INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

7.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 386/11

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 386/08)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE PRIVIND APROBAREA UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Romagna”

PDO-IT-A0507-AM06

Data comunicării: 5.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Noi tipuri de vin

Au fost introduse următoarele tipuri noi:

„Romagna” Bianco, inclusiv Frizzante; „Romagna” Rosato, inclusiv Frizzante; „Romagna” Rosso; „Romagna” Bianco, cu subarealele Brisighella, Castrocaro, Longiano, Modigliana, Oriolo; „Romagna” Centesimino, cu subarealul Oriolo, inclusiv Riserva, Passito și Spumante Rosé; „Romagna” Famoso, cu subarealul Mercato Saraceno, inclusiv Spumante; „Romagna” Sangiovese, cu subarealele Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio, inclusiv Riserva.

Motive:

Aceste tipuri au fost introduse pentru a se permite valorificarea soiurilor principale, foarte răspândite în Romagna, cu mare potențial calitativ și eclectice, deoarece, de-a lungul timpului, producția lor s-a afirmat ca tradițională pe acest teritoriu, datorită producătorilor vitivinicoli și cramelor cooperative. Baza ampelografică complementară a fost selectată în scopul îmbinării unor soiuri răspândite pe teritoriu cu alte soiuri mai puțin răspândite, dar aflate în curs de expansiune, deoarece experiența a arătat că sunt foarte potrivite pentru astfel de procese de vinificare.

Prin urmare, producția de vinuri cu DOP „Romagna” se îmbogățește cu tipuri noi, în cadrul categoriilor de vinuri deja incluse în caietul de sarcini, ceea ce va permite, în plus, propunerea unei game mai ample de produse care răspunde în mai mare măsură exigențelor pieței.

Această modificare vizează articolele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 din caietul de sarcini și anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la acesta, precum și punctul 4 din documentul unic („Descrierea vinurilor”).

2. Baza ampelografică a noilor tipuri

Descriere:

Au fost stabilite soiurile de viță-de-vie care contribuie la bazele ampelografice pentru producția noilor tipuri: - Bianco, Bianco Frizzante, Rosato, Rosato Frizzante, după cum urmează:

la proporția minimă de 70 % din soiurile Trebbiano (în cazul tipurilor Bianco și Bianco Frizzante) și Sangiovese (în cazul tipurilor Rosato și Rosato Frizzante) se pot adăuga (în proporție de 30 %) unele soiuri care pot fi cultivate în regiunea Emilia Romagna, fiind limitate la maximum 10 % utilizarea soiului Manzoni bianco și la maximum 5 % utilizarea soiului Famoso.

—

Rosso, după cum urmează:

—	la proporția minimă de 70 % din soiul Sangiovese se pot adăuga (în proporție de 30 %) toate soiurile nearomatice care pot fi cultivate în regiunea Emilia Romagna.

—

Bianco cu subareale, după cum urmează:

—	pentru Brisighella: Trebbiano, în proporție minimă de 60 %; la producția acestui vin pot contribui soiurile Albana și Chardonnay, singure sau împreună, în proporție maximă de 40 %;

—	pentru Castrocaro: Albana, în proporție minimă de 60 %; la producția acestui vin poate contribui soiul Trebbiano, în proporție maximă de 40 %, singur sau împreună cu alte soiuri cu boabe albe care pot fi cultivate în regiunea Emilia Romagna, în proporție maximă de 5 %;

—	pentru Longiano: Trebbiano, în proporție minimă de 60 %; la producția acestui vin pot contribui soiurile Albana și Chardonnay, singure sau împreună, în proporție maximă de 40 %;

—	pentru Modigliana: Trebbiano, în proporție minimă de 60 %; la producția acestui vin pot contribui soiurile Chardonnay și Sauvignon bianco, singure sau împreună, în proporție maximă de 40 %;

—	pentru Oriolo: Trebbiano, în proporție minimă de 70 %; la producția acestui vin poate contribui soiul Albana, în proporție maximă de 30 %, singur sau împreună cu alte soiuri cu boabe albe care pot fi cultivate în regiunea Emilia Romagna, în proporție maximă de 5 %.

—

Centesimino Oriolo, Centesimino Oriolo Riserva, Centesimino Oriolo Passito, Centesimino Oriolo Spumante Rosé, după cum urmează:

—	la proporția minimă de 95 % din soiul Centesimino se pot adăuga (în proporție de 5 %) toate soiurile cu boabe negre care pot fi cultivate în regiunea Emilia Romagna.

—

Famoso Mercato Saraceno, Famoso Mercato Saraceno Spumante, după cum urmează:

—	100 % din soiul Famoso.

—

Sangiovese și Sangiovese Riserva, cu subarealele Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio, după cum urmează:

—	la proporția minimă de 95 % din soiul Sangiovese se pot adăuga (în proporție de 5 %) toate soiurile cu boabe negre care pot fi cultivate în regiunea Emilia Romagna.

Motive:

În cursul experimentelor efectuate de consorțiul de protejare a denumirii, baza ampelografică definită mai sus a demonstrat că se obțin produse de bună calitate, fiind menținut și caracterul tipic al teritoriului.

Această modificare vizează articolul 2 din caietul de sarcini și anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la acesta, dar nu vizează documentul unic.

3. Arealul de producție a strugurilor utilizați pentru noile tipuri

Descriere:

A fost indicat arealul de producție al noilor tipuri Bianco, Bianco Frizzante, Rosato, Rosato Frizzante și Rosso, care coincide cu arealul de producție în vigoare al tipurilor „Romagna” Trebbiano, „Romagna” Bianco Spumante și „Romagna” Rosato Spumante, cu adăugirile și modificările descrise cu precizie la articolul 3 alineatul (5) din caietul de sarcini.

Au fost indicate arealele de producție ale tipurilor Sangiovese și Sangiovese Riserva cu subarealele Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio, descrise cu precizie la articolul 3 din caietul de sarcini și, respectiv, în anexele 13, 14, 15 și 16 la acesta.

Motive:

S-a stabilit că arealul de cultivare a strugurilor pentru obținerea tipurilor Bianco, Bianco Frizzante, Rosato, Rosato Frizzante și Rosso coincide cu arealul tipurilor „Romagna” Trebbiano, „Romagna” Bianco Spumante și „Romagna” Rosato Spumante, cu adăugarea câtorva comune. Având în vedere actualele schimbări climatice, pot fi utilizate cu precădere plantațiile de viță-de-vie cu o densitate de plantare mai mică și aflate la altitudini mai mari, unde în trecut anumite soiuri se coceau mai greu. Astfel, devine posibilă obținerea unei producții de struguri de bună calitate inclusiv în comunele aflate la o anumită altitudine, precum cele adăugate la arealul de producție al noilor tipuri.

Deoarece întreprinderi vitivinicole mici și medii sunt interesate de o producție de mai bună calitate și, dacă se poate, mai strâns legată de particularitățile specifice ale teritoriului de producție, au fost introduse cele patru noi subareale: Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio.

Această modificare vizează articolul 3 din caietul de sarcini și anexele 13, 14, 15 și 16 la acesta, dar nu vizează documentul unic.

4. Densitatea plantelor de viță-de-vie per hectar

Descriere:

A fost eliminat numărul de butuci per hectar în cazul tuturor tipurilor din cadrul DOP „Romagna”, cu excepția celor cu subareal.

În cazul tipurilor Bianco și Famoso cu subareale, a fost indicată densitatea plantelor de viță-de-vie per hectar, aceasta fiind de minimum 1 500.

În cazul tipului Sangiovese, inclusiv Riserva, a fost indicată densitatea plantelor de viță-de-vie per hectar, aceasta fiind de minimum 3 300 în cazul subarealelor Bertinoro, Castrocaro, Oriolo, Coriano, San Clemente și Verucchio, de minimum 3 000 în cazul subarealului Mercato Saraceno și de minimum 4 000 în cazul subarealului Imola.

În cazul tipului Centesimino cu subarealul Oriolo, inclusiv Riserva, Passito și Spumante Rosé, a fost indicată densitatea plantelor de viță-de-vie per hectar, aceasta fiind de minimum 2 700.

Motive:

Practica obișnuită, de a se porni mereu de la analizarea terenului și selectarea soiurilor adecvate pentru areal, împreună cu costul ridicat al plantărilor, determină fiecare exploatație să amenajeze sau să restructureze suprafețele cu viță-de-vie în funcție de producția de cea mai bună calitate, urmând logica unui raport sustenabil între calitate și cantitate. În acest sens, dimensiunile noilor plantații vor fi mereu stabilite în funcție de numerele considerate cele mai adecvate pe baza experienței și a cunoștințelor științifice și tehnologice și în funcție de evoluțiile climatice, cu excepția plantațiilor de viță-de-vie care pot fi utilizate pentru vinuri cu denumire de subareal, care rămân reglementate prin caietul de sarcini.

Această modificare vizează articolul 4 din caietul de sarcini și anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la acesta, dar nu vizează documentul unic.

5. Producția de struguri la hectar și tăria alcoolică naturală minimă

Descriere:

În cazul noilor tipuri Bianco, Bianco Frizzante, Rosato și Rosato Frizzante, au fost stabilite o producție maximă de 18 tone la hectar și o tărie alcoolică naturală minimă în volume a strugurilor de 11 % vol. (în cazul Bianco și Rosato) și de 10 % vol. (în cazul Bianco Frizzante e Rosato Frizzante).

În cazul tipului Rosso, au fost stabilite o producție maximă de 14 tone la hectar și o tărie alcoolică naturală minimă în volume a strugurilor de 11 % vol.

În cazul tipurilor Bianco și Famoso cu subareale, au fost stabilite o producție maximă de 12 tone la hectar și o tărie alcoolică naturală minimă în volume a strugurilor de 11,5 % vol. (în cazul Bianco Castrocaro și Bianco Oriolo), de 11 % vol. (în cazul Bianco Brisighella, Bianco Longiano, Bianco Modigliana și Famoso Mercato Saraceno) și de 10,5 % vol. (în cazul Famoso Mercato Saraceno Spumante).

În cazul tipului Centesimino cu subarealul Oriolo, inclusiv Riserva și Passito, au fost stabilite o producție maximă de 11 tone la hectar și o tărie alcoolică naturală minimă în volume a strugurilor de 11 % vol., iar în cazul versiunii Spumante Rosé au fost stabilite o producție maximă de 14 tone la hectar și o tărie alcoolică naturală minimă în volume a strugurilor de 10,5 % vol.

În cazul tipului Sangiovese cu subarealele Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio, au fost stabilite o producție maximă de 9 tone la hectar și o tărie alcoolică naturală minimă în volume a strugurilor de 12,5 % vol. (13 % vol. în cazul versiunii Riserva).

În cazul Sangiovese Riserva cu subareale, producția maximă a fost majorată la 9 tone la hectar.

Motive:

După cum evidențiază analizele chimico-fizice și organoleptice efectuate în cadrul întreprinderilor vitivinicole din teritoriu, producția și tăria alcoolică naturală indicate mai sus sunt optime pentru îndeplinirea obiectivului oenologic dorit.

Această modificare vizează articolul 4 din caietul de sarcini și anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la acesta, precum și punctul 5.2 („Randamente maxime”) din documentul unic.

6. Randamentul strugurilor la vinificare

Descriere:

În cazul noilor tipuri de vinuri Bianco, Bianco Frizzante, Rosato și Rosato Frizzante, s-a prevăzut că randamentul maxim al strugurilor la vinificare este de 70 %, adică de 12 600 de litri obținuți la hectar.

În cazul tipului Rosso, s-a prevăzut că randamentul maxim al strugurilor la vinificare este de 65 %, adică de 9 100 de litri obținuți la hectar.

În cazul tipurilor Bianco și Famoso cu subareale, s-a prevăzut că randamentul maxim al strugurilor la vinificare este de 70 %, adică de 8 400 de litri obținuți la hectar.

În cazul tipului Centesimino cu subarealul Oriolo, s-a prevăzut că randamentul maxim al strugurilor la vinificare este de 70 % (în cazul Centesimino Oriolo și Centesimino Oriolo Riserva), de 65 % (în cazul Centesimino Oriolo Spumante Rosé) și de 50 % (în cazul Centesimino Oriolo Passito), adică de 7 700 de litri obținuți la hectar în cazul Centesimino Oriolo și Centesimino Oriolo Riserva, de 5 500 de litri obținuți la hectar în cazul Centesimino Oriolo Passito și de 9 100 de litri obținuți la hectar în cazul Centesimino Oriolo Spumante Rosé.

În cazul tipului Sangiovese cu subarealele Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio, inclusiv Riserva, s-a prevăzut că randamentul maxim al strugurilor la vinificare este de 65 %, adică de 5 850 de litri obținuți la hectar.

În cazul Sangiovese Riserva cu subareale, randamentul maxim al strugurilor la vinificare a fost majorat la 5 850 de litri obținuți la hectar.

Motiv: este vorba despre randamentul rezultat la transformarea strugurilor în vin, exprimat în litri, pe baza tonelor de struguri produse la hectar în conformitate cu ceea ce permite caietul de sarcini al produsului.

Această modificare vizează articolul 5 din caietul de sarcini și anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la acesta, dar nu vizează documentul unic.

7. Adaptări formale la normele referitoare la vinificare în cazul tipurilor Bianco Frizzante și Rosato Frizzante

Descriere:

Și în cazul noilor tipuri, operațiunile de elaborare și operațiunile de îmbuteliere pot fi efectuate pe întregul teritoriu al regiunilor Emilia Romagna, Marche, Lombardia, Piemonte și Veneto.

Motive:

Este vorba despre o adaptare formală la dispozițiile deja prevăzute de caietul de sarcini.

Modificarea vizează articolul 5 din caietul de sarcini și punctul 9 („Alte condiții”) din documentul unic.

8. Caracteristicile la consum ale noilor tipuri

Descriere:

Au fost introduse caracteristicile fizico-chimice și organoleptice ale noilor tipuri.

„Romagna” Bianco, „Romagna” Bianco Frizzante, „Romagna” Rosato, „Romagna” Rosato Frizzante, „Romagna” Rosso;

„Romagna” Bianco Brisighella, „Romagna” Bianco Castrocaro, „Romagna” Bianco Longiano, „Romagna” Bianco Modigliana, „Romagna” Bianco Oriolo, „Romagna” Centesimino Oriolo, „Romagna” Centesimino Oriolo Riserva, „Romagna” Centesimino Oriolo Passito, „Romagna” Centesimino Oriolo Spumante Rosé, „Romagna” Famoso Mercato Saraceno, „Romagna” Famoso Mercato Saraceno Spumante, „Romagna” Sangiovese Imola, „Romagna” Sangiovese Imola Riserva, „Romagna” Sangiovese Coriano, „Romagna” Sangiovese Coriano Riserva, „Romagna” Sangiovese San Clemente, „Romagna” Sangiovese San Clemente Riserva, „Romagna” Sangiovese Verucchio, „Romagna” Sangiovese Verucchio Riserva.

Motive:

Caracteristicile chimico-fizice și organoleptice indicate sunt rezultatul a numeroase experimente și se încadrează în parametrii prevăzuți de normele UE și naționale.

Această modificare vizează articolul 6 din caietul de sarcini și anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la acesta, precum și punctul 4 („Descrierea vinurilor”) din documentul unic.

9. Indicarea anului de producție

Descriere:

Excluderea indicării anului de producție a strugurilor a fost extinsă și la noile tipuri „Romagna” Bianco Frizzante și „Romagna” Rosato Frizzante.

Motive:

Pentru ca noile tipuri (Bianco Frizzante și Rosato Frizzante) să fie armonizate cu celelalte tipuri deja prezente (Trebbiano Spumante, Trebbiano Frizzante, Bianco Spumante și Rosato Spumante), a fost specificat faptul că poate fi omis de pe etichetă anul de producție a strugurilor, în temeiul legislației naționale și al legislației UE, care prevăd această posibilitate pentru vinurile spumante care nu sunt obținute dintr-o singură recoltă și pentru vinurile petiante.

Modificarea vizează articolul 7 din caietul de sarcini și nu vizează documentul unic.

10. Etichetarea

Descriere:

În ceea ce privește tipul „Romagna” Bianco Frizzante, este prevăzută posibilitatea ca pe etichetă să figureze specificarea culorii, „Bianco”.

Motive: posibilitatea de a preciza culoarea vinului în cauză este lăsată la latitudinea producătorilor.

Descriere:

În ceea ce privește tipul „Romagna” Rosato Frizzante, este prevăzută obligația ca pe etichetă să figureze specificarea culorii, „Rosato”, „Rosé” sau „Rosa”.

Motive: în scopul stabilirii specificității produsului, este considerată adecvată indicarea culorii.

Modificările vizează articolul 7 din caietul de sarcini, dar nu vizează documentul unic.

11. Dispoziții specifice referitoare la ambalare

Descriere:

Doar în cazul tipurilor de vinuri DOP „Romagna” Bianco, „Romagna” Rosato, „Romagna” Rosso, „Romagna” Trebbiano, „Romagna” Pagadebit și „Romagna” Sangiovese care nu poartă mențiunea „Vigna”, este permisă utilizarea unor recipiente diferite de cele din sticlă, de uz alimentar, cu o capacitate cuprinsă între 2 și 6 litri.

Așadar, această posibilitate de ambalare este exclusă nu doar în cazul tipurilor enumerate care poartă mențiunea „Vigna”, ci și în cazul tipurilor de vinuri spumante și petiante, în cazul tipurilor de vinuri care poartă mențiunile tradiționale „Riserva”, „Superiore” și „Passito” și în cazul tuturor tipurilor de vinuri cu denumiri de subareale.

În plus, doar în cazul tipurilor de vinuri DOP „Romagna” Bianco, inclusiv Frizzante, „Romagna” Rosato, inclusiv Frizzante, „Romagna” Rosso, „Romagna” Trebbiano, inclusiv Frizzante, și „Romagna” Sangiovese, este permisă utilizarea unor recipiente de inox și din alte materiale de uz alimentar, cu o capacitate cuprinsă între 6 și 60 de litri.

Motive:

Este vorba despre o reformulare detaliată al cărei scop este indicarea capacităților recipientelor.

Modificarea vizează articolul 8 din caietul de sarcini, dar nu vizează documentul unic.

12. DOP Romagna - modificări ale subarealelor

Descriere:

„Castrocaro e Terra del Sole” se modifică în „Castrocaro”.

„San Vicinio” se modifică în „Mercato Saraceno”.

Se adaugă: Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio.

Este acceptată utilizarea subarealelor Brisighella, Castrocaro, Longiano și Modigliana și în cazul tipului Bianco.

Este acceptată utilizarea subarealului Oriolo și în cazul tipurilor Bianco și Centesimino (inclusiv Riserva, Passito și Spumante Rosé).

Este acceptată utilizarea subarealului Mercato Saraceno și în cazul tipului Famoso (inclusiv Spumante).

Este acceptată utilizarea subarealelor Imola, Coriano, San Clemente și Verucchio în cazul tipurilor Sangiovese și Sangiovese Riserva.

Motive:

Găsirea unor vechi mărturii datând din perioada 1 500-1 900 confirmă prezența unor soiuri albe prestigioase în arealele Modigliana, Castrocaro, Longiano, Brisighella și Oriolo.

Răspândirea soiului Famoso, care era cultivat în vremuri străvechi pe acest teritoriu, a repornit din Mercato Saraceno.

Eficacitatea valorificării soiului Centesimino la Oriolo, ca vin al exact acelui teritoriu, este evidentă în viteza recunoașterii formale a soiului și a vinului. Acest soi este cultivat în acest areal cel puțin din perioada de după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, la Imola, Sangiovese era deja un element definitoriu pentru teritoriul respectiv.

În zona Rimini, soiul Sangiovese a fost cultivat intens până la 1860, apoi a fost abandonat deoarece a fost acuzat că ar fi fost slab alcoolic. Ulterior, cultivarea lui a fost reluată.

Din aceste motive, este considerată oportună valorificarea acestor tipuri de vinuri cu utilizarea subarealului.

Această modificare vizează anexele 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 15 și 16 la caietul de sarcini, precum și punctul 4 („Descrierea vinurilor”) din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Romagna

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4.	Vin spumant

8.	Vin petiant

4. Descrierea vinurilor

1. „Romagna” Albana Spumante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Albana Spumante, obținut, din musturi de struguri parțial stafidiți, în sticlă sau în autoclavă, în funcție de normele Uniunii. Este un vin de culoare galben-auriu, cu spumă fină și perlaj persistent, cu un miros caracteristic, delicios de fructat, tipic pentru soiul utilizat, cu o structură bună și o prospețime plăcută, gustos, catifelat, plăcut, dulce, dar niciodată dezgustător.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 16,0 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 21,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	6 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. „Romagna” Cagnina

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Cagnina, obținut din struguri Terrano culeși, în general, spre sfârșitul lunii septembrie, este un vin care poate fi comercializat deja după prima decadă a lunii octombrie. Prezintă o culoare roșu-violaceu, un miros intens caracteristic de vin, note de cireșe Marasca și zmeură și un gust dulce, puțin tanic, cu o notă acidă plăcută.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 17,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	8,5
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. „Romagna” Pagadebit (inclusiv Amabile și Frizzante)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Pagadebit, obținut din struguri Bombino bianco, este un vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, în funcție de vârstă și de vinificație, cu un miros proaspăt și parfumat, cu note de păducel, tipic pentru soi, și cu un gust care poate varia de la sec (inclusiv petiant) la demidulce, plăcut și delicat.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

4. „Romagna” Pagadebit Bertinoro

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Pagadebit Bertinoro, obținut din struguri Bombino bianco produși în arealul Bertinoro, este un vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, în funcție de vârstă și de vinificație, cu un miros proaspăt și parfumat, cu note de păducel, tipic pentru soi, și cu un gust care poate fi sec sau demidulce, inclusiv petiant, plăcut și delicat.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,0 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. „Romagna” Sangiovese

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese, obținut din struguri aparținând soiului omonim, este un vin de culoare roșu-rubin cu reflexe violacee, cu miros amplu de vin, îmbogățit de o aromă delicată care uneori amintește de violete, cu o notă ușoară de iarbă când este tânăr și cu un gust elegant, plin, tanic în mod plăcut în tinerețe, precum și cu un gust rezidual amărui la fel de plăcut.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,0 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10,0 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 20,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

6. „Romagna” Sangiovese Novello

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese Novello, obținut din struguri aparținând soiului omonim, vinificați prin tehnica macerării carbonice, este un vin de culoare roșu-rubin, cu un miros de vin, intens și tipic pentru produsele vinificate prin această tehnică, și cu un gust sec sau ușor demisec, datorită unui conținut modest de zaharuri reziduale, după cum se permite în temeiul normelor legislative care reglementează producția.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

7. „Romagna” Sangiovese Superiore

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese Superiore, obținut din struguri aparținând soiului omonim, este un vin de culoare roșu-rubin care tinde spre grena, uneori cu reflexe violacee, cu un miros de vin îmbogățit de o aromă delicată care amintește de violetă și un gust plin, corpolent, deși moale și elegant în același timp, cu un caracter tanic ușor și plăcut în tinerețe, precum și cu un gust rezidual amărui plăcut și accentuat.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10,0 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 24,0 g

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

8. „Romagna” Sangiovese Riserva (inclusiv Superiore Riserva)

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese Riserva, obținut din struguri aparținând soiului omonim, este un vin de culoare roșu-rubin care tinde spre grena, culoare care se atenuează pe parcursul învechirii până la nuanțe de purpuriu și portocaliu, cu un buchet fin și eteric de vanilie tipic pentru învechire și cu un gust plin, sec, armonios și cu caracter remarcabil, adesea cu note de lemn derivate de la recipientele utilizate pentru învechire.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 13,0 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10,0 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 26,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

9. „Romagna” Sangiovese Passito

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese Passito, obținut din struguri aparținând soiului omonim, este un vin de culoare roșu-rubin, uneori cu reflexe violacee, cu un miros delicat care uneori amintește de violete și cu un gust armonios și un caracter tanic plăcut, însoțit de un gust rezidual caracteristic amărui, dar plăcut. Uneori se percep note de lemn derivate de la recipientele utilizate pentru învechire.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,0 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: între 6,0 și 20,0 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 26 g/l

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

10. „Romagna” Sangiovese cu subareale

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese cu subareal, obținut din struguri aparținând soiului omonim din areale bine delimitate, este un vin de culoare roșu-rubin cu reflexe violacee, cu miros amplu de vin, îmbogățit de o aromă delicată care amintește de violete, cu o notă ușoară de iarbă când este tânăr și cu un gust tipic pentru arealul de producție, plin, tanic în mod plăcut în tinerețe, precum și cu un gust rezidual amărui la fel de plăcut.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4,0 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 24,0 g/l

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

11. „Romagna” Sangiovese Riserva cu subareale

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Sangiovese Riserva cu subareal, obținut din struguri aparținând soiului omonim în areale bine delimitate, este un vin de culoare roșu-rubin care tinde spre grena, culoare care se atenuează pe parcursul învechirii până la nuanțe de purpuriu și portocaliu, tipice pentru învechire, și cu un gust plin, sec, armonios și cu caracter evident tipic pentru arealul de producție, adesea cu note de lemn derivate de la recipientele utilizate pentru învechire.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 13,0 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4,0 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 26,0 g

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

12. „Romagna” Trebbiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Trebbiano, obținut din struguri aparținând soiului omonim, este un vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu un miros de vin, slab și delicat, și cu un gust fin, savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

13. „Romagna” Trebbiano Spumante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Trebbiano Spumante, obținut din struguri aparținând soiului omonim, cu utilizarea practicii fermentării secundare naturale în butelii sau în autoclavă în conformitate cu normele Uniunii, este un vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu spumă persistentă și perlaj fin, cu un miros fin, proaspăt și plăcut și un gust sec sau demisec în funcție de tip.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

14. „Romagna” Trebbiano Frizzante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul cu denumirea de origine protejată „Romagna” Trebbiano Frizzante, obținut din struguri aparținând soiului omonim, cu utilizarea practicii fermentării secundare naturale în conformitate cu normele Uniunii, este un vin de culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens, cu spumă fină și persistentă, cu un miros plăcut și delicat și un gust armonios și proaspăt.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

15. „Romagna” Bianco Spumante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Spumante prezintă o spumă fină și persistentă și o culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens și se diferențiază grație mirosului fin și delicat. Gustul variază, în funcție de conținutul de zaharuri, de la brut natur la sec, savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

16. „Romagna” Rosato Spumante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Rosato Spumante prezintă o spumă fină și persistentă. Culoarea este roz, mai mult sau mai puțin intens, iar mirosul este fin și delicat. Gustul variază, în funcție de conținutul de zaharuri, de la brut natur la sec, savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

17. „Romagna” Bianco

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco prezintă o culoare mai mult sau mai puțin intensă care variază de la galben deschis la galben-pai și are un miros plăcut, fin și delicat. Gustul este savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

18. „Romagna” Bianco Frizzante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Frizzante prezintă o spumă fină și persistentă. Culoarea este mai mult sau mai puțin intensă și variază de la galben deschis la galben-pai, iar mirosul este plăcut, caracteristic. Gustul este armonios și proaspăt.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

19. „Romagna” Rosato

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Rosato prezintă o culoare roz mai mult sau mai puțin intens și are un miros plăcut, fin și delicat. Gustul este armonios și proaspăt.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

20. „Romagna” Rosato Frizzante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Rosato Frizzante prezintă o spumă fină și persistentă și o culoare roz mai mult sau mai puțin intens și are un miros plăcut, caracteristic. Gustul este armonios și proaspăt.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

21. „Romagna” Rosso

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Rosso prezintă o culoare roșu-rubin, uneori cu reflexe violacee, și are un miros de vin, cu parfum franc. Gustul este armonios, ușor tanic. Gustul rezidual este amărui în mod plăcut.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 19 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

22. „Romagna” Bianco Brisighella

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Brisighella prezintă o culoare mai mult sau mai puțin intensă care variază de la galben deschis la galben auriu și are un miros caracteristic, fin și amplu. Gustul este savuros, proaspăt și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 19 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

23. „Romagna” Bianco Castrocaro

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Castrocaro prezintă o culoare mai mult sau mai puțin intensă care variază de la galben-pai la galben auriu și are un miros de vin, intens și plăcut. Gustul este savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 17 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

24. „Romagna” Bianco Longiano

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Longiano prezintă o culoare mai mult sau mai puțin intensă care variază de la galben deschis la galben-pai și are un miros de vin, intens și plăcut. Gustul este savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 19 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

25. „Romagna” Bianco Modigliana

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Modigliana prezintă o culoare mai mult sau mai puțin intensă care variază de la galben deschis la galben-pai și are un miros de vin, intens și plăcut. Gustul este savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 10 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 19 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

26. „Romagna” Bianco Oriolo

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Bianco Oriolo prezintă o culoare mai mult sau mai puțin intensă care variază de la galben deschis la galben-pai și are un miros de vin, intens și plăcut. Gustul este savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 17 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

27. „Romagna” Centesimino Oriolo

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Centesimino Oriolo prezintă o culoare roșu grena și un miros caracteristic, cu note de trandafir și de fructe de pădure. Gustul este catifelat și corpolent.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 23 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

28. „Romagna” Centesimino Oriolo Riserva

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Centesimino Oriolo Riserva prezintă o culoare roșu grena intens și un miros învăluitor, cu note de trandafir, de fructe coapte și de mirodenii. Gustul este corpolent, armonios, catifelat, ușor tanic.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 13 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: maximum 4 g/l.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 26 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

29. „Romagna” Centesimino Oriolo Passito

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Centesimino Oriolo Passito prezintă o culoare roșu grena impenetrabilă și un miros intens caracterizat de note de trandafir, de dulceață, de struguri stafidiți și de mirodenii. Gustul este armonios și învăluitor și are o structură bună.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Zaharuri reducătoare reziduale: minimum 50 g/l;

Limita minimă a extractului fără zahăr: 26 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

30. „Romagna” Centesimino Oriolo Spumante Rosé

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Centesimino Oriolo Spumante Rosé prezintă o spumă fină și persistentă, o culoare roz mai mult sau mai puțin intens și are un miros caracterizat de puternice note florale. În funcție de conținutul de zaharuri, gustul variază de la brut la demisec, este proaspăt și are o structură bună.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

31. „Romagna” Famoso Mercato Saraceno

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Famoso Mercato Saraceno prezintă o culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens și are un miros de vin, intens și caracteristic. Gustul este sec, savuros și armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 17 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

32. „Romagna” Famoso Mercato Saraceno Spumante

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinul „Romagna” Famoso Mercato Saraceno Spumante prezintă o spumă fină și persistentă și o culoare galben-pai mai mult sau mai puțin intens și are un miros fin și delicat. Gustul variază, în funcție de conținutul de zaharuri, de la brut natur la sec, în conformitate cu legislația Uniunii.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.

Limita minimă a extractului fără zahăr: 16 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

—

5.2. Randamente maxime:

1. „Romagna” Albana Spumante

45 de hectolitri la hectar

2. „Romagna” Cagnina

84,5 hectolitri la hectar

3. „Romagna” Pagadebit și Pagadebit Bertinoro, inclusiv Frizzante

98 de hectolitri la hectar

4. „Romagna” Sangiovese, inclusiv Novello și Riserva

78 de hectolitri la hectar

5. „Romagna” Sangiovese Superiore, inclusiv Riserva

68,25 hectolitri la hectar

6. „Romagna” Sangiovese cu subareale

58,5 hectolitri la hectar

7. „Romagna” Sangiovese Riserva cu subareale

52 de hectolitri la hectar

8. „Romagna” Sangiovese Passito

60 de hectolitri la hectar

9. „Romagna” Bianco, inclusiv Frizzante și Spumante

126 de hectolitri la hectar

10. „Romagna” Rosato, inclusiv Frizzante și Spumante

126 de hectolitri la hectar

11. „Romagna” Rosso

91 de hectolitri la hectar

12. „Romagna” Bianco cu subarealele: Brisighella, Castrocaro, Longiano, Modigliana și Oriolo

84 de hectolitri la hectar

13. „Romagna” Centesimino, inclusiv Riserva, cu subarealul Oriolo

77 de hectolitri la hectar

14. „Romagna” Centesimino Passito, cu subarealul Oriolo

55 de hectolitri la hectar

15. „Romagna” Centesimino Spumante Rosé, cu subarealul Oriolo

91 de hectolitri la hectar

16. „Romagna” Famoso, inclusiv Spumante, cu subarealul Mercato Saraceno

84 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul de producție a strugurilor pentru obținerea de vinuri care pot purta denumirea „Romagna” cuprinde, integral sau parțial, diverse comune din provinciile Bologna, Forlì-Cesena, Ravenna și Rimini din regiunea Emilia Romagna.

7. Soiul (soiurile) de struguri de vin

Albana B.

Bombino bianco B.

Sangiovese N.

Terrano N.

Trebbiano romagnolo B. - Trebbiano

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

„Romagna”

„Romagna” Albana Spumante:

Deja din secolul al XIV-lea, familia Baldi din Faenza deținea terenuri cu viță-de-vie în zonele cele mai fertile ale regiunii Romagna. A fost printre primele care au sporit nivelul calitativ al producției vinicole, astfel încât, la ocazii speciale, alte familii nobiliare, nu doar din Faenza și cu toate că erau și ele producătoare de vinuri, serveau vinurile produse de familia Baldi.

La începutul secolului al XX-lea, Francesco Baldi a fost primul producător de vin spumant din Romagna, probabil Albana, cupajat cu alte vinuri. Spumantul lui, produs în mari cantități la vila „Le Fontane” din Sarna di Faenza, era vândut, grație înaltului nivel calitativ, în Romagna, la Bologna, și era exportat în Franța și în Rusia, unde a primit premii râvnite și s-a bucurat de recunoaștere.

„Romagna” Cagnina

Terrano d’Istria, soiul de bază pentru Cagnina, s-a răspândit, probabil, în Romagna, în timpul dominației bizantine, când, pentru construcția celor mai importante monumente din Ravenna, se importau cantități mari de calcar din Dalmația și din Istria. Acest vin era produs deja în secolul al XIII-lea pe unele câmpii din comunele Cesena, Forlì și Ravenna. Din secolele al XIX-lea și al XX-lea datează diverse documente și compoziții poetice care atestă răspândirea și aprecierea soiului Cagnina în Romagna.

„Romagna” Pagadebit (inclusiv Bertinoro și Amabile și Frizzante)

Soiul Bombino bianco este cunoscut la nivel local sub numele de Pagadebit, de unde provine și denumirea vinului. Potrivit lui Hohnerlein-Buchinger, cuvântul ar însemna „produce suficient încât să fie plătite datoriile”, deoarece garantează o producție bună chiar și în condiții climatice nefavorabile. În provincia Forlì, în special, soiurile Albana și Pagadebit erau cultivate împreună în cadrul acelorași plantații de viță-de-vie pentru a se compensa carența productivă a soiului Albana. Prima menționare în scris a soiului Pagadebit în Romagna datează din 1825 (printre viile din preajma orașului Rimini - „de’ contorni di Rimino”), datorându-se lui Acerbi. Cu ocazia expoziției ampelografice de la Forlì din 1876, s-au confruntat vinuri Pagadebit provenite din diverse areale. De-a lungul timpului, a fost recunoscută o tradiție deosebită și prețioasă a producerii de Pagadebit în arealul Bertinoro.

„Romagna” Sangiovese (inclusiv Superiore, Riserva, Novello și Passito)

La arhivele de stat din Faenza este păstrat actul notarial din 1672 care menționează „tre filari di Sangiovese” (trei rânduri de Sangiovese) pe domeniul Fontanella di Pagnano, din comuna Casola Valsenio. Potrivit unor lingviști, în zona Apeninilor din regiunile Toscana și Romagna, acest soi a luat numele „Sangue dei gioghi”, adică „sângele munților”, prescurtat la „Sanzves” în dialect local.

Potrivit lui Beppe Sangiorgi, primele menționări ale soiului Sangiovese în Romagna se referă la zona localităților Faenza și Imola. În 1839, Gallesio a călătorit de la Florența la Forlì și a descris plantațiile de viță-de-vie pe care le-a văzut: „viile sunt toate cu soiuri joase, acestea fiind, în cea mai mare parte, Sangiovese di Romagna”.

Vechile texte privind viticultura descriu un soi Sangiovese din Romagna cu caracteristici proprii, vinificat pentru producerea de vin obținut dintr-un singur soi, contrar obiceiurilor din alte părți.

„Romagna” Trebbiano (inclusiv Frizzante și Spumante)

Introducerea soiului Trebbiano datează, probabil, din vremea etruscilor și a romanilor, care au plantat viță-de-vie după asanarea și parcelarea terenurilor: așadar, era vinul legionarilor. În 1305, Pier de Crescenzi scria despre un strugure alb numit „tribiana”. În același secol, se vorbea despre „turbien” la Imola și „trebulanum” la Bologna. În vremuri mai puțin precise, în Romagna se vorbea despre „tarbian”. Molon (1906) afirma că acest soi era răspândit mai ales la Forlì și Ravenna, iar Pasqualini și Pasqui au observat că vița-de-vie se cultiva bine în rânduri pe câmpii, în pofida umidității ridicate. Vasta sa răspândire în Romagna se datorează capacității de adaptare la cele mai diverse tipuri de teren și de climă.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

DOP „Romagna” - arealul de vinificație

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Operațiunile de vinificație pot fi efectuate pe întregul teritoriu al provinciilor Forlì-Cesena, Ravenna, Bologna și Rimini.

DOP „Romagna” - arealul de producție al tipurilor Frizzante și Spumante

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Operațiunile de producție a tipurilor „Romagna” Trebbiano Frizzante, „Romagna” Trebbiano Spumante, „Romagna” Pagadebit Frizzante, „Romagna” Albana Spumante, „Romagna” Bianco Frizzante, „Romagna” Bianco Spumante, „Romagna” Rosato Frizzante și „Romagna” Rosato Spumante, precum și practicile oenologice pentru formarea spumei, pentru stabilizare și pentru îndulcire, atunci când aceasta este admisă, se pot desfășura pe întregul teritoriu al regiunilor Emilia Romagna, Marche, Lombardia, Piemonte și Veneto.

DOP „Romagna” - arealul în care se îmbuteliază tipurile Frizzante și Spumante

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Îmbutelierea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Operațiunile de îmbuteliere a tipurilor DOP „Romagna” Trebbiano Frizzante, „Romagna” Trebbiano Spumante, „Romagna” Pagadebit Frizzante, „Romagna” Albana Spumante, „Romagna” Bianco Frizzante, „Romagna” Bianco Spumante, „Romagna” Rosato Frizzante și „Romagna” Rosato Spumante trebuie să se desfășoare pe teritoriul regiunilor Emilia Romagna, Marche, Lombardia, Piemonte și Veneto. În conformitate cu legislația în vigoare la nivel național și la nivelul Uniunii Europene, îmbutelierea sau ambalarea trebuie să se desfășoare în arealul geografic delimitat menționat, pentru a se menține calitatea și reputația produsului, pentru a se garanta originea acestuia și pentru a se asigura eficacitatea controalelor.

Utilizarea referirilor la subareale

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

În ceea ce privește etichetarea și prezentarea vinurilor „Romagna” DOP, este permis să se facă referire la subarealele descrise în anexele la caietul de sarcini al produsului.

Subarealele care pot fi menționate pe etichete sunt următoarele: Bertinoro, Brisighella, Castrocaro, Cesena, Longiano, Meldola, Modigliana, Marzeno, Oriolo, Predappio, Mercato Saraceno, Serra, Imola, Coriano, San Clemente, Verucchio.

DOP „Romagna” însoțită de subareale

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Operațiunile de vinificație pot fie efectuate pe întregul teritoriu al provinciilor Bologna, Ravenna, Forlì-Cesena și Rimini.

DOP „Romagna” însoțită de subareale

Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Îmbutelierea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

În cazul DOP „Romagna” însoțită de subareale, îmbutelierea trebuie să se efectueze în zona de producție din interiorul fiecărui subareal, inclusiv în zonele în care vinificația este autorizată prin derogare. În conformitate cu legislația în vigoare la nivel național și la nivelul Uniunii Europene, îmbutelierea sau ambalarea trebuie să se desfășoare în arealul geografic delimitat menționat, pentru a se menține calitatea și reputația produsului, pentru a se garanta originea acestuia și pentru a se asigura eficacitatea controalelor.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/18282

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

7.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 386/37

(2022/C 386/09)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Geisberg”

PDO-FR-A0379-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Geisberg

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri:

—	vinurile seci, minerale;

—	vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate.

Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1.	Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives” 60 de hectolitri per hectar

2.	Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Geisberg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Caracteristicile pedologice legate de situarea podgoriilor la ieșirea din vale favorizează salinitatea și structura acidă a vinurilor și determină obținerea de vinuri echilibrate, distinse și cu final lung, cărora le conferă multă finețe. Trecerea anilor conferă mineralitate și complexitate acestor vinuri.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

7.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 386/49

(2022/C 386/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Moenchberg”

PDO-FR-A0383-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

Aceste completări nu modifică documentul unic.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

—

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Moenchberg

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1.	Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives” 60 de hectolitri per hectar

2.	Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Moenchberg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Caracterul pietros al solurilor conferă vinurilor o aciditate uniformă, substanțială și învăluitoare, salinitate, lungime la degustare și putere.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Acest toponim este inclus în clasificarea „grand crus” din Alsacia a ampelografului Stoltz, publicată în 1852.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

7.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 386/61

(2022/C 386/11)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Hatschbourg”

PDO-FR-A0372-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

Aceste completări nu modifică documentul unic.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

—

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Hatschbourg

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1. Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—	Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hatschbourg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Solurile bogate și permeabile conferă vinurilor un caracter aromatic și fructat. Aceste vinuri sunt onctuoase, bogate, complexe și opulente și au un bun potențial de învechire.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

7.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 386/78

(2022/C 386/13)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Yecla”

PDO-ES-A0606-AM02

Data comunicării: 12.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Alinierea terminologiei utilizate pentru parametrii analitici ai zaharurilor totale la legislația în vigoare

DESCRIERE:

Parametrul analitic „zaharuri totale” a fost redenumit „zaharuri totale exprimate ca glucoză și fructoză”, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018 (2), care prevede determinarea zaharurilor totale exprimate ca fructoză și glucoză.

Această modificare vizează punctul 2 litera (a) (Caracteristici analitice) din caietul de sarcini și nu afectează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard, deoarece adaptează terminologia utilizată pentru caracteristicile fizice și chimice, dar nu implică nicio modificare a produsului final. Produsul păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură, care rezultă din interacțiunea dintre factorii naturali și cei umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Era necesar să se precizeze modul în care este exprimat conținutul total de zahăr al vinurilor.

2. Creșterea limitelor acidității volatile

DESCRIERE:

Limita acidității volatile a fost mărită la 0,8 g de acid tartric pe litru pentru vinurile albe și roze. În cazul vinurilor roșii și al vinurilor licoroase, aciditatea volatilă nu trebuie să depășească 1,2 g de acid tartric pe litru. În cazul vinurilor spumante, aceasta a crescut la 1 g de acid tartric pe litru.

Această modificare vizează punctul 2 litera (a) (Caracteristici analitice) din caietul de sarcini și punctul 4 din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Caietul de sarcini actual stabilește limite prea restrictive pentru aciditatea volatilă, fiind excluse astfel produse care au caracteristici organoleptice adecvate și care corespund specificității vinurilor „Yecla”. În prezent, datorită metodei de elaborare și de învechire a vinurilor, acestea sunt păstrate în recipiente din lemn cu o capacitate mai mare de 330 de litri. Termenii „Crianza” și „Reserva” nu pot fi utilizați atunci când capacitatea depășește această limită. Vinurile care sunt păstrate în aceste recipiente au, de obicei, o aciditate volatilă similară cu cea pe care ar fi avut-o dacă ar fi fost păstrate într-un butoi de 330 litri; gustul lor nu este afectat și, prin urmare, scopul este de a alinia acest parametru la tendințele actuale în materie de învechire și de vinificare. Toate acestea vor favoriza procesele de producție mai puțin intervenționiste și fermentarea cu drojdii autohtone, obținându-se astfel vinuri cu un caracter distinctiv mai important.

Prin urmare, acest parametru analitic ar trebui revizuit din motivele expuse mai sus, astfel încât o parte din producția cramelor, care nu poate utiliza în prezent DOP, să poată fi comercializată sub această denumire.

3. Reducerea tăriei alcoolice dobândite minime și a tăriei alcoolice totale minime a vinurilor roșii

DESCRIERE:

Pragurile minime pentru tăria alcoolică dobândită și tăria alcoolică totală a vinurilor roșii au fost reduse cu 0,5 % vol.

Această modificare vizează punctul 2 litera (a) (Caracteristici analitice) din caietul de sarcini și punctul 4 [Descrierea vinului (vinurilor)] din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

În arealul de producție al vinurilor cu DOP „Yecla” se cultivă soiuri de struguri cu caracteristici foarte diferite. Soiul principal este Monastrell, care coexistă cu celelalte soiuri autorizate (Tempranillo, Syrah, Merlot, Cabernet Sauvignon, Garnacha Tinta, Garnacha Tintorera și Petit Verdot).

În general, în ultimul deceniu piețele au solicitat vinuri mai catifelate, mai fructate, care atrag noi generații de consumatori ce încep să descopere cultura vinului. Oenologii din fiecare cramă trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a produce vinuri apreciate pe piețele naționale și internaționale, care păstrează în același timp caracteristicile oferite de arealul nostru de producție și de soiurile noastre.

Reducerea cu 0,5 % vol. a pragurilor minime privind tăria alcoolică dobândită și tăria alcoolică totală a vinurilor roșii nu conduce la o scădere a calității; dimpotrivă, această reducere extinde gama de opțiuni oferite de diferitele soiuri de struguri din zonă, permițând astfel producerea unor vinuri mai subtile, mai complexe și mai atrăgătoare.

4. Creșterea limitelor acidității totale

DESCRIERE:

Limita acidității totale a vinurilor albe, roze și roșii a crescut la 7,5 g de acid tartric pe litru.

Această modificare vizează punctul 2 litera (a) (Caracteristici analitice) din caietul de sarcini și punctul 4 [Descrierea vinului (vinurilor)] din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

În arealul de producție al vinurilor cu DOP „Yecla” se cultivă soiuri de struguri cu caracteristici foarte diferite. Soiul principal este Monastrell, celelalte soiuri roșii sunt Tempranillo, Syrah, Merlot, Cabernet Sauvignon, Garnacha Tinta, Garnacha Tintorera și Petit Verdot, iar soiurile albe sunt Macabeo, Airen, Merseguera, Malvasía, Chardonnay, Moscatel de Grano Menudo, Sauvignon Blanc și Verdejo.

În general, în ultimul deceniu piețele au solicitat vinuri mai catifelate, mai fructate, care atrag noi generații de consumatori ce încep să descopere cultura vinului. Acest lucru a condus la recoltări mai timpurii, cu o tărie alcoolică mai mică, ceea ce poate determina o ușoară creștere a acidității totale.

5. Modificări ale descrierilor organoleptice

DESCRIERE:

Această modificare adaptează caracteristicile organoleptice, astfel încât să poată fi verificate mai bine prin intermediul analizei senzoriale.

Această modificare vizează punctul 2 litera (b) (Caracteristici organoleptice) din caietul de sarcini și punctul 4 [Descrierea vinului (vinurilor)] din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33, deoarece nu reprezintă o modificare a produsului; produsul își păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură ca fiind rezultatul interacțiunii dintre factorii naturali și cei umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Această modificare nu duce la o reducere a cerințelor de calitate asociate vinurilor produse, care sunt clar definite. Modificarea doar le clasifică într-un mod mai clar și mai logic, ajutând cramele și organismul de certificare să efectueze evaluarea organoleptică a vinurilor.

În plus, punerea în aplicare a standardului UNE-EN-ISO 17065 în cadrul verificării caietului de sarcini face necesară modificarea descrierii organoleptice a vinurilor vizate, astfel încât caracteristicile acestora să poată fi corelate cu descriptori care pot fi evaluați de o comisie de degustare ce îndeplinește criteriile prevăzute de standardul UNE-EN-ISO 17025.

6. Modificări ale practicilor oenologice specifice

DESCRIERE:

Tăria alcoolică naturală minimă în volume este exprimată în grade Baumé (°Bé) în loc de % vol. De asemenea, ea a fost redusă la 11 °Bé în cazul strugurilor roșii destinați obținerii vinurilor roșii și majorată la 13 °Bé în cazul strugurilor roșii destinați obținerii vinurilor licoroase.

Această modificare vizează punctul 3 litera (a) (Practici oenologice specifice) din caietul de sarcini și punctul 5.1 (Practici oenologice specifice) din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Exprimarea în grade Baumé se datorează faptului că aceasta este cea mai frecventă metodă de măsurare a conținutului de zahăr din must pe baza densității sale; se evită astfel utilizarea constantă a tabelelor de conversie.

Prin urmare, această modificare simplifică procedura de măsurare a concentrației strugurilor atunci când aceștia ajung la cramă. De asemenea, modificarea aliniază tăria vinurilor la situația actuală a culturilor și la tendințele pieței, prin scăderea sau creșterea ușoară a valorilor, având în vedere că, în arealul de producție al vinurilor cu DOP „Yecla”, se cultivă soiuri de struguri cu caracteristici foarte diferite. Soiul principal este Monastrell, care coexistă cu celelalte soiuri autorizate (Tempranillo, Syrah, Merlot, Cabernet Sauvignon, Garnacha Tinta, Garnacha Tintorera și Petit Verdot).

7. Modificarea randamentului la extracție

DESCRIERE:

A fost mărită rata de transformare a strugurilor în vin, cu referire la presiunea adecvată pentru extragerea mustului, randamentul maxim crescând de la 70 la 74 de litri de vin la 100 de kilograme de struguri.

Această modificare vizează punctul 3 litera (b) (Restricții referitoare la vinificare) din caietul de sarcini și punctul 5.1 (Restricție relevantă referitoare la vinificare) din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Ca orice industrie agroalimentară, sectorul vitivinicol a cunoscut o revoluție tehnologică în ultimii ani. Această evoluție, departe de a fi încheiată, continuă să ofere noi instrumente pentru ca oenologii să facă vinurile mai atractive, mai durabile și mai ecologice.

Practicile precum limitarea extracției la 70 % din must nu numai că nu îmbunătățesc calitatea vinului, ci și impun limite în multe moduri specialiștilor în ceea ce privește cea mai bună valorificare a strugurilor pe parcursul fiecărui ciclu de producție.

Practicile oenologice ar trebui să se concentreze asupra producției de vin de calitate, bazându-se pe cunoștințele, experiența și capacitatea fiecărei echipe de specialiști de a aplica cele mai bune tehnici existente sau viitoare care respectă caietul de sarcini al vinurilor cu DOP „Yecla”.

Creșterea randamentului de la 70 de litri la 74 de litri pentru 100 de kilograme de struguri se bazează pe faptul că, atunci când sunt supuse unei presiuni ușor mai mari în prese, unele soiuri din acest areal de producție, cum ar fi Monastrell, Cabernet, Garnacha Tintorera și Merlot, produc musturi cu o concentrație de polifenoli de foarte înaltă calitate, care, în conformitate cu normele existente, trebuie eliminate pentru a nu depăși limita actuală.

Calitatea vinurilor produse din anumite soiuri autorizate pentru DOP „Yecla”, care sunt mai puțin bogate în antocieni și polifenoli, ar fi îmbunătățită prin adăugarea acestui procent valoros de 4 % de vin cu o concentrație mai mare de astfel de compuși.

8. Modificări ale practicilor de cultivare

DESCRIERE:

Au fost eliminate anumite practici de cultivare (reglementarea irigațiilor de către organismul de conducere al Consiliului de reglementare și densitățile minime de plantare). Formularea textului a fost, de asemenea, revizuită pentru a se indica faptul că este permisă atât conducerea viței-de-vie în sistem „gobelet”, cât și conducerea pe spaliere, în vederea obținerii de produse de cea mai înaltă calitate.

Această modificare vizează punctul 3 litera (c) (Practici de cultivare) din caietul de sarcini și punctul 5.1 din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini nu determină nicio modificare a caracteristicilor produsului final și ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Caietul de sarcini nu a fost actualizat de la crearea sa și ne propunem să îl aliniem la practicile care sunt efectiv necesare în arealul nostru.

Practicile de cultivare care apar în prezent în normele noastre de producție, cum ar fi reglementarea irigațiilor de către organismul de conducere al Consiliului de reglementare și densitățile minime de plantare, nu doar că nu contribuie la îmbunătățirea calității vinului, ci impun limite agricultorilor în multe moduri în ceea ce privește obținerea celor mai buni struguri pentru fiecare ciclu de producție.

În plus, se consideră că există deja suficiente controale sub forma randamentelor de producție (kg/ha) stabilite și reglementate de caietul de sarcini.

Reglementarea irigațiilor și densitățile minime de plantare au fost, prin urmare, eliminate, iar formularea descrierii practicilor de cultivare a fost actualizată pentru a o face mai operațională și pentru a o adapta la nevoile viticultorilor.

9. Modificarea randamentului maxim la hectar în hl/ha

DESCRIERE:

Ca urmare a modificării randamentului de extracție a mustului sau a vinului, se modifică și randamentul maxim la hectar.

Această modificare vizează punctul 5 (Randamente maxime) din caietul de sarcini și punctul 5.2 din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Ajustarea randamentului maxim ca urmare a modificării randamentului de extracție a mustului sau a vinului din 100 de kilograme de struguri recoltați.

10. Modificarea denumirii unui soi

DESCRIERE:

Denumirea Malvasia a fost schimbată în „Malvasia Aromatica” sau „Malvasia de Sitges”.

Modificarea vizează punctul 6 (Soiuri de struguri) din caietul de sarcini și nu afectează documentul unic, dat fiind că acest soi este considerat secundar.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Utilizarea nomenclaturii corecte pentru acest soi.

11. Modificări ale formulării factorilor naturali ai legăturii

DESCRIERE:

Textul privind abundența fierului și altitudinea arealului a fost eliminat, iar altitudinea maximă la care sunt situate în prezent plantațiile viticole a fost actualizată.

Această modificare vizează punctul 7 litera (a) (Detalii privind arealul geografic, Factorii naturali) din caietul de sarcini și punctul 8 din documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33, deoarece legătura nu a fost modificată, în pofida modificărilor aduse formulării în anumite locuri.

MOTIVE:

Indicarea altitudinii medii a culturii și a altitudinii minime și maxime a arealului creează confuzie. Am decis să lăsăm doar altitudinea minimă și maximă (aceasta din urmă crescând) pentru cultivarea viței-de-vie. Datorită plantațiilor viticole recente din nord, altitudinea maximă de cultivare a viței-de-vie care beneficiază de denumirea noastră este acum mai mare. A fost eliminată referirea la abundența fierului, deoarece tehnicile moderne de vinificație au eliminat problema alterării vinurilor cu conținut ridicat de fier.

12. Modificarea declarațiilor obligatorii

DESCRIERE:

A fost modificată data până la care viticultorii trebuie să își declare recolta, precum și data până la care cramele trebuie să depună declarația privind etichetele de certificare neutilizate.

Modificarea vizează punctul 8 din caietul de sarcini și nu afectează documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Datorită caracteristicilor soiului principal Monastrell, în anumiți ani recoltarea durează mai mult, putând fi realizată până în noiembrie. În cazul unor astfel de recolte, fermentarea se încheie la începutul lunii decembrie. Chiar și atunci când sunt îndeplinite toate cerințele pentru preselectarea recipientelor de vinificație destinate vinurilor cu DOP, cramele implicate în procesul de producție nu decid cu privire la utilizarea preconizată a producției lor înainte de sfârșitul fermentației. În aceste cazuri, viticultorii află destinația finală a producției lor după 30 noiembrie, astfel încât este rezonabil să se prelungească acest termen.

Având în vedere natura operațiunilor din crame, termenul de numai 10 zile pentru depunerea declarației privind etichetele de certificare este foarte scurt și, prin urmare, ar trebui să fie prelungit până în luna următoare.

13. Alte cerințe modificate

DESCRIERE:

A fost eliminat textul „Limita de litri de must sau de vin la 100 de kilograme de struguri recoltați poate fi modificată în mod excepțional la maximum 74 de litri în anumiți ani de comercializare de către organismul de conducere, din proprie inițiativă sau la cererea producătorilor în cauză, înainte de recoltare și sub rezerva consultărilor și controalelor necesare”.

Modificarea vizează punctul 8 din caietul de sarcini și nu afectează documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Întrucât acest randament a crescut permanent (a se vedea modificarea privind randamentul la extracție), nu este necesar ca acesta să fie majorat ad hoc.

14. Actualizarea informațiilor referitoare la controale

DESCRIERE:

Au fost actualizate datele de contact ale autorității competente și ale organismului de control delegat.

Modificarea vizează punctul 9 din caietul de sarcini și nu afectează documentul unic.

Aceste modificări ale caietului de sarcini ar trebui clasificate drept modificări standard în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Se profită de această ocazie pentru a se actualiza aceste informații.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Yecla

2. Tip de indicație geografică

DOP – denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

3.	Vin licoros

4.	Vin spumant

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. VIN – Vinuri albe

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

—	Aspect: curat și strălucitor, cu tonuri de la galben-pal până la galben-auriu; vinurile pot avea o nuanță verzuie pe margine.

—	Miros: arome curate și fructate și/sau florale. Dacă vinul a fost învechit în recipiente de lemn, aromele sunt echilibrate de aromele tipice oferite de butoi.

—

Gust: fructat, aciditate bună. Dacă vinul a fost învechit în recipiente de lemn, se remarcă notele clasice aduse vinului în ansamblu. Vinurile demidulci și dulci sunt echilibrate în ceea ce privește tăria alcoolică, aciditatea și conținutul de zaharuri reziduale.

*	În cazul în care conținutul de zahăr este mai mare sau egal cu 5 g/l, conținutul maxim de sulf este de 250 mg/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	10,5
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	13,3
Cantitatea maximă totală de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

2. VIN – Vinuri roze

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

—	Aspect: curat și strălucitor; culoarea variază de la somon pal la roz.

—	Miros: arome fructate și/sau florale.

—

Gust: fructat, echilibrat, aciditate bună. Vinurile demidulci și dulci sunt echilibrate în ceea ce privește tăria alcoolică, aciditatea și conținutul de zaharuri reziduale.

*	În cazul în care conținutul de zahăr este mai mare sau egal cu 5 g/l, conținutul maxim de sulf este de 250 mg/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	13,3
Cantitatea maximă totală de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

3. VIN – Vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

—	Aspect: intensitate a culorii medie spre puternică. Culoare cireșie-violacee, purpurie, grena; poate avea nuanțe de violet sau nuanțe de roșu-cireașă, roșu-rubiniu sau cărămiziu.

—	Miros: fructe proaspete și/sau coapte, de intensitate bună. Atunci când vinul este fermentat sau învechit în recipiente de lemn, există un echilibru între aromele fructate și cele lemnoase. Arome specifice unei maturări ușor excesive, note condimentate, balsamice, precum și note discrete de stejar.

—

Gust: amplu, cu o persistență bună, corpolent, cu note calde și cu taninuri mature și catifelate, foarte echilibrat. Vinurile demidulci și dulci sunt echilibrate în ceea ce privește tăria alcoolică, aciditatea și conținutul de zaharuri reziduale.

*	În cazul în care conținutul de zahăr este mai mare sau egal cu 5 g/l, conținutul maxim de sulf este de 200 mg/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	12
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea maximă totală de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

4. VIN LICOROS

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

—	Aspect: corespunde tipului de vin (alb, roze sau roșu).

—	Miros: de o intensitate bună, asociată cu învechirea; foarte intens și caracteristic în cazul vinului obținut din struguri Monastrell.

—

Gust: prezintă un echilibru adecvat între gustul dulce și cel amar, corpolent, onctuos, cu final lung.

*	În cazul în care conținutul de zahăr este mai mare sau egal cu 5 g/l, conținutul maxim de sulf este de 200 mg/l.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	15
Aciditatea totală minimă	3,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea maximă totală de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

5. VIN SPUMANT

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

—

Aspect: atunci când vinul de bază este alb, predomină tonurile galben-pal până la galben-auriu. Atunci când vinul de bază este roze, vinurile au tonuri roz și pot avea nuanțe de culoarea zmeurei, căpșunilor, coacăzelor roșii sau a somonului. Atunci când vinul de bază este roșu, vinurile au tonuri roșii cu reflexe violete, purpurii, grena, cireșii sau rubinii.

—	Miros: cu arome florale sau fructate specifice soiului.

—	Gust: echilibrat în ceea ce privește conținutul de zahăr și aciditatea.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % de volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % de volum)	11,5
Aciditatea totală minimă	4,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	16,7
Cantitatea maximă totală de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	235

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

Practică oenologică specifică

Strugurii roșii trebuie să aibă o concentrație minimă de 11 °Bé, iar strugurii albi trebuie să aibă o concentrație minimă de 10 °Bé; în cazul vinurilor licoroase concentrația minimă trebuie să fie de 13 °Bé.

Restricție relevantă referitoare la vinificare

—

Pentru extracția mustului din struguri proaspeți în procesul de vinificare în alb, sau pentru extracția vinului din tescovină de struguri fermentați în procesul de vinificare în roșu, singurele sisteme mecanizate permise sunt cele care nu deteriorează și nu dislocă părțile solide ale ciorchinilor. Este interzisă folosirea zdrobitoarelor centrifugale de mare viteză.

—	Este interzisă utilizarea preselor continue.

—

În ceea ce privește extracția mustului sau a vinului și separarea acestuia de tescovina de struguri, randamentul nu trebuie să depășească 74 de litri de produs finit (vin) la 100 de kilograme de struguri recoltați. Niciun lot de must sau de vin obținut prin aplicarea unei presiuni necorespunzătoare nu poate fi utilizat pentru elaborarea vinurilor cu DOP.

Practică de cultivare

Sistemele de conducere și de tăiere a viței-de-vie utilizate în cadrul plantațiilor viticole sunt sistemul tradițional „gobelet” și variantele sale, precum și conducerea pe spaliere și variantele sale.

5.2. Randamente maxime

1. PLANTAȚII NEIRIGATE DE SOIURI ALBE

4 500 de kilograme de struguri pe hectar

33,3 hectolitri pe hectar

3. PLANTAȚII NEIRIGATE DE SOIURI ROȘII

4 000 de kilograme de struguri pe hectar

29,6 hectolitri pe hectar

5. PLANTAȚII IRIGATE DE SOIURI ALBE

9 000 de kilograme de struguri pe hectar

66,6 hectolitri pe hectar

7. PLANTAȚII IRIGATE DE SOIURI ROȘII

7 000 de kilograme de struguri pe hectar

51,8 hectolitri pe hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul viticol al vinurilor cu denumire de origine este format din suprafețele de teren incluse în registrul viticol, toate situate în comuna Yecla din regiunea Murcia.

Arealul de vinificație corespunde zonelor de cultivare a viței-de-vie și de învechire a vinului.

7. Soiul (soiurile) de struguri de vinificație

MONASTRELL

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Comuna Yecla are o climă continentală uscată, cu veri foarte calde și ierni foarte reci. Precipitațiile medii anuale sunt de 300 de milimetri. Numărul orelor însorite depășește 3 000 pe an.

Cea mai importantă caracteristică în ceea ce privește relieful acestui areal este altitudinea considerabilă a platoului înalt.

Caracterul endoreic al bazinelor hidrografice din areal reprezintă o caracteristică notabilă a sistemului hidrografic. Solurile sunt calcaroase și profunde, au o permeabilitate bună și sunt deosebit de sărace în materie organică. Există dovezi arheologice privind cultivarea viței-de-vie încă din secolul I î.Hr.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tip de condiție suplimentară:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor ambalate trebuie să figureze în mod obligatoriu: „Denominación de Origen Yecla” sau „Denominación de Origen Protegida Yecla”. Etichetele sunt examinate de organismul de control care verifică respectarea cerințelor din caietul de sarcini.

Recipientele în care sunt expediate vinurile trebuie să poarte sigilii de garanție sau contraetichete, numerotate în ambele cazuri, care sunt emise de organismul de control sau care utilizează numere furnizate de acesta și care sunt aplicate chiar la cramă (sunt de unică folosință).

Link către caietul de sarcini

https://www.carm.es/web/integra.servlets.Blob?ARCHIVO=Pliego_Condiciones_DOP_Yecla__definitivo[1].pdf&TABLA=ARCHIVOS&CAMPOCLAVE=IDARCHIVO&CAMPOIMAGEN=ARCHIVO&IDTIPO=60&VALORCLAVE=77958

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

(2) JO L 9, 11.1.2019, p. 46.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 386

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 7 octombrie 2022

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2022/C 386/01	Aviz în atenția persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2014/932/PESC a Consiliului, astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2022/1902 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 1352/2014 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1901 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Yemen	1
2022/C 386/02	Aviz în atenția persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/1907 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1906 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei	3
2022/C 386/03	Aviz în atenția persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/1907 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1906 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei	4
2022/C 386/04	Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei	5
	Comisia Europeană
2022/C 386/05	Rata de schimb a monedei euro — 6 octombrie 2022	7

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	0,9860
JPY	yen japonez	142,68
DKK	coroana daneză	7,4390
GBP	lira sterlină	0,87583
SEK	coroana suedeză	10,8728
CHF	franc elvețian	0,9709
ISK	coroana islandeză	139,90
NOK	coroana norvegiană	10,4278
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,479
HUF	forint maghiar	422,59
PLN	zlot polonez	4,8505
RON	leu românesc nou	4,9364
TRY	lira turcească	18,3191
AUD	dolar australian	1,5263
CAD	dolar canadian	1,3475
HKD	dolar Hong Kong	7,7400
NZD	dolar neozeelandez	1,7280
SGD	dolar Singapore	1,4057
KRW	won sud-coreean	1 388,39
ZAR	rand sud-african	17,5769
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,0164
HRK	kuna croată	7,5288
IDR	rupia indoneziană	15 021,24
MYR	ringgit Malaiezia	4,5726
PHP	peso Filipine	57,949
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,827
BRL	real brazilian	5,1185
MXN	peso mexican	19,8170
INR	rupie indiană	81,0615

Spărtură de orez	4 %
Boabe de culoare galbenă și arămie	0,20 %
Boabe de culoare roșie și cu striații de culoare roșie	0,50 %
Boabe albicioase și necoapte	2 %
Boabe pătate și afectate de insecte	0,50 %
Materii străine	0,10 %
Cantitate minimă fără defecte	92,70 %

Soi	Lungime (mm)	Lungime/lățime	Aspect perlat (%)
Bahía	5,6	1,8	99
Senia	5,6	1,8	99
Bomba	5,2	1,8	99
J. Sendra	5,7	1,8	99
Montsianell	5,7	1,8	99
Gleva	5,7	1,8	99
Sarçet	6	1,8	99
Albufera	5,2	1,7	99
Bombon	5,3	1,8	99
Argila	5,8	1,7	99
Copsemar 7	5,5	1,7	99

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2022/C 386/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10646 – Microsoft / Activision Blizzard) ( 1 )	8
2022/C 386/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10914 – GENSTAR CAPITAL / GTCR / JSSI) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	9
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 386/08	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	11
2022/C 386/09	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	37
2022/C 386/10	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	49
2022/C 386/11	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	61
2022/C 386/12	Publicarea unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate din sectorul produselor agricole și alimentare, menționată la articolul 6b alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei	73
2022/C 386/13	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	78

SOI	AMILOZĂ (%)
Bahía	19,1 %
Senia	16,3 %
Bomba	24,9 %
J. Sendra	17,5 %
Montsianell	18,1 %
Gleva	17,7 %
Sarçet	16,3 %
Albufera	25,6 %
Bombón	24 %
Argila	20,9 %
Copsemar 7	24,4 %


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.