3.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 379/1

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 9 august 2022

cu privire la o propunere de directivă în ceea ce privește dispozițiile de delegare, gestionarea riscului de lichiditate, raportarea în scopuri de supraveghere, furnizarea de servicii de depozitar și de custodie și inițierea de împrumuturi de către fonduri de investiții alternative

(CON/2022/26)

(2022/C 379/01)

Introducere și temei juridic

La 25 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un pachet de acte juridice în sprijinul uniunii piețelor de capital, inclusiv o propunere de directivă de modificare a Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE în ceea ce privește dispozițiile privind delegarea, administrarea riscului de lichiditate, raportarea în scopuri de supraveghere, furnizarea de servicii de depozitar și de custodie și inițierea de împrumuturi de către fondurile de investiții alternative (1) (denumită în continuare „directiva propusă”).

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să emită un aviz din proprie inițiativă cu privire la directiva propusă. Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât directiva propusă conține dispoziții care au incidență asupra misiunii fundamentale a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și pune în aplicare politica monetară a Uniunii în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) din tratat, a misiunii SEBC de a contribui la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat, precum și a misiunilor BCE legate de culegerea de informații statistice în conformitate cu articolul 5 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.

În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

1. Obiectivele directivei propuse

1.1.

BCE salută obiectivul principal al directivei propuse de a acoperi anumite lacune în materie de reglementare în funcționarea Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) (denumită în continuare „Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative” sau „Directiva privind AFIA”) pentru a asigura o abordare coerentă în materie de supraveghere a riscurilor pe care fondurile de investiții alternative (FIA) le prezintă la adresa sistemului financiar, precum și un nivel ridicat de protecție a investitorilor, facilitând în același timp integrarea acestora pe piața financiară a UE.

1.2.

BCE sprijină, de asemenea, obiectivul general al directivei propuse de a alinia mai bine cerințele Directivei privind AFIA și ale Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) (denumită în continuare „Directiva privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare” sau „Directiva privind OPCVM”) cu privire la aspecte relevante în egală măsură pentru ambele directive, cum ar fi dispozițiile privind delegarea și serviciile de custodie. Cu toate acestea, prezentul aviz se concentrează asupra modificărilor propuse la Directiva privind AFIA.

1.3.

După cum se menționează mai jos, BCE ar fi apreciat ca propunerea de directivă să cuprindă, de asemenea, aspecte care nu sunt abordate de Directiva privind AFIA, cum ar fi operaționalizarea și dezvoltarea unor instrumente macroprudențiale aplicate ex ante cu scopul reducerii riscurilor la adresa sistemului financiar prezentate de FIA, precum și asigurarea faptului că sunt puse la dispoziția BCE și a altor bănci centrale relevante din cadrul SEBC date detaliate privind FIA individuale.

Observații specifice

2. Administrarea lichidităților și instrumente macroprudențiale

2.1.

În general, BCE salută obiectivul directivei propuse de a armoniza obligațiile administratorilor de fonduri de investiții alternative (AFIA) în ceea ce privește administrarea riscurilor de lichiditate, în special introducerea tipurilor de instrumente de administrare a lichidităților care urmează să fie puse la dispoziția AFIA din FIA de tip deschis pentru a gestiona riscurile de lichiditate pentru fondurile respective, cum ar fi nivelurile ridicate de răscumpărare de către investitori într-un interval scurt de timp și răscumpărările care sunt concentrate într-un anumit segment de fonduri. Cu toate acestea, directiva propusă ar trebui să vizeze, de asemenea, limitarea discrepanței în materie de lichiditate dintre activele și pasivele FIA, prin intermediul unor măsuri care vizează în mod specific fie activele, fie pasivele.

2.2.

Dispozițiile directivei propuse privind instrumentele de administrare a lichidităților (4) sunt modeste. În acest sens, directiva propusă impune AFIA care administrează FIA de tip deschis să selecteze cel puțin un instrument adecvat de administrare a lichidităților din lista prevăzută în anexa II la propunerea de directivă pentru o posibilă utilizare în interesul investitorilor FIA (5). Directiva propusă permite, de asemenea, în circumstanțe excepționale, suspendarea temporară a răscumpărării sau rambursării unităților FIA în cazul în care suspendarea se justifică prin prisma intereselor investitorilor FIA (6). În timp ce directiva propusă prevede astfel un set comun de instrumente opționale de administrare a lichidităților pe care AFIA care administrează FIA de tip deschis le pot utiliza, capacitatea acestor FIA de a face față riscurilor de lichiditate ar fi consolidată dacă AFIA ar fi, cel puțin, obligați să selecteze mai multe instrumente, nu doar unul dintre instrumentele enumerate.

2.3.

Directiva propusă impune Comisiei să inițieze o revizuire a funcționării normelor prevăzute în Directiva privind AFIA în termen de 60 de luni de la intrarea în vigoare a directivei propuse (7). BCE sprijină revizuirea propusă, în special în ceea ce privește caracterul adecvat al cerințelor aplicabile AFIA care administrează fonduri inițiatoare de împrumuturi, având în vedere riscurile potențiale la adresa stabilității financiare din acest sector, care înregistrează o creștere continuă. Cu toate acestea, revizuirea propusă ar trebui extinsă pentru a cuprinde două aspecte suplimentare. În primul rând, revizuirea ar trebui să includă evoluțiile în utilizarea instrumentelor macroprudențiale pentru gestionarea riscului de lichiditate, în special utilizarea instrumentelor ex ante de gestionare a lichidităților pentru a remedia neconcordanțele în materie de lichiditate. Anumite instrumente macroprudențiale (8) pot fi adaptate la riscurile specifice la adresa stabilității financiare care pot apărea în sectorul FIA și pot fi puse în aplicare înainte de producerea unui eveniment de criză. În al doilea rând, revizuirea ar trebui să vizeze în mod specific modul în care AFIA care administrează FIA de tip deschis care utilizează efectul de levier stabilesc limitele efectului de levier și modul în care, în conformitate cu Directiva privind AFIA (9), autoritățile competente își utilizează competențele de supraveghere în ceea ce privește aceste limite ale efectului de levier. La evaluarea aspectelor legate de administrarea FIA în statele membre, Comisia ar trebui să ia în considerare, de asemenea, evoluțiile standardelor internaționale relevante.

3. Raportare

3.1.

Directiva propusă vizează eliminarea cerințelor de raportare redundante existente în temeiul legislației Uniunii și al legislației naționale, inclusiv, în special, a anumitor regulamente în materie de statistici adoptate de BCE (10), pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce sarcinile administrative ale AFIA (11). În acest scop, directiva propusă mandatează Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) să prezinte Comisiei un raport privind dezvoltarea unei colectări integrate de date în materie de supraveghere, care să se axeze, printre altele, pe modul de reducere a domeniilor în care există suprapuneri și neconcordanțe între cadrele de raportare din sectorul gestionării activelor și cele din alte sectoare ale industriei financiare. Atunci când pregătește acest raport, se propune ca AEVMP să lucreze în strânsă cooperare, printre alte autorități, cu BCE (12).

3.2.

BCE este pregătită să coopereze cu AEVMP la pregătirea acestui raport privind dezvoltarea unei colectări integrate de date în materie de supraveghere, astfel încât să se asigure coerența cu alte cerințe de raportare aplicabile fondurilor de investiții. Cu toate acestea, BCE subliniază că integrarea infrastructurii de raportare subiacente nu trebuie să interfereze cu competența BCE de a adopta regulamente în materie de statistici în scopuri proprii sau de a continua să includă întregul set de cerințe relevante de raportare statistică în regulamentele relevante ale BCE, cum ar fi cele privind colectarea de statistici referitoare la deținerile de titluri de valoare și la activele și pasivele fondurilor de investiții, și nici nu trebuie să aducă atingere în niciun fel acestei competențe a BCE (13).

4. Accesul SEBC la date detaliate privind sectorul FIA

4.1.

BCE ia act de faptul că articolul 25 alineatul (2) din Directiva privind AFIA impune autorităților competente (14) din statul membru de origine al unui AFIA să garanteze că toate informațiile colectate în temeiul articolului 24 din Directiva privind AFIA cu privire la toți AFIA pe care îi supraveghează, precum și informațiile colectate în temeiul articolului 7 din Directiva privind AFIA (denumite în continuare „date privind FIA individuale”) sunt comunicate autorităților competente din alte state membre relevante, precum și AEVMP și CERS, prin intermediul procedurilor prevăzute la articolul 50 din Directiva privind AFIA privind cooperarea în domeniul supravegherii. Cu toate acestea, directiva propusă nu modifică în mod semnificativ nici tipurile de date privind FIA individuale solicitate de autoritățile competente AFIA pe care îi supraveghează în temeiul articolului 24 din Directiva privind AFIA, nici celelalte autorități cărora autoritățile competente trebuie să le pună la dispoziție astfel de date (15).

4.2.

Directiva propusă ar trebui să impună AEVMP, care primește în prezent de la autoritățile competente date privind FIA individuale, să pună aceste date și la dispoziția BCE și a altor bănci centrale relevante din cadrul SEBC, pentru a le permite acestora să își îndeplinească misiunile, inclusiv cele prevăzute de tratat, și anume de a defini și a pune în aplicare politica monetară și de a contribui la stabilitatea sistemului financiar.

4.3.

În primul rând, în ceea ce privește misiunea fundamentală a SEBC de definire și punere în aplicare a politicii monetare, precum și obiectivul principal al SEBC de asigurare a stabilității prețurilor, trebuie arătat că FIA iau poziții pe piața titlurilor de valoare, în special față de produsele cu venit fix (16). Ca parte a strategiilor lor de investiții, pozițiile lor au adesea efect de levier (17), inclusiv prin utilizarea instrumentelor derivate. Astfel de strategii ar putea amplifica mișcările de pe piețele obligațiunilor guvernamentale (18), afectând astfel transmiterea politicii monetare către economie, deoarece randamentele obligațiunilor guvernamentale acționează ca rată de referință pentru condițiile de finanțare a societăților și a gospodăriilor populației. Există două motive pentru care astfel de interacțiuni cu politica monetară sunt deosebit de relevante în momentul actual al „normalizării” politicii monetare. Primul motiv îl reprezintă potențialul menționat mai sus al strategiilor de investiții ale FIA de a amplifica mișcările randamentelor obligațiunilor guvernamentale, creând astfel o înăsprire nejustificată a condițiilor de finanțare din sectorul privat. Al doilea motiv îl reprezintă faptul că FIA se pot angaja, de asemenea, în strategii de investiții care implică achiziționarea anumitor obligațiuni guvernamentale din zona euro concomitent cu vânzarea altor obligațiuni guvernamentale din zona euro, contribuind astfel la randamentele divergente ale obligațiunilor guvernamentale din zona euro. Relevanța unor astfel de efecte de amplificare pe piețele obligațiunilor guvernamentale a fost observată în timpul pandemiei de COVID-19 (19) și se poate preconiza o creștere pe măsură ce sectorul FIA continuă să crească în dimensiune (20). De asemenea, FIA contribuie din ce în ce mai mult la finanțarea economiei reale în măsura în care sunt investitori importanți în titluri emise de societăți comerciale. În acest sens, în evaluarea strategiei BCE (21) s-a constatat că evoluția structurilor financiare, cum ar fi creșterea intermedierii financiare prin intermediul sectorului nebancar, a modificat transmiterea politicii monetare.

4.4.

În al doilea rând, accesul la datele privind FIA individuale ar permite băncilor centrale din cadrul SEBC să își îndeplinească în mod eficient misiunea de a contribui la stabilitatea sistemului financiar. Riscurile la adresa stabilității financiare pe care le prezintă FIA au fost relevate cu ocazia recentelor turbulențe de pe piață din martie 2020, când multe FIA s-au confruntat cu presiuni acute în materie de lichiditate din cauza ieșirilor semnificative și a dificultăților de vânzare a activelor pe piețe cu tranzacționare secundară redusă sau inexistentă. FIA au reacționat la această presiune asupra lichidității prin vânzări de active la scară largă și prin tezaurizarea numerarului, iar un număr semnificativ dintre acestea chiar au suspendat răscumpărările. Acest comportament al FIA a sporit presiunea asupra evaluărilor activelor și asupra lichidității pieței, ceea ce a contribuit la înăsprirea condițiilor de finanțare în economia reală și, în cele din urmă, s-a atenuat doar atunci când băncile centrale au luat măsuri extraordinare de politică (22). Evenimentele din martie 2020 evidențiază interdependența dintre obiectivul principal al SEBC privind stabilitatea prețurilor și misiunea sa de a contribui la stabilitatea financiară în măsura în care fiecare reprezintă o condiție prealabilă pentru realizarea celuilalt. După cum s-a menționat în evaluarea strategiei BCE, având în vedere riscurile la adresa stabilității prețurilor generate de crizele financiare, există argumente conceptuale clare pentru ca BCE să ia în considerare considerentele legate de stabilitatea financiară în deciziile sale privind politica monetară (23).

4.5.

Ar trebui remarcat faptul că SEBC are deja acces la diferite seturi de date privind entitățile financiare nebancare, care sunt colectate de autoritățile competente și de registrele centrale de tranzacții în temeiul reglementărilor Uniunii (24), fiind astfel recunoscută necesitatea ca SEBC să acceseze aceste seturi de date în scopul îndeplinirii mandatelor sale de politică monetară și de stabilitate financiară. În opinia BCE, astfel de soluții legislative – prin care mai multe autorități accesează aceleași seturi de date – sunt eficiente pentru schimbul de date între autoritățile relevante, deoarece evită duplicarea cerințelor de raportare, reduc costurile de colectare a datelor și facilitează verificarea calității datelor. Ele încurajează, de asemenea, cooperarea între autorități, ceea ce, la rândul său, facilitează îndeplinirea mandatelor lor. În plus, seturile de date raportate în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (25) (denumit în continuare „Regulamentul privind operațiunile de finanțare prin instrumente financiare” sau „SFTR”) și al Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (26) (denumit în continuare „Regulamentul privind infrastructura pieței europene” sau „EMIR”) înregistrează operațiuni individuale cu instrumente financiare derivate și operațiuni individuale de finanțare prin instrumente financiare; acestea sunt operațiuni executate pe piețe pe care FIA sunt actori importanți. Pentru a înțelege caracteristicile de risc ale fiecărui FIA (de exemplu, efectul de levier, necorelarea lichidităților, interconectarea și baza de investitori) și măsura în care aceste caracteristici (și eterogenitatea lor) stimulează activitatea FIA pe piețele menționate mai sus, toate autoritățile relevante trebuie să poată corela informațiile privind tranzacțiile financiare cu bilanțurile actorilor importanți de pe piață. Prezența tot mai mare și activitatea sporită a FIA pe aceste piețe au un impact din ce în ce mai mare asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare și asupra riscurilor la adresa stabilității financiare, pe care SEBC trebuie să le evalueze pentru a-și îndeplini în mod eficient obiectivul principal de stabilitate a prețurilor, precum și misiunea de a contribui la stabilitatea financiară.

4.6.

În lipsa unui acces propriu la datele privind FIA individuale, BCE se bazează în prezent pe surse comerciale, care furnizează date costisitoare, incomplete și netransparente. Spre deosebire de caracterul obligatoriu al raportării datelor în temeiul unui cadru de reglementare, FIA pot decide ele însele dacă să raporteze sau nu informații pentru a fi incluse în seturile de date comerciale, oferind astfel SEBC o imagine incompletă și potențial denaturată a pieței. Acest lucru duce la decizii de politică monetară și la evaluări ale stabilității financiare mai puțin fundamentate. În plus, verificarea calității datelor în ceea ce privește seturile de date comerciale este dificilă. BCE ar putea, în principiu, să își modifice propriile regulamente relevante privind raportarea statistică (27) pentru a colecta date identice sau foarte similare cu cele colectate în temeiul Directivei privind AFIA. Însă acest lucru ar fi contrar obiectivului directivei propuse de a elimina cerințele de raportare redundante prevăzute de legislația Uniunii și de legislația națională (28). De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, în îndeplinirea misiunii sale de colectare a datelor statistice în temeiul articolului 5.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, BCE trebuie să respecte anumite principii, inclusiv principiul privind reducerea la minimum a sarcinii impuse agenților raportori (29). Pe lângă costurile pentru agenții raportori, cerințele de raportare redundante privind anumite tipuri de date care nu sunt incluse în cerințele actuale de raportare statistică ar genera, de asemenea, costuri substanțiale pentru băncile centrale din cadrul SEBC și pentru BCE. Pe de altă parte, în practică, costurile suportate de BCE pentru accesarea datelor prevăzute de Directiva privind AFIA ar fi substanțial mai mici, întrucât datele sunt deja disponibile în bazele de date și în sistemele BCE ca urmare a sprijinului statistic și de altă natură oferit CERS de BCE (30), deși personalul BCE și al băncilor centrale din cadrul SEBC nu poate accesa aceste date (31).

În cazul în care BCE recomandă modificarea directivei propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 9 august 2022.

Președinta BCE

Christine LAGARDE

(1) Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2011/61/UE și 2009/65/CE în ceea ce privește dispozițiile privind delegarea, administrarea riscului de lichiditate, raportarea în scopuri de supraveghere, furnizarea de servicii de depozitar și de custodie și inițierea de împrumuturi de către fondurile de investiții alternative, COM(2021) 721 final.

(2) Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(3) Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302 17.11.2009, p. 32).

(4) A se vedea articolul 1 punctul (6) din directiva propusă care introduce alineatele (2a)-(2h) la articolul 16 din Directiva privind AFIA și anexa II la propunerea de directivă de înlocuire a anexei V la Directiva privind AFIA. A se vedea, de asemenea, articolul 2 punctul (4) din propunerea de directivă în ceea ce privește modificarea echivalentă a Directivei 2009/65/CE.

(5) Articolul 1 punctul (6) din directiva propusă [care introduce alineatul (2b) la articolul 16 din Directiva privind AFIA].

(6) Articolul 1 punctul (6) din directiva propusă [care introduce alineatul (2c) la articolul 16 din Directiva privind AFIA].

(7) Articolul 1 punctul (21) din directiva propusă [care introduce articolul 69b în Directiva privind AFIA].

(8) Printre acestea s-ar număra, de exemplu, impunerea de către autoritățile de supraveghere a limitelor efectului de levier (articolul 25 din Directiva privind AFIA, care cuprinde competența unei autorități naționale competente de a impune FIA limite ale efectului de levier), suspendarea răscumpărărilor în interes public [articolul 46 alineatul (2), care cuprinde competența unei autorități naționale competente de a suspenda răscumpărările în interes public] sau, eventual, alte restricții, cum ar fi amortizoarele de capital și raportul între volumul creditului și valoarea proprietății imobiliare (loan-to-value – LTV).

(9) A se vedea articolul 25 alineatul (3) din Directiva privind AFIA, care se referă, printre alte competențe, la competența autorității competente din statul membru de origine al AFIA de a impune limite nivelului efectului de levier pe care AFIA are dreptul să îl utilizeze în administrarea unui FIA.

(10) Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (JO L 305, 1.11.2012, p. 6) și Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (reformare) (BCE/2013/38) (JO L 297, 7.11.2013, p. 73).

(11) Considerentul (16) al directivei propuse.

(12) Considerentul (16) și articolul 1 punctul 21 din directiva propusă (care introduce articolul 69b în Directiva privind AFIA). A se vedea, de asemenea, articolul 2 punctul 5 din directiva propusă (care introduce articolul 20b în Directiva privind OPCVM).

(13) A se vedea nota de subsol 10.

(14) Articolul 4 alineatul (1) litera (f) din Directiva privind AFIA definește autoritățile competente ca fiind autoritățile care sunt împuternicite în temeiul unui act cu putere de lege sau al unei norme administrative să supravegheze AFIA.

(15) A se vedea în special articolul 24 alineatul (2) din Directiva privind AFIA. Articolul 1 alineatul (10) din directiva propusă (de modificare a articolului 24 din Directiva privind AFIA) impune AFIA să raporteze periodic autorităților competente din statul membru de origine piețele pe care operează și instrumentele pe care un AFIA le tranzacționează în numele FIA pe care le administrează. Articolul menționat mandatează AEVMP să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare în care să precizeze datele care trebuie raportate. Articolul 2 alineatul (5) punctul 1 din directiva propusă (care introduce un nou articol 20a în Directiva privind OPCVM) este dispoziția echivalentă în ceea ce privește OPCVM-urile.

(16) „EU alternative investment funds - 2022 statistical report”, disponibil pe website-ul AEVMP la adresa www.esma.europa.eu.

(17) Articolul 4 alineatul (1) litera (v) din Directiva privind AFIA definește „efectul de levier” ca fiind orice metodă prin care AFIA mărește expunerea unui FIA pe care îl administrează fie prin împrumut de numerar sau valori mobiliare, fie printr-un efect de levier încorporat în poziții de instrumente financiare derivate sau prin orice alte mijloace.

(18) A se vedea, de exemplu, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, „Holistic review of the March market turmoil”, noiembrie 2020 și literatura citată în acest articol https://www.fsb.org/wp-content/uploads/P171120-2.pdf (pagina 30 și următoarele).

(19) A se vedea articolul Consiliului pentru Stabilitate Financiară menționat la nota de subsol 18.

(20) De exemplu, astfel cum a fost măsurat pe baza activelor administrate – a se vedea raportul AEVMP menționat la nota de subsol 16. A se vedea, de asemenea, paginile 4-5 din „ECB Occasional Paper Series, Non-bank financial intermediation in the euro area: implications for monetary policy transmission and key vulnerabilities”, disponibile pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(21) A se vedea „ECB Strategy Review 2022”, disponibilă la adresa:

https://www.ecb.europa.eu/home/search/review/html/ecb.strategyreview_monpol_strategy_overview.en.html.

(22) A se vedea, de exemplu, secțiunea 5.2. din „Financial Stability Review”, BCE, mai 2021, disponibilă pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(23) A se vedea „ECB Strategy Review 2022”; a se vedea de asemenea „ECB Financial Stability Review”, noiembrie 2021, caseta intitulată „The role of financial stability in the ECB’s new monetary policy strategy”.

(24) A se vedea articolul 81 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201 27.7.2012, p.1), precum și articolul 12 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (L 337, 23 decembrie 2015, p. 1).

(25) Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(26) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(27) Acestea sunt, în principal, Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (JO L 305, 1.11.2012, p. 6) și Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (BCE/2013/38) (JO L 297, 7.11.2013, p. 73).

(28) BCE analizează modul în care regulamentele BCE ar putea răspunde mai bine nevoilor în materie de date ale BCE în acest domeniu, fără a genera o sarcină suplimentară de raportare pentru AFIA.

(29) Articolul 3a din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 8).

(30) A se vedea considerentul (10) al Regulamentului (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 1).

(31) Cu alte cuvinte, datele nu sunt disponibile pentru BCE în alte scopuri decât scopul restrâns al sprijinului statistic oferit CERS.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

3.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 379/9

COMISIA ADMINISTRATIVĂ A COMUNITĂȚILOR EUROPENE PENTRU SECURITATEA SOCIALĂ A LUCRĂTORILOR MIGRANȚI

Rate de conversie ale monedelor de schimb în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului

(2022/C 379/05)

Articolul 107 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72

Perioada de referință: iulie 2022

Perioada de aplicare: Octombrie, noiembrie și decembrie 2022

juil-22	EUR	BGN	CZK	DKK	HRK	HUF	PLN
1 EUR =	1	1,95580	24,5939	7,44263	7,51850	404,098	4,76824
1 BGN =	0,511300	1	12,5748	3,80541	3,84421	206,615	2,43800
1 CZK =	0,0406606	0,0795239	1	0,302621	0,305706	16,4308	0,193879
1 DKK =	0,134361	0,262784	3,30446	1	1,01019	54,2950	0,640667
1 HRK =	0,133005	0,260132	3,27111	0,989909	1	53,7471	0,634201
1 HUF =	0,00247465	0,00483992	0,0608612	0,018418	0,0186057	1	0,0117997
1 PLN =	0,209721	0,410172	5,15784	1,56087	1,57679	84,7477	1
1 RON =	0,202446	0,395945	4,97894	1,50673	1,52209	81,8081	0,965313
1 SEK =	0,094561	0,184943	2,32563	0,703784	0,710959	38,2120	0,450891
1 GBP =	1,17709	2,30215	28,9492	8,76064	8,8499	475,659	5,61265
1 NOK =	0,098210	0,192079	2,41536	0,730939	0,738390	39,6863	0,468288
1 ISK =	0,00719156	0,0140653	0,176868	0,0535241	0,0540697	2,90609	0,034291
1 CHF =	1,012570	1,98039	24,9030	7,53618	7,61301	409,177	4,82818

juil-22	RON	SEK	GBP	NOK	ISK	CHF
1 EUR =	4,93958	10,57516	0,849553	10,18229	139,052	0,98759
1 BGN =	2,52561	5,40707	0,434376	5,20620	71,0972	0,504952
1 CZK =	0,200846	0,429992	0,034543	0,414017	5,65393	0,0401558
1 DKK =	0,663688	1,42089	0,114147	1,36810	18,6832	0,132693
1 HRK =	0,656990	1,40655	0,1129950	1,35430	18,4946	0,131354
1 HUF =	0,0122237	0,0261698	0,00210235	0,0251976	0,344105	0,00244393
1 PLN =	1,035933	2,21783	0,178169	2,13544	29,1621	0,207117
1 RON =	1	2,14090	0,171989	2,06137	28,1505	0,199933
1 SEK =	0,467093	1	0,0803348	0,96285	13,1489	0,093387
1 GBP =	5,81433	12,4479	1	11,9855	163,677	1,16248
1 NOK =	0,485115	1,038584	0,0834344	1	13,6563	0,096991
1 ISK =	0,035523	0,076052	0,00610961	0,0732265	1	0,00710228
1 CHF =	5,00167	10,70809	0,860232	10,31028	140,800	1

Sursă: BCE

Observație: toate ratele încrucișate care implică ISK sunt calculate folosind datele privind cursul de schimb ISK/EUR furnizate de Banca Centrală a Islandei.

referință: juil-22	1 EUR în moneda națională	1 unitate de monedă națională în EUR
BGN	1,95580	0,51130
CZK	24,59386	0,04066
DKK	7,44263	0,13436
HRK	7,51850	0,13301
HUF	404,09762	0,00247
PLN	4,76824	0,20972
RON	4,93958	0,20245
SEK	10,57516	0,09456
GBP	0,84955	1,17709
NOK	10,18229	0,09821
ISK	139,05190	0,00719
CHF	0,98759	1,01257

Sursă: BCE

Observație: cursurile de schimb ISK/EUR se bazează pe datele furnizate de Banca Centrală a Islandei.

Regulamentul (CEE) nr. 574/72 prevede ca rata de conversie într-o monedă a sumelor calculate într-o altă monedă de schimb este rata calculată de către Comisie pe baza mediei lunare, aferentă perioadei de referință definite la alineatul (2), a ratelor de schimb de referință publicate de Banca Centrală Europeană.

Perioada de referință este:

—	luna ianuarie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 aprilie următor;

—	luna aprilie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 iulie următor;

—	luna iulie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 octombrie următor;

—	luna octombrie pentru rate de conversie aplicabile de la 1 ianuarie următor. Ratele de conversie ale monedelor de schimb sunt publicate în al doilea Jurnal Oficial al Uniunii Europene (seria „C”) din lunile februarie, mai, august și noiembrie.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

3.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 379/17

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 379/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Steinert”

PDO-FR-A0344-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Steinert

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda Guyot simplă sau dublă, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1. Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—	Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Steinert” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Împreună cu o mezoclimă mai degrabă uscată, această combinație determină obținerea unor vinuri puternice, decise și corpolente, cu o aciditate medie. Aromele sunt mai ales în registrul fructat-floral, cu note de mirodenii și mentolate.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, menționa legătura care exista între acest teritoriu și abația Muri, leagăn al dinastiei Habsburg, deja din 1058.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

3.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 379/29

(2022/C 379/11)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Zotzenberg”

PDO-FR-A0916-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primului caiet de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Această modificare implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

Aceste ultime două modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

Prin urmare, în textul oficial care definește denumirea de origine au fost adăugate datele validării.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

—	Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

Această modificare nu vizează documentul unic.

12. Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoir), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe această plantație au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

—

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

La capitolul I secțiunea X punctul 2, în ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste adăugiri nu vizează documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, a fost adăugată fraza următoare: „Acest teritoriu marnos-calcaros, împreună cu o microclimă unică, permite coacerea perfectă a strugurilor, din care se obțin vinuri roșii distinse, cu taninuri mătăsoase.”

Acest element completează informațiile anterioare referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, valabile și în cazul vinurilor roșii din cadrul acestei denumiri.

Această adăugire nu vizează documentul unic.

22. Măsuri tranzitorii

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

Această modificare nu vizează documentul unic.

25. Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” și denumirea uzuală

La punctul 9 („Condiții suplimentare”) din documentul unic:

—

partea referitoare la „Denumirea uzuală” a fost corectată pentru a se ține seama de adăugarea denumirii uzuale „Sylvaner” și de eliminarea denumirilor uzuale referitoare la soiurile Muscat, aceste soiuri nefiind, de fapt, autorizate pentru denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”. Prin această eliminare se corectează o eroare de redactare din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

—	partea referitoare la „Mențiunile tradiționale” a fost modificată pentru a fi precizate denumirile uzuale autorizate în cazul mențiunilor „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”, dată fiind adăugarea în partea referitoare la „Denumirea uzuală” a denumirii uzuale „Sylvaner”.

Soiul Sylvaner B nu este autorizat pentru producția vinurilor care poartă aceste mențiuni tradiționale.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Zotzenberg

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda Guyot simplă sau dublă, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși 0,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și 1,5 % vol. în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1.	Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives” 60 de hectolitri per hectar

2.	Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Pinot gris G

Riesling B

Sylvaner B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Zotzenberg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Marnele dense fac posibilă producerea unor vinuri corpolente și bogate, cu o salinitate elegantă și cu o mare finețe aromatică.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă. De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiul care pot fi numit utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Pinot gris,

Riesling,

Sylvaner.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre următoarele denumiri uzuale: Gewurztraminer, Pinot gris, Riesling.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

3.10.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 379/41

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2022/C 379/12)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Colli Bolognesi Classico Pignoletto”

PDO-IT-A0284-AM02

Data cererii: 28.8.2014

1. Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – Modificare care nu este minoră

2. Descrierea și motivele modificării

2.1. Schimbarea denumirii de origine protejate din „Colli Bolognesi Classico Pignoletto” în „Colli Bolognesi Pignoletto”

Denumirea de origine protejată este schimbată din „Colli Bolognesi Classico Pignoletto” în „Colli Bolognesi Pignoletto”, fiind eliminat cuvântul „Classico”.

Schimbarea denumirii este motivată de două modificări aduse caietului de sarcini, prima dintre acestea fiind includerea unor noi categorii de produse (vin spumant și vin spumant de calitate), în cazul cărora nu este permisă utilizarea mențiunii tradiționale „Classico”. În conformitate cu legislația națională și cu cea a Uniunii Europene și în conformitate cu definiția mențiunii tradiționale protejate, aceasta poate fi utilizată doar pentru produsele diferite de vinurile spumante obținute în arealul de origine cel mai vechi. A doua motivație, legată de prima, ține de extinderea arealului de producție, care va fi descris mai jos. De fapt, prin modificarea respectivă, arealul de origine cel mai vechi, căruia îi poate fi atribuită mențiunea tradițională „Classico”, a fost extins pentru a include zone care prezintă aceleași condiții pedoclimatice și de cultivare, dar care, potrivit definiției respectivei mențiuni tradiționale, nu pot da dreptul la utilizarea mențiunii „Classico”.

Astfel, utilizarea mențiunii tradiționale „Classico” va fi permisă doar pentru tipul de produs din categoria „vin” produs în arealul de origine delimitat în acest scop. Așadar, a fost necesară schimbarea denumirii prin eliminarea cuvântului „Classico”.

Modificarea vizează întregul caiet de sarcini al produsului și documentul unic, oriunde este menționată denumirea.

2.2. Introducerea unor noi categorii de produse vitivinicole

Au fost introduse categoriile de produse „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”, care se adaugă la categoria „vin”.

În cadrul denumirii de origine protejate preexistente „Colli Bolognesi Classico Pignoletto”, însoțită de mențiunea specifică tradițională italiană „Denominazione di Origine Controllata e Garantita” (denumire de origine controlată și garantată), era prevăzută doar categoria de produs „vin”. Totuși, strugurii obținuți din soiul principal Pignoletto sunt cultivați în mod tradițional pe un teritoriu mai amplu, fapt demonstrat de referințele literare și de suprapunerea acestui teritoriu cu arealele altor denumiri recunoscute. Din acești struguri erau produse, conform tradiției, și mai sunt produse în continuare și în prezent alte tipuri de vinuri care poartă numele „Pignoletto”. Așadar, este vorba despre introducerea unor categorii de produse suplimentare, care se adaugă la singura categorie, și anume „vin”, inclusă inițial în DOP „Colli Bolognesi Classico Pignoletto”.

Categoriile suplimentare sunt „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”. Așadar, ținând cont de noile categorii, tipurile de vin sunt, per ansamblu, următoarele: - Categoria „vin”, tipul „Superiore”; - Categoria „vin”, tipul „Classico Superiore”; - Categoria „vin petiant”; - Categoria „vin spumant”; - Categoria „vin spumant de calitate”. Trebuie, de asemenea, subliniat faptul că, în noul caiet de sarcini, procesul de producție și caracteristicile calitative ale categoriei „vin” tipul „Superiore” cu mențiunea „Classico” rămân neschimbate față de caietul de sarcini preexistent. Tipurile nou introduse (categoriile „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”) erau produse în mod tradițional pe teritoriul delimitat și s-au afirmat datorită aprecierii de către producători și de către consumatori. În plus, mențiunea tradițională „Superiore” a fost atribuită produselor din categoria „vin” (Colli Bolognesi Pignoletto și Colli Bolognesi Pignoletto Classico) care, în conformitate cu cerințele prevăzute în legislația națională pentru mențiunea „Superiore”, prezentau caracteristici calitative de înalt nivel, datorate condițiilor de producție deosebit de riguroase.

Modificarea vizează întregul caiet de sarcini al produsului, precum și părțile documentului unic în care sunt menționate și reglementate noile categorii de vin (în special punctele 1.3 și 1.4 din documentul unic).

2.3. Adaptarea bazei ampelografice

Au fost descrise bazele ampelografice ale tipurilor de vin introduse, în special în ceea ce privește indicarea soiurilor complementare, având în vedere că, în cazul tuturor categoriilor de produs, soiul de struguri principal este Pignoletto, cunoscut și sub sinonimul Grechetto Gentile. Printre soiurile complementare, care pot contribui la producția de vinuri în proporție maximă de 15 %, se numără celelalte soiuri nearomatice cu boabe albe prevăzute ca potrivite pentru cultivare în regiunea Emilia-Romagna. În limita de 15 % pot contribui și soiurile de struguri de vin Pinot Nero și Pinot Grigio, cu boabe de altă culoare, care trebuie vinificate în alb. Datorită caracteristicilor lor specifice, aceste soiuri sunt considerate deosebit de potrivite pentru constituirea loturilor destinate elaborării în scopul producției de vinuri petiante și de vinuri spumante.

Modificarea vizează articolul 2 din caietul de sarcini al produsului, dar nu vizează documentul unic.

2.4. Extinderea arealului de producție

Extinderea arealului de producție, față de caietul de sarcini preexistent, este consecința dovezilor că soiul Pignoletto a fost și continuă să fie cultivat, vinificat și îmbuteliat într-o zonă mai amplă, pe teritorii limitrofe din provinciile Bologna și Modena care prezintă caracteristici fizico-climatice similare.

În plus, în urma fuzionării, în 2014, a cinci comune situate în arealul de producție al DOP în cauză (Bazzano, Castello di Serravalle, Crespellano, Monteveglio și Savigno), care a dus la formarea unei comune noi, Valsamoggia, descrierea arealului de producție și a granițelor sale a fost modificată în consecință.

Extinderea arealului de producție este justificată de faptul că întregul teritoriu identificat prezintă aceleași condiții pedoclimatice deosebit de propice pentru producerea vinurilor obținute din soiul Pignoletto. Așadar, prin această modificare sunt integrate într-un singur caiet de sarcini, al DOP „Colli Bolognesi Pignoletto”, toate tipurile de vinuri obținute din soiul respectiv. În zona deluroasă în cauză, aceste vinuri prezintă caracteristici calitative de înalt nivel, drept care pot purta mențiunea specifică tradițională italiană „Denominazione di Origine Controllata e Garantita”. În acest context, mențiunea „Classico” rămâne rezervată doar pentru produsele din categoria „vin” provenite din zona de producție cea mai veche, conform definiției acestei mențiuni tradiționale italiene. În plus, un scop al modificării este evitarea oricărei posibile confuzii în mințile consumatorilor și ale producătorilor, care astfel vor putea identifica în mod adecvat vinul care poartă numele de Pignoletto ca fiind un vin, indiferent de tip, obținut din struguri din soiul Pignoletto, și vor înțelege mai bine diversele posibilități oferite de acest vin, transpuse în toate tipurile produse în mod tradițional.

Această modificare vizează articolul 3 din caietul de sarcini al produsului și punctele 1.6 (Arealul geografic delimitat) și 1.8 (Legătura cu arealul geografic) din documentul unic.

2.5. Adaptarea normelor privind viticultura

Au fost incluse normele de producție aferente noilor tipuri de vinuri introduse, precum și câteva actualizări ale tehnicilor cultivare. În acest sens, sunt permise doar formele de conducere pe spaliere și de tip cortină simplă sau dublă, fiind exclusă forma de conducere de tip „raze”. În plus, pentru a se stabili normele de producție pentru noile tipuri de vin introduse, au fost adăugați parametrii de producție aferenți (producțiile de struguri la hectar).

Această modificare vizează articolul 4 din caietul de sarcini și punctul 1.5.2 din documentul unic.

2.6. Adaptarea normelor referitoare la vinificare

Au fost descrise mai clar dispozițiile referitoare la vinificare și la elaborarea diverselor categorii de produse vitivinicole prevăzute, precum și derogările aferente pentru desfășurarea operațiunilor respective în imediata vecinătate a arealului de producție sau în unitățile administrative limitrofe, în conformitate cu legislația în vigoare a Uniunii Europene.

Aceste dispoziții au fost actualizate pentru a se ține seama de includerea în caietul de sarcini a unor noi tipuri de vin. Mai exact, s-a stabilit că vinurile din categoriile „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate” pot fi elaborate nu numai în arealul de producție delimitat, ci și în vecinătatea imediată (pe întregul teritoriu al comunei Bologna) și în unitatea administrativă limitrofă (întregul teritoriu al comunei Castelvetro di Modena).

Această modificare vizează articolul 5 din caietul de sarcini și punctul 1.9 din documentul unic (Condiții suplimentare – Derogare privind producția în arealul geografic delimitat).

2.7. Adăugarea caracteristicilor chimico-fizice și organoleptice aferente noilor tipuri de vin și modificarea conținutului de aciditate totală minimă al tipului „Classico”.

Au fost descrise caracteristicile chimico-fizice și organoleptice ale noilor tipuri incluse în caietul de sarcini. În plus, conținutul de aciditate totală minimă al tipului „Classico” a fost redus de la 4,5 g/l la 4 g/l.

Au fost descrise în detaliu caracteristicile chimice și organoleptice ale noilor tipuri care țin de „Colli Bolognesi Pignoletto” DOP, fiind preluate din caietul de sarcini menționat, și au fost precizate aromele perceptibile de flori și fructe. În plus, din cauza evoluțiilor climatice ale ultimului deceniu, perioadă în care au fost înregistrate temperaturi mai mari, care, după cum se știe, favorizează reducerea acidității totale, a devenit necesară reducerea la 4 g/l a conținutului de aciditate totală minimă al tipului „Classico”. Un alt motiv este obligația de a se obține struguri cu o tărie alcoolică naturală minimă de 12 % vol., în conformitate cu caietul de sarcini.

Această modificare vizează articolul 6 din caietul de sarcini și punctul 1.4 din documentul unic [Descrierea vinului (vinurilor)].

2.8. Adaptarea normelor privind etichetarea și prezentarea

Au fost introduse modificări referitoare la etichetare și prezentare, legate de noile categorii de produse adăugate („vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”). În plus, în conformitate cu legislația națională, a fost introdusă obligația ca pe etichetă să figureze mențiunea „fermentare secundară în butelii” în cazul categoriei „vin petiant”, dacă vinul a fost elaborat în butelii, scopul fiind informarea consumatorului în privința eventualei prezențe a turbidității provocate de reziduurile fermentării secundare.

Această modificare vizează articolele 7 și 8 din caietul de sarcini și punctul 1.9 din documentul unic (Condiții suplimentare – dispoziții suplimentare privind etichetarea).

2.9. Adaptarea legăturii cu arealul geografic

A fost modificată descrierea legăturii, noua descriere prezentând mai în detaliu, pentru diversele categorii de produse reglementate, caracteristicile mediului și factorii antropici aflați la originea caracteristicilor specifice ale vinurilor. Mai exact, descrierea legăturii a fost actualizată pentru a se ține seama de introducerea noilor categorii de produse („vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”) și de extinderea arealului de producție. În plus, a fost întocmită o descriere mai exactă a caracteristicilor specifice ale vinurilor, în care se evită termenii generici și se precizează, pentru fiecare categorie de produs, legătura vinului respectiv cu arealul geografic (inclusiv factorii naturali și factorii umani).

Această modificare vizează articolul 9 din caietul de sarcini și punctul 1.8 din documentul unic (Legătura cu arealul geografic).

2.10. Ambalarea în arealul delimitat

Redactarea punctului 1.9 din documentul unic a fost modificată pentru a se introduce obligația ca produsul să fie îmbuteliat în arealul delimitat, obligație care era deja prevăzută în caietul de sarcini preexistent, dar care fusese omisă, din greșeală, din documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Colli Bolognesi Pignoletto

2. Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4.	Vin spumant

5.	Vin spumant de calitate

8.	Vin petiant

4. Descrierea vinului (vinurilor)

„Colli Bolognesi Pignoletto”„Superiore” (categoria „vin”)

Culoare: galben-pai de intensitate medie, uneori cu reflexe verzui sau galben-pai foarte intens;

Miros: fin, cu note florale, de flori albe (lăcrimioară, iasomie), și fructate, de fructe galbene coapte (pere și mere, uneori chiar și ananas);

Gust: de la sec la demisec, armonios, cu note de migdale și citrice, uneori ușor amărui;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 % vol.;

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Colli Bolognesi Pignoletto”„Classico Superiore” (categoria „vin”)

Culoare: galben-pai mai mult sau mai puțin intens, uneori cu reflexe verzui;

Miros: intens, fin, cu note florale, de flori albe (lăcrimioară, iasomie), și fructate, de fructe galbene coapte (pere și mere, uneori chiar și ananas);

Gust: sec, cald, armonios, cu note de migdale, citrice și, uneori, vanilie;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12 % vol.;

Limita minimă a extractului fără zahăr: 16 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Colli Bolognesi Pignoletto”, categoria „vin petiant”

Spumă: fină și evanescentă;

Culoare: galben-pai;

Miros: ușor aromatic, floral, de flori albe (păducel), cu note de fructe galbene puțin coapte (pere și mere);

Gust: sec, armonios, proaspăt, ușor acid, cu final de citrice, uneori ușor amar;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.;

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Colli Bolognesi Pignoletto”, categoriile „vin spumant” și „vin spumant de calitate”

Spumă: fină, persistentă;

Culoare: galben-pai mai mult sau mai puțin intens, inclusiv intens;

Miros: ușor aromatic, fin, floral, de flori albe (păducel, lăcrimioare, iasomie), și cu note de fructe galbene puțin coapte (pere și mere), mai intense în cazul categoriei „vin spumant de calitate”;

Gust: savuros, armonios, proaspăt, ușor acid, cu final de citrice, de la brut natur la extrasec;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 % vol.;

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

a. Practici oenologice esențiale

Elaborarea vinului petiant - formarea spumei

Practică oenologică specifică

Vinurile petiante sunt elaborate cu ajutorul fermentării alcoolice secundare, în principal în autoclavă (metoda Charmat/Martinotti). Totuși, este practicată și formarea spumei cu ajutorul fermentării alcoolice secundare în butelii. În acest caz, vinul poate fi tulbure, din cauza reziduurilor fermentării.

Elaborarea vinului spumant sau a vinului spumant de calitate- formarea spumei

Practică oenologică specifică

Vinurile sunt transformate în vinuri spumante cu ajutorul fermentării alcoolice secundare, în principal în autoclavă (metoda Charmat). Totuși, este practicată și transformarea în vin spumant cu ajutorul fermentării alcoolice secundare în butelii (metoda tradițională), în conformitate cu legislația UE.

b. Randamente maxime

„Colli Bolognesi Pignoletto”„Classico Superiore” (categoria „vin”)

58,5 hectolitri la hectar

„Colli Bolognesi Pignoletto”„Superiore” (categoria „vin”)

77 de hectolitri la hectar

„Colli Bolognesi Pignoletto”, categoriile „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”

84 de hectolitri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul de producție a „Colli Bolognesi Pignoletto” DOP este format din:

comunele Marzabotto, Monte San Pietro, Pianoro, Sasso Marconi, Bologna, Casalecchio di Reno, Monterenzio, San Lazzaro di Savena, Valsamoggia și Zola Predosa din provincia Bologna;

comuna Savignano sul Panaro din provincia Modena.

Arealul de producție a „Colli Bolognesi Pignoletto”„Superiore” DOP cu mențiunea tradițională „Classico” este format din:

comunele Monte San Pietro, Casalecchio di Reno, Sasso Marconi, Valsamoggia și Zola Predosa din provincia Bologna;

comuna Savignano sul Panaro din provincia Modena.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Pignoletto B. - Grechetto Gentile

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. „Colli Bolognesi Pignoletto”, categoriile „vin”, „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”

Factori naturali relevanți pentru legătură

Relieful deluros al teritoriului de producție include zona de la poalele dealurilor și zona dealurilor mijlocii cuprinsă între Val Samoggia la vest, larga vale a râului Reno și văile mai mici ale torenților Samoggia și Lavino, întinzându-se spre est până la râul Idice. Direcția nord-sud a văilor favorizează fluxurile de aer generate de vânt și oferă o expunere predominantă spre est sau sud-est a plantațiilor de viță-de-vie, astfel încât acestea se află într-un mediu ventilat și luminos care este deosebit de prielnic pentru dezvoltarea viței-de-vie.

Arealul este caracterizat de următoarele peisaje geologice principale:

Contrafforti e Rupi [lanțuri montane secundare și prăpăstii]: peisaj deosebit de extins care cuprinde văile râurilor Lavino și Reno și care este caracterizat de reliefuri cu prăpăstii sau cu stânci tabulare constituite din gresii stratificate în care sunt prezente marne și conglomerate.

I Colli con Frane e Calanchi [dealuri cu alunecări de teren și ravene]: în partea stângă față de Lavino, peisaj marcat de contraste puternice între pante line cultivate și incizii cu formă de ravenă, cu alunecări de teren frecvente. Substratul este format mai ales din argile sfărâmicioase (solzoase): structuri argiloase cu mase de pietre calcaroase, nisipoase, marnoase sau stratificate.

I Primi Colli [primele dealuri de la poalele munților]: în partea stângă față de Reno, peisaj care leagă dealurile de câmpie. Prezintă un profil blând, cu terase lungi care coboară spre vale. Văile nu sunt aproape deloc adânci, iar pe creste ies la iveală „nisipurile galbene”.

Piana dei Fiumi Appenninici [câmpia râurilor din Apenini]: peisajul creat de fundurile văilor și de gurile râurilor și ale torenților. Solurile sunt în cea mai mare parte slab dezvoltate, fiind constituite adesea din materiale grosiere.

În arealul geografic delimitat, cultivarea viței-de-vie este răspândită la altitudini între 50 și 400 m deasupra nivelului mării, pe soluri cu structură fină și conținut de calcar variabil, care se găsesc atât pe versanții în general destabilizați, pe argilele sfărâmicioase, cât și pe primele dealuri de la poalele munților, și pe soluri cu structură moderat fină, bogate în lut și foarte calcaroase, caracteristice peisajelor de tip „Colli con frane e calanchi” și „Primi colli”. Din punct de vedere climatologic, arealul este caracterizat de precipitații medii anuale care variază de la 800 mm la câmpie la 1 200 mm pe dealurile înalte și de temperaturi medii cuprinse între 14 °C și 12 °C. În zona colinară joasă, se înregistrează un deficit de apă moderat (un deficit anual de până la 350 mm) care poate fi considerat un factor pozitiv pentru calitatea producțiilor vitivinicole, deoarece un anumit nivel de stres hidric estival favorizează concentrarea zaharurilor și sinteza componentelor aromatice în strugurii aflați în etapa coacerii. La 400 de metri deasupra nivelului mării se înregistrează, însă, un surplus de apă care poate fi chiar mare.

Profilurile termice variază între 4 500 și 4 900 grade-zi în zona colinară joasă, însă la altitudini de peste 400 de metri deasupra nivelului mării valorile sunt sub 4 500 de grade-zi. Indicele Winkler înregistrează valori maxime de aproximativ 2 100 în zonele aflate la altitudini mai joase.

Având în vedere cele descrise mai sus, caracteristicile vinurilor sunt strâns legate de mediul caracterizat de terenuri argiloase-calcaroase, de amplitudini termice diurne și nocturne semnificative, de luminozitate și de alternanța între precipitații suficiente și stres hidric. Aceste condiții favorizează dezvoltarea viței-de-vie și coacerea optimă a strugurilor, garantând un conținut de zaharuri și o aciditate adecvate, precum și alte caracteristici calitative și organoleptice tipice soiului Pignoletto, care se regăsesc în vinuri.

Baza ampelografică a plantațiilor de viță-de-vie este constituită din soiul principal Pignoletto, cultivat în mod tradițional în arealul delimitat. La producție contribuie și alte soiuri, secundare, care s-au afirmat pe acest teritoriu, precum Pinot Bianco, Chardonnay, Sauvignon, Riesling Italico, precum și Pinot Grigio și Pinot Nero, vinificate în alb.

8.2. „Colli Bolognesi Pignoletto”, categoriile „vin”, „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”

Factori istorici și umani cu relevanță pentru legătură

În arealul de producție a vinurilor „Colli Bolognesi Pignoletto”, pe vremea Imperiului Roman, rândurile de viță-de-vie erau fixate de arbori vii, după obiceiul creat de etrusci și dezvoltat apoi de gali. Există dovezi clare potrivit cărora terenurile de pe dealurile aflate la sud de Bononia (Bologna, în zilele noastre) erau cultivate de veterani, care le primeau drept răsplată pentru campaniile militare purtate în întreaga lume cunoscută în vremurile respective, acest lucru fiind demonstrat de străvechile vase ceramice în care se păstra vinul, găsite în unele localități din actuala comună Valsamoggia.

Vița-de-vie cultivată pe dealurile din Monteveglio este menționată într-un document din anul 973 d.H., prin care episcopul din Bologna, Alberto, îi dădea episcopului din Parma, împreună cu abația, circa șase hectare de viță-de-vie. Mai mult, eforturile și angajamentul călugărilor din mediul rural în ceea ce privește dezvoltarea viticulturii sunt menționate și în câteva biografii care datează din Evul Mediu.

În secolul al XIV-lea, Pier de’ Crescenzi, în cel mai important tratat de agronomie medieval, „Ruralium commordorum – cartea XII”, descria caracteristicile organoleptice ale vinului alb băut în această zonă și apreciat pentru caracterul plăcut și spuma vioaie și aurie, această mențiune fiind o dovadă că, printre tipurile de vin produse în mod tradițional, era deja de pe atunci cunoscut și răspândit tipul petiant. Există diverse referiri și în secolul al XVI-lea la „uve pignole” (struguri Pignoletto), cunoscuți pentru calitățile lor intrinseci și pentru comerțul înfloritor. Confirmări ulterioare ale caracterului istoric al acestui vin sunt conținute în „Bullettino Ampelograficho” din 1881, în care sunt menționați strugurii din care se produce Pignoletto, cultivați pe dealurile aflate la sud de Bologna, asemănarea lor cu strugurii actualului soi Pignoletto fiind uluitoare.

De-a lungul anilor, progresul științific și tehnologic a contribuit la consolidarea și îmbunătățirea tehnicilor viticole și oenologice tradiționale utilizate pentru producerea vinurilor „Colli Bolognesi Pignoletto”. Experiența dobândită de persoanele care au cultivat viță-de-vie pe aceste dealuri de-a lungul secolelor s-a îmbinat cu o evoluție viticolă și agronomică importantă. Acești factori i-au determinat, în timp, pe cultivatori să aleagă formele de conducere pe spaliere, în cordon speronat și Guyot cu tăiere scurtă, practici care s-au dovedit cele mai potrivite pentru obținerea unor producții de bună calitate. De fapt, și în prezent, formele de conducere, schemele de plantare și sistemele de tăiere sunt cele tradiționale și permit dispunerea cea mai bună și rațională a viței-de-vie, atât pentru a facilita desfășurarea operațiunilor de cultivare, cât și pentru a asigura gestionarea rațională a coroanei. De asemenea, practicile legate de elaborarea vinurilor sunt, și acum, cele consolidate prin tradiția zonei pentru producția de vinuri albe liniștite, petiante sau spumante aparținând tipurilor prevăzute în caietul de sarcini. Din punct de vedere oenologic, teritoriul a fost întotdeauna caracterizat de o producție considerabilă de vinuri albe, produse tot mai frecvent, de-a lungul deceniilor, în versiunea „vin petiant” și îmbinate în mod natural cu o gastronomie locală bogată, care tinde să abunde în grăsimi și care s-a afirmat de-a lungul timpului. Totuși, tehnicile au evoluat în timp, iar acum, pe lângă metoda străveche a fermentării secundare în butelii, se utilizează și autoclave moderne, potrivit metodei Martinotti-Charmat. Acest lucru a contribuit la eficientizarea procesului de selecționare a drojdiilor și a limpezirii vinurilor, îmbunătățind, în ultimele decenii, cadrul olfactiv și caracterul plăcut al produselor obținute.

8.3. „Colli Bolognesi Pignoletto”, categoria „vin”

Informații privind calitățile/caracteristicile produsului care pot fi, în esență, atribuite originii geografice și legătura cauzală cu arealul geografic.

Caracteristicile chimice și organoleptice ale vinurilor „Colli Bolognesi Pignoletto” categoria „vin” sunt strâns legate de mediul caracterizat de terenuri argiloase și deosebit de calcaroase, care conferă produsului o mineralitate perceptibilă. Versiunea liniștită este obținută mai ales de pe plantații cu o vârstă de cel puțin 15 ani, cu struguri mai concentrați și producții la hectar mai reduse. Schimbările de temperatură caracteristice acestor văi permit dezvoltarea unor arome mai accentuate: amplitudinile termice noapte-zi din perioada coacerii strugurilor și expunerea optimă a plantațiilor de viță-de-vie contribuie la îmbogățirea patrimoniului aromatic al strugurilor și la asigurarea unei bune capacități de acumulare a zaharurilor, determinând caracteristicile vinurilor. Pentru ca aceste caracteristici organoleptice specifice ale strugurilor să fie respectate și pentru ca vinurile obținute să prezinte caracteristicile descrise, pe parcursul procesului de vinificare sunt stabilite cu pricepere ciclurile de presare a strugurilor, precum și temperatura și durata fermentărilor. Astfel, dau rod interacțiunea factorilor de mediu menționați și complexul factorilor umani, consecință a experienței și a culturii rafinate de-a lungul timpului de operatorii vitivinicoli.

8.4. „Colli Bolognesi Pignoletto”, categoriile „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”

Informații privind calitățile/caracteristicile produsului care pot fi, în esență, atribuite originii geografice și legătura cauzală cu arealul geografic.

Mediul geografic, împreună cu factorii umani care au influențat în mod tradițional proprietățile oenologice intrinsece ale strugurilor și tehnologiile de elaborare, determină în mod decisiv caracteristicile chimico-fizice și organoleptice ale vinurilor petiante, ale vinurilor spumante și ale vinurilor spumante de calitate.

O climă continentală, terenurile bogate în pietricele și lut, cu o bună drenare și cu o disponibilitate adecvată a apei, și amplitudinea termică noapte-zi, mai ales în perioada verii, facilitează coacerea optimă a strugurilor și menținerea aromelor și a acidității lor, asigurând prospețimea tipică a acestor vinuri. Datorită caracteristicilor sale pedoclimatice, acest areal este propice pentru producția de struguri cu un conținut de zaharuri moderat și o aciditate interesantă. Aceste vinuri sunt obținute mai ales de pe plantații de viță-de-vie mai tinere și, deci, mai viguroase, situate pe terenuri bogate, adesea cu o expunere mai redusă spre sud și, în consecință, mai puțin avantajoasă pentru coacerea completă a strugurilor, dar capabilă să garanteze o aciditate sporită, ideală pentru vinurile petiante, pentru vinurile spumante și pentru vinurile spumante de calitate.

Datorită inovațiilor tehnologice, s-a trecut de la metoda străveche a fermentării secundare în butelii, aplicată până în secolul trecut, la elaborarea în autoclave (metoda Charmat), pentru a se obține vinuri care prezintă o suprapresiune datorată dioxidului de carbon generat prin fermentarea naturală. În cazul fermentării secundare în butelii, vinul poate prezenta o turbiditate cauzată de reziduurile fermentării. Mai recent, s-a înregistrat o revenire la metoda fermentării secundare, produsul fiind prezentat pe piață cu o identitate nouă, a unui vin care îmbină cea mai bună tehnologie cu tradiția cea mai profundă a teritoriului. Acest lucru confirmă faptul că unicitatea este rodul sinergiei dintre particularitățile soiului și arealul de producție, îmbinate cu munca și experiența oamenilor, rezultatul fiind o serie de vinuri plăcute și complexe.

9. Alte condiții esențiale

Derogare privind vinificarea și prelucrarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

În temeiul derogării prevăzute la articolul 6 alineatul (4) literele (a) și (b) in Regulamentul (CE) nr. 607/2009, s-a stabilit că, în cazul vinurilor din categoriile „vin petiant”, „vin spumant” și „vin spumant de calitate”, operațiunile de formare a spumei, care fac parte din procesul de vinificare, pot fi desfășurate nu doar în arealul de producție delimitat, ci și în vecinătatea imediată (pe întregul teritoriu al comunei Bologna) și în unitatea administrativă limitrofă (întregul teritoriu al comunei Castelvetro di Modena).

Scopul este să se țină seama de producția tradițională și consolidată realizată de operatorii care își au sediile pe teritoriile menționate.

Îmbutelierea în cadrul arealului delimitat

Cadrul juridic

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare

Îmbutelierea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

Îmbutelierea este limitată la arealul delimitat pentru că este necesară păstrarea calității vinurilor cu DOP „Colli Bolognesi Pignoletto”, pentru că trebuie să se garanteze originea produsului și pentru că trebuie să se asigure efectuarea la timp, în mod eficace și rentabil a controalelor.

Se pare că transportul și îmbutelierea în afara arealului de producție pot compromite calitatea vinurilor „Colli Bolognesi Pignoletto”, deoarece acestea ar putea fi expuse fenomenelor de oxidoreducere, schimbărilor bruște de temperatură și contaminării microbiologice, care pot avea efecte negative asupra caracteristicilor fizico-chimice (aciditate totală minimă, limita minimă a extractului fără zahăr etc.) și organoleptice (culoare, aromă și gust).

Aceste riscuri cresc odată cu distanța parcursă.

Îmbutelierea în arealul de origine, fără deplasarea loturilor de vin sau cu deplasări minime, permite însă păstrarea întocmai a caracteristicilor și calităților produsului.

Aceste aspecte, împreună cu experiența și cunoștințele tehnico-științifice aprofundate privind calitățile specifice ale vinurilor, dobândite de-a lungul anilor de producătorii vinurilor cu denumirea de origine „Colli Bolognesi Pignoletto”, permit efectuarea îmbutelierii în arealul de origine cu cele mai bune precauții tehnologice, în vederea menținerii tuturor caracteristicilor fizice, chimice și organoleptice ale vinurilor prevăzute în caietul de sarcini.

Un alt obiectiv al îmbutelierii în arealul de producție este de a se garanta că organismul competent își poate îndeplini sarcinile de monitorizare cu eficiență, eficacitate și rentabilitate maxime. Îndeplinirea acestor cerințe nu poate fi asigurată în aceeași măsură în afara arealului de producție.

În arealul de producție, organismul de control își poate programa inspecțiile astfel încât să se asigure că vizitează toate societățile în cauză la momentul oportun, atunci când se efectuează îmbutelierea vinurilor cu DOP „Colli Bolognesi Pignoletto”, în conformitate cu planul de controale aferent.

Obiectivul este garantarea sistematică a faptului că sunt îmbuteliate efectiv doar loturile de vin cu DOP „Colli Bolognesi Pignoletto”. Acest lucru permite obținerea celor mai bune rezultate în ceea ce privește eficacitatea controalelor, cu costuri limitate pentru producători, pentru a le oferi consumatorilor toate garanțiile legate de autenticitatea vinului.

În plus, în conformitate cu legislația națională în vigoare, în scopul protejării drepturilor preexistente, întreprinderile de îmbuteliere în cauză pot obține o derogare pentru continuarea îmbutelierii în sediile lor situate în afara arealului delimitat, cu condiția să depună o cerere în acest sens la Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere, anexând documente care să ateste că au îmbuteliat vinurile în cauză timp de cel puțin doi ani (această perioadă nu trebuie să fie neîntreruptă) din cei cinci ani anteriori înregistrării DOP „Colli Bolognesi Pignoletto”.

Obligația ca pe etichetă să figureze mențiunea „fermentare secundară în butelii” în cazul vinului petiant „Colli Bolognesi Pignoletto”

Cadrul juridic

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției

Dacă vinul petiant „Colli Bolognesi Pignoletto” este elaborat în sticlă, este obligatoriu ca pe etichetă să figureze mențiunea „rifermentazione in bottiglia” (fermentare secundară în butelii).

Această dispoziție este prevăzută în conformitate cu legislația națională [articolul 19 alineatul (1) litera (f) din Legea nr. 238 din 12.12.2016], în special în scopul informării consumatorului în privința faptului că, din cauza reziduurilor de fermentație din sticlă, vinul poate fi tulbure.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/14865

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 379

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 3 octombrie 2022

Cuprins		Pagina
	III Acte pregătitoare
	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
2022/C 379/01	Avizul Băncii Centrale Europene din 9 august 2022 cu privire la o propunere de directivă în ceea ce privește dispozițiile de delegare, gestionarea riscului de lichiditate, raportarea în scopuri de supraveghere, furnizarea de servicii de depozitar și de custodie și inițierea de împrumuturi de către fonduri de investiții alternative (CON/2022/26)	1

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 379/02	Rata de schimb a monedei euro — 30 septembrie 2022	6
2022/C 379/03	Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) [Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ] ( 1 )	7
2022/C 379/04	Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) [publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ] ( 1 )	8
2022/C 379/05	Comisia administrativă a Comunităților Europene pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți – Rate de conversie ale monedelor de schimb în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului	9

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	0,9748
JPY	yen japonez	141,01
DKK	coroana daneză	7,4365
GBP	lira sterlină	0,88300
SEK	coroana suedeză	10,8993
CHF	franc elvețian	0,9561
ISK	coroana islandeză	140,90
NOK	coroana norvegiană	10,5838
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,549
HUF	forint maghiar	422,18
PLN	zlot polonez	4,8483
RON	leu românesc nou	4,9490
TRY	lira turcească	18,0841
AUD	dolar australian	1,5076
CAD	dolar canadian	1,3401
HKD	dolar Hong Kong	7,6521
NZD	dolar neozeelandez	1,7177
SGD	dolar Singapore	1,4001
KRW	won sud-coreean	1 400,69
ZAR	rand sud-african	17,5353
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9368
HRK	kuna croată	7,5240
IDR	rupia indoneziană	14 863,26
MYR	ringgit Malaiezia	4,5201
PHP	peso Filipine	57,276
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,823
BRL	real brazilian	5,2584
MXN	peso mexican	19,6393
INR	rupie indiană	79,4250

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII COMERCIALE COMUNE
	Comisia Europeană
2022/C 379/06	Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping	11
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2022/C 379/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10901 – OAKTREE / ARES / VECTOR / NEOVIA) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	12
2022/C 379/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10712 – APOLLO MANAGEMENT / TENNECO) ( 1 )	14
2022/C 379/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10763 – NORDEA / TOPDANMARK LIV HOLDING) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	15
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 379/10	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	17
2022/C 379/11	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	29
2022/C 379/12	Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului	41