suficientă cu apă.

Deoarece condițiile pedoclimatice din câmpia situată în provinciile Modena și Bologna favorizează creșterea naturală a viței-de-vie, metoda de cultivare se bazează pe forme de conducere cu cordon permanent cu cordițe lăsate să atârne, menite să limiteze creșterea viguroasă a plantelor și să permită distribuirea adecvată a mugurilor, captarea energiei radiante și asigurarea unui nivel suficient de aer și lumină care să ajungă la ciorchini.

Solul, clima și condițiile de cultivare sunt uniforme pe toate câmpiile și dealurile din provinciile Bologna și Modena, unde fertilitatea terenurilor și disponibilitatea potasiului (K), cunoscut ca fiind legat de procesul de acumulare a zaharurilor în fructe, precum și formele de conducere adoptate de viticultori, asigură coacerea optimă a strugurilor.

Factori umani și istorici relevanți pentru legătură

În trecut, teritoriul „Castelfranco Emilia” marca granița dintre două orașe rivale, Bologna aparținând Statului Pontifical, iar Modena fiind capitala Ducatului Modena și Reggio Emilia, care avea legături cu casa regală Habsburg-Lorena. Venind dinspre vest, imediat după traversarea râului Panaro, pe podul Sant’Ambrogio, în apropiere de Modena, se afla granița dintre Ducat și Statul Pontifical și se puteau observa plantații viticole cultivate cu soiuri Lambrusco, de la care se trecea la plantații viticole cultivate cu soiuri de struguri albi, precum Montù, Trebbiano și Albana. În 1929, orașul Castelfranco Emilia, care până atunci aparținea provinciei Bologna, a devenit parte a provinciei Modena.

Tradiția veche a vinului alb din areal este confirmată de primele publicații ampelografice. Încă din 1823 au fost menționate soiul „Montù” (sau „Montonego”) și vinul produs din acesta, inclusiv în amestecuri cu alte soiuri de struguri albi.

Factorii umani relevanți constau în activitățile agricultorilor locali și ale viticultorilor care, datorită cunoștințelor lor agronomice și oenologice, au reușit să aducă faima pentru vinurile „Castelfranco Emilia”.

Tehnica de cultivare se bazează pe sisteme de conducere pe spaliere, cu un cordon permanent în cortină simplă sau dublă, pentru a se limita vigoarea plantelor și pentru a se garanta că expunerea ciorchinilor de struguri la lumina soarelui este suficientă pentru ca strugurii să ajungă la maturitate optimă.

La maturitate, strugurii au un conținut bun de zaharuri, combinat cu o aciditate ridicată și un conținut bun de substanțe aromatice specifice soiurilor cultivate.

Acest lucru se reflectă în aspectele tehnice ale producției: în ceea ce privește baza ampelografică a plantațiilor de viță-de-vie, formele de conducere ideale pentru menținerea echilibrului dintre producție și caracteristicile pedoclimatice locale, și practicile oenologice, inclusiv fermentarea secundară naturală în butelii sau în autoclave.

8.2.   „Castelfranco Emilia” – categoria „vin”

Informații privind calitățile specifice ale produsului care pot fi atribuite originii geografice a acestuia și legătura cauzală cu arealul geografic.

Produsele cu IGP „Castelfranco Emilia” din categoria „vin” au o culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intensă, arome florale distincte tipice pentru soiurile principale de struguri.

Prospețimea și aromele lor parfumate contribuie la un gust echilibrat. Vinurile sunt bine structurate și aromate, au o tărie alcoolică moderată și o notă acidă distinctă, dar nu foarte accentuată. Conținutul lor de zaharuri variază de la sec la dulce.

Sunt vinuri gata pentru consum, nepotrivite pentru învechire, care merg bine cu mâncăruri pe bază de paste făinoase și orez și cu preparate din carne albă sau pește. Pentru a le fi mai bine apreciate caracteristicile organoleptice specifice, aceste vinuri ar trebui să fie savurate până la sfârșitul anului care urmează anului de producție.

Caracteristicile calitative ale acestor vinuri sunt determinate de condițiile pedoclimatice ale arealului de producție, care se bucură de o climă temperată, răcoroasă și caracterizată de prezența brizelor, de soluri bine drenate și cu o bună disponibilitate a apei, precum și de variații de temperatură semnificative în timpul sezonului de coacere a strugurilor. Aceste condiții asigură coacerea optimă a strugurilor și dezvoltarea unui conținut bun de zaharuri și de aciditate, care se combină cu celelalte caracteristici organoleptice și calitative ale soiurilor de viță-de-vie utilizate, reflectându-se apoi în vinurile obținute din acestea.

Prin urmare, legătura de cauzalitate se bazează pe calitățile specifice ale produsului, care pot fi atribuite originii geografice a acestuia.

8.3.   „Castelfranco Emilia” – categoria „vin petiant”

Informații privind calitățile specifice ale produsului care pot fi atribuite originii geografice a acestuia și legătura cauzală cu arealul geografic.

În regiunea Emilia-Romagna, inclusiv în arealul de producție a vinurilor cu IGP „Castelfranco Emilia”, producția de vinuri petiante este o tradiție îndelungată. Întrucât vinurile petiante „Castelfranco Emilia” sunt foarte apreciate de consumatori, producția lor este viabilă din punct de vedere comercial.

La maturitate, strugurii au un conținut bun de zaharuri, combinat cu o aciditate ridicată și cu un conținut bun de substanțe aromatice specifice soiurilor cultivate, și, prin urmare, se pretează bine fermentării secundare pentru producerea vinurilor din categoria „vin petiant”.

Producerea vinurilor petiante „Castelfranco Emilia” se bazează pe fermentarea secundară în autoclave (metoda Charmat) sau în butelii, fiind astfel obținute vinuri petiante cu suprapresiune datorată dioxidului de carbon produs prin fermentare.

Vinurile petiante au o culoare galben-pai, au niveluri bune de aciditate și o tărie alcoolică moderată. Spuma, obținută prin fermentare secundară în autoclave sau prin fermentarea în butelii, este fină, persistentă și evanescentă și scoate în evidență notele aromatice florale și fructate ale principalelor soiuri de viță-de-vie care predomină în fiecare tip. Vinurile petiante sunt gata pentru consum și se savurează cel mai bine până la sfârșitul anului care urmează anului de producție.

Caracteristicile calitative ale acestor vinuri petiante sunt determinate de condițiile pedoclimatice ale arealului de producție, care se bucură de o climă temperată, răcoroasă și caracterizată de prezența brizelor, de soluri bine drenate și, cu o bună disponibilitate a apei, precum și de variații de temperatură semnificative în timpul sezonului de coacere a strugurilor. Aceste condiții asigură coacerea optimă a strugurilor și dezvoltarea unui conținut bun de zaharuri și de aciditate, care se combină cu celelalte caracteristici organoleptice și calitative ale soiurilor de viță-de-vie utilizate, reflectându-se apoi în vinurile obținute din acestea.

Prin urmare, legătura de cauzalitate se bazează pe calitățile specifice ale produsului, care pot fi atribuite originii geografice a acestuia.

8.4.   „Castelfranco Emilia” – categoria „must de struguri parțial fermentat”

Informații privind calitățile specifice ale produsului care pot fi atribuite originii geografice a acestuia și legătura cauzală cu arealul geografic.

În arealul de producție a vinurilor cu IGP „Castelfranco Emilia” s-a dezvoltat elaborarea unui produs dulce și efervescent din categoria „must de struguri parțial fermentat”.

Condițiile pedologice ale arealului de producție se caracterizează prin terenuri fertile de origine aluvionară, cu soluri cu o consistență medie sau argiloase, uneori afânate și pietroase, care asigură buna productivitate a plantațiilor viticole.

Tehnicile de cultivare, care au fost rafinate de-a lungul timpului, se bazează pe forme de conducere pe spaliere, concepute pentru a limita vigoarea plantelor și pentru a garanta că expunerea ciorchinilor de struguri la lumina soarelui este suficientă pentru ca strugurii să ajungă la maturitate optimă.

La maturitate, strugurii au un conținut bun de zaharuri, combinat cu o aciditate ridicată și cu un conținut bun de substanțe aromatice specifice soiurilor cultivate, care sunt mai pronunțate în musturile de struguri parțial fermentate, caracterizate printr-o spumă fină și evanescentă.

Tipurile de must de struguri parțial fermentat sunt produse prin fermentarea secundară în autoclave a mustului de struguri sau a mustului de struguri parțial fermentat și, prin urmare, prezintă o suprapresiune considerabilă datorată dioxidului de carbon produs prin fermentare.

Aceste musturi au o culoare galben-pai și prezintă niveluri bune de aciditate, o tărie alcoolică dobândită redusă și un nivel considerabil de zahăr rezidual, tipic pentru musturile parțial fermentate. Au arome florale și fructate distincte, tipice pentru principalele soiuri de viță-de-vie ale fiecărui tip. Spuma este fină și evanescentă. Din nou, produsele sunt gata de consum și ar trebui să fie apreciate până la sfârșitul anului care urmează anului de producție.

Caracteristicile calitative sunt determinate de condițiile pedoclimatice ale arealului de producție, care se bucură de o climă temperată, răcoroasă și caracterizată de prezența brizelor, de soluri bine drenate și, cu o bună disponibilitate a apei, precum și de variații de temperatură semnificative în timpul sezonului de coacere a strugurilor. Aceste condiții asigură coacerea optimă a strugurilor și dezvoltarea unui conținut bun de zaharuri și de aciditate, care se combină cu celelalte caracteristici organoleptice și calitative ale soiurilor de viță-de-vie utilizate, reflectându-se apoi în produsele obținute din acestea.

Prin urmare, legătura de cauzalitate se bazează pe calitățile specifice ale produsului, care pot fi atribuite originii geografice a acestuia.

9.   Alte condiții esențiale

Etichetarea tipurilor cu două soiuri indicate pe etichetă (Trebbiano - Moscato și viceversa)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pe lângă norma specifică a UE privind două soiuri de struguri de vinificație care figurează pe etichetă [articolul 50 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2019/33], strugurii din soiul cu cel mai mic procentaj trebuie să reprezinte cel puțin 15 % din total. În legislația națională, acest lucru este prevăzut la articolul 45 din Legea nr. 238/2016.

„Castelfranco Emilia” – categoriile vin, vin petiant și must de struguri parțial fermentat

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Pentru produsele din categoriile „vin petiant” și „must de struguri parțial fermentat”, se pot utiliza dopuri de tip „ciupercă”, cu condiția ca eventualul capișon care acoperă dopul de tip „ciupercă” să nu depășească 7 cm înălțime.

Acest tip de dop poate fi utilizat în temeiul unei derogări prevăzute în legislația UE [articolul 57 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/33].

Arealul de vinificare

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Legislația UE relevantă [în prezent, articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/33] permite ca procesul de vinificare, inclusiv fermentarea secundară pentru a obține vinuri petiante și musturi de struguri parțial fermentate, să aibă loc nu numai în arealul delimitat de producție a strugurilor, ci și în zonele limitrofe din regiunea Emilia-Romagna.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/15995

---

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 60/24)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Bohusläns blåmusslor”

Nr. UE: PDO-SE-02616 — 17.6.2020

DOP (X) IGP ( )

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Bohusläns blåmusslor”

2.   Statul membru sau țara terță

Suedia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.7: Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Bohusläns blåmusslor” sunt midiile comune (Mytilus edulis) cultivate în arhipelagul din jurul provinciei Bohuslän.

„Bohusläns blåmusslor” se caracterizează prin următoarele:

Proprietăți fizice:

Aspect: Cochiliile midiilor „Bohusläns blåmusslor” sunt subțiri, având două valve lungi, similare, care se îngustează la un capăt. Adesea, cochiliile sunt ușor mai late la bază și puțin mai plate decât cele ale midiilor cultivate în alte zone acvatice. Culoarea este maroniu spre negru, cu nuanțe albăstrii. Interiorul cochiliilor este lucios și irizat, de culoare alb-sidefiu, cu nuanțe de bleu. Valvele sunt pline de icre (la femele) și de lapți (la masculi), în diferite cantități.

Dimensiune: cel mult 50 de midii per kg.

Lungime: variază între 4,5 și 10 cm.

Conținutul de carne al midiilor: cel puțin 20 % din greutatea în viu a midiilor este reprezentat de carne.

Caracteristici chimice:

Apă: 85 g/100 g de parte comestibilă

Proteine: 10-12 g/100 g de parte comestibilă

Grăsimi: 1,4-1,6 g/100 g de parte comestibilă

din care

acizi grași saturați: 0,25-0,4 g/100 g de parte comestibilă

acizi grași mononesaturați: 0,3-0,4 g/100 g de parte comestibilă

acizi grași polinesaturați: 0,4-0,5 g/100 g de parte comestibilă

din care

acizi grași omega-3: 0,30-0,35 g/100 g de parte comestibilă

acizi grași omega-6: 0,10-0,15 g/100 g de parte comestibilă

Caracteristici organoleptice:

Culoare: mușchiul este lucios, având o nuanță gălbuie spre maro deschis care la femelele cu icre poate avea o tentă roz în timpul sezonului de reproducere.

Aromă: o tentă proaspătă și distinctă de mare și de alge marine, cu note de fructe cu coajă lemnoasă și de pământ.

Gust: deosebit de proaspăt, cu note de umami, de fructe cu coajă lemnoasă și de crab. Acestea din urmă sunt mai proeminente în timpul sezonului de reproducere, din mai până în iulie.

Consistență: netedă, cu o textură solidă care se simte fermă la mestecat, fără a fi gumoasă.

Durata de depozitare: „Bohusläns blåmusslor” se păstrează proaspete timp de 7-11 zile, cu condiția ca lanțul frigorific să nu fie întrerupt.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Midiile „Bohusläns blåmusslor” se hrănesc prin filtrarea fitoplanctonului prezent în mod natural în apă.

Materii prime: tipul de midii cultivate pentru producția de „Bohusläns blåmusslor” este reprezentat de midiile comune prezente în mod natural în zona de producție (Mytilus edulis). „Bohusläns blåmusslor” sunt cultivate pe suporți liber suspendați, fără să aibă contact cu fundul mării, la o adâncime maximă de aproximativ 9 metri.

„Bohusläns blåmusslor” se recoltează pe tot parcursul anului, la vârsta de cel puțin 15 luni.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Cultivarea și curățarea „Bohusläns blåmusslor” trebuie să aibă loc în cadrul ariei geografice descrise la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona de producție a midiilor „Bohusläns blåmusslor” cuprinde arhipelagul din jurul provinciei Bohuslän, de la frontiera cu Norvegia în nord până la râul Nordre în sud, și secțiunea de coastă a provinciei Bohuslän care se întinde până în 5 km de la linia țărmului, la nivelul obișnuit al apei, pe teritoriul următoarelor comune și districte:

Hodal, Strömstad și Tjärnö din districtul maritim Vätte;

Lur și Tanum din districtul maritim Tanum;

Kville, Svenneby și Bottna din districtul maritim Kville;

Tossene și Askum din districtul maritim Sotenäs;

Bro, Brasäter și Lyse din districtul maritim Stagenäs;

Håby și Foss din districtul maritim Tunge;

Skredsvik, Herrestad, Högås, Bokenäs, Dragsmark și Bäve din districtul maritim Lane;

Forshälla, Resteröd și Ljung din districtul maritim Fräkne;

Skaftö, Torp, Myckleby, Långelanda, Stala, Tegneby, Röra și Morlanda din districtul maritim Ordost;

Klövedal, Valla și Stenkyrka din districtul maritim Tjörn;

Ödsmål, Norum, Jörlanda, Solberg și Hålta din districtul maritim Inlands Nordre;

Lycke, Marstrand, Torsby și Harestad din districtul maritim Inlands Söndre.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura dintre aria geografică și caracteristicile specifice ale midiilor „Bohusläns blåmusslor” se bazează atât pe condițiile naturale ale ariei, cât și pe factorii umani.

Caracteristicile specifice ale produsului

„Bohusläns blåmusslor” sunt cultivate pe suporți liber suspendați, fără ca midiile să aibă contact cu fundul mării. Astfel, midiile „Bohusläns blåmusslor”, spre deosebire de mai multe alte tipuri de midii prezente pe piață, nu conțin nisip și mâl.

„Bohusläns blåmusslor” au cochilii subțiri și sunt bine hrănite (cel puțin 20 % din greutatea în viu este reprezentată de carne). Valvele sunt, de obicei, ușor aplatizate și mai late la bază decât valvele midiilor comune cultivate în alte zone acvatice.

Carnea midiilor „Bohusläns blåmusslor” este lucioasă. „Bohusläns blåmusslor” au un miros proaspăt de mare și de alge marine, cu note de fructe cu coajă lemnoasă și un gust proaspăt, cu note sesizabile de umami, de fructe cu coajă lemnoasă și de crab. Textura lor este fermă, ceea ce conferă o senzație bucotactilă plăcută.

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Zona de producție a midiilor „Bohusläns blåmusslor” este situată pe partea strâmtorii Skagerrak formată din arhipelagul Bohuslän. Acest arhipelag cuprinde în esență doar unul sau două lanțuri de insule care separă continentul de marea liberă, care este adesea agitată și caracterizată de vânturi puternice.

Temperatura, salinitatea și conținutul de substanțe nutritive al apei, împreună cu prezența în mod natural a larvelor pelagice de midii comune (Mytilus edulis), alcătuiesc condițiile naturale care stau la baza cultivării midiilor „Bohusläns blåmusslor”.

Condițiile naturale de cultivare sunt definite de o serie de curenți marini. Cel mai important dintre acestea este curentul baltic, care transportă apă bogată în nutrienți dinspre estuarul Mării Baltice din Öresund către nord, unde se află zona de producție. Pe măsură ce se deplasează spre nord de-a lungul coastei de vest a Suediei, curentul baltic adună și alți nutrienți din râuri, în principal din râurile Göta și Nordre.

Atunci când ajunge la Skagerrak, curentul baltic are un conținut de sare cuprins între 24 % și 28 %. Conținutul de sare relativ scăzut face ca acest curent să circule cu un strat deasupra apei mult mai sărate din Skagerrak (35-37 %). Apa de la suprafața stratului se menține la o temperatură medie de 10-11 °C. Mai în adâncime, temperatura medie a stratului de apă scade la 8-9 °C.

Nivelurile de nutrienți, în principal fosfor și azot, din zona de producție a midiilor „Bohusläns blåmusslor” variază de-a lungul anului și, ca urmare a șiroirii mai pronunțate de pe uscat, sunt mai ridicate iarna decât vara. Astfel, conținutul de fosfor și de azot variază între 0,4 și 1,0 μM și, respectiv, 15 și 21 μM.

Temperatura din zona de producție și curentul de apă de suprafață bogat în substanțe nutritive de deasupra apei sărate favorizează dezvoltarea fitoplanctonului, care constituie hrana principală a midiilor „Bohusläns blåmusslor” (conținutul de fitoplancton măsurat ca clorofilă A este de 1,2-3,0 μg/litru). Disponibilitatea mare a hranei face ca midiile „Bohusläns blåmusslor” să crească rapid, motiv pentru care au cochilii subțiri și sunt bine hrănite, carnea lor având un gust și o aromă caracteristice.

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Cultivarea midiilor „Bohusläns blåmusslor” necesită un flux de apă nutritivă, cu un nivel adecvat al salinității și al temperaturii, astfel încât midiile să aibă acces adecvat la hrană, iar fermele să fie aprovizionate în mod natural cu larve de midii.

În același timp, vânturile puternice și marea agitată au un impact negativ asupra cultivării midiilor „Bohusläns blåmusslor” și asupra capacității de recoltare a lor toamna și iarna, când condițiile din zona de producție sunt adesea afectate de furtuni și de vânturi puternice neprielnice.

Atunci când aleg locul de cultivare a midiilor „Bohusläns blåmusslor”, producătorii trebuie să țină seama de factorii de mai sus. Producătorii selectează locurile prielnice cultivării midiilor „Bohusläns blåmusslor” combinând cunoștințele tradiționale privind condițiile locale din diferite părți ale zonei de producție (vânturile, direcția vântului și curenții) cu informații privind caracteristicile mediului marin (temperatura apei, salinitatea, condițiile nutritive) obținute în urma analizelor efectuate în mod regulat în zona de producție.

Caracteristicile midiilor „Bohusläns blåmusslor” depind și de modul în care sunt manipulate acestea după recoltare. Pentru a păstra caracteristicile midiilor aflate în stadiu de creștere, producătorii răcesc midiile proaspăt recoltate cu apă de mare circulantă (5-6 °C) timp de cinci ore după recoltare. Vara, între luna iunie și luna august, când temperatura aerului este relativ ridicată, midiile sunt răcite direct la bordul vasului pe care sunt recoltate. Midiile recoltate sunt răcite în bazine de apă sau în saci mari. Midiile proaspăt recoltate pot fi depozitate în apa de răcire timp de până la șapte zile fără ca acest lucru să le afecteze caracteristicile, cu condiția să fie lăsate să se odihnească pe durata depozitării.

Înainte să fie ambalate în vederea vânzării, midiile „Bohusläns blåmusslor” sunt periate pentru a se îndepărta algele marine și alte plante. Midiile sunt apoi controlate manual pentru a se asigura că cele puse în vânzare îndeplinesc cerințele de calitate pentru „Bohusläns blåmusslor”.

Cultivarea „Bohusläns blåmusslor” se bazează pe gestionarea durabilă a populației de midii și impune cunoașterea de către producători a ciclului de viață al midiilor comune și a condițiilor de cultivare a acestora în condițiile naturale prezente în zona de producție a midiilor „Bohusläns blåmusslor”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.livsmedelsverket.se/globalassets/foretag-regler-kontroll/livsmedelsinformation-markning-halsopastaenden/skyddade-beteckningar/produktspecifikation_blamusslor_2022_10_12.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.