Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2023/C 45/01)

Ultima publicație

JO C 35, 30.1.2023

Publicații anterioare

JO C 24, 23.1.2023

JO C 15, 16.1.2023

JO C 7, 9.1.2023

JO C 482, 19.12.2022

JO C 472, 12.12.2022

JO C 463, 5.12.2022

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 15 decembrie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Società Eredi Raimondo Bufarini S.r.l. – Servizi Ambientali/Ministero dell’Interno, Ministero della transizione ecologica, Comitato tecnico regionale delle Marche, Coordinamento per l’aplicazione sul teritorio nazionale di cui all’art. 11 del D. Lgs. 105/2015

(Cauza C-144/22) (1)

(Trimitere preliminară - Articolele 53 și 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Articolul 267 TFUE - Conținutul obligației instanțelor naționale de ultim grad de a formula o trimitere - Excepții de la această obligație - Criterii - Situații în care interpretarea corectă a dreptului Uniunii se impune cu o asemenea evidență încât nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile - Condiția instanței naționale de ultim grad de a fi convinsă că aceeași evidență s-ar impune și celorlalte instanțe de ultim grad ale statelor membre, precum și Curții)

(2023/C 45/02)

Limba de procedură: italiană

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Società Eredi Raimondo Bufarini S.r.l. – Servizi Ambientali

Pârâte: Ministero dell’Interno, Ministero della Transizione Ecologica, Comitato tecnico regionale delle Marche, Coordinamento per l’uniforme applicazione sul territorio nazionale di cui all’art. 11 del D. Lgs. 105/2015

Dispozitivul

Articolul 267 TFUE trebuie interpretat în sensul că o instanță națională ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern poate să se abțină să adreseze Curții o întrebare în interpretarea dreptului Uniunii și să o soluționeze pe propria răspundere atunci când interpretarea corectă a dreptului Uniunii se impune cu o asemenea evidență încât nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile. Existența unei astfel de eventualități trebuie evaluată în funcție de caracteristicile proprii dreptului Uniunii, de dificultățile deosebite pe care le prezintă interpretarea sa și de riscul unor divergențe de jurisprudență în cadrul Uniunii Europene.

Această instanță națională nu este obligată să dovedească în mod detaliat că celelalte instanțe de ultim grad din statele membre și Curtea ar efectua aceeași interpretare, ci trebuie să fi dobândit, potrivit unei aprecieri care ține seama de aceste elemente, convingerea că aceeași evidență s-ar impune și acestor alte instanțe naționale și Curții.

---

(1)  Data depunerii: 28.02.2022.

Recurs introdus la 4 aprilie 2022 de Beata Sołowicz împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a treia) din 28 ianuarie 2022 în cauza T-725/20, Sołowicz/Comisia

(Cauza T-725/21)

(2023/C 45/03)

Limba de procedură: polona

Părțile

Recurentă: Beata Sołowicz (reprezentant: M. Korpalski, radca prawny)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Prin Ordonanța din 23 noiembrie 2022, Curtea (Camera a șaptea) a respins recursul ca fiind vădit inadmisibil și a obligat-o pe Beata Sołowicz să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Recurs introdus la 9 mai 2022 de Ahmad Aziz împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a noua) din 5 mai 2022 în cauza T-789/21, Aziz/SEAE

(Cauza C-315/22 P)

(2023/C 45/04)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Ahmad Aziz (reprezentant: L. Cuschieri, avukat)

Cealaltă parte din procedură: Serviciul European de Acțiune Externă

Prin Ordonanța din 19 decembrie 2022, Curtea de Justiție (Camera a zecea) a respins recursul în parte ca vădit inadmisibil și în parte ca vădit nefondat și a dispus ca domnul Ahmad Aziz să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Recurs introdus la 9 mai 2022 de Ahmad Aziz împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a noua) din 5 mai 2022 în cauza T-808/21, Aziz/SEAE

(Cauza C-317/22 P)

(2023/C 45/05)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Ahmad Aziz (reprezentant: L. Cuschieri, avukat)

Cealaltă parte din procedură: Serviciul European de Acțiune Externă

Prin Ordonanța din 19 decembrie 2022, Curtea de Justiție (Camera a zecea) a respins recursul în parte ca vădit inadmisibil și în parte ca vădit nefondat și a dispus ca domnul Ahmad Aziz să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Recurs introdus la 2 iunie 2022 de Ahmad Aziz împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a noua) din 31 mai 2022 în cauza T-128/22, Aziz/AEPD

(Cauza C-357/22 P)

(2023/C 45/06)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Ahmad Aziz (reprezentant: L. Cuschieri, avukat)

Cealaltă parte din procedură: Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

Prin Ordonanța din 19 decembrie 2022, Curtea de Justiție (Camera a zecea) a respins recursul în parte ca vădit inadmisibil și în parte ca vădit nefondat și a dispus ca domnul Ahmad Aziz să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Recurs introdus la 22 iunie 2022 de Group Nivelles împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 27 aprilie 2022 în cauza T-327/20, Group Nivelles/EUIPO

(Cauza C-419/22 P)

(2023/C 45/07)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Recurentă: Group Nivelles NV (reprezentant: J.A.M. Jonkhout, avocat)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Easy Sanitary Solutions BV

Prin Ordonanța din 16 decembrie 2022, Curtea de Justiție (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a statuat că recursul nu este admis în principiu și că Group Nivelles NV suportă propriile cheltuieli de judecată.

Recurs introdus la 18 august 2022 de Compass Tex Ltd împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a zecea) din 28 iunie 2022 în cauza T-704/21, Compass Tex Ltd/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

(Cauza C-550/22 P)

(2023/C 45/08)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Compass Tex Ltd (reprezentant: M. Gail, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 7 decembrie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera de admitere în principiu a recursurilor) nu a admis în principiu recursul și a dispus obligarea recurentei la suportarea propriilor cheltuieli de judecată.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte d’appello di Lecce (Italia) la 12 octombrie 2022 – Procedură penală împotriva lui PY

(Cauza C-636/22)

(2023/C 45/09)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte d’appello di Lecce

Procedură penală împotriva

PY

Întrebările preliminare

a)

Articolul 5 punctul 3 din [Decizia-cadru] 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (1), interpretat în lumina articolului 1 alineatul (3) din această decizie-cadru și a articolului 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (carta), se opune unei reglementări precum legislația italiană, care – în cadrul unei proceduri privind un mandat european de arestare pentru efectuarea urmăririi penale – împiedică în mod absolut și automat autoritățile judiciare de executare să refuze predarea resortisanților unor țări terțe care locuiesc sau au reședința pe teritoriul său, indiferent de legăturile pe care le au cu acesta din urmă?

b)	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, pe baza căror criterii și condiții astfel de legături trebuie considerate suficient de semnificative pentru a impune autorității judiciare de executare să refuze predarea?

---

(1)  JO 2002, L 190, p. 1.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Törvényszék (Ungaria) la 18 octombrie 2022 – J. P. Mali Kerékpárgyártó és Forgalmazó Kft./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

(Cauza C-653/22)

(2023/C 45/10)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: J. P. Mali Kerékpárgyártó és Forgalmazó Kft.

Pârâtă: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

Întrebarea preliminară

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1) (denumit în continuare „Codul vamal”) trebuie interpretat în sensul că este compatibil cu cerința de proporționalitate prevăzută la articolul 42 alineatul (1) din acesta articolul 84 alineatul 8 din az uniós vámjog végrehajtásáról szóló 2017. évi CLII. törvény (Legea CLII din 2017 privind aplicarea dreptului vamal al Uniunii; denumită în continuare „Legea vamală”), care, în cazul amenzii administrative vamale care trebuie obligatoriu aplicată ca urmare a unui deficit de colectare a taxelor vamale care rezultă dintr-o încălcare referitoare la corectitudinea datelor din declarația vamală, nu permite autorităților vamale să efectueze o evaluare a totalității circumstanțelor cauzei sau a comportamentului imputabil operatorului care a depus declarația vamală, ci dispune, cu normă imperativă, aplicarea unei amenzi administrative vamale echivalente cu 50 % din deficitul de colectare a taxelor vamale constatat, indiferent de gravitatea încălcării săvârșite și de examinarea și evaluarea răspunderii imputabile respectivului operator?

---

(1)  JO 2013, L 269, p. 1.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Oberlandesgericht Koblenz (Germania) la 27 octombrie 2022 – BZ/DKV Deutsche Krankenversicherung AG

(Cauza C-672/22)

(2023/C 45/11)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht Koblenz

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BZ

Pârâtă: DKV Deutsche Krankenversicherung AG

Întrebările preliminare

1)

Articolul 15 alineatul (3) prima teză din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) (1) coroborat cu articolul 12 alineatul (5) din acest regulament trebuie interpretat în sensul că operatorul (în speță, asigurătorul) este obligat să furnizeze, cu titlu gratuit, persoanei vizate (în speță, asiguratului) o primă copie a datelor sale cu caracter personal prelucrate de operator inclusiv atunci când persoana vizată nu solicită copia în scopurile menționate în prima teză a considerentului (63) al RGPD, și anume pentru a fi informată cu privire la prelucrarea datelor sale cu caracter personal și pentru a putea verifica legalitatea acesteia, ci în alt scop, care nu este legat de protecția datelor, dar care este legitim (în speță, verificarea validității majorărilor de primă de asigurare privată de sănătate), iar aceasta chiar și atunci când sunt solicitate informații care au fost deja comunicate asiguratului, printr-o scrisoare, în cadrul procedurii de majorare a primei prevăzute la articolul 203 din Legea privind contractele de asigurare [Versicherungsvertragsgesetz, denumită în continuare „VVG”]?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: datele cu caracter personal în sensul articolului 4 punctul 1 și al articolului 15 alineatul (3) prima teză din RGPD includ următoarele informații: a) informații privind ajustările de primă efectuate de asigurător în cadrul asigurărilor private de sănătate în legătură cu asiguratul, în special privind cuantumul ajustării efectuate și tarifele de asigurare afectate; și b) modul de redactare a motivelor care stau la baza ajustărilor de prime [articolul 203 alineatul (5) din VVG].

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare și, de asemenea, al unui răspuns afirmativ, în totalitate sau parțial, la a doua întrebare: dreptul unui asigurat în cadrul unei asigurări private de sănătate de a primi o copie a datelor cu caracter personal prelucrate de asigurător include și dreptul de a primi o copie a actelor adiționale la polița de asigurare, pe care asigurătorul le-a transmis asiguratului în scopul notificării unei majorări a primei de asigurare, precum și a scrisorilor de însoțire și a anexelor trimise împreună cu acestea, sau se referă numai la predarea unei simple copii a datelor cu caracter personal ale asiguratului ca atare, rămânând la aprecierea asigurătorului care prelucrează datele să stabilească modul în care compilează datele pentru asiguratul vizat?

---

(1)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Rechtbank Gelderland (Țările de Jos) la 31 octombrie 2022 – Gemeente Dinkelland/Ontvanger van de Belastingdienst/Grote ondernemingen, kantoor Zwolle

(Cauza C-674/22)

(2023/C 45/12)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Gelderland

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Gemeente Dinkelland

Pârât: Ontvanger van de Belastingdienst/Grote ondernemingen, kantoor Zwolle

Întrebările preliminare

1)

Norma de drept potrivit căreia dobânzile de întârziere trebuie acordate deoarece există un drept la rambursarea impozitului aplicat cu încălcarea dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că, în cazul în care unei persoane impozabile i s-a acordat o rambursare a impozitului pe cifra de afaceri, acelei persoane impozabile trebuie să i se acorde dobânzi de întârziere în situația în care: a) rambursarea este consecința unor erori în evidențele contabile ale persoanei impozabile, astfel cum sunt descrise în această hotărâre, care nu pot fi deloc imputate inspectorului; b) rambursarea este consecința unei recalculări a cheii de repartizare pentru deducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru costurile generale, în circumstanțele descrise în această hotărâre?

2)	În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, începând cu ce dată există, în aceste cazuri, dreptul la acordarea dobânzilor de întârziere?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Nejvyšší správní soud (Republica Cehă) la 2 noiembrie 2022 – B2 Energy s.r.o./Odvolací finanční ředitelství

(Cauza C-676/22)

(2023/C 45/13)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Nejvyšší správní soud

Părțile din procedura principală

Reclamantă: B2 Energy s.r.o.

Pârât: Odvolací finanční ředitelství

Întrebarea preliminară

Articolul 138 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), în lumina Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 decembrie 2021 în cauza C-154/20, Kemwater ProChemie, EU:C:2021:989, trebuie interpretat în sensul că posibilitatea de a exercita dreptul de scutire de taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru livrarea de bunuri către un alt stat membru al Uniunii Europene trebuie refuzată fără ca autoritatea fiscală să fie obligată să dovedească faptul că furnizorul de bunuri a participat la săvârșirea unei fraude la TVA, în cazul în care acesta nu a reușit să dovedească că bunurile au fost livrate către un anumit destinatar dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene având calitatea de persoană impozabilă, astfel cum este indicată în documentele fiscale, deși, având în vedere situația de fapt și informațiile furnizate de persoana impozabilă, nu sunt disponibile informațiile necesare pentru a verifica dacă destinatarul real din alt stat membru al Uniunii Europene avea această calitate?

---

(1)  JO L 2006, L 347, p. 1.

Acțiune introdusă la 4 noiembrie 2022 – Comisia Europeană/Irlanda

(Cauza C-679/22)

(2023/C 45/14)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: Małecka, L. Malferrari, E. Manhaeve, L. Armati, agenți)

Pârâtă: Irlanda

Concluziile reclamantei

—

constatarea faptului că, prin neadoptarea (tuturor) actelor cu putere de lege și a normelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei (UE) 2018/1808 (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE (2) privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței, sau în orice caz prin necomunicarea acestora Comisiei, Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 2 din directiva menționată;

—	obligarea Irlandei la plata către Comisie a unei sume forfetare pe baza unui cuantum zilnic de 5 544,9 euro și care se ridică cel puțin la 1 376 000 de euro;

—

obligarea Irlandei, în cazul în care neîndeplinirea obligațiilor constată la prima liniuță continuă până la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză, la plata către Comisie a unor daune interese de 33 257,20 euro pe fiecare zi, calculată de la data pronunțării hotărârii și până la data executării obligațiilor care îi revin în temeiul directivei, precum și

—	obligarea Irlandei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 modifică Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței. Directiva din 2010 și cea din 2018 armonizează legislațiile referitoare la mass-media audiovizuale – emisiunile televizate tradiționale și serviciile la cerere. Directiva din 2018 prevede norme pentru modelarea evoluțiilor tehnologice și creează condiții echitabile pentru noile servicii de mass-media audiovizuale.

Prin scrisoarea din 20 noiembrie 2020, Comisia a adresat o scrisoare de punere în întârziere a Irlandei, în contextul în care nu primise din partea Irlandei nicio notificare privind adoptarea dispozițiilor necesare pentru a se conforma directivei. În lipsa unei alte informări cu privire la transpunerea directivei, Comisia a adresat Irlandei un aviz motivat prin scrisoarea din 23 septembrie 2021. Totuși, măsurile de transpunere nu au fost mereu adoptate de Irlanda și oricum nu au fost notificate Comisiei.

---

(1)  JO 2018, L 303, p. 69.

(2)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO 2010, L 95, p. 1).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Nejvyšší soud (Republica Cehă) la 15 noiembrie 2022 – RegioJet a. s., STUDENT AGENCY k.s./České dráhy a.s., Správa železnic, státní organizace, Česká republika, Ministerstvo dopravy

(Cauza C-700/22)

(2023/C 45/15)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Nejvyšším soudem

Părțile din procedura principală

Reclamante: RegioJet a. s., STUDENT AGENCY k.s.

Pârâte: České dráhy a.s., Správa železnic, státní organizace, Česká republika, Ministerstvo dopravy

Întrebarea preliminară

Articolul 108 alineatul (3) ultima teză din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că o instanță națională este obligată, în cadrul unei proceduri inițiate la cererea unui terț (un concurent), să dispună rambursarea de către beneficiar a ajutorului acordat cu încălcarea acestei dispoziții, chiar dacă (la data pronunțării hotărârii judecătorești) a expirat termenul de prescripție a prerogativelor Comisiei prevăzut la 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1), cu consecința că ajutorul acordat este considerat ajutor existent în sensul articolului 1 litera (b) punctul (iv) și al articolului 17 alineatul (3) din regulamentul menționat?

---

(1)  JO 2015, L 248, p. 9.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 18 noiembrie 2022 – Advance Pharma sp. z o.o./Skarb Państwa – Główny Inspektor Farmaceutyczny

(Cauza C-711/22)

(2023/C 45/16)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Advance Pharma sp. z o.o.

Pârât: Skarb Państwa – Główny Inspektor Farmaceutyczny

Întrebarea preliminară

În lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale coroborat cu articolul 19 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, o cale de atac cunoscută în anumitele sisteme juridice ale statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv posibilitatea de a solicita, în urma hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a constatat încălcarea standardelor rezultate din convenție, redeschiderea unei proceduri încheiate printr-o hotărâre definitivă constituie în materie civilă un element esențial al dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă atunci când sistemul juridic al unui stat membru prevede o altă cale juridică pentru protecția jurisdicțională a drepturilor unei părți la o procedură care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 21 noiembrie 2022 – LivaNova plc/Ministero dell’Economia e delle Finanze și alții

(Cauza C-713/22)

(2023/C 45/17)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Recurentă: LivaNova plc

Intimați: Ministero dell’Economia e delle Finanze, Ministero dell’Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare, Presidenza del Consiglio dei ministri

Întrebarea preliminară

Articolul 3 din A șasea directivă [82/891/CEE] (1), aplicabil (articolul 22) și în cazul divizării prin constituirea de noi societăți – în măsura în care prevede că (a) „[d]acă un element de pasiv nu este alocat în proiectul de divizare și dacă interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, fiecare dintre societățile beneficiare are o răspundere solidară pentru elementul de pasiv în cauză” și că (b) „[s]tatele membre pot prevedea ca această răspundere solidară să fie limitată la activul net alocat fiecărei societăți” –, se opune interpretării unei norme de drept intern precum articolul 2506-bis al treilea paragraf din Codul civil în sensul că răspunderea solidară a societății beneficiare privește, ca „elemente de pasiv” nealocate prin proiect, pe lângă pasivele care erau deja determinate, și (i) pe cele care reprezintă consecințele prejudiciabile, produse după divizare, ale unor comportamente (acțiuni sau inacțiuni) care au avut loc înainte de divizarea în cauză sau (ii) ale comportamentelor ulterioare care constituie o desfășurare a acestora, având caracter de faptă ilicită continuă, prin care au fost aduse daune mediului și ale căror efecte nu pot fi încă determinate în totalitate la momentul divizării?

---

(1)  A șasea directivă 82/891/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea societăților comerciale pe acțiuni (JO 1982, L 378, p. 47, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 50).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Ravensburg (Germania) la 23 noiembrie 2022 – QR/Mercedes-Benz Bank AG

(Cauza C-715/22)

(2023/C 45/18)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Ravensburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: QR

Pârâtă: Mercedes-Benz Bank AG

Întrebările preliminare

1)

Este compatibilă cu dreptul Uniunii situația în care, în temeiul dreptului național, în cadrul unui contract de credit legat de un contract de vânzare-cumpărare, după exercitarea validă a dreptului de retragere al consumatorului în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2008/48/CE (1): a) dreptul consumatorului la rambursarea de către creditor a ratelor împrumutului plătite devine exigibil numai atunci când, la rândul său, a restituit creditorului bunul cumpărat sau a făcut dovada faptului că a expediat bunul creditorului? b) consumatorul trebuie să predea autovehiculul creditorului la sediul social al acestuia din urmă, în conformitate cu articolul 358 alineatul (4) prima teză și cu articolul 357 alineatul (4) prima teză prima ipoteză din BGB? c) o acceptare cu întârziere a creditorului în ceea ce privește acceptarea autovehiculului nu există dacă creditorul este dispus să i se predea autovehiculul cu titlu de prestație prealabilă, dar contestă condițiile de fond ale unei retrageri valide? d) o acțiune a consumatorului având ca obiect rambursarea ratelor împrumutului plătite de consumator după restituirea autovehiculului finanțat trebuie respinsă ca nefondată în cazul în care creditorul nu a fost în întârziere în ceea ce privește acceptarea obiectului vânzării?

2)	Din dreptul Uniunii rezultă că normele și principiile juridice naționale descrise la punctul 1 literele (a)-(d) sunt inaplicabile, cu excepția cazului în care pot fi interpretate în conformitate cu directiva?

3)

În ipoteza în care invocarea de către consumator a dreptului său de retragere în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2008/48/CE poate fi evaluată ca fiind abuzivă și atunci când una dintre informațiile obligatorii prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2008/48/CE nu a fost comunicată în mod corespunzător nici în contractul de credit, nici ulterior, evaluarea ca abuz de drept se poate baza în special pe următoarele împrejurări: a) consumatorul continuă utilizarea autovehiculului finanțat până la clarificarea judiciară a validității retragerii. b) consumatorul refuză să plătească o compensație pentru utilizarea autovehiculului. c) la momentul la care se declară retragerea, contractul încetase deja înainte de termen sau prin trecerea timpului, iar banca renunțase la garanțiile sale?

---

(1)  Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO 2008, L 133, p. 66).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Rayonen sad Svilengrad (Bulgaria) la 23 noiembrie 2022 – „SISTEM LUX” OOD/Teritorialna direktsia Mitnitsa Burgas

(Cauza C-717/22)

(2023/C 45/19)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Rayonen sad Svilengrad

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„SISTEM LUX” OOD

Autoritatea administrativă de aplicare a legii: Teritorialna direktsia Mitnitsa Burgas

Întrebările preliminare

1)

Articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, care enumeră în mod exhaustiv tipurile de sancțiuni administrative care pot fi aplicate în caz de încălcare a legislației vamale, coroborat cu articolul 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții din dreptul național, precum cea a articolului 233 alineatul (6) din Legea vamală, care prevede ca sancțiune administrativă suplimentară confiscarea (confiscarea proprietății în favoarea statului) obiectului încălcării? Confiscarea obiectului încălcării este permisă în cazurile în care bunul confiscat aparține unei alte persoane decât autorului încălcării?

2)

Articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 coroborat cu articolul 49 alineatul (3) din cartă trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții din dreptul național, precum cea a articolului 233 alineatul (6) din Legea vamală, care prevede, pe lângă sancțiunea amenzii, ca sancțiune suplimentară confiscarea (confiscarea proprietății în favoarea statului) obiectului încălcării, ca reprezentând o atingere disproporționată adusă dreptului de proprietate în raport cu obiectivul legitim urmărit, în cazul general în care bunul confiscat care a făcut obiectul încălcării aparține autorului și în care bunul aparține unui terț care nu este autorul încălcării, precum și în cazul particular în care autorul nu a săvârșit încălcarea cu intenție, ci din culpă?

3)

Dispozițiile articolului 2 alineatul 1 din Decizia-cadru 2005/[212] (2) coroborat cu articolul 17 alineatul (1) din cartă și ținând seama de Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 [ianuarie] 2021 pronunțată în cauza С-393/19 (3) trebuie interpretate folosind argumentum a fortiori în sensul că se aplică și în cazurile în care fapta nu constituie infracțiune, ci contravenție, iar criteriul aplicat pentru diferențierea celor două rezidă numai în „proporția semnificativă”, în accepțiunea avută în vedere în jurisprudență la stabilirea valorii bunului care face obiectul contrabandei[?] În acest caz, articolul 1 a patra liniuță din Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea, precum și articolul 2 punctul 4 din Directiva 2014/42/UE (4) a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că noțiunea „confiscare” semnifică tocmai o pedeapsă sau o măsură care se aplică de o instanță de judecată și care nu poate fi dispusă de o autoritate administrativă și în acest sens se opun unei dispoziții naționale precum cea a articolului 233 alineatul (6) coroborat cu articolul 231 din Legea vamală?

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO 2013, L 269, p. 1).

(2)  Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea (JO 2005, L 68, p. 49, Ediție specială, 19, vol. 7, p. 147).

(3)  ECLI:EU:C:2021:8.

(4)  Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (JO 2014, L 127, p. 39).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Erfurt (Germania) la 23 noiembrie 2022 – HK/Debeka Lebensversicherungsverein a. G.

(Cauza C-718/22)

(2023/C 45/20)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Erfurt

Părțile din procedura principală

Reclamant: HK

Pârâtă: Debeka Lebensversicherungsverein a. G.

Întrebările preliminare

1)

Dreptul Uniunii, în special articolul 31 din A treia directivă privind asigurarea de viață (1) și articolul 15 alineatul (1) din A doua directivă privind asigurarea de viață (2), eventual în coroborare cu articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale potrivit căreia informațiile complete care trebuie comunicate consumatorilor sunt furnizate numai în urma unei cereri a consumatorului, și anume odată cu polița de asigurare (modelul de remitere a unei polițe)? În cazul unui răspuns afirmativ la această întrebare: această împrejurare dă naștere, prin ea însăși, unui drept la opoziție al consumatorului, cu alte cuvinte la rezilierea contractului de asigurare? Excepția întemeiată pe decădere sau pe abuzul de drept ar putea fi opusă unui astfel de drept?

2)

Un asigurător care fie nu a informat consumatorul cu privire la dreptul său la opoziție, fie l-a informat în mod incorect, nu are dreptul de a invoca decăderea sau abuzul de drept în ceea ce privește drepturile consumatorului care decurg din această împrejurare, în special în ceea ce privește dreptul la opoziție?

3)

Unui asigurător care nu a informat consumatorul sau care a transmis consumatorului doar informații incorecte sau incomplete îi este interzis să invoce decăderea sau abuzul de drept în ceea ce privește drepturile consumatorului care decurg din această împrejurare, în special în ceea ce privește dreptul la opoziție?

4)

Dreptul Uniunii Europene, în special articolul 15 alineatul (1) din A doua directivă privind asigurarea de viață, articolul 31 din A treia directivă privind asigurarea de viață și articolul 35 alineatul (1) din Directiva 2002/83 (3), coroborat, eventual, cu articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții sau jurisprudențe naționale în temeiul căreia, după ce și-a exercitat în mod legitim dreptul la opoziție, titularului poliței de asigurare îi revine sarcina prezentării situației de fapt și a probei, în vederea stabilirii cuantumului beneficiilor obținute de societatea de asigurări? Dreptul Uniunii, în special principiul efectivității, impune, în cazul admisibilității unei sarcini, astfel repartizate, a prezentării situației de fapt și a probei, ca titularul poliței de asigurare să aibă împotriva asigurătorului drepturi la informații sau la alte facilități, care să îi permită să-și valorifice pretențiile?

---

(1)  Directiva 92/96/CEE a Consiliului din 10 noiembrie 1992 privind coordonarea dispozițiilor cu putere de lege și a dispozițiilor administrative referitoare la asigurarea directă (asigurarea de viață), precum și modificarea Directivelor 79/267/CEE și 90/619/CEE (A treia directivă privind asigurarea de viață) (JO 1992, L 360, p. 1).

(2)  A doua Directivă 90/619/CEE a Consiliului din 8 noiembrie 1990 privind coordonarea dispozițiilor cu putere de lege și a dispozițiilor administrative referitoare la asigurarea directă (asigurarea de viață), stabilirea dispozițiilor pentru facilitarea exercitării efective a liberei prestări a serviciilor și modificarea Directivei 79/267/CEE (JO 1990, L 330, p. 50).

(3)  Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață (JO 2002, L 345, p. 1, Ediție specială, 06/vol. 4, p. 192).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sofiyski gradski sad (Bulgaria) la 24 noiembrie 2022 – Procedură penală

(Cauza C-722/22)

(2023/C 45/21)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Sofiyski gradski sad

Întrebarea preliminară

Articolul 2 coroborat cu articolul 1 a treia liniuță din Decizia-cadru 2005/212 (1) se opune interpretării unei legi naționale în sensul că nu trebuie să se dispună confiscarea ca instrument al infracțiunii a unui vehicul de transport mărfuri – autotractor și remorcă – folosit de membrii unui grup infracțional organizat pentru deținerea și transportul în cantități mari al unor produse accizabile (țigări) fără timbru?

---

(1)  Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea (JO 2005, L 68, p. 49, Ediție specială, 19/vol. 07, p. 147).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesarbeitsgericht (Germania) la 7 decembrie 2022 – I GmbH/J R

(Cauza C-749/22)

(2023/C 45/22)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesarbeitsgericht

Părțile din procedura principală

Recurentă: I GmbH

Intimat: J R

Întrebările preliminare

Articolul 7 din Directiva 2003/88/CE (1) și articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziţii sau unei practici naționale potrivit căreia concediul anual plătit solicitat de lucrător și acordat de angajator, care se suprapune în timp, după acordarea concediului, cu o carantină internă dispusă de autoritatea competentă ca urmare a unei suspiciuni de infecție, nu trebuie acordat retroactiv în cazul în care, pe durata carantinei, lucrătorul nu este în incapacitate de muncă din cauza bolii?

---

(1)  Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO 2003, L 299, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3).

Recurs introdus la 15 decembrie 2022 de Airoldi Metalli SpA împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a patra) din 5 octombrie 2022 în cauza T-1/22, Airoldi Metalli SpA/Comisia

(Cauza C-764/22 P)

(2023/C 45/23)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Airoldi Metalli SpA (reprezentanți: M. Campa, avvocato, D. Rovetta, avocat, P. Gjørtler, advokat, V. Villante, avvocato)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

—	declararea ca admisibil a prezentului recurs;

—	anularea Ordonanței Tribunalului din 5 octombrie 2022 pronunțate în cauza Airoldi Metalli SpA/Comisia, T-1/22, și declararea admisibilității acțiunii formulate de Airoldi Metalli SpA;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal pentru examinarea pe fond a acțiunii formulate de Airoldi Metalli SpA,

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură și în procedura în primă instanță.

Motivele și principalele argumente

În cadrul prezentului recurs, recurenta invocă două motive principale.

Primul motiv de recurs este întemeiat pe o eroare de drept săvârșită de Tribunal la interpretarea articolului 263 al patrulea paragraf ultima teză TFUE și a cerinței și a noțiunii de act normativ care nu presupune măsuri de punere în aplicare – încadrarea eronată a faptelor și denaturarea elementelor de probă.

Al doilea motiv de recurs este întemeiat pe o eroare de drept săvârșită de Tribunal la interpretarea articolului 263 al patrulea paragraf ultima teză TFUE și în special a cerinței referitoare la acte care îl „vizează direct și individual” pe autorul acțiunii – încadrarea eronată a faptelor.

Hotărârea Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – ADS L. Kowalik, B. Włodarczyk/EUIPO – ESSAtech (Accesoriu pentru telecomenzi fără fir)

(Cauza T-611/21) (1)

(„Desen sau model comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un accesoriu pentru telecomenzi fără fir - Motiv de nulitate - Caracteristici ale aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia - Articolul 8 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Fapte invocate sau dovezi furnizate pentru prima dată în fața camerei de recurs - Articolul 63 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 - Obligația de motivare - Articolul 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale”)

(2023/C 45/24)

Limba de procedură: polona

Părțile

Reclamantă: ADS L. Kowalik, B. Włodarczyk s.c. (Sosnowiec, Polonia) (reprezentant: M. Oleksyn, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Chylińska și J. Ivanauskas, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: ESSAtech (Přistoupim, Republica Cehă)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 5 iulie 2021 (cauza R 1070/2020-3).

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 5 iulie 2021 (cauza R 1070/2020-3).

2)	Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurii atât în fața camerei de recurs a EUIPO, cât și în fața Tribunalului.

---

(1)  JO C 502, 13.12.2021.

Acțiune introdusă la 17 septembrie 2022 – ClientEarth/Comisia

(Cauza T-579/22)

(2023/C 45/25)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: ClientEarth (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: T. Johnston, Barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei Comisiei, cuprinsă într-o scrisoare din 6 iulie 2022 (denumită în continuare „decizia atacată”), prin care Comisia a respins o cerere de reexaminare internă din 3 februarie 2022 introdusă de reclamantă în temeiul articolului 10 din Regulamentul de la Aarhus (1) referitoare la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 din 4 iunie 2021 (2) adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852 (denumit în continuare „Regulamentul privind taxonomia”) (3) și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv, prin intermediul căruia se susține că decizia atacată conține o serie de erori de drept în ceea ce privește întinderea competenței Comisiei, în măsura în care aceasta din urmă nu a ținut seama de mai multe elemente esențiale ale Regulamentului privind taxonomia la elaborarea regulamentului delegat.

2.	Al doilea motiv, prin intermediul căruia se susține că decizia atacată conține două erori vădite de apreciere în ceea ce privește dovezile științifice privind arderea biomasei forestiere în scopuri energetice.

3.	Al treilea motiv, prin intermediul căruia se susține că decizia atacată conține mai multe erori vădite de apreciere în ceea ce privește fabricarea produselor chimice organice de bază.

4.	Al treilea motiv, prin intermediul căruia se susține că decizia atacată conține de asemenea erori vădite în ceea ce privește fabricarea bioplasticului.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126) („Regulamentul de la Aarhus”).

(2)  Regulamentul delegat din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO 2021 L 442, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO 2020, L 198, p. 13).

Acțiune introdusă la le 31 octombrie 2022 – SBM Développement/Comisia

(Cauza T-667/22)

(2023/C 45/26)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: SBM Développement SAS (Ecully, France) (reprezentanți: B. Arash și H. Lindström, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea acțiunii ca fiind admisibilă și întemeiată;

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/1388 a Comisiei din 23 iunie 2022 privind obiecțiile nesoluționate referitoare la termenele și condițiile autorizației produsului biocid Pat’Appât Souricide Canadien Foudroyant, transmise de Franța și Suedia în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2022, L 208, p. 7);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept săvârșită în aplicarea articolului 48 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 (1) (denumit în continuare „RPB”) și pe încălcarea articolului 1 alineatul (1) și a articolului 32 din acest regulament.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 33, 35 și 36 din RPB.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept săvârșită în aplicarea tratatelor – principiile securității juridice și încrederii legitime.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe o încălcare a articolului 19 din RPB și pe o eroare vădită de apreciere.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe un exces de putere și pe o eroare de drept săvârșită în aplicarea tratatelor – principiile securității juridice și protecției încrederii legitime, proporționalității și articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

---

(1)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO 2012, L 167, p. 1).

Acțiune introdusă la 28 noiembrie 2022 – UniSystems Luxembourg și Unisystems systimata pliroforikis/AEVMP

(Cauza T-750/22)

(2023/C 45/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: UniSystems Luxembourg Sàrl (Bertrange, Luxemburg), Unisystems systimata pliroforikis monoprosopi anonymi emporiki etairia (Kallithea, Grecia) (reprezentant: N. Korogiannakis, avocat)

Pârâtă: Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP)

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei AEVMP de selectare a ofertei reclamantelor pe a doua poziție în cascadă cu ocazia procedurii de cerere de ofertă deschise pentru servicii de consultanță TIC – PROC/2021/12 „Prestări externe de servicii informatice” și de atribuire a primului contract în cascadă în aceeași procedură de cerere de ofertă consorțiului clasat pe prima poziție, notificată reclamantelor prin scrisoarea AEVMP din 17 septembrie 2022;

—

în plus, obligarea AEVMP la plata către reclamante a unor daune interese pentru pierderea contractului în valoare de 3 500 000 de euro pentru primii doi ani de executare a contractului. În cazul în care contractul va fi prelungit, astfel cum se prevede în mod expres, reclamantele solicită cuantumul suplimentar corespunzător duratei totale a contractului, pe baza unei sume anuale de 1 750 000 de euro, cu deducerea oricărei sume corespunzătoare, dacă va fi cazul, marjei brute a contractelor specifice care ar fi executate de reclamante în calitate de al doilea contractant în cascadă; cu dobânzi pentru toate sumele menționate;

—

cu titlu subsidiar, în ipoteza în care Curtea ar statua că reclamantele nu au dreptul la despăgubiri pentru toate prejudiciile suferite ca urmare a deciziilor nelegale atacate ale AEVMP, reclamantele solicită daune interese ca urmare a pierderii unei șanse în cuantum de 400 000 de euro, majorat cu dobânzi;

—	obligarea AEVMP la plata onorariului de avocat și a celorlalte cheltuieli de judecată efectuate în cadrul prezentei acțiuni, chiar și în cazul respingerii acesteia.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea Regulamentului financiar (1) și a caietului de sarcini: prețul propus de primul contractant în cascadă ar fi anormal de mic, în măsura în care profilurile specifice ar fi inferioare salariului legal minim în Germania și în Grecia. Pentru aceleași motive, reclamantele invocă o încălcare a caietului de sarcini, precum și a principiilor transparenței și bunei administrări.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, a dreptului la o cale de atac efectivă și a unei norme fundamentale de procedură. — Primul aspect al celui de al doilea motiv de anulare: încălcarea obligației de motivare, motivare insuficientă; — Al doilea aspect al celui de al doilea motiv de anulare: încălcarea principiului dreptului la o cale de atac efectivă și încălcarea unei norme fundamentale de procedură.

---

(1)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1).

Acțiune introdusă la 7 decembrie 2022 – Sboarina/Parlamentul

(Cauza T-761/22)

(2023/C 45/28)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: Gabriele Sboarina (Verona, Italia) (reprezentant: M. Paniz, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei de „Modificare a drepturilor de pensie la încetarea activității ale unui fost deputat italian în Parlamentul European” comunicată prin scrisoarea Direcției Generale Finanțe a Parlamentului European din 21 septembrie 2022, primită la 28 octombrie 2022, având ca obiect: „Recalcularea drepturilor de pensie la încetarea activității în urma deliberării nr. 150 din 3 martie 2022 a Biroului Președinției Camerei Deputaților”, notificată reclamantului și, în orice caz, anularea recalculării și a noii stabiliri a alocației viagere plătite de Parlamentul European reclamantului, precum și a oricărui act prealabil și/sau consecutiv;

—	constatarea și declararea dreptului reclamantului la menținerea alocației viagere plătite de Parlamentul European la valoarea sumelor dobândite și scadente la momentul primei plăți;

—	obligarea Parlamentului European la plata în favoarea sa a tuturor sumelor reținute în mod nejustificat, majorate cu revalorizarea monetară și cu dobânzi legale începând de la data reținerii la sursă până la momentul plății;

—	obligarea Parlamentului European la executarea hotărârii care urmează să fie pronunțată și la reconstituirea integrală a valorii inițiale a alocației viagere.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șapte motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea competenței rezervate a Biroului Președinției Parlamentului European (articolul 25 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European). — Reclamantul invocă nelegalitatea actului atacat în măsura în care a fost adoptat de șeful unității „Remunerație și drepturi sociale ale deputaților” în lipsa implicării necesare a Biroului Președinției Parlamentului European, titularul efectiv al deciziilor financiare, organizatorice și administrative în privința deputaților europeni în sensul articolului 25 din Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE și a articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) (1) și pe motivarea insuficientă a actului atacat. — Reclamantul invocă nelegalitatea actului atacat în măsura în care nu este suficient motivat, cu încălcarea articolului 296 al doilea paragraf TFUE și a articolului 41 din cartă.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe adoptarea deciziei atacate în lipsa unui temei juridic valabil și pe aplicarea eronată a anexei III la normele CID (Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European) (2) și a articolelor 74-75 din decizia NAS (decizia privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European) (3). — Reclamantul invocă nelegalitatea actului atacat în măsura în care a fost adoptat în lipsa unui temei juridic valabil, articolul 2 alineatul 1 din anexa III la normele CID fiind abrogat ca urmare a intrării în vigoare a Statutului deputaților (articolele 74-75 din decizia NAS).

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe interpretarea greșită a articolul 75 din decizia privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European și a anexelor I, II și III la normele CID, pe încălcarea articolului 28 din Statutul deputaților și a dreptului la pensie al reclamantului. — Reclamantul invocă nelegalitatea actului atacat în măsura în care Parlamentul European a interpretat și a aplicat greșit articolul 75 din decizia NAS și articolul 2 alineatul 1 din anexa III la normele CID. Reclamantul apreciază că aceste dispoziții trebuie interpretate în sensul că trimiterea la anexele I, II și III la Normele CID care figurează în articolul 75 din decizia NAS, în special la articolul 2 alineatul (1) din anexa III, trebuie înțeleasă în mod necesar în sensul că se raportează la pensia aplicabilă în timp ce anexa III menționată era în vigoare. Dimpotrivă, interpretarea și aplicarea acestor norme în sensul efectuat de Parlamentul European ar permite ca pensia reclamantului să poată fi modificată de nenumărate ori, cu încălcarea articolului 28 din Statutul deputaților și a principiilor încrederii legitime și securității juridice. — În sfârșit, chiar dacă s-ar adopta interpretarea Parlamentului European, articolul 2 din anexa III la normele CID întâlnește o limită în dreptul Uniunii și, în orice caz, privește doar cuantumul și modalitățile de plată a pensiei, neputând fi afectat însuși dreptul la pensie. Or, în speță, măsura aplicată reclamantului, ca efect al transpunerii automate a Deciziei 150/2022, nu numai că a modificat dreptul la pensie al reclamantului, afectându-i presupusele condiții constitutive, ci prezintă motive vădite de incompatibilitate cu dreptul Uniunii.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului încrederii legitime, securității juridice, protecției drepturilor dobândite și egalității. — Reclamantul invocă nelegalitatea actului atacat în măsura în care Parlamentul European, prin transpunerea automată a deliberării nr. 150/2022 și recalcularea subsecventă a pensiei reclamantului potrivit unei noi metode retroactive cu efecte permanente, care afectează în mod direct dreptul la pensie, a încălcat principiul securității juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobândite, în conformitate, de altfel, cu rațiunea de a fi a articolului 28 din statut și a articolului 75 din decizia NAS, precum și principiul încrederii legitime care nu permite diminuarea și/sau transformarea pensiilor. În plus, afectând numai foștii deputați europeni italieni, singurii vizați de o măsură care recalculează retroactiv pensiile scadente potrivit metodei cotizațiilor, în condițiile în care metoda cotizațiilor nu fusese încă introdusă în Italia, acest recalculare prezintă de asemenea aspecte evidente contrare principiului egalității, creând o discriminare nelegală în raport cu deputații europeni aleși începând cu anul 2009, precum și în raport cu toți ceilalți cetățeni în general, cărora nu li se impun măsuri de reducere de acest gen.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 17 din cartă, pe încălcarea articolului 1 din Protocolul 1 la CEDO și pe lipsa caracterului proporțional al măsurii impuse. — Reclamantul apreciază că actul atacat, în măsura în care, prin recalcularea impusă, a redus cuantumul pensiei la care are dreptul în temeiul mandatului de europarlamentar, are o incidență directă asupra dreptului său de proprietate. În plus, acesta apreciază că respectiva ingerință a fost impusă în lipsa unei motivări efective și i-a impus un sacrificiu disproporționat și nerezonabil.

7.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 21 și 25 din cartă, a articolului 10 TFUE și a articolului 15 din Pilonul european al drepturilor sociale. — Reclamantul apreciază că, prin decizia atacată, însuși Parlamentul European, prin faptul că a transpus o măsură privind un nou calcul al pensiilor care, din cauza modului în care a fost conceput, afectează în principal persoanele cele mai în vârstă, a încălcat articolele 21 și 25 din cartă, articolul 10 TFUE, articolul 15 din Pilonul european al drepturilor sociale și Directiva 2000/78/CE (4).

---

(1)  JO 2016, C 202, p. 389.

(2)  Decizia Biroului extins din 4 noiembrie 1981; Decizia Biroului Președinției din 24 și din 25 mai 1982, modificată la 13 septembrie 1995 și la 6 iunie 2005.

(3)  Decizia Biroului Parlamentului European din 19 mai și din 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (JO 2009, C 159, p. 1).

(4)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO 2000, L 303, p. 16, Ediție specială 05/vol.6, p. 7).

Acțiune introdusă la 8 decembrie 2022 – Azalee Cosmetics/EUIPO — L’Oréal (UK) (LA creème LIBRE)

(Cauza-T-765/22)

(2023/C 45/29)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Azalee Cosmetics (Paris, Franța) (reprezentant: I. Tribouillet, avocat)

Pârât: Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: L’Oréal (UK) Ltd (Londra, Regatul Unit)

Date privind procedura aflată pe rolul EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii figurative a Uniunii Europene LA CREME LIBRE — cererea de înregistrare nr. 18 252 904

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 7 octombrie 2022 în cauza R 229/2022-1

Concluzii

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO și a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, precum și la rambursarea către reclamantă a tuturor cheltuielilor efectuate în legătură cu procedurile opoziției și căii de atac, inclusiv a cheltuielilor de judecată aferente căii de atac.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 8 decembrie 2022 — Canel Ferreiro/Consiliul

(Cauza T-766/22)

(2023/C 45/30)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Maria Canel Ferreiro (Overijse, Belgia) (reprezentant: N. Maes, avocată)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluzii

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	admiterea prezentei acțiuni;

—	declararea acesteia ca fiind admisibilă și întemeiată;

—	anularea deciziei autorității împuternicite să facă numiri a Consiliului Uniunii Europene din 25/11/2021 prin care i se aplică reclamantei sancțiunea disciplinară a mustrării;

—	anularea deciziei autorității împuternicite să facă numiri a Consiliului Uniunii Europene din 01/09/2022 de respingere a reclamației nr. 2022_009 a reclamantei în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut;

—

anularea anchetei administrative EN-2101 și a raportului de anchetă din 28 mai 2021 al Unității Consilierilor Juridici din cadrul administrației Direcției Generale Dezvoltare Organizațională și Servicii — Direcția Resurse Umane a Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene privind reclamanta;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe nelegalitatea anchetei administrative. Potrivit reclamantei, anchetatorii ar fi depășit cadrul factual și temporal al mandatului care le fusese acordat de autoritatea împuternicită să facă numiri.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe nelegalitatea deciziei de respingere a reclamației. Reclamanta susține, în această privință, că principiul bunei administrări, consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, nu a fost respectat și că reclamanta nu a avut dreptul la un tratament imparțial al dosarului său.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe nerespectarea dreptului la apărare. Reclamanta invocă lipsa unei alegații concrete cu privire la faptul reținut în sarcina reclamantei.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe lipsa probei. Potrivit reclamantei, încălcările articolelor 12 și 21 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene nu sunt dovedite corespunzător cerințelor legale, astfel încât acestea nu puteau fi reținute în sarcina reclamantei pentru a justifica sancțiunea disciplinară a mustrării.

Acțiune introdusă la 10 decembrie 2022 – Fibrecycle/EUIPO (BACK-2-NATURE)

(Cauza T-772/22)

(2023/C 45/31)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Fibrecycle Pty Ltd (Helensvale, Australia) (reprezentant: T. Stein, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii BACK-2-NATURE – cererea de înregistrare nr. 1 485 655.

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 octombrie 2022 în cauza R 1699/2020-2.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 12 decembrie 2022 – Contorno Textil/EUIPO – Harmont & Blaine (GILBERT TECKEL)

(Cauza T-773/22)

(2023/C 45/32)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Contorno Textil, SL (Almedinilla, Spania) (reprezentanți: E. Sugrañes Coca și C. Sotomayor Garcia, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Harmont & Blaine SpA (Caivano, Italia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamantul în fața Tribunalului

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative GILBERT TECKEL – cererea de înregistrare nr. 18 148 635

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 10 octombrie 2022 în cauza R 372/2022-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

modificarea deciziei atacate în sensul admiterii cererii de înregistrare nr. 18 148 635 pentru toate bunurile din clasa 25, ca urmare a lipsei unui risc de confuzie între mărcile comparate, ținând seama în mod corespunzător de diferențele dintre semne; obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată; sau, cu titlu subsidiar,

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea principiilor egalității de tratament și securității juridice.

Acțiune introdusă la 13 decembrie 2022 — TP/Comisia

(Cauza T-776/22)

(2023/C 45/33)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: TP (reprezentanți: T. Faber, F. Bonke și I. Sauvagnac, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluzii

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei ordonatorului de credite delegat al Comisiei, director general al DG Reforme, privind excluderea sa de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (1), de la selecționarea pentru implementarea fondurilor Uniunii Europene și de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului (2), adoptată la 1 octombrie 2022 și notificată reclamantei la 3 octombrie 2022 (denumită în continuare „decizia atacată”);

—	cu titlu subsidiar, înlocuirea deciziei atacate cu o sancțiune pecuniară moderată în funcție de participarea limitată a reclamantei la executarea proiectului;

—	obligarea Comisiei Europene la repararea prejudiciului suferit ca urmare a deciziei atacate, și

—	în orice caz, obligarea Comisiei la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă următoarele motive:

1.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul 2018/1046, întrucât nu a stabilit faptele pertinente necesare pentru adoptarea unei decizii de excludere împotriva reclamantei și în special prin faptul că nu a demonstrat că reclamanta ar fi săvârșit în mod individual deficiențe semnificative în respectarea principalelor obligații în executarea contractului încheiat între consorțiul din care făcea parte și Comisie, astfel cum impune articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2018/1046.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă articolul 136 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2018/1046 și principiul general al proporționalității, întrucât: — sancțiunea excluderii împotriva reclamantei nu permite atingerea obiectivului sistemului de detectare timpurie și de excludere prevăzut de Regulamentul 2018/1046, — sancțiunea excluderii împotriva reclamantei nu ar lua în seamă rolul său subordonat în realizarea proiectului de construire a rețelelor de canalizare și de distribuție a apei în orașul Famagusta (Cipru).

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată încalcă principiul general al securității juridice în măsura în care a confirmat retroactiv o sancțiune de excludere în temeiul Regulamentului 2018/1046, mai severă decât sancțiunea pecuniară pe care ordonatorul de credite menționat ar fi stabilit-o în temeiul Regulamentului nr. 966/2012 (UE, Euratom) al Parlamentului European și al Consiliului (3).

---

(1)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (JO 2018, L 307, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO 2012, L 298, p. 1).

Acțiune introdusă la 12 decembrie 2022 – Desimo/EUIPO – Red Bull (EL TORO ROJO)

(Cauza T-778/22)

(2023/C 45/34)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Desimo, Lda (Lisabona, Portugalia) (reprezentanți: S. Estima Martins, J. Mioludo și D. Simões, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Red Bull GmbH (Fuschl am See, Austria)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative EL TORO ROJO – cererea de înregistrare nr. 18 026 515

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 29 septembrie 2022 în cauza R 326/2022-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și respingerea în totalitate a procedurii de opoziție nr. B003089768;

—	înregistrării mărcii contestate pentru toate produsele și serviciile desemnate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 13 decembrie 2022 – Transport Werk/EUIPO – Haus & Grund Deutschland (Haus & Grund)

(Cauza T-779/22)

(2023/C 45/35)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Transport Werk GmbH (Offenbach am Main, Germania) (reprezentant: Rechtsanwältin D. Donath)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Haus & Grund Deutschland Zentralverband der Deutschen Haus-, Wohnungs- und Grundeigentümer e.V. (Berlin, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Haus & Grund” – cererea de înregistrare nr. 7 161 052

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 26 octombrie 2022, în cauza R 84/2022-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO să radieze din registrul mărcilor Uniunii Europene marca nr. 7 161 052 „Haus & Grund” pentru toate produsele și serviciile din clasele 9, 16, 35, 36, 38, 42 și 45, respectiv:

clasa 9: suporturi de stocare a datelor; programe informatice pentru achiziționarea, vânzarea, administrarea, închirierea, ridicarea și exploatarea de clădiri, instalații și echipamente;

clasa 16: produse de imprimerie;

clasa 35: publicitate; servicii de gestiunea afacerilor; administrarea afacerilor; consultanță în afaceri; lucrări de secretariat; cercetare, colectare, compilare sistematică de informații, inclusiv hotărâri judecătorești și decizii de toate tipurile;

clasa 36: afaceri imobiliare; expertiză în domeniul asigurărilor, finanțelor, imobiliar și afacerilor monetare;

clasa 38: furnizarea de informații, inclusiv hotărâri judecătorești și decizii de toate tipurile;

clasa 42: expertiză tehnică; consiliere tehnică; conceperea de programe informatice pentru achiziționarea, vânzarea, închirierea, ridicarea, administrarea și exploatarea de clădiri, instalații și echipamente; conceperea de programe informatice pentru optimizarea gestionării, a rentabilității, a utilizării, a comercializării și a publicității de bunuri imobile și de echipamente;

clasa 45: servicii juridice;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017 1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017 1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 13 decembrie 2022 – TUI Holding/EUIPO – inCruises International (INCRUISES)

(Cauza T-780/22)

(2023/C 45/36)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: TUI Holding Spain, SLU (Palma de Mallorca, Spania) (reprezentant: H. Fangmann, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: InCruises International LLC (San Juan, Puerto Rico, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale INCRUISES – cererea de înregistrare nr. 18 034 630

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 21 septembrie 2022 în cauza R 1081/2021-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 33 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 13 decembrie 2022 – Madre Querida și alții/Comisia

(Cauza T-781/22)

(2023/C 45/37)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamante: Madre Querida, SL (Burela, Spania), Hermanos Galdo, SL (Burela), Pesqueras Breogan, SL (Burela), Breso Pesca, SL (Burela), Casariego 99, SL (Ribadeo, Spania), Pesquerías Mapa, SL (Gozon, Spania), Virgen de Pastoriza, SL (Burela), Pesca Norte Breogan, SL (Burela), Basanta Frá Hnos, CB (Burela), Armapesca Burela, SL (Burela), Deycon Pesca, SL (Viveiro, Spania), Larrabaste, SLU (Cariño, Spania), Pesqueras Canoura, SL (Burela), Pesqueras Luarquesa, SL (Navia, Spania), Pastor Nauta, CB (Cervo, Spania), Villaselan 99, SL (Tapia de Casariego, Spania), Organización de Productores Pesqueros del Puerto de Burela (LUGO) (Burela) (reprezentanți: Á. Givaja Sanz, A. Lamadrid de Pablo și V. Romero Algarra, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—

anularea articolului 2 și a anexei II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1614 (1) al Comisiei din 15 septembrie 2022 de determinare a zonelor de pescuit de adâncime existente și de stabilire a unei liste a zonelor în care există sau este posibil să existe ecosisteme marine vulnerabile;

—

cu titlu subsidiar, constatarea nevalidității articolului 9 alineatele (6) și (9) din Regulamentul 2016/2336 (2) al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului, în conformitate cu articolul 277 TFUE, precum și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea, prin articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare 2022/1614 și prin anexa II la acesta, a principiilor generale de drept al Uniunii și, mai precis, a principiilor nediscriminării și proporționalității. Aceste dispoziții încalcă principiul nediscriminării în măsura în care tratează în mod identic unelte diferite și în care tratează apele din zona Atlanticului de Nord-Est în mod neuniform. Ele încalcă principiul proporționalității în măsura în care depășesc ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului.

2.

Al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar și întemeiat pe excepția de nelegalitate prevăzută la articolul 9 alineatele (6) și (9) din Regulamentul 2016/2336, întrucât aceste dispoziții sunt contrare principiilor generale ale dreptului Uniunii în măsura în care încalcă articolul 291 TFUE, precum și principiul proporționalității.

---

(1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1614 al Comisiei din 15 septembrie 2022 de determinare a zonelor de pescuit de adâncime existente și de stabilire a unei liste a zonelor în care există sau este posibil să existe ecosisteme marine vulnerabile (JO 2022, L 242, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (JO 2016, L 354, p. 1).

Acțiune introdusă la 16 decembrie 2022 – Franța/Comisia

(Cauza T-785/22)

(2023/C 45/38)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: T. Stéhelin, B. Fodda și E. Leclerc, agenți)

Pârât: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea anunțului de concurs general EPSO/AST/154/22 – Asistenți (AST 3) în domeniile gestiunii financiare, contabilității și trezoreriei, achizițiilor publice, concepției grafice și producției de conținut vizual, comunicării digitale și sociale și administrării de site-uri, publicat la 22 septembrie 2022 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive care sunt în esență identice sau similare cu cele invocate în cauza T-555/22, Franța/Comisia.

Acțiune introdusă la 16 decembrie 2022 – PB/SRB

(Cauza T-789/22)

(2023/C 45/39)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: PB (reprezentant: N. de Montigny, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din 15 februarie 2022;

—	anularea, în măsura în care este necesar, a deciziei din 6 septembrie 2022 de respingere a reclamației sale;

—	obligarea pârâtului la despăgubirea reclamantului cu suma de 50 000 de euro pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului său de a fi ascultat și a dreptului său la apărare;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate împotriva deciziei Comitetului unic de rezoluție (SRB) de respingere a cererii sale de asistență, reclamantul invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al reclamantului și pe vicii de procedură. În cadrul primului aspect, reclamanta invocă încălcarea principiului transparenței, imposibilitatea de a crede în independența autorității abilitate să încheie contractele de muncă (denumită în continuare „AAIC”) și refuzul accesului la informațiile și la elementele esențiale ale dosarului. În cadrul celui de al doilea aspect, reclamantul invocă încălcarea principiului confidențialității în soluționarea cererii sale de asistență, nerespectarea garanțiilor procedurale, neaplicarea unei proceduri echitabile și obiective și, în sfârșit, încălcarea articolelor 4.2 și 4.3 din dispozițiile generale de punere în aplicare privind prevenirea hărțuirii. În cadrul celui de al treilea aspect, reclamantul invocă lipsa unei imparțialități obiective și subiective și existența unor conflicte de interese care ar fi viciat examinarea cererii sale de asistență. În cadrul celui de al patrulea aspect, reclamantul invocă încălcarea dreptului de a fi ascultat în mod efectiv de AAIC.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 24 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”), pe încălcarea obligației de asistență și de solicitudine și pe o administrare defectuoasă.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere și pe încălcarea articolului 12a din statut.

Acțiune introdusă la 21 decembrie 2022 – Quatrotec Electrónica/ EUIPO – Woxter Technology (WOXTER)

(Cauza T-792/22)

(2023/C 45/40)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Quatrotec Electrónica, SL (Madrid, Spania) (reprezentanți: I. Valdelomar Serrano, J. Rodríguez-Fuensalida y Carnicero, P. Ramells Higueras, A. Figuerola Moure și P. Muñoz Moreno, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Woxter Technology Co. Ltd (Causeway Bay, Hong Kong, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: Marca figurativă WOXTER – marca Uniunii Europene nr.o 3 217 031

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 28 septembrie 2022 în causa R 0323/2022-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Constatarea aplicării eronate în decizia atacată a articolului 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

—	Declararea caducității mărcii Uniunii Europene nr. 3 217 031 WOXTER (figurativă) pentru toate produsele și serviciile din clasele 9, 37 și 39.

—	Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de reprezentare efectuate de reclamantă, aferente prezentei proceduri.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Comsiliului.

Acțiune introdusă la 21 decembrie 2022 – TU/Parlamentul

(Cauza T-793/22)

(2023/C 45/41)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: TU (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din [confidențial] (1) de a nu i se reînnoi contractul de asistent parlamentar acreditat;

—	anularea, cu respingerea implicită, intervenită la [confidențial] și, cu titlu subsidiar, cel puțin [confidențial], a cererii sale introduse formal la [confidențial] de a i se recunoaște statutul de informator și de a fi protejat în temeiul articolelor 22a, b și c din statut;

—	anularea, în cazul în care este nevoie, a deciziei de respingere a reclamației sale care i-a fost notificată la [confidențial];

—	declararea Parlamentului răspunzător pentru încălcarea normelor aplicabile statutului de avertizor și a protecției conferite de acesta;

—	obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 200 000 de euro cu titlu de daune interese pentru prejudiciile suferite ca urmare a nerespectării articolelor 22a-c din statut și a normelor interne aplicabile;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată;

—	cu titlu subsidiar și, în cazul improbabil în care cererea reclamantului va fi respinsă, lăsarea cheltuielilor sale de judecată în sarcina pârâtului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe nerespectarea articolului 22c din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”) în cursul procedurii precontencioase.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea normelor de protecție asociate calității sale de informator, a articolului 22c din statut, pe încălcarea articolului 3 din normele interne de punere în aplicare a acestui articol și pe încălcarea obligației de consiliere și de asistență care trebuie conferite avertizorilor.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 4 din normele interne de punere în aplicare a articolului 22c și, cu titlu subsidiar, pe caracterul nelegal al interpretării rezervate acestor norme de Parlament sau pe caracterul inadecvat și insuficient al acestor norme.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea confidențialității și a protecției identității informatorului.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament și al nediscriminării, pe discriminarea pozitivă nelegală între asistenții parlamentari acreditați și pe discriminarea negativă nelegală cu ceilalți informatori, pe încălcarea protecției conferite avertizorilor, pe încălcarea articolului 24 din statut și a obligațiilor de asistență și de solicitudine, precum și pe încălcarea dreptului de a beneficia de o procedură care are cel puțin o aparență de obiectivitate.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe abuzul de procedură pus în aplicare de administrație pentru a se eschiva de la obligația care îi revine de a se asigura că reclamantul nu suferă în mod efectiv niciun prejudiciu ca urmare a transmiterii informației în conformitate cu articolul 22b din statut.

---

(1)  Date confidențiale ocultate.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – C & J Clark International/Comisia

(Cauza T-790/16 și T-861/16) (1)

(2023/C 45/42)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 14, 16.1.2017.

Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2022 – Deichmann/Comisia

(Cauza T-154/17) (1)

(2023/C 45/43)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 129, 24.4.2017.

Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2022 – Van Haren Schoenen/Comisia

(Cauza T-155/17) (1)

(2023/C 45/44)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 129, 24.4.2017.

Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2022 – FLA Europe/Comisia

(Cauza T-347/17) (1)

(2023/C 45/45)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 249, 31.7.2017.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – Nike European Operations Netherlands și alții/Comisia

(Cauza T-351/17) (1)

(2023/C 45/46)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 249, 31.7.2017.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – Jana shoes și alții/Comisia

(Cauza T-360/17) (1)

(2023/C 45/47)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 249, 31.7.2017.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – adidas International Trading și alții/Comisia

(Cauza T-24/18) (1)

(2023/C 45/48)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 94, 12.3.2018.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – Wendel și alții/Comisia

(Cauza T-124/18) (1)

(2023/C 45/49)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 152, 30.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2022 – Van Haren Schoenen/Comisia

(Cauza T-126/18) (1)

(2023/C 45/50)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 142, 23.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2022 – Cortina și FLA Europe/Comisia

(Cauza T-127/18) (1)

(2023/C 45/51)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 142, 23.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – adidas International Trading și alții/Comisia

(Cauza T-130/18) (1)

(2023/C 45/52)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 152, 30.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – Deichmann/Comisia

(Cauza T-131/18) (1)

(2023/C 45/53)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 152, 30.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – Deichmann Shoes UK/Comisia

(Cauza T-141/18) (1)

(2023/C 45/54)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 152, 30.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 30 noiembrie 2022 – Buffalo – Boots/Comisia

(Cauza T-142/18) (1)

(2023/C 45/55)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 152, 30.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 28 noiembrie 2022 – Caprice Schuhproduktion/Comisia

(Cauza T-157/18) (1)

(2023/C 45/56)

Limba de procedură: neerlandeza

Președintele Camerei a șasea a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 142, 23.4.2018.

Ordonanța Tribunalului din 5 decembrie 2022 – Eland Oil & Gas/Comisia

(Cauza T-471/19) (1)

(2023/C 45/57)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 312, 16.9.2019.

Ordonanța Tribunalului din 5 decembrie 2022 – W.S. Atkins International/Comisia

(Cauza T-758/19) (1)

(2023/C 45/58)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 27, 27.1.2020.

Ordonanța Tribunalului din 5 decembrie 2022 – Experian Finance 2012/Comisia

(Cauza T-771/19) (1)

(2023/C 45/59)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 45, 10.2.2020.

Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2022 – Rigid Plastic Containers Finance și RPC Pisces Holdings/Comisia

(Cauza T-781/19) (1)

(2023/C 45/60)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 45, 10.2.2020.

Ordonanța Tribunalului din 5 decembrie 2022 – St Schrader Holding Company UK/Comisia

(Cauza T-782/19) (1)

(2023/C 45/61)

Limba de procedură: engleza

Președintele Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 45, 10.2.2020.

Ordonanța Tribunalului din 14 decembrie 2022 – KPMG Advisory/Comisia

(Cauza T-614/21) (1)

(2023/C 45/62)

Limba de procedură: italiana

Președintele Camerei întâi a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 481, 29.11.2021.

Ordonanța Tribunalului din 12 decembrie 2022 – NT/EMA

(Cauza T-806/21) (1)

(2023/C 45/63)

Limba de procedură: franceza

Președintele Camerei noua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 73, 14.2.2022.