3.2.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 41/1

RECOMANDAREA A CONSILIULUI

din 30 ianuarie 2023

privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă

(2023/C 41/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (j),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

În vederea asigurării unui trai demn în toate etapele vieții, prezenta recomandare vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și urmărirea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, în special prin intermediul venitului minim, a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă, în conformitate cu abordarea incluziunii active.

(2)	În conformitate cu articolul 151 din TFUE, Uniunea și statele membre au ca obiective, printre altele, promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, o protecție socială adecvată și combaterea excluziunii.

(3)

La articolul 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (1) se prevede că Uniunea recunoaște și respectă drepturile la prestații de securitate socială și la servicii sociale. Se prevede, de asemenea, că orice persoană care are reședința și se deplasează în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestații de securitate socială și la avantaje sociale și că, pentru a combate excluziunea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinate să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente.

(4)

Prin Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului (2) privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială se recomandă statelor membre să recunoască dreptul fundamental al persoanelor de a beneficia de resurse suficiente și asistență socială pentru o viață compatibilă cu demnitatea umană, în cadrul unei inițiative globale și consecvente de combatere a excluziunii sociale, și li se recomandă să-și adapteze, dacă este necesar, sistemele de protecție socială. Având în vedere conținutul prezentei recomandări, este oportun ca aceasta să înlocuiască Recomandarea 92/441/CEE.

(5)

Prin Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei (3) privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii se stabilește o strategie cuprinzătoare pentru a facilita integrarea la un loc de muncă durabil și de calitate a persoanelor care sunt apte de muncă și pentru a oferi resurse suficiente pentru o viață demnă, alături de un sprijin pentru participare socială, pentru persoanele care nu sunt apte de muncă. Această abordare integrată, bazată pe combinația a trei componente de politică: un sprijin adecvat pentru venit, piețe incluzive ale muncii și accesul la servicii de calitate, este deosebit de importantă pentru persoanele cu acces minim la piața muncii sau excluse din societate.

(6)

În noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale (4), care stabilește 20 de principii pentru a sprijini buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Principiul 14 prevede că orice persoană care nu dispune de resurse suficiente are dreptul la un venit minim adecvat care să îi asigure un trai demn în toate etapele vieții și dreptul de acces efectiv la bunuri și servicii de facilitare și că pentru persoanele care sunt apte de muncă, venitul minim ar trebui să fie combinat cu stimulente în vederea (re)integrării pe piața muncii.

(7)

Prin Comunicarea sa din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (5), Comisia a stabilit obiectivul ambițios pentru o Europă socială puternică. În iunie 2021, Consiliul European a salutat obiectivul social al Uniunii privind reducerea sărăciei, în concordanță cu Declarația de la Porto, semnată de șefii de stat și de guvern la 8 mai 2021, potrivit căruia, până în anul 2030, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui să se reducă, comparativ cu anul 2019, cu cel puțin 15 milioane, dintre care cel puțin cinci milioane ar trebui să fie copii. Consiliul European a salutat, de asemenea, obiectivul principal privind ocuparea forței de muncă, și anume ca cel puțin 78 % din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă, precum și obiectivul principal privind competențele, și anume ca cel puțin 60 % din totalul adulților să participe la activități de formare în fiecare an. Un tablou de bord social revizuit și un cadru de evaluare comparativă privind venitul minim, convenite de Comitetul pentru protecție socială, consolidează fundamentarea analitică a semestrului european, a raportului comun privind ocuparea forței de muncă și a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(8)

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele acesteia subliniază faptul că creșterea economică durabilă trebuie să se realizeze în același timp cu eradicarea sărăciei și a altor privațiuni, cu reducerea inegalităților și cu îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, educație și muncă.

(9)

În rezoluția sa din 24 octombrie 2017 (6) referitoare la politicile de garantare a venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei, Parlamentul European a invitat statele membre să introducă un venit minim adecvat, subliniind rolul garantării venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei. În concluziile sale din 12 octombrie 2020 privind „Consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta (7), Consiliul a invitat Comisia să inițieze o actualizare a cadrului Uniunii pentru a sprijini și a completa în mod eficace politicile statelor membre privind protecția venitului minim la nivel național. În cadrul Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat un cadru comun al Uniunii privind venitul minim.

(10)

Prezenta recomandare se bazează pe constatările evaluărilor Comisiei care analizează progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării 2008/867/CE. Evaluările au confirmat validitatea abordării incluziunii active, dar au evidențiat provocări specifice în ceea ce privește, printre altele, gradul scăzut de adecvare, gradul limitat de adoptare și gradul limitat de acoperire al venitului minim, de potențialii factori de descurajare din cadrul sistemelor fiscale și de securitate socială și de accesul problematic la servicii de calitate care promovează incluziunea socială și integrarea pe piața muncii. Evaluările au solicitat, de asemenea, să se pună un accent mai puternic pe sprijinul adecvat pentru incluziunea socială a persoanelor care nu sunt apte de muncă.

(11)

În pofida unor progrese înregistrate în ceea ce privește reducerea sărăciei și a excluziunii sociale în Uniune în ultimul deceniu, în 2021, peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menționat era mai mare pentru femei. Creșterea riscului de sărăcie pentru persoanele care trăiesc în gospodării cu un grad de ocupare a forței de muncă (aproape) egal cu zero și accentuarea sărăciei în numeroase state membre, însoțite de o scădere a impactului transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei, generează preocupări. Uniunea și statele sale membre ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini efectiv persoanele cele mai vulnerabile și defavorizate.

(12)

Locurile de muncă durabile și de calitate reprezintă cea mai bună modalitate de ieșire din sărăcie și excluziune socială. În același timp, asigurarea prezenței unui număr mai mare de persoane pe piața muncii contribuie la finanțarea sistemelor de protecție socială și consolidează sustenabilitatea financiară a acestora, ceea ce contribuie la echitatea între generații și promovează coeziunea socială. Pentru a atinge niveluri mai ridicate de ocupare a forței de muncă, este extrem de important ca oamenii să fie sprijiniți în tranziții de succes pe piața muncii.

(13)

Avantajele sociale și economice ale unor plase de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor legate de pandemia de COVID-19. Măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 au avut un impact disproporționat asupra femeilor și a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală, atât din motive de sănătate fizică, cât și de sănătate mintală, la educație și servicii relevante, ceea ce a agravat, de asemenea, limitările preexistente în ceea ce privește accesul la muncă (8). Experiența dobândită în urma crizei generate de COVID-19 a subliniat, de asemenea, importanța unor sisteme de protecție socială adecvate, cuprinzătoare și reziliente, care să constituie instrumente preventive, capabile să reacționeze la șocuri, de sprijinire a redresării.

(14)

Tendințele macroeconomice asociate cu globalizarea, tranziția verde și cea digitală, schimbările demografice și tiparele de muncă în schimbare continuă să modeleze Uniunea. Plasele de siguranță socială cuprinzătoare și robuste, care asigură un sprijin adecvat pentru venit și facilitează tranzițiile pe piața muncii, inclusiv sprijinul pentru recalificare și perfecționare, pot contribui la asigurarea faptului că aceste procese sunt juste și incluzive. Modificările modelelor de carieră, combinate cu o creștere a formelor atipice de muncă, pot îngreuna calificarea persoanelor cu venituri mici pentru accesul la sistemele de protecție socială bazate pe asigurări și pot conduce la o creștere a cererii de măsuri de sprijin alternative, cum ar fi venitul minim. Mai mult, în urma războiului de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea bruscă a prețurilor la energie și, ulterior, inflația afectează gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare. Măsurile privind veniturile pot fi orientate către grupurile vulnerabile și sunt compatibile cu menținerea stimulentelor pentru reducerea cererii de energie și îmbunătățirea eficienței energetice.

(15)

Prezenta recomandare se axează pe „persoanele care nu dispun de resurse suficiente”, și anume persoanele care trăiesc în gospodării ale căror resurse monetare și materiale indispensabile pentru sănătatea și bunăstarea lor și pentru participarea la viața economică și socială sunt insuficiente, neregulate sau incerte. Pentru persoanele apte de muncă, plasele de siguranță socială solide trebuie să faciliteze (re)integrarea pe piața muncii prin măsuri de sprijin specifice care să combine măsuri active de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, educație și formare. Pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv pentru cele care nu sunt apte de muncă, acestea asigură un sprijin adecvat pentru venit și servicii de facilitare. Astfel, plasele de siguranță socială nu sunt un instrument pasiv, ci acționează, în măsura posibilului, ca o rampă de lansare pentru integrarea socioeconomică și mobilitatea socială ascendentă, îmbunătățind incluziunea și perspectivele de încadrare în muncă.

(16)

Plasele de siguranță socială includ o serie de prestații monetare și în natură care oferă sprijin pentru venit și acces la servicii de facilitare și servicii esențiale. Printre componentele importante ale sprijinului pentru venit se regăsesc prestațiile de venit minim, definite ca prestații monetare de ultimă instanță de tip necontributiv și acordate în funcție de resurse care vizează reducerea decalajului pentru a se atinge un anumit nivel global de venit în gospodării atunci când alte surse de venit sau prestații au fost epuizate sau nu sunt adecvate pentru a asigura un trai demn. În unele state membre, prestațiile de venit minim pot fi combinate cu alte prestații monetare acordate gospodăriei și membrilor acesteia, cum ar fi alocațiile pentru copii și alocațiile familiale, alocațiile pentru locuință, indemnizațiile de șomaj, prestațiile de invaliditate, indemnizațiile pentru limită de vârstă sau prestațiile pentru exercitarea unei activități profesionale. De asemenea, acestea pot suplimenta pensiile minime și veniturile din muncă. Prezenta recomandare abordează în principal venitul minim și nu aduce atingere Recomandării Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (9).

(17)

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieșire din sărăcie și excluziune și poate acționa ca un stabilizator automat. În perioade de criză economică, acesta poate contribui la sprijinirea unei redresări durabile și favorabile incluziunii, la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor și la limitarea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Pentru persoanele care sunt apte de muncă, venitul minim ar trebui să cuprindă stimulente adecvate și o condiționalitate personalizată și proporțională pentru (re)integrarea pe piața muncii. În același timp, venitul minim ar trebui să fie conceput alături de stimulente pentru muncă, pentru a se evita efectele de histerezis pe piața muncii și și pentru a încuraja niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o intensitate ridicată a muncii, o tranziție durabilă către piața muncii și o mobilitate ascendentă a veniturilor.

(18)

Prestațiile în natură pot completa prestațiile monetare prin facilitarea accesului la servicii specifice, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie, în conformitate cu Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului (10) de instituire a unei garanții europene pentru copii, asistența medicală și îngrijirea pe termen lung, locuințele sociale, ocuparea forței de muncă și formarea, precum și la serviciile esențiale. Acordarea unor astfel de prestații în natură poate contribui la contextualizarea evaluării caracterului adecvat al sprijinului pentru venit. Anumite prestații în natură acordate prin intermediul unor sisteme specifice și care sprijină consumul general (de exemplu bonurile valorice pentru alimente sau compensarea costurilor direct legate de locuință, inclusiv tarifele energetice reduse) pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente pot fi luate în considerare la evaluarea caracterului adecvat al sprijinului pentru venit, în măsura în care aceste prestații contribuie în mod direct la îmbunătățirea situației în ceea ce privește veniturile a beneficiarilor de venituri minime.

(19)

Intensificarea eforturilor de a pune în aplicare plase de siguranță socială integrate și solide are potențialul nu numai de a îmbunătăți rezultatele sociale și rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piața muncii, ci și de a oferi beneficii sociale și economice durabile pentru Uniune, de a stimula coeziunea economică, socială și teritorială și de a avea ca rezultat societăți mai echitabile, mai coezive și mai reziliente. Sunt necesare eforturi continue pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu venituri mici la sistemul de protecție socială bazat pe asigurări, pentru a le ajuta să dobândească drepturi de protecție socială, în special prin facilitarea unor locuri de muncă de calitate, precum și pentru a coordona furnizarea de sprijin pentru venit în cadrul sistemelor respective. Aceste plase de siguranță socială ar trebui, de asemenea, să contribuie la creșterea accesului la asistență medicală și la alimente sănătoase pentru cei săraci. Statele membre ar trebui să încerce să sporească eficacitatea și eficiența sistemelor lor de protecție socială, inclusiv prin sprijinirea accesului pe piața muncii, în ansamblu, pentru a evita ca persoanele să ajungă într-o situație de sărăcie sau să fie nevoite să se bazeze pe venitul minim pe termen lung.

(20)

Deși toate statele membre dispun de plase de siguranță socială, progresele înregistrate în ceea ce privește accesibilitatea și adecvarea acestora au fost inegale. Conceperea acestora variază de la un stat membru la altul, reflectând tradițiile naționale diferite și arhitectura generală a sistemelor de protecție socială, precum și interacțiunea dintre prestațiile monetare și cele în natură. În pofida celor menționate, statele membre se confruntă cu provocări similare. Deși a avut loc o anumită convergență, reformele adoptate până în prezent nu au fost întotdeauna suficiente sau punerea lor în aplicare a fost lentă, astfel cum se reflectă în recomandările relevante mai vechi specifice fiecărei țări, emise în cadrul procesului semestrului european. Planurile naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență au în vedere sprijinirea reformelor și a investițiilor în statele membre în cauză pentru a consolida eficacitatea, conceperea și reziliența sistemelor lor de protecție socială, inclusiv prin îmbunătățirea modului în care este conceput venitul minim și prin asigurarea unei convergențe ascendente în ceea ce privește gradul de adecvare și de acoperire al acestuia. Mai multe investiții se axează, de asemenea, pe combaterea sărăciei energetice și pe îmbunătățirea accesului la servicii esențiale pentru gospodăriile vulnerabile.

(21)

Sprijinul pentru venit este considerat adecvat atunci când asigură un trai demn în toate etapele vieții. Pentru a asigura caracterul adecvat al sprijinului global pentru venit, este necesară o metodologie solidă și transparentă pentru stabilirea, revizuirea la intervale regulate și, ori de câte ori este relevant, ajustarea anuală a venitului minim, pe baza unor indicatori relevanți și ținând seama de nevoile specifice ale gospodăriilor. Valorile de referință, cum ar fi pragul riscului de sărăcie la nivel național sau metodologiile bazate pe un coș de bunuri și servicii definit la nivel național care reflectă costul vieții și nevoile persoanelor care nu dispun de resurse suficiente într-un anumit stat membru sau într-o anumită regiune, pot contribui la orientarea evaluării gradului de adecvare. Gradul de adecvare poate fi, de asemenea, evaluat în raport cu veniturile din muncă, cum ar fi venitul unei persoane cu câștiguri salariale scăzute sau al unei persoane cu salariu minim, respectând în același timp pragul riscului de sărăcie sau asigurând costul vieții și nevoile persoanelor care nu dispun de resurse suficiente. Deși este evident că veniturile din muncă (la nivelul salariului minim) ar trebui să fie mai mari decât veniturile din prestații, nu există nicio dovadă a unui impact negativ semnificativ, în medie, asupra posibilității de a găsi un loc de muncă pentru persoanele care primesc un venit minim garantat. Având în vedere disparitățile de la o țară la alta în ceea ce privește gradul de adecvare, statele membre ar trebui să atingă niveluri adecvate ale sprijinului global pentru venit în mod progresiv. Atunci când determină și ajustează nivelul venitului minim, statele membre ar trebui să ia în considerare nivelul inflației (în special pentru alimente și energie), creșterea costului vieții și evoluția salariilor.

(22)

Criteriile de eligibilitate privind venitul minim pot constitui o barieră în calea accesului anumitor grupuri. În principiu, copiii sunt acoperiți ca parte a gospodăriei. Cu toate acestea, dacă pragul de vârstă stabilit pentru solicitanți este mai mare de 18 ani, acest lucru poate limita accesul tinerilor adulți. Restricțiile legate de durata minimă a șederii legale pot limita accesul cetățenilor străini, în timp ce lipsa unei adrese permanente îngreunează obținerea unui venit minim de către persoanele fără adăpost sau persoanele care trăiesc în zone defavorizate (de exemplu, în așezări ale romilor). În timp ce testarea mijloacelor este un element esențial pentru a asigura direcționarea adecvată a venitului minim, un grad insuficient de acoperire poate apărea, de asemenea, atunci când pragul pentru valoarea totală maximă a veniturilor și bunurilor în cadrul testării mijloacelor este stabilit la un nivel scăzut, excluzând astfel unele gospodării, chiar dacă acestea sunt sărace. Introducerea unor criterii nediscriminatorii pentru accesul la un venit minim nu afectează excepțiile de la egalitatea de tratament prevăzute sau permise de dreptul Uniunii, cum ar fi Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(23)

Ar trebui abordate lacunele în ceea ce privește gradul de acoperire al venitului minim, iar continuitatea acoperirii în diferite etape ale vieții ar trebui să fie asigurată prin instituirea unor criterii de acces transparente și nediscriminatorii. Vârsta, existența unei adrese permanente sau cerința privind o ședere legală disproporționat de lungă nu ar trebui să constituie o barieră în calea accesului la venitul minim. Testarea mijloacelor include, de obicei, diferite tipuri de venituri (cum ar fi cele din muncă sau prestațiile deja acordate) și anumite active (cum ar fi bunurile deținute în proprietate). Pragurile pentru testarea mijloacelor și tipurile de venituri și active excluse de la testarea mijloacelor ar trebui să reflecte un trai demn pentru gospodăriile de diferite tipuri și dimensiuni dintr-un anumit stat membru. Veniturile salariale mici (cum ar fi veniturile unice sau veniturile neregulate) ar trebui să fie tratate în mod proporțional în cadrul testării mijloacelor, într-un mod care să protejeze stimulentele pentru muncă pentru cei apți de muncă și să nu excludă solicitanții de la obținerea de prestații (eventual mai mici). Accesul la venitul minim trebuie să fie acordat rapid, fără întârzieri inutile, iar dreptul ar trebui să fie nelimitat, cu condiția ca solicitanții să îndeplinească în continuare criteriile de eligibilitate și de condiționalitate specifice, sub rezerva unor revizuiri periodice. Termenul prevăzut pentru prelucrarea cererii, de 30 de zile de la data depunerii, poate fi întrerupt în cazul în care este necesară stabilirea tuturor faptelor, cu condiția ca, acolo unde este posibil, persoanele care nu dispun de resurse suficiente să beneficieze de asistență provizorie adecvată.

(24)

În perioade de încetinire a creșterii economice și în diferite tipuri de situații de criză, flexibilitatea în conceperea venitului minim, inclusiv prin simplificarea temporară a accesului, relaxarea criteriilor de eligibilitate sau prelungirea duratei prestațiilor, poate juca un rol important în atenuarea consecințelor sociale negative, precum și un rol stabilizator în economie. Măsurile de consolidare fiscală care au ca rezultat mai degrabă reducerea nivelurilor de protecție decât îmbunătățirea eficacității sistemelor ar trebui să fie utilizate doar ca opțiune de ultimă instanță și să fie însoțite de o evaluare a impactului distributiv pentru atenuarea efectelor negative asupra celor mai dezavantajate categorii; nivelul de protecție ar trebui, în orice caz, să rămână adecvat.

(25)

Sarcina administrativă disproporționată, lipsa de conștientizare sau teama de stigmatizare sau discriminare pot conduce la faptul că persoanele eligibile pentru un venit minim să nu solicite accesul la acesta. Evitarea sistemelor fragmentate, asigurarea accesibilității generale și a simplității procedurilor de depunere a cererilor și oferirea de sprijin administrativ potențialilor solicitanți pot spori gradul de adoptare a venitului minim. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a facilita adoptarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei. În plus, concomitent cu respectarea normelor de protecție a datelor, eforturile proactive de informare ar trebui să vizeze în special zonele defavorizate din punct de vedere social și gospodăriile cele mai marginalizate, inclusiv cele rome. Accesibilitatea redusă a instrumentelor digitale sau lipsa competențelor de utilizare a acestora pot constitui, de asemenea, o barieră în calea accesului efectiv, inclusiv pentru persoanele cu handicap. Monitorizarea și analiza periodică a datelor relevante pot contribui la înțelegerea cauzelor neadoptării și la îmbunătățirea răspunsului în materie de politici.

(26)

Deși testarea mijloacelor se efectuează la nivel de gospodărie, adesea aceasta nu ține seama de poziția persoanelor în cadrul gospodăriei, de posibila repartizare inegală a veniturilor familiei și de dorința de autonomie. Acest lucru afectează în special femeile, deoarece este mai probabil ca ele să aibă venituri mai mici, salarii mai mici și responsabilități de îngrijire mai mari. Fără a modifica neapărat practica de testare a mijloacelor și fără a crește nivelul general al prestațiilor primite de către gospodărie, soluțiile adoptate în conformitate cu legislația și practicile naționale care facilitează primirea de către membrii individuali ai gospodăriei a cotei lor din sprijinul pentru venit pot contribui la asigurarea egalității de gen și a independenței economice, precum și a securității veniturilor femeilor, tinerilor adulți și persoanelor cu handicap.

(27)

Consolidarea unor piețe incluzive ale muncii, care să fie accesibile tuturor, este importantă pentru a atenua dependența pe termen lung de sprijinul pentru venit. Cerințele de activare și politicile active din domeniul pieței muncii pot încuraja intensificarea eforturilor de căutare a unui loc de muncă și acceptarea ofertelor de locuri de muncă, atunci când includ servicii de sprijin, cum ar fi consilierea, îndrumarea și asistența la căutarea unui loc de muncă, precum și măsuri de asigurare a unui echilibru între viața profesională și cea privată. În conformitate cu Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” (12), ar trebui să se acorde o atenție deosebită tinerilor adulți care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, prin reintegrarea acestora în sistemele de educație, de formare sau pe piața muncii în cel mai scurt timp posibil, în timp ce primirea de sprijin pentru venit ar trebui să fie corelată cu măsuri de activare deosebit de puternice. În conformitate cu Strategia Comisiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (13), ar trebui să se acorde o atenție deosebită și nevoilor persoanelor cu handicap. Oportunitățile de perfecționare și recalificare, sprijinul personalizat și orientarea care răspund unor nevoi specifice, asigurarea unor locuri de muncă de calitate, promovarea păstrării locului de muncă și facilitarea avansării la locul de muncă pot sprijini tranziția către ocuparea unui loc de muncă la toate vârstele. Revizuirile periodice ale elementelor cu efect de stimulare sau de descurajare din cadrul sistemelor fiscale și de securitate socială, eliminarea treptată a sprijinului pentru venit la ocuparea unui loc de muncă sau posibilitatea de a-l combina cu câștigul salarial pot crește venitul disponibil al gospodăriei, contribuind astfel la rentabilizarea muncii, la reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă și la stimularea încadrării în muncă cu forme legale. În același timp, prestațiile pentru exercitarea unei activități profesionale trebuie să fie concepute cu atenție pentru a se evita capcanele salariilor mici.

(28)

Ocuparea unui loc de muncă în cadrul economiei sociale ar putea fi un punct de plecare către alte sectoare ale pieței muncii. Facilitarea tranziției către ocuparea unui loc de muncă ar trebui să fie sprijinită prin punerea la dispoziția angajatorilor a unor măsuri dedicate, însoțite de stimulente financiare specifice, dacă este necesar.

(29)

Serviciile de incluziune socială, de exemplu asistența socială, consilierea, îndrumarea, mentoratul, sprijinul psihologic și diverse sisteme de reabilitare, precum și măsurile de facilitare a accesului la alte servicii de facilitare sau servicii esențiale sunt, de asemenea, necesare pentru a construi plase de siguranță socială solide. De asemenea, ar trebui continuate eforturile de îmbunătățire a calității serviciilor, în conformitate cu Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale, elaborat de Comitetul pentru protecție socială (14), precum și de asigurare a continuității accesului la serviciile esențiale. Totodată, ar trebui consolidate măsurile de eliminare a barierelor financiare și nefinanciare care împiedică accesul egal și universal la servicii.

(30)

Sprijinul mai individualizat care vizează identificarea și abordarea nevoilor complexe ale persoanelor care nu dispun de resurse suficiente și ale gospodăriilor acestora poate contribui în mod semnificativ la reușita integrării sociale și economice a acestora. O evaluare a nevoilor este o condiție prealabilă pentru a încheia un plan de incluziune personalizat care să acopere persoanele care nu dispun de resurse suficiente dintr-o anumită gospodărie (individual sau în comun) și să stabilească tipul de sprijin necesar și obiectivele convenite. Sprijinul ar trebui să includă măsuri de incluziune socială sau măsuri de politică activă pe piața muncii eșalonate corespunzător, în funcție de situația individuală și de disponibilitatea de a lucra, asigurând, în același timp, un echilibru între stimulentele pozitive și cerințele de activare. Acordurile de integrare în muncă încheiate în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (15) pot servi, de asemenea, acestui scop și, dacă este necesar, pot fi adaptate în consecință.

(31)

Existența unor mecanisme de guvernanță eficace este esențială pentru asigurarea unor plase de siguranță socială solide. Administrarea prestațiilor și furnizarea de servicii ar trebui să profite de instrumentele oferite de tranziția digitală, evitând în același timp excluderea din cauza decalajului digital. Ar trebui depuse eforturi pentru a asigura alinierea și coordonarea strânsă a sistemelor și prestațiilor existente, precum și coordonarea acestora cu alte politici. Trebuie să se acorde o atenție deosebită consolidării capacității operaționale a tuturor instituțiilor implicate. Schimbul de date și o cooperare mai strânsă între diferitele niveluri de guvernanță și servicii, inclusiv prin acorduri formale sau ghișee unice, facilitează un sprijin mai bine integrat. O monitorizare fiabilă și o evaluare periodică a impactului politicilor, cu implicarea tuturor părților interesate, pot contribui la creșterea eficienței, la elaborarea de politici în cunoștință de cauză și la îmbunătățirea transparenței sistemelor naționale.

(32)

Organizațiile societății civile joacă adesea un rol complementar important în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. Activitățile lor specifice pot sprijini autoritățile publice în elaborarea și punerea în aplicare a unor politici de incluziune și de activare. Prin furnizarea de sprijin material și psihosocial persoanelor celor mai vulnerabile, organizațiile societății civile contribuie la restabilirea demnității umane și la sprijinirea incluziunii sociale și, totodată, îi orientează pe cei apți de muncă pe calea către angajare.

(33)

Învățarea reciprocă și schimbul de bune practici la nivelul Uniunii, împreună cu activitatea analitică care vizează dezvoltarea în continuare a cadrului existent al Uniunii de evaluare comparativă privind venitul minim, inclusiv prin îmbunătățirea disponibilității și a comparabilității indicatorilor relevanți și a regularității datelor, ar trebui să sprijine statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor naționale.

(34)

Sunt disponibile fonduri ale Uniunii pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentei recomandări. În cadrul Fondului social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (16), fiecare stat membru ar trebui să aloce cel puțin 25 % din Fondul social european Plus pentru combaterea excluziunii sociale. Fondul european de dezvoltare regională și programul InvestEU pot sprijini în egală măsură investițiile în infrastructurile sociale de facilitare, cum ar fi locuințele sociale și educația și îngrijirea timpurie, precum și în echipamente și în accesul la servicii de calitate. Instrumentul de sprijin tehnic și Mecanismul de redresare și reziliență sprijină deja statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor structurale în domeniul venitului minim.

(35)

Sustenabilitatea generală a finanțelor publice și finanțarea adecvată a venitului minim sunt esențiale pentru reziliența, eficiența și eficacitatea acestora. Punerea în aplicare a prezentei recomandări nu ar trebui să afecteze în mod semnificativ echilibrul financiar al sistemelor de protecție socială ale statelor membre.

(36)

Evaluarea impactului distributiv este un instrument util pentru a determina impactul măsurilor bugetare și al altor reforme și investiții asupra diferitelor grupuri de venit, inclusiv asupra celor mai dezavantajate categorii. Astfel, evaluarea impactului distributiv poate contribui la o elaborare mai eficientă și mai eficace a reformelor în domeniul fiscal și al prestațiilor sociale, asigurându-se astfel că nimeni nu este lăsat în urmă. Comunicarea Comisiei din 28 septembrie 2022 intitulată „O mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre” (17) oferă statelor membre orientări cu privire la cea mai bună modalitate de a integra evaluarea impactului distributiv în procesele lor de elaborare a politicilor.

(37)

Punerea în aplicare a prezentei recomandări nu poate fi utilizată pentru a reduce nivelul de protecție garantat de dreptul intern în vigoare sau prevăzut în Recomandarea 92/441/CEE. Statele membre sunt invitate să introducă sau să mențină dispoziții mai favorabile decât cele recomandate în prezentul document.

(38)	Prezenta recomandare nu aduce atingere competențelor statelor membre de a-și defini și organiza propriile sisteme de protecție socială,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

OBIECTIV

În vederea asigurării unui trai demn în toate etapele vieții, prezenta recomandare vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, în special prin intermediul venitului minim, și a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă, în conformitate cu abordarea incluziunii active.

DEFINIȚII

În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:

(a)	„persoane care nu dispun de resurse suficiente” înseamnă persoanele care trăiesc în gospodării ale căror resurse monetare și materiale indispensabile pentru sănătatea și bunăstarea lor și pentru participarea la viața economică și socială sunt insuficiente, neregulate sau incerte;

(b)	„sprijin pentru venit” înseamnă un total al tuturor tipurilor de prestații monetare acordate gospodăriei și membrilor acesteia, inclusiv prestațiile de venit minim;

(c)	„venit minim” înseamnă plasele de siguranță de tip necontributiv de ultimă instanță și acordate în funcție de resurse, destinate persoanelor care nu dispun de resurse suficiente, care funcționează în cadrul sistemelor de protecție socială;

(d)	„grad de acoperire” înseamnă dreptul de a participa la venitul minim, astfel cum este definit în legislația națională;

(e)	„grad de adoptare” înseamnă proporția persoanelor care nu dispun de resurse suficiente, care au dreptul să participe la venitul minim și care participă efectiv la acesta;

(f)

„servicii de facilitare” înseamnă servicii care vizează nevoile specifice ale persoanelor care nu dispun de resurse suficiente, pentru a se asigura că acestea sunt capabile să se integreze în societate și, după caz, pe piața muncii, inclusiv servicii de incluziune socială, de exemplu asistență socială, consiliere, îndrumare, mentorat, sprijin psihologic, reabilitare și alte servicii de facilitare generale, inclusiv educație și îngrijire timpurie, asistență medicală, îngrijire pe termen lung, educație și formare și locuințe;

(g)	„servicii esențiale” înseamnă serviciile care includ apa, salubritatea, energia, transporturile, serviciile financiare și comunicațiile digitale;

(h)

„acces efectiv la servicii” înseamnă o situație în care serviciile relevante sunt disponibile imediat, abordabile ca preț, accesibile, de bună calitate, furnizate în timp util și în care potențialii utilizatori au acces egal la servicii, au cunoștință de existența lor, precum și de drepturile de a le utiliza;

(i)	„plan de incluziune” înseamnă un acord sau un set de acorduri încheiate cu persoane care nu dispun de resurse suficiente, vizând promovarea incluziunii sociale a acestora și, pentru persoanele care sunt apte de muncă, integrarea lor pe piața muncii.

CARACTERUL ADECVAT AL SPRIJINULUI PENTRU VENIT

Se recomandă ca statele membre să stabilească și, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranță socială solide care să garanteze un trai demn în toate etapele vieții, combinând un sprijin adecvat pentru venit – prin intermediul unor prestații de venit minim și al altor prestații monetare de însoțire – cu prestații în natură, și oferind acces efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale. Furnizarea de prestații în natură poate susține un sprijin solid pentru venit.

Pentru a asigura un sprijin adecvat pentru venit, se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă și solidă definită în conformitate cu legislația națională și implicând părțile interesate relevante. Se recomandă ca această metodologie să ia în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice și situațiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câștiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai și puterea de cumpărare, nivelurile prețurilor și evoluțiile aferente acestora, precum și alte elemente relevante.

Concomitent cu asigurarea stimulentelor pentru (re)integrarea și menținerea pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă, se recomandă ca sprijinul pentru venit acordat persoanelor care nu dispun de resurse suficiente să ajungă la un nivel cel puțin echivalent cu unul dintre următoarele elemente:

(a)	pragul riscului de sărăcie la nivel național; sau

(b)	valoarea monetară a bunurilor și serviciilor necesare, inclusiv alimentația adecvată, locuințele, asistența medicală și serviciile esențiale, conform definițiilor naționale; sau

(c)	alte niveluri comparabile cu nivelurile menționate la litera (a) sau (b), stabilite prin legislația sau practica națională.

Se recomandă ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit prevăzut la punctul 5 până cel târziu în 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

Se recomandă ca statele membre să revizuiască periodic și, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menține caracterul adecvat al sprijinului pentru venit, ținând seama, în același timp, de prestațiile în natură.

În vederea promovării egalității de gen, a securității veniturilor și a independenței economice a femeilor, a tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap, se recomandă ca statele membre să asigure posibilitatea de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

GRADUL DE ACOPERIRE AL VENITULUI MINIM

Se recomandă ca statele membre să se asigure că toate persoanele, inclusiv tinerii adulți, care nu dispun de resurse suficiente sunt acoperite de un venit minim stabilit prin lege, definind:

(a)	criterii de eligibilitate transparente și nediscriminatorii care să garanteze accesul efectiv la venitul minim, indiferent de existența unei adrese permanente, asigurând în același timp că durata șederii legale este proporțională;

(b)	praguri pentru testarea mijloacelor care să reflecte nivelul de trai dintr-un stat membru pentru diferite tipuri și dimensiuni de gospodării și să țină seama de celelalte tipuri de venituri (și de active) ale gospodăriei în mod proporțional;

(c)	timpul necesar pentru analizarea cererii, asigurându-se, în același timp, că decizia este emisă fără întârzieri inutile și, în practică, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii;

(d)

continuitatea accesului la venitul minim atât timp cât persoanele care nu dispun de resurse suficiente îndeplinesc criteriile și condițiile de eligibilitate stabilite prin lege, cu revizuirea periodică a eligibilității, și oferind în același timp acces la măsuri specifice și proporționale de incluziune activă pentru persoanele care sunt apte de muncă;

(e)	proceduri simple, rapide, imparțiale și gratuite de depunere a plângerilor și de recurs, asigurându-se, în același timp, că persoanele care nu dispun de resurse suficiente sunt informate și au acces efectiv la astfel de proceduri;

(f)	măsuri care să garanteze că plasele de siguranță socială reacționează la diverse tipuri de crize și sunt capabile să atenueze în mod eficace consecințele socioeconomice negative ale unor astfel de crize.

GRADUL DE ADOPTARE A VENITULUI MINIM

10.

Se recomandă ca statele membre să încurajeze sau să faciliteze adoptarea deplină a venitului minim prin:

(a)	reducerea sarcinii administrative, inclusiv prin simplificarea procedurilor de depunere a cererilor și prin asigurarea de orientări pas cu pas pentru cei care au nevoie de acestea, acordând totodată atenție disponibilității instrumentelor digitale și nedigitale;

(b)	asigurarea accesului la informații ușor de utilizat, gratuite și actualizate privind drepturile și obligațiile legate de venitul minim;

(c)	informarea persoanelor care nu dispun de resurse suficiente, în special din cadrul gospodăriilor monoparentale, pentru a crește gradul de conștientizare al acestora și pentru a facilita adoptarea, inclusiv prin implicarea părților interesate relevante la nivel național, regional și local;

(d)	luarea de măsuri pentru combaterea stigmatizării și a prejudecăților neconștientizate legate de sărăcie și de excluziunea socială;

(e)

luarea de măsuri pentru îmbunătățirea sau dezvoltarea metodologiilor de evaluare și evaluarea periodică a gradului de neadoptare a venitului minim în conformitate cu aceste metodologii și, după caz, a măsurilor conexe de activare pe piața forței de muncă, identificarea barierelor și punerea în aplicare a unor măsuri de remediere.

ACCESUL LA PIEȚE INCLUZIVE ALE MUNCII

11.

În vederea promovării unor rate ridicate de ocupare a forței de muncă și a unor piețe incluzive ale muncii, se recomandă ca statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, după caz, să asigure activarea pe piața forței de muncă, să elimine barierele din calea (re)intrării pe piața muncii și a păstrării unui loc de muncă, să sprijine persoanele apte de muncă în parcursul lor către găsirea unor locuri de muncă de calitate, să asigure stimulente pentru muncă, să combată sărăcia persoanelor încadrate în muncă și segmentarea pieței muncii, să stimuleze încadrarea în muncă cu forme legale, să combată munca nedeclarată și să faciliteze oportunitățile de muncă, prin:

(a)

asigurarea faptului că cerințele de activare oferă suficiente stimulente pentru (re)intrarea pe piața muncii, fiind, în același timp, treptate și proporționale; o atenție deosebită ar trebui acordată tinerilor adulți pentru a-i reorienta spre educație, formare sau spre piața muncii în cel mai scurt timp posibil;

(b)	îmbunătățirea investițiilor în capitalul uman prin politici de educație și formare care favorizează incluziunea, care să sprijine perfecționarea și recalificarea în special a celor cu competențe slabe sau depășite, inclusiv prin cooperarea cu partenerii sociali;

(c)	prevederea posibilității de a combina sprijinul pentru venit cu veniturile salariale, eliminarea treptată a sprijinului pentru venit sau păstrarea dreptului la sprijin pentru venit în timpul perioadelor de muncă de scurtă durată sau sporadice, al perioadelor de probă sau al stagiilor de practică;

(d)	revizuirea periodică a elementelor cu efect de stimulare sau de descurajare din cadrul sistemelor fiscale și de securitate socială;

(e)	sprijinirea oportunităților de muncă în sectorul economiei sociale, inclusiv prin furnizarea de experiență profesională practică;

(f)	facilitarea tranziției către ocuparea unui loc de muncă prin oferirea de măsuri angajatorilor și angajaților, cum ar fi stimulente pentru recrutare, sprijin la (și după) angajare, mentorat, consiliere, promovarea păstrării locului de muncă și avansarea la locul de muncă.

ACCESUL LA SERVICII DE FACILITARE ȘI SERVICII ESENȚIALE

12.

Se recomandă ca statele membre să asigure:

(a)	accesul efectiv și egal la servicii de facilitare, inclusiv în conformitate cu principiile privind calitatea definite în Cadrul european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale;

(b)	garantarea continuității accesului efectiv la servicii esențiale, inclusiv la energie;

(c)	eliminarea barierelor financiare și nefinanciare din calea accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale.

SPRIJIN INDIVIDUALIZAT

13.

În vederea eliminării barierelor diverse cu care se confruntă persoanele care nu dispun de resurse suficiente în ceea ce privește incluziunea socială și, pentru persoanele care sunt apte de muncă, în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă, se recomandă ca statele membre să dezvolte o abordare individualizată și să coordoneze furnizarea de servicii, prin:

(a)	efectuarea unei evaluări multidimensionale a nevoilor, care să analizeze barierele din calea incluziunii sociale și a ocupării unui loc de muncă, să identifice serviciile de facilitare și serviciile esențiale necesare pentru eliminarea acestor bariere și să stabilească sprijinul necesar; și

(b)

pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la data accesului la venitul minim, elaborarea unui plan de incluziune care ar trebui:

(i)	să definească obiective și termene comune;

(ii)	să prezinte un pachet de sprijin adaptat nevoilor individuale, care să cuprindă măsuri active pe piața muncii și/sau măsuri de promovare a incluziunii sociale;

(iii)

să desemneze un responsabil de caz sau un punct unic de contact și de serviciu care va asigura sprijin continuu, va organiza redirecționarea în timp util către serviciile competente și va supraveghea periodic progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de incluziune;

(c)

pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și care sunt șomeri de lungă durată, revizuirea și, dacă este necesar, adaptarea acordului existent de integrare în muncă în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, pentru a-l completa cu elemente ale planului de incluziune menționat la litera (b).

GUVERNANȚĂ, MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

14.

În vederea elaborării și punerii în aplicare eficace a unor plase de siguranță socială solide la nivel național, regional și local, se recomandă ca statele membre:

(a)	să evite lacunele, suprapunerile și fragmentarea diferitelor prestații și sisteme pentru a asigura un pachet coerent de sprijin pentru venit, măsuri de activare și servicii de facilitare;

(b)

să consolideze capacitatea operațională a autorităților responsabile cu sprijinul pentru venit, a serviciilor de ocupare a forței de muncă și a furnizorilor de servicii de facilitare și să intensifice cooperarea acestora, inclusiv prin schimbul de date și prin promovarea unor modele de servicii integrate suplimentare;

(c)	să capaciteze părțile interesate relevante, cum ar fi autoritățile regionale și locale, partenerii sociali, organizațiile societății civile și actorii din economia socială, în vederea participării lor efective la elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea sistemelor de venit minim;

(d)	să asigure finanțarea adecvată a plaselor de siguranță socială în concordanță cu sustenabilitatea generală a finanțelor publice.

15.

Pentru o mai bună fundamentare a elaborării politicilor, se recomandă ca statele membre:

(a)

să monitorizeze în permanență punerea în aplicare a politicilor de sprijin pentru venit, în special în ceea ce privește venitul minim, a măsurilor conexe de activare pe piața muncii și a accesului la servicii, inclusiv prin îmbunătățirea disponibilității și a calității datelor relevante, defalcate în funcție de sex, vârstă și, în cazul în care astfel de date sunt disponibile, în funcție de handicap, la toate nivelurile de guvernanță și prin efectuarea de evaluări periodice, precum și să efectueze ajustări pentru a atinge obiectivele prezentei recomandări în cel mai eficient mod;

(b)	să elaboreze sau să consolideze, cu respectarea normelor privind protecția datelor, mecanisme care să permită monitorizarea persoanelor care nu dispun de resurse suficiente în ceea ce privește incluziunea socială sau tranziția acestora către ocuparea unui loc de muncă;

(c)

să informeze periodic Comisia cu privire la setul de măsuri adoptate sau planificate pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări, bazându-se, după caz, pe strategiile, planurile sau rapoartele naționale existente, inclusiv pe cele prezentate în cadrul mecanismelor de raportare existente, cum ar fi metoda deschisă de coordonare, semestrul european și alte mecanisme relevante de programare și raportare ale Uniunii; primul raport ar trebui să includă rezultatele și recomandările evaluărilor menționate la litera (a).

16.

Consiliul salută intenția Comisiei de:

(a)	a continua colaborarea cu statele membre în cadrul Comitetului pentru protecție socială în legătură cu cadrul de evaluare comparativă privind venitul minim și a îmbunătăți disponibilitatea și comparabilitatea indicatorilor și datelor relevante;

(b)	a consolida învățarea reciprocă și diseminarea rezultatelor și a bunelor practici între statele membre;

(c)

a evalua periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări, pe baza documentelor menționate la punctul 15 litera (c) și în cadrul Comitetului pentru protecție socială, în strânsă cooperare cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și cu rețeaua serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, în ceea ce privește accesul la piețe incluzive ale muncii, și a pregăti, pe o bază trienală, un raport comun al Comisiei și al Comitetului pentru protecție socială privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări;

(d)	a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări în contextul semestrului european, inclusiv în cooperare cu Comitetul pentru protecție socială;

(e)

a face un bilanț al acțiunilor întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare, în special în ceea ce privește impactul acesteia asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale, a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă și a îmbunătățirii participării la activități de formare profesională, și de a prezenta un raport Consiliului până în 2030.

17.

Recomandarea 92/441/CEE se înlocuiește cu prezenta recomandare.

Adoptată la Bruxelles, 30 ianuarie 2023.

Pentru Consiliu

Președintele

P. KULLGREN

(1) JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

(2) Recomandarea 92/441/CEE Consiliului din 24 iunie 1992 privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială (JO L 245, 26.8.1992, p. 46).

(3) Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11).

(4) Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (JO C 428, 13.12.2017, p. 10).

(5) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” [COM(2021) 102 final].

(6) Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la politicile de garantare a venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei [2016/2270(INI)] (JO C 346, 27.9.2018, p. 156).

(7) Concluziile Consiliului din 12 octombrie 2020„Consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta”.

(8) Comisia Europeană – Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Raport comun privind ocuparea forței de muncă 2022, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022.

(9) Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (JO C 387, 15.11.2019, p. 1).

(10) Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii (JO L 223, 22.6.2021, p. 14).

(11) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(12) Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (JO C 372, 4.11.2020, p. 1).

(13) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030”, COM(2021) 101 final, 3 martie 2021.

(14) Un cadru european de calitate pe bază voluntară pentru serviciile sociale, SPC/2010/10 final.

(15) Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (JO C 67, 20.2.2016, p. 1).

(16) Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).

(17) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre” [COM(2022) 494 final].

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

3.2.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 41/28

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 41/12)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

„NUECES DE NERPIO”

Nr. UE: PDO-ES-02786 – 16.7.2021

DOP ( X ) IGP ( )

1. Nume

„Nueces de Nerpio”

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Nuci uscate, prezentate sub formă de nuci întregi în coajă, sub formă de miez întreg, de jumătăți de miez sau de nuci măcinate, din fructe sănătoase, decojite, obținute dintr-un soi local de nuc, originar din Nerpio, și din alte soiuri (cultivar) adaptate zonei de producție, toate aparținând speciei Juglans regia L.

Soiuri autorizate:

Soiul principal: Soiul local, „nuc autohton din Nerpio”, provine din selecțiile de semințe realizate de producătorii din Nerpio începând cu secolul al XIV-lea. Acest lucru a dat naștere unui ecotip de nuc nealtoit adaptat perfect pentru valea râului Taibilla. Plantațiile de nuci autohtoni centenari constituie un peisaj și un patrimoniu fitogenetic unic în zona Nerpio. Acest ecotip reprezintă cel puțin 80 % din totalul arborilor din această specie prezenți în aria de producție.

Soiuri secundare (cultivar): Franquette, Chandler, Pedro și Fernor, soiuri cultivate în Nerpio începând cu anii 1990, adaptate la condițiile locale. Aceste soiuri secundare trebuie să fie altoite pe trunchiurile nealtoite ale soiului local, „nucul autohton din Nerpio”. Acest portaltoi oferă soiurilor secundare mai multă vigoare, o mai bună adaptare la solurile calcaroase și rezistență la bolile solului și la asfixierea rădăcinilor. Acești factori ajută soiurile secundare să se acomodeze climatului zonei de producție.

Caracteristicile miezului sau ale seminței:

—	Culoarea membranei care înconjoară miezul sau sămânța este ușor mai închisă: aceasta variază de la bej la bronz și la castaniu. Aceasta este legată de concentrația sa ridicată de taninuri și, prin urmare, de proprietățile sale antioxidante și organoleptice mai bune.

—	Stabilitatea chimică a acesteia este considerabilă, ceea ce îi conferă rezistentă la râncezire (termen de valabilitate de peste un an, condiții de depozitare tradiționale stabilite pentru DOP).

—	Gust amărui și senzație astringentă datorată nivelurilor ridicate de tanin.

—

Niveluri ridicate de antioxidanți naturali, în principal taninuri derivate din acizi galici și elagici. Activitatea antioxidantă a nucilor de Nerpio, stabilită prin metoda de evaluare a capacității de neutralizare a radicalului DPPH, exprimată ca echivalent Trolox al capacității antioxidante (TEAC), este de ≥ 110 μmol Trolox/g de nuci (±10 %). Acest procent este mult mai mare decât în cazul altor nuci de pe piață.

Tipuri de produs

Nucile pot fi prezentate sub formă de:

—	„nuci întregi” în coajă

—	„miez întreg” sau semințe

—	„jumătăți de nuci” sau jumătăți de miez

—	„nuci măcinate” sau miez măcinat

Nucile sub formă de „nuci întregi” și de „miez întreg” trebuie să respecte cerințele minime de calitate pentru clasele „Extra” și „Clasa I”, astfel cum sunt definite în standardele internaționale cu privire la comercializarea nucilor în coajă (standardul CEE-ONU DDP-01) și la comercializarea miezului de nucă (standardul CEE-ONU DDP-02).

Dimensiunea minimă a nucilor „întregi” este de 28 mm. „Miezul întreg” trebuie să aibă o dimensiune de peste 8 mm.

În etapa de ambalare, pentru toate categoriile și formele de „nuci întregi”, conținutul de apă nu trebuie să depășească 7 %. Pentru nucile sub formă de „miez întreg”, „jumătăți de nuci” și „nuci măcinate”, conținutul maxim de apă este de 5 %.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Cultivarea, recoltarea, uscarea și prepararea fructelor trebuie să aibă loc în aria de producție.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pentru nucile prezentate sub formă de „jumătăți de nuci”, dimensiunea miezului trebuie să fie cuprinsă între 3 mm și 8 mm. Nu sunt permise abateri mai mari de 10 %, care nu corespund greutății. Pentru „nucile măcinate”, nu trebuie să existe nicio limită în ceea ce privește dimensiunea, cu excepția celei de 3 mm. Se admite o abatere maximă de 10 % în ceea ce privește greutatea.

Există o limită maximă de 25 kg pentru ambalarea „nucilor întregi”. Pentru nucile sub formă de „miez întreg”, „jumătăți de nuci” și „nuci măcinate”, cantitatea maximă este de 15 kg.

Depozitarea, clasificarea și ambalarea trebuie să se desfășoare în același loc, întotdeauna în aria de producție. Reambalarea este interzisă. Procesul de ambalare se realizează la sursă pentru a se asigura condițiile naturale de mediu în care sunt manipulate și conservate „Nueces de Nerpio”. Nu trebuie să existe curenți de aer, umiditatea nu trebuie să depășească 75 %, iar temperatura nu trebuie să depășească 20 °C. Aceste condiții sunt garantate în Nerpio și sunt esențiale pentru menținerea conținutului ridicat de tanin care caracterizează nucile, precum și pentru încetinirea procesului de râncezire.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Denumirea de origine „Nueces de Nerpio” și/sau logoul DOP „Nueces de Nerpio” trebuie să figureze foarte clar pe etichetele și pe ambalajele comerciale utilizate pentru aceste nuci.

Ambalajul în care sunt expediate nucile pentru consum poartă etichete numerotate care nu pot fi reutilizate.

Nucile pot fi introduse pe piață numai cu mărcile fabricilor în care acestea sunt manipulate și ambalate, care sunt înregistrate și care aparțin zonei de producție.

În cadrul procesului de etichetare facultativă, se utilizează mențiunea „De nogales centenarios” (Din nuci centenari) pentru nucile provenite din arborii de peste 100 de ani. În plus, pentru nucile provenite din arbori incluși pe o listă oficială de protecție a mediului, fie la nivel național, fie la nivelul UE, mențiunea „De nogales singulares” [Din nuci distinși] este însoțită de denumirea nucilor enumerați în listă.

Atunci când produsul este introdus pe piață, se utilizează descriptorii diferitelor forme de prezentare: „Nuci întregi”, „Miez întreg”, „Jumătăți de nuci” și „Nuci măcinate”.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria tradițională de producție, manipulare și ambalare a produsului „Nueces de Nerpio” include aria geografică naturală din jurul bazinului hidrografic al râului Taibilla și al afluenților săi, delimitat la o altitudine minimă de 900 m, care acoperă următoarele teritorii:

comunitatea autonomă Castilia-La Mancha:

din comuna Nerpio, toate poligoanele cadastrale și/sau parcelele situate la peste 900 m;

din comunele Yeste și Letur, toate poligoanele cadastrale și/sau parcelele care sunt situate la peste 900 m și care aparțin bazinului hidrografic al râului Taibilla;

comunitatea autonomă Murcia:

din comuna Moratalla, toate poligoanele cadastrale și/sau parcelele situate la peste 900 m și care aparțin bazinului hidrografic al râului Taibilla.

5. Legătura cu aria geografică

DOP „Nueces de Nerpio” se bazează pe caracteristicile specifice ale materiei prime, care sunt strâns legate de originea geografică prin factori naturali și umani.

Specificitatea ariei geografice

Aria de producție, bazinul văii râului Taibilla, face parte din zona sudică a lanțului muntos Sierra de Segura, intersecția geologică a regiunilor traversate de cordilierele Prebética și Subbética din sud-estul Spaniei. Zona înconjurătoare este o zonă montană, formată din lanțuri muntoase de calcar și dolomită, la altitudini de aproximativ 2000 de metri. Aria de producție a produsului „Nuez de Nerpio” este situată în mijloc, fiind formată din văi mici între munți la o altitudine de peste 900 m. Râul Taibilla, principalul afluent al râului Segura, traversează zona. Această zonă montană situată la o altitudine medie-ridicată, cu roci calcaroase și dolomite, formează un mediu agroforestier tipic în care nucul autohton din Nerpio și-a găsit nișa naturală ecologică și s-a adaptat perfect în urma selectării sale succesive de către fermierii din Nerpio începând cu secolul al XVI-lea. Aria are o valoare semnificativă pentru mediu și aparține rețelei Natura 2000.

Clima este tipică pentru o zonă montană situată la o altitudine medie-ridicată. În general, aceasta poate fi caracterizată ca fiind caldă continentală/mediteraneeană, încadrată în grupa Csb în conformitate cu sistemul de clasificare climatică Köppen. Temperaturile medii sunt cuprinse între 10 °C și 15 °C (1981-2010). Există variații semnificative de temperatură între sezoane, valoarea maximă absolută fiind de 45,7 °C și cea minimă absolută de -15,7 °C, precum și variații de până la 22 °C în cursul zilei, primăvara și toamna. Aceste variații sunt stimulate de inversiunile de temperatură din valea râului Taibilla, care determină condiții specifice de producție și de creștere. În plus, precipitațiile sunt moderate, cu valori cuprinse între 400 și 600 mm, înregistrându-se o scădere semnificativă spre est, o consecință a fenomenului de deșertificare în sud-estul Spaniei. Nivelul de evapotranspirație este ridicat, între 600 și 800 mm, în funcție de altitudine.

Umiditatea ambiantă este scăzută, media anuală fiind de 65 %. În general, nucii sunt bine protejați împotriva vânturilor, datorită amplasării lor în văile dintre munți.

Solurile pe care sunt cultivați nucii au un caracter calcaros-mărnos și dolomitic, fiind formate pe sedimentele fluviale din perioada cuaternară și pe terasele sub-bazinului râului Taibilla. Textura solului variază, dar este, în principal, lutoasă și argilo-lutoasă. Nivelul pH-ului este foarte ridicat, acesta având valori cuprinse între 8,0 și 8,5, ca urmare a nivelurilor foarte ridicate de carbonat de calciu care ajung până la 50 %. Nivelurile de materie organică din aceste soluri sunt foarte ridicate, peste 2 % și, în unele cazuri, ajung până la 4 % în stratul superior de 20 cm. Sunt soluri foarte fertile și echilibrate pentru nuci.

Calitatea apei din bazinul hidrografic al văii râului Taibilla este bună, C2-S1 - C3-S1, conform clasificării realizate de Universitatea din California, Riverside. Apele sunt carbogazoase și alcaline, cu pH între 7,9 și 8,4, datorită naturii rocii de bază.

Nerpio și valea râului Taibilla oferă un peisaj modelat de cultivarea nucilor încă din cele mai vechi timpuri. Terasele de origine arabă seculare care datează din secolele al XII-lea și al XIII-lea constituie o caracteristică importantă, deoarece permit irigarea prin inundare pe un teren atât de abrupt. Terenul este străbătut de o rețea densă de șanțuri străvechi și de izvoare izolate, care canalizează apele râului Taibilla și ale afluenților săi. Terasele sunt situate de-a lungul unor ziduri de piatră antice, care susțin versanții și șanțurile (canale de irigare străvechi). Această practică tradițională de cultivare, precum și prezența vechilor nuci, reprezintă elementele fundamentale ale patrimoniului peisagistic și agro-cultural al comunei Nerpio și al văii râului Taibilla, formând un mediu ecologic pentru cultivarea nucilor autohtoni, unic în Spania. Este un mediu străvechi, structurat pe terase.

Proprietăți caracteristice

Miezul sau semințele nucii de Nerpio au un conținut ridicat de tanin, care rezultă, în principal, din prezența acizilor galici și elagici, conferindu-i-se produsului caracteristici specifice. În ceea ce privește râncezirea, produsul este foarte stabil, având un termen de valabilitate de peste un an. Acesta are un gust amărui, care lasă o senzație astringentă. Membrana are o culoare ușor mai închisă: aceasta variază de la bej la bronz și la castaniu. Nivelurile ridicate de tanin indică un echivalent Trolox ridicat al capacității antioxidante (TEAC ≥ 110 ± 10 % μmol Trolox/g de nuci). O publicație științifică a Institute of Fats and Oils of Seville (CSIC) [Consiliul Superior pentru Cercetare Științifică] demonstrează proprietățile antioxidante superioare ale nucilor de Nerpio în raport cu alte soiuri comerciale: „Compoziția nutrițională și activitatea antioxidantă a diferitelor soiuri de nuci (Junglans regia L.) din Nerpio (Spania) în comparație cu soiurile comerciale [I. Viera-Alcaide, et al. Grasas y Aceites 70 (3) iulie-septembrie 2019.]”.

Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate specifică, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Nuca de Nerpio are câteva caracteristici fizice, chimice și organoleptice unice. Este considerată a fi un ecotip care provine din Nerpio, cu caracteristici specifice dificil de reprodus în afara ariei de producție.

Caracteristicile distinctive ale nucilor de Nerpio includ membrana miezului de culoare închisă, perioada îndelungată de valabilitate și rezistența la râncezire, gustul amărui și senzația astringentă. Aceste caracteristici sunt legate de conținutul ridicat de tanin, precum și de capacitatea antioxidantă ridicată (TEAC ≥ 110 μmol Trolox/g de nuci), mult mai mare decât a altor nuci de pe piață. Aceste caracteristici sunt, de asemenea, legate în mod direct de factorii naturali și umani: selecția materialului vegetal, condițiile agricole și climatice specifice pentru cultivare, precum și uscarea și depozitarea naturală a nucilor.

1) Selecția soiurilor de nuc autohtone

Activitatea de selecție a soiurilor de nuc din Nerpio datează din secolul al XVI-lea, fapt atestat de „Plantón del Covacho”, un vechi arbore de nuc din Nerpio care datează de aproximativ 600 de ani. Soiurile autohtone din Nerpio se caracterizează printr-o pigmentare mai închisă și o aromă mai intensă decât cea a nucilor comerciale. Acest lucru este rezultatul influenței directe a producătorilor de nuci din Nerpio, care au selecționat, de-a lungul secolelor, nuci cu un gust mai pronunțat, amărui, astringent și mai închise la culoare.

2) Condiții agricole și climatice specifice de cultivare

Condiții pedologice: Soiurile autohtone din Nerpio sunt perfect adaptate la condițiile solurilor din valea râului Taibilla, care sunt extrem de calcaroase, au un pH cuprins între 8 și 8,5 și un conținut de peste 50 % de carbonat de calciu. Aceste condiții oferite de solurile calcaroase blochează absorbția fosforului din sol. Prin urmare, nucile prezintă un deficit în ceea ce privește acest mineral, care determină o pigmentare violetă mai puternică a frunzelor și fructelor, asociată cu niveluri mai ridicate ale antocianilor și ale altor compuși fenolici, cum ar fi flavonolii, flavonoidele și taninurile.

Condiții climatice: Condițiile mediteraneene din Nerpio sunt tipice pentru sud-estul Peninsulei Iberice, fiind caracterizate printr-un nivel ridicat de însorire, temperaturi ridicate, precipitații reduse și potențial de evotranspirație (ETP) ridicat, de până la 800 mm. Aceste condiții generează stres hidric pentru nuci în timpul verii, determinând sinteza taninurilor provenite din acizii galici și elagici. În consecință, membrana care acoperă miezul are o pigmentație mai închisă. Variațiile semnificative de temperatură în cursul zilei în valea râului Taibilla, de peste 22 °C, facilitate de inversiunile de temperatură din vale, contribuie la creșterea conținutului de taninuri din nuci în etapa finală de maturare.

3) Condiții naturale specifice de uscare și depozitare a nucilor din Nerpio

Clima rece și uscată toamna și iarna accelerează procesul de deshidratare (uscare) a nucilor. Printre alți factori se numără recoltarea la momentul optim de maturare; uscătoarele naturale tradiționale; precum și condițiile adecvate de depozitare la temperaturi moderate și constante sub 20 °C și umiditatea scăzută, sub 75 °C. Înainte de introducerea pe piață a nucilor, acești factori asigură cele mai bune condiții de depozitare a acestora și le conservă antioxidanții (taninurile), încetinind astfel procesul de râncezire. Procedurile care implică spălarea și/sau uscarea forțată nu sunt compatibile cu DOP „Nueces de Nerpio”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://www.mapa.gob.es/es/alimentacion/temas/calidad-diferenciada/dop-igp/htm/DOP_Nueces_de_Nerpio_SolicitudRegistro%20.aspx

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

3.2.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 41/33

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2023/C 41/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Pesca e Nettarina di Romagna”

Nr. UE: PGI-IT-1535-AM02 – 15.9.2020

DOP ( ) IGP (X)

1. GRUPUL SOLICITANT ȘI INTERESUL LEGITIM

Consorzio di Tutela Pesca e Nettarina di Romagna I.G.P. [Asociația de protecție a IGP „Pesca e Nettarina di Romagna”]

Via Béla Bartók 29/G

44124 – Ferrara

Tel.: +39 0532 904511

Fax +39 0532 904521

E-mail certificat: consorziopesca@registerpec.it

Consorzio di Tutela Pesca e Nettarina di Romagna I.G.P. are dreptul să solicite modificări în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14.10.2013.

2. STATUL MEMBRU SAU ȚARA TERȚĂ

Italia

3. RUBRICA DIN CAIETUL DE SARCINI CARE FACE OBIECTUL MODIFICĂRII (MODIFICĂRILOR)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metodă de obținere

☒

Legătură

☒	Etichetare

☒	Altele [Controale; ordinea și titlurile articolelor]

4. TIPUL MODIFICĂRII (MODIFICĂRILOR)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5. MODIFICARE (MODIFICĂRI)

Descrierea produsului

Următoarea listă de soiuri de la articolul 2 alineatul (1) din caietul de sarcini:

„Pesca di Romagna”

Soiuri cu pulpă galbenă: Maycrest, Spring Lady, Sprinbelle, Springcrest, Suncrest, Royal Glory, Royal Gem, Dixired, Flavorcrest, Glohaven, Merril Gem Free 1, Redhaven, Royal Majestic, Royal Time, Rich Lady, Maria Marta, Summer Rich, Grenat, Elegant Lady, Fayette, Royal Summer, Royal Lee, Royal Pride, Romestar, Symphonie, Mercil (sau O’Henry), Zainori (sau Kaweat);

Soiuri cu pulpă albă: Iris Rosso, Maria Bianca, Tendresse (sau Joulie), Duchessa d’Este, Rossa di San Carlo, Zaidaso (sau Kewina).

și

„Nettarina di Romagna”

Soiuri cu pulpă galbenă: Early Sungrand, Maygrand, Laura, Ambra, Maillara (sau Big Ben), Nectaprima, Noracila, Flavortop, Indipendence, Maria Emilia, Maria Laura, Spring Red, Weimberger, Big Top (sau Zaitabo), Guerriera, Alitop, Honey Blaze, Romagna Big, Fantasia, Maria Aurelia, Nectaross, Stark Red Gold, Venus, Sweet Red, Sweet Lady, Morsiani 90, Honey Royal, Honety Glo’, Romagna Gold;

Soiuri cu pulpă albă: Silver King, Caldesi 2000, Nectarmagie, Silver Giant, Maillarmagic, Necta Perle, Romagna 3000, Romagna Red.

se modifică după cum urmează:

„Piersic:

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare timpurie:

Bordò, Coraline (sau Monco), Crimson Lady, Dixired, Flavorcrest, Maycrest, Merril Gem Free 1, Rich May, Royal Gem, Royal Glory, Royal Majestic, Royal Time, Ruby Rich, Sagittaria, Spring Lady, Sprinbelle, Springcrest, Sugar Time;

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare mijlocie-târzie:

Azurite, Corindon, Diamond Princess, Elegant Lady, Fayette, Glohaven, Grenat, Maria Marta, Mercil (sau O’Henry), Plusplus, Redhaven, Rich Lady, Rome Star, Royal Estate, Royal Jim, Royal Lee, Royal Pride, Royal Summer, Royal Sweet, Summer Rich, Suncrest, Sweet Dream, Sweet Henry, Symphonie, Vista Rich, Zainori (sau Kaweah), Zee Lady;

Soiuri cu pulpă albă cu maturare timpurie:

Greta, Iris Rosso, Monsolle, Patty;

Soiuri cu pulpă albă cu maturare mijlocie-târzie:

Duchessa d’Este, Ivory Sun, Maria Bianca, Maura, Regalsnow (sau Maperla), Rosa del West, Rossa di San Carlo, Star Princess, Snow Lady, Tendresse (sau Joulie), Zaidaso (sau Kewina).

Nectarin:

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare timpurie:

Alice, Ambra, Ara, Big Haven, Carene, Early Sungrand, Extreme Beauty, Gartairo, Garofa, Laura, Maillara (sau Big Bang), Maria Emilia, Maygrand, Nectaprima, Noracila, Rebus 028, Weimberger;

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare mijlocie-târzie:

Alma, Alma 2, Alexa, Amiga, Alitop, August Red, Big Top (sau Zaitabo), Diamond Ray, Dorabelle, Doracile, Dulcis, Dulciva, Early Zee, Fairlane, Fantasia, Febe, Flavortop, Gea, Guerriera, Honey Blaze, Honey Glo, Honey Kist, Honey Royale, Indipendence, Lady Erika, Late Fair, Luciana, Maria Aurelia, Maria Carla, Maria Laura, Max, Max 7, Monrené, Morsiani 60, Morsiani 90, Nectareine, Nectaross, Orine, Orion, Pit Lane, Pit Stop, Red Fair, Romagna Big, Romagna Giant, Romagna Gold, Romagna Lady, Romagna Queen, Romagna Summer, September Bright, Spring Red, Stark Red Gold, Sweet Lady, Sweet Red, Venus, Western Red;

Soiuri cu pulpă albă cu maturare timpurie:

Caldesi 2000, Garcica, Romagna Red, Romagna Star, Silver King, Turquoise;

Soiuri cu pulpă albă cu maturare mijlocie-târzie:

Caldesi 2020, Maillarmagie (sau Magique), Majestic Pearl, Nectarmagie, Nectaperle, Romagna 3000, Romagna Bright, Romagna Sweet, Romagna Top, Silver Giant, Silver Star, Sandine, Tourmaline, Zephyr.”

Modificarea implică actualizarea și extinderea gamei de soiuri care pot fi utilizate. Acest lucru se datorează ritmului rapid în care se reînnoiesc soiurile în acest sector, precum și necesității de a asigura disponibilitatea produsului care beneficiază de IGP. Astfel, au fost adăugați noi cultivari, care provin adesea din cultivarii trecuți sau vechi. Extinderea gamei de soiuri va permite, de asemenea, prelungirea perioadei de recoltare, ceea ce înseamnă că produsul va fi disponibil pentru consumatori într-o măsură mai mare și pentru o perioadă mai lungă decât în prezent.

Această modificare vizează punctul 4.2 din fișa-rezumat și punctul 3.2 corespunzător din documentul unic.

La articolul 2 din caietul de sarcini al produsului se adaugă următorul paragraf:

Pentru producția de „Pesca e Nettarina di Romagna” este permisă și utilizarea altor cultivari de piersici rezultați din cercetarea soiurilor, cu condiția să se demonstreze prin dovezi experimentale și documentare că metoda de obținere a produsului și caracteristicile de calitate ale fructelor sunt conforme cu prezentul caiet de sarcini. Utilizarea acestor cultivari pentru producția de „Pesca e Nettarina di Romagna” trebuie notificată în prealabil și evaluată de Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere, care va putea solicita în acest scop avizul tehnic al organismului de control sau al unei alte entități.

Solicităm această modificare pentru a răspunde viitoarelor nevoi ale producătorilor în ceea ce privește introducerea de noi soiuri rezultate din cercetarea științifică și pentru a asigura respectarea în continuare a caracteristicilor originale ale produsului „Pesca e Nettarina di Romagna”, ținând seama de ritmul rapid în care se reînnoiesc soiurile care caracterizează această specie.

Această modificare vizează punctul 4.2 din fișa-rezumat și punctul 3.2 corespunzător din documentul unic.

La articolul 6 alineatul (1) din caietul de sarcini, următorul text privind caracteristicile fructelor:

În momentul introducerii pe piață, produsul „Pesca di Romagna” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

cultivarul cu pulpă galbenă

dimensiune: diametru minim 67 mm, care corespunde unei circumferințe de 21 cm;

conținut de zahăr: (Brix) minim 11;

epicarpul, forma și greutatea medie conforme cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

cultivarul cu pulpă albă

dimensiune: diametru minim 67 mm, care corespunde unei circumferințe de 21 cm;

conținut de zahăr: (Brix) minim 11;

epicarpul, forma și greutatea medie conforme cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

și

În momentul introducerii pe piață, produsul „Nettarina di Romagna” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

a)	cultivarul cu pulpă galbenă epicarp: glabru; dimensiune: diametru minim 67 mm, care corespunde unei circumferințe de 21 cm; conținut de zahăr: (Brix) minim 11; gustul, forma și greutatea medie conforme cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

b)	cultivarul cu pulpă albă epicarp: glabru; dimensiune: diametru minim 67 mm, care corespunde unei circumferințe de 21 cm; conținut de zahăr: (Brix) minim 11; gustul, forma și greutatea medie conforme cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

este comasat după cum urmează și mutat la articolul 2 din caietul de sarcini:

Caracteristici de calitate:

În momentul introducerii pe piață, produsul „Pesca e Nettarina di Romagna” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Cultivarul cu pulpă galbenă și albă cu maturare timpurie

—	Dimensiunea minimă A: diametru minim de 67 mm, care corespunde unei greutăți minime de 135 g;

—	Conținut de zahăr: (Brix) minim 9,5;

—	Epicarp și formă în conformitate cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

Cultivarul cu pulpă galbenă și albă cu maturare mijlocie-târzie

—	Dimensiunea minimă A: diametru minim de 67 mm, care corespunde unei greutăți minime de 135 g;

—	Conținut de zahăr: (Brix) minim 11;

—	Epicarp și formă în conformitate cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

Pentru o mai bună structurare a textului, s-a considerat oportun să se facă distincția între cultivarii cu maturare timpurie și cei cu maturare mijlocie-târzie. Această distincție afectează parametrul referitor la conținutul de zahăr, care, în cazul cultivarilor cu maturare timpurie, care sunt recoltați mai devreme, nu atinge același nivel ca în cazul cultivarilor cu maturare mijlocie-târzie. Parametrul referitor la greutatea minimă a fructelor, care corespunde celorlalți parametri de mărime deja incluși în caietul de sarcini, astfel cum sunt indicați în standardele de comercializare în vigoare, a fost, de asemenea, menționat pentru a specifica cu mai multă precizie dimensiunile minime. În cele din urmă, toți parametrii care stabilesc caracteristicile de calitate au fost transferați de la articolul 6 la articolul 2 din caietul de sarcini, astfel încât toate caracteristicile produsului să fie enumerate în același articol.

Această modificare vizează punctul 4.2 din fișa-rezumat și punctul 3.2 corespunzător din documentul unic.

La articolul 2 din caietul de sarcini se adaugă următorul text:

„Fructele pot fi utilizate și în scopul prelucrării. În plus, și exclusiv în cazul prelucrării, este posibil să se utilizeze și fructe care îndeplinesc toate cerințele prevăzute în caietul de sarcini, cu excepția celor referitoare la dimensiune și formă. Sunt permise, de asemenea, ușoare deteriorări superficiale ale pieliței, cu condiția ca acestea să nu afecteze calitatea și perioada de păstrare a fructului. Aceste fructe nu pot fi vândute către consumatorul final.”

Această modificare va permite, de asemenea, prelucrarea fructelor care au numai dimensiuni sau forme defectuoase, în pofida faptului că au fost produse și cultivate în conformitate cu toate dispozițiile prevăzute în caietul de sarcini. Se va interzice, totuși, prelucrarea fructelor care nu sunt sănătoase și care nu respectă caietul de sarcini al produsului.

Această modificare vizează punctul 4.2 din fișa-rezumat și punctul 3.2 corespunzător din documentul unic.

Aria geografică

La articolul 3 din caietul de sarcini, următorul text privind aria de producție:

Aria de producție a fructelor „Pesca di Romagna” cuprinde teritoriul regiunii Emilia-Romagna care se pretează cultivării piersicilor și este delimitată astfel:

1)	următoarele comune din provincia Ferrara: Argenta, Cento, Codigoro, Massa Fiscaglia, Poggio Renatico, Portomaggiore, S. Agostino, Tresigallo, Voghiera;

2)	următoarele comune din provincia Bologna: Borgo Tossignano, Budrio, Casalfiumanese, Castelguelfo, Castenaso, Fontanelice, Granarolo dell’Emilia, Imola, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano;

3)	următoarele comune din provincia Forlì: Bertinoro, Castrocaro Terme, Cesena, Cesenatico Dovadola, Forlì, Forlimpopoli, Gambettola, Gatteo, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Modigliaria, Montiano, Predappio, Roncofreddo, Sant’Arcangelo, Savignano sul Rubicone;

4)	următoarele comune din provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Brisignella, Casola Valsenio, Castelbolognese, Cervia, Conselice, Cotignola, Faenza, Fusignano, Lugo, Massalombarda, Ravenna, Riolo Terme, Russi, S. Agata sul Santerno, Solarolo.

și

„Aria de producție a fructelor «Nettarina di Romagna’» cuprinde teritoriul regiunii Emilia-Romagna care se pretează cultivării piersicilor și este delimitată astfel:”

1)	următoarele comune din provincia Ferrara: Argenta, Cento, Codigoro, Massa Fiscaglia, Poggio Renatico, Portomaggiore, S. Agostino, Tresigallo, Voghiera;

2)	următoarele comune din provincia Bologna: Borgo Tossignano, Budrio, Casalfiumanese, Castelguelfo, Castenaso, Fontanelice, Granarolo dell’Emilia, Imola, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano;

3)	următoarele comune din provincia Forlì: Bertinoro, Castrocaro Terme, Cesena, Cesenatico Dovadola, Forlì, Forlimpopoli, Gambettola, Gatteo, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Modigliaria, Montiano, Predappio, Roncofreddo, Sant’Arcangelo, Savignano sul Rubicone;

4)	următoarele comune din provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Brisignella, Casola Valsenio, Castelbolognese, Cervia, Conselice, Cotignola, Faenza, Fusignano, Lugo, Massalombarda, Ravenna, Riolo Terme, Russi, S. Agata sul Santerno, Solarolo.

se corectează și se completează după cum urmează:

Articolul 3

Aria de producție

Aria de producție a fructelor „Pesca e Nettarina di Romagna’” cuprinde teritoriul regiunii Emilia-Romagna care se pretează cultivării piersicilor și este delimitată astfel:

1)	următoarele comune din provincia Ferrara: Argenta, Cento, Codigoro, Copparo, Ferrara Fiscaglia – loc. Massa Fiscaglia, Poggio Renatico, Portomaggiore, Terre del Reno – loc. S. Agostino, Tresignana – loc. Tresigallo, Voghiera.

2)	următoarele comune din provincia Bologna: Borgo Tossignano, Budrio, Casalfiumanese, Castel Guelfo di Bologna, Castenaso, Fontanelice, Granarolo dell’Emilia, Imola, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano.

3)	următoarele comune din provincia Forlì-Cesena: Bertinoro, Castrocaro Terme e Terra del Sole, Cesena, Cesenatico, Dovadola, Forlì, Forlimpopoli, Gambettola, Gatteo, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Modigliana, Montiano, Predappio, Roncofreddo, Savignano sul Rubicone.

4)	următoarele comune din provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Brisighella, Casola Valsenio, Castel Bolognese, Cervia, Conselice, Cotignola, Faenza, Fusignano, Lugo, Massa Lombarda, Ravenna, Riolo Terme, Russi, Sant’Agata sul Santerno, Solarolo.

5)	următoarele comune din provincia Rimini: Santarcangelo di Romagna.

Modificările sunt necesare pentru a corecta erorile materiale, pentru a actualiza denumirile unor localități și pentru a adăuga noi comune, astfel cum se descrie mai jos.

Denumirile comunelor Massa Fiscaglia, S. Agostino și Tresigallo au fost înlocuite cu noile lor denumiri, Fiscaglia – loc. Massa Fiscaglia, Terre del Reno – loc. S. Agostino și, respectiv, Tresignana – loc. Tresigallo.

Aceste actualizări sunt necesare pentru a reflecta schimbările intervenite ca urmare a fuzionărilor realizate în perioada cuprinsă între ianuarie 2014 și ianuarie 2019. Acestea nu modifică zona de origine generală.

Denumirea „provincia Forlì” a fost înlocuită cu „provincia Forlì-Cesena”, deoarece provincia a fost redenumită în conformitate cu Decretul legislativ nr. 252 din 6 martie 1992.

Comuna Santarcangelo di Romagna, care era prezentată ca făcând parte din provincia Forlì, este acum menționată în cadrul provinciei Rimini, care a fost instituită prin Decretul legislativ nr. 252/1992 menționat mai sus.

În cele din urmă, denumirile comunelor Castelguelfo, Castrocaro Terme, Modigliaria, Brisignella, Castelbolognese, Massalombarda și S. Agata sul Santerno au fost înlocuite cu denumirile corecte: Castel Guelfo di Bologna, Castrocaro Terme e Terra del Sole, Modigliana, Brisighella, Castel Bolognese, Massa Lombarda și, respectiv, Sant’Agata sul Santerno.

Astfel, au fost corectate anumite erori materiale din caietul de sarcini, fără a se modifica zona de origine.

Comunele Ferrara și Copparo din provincia Ferrara au fost adăugate în cadrul zonei de origine.

Acest lucru este necesar pentru a asigura continuitatea geografică a ariei de producție. Comunele Ferrara și Copparo sunt adiacente comunelor care sunt înscrise deja în caietul de sarcini și se învecinează cu acestea, dar, mai ales, au o tradiție istorică îndelungată și demnă de laudă de cultivare a piersicilor și a nectarinelor pe teritoriul lor. Aflate lângă zonele deja înscrise, acestea au un caracter omogen atât în ceea ce privește caracteristicile mediului, cât și în ceea ce privește tehnicile de cultivare.

Această modificare vizează punctul 4.3 din fișa-rezumat și punctul 4 corespunzător din documentul unic.

Dovada originii:

Actualizarea procedurii de stabilire a dovezii de origine

Paragrafele următoare, referitoare la „Pesca di Romagna” și, respectiv, la „Nettarina di Romagna”, de la articolul 5 din caietul de sarcini:

Regiunea Emilia-Romagna este responsabilă de controlarea îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute la articolul 4. Livezile de piersici adecvate pentru producția de „Pesca di Romagna” sunt înscrise în registrul corespunzător, care este înființat, actualizat și publicat anual. O copie a acestui registru este depusă la sediul fiecărei comune cuprinse în aria de producție. Ministerul Resurselor Agricole, Alimentare și Forestiere indică procedurile care trebuie urmate în legătură cu înscrierea, depunerea declarațiilor de producție anuale și obținerea certificării corespunzătoare, în vederea monitorizării corecte și adecvate a producției recunoscute și comercializate în fiecare an cu indicația geografică respectivă.

și

Regiunea Emilia-Romagna este responsabilă de controlarea îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute la articolul 4. Livezile de nectarini adecvate pentru producția de „Nettarina di Romagna” sunt înscrise în registrul corespunzător, care este înființat, actualizat și publicat anual. O copie a acestui registru este depusă la sediul fiecărei comune cuprinse în aria de producție. Ministerul Resurselor Agricole, Alimentare și Forestiere indică procedurile care trebuie urmate în legătură cu înscrierea, depunerea declarațiilor de producție anuale și obținerea certificării corespunzătoare, în vederea monitorizării corecte și adecvate a producției recunoscute și comercializate în fiecare an cu indicația geografică respectivă.

sunt eliminate și înlocuite cu următorul text în cadrul articolului 4 din caietul de sarcini:

„Articolul 4

Dovada originii

Toate etapele procesului de producție sunt monitorizate, pentru fiecare înregistrându-se intrările și ieșirile. Astfel, prin înscrierea în listele corespunzătoare, gestionate de organismul de control specificat la articolul 7, a parcelelor cadastrale pe care se realizează producția fermierilor și activitatea ambalatorilor, precum și prin declararea cantităților produse către organismul de control, se garantează trasabilitatea produsului.

Toate persoanele fizice sau juridice înscrise pe aceste liste sunt supuse controlului efectuat de organismul de control, în conformitate cu dispozițiile din caietul de sarcini al produsului și cu planul de control aferent.”

Această modificare este necesară pentru ca textul să fie în concordanță cu sistemele de control actuale, întrucât descrierea din versiunea în vigoare face trimitere la metodologii și la instrumente care nu mai există. Actualizarea textului a vizat atât numerotarea – actualul articol 4 din caietul de sarcini –, cât și conținutul, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1152/2012. Controalele privind respectarea caietului de sarcini al produsului sunt, de fapt, efectuate de un organism de control desemnat de minister, și nu de autoritățile regionale. Această modificare nu afectează documentul unic.

Metoda de obținere:

Modificările realizate în ceea ce privește metoda de obținere vizează atât piersicile, cât și nectarinele.

Se face trimitere la articolul 4 din caietul de sarcini în vigoare, care, în conformitate cu noua numerotare, devine articolul 5.

Noul articol 5 din caietul de sarcini – Metoda de obținere a produsului a fost împărțit în două secțiuni:

5.1 Condiții pedoclimatice și 5.2 Tehnici de cultivare.

Astfel, articolul descrie etapele tehnice cu mai multă precizie.

Următoarea frază de la articolul 4 din caietul de sarcini:

„Practicile de irigare, de fertilizare și celelalte tehnici agronomice și de cultivare trebuie să respecte modalitățile tehnice prevăzute de serviciile competente ale regiunii Emilia-Romagna.”

este eliminată.

Aceasta este, de fapt, o condiție prealabilă pe care trebuie să o îndeplinească toate exploatațiile. Într-adevăr, evoluția legislației și obligativitatea anumitor cerințe determină automat respectarea anumitor criterii. Așadar, este considerată inutilă indicarea acestui lucru în caietul de sarcini.

În ceea ce privește tehnicile de cultivare, următorul text:

Distanțele de plantare permise sunt cele utilizate în general, cu o densitate maximă posibilă pe hectar pentru noile plantări de până la 2 000 de plante. Metodele de conducere standard permise pot fi urmărite înapoi în timp până la forma „vasului Emilian” și variații ale acesteia; metodele pe spaliere care pot fi utilizate sunt „în evantai”, în „Y”, „fus” și variații ale acestora.

se reformulează astfel:

Distanțele de plantare permise sunt cele utilizate în general, cu o densitate maximă posibilă pe hectar de până la 2 000 de plante. Metodele de conducere standard permise pot fi urmărite înapoi în timp până la forma „vasului Emilian”, a „vasului întârziat” și la variații ale acestora; metodele pe spaliere care pot fi utilizate sunt „în evantai”, în „Y”, „fus” și variații ale acestora.

Trimiterea specifică la plantațiile noi a fost eliminată deoarece este superfluă. Pentru exhaustivitate, a fost specificată și metoda de conducere în formă de „vas întârziat”, cu toate că sunt deja permise toate metodele de conducere.

Următoarea frază de la articolul 4 din caietul de sarcini:

„Tehnicile de cultivare trebuie să includă cel puțin o operație de elagare pe timp de iarnă și operații de elagare în sezonul verde, în funcție de necesitățile plantelor.”

este eliminată.

Partea referitoare la operațiile de elagare a fost eliminată, deoarece aceasta constituie o condiție prealabilă. Întrucât bunele practici agricole sunt utilizate în toate contextele, s-a considerat că nu este necesar să se mai detalieze acest aspect prin adăugarea de informații suplimentare inutile.

În ceea ce privește randamentele, următoarea frază:

„Producția unitară maximă este de 35 000 kg la hectar pentru toți cultivarii admiși.”

se înlocuiește cu următoarea versiune nouă:

„Producția unitară maximă la hectar pentru soiurile cu maturare timpurie este de 35 000 kg pentru toți cultivarii admiși. Producția unitară maximă la hectar pentru soiurile cu maturare mijlocie-târzie este de 50 000 kg pentru toți cultivarii admiși.”

În ceea ce privește producția unitară maximă, s-a considerat oportun să se facă distincția între soiurile cu maturare timpurie și cele cu maturare mijlocie-târzie. Pentru soiurile cu maturare timpurie, producția a rămas neschimbată la 35 000 kg la hectar.

Prin urmare, s-a adăugat producția unitară maximă pentru soiurile cu maturare mijlocie-târzie, care este stabilită la 50 000 kg la hectar. Utilizarea metodelor de plantare deja prevăzute în caietul de sarcini, cum ar fi cea sub formă de fus, permite să se obțină cu ușurință o producție de 50 000 kg pe hectar. Aceste cantități nu afectează în niciun fel aspectele legate de calitatea fructelor; s-a stabilit o limită maximă, în special pentru a proteja acest aspect.

Următoarea frază de la articolul 4 din caietul de sarcini:

„În cadrul acestei limite, ținând seama de evoluția sezonieră și de condițiile ambientale ale culturii, Regiunea Emilia-Romagna fixează anual, până la 15 mai, cu titlu indicativ, producția medie unitară în cazul fiecărui cultivar prevăzut la articolul 2.”

este eliminată.

În ceea ce privește competența regiunii Emilia-Romagna de a stabili producția medie indicativă, vă rugăm să rețineți că, deși are opțiunea de a aplica această clauză, regiunea nu a considerat niciodată că acest lucru este adecvat sau necesar. Prin urmare, în mod oficial, producția unitară medie indicativă nu a fost niciodată stabilită anticipat. Având în vedere cele de mai sus și faptul că valoarea producției nu a fost niciodată stabilită anticipat, această clauză s-a dovedit a fi superfluă și, prin urmare, se consideră că este oportun să fie eliminată din caietul de sarcini.

Următoarele paragrafe ale articolului 4 din caietul de sarcini, referitoare la „Pesca di Romagna” și, respectiv, la „Nettarina di Romagna”:

„Trebuie utilizată tehnica refrigerării în cazul în care sunt depozitate fructe care pot fi desemnate ca IGP «Pesca di Romagna». Valorile referitoare la umiditatea și la temperatura din interiorul depozitelor frigorifice trebuie să asigure menținerea caracteristicilor de calitate specifice.”

și

„Trebuie utilizată tehnica refrigerării în cazul în care sunt depozitate fructe care pot fi desemnate ca IGP «Nettarina di Romagna». Valorile referitoare la umiditatea și la temperatura din interiorul depozitelor frigorifice trebuie să asigure menținerea caracteristicilor de calitate specifice.”

au fost combinate și ajustate după cum urmează:

„Trebuie utilizată tehnica refrigerării în cazul în care sunt depozitate fructe care pot fi desemnate ca IGP «Pesca e Nettarina di Romagna». Valorile referitoare la umiditatea și la temperatura din interiorul depozitelor frigorifice trebuie să asigure menținerea caracteristicilor de calitate specifice.”

În plus, această frază a fost mutată la articolul 8 din caietul de sarcini.

Această modificare vizează punctul 4.5 din fișa-rezumat, iar fraza de mai sus a fost introdusă la punctul 3.5 din documentul unic.

Legătură

Paragraful actual referitor la legătură, inclus la punctul 4.6 din fișa-rezumat, este următorul:

Caracteristicile pedoclimatice și profesionalismul operatorilor din aria de producție permit obținerea de piersici și nectarine cu excelente caracteristici calitative, atât organoleptice cât și fizico-chimice, comercializate pe piața națională și europeană ca produse tipice ale regiunii Emilia-Romagna. Aria de producție este caracterizată de climatul tipic de câmpie, influențat însă de aproprierea Mării Adriatice. În aria de producție se înregistrează temperaturile medii cele mai ridicate din întreaga regiune, cu absența aproape totală a înghețurilor de primăvară, care ar putea dăuna fructelor. Importanța producerii fructelor „Pesca di Romagna” și „Nettarina di Romagna” este legată nu doar de existența unor condiții pedoclimatice obiective optime, dar și de prezența unei structuri sociale și productive capabile să utilizeze aceste resurse și să valorifice roadele pământului și ale muncii. În aria de cultivare a soiurilor de „Pesca di Romagna” și de „Nettarina di Romagna” se întâlnește un număr mare de asociații de producători care, datorită capacității lor de organizare au înființat centre teritoriale de colectare a produselor (în teritoriu centre) care folosesc mijloace tehnice de avangardă. Producția de piersici și de nectarine este atât de importantă în această regiune, încât reprezintă aproximativ o pătrime din producția națională din acest sector.

Acesta se adaugă la articolul 6 din caietul de sarcini al produsului și se reformulează după cum urmează:

Caracteristicile pedoclimatice și profesionalismul operatorilor din aria de producție permit obținerea de piersici și nectarine cu excelente caracteristici calitative, atât organoleptice cât și fizico-chimice, comercializate pe piața națională și europeană ca produse tipice ale regiunii Emilia-Romagna. Aria de producție este caracterizată de climatul tipic de câmpie, influențat însă de aproprierea Mării Adriatice. În aria de producție se înregistrează temperaturile medii cele mai ridicate din întreaga regiune, cu absența aproape totală a înghețurilor de primăvară, care ar putea dăuna fructelor. Importanța producerii fructelor „Pesca e Nettarina di Romagna” este legată nu doar de existența unor condiții pedoclimatice obiective optime, dar și de prezența unei structuri sociale și productive capabile să utilizeze aceste resurse și să valorifice roadele pământului și ale muncii. În aria de cultivare a soiurilor de „Pesca e Nettarina di Romagna” se întâlnește un număr mare de asociații de producători care, datorită capacității lor de organizare, au înființat centre teritoriale de colectare a produselor care folosesc mijloace tehnice de avangardă. De asemenea, datorită prezenței unor astfel de organizații de producători și capacității lor de organizare, producătorii aplică în mod voluntar, de mulți ani, tehnici de producție integrate pe toată suprafața ariei de producție. Aceste tehnici care respectă mediul și care țin seama de sănătatea consumatorilor constituie, în prezent, metoda obișnuită de obținere și contribuie la durabilitatea ecologică a producției de fructe. Producția de piersici și de nectarine este atât de importantă în această regiune, încât reprezintă aproximativ o pătrime din producția națională din acest sector.

Scopul acestei modificări este de a explica mai detaliat modul în care profesionalismul operatorilor influențează produsul final. Prin urmare, este vorba despre modificări ale formulării care nu afectează esența legăturii.

Această modificare vizează articolul 6 din caietul de sarcini, punctul 4.6 din fișa-rezumat și punctul 5 din documentul unic.

Etichetare:

Articolul 8 din caietul de sarcini a fost împărțit în trei secțiuni, referitoare la depozitare, ambalare și etichetare, în scopul clarificării diferitelor etape ulterioare recoltării.

Depozitare:

Paragraful în care sunt descrise modalitățile de depozitare, situat anterior la articolul 4 din caietul de sarcini, a fost mutat la acest articol, modificându-se doar denumirea:

8.1.

Depozitare

Trebuie utilizată tehnica refrigerării în cazul în care sunt depozitate fructe care pot fi desemnate ca IGP „Pesca e Nettarina di Romagna”. Valorile referitoare la umiditatea și la temperatura din interiorul depozitelor frigorifice trebuie să asigure menținerea caracteristicilor de calitate specifice.

Această modificare vizează punctul 4.5 din fișa-rezumat, iar fraza de mai sus a fost introdusă la punctul 3.5 din documentul unic.

Ambalare:

Textul privind metodele de ambalare a fost reformulat. Textul articolului 7 din caietul de sarcini:

„Pot fi utilizate următoarele tipuri de ambalaj, acceptate la nivel comunitar, conform normelor în vigoare:

lădițe* de 30 × 40 din carton, lemn și plastic**, cu un strat;

lădițe* de 30 × 50 din carton, lemn și plastic**, cu un strat;

lădițe* de 40 × 60 din carton, lemn și plastic**, cu un strat;

lădițe* de 20 × 30 cu un strat;

ambalaje sigilate (tăvițe, caserole, cutii etc.) conținând unul sau mai multe fructe.

*	Lădițele sunt ambalaje utilizate pentru expunerea unităților de vânzare sau a fructelor (prezentate) individuale și/sau ambalate. Pentru identificarea produselor IGP ambalate în lădițe, se etichetează cel puțin 80 % din fructele ambalate, utilizând autocolante individuale cu sigla corespunzătoare.

**	Plastic de unică folosință sau returnabil, de tipul IFCO/STECO/CPR SYSTEM sau altele.

În toate aceste cazuri (cu excepția lădițelor) ambalajele trebuie să fie astfel sigilate încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea sigiliului.”

se modifică după cum urmează:

„8.2.

Ambalare

Atunci când sunt ambalate în pachete deschise, produsele care beneficiază de IGP sunt identificate prin autocolante individuale aplicate pe cel puțin 70 % din fructele din pachet.

În cazul în care pe fructe nu se aplică autocolante, ambalajele, de exemplu tăvițele și caserolele, trebuie sigilate în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea pachetului.

De asemenea, la punctele de vânzare este permisă vânzarea în vrac a produsului provenit din ambalaje sigilate sau cu fructe cu autocolante, cu condiția ca produsul să fie pus în compartimente sau recipiente specifice pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalajele menționate în prezentul caiet de sarcini.”

Modificarea răspunde nevoii de simplificare a descrierii formatelor ambalajelor. Pentru a răspunde nevoilor diferite ale pieței și ale consumatorilor în ceea ce privește dimensiunea și tipul și având în vedere că unele formate ale ambalajelor au fost furnizate ca simple exemple în versiunea anterioară, s-a considerat oportun să se facă trimitere la tipurile de ambalaje permise în temeiul legislației actuale. În cazul ambalajelor deschise, pe cel puțin 70 % din fructele din pachet trebuie să fie lipite autocolante, ceea ce asigură un nivel mai ridicat de claritate pentru consumator; în caz contrar, ambalajul trebuie sigilat. În cele din urmă, au fost furnizate informații cu privire la vânzarea în vrac către consumatorul final a produsului provenit din ambalaje sau tăvițe sigilate, cu condiția ca produsul să fie pus în compartimente sau recipiente specifice pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalajele menționate în prezentul caiet de sarcini. Această modificare permite operatorilor să vândă produsul provenit din ambalaje sau tăvițe sigilate în cantitatea dorită de consumator și garantează, de asemenea, informarea corectă a acestuia atunci când cumpără produsul.

Această modificare vizează punctul 4.8 din fișa-rezumat și punctul 3.5 din documentul unic.

Perioada de comercializare

Dispoziția privind „Pesca di Romagna”:

„Produsul trebuie introdus pe piață în perioada cuprinsă între 10 iunie și data de 20 septembrie a fiecărui an.”

și dispoziția privind „Nettarina di Romagna”:

„Produsul trebuie introdus pe piață în perioada cuprinsă între 15 iunie și data de 30 septembrie a fiecărui an.”

se înlocuiesc cu:

„Produsul trebuie introdus pe piață începând cu data de 10 iunie.”

S-a considerat oportun să se indice numai data de început a perioadei de comercializare, menținându-se data de 10 iunie, și să se elimine data la care aceasta se încheie. Modificarea ține seama de schimbările climatice din ultimii ani, care au permis o perioadă de comercializare mai lungă, precum și de faptul că au fost adăugate soiuri noi, cu maturare mai târzie.

Această modificare nu afectează nici fișa-rezumat, nici documentul unic.

Etichetare:

Etichetare – formulare:

Au fost modificate câteva aspecte minore referitoare la mențiunea care trebuie să figureze pe etichetă, în ceea ce privește „Pesca di Romagna” și, respectiv, „Nettarina di Romagna”. Paragrafele cu instrucțiunile inițiale sunt următoarele:

Pe ambalaje trebuie să figureze, cu caractere de aceleași dimensiuni, cuvintele „Pesca di Romagna”, urmate imediat de „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) și apoi de denumirea cultivarului. În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului, precum și greutatea netă inițială. Mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) poate fi repetată oriunde pe ambalaj sau pe etichetă, inclusiv sub formă de acronim (IGP).

și

Pe ambalaje trebuie să figureze, cu caractere de aceleași dimensiuni, cuvintele „Nettarina di Romagna”, urmate imediat de „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) și apoi de denumirea cultivarului. În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului, precum și greutatea netă inițială. Mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) poate fi repetată oriunde pe ambalaj sau pe etichetă, inclusiv sub formă de acronim (IGP).

și se modifică după cum urmează:

8.3.

Etichetare

Pe ambalaje pot să figureze cuvintele „Pesca di Romagna” sau „Nettarina di Romagna”, urmate imediat de „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) sau de acronimul IGP și de denumirea cultivarului. În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului.

Mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) poate fi repetată oriunde pe ambalaj sau pe etichetă, inclusiv sub formă de acronim (IGP).

Aceste modificări simplifică puțin normele de etichetare prin eliminarea elementelor impuse de lege, cum ar fi indicarea greutății. De asemenea, ele permit ambalatorilor să specifice tipul de fructe, în plus față de denumirea IGP.

Această modificare vizează punctul 4.8 din fișa-rezumat și punctul 3.6 corespunzător din documentul unic.

Etichetare – Mărci comerciale

La această secțiune din articolul 8 fost adăugat un paragraf referitor la posibilitatea de a utiliza mărci comerciale:

Formulările și/sau simbolurile care fac trimitere la nume, la denumiri de întreprinderi, la mărci colective sau la mărci comerciale individuale pot fi utilizate împreună cu mențiunea „IGP Pesca e Nettarina di Romagna” și cu simbolul european.

Completarea respectivă este necesară în vederea adaptării la nevoile clienților și ale consumatorilor, inclusiv la nevoile de natură comercială.

Această modificare vizează punctul 3.6 din documentul unic.

Etichetare – Alte condiții

Se elimină următoarele paragrafe:

Fructele care, deși sunt produse în regiunea Emilia-Romagna, nu îndeplinesc cerințele minime prevăzute la articolul 6 din prezentul caiet de sarcini în ceea ce privește dimensiunea și conținutul de zahăr nu pot avea înscrisă indicația geografică protejată „Pesca di Romagna” și nici o altă indicație geografică.

Fructele care, deși sunt produse în regiunea Emilia-Romagna, nu îndeplinesc cerințele minime prevăzute la articolul 6 din prezentul caiet de sarcini în ceea ce privește dimensiunea și conținutul de zahăr nu pot avea înscrisă indicația geografică protejată „Nettarina di Romagna” și nici o altă indicație geografică.

și

Formularea „Prodotto in Italia” (Produs în Italia) trebuie să figureze, de asemenea, pe loturile destinate exportului.

S-a considerat oportună eliminarea interdicției de utilizare a denumirii pentru produsele neconforme deoarece acest lucru a fost deja indicat în mod clar în articolele anterioare. Formularea „Prodotto in Italia” este, de asemenea, impusă de lege și se consideră că nu este necesar să fie menținută în text.

Această modificare nu afectează nici fișa-rezumat, nici documentul unic.

Etichetare – Produs destinat prelucrării

La articolul 8 din caietul de sarcini se adaugă, de asemenea, următorul paragraf:

Fructele care urmează să fie prelucrate pot fi livrate, de asemenea, „în vrac”, în pachete sau ambalaje care respectă legislația în vigoare și care au o etichetă adecvată pentru a asigura identificarea și trasabilitatea produsului cu IGP „Pesca e Nettarina di Romagna” destinat prelucrării.

Având în vedere că au fost stabilite norme și pentru fructele destinate prelucrării, este necesar să se adauge cerințele de etichetare relevante în caietul de sarcini pentru a se asigura o identificare corectă și imediată.

Această modificare vizează punctul 3.6 corespunzător din documentul unic.

ALTELE

Controale

Următoarele fraze de la articolul 5 din caietul de sarcini:

Articolul 5

Livezile de piersici adecvate pentru producția de „Pesca di Romagna” sunt înscrise în registrul corespunzător, care este înființat, actualizat și publicat anual.

Livezile de nectarini adecvate pentru producția de „Nettarina di Romagna” sunt înscrise în registrul corespunzător, care este înființat, actualizat și publicat anual.

și

„Regiunea Emilia-Romagna este responsabilă de controlarea îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute la articolul 4.

O copie a acestui registru este depusă la sediul fiecărei comune cuprinse în aria de producție.

Ministerul Resurselor Agricole, Alimentare și Forestiere indică procedurile care trebuie urmate în legătură cu înscrierea, depunerea declarațiilor de producție anuale și obținerea certificării corespunzătoare, în vederea monitorizării corecte și adecvate a producției recunoscute și comercializate în fiecare an cu indicația geografică respectivă.”

sunt eliminate, reformulate și înlocuite cu articolul 7 din caietul de sarcini după cum urmează:

„Articolul 7

Controale

Verificarea conformității produsului cu caietul de sarcini al produsului este efectuată de organismul de control, în conformitate cu articolele 36 și 37 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

Organismul de control selectat este Check Fruit srl - Via dei Mille, 24 - 40121 Bologna - Italia, Tel. +39 0516494836, Fax +39 0516494813 - info@checkfruit.it”

Întregul text al articolului 7 din caietul de sarcini a fost reformulat în conformitate cu articolul 7 litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

Această modificare vizează punctul 4.7 din fișa-rezumat și nu se aplică documentului unic.

ALTELE

Ordinea și titlurile articolelor

Articolele și conținutul caietului de sarcini au fost ordonate și numerotate în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Pentru a facilita lectura, a fost adăugat un titlu pentru fiecare articol.

Prin urmare, în urma modificărilor propuse, articolele sunt următoarele:

—	Articolul 1 - Denumirea

—	Articolul 2 - Caracteristicile produsului

—	Articolul 3 - Aria de producție

—	Articolul 4 - Dovada originii

—	Articolul 5 - Metoda de obținere a produsului

—	Articolul 6 - Legătura cu aria geografică

—	Articolul 7 - Controale

—	Articolul 8 - Depozitare, ambalare și etichetare

Comasarea părților din caietul de sarcini care sunt identice pentru ambele tipuri de fructe

Caietul de sarcini în vigoare cuprinde două documente distincte, primul referitor la produsul „Pesca di Romagna”, iar al doilea referitor la produsul „Nettarina di Romagna”. Numeroase aspecte și cerințe identice pentru cele două tipuri se repetă în ambele documente. Pentru a facilita lizibilitatea și clarificarea normelor din caietul de sarcini, acesta a fost, prin urmare, comprimat prin:

—	unificarea articolelor 1, 3, 4, 5, 6, 7 și 8;

—	menținerea unei subdiviziuni în funcție de tipul de produs în cadrul articolului 2, ceea ce clarifică faptul că listele de soiuri sunt diferite.

DOCUMENT UNIC

„Pesca e Nettarina di Romagna”

Nr. UE: PGI-IT-1535-AM02 – 15.9.2020

DOP ( ) IGP (X)

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Pesca e Nettarina di Romagna”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs [a se vedea anexa XI]

Clasa 1.6: Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația „Pesca e Nettarina di Romagna” desemnează doar fructele următorilor cultivari de piersic:

Piersic:

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare timpurie:

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare mijlocie-târzie:

Soiuri cu pulpă albă cu maturare timpurie:

Greta, Iris Rosso, Monsolle, Patty;

Soiuri cu pulpă albă cu maturare mijlocie-târzie:

Duchessa d’Este, Ivory Sun, Maria Bianca, Maura, Regalsnow (sau Maperla), Rosa del West, Rossa di San Carlo, Star Princess, Snow Lady, Tendresse (sau Joulie), Zaidaso (sau Kewina).

Nectarin:

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare timpurie:

Alice, Ambra, Ara, Big Haven, Carene, Early Sungrand, Extreme Beauty, Gartairo, Garofa, Laura, Maillara (sau Big Bang), Maria Emilia, Maygrand, Nectaprima, Noracila, Rebus 028, Weimberger;

Soiuri cu pulpă galbenă cu maturare mijlocie-târzie:

Soiuri cu pulpă albă cu maturare timpurie:

Caldesi 2000, Garcica, Romagna Red, Romagna Star, Silver King, Turquoise;

Soiuri cu pulpă albă cu maturare mijlocie-târzie:

Caldesi 2020, Maillarmagie (sau Magique), Majestic Pearl, Nectarmagie, Nectaperle, Romagna 3000, Romagna Bright, Romagna Sweet, Romagna Top, Silver Giant, Silver Star, Sandine, Tourmaline, Zephyr.

Caracteristici de calitate

În momentul introducerii pe piață, produsul „Pesca e Nettarina di Romagna” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Cultivarul cu pulpă galbenă și albă cu maturare timpurie

—	Dimensiunea minimă A: diametru minim de 67 mm, care corespunde unei greutăți minime de 135 g;

—	conținut de zahăr: (Brix) minim 9,5;

—	Epicarp și formă în conformitate cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

Cultivarul cu pulpă galbenă și albă cu maturare mijlocie-târzie

—	Dimensiunea minimă A: diametru minim de 67 mm, care corespunde unei greutăți minime de 135 g;

—	conținut de zahăr: (Brix) minim 11;

—	Epicarp și formă în conformitate cu caracteristicile cultivarilor respectivi.

Fructele pot fi utilizate și în scopul prelucrării.

În plus, și exclusiv în cazul prelucrării, este posibil să se utilizeze și fructe care îndeplinesc toate cerințele prevăzute în caietul de sarcini, cu excepția celor referitoare la dimensiune și formă. Sunt permise, de asemenea, ușoare deteriorări superficiale ale pieliței, cu condiția ca acestea să nu afecteze calitatea și perioada de păstrare a fructului. Aceste fructe nu pot fi vândute către consumatorul final.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

–

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de fructe cu IGP „Pesca e Nettarina di Romagna”, până la recoltarea produsului, trebuie să se desfășoare numai în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atunci când sunt ambalate în pachete deschise, produsele care beneficiază de IGP sunt identificate prin autocolante individuale aplicate pe cel puțin 70 % din fructele din pachet.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată) poate fi repetată oriunde pe ambalaj sau pe etichetă, inclusiv sub formă de acronim (IGP).

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a fructelor „Pesca e Nettarina di Romagna’” cuprinde teritoriul regiunii Emilia-Romagna care se pretează cultivării piersicilor și este delimitată astfel:

1)	următoarele comune din provincia Ferrara: Argenta, Cento, Codigoro, Copparo, Ferrara Fiscaglia – loc. Massa Fiscaglia, Poggio Renatico, Portomaggiore, Terre del Reno – loc. S. Agostino, Tresignana – loc. Tresigallo, Voghiera.

2)	următoarele comune din provincia Bologna: Borgo Tossignano, Budrio, Casalfiumanese, Castel Guelfo di Bologna, Castenaso, Fontanelice, Granarolo dell’Emilia, Imola, Medicina, Minerbio, Molinella, Mordano.

3)	următoarele comune din provincia Forlì-Cesena: Bertinoro, Castrocaro Terme e Terra del Sole, Cesena, Cesenatico, Dovadola, Forlì, Forlimpopoli, Gambettola, Gatteo, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Modigliana, Montiano, Predappio, Roncofreddo, Savignano sul Rubicone.

4)	următoarele comune din provincia Ravenna: Alfonsine, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Brisighella, Casola Valsenio, Castel Bolognese, Cervia, Conselice, Cotignola, Faenza, Fusignano, Lugo, Massa Lombarda, Ravenna, Riolo Terme, Russi, Sant’Agata sul Santerno, Solarolo.

5)	următoarele comune din provincia Rimini: Santarcangelo di Romagna.

5. Legătura cu aria geografică

Caracteristicile pedoclimatice și profesionalismul operatorilor din aria de producție permit obținerea de piersici și nectarine cu excelente caracteristici calitative, atât organoleptice cât și fizico-chimice, comercializate pe piața națională și europeană ca produse tipice ale regiunii Emilia-Romagna. Aria de producție este caracterizată de climatul tipic de câmpie, influențat însă de aproprierea Mării Adriatice. În aria de producție se înregistrează temperaturile medii cele mai ridicate din întreaga regiune, cu absența aproape totală a înghețurilor de primăvară, care ar putea dăuna fructelor. Importanța producerii fructelor „Pesca e Nettarina di Romagna” este legată nu doar de existența unor condiții pedoclimatice obiective optime, dar și de prezența unei structuri sociale și productive capabile să utilizeze aceste resurse și să valorifice roadele pământului și ale muncii. În aria de cultivare a soiurilor de „Pesca e Nettarina di Romagna” se întâlnește un număr mare de asociații de producători care, datorită capacității lor de organizare, au înființat centre teritoriale de colectare a produselor care folosesc mijloace tehnice de avangardă. De asemenea, datorită prezenței unor astfel de organizații de producători și capacității lor de organizare, producătorii aplică în mod voluntar, de mulți ani, tehnici de producție integrate pe toată suprafața ariei de producție. Aceste tehnici care respectă mediul și care țin seama de sănătatea consumatorilor constituie, în prezent, metoda obișnuită de obținere și contribuie la durabilitatea ecologică a producției de fructe. Producția de piersici și de nectarine este atât de importantă în această regiune, încât reprezintă aproximativ o pătrime din producția națională din acest sector.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP IGP STG” (în partea stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 41

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 66 3 februarie 2023

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	RECOMANDĂRI
	Consiliu
2023/C 41/01	Recomandarea a Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă	1

	III Acte pregătitoare
	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
2023/C 41/03	Avizul Băncii Centrale Europene din 2 decembrie 2022 cu privire la o propunere de regulament al Consiliului de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari (CON/2022/44)	14

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 41/04	Rata de schimb a monedei euro – 2 februarie 2023	17
	Curtea de Conturi
2023/C 41/05	Raportul special 02/2023: – Adaptarea normelor politicii de coeziune pentru a răspunde la pandemia de COVID-19 – Fondurile sunt utilizate într-o manieră mai flexibilă, însă este necesară o reflecție asupra utilizării politicii de coeziune ca instrument de răspuns în situații de criză	18
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2023/C 41/06	Aviz al Agenției Croate de Reglementare în Domeniul Energiei privind procedura deschisă de cerere de oferte pentru selectarea furnizorului de gaze naturale, de publicat în temeiul articolelor 61 și 62 din Legea privind piața gazelor naturale (Monitorul Oficial nr. 18/18 și 23/20)	19
2023/C 41/07	Aviz al Agenției Croate de Reglementare în Domeniul Energiei privind procedura deschisă de cerere de oferte pentru selectarea furnizorului de gaze naturale, de publicat în temeiul articolelor 61 și 62 din Legea privind piața gazelor naturale (Monitorul Oficial nr. 18/18 și 23/20)	20

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0988
JPY	yen japonez	141,12
DKK	coroana daneză	7,4393
GBP	lira sterlină	0,89289
SEK	coroana suedeză	11,3587
CHF	franc elvețian	0,9992
ISK	coroana islandeză	153,50
NOK	coroana norvegiană	10,9535
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	23,809
HUF	forint maghiar	387,20
PLN	zlot polonez	4,7015
RON	leu românesc nou	4,9025
TRY	lira turcească	20,6766
AUD	dolar australian	1,5407
CAD	dolar canadian	1,4602
HKD	dolar Hong Kong	8,6183
NZD	dolar neozeelandez	1,6855
SGD	dolar Singapore	1,4352
KRW	won sud-coreean	1 345,90
ZAR	rand sud-african	18,7046
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,3878
IDR	rupia indoneziană	16 360,69
MYR	ringgit Malaiezia	4,6655
PHP	peso Filipine	59,170
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,030
BRL	real brazilian	5,4859
MXN	peso mexican	20,4050
INR	rupie indiană	90,3015

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2023/C 41/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10522 – HAPAG-LLOYD / EUROGATE / EUROGATE CONTAINER TERMINAL WILHELMSHAVEN) ( 1 )	13

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2023/C 41/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10973 – VODAFONE GROUP / ALTICE LUXEMBOURG / FIBRECO) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	21
2023/C 41/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.11009 – PON.BIKE / VWFS / GLINICKE / DML) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	23
2023/C 41/10	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.11018 – COMPAGNIA SIDERURGICA ITALIANA / STEELAG DEUTSCHLAND) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	25
2023/C 41/11	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.11010 – INEOS / SINOPEC / ETHYLENE JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	26
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2023/C 41/12	Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	28
2023/C 41/13	Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	33


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.