COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

11.11.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 429/10

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 429/08)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Prosciutto di Parma”

Nr. UE: PDO-IT-0067-AM05 – 18.12.2020

DOP (X) IGP ( )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Consorzio del Prosciutto di Parma

Largo Piero Calamandrei, 1/a

43121 Parma

Italia

Tel. +39 0521246111

E-mail: ufficiolegale@prosciuttodiparma.com

Consorzio del Prosciutto di Parma (Asociația pentru protecția „Prosciutto di Parma”) are dreptul să prezinte o cerere de modificare în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14.10.2013.

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Punctul din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de obținere

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele: controlul

4. Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5. Modificare (modificări)

5.1. Modificare de redactare

Au fost eliminate/șterse următoarele elemente:

—

Subdivizarea în secțiuni a fost eliminată, deoarece caietul de sarcini a fost restructurat în articole cu denumiri individuale. Mai concret:

—	Lista documentelor de referință referitoare la secțiunea A a fost eliminată.

—

Secțiunea B (Descrierea produsului, cu indicarea materiilor prime și a principalelor caracteristici fizice, chimice, microbiologice și organoleptice) a fost eliminată. Informațiile care erau cuprinse în această secțiune au fost restructurate în articolul 1 (Denumirea), articolul 2 (Caracteristici ale produsului), articolul 3 (Aria de producție), articolul 5 alineatul (3) litera (b) (Caracteristicile pulpelor proaspete de porc), articolul 5 alineatul (5) (Dezosarea), articolul 5 alineatul (6) (Felierea și ambalarea) și articolul 8 (Prezentarea și etichetarea). Prin urmare, documentul unic a fost modificat la punctele 3.2, 3.3, 3.5, 3.6 și 4.

—

Secțiunea C a fost eliminată, iar informațiile care erau cuprinse în aceasta au fost restructurate în articolul 3 (Aria de producție), articolul 5 alineatul (1) (Tipuri genetice permise), articolul 5 alineatul (2) (Creșterea și hrănirea porcilor), articolul 5 alineatul (3) (Sacrificarea și caracteristicile pulpelor proaspete de porc) și articolul 5 alineatul (4) (Procesul de producție). Punctele 3.3 și 4 din documentul unic au fost restructurate pentru a reflecta articolele din noul caiet de sarcini, fără a schimba sensul efectiv.

—

Secțiunile D și F au fost eliminate, iar informațiile care erau cuprinse în acestea au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 6 (Legătura cu mediul). Informațiile privind legătura cu mediul și dovada originii produsului în aria geografică au fost clarificate și actualizate. De asemenea, au fost aduse modificări pentru a alinia textul la legislația în vigoare pe această temă, care impune ca un organism de control extern să efectueze verificări ale producției. Punctele 5 și 5.1 din documentul unic au fost adaptate la structura noului caiet de sarcini, fără a modifica sensul efectiv.

—

Informațiile din secțiunea E din caietul de sarcini au fost restructurate în articolul 5 alineatul (4) (Procesul de producție) și au fost modificate după cum urmează: Din motive de claritate, termenul utilizat pentru a face referire la etapa de atârnare a bucăților de șuncă la uscat, și anume stagionatura („maturare” sau „învechire”), a fost înlocuit cu maturazione („maturare”), deoarece termenul stagionatura înglobează, de fapt, întreaga perioadă de conservare, de la începutul procesului de preparare a șuncii. În schimb, maturazione se referă la una dintre etapele conservării, și anume etapa care are loc după scoaterea șuncii din camera frigorifică și uscarea completă a acesteia. Termenul „călduță” a fost eliminat din descrierea etapei de spălare și uscare a bucăților de șuncă, deoarece această caracteristică era imprecisă și imposibil de măsurat. Acesta fost înlocuit cu termenul „potabilă”, deoarece bucățile de șuncă trebuie spălate cu apă potabilă din rețea. Aceste modificări de ordin terminologic au fost aduse, de asemenea, la punctul 3.4 din documentul unic.

—

Informațiile din secțiunea G au fost restructurate și intră în prezent sub incidența unui nou punct de la articolul 4 (Dovada originii). Întrucât era necesară identificarea mai clară a diferitelor părți care sunt implicate în lanțul de producție și care își desfășoară activitatea în aria de producție pentru a asigura urmărirea și trasabilitatea produsului „Prosciutto di Parma”, termenul „responsabili de porționare” a fost înlocuit cu „unități de feliere și ambalare”. S-a clarificat faptul că unitățile de feliere ambalează, de asemenea, produsul „Prosciutto di Parma” feliat, deoarece ambalarea se efectuează imediat după feliere și ambele procese se desfășoară în aceeași încăpere. Această modificare nu afectează documentul unic.

—

Informațiile privind ștampila indelebilă aplicată de abator pe bucățile întregi de șuncă „Prosciutto di Parma” nedezosate sau dezosate, care se regăseau înainte în secțiunea H din caietul de sarcini, au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 5 alineatul (3) litera (b), la articolul 8 alineatul (1) și la articolul 8 alineatul (2). Punctul 3.6 din documentul unic a fost modificat în consecință.

—	Anexele la versiunea anterioară a caietului de sarcini (Anexe – Documente de referință pentru secțiunile A/B/C/D/E/F/H) au fost eliminate, deoarece se refereau la acte legislative și norme care nu mai sunt în vigoare.

—	Preambulul metodologic a fost eliminat, deoarece descria modul în care a fost structurată versiunea anterioară a caietului de sarcini.

—	Terminologia a fost aliniată la legislația aplicabilă pe această temă.

—	Părțile referitoare la activitățile din sfera de competență a organismului de control au fost eliminate deoarece aceste informații pot fi găsite în planul de control.

—	Au fost eliminate trimiterile la legislația națională și europeană care a fost abrogată de o legislație mai recentă pe aceeași temă.

—	Terminologia a fost aliniată la legislația aplicabilă pe această temă.

5.2. Modificare care nu afectează un element-cheie

Articolul 2 (Caracteristicile produsului), articolul 5 (Metoda de obținere a „Prosciutto di Parma”) și articolul 8 (Prezentarea și etichetarea) menționează în prezent posibilitatea de a utiliza, pe lângă marcajul de origine tatuat, ștampila abatorului, sigiliul și logoul cu „coroana ducală” marcat pe bucățile de șuncă sau în locul acestora, alte mijloace alternative care oferă, de asemenea, detalii privind originea șuncii și informații de urmărire și de trasabilitate.

Punctele 3.2 și 3.6 din documentul unic au fost modificate în consecință.

5.3. Modificare care nu afectează un element-cheie: Caracteristicile produsului

Litera (f) de la articolul 2 menționează în prezent denumirea chimică a sării de mare, clarificând faptul că nu sunt permise alte tipuri de sare.

Punctul 3.2 din documentul unic a fost modificat în consecință.

5.4. Modificare de redactare: Caracteristicile produsului

Secțiunea B din versiunea anterioară a caietului de sarcini a fost modificată după cum urmează:

—

Descrierea formei rotunjite a șuncii de la litera (a) din secțiunea respectivă se regăsește acum la articolul 2 litera (a), în timp ce informațiile de la litera (a) privind cantitatea maximă de mușchi expus deasupra vârfului femurului au fost mutate la articolul 5 alineatul (3) litera (b). Informațiile privind greutatea produsului finit care se aflau înainte la litera (b) din aceeași secțiune se regăsesc în prezent la articolul 2 litera (b). Detaliile privind perioada minimă de conservare se regăsesc acum la articolul 2 litera (c), în timp ce descrierea de la litera (c) a culorii cărnii atunci când șunca este tăiată se regăsește acum la litera (d). Detaliile privind aroma și gustul de la litera (d) se regăsesc acum la articolul 2 litera (e).

—

Au fost modificate informațiile privind intervalele acceptate ale valorilor pentru conținutul de sare și de umiditate și pentru indicele de proteoliză, cuvintele „unitate de producție” fiind înlocuite cu „unitate de conservare”, acesta fiind termenul specific pentru o unitate de producție a șuncii „Prosciutto di Parma” înregistrată în sistemul de control.

—

Mențiunea privind valorile medii din bucățile de șuncă eșantionate a fost eliminată din pasajul care detaliază intervalele acceptate ale valorilor pentru conținutul de sare și de umiditate și pentru indicele de proteoliză, deoarece aceste informații erau generice. În partea în care se discută când trebuie verificată conformitatea cu intervalele acceptate pentru conținutul de umiditate și de sare și pentru indicele de proteoliză, o expresie mai precisă a înlocuit cuvintele „până la termenul stabilit”.

Punctul 3.2 din documentul unic a fost, de asemenea, modificat pentru a fi aliniat la noua versiune a caietului de sarcini, fără a aduce modificări conținutului efectiv.

5.5. Modificare care afectează un element-cheie: Caracteristicile produsului

Informațiile privind greutatea produsului, perioada minimă de conservare și cerințele analitice care se regăseau înainte în secțiunea B din caietul de sarcini au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 2 (Caracteristicile produsului). Au fost aduse următoarele modificări:

—

Au fost aduse modificări informațiilor privind greutatea de la litera (b). Acest lucru a fost necesar deoarece greutatea porcilor utilizați pentru producția șuncii „Prosciutto di Parma” este din ce în ce mai mare, crescând prin urmare și greutatea carcaselor, a pulpelor proaspete de porc și a bucăților de șuncă propriu-zise. Mai precis, întrucât s-a stabilit că pulpele proaspete de porc utilizate pentru producția șuncii trebuie să cântărească între 11,8 kg (minimum) și 18 kg (maximum) și întrucât există o pierdere medie de greutate de 30 % în timpul procesului de conservare, produsul final trebuie, prin urmare, să cântărească între 8,2 kg (minimum) și 12,5 kg (maximum).

—	Perioada minimă de conservare a fost mărită de la 12 la 14 luni, deoarece obținerea caracteristicilor organoleptice ale produsului „Prosciutto di Parma”, cum ar fi culoarea la tăiere, aroma și gustul, durează mai mult timp din cauza creșterii greutății minime a pulpelor proaspete de porc utilizate.

—

Au fost aduse modificări intervalelor acceptate pentru conținutul de umiditate și de sare și pentru indicele de proteoliză, deoarece mărirea propusă a perioadei minime de conservare presupune un conținut de umiditate mai scăzut și un indice de proteoliză mai ridicat decât cele stabilite anterior. Limita superioară pentru conținutul de sare a fost, de asemenea, redusă pe baza recomandărilor nutriționale ale unor organisme printre care se numără Organizația Mondială a Sănătății, care recomandă o reducere a aportului de sodiu.

Detaliile privind greutatea produsului finit, perioada minimă de conservare și intervalele acceptate pentru valorile analitice au fost, de asemenea, modificate la punctul 3.2 din documentul unic.

5.6. Modificare care afectează un element-cheie: Aria de producție

Informațiile furnizate în secțiunea C privind aria de origine a materiei prime au fost modificate și au primit un nou titlu, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Documentul unic nu este vizat de această modificare.

Friuli-Venezia Giulia a fost, de asemenea, adăugată pe lista regiunilor, deoarece porcii crescuți în această regiune sunt similari din punct de vedere genetic cu porcii din restul ariei de producție a „Prosciutto di Parma” și sunt crescuți într-un mod similar atât din punctul de vedere al alimentației, cât și din punctul de vedere al altor metode de creștere a animalelor. Carcasele și pulpele de porc obținute după sacrificarea porcilor crescuți în această regiune au aceleași caracteristici ca în cazul celor din celelalte regiuni care fac deja parte din aria de producție a „Prosciutto di Parma”.

Prin urmare, punctele 4 și 5 din documentul unic au fost modificate pentru a include regiunea Friuli-Venezia Giulia în aria de producție.

5.7. Modificare de redactare: Metoda de obținere a „Prosciutto di Parma” – Tipuri genetice permise

Informațiile care se regăseau înainte în secțiunea C au fost restructurate în articolul 5 alineatul (1) (Tipuri genetice permise), articolul 5 alineatul (2) (Creșterea și hrănirea porcilor) și articolul 5 alineatul (3) litera (a) (Sacrificarea).

Mai precis, au fost aduse următoarele modificări:

—	Pentru a facilita un control mai riguros asupra lanțului de producție, textul face trimitere în prezent la „lista tipurilor genetice permise”, care este publicată și actualizată de Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere.

—

Termenul „H – Greu” a fost adăugat pentru a clarifica conceptul de „porc greu”. Textul se referă în continuare la clasele de conformație a carcaselor de la mijlocul grilei stabilite de legislația UE („U”, „R” și „O”), deoarece șunca „Prosciutto di Parma” poate fi produsă doar din pulpe proaspete de porc preluate din carcase aparținând uneia dintre aceste clase. Importanța tipului genetic pentru obținerea carcaselor grele care sunt adecvate pentru prepararea produsului „Prosciutto di Parma” este acum clar precizată, deoarece genetica este o caracteristică esențială pentru producția de „Prosciutto di Parma”.

Prin urmare, punctul 3.3 din documentul unic a fost modificat pentru a fi aliniat la noua versiune a caietului de sarcini, fără a aduce modificări conținutului efectiv.

5.8. Modificare care afectează un element-cheie: Metoda de obținere a „Prosciutto di Parma” – Tipuri genetice permise

Secțiunea C din versiunea anterioară a caietului de sarcini a fost modificată după cum urmează:

—

Informațiile privind tipurile genetice permise au fost revizuite din punct de vedere tehnic, clarificându-se toate combinațiile de încrucișare posibile care sunt permise. În plus, trimiterea generică la „animale” a fost înlocuită cu „vieri”, care desemnează porcii masculi, și „scroafe”, pentru femele. S-a decis că este necesară o verificare prealabilă a conformității pentru a permite identificarea tipurilor genetice adecvate pentru obținerea șuncii „Prosciutto di Parma”, în beneficiul întregului sector. A fost introdus un tabel care prezintă combinațiile genetice permise pentru a clarifica și mai mult care sunt rasele încrucișate permise.

Prin urmare, punctul 3.3 din documentul unic a fost modificat pentru a include o trimitere la combinațiile genetice permise.

5.9. Modificare de redactare: Metoda de obținere a „Prosciutto di Parma” – Creșterea și hrănirea porcilor

Au fost aduse următoarele modificări secțiunii C:

—

Fraza privind practicile de creștere a porcilor a fost revizuită pentru a include o trimitere explicită la bunăstarea animalelor. În prezent, textul precizează, de asemenea, că purceii trebuie să fie marcați prin tatuare cu informații privind originea când încă se află în boxa de fătare și sunt alăptați de scroafă, oferindu-se o garanție suplimentară pentru urmărirea și trasabilitatea produsului „Prosciutto di Parma”.

—	Mențiunea privind „furajele permise până la o greutate în viu de 80 de kilograme” a fost eliminată, deoarece a fost introdus, în schimb, un singur tabel cu materiile prime furajere permise.

—	O definiție a termenului „boabe uscate și produse solubile de distilerie” a fost adăugată ca nota (2) la tabelul unificat al materiilor prime furajere permise pentru hrănirea porcilor, de la articolul 5 alineatul (2).

—	Descrierea etapei de porc gras menționează în prezent vârsta minimă de sacrificare de nouă luni, care se regăsea anterior în secțiunea C.

Prin urmare, punctul 3.3 din documentul unic a fost modificat pentru a fi aliniat la noua versiune a caietului de sarcini, fără a aduce modificări conținutului efectiv.

5.10. Modificare care afectează un element-cheie: Metoda de obținere a „Prosciutto di Parma” – Creșterea și hrănirea porcilor

Au fost aduse unele modificări informațiilor din secțiunea C din versiunea anterioară a caietului de sarcini cu privire la etapele de creștere a porcilor, adăugându-se criterii mai obiective pentru un control mai strict și pentru a permite adaptarea abordării la diferitele etape. Au fost incluse criterii de vârstă și de greutate pentru etapele de purcel înțărcat și de porc în creștere, pentru a clarifica durata acestora. În ceea ce privește etapa de porc gras, trimiterea la greutatea în viu a fost eliminată, întrucât, în conformitate cu noul text, nu se mai stabilește cât de adecvat este un porc pentru obținerea produsului pe baza greutății medii în viu a unui lot, ci mai degrabă pe baza greutății carcasei individuale.

Mai precis, au fost aduse următoarele modificări articolului 5 alineatul (2):

—

Definiția etapei de purcel de lapte include în prezent cuvintele „cel puțin”, clarificând faptul că purceii pot fi înțărcați după 28 de zile. De asemenea, a fost adăugată posibilitatea înțărcării timpurii la 21 de zile, stabilită în Directiva 2008/120/CE a Consiliului și transpusă în legislația italiană în partea II din anexa I la Decretul legislativ nr. 122/2011. De asemenea, textul menționează în prezent faptul că purceii sunt alăptați fie de scroafă, fie în mod artificial, posibilitatea de a-i hrăni cu anumite materii prime furajere permise, precum și utilizarea mineralelor, a suplimentelor de vitamine și a aditivilor.

—

Informațiile privind etapa de purcel înțărcat au fost revizuite pentru a reflecta condițiile moderne de producție, iar criteriile de vârstă și de greutate au fost incluse atât pentru a clarifica durata acestei etape, cât și ca un dublu element de control. De asemenea, textul menționează în prezent posibilitatea de a hrăni porcii cu anumite materii prime furajere permise, precum și utilizarea mineralelor, a suplimentelor de vitamine și a aditivilor.

—	Greutatea pe care porcii trebuie să o atingă în etapa de porc în creștere a fost modificată pentru a reflecta practicile actuale de creștere a animalelor. La fel ca în cazul etapei de purcel înțărcat, a fost introdusă, de asemenea, o limită de vârstă ca un al doilea element de control.

—

La articolul 5 alineatul (2), pentru a facilita înțelegerea, cele două tabele („Furaje permise până la o greutate în viu de 80 kg” și „Furaje permise pentru porci grași”) au fost reunite într-un singur tabel care detaliază materiile prime furajere adecvate atât pentru porci în creștere, cât și pentru porci grași.

—

Deși materiile prime utilizate pentru hrana porcilor ar trebui să provină din aria geografică în care aceștia sunt crescuți, este posibil ca în unii ani să fie irealizabil din punct de vedere tehnic să se obțină aceste materii prime în proporție de 100 % la nivel local, din motive legate de climă și din motive comerciale. În acest caz, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei, calitatea produsului „Prosciutto di Parma” și legătura acestuia cu zona locală sunt întotdeauna garantate prin asigurarea faptului că minimum 50 % din substanța uscată consumată anual de porci provine din zona de creștere a acestora (Emilia-Romagna, Veneto, Friuli-Venezia Giulia, Lombardia, Piemont, Molise, Umbria, Toscana, Marche, Abruzzo și Lazio).

—

Unele materii prime au fost adăugate pe listă (cu ajustări ale procentelor de substanță uscată, după caz) deoarece provin din aria de origine a porcilor. De exemplu, procentele anumitor materii prime au fost mărite, deoarece acestea au fost întotdeauna alimente de bază în alimentația tradițională a porcilor și sunt cultivate în mod obișnuit (adesea chiar de către crescătorii de porci, pentru uz propriu) în zona de creștere a porcilor. Furnizarea acestor materii prime nu schimbă calitățile produsului „Prosciutto di Parma” și, într-adevăr, consolidează legătura cu „aria tipică”.

—	Pentru a consolida legătura cu aria de origine a porcilor, unele materii prime au fost eliminate de pe listă, deoarece nu provin din aria respectivă.

—	Unele materii prime care nu provin din aria de origine a porcilor sunt prezente pe listă, deoarece este imposibil din punct de vedere tehnic să se asigure că toate materiile prime provin din aria respectivă, întrucât aceasta nu are capacitatea de a furniza materii prime în cantitățile necesare.

—	În aceste modificări ale listei de materii prime, s-a ținut întotdeauna seama de disponibilitatea materiilor prime furajere în cele 11 regiuni din care provin porcii, precum și de toate rezultatele cercetărilor științifice pe tema hranei pentru animale.

—

De asemenea, au fost aduse următoarele modificări specifice:

—

Procentul de hrană pentru animale constând în gluten din porumb a fost mărit, iar termenul în limba italiană utilizat pentru „hrană pentru animale constând în gluten din porumb”, semola glutinata di mais, a fost înlocuit cu farina glutinata di granturco, în conformitate cu terminologia utilizată la punctul 1.2.9 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei. Cantitatea permisă pentru această materie primă furajeră a fost mărită de la 5 % din substanța uscată la 10 %, deoarece este o sursă bună de proteine, care este utilă în alimentație (proteină brută) și ușor de digerat.

—

Termenul în limba italiană pentru „porumb”, mais, a fost înlocuit cu granturco [punctul 1.2.1 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei], iar cantitatea permisă a fost mărită de la 55 % la 65 % pentru a se asigura nivelul acoperirii cu grăsime impus de caietul de sarcini. Calitatea acoperirii cu grăsime a fost protejată și mai mult prin introducerea unei cerințe suplimentare (maximum 5 % grăsime în alimentație, exprimată în substanță uscată) în notele explicative de sub tabel.

—	Procentul permis de sorg în alimentația porcilor a fost mărit de la 40 % la 55 % din substanța uscată, pentru a asigura nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini.

—	Procentul permis de orz a fost mărit de la 40 % la 55 % din substanța uscată, pentru a asigura nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini.

—	Procentul permis de grâu a fost mărit de la 25 % la 55 % din substanța uscată, pentru a asigura nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini.

—	Procentul permis de triticală a fost mărit de la 25 % la 55 % din substanța uscată, pentru a asigura nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini.

—

Au fost adăugate pe listă silozul de porumb și boabele uscate și produsele solubile de distilerie: în prezent, aceste ingrediente pot fi utilizate și pentru hrana porcilor grași, deoarece sunt niște materii prime furajere excelente care asigură nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini și deoarece, fiind atât de bogate în fibre, sunt mai ușor de digerat pentru porcii adulți decât pentru porcii mai tineri.

—	Făina de porumb întreg a fost adăugată pe lista materiilor prime furajere deoarece este foarte bogată în fibre și este utilizată ca sursă de fibre, fiind o alternativă la tărâțe.

—

Procentul de mălai și/sau făină de știuleți de porumb nu a fost modificat, însă termenul în limba italiană pentru „făină de știuleți de porumb”, pannocchia, a fost înlocuit cu pannocchia di granturco pentru mai multă precizie, deoarece termenul pannocchia în sine se poate referi și la făina obținută din alte cereale.

—	„Ovăzul” a fost eliminat din listă, deoarece este inclus în categoria „cereale minore”, pentru care procentul nu s-a schimbat.

—

În timp ce procentul permis pentru rubrica „turtă din semințe de in, hrană pentru animale constând în turtă din semințe de in, făină din semințe de in, hrană pentru animale constând în făină din semințe de in” a rămas neschimbat, termenul în limba italiană utilizat pentru „turtă” a fost modificat, cuvântul în limba engleză „expeller” fiind înlocuit cu traducerea sa în italiană, și anume panello, pentru a corespunde terminologiei utilizate la punctul 2.8.2 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei. Au fost adăugate hrana pentru animale constând în turtă din semințe de in [punctul 2.8.4 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei], făina din semințe de in (punctul 2.8.3) și hrana pentru animale constând în făină din semințe de in (punctul 2.8.5), deoarece acestea sunt materii prime furajere care intră sub incidența regulamentului respectiv și care sunt similare turtei din semințe de in.

—	Procentul permis de pulpă de sfeclă deshidratată a fost mărit de la 4 % la 10 % din substanța uscată, deoarece este un furaj excelent, cu un conținut ridicat de fibre, care este, de asemenea, ușor de digerat în intestinul gros, fiind prin urmare adecvat pentru porcii adulți.

—

Termenii utilizați la rubrica „pulpă de fructe și pulpă de roșii (tescovină de roșii) drept soluție-vehicul pentru preamestecuri” au fost aliniați la terminologia utilizată în Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei (punctele 5.22.2 și 5.35.1). Procentul acestei materii prime furajere rămâne neschimbat.

—

Rubrica „boabe uscate și produse solubile de distilerie” a fost aliniată la terminologia utilizată în Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei (punctul 1.12.9). Procentul acestei materii prime furajere rămâne neschimbat. De asemenea, este permisă în prezent utilizarea acestei materii prime furajere în alimentația porcilor grași, deoarece este bogată în vitamina B și, dacă se încadrează în cantitățile permise, contribuie la asigurarea nivelului de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini.

—	Au fost mărite procentele materiilor prime care cresc în aria de producție, și anume lucerna (uscată la temperatură înaltă), mazărea și alte semințe de leguminoase.

—

Rubrica referitoare la lucernă este în prezent „lucernă, uscată la temperatură înaltă”, pentru a reflecta terminologia utilizată la punctul 6.10.3 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei. În plus, fiindcă lucerna crește în aria de producție, procentul permis a fost mărit de la 2 % la 4 % din substanța uscată.

—

Pentru produsele obținute în timpul extracției boabelor de soia, notele explicative cu privire la tabelul cu materiile prime furajere permise de la articolul 5 alineatul (2) (Creșterea și hrănirea porcilor) includ în prezent o nouă regulă care limitează cantitatea de grăsimi brute obținute din aceste produse la 2,5 % din total. Această regulă a fost inclusă deoarece conținutul de grăsimi brute al unei materii prime furajere este esențial pentru a asigura acoperirea cu grăsime impusă de caietul de sarcini. Aceste produse erau înainte incluse într-o singură rubrică, „făină de soia (boabe)”, în Regulamentul (UE) nr. 575/2011 al Comisiei și au fost apoi împărțite în două rubrici, „făină de soia” și „hrană pentru animale care constă în făină de soia (boabe)”, în Regulamentul (UE) nr. 68/2013 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei. Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei enumeră numeroase produse diferite obținute în timpul extracției boabelor de soia și nu este fezabil ca toate acestea să fie enumerate în tabelul cu furaje. De asemenea, este posibil ca acestea să se schimbe în cazul actualizărilor/modificărilor aduse Regulamentului (UE) 2017/1017 al Comisiei.

—

Pentru produsele obținute în timpul extracției semințelor de floarea-soarelui, notele explicative cu privire la tabelul cu materiile prime furajere permise de la articolul 5 alineatul (2) (Creșterea și hrănirea porcilor) includ în prezent o nouă regulă care limitează cantitatea de grăsimi brute obținute din aceste produse la 2,5 % din total. Această regulă a fost inclusă deoarece conținutul de grăsimi brute al unei materii prime furajere este esențial pentru a asigura acoperirea cu grăsime impusă de caietul de sarcini. Aceste produse erau înainte incluse într-o singură rubrică, „făină din semințe de floarea-soarelui”, în Regulamentul (UE) nr. 575/2011 al Comisiei și au fost apoi împărțite în două rubrici, „făină din semințe de floarea-soarelui” și „hrană pentru animale constând în făină din semințe de floarea-soarelui”, în Regulamentul (UE) nr. 68/2013 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei. Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei enumeră numeroase produse diferite obținute în timpul extracției semințelor de floarea-soarelui. Nu este fezabil ca toate acestea să fie enumerate în tabelul cu furaje și este posibil ca ele să se schimbe în cazul actualizărilor/modificărilor aduse Regulamentului (UE) 2017/1017 al Comisiei.

—

A fost adăugată o nouă rubrică: produse obținute în timpul extracției semințelor de rapiță. Includerea semințelor de rapiță reflectă faptul că ameliorarea genetică a permis selectarea unor noi soiuri care nu conțin glucozinolați și acid erucic (factori antinutritivi). Rubrica a fost formulată astfel încât să corespundă structurii utilizate pentru produsele din soia și din floarea-soarelui. Aceste produse erau înainte incluse într-o singură rubrică, „făină din semințe de rapiță”, în Regulamentul (UE) nr. 575/2011 al Comisiei și au fost apoi împărțite în două rubrici, „făină din semințe de rapiță” și „hrană pentru animale constând în făină din semințe de rapiță”, în Regulamentul (UE) nr. 68/2013 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei. Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei enumeră numeroase produse diferite obținute în timpul extracției semințelor de rapiță. Nu este fezabil ca toate materiile prime furajere să fie enumerate și este posibil ca ele să se schimbe în cazul actualizărilor aduse Regulamentului (UE) 2017/1017 al Comisiei. Deoarece conținutul de grăsimi brute al unei materii prime furajere este esențial pentru a asigura acoperirea cu grăsime impusă de caietul de sarcini, notele explicative cu privire la tabelul cu materiile prime furajere permise de la articolul 5 alineatul (2) (Creșterea și hrănirea porcilor) includ în prezent o nouă regulă care limitează cantitatea de grăsimi brute obținute din aceste produse la 2,5 % din total.

—	Rubrica referitoare la „făina din germeni de porumb” a fost aliniată la terminologia utilizată la punctul 1.2.12 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei.

—

Categoria „mazăre și/sau alte semințe de leguminoase” a fost împărțită în două rubrici, și anume „mazăre” și „alte semințe de leguminoase”, iar cantitatea a crescut la 25 % și, respectiv, 10 % din substanța uscată. Mazărea este o leguminoasă care asigură acoperirea cu grăsime impusă de caietul de sarcini, chiar și atunci când reprezintă 25 % din substanța uscată, și conține o concentrație scăzută de factori antinutritivi, spre deosebire de alte leguminoase, cum ar fi bobul și măzărichea.

—	Rubrica referitoare la drojdii a fost aliniată la terminologia utilizată la punctul 12.1.5 din Regulamentul (UE) 2017/1017 al Comisiei.

—

Lipidele cu punct de topire de peste 36 °C pot fi utilizate în prezent atât pentru hrana porcilor în creștere, cât și pentru cea a porcilor grași, deoarece noul plafon de 5 % pentru grăsimea din substanța uscată din alimentație și limita de 2 % pentru acidul linoleic garantează că, dacă porcii grași sunt hrăniți cu untură, acoperirea cu grăsime rezultată îndeplinește cerințele caietului de sarcini al produsului.

—	Rubrica referitoare la făina din boabe de soia a fost înlocuită cu „boabe de soia întregi prăjite și/sau turtă de soia”. Soia este o sursă de energie esențială pentru satisfacerea nevoilor energetice ale porcilor în creștere.

—

Unele materii prime furajere individuale au fost eliminate: păstăile de roșcovă fără sâmburi, maniocul (cassava), cartoful uscat, făina de copră și făina de ulei de susan, deoarece nu se găsesc în aria de producție; pulpa de sfeclă presată însilozată, deoarece se găsește foarte greu pe piață și se utilizează în principal pentru hrana vacilor de lapte; precum și lizații proteici, deoarece evoluția disponibilității materiilor prime furajere pe piață a dus la o scădere a utilizării acestora și având în vedere faptul că procentul permis de lizați proteici era atât de mic (până la 1 % din substanța uscată a rației) încât aceștia erau aproape nesemnificativi pentru alimentația porcilor.

—

La articolul 5 alineatul (2), a fost adăugată o nouă notă (4) în tabelul unificat cu materiile prime furajere care pot fi utilizate pentru hrana porcilor. Deoarece anumite materii prime furajere au niveluri diferite de grăsimi brute, nota specifică faptul că aceste materii prime pot avea un aport de grăsimi brute de până la 2,5 % din substanța uscată pentru a asigura nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini.

—

În plus față de plafonul de 2 % pentru acidul linoleic, caietul de sarcini limitează în prezent grăsimile brute la 5 % din substanța uscată consumată, pentru a asigura nivelul de acoperire cu grăsime impus de caietul de sarcini. Aceste două criterii sunt esențiale, deoarece au fost aduse o serie de modificări care ar putea avea un impact negativ asupra calității acoperirii cu grăsime a porcilor: printre altele, procentul de porumb a fost mărit, lipidele cu punct de topire de peste 36 °C sunt acum permise și în etapa de porc gras, iar cantitățile permise pentru anumite materii prime furajere care sunt surse de grăsimi au crescut.

—	A fost adăugată posibilitatea de a utiliza minerale și aditivi/vitamine.

—

Etapa de porc gras:

—	Definiția acestei etape a fost modificată pentru a fi aliniată la noua abordare privind utilizarea greutății carcasei.

—

Mențiunea privind greutatea care trebuie atinsă de porc în această etapă a fost eliminată, deoarece greutatea medie în viu a unui lot de porcine nu mai este un criteriu, fiind înlocuită cu greutatea individuală a carcasei, o metodă mai transparentă, mai precisă și mai bine direcționată și, în general, mai bună.

Punctul 3.3 din documentul unic a fost modificat în consecință, oferind un rezumat succint al materiilor prime furajere permise, deoarece nu ar fi posibil să se reflecte toate cele treizeci de modificări ale elementelor critice din caietul de sarcini.

5.11. Modificare care nu afectează un element-cheie: Metoda de obținere a „Prosciutto di Parma” – Creșterea și hrănirea porcilor

Informațiile care se regăseau înainte în secțiunea C au fost restructurate în articolul 5 alineatul (2) (Creșterea și hrănirea porcilor) și au fost modificate după cum urmează:

—	În prezent, crescătorii sunt liberi să decidă cum să administreze hrana pentru animale, deoarece această alegere nu are niciun impact asupra produsului „Prosciutto di Parma”.

—	Se adaugă o mențiune privind administrarea furajelor în stare uscată (o opțiune valabilă pentru hrănirea porcilor) alături de opțiunea mai tradițională de a le administra în stare lichidă, lăsând la latitudinea crescătorilor să decidă ce metodă să utilizeze.

—	A fost adăugată o dispoziție care conține o descriere a caracteristicilor tehnice și vizuale ale marcajului de origine tatuat, o imagine a unui marcaj tatuat și un tabel care indică litera care trebuie utilizată în marcajul respectiv pentru a reprezenta luna fătării.

Punctul 3.3 din documentul unic a fost modificat în consecință, oferind un rezumat succint al modului de administrare a hranei pentru animale, deoarece nu ar fi posibil să se reflecte toate cele treizeci de modificări ale elementelor critice din caietul de sarcini.

5.12. Modificare care nu afectează un element-cheie: Sacrificarea și caracteristicile pulpelor proaspete de porc – Sacrificarea

Mențiunea conform căreia perioada de repaus alimentar este de „15 ore” (secțiunea E din versiunea anterioară a caietului de sarcini) a fost eliminată, deoarece nu există nicio normă clară în legislație cu privire la numărul minim de ore de repaus alimentar prin care trebuie să treacă porcii înainte de a fi sacrificați.

Normele din secțiunea C privind vârsta la care crescătorul trebuie să marcheze ambele pulpe ale purceilor cu marcajul de origine tatuat au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 5 alineatul (3) litera (a) (Sacrificarea). Această vârstă a fost, de asemenea, redusă de la 30 de zile la cel puțin 28 de zile (fără a aduce atingere posibilității de a înțărca purceii timpuriu, la 21 de zile, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în legislația UE în vigoare) pentru a facilita și mai mult urmărirea și trasabilitatea produsului „Prosciutto di Parma”.

Această modificare nu afectează documentul unic.

5.13. Modificare de redactare: Sacrificarea și caracteristicile pulpelor proaspete de porc – Sacrificarea

Normele privind sacrificarea din secțiunea C au fost restructurate în articolul 5 alineatul (3) litera (a) (Sacrificarea) și au fost modificate după cum urmează: Termenul „ștampilă” a fost înlocuit cu „marcaj de origine tatuat”, deoarece este mai precis și permite identificarea mai clară a entității responsabile de marcarea purceilor prin tatuare, iar textul precizează în prezent că purceii trebuie să fie marcați prin tatuare cu informații privind originea când încă se află în boxa de fătare și sunt alăptați de scroafă. Informațiile care se regăseau înainte în secțiunea B au fost restructurate în articolul 5 alineatul (3) litera (b) (Caracteristicile pulpelor proaspete de porc) și au fost modificate după cum urmează:

—	Se elimină mențiunea privind „o greutate cuprinsă între 7 și 9 kilograme”, deoarece produsul nu mai este clasificat în bucăți de șuncă „mici” de 7 kg și bucăți de șuncă „mari” de 9 kg.

—

Mențiunea privind „fasonarea scurtă” (referitoare la limita cantității de mușchi expus deasupra vârfului femurului) a fost mutată de la caracteristicile produsului finit la caracteristicile pulpei proaspete de porc, deoarece pulpele proaspete sunt livrate de la abator la unitatea de conservare gata pentru sărare.

Prin urmare, punctul 3.2 din documentul unic a fost modificat pentru a fi aliniat la noua versiune a caietului de sarcini, fără a aduce modificări conținutului efectiv.

5.14. Modificare care afectează un element-cheie: Sacrificarea și caracteristicile pulpelor proaspete de porc – Caracteristicile pulpelor proaspete de porc

Informațiile care se regăseau înainte în secțiunea B au fost restructurate în articolul 5 alineatul (3) litera (b) (Caracteristicile pulpelor proaspete de porc) și au fost modificate după cum urmează:

—	A fost introdusă o limită maximă de greutate pentru pulpele proaspete de porc, în conformitate cu greutatea maximă a carcaselor de porc considerate adecvate pentru a produce „Prosciutto di Parma”.

—

Limita minimă de greutate a pulpelor proaspete de porc a fost modificată pentru a se asigura că materia primă este adecvată pentru a fi conservată pentru o perioadă lungă de timp, perioada de conservare fiind mărită prin această modificare, și pentru a se asigura că produsul „Prosciutto di Parma” rezultat îndeplinește cerințele în ceea ce privește culoarea la tăiere, aroma și gustul. Limitele minime și maxime de greutate pentru pulpele proaspete de porc au fost modificate pentru a ține cont de creșterea greutății porcilor.

—

Normele privind grosimea stratului de grăsime de pe pulpele proaspete de porc au fost modificate pentru a reflecta creșterea greutății porcilor și a pulpelor proaspete în sine. O bună grosime a grăsimii de suprafață este o indicație a calității pulpei de porc și este esențială pentru a permite pulpei să reziste la perioadele lungi de conservare a produsului „Prosciutto di Parma” și pentru a asigura caracteristicile distinctive ale bucăților de șuncă cu această DOP.

—	Limita cantității de mușchi expus deasupra femurului a crescut la 9 cm, pentru a ține cont de creșterea greutății pulpelor proaspete.

Prin urmare, punctul 3.3 din documentul unic a fost modificat pentru a reflecta aceste informații privind greutatea pulpelor proaspete, grosimea stratului de grăsime și limita cantității de mușchi expus deasupra vârfului femurului.

5.15. Modificare care nu afectează un element-cheie: Sacrificarea și caracteristicile pulpelor proaspete de porc – Caracteristicile pulpelor proaspete de porc

Secțiunea H a fost restructurată în articolul 5 alineatul (3) litera (b) (Caracteristicile pulpelor proaspete de porc), care include în prezent și detalii privind caracteristicile tehnice și vizuale ale ștampilei indelebile aplicate de abator, specifică dimensiunea acesteia și include o ilustrare și detalii ale acestei ștampile, astfel încât să se pună un accent mai mare pe acest element de urmărire și de trasabilitate în timpul etapei de sacrificare.

Această modificare nu afectează documentul unic.

5.16. Modificare care nu afectează un element-cheie: Procesul de producție

Detaliile cu privire la metoda de producție care se regăseau înainte în secțiunea E din caietul de sarcini au fost restructurate în articolul 5 alineatul (4) (Procesul de producție) și au fost modificate după cum urmează:

—

În detaliile etapei (a), când pulpele sau carnea de porc sunt separate, răcite și fasonate:

—	Separarea, răcirea și fasonarea au fost grupate într-o singură etapă, deoarece aceasta este o modalitate mai logică de a prezenta procesul de producție: aceste trei etape se desfășoară de fapt direct la abator și/sau la unitatea de tranșare a cărnii.

—	Trimiterea la temperatura corporală de 40 °C a porcilor a fost eliminată, deoarece nu avea nicio bază științifică. În schimb, textul face acum trimitere la „temperatura corporală”.

—	Se elimină trimiterile la pierderea în greutate și la pierderea procentuală în greutate a pulpei proaspete, deoarece aceasta poate varia în funcție de modul în care pulpa este răcită în primul caz și fasonată în al doilea caz.

—

În detaliile etapei (b), etapa sărării:

—	Textul indică acum în mod clar când începe procesul de conservare propriu-zis, pentru a fi mai precis.

—

Intervalul de temperatură a fost extins de la 1-4 °C la 0-4 °C, pentru a corespunde intervalului de temperatură necesar pentru etapa de răcire și pentru a facilita gestionarea camerei frigorifice fără a avea un efect negativ asupra procesului de sărare sau asupra siguranței produsului. Normele privind conținutul de umiditate au fost revizuite, precizându-se mai degrabă valoarea minimă impusă decât limita maximă, pentru a facilita verificarea.

—	Pentru a reduce conținutul de sare al șuncii conservate, perioadele de timp pe care pulpele de porc le petrec în camerele de sărare după fiecare sărare au fost modificate de la „6-7 zile” la „4-7 zile” și, respectiv, de la „15-18 zile” la „10-21 de zile”.

—

În descrierea etapei (c), etapa de repaus:

—

În loc să menționeze o perioadă minimă pe care bucățile de șuncă trebuie să o petreacă în camera de repaus (60-90 de zile), textul prevede în prezent o perioadă minimă de timp pentru etapele de producție „reci” (cuprinzând atât sărarea, cât și repausul). Această nouă dispoziție urmărește să garanteze stabilitatea produsului „Prosciutto di Parma” atât în ceea ce privește caracteristicile organoleptice, cât și în ceea ce privește siguranța produsului.

—

Intervalul de temperatură a fost extins (de la 1-5 °C la 0-5 °C) pentru a reflecta modul în care funcționează camerele frigorifice, iar normele privind conținutul de umiditate au fost revizuite, precizându-se mai degrabă valoarea minimă impusă decât limita maximă, astfel încât să se faciliteze verificarea.

—	Procesul cunoscut sub denumirea de „curățare”, pe care unitățile de conservare îl efectuează de obicei în timpul etapei de repaus, este descris în prezent în text.

—	Procesul de creștere treptată a temperaturii bucăților de șuncă, care, în mod tradițional, precedă spălarea, este în prezent descris.

—

În descrierea etapei (d), când bucățile de șuncă sunt spălate și uscate complet, cuvintele „șoriciul este răzuit” au fost eliminate, deoarece această operațiune nu influențează procesul de producție și este la latitudinea unităților de conservare să își folosească experiența pentru a decide dacă să efectueze sau nu răzuirea.

—

În descrierea etapei (e), care constă în pregătirile pentru atârnarea la uscat, ungerea cu untură și apoi atârnarea bucăților de șuncă la uscat:

—	Textul precizează în prezent că presărarea piperului în adâncitura din jurul vârfului expus al femurului poate avea loc fie în timpul pregătirii bucăților de șuncă pentru a fi atârnate la uscat, fie după aceasta, pentru a respecta ordinea logică a procesului de producție.

—	Textul nu mai face trimitere la „baterea” șuncii într-o formă rotunjită, deoarece această formă este conferită de fasonarea pulpei proaspete de porc.

—	Textul prevede acum că ungerea cu untură poate fi efectuată de mai multe ori, deoarece acest proces este esențial pentru protejarea suprafeței expuse a șuncii.

—	În prezent, se specifică faptul că etapa de ungere cu untură are loc în a cincea lună, deoarece acest lucru este necesar pentru a preveni uscarea excesivă a suprafeței și formarea unei cruste, care ar putea împiedica uscarea corespunzătoare a șuncii atunci când este atârnată la uscat.

Articolul 5 alineatul (4) conține în prezent o definiție a „unității de conservare producătoare”, pentru a identifica mai bine partea care aplică sigiliul și care este responsabilă pentru cele mai importante etape ale prelucrării, care au loc în primele șase luni. „Unitatea de conservare producătoare” este cea care trebuie să fie identificată prin codul de identificare a întreprinderii afișat sub logoul cu „coroana ducală” atunci când șunca este marcată la finalul procesului de conservare. De asemenea, „unitatea de conservare producătoare” este identificată pe eticheta produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat, asigurându-se mai bine urmărirea și trasabilitatea.

În prezent, textul menționează în mod clar posibilitatea de a transfera produsul de la o unitate de conservare la alta, cu condiția ca acest transfer să aibă loc numai după a șasea lună și ca unitatea destinatară să fie, de asemenea, înregistrată în sistemul de control. Textul precizează, de asemenea, că șunca „Prosciutto di Parma” poate fi transferată la un depozit de uscare a șuncii înregistrat în sistemul de control.

În prezent, sunt incluse o ilustrare a sigiliului și o descriere a detaliilor acestuia, astfel încât să se pună un accent mai mare pe urmărirea și trasabilitatea produsului „Prosciutto di Parma”.

Specificațiile privind logoul cu „coroana ducală” care se regăseau înainte în secțiunea H din caietul de sarcini au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 5 alineatul (4).

Textul face acum trimitere și la codul de identificare a „unității de conservare producătoare” care trebuie inclus în logo în scopuri de urmărire și de trasabilitate.

Articolul 5 alineatul (4) conține în prezent o ilustrare a logoului cu „coroana ducală” marcat pe bucățile de șuncă și oferă detalii cu privire la acest logo, astfel încât să se pună un accent mai mare pe urmărirea și trasabilitatea produsului „Prosciutto di Parma”. De asemenea, în prezent se precizează că pot fi utilizate mărci de identificare speciale, în vederea facilitării controalelor efectuate de autoritățile responsabile cu verificarea conformității și cu sancționarea eventualelor încălcări.

Punctul 3.6 din documentul unic a fost modificat în consecință.

5.17. Modificare care afectează un element-cheie: Procesul de producție

Normele privind perioada minimă de conservare care se regăseau înainte în secțiunea E din caietul de sarcini au fost modificate și restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 5 alineatul (4) (Procesul de producție). Ca urmare a creșterii greutății minime a pulpelor proaspete de porc, perioada minimă de conservare a fost, de asemenea, prelungită, astfel încât caracteristicile distinctive ale produsului „Prosciutto di Parma”, precum culoarea la tăiere, aroma și gustul, rămân neschimbate.

Prin urmare, perioada minimă de conservare a fost modificată și la punctul 3.2 din documentul unic.

5.18. Modificare care nu afectează un element-cheie: Dezosarea

Articolul 5 alineatul (5) a primit un titlu (Dezosarea), în conformitate cu modul în care textul a fost restructurat pentru a reflecta ordinea cronologică a diferitelor operațiuni și diferitele tipuri de „Prosciutto di Parma”.

Prin urmare, punctul 3.2 din documentul unic a fost modificat pentru a fi aliniat la noua versiune a caietului de sarcini, fără a aduce modificări conținutului efectiv.

5.19. Modificare a unui element-cheie: Felierea și ambalarea

Normele privind felierea și ambalarea produsului „Prosciutto di Parma” au fost eliminate, deoarece această secțiune nu face parte din caietul de sarcini, iar informațiile din această secțiune au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 5 alineatul (6) (Felierea și ambalarea) și la articolul 8 alineatul (3) (Etichetarea produsului „Prosciutto di Parma”). Acest lucru nu aduce atingere faptului că „normele privind felierea” fac parte integrantă din caietul de sarcini începând din 2008 și sunt menționate în mod explicit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1208/2013 al Comisiei.

Cerința ca produsul să fie feliat și ambalat în „aria tipică” în care este produs este în vigoare ca o garanție de calitate încă de când „normele privind felierea” au fost aprobate pentru prima dată de Asociația pentru protecția „Prosciutto di Parma” (în 1996). Această cerință urmărește să garanteze originea produsului și să asigure controlul, inclusiv în ceea ce privește trasabilitatea și garantarea autenticității pentru consumatori. Trebuie remarcat faptul că, în pofida limitării liberei circulații a mărfurilor, Curtea de Justiție a Uniunii Europene însăși a considerat că această cerință este justificată de necesitatea ca inspectorii specialiști să efectueze controale eficace (Hotărârea din 20 mai 2003 în cauza C-108/01 – Consorzio del Prosciutto di Parma/Asda Stores Ltd).

Punctele 3.5 și 3.6 din documentul unic au fost modificate în consecință.

5.20. Modificare de redactare: Felierea și ambalarea

Articolul 5 alineatul (6) a primit un titlu (Felierea și ambalarea), în conformitate cu modul în care textul a fost restructurat pentru a reflecta ordinea cronologică a diferitelor operațiuni și diferitele tipuri de „Prosciutto di Parma”.

Informațiile care se regăseau înainte în secțiunea B au fost restructurate în articolul 5 alineatul (6) și au fost modificate după cum urmează:

—

A fost clarificată distincția dintre cele două formate de ambalaje utilizate pentru produsul „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat, cunoscute sub denumirile „clasic” și „la pachet”, această distincție fiind deja prezentă în Normele privind felierea și ambalarea produsului „Prosciutto di Parma” anexate la versiunea anterioară a caietului de sarcini.

—	S-a clarificat faptul că metodele de feliere utilizate nu trebuie să afecteze caracteristicile organoleptice distinctive ale produsului „Prosciutto di Parma” și că această regulă se aplică, de asemenea, șuncii feliate și preambalate.

În conformitate cu noua organizare a textului, a fost introdus articolul 5 alineatul (6) litera (a) (Norme specifice aplicabile produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic”) și au fost aduse următoarele modificări informațiilor de la articolul 5 alineatul (6) litera (a) punctul (iii):

—

S-a adăugat o trimitere la „ambalare”, deoarece produsul „Prosciutto di Parma” feliat poate fi ambalat numai de către unitățile de feliere, întrucât ambalarea urmează imediat felierii și ambele procese se efectuează în aceeași încăpere. De asemenea, au fost adăugate trimiteri la activitatea apei și la temperatura de depozitare a șuncii feliate și preambalate, având în vedere că prezenta cerere de modificare stabilește două opțiuni de depozitare pentru produsul „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat, la 0-10 °C și la 0-25 °C, caracteristicile tehnice respective fiind de altfel neschimbate.

—	Tabelul care detaliază perioadele minime de valabilitate a fost modificat pentru a-l face mai clar și mai ușor de citit și este prezentat acum în ordine crescătoare. În a doua coloană, cuvântul „conservare” a fost înlocuit cu „conservare minimă”, din motive de claritate.

Pentru a spori claritatea caietului de sarcini, a fost introdus articolul 5 alineatul (6) litera (b) (Norme specifice aplicabile produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „la pachet”).

Prin urmare, punctul 3.5 din documentul unic a fost modificat pentru a fi aliniat la noua versiune a caietului de sarcini, fără a aduce modificări conținutului efectiv.

5.21. Modificare care afectează un element-cheie: Norme specifice aplicabile produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic”

Tabelul de la articolul 12 alineatul (3) (Tipuri de șuncă „Prosciutto di Parma” feliată și preambalată), care se regăsea inițial în Normele privind felierea și ambalarea, a fost modificat și restructurat. Acesta se regăsește în prezent la articolul 5 alineatul (6) litera (a) punctul (iii) și conține trimiteri la perioadele minime de valabilitate, pentru a extinde gama de produse „Prosciutto di Parma” care pot fi comercializate.

Mai precis, pe lângă modul tradițional de depozitare a produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat (la temperaturi de 0-10 °C), a fost adăugată o nouă formă de depozitare la o temperatură de peste 10 °C, deoarece unele țări din afara UE, cum ar fi Elveția, nu dispun de o legislație care să reglementeze temperatura de depozitare a produselor din carne cu o activitate a apei mai mică de 0,93. Prin urmare, a fost introdus un nou tabel, care prezintă normele pentru produsul „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat cu o temperatură de depozitare de 0-25 °C.

Astfel, punctul 3.5 din documentul unic a fost modificat pentru a reflecta perioada minimă de valabilitate a produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat depozitat la o temperatură mai mică sau egală cu 10 °C și face trimitere la depozitarea produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic” la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 25 °C.

5.22. Modificare care nu afectează un element-cheie: Controlul

Articolul 7 (Controlul) a fost adăugat în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

Această modificare nu afectează documentul unic.

5.23. Modificare care nu afectează un element-cheie: „Prosciutto di Parma” întreg nedezosat și „Prosciutto di Parma” dezosat

Informațiile privind formatul întreg nedezosat și cel dezosat ale produsului „Prosciutto di Parma”, care se regăseau înainte în secțiunea H din caietul de sarcini, au fost restructurate în articolul 8 alineatul (1) („Prosciutto di Parma” întreg nedezosat) și articolul 8 alineatul (2) („Prosciutto di Parma” dezosat) și au fost modificate după cum urmează:

—

Articolul 8 alineatul (1) litera (a) și articolul 8 alineatul (2) litera (a) prevăd în prezent că denumirea „Prosciutto di Parma” trebuie să apară în câmpul vizual principal și să se distingă de celelalte informații, pentru a se asigura o vizibilitate adecvată a acesteia. Acestea precizează, de asemenea, poziția simbolului DOP al UE în conformitate cu legislația UE relevantă.

—

Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 8 alineatul (2) litera (b) impun ca ingredientele să fie enumerate în beneficiul consumatorilor, precizând că poate fi utilizat termenul coscia („pulpă de porc”), deoarece identifică în mod specific partea anatomică a porcului utilizată pentru a produce șunca „Prosciutto di Parma”.

—

Articolul 8 alineatul (1) litera (c) și articolul 8 alineatul (2) litera (c) prevăd că pe etichetele „Prosciutto di Parma” trebuie să figureze, în beneficiul consumatorilor, detalii privind „unitatea de conservare producătoare” sau „unitatea de conservare comerciantă”, ambele trebuind să fie înregistrate în sistemul de control.

—	Mențiunea „dezosat” a fost adăugată la articolul 8 alineatul (2), pentru a clarifica faptul că produsul comercializat porționat este „Prosciutto di Parma” dezosat.

—	La articolul 8 alineatul (2) litera (d), cuvintele „data producției” au fost eliminate, pentru a clarifica faptul că trimiterea se referă la data de începere a conservării și nimic altceva.

Prin urmare, punctul 3.6 din documentul unic a fost modificat pentru a reflecta aceste modificări aduse etichetării produsului „Prosciutto di Parma” nedezosat și dezosat.

5.24. Modificare care nu afectează un element-cheie: „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat – „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic”

Informațiile care se regăseau înainte în secțiunea H din caietul de sarcini au fost restructurate și mutate la articolul 8 alineatul (3) litera (a) („Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic”): Informațiile de la articolul 13 alineatele (1), (2), (3) și (6) (Designul ambalajelor) din Normele privind felierea și ambalarea produsului „Prosciutto di Parma” au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 8 alineatul (3) litera (a).

De asemenea, au fost aduse următoarele modificări:

—

Articolul 8 alineatul (3) litera (a) menționează în prezent forma oficială completă a denumirii protejate („Prosciutto di Parma”) și au fost adăugate norme privind grafica ambalajelor în vederea identificării caracteristicilor formatului „clasic” al produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat.

—

În informațiile de la articolul 8 alineatul (3) litera (a) punctul (v) cu privire la dreptunghiul care conține codul de identificare a unității de ambalare, „CXX” a fost înlocuit cu „LXX”, deoarece, în lista întocmită de organismul de control, codurile de identificare a unității de feliere/ambalare încep cu litera „L”.

Articolul 14 (Numele producătorului responsabil de ambalare) din Normele privind felierea și ambalarea produsului „Prosciutto di Parma” a fost eliminat. Informațiile pe care acesta le conținea au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 8 alineatul (3) litera (a) punctul (ix).

Prin urmare, punctele 3.5 și 3.6 din documentul unic au fost modificate pentru a reflecta aceste modificări aduse etichetării produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic”.

5.25. Modificare care nu afectează un element-cheie: „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat – „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „la pachet”

Informațiile de la articolul 13 alineatele (4) și (5) (Designul ambalajelor) din Normele privind felierea și ambalarea produsului „Prosciutto di Parma” au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 8 alineatul (3) litera (b) („Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „la pachet”).

La articolul 8 alineatul (3) litera (b), au fost adăugate imagini cu un ambalaj „Prosciutto di Parma” în format „la pachet” și cu eticheta aferentă cu informații despre produs, pentru a ilustra în mod clar caracteristicile formatului „la pachet” al produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat.

Prin urmare, informațiile de pe eticheta produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „la pachet” de la punctul 3.6 din documentul unic au fost modificate, oferindu-se un rezumat, deoarece nu este fezabil să se furnizeze detalii complete cu privire la toate aceste modificări ale caietului de sarcini.

5.26. Modificare care afectează un element-cheie: „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat – „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „la pachet”

Articolul 5 alineatul (6) litera (b) punctul (iv) (Norme specifice aplicabile produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „la pachet”) a fost introdus pentru a extinde gama de formate de ambalare disponibile, cu scopul de a oferi întreprinderilor un grad mai mare de flexibilitate în producție și de a răspunde mai ușor cerințelor consumatorilor, garantând, în același timp, că rămân intacte caracteristicile organoleptice ale produsului „Prosciutto di Parma”.

Punctul 3.6 din documentul unic a fost modificat în consecință.

5.27. Modificare care nu afectează un element-cheie: Norme aplicabile atât formatului „clasic”, cât și formatului „la pachet” ale produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat

Informațiile de la articolul 15 (Etichetarea) din Normele privind felierea și ambalarea produsului „Prosciutto di Parma” au fost restructurate în articolul 8 alineatul (3) litera (c) (Norme aplicabile atât formatului „clasic”, cât și formatului „la pachet” ale produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat) și au fost modificate după cum urmează:

—	La articolul 8 alineatul (3) litera (c) punctul (ii), termenul „producător” a fost înlocuit cu „unitate de conservare producătoare”, în scopul consecvenței terminologice.

—	La articolul 8 alineatul (3) litera (c) punctul (iv), cuvintele „data producției” au fost eliminate, pentru a clarifica faptul că trimiterea se referă la data de începere a conservării și nimic altceva.

—

În informațiile privind formatul „clasic” al produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat de la articolul 8 alineatul (3) litera (c) punctul (vi), a fost revizuită trimiterea la depozitarea la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 10 °C și a fost adăugată o trimitere la depozitarea la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 25 °C, pentru a reflecta diferitele intervale de temperatură în care poate fi depozitat produsul „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat în format „clasic”.

—

În informațiile privind formatul „la pachet” al produsului „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat de la articolul 8 alineatul (3) litera (c) punctul (vi), se precizează în prezent că, spre deosebire de formatul „clasic”, care poate fi depozitat la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 25 °C, șunca în acest format trebuie păstrată la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 10 °C, deoarece nu se utilizează intercalarea în cazul formatului „la pachet”, ceea ce face ca acesta să fie incompatibil cu temperaturile de depozitare de până la 25 °C.

—	Articolul 8 alineatul (3) litera (c) punctul (viii) prevede ca ingredientele să fie enumerate în beneficiul consumatorilor, specificând că poate fi utilizat termenul coscia („pulpă de porc”).

—	Articolul 8 alineatul (3) litera (c) include în prezent imagini cu ambalaje ale produsului „Prosciutto di Parma” feliat care diferă de forma standard de tavă.

Prin urmare, punctele 3.5 și 3.6 din documentul unic au fost modificate, oferindu-se un rezumat, deoarece nu este fezabil să se furnizeze detalii complete cu privire la toate aceste modificări ale caietului de sarcini.

5.28. Modificare care nu afectează un element-cheie: Specificații suplimentare privind prezentarea și etichetarea produsului „Prosciutto di Parma”

Normele privind utilizarea calificativelor împreună cu denumirea „Prosciutto di Parma”, care se regăseau înainte în secțiunea H, au fost restructurate și se regăsesc în prezent la articolul 8 alineatul (4) (Specificații suplimentare privind prezentarea și etichetarea produsului „Prosciutto di Parma”).

În plus, articolul 8 alineatul (4) litera (e) menționează în prezent posibilitatea de a utiliza simbolurile asociației de protecție în cazul segmentării suplimentare și a certificării produsului „Prosciutto di Parma”, pentru a ține pasul cu cerințele pieței.

Această modificare nu afectează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

„Prosciutto di Parma”

Nr. UE: PDO-IT-0067-AM05 – 18.12.2020

DOP (X) IGP ( )

1. Denumirea (denumirile)

„Prosciutto di Parma”

2. Statul membru sau țara terță

Italia

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs (a se vedea anexa XI)

Clasa 1.2: Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul este o șuncă de tipul prosciutto crudo, conservată prin uscare timp de cel puțin 14 luni, cu o formă rotunjită. Sunt eliminate partea distală a pulpei (piciorul de porc) și orice imperfecțiuni externe care ar putea compromite imaginea produsului. Acesta cântărește între 8,2 kg și 12,5 kg. Atunci când șunca este tăiată, carnea are o culoare uniformă, între roz și roșu, prezentând pe alocuri grăsime de un alb pur. În ceea ce privește aroma și gustul, este o carne delicată, cu un gust fin, care nu este deosebit de sărată și are o aromă parfumată și caracteristică. Bucățile de șuncă se caracterizează prin anumite valori analitice, și anume un conținut de umiditate de 58,0-63,0 %, un conținut de sare de mare (clorură de sodiu) de 4,2-6,0 % și un conținut de azot solubil (indice de proteoliză) de 25,0-32,0 %. Aceste valori sunt testate doar pe o probă de carne macră prelevată din bicepsul femural înainte de a marca șunca cu logoul cu „coroana ducală”. După aplicarea logoului, produsul „Prosciutto di Parma” poate fi comercializat ca bucăți de șuncă întregi, nedezosate sau dezosate, sub formă de porții ambalate de diferite greutăți și forme, inclusiv jumătăți, sau ca șuncă feliată într-un ambalaj adecvat. Pe lângă logo sau în locul acestuia, se pot utiliza mijloace alternative de identificare care sunt la fel de indelebile și de inamovibile ca acesta și care asigură urmărirea și trasabilitatea produsului „Prosciutto di Parma”.

Odată marcat și dezosat, produsul „Prosciutto di Parma” poate fi comercializat, de asemenea, sub formă de șuncă feliată și preambalată, în format „clasic” sau „la pachet”.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Hrană pentru animale

Materiile prime furajere permise, cantitățile și metodele de utilizare sunt enumerate într-un singur tabel. Atât administrarea hranei în formă lichidă, inclusiv practica tradițională de administrare a hranei cu zer și/sau zară, cât și administrarea hranei în formă uscată sunt metode posibile de hrănire a porcilor.

Cerealele trebuie să reprezinte cel puțin 45 % din substanța uscată cu care sunt hrăniți porcii în creștere.

Materiile prime furajere permise sunt: hrană pentru animale constând în gluten din porumb, porumb, sorg, orz, grâu, triticală, siloz de porumb, făină de porumb întreg, mălai și/sau făină de știuleți de porumb, cereale minore, tărâțe de grâu și alte subproduse rezultate din prelucrarea grâului, turtă din semințe de in, hrană pentru animale constând în turtă din semințe de in, făină din semințe de in, hrană pentru animale constând în făină din semințe de in, pulpă de sfeclă deshidratată, pulpă de fructe și pulpă de roșii (tescovină de roșii) drept soluție-vehicul pentru preamestecuri, zer, zară, boabe uscate și produse solubile de distilerie, lucernă (uscată la temperatură înaltă), melasă, produse obținute în timpul extracției boabelor de soia, produse obținute în timpul extracției semințelor de floarea-soarelui, produse obținute în timpul extracției semințelor de rapiță, făină din germeni de porumb, mazăre, alte semințe de leguminoase, drojdii, lipide cu punct de topire de peste 36 °C, făină de pește și boabe de soia întregi prăjite și/sau turtă de soia.

Cerealele trebuie să reprezinte cel puțin 55 % din substanța uscată cu care sunt hrăniți porcii grași, a căror alimentație poate consta în aceleași materii prime furajere enumerate mai sus, mai puțin făina de pește și boabele de soia întregi prăjite și/sau turta de soia.

Deși materiile prime utilizate pentru hrana porcilor ar trebui să provină din aria geografică în care aceștia sunt crescuți și să aibă caracteristici calitative adecvate pentru a asigura faptul că porcii au o alimentație bună și sănătoasă, este posibil ca în unii ani să fie irealizabil din punct de vedere tehnic să se obțină aceste materii prime în proporție de 100 % la nivel local, din motive legate de climă și din motive comerciale. În acest caz, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei, calitatea produsului „Prosciutto di Parma” și legătura acestuia cu zona locală sunt întotdeauna garantate prin asigurarea faptului că minimum 50 % din substanța uscată consumată anual de porci provine din zona de creștere a acestora (Emilia-Romagna, Veneto, Friuli-Venezia Giulia, Lombardia, Piemont, Molise, Umbria, Toscana, Marche, Abruzzo și Lazio).

Pulpele proaspete

Pulpele proaspete de porc utilizate pentru producția de „Prosciutto di Parma” trebuie să provină de la descendenți de:

vieri din rasele tradiționale Marele alb italian, Landrace italian și Duroc italian, astfel cum au fost ameliorate în registrul genealogic italian, fie de rasă pură, fie din încrucișări ale acestora, și scroafe din rasele tradiționale Marele alb italian și Landrace italian, fie de rasă pură, fie din încrucișări ale acestora;

vieri din rasele tradiționale menționate la litera (a) și scroafe rezultate din încrucișări sau scroafe de alte tipuri genetice, cu condiția ca acestea să fie crescute în cadrul unor programe de selecție și/sau de încrucișare care implică rasele Marele alb, Landrace sau Duroc pentru producția de porci grei, ale căror obiective sunt compatibile cu cele din registrul genealogic italian;

vieri și scroafe de alte tipuri genetice, cu condiția ca aceștia să fie crescuți în cadrul unor programe de selecție și/sau de încrucișare care implică rasele Marele alb, Landrace sau Duroc pentru producția de porci grei, ale căror obiective sunt compatibile cu cele din registrul genealogic italian;

d)	vieri de alte tipuri genetice menționate la litera (c) și scroafe din rasele tradiționale menționate la litera (a).

Pulpele proaspete de porc utilizate la fabricarea produsului nu pot proveni de la:

—	vieri sau scroafe;

—	descendenți ai vierilor sau ai scroafelor care nu se încadrează în categoriile (a), (b), (c) sau (d) de mai sus;

—	porci cu trăsături genetice nefavorabile, în special în ceea ce privește sensibilitatea la stres (sindromul stresului la porcine sau PSS).

Pulpele proaspete de porc utilizate pentru producția de „Prosciutto di Parma” trebuie să provină numai din carcase clasificate în categoria „H – Grele”, cu o greutate cuprinsă între 110,1 kg și 168 kg, și încadrate în clasa „U”, „R” sau „O” pe grila Uniunii Europene de clasificare a carcaselor de porc.

Pulpele proaspete de porc utilizate pentru obținerea produsului „Prosciutto di Parma” prezintă următoarele caracteristici: O probă prelevată din straturile superioare și inferioare ale paniculului adipos subcutanat relevă o fermitate a grăsimii reprezentată de un indice de iod de maximum 70 și/sau un conținut de acid linoleic de maximum 15 %. Grosimea stratului de grăsime din jurul părții exterioare a unei pulpe de porc proaspete fasonate, măsurată vertical de la vârful femurului, este de minimum 22 mm. Atunci când este livrată la unitatea de conservare, pulpa de porc cântărește între 11,8 kg și 18,0 kg, pentru a permite o perioadă minimă de conservare de 14 luni. Acoperirea cu grăsime în zona „coroanei” este suficientă pentru a preveni desprinderea șoriciului de stratul de mușchi de dedesubt. Cantitatea de mușchi expus deasupra vârfului femurului este de maximum 9 mm („fasonare scurtă”).

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de „Prosciutto di Parma”, de la sărarea pulpelor proaspete de porc până la finalizarea procesului de uscare, trebuie să se desfășoare în „aria de producție tipică”, situată în provincia Parma din regiunea Emilia-Romagna.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

După ce este marcat cu logoul și/sau cu mijlocul de identificare alternativ menționat la punctul 3.2, produsul „Prosciutto di Parma” poate fi comercializat ca bucăți de șuncă întregi, nedezosate sau dezosate, sub formă de porții ambalate de diferite greutăți și forme, inclusiv jumătăți, sau ca șuncă feliată într-un ambalaj adecvat.

Pentru a garanta calitatea, trasabilitatea și autenticitatea produsului „Prosciutto di Parma”, acesta poate fi feliat și ambalat doar în „aria de producție tipică” menționată la punctul 4 de mai jos. Simbolul de identificare al DOP trebuie să fie afișat pe ambalaj într-un mod care să împiedice îndepărtarea sau ștergerea acestuia, astfel cum se prevede la punctul 3.6 de mai jos. Această regulă este esențială pentru păstrarea caracteristicilor calitative ale produsului „Prosciutto di Parma” și pentru asigurarea urmăririi și trasabilității complete ale produsului.

Produsul „Prosciutto di Parma” feliat și preambalat poate fi prezentat în format „clasic” sau în format „la pachet”. Acestor două formate li se aplică cerințe de etichetare și perioade minime de valabilitate diferite.

Atunci când este păstrat la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 10 °C, produsul „Prosciutto di Parma” în format „clasic” trebuie să aibă o valoare a activității apei de cel mult 0,91 și un conținut de umiditate mai mic de 60 % și poate avea o perioadă minimă de valabilitate de până la 180 de zile.

Atunci când este păstrat la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 25 °C, produsul „Prosciutto di Parma” în format „clasic” trebuie să aibă o valoare a activității apei de cel mult 0,90 și un conținut de umiditate mai mic de 60 % și trebuie să fie obținut din bucăți de șuncă cu o greutate de până la 9,5 kg care au fost conservate timp de cel puțin 18 luni. Produsul trebuie să fie ambalat prin intercalare și poate avea o perioadă minimă de valabilitate de până la 30 de zile.

Produsul „Prosciutto di Parma” în format „la pachet” trebuie păstrat la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 10 °C și să aibă o valoare a activității apei de cel mult 0,91 și un conținut de umiditate mai mic de 60 %. Perioada minimă de valabilitate a acestuia este limitată la 25 de zile.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Primul element de identificare pentru „Prosciutto di Parma”, care, deși nu este legat de etichetare, îl distinge de alte produse de pe piață, este logoul cu „coroana ducală” (un logo care este marcat pe bucățile de șuncă și care cuprinde imaginea unei coroane cu cinci colțuri și toponimul „Parma”). Această marcă nu numai că identifică produsul „Prosciutto di Parma”, ci și atestă calitatea acestuia, îndeplinind funcția dublă de a diferenția produsul de alte tipuri de șuncă de tipul prosciutto crudo, asigurându-i autenticitatea, precum și de a garanta că produsul a parcurs toate etapele de producție necesare și că toate aceste etape au fost înregistrate de operatorii implicați.

Utilizarea denumirii de origine este legală numai dacă este prezent acest logo – și/sau un mijloc de identificare alternativ sau suplimentar, astfel cum se menționează la punctul 3.2. În lipsa acestuia, produsul nu poate fi etichetat cu denumirea, iar aceasta nu poate fi utilizată pe ambalaj, în documentele de vânzare sau în timpul schimburilor comerciale (bucăți de șuncă întregi, nedezosate sau dezosate, porții ambalate de diferite greutăți și forme, inclusiv jumătăți, sau șuncă feliată într-un ambalaj adecvat).

Următoarele informații de etichetare sunt obligatorii pentru „Prosciutto di Parma”:

—

Pentru produsul „Prosciutto di Parma” întreg nedezosat:

a)	denumirea „Prosciutto di Parma”, însoțită de simbolul DOP al Uniunii Europene, trebuie să figureze pe eticheta frontală în câmpul vizual principal și să se diferențieze în mod clar de orice alt text de pe etichetă;

b)	lista ingredientelor: carne de porc/pulpă de porc și sare de mare;

c)	denumirea comercială – și/sau denumirea mărcii – și adresa „unității de conservare producătoare” sau a „unității de conservare comerciante”.

—

Pentru produsul „Prosciutto di Parma” dezosat și ambalat (bucăți de șuncă întregi, jumătăți sau porții):

a)	denumirea „Prosciutto di Parma”, însoțită de simbolul DOP al Uniunii Europene, trebuie să figureze pe eticheta frontală în câmpul vizual principal și să se diferențieze în mod clar de orice alt text de pe etichetă;

b)	lista ingredientelor: carne de porc/pulpă de porc și sare de mare;

c)	adresa unității de ambalare;

d)	data de începere a conservării, menționându-se cel puțin luna și anul, în cazul în care nu mai este vizibil sigiliul aplicat la începutul conservării și/sau orice alt mijloc de identificare alternativ utilizat care este la fel de indelebil și de inamovibil.

e)	denumirea comercială – și/sau denumirea mărcii – și adresa „unității de conservare producătoare” sau a „unității de conservare comerciante”.

—

Toate ambalajele produsului „Prosciutto di Parma” feliat, indiferent dacă sunt în format „clasic” sau „la pachet”, trebuie să aibă o secțiune standardizată a colțului superior din stânga, pe care să figureze următorul logo cu „coroana ducală”:

, precum și codul de identificare al unității de ambalare și următoarele informații:

a)	mențiunea Prosciutto di Parma - denominazione di origine protetta ai sensi della legge 13 febbraio 1990, n. 26 e del Reg. (CE) n. 1107/96 [„Prosciutto di Parma” – denumire de origine protejată în conformitate cu Legea nr. 26/90 și cu Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei];

b)	adresa unității de ambalare și de feliere;

c)	data de începere a conservării, astfel cum figurează pe sigiliu.

Cu excepția termenilor disossato (dezosat) și affettato (feliat), denumirea utilizată pentru comercializare nu poate fi însoțită de termeni descriptivi, precum „clasic”, „autentic”, „extra” sau „super”, de orice alți termeni sau de orice alte atribute.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

„Aria tipică” în care se desfășoară procesul de obținere a șuncii „Prosciutto di Parma” este situată în provincia Parma, în regiunea italiană Emilia-Romagna. Această arie cuprinde o porțiune din provincia respectivă, situată la sud de drumul cunoscut sub numele de Via Emilia, la o distanță de cel puțin 5 km de acesta, și se întinde spre sud până când atinge o altitudine maximă de 900 de metri. Râurile Enza și Stirone formează limitele estice și, respectiv, vestice ale ariei.

Aria geografică din care poate fi obținută materia primă este mai mare decât „aria tipică” și cuprinde teritoriul administrativ al următoarelor regiuni italiene: Emilia-Romagna, Veneto, Friuli-Venezia Giulia, Lombardia, Piemont, Molise, Umbria, Toscana, Marche, Abruzzo și Lazio.

5. Legătura cu aria geografică

Caracteristicile specifice ale produsului „Prosciutto di Parma” depind puternic de factorii de mediu, naturali și umani din zonă, care joacă, de asemenea, un rol esențial în garantarea respectării unor standarde înalte de calitate, de sănătate și de siguranță alimentară. Caracteristicile materiei prime sunt, încă din epoca etruscă, specifice macroariei geografice din centrul și nordul Italiei, inclusiv din regiunea Friuli-Venezia Giulia. Datorită condițiilor de mediu unice care nu pot fi reproduse nicăieri altundeva și talentului special al populației locale (demonstrat de numărul mare de întreprinderi familiale producătoare de șuncă, care încă își desfășoară activitatea în prezent), o mică porțiune din acest teritoriu s-a transformat în „aria de producție tipică” a produsului „Prosciutto di Parma”. Parma se situează în inima fostei Galii Cisalpine, ai cărei locuitori creșteau turme mari de porci și erau experți îndeosebi în producția de șuncă sărată.

Această „arie tipică” se caracterizează, în virtutea amplasării ei, prin condiții ecologice, climatice și de mediu unice: vânturile marine din zona Versilia de pe coasta toscană se domolesc pe măsură ce traversează plantațiile de măslini și pădurile de pini din Val di Magra, apoi se usucă printre trecătorile din Apenini, îmbogățindu-se cu mireasma plantațiilor de castani, înainte de a ajunge în aria de producție pentru a usca produsele „Prosciutto di Parma” și a le oferi gustul delicat unic.

Evoluția creșterii porcilor grei sacrificați la o vârstă înaintată determină etapele acestui proces. Acesta începe cu utilizarea raselor locale autohtone, continuă în funcție de condițiile de mediu, sociale și economice – în special cultivarea cerealelor și producția de lactate, care au modelat metodele de hrănire a animalelor – și culminează treptat cu rezultatul productiv natural și unic, și anume produsul cu DOP.

Șunca și metoda de producție a acesteia sunt menționate în diferite surse documentare elaborate de-a lungul secolelor, iar registrele Camerei de Comerț din 1913 menționează aria de producție actuală. Faza inițială, esențialmente artizanală, a evoluat în direcția industrializării, care încă a păstrat totuși intacte particularitățile tradiționale ale produsului.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

Administrația actuală a lansat procedura națională de opoziție prin publicarea modificării propuse privind DOP „Prosciutto di Parma” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 195 din 5 august 2020. Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (http://www.politicheagricole.it), secțiunea „Qualità” (în partea superioară dreaptă a barei orizontale) și apoi „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 429

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 11 noiembrie 2022

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 429/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10763 – NORDEA / TOPDANMARK LIV HOLDING) ( 1 )	1
2022/C 429/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10911 – PARTNERS GROUP / KOHLBERG / USIC) ( 1 )	2

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2022/C 429/03	Aviz în atenția persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2017/2074 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/2201 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) 2017/2063, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2194 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela	3
2022/C 429/04	Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2017/2074 a Consiliului și în Regulamentul (UE) 2017/2063 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela	5
	Comisia Europeană
2022/C 429/05	Rata de schimb a monedei euro — 10 noiembrie 2022	7
	Curtea de Conturi
2022/C 429/06	Raportul privind performanța bugetului UE – situația la sfârșitul anului 2021	8
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2022/C 429/07	Notificare din partea Guvernului Danemarcei privind eliminarea posibilității de acordare continuă a autorizațiilor de explorare și extracție a hidrocarburilor în anumite zone din Danemarca ( 1 )	9

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 429/08	Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	10
2022/C 429/09	Publicarea unei cereri în temeiul articolului 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului	29

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	0,9954
JPY	yen japonez	145,47
DKK	coroana daneză	7,4381
GBP	lira sterlină	0,87298
SEK	coroana suedeză	10,8743
CHF	franc elvețian	0,9834
ISK	coroana islandeză	147,50
NOK	coroana norvegiană	10,3615
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,361
HUF	forint maghiar	400,95
PLN	zlot polonez	4,7060
RON	leu românesc nou	4,8913
TRY	lira turcească	18,5100
AUD	dolar australian	1,5525
CAD	dolar canadian	1,3467
HKD	dolar Hong Kong	7,8128
NZD	dolar neozeelandez	1,6984
SGD	dolar Singapore	1,3963
KRW	won sud-coreean	1 373,96
ZAR	rand sud-african	17,6882
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,2184
HRK	kuna croată	7,5427
IDR	rupia indoneziană	15 615,60
MYR	ringgit Malaiezia	4,6789
PHP	peso Filipine	57,793
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,700
BRL	real brazilian	5,2860
MXN	peso mexican	19,4562
INR	rupie indiană	81,3058


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.