16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/2

P9_TA(2022)0211

Raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE – Republica Moldova (2021/2237(INI))

(2022/C 479/01)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (AA), care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLASC) și care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

—	având în vedere introducerea unui regim de călătorii fără viză pentru cetățenii Republicii Moldova în martie 2014, ca urmare a modificărilor aduse Regulamentului (CE) nr. 539/2001 (1) al Consiliului de către Parlamentul European și Consiliu,

—	având în vedere recomandarea sa adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perioada de pregătire a summitului din iunie 2020,

—	având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei și al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Republica Moldova din 13 octombrie 2021 (SWD(2021)0295),

—	având în vedere rezultatele celei de a șasea reuniuni a Consiliului de asociere dintre UE și Republica Moldova, care a avut loc la 28 octombrie 2021,

—	având în vedere Declarațiile comune ale reuniunilor la nivel înalt ale Parteneriatului estic, în special cea din 15 decembrie 2021 de la Bruxelles,

—	având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și SEAE din 2 iulie 2021 intitulat „Redresarea, reziliența și reforma: prioritățile post-2020 ale Parteneriatului estic” (SWD(2021)0186),

—

având în vedere Memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe din Georgia, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei privind instituirea unei cooperări consolidate privind integrarea europeană – „trioul țărilor asociate”, semnat la 17 mai 2021,

—	având în vedere Declarația comună a șefilor de stat/de guvern ai „trioului țărilor asociate” – Georgia, Republica Moldova și Ucraina în urma celei de-a șasea reuniuni la nivel înalt a Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021,

—	având în vedere cererea Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, prezentată la 3 martie 2022,

—	având în vedere scrisoarea prim-ministrei Republicii Moldova adresată Președintei Parlamentului European, primită la 16 martie 2022, prin care se solicită o creștere a asistenței macrofinanciare acordate Republicii Moldova,

—	având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Republica Moldova din 26 februarie 2018,

—	având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2021 intitulată „Judecătorii din Polonia și din Republica Moldova trebuie să rămână independenți” (2),

—

având în vedere avizele și recomandările Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) și ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, în special cea din 15 martie 2018 referitoare la reforma electorală din Moldova, cea din 24 iunie 2019 referitoare la situația constituțională, în special în ceea ce privește posibilitatea dizolvării parlamentului, cea din 14 octombrie 2019 referitoare la proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și a Parchetului și cea din 13 decembrie 2021 referitoare la modificările din 24 august 2021 la legea cu privire la Procuratură,

—	având în vedere analiza juridică privind legea de modificare a Codului serviciilor mass-media audiovizuale din Republica Moldova, prezentată de Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei la 14 ianuarie 2022,

—	având în vedere rezultatul celui de al 12-lea dialog UE-Republica Moldova privind drepturile omului, care a avut loc la 13 septembrie 2021 prin videoconferință,

—

având în vedere recomandările și activitățile Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, ale Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic, ale Platformei societății civile UE-Moldova și ale altor reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova,

—	având în vedere Strategia națională de dezvoltare regională (SNDR) pentru perioada 2022-2028, adoptată de guvernul Republicii Moldova,

—	având în vedere noul Plan de acțiune al guvernului pentru perioada 2020-2023,

—	având în vedere concluziile misiunii de observare a alegerilor a Parlamentului European din 11 iulie 2021 în cadrul misiunii internaționale de observare a alegerilor conduse de OSCE/ODIHR, trimisă pentru a observa alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova,

—	având în vedere declarația Înaltului Reprezentant Josep Borrell și a comisarului Olivér Várhelyi privind alegerile parlamentare, emisă la 12 iulie 2021,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Republica Moldova, în special rezoluția anterioară din 20 octombrie 2020 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova (3) și rezoluțiile din 5 iulie 2018 referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău (4), din 4 iulie 2017 referitoare la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova (5) și din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina (6),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0143/2022),

întrucât războiul neprovocat, nejustificat și ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022 a afectat în mod disproporționat Republica Moldova ca stat învecinat, aceasta primind în două săptămâni peste 360 000 de refugiați din Ucraina, dintre care peste 100 000 au rămas în țară, exercitând o enormă presiune asupra resurselor sale;

B.	întrucât de la începutul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei au existat îngrijorări în legătură cu posibila organizare de înscenări în Republica Moldova;

întrucât, la 22 aprilie 2022, generalul-maior Rustam Minekaev, comandant adjunct al districtului militar central al Rusiei, a declarat că unul dintre obiectivele urmărite de Rusia prin invadarea actuală a Ucrainei este de a crea un coridor terestru către regiunea transnistreană; întrucât generalul-maior Minekaev a declarat, de asemenea, în mod fals, că în Transnistria au fost observate acte de oprimare a populației vorbitoare de limba rusă;

D.	întrucât reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic a recunoscut aspirațiile europene și alegerea europeană a partenerilor în cauză și a încurajat punerea în aplicare deplină a acordurilor de asociere și a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare aferente acestora;

întrucât, după o perioadă de instabilitate politică și de regres democratic, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale cu 57,75 % din voturi la 15 noiembrie 2020, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a primit 52,8 % din voturi și a câștigat 63 din cele 101 locuri în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, demonstrând astfel angajamentul ferm al cetățenilor Republicii Moldova față de democrație, statul de drept și viitorul european al țării lor și dând PAS un mandat puternic pentru un program ambițios de reforme;

întrucât AA/DCFTA se bazează pe valorile comune pe care se întemeiază UE – și anume democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și statul de drept – și întrucât aceste valori constituie, de asemenea, însăși esența asocierii politice și a integrării economice prevăzute în AA/DCFTA;

G.	întrucât, potrivit unor sondaje de opinie recente, 71,6 % dintre cetățenii Republicii Moldova sprijină obiectivul integrării europene a țării lor;

întrucât participanții la cea de-a 11-a reuniune a Comisiei parlamentare de asociere UE-Republica Moldova, care a avut loc în perioada 6-7 aprilie 2022 au luat act de hotărârea președintei, guvernului și majorității parlamentare a Republicii Moldova de a pune în aplicare în mod riguros Programul de asociere UE-Republica Moldova, aducând astfel îmbunătățiri concrete în viața cetățenilor Republicii Moldova;

I.	întrucât rezultatele concrete ale celui de al șaselea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova, care a avut loc la 28 octombrie 2021, dau un nou impuls unei cooperări mai strânse și consolidate în domenii-cheie;

întrucât planul de redresare economică pentru Republica Moldova a fost propus ca parte a agendei reînnoite de redresare, reziliență și reformă pentru țările Parteneriatului estic, susținută de un plan economic și de investiții (PEI) pentru redresarea socioeconomică post-COVID-19 și reziliența pe termen lung, sub deviza „a reconstrui mai bine”; întrucât inițiativele emblematice ale PEI pentru Republica Moldova prevăd investiții în eficiența energetică, infrastructură și conectivitate, dar nu și în tranziția către o energie curată;

întrucât actualul program de asistență macrofinanciară de urgență din partea UE pentru Republica Moldova în contextul COVID-19 a fost finalizat, prima tranșă de 50 de milioane EUR fiind plătită în noiembrie 2020 și o a doua tranșă de 50 de milioane EUR la 7 octombrie 2021, ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în îndeplinirea condițiilor politice prevăzute în Memorandumul de înțelegere,

întrucât Republica Moldova se situează pe locul 105 din 180 de țări în indicele de percepție a corupției din 2021 (în creștere de pe locul 115 în 2020) și, în pofida schimbării guvernului, absența unor ameliorări semnificative în lupta împotriva corupției este un motiv de serioasă îngrijorare, deoarece corupția a afectat grav mult timp aparatul de stat, a încetinit creșterea economică și modernizarea și a subminat democrația;

M.	întrucât noul guvern mai are de remediat deficiențele critice din sectorul justiției și al statului de drept, care continuă să împiedice guvernarea democratică în Republica Moldova;

întrucât Republica Moldova se situează pe locul 89 din 180 de țări în clasamentul mondial al libertății presei pe 2021 (în creștere cu două locuri față de anul precedent), persistând îngrijorări în legătură cu concentrarea proprietății asupra mass-mediei, monopolizarea pieței publicității, lipsa independenței editoriale și controlul pe care grupurile economice și politice îl exercită asupra instituțiilor mass-media;

O.	întrucât organizațiile societății civile continuă să ceară o mai mare transparență în procesul decizional din Parlament și din cadrul altor autorități publice, reiterându-și propunerile prezentate în 2016 și 2017 referitoare la cadrul legislativ privind accesul la informații;

P.	întrucât cooperarea dintre autoritățile publice și societatea civilă rămâne sporadică și în mare măsură neinstituționalizată;

Q.	întrucât în ultimul său raport de punere în aplicare Comisia a identificat probleme esențiale în ceea ce privește dreptul de acces la asistență medicală, accesul la informații de interes public, dreptul la muncă și la o viață decentă, libertatea de circulație și de exprimare;

R.	întrucât femeile continuă să se confrunte cu inegalitatea de gen, iar implicarea lor în procesul decizional este limitată din cauza stereotipurilor și normelor de gen;

S.	întrucât cadrul juridic nu mai interzice accesul la anumite profesii, dar punerea sa în aplicare rămâne lentă, iar femeile se confruntă în continuare cu obstacole de facto, cum ar fi lipsa accesului la servicii de îngrijire la prețuri accesibile;

T.	întrucât discursul de incitare la ură rămâne un motiv de îngrijorare și vizează în principal femeile și persoanele LGBTI;

întrucât în raportul său de punere în aplicare Comisia subliniază probleme grave precum mortalitatea infantilă, munca copiilor, inclusiv legăturile cu traficul și exploatarea sexuală, situația specială a copiilor romi și a copiilor lăsați în urmă de părinții lor, stagnarea numărului de nou-născuți și de copii cu dizabilități din centrele de îngrijire instituționalizată și calitatea insuficientă a serviciilor sociale pentru a sprijini familiile aflate în situații vulnerabile;

V.	întrucât Republica Moldova importă aproximativ 80 % din energia sa, iar energia eoliană, solară și hidroelectrică de mici dimensiuni are un aport de doar aproximativ 1 % la mixul energetic al Republicii Moldova;

W.	întrucât biomasa este singura sursă internă importantă de energie a Republicii Moldova, contribuind cu 19 % la aprovizionarea totală cu energie;

X.	întrucât Republica Moldova s-a angajat în baza Acordului de la Paris să reducă emisiile cu 70 % în 2030 față de 1990,

Valori comune și principii generale

salută rezultatele istorice ale alegerilor prezidențiale din 2020 și ale alegerilor parlamentare din 2021, prin care poporul Republicii Moldova a acordat o majoritate covârșitoare forțelor proreformatoare și proeuropene, care în prezent sunt pe deplin responsabile pentru stat; încurajează instituțiile UE și conducerea politică a Republicii Moldova să profite de această ocazie unică pentru a colabora în vederea punerii în aplicare a reformelor de mult timp necesare și pentru a promova integrarea europeană a Republicii Moldova pe baza valorilor democrației, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a statului de drept;

salută depunerea de către Republica Moldova a cererii sale de aderare la UE la 3 martie 2022, ceea ce confirmă că a ales calea europeană; observă că acest pas subliniază și mai mult necesitatea intensificării dialogului politic la nivel înalt cu autoritățile Republicii Moldova pentru a realiza progrese tangibile și durabile în aplicarea reformelor esențiale; invită instituțiile UE să acorde Republicii Moldova, împreună cu Ucraina și Georgia, statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din TUE și pe baza meritelor și, între timp, să continue să depună eforturi pentru integrarea Republicii Moldova în piața unică a UE; invită Comisia și SEAE să își intensifice colaborarea cu omologii din Republica Moldova și să își mărească la maximum sprijinul politic, tehnic și financiar acordat Republicii Moldova în această perioadă crucială pentru a impulsiona și mai puternic progresele și pentru a asigura o capacitate adecvată de absorbție a asistenței din partea UE; subliniază că este necesar să se analizeze modalități de consolidare și amplificare a capacității instituțiilor publice ale Republicii Moldova în această privință, inclusiv un proiect comun UE-Republica Moldova de înființare a unei instituții de învățământ superior pentru formarea resurselor umane destinate administrației publice din Republica Moldova, asigurându-se transparența maximă a procedurii de selecție și promovare și oferind asistență din partea UE pentru suplimentările necesare ale salariilor funcționarilor publici din guvernul Republicii Moldova care lucrează în domenii-cheie ale reformelor integrării europene;

subliniază că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o abordare strategică mai bună în ceea ce privește sprijinul său și solicită înființarea, la nivelul Comisiei, a unui Grup de sprijin pentru Republica Moldova, după modelul celui deja creat pentru Ucraina, în forma prevăzută în mandatul inițial al acestuia din urmă; subliniază că un astfel de grup ar putea juca un rol esențial în eficientizarea sprijinului financiar și tehnic al UE și în furnizarea de asistență multidimensională autorităților Republicii Moldova pentru promovarea reformelor în domeniile-cheie ale justiției, luptei împotriva corupției și administrației publice, punerii în aplicare a PEI pentru țările Parteneriatului estic și a planului de redresare economică pentru Moldova, precum și pentru sprijinirea Republicii Moldova în pregătirea viitoarelor negocieri de aderare;

invită Comisia să sprijine Republica Moldova în pregătirea unei strategii credibile de preaderare în vederea aderării la UE; își reiterează apelul adresat Comisiei de a adopta rapoarte anuale cuprinzătoare periodice de evaluare a punerii în aplicare a reformelor pe baza unor criterii de referință clare și utilizând metodologia aplicată în cazul țărilor din Balcanii de Vest;

subliniază că cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia au deschis un nou capitol în integrarea lor europeană, care ar trebui să se caracterizeze prin eforturi sporite de punere în aplicare a acordurilor de asociere/acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător relevante și printr-o abordare mai bună din punct de vedere strategic a UE în sprijinul acordat acestor țări;

salută rezultatele celei de-a șasea reuniuni la nivel înalt a Parteneriatului estic din 15 decembrie 2021, care a reafirmat realizările semnificative ale cooperării în acest format și a trasat un parcurs ambițios pentru cooperarea viitoare, bazată pe valori comune și punând accentul pe redresare, reziliență și reformă;

consideră îmbucurător faptul că reuniunea la nivel înalt a luat act de inițiativa Republicii Moldova, a Georgiei și a Ucrainei de a-și întări cooperarea sub forma unui trio de parteneri asociați ai UE („trioul țărilor asociate”) și de aspirațiile și alegerea lor europeană; încurajează cele trei țări să colaboreze în vederea atingerii obiectivului declarat de aderare la UE prin promovarea în continuare a agendei de reforme și prin schimbul de bune practici privind buna guvernare și punerea în aplicare a AA/DCFTA ca bază pentru viitoarea aderare la UE bazată pe merite; invită Comisia să evalueze cererea de aderare la UE a Republicii Moldova și, simultan, să răspundă interesului arătat de țările asociate de a aprofunda cooperarea sectorială cu UE în domenii de interes reciproc, menținând în același timp principiul incluziunii;

salută contribuția constructivă a Republicii Moldova la cooperarea din cadrul Parteneriatului estic, în special în cadrul țărilor asociate, și își exprimă speranța că declarațiile privind agenda ambițioasă a țării și integrarea sectorială în domeniile transporturilor, energiei și în alte domenii vor deveni decizii și acțiuni concrete, atât din partea autorităților Republicii Moldova, cât și din partea Uniunii;

solicită instituțiilor UE să analizeze posibilitatea de a include Republica Moldova ca observator la lucrările comitetelor create în temeiul articolului 291 din TFUE și al Regulamentului (UE) nr. 182/2011 (7), precum și la reuniunile grupurilor de lucru și comitetelor Consiliului European, pentru a demonstra angajamentul UE de continuare a integrării și pentru a consolida orientarea spre reformă a țărilor și cunoștințele administrative;

10.

recunoaște că războiul din Ucraina a afectat în mod disproporționat economia Republicii Moldova ca urmare a pierderii posibilităților de import și export, a costurilor de transport mai ridicate, a creșterii rapide a prețurilor la energie și a necesității de a face față unei situații umanitare critice din cauza numărului mare de refugiați care sosesc din Ucraina; felicită cetățenii Republicii Moldova și instituțiile statului pentru angajamentul lor extraordinar de a face față numărului mare de refugiați din Ucraina care intră în țară, Republica Moldova fiind țara cu cel mai mare număr de refugiați proveniți din Ucraina raportat la populație; subliniază că acest lucru înseamnă că nevoile Republicii Moldova au crescut dramatic și în ceea ce privește sprijinul economic, inclusiv asistența macrofinanciară; solicită UE și altor parteneri internaționali ai Republicii Moldova să își revizuiască urgent politicile în consecință și să își sporească sprijinul pentru această țară pentru a-i stabiliza situația socioeconomică și pentru a asigura continuarea dezvoltării sale;

11.

salută acțiunea decisivă a „echipei Europa”, formată din UE și statele sale membre, de atenuare a impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 prin donarea de vaccinuri și sprijin financiar; invită SEAE să sprijine autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul Grupului operativ East StratCom și al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, în combaterea dezinformării cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19 și în promovarea unui dialog social cu scopul de a atinge obiectivul de vaccinare a minimum 70 % din populație;

12.

subliniază că planul de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de până la 600 de milioane EUR, este un element-cheie al redresării acestea, reprezentând o ocazie unică de a accelera reformele structurale, a restructura economia, a combate sărăcia și inegalitățile sociale, de a stimula transformarea ecologică și digitală și de a pregăti această țară pentru alte provocări viitoare; salută achitarea primei tranșe a unui grant în valoare de 36,4 milioane EUR pentru Republica Moldova ca parte a pachetului de redresare economică, pentru a sprijini în continuare reforma poliției și lupta țării împotriva COVID-19 și reforma poliției;

13.

salută noul program de reformă economică al Republicii Moldova, aprobat de Fondul Monetar Internațional în decembrie 2021, care deschide calea pentru noua propunere a Comisiei privind un pachet de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova în valoare de până la 150 de milioane EUR; salută adoptarea rapidă a noii AMF de către Parlament și Consiliu; subliniază importanța crucială a condiționalității stricte legate în primul rând de reformele democratice, mai degrabă decât de factorii economici, care se aplică în egală măsură tuturor celorlalte finanțări ale UE acordate partenerilor săi; invită Comisia să se asigure că autoritățile Republicii Moldova dispun de asistență tehnică pentru a pune în aplicare în mod adecvat reformele convenite în contextul asistenței macrofinanciare;

Reformele și cadrul instituțional

14.

salută agenda ambițioasă și fără precedent de reforme a guvernului Nataliei Gavrilița și progresele inițiale realizate deja în punerea sa în practică, în special în ceea ce privește combaterea corupției, creșterea transparenței în guvernanța publică, avansarea reformelor în domeniul statului de drept și al digitalizării, creșterea nivelului de trai al celor mai vulnerabile grupuri ale populației și îmbunătățirea climatului de afaceri din țară; reamintește că realizarea de progrese suficiente în punerea practică a reformelor convenite este o condiție esențială pentru continuarea sprijinului financiar din partea UE și pentru aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult”;

15.

încurajează ferm guvernul Republicii Moldova să își continue activitatea de aliniere ireversibilă a țării la Uniunea Europeană; îndeamnă atât autoritățile, cât și opoziția să colaboreze constructiv pentru a-și transforma țara într-un stat funcțional, capabil să ofere șanse cetățenilor săi și să aducă îmbunătățiri în toate domeniile care intră în sfera sa de responsabilitate, deoarece acest lucru va avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai în Republica Moldova și, de asemenea, îi va convinge pe cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în străinătate să se întoarcă în țară;

16.

subliniază că așteptările ridicate ale cetățenilor Republicii Moldova trebuie să fie satisfăcute prin îmbunătățiri concrete ale mijloacelor lor de trai și prin restabilirea încrederii lor în instituțiile statului și prin combaterea corupției și structurilor oligarhice;

17.

constată că, deși alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate au fost bine gestionate și competitive, campania electorală a dat naștere unor dezbinări și s-a desfășurat într-un mod negativ, implicând o retorică intolerantă și atacuri personale; subliniază că deficiențele rămase trebuie eliminate prin punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și ale OSCE/ODIHR, inclusiv prin consolidarea cadrului juridic electoral în conformitate cu angajamentele OSCE și cu alte standarde internaționale, prin investigarea promptă și riguroasă a acuzațiilor credibile privind cumpărarea voturilor și acordarea de stimulente ilegale alegătorilor, prin combaterea utilizării abuzive a resurselor statului, printr-o mai mare transparență și responsabilitate a finanțării campaniilor, printr-o mai bună aplicare a dispozițiilor Codului serviciilor mass-media audiovizuale existente privind tratarea imparțială în timpul campaniilor, prin garanții mai solide pentru a garanta că instanțele nu sunt supune presiunilor politice și rămân pe deplin imparțiale în soluționarea cauzelor legate de alegeri; îndeamnă Guvernul Republicii Moldova să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în afara țării pot participa la alegeri pe deplin, transparent și corect, fără ingerințe externe;

Securitatea și reziliența energetică

18.

salută decizia Comisiei de a oferi Republicii Moldova 60 de milioane EUR prin intermediul unui nou program de sprijin bugetar pentru a face față unei crize a aprovizionării cu gaze create artificial de Gazprom și pentru a atenua impactul creșterii prețurilor asupra celor mai vulnerabile persoane; salută eforturile Poloniei, României și Ucrainei, printre altele, de a furniza rapid surse alternative de aprovizionare cu gaze; subliniază că energia este cea mai importantă resursă pentru bugetul și programele militare și sociale ale Rusiei și că firma Gazprom este utilizată ca instrument de promovare a intereselor economice și geopolitice ale Kremlinului în străinătate; consideră îmbucurător faptul că, în completarea asistenței deja acordate de către UE în contextul crizei energetice, Delegația UE la Chișinău a mobilizat 5 milioane EUR pentru a oferi sprijin grupurilor vulnerabile cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie; recunoaște însă că este nevoie de un sprijin mai substanțial, având în vedere creșterea continuă a prețurilor la energie;

19.

observă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea de către aceasta a resurselor energetice ca armă subliniază și mai mult importanța geostrategică a reformelor în sectorul energetic, care ar elimina dependența de gazele rusești și ar stimula diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și a rutelor energetice, consolidând reziliența pe termen lung printr-o tranziție către surse regenerabile de energie și investind în modernizarea infrastructurii existente și în crearea de noi infrastructuri și în eficiența energetică, inclusiv în sectorul producției de energie, al transporturilor și al gospodăriilor, îmbunătățind astfel conectivitatea și asigurând în același timp durabilitatea ecologică; observă că acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea rezilienței împotriva oricăror posibile eforturi ale părților terțe de a utiliza energia ca pârghie geopolitică;

20.

subliniază că este inadmisibil ca aprovizionarea cu gaze din Rusia să fie utilizată ca instrument de exercitare a unor presiuni politice asupra guvernului Republicii Moldova pentru a-și schimba orientarea geopolitică și pentru a nu da curs dorințelor legitime ale electoratului Republicii Moldova; îndeamnă Comisia și SEAE să includă Republica Moldova în planurile UE care vizează independența aprovizionării cu energie față de Rusia și să majoreze sprijinul financiar și tehnic acordat de UE Republicii Moldova, ceea ce este necesar pentru a-i asigura reziliența în fața acestui tip de ingerințe externe și a-i reduce puternica dependență de energia provenind din Rusia; solicită UE să dea dovadă de o solidaritate mai puternică cu Republica Moldova în domeniul energiei, în conformitate cu AA, prin creșterea interconexiunilor infrastructurii energetice între UE și țările din regiune; subliniază importanța efectuării neîntârziate a tuturor investițiilor necesare și a întreținerii infrastructurii energetice europene, astfel încât instalațiile de stocare și interconexiunile statelor membre ale UE să poată permite transportul de gaze pe o scară suficient de mare dinspre UE către țările partenere; invită autoritățile Republicii Moldova să mențină pe termen lung angajamentul țării ca membru al Comunității Energiei în aplicarea celui de-al treilea pachet privind energia al UE, în special în privința separării transportului și distribuției de gaze și energie electrică;

21.

subliniază necesitatea de a crește capacitatea de generare a energiei electrice în Republica Moldova, care se bazează în prezent în proporție de 80 % pe energia electrică produsă în regiunea Transnistria; salută sincronizarea reușită a rețelelor electrice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu rețeaua continentală europeană la 16 martie 2022, ceea ce va contribui la asigurarea stabilității și securității aprovizionării acestora; felicită Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) pentru activitatea sa de atingere a acestui obiectiv de referință în împrejurări extraordinare; solicită Comisiei să sprijine în continuare integrarea Republicii Moldova și Ucrainei în rețeaua europeană continentală de energie și să creeze de urgență o structură specială în cadrul administrației sale în acest scop; salută măsurile luate pentru interconectarea sistemului de energie electrică al Republicii Moldova cu UE prin România; invită toate autoritățile să îndeplinească obiectivul de a conecta rețeaua electrică a Republicii Moldova cu cea a României până în 2024, cu sprijinul UE; invită Comisia Europeană să includă Republica Moldova în testele de rezistență efectuate pentru piața internă a energiei; constată că sprijinul și promovarea cooperării consolidate a UE cu țările asociate din cadrul Parteneriatului estic în aceste sectoare vor genera, de asemenea, creștere economică și vor consolida reziliența energetică a regiunii;

22.

salută lansarea dialogului la nivel înalt UE-Republica Moldova privind energia în contextul situației de urgență din sectorul gazelor din Republica Moldova; încurajează Comisia să aibă în vedere lansarea unor dialoguri similare la nivel înalt cu UE pentru a consolida cooperarea în alte domenii, cum ar fi justiția sau clima/Pactul verde, ceea ce ar contribui la atingerea obiectivelor din cadrul AA/DCFTA;

23.

invită Republica Moldova și UE să îmbunătățească conectivitatea Republicii Moldova în bazinul Mării Negre și în regiunea Carpaților, să avanseze în activitatea privind tronsoanele moldovene ale rețelei transeuropene de transport extinse pentru Parteneriatul estic (TEN-T) de pe teritoriul Republicii Moldova, să sprijine reformele din sectorul feroviar și să analizeze, împreună cu statele membre și cu instituțiile financiare internaționale, posibilitățile de modernizare a conexiunilor feroviare dintre UE și Republica Moldova, asigurând în același timp durabilitatea ecologică; încurajează Republica Moldova să facă progrese în punerea în aplicare a acquis-ului relevant și solicită o cooperare sporită și integrarea treptată a Republicii Moldova pe piața și în Comunitatea transporturilor din UE;

24.

invită UE să ofere o platformă de planificare a investițiilor pentru ca Republica Moldova să pună în aplicare un program de mari dimensiuni privind conectivitatea infrastructurii, în special prin creșterea capacității sale de absorbție și prin furnizarea asistenței tehnice necesare, așa cum s-a făcut în cazul țărilor din Balcanii de Vest prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), care este o platformă de asistență în materie de capacități, administrată de Comisie;

25.

salută și sprijină interesul Republicii Moldova de a promova cooperarea cu UE în domeniul digitalizării și telecomunicațiilor; îndeamnă UE și Republica Moldova să își elimine reciproc taxele de roaming;

26.

salută eforturile și progresele continue înregistrate de autoritățile Republicii Moldova în direcția îmbunătățirii sistemului lor de supraveghere a siguranței și în direcția punerii în aplicare a standardelor internaționale de siguranță a aviației, ceea ce a dus la eliminarea tuturor transportatorilor aerieni certificați în Republica Moldova de pe lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranță și solicită autorităților Republicii Moldova să asigure punerea în aplicare a Acordului privind spațiul aerian comun UE-Republica Moldova;

Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) și progresele înregistrate în soluționarea conflictului din Transnistria

27.

salută acordul dintre UE și Republica Moldova privind lansarea unui dialog politic și de securitate la nivel înalt și angajamentul reînnoit în materie de securitate și PSAC prin consultări politice bilaterale la nivel tehnic; încurajează SEAE și Republica Moldova să utilizeze pe deplin aceste platforme pentru a promova cooperarea în chestiuni precum combaterea amenințărilor hibride, consolidarea rezilienței, consolidarea securității cibernetice și protecția infrastructurii critice și îmbunătățirea comunicării strategice, dar fără a se limita la acestea; invită Republica Moldova să continue să își alinieze pozițiile la cele ale PESC și să își continue și să își îmbunătățească contribuția la politica de securitate și apărare comună (PSAC) și la misiunile sale; încurajează UE și Republica Moldova să identifice modalități de extindere a acestei cooperări, în special având în vedere situația de securitate volatilă din vecinătatea estică;

28.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la evenimentele recente de pe teritoriul regiunii Transnistria și le condamnă ca fiind acte provocatoare periculoase comise în circumstanțe de securitate extrem de volatile; solicită să se asigure calmul pentru a se garanta securitatea și bunăstarea persoanelor care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului și în țările învecinate; salută, în acest sens, reacția calmă și reținută a autorităților din Chișinău;

29.

respinge declarația din 3 martie 2022 prin care autoritățile din regiunea ocupată Transnistria au anunțat încetarea procesului de soluționare a conflictului și au lansat un nou apel la recunoașterea așa-numitei „independențe” a Transnistriei, și își exprimă îngrijorarea cu privire la această declarație; reamintește că sprijină o soluționare globală și pașnică a conflictului din Transnistria prin procesul de negociere în formatul 5+2, bazându-se pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, cu un statut special pentru regiunea Transnistria, în interiorul unui stat moldovean viabil; subliniază că, indiferent de soluția aleasă pentru a rezolva problema transnistreană, ea trebuie să respecte dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege orientarea în materie de apărare și politică externă; sprijină eforturile de extindere a beneficiilor acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și a regimului de călătorii fără viză la regiunea Transnistria, care ar permite o creștere semnificativă a mobilității și a comerțului cu această regiune;

30.

observă că Misiunea UE de asistență la frontieră în Republica Moldova și Ucraina joacă un rol foarte important în armonizarea gestionării frontierelor și a regimurilor vamale cu cele ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește combaterea infracționalității organizate și a contrabandei și contribuția la soluționarea pașnică a problemei transnistrene prin măsuri de consolidare a încrederii și prin monitorizarea prezenței la segmentul transnistrean al frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina; încurajează guvernul Republicii Moldova să continue să promoveze un mediu favorabil soluționării conflictelor și să sprijine activitățile care sporesc încrederea și contactele interpersonale între comunitățile divizate în urma conflictelor; consideră că soluționare constructivă a problemei transnistrene va aduce stabilitate și prosperitate nu numai Republicii Moldova, ci și regiunii mai extinse;

31.

invită Republica Moldova, Federația Rusă, statele membre ale UE și alți parteneri internaționali să coopereze la eliminarea și distrugerea totală a celor aproximativ 20 000 de tone de muniție veche din perioada sovietică depozitată în depozitul de muniție de la Cobasna, care reprezintă un pericol grav pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului, deoarece a expirat de mult timp; își exprimă îngrijorarea în legătură cu numeroasele exerciții militare desfășurate de armata rusă în Transnistria și invită Federația Rusă să își retragă complet, necondiționat și în mod organizat forțele și armamentul din regiunea Transnistria, în concordanță cu solicitările repetate ale autorităților Republicii Moldova și cu respectarea suveranității și integrității sale teritoriale;

32.

își exprimă îngrijorarea în legătură cu deteriorarea situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, în special în legătură cu persecutarea persoanelor care emit opinii critice la adresa administrației de facto și față de desfășurarea armatei ruse și cu restricțiile impuse adunărilor publice și activităților ONG-urilor locale; reamintește Federației Ruse responsabilitatea pe care o are în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în regiunea Transnistria, fapt confirmat de mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO); invită autoritățile ruse să respecte toate hotărârile CEDO privind încălcarea drepturilor omului și a dreptului la libertate și securitate în regiunea Transnistria;

33.

felicită autoritățile Republicii Moldova pentru sprijinul oferit regiunii Transnistria în contextul pandemiei de COVID-19, inclusiv prin donarea a 10 % din vaccinurile sale, formarea personalului medical și prelucrarea testelor pentru COVID-19;

34.

salută decizia Consiliului de a acorda asistență în valoare de 7 milioane EUR în cadrul Instrumentului european pentru pace forțelor armate ale Republicii Moldova pentru achiziționarea de echipamente medicale și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive; încurajează SEAE și Consiliul să continue să își extindă domeniile de cooperare cu Republica Moldova și să sprijine consolidarea capacității sectorului apărării prin măsuri de asistență în cadrul acestui instrument;

35.

încurajează autoritățile Republicii Moldova să utilizeze în continuare asistența potențială oferită de Instrumentul european pentru pace în cadrul programelor anuale ulterioare, pentru a-și consolida capacitatea de combatere a amenințărilor cibernetice și hibride; solicită instituțiilor UE să includă Republica Moldova în noi formate de cooperare privind securitatea cibernetică, amenințările hibride și investigațiile privind infracționalitatea informatică, inclusiv prin implicarea în aceste eforturi a noului Centru european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică;

Statul de drept și buna guvernare

36.

reiterează importanța fundamentală a reformei justiției, care consolidează în special independența și competențele sistemului judiciar, precum și a luptei împotriva corupției; recunoaște amploarea provocării cu care se confruntă autoritățile și le încurajează să se concentreze asupra priorităților stabilite; ia act de angajamentul asumat de președinta Maia Sandu și de guvernul Nataliei Gavrilița de a-și întemeia politicile pe hotărârile Curții Constituționale din Republica Moldova; invită să se accelereze reforma în curs a justiției, inclusiv să se pună în aplicare modificările aduse Constituției în ceea ce privește justiția, care au fost votate de Parlamentul Republicii Moldova la 23 septembrie 2021, precum și Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției 2022-2025;

37.

subliniază că UE trebuie să ofere mai mult sprijin, inclusiv alocări financiare mai mari, pentru reforma complexă a sistemului judiciar din Republica Moldova; recunoaște necesitatea unor reforme profunde ale sistemului judiciar care să vizeze obținerea eficienței și a independenței depline și reale a sistemului judiciar, recâștigarea încrederii publice în sistemul judiciar și de administrație publică, întreruperea legăturilor cu rețelele informale postcomuniste și cu oligarhii, combaterea corupției și a spălării banilor, inclusiv la cel mai înalt nivel politic și de afaceri; sprijină ferm obiectivul de a elimina din sistemul de justiție persoanele a căror integritate este sub semnul întrebării și de a aduce schimbări cuprinzătoare care ar construi baze solide pentru statul de drept în țară;

38.

subliniază importanța asigurării unui proces de selecție transparent și bazat pe merite pentru numirile în sistemul judiciar; invită autoritățile Republicii Moldova să continue cooperarea cu Consiliul Europei și cu Uniunea Europeană în ceea ce privește reforma justiției, inclusiv cu privire la inițiativele legate de evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor (verificare) și evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor (verificare prealabilă); reamintește importanța consultării și punerii în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneția în cadrul procesului de reformă judiciară;

39.

este convins că existența unei corupții la scară largă reprezintă una dintre principalele probleme care împiedică progresul Republicii Moldova; invită Guvernul Republicii Moldova să crească eficacitatea infrastructurii legale și instituționale anticorupție; salută crearea Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, care va investiga corupția din sectoarele financiar și bancar ale țării, precum și din cadrul instituțiilor statului;

40.

invită Guvernul Republicii Moldova să sporească transparența, supravegherea democratică și responsabilitatea în cadrul proceselor decizionale și să coopereze îndeaproape cu societatea civilă, pentru a permite un control public adecvat și o contribuție incluzivă la aceste procese; reiterează importanța asigurării unei finanțări sustenabile pentru societatea civilă, în special având în vedere reducerile bugetare semnificative din timpul pandemiei; subliniază importanța generală a dialogului activ deschis al guvernului cu organizațiile societății civile, sindicatele, asociațiile de întreprinderi, precum și cu opoziția parlamentară și extraparlamentară, pentru a asigura un proces decizional incluziv și participativ;

41.

ia act de măsurile luate de autorități și le îndeamnă să își continue eforturile de soluționare a problemei cererilor de azil nefondate și de aliniere a politicii Republicii Moldova în materie de vize la listele UE ale țărilor din afara UE pentru care sunt necesare vize;

42.

invită Guvernul Republicii Moldova să își continue eforturile de depolitizare a autorităților de aplicare a legii și a instituțiilor publice anticorupție și să investească în consolidarea încrederii între cetățeni și autoritățile de aplicare a legii;

43.

solicită aplicarea cu fermitate a reformei poliției; salută creșterea numărului de femei în forțele de poliție; solicită intensificarea cooperării dintre autoritățile judiciare și autoritățile de aplicare a legii din Republica Moldova și din statele membre pentru a reduce criminalitatea transfrontalieră, în special traficul de droguri ilegale și de ființe umane, deoarece Republica Moldova rămâne, din păcate, o sursă a traficului de ființe umane în scopul exploatării sexuale și al muncii, desfășurat atât de rețelele criminale din Republica Moldova, cât și de cele internaționale; salută semnarea acordului dintre UE și Moldova privind activitățile operaționale desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) în Republica Moldova și mobilizarea personalului Frontex pentru a sprijini autoritățile moldovene în activitățile de gestionare a frontierelor; solicită consolidarea cooperării cu Europol, Interpol și organizațiile vamale, cum ar fi Organizația Mondială a Vămilor și rețelele anticorupție ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică;

44.

invită Comisia și autoritățile moldovene să coopereze, să se coordoneze și să ia măsuri urgente pentru a proteja refugiații din Ucraina găzduiți sau aflați în tranzit în Republica Moldova, în special femeile și copiii, care sunt expuși riscului de trafic și care reprezintă majoritatea refugiaților din Ucraina;

45.

îndeamnă autoritățile să garanteze dreptul la un proces echitabil și respectarea drepturilor omului în centrele de detenție, inclusiv prin abordarea acordării de asistență medicală inadecvată, precum și să evite justiția selectivă și motivată politic; subliniază necesitatea de a eradica tortura și relele tratamente, precum și de a investiga acuzațiile de tortură și alte încălcări ale drepturilor omului comise de poliție și de alți agenți de aplicare a legii;

46.

subliniază că este important să se combată frauda financiară, spălarea banilor și criminalitatea organizată prin intermediul unei legislații cuprinzătoare și al punerii efective în aplicare a acesteia; salută planurile de a adopta în Parlamentul Republicii Moldova modificări juridice menite să îmbunătățească cadrul juridic pentru a face posibilă punerea în aplicare a mecanismului de confiscare extinsă a bunurilor acumulate prin corupție;

47.

solicită o politică clară și eficace în domeniul recuperării fondurilor deturnate și a activelor obținute în mod fraudulos, prin instituirea unei cooperări internaționale axate pe o mai bună legătură cu Europol și Eurojust; încurajează autoritățile moldovene să creeze un cadru dedicat colaborării strategice cu Parchetul European pentru o mai bună gestionare a anchetelor legate de fraude și a celor anticorupție;

48.

încurajează o cooperare permanentă și strânsă între Procuratura Generală de la Chișinău și agenția Eurojust, inclusiv detașarea periodică a reprezentanților moldoveni la agenția Eurojust ca o etapă pregătitoare pentru crearea unui grup operativ dedicat recuperării fondurilor deturnate și a activelor obținute în mod fraudulos;

49.

evidențiază nevoia urgentă de a accelera ancheta referitoare la frauda bancară adusă la cunoștința publicului în 2014, care nu a dat încă rezultate semnificative în ceea ce privește aducerea în fața justiției a celor responsabili și recuperarea pagubei; subliniază că această lipsă a progreselor are un efect negativ grav asupra reputației internaționale a Republicii Moldova și, în special, asupra credibilității sistemului judiciar nu numai în ochii cetățenilor Republicii Moldova, ci și ai partenerilor internaționali ai țării; solicită intensificarea procesului de finalizare a procedurilor penale împotriva persoanelor implicate în mecanismul rusesc de spălare a banilor („Russian laundromat”) și în frauda bancară; solicită, în acest sens, o cooperare consolidată între statele membre ale UE și autoritățile moldovene în ceea ce privește investigarea fraudelor bancare, pentru a asigura recuperarea la timp a activelor furate;

50.

își reiterează apelul de a extinde regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE), pentru a include corupția printre infracțiunile care fac obiectul sancțiunilor, ceea ce ar permite sancționarea celor responsabili de frauda bancară din 2014 și ar descuraja infracțiuni de corupție similare;

Drepturile omului și libertățile fundamentale

51.

salută ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) la 14 octombrie 2021; remarcă emiterea unei note juridice privind implicațiile constituționale ale ratificării Convenției de la Istanbul de către Comisia de la Veneția în perioada 10-11 decembrie 2021, la cererea Curții Constituționale a Republicii Moldova; solicită să se asigure punerea efectivă în aplicare a Convenției de la Istanbul la toate nivelurile pentru a îmbunătăți situația femeilor și a fetelor și să se depună eforturi suplimentare pentru obținerea de progrese în direcția realizării egalității de gen, în special în ceea ce privește creșterea accesului femeilor la piața muncii, eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a discriminării bazate pe vârstă, reprezentarea femeilor, precum și asigurarea egalității de tratament la toate nivelurile vieții politice și societale;

52.

subliniază importanța consolidării în continuare a cadrului juridic pentru egalitate și nediscriminare, în special prin eliminarea lacunelor legislative existente, pentru a aborda discriminarea la locul de muncă, pentru a contracara în mod eficace infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură și pentru a proteja în continuare drepturile minorităților, inclusiv ale romilor, ale persoanelor LGBTI și ale imigranților; invită Republica Moldova să elimine interdicția constituțională privind căsătoriile între persoane de același sex instituită în 1994 și să stabilească măsuri de combatere a discriminării pentru persoanele LGBTI;

53.

solicită Comisiei și SEAE să integreze egalitatea de gen în toate politicile, programele și activitățile lor legate de Republica Moldova; invită Guvernul Republicii Moldova să accelereze adoptarea și punerea în aplicare a legislației privind drepturile omului și combaterea discriminării, aliniată la standardele UE, și să permită respectarea acestor drepturi prin intermediul unor instanțe judecătorești funcționale și independente;

54.

invită Guvernul Republicii Moldova, ca răspuns la pandemia de COVID-19, să pună un accent deosebit pe combaterea inegalității de gen, a violenței de gen și a discriminării grupurilor marginalizate, exacerbate de pandemie; îndeamnă autoritățile să abordeze creșterea violenței împotriva copiilor, precum și a sărăciei în rândul copiilor ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a măsurilor luate pentru a o controla;

Cooperarea comercială și economică

55.

reiterează importanța punerii efective în practică a reformelor necesare pentru a profita pe deplin de acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, pentru a realiza progrese în integrarea economică cu piața internă a UE și pentru a crește diversificarea și competitivitatea economiei Republicii Moldova, în special a bunurilor cu valoare adăugată; invită Republica Moldova să pună pe deplin în aplicare capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător și să își respecte angajamentele internaționale, în special Acordul de la Paris și normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); solicită rectificarea legislației comerciale interne care contravine angajamentelor Republicii Moldova în temeiul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și al dispozițiilor OMC;

56.

subliniază efectul pozitiv al acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre UE și Moldova asupra comerțului dintre cele două părți, cu o creștere de peste 33 % a schimburilor comerciale totale realizate între 2015 și 2020, peste 61 % din exporturile Republicii Moldova fiind destinate pieței UE și peste 70 % din întreprinderile moldovene fiind implicate în activități de export către piața UE; observă că piața UE va deveni și mai importantă pentru Moldova din cauza perturbărilor comerciale cauzate de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei; salută faptul că Uniunea este cel mai mare investitor din țară; încurajează continuarea progreselor în domenii precum Codul vamal, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, îmbunătățirea standardelor sanitare și fitosanitare, îmbunătățirea condițiilor de piață în domeniul energiei și al achizițiilor publice, precum și a accesului IMM-urilor la finanțare;

57.

subliniază că exporturile Republicii Moldova s-ar putea amplifica prin creșterea producției, redefinirea priorităților exporturilor și ajustarea standardelor de calitate; reiterează că principalele categorii de bunuri destinate exportului rămân produsele de origine animală și vegetală, care sunt cele mai puțin profitabile produse pe care Republica Moldova le poate oferi statelor membre; invită Comisia să sprijine Republica Moldova în diversificarea exporturilor sale către UE, inclusiv printr-o mai bună îndeplinire a contingentelor sale tarifare pentru produsele cu profit ridicat;

58.

invită Comisia să înceapă procesul de integrare a țărilor Parteneriatului estic în piața unică europeană, făcând primul pas prin analizarea alinierii acestora din punct de vedere juridic, economic și tehnic și prin elaborarea de reglementări și standarde pentru pregătirea țărilor partenere în vederea integrării economice într-o piață comună;

59.

remarcă interesul crescut al Chinei de a investi în economia Republicii Moldova, printre altele în sectorul energiei, în sectorul telecomunicațiilor și în sectorul farmaceutic; reamintește intenția Chinei de a construi o infrastructură de transport substanțială în Republica Moldova, ca o componentă a inițiativei sale mai ample „O centură, un drum”; reiterează că inițiativa „O centură, un drum” se află în centrul politicii externe a Chinei și este prin natura sa un proiect geopolitic;

60.

salută reformele prodemocratice deja puse în aplicare de Guvernul Republicii Moldova; invită Comisia și statele membre să asigure și să stimuleze creșterea investițiilor UE în Republica Moldova pe baza principiului „mai mult pentru mai mult” și să încurajeze Republica Moldova să se adreseze proactiv UE și instituțiilor financiare europene;

61.

solicită continuarea eforturilor de a construi o economie de piață digitală reală, inclusiv progrese în ceea ce privește dezvoltarea de date deschise, extinderea accesului la sisteme cu acces condiționat pentru televiziunea digitală și la serviciile de rețele virtuale, creșterea numărului de servicii de comunicații electronice pentru cetățeni și de registre publice; sprijină procesul de digitalizare a proceselor economice și dezvoltarea unor mecanisme speciale pentru întreprinderile IT, în special întreprinderile din domeniul inovării și întreprinderile nou-înființate care întâmpină dificultăți în găsirea unor surse de finanțare și, ca atare, nu reușesc să sprijine procesele lor de tranziție și de creștere; subliniază că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a asigura protecția drepturilor și necesităților cetățenilor moldoveni care utilizează internetul și pentru a pune pe deplin în aplicare cerințele privind piața unică digitală;

62.

salută transpunerea a 499 (152 parțial) din 681 de acte ale acquis-ului UE în legislația națională a Republicii Moldova prevăzută de AA/acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător și evidențiază importanța de a continua reformele în administrația publică și sistemul bancar, precum și de a garanta independența sistemului judiciar; invită Republica Moldova să continue apropierea reglementărilor sale de acquis-ul UE; invită Comisia și statele membre să sprijine instituțiile și administrația publică din Republica Moldova cu cunoștințele de specialitate și asistența tehnică și financiară necesare; invită autoritățile Republicii Moldova să înregistreze progrese mai rapide cu privire la apropierea de AA/acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător;

63.

încurajează armonizarea standardelor naționale de calitate cu cele ale UE; subliniază dezavantajul pentru antreprenorii și întreprinderile din Republica Moldova, derivat din numărul mare de standarde diferite pe care trebuie să le îndeplinească pentru exporturile către statele membre și reliefează necesitatea unei politici de excludere a standardelor nealiniate sau aflate în conflict direct cu standardele europene;

64.

consideră că, prin garantarea accesului fără tarife pe piețele UE pentru întreprinderile din Transnistria înregistrate pe malul vestic al Nistrului și supuse verificărilor vamale efectuate de funcționarii din Republica Moldova, acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător a condus la o schimbare masivă a direcției comerțului dinspre Uniunea Economică Eurasiatică către UE; încurajează autoritățile Republicii Moldova să facă progrese suplimentare în vederea comerțului și a colaborării cu piețele UE pentru a consolida accesul pe piață, transparența și bunele practici comerciale și pentru a reduce capacitatea oligarhilor de manipulare și monopolizare a pieței;

65.

salută sprijinul UE pentru redresarea economică a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM); solicită instituțiilor responsabile din UE și din Republica Moldova să se asigure că acest sprijin tehnic și financiar este adaptat la nevoile MIMM-urilor moldovene, că acoperă întreaga țară, inclusiv regiunea transnistreană, și că consolidează atât capacitățile MIMM-urilor, cât și participarea acestora la piața internă a UE;

66.

salută noile reglementări în domeniul achizițiilor publice, dar accentuează necesitatea monitorizării publice a proceselor de achiziții publice și importanța unor rapoarte mai clare și permanente destinate publicului larg; încurajează simplificarea mecanismelor prin care reprezentanții societății civile pot participa la procesele de achiziții publice și subliniază necesitatea înlocuirii proceselor birocratice cu procese transparente care să elimine barierele și să restabilească încrederea în alocarea și utilizarea bugetelor publice;

67.

recunoaște angajamentul Republicii Moldova în favoarea apropierii de legislația agricolă a UE pentru a exporta mai mult către UE și a oferi noi perspective comerciale comunităților locale; invită autoritățile moldovene să înregistreze progrese mai rapide cu privire la apropierea de AA/acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător în materie de sănătate animală și siguranță alimentară;

68.

reliefează importanța modernizării laboratoarelor naționale responsabile cu cerințele sanitare și fitosanitare, a facilitării exportului de produse de origine animală, precum și a remedierii deficitului de personal calificat din laboratoare;

69.

subliniază necesitatea unei mai mari transparențe în ceea ce privește rezultatele misiunilor de audit ale Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei și evidențiază necesitatea de a dezvolta și a consolida rețeaua de laboratoare pentru analize sanitare și fitosanitare, intensificând în același timp formarea inspectorilor și a specialiștilor care lucrează în aceste laboratoare, pentru o mai bună punere în aplicare a reglementărilor în domeniul fitosanitar și al siguranței alimentare;

70.

încurajează Republica Moldova să utilizeze pe deplin oportunitățile preferențiale de export în UE printr-o cultivare mai eficientă și mai sustenabilă a terenurilor agricole, precum și printr-un acces mai democratic la terenuri și o utilizare mai democratică a acestora, obținând astfel produse agricole care amplifică avantajele agricole relative ale Republicii Moldova;

71.

îndeamnă Republica Moldova să intensifice cooperarea în materie de infrastructură cu UE și cu țările din regiune și să pună în aplicare reforme structurale profunde în sectorul energetic, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, creșterea eficienței energetice, atragerea de investiții în energiile din surse regenerabile și îmbunătățirea conectivității, asigurând în același timp sustenabilitatea mediului; invită Republica Moldova să pună în aplicare pe deplin angajamentele asumate în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei;

72.

invită instituțiile UE să acorde sprijin concret Republicii Moldova în vederea îndeplinirii tuturor cerințelor necesare pentru a se alătura zonei unice de plăți în euro;

73.

invită Guvernul Republicii Moldova să pună accent, de asemenea, pe dimensiunea socială a comerțului și pe dezvoltarea durabilă, respectând standardele de muncă și asigurând aplicarea acestora, ratificând și punând pe deplin în aplicare toate convențiile Organizației Internaționale a Muncii și eliminând deficiențele rămase din sistemul de inspecție a muncii;

74.

remarcă utilizarea biomasei și a energiei hidroelectrice în eforturile de diversificare depuse de Republica Moldova, dar reamintește necesitatea de a asigura sustenabilitatea și eficiența lor, precum și cerințele de mediu relevante; subliniază că dezvoltarea surselor regenerabile de energie este un element esențial al eforturilor depuse atât pentru tranziția către o energie curată, cât și pentru independența energetică, contribuind în același timp la crearea de locuri de muncă la nivel local, la calitatea aerului și la sănătatea cetățenilor;

75.

reliefează rolul important al cooperării regionale în modernizarea țării și în creșterea capacităților în cadrul eforturilor de punere în aplicare a AA; solicită consolidarea cooperării regionale, atât între diferitele regiuni ale Republicii Moldova, cât și între regiunile moldovene și cele din UE; invită Comisia și agențiile UE respective să faciliteze acest proces în strânsă cooperare cu Guvernul Republicii Moldova;

76.

salută aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2022-2028 și solicită o reformă administrativ-teritorială axată pe creșterea competitivității și pe dezvoltarea durabilă; subliniază necesitatea unei creșteri economice și sociale echilibrate în toate regiunile Moldovei și a punerii eficiente în aplicare a unor politici naționale de dezvoltare regională;

77.

invită autoritățile Republicii Moldova să respecte principiile democrației și autonomiei locale în conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale, oferind competențe adecvate și finanțare suficientă pentru administrațiile locale și asigurând funcționarea lor efectivă, inclusiv prin îmbunătățirea în continuare a respectării statului de drept și punerea în aplicare a principiilor bunei guvernări la toate nivelurile;

78.

invită autoritățile moldovene să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că oportunitățile pe care le prezintă AA/acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, precum și asistența și programele UE ajung la nivel local, inclusiv în regiunile îndepărtate ale țării, în special în zonele rurale, astfel încât să le permită locuitorilor să promoveze schimbări pozitive; solicită un sprijin sporit și mai bine comunicat din partea UE pentru proiectele de dezvoltare din cadrul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia;

Cooperarea sectorială

79.

este încurajat de asocierea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, care oferă comunității sale științifice și de inovare noi ocazii de a construi parteneriate cu omologii săi din UE, precum și de participarea Republicii Moldova la programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”;

80.

solicită o mai bună cooperare între toate instituțiile UE, statele membre și autoritățile moldovene atunci când comunică cetățenilor Republicii Moldova beneficiile AA/acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și ale asistenței UE; evidențiază importanța unui cadru instituțional și a unui set coerent de politici publice care să combată dezinformarea, inclusiv dezinformarea împotriva UE, manipularea informațiilor, știrile false și propaganda, precum și orice ingerință străină răuvoitoare, în special prin comunicare strategică și reziliență împotriva dezinformării și a manipulării informațiilor de către actori interni și străini, online și offline; invită autoritățile moldovene și Comisia să coopereze la programele și reformele care promovează alfabetizarea mediatică și informațională în contextul actualei ere digitale, precum și să îmbunătățească cooperarea sectorială în economia digitală;

81.

reiterează că consolidarea pluralismului și independenței mass-mediei ar trebui să constituie o prioritate atât pentru Uniune, cât și pentru Republica Moldova; invită Comisia să își intensifice sprijinul pentru mass-media independentă, inclusiv în afara capitalei, precum și eforturile de a furniza informații credibile cetățenilor Republicii Moldova din toate regiunile țării; invită Fondul European pentru Democrație să sprijine în continuare aceste eforturi;

82.

îndeamnă Republica Moldova să sprijine în continuare mass-media liberă și independentă, elaborând un program național de dezvoltare a mass-mediei pentru a revizui cadrul juridic, cu scopul de a aborda concentrarea proprietății asupra mass-mediei, monopolizarea pieței publicității, lipsa independenței editoriale și controlul exercitat asupra instituțiilor mass-media de către grupurile economice și politice, barierele în calea accesului la informații, precum și atacurile împotriva jurnaliștilor și intimidarea acestora;

83.

invită Comisia să monitorizeze îndeaproape sectorul mass-mediei din Republica Moldova; speră că Consiliul Audiovizualului, în noua sa formă, își va îndeplini efectiv sarcinile de supraveghere a mass-mediei în calitate de organism independent și va remedia deficiențele de lungă durată ale sectorului mediatic, inclusiv chestiunea independenței politice a societății publice de radiodifuziune; reiterează importanța de a asigura aplicarea deplină a Codului audiovizualului;

Dispoziții instituționale

84.

salută semnarea, la 29 noiembrie 2021, a Memorandumului de înțelegere între Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova cu privire la un cadru comun pentru sprijinirea democrației parlamentare, care oferă posibilități de consolidare a capacității sale instituționale și, prin urmare, a democrației parlamentare în Republica Moldova prin legături instituționale bilaterale mai strânse;

85.

invită Parlamentul Republicii Moldova să pună în aplicare întreaga gamă de activități de sprijinire a democrației de care dispune, inclusiv un dialog Jean Monnet și un program Simone Veil, pe baza unei foi de parcurs convenite de comun acord;

86.

reliefează rolul important jucat de Comisia parlamentară de asociere UE-Republica Moldova și de Adunarea Parlamentară Euronest în ceea ce privește promovarea cooperării bilaterale și regionale cu UE și a schimburilor de experiență și de bune practici cu parlamentarii moldoveni; solicită aprofundarea cooperării structurale dintre deputații în Parlamentul European și deputații în Parlamentul Republicii Moldova pentru a colabora cu scopul de a sprijini reformele și a monitoriza punerea lor în aplicare;

87.

își reiterează sprijinul pentru implicarea societății civile, inclusiv a sindicatelor, în procesele decizionale, cu scopul de a crește controlul public asupra reformelor și de a promova transparența și acceptabilitatea socială a acestora; evidențiază valoarea adăugată pe care o oferă diverse organizații cu privire la chestiuni importante de interes public în Republica Moldova; își exprimă îngrijorarea cu privire la cooperarea destul de modestă dintre autoritățile publice și societatea civilă, în pofida existenței unei strategii și a unui plan de acțiune pentru dezvoltarea societății civile; este îngrijorat și de reducerea cu 17 % a subvențiilor acordate organizațiilor societății civile;

88.

invită UE și Republica Moldova să îmbunătățească în continuare contactele și schimburile interpersonale pentru a construi imagini reciproc pozitive în rândul populației lor prin proiecte comune dezvoltate la nivelul societății civile, inclusiv prin sprijinirea tinerilor studenți și profesioniști să participe la programe de educație și formare profesională în UE, precum Erasmus+; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a extinde anumite programe ale UE pentru a include cetățenii Republicii Moldova și ai altor țări ale Parteneriatului estic; subliniază că extinderea unor programe precum „DiscoverEU” în Republica Moldova ar putea consolida și mai mult sentimentul proeuropean în această țară;

Drepturile sociale

89.

constată că subocuparea și ocuparea precară a forței de muncă rămân ridicate în Republica Moldova și că populația în vârstă de muncă este vulnerabilă la șocurile economice; solicită adoptarea unei strategii de redresare care să răspundă nevoilor populației și să integreze tranziția verde și dezvoltarea durabilă;

90.

este preocupat de emigrarea pe scară largă a cetățenilor moldoveni, care accentuează tendințele demografice negative și reprezintă o amenințare gravă la adresa viitorului Republicii Moldova; încurajează Guvernul Republicii Moldova să pună în aplicare măsuri suplimentare pentru a preveni și a contracara acest fenomen, în special prin crearea de oportunități și îmbunătățirea condițiilor și a salariilor pentru tinerii lucrători;

91.

solicită guvernului să acorde cea mai mare atenție solicitărilor Avocatului Poporului din Republica Moldova de a îmbunătăți accesul la îngrijiri de sănătate, dreptul la muncă, libertatea de circulație și libertatea de exprimare;

92.

invită Guvernul Republicii Moldova să consolideze sistemul de sănătate, să abordeze deficitul de forță de muncă care îl slăbește și să îmbunătățească standardele de salubritate, în special în spitale; îndeamnă Comisia, statele membre și Republica Moldova să intensifice cooperarea privind reziliența în materie de sănătate publică, să facă schimb de bune practici și să colaboreze cu societatea civilă pentru stabilirea unor strategii epidemiologice, punând accentul pe grupurile cele mai vulnerabile din societate;

93.

sprijină continuarea cooperării dintre Republica Moldova și UE în ceea ce privește abordarea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia, precum și consolidarea cooperării pe termen lung în domeniul sănătății publice; îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să profite de oportunitate și să utilizeze fondurile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 pentru a moderniza spitalele și a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea serviciilor medicale, în special în regiuni;

94.

salută adoptarea de către Comisie a deciziei de echivalare a certificatelor COVID-19 eliberate de Republica Moldova cu certificatul digital al UE privind COVID și încurajează statele membre să asigure în continuare aplicarea sa;

95.

constată că deficiențele din dreptul muncii conduc la practici abuzive, în special la un program de lucru zilnic uneori excesiv, la salarii mici și la raporturi de muncă stabilite, parțial, fără forme legale; își exprimă îngrijorarea cu privire la aplicarea parțială a reglementărilor menite să prevină aceste practici;

96.

constată că, în ultimii ani, dialogul social s-a deteriorat și a fost complet suspendat în timpul pandemiei de COVID-19; solicită guvernului să se asigure că se instituie un dialog social real care să conducă la participarea tuturor partenerilor sociali la procesul de redresare în urma pandemiei;

97.

salută progresele realizate de Republica Moldova în procesul de dezinstituționalizare a sistemului de îngrijire a copiilor și măsurile luate pentru dezvoltarea unui nou program și plan de acțiune privind protecția copilului pentru perioada 2022-2026;

98.

salută angajamentele asumate de Republica Moldova în domeniul mediului și al schimbărilor climatice; invită Republica Moldova să se angajeze și mai mult în lupta împotriva schimbărilor climatice și Comisia să faciliteze participarea Republicii Moldova la Pactul verde european și să se asigure că acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător nu contravine obiectivelor și inițiativelor de mediu prevăzute de acesta;

99.

sprijină o politică mai bună de integrare a politicilor de mediu în diversele sectoare economice și o participare mai extinsă a cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor de protecție a mediului; solicită o abordare mai intensă a parteneriatelor cu societatea civilă pentru a asigura o mai bună funcționare a activității de colectare și reciclare a deșeurilor, precum și o atenție sporită acordată împăduririi terenurilor, reducerii degradării solului și îmbunătățirii calității apei;

o o

100.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și președintei, guvernului și parlamentului Republicii Moldova.

(1) Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

(2) Rezoluția 2359 (2021).

(3) JO C 404, 6.10.2021, p. 136.

(4) JO C 118, 8.4.2020, p. 109.

(5) JO C 334, 19.9.2018, p. 199.

(6) JO C 11, 12.1.2018, p. 82.

(7) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/18

P9_TA(2022)0212

Raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept (2021/2180(INI))

(2022/C 479/02)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (1), articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 4 alineatul (3) și articolele 5, 6, 7, 11, 19 și 49,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele legate de respectarea, protecția și promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Uniune, printre care articolele 70, 258, 259, 260, 263, 265 și 267,

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

—

având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în special hotărârile în cauzele C-156/21, Ungaria / Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene (1), și C-157/21, Polonia / Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene (2), privind măsurile de protecție a bugetului Uniunii,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2021 referitoare la Raportul din 2021 privind statul de drept – Situația statului de drept în Uniunea Europeană (COM(2021)0700),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (3),

—

având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (4),

—	având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (5) („Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept”),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (6),

—	având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

—

având în vedere instrumentele ONU privind protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și recomandările și rapoartele din cadrul evaluării periodice universale a ONU, precum și jurisprudența organismelor ONU create prin tratate și procedurile speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului,

—	având în vedere recomandările și rapoartele Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, ale Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale, ale reprezentantului pentru libertatea mass-mediei și ale altor organisme ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

—

având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta socială europeană, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului european pentru drepturile sociale și convențiile, recomandările, rezoluțiile, avizele și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale Comisarului pentru drepturile omului, ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, ale Comitetului director pentru combaterea discriminării, diversitate și incluziune, ale Comisiei de la Veneția și ale altor organisme ale Consiliului Europei,

—	având în vedere Memorandumul de înțelegere dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană din 23 mai 2007 și concluziile Consiliului din 8 iulie 2020 privind prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei pentru perioada 2020-2022,

—	având în vedere propunerea motivată a Comisiei de decizie a Consiliului din 20 decembrie 2017 privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept, emisă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE (COM(2017)0835),

—	având în vedere Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, intitulat „O Uniune a egalității”, lansat la 18 septembrie 2020 (COM(2020)0565),

—

având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene din 9 noiembrie 2021 intitulat: „Antisemitism: Overview of antisemitic incidents recorded in the European Union 2010-2020” (Antisemitismul: Privire generală asupra incidentelor antisemite înregistrate în Uniunea Europeană în perioada 2010-2020),

—

având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene din 22 septembrie 2021 intitulat „Protecting civic space in the EU” (Protejarea spațiului civic în UE) și celelalte rapoarte, date și instrumente ale sale, în special Sistemul de informații al Uniunii Europene privind drepturile fundamentale (EFRIS),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la decizia Comisiei de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la necesitatea instituirii unui instrument pentru valori europene, destinat sprijinirii organizațiilor societății civile care promovează valorile fundamentale ale Uniunii Europene la nivel local și național (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (10),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale (11),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la audierile în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE privind Polonia și Ungaria (12),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale în Bulgaria (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (14),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (15),

—	având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană – Raport anual pe 2018-2019 (16),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept (17),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la elaborarea unor orientări pentru aplicarea regimului general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (18),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la încălcările legislației UE și ale drepturilor cetățenilor LGBTIQ în Ungaria, ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul Ungariei (19),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE (20),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la libertatea mass-mediei și deteriorarea în continuare a statului de drept în Polonia (21),

—	având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (22),

—	având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2021 referitoare la criza statului de drept din Polonia și la supremația dreptului UE (23),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la consolidarea democrației și a libertății și pluralismului mass-mediei în UE: recurgerea nejustificată la acțiuni de drept civil și penal pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, ONG-urile și societatea civilă (24),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la împlinirea unui an de la interzicerea de facto a avortului în Polonia (25),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la evaluarea măsurilor preventive pentru a preîntâmpina corupția, cheltuielile neconforme și deturnarea fondurilor UE și a celor naționale în cazul fondurilor de urgență și în domeniile de cheltuieli legate de crize (26),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2021 referitoare la drepturile fundamentale și statul de drept în Slovenia, în special numirea cu întârziere a procurorilor Parchetului European (27),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea (28),

—	având în vedere Raportul special nr. 09/2021 al Curții de Conturi Europene (CCE) din 3 iunie 2021 intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

—	având în vedere Raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizele Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru petiții,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0139/2022),

întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile comune consacrate la articolul 2 din TUE ale respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților – valori comune statelor membre ale UE și la care țările candidate trebuie să adere pentru a intra în Uniune, făcând parte din criteriile de la Copenhaga, care nu pot fi ignorate sau reinterpretate după aderare; întrucât democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt valori care se consolidează reciproc și a căror subminare poate reprezenta un pericol sistemic pentru Uniune și pentru drepturile și libertățile cetățenilor ei; întrucât respectarea statului de drept este obligatorie pentru Uniune în ansamblul său și pentru statele sale membre la toate nivelurile de guvernanță, inclusiv pentru entitățile subnaționale;

întrucât principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE impune Uniunii și statelor membre obligația de a se ajuta reciproc în îndeplinirea obligațiilor care decurg din tratate în condiții de respect reciproc deplin, iar statelor membre le impune obligația de a adopta orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele instituțiilor Uniunii;

întrucât ciclul anual de evaluare a statului de drept este o completare binevenită a instrumentelor existente destinate păstrării valorilor de la articolul 2 din TUE, tratând situația din toate statele membre ale UE într-un raport bazat pe patru piloni, cu legătură directă cu respectarea statului de drept;

întrucât fără recomandări concrete și o monitorizare eficace, este posibil ca raportul privind statul de drept să nu reușească să prevină, să detecteze sau să trateze efectiv și în timp util problemele sistemice și regresele înregistrate în domeniul statului de drept în mai multe state membre ale UE în ultimii ani;

întrucât statele membre au introdus măsuri de urgență pentru a răspunde pandemiei de COVID-19; întrucât pentru a fi legale, acestea trebuiau să respecte principiile necesității și proporționalității atunci când limitau drepturile fundamentale sau libertățile fundamentale; întrucât în unele state membre s-a observat o tendință negativă în ceea ce privește statul de drept, deoarece guvernele au folosit măsurile extraordinare ca scuză pentru a slăbi sistemul democratic de control și echilibru;

întrucât este necesar să se consolideze și să se raționalizeze mecanismele existente și să se dezvolte un mecanism unic și cuprinzător al UE pentru a proteja în mod eficace democrația, statul de drept și drepturile fundamentale și pentru a asigura respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE în întreaga Uniune, precum și de către țările candidate, chiar dacă ar exista regimuri de monitorizare diferite, astfel încât statele membre să fie împiedicate să elaboreze o legislație națională care să contravină protecției valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE;

G.	întrucât dreptul la libertatea de exprimare și la informație și dreptul la participarea publicului se numără printre pietrele de temelie ale democrației;

întrucât Comitetul de experți privind combaterea discursurilor de incitare la ură al Consiliului Europei a pregătit un proiect de recomandare a Comitetului de Miniștri privind combaterea discursurilor de incitare la ură, care oferă orientări fără caracter obligatoriu cu privire la modul de abordare a fenomenului și urmează să fie adoptată în 2022 (29); întrucât Comitetul de experți privind combaterea infracțiunilor motivate de ură, înființat recent, are sarcina de a pregăti, până la sfârșitul anului 2023, un proiect de recomandare a Comitetului de Miniștri privind infracțiunile motivate de ură;

I.	întrucât programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” permite un sprijin flexibil direct pentru actorii societății civile care promovează și protejează valorile consacrate la articolul 2 din TUE la nivel local, național și european,

Raportul din 2021 privind statul de drept: considerații generale

salută cel de al doilea raport anual al Comisiei privind statul de drept; remarcă faptul că Parlamentul European utilizează regulat acest raport anual ca sursă de informații și de contribuții atunci când discută situația statului de drept dintr-un anumit stat membru; regretă că Comisia nu a dat curs pe deplin recomandărilor formulate de Parlament în rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept, în special în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare al raportării sale pentru a acoperi toate valorile consacrate la articolul 2 din TUE, diferențierea între încălcările sistemice și cele individuale și o evaluare mai aprofundată și mai transparentă, inclusiv luarea de măsuri ca răspuns la încălcări; consideră că aceste recomandări sunt în continuare valabile și le reiterează;

salută faptul că funcționarea sistemelor de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul mass-mediei și anumite aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru, inclusiv, într-o anumită măsură, spațiul civic, fac parte din raportul anual al Comisiei; regretă totuși că în raportul pe 2021 nu au fost tratate suficient de detaliat și de amplu toate aspectele legate de statul de drept; sugerează Comisiei să analizeze aspectele legate de statul de drept din cadrul fiecărui pilon prin prisma tuturor valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și a drepturilor fundamentale astfel cum sunt descrise în Cartă; solicită includerea în raportul anual a altor elemente importante din lista de verificare a îndeplinirii criteriilor privind statul de drept întocmită de Comisia de la Veneția în 2016, cum ar fi prevenirea abuzului de putere, egalitatea în fața legii și nediscriminarea și accesul la justiție, inclusiv aspecte ale dreptului la un proces echitabil; își reiterează apelul adresat Comisiei de a include în rapoartele viitoare o evaluare a condițiilor din închisori;

constată cu satisfacție că raportul conține capitole consacrate fiecărei țări; felicită Comisia pentru eforturile de a colabora cu guvernele și parlamentele naționale și cu Parlamentul European, precum și cu societatea civilă și cu alți actori de pe plan național; invită statele membre să coopereze în mod proactiv cu Comisia și să își facă publice observațiile scrise, pentru a permite experților independenți și grupurilor societății civile să verifice faptele și să reacționeze la acestea și pentru a asigura transparența deplină; încurajează Comisia să continue aprofundarea analizei și invită Comisia să asigure resurse adecvate pentru aceasta, inclusiv resurse umane, pentru a ajunge la o gamă cât mai largă și mai variată de părți interesate; consideră că ar trebui alocat mai mult timp și acordată mai multă importanță vizitelor de țară ale Comisiei, în special la fața locului; invită Comisia să sensibilizeze mai mult opinia publică în legătură cu aceste vizite, pentru a încuraja o cultură a statului de drept la nivel național; salută vizitele efectuate de Comisie la parlamentele naționale pentru a prezenta concluziile raportului;

Metodologie

accentuează că toate statele membre sunt examinate în raport cu aceiași indicatori și în conformitate cu aceeași metodologie fără a discrimina vreun stat membru; invită Comisia să explice indicatorii utilizați pentru a evalua situația statului de drept în statele membre; invită Comisia să organizeze anual în luna septembrie o săptămână a valorilor UE, în care raportul să fie prezentat în același timp Parlamentului European și parlamentelor naționale și să fie mai bine integrat cu tabloul de bord privind justiția în UE, cu raportul privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE și cu Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei; este de părere că raportul privind statul de drept servește în prezent drept documentație descriptivă a situației din statele membre, dar ar trebui să fie un instrument analitic și prescriptiv pentru a-și îndeplini obiectivele prevenție și de atenuare; accentuează că o analiză aprofundată a situației actuale din statele membre impune o analiză și o evaluare generală a statului de drept în statele membre; subliniază că prezentarea deficiențelor sau a încălcărilor de natură sau intensitate diferită riscă să banalizeze cele mai grave încălcări ale statului de drept; îndeamnă Comisia să facă distincție în raportul său, într-un mod mai clar și mai inteligibil, între încălcările sistemice și deliberate ale statului de drept și cele izolate;

regretă că raportul nu recunoaște clar procesul deliberat de regres al statului de drept în țările care fac în prezent obiectul procedurilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE, în special Polonia și Ungaria, și nu identifică deficiențele în materie de stat de drept din mai multe state membre; invită Comisia să afirme clar că atunci când valorile de la articolul 2 din TUE sunt încălcate sistematic, deliberat, grav și permanent într-o anumită perioadă, este posibil ca statele membre să nu îndeplinească toate criteriile care definesc o democrație și să devină regimuri autoritare;

regretă că a trebuit ca mai multe state membre, în special Ungaria și Polonia, să fie menționate de mai multe ori de către Comisie ca motive de îngrijorare în raportul de sinteză și că de când a fost publicat raportul, nu s-au înregistrat îmbunătățiri concrete; reamintește că începând din iunie 2021, Parlamentul a abordat și situația statului de drept din Ungaria, Polonia și Slovenia în rezoluțiile sale în plen; reamintește în continuare că și Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului au abordat problemele din câteva state membre; accentuează că, după vizita mai multor delegații ad-hoc în unele dintre aceste state membre, a devenit clar că situația statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale din aceste state membre este mult mai gravă decât cea descrisă de Comisie în raportul său; consideră că pentru a identifica mai bine țările care înregistrează regrese, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare mai cuprinzătoare a acelorași elemente în toate capitolele consacrate fiecărei țări;

invită Comisia să încheie fiecare capitol consacrat fiecărei țări cu o evaluare a performanței statelor membre în raport cu fiecare pilon al raportului, indicând măsura în care au fost îndeplinite condițiile prevăzute în Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept; invită, așadar, Comisia să elaboreze, pe lângă evaluarea calitativă, un indice al statului de drept pentru diferiții piloni, bazat pe un sistem obiectiv, accesibil, transparent, lizibil și nediscriminatoriu de prezentare și analiză comparativă, care să fie realizat de experți independenți, pentru a putea semnala nivelul de respectare a statului de drept în statele membre;

consideră că raportul anual ar trebui să identifice tendințele transversale, inclusiv eventualele vulnerabilități sistemice, de la nivelul UE; solicită Comisiei să identifice situațiile în care anumite măsuri sau practici care subminează statul de drept într-un stat membru devin sau riscă să devină modele pentru alte state; evidențiază că vizarea intenționată a drepturilor grupurilor minoritare în unele state membre a creat și a consolidat un impuls în acest sens în alte părți, astfel cum se poate observa prin regresul drepturilor femeilor, ale persoanelor LGBTIQ și ale altor grupuri minoritare; invită, de asemenea, Comisia să evidențieze efectul negativ pe care îl poate avea nerespectarea statului de drept asupra întregii Uniuni;

consideră că raportul ar trebui să meargă dincolo de instantanee anuale și să ofere o imagine evolutivă și dinamică a respectării statului de drept sau a regresului în acest domeniu în sistemele judiciare ale tuturor statelor membre; salută eforturile depuse în raportul din 2021 de a compara situația cu cea din raportul din 2020; consideră că este necesar să se identifice clar tendințele pozitive și negative în ceea ce privește situația statului de drept și să se furnizeze o analiză a motivelor care stau la baza acestei situații;

10.

consideră că ar fi de dorit un nou capitol distinct referitor la instituțiile Uniunii, care să evalueze situația în ceea ce privește separarea puterilor, asumarea răspunderii și sistemul de control și echilibru;

Evaluare și recomandări

11.

consideră că raportul pe 2021 ar fi putut oferi evaluări mai clare care să indice dacă au existat deficiențe, un risc de încălcare gravă sau o încălcare efectivă a valorilor de la articolul 2 din TUE pentru fiecare dintre pilonii analizați în capitolele consacrate fiecărei țări; invită Comisia să includă o evaluare a tuturor măsurilor privind statul de drept aplicate în anul precedent, însoțită de o analiză a eficacității lor și a posibilelor căi de îmbunătățire; solicită o analiză mai integrată a interconexiunilor dintre cei patru piloni și a modului în care deficiențele combinate pot constitui încălcări sau riscuri de încălcare a valorilor de la articolul 2 din TUE; reiterează importanța folosirii unui limbaj direct și lipsit de ambiguitate și a sublinierii clare a chestiunii în cauză, în conformitate cu poziția Comisiei;

12.

salută intenția Comisiei de a include recomandări specifice fiecărei țări în raportul din 2022; invită Comisia să însoțească aceste recomandări de termene-limită pentru punerea în aplicare, de obiective și de acțiuni concrete care trebuie întreprinse; invită Comisia să includă în rapoartele ulterioare informații privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor sale și, în plus, ca aceste informații să fie incluse în dialogul structurat cu Parlamentul pe tot parcursul anului; invită Comisia să se asigure că rapoartele sale anuale se axează și pe recomandările relevante specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european, în special pe cele legate de independența sistemului judiciar și a parchetului și de combaterea corupției și asigurarea transparenței și a integrității;

13.

recomandă Comisiei să indice, alături de fiecare dintre recomandările sale, lista neexhaustivă a instrumentelor care sunt adecvate să fie utilizate de instituțiile UE în cazul în care deficiențele nu sunt remediate; invită Comisia să nu ezite să folosească aceste instrumente, în special atunci când nu există încredere în punerea rapidă în aplicare a recomandărilor sau există riscul unei accentuări a deteriorării situației, fără a aștepta următorul ciclu anual de raportare;

Domeniu de aplicare

14.

regretă că atât raportul din 2020, cât și raportul din 2021 nu includ complet valorile democrației și drepturilor fundamentale prevăzute la articolul 2 din TUE, care sunt primele afectate de regresul statului de drept; reiterează legătura intrinsecă dintre statul de drept, democrație și drepturile fundamentale;

Sistemele judiciare

15.

subliniază că răspunderea judiciară, independența procurorilor și a sistemului judiciar și executarea hotărârilor judecătorești sunt componente esențiale ale statului de drept; regretă că există probleme grave și structurale legate de independența sistemului judiciar în anumite state membre; subliniază că profesiile juridice joacă un rol esențial în asigurarea protecției drepturilor fundamentale și în consolidarea statului de drept; invită statele membre să protejeze judecătorii și procurorii de atacurile și presiunile politice care încearcă să le submineze activitatea și insistă că statele membre trebuie să respecte pe deplin dreptul Uniunii și dreptul internațional în ceea ce privește independența justiției; invită Comisia să includă în raportul său din 2022 recomandări concrete pentru a asigura independența sistemului judiciar în toate statele membre și să acopere în raportul anual și independența avocaților și a barourilor deoarece acestea sunt esențiale pentru sistemele de justiție independente;

16.

reamintește că dreptul Uniunii are întâietate față de dreptul național, indiferent de modul în care sunt organizate sistemele naționale de justiție; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape hotărârile instanțelor naționale cu privire la supremația dreptului UE asupra dreptului intern și, în special, incompatibilitatea anumitor articole din tratate cu constituțiile naționale; îndeamnă Comisia să asigure răspunsuri concrete, imediate și adecvate la refuzurile de a pune în aplicare și de a respecta hotărârile CJUE și să informeze Parlamentul cu privire la măsurile luate în acest sens;

17.

subliniază rolul important al consiliilor judiciare în garantarea independenței justiției; evidențiază că mai multe state membre se confruntă cu probleme de lungă durată în ceea ce privește componența consiliilor lor judiciare și numirea judecătorilor, care sunt uneori vulnerabili la ingerințe politice; încurajează statele membre să solicite în mod sistematic avizul Comisiei de la Veneția în cazul în care încearcă să adapteze componența și funcționarea acestor organisme și să dea curs recomandărilor respective; consideră că este necesar ca Comisia să evalueze aceste acțiuni subsecvente recomandărilor în raportul anual;

18.

atrage atenția că parchetul este un element-cheie în combaterea criminalității, a corupției și a abuzului de putere; accentuează că este necesar să fie instituite garanții care să mențină independența parchetelor și a procurorilor, astfel încât să nu fie supuși unor presiuni politice necuvenite, în special din partea guvernului, respectându-se totodată condițiile necesare de asumare a răspunderii pentru a preveni abuzurile și neglijențele; își exprimă solidaritatea totală și sprijinul deplin pentru toate victimele infracțiunilor;

19.

evidențiază că acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) nu doar subminează grav dreptul de acces efectiv la justiție al victimelor lor și, astfel, statul de drept, ci reprezintă și o utilizare abuzivă a sistemelor judiciare și a cadrelor juridice ale statelor membre, în special deoarece afectează capacitatea statelor membre de a răspunde cu succes provocărilor existente, cum ar fi durata lungă a procedurilor și calitatea sistemelor de justiție, precum și administrarea volumului de cauze și acumularea de întârzieri în soluționarea cauzelor;

Cadrul anticorupție

20.

își reiterează opinia conform căreia corupția reprezintă un pericol grav pentru democrație, fondurile europene și statul de drept; este profund îngrijorat de creșterea nivelului corupției și de deteriorarea situației observate în anumite state membre, de apariția continuă a cazurilor de corupție în care sunt implicați funcționari de rang înalt și politicieni și de infiltrarea criminalității organizate în economie și în sectorul public; salută informațiile incluse în raportul din 2021 privind statul de drept referitoare la acest subiect și solicită să se ofere mai multe clarificări în rapoartele viitoare cu privire la măsura în care au fost afectate fondurile UE;

21.

îndeamnă Comisia să actualizeze și să consolideze politica și instrumentele anticorupție ale Uniunii, inclusiv prin oferirea unei definiții uniforme a infracțiunii de corupție și prin crearea unor standarde și criterii de referință comune și asigurarea punerii în aplicare și a respectării acestora în mod corespunzător; reamintește că este important ca statele membre să colaboreze cu EPPO și să sprijine activ sarcinile acestuia; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să adere la EPPO; salută trimiterea de către Comisie a unor scrisori de punere în întârziere către aproape toate statele membre pentru că nu au transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate (30);

Libertatea de exprimare și de informare, libertatea și pluralismul mass-mediei

22.

reamintește că libertatea și pluralismul mass-mediei, inclusiv mass-media de știri de înaltă calitate, finanțată în mod sustenabil și transparent și independentă, atât tradițională, cât și digitală, jurnaliștii, verificatorii veridicității informațiilor și cercetătorii independenți și mass-media publică puternică sunt esențiale pentru democrație, o garanție împotriva abuzului de putere și cel mai bun antidot la dezinformare; își exprimă îngrijorarea cu privire la independența politică a mass-mediei în unele state membre, deoarece liniile editoriale reflectă polarizarea puternică a scenei politice;

23.

este alarmat de mediul din ce în ce mai ostil în care își desfășoară activitatea jurnaliștii și actorii din mass-media în multe state membre, mai ales atunci când activitatea lor vizează abuzul de putere, corupția, încălcările drepturilor fundamentale și activitățile infracționale; reamintește că jurnaliștii și organele de presă se confruntă din ce în ce mai mult cu intimidări, amenințări (inclusiv pe platformele de comunicare socială), acuzații penale, atacuri fizice, incidente violente și asasinate în unele state membre; condamnă strategiile opresive folosite de guvernele unor state membre, cum ar fi utilizarea SLAPP și campaniile de denigrare, precum și creșterea controlului statului asupra mass-mediei publice, a societății civile și a instituțiilor academice, ceea ce duce la autocenzură și la deteriorarea tot mai accentuată a libertății mass-mediei și a libertății academice; reamintește că la momentul asasinării sale, jurnalista de investigație Daphne Caruana Galizia făcea obiectul a 47 de procese civile și penale pentru defăimare, iar familia sa continuă să se confrunte cu multe dintre acestea; avertizează că aceste evoluții inacceptabile pot avea un efect descurajator asupra libertății de exprimare și a libertății presei și nu ar trebui lăsate să stabilească un precedent nici în Uniune, nici pentru țările candidate și potențial candidate la Uniune;

24.

regretă că raportul din 2021 nu reflectă gravitatea acestor tendințe, în special în ceea ce privește controlul statului, acțiunile strategice în justiție și campaniile de denigrare desfășurate de anumite state membre; îndeamnă Comisia să îmbunătățească capitolele referitoare la mass-media realizând o evaluare a eficienței și eficacității cadrelor naționale de protecție a libertății presei, a pluralismului mass-mediei și a transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, să introducă o legislație a Uniunii împotriva utilizării SLAPP care să stabilească standarde minime și să prezinte un cadru juridic ambițios pentru a contracara politizarea crescândă a mass-mediei în anumite state membre în viitoarea Lege privind libertatea mass-mediei; accentuează că raportul ar trebui să includă o evaluare aprofundată a independenței autorităților de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale din statele membre, care, în temeiul legislației UE, trebuie să fie independente de guvern; invită Comisia să asigure o finanțare suplimentară și mai flexibilă a jurnalismului de investigație independent în Uniune;

25.

accentuează importanța mass-mediei publice independente din punct de vedere editorial pentru a asigura o acoperire de înaltă calitate, imparțială și gratuită a afacerilor publice, în special în perioada alegerilor; invită statele membre să asigure o finanțare stabilă, deschisă, transparentă, sustenabilă și adecvată pentru mass-media publică, pe bază multianuală, în scopul de a garanta calitatea și independența acesteia față de presiunile guvernamentale, politice, economice și de altă natură; regretă că nu se vorbește despre mass-media publică în raportul anual; invită Comisia să analizeze în mod aprofundat mass-media publică în viitoarele rapoarte;

26.

observă că știrile false și dezinformarea cetățenilor UE care decurge din acestea reprezintă un pericol pentru democrație și statul de drept în Uniune, întrucât răspândirea dezinformării ne polarizează și ne slăbește democrația; salută descrierea de către Comisie în raportul anual a presiunii și influenței politice asupra mass-mediei și invită Comisia să descrie mai clar campaniile sistematice de dezinformare și de ingerințe străine menite să reducă încrederea publicului în instituțiile statului și în mass-media independentă; recunoaște că platformele online mondiale pot avea un impact perturbator major asupra sectorului mass-mediei; accentuează, în acest sens, că legislația actuală nu prevede în totalitate un mediu echitabil în ecosistemul online, de pildă în ceea ce privește combaterea dezinformării și răspunderea algoritmică; consideră că adoptarea legislației relevante, în special a Actului legislativ privind serviciile digitale și a Actului legislativ privind piețele digitale, a fost un pas în direcția cea bună, dar mai sunt multe de făcut în Actul legislativ privind mass-media europeană pentru a crea condiții echitabile în lumina transformării digitale a sectorului mass-mediei și a răspândirii platformelor online;

27.

accentuează că libertatea mass-mediei este strâns legată de libertatea artistică și academică; regretă că în unele state membre libertatea de exprimare, libertatea artelor și libertatea de întrunire sunt grav limitate și restricționate; subliniază că independența sistemelor de învățământ este amenințată atunci când structura organizațională autonomă a instituțiilor sale nu este garantată; invită Comisia să includă toate aspectele libertății de exprimare în raportul său privind statul de drept;

Democrația și sistemul de control și echilibru

28.

susține poziția conform căreia principiul separării puterilor este esențial pentru funcționarea efectivă a statului, inclusiv funcționarea afectivă, independentă, imparțială și eficientă a sistemelor judiciare din întreaga Uniune și solicită instituțiilor să se abțină de la exercitarea oricăror presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, în special din partea nivelurilor politice și economice;

29.

subliniază că alegerile corecte și libere se numără printre standardele minime absolute pentru o democrație funcțională și că niciun proces electoral din Uniune nu ar trebui să se confrunte cu influențe nejustificate și nereguli; subliniază că, în cazul în care OSCE constată că alegerile nu au avut loc în mod corect și liber, trebuie luate măsuri concrete, inclusiv în temeiul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE; îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare atunci când este identificat riscul de manipulare a alegerilor într-un stat membru de către actori statali, străini sau privați;

30.

reamintește că exercitarea libertăților fundamentale, inclusiv a dreptului de a fi critic în public, este un element esențial al unei societăți libere și democratice; își exprimă îngrijorarea cu privire la restrângerea spațiului civic în diferite state membre, manifestată prin utilizarea SLAPP și supravegherea mass-mediei și a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului, a actorilor și activiștilor societății civile și a opozanților politici; salută angajamentul Comisiei de a propune o directivă împotriva litigiilor abuzive care vizează jurnaliștii și apărătorii drepturilor și subliniază că domeniul de aplicare trebuie să fie suficient de cuprinzător pentru a include toți apărătorii drepturilor, inclusiv activiștii individuali;

31.

subliniază că utilizarea ilegală a Pegasus și a programelor spyware echivalente de către statele membre împotriva jurnaliștilor, avocaților, politicienilor din opoziție și a altor persoane reprezintă o amenințare directă la adresa democrației, a statului de drept și a drepturilor omului; solicită Comisiei să evalueze abuzul de instrumente de supraveghere și impactul lor asupra proceselor democratice din cadrul Uniunii, precum și potențialele încălcări ale valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE și în Cartă;

32.

consideră că situația spațiului civic din statele membre merită un capitol separat în raport și crearea unui „indice al spațiului civic european”, având în vedere importanța majoră a societății civile pentru menținerea unei societăți pe deplin democratice și favorabile incluziunii, bazate pe respectarea drepturilor omului și având în vedere provocările cu care se confruntă societatea civilă în diferite state membre, printre care se numără măsuri legislative și administrative, acces limitat la finanțare și campanii de denigrare;

33.

recomandă Comisiei să dezvolte cel de-al patrulea pilon al raportului anual privind „alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru” într-un pilon privind democrația și sistemul de control și echilibru, evaluând elemente precum amenințările potențiale la adresa proceselor democratice din Uniune și din statele membre, inclusiv manipularea alegerilor;

Impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale

34.

reamintește impactul puternic al măsurilor legate de pandemia de COVID-19, inclusiv al regimurilor de urgență și al decretelor-lege, asupra democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii, în special în domeniul justiției, al libertății mass-mediei și al combaterii corupției;

35.

regretă natura și utilizarea excesivă a măsurilor de urgență în timpul pandemiei de COVID-19, împreună cu lipsa unui control ex post al acestor măsuri de către unele parlamente naționale și chiar închiderea parlamentelor din numeroase state membre, ceea ce a sporit puterea guvernelor și a condus la o lipsă de responsabilitate și transparență a executivului;

36.

reamintește că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ atât asupra accesului la justiție, cât și asupra eficienței instanțelor naționale, inclusiv închiderea parțială a instanțelor naționale; evidențiază că situația extraordinară impusă de pandemie a arătat că există o nevoie urgentă de a moderniza procedurile judiciare și de a introduce elemente digitale pentru a spori eficiența sistemelor de justiție și a facilita accesul la asistență juridică și la informații;

37.

salută faptul că raportul include o secțiune privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra statului de drept; subliniază că monitorizarea utilizării și proporționalității acestor măsuri ar trebui continuată până la ridicarea tuturor măsurilor, fără nicio excepție; ia act, în acest sens, de riscul utilizării abuzive a fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență al UE; reiterează faptul că aceste fonduri pot fi distribuite numai după ce aceste preocupări au fost pe deplin abordate; îndeamnă Comisia să evalueze în timp util dacă măsurile luate de statele membre au fost într-adevăr limitate în timp, necesare și proporționale, respectând în același timp sistemul de control și echilibru; invită Comisia să formuleze recomandări pentru a ajuta statele membre să atenueze impactul negativ al pandemiei în domeniul justiției, al combaterii corupției și al libertății mass-mediei;

Drepturile fundamentale și egalitatea

38.

subliniază cu îngrijorare faptul că nu sunt respectate pe deplin în întreaga Uniune drepturile femeilor și ale persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, ale copiilor, ale minorităților religioase, în special într-o perioadă de creștere a antisemitismului, atitudinii discriminatorii față de romi și a islamofobiei în Europa, ale romilor, ale persoanelor de origine africană și asiatică și ale altor persoane aparținând minorităților etnice și lingvistice, ale migranților, solicitanților de azil, refugiaților, persoanelor LGBTIQ și persoanelor în vârstă, în special a persoanelor care trăiesc în așezări marginalizate, și că acestea sunt expuse în continuare unor practici discriminatorii; subliniază legătura evidentă dintre deteriorarea standardelor statului de drept și încălcările drepturilor fundamentale și ale drepturilor minorităților, cum ar fi utilizarea excesivă a forței de către autoritățile de aplicare a legii în timpul protestelor și la frontierele Uniunii; reamintește că, în anumite circumstanțe, statele membre recurg în mod deliberat la măsuri care sunt îndoielnice din perspectiva statului de drept, cum ar fi legislația adoptată în proceduri rapide fără consultări publice sau chiar, în cazuri excepționale, modificările constituționale ca modalitate de legitimare a politicilor discriminatorii care altfel nu ar fi putut fi legiferate, cum ar fi dispoziții care vizează în mod specific persoanele LGBTIQ sau impunerea unei interdicții aproape totale a avortului; reamintește că statele membre au o responsabilitate față de cetățenii aflați în situații de vulnerabilitate și că ar trebui să le ofere siguranță și protecție împotriva discriminării; își reiterează cu fermitate apelul adresat Comisiei de a include în domeniul de aplicare al viitoarelor rapoarte o evaluare aprofundată a încălcărilor persistente ale drepturilor fundamentale în întreaga Uniune, inclusiv a egalității și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; invită instituțiile Uniunii ca, între timp, să citească rapoartele anuale privind statul de drept în lumina rapoartelor privind drepturile fundamentale publicate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE;

39.

regretă că unele state membre nu au transpus pe deplin și corect în legislația națională Decizia-cadru a Consiliului privind rasismul și xenofobia (31) și că dispozițiile Directivei privind egalitatea rasială (32) nu sunt încă pe deplin puse în aplicare în toate statele membre; recomandă să se acorde mai multă atenție discursurilor politice și din mass-media care alimentează ura împotriva minorităților și impactului direct pe care acestea îl au asupra adoptării unor legi sau practici discriminatorii care erodează statul de drept pentru toți, inclusiv în domeniul politicilor de combatere a terorismului și de securitate, având în vedere rezoluția referitoare la George Floyd (33) adoptată de Parlament în 2020;

40.

își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la deteriorarea situației sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor femeilor în unele state membre, inclusiv cu privire la impunerea unor legi extrem de restrictive privind avortul, precum și cu privire la atacurile continue și sistematice la adresa drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTIQ, consolidate de deteriorarea statului de drept în mai multe state membre; regretă că aceste evoluții nu sunt reflectate în mod consecvent în raportul Comisiei privind statul de drept; invită Comisia să abordeze în mod sistematic aceste chestiuni în toate rapoartele de țară relevante și în raportul de sinteză;

41.

salută procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate de Comisie în cazul Ungariei și Poloniei ca parte a pachetului de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din iulie 2021 privind respectarea drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTIQ și încălcările legislației Uniunii; constată că aceasta este prima dată când Comisia a inițiat în mod specific proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a proteja drepturile persoanelor LGBTIQ;

42.

ia act cu îngrijorare de numeroasele rapoarte privind încălcări semnificative și sistematice ale drepturilor fundamentale ale migranților și ale solicitanților de azil în întreaga Uniune și, în special, la frontierele sale externe; regretă că mai multe state membre au adoptat o legislație națională care limitează grav drepturile solicitanților de azil și, în unele cazuri, reprezintă chiar o amenințare la adresa principiului nereturnării și a dreptului la o cale de atac eficientă; regretă că, în pofida solicitărilor Parlamentului, Comisia nu a finalizat evaluarea compatibilității cu legislația Uniunii a numeroase măsuri legislative naționale în domeniul azilului și migrației; reiterează faptul că respectarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la azil și dreptul la o cale de atac eficientă, face parte integrantă din buna funcționare a statului de drept;

Surse

43.

invită Comisia să întărească în continuare dialogul periodic, larg și structurat cu guvernele și parlamentele naționale, ONG-urile, instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului, mediatorii și organismele de promovare a egalității, asociațiile profesionale și alte părți interesate și să fie mai transparentă în ceea ce privește criteriile utilizate pentru selectarea informațiilor de la părțile interesate în procesul de elaborare a rapoartelor sale anuale; consideră că organizațiile societății civile ar trebui să fie implicate îndeaproape în toate etapele ciclului de revizuire, printr-un proces transparent, bazat pe criterii clare; subliniază că consultările structurate tematic ar eficientiza procesul și ar crește volumul feedbackului valoros; apreciază că chestionarul de consultare permite în prezent părților interesate să raporteze aspecte care depășesc domeniul de aplicare avut în vedere de Comisie și invită Comisia să adapteze structura rapoartelor naționale, dacă este necesar; invită Comisia să revizuiască și să îmbunătățească instrumentele online pentru contribuția părților interesate și să fie flexibilă în ceea ce privește limitele spațiului disponibil;

44.

consideră că termenele de consultare cu societatea civilă au fost adesea prea scurte sau stabilite într-un moment neprielnic în trecut și că ar trebui să fie adaptate în mod corespunzător și flexibile pentru a permite o contribuție completă și cuprinzătoare; subliniază că acest lucru a îngreunat pregătirea și planificarea contribuțiilor și a activităților de sensibilizare ale părților interesate, ținând seama de limitele capacităților și resurselor lor financiare, în special în cazul în care consultarea coincide cu sărbătorile anuale; invită Comisia să introducă posibilitatea consultării societății civile pe tot parcursul anului, în loc să se concentreze în principal asupra cererilor de contribuții limitate în timp; salută faptul că Comisia permite prezentarea de documente multilingve în toate limbile oficiale ale Uniunii; invită Comisia să definească și să publice în prealabil calendarul său pentru viitorul raport, stabilind date pentru diferitele etape ale procesului, inclusiv un calendar al vizitelor de țară, precum și data de publicare a raportului; constată că procesul de consultare poate fi mai bine susținut și încurajează Comisia să monitorizeze actorii societății civile cu privire la contribuțiile pe care aceștia le furnizează;

45.

încurajează Comisia să asigure o monitorizare adecvată, în cadrul exercițiului de raportare anuală, a petițiilor și a altor modalități de exprimare a preocupărilor individuale ale cetățenilor și ale mărturiilor cu privire la deficiențele statului de drept; consideră că, în vederea consolidării culturii statului de drept și a implicării instituțiilor UE în relația cu cetățenii, ar trebui create forumuri și structuri participative pentru a identifica tendințele și a asigura o mai mare vizibilitate a amenințărilor, a deficiențelor și a încălcărilor valorilor consacrate la articolul 2 din TUE în întreaga Uniune;

46.

reamintește că Comisia ar trebui să țină seama în continuare de informațiile relevante provenite din surse pertinente și de la instituții recunoscute în mod sistematic; reamintește că constatările organismelor internaționale relevante, cum ar fi cele aflate sub auspiciile ONU, OSCE și Consiliului Europei, ar trebui luate în considerare; invită Comisia să țină mai bine seama de datele și constatările din indicii relevanți, cum ar fi proiectul privind indicatorii privind guvernanța la nivel mondial (Worldwide Governance Indicators), indicele statului de drept al Proiectului Justiție mondială (World Justice Project Rule of Law Index) și proiectul privind diversitatea democrației (V-DEM);

47.

salută acordul Consiliului de a modifica mandatul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) ca un pas înainte; invită Comisia să profite de această dinamică și să invite FRA să ofere consiliere metodologică și să efectueze cercetări comparative pentru a adăuga detalii în domenii-cheie ale raportului anual, ținând seama de faptul că dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale au legături intrinseci cu statul de drept, pe lângă contribuțiile deja aduse de Agenție, de exemplu prin intermediul EFRIS și al rapoartelor sale privind spațiul civic;

48.

consideră că cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale este deosebit de importantă pentru promovarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în UE; invită Comisia să analizeze sistematic datele privind nerespectarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și opiniile organismelor ONU instituite prin tratate privind comunicările individuale;

Mecanismul pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale

49.

regretă reticența Comisiei și a Consiliului de a răspunde pozitiv solicitării Parlamentului din rezoluția sa din 7 octombrie 2020 referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, care ar trebui să acopere întregul domeniu de aplicare al valorilor consacrate la articolul 2 din TUE; își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului de a începe imediat negocierile cu Parlamentul cu privire la un acord interinstituțional;

50.

reamintește poziția sa cu privire la implicarea unui grup de experți independenți care să ofere consiliere celor trei instituții, în strânsă cooperare cu FRA; solicită Biroului său, având în vedere reticența Comisiei și a Consiliului, să organizeze o procedură de achiziții publice pentru a crea un astfel de grup sub auspiciile Parlamentului, în conformitate cu angajamentul asumat în rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la Raportul Comisiei din 2020 privind statul de drept, pentru a consilia Parlamentul cu privire la respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE în diferite state membre și pentru a demonstra, prin puterea exemplului, modul în care un astfel de grup ar putea funcționa în practică;

51.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a lua în considerare o revizuire mai cuprinzătoare și mai ambițioasă a Regulamentului FRA (34); invită, prin urmare, Comisia să exploreze pe termen lung întregul potențial al dezvoltării FRA în conformitate cu principiile referitoare la statutul și funcționarea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului (Principiile de la Paris), pentru ca FRA să devină un organism pe deplin independent, care să ofere poziții imparțiale și accesibile publicului cu privire la situațiile specifice fiecărei țări în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale; subliniază că o astfel de dezvoltare ar trebui să meargă mână în mână cu o creștere a resurselor disponibile;

Complementaritatea cu alte instrumente ale statului de drept

52.

reiterează faptul că raportul anual trebuie să fie adecvat pentru a servi drept o sursă importantă și document de referință pentru a se decide dacă să se activeze unul sau mai multe instrumente relevante, cum ar fi articolul 7 din TUE, Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept, alte instrumente disponibile în temeiul legislației financiare a UE și normele sectoriale și financiare aplicabile pentru a proteja în mod eficace bugetul UE, Cadrul pentru consolidarea statului de drept sau proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, inclusiv proceduri accelerate, cereri de măsuri provizorii în fața CJUE și acțiuni privind nepunerea în aplicare a hotărârilor CJUE; invită Comisia să coreleze în mod explicit în raport aceste instrumente cu aspecte identificate sau posibile legate de statul de drept; invită instituțiile să activeze fără întârziere astfel de instrumente, inclusiv mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, pentru a oferi un sprijin proactiv statului de drept și pentru a combate regresele democratice din Uniune, întrucât Raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept conține exemple multiple și detaliate de încălcări ale statului de drept care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind condiționalitatea; reiterează său apelul adresat Comisiei de a crea o legătură directă între rapoartele anuale privind statul de drept, împreună cu alte surse privind statul de drept, și mecanismul de condiționalitate privind statul de drept;

53.

reamintește că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor reprezintă instrumentul esențial pentru protejarea și apărarea dreptului UE și a valorilor comune consacrate la articolul 2 din TUE; constată cu îngrijorare că numărul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate de Comisie a scăzut din 2004; este surprins de faptul că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor nu sunt declanșate în mod sistematic cel puțin de îndată ce încălcarea respectivă este documentată în raportul anual; regretă reticența Comisiei de a monitoriza activ și sistematic punerea în aplicare a legislației UE și de a epuiza posibilitățile unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre, acesta fiind instrumentul cel mai adaptat pentru soluționarea problemelor în mod eficient și fără întârziere; ia act de faptul că această reticență a avut ca rezultat solicitarea adresată statelor membre de a iniția cazuri interstatale în conformitate cu articolul 259 din TFUE; este preocupat de faptul că, fără o aplicare sistematică și la timp, capacitatea preventivă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor scade; solicită ca raportul să includă o imagine de ansamblu a tuturor acțiunilor de asigurare a respectării legislației întreprinse de Comisie pentru fiecare stat membru, inclusiv a procedurilor pendinte de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și a gradului de respectare a măsurilor provizorii și a hotărârilor CJUE și ale CEDO, care să contribuie la elaborarea unui tablou de bord cuprinzător privind aplicarea dreptului UE;

54.

reamintește importanța deciziilor preliminare privind statul de drept; consideră că jurisprudența relevantă a CJUE a contribuit la definirea în continuare a statului de drept și ar putea ajuta Comisia să își perfecționeze și mai mult criteriile de referință în raport cu care să evalueze situația statului de drept în statele membre;

55.

este preocupat de faptul că unele state membre, inclusiv Ungaria și Polonia, nu au pus în aplicare hotărârile naționale, CJUE și CEDO, ceea ce contribuie la erodarea statului de drept; subliniază că nepunerea în aplicare a hotărârilor poate conduce la neremedierea încălcărilor drepturilor omului; subliniază că acest lucru poate crea o percepție publică potrivit căreia hotărârile pot fi ignorate, subminând independența sistemului judiciar și încrederea generală în forța unei hotărâri echitabile; invită Comisia să raporteze în continuare cu privire la capitolele consacrate fiecărei țări legate de punerea în aplicare a hotărârilor de către statele membre în cazurile de punere în aplicare parțială sau insuficientă; încurajează Comisia să colaboreze cu autoritățile pentru a găsi soluții adecvate pentru punerea în aplicare completă și pentru a actualiza anual informațiile; reamintește că, din cauza nepunerii în aplicare a hotărârii CJUE în cauza Coman și Hamilton (35), reclamanții au fost nevoiți să recurgă la CEDO pentru a obține reparații;

56.

reamintește importanța Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept în cazul în care încălcările principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale Uniunii; salută hotărârile CJUE din 16 februarie 2022 și constatările sale potrivit cărora Uniunea are într-adevăr competențe în ceea ce privește statul de drept în statele membre, Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept este în conformitate cu dreptul Uniunii și respinge acțiunile introduse de Ungaria și Polonia împotriva Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept; reiterează apelul său adresat Comisiei de a lua măsuri imediate în temeiul regulamentului, un instrument care este în vigoare din ianuarie 2021;

57.

consideră că raportul anual este locul cel mai potrivit pentru a dedica o secțiune realizării unei analize relevante în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept; ia act de faptul că, la 27 aprilie 2022, Comisia a inițiat în cele din urmă procedura oficială împotriva Ungariei în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept, trimițând o notificare scrisă; îndeamnă Comisia să lanseze procedura prevăzută la articolul 6 alineatul (1) din respectivul regulament cel puțin și în cazul Poloniei; reamintește că aplicabilitatea, scopul și domeniul de aplicare al regulamentului sunt clar definite și nu trebuie să fie susținute de explicații suplimentare; condamnă decizia Comisiei de a continua să elaboreze orientări chiar și după hotărârea CJUE care confirmă legalitatea și validitatea regulamentului; invită Comisia să se asigure, eventual prin intermediul unei propuneri legislative, că aplicarea articolului 6 din Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept nu afectează în mod direct sau indirect cetățenii, având în vedere că cei responsabili de încălcarea statului de drept sunt reprezentanți ai guvernelor sau șefi de stat și că fondurile care rămân în bugetul consolidat al Uniunii pot fi accesate direct de instituțiile publice locale sau de entitățile private; invită Comisia să aplice mai strict Regulamentul privind dispozițiile comune și Regulamentul financiar pentru a combate utilizarea discriminatorie a fondurilor UE, în special orice utilizare motivată politic, și să exploreze întregul potențial al acestor instrumente și al Regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept de a proteja democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, asigurându-se astfel că fondurile Uniunii nu sunt utilizate pentru inițiative care nu respectă valorile Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, respectând în același timp interesele beneficiarilor finali care nu sunt entități guvernamentale;

58.

este preocupat de constatările Raportului pe 2021 al Comisiei privind statul de drept, potrivit cărora, în unele țări, acțiunile de hărțuire și intimidare sponsorizată de stat a organizațiilor LGBTIQ afectează capacitatea acestora de a avea acces la finanțare; invită Comisia să analizeze mai îndeaproape această chestiune și să se asigure, prin mijloacele necesare, că principiul nediscriminării care reglementează accesul la fondurile Uniunii este pe deplin respectat, pretutindeni în Uniune; consideră că aceste constatări sprijină poziția de lungă durată a Parlamentului, potrivit căreia domeniul de aplicare a raportului privind statul de drept ar trebui extins pentru a include toate valorile prevăzute la articolul 2 din TUE;

59.

regretă profund că Consiliul nu reușește să facă progrese simțitoare în ceea ce privește procedurile în curs prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE; îndeamnă Consiliul să se asigure că audierile au loc cel puțin o dată în cursul fiecărei președinții în cadrul procedurilor în curs prevăzute la articolul 7 și, de asemenea, să abordeze noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale; subliniază că nu este necesară unanimitatea în Consiliu pentru a identifica un risc clar de încălcare gravă a valorilor Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE, și nici pentru a adresa recomandări concrete statelor membre în cauză și a stabili termene pentru punerea în aplicare a acestor recomandări; își reiterează solicitarea adresată Consiliului în acest sens, subliniind că orice întârziere suplimentară a unei astfel de acțiuni ar constitui o încălcare a principiului statului de drept chiar de către Consiliu; insistă ca rolul și competențele Parlamentului să fie respectate;

60.

ia act de discuțiile specifice fiecărei țări care au avut loc în cadrul Consiliului Afaceri Generale pe baza rapoartelor anuale ale Comisiei privind statul de drept în cadrul dialogului anual al Consiliului privind statul de drept; sugerează ca aceste discuții să se concentreze asupra statelor membre cu cele mai presante probleme legate de statul de drept, menținând, în același timp, practica ordinii alfabetice; subliniază că o mai mare transparență ar consolida dialogul privind statul de drept în Uniune și, prin urmare, invită Consiliul să facă publice aceste discuții specifice fiecărei țări, incluzând concluzii publice detaliate;

61.

condamnă cu fermitate autoritățile din statele membre care refuză să se angajeze în dialogul anual al Comisiei privind statul de drept; consideră că orice astfel de refuz este un motiv suficient pentru ca Comisia să accelereze și să perfecționeze în continuare examinarea situației statului de drept în țările în cauză; este ferm convins că ciclul statului de drept poate fi eficient numai dacă instituțiile europene și statele membre respectă și aplică în mod egal principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE;

62.

îndeamnă Comisia să participe activ la dezbaterile publice de la nivel local, regional și național și să investească mai mult în campanii de sensibilizare cu privire la valorile Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE și instrumentele aplicabile, inclusiv raportul anual, în special în țările în care există preocupări serioase; subliniază importanța comunicării strategice pentru a contracara discursurile antidemocratice și a abordării acestor discursuri printr-o mai bună explicare a acțiunilor Uniunii; invită, prin urmare, Comisia să organizeze campanii de comunicare cu privire la importanța respectării statului de drept; invită Comisia să lanseze un program specific care să sprijine inițiativele inovatoare, cu scopul de a promova educația formală, în special în rândul practicienilor în domeniul dreptului, precum și educația informală privind statul de drept și instituțiile democratice în rândul cetățenilor UE de toate vârstele;

63.

se angajează să se implice în consultări periodice cu guvernele și parlamentele statelor membre cu privire la constatările raportului anual; invită statele membre să se asigure că reprezentanții lor la cel mai înalt nivel posibil participă la schimburi de opinii cu Parlamentul privind statul de drept; regretă profund refuzul Seimului Poloniei de a se întâlni cu misiunea intercomisii a Parlamentului European în februarie 2022 și lipsa unui răspuns la invitația oficială, încălcând direct articolul 9 din Protocolul (nr. 1) la tratatele UE privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană;

64.

subliniază că deficiențele interne în ceea ce privește statul de drept pot avea un efect negativ asupra credibilității politicii externe a Uniunii, în special față de vecinătatea sa imediată și față de țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniune;

65.

subliniază că sistemul de control și echilibru la nivelul Uniunii ar trebui, de asemenea, evaluat independent; se angajează, în acest scop, să solicite un studiu al Comisiei de la Veneția cu privire la principiile-cheie ale democrației în guvernanța Uniunii, în special separarea puterilor, responsabilitatea și sistemul de control și echilibru;

o o

66.

Încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului Europei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Hotărârea din 16 februarie 2022, Ungaria / Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, C-156/21, ECLI: EU:C:2022:97.

(2) Hotărârea din 16 februarie 2022, Polonia / Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, C-157/21, ECLI: EU:C:2022:98.

(3) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(4) JO L 303, 28.11.2018, p. 69.

(5) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1.

(6) JO L 156, 5.5.2021, p. 1.

(7) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.

(8) JO C 129, 5.4.2019, p. 13.

(9) JO C 390, 18.11.2019, p. 117.

(10) JO C 433, 23.12.2019, p. 66.

(11) JO C 363, 28.10.2020, p. 45.

(12) JO C 270, 7.7.2021, p. 91.

(13) JO C 395, 29.9.2021, p. 63.

(14) JO C 395, 29.9.2021, p. 2.

(15) JO C 415, 13.10.2021, p. 36.

(16) JO C 425, 20.10.2021, p. 107.

(17) JO C 81, 18.2.2022, p. 27.

(18) JO C 99, 1.3.2022, p. 146.

(19) JO C 99, 1.3.2022, p. 218.

(20) JO C 99, 1.3.2022, p. 218.

(21) JO C 117, 11.3.2022, p. 151.

(22) Texte adoptate, P9_TA(2021)0428.

(23) Texte adoptate, P9_TA(2021)0439.

(24) Texte adoptate, P9_TA(2021)0451.

(25) Texte adoptate, P9_TA(2021)0455.

(26) Texte adoptate, P9_TA(2021)0502.

(27) Texte adoptate, P9_TA(2021)0512.

(28) Texte adoptate, P9_TA(2022)0064.

(29) Proiect de text al Recomandării Comitetului de Miniștri privind combaterea discursurilor de incitare la ură, accesibil la adresa https://rm.coe.int/draft-recommendation-on-combating-hate-speech-public-consultation-v-18/native/1680a2ef25; știri anunțate la adresa https://www.coe.int/en/web/committee-antidiscrimination-diversity-inclusion/-/the-cdadi-finalised-important-deliverables-at-its-fourth-plenary-meeting.

(30) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(31) Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 55).

(32) Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).

(33) Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd (JO C 362, 8.9.2021, p. 63).

(34) Raportul interimar din 25 martie 2021 referitor la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 168/2007 al Consiliului privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (COM(2020)0225).

(35) Hotărârea din 5 iunie 2018, Relu Adrian Coman și alții/Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, C-673/16, ECLI: EU:C:2018:385.

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/33

P9_TA(2022)0213

Raportul pe 2021 privind Macedonia de Nord

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la raportul pe 2021 al Comisiei privind Macedonia de Nord (2021/2248(INI))

(2022/C 479/03)

Parlamentul European,

—	având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Macedonia de Nord, pe de altă parte (1),

—	având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Macedonia de Nord la 22 martie 2004,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) (2),

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 iunie 2003 și Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest,

—	având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda Macedoniei de Nord statutul de țară candidată la aderarea la UE,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019,

—	având în vedere tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre Bulgaria și Macedonia de Nord, semnat la 1 august 2017 și ratificat în ianuarie 2018,

—

având în vedere Acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și Macedonia de Nord, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind consolidarea cooperării cu partenerii din Balcanii de Vest în domeniul migrației și securității,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2019, 25 martie 2020 și 14 decembrie 2021 privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea postpandemică” (COM(2020)0315),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE pentru perioada 2020-2025 privind traficul de arme de foc” (COM(2020)0608),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 (COM(2021)0170),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2021 privind Macedonia de Nord” (SWD(2021)0294),

—	având în vedere Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului,

—

având în vedere raportul final din 2 octombrie 2020 al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al misiunii de observare a alegerilor a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) privind alegerile parlamentare anticipate din Macedonia de Nord din 15 iulie 2020 și raportul său final din 25 martie 2022 privind alegerile locale din 17 și 31 octombrie 2021,

—	având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 18 octombrie 2021 referitor la proiectul de lege privind starea de urgență și avizele sale anterioare,

—	având în vedere summiturile UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la Sofia, Zagreb și Brdo pri Kranju în 2018, 2020 și 2021, precum și declarațiile respective ale acestora,

—	având în vedere summitul de la Sofia din 10 noiembrie 2020, inclusiv Declarația privind piața regională comună și Declarația privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest,

—	având în vedere Declarația de la Sofia în urma summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia, anexată la aceasta,

—	având în vedere cel de al 8-lea summit al Procesului de la Berlin din 5 iulie 2021,

—	având în vedere declarația finală a celui de-al 8-lea Forum al societății civile din Balcanii de Vest din 1 octombrie 2021,

—	având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene 01/2022 din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru statul de drept în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”

—	având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania (3),

—	având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020 (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la cooperarea în lupta împotriva crimei organizate în Balcanii de Vest (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv la dezinformare (7),

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Macedonia de Nord,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0133/2022),

întrucât integrarea în UE reprezintă aspirațiile cetățenilor din Macedonia de Nord către democrație și prosperitate și servește drept un impuls puternic pentru reformele care îmbunătățesc calitatea vieții și funcționarea instituțiilor statului și contribuie la creșterea economică și la cooperarea regională; întrucât perspectiva ca Macedonia de Nord să devină un stat membru pe merit este în interesul politic, de securitate și economic al Uniunii;

întrucât Macedonia de Nord este un partener de încredere, deoarece a continuat să realizeze progrese consecvente pe calea sa către aderarea la UE și a îndeplinit și menținut condițiile necesare pentru deschiderea negocierilor de aderare, aliniindu-se, în același timp, pe deplin la politica externă și de securitate a UE, inclusiv la sancțiunile impuse Rusiei;

C.	întrucât UE trebuie să ofere o cale clară pentru țările care doresc să adere la UE;

întrucât Macedonia de Nord este țară candidată din 2005; întrucât Comisia a recomandat în mod constant începerea negocierilor de aderare încă din 2009, iar țara a dat dovadă de un angajament hotărât pe calea aderării la UE, ceea ce a dus la decizia Consiliului din 26 martie 2020 de a începe negocierile de aderare;

E.	întrucât Acordul de la Prespa și Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare sunt acorduri de referință care reprezintă un model pentru stabilitate și reconciliere în Balcanii de Vest și au îmbunătățit spiritul relațiilor de bună vecinătate și cooperarea regională;

F.	întrucât Macedonia de Nord a menținut un ritm constant și hotărât în promovarea reformelor UE, cu accent pe elementele fundamentale, și ar trebui să păstreze ritmul reformelor și să demonstreze cel mai bun rezultat în materie de tranziție democratică din regiunea Balcanilor de Vest;

G.	întrucât utilizarea abuzivă a procesului de aderare pentru soluționarea litigiilor culturale și istorice creează un precedent periculos pentru viitoarele procese de aderare și pune în pericol credibilitatea, impactul și puterea transformatoare ale Uniunii;

H.	întrucât aderarea la NATO marchează un pas clar către o mai mare stabilitate, interoperabilitate și integrare a apărării în comunitatea euro-atlantică;

întrucât UE își menține angajamentul deplin de a sprijini obiectivul strategic al Macedoniei de Nord privind integrarea în UE, pe baza statului de drept și a relațiilor de bună vecinătate, și continuă să fie cel mai mare partener comercial și de investiții al Macedoniei de Nord, de departe și cel mai mare furnizor de asistență financiară, în special prin intermediul IPA III, al Planului economic și de investiții (PIE) pentru Balcanii de Vest și al asistenței macrofinanciare; inclusiv un sprijin substanțial pentru combaterea pandemiei de COVID-19;

J.	întrucât integrarea europeană este un instrument eficient de politică externă care contribuie la promovarea păcii și la răspândirea valorilor fundamentale ale UE de respect pentru democrație, drepturile omului, statul de drept și libertatea de exprimare;

K.	întrucât ingerința și dezinformarea străină rău-intenționată, directă și prin interpuși are scopul de a semăna discordie, a provoca violență și tensiuni interetnice și a destabiliza întreaga regiune;

își reiterează sprijinul clar pentru angajamentul Macedoniei de Nord față de democrație și statul de drept, susținut de orientarea sa strategică proeuropeană, de angajamentul său ferm față de valorile europene, de reformele legate de UE și de procesul de integrare în UE, precum și de relațiile de bună vecinătate și de cooperarea regională favorabilă includerii;

regretă faptul că Consiliul nu a reușit să lanseze în mod oficial negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, care întârzie de mult timp; subliniază deplina sa solidaritate și simpatie față de cetățenii țărilor și consideră că acest eșec, care subminează atitudinea publicului față de UE și constituie un pericol grav pentru politica de extindere în ansamblu, dăunează reputației UE ca partener de încredere și actor geopolitic serios; încurajează Bulgaria și Macedonia de Nord să își soluționeze diferendul cultural și istoric separat de procesul de aderare a Macedoniei de Nord și să permită imediat organizarea primei conferințe interguvernamentale, întrucât Macedonia de Nord a îndeplinit toate criteriile oficiale;

reafirmă importanța geostrategică a Macedoniei de Nord și a întregii regiuni a Balcanilor de Vest, precum și viitorul acestora ca parte a UE; reamintește statelor membre că politica de extindere trebuie să se bazeze pe criterii obiective; reiterează că politica de extindere a UE a fost cel mai eficient instrument de politică externă al Uniunii, iar integrarea deplină a Balcanilor de Vest este în interesul politic, de securitate și economic al UE ca investiție geostrategică într-o Uniune stabilă și înfloritoare; subliniază că începerea oficială a negocierilor de aderare va fi o investiție în credibilitatea UE, precum și în stabilitate, prosperitate și procesele de reconciliere aflate în desfășurare în regiune;

invită UE să ia măsuri concrete pentru integrarea Balcanilor de Vest într-un context strategic și de securitate mai larg, inclusiv implicațiile în materie de securitate ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, posibila influență a Rusiei în regiune și activitățile răuvoitoare menite să submineze stabilitatea politică și integrarea în UE a țărilor din Balcanii de Vest; reamintește caracterul transformator al negocierilor de aderare ce urmează să se desfășoare în conformitate cu metodologia de extindere revizuită;

reamintește că UE este întemeiată pe depășirea disputelor regionale și a unui trecut dificil pentru a depune eforturi pentru un viitor mai bun, pașnic și prosper; invită Bulgaria și Macedonia de Nord să ajungă rapid la un acord care să soluționeze problemele bilaterale pentru a preveni noi întârzieri și obstacole în calea progresului aderării;

îndeamnă Consiliul să dea dovadă de un angajament politic deplin față de extindere, să accelereze ritmul și să întărească credibilitatea integrării UE prin începerea oficială a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, în special în contextul geostrategic al relațiilor cu Rusia și al agresiunii acesteia împotriva Ucrainei, având în vedere că ambele țări au îndeplinit condițiile necesare și au obținut rezultate susținute, inclusiv în domeniile fundamentale;

felicită Macedonia de Nord pentru progresele constante înregistrate pe calea către aderarea la UE, pentru angajamentul său de a pune în aplicare Acordul-cadru de la Ohrid în vederea asigurării multiculturalismului și a armoniei interetnice, precum și pentru eforturile pozitive și coerente pe care le depune în continuare pentru a rezolva problemele bilaterale restante; salută abordarea strategică față de reformele legate de UE, inclusiv în cadrul programului „Europa acasă” (Europe at home) și al programului național de adoptare a acquis-ului;

subliniază că ritmul aderării la UE ar trebui să fie stabilit de progresele realizate în ce privește funcționarea corespunzătoare a instituțiilor democratice, întemeiată pe statul de drept, buna guvernare și drepturile fundamentale; felicită Macedonia de Nord pentru eforturile sale continue de întărire a statului de drept, a independenței justiției și a drepturilor minorităților, de combatere a corupției și a criminalității organizate, de reformare a administrației publice și de consolidare a libertății presei; încurajează țara să susțină și să intensifice aceste eforturi;

Funcționarea instituțiilor democratice

salută faptul că Macedonia de Nord continuă să demonstreze cele mai bune rezultate în materie de tranziție democratică în regiunea Balcanilor de Vest, cu o îmbunătățire semnificativă a transparenței, a dialogului politic și a competitivității electorale;

10.

salută toate eforturile de reducere a polarizării și de intensificare a dialogului politic constructiv, care vor contribui la întărirea instituțiilor democratice prin îmbunătățirea în continuare a guvernării, a integrității și responsabilității acestora, și îndeamnă partidele politice să joace un rol mai constructiv în această privință;

11.

reafirmă necesitatea de a menține un angajament constructiv între guvern și opoziție și un consens larg între partide cu privire la reformele legate de UE, prin întărirea în continuare a capacităților legislative, de supraveghere și bugetare ale Adunării Macedoniei de Nord (Sobranie); salută angajamentul politic transpartinic continuu al Macedoniei de Nord față de procesul Dialogului Jean Monnet (JMD), care întărește capacitatea liderilor politici de a dezvolta un adevărat dialog între partide și a construi consensul necesar pentru a genera încredere și o cultură parlamentară democratică; îi îndeamnă pe legiuitori să pună rapid în aplicare angajamentul de a-și revizui regulamentul de procedură în temeiul JMD și să intensifice dialogul cu Parlamentul European și cu parlamentele naționale;

12.

salută creșterea transparenței și a responsabilității Sobranie și o îndeamnă să îmbunătățească calitatea legislației, inclusiv prin organizarea de consultări adecvate și evaluări de impact pentru legislația cheie, să limiteze la minimum utilizarea procedurilor accelerate și să reducă polarizarea parlamentară; salută sprijinul transpartinic pentru adoptarea legilor privind prevenirea și protecția împotriva discriminării, a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, precum și a modificărilor aduse legii privind drepturile copilului;

13.

subliniază necesitatea de a finaliza reformele electorale în timp util, într-un mod transparent și favorabil includerii, în conformitate cu recomandările pendinte ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și cu recomandările Comisiei de la Veneția; salută desfășurarea corectă și competitivă a alegerilor locale din 17 și 31 octombrie 2021, care s-au desfășurat în mod liber și corect;

14.

invită partidele politice din Macedonia de Nord să îmbunătățească transparența finanțării partidelor și să întărească pluralismul și integritatea democrației interne ale partidelor;

15.

solicită continuarea reformei în direcția unei administrații publice bazate pe merit și responsabile, cu o mai mare independență profesională și cu linii de răspundere îmbunătățite, un cadru instituțional simplificat și o coordonare intra-servicii în ceea ce privește integrarea în UE și reformele conexe, proceduri administrative simplificate și o mai bună administrare la nivel local; recunoaște măsurile luate pentru a crește eficiența și calitatea serviciilor și a elimina corupția prin digitalizare;

16.

salută organizarea recensământului populației din 2021 în concordanță cu standardele pertinente ale ONU și cu legislația statistică a UE, ceea ce ar trebui să ducă la îmbunătățirea procesului decizional bazat pe dovezi; salută publicarea rezultatelor sale și așteaptă cu interes punerea lor în aplicare în procesul de elaborare a politicilor;

17.

solicită măsuri suplimentare pentru a asigura responsabilitatea sistemică a instituțiilor publice prin consultări publice semnificative cu părțile interesate și salută progresele înregistrate în acest domeniu până în prezent;

18.

îndeamnă guvernul Macedoniei de Nord să asigure o finanțare adecvată și o punere în aplicare consecventă a deciziilor și recomandărilor organismelor și agențiilor independente, cum ar fi Ombudsmanul;

19.

salută înființarea Comisiei pentru prevenirea și protecția împotriva discriminării și activitatea în curs a acesteia; îndeamnă guvernul să aloce resursele necesare care să permită acesteia să devină pe deplin funcțională;

Mijloacele de informare și societatea civilă

20.

reamintește necesitatea de a alinia în continuare, într-un mod transparent și care favorizează includerea, cadrul juridic pentru mass-media online și offline, în concordanță cu acquis-ul UE și cu standardele UE, în cooperare cu asociațiile profesionale, societatea civilă și experții, în vederea întăririi independenței acestora față de imixtiunile politice, private și alte ingerințe externe, asigurând transparența proprietății, sustenabilitatea financiară și autoreglementarea; solicită guvernului Macedoniei de Nord să aloce resurse suficiente pentru a asigura profesionalizarea și independența serviciului public de radiodifuziune;

21.

își reiterează solicitarea ca normele care reglementează finanțarea de stat și publicitatea partidelor politice în mass-media să fie revizuite pentru a asigura distribuirea competitivă și echitabilă a fondurilor publice și a proteja concurența loială și independența editorială;

22.

încurajează adoptarea rapidă de măsuri pentru întărirea independenței editoriale și financiare, a imparțialității și a profesionalismului serviciilor publice de radiodifuziune și al autorităților de reglementare a mass-mediei și salută modernizarea în curs a acestor două organisme;

23.

solicită punerea în aplicare a unor măsuri care să sporească siguranța profesioniștilor din domeniul mass-mediei și să combată încercările de a-i intimida; subliniază că este important să se asigure aplicarea unei abordări de toleranță zero în ce privește intimidarea, amenințările și actele de violență comise împotriva ziariștilor; remarcă necesitatea de a investiga și de a urmări penal orice astfel de tentative și de a îmbunătăți condițiile de muncă ale ziariștilor pentru a asigura un jurnalism de calitate;

24.

reamintește necesitatea de a întări jurnalismul de investigație independent, verificarea imparțială a faptelor și educația mediatică ca mijloace de combatere a discursului instigator la ură, a dezinformării și a campaniilor de ingerință străină, care s-au intensificat în timpul situației de urgență legate de COVID-19 și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei; subliniază că este important să existe cooperare instituțională pentru crearea unui cadru eficient de combatere a dezinformării manipulative; solicită intensificarea eforturilor pentru a asigura pluralitatea și independența mass-mediei și a promova un cadru mediatic lipsit de influențe externe și favorabil unei conduitei mediatice profesioniste în Macedonia de Nord; își exprimă sprijinul pentru promovarea mass-mediei și a pluralismului cultural pentru a promova sensibilizarea și schimburile culturale și a îmbunătăți înțelegerea reciprocă;

25.

salută eforturile guvernului de a îmbunătăți colaborarea cu societatea civilă și solicită un cadru pentru a asigura sustenabilitatea financiară a organizațiilor societății civile, inclusiv a celor care reprezintă și apără drepturile diferitelor comunități etnice; reamintește că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a asigura un proces de consultare mai oportun, semnificativ și transparent cu societatea civilă în această privință; salută exemplele pozitive de sinergie dintre societatea civilă și instituții, cum ar fi crearea Grupului parlamentar interpartit privind drepturile LGBTI +;

Drepturile fundamentale

26.

ia act de îmbunătățirile în ceea ce privește asigurarea drepturilor femeilor și a politicilor care integrează dimensiunea de gen; salută adoptarea legii care vizează împiedicarea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și încurajează țara să consolideze punerea în aplicare a planului național de acțiune pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției de la Istanbul; invită Macedonia de Nord să își continue toate eforturile în vederea asigurării egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv prin prioritizarea integrării perspectivei de gen și intensificarea cooperării cu societatea civilă, în special cu organizațiile de femei;

27.

invită Macedonia de Nord să ia măsuri pentru a asigura o reprezentare adecvată a femeilor în toate funcțiile de luare a deciziilor și să continue să abordeze lipsa implementării drepturilor lucrătoarelor, stereotipurile de gen, dezechilibrul dintre femei și bărbați și disparitatea salarială dintre femei și bărbați în forța de muncă; subliniază că există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește participarea la muncă și calitatea acesteia, măsuri insuficiente împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă, discriminare în cadrul dispozițiilor legale referitoare la concediul de maternitate și o lipsă de capacități de îngrijire a copiilor și de capacități preșcolare; ia act de modificările aduse legii privind drepturile copilului și de finalizarea procesului de dezinstituționalizare;

28.

încurajează măsurile continue de întărire suplimentară a încrederii intercomunitare și în funcționarea unei societăți multietnice și a democrației, reamintind, în același timp, importanța respectării drepturilor tuturor comunităților și a combaterii efective a tuturor cazurilor de discriminare; încurajează guvernul să asigure o protecție constituțională egală a drepturilor tuturor comunităților etnice, după caz, prin modificări legislative, precum și să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural, limbile și tradițiile acestora printr-un acces egal, nediscriminatoriu și care favorizează includerea la educație și la mass-media;

29.

invită autoritățile să elaboreze o nouă strategie pentru a aborda problemele cu care se confruntă comunitatea romă, înlocuind strategia anterioară, care a expirat în 2020, și să reexamineze decizia de a reduce bugetul pentru includerea romilor, care ar trebui, de fapt, majorat;

30.

salută succesul celei de a doua parade Pride organizată la Skopje în 2021; invită parlamentul Macedoniei de Nord să adopte de urgență planul național de acțiune privind problemele cu care se confruntă persoanele LGBTI și să asigure alocarea de resurse suficiente pentru implementarea acestuia; îi îndeamnă pe toți actorii politici să modifice Legea privind registrul de stare civilă și să asigure recunoașterea legală rapidă și nestingherită a genului pe baza autodeterminării;

31.

solicită îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților, inclusiv autoidentificarea și educația interculturală favorabilă includerii; subliniază că este important să se actualizeze și să se adopte legi educaționale care să elimine conținuturile discriminatorii și stigmatizante și să fie armonizate cu Legea privind prevenirea și protecția împotriva discriminării;

32.

subliniază că este nevoie de progrese suplimentare pentru a garanta respectarea drepturilor persoanelor cu handicap; salută mecanismul de monitorizare a punerii în aplicare a Convenției privind drepturile persoanelor cu handicap instituit în cadrul Secretariatului Ombudsmanului; subliniază că trebuie combătută discriminarea cu care se confruntă persoanele cu handicap, atât directă, cât și indirectă, din cauza obstacolelor legate de infrastructură, a lipsei de informații și servicii, a atitudinilor discriminatorii și a excluderii sociale; îndeamnă autoritățile să finalizeze cu promptitudine procesul de dezinstituționalizare; subliniază că sunt necesare resurse și infrastructuri adecvate pentru a susține protecția socială necesară și a asigura condiții de viață decente pentru persoanele cu handicap din Macedonia de Nord;

33.

îndeamnă organismele relevante să prevină în mod proactiv și să urmărească penal în mod sistematic toate cazurile de discursuri de incitare la ură, de infracțiuni motivate de ură și de intimidare, să investigheze temeinic atacurile conexe și să asigure siguranța și securitatea țintelor lor, cum ar fi ziariștii, persoanele ce aparțin minorităților și alte grupuri vulnerabile; își reiterează apelul adresat autorităților competente de a îmbunătăți capacitățile instituționale de prevenire și combatere a discursurilor de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării pe orice motiv, în concordanță cu standardele internaționale;

34.

îndeamnă toți actorii politici să pună capăt discursurile de incitare la ură, campaniile de calomnie și hărțuirea organizațiilor independente ale societății civile și să le condamne, și invită autoritățile competente să aplice o abordare de toleranță zero față de intimidarea, amenințările și actele de violență împotriva jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului și să se asigure că autorii sunt aduși în fața justiției;

35.

este îngrijorat de creșterea semnificativă a dezinformării și a discursurilor discriminatorii împotriva persoanelor LGBTI și a apărătorilor drepturilor omului în mass-media și în discursul politic; condamnă hărțuirea, discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură și amenințările cu moartea adresate persoanelor LGBTI+ și apărătorilor drepturilor omului în cazul acestor persoane și îndeamnă la anchetarea și sancționarea depline a incidentelor respective;

36.

reamintește necesitatea de a intensifica supravegherea independentă de către poliție, de a preveni impunitatea poliției împotriva comunităților marginalizate, cum ar fi romii, și de a asigura tragerea la răspundere a acestora, precum și de a îmbunătăți tratamentul deținuților și al condițiilor din închisori prin punerea deplină în aplicare a recomandărilor pertinente;

37.

salută eforturile continue ale autorităților din Bulgaria și Macedonia de Nord de a edifica o relație respectuoasă bazată pe încredere reciprocă, apropiere și contacte interpersonale mai strânse; condamnă cu fermitate retorica incendiară și îndeamnă la intensificarea eforturilor reciproce de prevenire și urmărire penală a tuturor cazurilor de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură bazate pe originea națională sau etnică;

38.

salută aderarea Macedoniei de Nord la Alianța internațională pentru comemorarea Holocaustului;

39.

reamintește necesitatea de a deschide arhivele serviciilor secrete iugoslave (UDBA) și ale serviciului secret al armatei populare iugoslave (KOS) din întreaga regiune pentru a cerceta și a ancheta în profunzime crimele comise în perioada comunistă și organizațiile infracționale; consideră că abordarea transparentă a crimelor totalitarismului, inclusiv deschiderea acestor arhive, reprezintă un pas înainte în direcția aprofundării democratizării, a responsabilității și a consolidării instituționale;

40.

invită UE să își intensifice sprijinul pentru asistența umanitară și gestionarea granițelor în regiune, care să se desfășoare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale; salută eforturile Macedoniei de Nord de a găzdui refugiați și rolul constructiv continuu pe care această țară îl joacă în gestionarea migrației neregulamentare; își reiterează apelul adresat țării de a îmbunătăți accesul la azil și la condițiile de primire și de a institui un sistem adecvat de gestionare și înregistrare a migrației; reamintește necesitatea de a adopta o abordare sistematică în ceea ce privește combaterea introducerii ilegale de persoane și abordarea migrației neregulamentare, salută cooperarea internațională în acest sens și constată că acordul privind statutul cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) nu a fost încă semnat din cauza unor chestiuni bilaterale pendinte;

Statul de drept

41.

recunoscând progresele înregistrate, subliniază necesitatea de a impulsiona reforma statului de drept în calitate de coloană vertebrală a unei transformări democratice, asigurând securitatea juridică, transparența, accesul la justiție și nediscriminarea;

42.

îndeamnă Comisia să pună în aplicare recomandările Raportului special nr. 01/2022 al Curții de Conturi Europene pentru a asigura un impact efectiv asupra statului de drept al asistenței financiare acordate în Balcanii de Vest, inclusiv în Macedonia de Nord;

43.

salută măsurile suplimentare vizând consolidarea istoricului de cercetare, urmărire penală și trimitere în judecată a cazurilor de corupție și criminalitate organizată, inclusiv de la nivel înalt, și întărirea instituțiilor independente de supraveghere și a sistemelor judiciare;

44.

reamintește că actualizările codului penal ar trebui să cuprindă, printre altele, dispoziții privind violența împotriva femeilor, criminalitatea economică, spălarea banilor, corupția, confiscarea activelor și diseminarea dezinformării, și ar trebui să intensifice combaterea crimei organizate, inclusiv a tăierii ilegale de lemn;

45.

subliniază necesitatea de a promova în continuare reforma judiciară, consolidând astfel independența instituțională, finanțarea, calitatea, coordonarea și transparența sistemului judiciar și funcționarea organelor sale autonome; îndeamnă forțele politice să convină rapid asupra numirii judecătorilor Curții Constituționale pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a acesteia;

46.

salută progresele considerabile înregistrate și sprijină măsurile puse în aplicare pentru combaterea corupției și a crimei organizate, cum ar fi cele din cadrul planului anticorupție „Acțiunea 21”, inclusiv prin investigații proactive ale Comisiei de stat pentru prevenirea corupției și ale Procurorului pentru crimă organizată și corupție, care au acordat prioritate condamnărilor și confiscării bunurilor infracționale în cazurile la nivel înalt; invită statele membre să întărească cooperarea judiciară transfrontalieră cu țările din Balcanii de Vest în materie penală, respectând în același timp pe deplin acquis-ul UE privind protecția datelor;

47.

solicită finalizarea măsurilor de reformă a sectorului de securitate și de informații, asigurând independența sectorului și un control parlamentar semnificativ; solicită ca mecanismul de protecție a avertizorilor de integritate să fie actualizat, îmbunătățind alinierea la Directiva UE privind avertizorii de integritate (8) și la Recomandarea CM/Rec(2014)7 a Consiliului Europei privind protecția avertizorilor de integritate și asigurând punerea în aplicare efectivă a legii recent modificate privind activitatea de lobby;

48.

subliniază importanța continuării stabilirii răspunderii juridice, inclusiv în toate procesele majore legate de abuzul în serviciu, de impunitatea poliției, de corupție, de atacurile din 2017 din Parlamentul Macedoniei de Nord, de interceptările telefonice ilegale și de șantaj;

49.

subliniază importanța desfășurării unor anchete consecvente și proactive, a urmăririi penale și a condamnărilor definitive în cazurile de corupție la nivel înalt;

50.

solicită luarea de măsuri hotărâte împotriva spălării banilor și a criminalității financiare printr-o coordonare sporită, inclusiv cu Europol, aliniindu-se pe deplin la acquis-ul UE în materie de date și respectând totodată acest acquis; îndeamnă la întărirea capacității organismelor de aplicare a legii de a combate criminalitatea organizată, terorismul și radicalizarea; invită autoritățile să adopte și să pună în aplicare legislația necesară pentru a reglementa activitatea Oficiului de recuperare a activelor și a crește eficacitatea sistemului național de recuperare a activelor;

51.

salută progresele susținute înregistrate până în prezent, care ar trebui să ducă la îmbunătățiri sistemice în ceea ce privește combaterea traficului de persoane, de droguri, de arme de foc și de bunuri, precum și a criminalității informatice și supravegherea, a criminalității violente, a extremismului și a amenințărilor teroriste; salută investigațiile și cooperarea bilaterală și internațională în curs de desfășurare privind dezmembrarea rețelelor de criminalitate transnațională, inclusiv cu agențiile internaționale și europene din domeniul justiției și afacerilor interne, cum ar fi Eurojust, Europol și Frontex, care și-au intensificat acțiunile de combatere a traficului de persoane, de droguri și de arme ilegale, precum și a pericolului radicalizării; ia act de sprijinul politic, operațional și logistic acordat de Macedonia de Nord agenției Frontex și serviciilor de pază de frontieră și de coastă ale statelor membre; îndeamnă Macedonia de Nord să își întărească reziliența la amenințările hibride, la dezinformare și la știrile false; deplânge atacurile cibernetice desfășurate împotriva instituțiilor țării;

Reformele socioeconomice

52.

ia act de impactul economic și social grav al crizei provocate de pandemia de COVID-19 și își exprimă sprijinul pentru gama de măsuri pe care le-au luat autoritățile pentru a proteja sănătatea publică și a atenua impactul socioeconomic al crizei, inclusiv utilizarea adecvată a sprijinului substanțial oferit de către UE în ce privește asistența financiară, echipamentele medicale și vaccinurile; salută redresarea mai rapidă decât cea preconizată a Macedoniei de Nord în 2021 și dezvoltarea economică mai robustă;

53.

recomandă Macedoniei de Nord să continue să urmărească măsuri de îmbunătățire a climatului de afaceri și a infrastructurii în cadrul Planului de finanțare pentru accelerarea creșterii, de combatere a evaziunii fiscale, de modernizare a educației, de extindere a asigurării securității sociale și de promovare a transformării digitale, precum și de reformare a piețelor energiei și transporturilor, pe lângă măsurile pe termen scurt de atenuare a impactului pandemiei și a creșterii prețurilor la energie și alimente;

54.

salută măsurile luate în vederea instituirii unui sistem direct de impozitare a persoanelor, bazat pe cote progresive; ia act de revenirea la un model de impozitare forfetară; încurajează guvernul să modernizeze codul fiscal și să pună un accent mai mare pe impozitarea progresivă a veniturilor, pe impozitarea proprietății și pe factorii de mediu, pentru a produce o valoare suficientă pentru implementarea reformelor sociale și combaterea inegalității;

55.

încurajează autoritățile să reducă sărăcia și excluderea socială prin îmbunătățirea accesului universal la serviciile sociale, educaționale și de sănătate, în special pentru populațiile defavorizate și grupurile vulnerabile;

56.

încurajează Macedonia de Nord să continue să facă progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor legate de tineret și educație; solicită revizuirea legii privind învățământul secundar printr-un proces favorabil includerii, care să implice experți, practicieni și societatea civilă, acordând o atenție deosebită drepturilor studenților cu handicap;

57.

încurajează Macedonia de Nord să valorifice în continuare potențialul oferit de digitalizare pentru modernizarea proceselor administrative, electorale, judiciare, sociale, de sănătate, fiscale și economice, pentru creșterea transparenței și a responsabilității și pentru combaterea corupției și a economiei informale, în conformitate cu acquis-ul UE; subliniază necesitatea de a intensifica sprijinul UE pentru statul de drept, creșterea ecologică sustenabilă, biodiversitate, inovare, competitivitate, drepturile de proprietate, inversarea exodului creierelor și a declinului demografic; subliniază necesitatea de a stimula investițiile în capacitarea tinerilor și în incluziune, împreună cu măsuri de reducere a nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor;

58.

salută punerea în aplicare a Garanției pentru tineret în Macedonia de Nord ca program de reducere a șomajului în rândul tinerilor, având în vedere, în special, precaritatea economică și oportunitățile reduse de angajare pentru tineri cauzate de pandemia de COVID-19; reiterează importanța fondurilor puse la dispoziție prin intermediul PEI pentru Balcanii de Vest pentru proiecte emblematice, cum ar fi Garanția pentru tineret în Macedonia de Nord;

59.

reamintește că finanțarea UE în cadrul IPA III și al PEI pentru Balcanii de Vest, instrumente pe care le salută, se bazează pe o condiționalitate strictă; subliniază că IPA III prevede că finanțarea trebuie să fie ajustată sau chiar suspendată în cazul unei regresii semnificative sau al unei lipse persistente de progrese în domeniul așa-numitelor „elemente fundamentale”, în special în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale, inclusiv al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, precum și al libertății mass-mediei; subliniază că este în interesul propriei securități a UE și ține de responsabilitatea sa să garanteze că fondurile UE nu contribuie la corupție; invită, în acest context, UE și țările din Balcanii de Vest să consolideze cooperarea judiciară transfrontalieră și să stabilească un cadru pentru o cooperare eficace cu Parchetul European, în special în domeniul fondurilor IPA III; subliniază necesitatea de a îmbunătăți vizibilitatea finanțării UE și de a se asigura că orice investiție este în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris și cu obiectivele de decarbonizare ale UE;

60.

salută adoptarea PEI și a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care vizează să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii, să sprijine o tranziție verde și digitală și să promoveze conectivitatea și integrarea regională, precum și convergența cu Uniunea Europeană; reamintește potențialul de cooperare europeană în domenii precum gestionarea apei, tehnologiile de tratare a apelor uzate și a deșeurilor, energia regenerabilă, tehnologiile agricole și de prelucrare a alimentelor, TIC, produsele farmaceutice și echipamentele medicale; subliniază importanța unei mai bune coordonări cu organizațiile internaționale, cum ar fi Programul de mediu al ONU, în abordarea schimbărilor climatice și în realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă;

Mediul, energia și transporturile

61.

îndeamnă guvernul să își intensifice considerabil ambițiile și să crească voința politică de a pune în aplicare recomandările de anul trecut privind tranziția verde, în special în contextul Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, valorificând potențialul PEI pentru Balcanii de Vest în această privință;

62.

salută angajamentul actualizat al Macedoniei de Nord în materie de climă de reducere netă cu 82 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, solicitând în același timp punerea în aplicare a Acordului de la Paris, inclusiv prin adoptarea unei strategii globale privind clima și a unei legi în concordanță cu cadrul UE 2030 privind clima și energia; reamintește că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îndeplini obiectivele privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile, securitatea aprovizionării și reducerea emisiilor; îndeamnă UE să își intensifice sprijinul pentru contracararea inversării tranziției durabile de la cărbune și pentru eliminarea progresivă a surselor de energie fosilă în contextul crizei energetice mondiale; îndeamnă autoritățile să alinieze legislația privind mediul și schimbările climatice la acquis-ul UE și să asigure punerea în aplicare a acesteia;

63.

subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți calitatea aerului, în special în zonele urbane; îndeamnă cu fermitate autoritățile să intensifice măsurile privind protecția biodiversității, a apei, a aerului și a climei, reciclarea, precum și gestionarea deșeurilor la nivel regional, inclusiv prin evaluări cuprinzătoare ale impactului, consultări publice adecvate, îmbunătățirea coordonării intersectoriale, creșterea resurselor financiare și urmărirea penală riguroasă a infracțiunilor împotriva mediului;

64.

îndeamnă autoritățile să îmbunătățească în mod semnificativ calitatea evaluărilor strategice de mediu (SEA) și să pună în aplicare și să asigure respectarea Directivei SEA (9) pentru a preveni în mod eficient un impact ecologic negativ și a eradica corupția din acest sector; invită autoritățile să țină seama pe deplin de recomandarea organizațiilor de mediu și a experților independenți cu privire la modificările propuse la legea privind urbanizarea;

65.

încurajează Comisia să ofere sprijin deplin Macedoniei de Nord în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune menit să reducă dependența de sursele de energie importate din Rusia, cu scopul de a spori reziliența și securitatea energetică, precum și de a-i permite să îndeplinească aspirațiile UE privind neutralitatea climatică; recunoaște că țara se aliniază din ce în ce mai mult la cel de-al treilea pachet energetic al UE și îndeamnă la finalizarea separării transportului de gaze și la punerea în aplicare a legislației privind eficiența energetică;

66.

îndeamnă țara să își intensifice eforturile de modernizare a infrastructurii de transport și energie, precum și a conectivității regionale; reiterează importanța finalizării rapide a proiectelor majore de infrastructură regională, cu respectarea deplină a procedurilor adecvate pentru evaluările de impact cuprinzătoare necesare, inclusiv a coridoarelor feroviare și rutiere VIII și X, a interconectoarelor de gaz cu Bulgaria, Grecia, Kosovo și Serbia, precum și a interconectorului de electricitate cu Albania;

67.

salută deschiderea unei conexiuni aeriene între Skopje și Sofia și încurajează îmbunătățirea altor conexiuni de transport și deschiderea de noi puncte de control la frontieră cu țările vecine;

68.

salută eliminarea taxelor de roaming între Macedonia de Nord și alte cinci state din Balcanii de Vest începând cu 1 iulie 2021; îndeamnă, în acest sens, la crearea unei foi de parcurs rapide pentru reducerea și eliminarea tarifelor de roaming în toate statele membre;

Cooperarea regională și politica externă

69.

solicită UE să evalueze critic implicațiile de securitate de importanță istorică pentru stabilitate și unitate pe continentul european și în Balcanii de Vest în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; îndeamnă statele membre să demonstreze unitatea europeană prin începerea oficială a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, având în vedere atât implicațiile geopolitice, cât și îndeplinirea criteriilor oficiale, ca o investiție în încredere, stabilitate, prosperitate și procesul de reconciliere în curs din regiune;

70.

salută angajamentul Macedoniei de Nord față de solidaritate, multilateralism și relațiile de bună vecinătate; își exprimă sprijinul pentru integrarea în UE și pentru continuarea demersurilor în vederea promovării atât a contactelor interumane în Europa de Sud-Est, cât și a unei integrări regionale favorabile includerii, aducând întreaga regiune mai aproape de UE prin dezvoltarea pieței regionale comune; își exprimă sprijinul pentru sistemele de cooperare economică regională favorabile includerii, instituind cooperarea pe picior de egalitate între toate cele șase țări, amplificând alinierea la standardele UE și la acquis-ul UE și contribuind la procesele de integrare în UE;

71.

așteaptă cu nerăbdare preluarea de către Macedonia de Nord a președinției OSCE în 2023, ca o manifestare a responsabilității și fiabilității sale internaționale în calitate de membru al NATO și viitor stat membru al UE, precum și ca o contribuție la promovarea principiilor fondatoare ale OSCE în domeniul securității, al drepturilor omului și al democrației; felicită Macedonia de Nord pentru integrarea rapidă exemplară în structurile NATO, evidențiind opțiunile sale strategice în materie de securitate și contribuind astfel la stabilitate și asigurând stabilitatea în Balcanii de Vest;

72.

salută angajamentul continuu al Macedoniei de Nord față de cadrul de securitate euro-atlantică; salută alinierea deplină a țării la politica externă, de securitate și de apărare comună a UE; salută contribuțiile sale continue la misiunile UE de gestionare a crizelor și la operațiunile conduse de NATO; salută alinierea sa rapidă la sancțiunile impuse în contextul agresiunii Rusiei menite să submineze integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, mărind astfel alinierea politicii sale externe la 100 %;

73.

ia act de riscul creșterii dependenței economice și energetice de China și Rusia în întreaga regiune; este preocupat de vulnerabilitatea și dependența care decurg din împrumuturile pentru investiții finanțate de China; salută angajamentul Macedoniei de Nord de a asigura securitatea frontierelor, precum și protecția datelor și securitatea în cadrul inițiativei „Rețeaua curată”;

74.

salută procesul în curs de întărire a relațiilor de bună vecinătate cu țările vecine și cooperarea regională intensificată, concretizat prin Acordul de la Prespa cu Grecia și prin Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria; face apel la toate părțile să continue dialogul constructiv pentru a asigura punerea lor în aplicare deplină și consecventă cu bună-credință, abținându-se totodată de la acțiuni care ar putea submina integrarea UE și interesele mai largi ale UE în fața ingerințelor externe; invită Comisia să își intensifice eforturile de facilitare a dialogului și, prin urmare, să pregătească terenul pentru un acord viabil și sustenabil;

75.

încurajează Bulgaria și Macedonia de Nord să găsească o soluție reciproc acceptabilă la problemele bilaterale încă nesoluționate; salută cu fermitate impulsul politic pentru un angajament amplu și constructiv între cele două părți, care caută un nou teren comun în multiple domenii de interes reciproc în loc să traseze noi linii de divizare; încurajează partenerii să accelereze acest angajament cu bună-credință și în conformitate cu Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare și să înceapă negocierile de aderare, soluționând, în același timp, chestiunile bilaterale pendinte cuprinse în „măsurile 4+1”, care urmează să fie puse în aplicare și abordate în mod suficient în cursul procesului de integrare în UE; îndeamnă partenerii să depună toate eforturile pentru a ajunge cât mai curând posibil la soluții reciproc acceptabile, echilibrate și sustenabile la problemele bilaterale nesoluționate; salută reluarea activității Comisiei comune multidisciplinare de experți în chestiuni istorice și educaționale din Bulgaria și Macedonia de Nord, aducând astfel societățile mai aproape prin permiterea unui viitor comun în UE, fără a avea niciun impact asupra procesului de aderare a Macedoniei de Nord;

76.

își reiterează apelul la o reconciliere istorică bazată pe istoria comună definită, astfel cum se prevede în Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare;

77.

își reiterează sprijinul deplin pentru punerea în aplicare coerentă și accelerată a Acordului de la Prespa cu Grecia, ca element important al relațiilor bilaterale, inclusiv ratificarea pendinte a memorandumurilor semnate între cele două țări;

78.

felicită Macedonia de Nord pentru inaugurarea Dialogului în cadrul forumului de la Prespa, ca platformă regională pentru a inspira și a promova dialogul, reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională în spiritul integrării în UE;

79.

îi invită încă o dată pe toți liderii politici regionali să înființeze Comisia regională pentru stabilirea faptelor cu privire la crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM), bazându-se pe activitatea semnificativă desfășurată de Coaliția pentru RECOM;

80.

îndeamnă cu fermitate să se reia lucrările privind manualele școlare de istorie din Bulgaria și Macedonia de Nord; consideră că textele ar trebui să reflecte interpretarea faptelor și a figurilor istorice din istoria comună a ambelor popoare pe baza unor documente/surse istorice autentice; consideră că acesta este fundamentul pe care cele două țări ar trebui să își construiască relațiile și că relația dintre viitoarele generații ale Macedoniei de Nord și Bulgariei va reflecta procesele educaționale din cele două țări;

81.

condamnă orice încercare de înlocuire a monumentelor și/sau artefactelor istorice, inclusiv de distrugere a moștenirii culturale autentice și orice încercări de a rescrie istoria; subliniază că astfel de incidente ridică îngrijorări serioase, inclusiv în contextul nepunerii în aplicare a Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare din 2017;

o o

82.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui, Guvernului și Adunării Republicii Macedonia de Nord.

(1) JO L 84, 20.3.2004, p. 13.

(2) JO L 330, 20.9.2021, p. 1.

(3) JO C 202, 28.5.2021, p. 86.

(4) JO C 362, 8.9.2021, p. 129.

(5) JO C 425, 20.10.2021, p. 28.

(6) Texte adoptate, P9_TA(2021)0506.

(7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0064.

(8) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(9) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/45

P9_TA(2022)0214

Raportul din 2021 privind Albania

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei privind Albania pe 2021 (2021/2244(INI))

(2022/C 479/04)

Parlamentul European,

—	având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (1),

—	având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Albania la 24 aprilie 2009,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) (2),

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 iunie 2003 și Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014, care au inclus decizia de a acorda Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2019, 25 martie 2020 și 14 decembrie 2021 privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea postpandemică” (COM(2020)0315),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iulie 2020 intitulată „Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025” (COM(2020)0608),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0641),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 (COM(2021)0170),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE” (COM(2021)0644), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2021 privind Albania” (SWD(2021)0289),

—	având în vedere Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului,

—	având în vedere raportul Consiliului Europei intitulat „Dincolo de definiții: un apel la acțiune împotriva discursului de incitare la ură în Albania – un studiu cuprinzător”, publicat în noiembrie 2021,

—	având în vedere raportul final din 26 iulie 2021 al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) cu privire la misiunea de observare a alegerilor parlamentare din Republica Albania desfășurate la 25 aprilie 2021,

—	având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 14 decembrie 2021 privind prelungirea mandatului organelor de tranziție responsabile de reevaluarea judecătorilor și procurorilor,

—	având în vedere avizul comun al Comisiei de la Veneția și al OSCE/ODIHR din 11 decembrie 2020 privind amendamentele din 30 iulie 2020 la Constituția Albaniei și cele din 5 octombrie 2020 la Codul electoral,

—	având în vedere toate celelalte avize ale Comisiei de la Veneția privind Albania,

—	având în vedere reuniunea la nivel înalt de la Sofia din 10 noiembrie 2020, inclusiv Declarația privind piața regională comună și Declarația privind Agenda verde pentru Balcanii de Vest,

—	având în vedere Declarația de la Sofia în urma reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia”,

—	având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest care a avut loc la Zagreb la 6 mai 2020, precum și declarația adoptată,

—	având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest care a avut loc la Brdo pri Kranju la 6 octombrie 2021, precum și declarația adoptată,

—	având în vedere cea de-a opta reuniune la nivel înalt a Procesului de la Berlin din 5 iulie 2021,

—	având în vedere Forumul ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne, care a avut loc la Brdo pri Kranju în perioada 1-3 decembrie 2021 și declarația sa de presă comună,

—	având în vedere declarația finală a celui de-al optulea Forum al societății civile din Balcanii de Vest din 1 octombrie 2021,

—	având în vedere Raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene din 10 ianuarie 2022 intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest: în pofida eforturilor, persistă probleme fundamentale”,

—	având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania (3),

—	având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summit-ului din 2020 (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2021 referitoare la cooperarea în lupta împotriva crimei organizate în Balcanii de Vest (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv la dezinformare (7),

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Albania,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0131/2022),

A.	întrucât extinderea este unul dintre cele mai eficace instrumente de politică externă ale UE care contribuie la răspândirea influenței valorilor fundamentale ale Uniunii precum libertatea, democrația, statul de drept, consolidarea păcii și respectarea drepturilor omului și a demnității umane;

B.	întrucât integrarea europeană reprezintă aspirațiile cetățenilor albanezi către democrație și prosperitate și constituie un impuls puternic pentru reforme care ar putea îmbunătăți funcționarea instituțiilor statului și ridica nivelul calității vieții;

C.	întrucât perspectiva ca Albania să devină un stat membru pe merit este în interesul politic, de securitate și economic al Uniunii;

D.	întrucât Albania este o țară candidată din 2014, iar Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare în 2018 și a prezentat în final un proiect de cadru de negociere cu Albania la 1 iulie 2020;

întrucât UE trebuie să ofere o cale clară și sigură pentru țările care doresc să adere la UE; întrucât calitatea reformelor necesare țării ar trebui să determine calendarul aderării; întrucât Albania și-a intensificat eforturile și a obținut rezultate tangibile și durabile în domeniile-cheie identificate de Consiliu ca fiind necesare pentru adoptarea cadrului de negociere înainte de prima conferință interguvernamentală;

întrucât Albania trebuie să continue să promoveze întărirea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv protecția persoanelor care aparțin minorităților, împreună cu combaterea corupției, acestea fiind elemente-cheie pentru evaluarea progreselor înregistrate în vederea aderării la UE;

întrucât UE își menține angajamentul deplin de a sprijini alegerea strategică a Albaniei privind integrarea în UE, bazată pe relații de bună vecinătate, și continuă să fie de departe cel mai mare partener comercial și de investiții al Albaniei și cel mai mare furnizor de asistență financiară al Albaniei, întrucât această țară a beneficiat, începând din 2007, de o finanțare de preaderare din partea UE în valoare de 1,24 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) I și IPA II;

H.	întrucât UE a demonstrat că își respectă angajamentul față de viitorul european al țărilor din Balcanii de Vest și a mobilizat 3,3 miliarde EUR ca reacție la criza sanitară urgentă și pentru a atenua consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19;

I.	întrucât ingerințele străine ostile directe și prin interpuși și dezinformarea au scopul de a semăna discordie, violență și tensiuni interetnice și de a destabiliza întreaga regiune;

J.	întrucât Albania rămâne un aliat geopolitic important și un partener de încredere în politica externă, aliniat complet la politica externă și de securitate comună și făcând eforturi de a promova cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate;

K.	întrucât Albania s-a alăturat eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei, sancționând Rusia, votând în același fel ca statele membre ale UE la Adunarea Generală a ONU și activând în calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate al ONU;

întrucât Albania a făcut eforturi susținute să îndeplinească toate condițiile pentru programarea primei Conferințe interguvernamentale, așa cum s-a afirmat deja în raportul Parlamentului European referitor la raportul Comisiei privind Albania pentru perioada 2019-2020, și înregistrează progrese în procesul său de aderare;

M.	întrucât începând din decembrie 2010 cetățenii albanezi s-au bucurat de regimul de călătorii fără vize în spațiul Schengen și au putut participa la schimburi de studenți, schimburi universitare și schimburi de tineri în cadrul programului Erasmus+ începând din 2015,

își reiterează sprijinul clar pentru transformarea democratică a Albaniei, susținută de orientarea sa strategică și de angajamentul său ferm față de integrarea europeană, împreună cu relații de bună vecinătate și o cooperare regională care promovează includerea; reafirmă viitorul european al Albaniei și al întregii regiuni a Balcanilor de Vest;

regretă eșecul de a iniția negocierile de aderare îndelung așteptate cu Albania și Macedonia de Nord; subliniază deplina sa solidaritate și simpatie față de cetățenii țărilor și consideră că acest eșec, care subminează atitudinea publică față de UE, reprezintă un pericol grav pentru politica de extindere a UE în ansamblu, afectând reputația acesteia ca partener de încredere și actor geopolitic serios;

solicită insistent Consiliului să păstreze credibilitatea integrării europene prin deschiderea promptă a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, așa cum a recomandat constant Comisia, având în vedere că ambele țări au îndeplinit condițiile stabilite de Consiliul European și continuă să obțină rezultate susținute în toate domeniile fundamentale; invită statele membre să își demonstreze angajamentul politic deplin față de extindere și să dea un impuls credibil reformelor din alte țări candidate prin începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord;

recunoaște caracterul transformator al negocierilor de aderare care urmează să se desfășoare în conformitate cu metodologia de extindere revizuită într-un context geostrategic mai larg, caracterizat inclusiv de activități ostile care urmăresc subminarea unei mai profunde integrări în UE a Balcanilor de Vest și a stabilității țărilor din Balcanii de Vest;

reamintește că aderarea finală a Albaniei la UE depinde de realizarea de reforme de durată, aprofundate și ireversibile în toate domeniile fundamentale, începând cu statul de drept și cu funcționarea instituțiilor democratice; subliniază că ritmul aderării sale bazate pe merit la UE ar trebui să fie stabilit de progresele înregistrate în funcționarea corespunzătoare a tuturor instituțiilor și este întemeiat pe statul de drept, buna guvernare și drepturile fundamentale; îndeamnă Albania să își continue și să își intensifice eforturile de a întări funcționarea sistemului judiciar, de a consolida democrația, statul de drept și economia, de a conferi capacitate de acțiune societății civile, de a combate corupția și criminalitatea organizată, de a asigura libertatea mass-mediei și de a garanta protejarea drepturilor minorităților, inclusiv ale comunității LGBTQI+; reamintește că țările candidate trec prin transformări profunde pentru a satisface criteriile de aderare în timpul negocierilor de aderare, care durează atât cât este necesar pentru aplicarea reformelor necesare;

Instituții democratice, mass-media și societatea civilă

reafirmă responsabilitatea comună a forțelor politice albaneze de a consolida dialogul politic constructiv și cooperarea, permițând funcționarea eficientă a instituțiilor democratice ale țării, continuând să îmbunătățească guvernarea, transparența și pluralismul și permițând participarea activă a societății civile; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la climatul politic polarizat și la lipsa unei cooperări sustenabile între partide, care continuă să împiedice procesul democratic; reamintește că este important să se construiască consensul necesar între toți actorii politici pentru a consolida cultura parlamentară democratică a Albaniei, tradiția parlamentară constructivă, încrederea și un dialog real între partide; încurajează utilizarea dialogului Jean Monnet în acest sens;

salută toate eforturile de reducere a polarizării înaintea alegerilor generale din 2021, lucru care a readus partidele de opoziție în procesul politic parlamentar; regretă modificările aduse în lipsa consensului Constituției și legii electorale de către majoritatea aflată la putere înainte de alegerile generale; invită partidele politice albaneze să dea dovadă de maturitate politică în tratarea problemelor de interes public și să întărească democrația și integritatea competitivă intrapartinică ca treaptă spre pluralism și transformarea democratică;

reamintește necesitatea de a soluționa deficiențele electorale rămase, în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția înaintea următoarelor alegeri generale prin îmbunătățirea în continuare a accesibilității și integrității alegerilor și împiedicând cumpărarea voturilor și utilizarea abuzivă a resurselor administrative, inclusiv prin digitalizare, transparență, protecția datelor, acces echitabil la mass-media, precum și prin revizuirea legislației și a normelor privind finanțarea și funcționarea partidelor politice; constată că, în pofida acestor deficiențe și probleme, alegerile parlamentare din 2021 au fost, în general, bine organizate și competitive; regretă că nu s-au pronunțat condamnări definitive în cazurile de cumpărare de voturi la nivel înalt; propune trimiterea unei misiuni a UE de observare a alegerilor din Albania înaintea următoarelor alegeri parlamentare;

își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența retoricii ațâțătoare, inclusiv din partea unor politicieni de rang înalt, a unor funcționari publici și a altor figuri publice, care alimentează cultura de intimidare, campanii de denigrare, violență și revolte; îndeamnă actorii politici să conducă prin puterea exemplului în promovarea dialogului în societate și solicită să se asigure condamnarea definitivă a celor care atacă jurnaliștii;

10.

subliniază necesitatea de a intensifica implicarea parlamentului Albaniei (Kuvendi) în procesul de integrare în UE, pentru a continua promovarea capacităților sale legislative, de supraveghere și bugetare; îndeamnă Kuvendi să înregistreze progrese în ceea ce privește reformele electorale și teritoriale și salută înființarea comisiilor parlamentare de resort;

11.

încurajează guvernul să accelereze pregătirile administrative pentru viitoarele negocieri de aderare și să utilizeze în mod optim asistența și transferul de know-how relevante oferite de statele membre ale UE; subliniază importanța existenței unor structuri guvernamentale coerente și eficiente pentru a coordona eficace aspectele legate de integrarea în UE, implicând societatea civilă și părțile interesate relevante și asigurând totodată transparența față de publicul larg;

12.

subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea, evaluarea și monitorizarea în interiorul serviciilor a reformelor legate de UE, de a promova descentralizarea, modernizarea la nivel național și depolitizarea administrației publice și de a crea condiții pentru desfășurarea viitorului recensământ al populației în concordanță cu standardele internaționale privind transparența și confidențialitatea, astfel încât toate minoritățile naționale să poată fi corect recenzate, fără teamă de intimidare; reiterează necesitatea de a consolida în continuare reforma administrativă teritorială, ca parte a agendei mai ample de descentralizare, pentru a garanta autonomia fiscală locală și a oferi municipalităților posibilitatea de a asigura servicii publice de calitate;

13.

reamintește responsabilitatea autorităților naționale și locale de a îmbunătăți transparența, responsabilitatea și includerea prin organizarea de consultări publice preliminare, semnificative și regulate cu părțile interesate și prin creșterea capacității Consiliului național pentru societatea civilă de a exprima prioritățile organizațiilor societății civile; solicită organizarea unor consultări publice adecvate și a unui dialog cu publicul, inclusiv cu tinerii și minoritățile, care să trateze, printre altele, aspecte de mediu și proiecte de reconstrucție și urbanizare; subliniază necesitatea de a întări democrația participativă, inclusiv prin adoptarea unei legi echilibrate privind referendumul; îndeamnă autoritățile să asigure finanțarea adecvată și funcționarea eficace și imparțială a organismelor și agențiilor independente, precum și punerea în aplicare consecventă a deciziilor și recomandărilor acestora;

14.

reiterează necesitatea de a promova cultura responsabilității, accesul nepartizan la informațiile publice și controlul instituțiilor publice, în special printr-un mediu fiscal și de securitate favorabil și prin cooperarea cu mass-media și cu societatea civilă; solicită să se realizeze în continuare progrese concrete în îmbunătățirea sustenabilității juridice și financiare și în autoreglementarea sectorului neguvernamental și a sectorului mass-media, inclusiv mass-media online;

15.

observă că este nevoie de creșterea urgentă a libertății de exprimare, a independenței și pluralismului mass-mediei și își exprimă îngrijorarea că nu s-au înregistrat progrese în acest domeniu, Albania coborând din 2018 opt locuri în clasamentul mondial al libertății presei întocmit de Reporteri fără Frontiere;

16.

solicită autorităților să aplice o politică de toleranță zero și să acționeze hotărât împotriva marginalizării, intimidării și violenței împotriva mass-mediei independente și reporterilor prin măsuri împotriva acțiunilor în instanță introduse strategic care vizează limitarea participării publice, împotriva campaniilor de denigrare și împotriva presiunilor politice și financiare indirecte care subminează grav libertatea mass-mediei, induc autocenzură și subminează grav eforturile de depistare a infracționalității și corupției și jurnalismul independent; îndeamnă personalitățile politice să pună capăt atacurilor verbale, campaniilor de denigrare și actelor de intimidare, cum ar fi procesele de defăimare îndreptate împotriva jurnaliștilor, care vizează subminarea sau discreditarea importanței jurnalismului și a independenței mass-mediei;

17.

își reiterează apelul de a se îmbunătăți condițiile de muncă ale jurnaliștilor prin întărirea protecției drepturilor sociale și de muncă ale jurnaliștilor albanezi și de a se adopta reglementări care să sporească transparența și dezvăluirea publică a proprietății asupra mass-mediei, a surselor de finanțare și a publicității din fonduri publice;

18.

reamintește că orice revizuire a legislației privind mass-media de către Kuvendi ar trebui să fie în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și să aibă loc într-un mod transparent și cu largă participare, în consultare cu organizațiile media, cu scopul de a crește libertatea și a îmbunătăți autoreglementarea mass-mediei și de a reduce concentrarea acesteia, utilizarea abuzivă, ingerințele externe și autocenzura; își reiterează profunda îngrijorare cu privire la „pachetul de măsuri împotriva calomniei” propus anterior și salută inițierea de către Kuvendi a unui proces de revizuire a legilor actuale privind cadrul de combatere a calomniei;

19.

reamintește necesitatea de a întări jurnalismul de investigație, verificarea veridicității informațiilor și instruirea în domeniul mass-mediei ca mijloace de combatere a discursurilor de incitare la ură, a dezinformării și a știrilor false; încurajează sprijinul pentru un mecanism de autoreglementare a mass-media și subliniază necesitatea de a asigura imparțialitatea funcționării Autorității pentru mass-media audiovizuală în materie de reglementare; solicită o reformă a serviciului public de radiodifuziune pentru a întări independența editorială și financiară, imparțialitatea și profesionalismul acestuia;

20.

subliniază că nou-înființata Agenție pentru mass-media și informare ar trebui să crească transparența și descentralizarea și nu trebuie să împiedice în niciun fel accesul egal al ziariștilor la informații provenite din surse guvernamentale; invită guvernul să faciliteze accesul la informarea și la examinarea activității sale prin canale oficiale și formale, cum ar fi conferințele de presă și interviurile;

21.

invită Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia să se coordoneze mai bine și să abordeze problema dezinformării și a amenințărilor hibride care caută să submineze perspectiva UE, subliniind într-un mod mai bine orientat strategic relevanța UE pentru cetățenii din Balcanii de Vest;

Drepturile fundamentale

22.

îndeamnă organismele de resort să prevină, să ancheteze și să urmărească penal sistematic și activ toate cazurile de incitare la ură offline și online, de infracțiuni motivate de ură, de atacuri verbale și fizice și de intimidări, inclusiv împotriva jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile și minoritare, cum ar fi persoanele LGBTI + sau romii, pentru a garanta siguranța și securitatea acestora; încurajează biroul Comisarului pentru protecția împotriva discriminării să preia inițiativa în combaterea discursurilor discriminatorii de incitare la ură, în special împotriva persoanelor LGBTI+, și să dezvolte proceduri de colectare de date defalcate în această privință; încurajează guvernul să ia în considerare definirea discursului de incitare la ură în codul său penal;

23.

salută progresele înregistrate în asigurarea egalității de șanse și solicită îmbunătățiri suplimentare în asigurarea respectării egalității între femei și bărbați, a drepturilor de proprietate, a protecției datelor, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a drepturilor minorităților în domeniile învățământului, limbilor, autoidentificării și protejării patrimoniului cultural; invită autoritățile să asigure egalitatea de tratament pentru minoritățile LGBTI + și romă și să combată discriminarea intersecțională cu care se confruntă aceste grupuri printr-o abordare instituțională sistemică și eficace; salută adoptarea regulamentului privind educația minorităților și invită guvernul să adopte rapid restul legislației de punere în aplicare a legii-cadru din 2017 privind protecția minorităților naționale, inclusiv în ceea ce privește autoidentificarea și utilizarea limbilor minoritare; îndeamnă autoritățile să asigure accesul nediscriminatoriu la educație și invită Albania să asigure protecția efectivă a drepturilor de proprietate și a patrimoniului cultural ale tuturor minorităților etnice și naționale și să vegheze ca grupurile minoritare să aibă șanse egale și o reprezentare adecvată în viața politică și culturală, în mass-media publică, în administrație și în sistemul judiciar;

24.

solicită intensificarea eforturilor de a asigura și a proteja exercitarea deplină a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale de către toate persoanele cu dizabilități, care au fost printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19; regretă că în timpul alegerilor din aprilie 2021 persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu obstacole la vot; solicită intensificarea eforturilor de a combate violența împotriva persoanelor cu dizabilități, de a îmbunătăți accesibilitatea generală (inclusiv la servicii și informații) și de a promova ocuparea forței de muncă; subliniază că calitatea educației pentru copiii cu dizabilități, în special pentru copiii surzi, rămâne un motiv de îngrijorare; constată că Albania nu a ratificat Protocolul opțional la Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap;

25.

consideră că dublarea semnalată a numărului cazurilor de infectare cu HIV față de anul trecut este extrem de îngrijorătoare; reamintește că Strategia națională pentru persoanele infectate cu HIV a expirat în 2020; invită guvernul să ia măsuri adecvate, în colaborare cu societatea civilă, pentru a limita creșterea numărului de infectări cu HIV și pentru a asigura accesul la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile;

26.

salută adoptarea noului Plan național de acțiune pentru persoanele LGBTI+ 2021-2027 și încurajează punerea în aplicare deplină și întocmirea corespunzătoare a bugetului prin intermediul unui organism de coordonare și monitorizare care urmează să îl gireze; reamintește necesitatea de a eradica discriminarea, agresivitatea și discursul de incitare la ură, care sunt răspândite, și de a asigura drepturi egale persoanelor LGBTI+, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală, educație, justiție, locuri de muncă și locuințe;

27.

invită Albania să pună pe deplin în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția prin promovarea unei reforme cuprinzătoare a sectorului funciar printr-o consolidare transparentă a înregistrării proprietăților și a compensațiilor;

28.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la scurgerile masive de date cu caracter personal; invită autoritățile albaneze să îmbunătățească prevenirea, să îi tragă la răspundere pe cei care utilizează abuziv date și să accelereze alinierea la normele UE privind protecția datelor cu caracter personal;

29.

recunoaște progresele înregistrate în punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul; invită autoritățile să intensifice prevenirea violenței de gen și a feminicidului și reacția la acestea, să dea un mai mare sprijin financiar, de reintegrare și juridic victimelor și să majoreze finanțarea pentru organizațiile neguvernamentale relevante ale femeilor; subliniază că este necesară o mai susținută urmărire penală a cazurilor de hărțuire, violență domestică și violență împotriva copiilor, inclusiv prin creșterea numărului de agenți de aplicare a legii și judecători bine pregătiți care iau în considerare dimensiunea de gen; îndeamnă autoritățile să ia măsuri împotriva tuturor abuzurilor sexuale, în special asupra copiilor, mai ales asupra copiilor refugiați și migranți extrem de vulnerabili și asupra copiilor cu dizabilități, știut fiind că majoritatea cazurilor de abuz sexual din Albania sunt comise împotriva fetelor; solicită insistent autorităților și să continue consolidarea sistemului de monitorizare și combatere a muncii copiilor și a altor forme de exploatare; constată că reprezentarea femeilor în funcții publice trebuie să crească și mai mult;

30.

reamintește necesitatea de a asigura efectiv dreptul la libertatea de întrunire pașnică fără măsuri arbitrare și discriminatorii și observă importanța analizării acuzațiilor de comportament necorespunzător al poliției și a anchetării și urmăririi penale a utilizării disproporționate a forței de către aceasta; își exprimă sprijinul pentru verificarea independentă a personalului polițienesc superior și sugerează Albaniei să aibă în vedere introducerea de controale periodice de integritate privind ofițerii de poliție; solicită progrese în reforma penitenciarelor pentru a îmbunătăți în continuare condițiile de detenție și tratamentul deținuților, în conformitate cu recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante; reamintește necesitatea de a ancheta crimele din perioada comunistă, de a investiga disparițiile forțate, de a-i urmări penal pe cei responsabili și de a-i despăgubi pe supraviețuitori și pe familiile acestora;

31.

salută angajamentul dovedit și de durată al Albaniei de a găzdui refugiați; reamintește obligația autorităților de a asigura un proces de azil adecvat și de a satisface nevoile refugiaților, ale solicitanților de azil și ale migranților; solicită UE să își intensifice sprijinul pentru asistența umanitară și gestionarea migrației în regiune; salută decizia Albaniei de a găzdui temporar cetățenii afgani și ucraineni care caută refugiu după ce și-au părăsit țările;

Statul de drept

32.

subliniază că statul de drept și reformele judiciare reprezintă coloana vertebrală a unei transformări democratice și asigură securitatea juridică, transparența, accesul la justiție și nediscriminarea; solicită insistent Comisiei să pună în practică recomandările Raportului special 01/2022 al Curții de Conturi Europene, garantând că finanțarea UE promovează statul de drept în Balcanii de Vest, inclusiv în Albania;

33.

subliniază obligația autorităților albaneze de a continua eliminarea corupției și a activităților infracționale în toate domeniile vieții publice, inclusiv în procedurile de achiziții publice și în finanțarea partidelor politice; observă că Albania a coborât 27 de locuri în Indicele de percepție a corupției al Transparency International pentru 2021 în raport cu 2016; își exprimă îngrijorarea cu privire la slăbirea controlului și responsabilității în ceea ce privește achizițiile publice și cheltuielile cu ajutorul extern în timpul pandemiei și solicită ca deficiențele să fie rapid remediate;

34.

salută progresele constante înregistrate în reforma aprofundată a justiției, susținută de cadrul legislativ consolidat și de procesul de verificare fără precedent, care au continuat să producă rezultate palpabile; salută sprijinul transpartinic care a permis ca parlamentul Albaniei să prelungească mandatul organismelor de validare până la 31 decembrie 2024 și îndeamnă toate părțile să accelereze finalizarea procesului de verificare; subliniază necesitatea de a lua măsurile necesare pentru a elimina efectele secundare ale verificării, cum ar fi procedurile îndelungate, o rată scăzută de soluționare a cauzelor și un număr mare de cauze restante; salută restabilirea funcționalității Curții Constituționale și a Înaltei Curți, care ar trebui să îmbunătățească accesul cetățenilor la justiție și să accelereze procedurile judiciare;

35.

reamintește importanța capitală a progreselor în întărirea capacității sistemului judiciar care să permită o transformare ireversibilă în sensul creării de instituții judiciare și administrative responsabile, independente și funcționale; subliniază că este necesar să se asigure resurse financiare, tehnice și umane adecvate, precum și independența financiară și operațională a instituțiilor judiciare și de aplicare a legii; salută progresele înregistrate în creșterea profesionalismului, a imparțialității și a responsabilității sistemului judiciar, care au ca scop asigurarea independenței acestuia față de influențe neavenite, și soluționarea numărului tot mai mare de cauze restante; reamintește obligația de a garanta funcționarea eficientă a organismelor judiciare autonome;

36.

salută activitatea structurii specializate pentru combaterea corupției și a criminalității organizate, inclusiv a instanțelor acesteia, în combaterea corupției și infracționalității organizate; observă că sunt necesare noi eforturi pentru a sechestra și confisca activele ilicite provenite din infracțiuni de corupție și pentru a obține mai multe condamnări în cazurile la nivel înalt; regretă că condamnările în cazurile în care sunt implicați funcționari de rang înalt rămân puține, ceea ce promovează o cultură a impunității;

37.

salută adoptarea a zece legi care vizează mărirea eficienței sistemului judiciar și subliniază importanța unor măsuri suplimentare, cum ar fi aplicarea „hărții judiciare”, un nou sistem integrat de gestionare a cauzelor și un sistem de învățământ juridic mai solid; subliniază că reforma sistemului judiciar în cadrul noii sale configurații ar trebui să ia în considerare opiniile părților interesate și condițiile socioeconomice ale grupurilor vulnerabile și să îmbunătățească accesul la justiție și la un proces echitabil;

38.

subliniază că este important să se ia măsuri decisive împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, obținându-se un bilanț consistent în anchetarea, punerea sub urmărire penală și condamnarea definitivă în cazuri de corupție la nivel înalt și în confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni; încurajează remedierea rapidă a deficiențelor în ceea ce privește planul de acțiune al Grupului de Acțiune Financiară Internațională și „recomandările Moneyval” și punerea în aplicare integrală a legislației modificate recent care se aliniază la normele relevante ale UE;

39.

reamintește potențialul imens pe care digitalizarea îl are în înfăptuirea justiției și în eliminarea activităților infracționale și a conflictelor de interese prin divulgarea și verificarea activelor și a intereselor; invită guvernul să ia măsuri prin care să reducă activitatea neoficială, unde este posibil;

40.

încurajează Albania să se abțină de la crearea unui sistem de obținere a cetățeniei prin investiții, care ar putea prezenta riscuri grave în materie de securitate, spălare de bani, corupție și evaziune fiscală;

41.

salută reînnoirea implicării constructive a SUA în Balcanii de Vest, inclusiv atenția specială pe care acestea o acordă combaterii corupției; subliniază, în acest context, ordinul executiv al SUA care sancționează persoanele care contribuie la destabilizarea situației din Balcanii de Vest, precum și acțiunea SUA care vizează persoane și entități cunoscute pentru acte notabile de corupție pe care le-au comis; invită UE să evalueze serios posibilitatea de a se alinia la astfel de acțiuni;

42.

salută eforturile în curs care ar trebui să ducă la îmbunătățiri sistemice în combaterea infracționalității organizate, inclusiv a traficului de persoane, de droguri, de arme de foc și de bunuri culturale și de alt fel, precum și a infracționalității informatice și violente, a extremismului și a amenințărilor teroriste; salută cooperarea bilaterală, regională și internațională în curs privind dezmembrarea rețelelor infracționale transnaționale, inclusiv cu agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne precum Europol, Eurojust și Frontex, care vizează intensificarea acțiunilor împotriva producției și traficului organizat de droguri, armelor ilegale și de persoane;

43.

subliniază că Albania este singura țară din regiune care a semnat acorduri de cooperare cu toate agențiile UE din domeniul justiției și afacerilor interne și că prima operațiune comună de sine stătătoare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) în afara UE a fost desfășurată la frontiera greco-albaneză în mai 2019; salută faptul că Albania a permis serviciilor de aplicare a legii din statele membre ale UE monitorizarea aeriană pentru a depista locurile de producere a stupefiantelor; recomandă Albaniei să actualizeze legislația privind precursorii drogurilor;

44.

își exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul mare de arme de foc disponibile în Albania; subliniază că este nevoie de îmbunătățirea procedurilor și mecanismelor standard de combatere a comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și intensificarea anchetării și urmăririi penale a traficului cu arme de foc;

45.

subliniază contribuția crucială a Albaniei la gestionarea frontierelor externe ale UE și la prevenirea infracționalității transfrontaliere, care trebuie să continue să reprezinte o prioritate și să se desfășoare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale consacrate în legislația și principiile internaționale și regionale aplicabile;

46.

observă că țările din Balcanii de Vest rămân o rută de tranzit pentru migranți și că fluxurile masive de refugiați, solicitanți de azil și migranți reprezintă o problemă enormă pentru regiune și statele membre ale UE; observă că Albania a continuat să se confrunte cu tot mai multe sosiri ale migranților aflați în situație neregulamentară, în cea mai mare parte în tranzit; solicită intensificarea eforturilor de protejare a migranților vulnerabili, inclusiv prin combaterea introducerii ilegale de migranți, în special de minori neînsoțiți; ia act de reducerea continuă a numărului cererilor de azil nefondate depuse de resortisanți albanezi, care încă reclamă mai multe eforturi din partea autorităților albaneze, și remarcă îndeplinirea criteriilor de referință privind liberalizarea regimului vizelor;

Reformele socioeconomice

47.

evidențiază finanțarea de către UE a redresării sustenabile în perioada de după cutremur și după pandemie și sprijină eforturile continue în direcția transformării democratice, ecologice și digitale a Albaniei; salută sprijinul UE pentru reconstrucție, inclusiv pentru reconstrucția școlilor, a grădinițelor și a siturilor de patrimoniu cultural în urma Conferinței donatorilor Together4Albania desfășurată după cutremurul devastator din noiembrie 2019; subliniază necesitatea de a majora asistența și finanțarea UE pentru a ameliora statul de drept și a încuraja creșterea ecologică sustenabilă, biodiversitate, inovare, competitivitate, drepturile de proprietate și inversarea declinului demografic;

48.

subliniază că simplificarea și modernizarea sistemului fiscal și ameliorarea strângerii impozitelor ar facilita gestionarea cheltuielilor publice și a deficitului în contextul creșterii prețurilor la energie și produse alimentare;

49.

subliniază că îmbunătățirea guvernării, a transparenței, a securității juridice, a caracterului inclusiv și a dialogului social sunt esențiale pentru stimularea investițiilor străine directe și pentru păstrarea lucrătorilor calificați; solicită includerea semnificativă a societății civile și a altor părți interesate relevante în dezbaterea privind acțiunile politice;

50.

subliniază importanța capacitării tineretului și salută desemnarea Tiranei drept Capitala europeană a tineretului în 2022; subliniază importanța programului pentru Balcanii de Vest, deoarece acesta este o ocazie excelentă de a promova valorile integrării europene și bunele relații de vecinătate între tinerii din întreaga Europă, promovând în același timp diversitatea culturală și lingvistică;

51.

încurajează autoritățile albaneze să reducă riscul de sărăcie și de excludere socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale și de sănătate, în special pentru populațiile defavorizate precum comunitățile rome, grupurile minoritare, persoanele cu dizabilități sau cele afectate de sărăcie; îndeamnă să se stabilească un standard minim de trai ca mijloc de reducere a riscului de sărăcie; regretă că în 2021 alocarea bugetară pentru educație a fost de numai 2,7 % din PIB-ul Albaniei; solicită creșterea investițiilor în modernizarea sistemului de învățământ pentru a asigura calitatea și caracterul incluziv al acestuia;

52.

solicită Albaniei să își intensifice eforturile pentru asigurarea egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv prin acordarea de prioritate integrării perspectivei de gen și prin intensificarea cooperării cu societatea civilă, în special cu organizațiile de femei; invită legiuitorii din Albania să ia măsuri pentru a asigura o reprezentare adecvată a femeilor în toate funcțiile decizionale și să abordeze în continuare problema neaplicării drepturilor lucrătoarelor, a stereotipurilor de gen, a dezechilibrului de gen și a diferenței de remunerare între femei și bărbați în cadrul forței de muncă; salută, în acest sens, formarea primului cabinet compus majoritar din femei al actualului guvern; subliniază diferențele semnificative dintre femei și bărbați în ceea ce privește participarea și calitatea muncii, măsurile insuficiente privind hărțuirea sexuală la locul de muncă, dispozițiile legale discriminatorii privind concediul de maternitate și lipsa capacităților de îngrijire a copiilor de vârstă mică și preșcolari;

53.

recunoaște importanța IPA III și a Planului economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest în sprijinirea procesului de reformă, a conectivității sustenabile, a capitalului uman, a competitivității și a creșterii favorabile incluziunii, precum și în consolidarea cooperării regionale și transfrontaliere; subliniază că orice investiție trebuie să concorde cu obiectivele Acordului de la Paris și cu obiectivele UE de decarbonizare;

54.

reamintește că IPA III prevede o condiționalitate strictă, în cadrul căreia finanțarea trebuie ajustată sau suspendată dacă se constată că situația s-a înrăutățit foarte mult sau stagnează în domeniile fundamentale, îndeosebi în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale, incluzând aici combaterea corupției și a infracționalității organizate, precum și în cel al libertății mass-mediei; subliniază că este în interesul de securitate al UE și este responsabilitatea acesteia să vegheze ca fondurile UE să nu contribuie la corupție; solicită, în acest context, UE și țărilor din Balcanii de Vest să consolideze cooperarea judiciară transfrontalieră și să stabilească un cadru pentru o cooperare eficace cu Parchetul European, în special în domeniul fondurilor IPA III;

55.

subliniază că este necesar să se îmbunătățească vizibilitatea și comunicarea privind finanțarea UE acordată Albaniei; reamintește, în acest sens, sprijinul substanțial pe care UE l-a acordat Balcanilor de Vest pentru a combate pandemia de COVID-19 și pentru a limita consecințele economice ale acesteia;

Mediul, energia și transporturile

56.

îndeamnă insistent autoritățile să intensifice măsurile privind biodiversitatea, apa, aerul, protecția climei și gestionarea deșeurilor la nivel regional, inclusiv prin evaluări cuprinzătoare ale impactului asupra mediului și strategice, consultări publice adecvate, proceduri transparente în sectoarele sensibile din punct de vedere ecologic și urmărirea penală riguroasă a infracțiunilor împotriva mediului;

57.

salută desemnarea râului Vjosa ca parc natural (8), îndemnând autoritățile albaneze să creeze cât mai curând posibil Parcul Național Vjosa (9) ca etapă următoare, care să se extindă pe întreaga lungime a râului, inclusiv la afluenții săi;

58.

își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea hărții rețelei zonelor protejate, care nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului în zonele costiere și umede amenințate ale Albaniei care au un nivel ridicat de biodiversitate;

59.

invită autoritățile să acorde prioritate monitorizării și raportării anuale a poluării aerului, a poluării fonice și a calității apei de suprafață; observă că este necesar ca populația să fie informată periodic în legătură cu starea de poluare a mediului ambiant;

60.

solicită revizuirea Strategiei naționale privind gestionarea deșeurilor pentru perioada 2018-2035 în sensul reorientării ei spre cele mai sofisticate metode de reciclare, în conformitate cu standardele UE; subliniază necesitatea de a utiliza o tehnologie modernă de filtrare pentru instalațiile de incinerare, până la stabilirea unei strategii complete de reciclare pentru a reduce daunele aduse sănătății umane și mediului;

61.

solicită eforturi suplimentare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, inclusiv prin crearea unui sistem solid de consultare cu diferite grupuri de interese din zonele rurale; subliniază că este necesar să se dezvolte o agricultură modernă, ecologică, favorabilă mediului, la scară mică și medie, care să asigure mijloacele de trai ale fermierilor și protejarea resurselor naturale ale Albaniei, precum și a biodiversității;

62.

îndeamnă autoritățile albaneze să facă progrese în aplicarea Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care reflectă prioritățile Pactului verde european și Declarația de la Brdo, adoptată la reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest de la Brdo pri Kranju din 6 octombrie 2021;

63.

reamintește că sunt necesare eforturi substanțiale pentru a pune în aplicare obiectivele legate de eficiență, securitate, diversificare și ecologizarea aprovizionării cu energie și a transporturilor prin aplicarea Legii europene a climei (10), dezvoltând instrumente de tarifare a carbonului și abordând problema sărăciei energetice; reamintește necesitatea de a spori sustenabilitatea ecologică a energiei hidroelectrice, de a reduce la minimum impactul negativ al acesteia și de a opri dezvoltarea capacităților hidroenergetice în zonele protejate;

64.

salută lansarea unui pachet de investiții în valoare de 3,2 miliarde EUR ca parte a Planului economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest și subliniază că aceste investiții au un rol transformator; constată cu satisfacție că unul dintre proiectele finanțate va fi prima centrală solară plutitoare din Albania pe lacul de acumulare Vau i Dejës; reafirmă importanța viitoarei legături feroviare Tirana-Podgorița, a interconexiunii electrice Elbasan-Bitola și a gazoductului Fier-Vlora pentru creșterea conectivității regionale și transeuropene; salută începerea lucrărilor la interconexiunea sistemelor de transport al energiei electrice din Macedonia de Nord și Albania; reamintește că proiectele de infrastructură, inclusiv în portul Durrës, trebuie să respecte standardele UE privind achizițiile publice cuprinse în Acordul de stabilizare și de asociere;

65.

salută eliminarea taxelor de roaming între cele șase state din Balcanii de Vest; îndeamnă toate părțile relevante să negocieze un plan care să conducă în cele din urmă la eliminarea taxelor de roaming între Albania și statele membre ale UE;

Politica externă și securitatea

66.

salută faptul că Albania rămâne un partener de politică externă de încredere și angajat, aliniindu-se pe deplin la politica externă, de securitate și de apărare a UE și contribuind activ la misiunile și operațiunile UE de gestionare a crizelor;

67.

felicită Albania pentru reacția puternică și alinierea rapidă la măsurile luate de UE în ceea ce privește sancționarea Federației Ruse și a conducerii sale politice pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, inclusiv pentru interdicția de a intra în spațiul său aerian; salută continuarea alinierii sale complete la măsurile restrictive ale UE;

68.

subliniază contribuția esențială a Albaniei, în calitate de stat membru NATO, la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și solicită UE să își intensifice sprijinul pentru securitatea frontierelor din regiune;

69.

salută angajamentul țării față de solidaritate și multilateralism, inclusiv prin calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2022-2023;

70.

invită UE să evalueze critic implicațiile de securitate de importanță istorică pentru stabilitate și unitate pe continentul european și în Balcanii de Vest în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; îndeamnă statele membre să dea dovadă de unitate europeană prin începerea oficială a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, având în vedere atât implicațiile geopolitice, cât și îndeplinirea de către acestea a criteriilor oficiale;

71.

reamintește că actori străini ostili tind să exploateze tensiunile etnice din Balcanii de Vest, inclusiv din Albania, inclusiv prin testarea de tehnici de manipulare a informațiilor și de război hibrid cu scopul de a submina UE; recomandă ca UE și Albania să continue schimbul de bune practici și să își coordoneze acțiunile privind ingerințele străine și dezinformarea; subliniază că este nevoie ca UE și Statele Unite să își consolideze parteneriatul și coordonarea în Balcanii de Vest;

72.

invită guvernul albanez să continue promovarea relațiilor de bună vecinătate și consolidarea integrării regionale favorabile incluziunii, care să stabilească o cooperare egală între toate cele șase țări, consolidând totodată alinierea la standardele și acquis-ul UE prin punerea în aplicare și dezvoltarea pieței regionale comune, pe baza realizărilor Spațiului Economic Regional în creșterea conectivității și a integrării regionale; salută adoptarea de către Albania a unor protocoale suplimentare la Acordul central european de comerț liber;

o o

73.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Albania.

(1) JO L 107, 28.4.2009, p. 166.

(2) JO L 330, 20.9.2021, p. 1.

(3) JO C 202, 28.5.2021, p. 86.

(4) JO C 362, 8.9.2021, p. 129.

(5) JO C 425, 20.10.2021, p. 28.

(6) Texte adoptate, P9_TA(2021)0506.

(7) Texte adoptate, P9_TA(2022)0064.

(8) Desemnat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) ca fiind de categoria IV: zonă de gestionare a habitatului/speciilor.

(9) Categoria UICN II: Parc național.

(10) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/57

P9_TA(2022)0215

Urmărirea penală a membrilor opoziției și detenția liderilor sindicali în Belarus

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la urmărirea penală a membrilor opoziției și la detenția liderilor sindicali în Belarus (2022/2664(RSP))

(2022/C 479/05)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Belarus,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 21-22 octombrie 2021,

—

având în vedere declarațiile recente ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la Belarus, îndeosebi cea din 10 noiembrie 2021 privind situația de la frontiera Uniunii Europene și cea din 28 februarie 2022 privind referendumul constituțional,

—	având în vedere Raportul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 4 martie 2022 referitor la situația drepturilor omului în Belarus în perioada premergătoare și posterioară alegerilor prezidențiale din 2020,

—	având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și toate convențiile în domeniul drepturilor omului la care Belarus este parte,

—

având în vedere preambulul Constituției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind necesitatea recunoașterii principiului libertății de asociere, Convenția OIM privind libertatea de asociere și apărarea dreptului de organizare și Convenția OIM privind dreptul de organizare și de a purta negocieri colective,

—	având în vedere articolele 36 și 41 din Constituția Republicii Belarus, referitoare la libertatea de asociere și dreptul de a înființa sindicate,

—	având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 29 aprilie 2022 privind noile măsuri represive din Belarus care extind domeniul de aplicare al pedepsei capitale,

—	având în vedere raportul din 4 mai 2021 al Raportoarei speciale a ONU privind situația drepturilor omului din Belarus, Anaïs Marin, adresat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului,

—	având în vedere declarația grupului de state G7 din 14 mai 2022 privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât regimul Lukașenka din Belarus permite în mod direct desfășurarea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, printre altele permițând Rusiei să atace Ucraina, inclusiv prin lansarea de rachete balistice de pe teritoriul belarus, permițând staționarea și transportul personalului militar rus, depozitarea și transportul de echipamente militare și armament, inclusiv arme grele, permițând aeronavelor militare ruse să utilizeze spațiul aerian belarus pentru a pătrunde în spațiul aerian al Ucrainei și punând la dispoziție puncte de realimentare;

întrucât, la 27 februarie 2022, Belarus a organizat un așa-numit referendum, într-o atmosferă de represiune, prin care a fost aprobată o nouă constituție ce îi afectează neutralitatea, anulează statutul său de stat nenuclear și acordă președintelui imunitate pe viață împotriva urmăririi penale după ce acesta își încheie mandatul;

C.	întrucât, la 2 decembrie 2021, UE a adoptat cel de al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Belarusului pentru încălcările constante ale drepturilor omului și pentru instrumentalizarea migranților;

D.	întrucât în 2022 UE a adoptat o serie de măsuri ca răspuns la implicarea Belarusului în războiul de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv sancțiuni individuale și economice;

E.	întrucât statele membre învecinate, Polonia, Letonia și Lituania, sunt supuse unei forme de război hibrid din cauza trecerilor ilegale ale Belarusului sponsorizate de stat la frontierele externe ale UE, care vizează intimidarea și destabilizarea în continuare a UE;

întrucât, la 4 mai 2022, Consiliul republicii a aprobat o modificare a articolului 289 din Codul Penal, prin care se introduce pedeapsa cu moartea pentru „tentativa de a realiza acte de terorism”, măsură ce contravine tendinței mondiale de renunțare la pedeapsa cu moartea, în timp ce peste 30 de prizonieri politici au fost acuzați sau condamnați la pedepse lungi cu închisoarea în temeiul aceleiași dispoziții din Codul penal, iar alți reprezentanți ai opoziției democratice sau activiști politici sunt dați în căutare pe baza unor acuzații de „terorism”; întrucât Belarusul este singura țară din Europa în care se mai aplică pedeapsa capitală;

întrucât autoritățile belaruse au închis cel puțin 275 de organizații ale societății civile și de apărare a drepturilor omului și au blocat mai multe organe de presă independente din cauza relatărilor referitoare la război, pe motivul difuzării de „materiale extremiste” și „informații false”; întrucât, la 5 aprilie 2022, procurorul general al Belarusului a anunțat blocarea site-ului web al Human Rights Watch; întrucât Aliaksandr Lukașenka și-a extins campania împotriva activiștilor pentru drepturile omului și a jurnaliștilor prin încarcerarea lui Andrei Pociobut, un jurnalist de renume și activist al minorității poloneze, care a fost victima unei campanii de propagandă bazate pe discursuri istorice false; întrucât peste 60 de reprezentanți ai mass-mediei sunt urmăriți penal, iar 26 sunt încarcerați;

întrucât, la 6 iulie 2021, candidatul la președinție Viktar Babarîka a fost condamnat la 14 ani de închisoare, iar șefa campaniei sale prezidențiale și laureata Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, decernat de Parlamentul European în 2020, Maria Kalesnikava, și avocatul său, Maksim Znak, au fost condamnați la 11 și, respectiv, 10 ani de închisoare;

întrucât, la 14 decembrie 2021, personalități marcante ale opoziției belaruse, Siarhei Țihanouski și Mikola Statkevici, laureați ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, decernat de Parlamentul European în 2020, și Ihar Losik, Arțiom Sakau, Uladzimir Țihanovici și Dzmitri Papou au fost condamnați la perioade lungi de închisoare pe baza unor acuzații false de tentative de preluare a puterii, de incitare la ură și la tulburări sociale, precum și de extremism; întrucât Siarhei Țihanouski, care a fost arestat în mai 2020 după ce și-a anunțat intenția de a candida pentru președinție împotriva dictatorului de lungă durată din Belarus, Aliaksandr Lukașenka, și care rămâne în detenție, a fost condamnat la 18 ani de închisoare; întrucât Mikola Statkevici, un politician de lungă durată care conduce partidul politic neînregistrat Narodnaia Hramada și care a participat la alegerile prezidențiale din 2010, a fost condamnat la 14 ani de închisoare, iar Ihar Losik, Arțiom Sakau, Uladzimir Țihanovici și Dzmitri Papou au fost condamnați la 15, 16, 15 și, respectiv, 16 ani pe baza unor acuzații fabricate similare;

J.	întrucât sindicatele joacă un rol fundamental în asigurarea bunei funcționări a democrației, a reprezentării cetățenilor și a lucrătorilor, precum și în apărarea drepturilor lor;

întrucât la 19 aprilie 2022 au fost arestați cel puțin 18 lideri sindicali și reprezentanți ai mișcării sindicale independente din Belarus, fiind acuzați în temeiul articolului 342 din Codul penal în legătură cu organizarea și pregătirea unor acțiuni care încalcă grav ordinea publică sau cu participarea activă la astfel de acțiuni, acuzații ce put duce la arestare, privare de libertate pentru o perioadă cuprinsă între doi și cinci ani sau la pedeapsa cu închisoarea de până la patru ani; întrucât printre cei arestați se numără Aliaksandr Iarașuk, președintele Congresului Sindicatelor Democratice din Belarus (BKDP), care este și vicepreședinte al Confederației Internaționale a Sindicatelor și membru al Consiliului de administrație al OIM, Siarhei Antusevici, vicepreședinte al BKDP, Aleh Padalinski, secretar internațional al BKDP, Alena Iaskova, avocata BKDP, și Mikola Sharah, președintele Sindicatului Liber din Belarus;

întrucât, în ultimele două luni, atacurile asupra activiștilor și liderilor sindicali s-au intensificat, în primul rând în legătură cu faptul că mulți dintre aceștia s-au opus sprijinului acordat de Belarus războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și din cauza sprijinului lor de lungă durată pentru democrație și a opoziției lor față de regimul Lukașenka; întrucât cel mai recent atac asupra mișcării sindicale independente a avut loc la 19 aprilie 2022; întrucât au fost efectuate percheziții în biroul BKDP și în birourile filialelor sale din Minsk și din regiunile învecinate – Sindicatul Liber din Belarus, Sindicatul Liber al Siderurgiștilor și Sindicatul Muncitorilor din Industria Radioelectronică din Belarus (REP) –, precum și în locuințele private ale liderilor și activiștilor sindicali;

întrucât, la 17 mai 2022, Maksim Pazniakou a fost arestat de autoritățile de stat din Belarus; întrucât, la 13 mai 2022, Consiliul reprezentanților BKDP l-a ales pe Maksim Pazniakou (președintele Sindicatului Independent al Minerilor și Lucrătorilor Chimici din Belarus) în funcţia de vicepreședinte al BKDP, acesta devenind, conform statutului, președintele interimar al BKDP; întrucât, la 13 mai 2022, Consiliul BKDP a redactat o declarație publică pentru a condamna din nou arestarea colegilor săi și a anunțat că va continua activitatea BKDP în ciuda acestor arestări, într-o declarație semnată de Maksim Pazniakou și publicată la 16 mai 2022;

N.	întrucât persecutarea sindicatelor independente și a liderilor sindicali a dobândit în ultimul timp un caracter sistemic și constituie exemple ale campaniei antisindicale desfășurate în Belarus, după cum a subliniat și Parlamentul în rezoluția sa din 7 octombrie 2021;

întrucât mai mulți sindicaliști rămân în detenție, printre care președintele și vicepreședintele principalei confederații sindicale independente BKDP, cu protecție juridică limitată și fără acces la membrii familiei sau colegii lor sindicali; întrucât persoanele deținute nu își pot vedea familiile și pe alți membri ai sindicatelor din care fac parte, iar starea lor de sănătate, securitatea și bunăstarea lor psihologică continuă să constituie un motiv serios de îngrijorare;

întrucât mișcarea sindicală independentă din Belarus este supusă de mulți ani unor atacuri puternice; întrucât birourile sindicatelor sunt puse sub supraveghere, activiștii pentru drepturile lucrătorilor sunt hărțuiți, destituiți ilegal și arestați, iar membrii sindicatelor sunt intimidați pentru a-i determina să demisioneze, în timp ce locuințele private ale liderilor și membrilor sindicali sunt percheziționate, iar unele sindicate, inclusiv REP, au fost desemnate recent, la 7 aprilie 2022, de KGB (Komitet Gosudarstvenoi Bezopasnosti – Comitetul pentru securitatea statului din Belarus) drept „grupuri extremiste”;

întrucât autoritățile belaruse au revocat statutul juridic al organizațiilor din cadrul Sindicatului Independent din Belarus (membru al BKDP) de la rafinăriile de petrol Grodno Azot, Naftan și Mozîr, lipsindu-i astfel pe lucrători de reprezentare și de protecția drepturilor lor; întrucât președinta Sindicatului Independent de la rafinăria de petrol OJSC Naftan, Olga Britikova, a fost condamnată pentru a cincea oară la rând;

întrucât mișcarea sindicală independentă din Belarus se află de mult timp în prima linie a luptei pentru democrație și dialog în Belarus; întrucât detenția liderilor sindicali va avea un impact asupra exercitării drepturilor sindicale în Belarus, precum și un efect de descurajare asupra lucrătorilor;

întrucât regimul de la Minsk pune permanent cetățenii sub urmărire penală pe motive politice, inclusiv pentru proteste împotriva războiului, și întrucât protestatarii pașnici sunt în continuare reținuți și sunt efectuate arestări arbitrare pentru afișarea simbolurilor alb-roșu-alb, inclusiv în locuințele și spațiile private; întrucât, potrivit situației din mai 2022, aproximativ 1 200 de persoane din Belarus sunt considerate prizonieri politici, conform centrului pentru drepturile omului Viasna; întrucât, din august 2020, au fost reținute peste 40 000 de persoane și au fost deschise peste 5 500 de dosare penale împotriva cetățenilor belaruși, dar nu a fost deschis niciun dosar împotriva persoanelor responsabile de încălcarea sistematică a drepturilor omului sau care se fac vinovate de complicitate la aceste încălcări;

întrucât urmărirea penală este o formă gravă de represiune, care este aplicată în Belarus în mod nediferențiat și generalizat; întrucât sistemul judiciar a devenit un instrument efectiv în reprimarea drepturilor și libertăților în Belarus, judecătorii fiind implicați activ în represiune; întrucât dovezile falsificate nu sunt supuse unei evaluări critice și obiective, legislația nedemocratică este aplicată orbește, iar inculpații sunt condamnați selectiv la cea mai aspră pedeapsă posibilă; întrucât impunitatea generalizată pentru încălcările drepturilor omului perpetuează situația disperată a poporului belarus;

întrucât, în urma examinării efectuate de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, s-a constatat că anumite persoane au fost vizate și au făcut obiectul unor practici constante de utilizare inutilă sau disproporționată a forței, de arestare, detenție (inclusiv detenție în izolare), tortură sau rele tratamente, viol și violență sexuală și de gen, precum și de nerespectare sistematică a garanțiilor procedurale și a dreptului la un proces echitabil; întrucât mii de belaruși au fost forțați sau obligați în alt mod să își părăsească țara și să caute un refugiu în străinătate;

întrucât, la 6 mai 2022, un tribunal din Belarus a condamnat-o pe Sofia Sapega, studentă la Universitatea Europeană de Științe Umaniste și cetățean rus, la șase ani de închisoare pentru incitare la ură socială, aceasta fiind arestată anul trecut după ce avionul comercial în care efectua un zbor între două capitale europene a fost forțat să aterizeze în Belarus;

întrucât Belarus a început exploatarea comercială a centralei sale nucleare de la Astraveț fără a da curs tuturor recomandărilor de securitate cuprinse în raportul UE din 2018 privind testul de rezistență; întrucât partea belarusă nu este transparentă și nu transmite informații fiabile cu privire la evenimentele de la centrala nucleară, ceea ce confirmă faptul că centrala nucleară din Belarus nu este sigură și reprezintă o amenințare gravă la adresa securității nucleare pentru populația din Belarus, țările învecinate și întreaga Europă,

își reafirmă solidaritatea cu poporul din Belarus, care continuă să susțină suveranitatea, libertatea și democrația în Belarus, riscându-și libertatea și, din ce în ce mai mult, viețile, și cere eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici și a tuturor persoanelor deținute, arestate sau condamnate în mod arbitrar din motive politice și anularea tuturor acuzațiilor împotriva acestora, precum și reabilitarea lor deplină și plata unor despăgubiri financiare pentru prejudiciile suferite ca urmare a detenției lor nelegitime; solicită să se pună capăt violenței de stat;

condamnă represiunea sistematică de către regimul Lukașenka a civililor, care, de la alegerile furate din 9 august 2020, a obligat mii de cetățeni belaruși să fugă din țară; reiterează că această campanie de represiune sistematică și de strămutare forțată a civililor constituie încălcări grave ale drepturilor omului;

solicită organizarea unor noi alegeri libere și corecte sub supravegherea internațională a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE); reamintește că Uniunea Europeană și statele sale membre nu au recunoscut rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 din cauza falsificării și manipulării masive a rezultatelor și nu îl recunosc pe Aliaksandr Lukașenka drept președinte al Belarusului;

reamintește Belarusului obligațiile care îi revin în temeiul normelor internaționale din domeniul drepturilor omului și insistă asupra faptului că în Belarus trebuie asigurate libertățile fundamentale și drepturile omului, statul de drept și un sistem judiciar independent și funcțional; îndeamnă autoritățile belaruse să coopereze pe deplin cu organismele internaționale relevante, cum ar fi Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, OSCE și OIM, inclusiv prin acordarea unui acces neîngrădit și punerea în aplicare a recomandărilor, și să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului național și internațional; insistă asupra necesității de a pune capăt tuturor represiunilor, persecuțiilor, relelor tratamente, violențelor sexuale și bazate pe gen, disparițiilor forțate și torturii; solicită încetarea discriminărilor împotriva femeilor și a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor LGBTQI;

denunță faptul că procesele motivate politic se desfășoară cu ușile închise și fără respectarea garanțiilor procedurale, încălcând astfel obligațiile și angajamentele internaționale ale țării, ceea ce a dus la pronunțarea unor sentințe aspre și nejustificate împotriva liderilor opoziției, în special împotriva lui Siarhei Țihanouski, Mikola Statkevici, Viktar Babarîka, Maria Kalesnikava, Maksim Znak, Ihar Losik, Arțiom Sakau, Uladzimir Țihanovici și Dzmitri Papou; constată condițiile inumane din centrele de detenție din Belarus, inclusiv abuzurile fizice și psihologice, precum și celulele supraaglomerate și neigienice;

invită Comisia și statele membre să ofere sprijin și protecție apărătorilor drepturilor omului și societății civile din Belarus, care se vor confrunta cu o represiune severă, inclusiv prin eliberarea de vize de urgență pentru a părăsi Belarusul, dacă este necesar;

invită autoritățile belaruse să elibereze imediat și necondiționat toți liderii și reprezentanții sindicatelor care sunt deținuți și să renunțe la toate acuzațiile împotriva lor; solicită să se pună capăt intimidării liderilor și activiștilor sindicali independenți și perturbării funcționării sindicatelor independente din Belarus; insistă asupra faptului că autoritățile belaruse trebuie să elimine toate obstacolele, atât de natură juridică, cât și practică, din calea organizării de sindicate independente și a participării la acestea; invită autoritățile belaruse să alinieze legislația țării la angajamentele sale internaționale privind dreptul muncii, la concluziile relevante ale Comitetului de experți al OIM privind aplicarea convențiilor și ale Comitetului OIM pentru libertatea de asociere și să coopereze cu OIM pentru punerea în aplicare deplină și fără întârziere a recomandărilor Comisiei de anchetă;

condamnă arestarea recentă și detenția de către autoritățile belaruse a liderilor și reprezentanților sindicatelor, precum și atacul pe care îl reprezintă acest fapt atât asupra drepturilor omului, cât și asupra drepturilor fundamentale consacrate în convențiile internaționale, inclusiv în cele ale OIM referitoare la dreptul lucrătorilor de a se organiza și de a participa la acțiuni publice;

invită autoritățile belaruse să asigure informarea clară cu privire la locul unde se află deținuții arestați din motive politice și la situația medicală a acestora, să îi elibereze imediat și să le asigure accesul la o justiție independentă;

10.

reiterează faptul că dreptul de a demonstra și de a face grevă este un drept fundamental și invită autoritățile din Belarus să ridice toate restricțiile legale și practice care împiedică aceste libertăți și să restabilească imediat statutul juridic al sindicatelor independente care au fost recent private de acest statut în mai multe întreprinderi, inclusiv în rafinăriile de petrol Grodno Azot, Naftan și Mozîr, și să retragă clasificarea REP drept organizație extremistă;

11.

încurajează sindicatele din statele membre să intensifice contactele cu omologii lor din Belarus, să facă schimb de informații cu privire la evoluția situației activiștilor sindicali din Belarus și la represiunea exercitată de regimul cu care se confruntă, să faciliteze cooperarea și să le ofere sprijin material și psihologic;

12.

invită Comisia să intensifice sprijinul pentru consolidarea capacităților sindicatelor independente din Belarus, ale mass-mediei libere, ale societății civile și ale activiștilor pro-democrație, aflați atât în Belarus, cât și în exil;

13.

subliniază că acțiunile autorităților belaruse împotriva sindicatelor independente reprezintă o încălcare a legislației naționale a țării și a obligațiilor sale internaționale; invită OIM să suspende din rândul membrilor săi sindicatele pro-guvernamentale belaruse, deoarece acestea nu reprezintă poziția independentă a lucrătorilor și nici nu le protejează drepturile;

14.

subliniază rolul important de coordonare jucat de BKDP în reprezentarea membrilor sindicatelor independente din Belarus în instituțiile naționale și internaționale și invită autoritățile belaruse să pună capăt represiunii acestora și să construiască o relație de lucru cu sindicatele democratice și independente, bazată pe dialog social, ca modalitate de consolidare a dialogului între autorități, instituțiile de stat, angajatori și lucrători și societatea civilă în general;

15.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la riscurile pe care le prezintă abandonarea neutralității de către Belarus, găzduirea forțelor armate ruse și desfășurarea de exerciții militare comune; ia act de rolul tot mai proeminent al Rusiei în Belarus, inclusiv de influența sa financiară, ceea ce ridică îndoieli serioase cu privire la capacitatea Belarusului de a lua decizii suverane;

16.

este consternat de sprijinul acordat de regimul Lukașenka Rusiei în războiul neprovocat al acesteia împotriva Ucrainei, inclusiv prin așa-numitul referendum care restabilește statutul nuclear al țării, dar și prin faptul că permite circulația trupelor și a armamentului, utilizarea spațiului aerian al țării, realimentarea și depozitarea munițiilor;

17.

condamnă cu fermitate utilizarea teritoriului belarus de către armata rusă; condamnă sprijinul acordat de Belarus și de forțele armate și serviciile secrete belaruse pentru lansarea războiului de agresiune ilegal, nejustificat și neprovocat împotriva Ucrainei; consideră că Belarus este coresponsabilă de atac, suportând toate consecințele juridice care decurg din dreptul internațional;

18.

subliniază că referendumul constituțional din 27 februarie 2022, administrat de autoritățile ilegitime din Belarus într-un context larg răspândit de încălcări ale drepturilor omului, de represiune brutală și de utilizare deliberată a dezinformării, nu poate fi considerat o expresie democratică legitimă a voinței poporului belarus și nici nu legitimează continuarea președinției ilicite a lui Aliaksandr Lukașenka; invită autoritățile belaruse să pună în aplicare recomandările misiunii de experți independenți din cadrul Mecanismului de la Moscova;

19.

condamnă campaniile de dezinformare și diseminarea propagandei de război a Kremlinului în Belarus;

20.

invită statele membre și Comisia să se asigure că sunt instituite măsurile necesare pentru a consolida reziliența la toate formele de ingerință străină care ar putea fi comise de regimul Lukașenka, inclusiv atacuri cibernetice și dezinformare, dar fără a se limita la acestea, în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei;

21.

observă cu preocupare procesul de integrare continuă dintre Rusia și Belarus în mai multe domenii, nu în ultimul rând militarizarea treptată a Belarusului și a regiunii, care reprezintă o provocare pentru securitatea și stabilitatea continentului european și, în special, pentru țările din vecinătatea estică a UE cu care Rusia este deja în conflict;

22.

își exprimă aprecierea și sprijinul pentru cetățenii belaruși care au ieșit în stradă, riscându-și propria siguranță, pentru a condamna războiul lansat de Federația Rusă și cu sprijinul dictatorului ilegitim al Belarusului și pentru cei care au desfășurat operațiuni de sabotaj, împiedicând și perturbând logistica militară rusă pe teritoriul Belarusului;

23.

regretă faptul că Belarus este în prezent singura țară din Europa care încă aplică pedeapsa cu moartea și a extins domeniul de aplicare al acesteia; condamnă modificarea Codului penal al Belarusului, care introduce pedeapsa cu moartea pentru „tentativa de acte de terorism”; consideră că aceasta poate fi utilizată cu ușurință în mod abuziv de regim pentru a-și lichida oponenții politici; reamintește că mulți deținuți politici au fost puși sub acuzare sau au fost deja condamnați la pedepse lungi cu închisoarea în temeiul dispozițiilor privind terorismul din Codul penal belarus; invită autoritățile belaruse să abolească de urgență și pe termen nelimitat pedeapsa cu moartea;

24.

subliniază că este important să se soluționeze amenințările la adresa securității nucleare reprezentate de centrala nucleară belarusă din Astraveț; insistă ca Belarusul să participe în deplină transparență la contactele ce vizează securitatea nucleară a centralei nucleare din Belarus și să se angajeze să pună în aplicare integral recomandările formulate în cadrul evaluării inter pares a centralei, efectuată de către Grupul european de reglementare pentru securitatea nucleară; sprijină, până când Belarusul nu îndeplinește aceste cerințe, interzicerea importurilor pe piața UE a energiei produse la centrala nucleară din Belarus și includerea acestei poziții în mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon; solicită introducerea unor garanții eficace împotriva vânzării directe sau indirecte pe piețele din UE a energiei electrice produse în Belarus în centrala nucleară de la Astraveț, precum și stoparea investițiilor statelor membre ale UE în proiecte de infrastructură energetică din Belarus;

25.

salută propunerea Comisiei privind un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și invită Consiliul să asigure punerea în aplicare cuprinzătoare și rapidă a acestuia; solicită ca toate sancțiunile emise împotriva Rusiei să fie strict reflectate pentru Belarus și să fie aplicate în mod corespunzător, inclusiv în toate rundele viitoare de sancțiuni;

26.

subliniază că este necesar să se efectueze o anchetă amănunțită cu privire la crimele comise de regimul Lukașenka împotriva populației din Belarus; îndeamnă statele membre să aplice activ principiul jurisdicției universale și să pregătească cauze în instanță împotriva oficialilor din Belarus care sunt responsabili de actele de violență și represiune sau sunt complici la aceste acte, inclusiv împotriva lui Aliaksandr Lukașenka;

27.

invită Comisia, statele membre și SEAE să coopereze cu partenerii internaționali, cum ar fi Mecanismul de la Moscova al OSCE și Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, precum și cu apărătorii drepturilor omului și cu societatea civilă pe teren, pentru a asigura monitorizarea, documentarea și raportarea încălcărilor drepturilor omului și, ulterior, asumarea responsabilității pentru aceste încălcări și dreptate pentru victime;

28.

solicită instituțiilor UE să ia toate măsurile necesare pe lângă instituțiile și procedurile internaționale și la Curtea Penală Internațională sau alte tribunale sau instanțe internaționale competente pentru a sprijini anchetarea și urmărirea penală, în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a acțiunilor responsabililor politici din Belarus, în special ale lui Aliaksandr Lukașenka, drept crime de război și crime împotriva umanității;

29.

salută activitatea sistematică și consecventă a forțelor democratice din Belarus și din exil, în special a liderei opoziției democratice, Svetlana Țihanovskaia, a Consiliului de coordonare și a managementului național anticriză; afirmă din nou că este necesar să se mențină și să se extindă de urgență contactele și cooperarea cu aceste forțe; solicită UE și statelor sale membre să sprijine opoziția politică democratică din Belarus prin furnizarea ajutorului necesar pentru consolidarea capacităților acestora;

30.

regretă că statele membre nu au acționat într-un mod coordonat și unitar atunci când și-au rechemat reprezentanțele diplomatice din Belarus;

31.

îndeamnă Comisia, SEAE și statele membre ale UE să crească sprijinul direct acordat opoziției, societății civile, apărătorilor drepturilor omului, reprezentanților sindicali și organizațiilor mass-media independente din interiorul și din afara Belarusului; subliniază importanța menținerii legăturilor cu aceste persoane, a monitorizării situației și a proceselor deținuților politici individuali pe teren, a relaxării cerințelor în materie de vize, a îmbunătățirii proceselor de azil și a furnizării de adăpost temporar în statele membre ale UE pentru persoanele care părăsesc Belarusul în căutarea unui refugiu; se angajează să își intensifice propriile activități în sprijinul democrației; își reiterează apelul pentru un program de asistență specific al UE pentru a ajuta societatea civilă, mass-media independentă, mediul academic, inclusiv prin furnizarea de asistență continuă Universității Europene de Științe Umaniste, ca o bază de educație pentru studenții belaruși, și opoziției belaruse aflate în exil, precum și victimelor represiunii politice și ale violenței poliției și persoanelor care fug din calea regimului opresiv;

32.

sprijină pregătirile pentru o conferință internațională a donatorilor condusă de UE pentru a sprijini forțele democratice din Belarus; solicită UE să colaboreze la nivel operațional cu reprezentanții forțelor democratice din Belarus pentru a încheia lucrările privind adoptarea unei foi de parcurs care să vizeze punerea în aplicare a pachetului economic și de investiții în valoare de 3 miliarde EUR, deja prevăzut de Comisie ca o modalitate de a răspunde la aspirațiile democratice ale poporului belarus; solicită un dialog politic între UE și forțele democratice din Belarus pentru a ajunge la o viziune comună cu privire la planul de sprijin menționat; subliniază necesitatea unei dezbateri publice de fond pentru a consolida sprijinul public pentru o implicare considerabilă a UE;

33.

reafirmă importanța înființării unor ambasade ale poporului belarus în întreaga lume și îndeamnă Comisia și statele membre să ofere mai mult sprijin pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor belaruși în străinătate și interesele Belarusului democratic, de exemplu căutând modalități de finanțare a ambasadelor poporului belarus;

34.

invită statele membre să își îmbunătățească cooperarea privind gestionarea frontierelor, combaterea traficului de ființe umane și alte provocări în materie de securitate create sau agravate de regimul belarus;

35.

solicită Comisiei, Consiliului, VP/ÎR și statelor membre să continue prezentarea situației din Belarus în toate organizațiile europene și internaționale relevante, în special OSCE, ONU și organismele sale specializate și OIM, cu scopul de a îmbunătăți controlul internațional al încălcărilor drepturilor omului, de a consolida acțiunea internațională privind situația din Belarus și de a depăși obstacolele puse de Rusia și de alte țări în calea unei astfel de acțiuni;

36.

solicită instituțiilor UE și statelor membre să organizeze reuniuni periodice la nivel înalt cu reprezentanți de rang înalt ai forțelor democratice din Belarus; consideră că acest lucru ar conduce la adoptarea unor orientări politice comune privind viitorul relațiilor UE cu un Belarus democratic;

37.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, autorităților Republicii Belarus, precum și reprezentanților opoziției democratice din Belarus.

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/68

P9_TA(2022)0218

Lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina (2022/2655(RSP))

(2022/C 479/07)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia,

—	având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

—	având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

—	având în vedere Convențiile de la Haga din 1899 și 1907,

—	având în vedere Convenția ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 9 decembrie 1948 (Convenția ONU privind genocidul) și protocoalele adiționale la aceasta,

—	având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) din 17 iulie 1998 și amendamentele de la Kampala din 2010 privind crima de agresiune,

—	având în vedere principiile dreptului internațional recunoscute în Carta Tribunalului Nürnberg și în hotărârea Tribunalului (principiile de la Nürnberg) elaborate de Comisia de drept internațional a ONU, care stabilesc ce anume constituie o crimă de război,

—	având în vedere Rezoluția 1820 (2008) a Consiliului de Securitate al ONU privind violența sexuală ca armă de război și Rezoluția 1888 (2009) de instituire a Reprezentantului Special pentru violența sexuală în situații de conflict,

—	având în vedere definiția termenului „viol” în timp de război stabilită în 1998 de Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda și de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie,

—	având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 referitoare la agresiunea împotriva Ucrainei și Rezoluția din 24 martie 2022 referitoare la consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei,

—	având în vedere rezoluția ONU adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului la 4 martie 2022 privind situația drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii ruse, prin care Consiliul a decis să instituie o comisie internațională independentă de anchetă,

—	având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 28 aprilie 2022 intitulată „Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei: asigurarea tragerii la răspundere pentru încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și pentru alte infracțiuni internaționale”,

—	având în vedere Declarația de la Versailles din 11 martie 2022,

—	având în vedere vizita Președintei Metsola din 1 aprilie 2022 în Ucraina și declarația sa privind crimele de război internaționale comise în Ucraina,

—	având în vedere declarația din 4 aprilie 2022 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în numele UE, cu privire la atrocitățile ruse comise în Bucea și în alte orașe ucrainene,

—	având în vedere declarația procurorului CPI, Karim A.A. Khan QC, din 2 martie 2022, intitulată „Situația din Ucraina: Primirea de sesizări din partea a 39 de state părți și deschiderea unei anchete”,

—

având în vedere raportul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 13 aprilie 2022 privind încălcările dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului, crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina începând cu 24 februarie 2022,

—	având în vedere Acordul din 2006 de cooperare și asistență dintre Curtea Penală Internațională și Uniunea Europeană,

—

având în vedere Decizia (PESC) 2022/638 a Consiliului din 13 aprilie 2022 de modificare a Deciziei 2014/486/PESC privind misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (1), care a modificat mandatul EUAM Ucraina pentru a oferi sprijin autorităților ucrainene și a facilita investigarea și urmărirea penală a oricăror crime internaționale comise în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei,

—

având în vedere propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește colectarea, păstrarea și analizarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității și la crime de război în cadrul Eurojust (COM(2022)0187),

—	având în vedere rapoartele organizației Human Rights Watch privind Ucraina din 3 aprilie și 21 aprilie 2022 și raportul Amnesty International din 6 mai 2022,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât, începând cu 24 februarie 2022, când Rusia a început o nouă fază ilegală, neprovocată și nejustificată de război împotriva Ucrainei, forțele sale militare și aliații săi au desfășurat atacuri fără discriminare împotriva civililor, inclusiv răpiri, execuții extrajudiciare și tortură, atât în zonele nou invadate, cât și în cele ocupate anterior din Ucraina;

întrucât mii de persoane și-au pierdut viața sau au fost rănite, aproximativ 7,7 milioane de cetățeni ucraineni au fost strămutați în interiorul țării și aproape 6 milioane au fugit în țările învecinate; întrucât, potrivit Comisarului pentru drepturile omului al Parlamentului Ucrainei, 400 000 de civili ucraineni, inclusiv peste 200 000 de copii, au fost deportați cu forța din Ucraina în Federația Rusă începând cu 24 februarie 2022; întrucât forțele ruse au împiedicat de mai multe ori crearea de coridoare umanitare și, astfel, au blocat sau îngreunat evacuarea populației civile din teritoriile asediate;

întrucât atrocitățile comise de trupele rusești și aliații lor au atins un nou nivel de josnicie duminică, 3 aprilie 2022, când au fost descoperite trupuri neînsuflețite ale civililor pe străzile din Bucea, un oraș inaccesibil armatei ucrainene timp de aproape o lună; întrucât există relatări din mai multe orașe ucrainene ocupate anterior, inclusiv Bucea, Irpen, Hostomel, Ivankiv, precum și din alte locuri care au fost acum eliberate de forțele armate ucrainene, privind gropile comune care conțin sute de persoane și trupurile neînsuflețite ale civililor găsite pe străzi, inclusiv cele ale femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă, unele cu mâinile legate la spate; întrucât în numeroase orașe și sate ucrainene invadate și încă ocupate de Rusia și aliații ei este foarte probabil să aibă loc frecvent atrocități similare cazurilor menționate mai sus, amploarea reală a crimelor de război fiind probabil mult mai mare decât s-a documentat;

întrucât numeroase rapoarte, completate de fotografii și înregistrări video, documentează execuții sumare ale civililor în timpul ocupării de către Rusia a satelor și orașelor, arestări ale civililor fără proceduri corespunzătoare și cu rele tratamente care echivalează cu tortură, cazuri de violare a civililor, inclusiv a copiilor, de către forțele armate ruse și aliații lor, precum și utilizarea artileriei neghidate, a munițiilor cu dispersie și a minelor terestre antipersonal în timpul atacurilor rusești în zone populate; întrucât Rusia utilizează violența sexuală ca armă de război pentru a submina moralul ucrainenilor și ca formă de tortură pentru a obține mărturii prin violuri, expunere forțată și amenințări cu violență sexuală împotriva copiilor, femeilor și bărbaților sau a rudelor acestora; întrucât violul ca crimă de război este o infracțiune extrem de greu de documentat astfel încât să poată fi dusă în instanță și să reziste la testul procesului; întrucât victimele crimelor sexuale de război se pot confrunta cu riscuri multiple de discriminare și stigmatizare, pe lângă vătămări fizice; întrucât timpul este de o importanță crucială pentru a colecta probe și mărturii și a acorda asistență medicală și psihologică victimelor violenței sexuale;

întrucât forțele armate ruse și aliații lor au reținut, au sechestrat, au răpit, au vizat și au ucis jurnaliști, primari și apărători ai drepturilor omului; întrucât jurnaliștii și lucrătorii din mass-media sunt protejați în temeiul dreptului internațional umanitar de articolul 79 din Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva; întrucât, potrivit platformei Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor, cel puțin 10 lucrători din mass-media ucraineni și internaționali au fost uciși, în timp ce mulți alții au fost răniți;

întrucât forțele armate ruse și aliații lor au fost implicate în jefuirea bunurilor civile, inclusiv alimente, îmbrăcăminte, aparate de uz casnic, lemn de foc și cantități mari de cereale, precum și în distrugerea infrastructurilor civile, inclusiv a celor care răspund nevoilor grupurilor sociale vulnerabile, clădiri rezidențiale, școli, grădinițe și spitale; întrucât forțele armate ale Federației Ruse și aliații lor au sustras sistematic opere de artă, artefacte și alte obiecte de mare valoare culturală; întrucât Ucraina a acuzat Rusia că a furat câteva sute de mii de tone de cereale, iar ONU a confirmat că există tot mai multe dovezi că trupele ruse au jefuit stocuri de cereale ucrainene și au distrus spații de depozitare a cerealelor, ceea ce a agravat criza alimentară mondială și contribuie la o posibilă foamete în Ucraina; întrucât aproape 25 de milioane de tone de cereale rămân blocate în Ucraina din cauza distrugerii infrastructurii logistice și a blocadei maritime de către Rusia; întrucât impactul războiului asupra mediului și sănătății va fi, de asemenea, devastator și de lungă durată;

întrucât cele patru Convenții de la Geneva și Protocolul adițional I, la care Ucraina și Federația Rusă sunt state părți, prevăd că încălcările grave ale dreptului internațional umanitar, împreună cu abaterile grave, constituie crime de război; întrucât orice persoană care ordonă sau comite astfel de acte sau care le sprijină și le încurajează este responsabilă de astfel de crime;

întrucât, în noiembrie 2016, Rusia și-a retras semnătura de pe Statutul de la Roma; întrucât Ucraina nu este stat parte la Statutul de la Roma, dar și-a exercitat de două ori prerogativele pentru a accepta jurisdicția CPI asupra crimelor în temeiul Statutului de la Roma care se bănuiește că au loc pe teritoriul său, în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din statut;

I.	întrucât, la 2 martie 2022, procurorul CPI a anunțat că a deschis o anchetă privind situația din Ucraina pe baza sesizărilor primite de la statele părți (2);

J.	întrucât, la 3 martie 2022, Ucraina, cu sprijinul a 45 de state participante, a invocat mecanismul OSCE de la Moscova pentru a trata încălcările drepturilor omului și impactul umanitar al invaziei Ucrainei de către Rusia;

K.	întrucât, în primele trei luni ale războiului, procurorul general ucrainean a deschis cel puțin 9 300 de anchete și a identificat sute de suspecți din Rusia pentru presupuse crime de război, printre care jafuri, omoruri, tortură și viol;

L.	întrucât organismele judiciare guvernamentale și internaționale au inițiat o serie de eforturi de responsabilizare, inclusiv deschiderea unei anchete oficiale de către CPI, precum și anchete penale în temeiul principiului jurisdicției universale de către Franța, Germania, Lituania și Suedia;

întrucât, la 4 martie 2022, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a votat înființarea Comisiei internaționale de anchetă privind Ucraina, cu mandatul de a investiga încălcările drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022; întrucât Consiliul de Securitate al ONU este paralizat cu privire la situația din Ucraina din cauza capacității Rusiei de a se opune prin drept de veto oricărei acțiuni substanțiale;

întrucât, la 25 martie 2022, Polonia, Lituania și Ucraina au anunțat crearea unei echipe comune de anchetă pentru a strânge probe și a investiga crimele de război și crimele împotriva umanității, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și cu participarea Parchetului CPI, așa cum s-a anunțat la 25 aprilie 2022; întrucât coordonarea dintre anchetele CPI și cele ale organismelor guvernamentale și alte mecanisme este esențială pentru a se face rapid dreptate;

întrucât CPI nu are competență în ceea ce privește crima de agresiune în această situație, deoarece nici Ucraina, nici Federația Rusă nu au ratificat Statutul de la Roma și modificările aduse acestuia în legătură cu crima de agresiune; întrucât această lacună ar trebui remediată prin înființarea unui tribunal internațional special, care să fie mandatat să ancheteze și să urmărească penal presupusele crime de agresiune comise împotriva Ucrainei de liderii politici și comandanții militari ai Rusiei și de aliații săi,

condamnă din nou cât se poate de categoric războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și invazia acestei țări și solicită Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să-și retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, așa cum a dispus Curtea Internațională de Justiție la 16 martie 2022;

își exprimă revolta și indignarea profundă cu privire la atrocitățile relatate, inclusiv bombardarea fără discriminare a localităților și orașelor, deportările forțate, utilizarea munițiilor interzise, atacurile împotriva civililor care încearcă să fugă din zonele de conflict prin coridoare umanitare convenite în prealabil, execuțiile civililor, violența sexuală, strămutarea forțată și jefuirea și vizarea deliberată a zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, cum ar fi spitalele, unitățile medicale, școlile, adăposturile și ambulanțele; toate aceste acte reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, pot constitui crime de război comise de Federația Rusă și de aliații săi în Ucraina și au rămas până în prezent neurmărite penal și nepedepsite;

condamnă ferm utilizarea îngrozitoare și sistematică a violenței sexuale și a violenței bazate pe gen ca armă de război de către forțele armate ruse și aliații lor și, reamintind Rezoluția ONU nr. 1820 (2008) privind violența sexuală ca armă de război, afirmă că violul și alte forme de violență sexuală pot constitui crime de război, crime împotriva umanității sau un act constitutiv de genocid și, prin urmare, ar trebui urmărite penal în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional și cu Statutul de la Roma al CPI, în special cu articolele 7 și 8 din acesta; regretă progresele limitate în ceea ce privește urmărirea penală efectivă a infracțiunilor sexuale și bazate pe gen în cadrul CPI; consideră că, în acest sens, cazurile victimelor invaziei ilegale a Ucrainei ar putea crea un precedent; invită UE și statele sale membre să sprijine integrarea perspectivei de gen în toate anchetele actuale și viitoare;

își exprimă sprijinul deplin pentru ancheta lansată de procurorul CPI cu privire la presupusele crime de război, crime împotriva umanității și infracțiuni de genocid comise în Ucraina, pentru activitatea comisiei de anchetă din cadrul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și pentru eforturile organizațiilor independente ale societății civile de a colecta și păstra probe privind crimele de război; subliniază importanța unor acțiuni și progrese rapide pentru a obține dovezile necesare în scopul de a ancheta și urmări penal toate persoanele responsabile de autorizarea, comiterea și disimularea crimelor de război și a altor încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar; evidențiază riscul grav ca probele legate de crimele de război să fie distruse și să nu poată fi colectate și depozitate în condiții de siguranță în scopul anchetării crimelor de război din Ucraina, din cauza ostilităților în curs; consideră că acțiunile rapide au o importanță crucială pentru a lua toate măsurile necesare care să asigure tragerea la răspundere a persoanelor care au comis încălcări ale drepturilor omului și crime de război în Ucraina;

solicită să se acorde sprijin procurorului CPI în ceea ce privește anchetarea și urmărirea penală a persoanelor suspectate de crime de război, crime împotriva umanității și, eventual, genocid, prin furnizarea de sprijin politic, punerea la dispoziție a oricăror dovezi aflate în posesia lor, inclusiv informații și date din surse deschise, imagini prin satelit și interceptări ale comunicațiilor, precum și prin furnizarea de resurse umane și financiare adecvate pentru bugetul general al CPI, pentru a-i proteja pe deplin independența și imparțialitatea;

salută și sprijină pe deplin eforturile procurorilor și anchetatorilor ucraineni de a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de crime de război și crime împotriva umanității și invită statele membre ale UE, comunitatea internațională și instituțiile competente să sprijine pe deplin autoritățile ucrainene în acest proces;

invită statele membre și Comisia să ofere toată asistența necesară pentru a consolida capacitatea judiciară și resursele Ucrainei în scopul de a investiga și judeca în mod eficace crimele de război; invită Comisia și statele membre să sprijine autoritățile ucrainene să îndeplinească principalele criterii de referință pentru combaterea impunității în cazul crimelor internaționale grave, inclusiv al crimelor de război și al crimelor împotriva umanității la nivel național;

cere instituțiilor UE și statelor membre să ia toate măsurile necesare în cadrul instituțiilor și procedurilor internaționale și la CPI sau alte tribunale sau instanțe internaționale competente pentru a sprijini urmărirea în justiție a regimurilor rus și belarus pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crime de agresiune; mai cere și ca aceste anchete și urmărirea penală ulterioară să se aplice și întregului personal al forțelor armate ruse și funcționarilor guvernamentali implicați în crime de război; salută, prin urmare, anchetele și investigațiile lansate de mai multe state membre în temeiul principiului jurisdicției universale și pentru a sprijini activitatea desfășurată de CPI; salută, de asemenea, mandatul modificat al EUAM Ucraina, care îi va permite să sprijine autoritățile ucrainene în investigarea și urmărirea penală a oricăror crime internaționale comise în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia;

invită autoritățile ruse să pună capăt imediat strămutării forțate a cetățenilor ucraineni și să permită cetățenilor ucraineni strămutați forțat pe teritoriul Federației Ruse să se întoarcă în siguranță în Ucraina;

10.

invită statele membre să strângă probe și să sprijine o anchetă a procurorului CPI pentru a stabili dacă crimele de război și crimele împotriva umanității comise de forțele ruse și interpușii lor în Ucraina constituie genocid;

11.

insistă asupra necesității de a spori coordonarea diferitelor mecanisme instituite pentru combaterea impunității pentru crimele de război din Ucraina, inclusiv prin intermediul unei reuniuni internaționale menite să coordoneze strângerea probelor și, astfel, să îmbunătățească eficiența proceselor de tragere la răspundere; invită instituțiile UE să sprijine aceste eforturi de coordonare;

12.

invită instituțiile UE, în special Comisia, să sprijine crearea fără întârziere a unui temei juridic adecvat, cu sprijinul forurilor multilaterale consacrate, precum ONU și Consiliul Europei, pentru a permite înființarea unui tribunal internațional special pentru pedepsirea crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei de liderii politici și comandanții militari ai Rusiei și aliații săi; invită instituțiile UE, în special Comisia, să pună la dispoziție, cât mai curând posibil, toate resursele umane și bugetare necesare, precum și sprijinul administrativ, de anchetă și logistic necesar pentru înființarea acestui tribunal;

13.

face un apel către instituțiile UE, în special Comisia, să solicite sprijin politic din partea partenerilor și organizațiilor internaționale care gândesc la fel, în special din partea Adunării Generale a ONU, pentru înființarea acestui tribunal;

14.

salută înființarea echipei comune de anchetă de către Lituania, Polonia și Ucraina, coordonată de Eurojust, la care Biroul Procurorului CPI va participa pentru prima dată, cu scopul de a facilita anchetele și urmăririle penale în statele participante, precum și pe cele care ar putea fi înaintate la CPI; încurajează statele membre să se alăture echipei comune de anchetă;

15.

salută propunerea Comisiei din 25 aprilie 2022 de a extinde mandatul și funcțiile operaționale ale Eurojust ce țin de analizarea, conservarea și transmiterea de probe în sprijinul anchetelor și urmăririlor penale privind principalele crime internaționale, îndeosebi genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și infracțiunile conexe (3); invită Eurojust să se prevaleze de aceste noi competențe pentru a ajuta autoritățile competente ale statelor membre să analizeze probele astfel încât să poată fi admise după aceea în instanțe naționale sau internaționale sau în mecanisme echivalente; subliniază că extinderea mandatului ar trebui însoțită de o majorare adecvată a finanțării pentru Eurojust;

16.

subliniază că UE și statele sale membre trebuie să se folosească din plin de capacitățile și căile legale disponibile pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război; felicită, în acest sens, Europol pentru disponibilitatea arătată de a sprijini o echipă comună de anchetă și roagă agenția să coopereze strâns cu Eurojust, dacă i se solicită colaborarea;

17.

reamintește că principiul jurisdicției universale urmărește să evite impunitatea criminalilor de război, permițând tuturor statelor să își îndeplinească datoria de a-i urmări penal și de a-i pedepsi pe făptași; consideră că este important să se ofere autorităților de aplicare a legii și autorităților judiciare din statele membre instrumente adecvate care să le permită efectiv să strângă probele necesare pentru condamnarea criminalilor de război; încurajează statele membre să utilizeze în mod eficient principiul jurisdicției universale pentru anchetarea și urmărirea penală a crimelor de război în Ucraina și să intensifice cooperarea dintre ele, Comisia având un rol de coordonare și de promovare;

18.

își reia apelul adresat Comisiei de a prezenta un plan de acțiune al UE privind impunitatea și solicită includerea unui capitol specific referitor la Ucraina;

19.

invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu CPI și Eurojust în cadrul mandatului său revizuit privind documentarea violului în timpul războiului, a abuzurilor și a altor forme de violență sexuală în Ucraina, inclusiv prin strângerea de dovezi statistice sau mostre de probe uzuale de la experții în domeniu și din dosarele medicale și farmaceutice, precum și prin căutarea și documentarea relatărilor privind violurile de război din Ucraina care apar în presa online și pe platformele de comunicare socială și care pot duce anchetatorii la victimele violurilor și ale violenței sexuale; solicită ca această activitate să fie completată de eforturi similare în taberele de refugiați și, ori de câte ori este posibil, pe teren în Ucraina; invită UE și țările-gazdă și de tranzit să garanteze accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii legate de drepturile aferente, în special contracepția de urgență, profilaxia postexpunere și avortul, inclusiv pentru victimele violurilor;

20.

invită, de asemenea, comunitatea internațională să investigheze și să sancționeze în mod serios infracțiunile împotriva mediului, în special poluarea masivă a mediului, inclusiv daunele aduse mediului la nivel transfrontalier, întrucât Rusia continuă să vizeze instalațiile industriale și de alimentare cu combustibil, sursele de alimentare cu energie electrică, alimentarea cu apă, sistemele de canalizare și alte instalații, creând o contaminare pe scară largă și devastând zone umede, păduri, parcuri naționale, zone protejate, inclusiv zona de excludere de 30 km din Cernobîl, precum și zonele în care trăiesc specii pe cale de dispariție și amenințate, cu efecte grave pe termen lung;

21.

îndeamnă la anchetarea presupuselor jafuri și distrugeri ale instalațiilor de depozitare a alimentelor de către forțele ruse și interpușii lor, precum și la o evaluare temeinică a impactului global al acestora, în special asupra țărilor în curs de dezvoltare importatoare de alimente;

22.

subliniază importanța sistemelor informatice la scară largă ale UE pentru a garanta că infractorii de război nu pot fugi și intra pe teritoriul UE fără a fi descoperiți; este convins că reforma în curs a cadrului juridic al UE privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii va accelera compilarea informațiilor relevante referitoare la criminalii de război în bazele de date ale poliției din diferite state membre;

23.

regretă că Constituția Interpolului nu prevede posibilitatea de a suspenda calitatea de membru și invită Interpolul să suspende cel puțin accesul biroului național central al Rusiei la bazele sale de date;

24.

invită Comisia și statele membre să sprijine activitățile de facilitare a formării și a sensibilizării apărătorilor drepturilor omului, precum și a judecătorilor și procurorilor, cu privire la probele digitale și înregistrarea digitală a încălcărilor drepturilor omului, pentru a avea o mai mare claritate despre criteriile de admisibilitate în instanțele naționale și internaționale;

25.

salută adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de lege nr. #7304, care autorizează CPI să activeze în Ucraina și invită autoritățile ucrainene să sprijine eforturile de pedepsire a crimelor internaționale grave prin ratificarea de urgență a Statutului de la Roma al CPI, și să fie de acord ca Ucraina să devină în mod oficial membră a CPI; invită autoritățile ucrainene să alinieze legislația și procedurile naționale ale Ucrainei la dreptul internațional, consolidând astfel mecanismele juridice interne de combatere a impunității pentru infracțiuni, să armonizeze legislația internă, în special Codul penal, cu dreptul penal internațional și cu dreptul internațional umanitar, și să adopte un cadru clar și practic de cooperare cu CPI și cu alte organisme care anchetează infracțiunile comise în Ucraina; reamintește că este necesar ca toate părțile implicate într-un conflict să respecte cu strictețe dreptul internațional umanitar;

26.

invită Comisia, statele membre și comunitatea internațională să ofere mai multe resurse financiare și asistență tehnică pentru colectarea și stocarea volumului enorm de probe privind încălcările dreptului internațional umanitar, crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina; invită UE, în acest sens, să sprijine acest proces prin mărirea fondurilor din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”;

27.

consideră binevenite pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei și subliniază că ele trebuie implementate integral și efectiv de întreaga UE și de aliații internaționali ai UE în regim de prioritate; solicită adoptarea rapidă a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni; invită Comisia să instituie de urgență un instrument juridic care să permită confiscarea activelor și fondurilor rusești înghețate, astfel încât acestea să poată fi utilizate ca despăgubiri și pentru reconstrucția Ucrainei;

28.

apreciază și respectă nespus munca și devotamentul societății civile ucrainene, inclusiv munca sa de documentare a încălcărilor în curs din Ucraina și lupta pe care o duce împotriva impunității în Ucraina; ia act de faptul că pe teritoriul Ucrainei există numeroase organizații neguvernamentale care depun eforturi pentru a documenta crimele de război, inclusiv violurile în masă din timpul războiului, și că eforturile lor trebuie sprijinite și amplificate; invită toți actorii internaționali și naționali abilitați în ceea ce privește tragerea la răspundere să colaboreze îndeaproape cu societatea civilă pentru a sprijini procesele judiciare, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la informații și a informării victimelor și a comunităților afectate, asigurând publicitatea, transparența procesului și implicarea societății civile ca răspuns la atrocitățile comise de Federația Rusă;

29.

îndeamnă statele membre, inclusiv prin participarea la Comisia a V-a a Adunării Generale a ONU, și ONU, să se asigure că Comisia de anchetă a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU dispune de suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini mandatul sub toate aspectele în mod independent;

30.

regretă profund decizia de a închide misiunea specială de monitorizare a OSCE în Ucraina, ca urmare a lipsei unui consens în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 31 martie 2022 privind prelungirea mandatului misiunii și îndeamnă statele membre să analizeze toate opțiunile de restabilire a mandatului acesteia;

31.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, ONU, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și procurorului general al CPI.

(1) JO L 117, 19.4.2022, p. 38.

(2) La 1 martie 2022, biroul său a primit o sesizare de la Republica Lituania, unul din statele părți. La 2 martie 2022, următorul grup coordonat de state părți a prezentat o sesizare comună: Republica Albania, Uniunea Australiană, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Canada, Republica Columbia, Republica Costa Rica, Republica Croația, Republica Cipru, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Estonia, Republica Finlanda, Republica Franceză, Georgia, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Ungaria, Islanda, Irlanda, Republica Italiană, Republica Letonia, Principatul Liechtenstein, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Malta, Noua Zeelandă, Regatul Norvegiei, Regatul Țărilor de Jos, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Confederația Elvețiană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

(3) Propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește colectarea, păstrarea și analizarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității și la crime de război în cadrul Eurojust (COM(2022)0187).

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/75

P9_TA(2022)0219

Consecințele sociale și economice pe care le are asupra UE războiul declanșat de Rusia în Ucraina – întărirea capacității de acțiune a UE

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE (2022/2653(RSP))

(2022/C 479/08)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2022 referitoare la concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 martie 2022: inclusiv ultimele evoluții ale războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei și implementarea acestora (1),

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 25 martie 2022,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2022, intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (COM(2022)0108),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor de redresare ale Europei” (SWD(2020)0098),

—	având în vedere raportul Fondului Monetar Internațional (FMI) privind perspectivele economice regionale din 22 aprilie 2022 intitulat „Europa: efectele nefaste ale războiului asupra redresării europene”,

—	având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2022 referitoare la impactul războiului împotriva Ucrainei asupra femeilor (3),

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la revizuirea cadrului legislativ macroeconomic pentru un impact mai bun asupra economiei reale a Europei și o mai mare transparență a procesului decizional și a responsabilității democratice (5),

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.	întrucât Rusia desfășoară, începând cu 24 februarie 2022, un război ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei;

B.	întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia este o criză umanitară majoră care afectează milioane de oameni și care va genera în mod inevitabil un șoc economic grav în UE, de durată și amploare necunoscute;

întrucât cele mai importante consecințe ale războiului din Ucraina sunt pierderea de vieți omenești și criza umanitară asociată numărului enorm de oameni aflați sub asediu și strămutați; întrucât până la 5 mai 2022 peste 5,7 milioane de persoane au fugit din Ucraina, conform datelor transmise de Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, peste 85 % dintre acestea fiind găzduite în prezent într-o țară din UE; întrucât povara creată de criza umanitară este suportată în mare măsură de statele membre care se învecinează cu Ucraina;

întrucât impactul asupra mediului generat de conflict, ca urmare a bombardamentelor, a scurgerilor de petrol/gaze și a incidentelor din uzine chimice și centrale nucleare, reprezintă o preocupare majoră pentru populație, atât în Ucraina, cât și în UE; întrucât UE trebuie să contribuie la protejarea față de daunele aduse mediului și la remedierea daunelor de mediu produse de război și la sancționarea infracțiunilor împotriva mediului, deoarece acestea vor avea inevitabil consecințe de lungă durată;

E.	întrucât Rusia a decis unilateral să întrerupă furnizarea de gaze către Bulgaria și Polonia; întrucât un număr tot mai mare de state membre ale UE și-au exprimat deja sprijinul pentru punerea în aplicare a unui embargou energetic complet împotriva Rusiei pentru a scăpa de acest șantaj;

întrucât sancțiunile au un efect grav asupra economiei ruse (conform FMI: scăderea cu 8,5 % a PIB-ului și o inflație de 21,3 % în 2022); întrucât achizițiile europene de combustibili fosili din Rusia în valoare de 800 de milioane EUR zilnic încă îi permit regimului la putere să finanțeze acest război; întrucât Comisia a prezentat un plan ambițios de interzicere a importului de petrol rusesc în termen de șase luni și de produse rafinate până la sfârșitul anului;

întrucât contextul economic, combinat cu efectele sancțiunilor necesare, va avea un impact serios asupra situației sociale și economice, printre altele asupra piețelor muncii din UE și asupra condițiilor de viață; întrucât criza provocată de război riscă să aibă un impact negativ asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă, inclusiv prin repercusiunile asupra piețelor financiare, penurii de energie, presiuni suplimentare asupra prețurilor la energie, blocaje de durată în lanțul de aprovizionare și efecte asupra încrederii;

întrucât inflația prețurilor de consum în UE a atins niveluri care în multe țări nu s-au mai văzut din anii 1970, situându-se la 7,5 % în aprilie 2022, cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei unice, o creștere bruscă datorată în principal creșterii prețurilor energiei fosile; întrucât acest lucru a dus la creșterea prețurilor la produse agricole; întrucât, potrivit celor mai recente previziuni ale BCE pentru zona euro, se estimează că rata inflației (IAPC) va scădea de la o medie de 5,1 % în 2022 la 2,1 % în 2023 și 1,9 % în 2024;

întrucât creșterea inflației și mai ales creșterea rapidă a prețurilor la alimente și energie în întreaga UE afectează populațiile cele mai vulnerabile, accentuând și mai mult inegalitatea și agravând sărăcia și sărăcia energetică; întrucât se preconizează că salariile nu vor crește în același ritm ca inflația și în consecință lucrătorii își pierd puterea de cumpărare, iar condițiile lor de viață ar putea să se înrăutățească în următoarele luni; întrucât această situație va exercita o mai mare presiune și asupra capacității politicii sociale, precum și asupra stabilizatorilor automați, cum ar fi sistemele naționale de șomaj; întrucât Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) adoptat de Comisie a fost un succes;

întrucât, potrivit perspectivelor economice mondiale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) din aprilie 2022, se preconizează că creșterea globală va încetini de la un nivel estimat de 6,1 % în 2021 la 3,6 % în 2022 și 2023, cu 0,8 și 0,2 puncte procentuale mai puțin pentru 2022 și 2023 decât se preconizase în ianuarie; întrucât se preconizează o scădere a creșterii în zona euro de la un nivel estimat de 5,3 % în 2021 la 2,8 % în 2022 și la 2,3 % în 2023;

întrucât, potrivit propunerii Comisiei de raport comun din 2022 privind ocuparea forței de muncă, utilizarea pe scară largă a programelor de menținere a locurilor de muncă în timpul pandemiei a contribuit la creșterea relativ limitată a șomajului în 2021, de la o creștere de 6 % în 2020 la doar 0,4 % în 2021 (6);

întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) întâmpină dificultăți mai mari decât întreprinderile mari în a obține finanțare; întrucât procedurile administrative îngreunează în mod deosebit accesul IMM-urilor la fondurile publice; întrucât condițiile de acces la sprijin financiar pentru IMM-uri ar trebui, prin urmare, să ia în considerare necesitatea simplificării procedurilor;

întrucât Europa se confruntă cu provocări emergente, precum accentuarea inegalităților dintre generații, reducerea șanselor și resurselor sociale, de sănătate, economice și de mediu, disparitățile teritoriale și accesul inegal la servicii sociale și de sănătate fundamentale, la locuri de muncă și șanse de afaceri și la infrastructura socială; întrucât în 2020 96,5 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce reprezintă echivalentul a 21,9 % din populația UE; întrucât sărăcia și excluziunea socială au scăzut în ultimul deceniu; întrucât este necesară o reducere și mai mare; întrucât reducerea inegalităților reprezintă o responsabilitate comună a UE și a statelor membre; întrucât ar trebui să ne ocupăm de cauzele profunde ale dezechilibrelor economice și sociale pe termen lung;

N.	întrucât aproximativ 34 de milioane de cetățeni europeni au raportat incapacitatea de a-și încălzi locuințele în mod adecvat în 2018, iar 6,9 % din populația Uniunii a declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința în cadrul unui sondaj realizat în 2019 la nivelul UE;

întrucât sistemele solide de protecție socială sunt esențiale pentru reziliența socială în perioade de criză; întrucât principala consecință socială în Europa este creșterea costului vieții și scumpirea bunurilor și serviciilor, ceea ce pune în pericol drepturi ale omului precum accesul la hrană, locuințe, îmbrăcăminte și educație, condiții de muncă favorabile și protecția împotriva șomajului, precum și accesul la asistență medicală;

întrucât Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale a stabilit ca obiectiv ca UE să reducă numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane și a adoptat o serie de propuneri pentru a atinge acest obiectiv până în 2030; întrucât în contextul actual atingerea obiectivului devine mai dificilă, având în vedere creșterea preconizată a sărăciei și a șomajului în următoarele luni; întrucât sistemele de protecție socială sunt supuse unor presiuni puternice pentru a atenua impactul social al crizei, a oferi sprijin refugiaților și a asigura condiții de viață decente tuturor cetățenilor, precum și accesul la servicii esențiale de calitate, cum ar fi serviciile de sănătate, educația și locuințele;

întrucât Agenția Internațională a Energiei a estimat că profiturile excedentare se ridică la 200 de miliarde EUR (7) în 2022; întrucât ea a mai estimat că măsurile fiscale temporare privind profiturile excepționale ar putea fi transferate către veniturile publice, pentru a compensa parțial creșterea facturilor la energie; întrucât, în martie 2022, Comisia a propus orientări privind introducerea unor măsuri fiscale temporare privind profiturile excepționale (8);

întrucât războiul declanșat de Rusia în Ucraina a demonstrat hotărârea, unitatea și puterea UE în apărarea valorilor democratice; întrucât acesta a mai demonstrat și că este nevoie de reforme economice, sociale și instituționale la nivelul UE pentru a face față consecințelor globale ale agresiunii militare a Rusiei; întrucât există o nevoie absolută de a menține unitatea și solidaritatea impresionantă de până acum a Uniunii în ceea ce privește folosirea tuturor instrumentelor nemilitare disponibile pentru a pune capăt agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a răspunde, prin mijloace colective, efectelor imediate din interiorul UE, menținând agenda legislativă actuală, cu scopul de a îmbunătăți reziliența socială, economică și de mediu a Uniunii, în pofida dorinței lui Putin de a ne dezbina și de a compromite aceste eforturi;

întrucât este necesar să se asigure funcționarea economiei sociale de piață și a pieței unice chiar în perioade de criză pentru ca piața unică să-și valorifice din plin potențialul în beneficiul consumatorilor europeni și să contribuie la creșterea productivității, a competitivității întreprinderilor europene și la crearea de locuri de muncă de calitate;

T.	întrucât Comisia a prezentat măsuri concrete pentru ca REPowerEU să devină realitate;

U.	întrucât UE trebuie să devină o putere reală pe scena mondială, având capacitatea de a acționa și de a decide singură, în special în ceea ce privește apărarea, energia, agricultura, acvacultura și industria;

întrucât accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente devine, de asemenea, din ce în ce mai dificil pentru refugiații care sosesc în UE; întrucât UE s-a angajat față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane și fiecărei femei și fete de a avea control deplin asupra aspectelor legate de sexualitatea sa și de drepturile sale sexuale și reproductive și de a hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte, fără discriminare, constrângere sau violență bazată pe sex,

Considerații generale

își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean și recunoaște că războiul în curs de la frontierele imediate ale UE are consecințe sociale și economice grave pentru Europa; se declară pe deplin conștient de faptul că democrația și libertatea nu pot fi exprimate prin niciun echivalent monetar sau confort social; condamnă din nou, în cei mai duri termeni posibili, agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și invadarea acestei țări de către Federația Rusă, precum și implicarea Belarusului în această agresiune;

subliniază că agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei și sancțiunile justificate ale UE împotriva Rusiei și Belarusului afectează redresarea economică a UE după pandemie și reprezintă o amenințare gravă la adresa strategiei sale de redresare și reziliență, precum și la adresa integrității pieței unice;

subliniază că actualul război din Ucraina a exacerbat o criză deja gravă a prețurilor la energie în întreaga Europă, care are un efect negativ direct asupra puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor UE și asupra IMM-urilor; reamintește că actualele prețuri ridicate la gaze și energie electrică afectează majoritatea statelor membre, deși în grade diferite și în momente diferite, și că actuala creștere a prețurilor reclamă o intervenție rapidă pentru a identifica, a evita și a preveni consecințele socioeconomice printr-un răspuns coordonat la nivelul strategiilor economice și sociale;

subliniază că este important să se asigure suveranitatea și independența energetică față de aprovizionarea din Rusia și o autonomie strategică mai mare, precum și o securitate energetică mai amplă, prin modernizarea și asigurarea unor investiții majore în infrastructura energetică a UE, inclusiv în interconexiuni și în infrastructura transfrontalieră, în producția de energie din surse regenerabile și în eficiența energetică;

este convins că e nevoie să se întărească și mai mult capacitățile de solidaritate ale Uniunii în perioade de criză; invită Comisia și Consiliul să fie pregătite în cazul în care efectele negative ale crizei nu pot fi combătute în mod suficient prin programele existente și să reacționeze cu hotărâre, unitate și rapiditate și în spirit de solidaritate cu cei afectați de această nouă criză gravă, pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile, în special IMM-urile; subliniază că un răspuns european hotărât, coordonat și bazat pe solidaritate este esențial pentru a limita răspândirea crizei prin identificarea, prevenirea și atenuarea consecințelor economice și sociale ale acesteia și deci prin menținerea sprijinului cetățenilor europeni față de acțiunile întreprinse împotriva Rusiei și față de celelalte acțiuni necesare pentru susținerea ucrainenilor în eforturile lor de a se apăra; solicită instituțiilor UE să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritelor;

subliniază sprijinul său deplin pentru Ucraina și poporul ucrainean; subliniază importanța aprobării de către Consiliul European a celor cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și solicită punerea lor în aplicare rapidă și eficace; invită statele membre să adopte de urgență cel de-al șaselea pachet de sancțiuni, inclusiv interzicerea importurilor de petrol din Rusia, așa cum a propus Comisia; își reiterează apelul în favoarea instituirii unui embargo imediat și complet asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia și în favoarea abandonării complete a Nord Stream 1 și 2; cere să se adopte urgent măsuri de limitare a daunelor corelate cu sancțiunile, pentru a se asigura că lucrătorii și gospodăriile nu suportă povara acestor decizii politice;

sprijină eforturile depuse la nivel mondial de a ajuta Ucraina, în special prin intermediul G7, și solicită reducerea datoriilor Ucrainei; solicită Comisiei și statelor membre să conducă lucrările privind fondul fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina și strategia de reconstrucție a Ucrainei după război; reamintește poziția adoptată de mult timp potrivit căreia Parlamentul trebuie să fie pe deplin implicat în crearea și supravegherea fondurilor fiduciare ale UE și în procesul decizional operațional aferent;

invită Consiliul să extindă lista persoanelor vizate direct de sancțiunile UE, inclusiv a oligarhilor ruși, ținând cont de lista celor 6 000 de persoane prezentate de fundația lui Alexei Navalnîi; solicită extinderea listei entităților mass-media afiliate Rusiei care își desfășoară activitatea în UE și sunt sancționate de aceasta, în special la „agenția de știri” InfoRos, care este afiliată GRU;

ia act de faptul că foști politicieni, precum Esko Aho, François Fillon și Wolfgang Schüssel, au demisionat recent din posturile ocupate în firme rusești și cere insistent ca și alții, cum ar fi Karin Kneissl și Gerhard Schröder, să facă același lucru; invită, de asemenea, Consiliul să îi includă pe lista persoanelor vizate de sancțiunile UE pe membrii europeni ai consiliilor de administrație ale marilor companii ruse și pe politicienii care continuă să primească bani rusești;

Abordarea crizei economice și sociale într-un mod coordonat

10.

este convins că un răspuns eficace pe termen scurt constă în a contribui la diminuarea prețurilor ridicate la energie pentru gospodării și întreprinderi și în a menține puterea de cumpărare, locuri de muncă și servicii publice de calitate, continuând totodată accelerarea implementării Pactului verde european și a tranziției juste și verzi, precum și consolidarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale; cere consolidarea pieței interne a energiei, pentru a elimina dependențele UE, însă fără a crea altele noi;

11.

subliniază încă o dată că, pe lângă stabilirea unui plan vast de investiții publice și private în eficiența energetică, energia din surse regenerabile și de investiții publice sustenabile pe termen lung în combaterea schimbărilor climatice și a problemei aprovizionării cu energie, trebuie diversificate sursele de energie, tehnologiile și rutele de aprovizionare cu energie, evitând în același timp efectele de blocare; invită, prin urmare, Comisia să intensifice coordonarea planificării și finanțării dedicate eficienței energetice și energiei din surse regenerabile, în special hidrogenului ecologic; solicită eliminarea treptată rapidă a subvențiilor pentru combustibili fosili;

12.

reiterează estimarea Comisiei privind necesitatea unor investiții anuale suplimentare în valoare de sute de miliarde de euro (9) pentru a aborda problemele și oportunitățile asociate transformării digitale, tranziției verzi și juste și redresării economice și sociale; subliniază așadar că mulți ani de acum înainte în UE trebuie stabilizat un nivel crescut de investiții și trebuie întărită convergența ascendentă;

13.

invită Comisia și statele membre să condiționeze investițiile publice și sprijinul financiar, inclusiv sprijinul financiar public acordat întreprinderilor în cadrul flexibilizării normelor privind ajutoarele de stat, de cerințele relevante legate de obiectivele de politică publică, în special de cerințele sociale, de mediu și financiare, care ar trebui îndeplinite de beneficiari atât timp cât primesc sprijin public, asigurând în același timp o concurență loială și deschisă, condiții de concurență echitabile între întreprinderile noastre și respectarea principiilor fundamentale pe care se bazează piața noastră unică;

14.

recunoaște că atenuarea efectului creșterii prețurilor la energie asupra gospodăriilor vulnerabile va fi esențială pentru a limita ratele sărăciei; invită statele membre să dea dovadă de eficiență și să orienteze corespunzător cheltuielile sociale ridicate, inclusiv ajutorul de venit, pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, în special pentru gospodăriile cu venituri mici, și pentru a finanța politici publice de creștere a eficienței energetice și de extindere a energiei din surse regenerabile; subliniază că creșterea salariilor ar trebui să țină cont de inflația pe termen lung și creșterea productivității pentru a menține puterea de cumpărare a gospodăriilor;

15.

alături de Consiliu, invită Comisia să prezinte propuneri la problema prețurilor excesive ale energiei electrice, conservând în același timp integritatea pieței unice; reamintește opțiunile actuale pe termen scurt prezentate de Comisie (sprijin direct pentru consumatori prin bonuri valorice, reduceri ale impozitului sau printr-un „model de agregator/cumpărător unic”, ajutoare de stat, impozitare, plafoane tarifare și măsuri de reglementare, precum contracte pentru diferențe) pentru a reduce impactul prețurilor extrem de ridicate asupra cetățenilor și întreprinderilor, abordând, în același timp, efectul de contagiune asupra piețelor energiei electrice; își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele abuzuri de piață; invită Comisia să evalueze impactul prețurilor gazelor asupra funcționării pieței energiei electrice, în special asupra stabilirii rolului prețului gazelor în prețul final;

16.

este profund îngrijorat de consecințele pe care războiul Rusiei împotriva Ucrainei le are asupra securității alimentare a UE; subliniază necesitatea urgentă de a consolida abordarea UE în ceea ce privește securitatea alimentară și, dacă este necesar, de a crește capacitatea de producție sustenabilă pentru a reduce dependența generală a sistemului alimentar al UE și pentru a crește reziliența în lanțul de aprovizionare cu alimente; subliniază efectele majore asupra sectorului agroalimentar ale creșterii extraordinare a costurilor de producție, după cum a remarcat în rezoluția sa din 24 martie 2022 referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a garanta securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, avertizează că restricțiile la export anunțate de multe țări pot duce la creșteri ale prețurilor, pot destabiliza piețele, pot cauza foamete și alimenta practici speculative;

Integrarea persoanelor strămutate temporar din Ucraina

17.

subliniază că războiul din Ucraina și, prin urmare, creșterea costului vieții și riscurile de șomaj ar putea exacerba și mai mult situația familiilor, a refugiaților, a femeilor, a copiilor expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială sau ar putea avea nevoie de acces la îngrijire de calitate dacă nu sunt puse în aplicare măsuri de protecție suplimentare adecvate; invită Comisia și statele membre să își concentreze eforturile asupra punerii în practică a Garanției europene pentru copii pentru asigurarea accesului copiilor refugiați din Ucraina la servicii gratuite și de calitate identice cu cele la care au acces copiii din țările-gazdă din UE și să majoreze urgent finanțarea Garanției europene pentru copii cu un buget potrivit;

18.

consideră că accesul universal la servicii medicale complete, în special pentru femeile și fetele care sunt victime ale crimelor de război și care sunt refugiate în UE trebuie garantat în toate statele membre; invită statele membre să asigure femeilor ucrainene strămutate temporar accesul universal la asistență medicală sexuală și reproductivă de calitate, fără discriminare, constrângeri sau abuzuri, și să le garanteze deopotrivă accesul la justiție și să prevină încălcările drepturilor omului la adresa lor; salută anunțarea de către Comisie a sumei de 1,5 milioane EUR pentru un proiect dedicat Fondului Națiunilor Unite pentru Populație pentru asigurarea accesului femeilor și fetelor din Ucraina la servicii de sănătate sexuală și reproductivă;

19.

invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită situației minorilor neînsoțiți, a copiilor separați de părinți și a celor din centrele de îngrijire instituționalizată din Ucraina, asigurându-se că nevoile lor imediate sunt satisfăcute, că sunt identificați și urmăriți în mod corespunzător și că datele sunt partajate între statele membre, cu scopul de a-i reuni cu familiile lor sau de a-i reintegra ulterior în societatea ucraineană, garantându-le în același timp protecția împotriva abuzurilor sau a traficului de persoane, în special în cazul tinerelor femei și fete;

20.

subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat contribuția esențială a lucrătorilor migranți la sprijinirea economiilor europene; avertizează însă că lucrătorii migranți se confruntă adesea cu condiții precare de muncă și de viață, cu absența protecției sociale, cu refuzarea libertății de asociere și a exercitării drepturilor lor ca lucrători, cu discriminarea și xenofobia și este îngrijorat de cazurile raportate de exploatare prin muncă a refugiaților din Ucraina; invită Comisia și statele membre să acorde atenție acestor cazuri și să se asigure că drepturile lucrătorilor ucraineni sunt protejate și că integrarea lor se realizează cu respectarea legii, a egalității și a nediscriminării; consideră că sindicatele și organizațiile societății civile din întreaga UE trebuie să fie sprijinite, inclusiv atunci când desfășoară acțiuni de protejare a drepturilor sociale și de muncă fundamentale ale refugiaților, de organizare și sindicalizare a lucrătorilor refugiați și de dotare a acestora cu capacitate de acțiune;

21.

invită Comisia să ofere și ajutor financiar statelor membre care respectă principiile statului de drept pentru primirea și integrarea socială și în muncă a refugiaților, inclusiv pentru servicii de îngrijire, locuințe, alimente, ajutoare materiale, programe de formare și servicii publice de ocupare a forței de muncă; subliniază necesitatea de a oferi protecție și îngrijire specializate persoanelor cu dizabilități din Ucraina; invită statele membre să sprijine autoritățile naționale, centrele de primire, educație și ocupare a forței de muncă, ONG-urile și organizațiile caritabile în utilizarea instrumentului UE de stabilire a profilului de competențe pentru resortisanții țărilor terțe;

22.

subliniază că sistemele de asistență psihiatrică din Europa ar trebui să fie mai bine finanțate și că accesul la astfel de îngrijiri poate fi dificil pentru marele public și ca atare ar trebui îmbunătățit; și subliniază că pentru refugiați și migranți accesul se poate dovedi și mai dificil; consideră că este de cea mai mare importanță să se majoreze semnificativ finanțarea serviciilor de asistență psihiatrică clinică pentru a sprijini refugiații să facă față traumelor, alături de tratamente neclinice desfășurate în parteneriat cu școlile, organizațiile comunitare și alți actori;

Un nou pachet privind reziliența pentru Europa

Un nou pachet social privind reziliența pentru cetățeni

23.

subliniază că se preconizează că situația economică și socială din UE riscă să se deterioreze și mai mult în lunile următoare, lucru ce va fi agravat din cauza unei combinații între prețuri și mai mari la energie și, prin urmare, cheltuieli mai mari pentru încălzire și o inflație mai mare la alte bunuri și servicii; reiterează faptul că riscurile pentru sănătate ar trebui monitorizate în continuare; consideră că ar fi important ca UE să anticipeze acest lucru și să pună în aplicare până în vara anului 2022 un cadru politic și inițiative concrete pentru statele membre, care să vizeze sprijinirea celor mai vulnerabile segmente ale populației lor; reiterează solicitarea Consiliului adresată statelor membre și Comisiei, în perspectiva sezonului de iarnă următor, de a institui de urgență mecanismele de solidaritate și de compensare necesare și de a colabora pentru instituirea unor măsuri comune;

24.

solicită un pachet european temporar privind reziliența socială, care să coordoneze un set de măsuri și mijloace de consolidare a sistemelor de protecție socială și de protecție socială din UE, inclusiv continuarea și refinanțarea SURE, atât timp cât consecințele socioeconomice ale războiului continuă să aibă un impact negativ asupra pieței muncii, precum și un mecanism de asistență socială cu un sprijin public sporit pentru instrumentele existente destinate categoriilor celor mai sărace din societate; solicită, în plus, adoptarea rapidă a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice; solicită majorarea investițiilor în măsuri sociale de combatere a schimbărilor climatice; invită statele membre să ia în considerare suspendarea temporară a sistemelor naționale de indexare a chiriilor, după caz;

25.

invită Comisia să organizeze un nou summit ca urmare a summitului social de la Porto și care să includă instituțiile UE și partenerii sociali pentru a discuta problemele generate de situația extraordinară cu care ne confruntăm odată cu creșterea inflației și consecințele sociale ale acesteia, în special în ceea ce privește condițiile de trai, redistribuirea echitabilă a bogăției între diferitele grupuri ale societății și salariile decente, și să actualizeze Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, pentru a se asigura că obiectivele stabilite sunt îndeplinite prin eventuala adoptare de propuneri, unde este cazul, și/sau de mijloace financiare suplimentare;

26.

arată că Comisia va propune o recomandare a Consiliului privind un cadru pentru sistemele de venit minim, de care e nevoie urgentă, pentru a proteja dreptul la o viață decentă, a eradica sărăcia și a soluționa problemele legate de adecvare și raza de acoperire, inclusiv o clauză de menținere a nivelului de protecție; reamintește că Comisia a recomandat sisteme de venit minim în recomandările specifice fiecărei țări și a subliniat că nu toate statele membre și-au stabilit nivelul de sărăcie deasupra pragului de sărăcie; solicită, în plus, adoptarea de sisteme de indemnizații pentru obținerea calificărilor care să fie acordate tuturor persoanelor aflate în dificultate care doresc să se înscrie în învățământul profesional sau terțiar, pentru a-și acoperi costurile educaționale și nevoile de bază;

27.

reamintește că tinerii au fost deosebit de afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 din punctul de vedere al locurilor de muncă, al educației, al formării și pe plan psihic; este preocupat de faptul că consecințele economice ale crizei actuale cauzate de agresiunea Rusiei în Ucraina riscă să producă un șomaj și mai ridicat în rândul tinerilor din Europa, cu consecințe socioeconomice de lungă durată;

28.

reamintește că dreptul la un nivel de trai adecvat, inclusiv la locuință, este inclus în Declarația Universală a Drepturilor Omului; avertizează că piața locuințelor din Europa va fi supusă unei presiuni tot mai mari și invită, prin urmare, Comisia și statele membre să depună eforturi pentru a asigura accesul universal la locuințe decente și la prețuri accesibile prin Planuri naționale de locuințe accesibile integrate în Programele naționale de reformă; salută, în acest context, Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost;

29.

avertizează cu privire la impactul războiului în curs asupra lanțurilor mondiale de aprovizionare cu alimente și asupra prețurilor alimentelor, precum și cu privire la consecințele asupra puterii de cumpărare; subliniază, în contextul creșterii prețurilor la alimente, adoptarea unei alocări minime majorate pentru măsurile de incluziune socială în cadrul noului Fond social european Plus (FSE+), precum și o alocare suplimentară de 3 % peste măsurile din FEAD și încurajează statele membre să aloce mai mult decât sumele minime necesare în conformitate cu FSE+;

Un pachet de măsuri economice pentru întreprinderi

30.

își reiterează cererea privind acțiunea concertată a UE pentru a face față consecințelor economice și sociale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor impuse; propune crearea unui pachet de măsuri de sprijin economic pentru întreprinderi, care să includă elemente economice, bugetare și legislative, pentru IMM-uri și investiții publice, fără a compromite obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050; consideră că un astfel de pachet ar trebui să prevadă cel puțin:

(a)	că Comisia efectuează o analiză care să identifice sectoarele cele mai afectate de efectele cumulative ale creșterii prețurilor la energie și materii prime și de impactul războiului, în conformitate cu obiectivele unei mai bune reglementări;

(b)

majorarea ajutoarelor pentru întreprinderile din astfel de sectoare prin asigurarea unei aplicări flexibile a normelor privind ajutoarele de stat, asigurând în același timp o concurență loială, sub rezerva cerințelor obligatorii relevante în materie de durabilitate integrate în modelele de afaceri ale întreprinderilor, cum ar fi interzicerea concedierilor colective, creșterea eficienței energetice, utilizarea crescută a energiei din surse regenerabile și obiectivele de reducere a materialelor virgine;

(c)	adoptarea unei strategii de diversificare pentru a asigura o aprovizionare fiabilă cu produse de bază și materii prime critice, cum ar fi pământurile rare, precum și de a asigura lanțuri de aprovizionare sustenabile, în conformitate cu Acordul de la Paris;

(d)

asigurarea independenței energetice de Rusia și a unei autonomii mai strategice, prin modernizarea și asigurarea unor investiții majore în infrastructura energetică a UE, inclusiv în interconexiuni și în infrastructura transfrontalieră, în producția de energie din surse regenerabile și în eficiența energetică;

(e)

o creștere a nivelului garanției UE în cadrul programului InvestEU pentru a stimula investițiile în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii europene, inclusiv ca sprijin sub formă de capital, și crearea unei ferestre dedicate pentru întreprinderile afectate de război și pentru proiectele de independență energetică, care susțin obiectivele energetice și climatice din acest program, prin finanțare nouă.

31.

subliniază concluziile recente ale Consiliului, prin care statele membre și Comisia sunt invitate să utilizeze în continuare în mod optim setul de instrumente, inclusiv noul cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză; subliniază, în acest sens, lipsa unor condiții sociale sau de sustenabilitate în cadrul privind ajutoarele de stat prezentat de Comisie; roagă insistent instituțiile UE și statele membre să vegheze ca sprijinul financiar public pentru a combate efectele economice ale pandemiei și ale războiului să fie acordat firmelor cu condiția de a folosi fondurile în beneficiul angajaților și de a se abține de la acordarea de prime către conducere, de la eludarea fiscală, de la plata dividendelor sau de la răscumpărarea acțiunilor, atât timp cât primesc un astfel de sprijin;

32.

felicită călduros Comisia pentru viitoarea adoptare a unui instrument de urgență pentru piața unică; îndeamnă Comisia să integreze, în contextul unui astfel de cadru legislativ, dispoziții care să stabilească teste de rezistență și reziliență pentru întreprinderi, similare testelor de rezistență pentru instituțiile financiare, care să cartografieze, să evalueze și să ofere eventuale răspunsuri la riscurile lanțului lor de aprovizionare, incluzând externalitățile, precum și riscurile sociale, de mediu și politice;

33.

reamintește importanța unei piețe unice funcționale drept coloană vertebrală a economiei UE; subliniază că invadarea Ucrainei de către Rusia a evidențiat o serie de provocări pentru reziliența cererii și a ofertei în UE, care afectează industriile sale și fragmentează piața unică; solicită Comisiei să prezinte noi propuneri pentru a încuraja actorii privați să investească în UE și, în special, să întărească piața unică a serviciilor, să facă progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și uniunea bancară și să utilizeze noi forme de parteneriate de tip public-privat în care statul își asumă riscuri de finanțare limitate pentru a atrage mai multe investiții din sectorul privat, cum au fost schemele de sprijin pentru IMM-uri în contextul pandemiei de COVID-19;

Întărirea capacității de acțiune a UE

34.

subliniază că, în răspunsul european la criza provocată de pandemia de COVID-19, cetățenii europeni au înțeles că UE îi protejează și le oferă perspective, în special prin crearea programului SURE și a instrumentului NextGenerationEU (NGEU); subliniază că nici fondul NextGenerationEU, nici componenta sa de redresare și reziliență sau flexibilitatea oferită de actualul cadru financiar multianual 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi întrutotul nevoile financiare generate de războiul din Ucraina; reamintește că aceste instrumente nu au fost nici concepute, nici dimensionate pentru a rezolva noile probleme generate de agresiunea și invazia Rusiei și a menține simultan nivelul de investiții în programele și politicile UE, inclusiv în priorități importante precum tranziția justă, verde și digitală;

35.

subliniază că trebuie utilizate în mod optim posibilitățile de finanțare existente, flexibilitatea și alte dispoziții prevăzute în Regulamentul privind CFM și în Regulamentul financiar; este însă convins că bugetul UE trebuie să prevadă o flexibilitate suplimentară, cum ar fi recurgerea la dezangajări, pentru a răspunde unor nevoi neprevăzute și urgente; invită Comisia să efectueze o analiză aprofundată a funcționării actualului CFM și să prezinte o propunere legislativă pentru o revizuire cuprinzătoare a acestuia cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al anului 2023; așteaptă ca o astfel de revizuire să țină seama de implicațiile pe termen lung ale războiului din Ucraina și de efectele măsurilor de urgență aplicate;

36.

reamintește că este gata să mobilizeze toate instrumentele bugetare disponibile ale Uniunii pentru a oferi cel mai puternic sprijin financiar posibil refugiaților din Ucraina și avertizează că o astfel de mobilizare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor și acțiunilor în curs; invită Comisia să identifice resursele suplimentare nealocate, în special din exercițiile de programare anterioare, care pot fi mobilizate pentru a sprijini Ucraina și a contracara consecințele războiului;

37.

salută planul prezentat de Comisie în noul său program REPowerEU de a asigura independența Europei de combustibilii fosili ruși cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia; invită Comisia să analizeze modul în care acest program ar putea fi utilizat împreună cu planurile naționale de redresare și reziliență pentru a avansa investițiile în tranziția energetică, inclusiv finanțarea proiectelor multinaționale în domeniul securității energetice;

38.

solicită punerea rapidă în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență, în special în domeniul energiei, atât la nivel național, cât și la nivel european; este ferm convins că acest lucru ar trebui să sporească autonomia strategică a UE;

39.

reamintește că nu au fost contractate împrumuturi în valoare de peste 200 de miliarde EUR; solicită, prin urmare, statelor membre să utilizeze împrumuturile care nu au fost încă solicitate prin MRR pentru a acoperi costurile economice și sociale cauzate de război, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență;

40.

ia act de concluziile FMI potrivit cărora politica bugetară este mai potrivită pentru a face față noilor șocuri decât politica monetară și că stabilizatorilor fiscali automați ar trebui să li se permită să funcționeze liber, și că ar trebui alocate cheltuieli suplimentare, printre altele pentru sprijinul umanitar acordat refugiaților și pentru sprijinul acordat gospodăriilor cu venituri mici și întreprinderilor vulnerabile, dar viabile;

41.

ia act de comunicarea Comisiei referitoare la orientări în materie de politică bugetară pentru 2023 (10) și apelul său de a menține o poziție bugetară de susținere, pentru a putea reacționa la evoluțiile situației economice; așteaptă din partea Comisiei să prezinte un set de măsuri de politică bugetară ca răspuns la șocurile economice și la creșterea nivelurilor de sărăcie; așteaptă, de asemenea, în acest context, ca clauza derogatorie generală să rămână activată atât timp cât este justificat; consideră că revenirea la norme bugetare constrângătoare în circumstanțele actuale ar afecta grav economia UE și capacitatea statelor membre de a face față crizei actuale;

42.

profită de ocazie, în contextul problemelor geopolitice mondiale actuale cum ar fi pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, pentru a regândi guvernanța economică a UE în așa fel încât aceasta să își sporească rezistența la șocuri și crize, precum și să își consolideze dimensiunea socială și energetică; invită Comisia să revadă reacția globală în materie de politică economică la criza actuală, pentru a trata în mod eficace inegalitățile economice și sociale într-o perioadă în care nevoile de investiții sunt enorme;

43.

invită Comisia să lanseze o revizuire a normelor bugetare ale UE; ia act de faptul că revizuirea cadrului de guvernanță economică trebuie să țină seama de consecințele pandemiei, de război și de implicațiile acestuia pentru tranziția energetică;

44.

solicită crearea unui nou fond european dedicat (un fond strategic pentru autonomia Europei) pentru a finanța infrastructura energetică transfrontalieră – evitând în același timp efectele de blocare asupra combustibililor fosili – și producția de energie din surse regenerabile și eficiența energetică, consolidând calea către Pactul verde european, precum și securitatea cibernetică, competitivitatea industrială, economia circulară, securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă, asigurând astfel autonomia Europei și protejând serviciile publice de calitate în deceniile următoare; insistă ca orice nou fond să fie creat în conformitate cu procedura legislativă ordinară și să funcționeze sub supravegherea deplină a Parlamentului European și sub gestionarea directă a Comisiei; subliniază că valoarea sa totală ar trebui stabilită pe baza unei evaluări clare a costurilor și a deficitului de investiții; solicită ca întregul fond să se bazeze pe lecțiile învățate din NGEU;

45.

subliniază că, în paralel, sunt necesare noi resurse proprii suplimentare ale UE pentru a acoperi cel puțin costurile de rambursare ale NGEU (fondurile și dobânzile) și pentru a asigura o finanțare sustenabilă a bugetului UE pe termen lung, pentru a evita finanțarea noilor priorități ale UE în detrimentul programelor și politicilor UE existente; se declară hotărât să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a foii de parcurs din decembrie 2020 privind resursele proprii convenite și obligatorii din punct de vedere juridic; îndeamnă Consiliul să accelereze negocierile privind primul pachet de resurse proprii ale UE, care include venituri din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, schema de comercializare a certificatelor de emisii și o parte din profiturile celor mai mari și mai profitabile multinaționale, în vederea ajungerii la un acord înainte de finalizarea procedurii bugetare 2023; reiterează solicitarea sa privind introducerea fără întârziere a celui de-al doilea pachet de noi resurse proprii, inclusiv a unei taxe pe tranzacțiile financiare, și îndeamnă Comisia să prezinte o propunere înainte de decembrie 2023; subliniază necesitatea de a lua măsuri suplimentare în cazul în care noile resurse proprii propuse nu sunt adoptate sau nu generează nivelul anticipat de venituri pentru bugetul UE; subliniază, în acest context, importanța dialogului periodic dintre cele trei instituții privind resursele proprii;

46.

subliniază că, astfel cum a evidențiat Consiliul European, impozitarea temporară sau intervențiile de reglementare asupra profiturilor excepționale ar putea constitui o sursă de finanțare publică națională; invită Comisia și statele membre să coordoneze elaborarea unor sisteme de impozitare a profiturilor excepționale sau alte măsuri de reglementare, pentru a le utiliza pentru a atenua consecințele sociale și economice pentru UE ale războiului din Ucraina;

47.

subliniază caracterul urgent al aplicării rapide a acordului OCDE din pilonul 2 privind impozitarea efectivă minimă, pe lângă punerea în aplicare a pilonului 1, axat pe o distribuție mai echitabilă a profiturilor și drepturilor de impozitare între țări relativ la cele mai mari întreprinderi multinaționale, inclusiv cele din sectorul digital (11);

48.

reiterează necesitatea urgentă de combatere a evaziunii fiscală, a evitării obligațiilor fiscale și de planificare fiscală agresivă prin reforme suplimentare, inclusiv cele prezentate de Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, în conformitate cu recomandările Parlamentului; invită Consiliul să ajungă la un acord cu privire la propunerile Comisiei de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei (12) și de directivă de stabilire a unor norme de prevenire a utilizării abuzive a entităților fictive în scopuri fiscale (13), în urma avizului Parlamentului cu privire la aceasta;

49.

felicită Comisia pentru studiul comandat privind un registru al activelor UE ca urmare a unei cereri adresate de Parlament; constată că un astfel de registru ar oferi autorităților publice un acces rapid la informații privind proprietatea asupra activelor și bunurilor cu valoare ridicată în întreaga UE și astfel să frâneze în mod eficace eforturile de eludare a sancțiunilor financiare cu destinație precisă și să combată spălarea banilor, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale; consideră, în plus, că Comisia ar trebui să solicite jurisdicțiilor din afara UE să divulge informații privind activele din jurisdicția lor deținute de persoane și entități ce fac obiectul sancțiunilor;

50.

reiterează apelul său de a utiliza cadrul de negociere a pachetului legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului pentru a elimina lacunele existente care permit mascarea structurilor de proprietate efectivă și pentru a se asigura că toate activele relevante deținute în UE de oligarhii ruși ce fac obiectul sancțiunilor sunt confiscate în conformitate cu cadrul juridic al UE; recunoaște activitatea Grupului operativ al Comisiei privind înghețarea și sechestrarea în acest context;

o o

51.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2022)0121.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2022)0099.

(3) Texte adoptate, P9_TA(2022)0206.

(4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(5) JO C 99, 1.3.2022, p. 191.

(6) Propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2021 de raport comun privind ocuparea forței de muncă 2022 (COM(2021)0743).

(7) https://www.iea.org/reports/a-10-point-plan-to-reduce-the-european-unions-reliance-on-russian-natural-gas

(8) Comunicarea Comisiei din 8 martie 2022, intitulată „REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă” (COM(2022)0108).

(9) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor de redresare ale Europei” (SWD(2020)0098), p. 16sq.

(10) Comunicarea Comisiei din 2 martie 2022 privind orientările de politică bugetară pentru 2023 (COM(2022)0085).

(11) A se vedea răspunsul dat de comisarul Gentiloni la 15 februarie 2022 ca răspuns la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-005563/2021 privind veniturile fiscale ale statelor membre și ale UE în urma acordului OCDE.

(12) Propunerea Comisiei de directivă a Consiliului din 14 iulie 2021 privind restructurarea cadrului Uniunii de impozitare a produselor energetice și a energiei electrice (COM(2021)0563).

(13) Propunerea Comisiei de directivă a Consiliului din 22 decembrie 2021 de stabilire a unor norme pentru prevenirea utilizării abuzive în scopuri fiscale a entităților fictive (COM(2021)0565).

16.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 479/89

P9_TA(2022)0216

Nivelul minim de impozitare a grupurilor multinaționale *

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind stabilirea unei cote minime globale de impozitare a grupurilor multinaționale în Uniune (COM(2021)0823 – C9-0040/2022 – 2021/0433(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)

(2022/C 479/12)

Parlamentul European,

—	având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2021)0823),

—	având în vedere articolul 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9-0040/2022),

—	având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0140/2022),

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul 1

Propunere de directivă

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)

Este necesar să se pună în aplicare regulile-model GloBE convenite de statele membre într-un mod care să rămână cât mai aproape posibil de acordul global. Prezenta directivă urmărește îndeaproape conținutul și structura regulilor-model GloBE. Pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul primar al Uniunii și, mai precis, cu libertatea de stabilire, normele prezentei directive ar trebui să se aplice entităților rezidente într-un stat membru, precum și entităților nerezidente ale unei societăți-mamă situate în statul membru respectiv. Prezenta directivă ar trebui să se aplice, de asemenea, grupurilor exclusiv naționale de dimensiuni foarte mari. În acest mod, cadrul juridic ar fi conceput astfel încât să se evite orice risc de discriminare între situațiile transfrontaliere și cele naționale. Toate entitățile, inclusiv societatea-mamă care aplică IIR, care sunt situate într-un stat membru cu un nivel redus de impozitare, ar fi supuse impozitului suplimentar. De asemenea, entitățile constitutive ale aceleiași societăți-mamă care sunt situate în alt stat membru care practică o impozitare la nivel redus ar fi supuse impozitului suplimentar.

(6)

Este necesar să se pună în aplicare regulile-model GloBE convenite de statele membre într-un mod care să rămână cât mai aproape posibil de acordul global. Succesul acordului va depinde în întregime de implementarea sa transparentă și consecventă în Uniune și în lume. Prezenta directivă respectă, în general, conținutul și structura regulilor-model GloBE , dar diferă în anumite aspecte, printre altele în ceea ce privește modul în care se aplică anumite norme în Uniune . Pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul primar al Uniunii și, mai precis, cu libertatea de stabilire, normele prezentei directive ar trebui să se aplice entităților rezidente într-un stat membru, precum și entităților nerezidente ale unei societăți-mamă situate în statul membru respectiv. Prezenta directivă ar trebui să se aplice, de asemenea, grupurilor exclusiv naționale de dimensiuni foarte mari. În acest mod, cadrul juridic ar fi conceput astfel încât să se evite orice risc de discriminare între situațiile transfrontaliere și cele naționale. Toate entitățile, inclusiv societatea-mamă care aplică IIR, care sunt situate într-un stat membru cu un nivel redus de impozitare, ar fi supuse impozitului suplimentar. De asemenea, entitățile constitutive ale aceleiași societăți-mamă care sunt situate în alt stat membru care practică o impozitare la nivel redus ar fi supuse impozitului suplimentar.

Amendamentul 2

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)

Deși este necesar să se asigure descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, ar trebui evitate efectele negative asupra întreprinderilor multinaționale mai mici de pe piața internă. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să se aplice numai entităților situate în Uniune care sunt membre ale unor grupuri de întreprinderi multinaționale sau ale unor grupuri exclusiv naționale de mari dimensiuni care ating pragul anual al veniturilor consolidate de cel puțin 750 000 000 EUR. Acest prag ar fi în concordanță cu pragul prevăzut în normele fiscale internaționale existente, cum ar fi normele privind raportarea pentru fiecare țară în parte (9). Entitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sunt denumite entități constitutive. Anumite entități ar trebui excluse din domeniul de aplicare pe baza scopului și a statutului lor specific. Entitățile excluse ar fi cele care nu sunt orientate spre profit și care desfășoară activități de interes general și care, din aceste motive, nu sunt susceptibile de a fi supuse impozitării în statul membru în care sunt situate. Pentru a proteja aceste interese specifice, este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive entitățile guvernamentale, organizațiile internaționale, organizațiile non-profit și fondurile de pensii. Fondurile de investiții și vehiculele de investiții imobiliare ar trebui, de asemenea, să fie excluse din domeniul de aplicare atunci când se află la cel mai înalt nivel al lanțului proprietății, deoarece, pentru așa-numitele entități de tip „flow-through”, profiturile obținute sunt impozitate la nivelul proprietarilor.

(7)

Deși este necesar să se asigure descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, ar trebui evitate efectele negative asupra întreprinderilor multinaționale mai mici de pe piața internă. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să se aplice numai entităților situate în Uniune care sunt membre ale unor grupuri de întreprinderi multinaționale sau ale unor grupuri exclusiv naționale de mari dimensiuni care ating pragul anual al veniturilor consolidate de 750 000 000 EUR. Acest prag ar fi în concordanță cu pragul prevăzut în normele fiscale internaționale existente, cum ar fi normele privind raportarea pentru fiecare țară în parte (9) și ar trebui astfel respectat de către toate statele membre. Comisia ar trebui să monitorizeze modul și măsura în care statele membre aplică regulile-model GloBE entităților mai mici și să ia măsuri adecvate dacă le aplică într-un mod care contravine principiilor dreptului Uniunii sau care subminează integritatea pieței interne . Entitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive sunt denumite entități constitutive. Anumite entități ar trebui excluse din domeniul de aplicare pe baza scopului și a statutului lor specific Entitățile excluse ar fi cele care nu sunt orientate spre profit și care desfășoară activități de interes general și care, din aceste motive, nu sunt susceptibile de a fi supuse impozitării în statul membru în care sunt situate. Pentru a proteja aceste interese specifice, este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive entitățile guvernamentale, organizațiile internaționale, organizațiile non-profit și fondurile de pensii. Fondurile de investiții și vehiculele de investiții imobiliare ar trebui, de asemenea, să fie excluse din domeniul de aplicare atunci când se află la cel mai înalt nivel al lanțului proprietății, deoarece, pentru așa-numitele entități de tip „flow-through”, profiturile obținute sunt impozitate la nivelul proprietarilor.

Amendamentul 3

Propunere de directivă

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)

Pentru a permite statelor membre să beneficieze de venituri din impozitul suplimentar colectat de la entitățile constitutive impozitate la un nivel redus situate pe teritoriul lor, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să aplice un sistem național de impozitare suplimentară. Entitățile constitutive ale unui grup de întreprinderi multinaționale care sunt situate într-un stat membru care a ales să pună în aplicare norme echivalente IIR și UTPR în cadrul propriului sistem fiscal național ar trebui să plătească statului membru respectiv impozitul suplimentar. Deși lasă statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a sistemului național de impozitare suplimentară , un astfel de sistem ar trebui să asigure impozitarea efectivă minimă a profitului calificat sau a pierderii calificate a(l) entităților constitutive în același mod sau într-un mod echivalent cu IIR și UTPR din prezenta directivă .

(13)

Pentru a permite statelor membre să beneficieze de venituri din impozitul suplimentar colectat de la entitățile constitutive impozitate la un nivel redus situate pe teritoriul lor, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a aplica un sistem național de impozitare suplimentară. Entitățile constitutive ale unui grup de întreprinderi multinaționale care sunt situate într-un stat membru care a ales să pună în aplicare norme echivalente IIR și UTPR în cadrul propriului sistem fiscal național ar trebui să plătească statului membru respectiv impozitul suplimentar. Deși lasă statelor membre o anumită flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a impozitului suplimentar național , Grupul de lucru al Consiliului pentru Codul de conduită ( impozitarea întreprinderilor) ar trebui să monitorizeze cu atenție aplicarea impozitului respectiv. Comisia ar trebui să ofere asistență în acest sens .

Amendamentul 4

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)

Pentru a asigura o abordare proporțională, acest exercițiu ar trebui să ia în considerare anumite situații specifice în care riscurile BEPS sunt reduse. Prin urmare, directiva ar trebui să includă o excepție fundamentată economic bazată pe costurile asociate cu angajații și pe valoarea activelor corporale dintr-o anumită jurisdicție. Acest lucru ar permite abordarea, într-o anumită măsură, a situațiilor în care un grup de întreprinderi multinaționale sau un grup național de mari dimensiuni desfășoară activități economice care necesită prezența fizică într-o jurisdicție impozitată la un nivel redus, deoarece, în acest caz, este puțin probabil ca practicile BEPS să ia amploare. De asemenea, ar trebui luat în considerare cazul specific al grupurilor de întreprinderi multinaționale care se află în primele etape ale activității lor internaționale, pentru a nu descuraja dezvoltarea activităților transfrontaliere pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care beneficiază de un nivel redus de impozitare în jurisdicția lor națională în care își desfășoară activitatea în mod predominant. Astfel, activitățile naționale impozitate la un nivel redus ale unor astfel de grupuri ar trebui excluse de la aplicarea normelor pentru o perioadă de tranziție de cinci ani și cu condiția ca grupul de întreprinderi multinaționale să nu aibă entități constitutive în mai mult de șase alte jurisdicții. Pentru a asigura un tratament egal pentru grupurile naționale de mari dimensiuni, profiturile obținute din activitățile unor astfel de grupuri ar trebui, de asemenea, să fie excluse pentru o perioadă de tranziție de cinci ani.

(14)

Pentru a asigura o abordare proporțională, acest exercițiu ar trebui să ia în considerare anumite situații specifice în care riscurile BEPS sunt reduse. Prin urmare, directiva ar trebui să includă o excepție fundamentată economic bazată pe costurile asociate cu angajații și pe valoarea activelor corporale dintr-o anumită jurisdicție. Acest lucru ar permite abordarea, într-o anumită măsură, a situațiilor în care un grup de întreprinderi multinaționale sau un grup național de mari dimensiuni desfășoară activități economice care necesită prezența fizică într-o jurisdicție impozitată la un nivel redus, deoarece, în acest caz, este puțin probabil ca practicile BEPS să ia amploare. De asemenea, ar trebui luat în considerare cazul specific al grupurilor de întreprinderi multinaționale care se află în primele etape ale activității lor internaționale, pentru a nu descuraja dezvoltarea activităților transfrontaliere pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care beneficiază de un nivel redus de impozitare în jurisdicția lor națională în care își desfășoară activitatea în mod predominant. Astfel, activitățile naționale impozitate la un nivel redus ale unor astfel de grupuri ar trebui excluse de la aplicarea normelor pentru o perioadă de tranziție de trei ani și cu condiția ca grupul de întreprinderi multinaționale să nu aibă entități constitutive în mai mult de șase alte jurisdicții. Pentru a asigura un tratament egal pentru grupurile naționale de mari dimensiuni, profiturile obținute din activitățile unor astfel de grupuri ar trebui, de asemenea, să fie excluse pentru o perioadă de tranziție de trei ani.

Amendamentul 5

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)

Pentru a ajunge la un echilibru între obiectivele reformei privind impozitul minim global și sarcina administrativă pentru administrațiile fiscale și contribuabili , prezenta directivă ar trebui să prevadă o excludere de minimis pentru grupurile de întreprinderi multinaționale sau grupurile naționale de mari dimensiuni care au un venit mediu mai mic de 10 000 000 EUR și un profit mediu calificat sau o pierdere medie calificată sub 1 000 000 EUR într-o jurisdicție. Astfel de grupuri de întreprinderi multinaționale sau grupuri naționale de mari dimensiuni nu ar trebui să plătească un impozit suplimentar, chiar dacă ETR este sub cota minimă de impozitare în jurisdicția respectivă.

(16)

În conformitate cu acordul obținut în privința cadrului incluziv al OCDE/G20 privind BEPS , prezenta directivă prevede o excludere de minimis pentru grupurile de întreprinderi multinaționale sau grupurile naționale de mari dimensiuni care au un venit mediu mai mic de 10 000 000 EUR și un profit mediu calificat sau o pierdere medie calificată sub 1 000 000 EUR într-o jurisdicție. Astfel de grupuri de întreprinderi multinaționale sau grupuri naționale de mari dimensiuni nu ar trebui să plătească un impozit suplimentar, chiar dacă ETR este sub cota minimă de impozitare în jurisdicția respectivă.

Amendamentul 6

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)

Pentru o aplicare eficientă a sistemului, este esențial ca procedurile să fie coordonate la nivel de grup. Va fi necesar să se opereze un sistem care să asigure fluxul liber de informații în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale și către administrațiile fiscale în care sunt situate entitățile constitutive. Responsabilitatea principală pentru depunerea declarației cu informații ar trebui să revină entității constitutive. Cu toate acestea, o derogare de la această responsabilitate ar trebui să se aplice în cazul în care grupul de întreprinderi multinaționale a desemnat o altă entitate care să depună și să partajeze declarația cu informații. Ar putea fi vorba de o entitate locală sau de o entitate dintr-o altă jurisdicție care are un acord încheiat între autoritățile competente cu statul membru al entității constitutive. În primele douăsprezece luni de la intrarea sa în vigoare, Comisia ar trebui să revizuiască prezenta directivă în conformitate cu acordul la care a ajuns Cadrul incluziv cu privire la cerințele de declarare în temeiul cadrului de punere în aplicare a regulilor GloBE. Având în vedere ajustările de conformitate impuse de acest sistem, grupurilor care intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să li se acorde o perioadă de 18 luni pentru a se conforma cerințelor în materie de informare.

(18)

Pentru o aplicare eficientă a sistemului, este esențial ca procedurile să fie coordonate la nivel de grup. Va fi necesar să se opereze un sistem care să asigure fluxul liber de informații în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale și către administrațiile fiscale în care sunt situate entitățile constitutive. Responsabilitatea principală pentru depunerea declarației cu informații ar trebui să revină entității constitutive. Cu toate acestea, o derogare de la această responsabilitate ar trebui să se aplice în cazul în care grupul de întreprinderi multinaționale a desemnat o altă entitate care să depună și să partajeze declarația cu informații. Ar putea fi vorba de o entitate locală sau de o entitate dintr-o altă jurisdicție care are un acord încheiat între autoritățile competente cu statul membru al entității constitutive. În primele douăsprezece luni de la intrarea sa în vigoare, Comisia ar trebui să revizuiască prezenta directivă , prin acte delegate corespunzătoare, în conformitate cu acordul la care a ajuns Cadrul incluziv cu privire la cerințele de declarare în temeiul cadrului de punere în aplicare a regulilor GloBE. Având în vedere ajustările de conformitate impuse de acest sistem, grupurilor care intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să li se acorde o perioadă de 18 luni pentru a se conforma cerințelor în materie de informare.

Amendamentul 7

Propunere de directivă

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19)

Având în vedere beneficiile transparenței în domeniul fiscal, este încurajator faptul că un volum semnificativ de informații va fi depus la autoritățile fiscale din toate jurisdicțiile participante. Grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să fie obligate să furnizeze informații cuprinzătoare și detaliate cu privire la profiturile lor și la cota de impozitare efectivă în fiecare jurisdicție în care au entități constitutive. Putem spera că o astfel de raportare extinsă va spori transparența. O mai mare transparență în comunicarea informațiilor financiare aduce beneficii pentru administrațiile fiscale și mai multă siguranță pentru contribuabili. În contextul respectiv, Directivei 2011/16/EU (1a) a Consiliului îi va reveni un rol important în facilitarea punerii în aplicare a prezentei directive, iar viitoarea revizuire a Directivei 2011/16/UE va face obiectul unui studiu de impact care va fi efectuat înainte de 31 decembrie 2022.

Amendamentul 8

Propunere de directivă

Considerentul 19 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19a)

Ar trebui monitorizate măsurile potențial dăunătoare și cu efect de denaturare care vizează compensarea potențialei creșteri a impozitului pe profit și, dacă este cazul, ar trebui actualizată Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul măsurilor referitoare la impozitarea directă a activităților economice.

Amendamentul 9

Propunere de directivă

Considerentul 19 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19b)

Grupul de lucru al Consiliului pentru codul de conduită (impozitul pe profit) ar trebui să monitorizeze în permanență elaborarea standardelor de contabilitate și aplicarea lor pentru cotele minime de impozitare. Dacă este necesar, acesta ar trebui să facă propuneri de ajustare a normelor de stabilire a profitului. Comisia ar trebui să ofere asistență în acest sens.

Amendamentul 10

Propunere de directivă

Considerentul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20)

Eficacitatea și echitatea reformei privind impozitul minim global se bazează în mare măsură pe punerea sa în aplicare la nivel mondial. Prin urmare, va fi esențial ca toți partenerii comerciali importanți ai Uniunii să aplice fie o IIR recunoscută, fie un set echivalent de norme privind impozitarea minimă. În acest context și în sprijinul securității juridice și al eficienței normelor privind impozitul minim global, este important să se definească în continuare condițiile în care normele puse în aplicare într-o jurisdicție dintr-o țară terță care nu va transpune normele acordului global pot fi echivalate cu o IIR recunoscută. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să prevadă o evaluare de către Comisie a criteriilor de echivalență pe baza anumitor parametri, împreună cu o listă a jurisdicțiilor țărilor terțe care îndeplinesc criteriile de echivalență. Această listă ar fi modificată printr-un act delegat în urma oricărei evaluări ulterioare a cadrului juridic transpus de jurisdicția unei țări terțe în dreptul său intern.

(20)

Eficacitatea și echitatea reformei privind impozitul minim global se bazează în mare măsură pe punerea în aplicare rapidă și coerentă a acesteia la nivel mondial și de către statele membre până la sfârșitul anului 2023 . Prin urmare, va fi esențial ca toți partenerii comerciali importanți ai Uniunii să aplice fie o IIR recunoscută, fie un set echivalent de norme privind impozitarea minimă. În acest context și în sprijinul securității juridice și al eficienței normelor privind impozitul minim global, este important să se definească în continuare condițiile în care normele puse în aplicare într-o jurisdicție dintr-o țară terță care nu va transpune normele acordului global pot fi echivalate cu o IIR recunoscută. În acest scop, prezenta directivă ar trebui să prevadă realizarea în timp util de către Comisie a unei prime evaluări a criteriilor de echivalență pe baza anumitor parametri, împreună cu o listă a jurisdicțiilor țărilor terțe care îndeplinesc criteriile de echivalență. Această listă ar fi modificată printr-un act delegat în urma oricărei evaluări ulterioare a cadrului juridic transpus de jurisdicția unei țări terțe în dreptul său intern. Punerea în aplicare a prezentei directive va necesita un schimb de informații mai intens între statele membre și jurisdicțiile țărilor terțe. În acest scop, Directiva 2011/16/UE ar trebui revizuită în concordanță cu rezultatul lucrărilor OCDE, care elaborează un acord al autorităților competente ce urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2022.

Amendamentul 11

Propunere de directivă

Considerentul 21 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21a)

Este probabil ca regulile-model GloBE să fie modificate, în special normele referitoare la regimurile de protecție care își propun să simplifice cerințele de depunere pentru entitățile constitutive. Prezenta directivă ar trebui să asigure existența unor garanții adecvate pentru controlul entităților respective. Prin urmare, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a se asigura faptul că prezenta directivă rămâne aliniată cu angajamentele internaționale ale statelor membre.

Amendamentul 12

Propunere de directivă

Considerentul 23 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23a)

Prezenta directivă introduce o clauză de revizuire pentru a garanta că aplicarea prezentei directive este evaluată corespunzător la cinci ani de la intrarea sa în vigoare. Revizuirea respectivă ar trebui să evalueze stadiul implementării la nivel mondial a acordului OCDE/regulilor-model GloBE, precum și anumite scutiri și derogări, în special în legătură cu sistemele de impozitare a veniturilor distribuite și cu excluderea veniturilor pe baza substanței economice, relevanța pragului pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și întreprinderile naționale de mari dimensiuni care intră în domeniul de aplicare și impactul asupra veniturilor fiscale ale țărilor în curs de dezvoltare. Cu ocazia revizuirii, dacă este necesar, ar putea fi de asemenea integrate în dreptul Uniunii modificările aduse regulilor-model GloBE.

Amendamentul 13

Propunere de directivă

Considerentul 24 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24a)

În contextul Cadrului cuprinzător al OCDE/G20 referitor la BEPS, pe lângă două norme menite să fie introduse în legislațiile fiscale naționale, așa-numitul Pilon 2 cuprinde o normă bazată pe tratate, și anume norma privind supunerea la plata impozitului (Subject to Tax Rule – STTR), care permite jurisdicțiilor-sursă să impună impozitarea la sursă limitată la anumite plăți ale părților afiliate care sunt impozitate sub o anumită rată minimă. Comisia ar trebui să recomande statelor membre să își modifice acordurile fiscale bilaterale cu țările cu venituri mici pentru a include acea normă.

Amendamentul 14

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Se consideră că o entitate constitutivă, alta decât o entitate de tip „flow-through”, este situată în jurisdicția în care este considerată rezidentă în scopuri fiscale pe baza locului de unde este efectiv administrată, și anume locul unde se iau principalele decizii de administrare și comerciale necesare pentru derularea activității , pe baza locului de înființare sau a unor criterii similare care reflectă activități economice reale în conformitate cu prezenta directivă și cu regulile-model GloBE .

Amendamentul 15

Propunere de directivă

Articolul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 4a

Norme împotriva eludării obligațiilor fiscale

1. Pentru a calcula impozitul suplimentar ce urmează a fi perceput în temeiul prezentei directive, statele membre nu iau în considerare un acord sau o serie de acorduri care, fiind realizate cu scopul principal de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentei directive, nu este autentic, ținând cont de toate faptele și împrejurările relevante. Un acord poate cuprinde mai multe etape sau părți.

2. În sensul alineatului (1), un acord sau o serie de acorduri este considerat ca nefiind autentic în măsura în care nu se face din motive comerciale valabile care reflectă activități economice reale.

3. Un acord sau o serie de acorduri care nu se ia în considerare în conformitate cu alineatul (1) este tratat, în scopul calculării bazei de impozitare, pe baza substanței sale economice.

4. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a stabili norme mai detaliate împotriva eludării obligațiilor fiscale, în special în perspectiva unor noi ajustări ale regulilor-model GloBE.

Amendamentul 16

Propunere de directivă

Articolul 10 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3. În cazul în care cuantumul impozitului suplimentar național recunoscut luat în considerare la calcularea impozitului suplimentar jurisdicțional în conformitate cu articolul 26 pentru un exercițiu financiar nu a fost plătit integral în cursul următoarelor trei exerciții financiare , cuantumul impozitului suplimentar național care nu a fost plătit se adaugă la impozitul suplimentar jurisdicțional calculat în conformitate cu articolul 26 alineatul (3).

3. În cazul în care cuantumul impozitului suplimentar național recunoscut luat în considerare la calcularea impozitului suplimentar jurisdicțional în conformitate cu articolul 26 pentru un exercițiu financiar nu a fost plătit integral în cursul următorului exercițiu financiar , cuantumul impozitului suplimentar național care nu a fost plătit se adaugă la impozitul suplimentar jurisdicțional calculat în conformitate cu articolul 26 alineatul (3).

Amendamentul 17

Propunere de directivă

Articolul 13 – alineatul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	8a. Comisia poate preciza mai în detaliu, prin acte de punere în aplicare, sensul termenilor utilizați la alineatele (5) și (6) de la prezentul articol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52a.

Amendamentul 18

Propunere de directivă

Articolul 13 – alineatul 8 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	8b. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica formula specificată la alineatul (5) de la prezentul articol, astfel încât să țină cont de modificările corespunzătoare ale regulilor-model GloBE.

Amendamentul 19

Propunere de directivă

Articolul 15 – alineatul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

11a. Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica oricare dintre definițiile stabilite la alineatul (1) de la prezentul articol sau oricare dintre posturile pentru care sunt prevăzute ajustări în temeiul alineatelor (2), (3), (6), (7), (10) și (11) de la prezentul articol, în special pentru a ține seama de modificările viitoare ale regulilor-model GloBE.

Amendamentul 20

Propunere de directivă

Articolul 19 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	3a. Comisia poate preciza mai în detaliu, prin acte de punere în aplicare, sensul termenilor utilizați la alineatul (1) de la prezentul articol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52a.

Amendamentul 21

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 7 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
O datorie privind impozitul amânat care nu este plătită sau reluată în cursul următoarelor cinci exerciții financiare trebuie recuperată în măsura în care a fost luată în considerare în valoarea totală a ajustării impozitului amânat a unei entități constitutive.	O datorie privind impozitul amânat care nu este plătită sau reluată în cursul următoarelor trei exerciții financiare trebuie recuperată în măsura în care a fost luată în considerare în valoarea totală a ajustării impozitului amânat a unei entități constitutive.

Amendamentul 22

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 7 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Valoarea datoriei privind impozitul amânat recuperate, determinată pentru exercițiul financiar, este tratată ca o reducere a impozitului acoperit din al cincilea exercițiu financiar precedent, iar cota de impozitare efectivă și impozitul suplimentar aferent acestui exercițiu financiar se recalculează în conformitate cu articolul 28 alineatul (1).	Valoarea datoriei privind impozitul amânat recuperate, determinată pentru exercițiul financiar, este tratată ca o reducere a impozitului acoperit din al treilea exercițiu financiar precedent, iar cota de impozitare efectivă și impozitul suplimentar aferent acestui exercițiu financiar se recalculează în conformitate cu articolul 28 alineatul (1).

Amendamentul 23

Propunere de directivă

Articolul 21 – alineatul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	8a. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica oricare dintre elementele cărora li se aplică o excepție de recuperare în temeiul alineatului (8) de la prezentul articol, în special pentru a ține cont de modificările viitoare ale regulilor-model GloBE.

Amendamentul 24

Propunere de directivă

Articolul 27 – alineatul 9 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	9a. Comisia poate preciza mai în detaliu, prin acte de punere în aplicare, sensul termenilor utilizați în definițiile enunțate la alineatul (1) de la prezentul articol. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52a.

Amendamentul 25

Propunere de directivă

Articolul 29 – alineatul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	5a. Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 52 pentru a modifica sumele specificate la alineatul (1) de la prezentul articol, în special pentru a ține cont de modificările viitoare ale regulilor-model GloBE.

Amendamentul 26

Propunere de directivă

Articolul 31 – alineatul 4 – partea introductivă

Textul propus de Comisie	Amendamentul
4. În cazul în care un singur grup de întreprinderi multinaționale este divizat ulterior fuziunii în două sau mai multe grupuri (fiecare un „grup divizat ulterior fuziunii”), pragul privind veniturile consolidate se consideră a fi atins de fiecare grup divizat ulterior fuziunii dacă acesta raportează:	4. În cazul în care un singur grup de întreprinderi multinaționale este divizat ulterior fuziunii în două sau mai multe grupuri (fiecare un „grup divizat ulterior fuziunii”), pragul privind veniturile consolidate se consideră a fi atins cel puțin șase ani după fuziune de fiecare grup divizat ulterior fuziunii dacă acesta raportează:

Amendamentul 27

Propunere de directivă

Articolul 41 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1. La alegerea entității constitutive care depune declarația, o entitate constitutivă-proprietară a unei entități de investiții poate aplica o metodă de distribuire fiscală în ceea ce privește participația sa în capitalurile proprii ale entității de investiții, cu condiția ca entitatea constitutivă-proprietară să nu fie o entitate de investiții și să se poată aștepta în mod rezonabil să fie supusă impozitului pe dividende din partea entității de investiții la o cotă de impozitare egală sau mai mare decât cota minimă de impozitare.

1. La alegerea entității constitutive care depune declarația, o entitate constitutivă-proprietară a unei entități de investiții sau de asigurări poate aplica o metodă de distribuire fiscală în ceea ce privește participația sa în capitalurile proprii ale entității de investiții, cu condiția ca entitatea constitutivă-proprietară să nu fie o entitate de investiții și să se poată aștepta în mod rezonabil să fie supusă impozitului pe dividende din partea entității de investiții la o cotă de impozitare egală sau mai mare decât cota minimă de impozitare.

Amendamentul 28

Propunere de directivă

Articolul 42 – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	În cazul în care alte entități constitutive ale grupului de întreprinderi multinaționale nu au desemnat nicio entitate constitutivă anume, pentru depunerea informațiilor privind impozitul suplimentar este responsabilă entitatea locală desemnată cea mai mare ca venituri anuale în ultimii doi ani consecutivi din grupul de întreprinderi multinaționale situată în același stat membru.

Amendamentul 29

Propunere de directivă

Articolul 42 – alineatul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	7a. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după ce a obținut avizul Parlamentului European, adoptă măsurile necesare pentru a pune în aplicare obligațiile de declarare prevăzute de prezenta directivă și asigură schimbul de informații necesar.

Amendamentul 30

Propunere de directivă

Articolul 47 – alineatul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
1. Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) se reduce la zero în primii cinci ani ai fazei inițiale a activității internaționale a grupului de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V.	1. Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) se reduce la zero în primii trei ani ai fazei inițiale a activității internaționale a grupului de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V.

Amendamentul 31

Propunere de directivă

Articolul 47 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2. În cazul în care societatea-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale este situată într-o jurisdicție dintr-o țară terță, impozitul suplimentar datorat de o entitate constitutivă situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) se reduce la zero în primii cinci ani ai fazei inițiale a activității internaționale a respectivului grup de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V.

2. În cazul în care societatea-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale este situată într-o jurisdicție dintr-o țară terță, impozitul suplimentar datorat de o entitate constitutivă situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) se reduce la zero în primii trei ani ai fazei inițiale a activității internaționale a respectivului grup de întreprinderi multinaționale, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul V.

Amendamentul 32

Propunere de directivă

Articolul 47 – alineatul 4 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Perioada de cinci exerciții financiare menționată la alineatele (1) și (2) începe să curgă de la începutul exercițiului financiar în care grupul de întreprinderi multinaționale intră în domeniul de aplicare al prezentei directive pentru prima dată.	Perioada de trei exerciții financiare menționată la alineatele (1) și (2) începe să curgă de la începutul exercițiului financiar în care grupul de întreprinderi multinaționale intră în domeniul de aplicare al prezentei directive pentru prima dată.

Amendamentul 33

Propunere de directivă

Articolul 47 – alineatul 4 – paragraful 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de cinci ani menționată la alineatul (1) începe la 1 ianuarie 2023.	Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de trei ani menționată la alineatul (1) începe la 1 ianuarie 2023.

Amendamentul 34

Propunere de directivă

Articolul 47 – alineatul 4 – paragraful 3

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de cinci ani menționată la alineatul (2) începe la 1 ianuarie 2024.	Pentru grupurile de întreprinderi multinaționale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de trei ani menționată la alineatul (2) începe la 1 ianuarie 2024.

Amendamentul 35

Propunere de directivă

Articolul 50 – alineatul 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
1. Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 49 se reduce la zero în primii cinci exerciții financiare, începând cu prima zi a exercițiului financiar în care grupul național de mari dimensiuni intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive.	1. Impozitul suplimentar datorat de o societate-mamă finală situată într-un stat membru în conformitate cu articolul 49 se reduce la zero în primele trei exerciții financiare, începând cu prima zi a exercițiului financiar în care grupul național de mari dimensiuni intră pentru prima dată în domeniul de aplicare al prezentei directive.

Amendamentul 36

Propunere de directivă

Articolul 50 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Pentru grupurile naționale de mari dimensiuni care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive la data intrării sale în vigoare, perioada de cinci ani menționată anterior începe la 1 ianuarie 2023.	eliminat

Amendamentul 37

Propunere de directivă

Articolul 52 – alineatul 2

Textul propus de Comisie	Amendamentul
2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 51 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentei directive.	2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4a alineatul (4), articolul 13 alineatul (8b), articolul 15 alineatul (11a), articolul 21 alineatul (8a), articolul 29 alineatul (5a) și articolul 51 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

Amendamentul 38

Propunere de directivă

Articolul 52 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 51 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 4a alineatul (4), articolul 13 alineatul (8b), articolul 15 alineatul (11a), articolul 21 alineatul (8a), articolul 29 alineatul (5a) și articolul 51 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Amendamentul 39

Propunere de directivă

Articolul 52 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 51 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Consiliu, sau în cazul în care , înaintea expirării termenului respectiv , Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4a alineatul (4), articolului 13 alineatul (8b), articolului 15 alineatul (11a), articolului 21 alineatul (8a), articolului 29 alineatul (5a) și al articolului 51 alineatul (3) intră în vigoare doar în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de două luni de când i-a fost notificat actul respectiv sau dacă , înainte de expirarea acestui termen , Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului.

Amendamentul 40

Propunere de directivă

Articolul 52 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 52a Procedura comitetului 1. Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Amendamentul 41

Propunere de directivă

Articolul 53 – paragraful 1

Textul propus de Comisie	Amendamentul
Parlamentul European este informat cu privire la adoptarea de acte delegate de către Comisie, la orice obiecție formulată cu privire la acestea și la revocarea delegării de competențe de către Consiliu.	Parlamentul European este informat în timp util cu privire la adoptarea de acte delegate de către Comisie, la orice obiecție formulată cu privire la acestea și la revocarea delegării de competențe de către Consiliu.

Amendamentul 42

Propunere de directivă

Articolul 53 a (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 53a
	Revizuire
	În termen de… [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], Comisia analizează aplicarea prezentei directive și raportează Consiliului cu privire la funcționarea acesteia. Raportul analizează dacă este necesară modificarea prezentei directive în funcție de schimbările și evoluțiile contextului fiscal internațional, în special în ceea ce privește punerea în aplicare în afara Uniunii a regulilor-model GloBE i elaborarea altor abordări unilaterale în vederea impozitării efective minime a grupurilor de întreprinderi multinaționale. De asemenea, acesta ar trebui să se concentreze pe utilizarea scutirilor și derogărilor și pe impactul lor asupra coerenței pieței interne.
	Raportul evaluează impactul dispoziției privind includerea veniturilor pe baza substanței economice, al impozitului suplimentar național calificat opțional și al tratamentului aplicat sistemelor de impozitare a veniturilor distribuite asupra eficacității asigurării unui nivel minim efectiv de impozitare.
	Raportul ia în calcul impactul directivei asupra veniturilor fiscale ale țărilor cel mai puțin dezvoltate și ale statelor membre, asupra deciziilor de investiții ale întreprinderilor, precum și asupra competitivității Uniunii în economia mondială. Acesta evaluează impactul scăderii pragului pentru grupurile de întreprinderi multinaționale și pentru firmele naționale de mari dimensiuni. Dacă este cazul, raportul este însoțit de o propunere legislativă.

Amendamentul 43

Propunere de directivă

Articolul 53 b (nou)

Textul propus de Comisie	Amendamentul
	Articolul 53b Clauză de delimitare 1. Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării de către statele membre a dispozițiilor interne sau bazate pe acorduri, menite să asigure un nivel mai ridicat de protecție a bazelor naționale de impozitare a întreprinderilor, care sunt legate de norma privind societățile străine controlate în sensul articolului 7 din Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului (1a) , în special dacă norma mai strictă privind societățile străine controlate urmează recomandările din Raportul final din 2015 privind acțiunea 3 a proiectului OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. 2. Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării dispozițiilor naționale care prevăd forme alternative de impozitare minimă a grupurilor sau întreprinderilor naționale.

(9) Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal, (JO L 146, 3.6.2016, p. 8) [DAC 4].

(1a) Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).

(1a) Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (JO L 193, 19.7.2016, p. 1).

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 479

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 16 decembrie 2022

	III Acte pregătitoare
	Parlamentul European
	Joi, 19 mai 2022
2022/C 479/09	P9_TA(2022)0208 Liberalizarea temporară a comerțului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene în temeiul Acordului de asociere UE-Ucraina ***I Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind liberalizarea temporară a comerțului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene în temeiul Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (COM(2022)0195 – C9-0159/2022 – 2022/0138(COD)) P9_TC1-COD(2022)0138 Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 19 mai 2022 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2022/… al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului în completarea concesiilor comerciale aplicabile produselor ucrainene în temeiul Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte	86
2022/C 479/10	P9_TA(2022)0209 Conservarea, analizarea și stocarea în cadrul Eurojust a probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe ***I Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 în ceea ce privește colectarea, păstrarea și analizarea probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității și la crime de război în cadrul Eurojust (COM(2022)0187 – C9-0155/2022 – 2022/0130(COD)) P9_TC1-COD(2022)0130 Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 19 mai 2022 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2022/… al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 în ceea ce privește conservarea, analizarea și stocarea în cadrul Eurojust a probelor referitoare la genocid, la crime împotriva umanității, la crime de război și la infracțiuni conexe	87
2022/C 479/11	P9_TA(2022)0210 Regulamentul (UE) 2016/1628: prelungirea competenței de a adopta acte delegate ***I Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1628 în ceea ce privește prelungirea competenței conferite Comisiei pentru a adopta acte delegate (COM(2022)0113 – C9-0119/2022 – 2022/0080(COD)) P9_TC1-COD(2022)0080 Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 19 mai 2022 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2022/… al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1628 în ceea ce privește prelungirea competenței conferite Comisiei de a adopta acte delegate	88
2022/C 479/12	Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind stabilirea unei cote minime globale de impozitare a grupurilor multinaționale în Uniune (COM(2021)0823 – C9-0040/2022 – 2021/0433(CNS))	89

Cuprins		Pagina

	PARLAMENTUL EUROPEAN SESIUNEA 2022-2023 Ședințele dintre 18 și 19 mai 2022 TEXTE ADOPTATE	1

	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUŢII
	Parlamentul European
	Joi, 19 mai 2022
2022/C 479/01	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE – Republica Moldova (2021/2237(INI))	2
2022/C 479/02	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei din 2021 privind statul de drept (2021/2180(INI))	18
2022/C 479/03	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la raportul pe 2021 al Comisiei privind Macedonia de Nord (2021/2248(INI))	33
2022/C 479/04	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la Raportul Comisiei privind Albania pe 2021 (2021/2244(INI))	45
2022/C 479/05	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la urmărirea penală a membrilor opoziției și la detenția liderilor sindicali în Belarus (2022/2664(RSP))	57
2022/C 479/06	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului (2022/2568(RSP))	65
2022/C 479/07	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina (2022/2655(RSP))	68
2022/C 479/08	Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE (2022/2653(RSP))	75