30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/1

Rezoluție privind propunerile Comitetului European al Regiunilor referitoare la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2023

(2022/C 375/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR,

având în vedere:

—	Protocolul de cooperare cu Comisia Europeană, din februarie 2012;

—	Rezoluția CoR privind Prioritățile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 (1);

—	raportul final al Conferinței privind viitorul Europei;

—	contribuțiile parlamentelor regionale cu competențe legislative primite în cadrul acordului de cooperare CoR-CALRE;

—	Rezoluția CoR privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei;

încurajează Comisia Europeană să desfășoare următoarele acțiuni prin programul său de lucru pentru 2023:

Viitorul Europei

salută recomandările adoptate în sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei pentru o Uniune Europeană mai democratică, mai durabilă și mai echitabilă. CoR se angajează să contribuie la punerea în aplicare a raportului final, inclusiv la reformele instituționale necesare pentru a asigura o legătură puternică între cetățeni și reprezentanții lor aleși la toate nivelurile. CoR și-a prezentat propunerile privind eventualele modificări ale tratatelor și actualizări ale acordurilor interinstituționale într-o rezoluție separată;

solicită ca programul de lucru al CE să includă inițiative concrete de punere în aplicare a acestor propuneri, în special în vederea elaborării unor metode participative bazate pe realitatea zonei și a impunerii acestora ca o componentă permanentă a procesului decizional al UE, cu respectarea competențelor legislative ale administrațiilor regionale;

salută, prin urmare, propunerea Conferinței privind viitorul Europei care vizează crearea unui sistem de consilieri ai UE, propunere inițiată de CoR, ca modalitate de a reduce și mai mult distanța dintre instituțiile UE și cetățeni. CoR se angajează să pună în aplicare această propunere în cooperare cu Comisia, prin intermediul Rețelei europene a consilierilor locali și regionali și al proiectului „Construirea Europei împreună cu consilierii locali”. De asemenea, CoR recomandă o implicare cât mai largă a tinerilor politicieni și administratori locali în procesele legislative ale UE, inclusiv prin promovarea programului său „Tineri politicieni aleși” (YEP);

solicită o mai bună implicare a tinerilor în procesele democratice și modalități structurate de implicare a tinerilor (de exemplu, consilii ale tinerilor) și consideră că educația civică este o condiție prealabilă esențială pentru capacitarea cetățenilor, permițându-le să participe la viața democratică în cunoștință de cauză și în mod activ. Solicită ca programul de lucru al CE să propună inițiative de elaborare a unei programe de învățământ la nivel european pentru educația civică, promovarea valorilor democratice europene, a gândirii critice, a competențelor digitale și a alfabetizării mediatice, în parteneriat cu autoritățile locale și regionale;

îndeamnă Comisia Europeană să coordoneze o procedură rapidă menită să găsească o soluție satisfăcătoare și permanentă la problema crizei umanitare din Mediterana, axată în primul rând pe protejarea vieții migranților, dar și pe asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale. CoR și autoritățile locale și regionale își declară maxima disponibilitate de a coopera în acest sens;

invită Comisia să utilizeze sistematic grila de evaluare a subsidiarității atunci când prezintă propuneri legislative în domenii de politică care fac obiectul unor competențe partajate sau de coordonare;

Ucraina

își reiterează solicitarea adresată Comisiei privind crearea unui „Instrument local al UE pentru refugiații ucraineni”, nu ca un nou fond, ci ca un instrument operațional și complementar de reducere a birocrației și de accelerare a accesului liderilor locali la fondurile actuale;

subliniază că statele membre pot utiliza finanțarea Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) pentru a elabora soluții adaptate pentru integrarea pe termen lung a persoanelor provenite dintr-un context de migrație, prin investiții în locuințe, educație, ocuparea forței de muncă, sănătate, incluziune socială și îngrijire sau alte servicii sociale. Refugiaților ar trebui să li se acorde sprijin de urgență indiferent de țara lor de origine;

solicită Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), să ia în considerare soluții pe termen scurt și mediu pentru autoritățile locale și regionale pentru a răspunde nevoilor financiare actuale legate de criza din Ucraina și solicită măsuri ferme de prevenire și combatere a traficului de ființe umane, precum și garanții pentru a asigura accesul refugiaților la asistență medicală și psihologică, precum și la drepturile în materie de sănătate sexuală și reproductivă; sprijină un „pachet privind protecția copilului” pentru copiii refugiați ucraineni și solicită măsuri speciale pentru protejarea refugiaților vulnerabili;

10.

în ceea ce privește punerea în aplicare a principiului numărului constant, conform căruia noile „sarcini” legislative pot fi introduse numai în măsura în care sunt eliminate „sarcinile” anterioare, reiterează că justificarea fundamentală a întregii legislații din comunitățile democratice este maximizarea beneficiilor nete pentru societate în ansamblu și că obiectivele legislative ale UE și standardele economice, sociale și de mediu ridicate trebuie menținute;

11.

salută activarea Directivei privind protecția temporară și subliniază că recunoașterea drepturilor la liberă circulație și a autonomiei refugiaților are drept rezultat pozitiv reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil și asupra capacităților de primire în regiunile de frontieră. Cu toate acestea, CoR solicită Comisiei să reconsidere pertinența propunerii sale de regulament privind instrumentalizarea în domeniul migrației și azilului și definiția instrumentalizării în proiectul de Cod revizuit al frontierelor Schengen, deoarece acestea s-ar aplica și refugiaților ucraineni utilizați ca arme de regimul rus și, prin urmare, ar risca să intre în conflict direct cu Directiva privind protecția temporară;

12.

sprijină ferm crearea unui plan al UE de redresare pentru Ucraina pentru relansarea economiei acestei țări, reconstrucția infrastructurii sale distruse și sprijinul acordat pentru a urma calea reformelor democratice ale instituțiilor și serviciilor sale publice. În acest context, CoR va institui o Alianță a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei, care va reuni autoritățile locale și regionale din Europa și din Ucraina, cu scopul de a conferi autonomiei un rol central în planificarea strategică pentru reconstrucție, de a continua punerea în aplicare a procesului de descentralizare și a guvernanței pe mai multe niveluri în Ucraina și de a îmbunătăți buna guvernanță locală și regională. CoR reiterează, de asemenea, apelul autorităților locale și regionale din Ucraina și UE de a revitaliza sau de a stabili parteneriate și înfrățiri între orașe și regiuni, ca o componentă a procesului de reconstrucție. CoR este în favoarea unor măsuri de atenuare a consecințelor sociale și economice pe termen lung asupra regiunilor și orașelor din UE ale războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei;

13.

subliniază că măsurile corective adoptate în cadrul procedurilor statelor membre privind dezechilibrele macroeconomice au efecte mai puternice în unele regiuni, precum cele identificate la articolul 349 din TFUE, care au un grad ridicat de sensibilitate economică și socială la șocurile exogene și la politicile economice restrictive;

Redresare și coeziune

14.

consideră că, dacă clauza derogatorie din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) ar fi dezactivată în contextul actual al unei crize energetice, al instabilității geopolitice și al redresării în urma pandemiei de COVID-19, impactul economic, social și ecologic ar putea fi semnificativ. Solicită, prin urmare, ca clauza derogatorie generală să rămână activă până la instituirea unui cadru revizuit de guvernanță economică. CoR sprijină și solicitarea CoFE de reformare a semestrului european, în vederea creșterii legitimității democratice a acestuia și a implicării autorităților locale și regionale prin intermediul unui „cod de conduită”, după modelul Codului de conduită pentru parteneriat în cadrul fondurilor structurale;

15.

întrucât punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) este în curs de desfășurare, invită Comisia să se asigure că autoritățile locale și regionale sunt pe deplin implicate în procesul decizional, în programare și în punerea în aplicare a acestora, pentru a atenua riscurile care decurg din lipsa de coordonare cu alte surse de finanțare, inclusiv cele consacrate coeziunii, și să consolideze coerența și sinergiile cu strategiile de dezvoltare locală, ambele aspecte fiind esențiale pentru atingerea obiectivelor Mecanismului de redresare și reziliență (MRR);

16.

subliniază că potențialul unei politici europene de coeziune joacă un rol decisiv în reducerea la minimum a dezechilibrelor teritoriale ale activităților economice – în special ale celor cu o valoare adăugată mai mare –, precum și în distribuirea regională mai echitabilă a veniturilor europene, pe care piața internă și globalizarea nu le garantează în sine. Prin urmare, acest aspect trebuie să rămână printre ideile esențiale ale reflecției;

17.

sprijină ferm principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii” prezentat în cel de al 8-lea raport privind coeziunea, subliniind că coeziunea este o valoare generală a UE, și sugerează începerea timpurie a unui proces de reflecție aprofundată cu privire la provocările pe termen lung pentru coeziune și la modul în care politica de coeziune și alte politici ale UE le pot aborda; în acest sens, sprijină Comisia în instituirea analizei din perspectiva mediului rural, în cadrul unei contribuții mai bune a tuturor politicilor la coeziunea din zonele rurale, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre și la nivel subnațional;

18.

solicită ca evaluarea din 2023 a viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE 2040 să stea la baza elaborării de propuneri concrete însoțite de resurse, instrumente financiare și obiective cantitative și să ia în considerare impactul războiului din Ucraina asupra zonelor rurale; solicită adoptarea unei agende rurale europene orientate spre viitor, care să sprijine agricultura și producția locală, să îmbunătățească integrarea urban-rural, să țină seama de realitatea regiunilor afectate de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, să consolideze reziliența alimentară și să ducă la o revitalizare durabilă a comunităților rurale și a zonelor periferice;

19.

invită Comisia Europeană să-și intensifice eforturile de comunicare cu privire la politicile europene în zonele rurale, care se simt ținute la distanță de procesele de dezbatere și adesea nu cunosc canalele de participare pe care instituțiile le pun la dispoziție;

20.

invită Comisia Europeană să pună în practică, în toate domeniile sale de aplicare și în profunzime, noua strategie pentru regiunile ultraperiferice ale Uniunii, care au fost și continuă să fie afectate în mod deosebit de pandemie și care sunt, de asemenea, în cea mai mare parte vulnerabile la criza internațională generată de războiul din Ucraina;

21.

este de acord cu Conferința adunărilor legislative regionale europene (CALRE) și cu Parlamentul European în privința faptului că caracteristicile demografice specifice, nevoile și provocările cu care se confruntă regiunile periferice și insulare, inclusiv arhipelagurile și regiunile ultraperiferice, necesită un sprijin specific și țintit din partea UE, de exemplu pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv programe de cercetare și de investiții axate pe potențialul acestor regiuni în domeniul energiei din surse regenerabile, al agriculturii și pescuitului sustenabile, al protecției marine și a biodiversității, precum și reducerea multiplelor handicapuri structurale și permanente cu care se confruntă aceste teritorii ale Uniunii Europene, cum ar fi, de exemplu, dificultățile cu care se confruntă aceste regiuni în ceea ce privește reducerea amprentei de CO2;

22.

este de acord cu propunerea Parlamentului European de a promova Pactul insulelor și o agendă a Uniunii Europene pentru insule, cu participarea principalelor părți interesate, și anume a autorităților naționale, regionale și locale, a operatorilor economici și sociali, a societății civile, a mediului academic și a organizațiilor neguvernamentale, după modelul Pactului urban și al viitorului Pact rural; invită Comisia să realizeze un studiu privind situația diversă a teritoriilor insulare ale Uniunii Europene;

23.

invită Comisia Europeană să inițieze elaborarea actelor legislative necesare pentru punerea în aplicare a noii strategii pentru regiunile ultraperiferice: „Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE”, ceea ce reflectă angajamentul nestrămutat al Comisiei față de aceste regiuni, prin abordări bazate pe realitatea zonei și sprijin adaptat, în conformitate cu tratatul;

24.

subliniază că orașele mici și satele pot juca un rol vital în conceperea și punerea în aplicare a proceselor de dezvoltare teritorială integrată și solicită Comisiei Europene să promoveze rolul lor în ITI și DLRC și alte instrumente teritoriale care sprijină inițiative ale statelor membre, prin crearea unei rețele de sprijin consultativ în cadrul politicii de coeziune pentru a încuraja utilizarea acestora, în special în zonele urbane mici care joacă rolul de centre regionale și să garanteze că guvernele naționale vor sprijini toate inițiativele ITI și DLRC, în special regiunile care au cea mai mare nevoie de ele, cum ar fi regiunile mai puțin dezvoltate și cele care au rămas în urmă în dezvoltarea locală;

25.

consideră că multiplele crize cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană accentuează necesitatea de a menține ritmul punerii în aplicare a Pactului verde european și de a-i da un nou impuls legislativ în 2023 și salută, prin urmare, faptul că, astfel cum reiese din primul raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, s-a depășit cota minimă de 37 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență alocate tranziției verzi.

Tranziția verde și sustenabilitatea

26.

invită Comisia Europeană să colaboreze cu autoritățile locale și regionale în ceea ce privește punerea în aplicare a inițiativelor care decurg din Pactul climatic de la Glasgow și din viitoarele concluzii ale COP27 și să sprijine colaborarea pe mai multe niveluri și contribuțiile stabilite la nivel local; invită Comisia Europeană să recunoască rolul autorităților locale și regionale în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și în diplomația subnațională în domeniul climei; solicită unirea eforturilor într-un cadru global ambițios pentru biodiversitate pentru perioada de după 2020, pentru a garanta că viziunea comună „a trăi în armonie cu natura” este realizată până în 2050;

27.

este preocupat de faptul că progresele înregistrate în promovarea adaptării la schimbările climatice au încetinit în comparație cu ambițiile ridicate anunțate în noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice și, de asemenea, cu ambițiile globale sporite, evidențiate în apelul CCONUSC la un obiectiv global privind adaptarea la schimbările climatice;

28.

invită Comisia să integreze în mod sistematic principiul suficienței energetice în cadrul legislativ al UE, promovând acțiuni sistematice de economisire a energiei, să însoțească și să accelereze tranziția către o energie curată, regenerabilă, la un preț accesibil și sigură și solicită Comisiei și colegiuitorilor să depună eforturi pentru un cadru legislativ solid pentru evaluarea și combaterea sărăciei energetice și în materie de mobilitate; solicită să fie inclus în Grupul de coordonare privind sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili; subliniază că comunitățile de energie regenerabilă reprezintă un instrument cheie pentru promovarea utilizării pe scară largă a surselor de energie regenerabilă și pentru realizarea unui sistem energetic descentralizat și sigur; invită Comisia și statele membre să colaboreze cu autoritățile regionale pentru a elimina barierele care le împiedică să se dezvolte și să furnizeze stimulente suplimentare, precum și pentru a sprijini investițiile necesare în acest proces; subliniază, în acest sens, că nu ar trebui uitate regiunile în care tranziția energetică va fi mai costisitoare din cauza izolării lor energetice, cum sunt insulele și regiunile ultraperiferice;

29.

invită Comisia să elaboreze un cadru legislativ permanent al Pactului verde, care să integreze mai bine ODD și să includă în mod structural autoritățile locale și regionale într-o revizuire aprofundată a Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;

30.

invită Comisia să sprijine în continuare activitatea Convenției europene a primarilor, precum și inițiative precum misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic, ca instrument esențial pentru punerea în aplicare a Pactului verde european în orașele și regiunile din întreaga UE și pentru a ajuta autoritățile locale și regionale să îndeplinească obiectivele de adaptare;

31.

invită Comisia să lucreze, în cooperare cu statele membre, la un cadru de finanțare și sprijin pentru a stimula punerea în aplicare a obiectivelor de renovare a clădirilor publice de la nivel subnațional, în vederea asigurării fezabilității acestor standarde, astfel cum se propune în Directiva privind eficiența energetică; în acest sens, reamintește importanța asigurării unei finanțări directe pentru autoritățile locale și regionale pentru măsurile de eficiență energetică, precum și a suplimentării orientărilor și sprijinului acordat, în special pentru renovarea clădirilor istorice;

32.

se angajează să continue cooperarea în cadrul Platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării, promovând o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri pentru planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, inclusiv monitorizarea și, într-o etapă ulterioară, crearea unui tablou de bord al performanțelor ecologice ale regiunilor UE;

33.

sprijină desemnarea unui An european al orașelor mai verzi și își exprimă disponibilitatea de a se implica activ în această inițiativă;

34.

sprijină o abordare holistică a politicilor de mediu bazată pe realitatea zonei și orientată spre zonă și își reiterează apelul pentru o lege a oceanelor, în același spirit ca și Legea climei;

35.

solicită să se pună un accent mai mare pe lanțurile valorice agroalimentare scurte și să se recunoască diversitatea sistemelor de producție din Europa, inclusiv a sistemelor de producție alternative, menite să promoveze formele locale și regionale de producție, prelucrare și comercializare pentru a consolida autonomia alimentară locală și regională; solicită un sprijin mai consistent pentru proiectele locale colective care implică entități din sectorul prelucrării, autorități locale, ferme, exploatații forestiere, comercianți, cooperative, asociații ale producătorilor locali și consumatori locali pentru a dezvolta o ofertă alimentară locală;

36.

subliniază necesitatea de a elabora măsuri prin sprijin economic pe termen scurt și mediu și politici sociale structurale menite să faciliteze accesul la un sistem alimentar mai sustenabil și mai sănătos pentru grupurile cele mai vulnerabile, contribuind astfel la combaterea obezității și a malnutriției, printre altele prin elaborarea unui plan de acțiune al UE privind obezitatea infantilă pentru perioada de după 2020;

37.

solicită un sistem eficace de guvernanță pe mai multe niveluri, care să combine misiunile europene cu strategiile de dezvoltare locală și regională, cu măsurile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și cu finanțarea inovării prin intermediul fondurilor structurale, pentru ca UE să devină mai ecologică, mai sănătoasă, mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă;

38.

sprijină călduros recenta acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională pentru combinarea conceptului de specializare inteligentă cu abordarea bazată pe misiuni a tranziției verzi și a celei digitale; sugerează ca UE să ofere sprijin suplimentar pentru promovarea misiunilor teritoriale, precum și a ecosistemelor locale de inovare prin intermediul centrelor SEC, astfel încât acestea să poată juca un rol activ în Spațiul european de cercetare și în eliminarea decalajului în materie de inovare din UE;

39.

subliniază că noul Bauhaus european poate fi pus în aplicare numai printr-o guvernanță pe mai multe niveluri și printr-o abordare bazată pe realitatea zonei, concepută ca o rețea interconectată de centre regionale sau locale, și nu doar ca un avanpost geografic unic; își reiterează propunerea privind un sistem de vouchere ușor de utilizat care să ofere sprijin practic orașelor și regiunilor pentru implicarea în comunitatea noului Bauhaus european;

40.

se așteaptă ca Comisia să integreze în continuare dimensiunea de gen în procesele sale politice, în special prin prezentarea unei metodologii de evaluare a impactului de gen al programelor UE;

41.

recunoaște pe deplin necesitatea unor acțiuni decisive pentru a atinge obiectivele climatice ale UE în sectorul transporturilor. Consideră că toate modurile de transport trebuie să devină mai durabile, iar transportul rutier trebuie să reducă emisiile printr-o combinație de combustibili alternativi sustenabili pe termen lung și vehicule cu emisii zero. De asemenea, este important să se țină seama de întregul ciclu de viață, astfel încât să se reducă la minimum emisiile de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului circuit dintre puțul de extracție și autoturisme („from well to wheel”), nu doar la țeava de eșapament. Având în vedere transformarea substanțială necesară a sectorului autovehiculelor în toate regiunile pentru a garanta că nicio regiune nu este lăsată în urmă, îndeamnă Comisia să abordeze impactul unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete, prin intermediul unui mecanism european de sprijinire a unei tranziții juste și echitabile din punct de vedere social pentru regiunile europene din industria autovehiculelor și a componentelor pentru autovehicule;

Tranziția digitală și industria

42.

încurajează puternic diseminarea rezultatelor cercetării și a celor mai bune practici în rândul actorilor locali din domeniul inovării – în special prin inițiative precum Platforma pentru schimbul de cunoștințe (PSC) și proiectul „Știința întâlnește regiunile”, precum și prin activitățile în curs ale Institutului European de Tehnologie și ale Consiliului European pentru Inovare, care vizează în principal întreprinderile nou-înființate și întreprinderile cu potențial ridicat de creștere din regiunile Europei;

43.

salută activitatea desfășurată de Comisie în cadrul mișcării „Join, Boost, Sustain” (Participă, încurajează, susține) și își exprimă disponibilitatea de a-și continua activitățile de specialitate privind indicatorii digitali locali și regionali și de a sprijini Comisia Europeană în a pune la dispoziția orașelor și comunelor instrumentele adecvate pentru evaluarea transformării digitale;

44.

în contextul avizului CoR pe tema „Coeziunea digitală”, invită Comisia să colaboreze cu CoR și cu asociațiile teritoriale cu privire la: 1. modul de identificare și monitorizare a decalajelor digitale din ce în ce mai mari; 2. modul în care Uniunea poate deveni mai unită din punct de vedere digital; și 3. modul de punere în aplicare a recomandărilor privind transformarea digitală prezentate de CoR și de Conferința privind viitorul Europei;

45.

salută propunerea Comisiei referitoare la Legea privind datele și așteaptă cu interes să primească un proiect de regulament referitor la Legea privind strategia de interoperabilitate, care ar trebui să faciliteze schimbul corect și echitabil de date, în special între autoritățile publice de la diferite niveluri și între entitățile private, și care să consolideze încrederea între întreprinderile private și autoritățile publice;

46.

așteaptă cu interes publicarea unei noi inițiative legislative pentru a crea un instrument de urgență al pieței unice și salută anunțul Comisiei potrivit căruia instrumentul va avea ca obiectiv consolidarea guvernanței europene a pieței unice în perioade de criză, pentru a anticipa și a preveni perturbările, și solicită ca toți actorii relevanți, inclusiv autoritățile locale și regionale, să fie implicați în mecanismele de pregătire și răspuns în situații de criză;

47.

subliniază importanța unei strategii industriale mai coordonate din punct de vedere politic și la scară mai largă, pentru a nu exclude regiunile mai îndepărtate, caracterizate de lipsa factorilor de localizare industrială și diversificarea scăzută a structurilor lor economice, dar care au potențialul de a înființa societăți de servicii complementare întreprinderilor industriale pe care strategia europeană urmărește să le relocalizeze pe teritoriul UE;

48.

își reiterează recomandarea adresată Comisiei, de a asigura o legătură mai strânsă a viitoarei sale politici industriale cu evoluțiile viitoare și de a ține seama de experiențele ecosistemelor regionale competitive, de importanța tehnologiilor generice esențiale și de nevoia de a găsi un echilibru între competitivitate și autonomia strategică deschisă;

49.

sugerează Comisiei Europene să îmbunătățească și să consolideze relația dintre politica de coeziune și componenta privind ajutoarele de stat din cadrul politicii în domeniul concurenței, permițând ca REACT-EU să utilizeze cofinanțarea acțiunilor puse în aplicare în temeiul Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat în vederea sprijinirii economiei în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei;

Cooperarea transfrontalieră și mobilitatea

50.

constată că obstacolele juridice și administrative împiedică în continuare dezvoltarea regiunilor frontaliere europene și invită Comisia să propună un instrument de coordonare între statele membre în cursul transpunerii directivelor UE pentru a preveni crearea de noi obstacole juridice la frontiere; invită, de asemenea, Comisia să redeschidă dialogul cu Consiliul cu privire la propunerea de regulament MTFE sau să propună un instrument alternativ care să permită regiunilor europene de frontieră să găsească în mod eficient soluții la obstacolele cu care se confruntă;

51.

invită Comisia Europeană să prezinte o propunere pentru a asigura menținerea cooperării transfrontaliere terestre și maritime în cazul unei crize la nivelul UE sau la nivel regional și să acorde finanțare adecvată proiectelor de dezvoltare a conectivității transfrontaliere și a intermodalității. Mecanismul Conectarea Europei ar trebui să includă întotdeauna cereri de propuneri specifice pentru remedierea legăturilor transfrontaliere lipsă, iar INTERREG ar trebui să își sporească participarea la finanțarea unor soluții la blocajele din sectorul transporturilor. Ar trebui, de asemenea, să se ofere finanțare pentru proiecte transfrontaliere prin investiții durabile și pe termen lung prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) și al băncilor și instituțiilor naționale de promovare;

52.

salută consultarea publică inițiată de Comisia Europeană pe tema „Exodul creierelor – atenuarea provocărilor asociate declinului demografic” și își reiterează apelul ca diferite tipuri de răspunsuri să fie identificate și puse în aplicare pentru fiecare subcomponentă a fenomenului exodului creierelor – atragerea creierelor, irosirea inteligenței, circulația creierelor și reîntoarcerea acestora, precum și migrația forței de muncă calificate;

53.

salută revizuirea ambițioasă a orientărilor pentru dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T), în special o mai bună integrare a nodurilor urbane în rețeaua pe distanțe lungi, precum și o mai bună guvernanță a coridoarelor europene. Cu toate acestea, implementarea infrastructurii în conformitate cu termenele pentru fiecare nivel al rețelei va necesita un efort financiar substanțial la nivel european, național și regional. Pentru a garanta continuitatea și disponibilitatea finanțării, CoR încurajează începerea discuțiilor privind următorul Mecanism pentru interconectarea Europei (MIE 3);

54.

salută propunerea Comisiei privind noul cadru pentru mobilitatea urbană, solicitând totodată să se pună un accent mai mare pe promovarea mobilității active și a transportului public. Este necesar să se abordeze lacunele semnificative de finanțare cu care se confruntă autoritățile locale și regionale din zonele urbane și periurbane, precum și să se asigure caracterul incluziv al transporturilor pentru regiunile rurale, pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale UE;

Protecția socială, educația și tineretul

55.

reafirmă necesitatea de a-i implica în continuare pe tineri în procesele democratice și în deciziile de la toate nivelurile de guvernanță și subliniază că, prin integrarea tineretului în toate domeniile de politică relevante, UE ar asigura o temelie solidă pentru Anul european al tineretului 2022;

56.

subliniază necesitatea de a facilita accesul la protecție socială, la locuințe la un preț accesibil și sustenabile pentru toți – și nu în ultimul rând pentru tineri –, inclusiv prin finanțare din partea UE, și de a combate locurile de muncă precare pentru tineri, ca răspuns la situația tot mai gravă cu care se confruntă tinerii din Europa în urma pandemiei de COVID-19;

57.

îndeamnă Comisia Europeană să propună un cadru de reglementare al UE pentru a pune capăt stagiilor neremunerate;

58.

solicită Comisiei Europene să stabilească o agendă europeană privind locuințele, care să abordeze în mod eficient provocările și oportunitățile cu care se confruntă sectorul locuințelor, prin punerea efectivă în aplicare a strategiei „Valul de renovări ale clădirilor”; solicită, prin urmare, o derogare pentru investițiile pe termen lung în domeniul locuințelor de la a fi considerate cheltuieli structurale naționale sau echivalente, astfel cum sunt definite în PSC;

59.

invită Comisia să își actualizeze recomandarea adresată Consiliului din 2011 privind politicile preventive de reducere a părăsirii timpurii a școlii, în contextul provocărilor societale majore din ultimii ani;

60.

subliniază că trebuie îmbunătățită urgent educația digitală, ca obiectiv strategic fundamental pentru un proces de predare și învățare de înaltă calitate în era digitală. Stăpânirea competențelor digitale le va oferi cetățenilor noștri în prezent și în viitor posibilitatea de a face față cu mai mare succes celei de-a patra revoluții industriale actuale (revoluția digitală) și celei de a cincea revoluții viitoare (industria 5.0);

61.

reiterează necesitatea de a asigura punerea în aplicare deplină a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor sale principale relevante pentru 2030; în acest sens, îndeamnă Comisia să prezinte o strategie europeană cuprinzătoare de combatere a sărăciei, care să prevadă, de asemenea, mecanisme eficiente de monitorizare și de colectare a datelor, inclusiv la nivel subnațional;

62.

solicită ca autoritățile locale și regionale să fie implicate în elaborarea și punerea în aplicare a propunerilor privind instituirea unor piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii și a unor politici sociale mai puternice;

Sănătatea, protecția civilă și turismul

63.

sprijină fără rezerve recomandarea Conferinței privind viitorul Europei referitoare la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa și reamintește că gestionarea acestora este descentralizată în două treimi din statele membre, ceea ce face din regiuni un partener esențial în discutarea și punerea în aplicare a oricăror noi politici menite să reducă dependența UE de furnizorii străini de medicamente, să coordoneze cercetarea și finanțarea, să accelereze constituirea de stocuri strategice, să consolideze producția și să analizeze vulnerabilitatea sistemelor de sănătate; în acest sens, invită Comisia să reflecteze la o nouă legislație, similară Legii europene privind cipurile, pentru a spori independența UE în domeniul substanțelor active, al medicamentelor preparate și al tuturor tipurilor de consumabile medicale;

64.

se așteaptă ca Comisia să prezinte propuneri concrete de punere în aplicare a recomandărilor CoR referitoare la elaborarea Directivei privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, astfel încât să fie mai ușor de utilizat de către pacienți, cadrele medicale, asiguratorii de sănătate și autoritățile publice; solicită, în special, mai multe orientări și sprijin mai activ (logistic, juridic și financiar) pentru regiunile de frontieră implicate (sau care intenționează să se implice) în cooperarea transfrontalieră în domeniul asistenței medicale;

65.

se așteaptă ca, în cadrul viitoarei revizuiri a legislației farmaceutice, Comisia să propună măsuri pentru a se asigura că toți pacienții au acces în timp util la medicamente la prețuri accesibile, esențiale și inovatoare, indiferent de locul în care trăiesc, și pentru a aborda cauzele profunde ale penuriei de medicamente;

66.

reiterează necesitatea unui plan clar pentru un angajament pe termen lung și pentru consolidarea financiară în ce privește Mecanismul UE de protecție civilă și instrumentele acestuia, atât în legătură cu prevenirea și pregătirea pentru dezastre, cât și cu capacitatea colectivă de răspuns la situații de urgență, în special în perspectiva unor dezastre mai complexe și mai frecvente; este pregătit să contribuie la activitatea Rețelei europene de cunoștințe în materie de protecție civilă cu expertiză regională și locală în gestionarea dezastrelor;

67.

continuă să solicite o nouă strategie pentru turismul european și solicită Comisiei să prezinte în fine o Agendă europeană pentru turism 2030-2050 pentru a sprijini dubla tranziție (verde și digitală) a destinațiilor turistice europene, în special a regiunilor ultraperiferice, stimulând competitivitatea acestora și facilitând atât redresarea economiei și a ocupării forței de muncă în turism, cât și relansarea rezilientă a activităților și exercitarea dreptului la un turism sigur și complet de către cetățenii Uniunii Europene;

Cooperarea externă

68.

se așteaptă ca Comisia să dea curs solicitării CoR de a aprofunda mai mult relația teritorială dintre Regatul Unit și UE și să ia în considerare modalități și mijloace de a asocia în mod structural, prin intermediul CoR, autoritățile locale și regionale la parteneriatul cu Regatul Unit și la cadrul instituțional al Acordului comercial și de cooperare (ACC). Pe lângă Acordul comercial și de cooperare, CoR subliniază că relația dintre UE și Regatul Unit ar trebui, de asemenea, să beneficieze de perspectivele încă neexploatate de cooperare între autoritățile locale și regionale din UE și din Regatul Unit în ceea ce privește implicarea în comun în abordarea provocărilor comune, cum ar fi gestionarea sustenabilă a Mării Nordului, a Canalului Mânecii și a Mării Irlandei sau punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel local și regional;

69.

invită Comisia ca, atunci când elaborează legislație în domeniul turismului, să țină seama de constrângerile suplimentare ale regiunilor ultraperiferice, deoarece dezvoltarea economică, socială și culturală a acestor regiuni depinde în mare măsură de turism; avertizează, în acest context, că trebuie asigurată o finanțare adecvată pentru a garanta accesibilitatea regiunilor ultraperiferice și tranziția climatică și digitală în aceste regiuni;

70.

propune un cadru pentru ca acțiunile de la nivel subnațional să fie luate în considerare în mod oficial în cadrul procesului CCONUSC și al guvernanței ulterioare a UE în domeniul climei;

71.

invită Comisia să recunoască rolul pe care îl pot juca autoritățile locale și regionale în contribuția la pace și prosperitate în țările terțe, prin inițiative precum Inițiativa de la Nicosia;

72.

salută avizele Comisiei Europene privind candidaturile Ucrainei, Georgiei și Moldovei la aderarea la UE și salută decizia ulterioară a Consiliului European de a acorda Ucrainei și Moldovei statutul de țară candidată și de a recunoaște perspectiva europeană pentru Georgia; în acest context, invită Comisia să efectueze o revizuire a inițiativei Parteneriatului estic și o analiză aprofundată a relațiilor cu țările din Parteneriatul estic, cu un accent mai puternic pe eforturile lor de integrare europeană;

73.

își exprimă sprijinul pentru aderarea la UE a tuturor țărilor din Balcanii de Vest, cu condiția ca ele să îndeplinească toate criteriile de aderare; subliniază importanța transmiterii de semnale pozitive țărilor din Balcanii de Vest, pentru a le modela angajamentul față de procesul de aderare la UE – care, din păcate, se prelungește;

74.

îi încredințează președintelui său mandatul de a transmite prezenta rezoluție instituțiilor UE și președințiilor Consiliului UE.

Bruxelles, 29 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) COR-2020-01392-00-00-RES-TRA.

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/9

Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Rezultatele și acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei

(2022/C 375/02)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR,

având în vedere:

—	rezoluțiile sale referitoare la Conferința privind viitorul Europei din 12 februarie 2020 (1) și 7 mai 2021 (2), precum și la contribuția autorităților locale și regionale la Conferința privind viitorul Europei din 27 ianuarie 2022 (3);

—	Manifestul CoR de la Marsilia al liderilor locali și regionali: „Europa începe în regiunile, orașele și satele sale”, din 4 martie 2022 (4);

—	Raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din 9 mai 2022 (5);

—	Rezoluția Parlamentului European din 4 mai 2022 referitoare la acțiunile ulterioare concluziilor Conferinței privind viitorul Europei (6);

—	Raportul Grupului la nivel înalt al CoR privind democrația (7);

—	Rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor (8);

—	Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Conferința privind viitorul Europei, din 17 iunie 2022 (9);

salută concluziile Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), astfel cum au fost aprobate în cadrul sesiunii plenare a Conferinței privind viitorul Europei din 30 aprilie 2022 și prezentate Președinției Consiliului, președintelui Parlamentului European și președintei Comisiei Europene la 9 mai 2022, recunoscând în același timp provocarea pe care o reprezintă o informare eficace și o veritabilă abordare ascendentă;

sprijină ferm apelul cetățenilor la o UE mai democratică, mai transparentă, mai echitabilă și mai sustenabilă și consideră că este nevoie de o monitorizare promptă și eficace, care să transpună obiectivele și propunerile CoFoE în inițiative politice și acțiuni concrete, inclusiv printr-o cooperare interinstituțională mai activă;

subliniază că multe dintre propunerile formulate în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei se referă la implicarea activă a regiunilor și a autorităților locale, atât în conceperea, cât și în punerea în aplicare a inițiativelor care au potențialul de a aduce UE mai aproape de cetățeni;

consideră că reformarea ambițioasă a funcționării UE pentru a face față provocărilor viitoare și a asigura o mai mare transparență și responsabilitate în procesul decizional al UE, responsabilizându-i corespunzător pe cetățeni și autoritățile locale și regionale, necesită revizuiri ale tratatelor. Ca atare, salută solicitarea Parlamentului European de a fi convocată o convenție prin activarea procedurii de revizuire a tratatelor (articolul 48 din TUE);

consideră că viitoarea convenție ar trebui să îi angajeze pe deplin pe membrii Comitetului European al Regiunilor pentru a reprezenta opiniile celor peste 1 milion de politicieni aleși la nivel regional și local din Europa, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în componența sa, luându-se, de asemenea, în considerare că unii dintre acești politicieni reprezintă regiuni cu competențe legislative;

cu toate acestea, regretă că multe dintre ideile prezentate pe platforma digitală multilingvă, cum ar fi cele legate de statutul oficial al limbilor și răspunsul la aspirațiile entităților substatale, nu au fost luate în considerare în raportul final, deși au obținut un număr foarte mare de voturi.

Democrația europeană

(40) (10) salută recunoașterea de către Conferința privind viitorul Europei a naturii pe mai multe niveluri a democrației reprezentative europene și propunerea de reformare a CoR, conferindu-i „un rol sporit în arhitectura instituțională, dacă sunt vizate chestiuni cu impact teritorial”. CoR consideră că această reformă ar trebui să ducă la extinderea sferei de aplicare a domeniilor de politică cu relevanță teritorială pentru care consultarea sa devine obligatorie. Aceasta implică revizuirea articolelor 43 (PAC/pescuit), 79 (migrație) și 114 din TFUE (clauza generală privind piața unică), a articolului 13 din TUE și a articolelor 294, 300 și 307 din TFUE;

este de părere că, în domeniile consultării obligatorii, Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să prezinte motive întemeiate dacă avizele respective nu sunt luate în considerare. De asemenea, CoR ar trebui să aibă acces la trilogurile procedurii de codecizie, pe baza unei revizuiri a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare;

(39.3) salută propunerea COFE, care sugerează modificarea numelor instituțiilor UE, pentru a clarifica pentru cetățeni funcțiile și rolul lor respectiv în procesul decizional al UE. În acest scop, Comitetul propune schimbarea numelui său pentru a reflecta mai bine responsabilitățile politice și juridice ale membrilor săi, precum și rolul său de adunare europeană a regiunilor și localităților;

10.

solicită sinergii interinstituționale consolidate, prin care CoR să participe la activitatea Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene (de exemplu, prin comitete, comisii și grupuri de lucru), datorită capacității sale de a oferi o bună cunoaștere și o mai bună înțelegere a modului în care funcționează UE pe teren;

11.

(40, 40.2, 40.4) salută recunoașterea faptului că „subsidiaritatea activă și guvernanța pe mai multe niveluri sunt principii și caracteristici fundamentale pentru funcționarea UE și pentru responsabilitatea democratică”, pledoaria pentru „utilizarea sistematică a unei definiții a subsidiarității agreată de comun acord de toate instituțiile UE”, pentru a clarifica nivelul – european, național, regional sau local – la care trebuie luate deciziile și propunerea de extindere a mecanismului de avertizare privind subsidiaritatea „la toate parlamentele regionale din UE care au putere legislativă”. Este de acord cu solicitarea ca, în viitor, parlamentele naționale și regionale cu putere legislativă să poată propune inițiative legislative la nivel european. Aceste propuneri ar trebui să contribuie la precizarea că subsidiaritatea nu se referă la împiedicarea nivelului european de a intra în acțiune, ci la identificarea nivelului de guvernare care ar trebui să aibă rolul principal, fie prin competențe oficiale exclusive, fie prin competențe comune formale, celelalte niveluri sprijinind obiectivele politice;

12.

consideră, de asemenea, că propunerile privind subsidiaritatea menționate anterior ar trebui să ducă la revizuirea articolului 5 alineatul (3) din TUE, a Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în UE și a Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. O astfel de revizuire ar trebui să acorde atenție egală principiului proporționalității și celui al subsidiarității, conferind CoR un rol în etapa ex ante de monitorizare a subsidiarității, astfel cum este definită mai sus, și, de asemenea, aplicând proceselor de guvernanță ale UE principiile subsidiarității și proporționalității mai des și mai bine. Între timp, Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare în UE ar trebui să fie adaptat pentru a consolida deja rolul CoR în cadrul instituțional actual, contribuind astfel la identificarea nivelului de guvernanță, care ar trebui să aibă rolul principal, și ținând seama de evaluările impactului teritorial ale CoR, de activitatea sa privind mecanismul de analiză din perspectiva mediului rural și de sistemul său recent consolidat de guvernanță privind o mai bună legiferare și subsidiaritatea activă;

13.

(36) sprijină propunerile CoFoE menite să completeze democrația reprezentativă, prin sporirea participării cetățenilor la democrația europeană la toate nivelurile. Acest lucru ar trebui pus în aplicare prin instituționalizarea unor noi forme de participare a cetățenilor la nivelul Uniunii Europene, prin dialoguri cetățenești cu cetățeni selectați aleatoriu, pe teme specifice. CoR își reiterează apelul de a institui un mecanism permanent și local de dialog cu cetățenii, sprijinit de autoritățile locale și regionale, care să asigure o comunicare bidirecțională între cetățeni și instituțiile UE, conducând astfel la o mai bună înțelegere a impactului local și regional al politicilor UE în întreaga UE; subliniază necesitatea ca acest mecanism să ajungă la cetățenii de toate vârstele, de toate originile și din toate mediile și subliniază totodată că, în regiunile de frontieră, este necesară o orientare transfrontalieră a dialogului, pentru a crea o veritabilă valoare adăugată europeană; consideră că raționalizarea mecanismelor existente de participare a cetățenilor necesită modificarea articolului 11 din TUE și a articolelor 24 și 227 din TFUE;

14.

se angajează să organizeze în continuare dialoguri locale cu cetățenii și inițiative structurate de democrație participativă care ar putea contribui la mecanismul permanent;

15.

(37) salută ideea unei comunicări mai active cu privire la politicile și strategiile UE, nu numai în cadrul alegerilor europene, ci și în contextul alegerilor naționale, regionale și locale;

16.

(36.6) salută propunerea Conferinței privind viitorul Europei de „a crea un sistem de consilieri locali ai UE” ca modalitate de a reduce distanța dintre instituțiile UE și cetățeni și se angajează să pună în aplicare această propunere în cooperare cu Comisia Europeană, prin intermediul propriei sale rețele europene de consilieri locali și regionali (11), care se dezvoltă rapid, și prin intermediul proiectului „Construirea Europei cu consilieri locali” (12);

17.

așteaptă cu interes o eventuală propunere a Comisiei Europene de a „contribui la consolidarea capacităților actorilor naționali, regionali și locali de a lansa o nouă generației de dialoguri descentralizate cu cetățenii, bazate pe abordări deliberative” (13);

18.

(39) salută propunerea CoFoE de a îmbunătăți procesul decizional al UE pentru a asigura capacitatea UE de a acționa, în special în vederea extinderii aplicării procedurii decizionale prin vot cu majoritate calificată;

19.

(39.2) sprijină propunerile CoFoE de a implica mai îndeaproape parlamentele naționale în procedura legislativă; solicită ca nevoile camerelor inferioare să fie luate în considerare în acest context;

Valori și drepturi, statul de drept, securitate

20.

(25.1, 25.3) salută apelul de a asigura respectarea pe deplin în toate statele membre a valorilor și principiilor consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE, garantând că sunt condiții sine qua non, nenegociabile și ireversibile pentru a adera la UE. Având în vedere că cele peste 80 000 de autorități locale și regionale din UE reprezintă un nivel fundamental de legitimitate democratică, CoR solicită implicarea continuă a autorităților locale și regionale în promovarea valorilor Cartei și în monitorizarea respectării principiilor aferente. Prin urmare, CoR consideră că este esențială participarea sa la dialogul interinstituțional privind Carta și procesul de monitorizare a statului de drept;

21.

(25.4) este de acord cu aplicarea și evaluarea efectivă a domeniului de aplicare al „Regulamentului privind condiționalitatea”, având în vedere că încălcările principiului statului de drept trebuie să conducă la suspendarea unor plăți sau la corecții financiare; Comitetul își reiterează convingerea că „în cazul unor astfel de măsuri, beneficiarii fondurilor UE (inclusiv autoritățile locale și regionale) care nu sunt responsabili de încălcarea statului de drept, ar trebui să primească în continuare sprijin financiar din partea statului membru în cauză” (14); de asemenea, salută apelul la evaluarea celorlalte instrumente ale statului de drept și luarea în considerare a căilor legale necesare pentru a pedepsi încălcările principiului statului de drept;

22.

(29.2, 29.4, 29.5) apreciază solicitarea de a spori și facilita investițiile publice în educație, sănătate, îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și alte domenii-cheie, în vederea progresului în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a planului de acțiune aferent, arătând astfel cetățenilor dimensiunea socială a Uniunii Europene și activitatea sa menită să le îmbunătățească calitatea vieții; subliniază importanța garantării unei Uniuni a egalității, în care să nu existe nicio discriminare, prin instrumente juridice, politici, criterii la nivelul UE și alte instrumente relevante;

Schimbări climatice, energie și mediu

23.

(3.1, 2.3) subliniază recunoașterea rolului autorităților locale și regionale pentru o tranziție verde echitabilă și favorabilă incluziunii;

24.

împărtășește ambiția de a accelera tranziția verde; salută promovarea unor orașe mai ecologice prin planificare și amenajare urbană, utilizarea soluțiilor bazate pe natură pentru a promova biodiversitatea și strategiile de eradicare a sărăciei energetice și în materie de mobilitate. În acest context, subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în inițiativa „Noul Bauhaus european”;

25.

(3, 4.1, 4.4, 31.2) subliniază că, în cadrul unei tranziții ecologice și digitale juste, trebuie acordată atenție deosebită regiunilor periferice și insulare, inclusiv tuturor arhipelagurilor și regiunilor ultraperiferice, asigurând în special conectivitatea lor și utilizarea infrastructurilor publice, în condiții de egalitate cu restul teritoriilor Uniunii;

26.

(3) sprijină obiectivul Conferinței privind viitorul Europei de a consolida securitatea energetică europeană și de a realiza independența energetică a UE, fără a neglija nicio regiune și oferind cetățenilor săi energie suficientă, durabilă și la prețuri accesibile și, în acest context, solicită acces direct la fondurile UE pentru autoritățile locale și regionale care pun în aplicare proiecte ale Pactului verde european, acordând atenție specială regiunilor cu sisteme energetice izolate;

27.

este convins că, pentru a da curs propunerilor Conferinței privind viitorul Europei, ar trebui canalizată o cooperare interinstituțională mai accentuată, printre altele, prin intermediul Grupului de lucru al CoR privind Pactul verde la nivel local, al campaniei de comunicare a CoR privind Pactul verde european și al dialogurilor pe mai multe niveluri privind energia și clima; consideră că ar trebui consolidată cooperarea actuală a CoR cu părți interesate precum Convenția primarilor din UE (cu privire la campania orașelor de economisire a energiei) și cu alte instituții ale UE (cum ar fi Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării a Comisiei Europene);

28.

se angajează să promoveze în continuare rolul autorităților locale și regionale în politicile privind clima și biodiversitatea, prin acțiuni diplomatice la nivel subnațional în domeniul climei și în cadrul CCONUSC; consideră că diversele cadre ale ONU privind clima, mediul și ODD ar trebui să fie cât mai coerente și interconectate cu putință, pentru a promova punerea în aplicare sistematică și a evita planificarea redundantă. CoR cere Comisiei Europene să sprijine principiul guvernanței pe mai multe niveluri și să promoveze o abordare ascendentă în definirea obiectivului global de adaptare;

29.

(3.8) salută apelul la o tranziție justă pentru a proteja locurile de muncă și pe lucrători, ceea ce necesită o componentă teritorială puternică în toate dimensiunile sale, pentru a asigura o abordare bazată pe realitatea zonei, în funcție de nevoile specifice ale diverselor comunități. În acest context, CoR solicită un mecanism european care să sprijine o tranziție justă, curată și de succes pentru regiunile europene active în industria autovehiculelor și a componentelor pentru autovehicule, prin instituirea unei abordări bazate pe guvernanță pe mai multe niveluri și parteneriat, pentru o planificare adecvată și eficace a politicilor și pentru acțiuni bugetare;

Sănătate

30.

(10.2, 10.3) salută apelul ca UE să își extindă competențele în domeniul sănătății și solicită revizuirea articolului 4 din TFUE, pentru a include sănătatea și asistența medicală printre competențele partajate între UE și statele membre. După cum se subliniază în propunerile Conferinței privind viitorul Europei, această modificare ar trebui să țină seama „pe deplin de principiul subsidiarității și de rolul-cheie al actorilor locali, regionali și naționali în domeniul sănătății”;

31.

(10.6, 12.15) împărtășește apelul la accesul liber la tratamentele existente și la medicamente în întreaga UE, de calitate egală și la costuri locale echitabile. CoR subliniază, în acest sens, rolul esențial al cooperării transfrontaliere în domeniul asistenței medicale;

O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă

32.

(11.3) își exprimă sprijinul ferm pentru apelul lansat de Conferința privind viitorul Europei de a revizui cadrul de guvernanță economică al UE și semestrul european, pentru a promova mai bine principalele sale obiective de coordonare economică și bugetară, alături de tranziția verde și cea digitală, precum și justiția socială. CoR se alătură apelului CoFoE privind consolidarea rolului autorităților locale și regionale, care trebuie pus în aplicare prin intermediul unui „cod de conduită”, pentru a asigura implicarea lor în semestrul european, după modelul Codului de conduită pentru parteneriat în cadrul fondurilor structurale. Un astfel de cod pentru semestrul european ar îmbunătăți atât eficacitatea procesului, cât și legitimitatea sa democratică. În plus, CoR solicită reintegrarea explicită a ODD într-un semestru european reformat, în vederea unei redresări sustenabile și adaptată nivelului local;

33.

(13, 14) împărtășește apelul ferm al Conferinței privind viitorul Europei pentru a asigura implementarea deplină a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor sale principale pentru 2030 la nivelul UE, la nivel național, regional și local, respectând totodată repartizarea competențelor și principiile subsidiarității, proporționalității și competențele existente la nivel național, regional, precum și autonomia partenerilor sociali. CoR sprijină, de asemenea, propunerea Conferinței privind viitorul Europei de a include un protocol privind progresul social în tratate, ceea ce ar implica revizuirea articolului 3 din TUE, precum și a articolelor 9, 151 și 152-157 din TFUE;

34.

(15) subliniază că tranziția demografică ar trebui abordată urgent și eficient. Subliniază, de asemenea, pericolele pentru economie și pentru democrație în general pe care le reprezintă inegalitățile sociale, economice, teritoriale și digitale tot mai mari, care conduc, printre altele, la exodul creierelor, și – ca atare – subliniază necesitatea de a spori atractivitatea regiunilor depopulate și în curs de îmbătrânire, prin investiții și sprijin, mai ales pentru tineri și familii; CoR subliniază și necesitatea de a acorda atenție regiunilor cu dezechilibre demografice cauzate de densități ridicate ale populației, în special în zonele periferice și insulare, foarte vulnerabile la presiunea semnificativă a factorului uman și cu dificultăți de gestionare a infrastructurii publice;

35.

subliniază mai multe trimiteri din raportul CoFoE la necesitatea unei coeziuni sporite și subliniază rolul coeziunii ca valoare globală a UE și principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii”, prezentat recent în cel de al 8-lea Raport privind coeziunea. CoR consideră că este necesară o cooperare strânsă între CoR (și Alianța sa pentru coeziune) și instituțiile UE, pentru a pune în practică acest principiu în viitoarele politici ale UE și în perioada de programare a politicii de coeziune 2021-2027;

36.

(12) sprijină ferm apelul la consolidarea cooperării transfrontaliere pentru a spori coeziunea și reziliența regiunilor de frontieră și sprijină trimiterea la Regulamentul privind mecanismul transfrontalier european, care are potențialul de a îmbunătăți în mod semnificativ cooperarea transfrontalieră și mijloacele de subzistență ale cetățenilor care locuiesc în regiunile de frontieră. Cu toate acestea, CoR regretă că nu există propuneri pentru problemele cu care se confruntă regiunile frontaliere zi de zi și face trimitere la Rezoluția sa din 2021 intitulată „Viziunea pentru Europa – Viitorul cooperării transfrontaliere”, care prezintă o serie de propuneri de sprijinire a regiunilor de frontieră și de îmbunătățire a cooperării transfrontaliere în general;

37.

CoR regretă lipsa de propuneri cu privire la regiunile afectate de handicapuri naturale grave și permanente, cum ar fi insulele – inclusiv arhipelagurile și regiunile ultraperiferice – sau regiunile muntoase, care necesită un sprijin specific din partea UE și o evaluare a impactului mai cuprinzătoare, pentru a le asigura dezvoltarea în condiții egale cu restul teritoriilor Uniunii Europene;

Transformarea digitală

38.

(4.4, 12.14, 31) salută recunoașterea de către Conferința privind viitorul Europei a coeziunii digitale ca fiind complementară coeziunii economice, sociale și teritoriale și recomandă integrarea coeziunii digitale în politicile Uniunii Europene, solicitând ca atare revizuirea articolului 175 din TFUE. De asemenea, CoR subliniază problema persistentă a disponibilității datelor privind transformarea digitală la nivel subnațional și, prin urmare, va continua să dezvolte și să pună în aplicare, împreună cu Comisia Europeană, un sistem de măsurare a maturității digitale la nivel local și regional;

Migrație

39.

(43.2) subliniază rolul vital pe care îl joacă municipalitățile și regiunile în integrarea cu succes a migranților și a refugiaților și solicită să se pună un accent mai mare pe politicile de integrare în discuțiile de la nivelul UE cu privire la migrație. CoR sprijină ferm propunerea Conferinței privind viitorul Europei de a spori sprijinul financiar, logistic și operațional al UE, inclusiv pentru autoritățile locale și regionale și organizațiile societății civile, pentru gestionarea primei primiri a migranților și a solicitanților de azil, acordând inclusiv sprijin specific pentru primirea minorilor migranți neînsoțiți, ceea ce ar conduce la integrarea efectivă a refugiaților și a migranților legali în UE sau la repatrierea migranților în situație neregulamentară; subliniază că articolul 79 alineatul (4) din TFUE ar trebui modificat în acest sens, pentru a permite stimulente și sprijin nu numai pentru acțiunea statelor membre, ci și, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, pentru autoritățile lor locale și regionale, în vederea promovării integrării resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală pe teritoriul lor, indiferent de țara lor de origine;

40.

(44.2) este de acord cu propunerea Conferinței privind viitorul Europei de revizuire a sistemului Dublin, pentru a garanta solidaritatea și distribuirea echitabilă a răspunderii între statele membre, coordonate la nivel european și contribuind la atenuarea presiunii exercitate de migrație asupra regiunilor din prima linie ale UE;

Educație, cultură, tineret și sport

41.

salută propunerile CoFoE privind educația ca mijloc important de promovare a cetățeniei europene active. În acest context, se angajează să dezvolte proiectul-pilot de promovare a valorilor europene prin educație și cultură, inclusiv cartografierea în întreaga UE a celor mai bune practici la nivel local și regional. CoR apreciază propunerile CoFoE care vizează coordonarea diverselor programe educative din UE la niveluri uniforme, cu acceptarea trăsăturilor specifice ale conținutului național, regional și local;

42.

(47.7) salută apelul de a depune eforturi speciale pentru a evita exodul creierelor din anumite regiuni și țări din UE, provocat de insuficiența oportunităților disponibile, în special pentru tineri. În acest scop, sprijină solicitarea Conferinței privind viitorul Europei în favoarea unor acțiuni mai decisive pentru locuri de muncă sigure, a remunerării echitabile și de calitate a locurilor de muncă și a stagiilor, a accesului egal la protecție socială și oportunități de locuințe la prețuri accesibile pentru tineri (mai ales pentru cei din grupuri vulnerabile). Aceste măsuri ar trebui să vizeze eliminarea lacunelor teritoriale existente în oportunitățile de trai și bunăstare ale tinerilor din UE;

43.

salută numeroasele trimiteri la cercetare și inovare din raportul CoFoE și subliniază că este necesar să se elimine decalajul în materie de inovare și să se combine strategiile de inovare bazate pe realitatea zonei cu misiuni teritoriale, așa cum s-a procedat recent în cazul acțiunii-pilot privind inovarea regională;

44.

(36.9) sprijină introducerea unei verificări a legislației din perspectiva impactului asupra tinerilor, care ar trebui să constea într-un mecanism de evaluare a impactului asupra tinerilor, aplicabil legislației și politicilor UE în domenii relevante pentru tineri. Acest mecanism ar trebui să vizeze o mai bună luare în considerare a intereselor pe termen lung, a necesității participării active a tinerilor la procesul decizional al UE și ar trebui să măsoare impactul pozitiv al propunerilor legislative europene asupra vieții lor. În acest context, CoR subliniază contribuția sa la acest efort, prin intermediul rețelei CoR pentru tineri politicieni aleși (YEP) și elaborarea în comun a unei Carte europene pentru tineret și democrație, împreună cu Forumul European al Tineretului;

45.

(48.2) salută așteptările cetățenilor cu privire la promovarea și protejarea diversității europene; în acest sens, împărtășește recomandările CoFoE referitoare la promovarea multilingvismului și a limbilor regionale și subliniază că limbile minoritare și regionale, care sunt limbile materne ale multor europeni și reprezintă un patrimoniu cultural valoros, necesită o atenție și o protecție suplimentare;

UE în lume

46.

(25.1, 38.1) salută apelul adresat instituțiilor UE de a acționa în alte țări ca „ambasadori ai modelului nostru democratic”, subliniind că acesta înglobează, în esență, activitatea depusă de CoR de mai mulți ani în cooperarea sa cu țările candidate, potențial candidate și cu țările partenere din vecinătatea estică și sudică a UE;

47.

consideră că reconstrucția Ucrainei va fi unul dintre cele mai dificile procese care stau în fața UE și a partenerilor săi internaționali. În acest context, CoR face referire la inițiativa sa de înființare a unei Alianțe a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei, care să reunească autoritățile locale și regionale din Europa și din Ucraina, cu scopul de a conferi autonomiei un rol central în planificarea strategică a reconstrucției, de a continua punerea în aplicare a procesului de descentralizare și a guvernanței pe mai multe niveluri în Ucraina și de a îmbunătăți buna guvernanță locală/regională, inclusiv prin facilitarea cooperării inter pares;

48.

îl mandatează pe președinte să transmită prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, președințiilor franceză, cehă și suedeză ale Consiliului UE și președintelui Consiliului European.

Bruxelles, 30 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) COR-2020-00192-00-00-RES-TRA.

(2) COR-2021-01674-00-00-RES-TRA.

(3) COR-2021-06503-00-00-RES-TRA.

(4) Manifestul de la Marsilia al liderilor locali și regionali: „Europa începe în regiunile, orașele și satele sale”.

(5) 20220509RES29121.pdf (europa.eu)

(6) 2022/2648(RSP).

(7) https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/Report-of-the-High-Level-Group-on-European-Democracy.aspx

(8) 2022/2705(RSP).

(9) COM(2022) 404 final.

(10) Cifrele cu caractere aldine și între paranteze de la începutul diverselor puncte corespund propunerilor și măsurilor adoptate în sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei, incluse în Raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei din 9 mai 2022.

(11) https://cor.europa.eu/ro/engage/Pages/Network-of-Regional-and-Local-EU-Councillors.aspx

(12) https://building-europe-with-local-councillors.europa.eu/index_ro

(13) COM(2022) 404 final.

(14) Rezoluția privind contribuția autorităților locale și regionale la Conferința privind viitorul Europei (COR-2021-06503).

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/15

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Noua strategie a UE pentru Arctica”

(2022/C 375/03)

Raportoare:	Mirja VEHKAPERÄ (FI-Renew Europe)
Document de referință:	JOIN(2021) 27 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

felicită Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate pentru comunicarea lor comună din 13 octombrie 2021, care demonstrează angajamentul de lungă durată al UE față de dezvoltarea și cooperarea în regiunea Arcticii. Salută obiectivele, prioritățile și acțiunile stabilite în comunicarea respectivă, menite să creeze o regiune arctică pașnică, durabilă și prosperă. Recunoaște că provocările cu care se confruntă regiunea Arcticii necesită eforturi comune și pe mai multe niveluri, la nivel local, regional și internațional;

este de acord că Arctica este o zonă strategică esențială pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește schimbările climatice, materiile prime și aspectele geostrategice; ia notă de faptul că există un interes din ce în ce mai mare pentru Arctica, inclusiv din partea statelor din afara acestei zone;

subliniază că definiția geografică a regiunii Arcticii nu este clară. Zona situată la nord de Cercul Polar Arctic poate fi considerată drept nucleul regiunii arctice. Aceasta include Marea Arctică și teritoriile care aparțin a opt state: Canada, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Statele Unite și Federația Rusă;

observă că zonele incluse în porțiunea de teren care face obiectul prezentului aviz includ zone situate imediat la sud de Cercul Polar Arctic, în care condițiile socioeconomice și de mediu și dezvoltarea infrastructurii sunt influențate în mod incontestabil și semnificativ de condițiile arctice;

subliniază că Arctica nu este o regiune uniformă, ci mai degrabă un spațiu foarte mare și eterogen: unele zone sunt îndepărtate, cu condiții naturale extreme, un mediu fragil și o densitate scăzută a populației, în timp ce altele sunt regiuni foarte dezvoltate, urbanizate, cu competențe solide, o populație cu un nivel ridicat de educație și o capacitate de inovare puternică, cum ar fi regiunea arctică a UE;

menționează că regiunea Arcticii este patria mai multor milioane de persoane, numărul acesta depinzând de definiția zonei. Aproximativ 4 milioane de locuitori trăiesc în zona situată la nord de Cercul Arctic. Ea numără mai multe naționalități și peste 40 de popoare indigene diferite. O proporție semnificativă din populația regiunii este reprezentată de cetățeni ai UE;

ia notă de faptul că transformarea Arcticii este afectată de schimbările de mediu, sociale, culturale, economice, politice și de securitate, care sunt interconectate. Aceste schimbări sunt dinamice, rapide și profunde și din ce în ce mai legate de dezvoltarea regională, europeană și mondială;

subliniază că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, activitățile militare au crescut semnificativ în multe zone ale Arcticii, în special prin consolidarea capacităților militare în regiunea arctică aparținând Rusiei;

O Arctică sigură, stabilă și pașnică

condamnă cu fermitate invazia militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Ucrainei de către Rusia și își exprimă îngrijorarea cu privire la schimbarea geopolitică pe care aceasta o exercită asupra ordinii europene în materie de securitate și la efectele de propagare asupra Arcticii;

10.

subliniază necesitatea de a face tot posibilul în ceea ce privește cooperarea internațională pentru a garanta că Arctica rămâne sigură, stabilă și pașnică și evidențiază importanța menținerii, sprijinirii și promovării cooperării pașnice în regiunea arctică printr-o serie de structuri de cooperare existente, în primul rând Consiliul Arctic ca format preeminent pentru cooperarea arctică circumpolară, atât la nivel interpersonal, cât și interguvernamental. În vederea asigurării stabilității, UE trebuie, de asemenea, să recunoască rolul și potențialul cadrelor internaționale de cooperare neguvernamentală la nivel local și regional, cum ar fi Forumul primarilor din Arctica, NSPA, Forumul nordic, Consiliul Economic Arctic și UArctic, în promovarea dialogului în sprijinul stabilității; aceste cadre subnaționale pot aduce o valoare adăugată semnificativă prin furnizarea de rezultate în cadrul unor proiecte concrete și prin aducerea laolaltă a partenerilor care sunt mai puțin constrânși de evoluții politice la nivel înalt; invită instituțiile UE să le contacteze și să colaboreze cu ele;

11.

consideră că este important ca Consiliul euroarctic al Mării Barents și Consiliul regional al Mării Barents să continue să promoveze dezvoltarea durabilă în regiunea Mării Barents; cooperarea UE în regiunea Mării Baltice este, de asemenea, legată de pachetul de cooperare pentru Arctica;

12.

subliniază valoarea perenă a Consiliului Arctic și își reiterează sprijinul pentru această instituție și pentru activitatea sa, având în vedere responsabilitatea pe care o are față de populația arctică, inclusiv față de popoarele indigene. Principiile fundamentale ale suveranității și integrității teritoriale, bazate pe dreptul internațional, stau de multă vreme la baza activității Consiliului Arctic. După încălcarea de către Rusia a acestor principii, activitatea Consiliului Arctic a fost suspendată temporar. Trebuie analizat modul în care Consiliul își poate continua activitatea importantă, având în vedere circumstanțele actuale; își reiterează apelul constant, de douăzeci și unu de ani, de a acorda Uniunii Europene statutul de „observator” în cadrul Consiliului Arctic;

13.

recunoaște importanța consolidării cooperării transfrontaliere și internaționale în zona arctică de protecție civilă, precum și a diferitelor tipuri de gestionare a crizelor;

Schimbările climatice

14.

este de acord cu Comisia Europeană că schimbările climatice reprezintă principala amenințare la adresa Arcticii. Temperaturile care cresc de trei ori mai repede decât în restul lumii, topirea gheții și a permafrostului au efecte de domino uriașe în întreaga Europă și pe întreaga planetă;

15.

încurajează UE să își asume un rol de lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice din Arctica, dar subliniază importanța abordării schimbărilor climatice arctice și a adaptării la acestea dintr-o perspectivă largă, ca parte a dezvoltării socioeconomice a regiunii. Politicile climatice pe termen lung în Arctica trebuie să fie juste din punct de vedere economic, social și regional, astfel încât punerea lor în aplicare să fie eficientă și acceptabilă din perspectiva publicului. Aceasta înseamnă că trebuie sprijinite regiunile, sectoarele și lucrătorii cei mai afectați de schimbări;

16.

subliniază impactul grav pe care schimbările climatice din Arcticii îl vor avea asupra orașelor și regiunilor din întreaga Europă, de exemplu prin creșterea nivelului mării, ceea ce va face ca mai multe zone de coastă să nu poată fi locuite sau prin modificarea curenților oceanici și a tiparelor de precipitații. Combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului în regiunea Arcticii reprezintă o prioritate absolută. UE ar trebui să intensifice cercetarea UE privind schimbările climatice din regiunea Arcticii;

17.

subliniază angajamentul UE de a transforma regiunea Arcticii într-o zonă sustenabilă și prosperă, care leagă angajamentul UE față de Arctica de Pactul verde al UE și de economia sa albastră;

18.

consideră că trebuie analizat modul de punere în aplicare a Pactului verde și a pachetului „Pregătiți pentru 55” privind clima, ținând seama de caracteristicile specifice ale regiunii arctice a UE, pentru a asigura egalitatea de tratament. De exemplu, condițiile specifice ale navigației pe timp de iarnă în Arctica trebuie luate în considerare în contextul comercializării certificatelor de emisii;

19.

consideră că orice activitate din Arctica trebuie să se bazeze pe capacitatea de rezistență a naturii, pe protecția climei și pe principiile dezvoltării durabile și respectării drepturilor tuturor celor care trăiesc în regiune. Interesele economice și activitatea economică durabilă pot fi abordate din această perspectivă, în conformitate cu orientările Protocolului privind investițiile în regiunea arctică pentru investiții responsabile în această regiune;

O Arctică a oamenilor

20.

este pe deplin de acord cu Comisia Europeană că persoanele care trăiesc în Arctica reprezintă prioritatea-cheie pentru dezvoltarea durabilă și societățile reziliente și subliniază provocările demografice și faptul că o cale durabilă de urmat necesită un dialog incluziv și o participare semnificativă la procesul decizional la toate nivelurile;

21.

subliniază rolul jucat de orașele arctice, care sunt actori esențiali în dezvoltarea și adaptarea la contextul în schimbare. Investițiile în infrastructura urbană durabilă, în transporturi, în digitalizare, în gestionarea deșeurilor, în economia circulară și în soluții eficiente din punct de vedere energetic, pe de o parte, și investițiile sociale în domenii precum educația și sănătatea, pe de altă parte, contribuie la crearea unui mediu de viață atractiv și de înaltă calitate, la crearea de noi întreprinderi etc. Orașele sunt, de asemenea, importante pentru ca Arctica să rămână dinamică, competitivă și populată, recunoscând că o regiune arctică locuită consolidează securitatea;

22.

Prin urmare, CoR solicită Comisiei Europene să sprijine și să colaboreze într-un parteneriat strâns cu orașele arctice, în special cu Forumul primarilor din regiunea Arcticii, care reunește reprezentanți ai administrațiilor locale din opt țări arctice din UE și din afara UE, cu privire la o serie de proiecte și domenii specifice, cum ar fi neutralitatea climatică și eficiența energetică, planificarea urbană, societatea favorabilă incluziunii, locurile de muncă, competențele și atragerea talentelor, orașele sănătoase și inteligente. Subliniază că Forumul primarilor din regiunea Arcticii, ca instrument de diplomație subtilă, ar trebui să obțină un statut de observator în cadrul Consiliului Arctic, pentru a reprezenta toate comunitățile arctice, inclusiv comunitățile indigene. Consideră că Forumul primarilor din regiunea Arcticii ar trebui să devină un partener al instituțiilor UE în dialogul său pe mai multe niveluri și în procesul de elaborare a politicilor privind viitorul Arcticii și face apel la Comisia Europeană să reflecteze asupra modalităților concrete în care poate fi atins acest obiectiv;

23.

sugerează Comisiei ca, împreună cu Forumul primarilor din regiunea Arcticii, să elaboreze o agendă urbană arctică pentru orașe arctice durabile, prospere, atractive și dinamice, adaptate viitorului, și să aloce resurse adecvate pentru punerea în aplicare a acestei agende. Comisia Europeană ar putea, de asemenea, să elaboreze un plan de acțiune pentru a propune idei concrete privind modul în care Forumul primarilor din regiunea Arcticii ar putea fi implicat în continuare în activitatea sa;

24.

subliniază că este nevoie de o politică rurală inteligentă și modernă și de o cooperare între zonele urbane și cele rurale din regiunea Arcticii pentru a opri pierderea de resurse din zonele rurale și pentru a îmbunătăți dezvoltarea competențelor și condițiile de viață în zonele rurale arctice;

25.

subliniază că industriile culturale și creative din Arctica, împreună cu sectorul turismului, prezintă potențial de creștere la nivel internațional, oferind locuri de muncă și sporind atractivitatea regiunii, de exemplu în rândul femeilor și al tinerilor. Sprijinul UE pentru dezvoltarea industriei este extrem de important. Merită menționat că Umeå (Suedia), în 2014, Bodø (Norvegia), în 2024, și Oulu (Finlanda), în 2026, au fost desemnate capitale europene ale culturii;

26.

subliniază importanța promovării dialogului în rândul tinerilor și a implicării acestora în elaborarea și punerea în aplicare a strategiei UE și invită Comisia Europeană să investească în tineri, în educație și în programe de mobilitate și de schimb pentru studenți, inclusiv în schimburi virtuale; invită Comisia Europeană să promoveze în mod activ regiunea arctică a UE ca parte a programului DiscoverEU, deoarece regiunile îndepărtate și mai puțin populate sunt adesea trecute cu vederea în acest proces;

27.

constată că, având în vedere Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, instituțiile UE trebuie să negocieze cu popoarele indigene din regiune, prin intermediul propriilor lor organisme reprezentative, cu privire la orice acțiune care le-ar putea afecta; în acest sens, UE ar trebui să sprijine obiectivul de înființare a unei delegații a populației sami la Bruxelles, acțiune inițiată de Consiliul sami;

28.

consideră că este necesar să se consolideze sensibilizarea și know-how-ul în cadrul Comisiei Europene și al altor instituții cu privire la statutul și nevoile specifice ale tuturor popoarelor indigene arctice;

Un model economic sustenabil și rezilient în Arctica

29.

consideră că trebuie analizat modul de punere în aplicare a Pactului verde și a pachetului „Pregătiți pentru 55” privind clima, ținând seama de caracteristicile specifice ale regiunii arctice a UE, pentru a asigura egalitatea de tratament, ținând seama de circumstanțele naturale specifice din Arctica;

30.

subliniază că dezvoltarea durabilă a Arcticii trebuie să se bazeze pe punctele forte teritoriale și pe planificarea comună pe termen lung. Potențialul creșterii ecologice în regiunea arctică a UE trebuie sprijinit, pe baza unei abordări care să țină seama de realitatea zonei și de know-how-ul unic al cetățenilor, orașelor, regiunilor și resurselor sale naturale. Guvernanța pe mai multe niveluri, dialogul și respectul reciproc sunt elemente constitutive ale utilizării durabile a resurselor și ale noilor întreprinderi care asigură ocuparea forței de muncă și crearea de valoare;

31.

menționează că regiunea Arcticii poate furniza Europei cunoștințe, produse, resurse și energie care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE. Industriile puternice ale UE bazate pe resurse naturale din regiunea Arcticii includ producția de energie, turismul, mineritul, silvicultura, bioeconomia și pescuitul; capacitatea puternică a regiunii în domeniul TIC sprijină tranziția; invită UE să sprijine tranziția acestor industrii, astfel încât să devină sectoare durabile. Specializarea inteligentă poate oferi un cadru pentru transformarea vulnerabilităților în oportunități;

32.

subliniază că dezvoltarea durabilă a Arcticii trebuie să aducă beneficii în primul rând comunităților locale. Recunoaște importanța accesului UE la materiile prime critice necesare pentru tranziția verde, însă observă că exploatarea acestora ar avea implicații considerabile pentru economiile, mediul și locuitorii statelor arctice;

33.

constată că, având în vedere că peste 70 % din suprafața terenurilor este acoperită de păduri, regiunile nordice ale Suediei, Finlandei și Norvegiei sunt unele dintre regiunile cu cea mai mare densitate a pădurilor din Europa și unele dintre cele mai mari exportatoare de produse forestiere din lume. Sectorul forestier din Arctica afectează viețile locuitorilor de aici în multe feluri, fiind o sursă de prosperitate și de afaceri, precum și de recreere și viață în aer liber; pădurile joacă, de asemenea, un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice, iar noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 ar trebui să fie principiul director pentru a îmbunătăți cantitatea și calitatea pădurilor din UE; cu toate acestea, regiunile nordice cu păduri dense au nevoie de sprijin și de investiții pentru a promova o economie bazată pe bioproduse și o silvicultură ecologică, modernă și durabilă, care să respecte particularitățile regionale specifice;

34.

consideră că Arctica trebuie să promoveze în mod activ activitățile comerciale care creează locuri de muncă pentru viitor. Conform unei estimări publicate la începutul anului 2022, regiunea arctică a UE are un potențial de investiții de aproximativ 150 de miliarde EUR până în 2030, din care o mare parte este legată de realizarea tranziției verzi. Se pune accentul pe investițiile în oțelul neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, în producția de baterii și în extracția minereurilor. În sectorul energetic, accentul se pune pe generarea de energie eoliană;

35.

subliniază că tranziția energetică este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice, fiind necesare noi modalități de producere și consum de energie. UE trebuie să își concentreze eforturile pe modernizarea sectorului energetic arctic pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și pentru a consolida independența energetică a UE. Energia fosilă importată face ca regiunea să fie vulnerabilă la geopolitică și la piețele mondiale, deoarece soluția pe termen scurt a dependenței energetice a UE se află în regiunea nordică;

36.

subliniază că, în regiunea arctică, cu producția sa de energie, industriile mari consumatoare de energie și un mediu dificil pentru transportul și infrastructura durabile, este esențial să se asigure o tranziție energetică justă și o adaptare justă din perspectiva populației și a industriei din regiune. Investițiile ar trebui să includă energia din surse regenerabile, tehnologiile energetice și soluțiile energetice viitoare, cum ar fi hidrogenul produs din surse regenerabile de energie și clusterele de baterii, producția descentralizată de energie, recuperarea căldurii și digitalizarea sectorului energetic;

37.

subliniază că cererea tot mai mare de materii prime cauzată de electrificarea societății va pune presiune asupra mineritului și prelucrării durabile în Arctica. Regiunea Arcticii dispune de o vastă rezervă de pământuri rare, ceea ce ar ajuta UE să își reducă dependența de China, care produce în prezent 90 % din aceste minerale. UE ar trebui să se asigure că regiunea Arcticii joacă un rol-cheie în cadrul Alianței europene pentru materii prime, protejând în același timp natura arctică, în pofida intereselor UE în oportunitățile de exploatare minieră și a materiilor prime. Actorii europeni din regiunea Arcticii dețin competențe de prim rang la nivel mondial în ceea ce privește industriile și prelucrarea durabile de-a lungul întregului lanț valoric. Consiliul Arcticii ar trebui să ia act de acest lucru;

38.

subliniază necesitatea de a direcționa finanțarea UE pentru a sprijini și a asigura sustenabilitatea investițiilor în regiunea Arcticii și pentru a găsi un echilibru între dezvoltarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului, pentru a debloca pe deplin potențialul și puterea transformatoare a Arcticii ca motor al transformării verzi, albastre și digitale a UE;

Educația și cercetarea

39.

constată că cercetarea de înaltă calitate și accesul la educație sunt condiții prealabile esențiale pentru vitalitatea și atractivitatea Arcticii; subliniază că una dintre cele mai mari provocări pentru Arctica este exodul creierelor, fie pentru că persoanele educate părăsesc zona, fie pentru că unii pleacă la studii și nu se mai întorc; invită autoritățile locale și regionale să coopereze și să facă schimb de exemple de bune practici cu privire la modul de abordare a acestei provocări;

40.

subliniază necesitatea de a implica instituțiile regionale de educație și cercetare și rețelele acestora în elaborarea politicilor de cercetare din Arctica și de a concepe cercetarea arctică ca acoperind toate activitățile de cercetare care contribuie la dezvoltarea durabilă și aduc beneficii populației din Arctica, și nu doar ca cercetare polară. Crearea ecosistemului de inovare arctic, bazat pe strategii de specializare inteligentă, ar urma să contribuie la dezvoltarea regională a regiunii arctice a UE și să conducă la noi oportunități de inovare și cooperare;

41.

solicită punerea la dispoziție a unor resurse suficiente pentru atingerea obiectivelor. Regiunea Arcticii ar trebui identificată ca temă transversală în cadrul diferitelor programe de finanțare și ar trebui promovate sinergiile dintre programe. Pe lângă Orizont Europa și Erasmus+, instrumentele relevante le includ pe cele cu o bază regională, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene și programele de cooperare teritorială;

Conectivitatea

42.

consideră că tranziția industrială verde trebuie să fie însoțită de dezvoltarea rapidă a modurilor de transport ecologice, subvenționând trecerea de la combustibilii fosili la moduri cum ar fi transportul electric și pe bază de hidrogen; subliniază că, în regiunea Arcticii, securitatea transportului aerian este, de asemenea, esențială. Aeronavele electrice reprezintă o alternativă durabilă;

43.

salută extinderea coridorului TEN-T în regiunea arctică a UE și subliniază importanța consolidării legăturilor de transport, atât nord-sud, cât și est-vest, pentru a interconecta regiunile conectate la rețelele de transport ale UE din nordul Norvegiei, Suediei și Finlandei și pentru a permite conexiuni cu Oceanul Arctic. Consideră că regulamentele TEN-T trebuie să țină seama mai bine de caracteristicile specifice ale Arcticii, cum ar fi distanțele lungi, navigația pe timp de iarnă și populația redusă, pentru a sprijini dezvoltarea unor noduri de transport importante din punct de vedere strategic în Arctica;

44.

ia act de faptul că investițiile în infrastructură și transport în regiunea Arcticii se reflectă în întreaga regiune și contribuie la condițiile de funcționare și la competitivitatea regiunii, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea socială, industria și securitatea aprovizionării dintr-o perspectivă europeană;

45.

este preocupat de interesul sporit al țărilor terțe din regiune, cum ar fi interesul tot mai mare al Chinei față de proprietatea asupra infrastructurii critice, construirea de cabluri submarine și transportul maritim mondial; consideră că este extrem de important ca UE să își joace rolul de investitor în regiune, astfel încât să poată fi evitată desfășurarea de proiecte la scară largă în regiunea Arcticii de către părți terțe;

46.

subliniază că angajamentul UE de a corecta dezechilibrele digitale din zonele arctice este esențial. Adoptarea pe scară largă a tehnologiilor mobile de mare viteză de a cincea și a șasea generație în regiunea Arcticii presupune ca Uniunea Europeană să investească în consolidarea conexiunilor magistrale și a tehnologiilor prin satelit în Finlanda, Suedia și Norvegia. Necesitatea unei latențe reduse a conexiunilor, de exemplu pentru soluțiile de securitate și telemedicină, presupune existența unor rețele magistrale de mare viteză eficiente în regiunea Arcticii. Asigurarea siguranței și a competitivității internaționale a regiunilor periferice arctice ale Europei și consolidarea digitalizării merg mână în mână. Soluțiile terestre pot fi, de asemenea, posibile, ceea ce înseamnă că este important să se identifice o combinație de tehnologii adecvate, capabile să creeze o conectivitate stabilă, fiabilă și necostisitoare. Atunci când se dezvoltă noi oportunități și servicii digitale, consultarea cu diferite grupuri este esențială pentru a se asigura că noile soluții răspund nevoilor utilizatorilor. În plus, conectivitatea joacă, de asemenea, un rol important în promovarea siguranței și a dezvoltării durabile;

O mai mare prezență a UE în Arctica, o mai mare prezență a Arcticii în UE

47.

încurajează Comisia Europeană să avanseze în propunerea sa de înființare a unui ghișeu unic pentru a pune în comun instrumentele și finanțarea pentru dezvoltarea Arcticii;

48.

solicită președințiilor actuale și viitoare ale Consiliului să se asigure că chestiunile legate de Arctica ocupă un loc important pe agenda UE;

49.

invită Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să aloce resurse suficiente pentru punerea în aplicare a politicii UE privind regiunea Arcticii. Recunoaște necesitatea de a consolida coordonarea și cooperarea în interiorul UE cu privire la chestiunile Arcticii la toate nivelurile procesului decizional și de a se asigura că autoritățile locale și regionale sunt pe deplin implicate în guvernanța pe mai multe niveluri, în punerea în aplicare a strategiei UE și în instrumentele de finanțare ale UE;

50.

invită Comisia Europeană și SEAE să organizeze Forumul părților interesate din regiunea Arcticii și dialogul popoarelor indigene în regiunea arctică a UE, în parteneriat cu actorii regionali și locali, acordând o atenție sporită posibilității tinerilor de a se exprima în viitor. Pentru a asigura continuitatea dialogului, Comitetul European al Regiunilor încurajează reprezentanții instituțiilor UE să își intensifice participarea la evenimentele și reuniunile legate de politica arctică din regiune;

51.

invită Comisia Europeană să ia în considerare înființarea unui forum consultativ însărcinat cu supravegherea punerii în aplicare a politicii UE privind Arctica. Forumul va reuni principalele părți interesate, inclusiv autoritățile regionale și locale;

52.

observă că publicarea unei noi politici a UE privind Arctica, concomitent cu începutul noii perioade de programare a UE 2021-2027, reprezintă o oportunitate majoră de a pune în aplicare cu succes această politică. Salută existența mai multor instrumente de finanțare, în special în cadrul programelor FEDR și CTE, dar regretă faptul că organizațiile mici nu dispun adesea de capacitatea administrativă și financiară necesară pentru a beneficia pe deplin de acestea. Instrumentele de finanțare ale UE în regiunea Arcticii ar trebui să fie adaptate la nevoile și capacitățile teritoriale specifice ale regiunii arctice, inclusiv la nevoile populațiilor indigene;

53.

ia notă de faptul că programele politicii de coeziune a UE și, în special, programele Interreg transfrontaliere oferă un cadru important pentru contactele interpersonale transfrontaliere, având în vedere caracteristicile specifice ale regiunii Arcticii. Cu toate acestea, ar trebui să existe mai multe oportunități de implicare a partenerilor din țările arctice din afara UE pentru a promova colaborarea circumpolară și mobilitatea și colaborarea nord-nord;

54.

în cele din urmă, ia notă de faptul că Arctica va continua să fie importantă din punct de vedere strategic pentru UE în următoarele decenii și că UE va trebui să continue să avanseze, cu o cooperare multilaterală sporită și o guvernanță pe mai multe niveluri care să implice populația arctică, pentru a depăși provocările reprezentate de poziția geopolitică a Arcticii, de mediul natural și de condițiile socioeconomice specifice și pentru a valorifica întregul său potențial pentru tranzițiile verde, albastră și digitală.

Bruxelles, 29 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/21

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Strategia privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030)

(2022/C 375/04)

Raportor:

János Ádám KARÁCSONY (HU-CRE), vicepreședinte al Consiliului Județean Pesta

Document de referință:

Comunicarea Comisiei pe tema „Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030)”

COM(2021) 615 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută comunicarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești (2021-2030) și este de acord cu Comisia Europeană că lupta împotriva antisemitismului este o provocare complexă, deoarece antisemitismul reprezintă o amenințare la adresa valorilor europene fundamentale. Printr-o implicare activă, Comitetul European al Regiunilor ar putea contribui la Strategia UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești (2021-2030) a Comisiei Europene, asigurând implicarea autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a strategiei. Consideră că o Europă fără antisemitism trebuie să fie obiectivul comun al tuturor autorităților locale și regionale din UE;

este preocupat de rezultatele celui de-al doilea sondaj privind discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor în UE, intitulat „Experiențe și percepții privind antisemitismul” (2018) și realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), care a confirmat că nouă din 10 evrei consideră că antisemitismul s-a accentuat în țara lor și că 85 % dintre evrei sunt de părere că antisemitismul este o problemă gravă;

salută faptul că strategia Comisiei se bazează pe o consultare amplă cu părțile interesate relevante, inclusiv cu autoritățile naționale și regionale, comunități și organizații evreiești, experți și cercetători independenți, FRA, organizații internaționale și alte părți interesate;

subliniază că cultura evreiască este o parte integrantă a culturii europene și că patrimoniul cultural evreiesc trebuie să fie protejat și promovat în orașele și regiunile UE într-un mod care să îi determine pe europeni să îl aprecieze și să îl considere drept o componentă vitală a culturii și a modului de viață al Europei. Trebuie să se atragă atenția asupra tradițiilor milenare ale vieții evreiești și asupra numeroaselor contribuții importante ale oamenilor de credință sau de origine evreiască la societatea și cultura noastre comună. În acest sens, consideră că este important să se intensifice cooperarea dintre regiuni și societatea civilă;

salută reafirmarea de către Comisie a angajamentului său ferm și fără echivoc în favoarea combaterii antisemitismului la nivel mondial. Este de acord că orice formă de antisemitism, incitare la ură sau violență este inacceptabilă și incompatibilă cu valorile și obiectivele Uniunii Europene și ale statelor sale membre. Aceste principii nu sunt negociabile. În lumina celor de mai sus, este esențial ca toate autoritățile internaționale, naționale și subnaționale să integreze prevenirea și combaterea antisemitismului în toate formele sale și în toate domeniile de politică;

salută angajamentul Comisiei de a se angaja într-un dialog periodic cu Parlamentul European și cu parlamentele naționale ale statelor membre pentru a încuraja acțiuni ferme de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești și adaugă că extinderea invitației la actorii regionali ar spori și mai mult eficiența strategiei;

consideră adecvată concluzia strategiei potrivit căreia toate formele de ură subminează valoarea unei persoane și sunt incompatibile cu valorile pe care le reprezintă UE. Deși salută faptul că această strategie face parte din eforturile Comisiei de combatere a tuturor formelor de ură, discriminare și rasism, consideră că este necesar să se meargă mai departe și să se afirme principiul toleranței zero a antisemitismului;

reamintește că, în temeiul articolului 17 din TFUE, Uniunea Europeană trebuie să aibă un dialog deschis, transparent și constant cu bisericile, asociațiile religioase și organizațiile neconfesionale și că un astfel de dialog ar trebui dezvoltat și de Comitet;

Prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism

consideră adecvată concluzia strategiei conform căreia cele mai frecvente manifestări ale antisemitismului includ în prezent antisemitismul legat de Israel, cu care evreii din Europa se confruntă mai ales în mediul online (1);

10.

sprijină pe deplin ideea că ar trebui să devină o practică standard pentru statele membre și autoritățile acestora să utilizeze definiția antisemitismului furnizată de Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) pentru a le ajuta să identifice modelele antisemite și diferitele manifestări ale antisemitismului. Recunoașterea unui act ca fiind antisemit și definirea acestuia ca atare creează încredere în autorități și în instanțe și face ca oamenii să fie mai dispuși să raporteze infracțiunile motivate de antisemitism;

11.

Potrivit definiției IHRA: (a) actele antisemite trebuie să fie considerate infracțiuni penale în momentul incriminării lor (de exemplu, negarea Holocaustului sau distribuirea de materiale antisemite). Aplicarea unei terminologii deosebit de jignitoare și dăunătoare (Holocaust, genocid, apartheid) nu poate fi acceptată ca expresie legitimă a criticilor la adresa grupurilor evreiești sau a scopurilor și comportamentelor generale ale statului evreu; (b) actele infracționale trebuie considerate antisemite atunci când obiectivele atacurilor, fie ele persoane sau proprietăți – cum ar fi clădiri, școli, lăcașuri de cult sau cimitire –, sunt alese pentru că sunt, sau sunt percepute a fi, evreiești sau în legătură cu evreii; (c) discriminarea antisemită și refuzul de a acorda evreilor oportunități sau servicii disponibile altor persoane trebuie urmărite penal și condamnate;

12.

salută faptul că statele membre au aprobat strategia și și-au luat deja angajamentul să prevină și să combată antisemitismul prin strategii naționale, precum și să combată alte forme de discriminare, cum ar fi rasismul, xenofobia și extremismul. Un astfel de exemplu este „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025”, subiect cu privire la care Comitetul Regiunilor a emis, de asemenea, un aviz (2);

13.

este de acord cu constatarea strategiei conform căreia cheia succesului este implicarea sporită a organizațiilor societății civile și a comunităților evreiești, consolidarea colaborării active cu aceste entități și furnizarea de sprijin financiar pentru inițiativele lor, prin intermediul programelor de finanțare existente ale UE, alocând fonduri specifice pentru realizarea acestor obiective;

14.

salută angajamentul Comisiei de a sprijini organizațiile și proiectele de combatere și înregistrare a tuturor formelor de antisemitism prin finanțarea programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV) (3) în valoare de 1,55 miliarde EUR, precum și a unei game largi de alte programe ale UE (4), abordând astfel caracterul transversal al antisemitismului prin combaterea anti-iudaismului și a punerii sub semnul întrebării a legitimității Statului Israel, precum și prin acordarea unei atenții suficiente memoriei Holocaustului;

15.

susține, ca măsură de consolidare a încrederii în acțiunile statului, numirea unor interlocutori în cadrul autorităților naționale și regionale de securitate și instituirea unor canale și măsuri de comunicare coordonate, în special în caz de criză;

16.

salută decizia Comisiei de a oficializa grupul de lucru ad-hoc privind combaterea antisemitismului ca structură permanentă pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei și pentru a contribui la coordonarea eforturilor statelor membre, ale reprezentanților comunităților evreiești și ale altor părți interesate. Invită Comisia să acorde o atenție deosebită complexității comunităților evreiești europene în momentul selectării reprezentanților grupurilor de lucru, pentru a se asigura că toate confesiunile și mișcările religioase sunt reprezentate în mod egal;

17.

este preocupat de faptul că 44 % dintre tinerii europeni evrei au fost victime ale hărțuirii antisemite (5) și consideră că există o nevoie foarte urgentă de a combate în mod explicit discursurile antisemite de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, precum și extremismul violent și terorismul împotriva evreilor. Își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rezultatele unui sondaj realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale privind experiențele populației evreiești în legătură cu infracțiunile motivate de ură în 12 state membre ale Uniunii, potrivit căruia 35 % dintre respondenți s-au confruntat deja cu afirmația că „evreii exploatează statutul de victime ale Holocaustului în scopuri proprii” (6), în măsura în care 53 % dintre europeni consideră că negarea Holocaustului este o problemă în țara lor (7). În acest sens, Comitetul îndeamnă la adoptarea rapidă a propunerii Comisiei Europene de a include discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură în lista infracțiunilor incriminate de UE, ceea ce ar permite stabilirea unor norme minime la nivelul UE pentru definirea infracțiunilor și sancțiunilor penale;

18.

este de acord cu Comisia că, la punerea în aplicare a strategiei, atât statele membre, cât și entitățile locale și regionale joacă un rol deosebit de important în combaterea antisemitismului și în promovarea vieții evreiești. Se angajează să se concentreze mai mult asupra problemei antisemitismului în viitor, pentru a contribui la punerea în aplicare a strategiei UE de combatere a antisemitismului și la promovarea schimbului de bune practici;

19.

salută strategia Comisiei de formare judiciară europeană pentru perioada 2021-2024, menită să sprijine programele de formare și activitățile de consolidare a capacităților privind combaterea antisemitismului pentru profesioniștii din domeniul justiției și al aplicării legii, inclusiv prin intermediul Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) și al Agenției UE pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL). Sensibilizarea cu privire la antisemitism și formarea adecvată ar trebui să fie disponibile și pentru autoritățile locale și regionale;

20.

subliniază că este deosebit de important să se colecteze date comparabile cu privire la fenomenele antisemite în statele membre și ca metodologia și stabilirea procedurilor de colectare a datelor să fie sprijinite prin fonduri și programe specifice;

21.

este de acord cu Comisia că combaterea antisemitismului online merită mai multă atenție. Subliniază că miturile conspirației antisemite, simbolurile, obiectele de colecție și literatura nazistă și răspândirea lor online pot duce la radicalizare și, în cele din urmă, la violență fizică. Din acest motiv, obligațiile specifice pentru operatori prevăzute în codul lor de conduită, în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul legislativ privind piețele digitale, sunt deosebit de importante;

22.

subliniază că este important să se acorde mai multă atenție modului de abordare a conținutului ilegal de pe platformele de comunicare socială. Autoritățile de aplicare a legii, sistemul judiciar și procedurile civile judiciare joacă un rol esențial în acest sens. Declarațiile făcute online sau pe platformele de comunicare socială care constituie o infracțiune ar trebui să fie urmărite penal în mod sistematic, motiv pentru care Comitetul consideră că este necesar să se consolideze legislația UE și legislațiile naționale în acest domeniu. Prin urmare, îndeamnă statele membre să transpună și să pună în aplicare rapid și integral Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei (8);

Protejarea și promovarea vieții evreiești în UE

23.

salută hotărârea Comisiei de a sprijini statele membre și comunitățile evreiești în consolidarea protecției sinagogilor și a lăcașurilor de cult printr-o finanțare de 24 de milioane EUR și atrage atenția asupra faptului că datele unificate colectate cu privire la incidente ar putea sprijini Comisia, împreună cu Centrul de situații și de analiză a informațiilor al Uniunii Europene, să analizeze amenințările specifice la adresa evreilor, a comunităților și a lăcașurilor de cult ale acestora pentru a înțelege, a preveni, a proteja și a răspunde mai bine riscurilor specifice de securitate;

24.

subliniază faptul că, în ciuda prezenței îndelungate a evreilor în Europa, 68 % dintre europeni declară că nu sunt „informați” cu privire la istoria evreilor (9). Consideră că creșterea gradului de conștientizare și de cunoaștere a istoriei, religiei și culturii evreiești în rândul tinerilor elevi trebuie să fie o prioritate. Calitatea materialelor didactice și a manualelor pentru profesori este deosebit de importantă în acest context. Este esențial să se elimine prejudecățile societale și să se contribuie la promovarea recunoașterii depline a faptului că viața evreiască face parte din societatea europeană;

25.

salută recunoașterea de către Comisie a rolului important pe care îl joacă sportul și mass-media în promovarea incluziunii și subliniază că, pe lângă inițiativele ONG-urilor, implicarea activă a organizațiilor evreiești și sprijinul acordat prin programe specifice pot contribui într-un mod mai eficient la combaterea stereotipurilor antisemite și a concepțiilor greșite;

26.

salută cadrul de acțiune european privind patrimoniul cultural (10) (care include o măsură specifică privind cimitirele evreiești în Europa), dar atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că în Europa există numeroase sinagogi abandonate și alte situri „orfane” ale comunităților evreiești. Pe lângă ajutorul regional, ar fi necesare programe suplimentare pentru a consolida rădăcinile culturale ale Europei prin reabilitarea acestor locuri importante și protejarea lor de vandalism;

27.

salută angajamentul Comisiei față de educația și cercetarea privind viața evreiască, antisemitismul și Holocaustul, precum și recunoașterea ideii că ele sunt esențiale pentru înțelegerea antisemitismului actual și pentru prevenirea repetării unor astfel de atrocități. Cu toate acestea, domeniul de aplicare limitat al programelor OSCE (11)/ODIHR (12) și UNESCO (13) în unele state membre trebuie consolidat;

Educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului

28.

salută planul Comisiei de a finanța un sondaj la nivelul UE privind prejudecățile antisemite în întreaga Uniune Europeană, pe baza experienței a numeroase state membre (14), precum și a autorităților locale și regionale din întreaga UE;

29.

subliniază că, deși educația intră în sfera de competență a statelor membre, este necesar să se revizuiască materialele educaționale privind iudaismul, antisemitismul, Holocaustul și statul Israel de astăzi, utilizate în instituțiile de învățământ europene. Ar trebui să se țină seama de faptul că aceste materiale ar trebui să respecte pe deplin standardele UNESCO privind pacea, toleranța, coexistența și nonviolența. În plus, ar trebui să se acorde fonduri UE pentru finanțarea manualelor care îndeplinesc toate standardele UNESCO menționate mai sus. Este esențială formarea adecvată a cadrelor didactice la toate nivelurile de educație, pentru a combate antisemitismul și prejudecățile în și prin educație (15). Schimbul de bune practici între practicienii din domeniul educației și formării, precum și între diferitele niveluri de guvernanță responsabile cu elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de educație și formare ar putea intensifica în continuare lupta împotriva concepțiilor greșite și a stereotipurilor;

30.

își exprimă îngrijorarea cu privire la repetarea actelor antisemite în școli și la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă unii profesori în predarea despre Shoah și este de acord că profesorii ar trebui să fie capacitați să abordeze antisemitismul, Shoah, viața și istoria evreilor, inclusiv în sălile de clasă multiculturale; subliniază, prin urmare, că este important ca statele membre să ofere cadrelor didactice – în special profesorilor de istorie – și directorilor de școli un sprijin pedagogic sporit în activitățile de predare referitoare la perioada celui de-al Doilea Război Mondial și, în general, în abordarea problemei antisemitismului. Subliniază că, pentru a revizui și a îmbunătăți materialele didactice utilizate în statele membre și în regiuni, sunt deosebit de necesare schimburi structurate cu cadrele didactice;

31.

salută faptul că Comisia continuă să finanțeze acțiuni în statele membre dedicate combaterii sistematice a antisemitismului, promovării vieții evreiești la nivel local și regional și a cunoașterii vieții actuale și istorice evreiești de la nivel regional și local, precum și schimburilor cu comunitățile locale; astfel de acțiuni ar trebui sprijinite și prin programe ale UE, cum ar fi Orizont Europa și CERV;

32.

salută călduros proiectele internaționale de cercetare dedicate prevenirii antisemitismului, cum ar fi proiectele comparative privind modul de predare a antisemitismului în educația școlară, și solicită finanțarea specifică a acestora la nivel european;

33.

subliniază importanța comemorării atitudinii eroice a ne-evreilor din întreaga Europă care și-au sacrificat viețile pentru a ajuta evreii în timpul Shoah;

34.

încurajează dezvoltarea coordonată și transfrontalieră a unor materiale educaționale multilingve privind prevenirea antisemitismului și a unor manuale pentru profesori care să fie accesibile digital și liber;

35.

consideră că este esențial să se consolideze mecanismele de control al finanțării grupurilor care, sub aparența unor organizații neguvernamentale, protejează antisemitismul, promovează inițiativa de boicot, dezinvestire și sancțiuni împotriva Israelului (BDS) sau justifică și încurajează terorismul;

36.

își exprimă aprecierea pentru activitatea infrastructurii europene de cercetare a Holocaustului (EHRI) (16) și consideră că este important ca viitorul cercetării, comemorării și educației transnaționale privind Holocaustul să fie asigurat după expirarea proiectului în 2024. Este vorba de inițiativa de cercetare privind Holocaustul care primește cea mai mare finanțare din partea UE, din lume;

Conducerea luptei globale împotriva antisemitismului

37.

salută recunoașterea de către Comisie a faptului că Israelul este un partener esențial pentru Uniunea Europeană în lupta globală împotriva antisemitismului. În plus, Comitetul sprijină pe deplin cooperarea cu grupul de lucru ad-hoc instituit de Comisia Europeană și cu Grupul de lucru al Parlamentului European împotriva antisemitismului (WGAS);

38.

subliniază importanța implicării autorităților naționale, regionale și locale, precum și a comunităților evreiești și a societăților civile, pentru a consolida legitimitatea planului de acțiune și pentru a combate mai eficient antisemitismul în Europa. De asemenea, este important să se facă schimb de bune practici între diferite țări și autorități locale și regionale, inclusiv în materie de obiective și măsuri stabilite în educație, legislație sau cercetare, elaborate de diferite niveluri de guvernanță și de societatea civilă;

39.

consideră că, întrucât autoritățile locale și regionale se află în prima linie în combaterea antisemitismului și în promovarea vieții evreiești, ele ar trebui să dispună de posibilitatea de a participa la schimburile, consultările periodice și dialogurile cu instituțiile UE;

40.

își exprimă disponibilitatea de a contribui, dacă este cazul, la lucrările Grupului de lucru ad-hoc privind combaterea antisemitismului înființat de Comisie, precum și intenția de a-i invita pe reprezentanții acestuia la reuniunile relevante ale Comitetului;

41.

va da curs solicitării Comisiei de a oferi un bun exemplu și de a îmbunătăți reprezentativitatea personalului CoR prin măsuri corespunzătoare de recrutare și selecție.

Bruxelles, 29 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) 79 % dintre evreii europeni se simt acuzați pentru anumite acțiuni ale statului Israel. 69 % afirmă că conflictul arabo-israelian le afectează sentimentul de siguranță (Al doilea sondaj FRA 2018: https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2018-experiences-and-perceptions-of-antisemitism-survey_en.pdf).

(2) COR-2020-04617.

(3) C(2021) 2699 final: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/c_2021_2699_f1_commission_implementing_decision_en_v3_p1_1177590.pdf); programul CERV: https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/programmes/cerv

(4) Programul „Justiție”, Orizont Europa, Europa creativă, Erasmus+, Fondul pentru securitate internă, fondurile politicii de coeziune, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA).

(5) Young Jewish Europeans: perceptions and experiences of antisemitism (Europenii evrei tineri: percepții și experiențe ale antisemitismului), FRA, 2019: https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2019-young-jewish-europeans_en.pdf

(6) Experiences and perceptions of antisemitism Second survey on discrimination and hate crime against Jews in the EU (Experiențe și percepții privind antisemitismul – Al doilea sondaj privind discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor în UE), FRA, 2018: https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2018-experiences-and-perceptions-of-antisemitism-survey_en.pdf

(7) Eurobarometrul special 484, Perceptions of antisemitism (Percepții ale antisemitismului), 2019: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2220

(8) Decizia-cadru 2008/913/JHA a Consiliului din 28 noiembrie 2008, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32008F0913

(9) Sondaje – Eurobarometru (europa.eu).

(10) Cadrul de acțiune european pentru patrimoniul cultural.

(11) OSCE: Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

(12) ODIHR: Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.

(13) UNESCO: Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

(14) Kovács, A., Fischer, G., Antisemitic Prejudices in Europe Survey in 16 European Countries (Prejudecăți cu caracter antisemit în Europa. Sondaj realizat în 16 țări europene), realizat de Action and Protection League, 2021: European antisemitism survey – APL – Action & Protection League (apleu.org).

(15) Addressing Anti-Semitism in Schools: Training Curricula („Abordarea antisemitismului în școli: Programa de formare”), publicație elaborată în comun de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și UNESCO.

(16) https://www.ehri-project.eu/

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/26

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind extinderea 2021

(2022/C 375/05)

Raportoare:

Anna MAGYAR, membră a Consiliului Județean Csongrád-Csanád

Documente de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2021 privind Strategia de extindere a UE; COM(2021) 644 final;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Albania – SWD(2021) 289 final;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Bosnia și Herțegovina – SWD(2021) 291 final/2;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Kosovo (1) – SWD(2021) 292 final/2;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Muntenegru – SWD(2021) 293 final/2;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Macedonia de Nord – SWD(2021) 294 final;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Serbia – SWD(2021) 288 final;

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul din 2021 privind Turcia – SWD(2021) 290 final/2.

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

ia notă cu mare interes de comunicarea Comisiei Europene din 2021 privind politica de extindere a UE, de rapoartele privind țările candidate (Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia) și de rapoartele privind țările potențial candidate [Bosnia și Herțegovina și Kosovo] (1);

reamintește aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menționează în Acordul de asociere. La 28 februarie 2022, exercitând dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin, președintele Ucrainei a prezentat cererea Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene. CoR invită Consiliul și Comisia să consolideze în continuare legăturile și să aprofundeze parteneriatul, pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană, în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate;

salută faptul că Summitul UE-Balcanii de Vest de la Brdo, din octombrie 2021, a confirmat că procesul de extindere în Balcanii de Vest prezintă un interes strategic reciproc și este o alegere strategică comună, fiind bazat pe realizarea de către parteneri a unor reforme credibile, pe o condiționalitate strictă, dar echitabilă și pe principiul meritelor proprii;

ia act de cererile oficiale ale Georgiei și Moldovei de a adera la Uniunea Europeană și invită Consiliul și Comisia să le sprijine în eforturile lor de a adera la UE după îndeplinirea criteriilor de extindere;

subliniază că este în favoarea aderării tuturor țărilor din Balcanii de Vest la UE, precum și a Ucrainei, a Moldovei și a Georgiei, cu condiția să îndeplinească toate criteriile de aderare; subliniază, în acest context, că este important să li se transmită semnale pozitive, pentru a le încuraja angajamentul pe calea regretabil de lungă către dobândirea calității de membru al UE; subliniază că lipsa unei perspective reale și credibile de aderare la UE ar putea duce la frustrări în țările partenere și riscă să sporească influența țărilor terțe în regiune;

reiterează faptul că reforma administrației publice din țările din Balcanii de Vest nu poate fi pusă în aplicare fără o bună guvernanță la nivel local și invită Comisia Europeană să includă în procesul său general de reformă a administrației publice măsuri și instrumente de sprijin și indicatori de performanță mai detaliați privind implicarea autorităților locale și regionale în procesul general de reformă;

reamintește că 70 % din acquis-ul UE este pus în aplicare la nivel subnațional; încurajează explorarea și punerea în aplicare de bune practici în materie de cooperare cu autoritățile locale și regionale și de implicare a acestora în problemele legate de extindere, dat fiind că ele sunt parteneri strategici în cadrul procesului și actori esențiali pentru a garanta că extinderea este o reușită din punctul de vedere al cetățenilor;

solicită Comisiei Europene să valorifice la maximum instrumentele TAIEX și Twinning pentru a contribui la dezvoltarea instituțională și la consolidarea capacităților de la nivel local în țările implicate în procesul de aderare; salută extinderea TAIEX la autoritățile locale;

salută faptul că bilanțul general al reformelor a fost pozitiv în toate țările din Balcanii de Vest, ceea ce permite realizarea unor progrese suplimentare, și solicită tuturor acestor țări implicate să își demonstreze angajamentul față de valorile și standardele UE; subliniază că țările candidate și potențial candidate ar trebui să-și alinieze treptat politicile referitoare la țările terțe cu politicile Uniunii Europene;

10.

îndeamnă toate părțile implicate să se implice într-un mod constructiv pentru a putea deschide fără întârziere negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, după aprobarea cadrelor de negociere ale acestora de către Consiliu;

11.

salută faptul că orientarea politică a fost reafirmată în metodologia de extindere consolidată, și că au fost organizate, prin urmare, în mod regulat, conferințe interguvernamentale cu caracter politic care au oferit ocazia unui dialog la nivel înalt;

12.

constată cu îngrijorare că încetinirea procesului de extindere duce la evoluții nedorite în țările implicate în procesul de aderare, și anume pierderea încrederii cetățenilor, emigrarea continuă, diminuarea voinței de a realiza reforme politice cruciale, precum și expunerea în continuare la influențe din partea unor părți terțe, inclusiv a Rusiei și a Chinei, care încearcă în mod permanent să își extindă influența în regiunea Balcanilor de Vest;

13.

salută intrarea în vigoare a Regulamentului IPA III, care asigură fonduri pentru realizarea de reforme fundamentale și sustenabile în țările beneficiare; subliniază că UE este cel mai mare donator din Balcanii de Vest și, ca atare, este cel mai important partener al acestei regiuni;

14.

sprijină punerea în aplicare a Planului economic și de investiții (PIE) pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene, care poate aduce o contribuție majoră la tranziția verde, digitalizare, infrastructura de transport și energie, dezvoltarea socială și dezvoltarea regională; în această privință, reamintește importanța îmbunătățirii statului de drept, a combaterii corupției, a transparenței și a bunei guvernanțe și a implementării depline a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest; reamintește că autoritățile locale și regionale joacă un rol important în acest sens și, prin urmare, ar trebui să fie implicate în etapa de punere în aplicare;

15.

invită Comisia ca, în cooperare cu autoritățile locale din țările beneficiare, să utilizeze în mod optim fondurile IPA III și IPARD; reiterează beneficiile abordării LEADER, întrucât dezvoltarea rurală contribuie în mod considerabil la dezvoltarea economică și la soliditatea structurilor demografice;

16.

solicită o cooperare strânsă între autoritățile locale și regionale, societatea civilă și grupurile de experți care se ocupă cu protejarea naturii și a biodiversității în Balcanii de Vest, înlocuind treptat centralele electrice pe bază de cărbune cu surse regenerabile de energie, ținând seama de opiniile comunităților locale care oferă sprijin pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru o tranziție verde și justă pentru regiune;

17.

salută intrarea în vigoare a regimului „roaming la prețurile de pe piața națională” („Roam like at home” – RLAH) în Balcanii de Vest începând cu 1 iulie 2021; subliniază că ar trebui să urmeze negocieri suplimentare cu scopul de a reduce, de asemenea, taxele de roaming între UE și Balcanii de Vest;

18.

subliniază că agenda privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Balcanii de Vest nu poate fi realizată pe deplin fără a valorifica potențialul dezvoltării economice locale și fără a îmbunătăți mediul de afaceri în comunitățile locale; CoR sprijină inițiativele privind angajarea în dialoguri mai structurate cu autoritățile locale și rețelele de autorități locale din regiuni, prin consultări periodice, chiar și dincolo de cadrul Zilei extinderii, și prin discuții în cadrul grupurilor de lucru relevante; subliniază, în acest sens, importanța ședințelor cu prezență fizică pentru a exploata întregul potențial și pentru a valorifica contactele directe ca bază pentru proiecte comune;

19.

salută sprijinul cuprinzător acordat de UE guvernelor din Balcanii de Vest pentru abordarea provocărilor generate de pandemia de COVID-19 și pentru a răspunde în mod eficace nevoilor sanitare și socioeconomice urgente; întrucât autoritățile locale și regionale au un rol central în combaterea pandemiei, îndeamnă țările implicate în procesul de aderare, dar și Comisia Europeană, să le asocieze în eforturile care vizează o coordonare eficientă;

20.

subliniază rolul fondurilor UE în contracararea tendințelor demografice negative din majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare; evidențiază necesitatea de a aborda provocările sociale în programarea acestor fonduri;

21.

subliniază necesitatea unei comunicări mai eficiente, inclusiv la nivel local, pentru a evidenția beneficiile pe care le oferă integrarea în UE și pentru a combate dezinformarea;

22.

subliniază importanța planului economic și de investiții, precum și a fondurilor IPA, pentru sprijinirea sectoarelor relevante la nivel local, cum ar fi turismul;

23.

reafirmă că statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice sunt fundamentele nenegociabile ale funcționării statelor membre ale Uniunii Europene și sunt domenii-cheie pe baza cărora UE evaluează progresele înregistrate de țările candidate în vederea aderării; își exprimă îngrijorarea cu privire la progresele limitate și la numeroasele probleme din acest domeniu, la persistența anumitor elemente de acaparare a statului, la rezultatele insuficiente în combaterea crimei organizate și a corupției, la progresele limitate în domeniul reformei judiciare, precum și la rapoartele care denunță atrocitățile comise la adresa unei părți a mass-mediei în unele țări implicate în procesul de aderare;

24.

subliniază că un mediu propice pentru dezvoltarea și desfășurarea cu succes a activității mass-mediei independente și a unei societăți civile active și puternice reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea și ireversibilitatea reformelor complexe puse în aplicare în timpul procesului de aderare, precum și fundamentul dezvoltării democrației locale; solicită o monitorizare consolidată a proceselor democratice și a libertății mass-mediei, inclusiv în legătură cu pandemia de COVID-19;

25.

subliniază că, datorită proximității lor față de cetățeni, autoritățile locale și regionale au un rol esențial în promovarea și apărarea valorilor europene, în protejarea drepturilor fundamentale și în protejarea tuturor minorităților și se pot dovedi parteneri și lideri importanți în combaterea rasismului, a discursurilor de incitare la ură și a discriminării, în promovarea egalității de gen, în protejarea grupurilor vulnerabile și a minorităților și în consolidarea coeziunii sociale; în acest sens, protecția drepturilor minorităților naționale este extrem de importantă;

26.

este convins că, datorită rolului lor specific de factori de decizie și furnizori de servicii de interes public la nivel local, autoritățile locale și regionale pot avea o pondere mai mare în abordarea unora dintre deficiențele din domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale, dar și în consolidarea unei guvernanțe transparente și responsabile a politicilor locale și în asigurarea unei protecții mai bune a drepturilor grupurilor vulnerabile;

27.

solicită Comisiei să faciliteze tot mai mult schimbul de bune practici între autoritățile locale și regionale cu privire la modalitățile unei mai mari implicări a cetățenilor în pregătirea bugetelor și a politicilor locale prin măsuri precum bugetarea participativă și își oferă sprijinul deplin în acest sens;

Observații specifice fiecărei țări

28.

sprijină pe deplin deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, după aprobarea cadrelor de negociere ale acestora de către Consiliu, pentru a demonstra sprijinul politic pentru procesul de extindere, a-i restabili credibilitatea și a reafirma promisiunea privind aderarea deplină la UE;

29.

reamintește că progresele înregistrate în dialogul Belgrad-Priștina facilitat de UE reprezintă o obligație pe calea aderării; solicită părților implicate să facă progrese rapide în procesul de normalizare, să pună în aplicare acordurile anterioare și să avanseze în direcția acordului cuprinzător obligatoriu din punct de vedere juridic;

SERBIA

30.

ia notă de progresele generale înregistrate până în prezent în negocierile de aderare cu Serbia și solicită accelerarea și aprofundarea reformelor, în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale (inclusiv în ce privește independența sistemului judiciar), al combaterii corupției, al libertății mass-mediei, al gestionării interne a crimelor de război și al luptei împotriva crimei organizate, precum și progrese în ceea ce privește normalizarea în cadrul dialogului Belgrad-Priștina, astfel cum se prevede în cadrul de negociere, care va determina ritmul general al negocierilor de aderare;

31.

salută deschiderea clusterului 4, care dă un nou impuls integrării tuturor țărilor implicate în procesul de aderare, consolidează credibilitatea procesului de aderare și pune în practică metodologia consolidată;

32.

salută progresele înregistrate în reforma constituțională care consolidează independența sistemului judiciar și invită Serbia să adopte toate legile și actele legislative necesare pentru ca reformele să poată fi puse în practică pe teren; cere Comisiei să monitorizeze reforma actuală și să facă o prezentare amănunțită în următorul său raport de țară;

33.

îndeamnă autoritățile sârbe de la toate nivelurile de guvernare să se angajeze ferm în favoarea valorilor UE și să le promoveze și să comunice fără echivoc cu privire la aspirațiile țării de integrare în UE și la relațiile cu UE, care reprezintă principalul partener politic și economic al Serbiei;

34.

își exprimă speranța că angajamentul față de reforme va fi menținut în Serbia, ceea ce ar putea duce în curând la deschiderea de noi capitole;

35.

invită Serbia să acționeze mai hotărât pentru a asigura un mediu mai propice libertății de exprimare și activității mass-mediei independente, precum și pentru a înregistra progrese în lupta împotriva corupției;

36.

salută angajamentul Serbiei de a promova în mod activ cooperarea regională și încurajează Serbia să își continue eforturile de consolidare a relațiilor de bună vecinătate și a cooperării transfrontaliere;

37.

salută decizia Serbiei de a sprijini rezoluția Adunării Generale a ONU referitoare la încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei, adoptată ca răspuns la agresiunea militară rusă nejustificată și neprovocată; invită Serbia să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene, inclusiv la toate valurile de sancțiuni împotriva Belarusului și a Federației Ruse, astfel încât Serbia să își reitereze sprijinul pentru principiile și valorile Uniunii Europene și angajamentul său de a colabora cu partenerii europeni în direcția păcii;

MUNTENEGRU

38.

observă cu îngrijorare polarizarea dintre părțile politice care a făcut dificilă înregistrarea de progrese în cadrul negocierilor; CoR îndeamnă noul guvern și partidele politice să accelereze reformele necesare pentru încheierea capitolelor, în special în domeniul statului de drept;

39.

încurajează Muntenegru să mențină și, eventual, chiar să depășească nivelul progreselor înregistrate anterior în cadrul negocierilor de aderare, punând un accent special pe îndeplinirea criteriilor de referință intermediare stabilite în capitolele 23 și 24, al căror succes va fi esențial pentru realizarea de progrese în cadrul negocierilor generale și pentru închiderea provizorie a eventualelor capitole suplimentare;

40.

subliniază că lupta împotriva corupției și a influenței politice în instituțiile publice trebuie să se desfășoare în limitele statului de drept, în condițiile transparenței și responsabilității, pentru a pune în aplicare depolitizarea administrației publice la toate nivelurile de guvernanță;

41.

recunoaște eforturile specifice și rezultatele lăudabile demonstrate de Muntenegru în domeniul eficientizării măsurilor polițienești și de urmărire penală împotriva criminalității organizate; îndeamnă însă Muntenegru să abordeze urgent deficiențele din sistemul său de justiție penală, în special modul în care sunt tratate în instanță cazurile de criminalitate organizată;

42.

invită Comisia Europeană să încurajeze Muntenegru să își intensifice eforturile în vederea unui proces de elaborare a politicilor transparent și favorabil incluziunii, inclusiv a unui control centralizat mai eficient al calității consultărilor publice cu părțile interesate;

43.

invită Comisia Europeană să acorde o atenție constantă cerințelor în materie de transparență a finanțelor publice, luând în considerare, de asemenea, vulnerabilitatea financiară externă a Muntenegrului;

ALBANIA

44.

apreciază faptul că Albania s-a axat în continuare cu succes pe reformele necesare în vederea aderării la UE, în pofida provocării reprezentate de abordarea consecințelor sociale și economice negative ale pandemiei; pe baza rezultatelor obținute, după aprobarea cadrului de negociere de către Consiliu, negocierile de aderare ar trebui să înceapă fără întârziere;

45.

salută faptul că, la 25 aprilie 2021, s-au desfășurat cu succes alegeri generale bine organizate, bazate pe reforma electorală, în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR;

46.

salută rata de aliniere de 100 % la PESC, care reprezintă un semnal puternic al angajamentului acestei țări pe calea către UE; Albania și-a continuat dialogul constructiv cu țările vecine și a continuat să se implice într-o serie de inițiative de cooperare regională, inclusiv prin asumarea cu succes a președinției OSCE în 2020;

47.

subliniază că punerea în aplicare a reformei cuprinzătoare a justiției își arată primele rezultate în cadrul Curții Constituționale și al Înaltei Curți; salută extinderea mandatului instituțiilor de verificare;

48.

salută progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea combaterii corupției, precum și în lupta împotriva criminalității organizate, inclusiv prin intensificarea cooperării cu statele membre ale UE și cu Europol; cu toate acestea, reamintește necesitatea urgentă a combaterii rețelelor de trafic de droguri;

49.

invită Albania să își continue reforma administrativă teritorială și să o consolideze, ca parte a unui program mai amplu care să vizeze stimularea descentralizării, consolidarea autonomiei fiscale locale și creșterea capacității autorităților locale;

50.

solicită insistent ca Albania să adopte și să implementeze rapid normele de aplicare, ce se lasă încă așteptate, privind drepturile minorităților, în special în ceea ce privește autoidentificarea și utilizarea limbilor minoritare, în conformitate cu standardele europene și cu implicarea tuturor părților interesate relevante, și să crească capacitățile Comisiei de stat pentru minorități naționale;

51.

solicită consolidarea în continuare a rolului Comitetului consultativ albanez pentru autoritățile locale și naționale ca un bun exemplu de instituționalizare a rolului autorităților locale în procesul de elaborare a politicilor;

52.

salută adoptarea Legii privind recensământul populației și așteaptă cu interes buna desfășurare a acestuia în condiții de transparență deplină, cu implicarea tuturor părților interesate relevante și în conformitate cu standardele internaționale;

53.

recomandă înființarea unui comitet consultativ mixt cu Albania; prin urmare, recomandă guvernului albanez să depună o cerere în acest sens, iar Consiliului de stabilizare și asociere să adopte declarația relevantă;

54.

îndeamnă Albania să-și continue eforturile actuale de punere în aplicare a unei reforme cuprinzătoare a sectorului funciar și de consolidare a drepturilor de proprietate, în mod transparent, prin organizarea de consultări cu toate părțile interesate relevante, inclusiv prin abordarea cazurilor de falsificare a documentelor și prin derularea rapidă a procesului de înregistrare și compensare;

MACEDONIA DE NORD

55.

salută faptul că bilanțul general al reformelor în pregătirea Macedoniei de Nord pentru aderarea la UE este pozitiv și face posibilă realizarea unor progrese suplimentare; pe baza rezultatelor obținute, după adoptarea cadrului de negociere de către Consiliu, negocierile de aderare ar trebui să înceapă fără întârziere, deoarece lipsa evoluțiilor subminează credibilitatea întregii politici de extindere;

56.

apreciază faptul că partidele parlamentare de opoziție au fost implicate în mod constant în activitatea parlamentară și că, în unele cazuri, au contribuit la adoptarea principalelor acte legislative privind reformele legate de aderarea la UE; îndeamnă Macedonia să își intensifice eforturile de a consolida rolul Parlamentului ca forum pentru un dialog politic constructiv, în special în ce privește agenda de reformă a UE;

57.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că deciziile din cadrul Consiliului în materie de extindere asociază Macedonia de Nord și Albania, ceea ce este injust și nu reflectă propriul obiectiv ambițios al UE de a evalua în mod individual dezvoltarea fiecărui stat în curs de aderare; solicită părților vizate să ajungă la un acord care să creeze posibilitatea deschiderii negocierilor; CoR sprijină cu fermitate organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări candidate;

58.

solicită consolidarea capacităților administrative și tehnice ale structurilor operaționale responsabile cu gestionarea fondurilor UE, atât la nivel central, cât și la nivel local, în special în domeniile transporturilor, energiei și tranziției verzi;

59.

salută eforturile depuse în domeniul cooperării regionale, datorită cărora Macedonia de Nord a putut să mențină relații bune cu țările vecine și a rămas activă în cadrul inițiativelor regionale; reamintește importanța obținerii de rezultate concrete și a implementării cu bună-credință a Acordului de la Prespa cu Grecia, ca parte a procesului de extindere;

60.

salută rata de aliniere de 96 % a Macedoniei de Nord la PESC și participarea sa activă la misiunile UE de gestionare a crizelor;

BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA

61.

își exprimă îngrijorarea cu privire la progresele limitate înregistrate de Bosnia și Herțegovina în ceea ce privește reformele esențiale necesare pentru a obține statutul de țară candidată;

62.

reafirmă că Bosnia și Herțegovina are un nivel redus de pregătire pentru a îndeplini obligațiile care decurg din statutul de membru al UE și, prin urmare, trebuie să accelereze în mod semnificativ procesul de adoptare a acquis-ului UE; reamintește că programul național de transpunere a acquis-ului UE nu a fost încă adoptat;

63.

se declară foarte îngrijorat de inițiativele Republicii Srpska care vizează retragerea din forțele armate, justiția și sistemul fiscal din Bosnia; își exprimă sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a țării;

64.

solicită Bosniei și Herțegovinei să pună în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și să modifice legea electorală astfel încât cele trei popoare constitutive să fie reprezentate legal în instituțiile statului și toți cetățenii să poată fi aleși în toate instituțiile;

KOSOVO

65.

solicită statelor membre, în conformitate cu recomandările Comisiei și cu recomandările favorabile ale Parlamentului European, pe care CoR le sprijină cu fermitate, să liberalizeze vizele;

66.

subliniază importanța ajungerii la un acord cuprinzător, cu caracter juridic obligatoriu, cu Serbia, în ceea ce privește normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo, astfel încât ambele să poată avansa pe căile lor europene respective. Invită Comisia Europeană să continue să caute soluții pentru înființarea unei asociații a localităților cu majoritate sârbă din Kosovo;

67.

salută adoptarea, în august 2021, a strategiei și a planului de acțiune privind statul de drept, care identifică principalele provocări în ceea ce privește consolidarea statului de drept;

68.

reiterează importanța reformelor legislative pentru a asigura o repartizare clară a competențelor și a resurselor financiare între autoritățile centrale și cele locale;

69.

își reafirmă așteptarea fermă ca toate acordurile din trecut să fie respectate și puse în aplicare fără întârziere; ambele părți ar trebui, de asemenea, să evite acțiunile care subminează stabilitatea și retorica care nu favorizează dialogul;

TURCIA

70.

constată cu regret regresele grave și continue în materie de democrație înregistrate de Turcia în domeniile fundamentale ale acquis-ului european, deteriorarea semnificativă a promovării și asigurării respectării drepturilor omului, a statului de drept și a libertăților fundamentale, valori fondatoare esențiale ale Uniunii Europene; subliniază că noul plan de acțiune privind drepturile omului, deși este o inițiativă care, în principiu, merită salutată, nu a prezentat măsuri concrete pentru a remedia cele mai acute probleme din acest domeniu și că trebuie depuse eforturi eficace;

71.

își reafirmă așteptarea fermă ca toate acordurile din trecut să fie respectate și puse în aplicare fără întârziere; solicită Turciei să se abțină de la noi provocări sau acțiuni unilaterale care încalcă dreptul internațional și să evite acțiunile care subminează stabilitatea și retorica care nu favorizează dialogul;

72.

se declară încă o dată preocupat de slăbirea generală a mecanismului de control și echilibru eficace din sistemul politic și condamnă practica continuă de demitere forțată din funcție a primarilor aleși și de înlocuire a lor cu funcționari numiți de guvern, precum și arestarea altor reprezentanți locali; invită Turcia, în conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale și cu recomandările Comisiei de la Veneția, să se abțină de la aplicarea unor măsuri care împiedică funcționarea democrației locale și subminează climatul democratic general, inclusiv la nivel regional și local; Turcia ar trebui, de asemenea, să își intensifice cooperarea cu Consiliul Europei și cu organele și instituțiile sale competente, să abordeze principalele recomandări ale acestora, să pună în aplicare pe deplin Convenția europeană a drepturilor omului și alte instrumente internaționale privind drepturile omului la care Turcia este parte, precum și să execute toate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu articolul 46 din CEDO; solicită Turciei să adere din nou la Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

73.

recunoaște eforturile semnificative ale Turciei în domeniul migrației prin găzduirea a peste 4 milioane de persoane și faptul că se ocupă de nevoile acestora; solicită Turciei să asigure punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a Declarației UE-Turcia din 2016, inclusiv în ceea ce privește Republica Cipru, inclusiv a obligației de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea deschiderii de noi rute de migrație ilegală, pe mare sau pe uscat, dinspre Turcia către UE, și să coopereze cu statele învecinate; solicită, de asemenea, punerea în aplicare deplină și efectivă a Acordului de readmisie UE-Turcia față de toate statele membre; cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne cu toate statele membre ale UE rămâne esențială; declară că nu va accepta nicio încercare a unor țări terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice;

74.

solicită respectarea deplină a suveranității tuturor statelor membre ale UE; condamnă acțiunile unilaterale ale Turciei în ceea ce privește Varoșa și își menține angajamentul față de soluționarea globală a problemei cipriote în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU; invită Turcia să realizeze progrese suplimentare în direcția normalizării relațiilor cu Republica Cipru;

75.

ia notă de ratificarea Acordului de la Paris de către Parlamentul turc; subliniază importanța implicării autorităților locale în elaborarea politicilor din acest domeniu; salută detensionarea situației din estul Mării Mediterane după ce Turcia a întrerupt activitățile ilegale de foraj de puțuri de hidrocarburi în zonele maritime ale Ciprului, subliniind că acest proces trebuie să continue; solicită Turciei să respecte suveranitatea tuturor statelor membre ale UE, în special a Greciei și a Ciprului, asupra apelor lor teritoriale și a spațiului lor aerian;

76.

observă că s-au înregistrat unele progrese în ce privește accelerarea absorbției fondurilor IPA II și abordarea anumitor deficiențe structurale, în special în domeniile resurselor, agriculturii și coeziunii (clusterul 5);

77.

reafirmă că este în interesul strategic al UE să dezvolte o relație de cooperare și reciproc avantajoasă cu Turcia și subliniază că este important să se mențină deschise canalele de comunicare, astfel încât să se soluționeze diferendele și să se detensioneze relațiile, prin dialog și în conformitate cu dreptul european și internațional;

78.

solicită Turciei să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul cadrului de negociere, inclusiv punerea în aplicare integrală și nediscriminatorie a protocolului adițional la Acordul de asociere, față de toate statele membre; reafirmă că recunoașterea tuturor statelor membre este esențială; reafirmă că apelul adresat Turciei de UE de a se alinia treptat la politica externă și de securitate comună a UE și de a inversa, ca o chestiune prioritară, tendința tot mai negativă și reamintește poziția sa privind aderarea statelor membre la organizațiile internaționale; ia act cu regret de faptul că Turcia se distanțează în continuare tot mai mult de Uniunea Europeană și reamintește concluzia anterioară a Consiliului care a notat că negocierile de aderare cu Turcia au ajuns practic într-un punct mort și că nu mai poate fi luată în considerare deschiderea sau închiderea altor capitole;

Rolul autorităților locale și regionale în procesul de extindere

79.

subliniază importanța rolului autorităților locale și regionale în procesul de aliniere la UE și în eventuala aplicare a normelor UE; trebuie intensificată cooperarea dintre nivelul central și cel local în procesul de integrare, în special în domeniul armonizării juridice, al dezvoltării economice și a investițiilor, al reformei administrației publice, inclusiv al dezvoltării serviciilor publice locale, al agriculturii și al securității alimentare, al politicii climatice și al tranziției verzi, al achizițiilor publice și al politicii sociale;

80.

salută lansarea Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest ca instrument esențial de sprijinire a redresării economice și a dezvoltării acestor țări; reamintește că planul prezentat de Comisia Europeană reprezintă o treime din PIB-ul Balcanilor de Vest și, prin urmare, consolidează poziția de lider a UE în calitate de donator; subliniază importanța implicării în timp util și în mod adecvat a autorităților locale și regionale în punerea în aplicare;

81.

salută intrarea în vigoare a Regulamentului IPA (IPA III), care asigură 9 miliarde EUR din investițiile în valoare de 30 de miliarde EUR furnizate de PIE; salută faptul că importanța dimensiunii locale și a contactelor interpersonale este recunoscută în Regulamentul IPA și în procesul de programare aferent; invită Comisia să analizeze în continuare posibilitatea de a facilita cooperarea la nivel central și local și cooperarea transfrontalieră la nivel local, inclusiv între statele membre și țările beneficiare, pentru a valorifica la maximum fondurile disponibile;

82.

subliniază importanța pluralismului politic în sistemele democratice; subliniază, în acest sens, că lipsa pluralismului politic sau desființarea funcțiilor și intimidarea funcționarilor aleși la nivel local ca reprezentanți ai partidelor de opoziție în unele dintre țările implicate în procesul de aderare reprezintă provocări majore pentru democrațiile locale și creează obstacole în calea obținerii statutului de stat membru al Uniunii Europene;

83.

solicită Comisiei Europene să elaboreze instrumente practice pentru a sprijini consolidarea eficace a capacităților autorităților locale și regionale din Balcanii de Vest, inclusiv prin programe tematice specifice de sprijin sau proiecte regionale de asistență tehnică, precum și prin organizarea continuă de schimburi și acțiuni de mentorat și colaborare în rețea; de asemenea, invită Comisia Europeană să includă în rapoartele anuale o trimitere la astfel de inițiative;

84.

salută practica de a crea o rețea a punctelor de contact pentru integrarea în UE la nivelul autorităților locale, cu coordonarea delegațiilor UE din țările implicate în procesul de aderare; în acest context, încurajează schimbul de bune practici și de învățăminte;

85.

autoritățile locale și regionale sunt esențiale pentru succesul procesului de integrare; prin urmare, reforma administrației publice locale și consolidarea capacităților sunt esențiale pentru toate țările implicate în procesul de aderare; în acest context, CoR solicită Comisiei Europene să analizeze și, eventual, să extindă inițiativa „Sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării” (SIGMA) la nivelurile administrative subnaționale din țările implicate în procesul de aderare;

86.

invită CE să perfecționeze indicatorii de măsurare a progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele administrației publice, prin includerea autorităților locale și regionale;

87.

salută sprijinul oferit până în prezent de Comisia Europeană pentru consolidarea cooperării tinerilor din Balcanii de Vest, care are o mare importanță pentru menținerea și dezvoltarea în continuare a relațiilor de bună de vecinătate, inclusiv sprijinul pentru inițiative precum Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret; de asemenea, salută faptul că fondurile IPA continuă să contribuie, în mod prioritar, la participarea tinerilor;

88.

subliniază că investițiile majore în infrastructură planificate în cadrul PIE în domeniul transporturilor, energiei, infrastructurii verzi și digitale ar trebui să includă întotdeauna nu numai finanțarea rețelelor centrale, ci și a conectivității regionale și locale, astfel încât aceste investiții să aducă beneficii și populației din comunitățile locale.

Bruxelles, 29 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Republicii Kosovo.

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/34

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Tranziția ecologică – Care este echilibrul dintre acceptabilitatea socială și imperativele de mediu, din punctul de vedere al orașelor și regiunilor, pentru a construi comunități reziliente?”

(2022/C 375/06)

Raportoare:	Hanna ZDANOWSKA (PL-PPE), primarul orașului Łodź
Documente de referință:	Sesizarea Comitetului de către Președinția Consiliului

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

salută tranziția verde ca una dintre prioritățile-cheie ale Președinției franceze, întrucât adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora, refacerea și protejarea biodiversității, asigurarea rezilienței teritoriale la dezastre, promovarea unui mediu sănătos și a unei mai bune calități a vieții contribuie la construirea unei Europe mai reziliente și la realizarea obiectivelor Pactului verde european și ale Acordului de la Paris;

este de acord cu comunicarea publicată referitoare la noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice (1) și cu raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) (2) și subliniază că tranziția verde nu este posibilă fără implicarea autorităților locale și regionale, precum și a locuitorilor, a întreprinderilor, a centrelor de inovare și a universităților;

este de părere că tranziția verde ar trebui să se afle în centrul oricăror opțiuni în materie de elaborare a politicilor, ca temelie pentru a construi o abordare nouă, sistemică și integrată în elaborarea și punerea în aplicare a viitoarelor politici și programe; subliniază că ea ar trebui să fie facilitată de tranziția digitală, care implică punerea în aplicare și promovarea unor instrumente digitale moderne, cu standarde ridicate de sustenabilitate, inclusiv cu garanții democratice și tehnologice, și realizarea de investiții în aceste instrumente, ca factori-cheie ai schimbării. În acest sens, este esențială și sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate și a celor rurale, astfel încât ele să poată recupera rămânerea în urmă și să reducă decalajul dintre diverse zone;

nivelurile local și regional reprezintă piatra de temelie a consolidării rezilienței. Este important să se sporească gradul de asumare și sentimentul de apartenență la comunitate la nivel local și regional – din partea administrației publice, a autorităților locale și regionale, a locuitorilor, a operatorilor economici – a tuturor celor care participă la țesutul socioeconomic local și regional, însă acest lucru necesită un sprijin instituțional și financiar adecvat și cuprinzător;

solicită o consolidare substanțială a întregului sector al sănătății și îngrijirilor, în contextul crizei climatice și a celei legate de biodiversitate și în contextul războiului din Ucraina, considerând sănătatea drept unul dintre principalele motive și principala prioritate a tranziției verzi și consolidând sinergiile dintre politicile în domeniul climei și cele din domeniul sănătății, în conformitate cu recomandările celui de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu;

este de părere că o comunitate rezilientă este capabilă să facă față impactului riscurilor climatice și celorlalte perturbări, absorbindu-le consecințele și redresându-se ulterior. Prin urmare, este important să se atenueze efectele negative, dar și să se creeze o atmosferă în care societatea, mediul și economia deopotrivă să poată prospera prin introducerea unei serii de măsuri care să incite la acțiune;

subliniază că comunitățile reziliente pot fi construite, de asemenea, prin dezvoltarea unor sisteme politice reziliente, puse în serviciul egalității, solidarității, justiției sociale și egalității de gen, prin implicarea copiilor și tinerilor, fără a neglija pe nimeni, și cu atât mai puțin grupurile vulnerabile, și prin luarea în considerare a diversității teritoriilor – de exemplu a caracteristicilor regiunilor rurale, de coastă, montane, insulare, formate din arhipelaguri sau a celor ultraperiferice;

subliniază că strategiile politice în ce privește metodele și tehnologiile ecologice de producție trebuie, de asemenea, să îmbunătățească competitivitatea IMM-urilor locale, să permită crearea și dezvoltarea de locuri de muncă verzi și perfecționarea lucrătorilor;

având în vedere prețurile ridicate la energie și războiul din Ucraina, își reiterează apelul la interzicerea totală a importurilor de gaze, petrol și cărbune rusești în Europa și încurajează autoritățile locale și regionale să înceapă elaborarea unor planuri de urgență pentru a se pregăti să facă față consecințelor unor astfel de sancțiuni; consideră că planul REPowerEU reprezintă o modalitate de a accelera tranziția energetică, de a reduce dependența UE de importuri de energie și de materii prime în general și, astfel, de a reduce riscurile politice, economice și de securitate care decurg din aceste importuri. Cu toate acestea, regretă profund lipsa unei referiri clare la rolul orașelor și regiunilor, atât în depășirea actualei crize energetice, cât și în furnizarea de soluții pe termen lung la aceasta;

Alegerea mixului adecvat de politici pentru a asigura reziliența sistemelor

10.

sprijină definiția unei Europe reziliente la schimbări climatice, în conformitate cu misiunea programului Orizont Europa, care combină reziliența sistemelor ecologice, sociale și economice cu un angajament față de sustenabilitatea pe termen lung, inclusiv egalitatea, justiția socială și egalitatea de gen; este important ca tinerii și copiii să fie incluși în acest demers, ca nimeni să nu fie neglijat și să se consolideze reziliența sistemelor politice în ce privește valorile comune, solidaritatea și respectul pentru diversitate, care să devină o realitate printr-o transformare socială favorabilă incluziunii;

11.

subliniază, în conformitate cu Comunicarea referitoare la noua strategie UE privind adaptarea la schimbările climatice, necesitatea unui răspuns sistemic, inteligent și cât mai rapid la schimbările climatice; observă că reziliența este un concept complex care necesită soluții integrate, multisectoriale și flexibile, dezvoltate în conformitate cu o abordare teritorială și bazate pe dovezi; subliniază că construirea unor sisteme reziliente implică o selecție adecvată a priorităților, sinergii între diferitele politici care sprijină transformarea într-un teritoriu sustenabil, capabil să facă față crizelor și șocurilor, și totodată pregătit să atenueze efectele lor actuale și anticipate;

12.

propune, prin urmare, ca proiectele de investiții să includă analize ale riscurilor climatice și ale vulnerabilității în raport cu schimbările climatice și ca scenariile cost-beneficiu să fie adaptate în consecință;

13.

își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul regional asimetric preconizat al crizei energetice asupra orașelor și regiunilor UE, impact care reflectă capacitățile lor diferite de a reacționa la întreruperea aprovizionării cu energie și la creșterea prețurilor energiei, și invită Comisia Europeană și statele membre să țină seama în mod corespunzător de aceste asimetrii atunci când elaborează și pun în aplicare măsurile respective;

14.

sprijină propunerile care vizează accelerarea introducerii unor măsuri în favoarea utilizării energiei din surse regenerabile de la nivel local și a unor măsuri în domeniul eficienței energetice pentru a proteja suveranitatea și securitatea energetică a Europei și a combate sărăcia energetică, date fiind mai ales războiul din Ucraina și consecințele sale negative în Europa asupra energiei;

15.

sprijină planurile și acțiunile menite să asigure o tranziție justă și favorabilă incluziunii în zonele carbonifere, pentru a le ajuta să progreseze și să depășească orice obstacole cu care s-ar putea confrunta, a le acorda fondurile suficiente necesare în acest sens și a crea un nou model pentru dezvoltarea lor;

16.

subliniază că principalele obstacole în calea implementării rapide a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon sunt legate de lipsa de resurse financiare și umane, de neajunsurile politicilor, reglementărilor și structurilor organizatorice existente, care depind încă de combustibili fosili, precum și de factori socioculturali, cum ar fi lipsa de acceptare socială, mai ales în măsura în care tranziția poate implica dispariția unor locuri de muncă și pierderi demografice, îndeosebi în regiunile miniere. Consideră, prin urmare, că inovarea ar trebui să provină din contexte locale specifice, să aibă un impact imediat asupra sistemului și a comunității în ansamblu și să contracareze procesele care generează lipsa de acceptare socială;

17.

solicită sprijin pentru a facilita dezvoltarea de soluții de mobilitate și transport publice, active și cu emisii zero și cu emisii scăzute, precum și accesul la ele;

18.

observă că schimbările climatice ar putea reprezenta cea mai mare amenințare la adresa sănătății globale în secolul 21 și, prin urmare, pledează pentru o cooperare multidisciplinară și multisectorială și pentru adoptarea abordării „O singură sănătate”, care să ducă la acțiuni coordonate la toate nivelurile de guvernanță în cadrul agențiilor internaționale, al ONG-urilor și al instituțiilor academice în ce privește conservarea naturii, refacerea biodiversității, refacerea habitatelor și refacerea ecosistemelor;

19.

subliniază că măsurile de reducere a riscului de dezastre bazate pe o abordare ecosistemică sunt instrumente de politică eficiente din punctul de vedere al costurilor; cu toate acestea, ele nu sunt exploatate pe deplin, iar potențialul lor ar trebui consolidat în continuare la nivelul UE (3);

20.

pledează pentru accelerarea tranziției către o economie circulară și subliniază rolul autorităților locale și regionale în acest proces; solicită stimularea unor noi modele de afaceri și consolidarea instrumentelor, în special în cadrul serviciilor publice locale și al mecanismelor lor extinse de responsabilitate a consumatorilor sau al sistemelor de parteneriat public-privat, precum și promovarea aferentă a modelelor de consum și de producție durabile, a achizițiilor publice verzi sau durabile;

21.

este în favoarea punerii în aplicare a unor soluții inovatoare de guvernanță în sectorul public, utilizând conceptul de laborator viu (living lab); subliniază că, pentru a construi comunități reziliente, este esențial ca acestea să fie sprijinite să găsească modalități eficace de soluționare a provocărilor, prin valorificarea creativității și a capacității de inovare a utilizatorilor serviciilor publice;

22.

solicită ca soluțiile bazate pe natură să fie luate în considerare în procesele de investiții. Această inițiativă, ca parte a noii Strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, acordă prioritate soluțiilor bazate pe natură (4);

23.

salută călduros inițiativele (precum Pactul primarilor sau Pactul climatic) care încurajează autoritățile locale și regionale să-și ridice nivelul de ambiție și să intensifice acțiunile transformatoare. Activitățile ambasadorilor acestor inițiative ar trebui intensificate și reproduse în alte locuri pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la climă în rândul autorităților locale și regionale de la toate nivelurile și pentru a accelera tranziția acestora;

24.

sprijină orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG). Ele vor permite o mai mare eficacitate în atingerea obiectivelor Pactului verde european – în special în ceea ce privește renovarea clădirilor, biodiversitatea, mobilitatea curată, energia din surse regenerabile și utilizarea eficientă a resurselor pentru a sprijini tranziția către o economie circulară;

25.

pledează pentru crearea unor condiții adecvate pentru dezvoltarea economiei sociale. Este esențial să se dispună de un cadru politic și juridic pentru crearea unui mediu adecvat dezvoltării economiei sociale. Acesta include un cadru pentru impozitare, achiziții publice și ajutoare de stat, care trebuie adaptat la nevoile economiei sociale;

Autoritățile locale și regionale ca actori-cheie ai tranziției verzi

26.

solicită un cadru de guvernanță pe mai multe niveluri care să funcționeze bine, de la nivelul local, metropolitan și regional și până la nivelul național, european și mondial. Schimbările radicale și de durată ale stilului de viață, necesare pentru crearea unei societăți echitabile, durabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, necesită atât o cooperare ascendentă, cât și o cooperare descendentă;

27.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt „actori principali” în domeniul tranziției verzi, întrucât pun în aplicare 70 % din întreaga legislație a UE, 70 % din măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, 90 % din strategiile de adaptare la schimbările climatice și 65 % din obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și efectuează o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice. Ele cunosc cel mai bine provocările de pe teren și, prin urmare, ar trebui să dispună de instrumentele necesare pentru a găsi soluții sistemice care să corespundă cel mai bine scenariului local. Această calitate nu înseamnă însă că responsabilitatea le revine în mod exclusiv. Nivelurile superioare de guvernare au obligația de a sprijini autoritățile locale și regionale în toate eforturile pe care le depun în acest sens;

28.

încurajează o mai bună punere în aplicare a guvernanței participative (dezbateri, bugete etc.) și a guvernanței multipartite, deoarece în acest mod cresc șansele unor investiții ecologice optime în micile localități rurale, în orașe și regiuni; subliniază că autoritățile locale și regionale sprijină procesul decizional în toate etapele și asigură un sprijin activ în cadrul strategiilor politice;

29.

subliniază că principiul „a gândi la nivel global și a acționa la nivel local” reprezintă singura modalitate de a atinge obiectivele ambițioase în materie de climă stabilite în Acordul de la Paris. În acest context, invită CCONUSC să implice în mod activ și semnificativ autoritățile locale și regionale ca partener credibil al COP în acțiunile în domeniul climei;

30.

încurajează autoritățile locale și regionale să organizeze summituri locale privind clima, care au un impact pozitiv asupra integrării acestor autorități în chestiunile legate de adaptarea la schimbările climatice și de tranziția energetică și oferă posibilitatea de a pregăti recomandările Comitetului Regiunilor pentru conferințele anuale ale ONU privind schimbările climatice;

Dimensiunea socială a consolidării rezilienței

31.

subliniază că implicarea comunităților locale în procesele decizionale este esențială pentru orice tranziție; solicită un angajament mai ferm față de capacitare, incluziune, valori comune și solidaritate, implicând toți actorii în construirea unor comunități mai reziliente. Implicarea tinerilor este, de asemenea, esențială în acest sens;

32.

solicită dezvoltarea unor instrumente care să motiveze gospodăriile să se implice în procesele de tranziție și a diverse forme de sprijin, în special pentru categoriile cele mai vulnerabile de cetățeni și teritorii; salută, în acest context, instituirea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și solicită acordarea de sprijin financiar prin intermediul unui sistem de gestiune partajată care să respecte principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri;

33.

solicită capacitarea prosumatorilor și a consumatorilor în tranziția verde prin intermediul unei legislații care să reducă dezinformarea ecologică (așa-numitul fenomen de greenwashing) și să promoveze alegerile efectuate în cunoștință de cauză;

34.

solicită facilitarea și stimularea inițiativelor relevante și reducerea barierelor din calea creării unor comunități locale de energie din surse regenerabile, întrucât ele reprezintă instrumente-cheie de promovare a utilizării pe scară largă a surselor regenerabile de energie și de realizare a unui sistem energetic descentralizat, furnizând, în același timp, beneficii economice și sociale la nivel local;

35.

observă că potențialul de economisire a energiei este insuficient valorificat în Planul REPowerEU și invită Comisia și statele membre să ia în considerare măsuri precum campanii de sensibilizare a cetățenilor și de încurajare a acestora să-și schimbe anumite comportamente;

Educația și învățarea în serviciul consolidării rezilienței

36.

subliniază că tranziția verde nu este posibilă fără consolidarea capitalului de cunoștințe prin asigurarea unei educații în domeniul climei la toate nivelurile de învățământ, precum și prin calificare și recalificare profesională (skilling and reskilling);

37.

subliniază că Pactul climatic ar trebui să accelereze punerea în aplicare a angajamentelor deja asumate la nivel local de către actorii locali (IMM-uri, școli, autorități locale, universități etc.) și să genereze noi angajamente, pentru a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050;

38.

sprijină obiectivele, principiile și orientările programului Orizont Europa și solicită consolidarea cerințelor de sustenabilitate referitoare la proiecte și monitorizarea efectelor lor;

39.

subliniază importanța acțiunilor de promovare, extindere și finanțare a inițiativelor existente și noi care sprijină schimbul de cunoștințe și de bune practici între rețelele europene, naționale, regionale și locale și cooperarea între orașe, cum ar fi activitățile de învățare reciprocă, vizitele de studiu, îndrumarea și consilierea între parteneri;

40.

invită autoritățile locale și regionale să depună toate eforturile pentru a încuraja cooperarea reciprocă și internațională între administrații în punerea în aplicare a proiectelor de tranziție, inclusiv cooperarea interregională, intercomunală și transfrontalieră în întreaga UE;

41.

propune utilizarea celor mai bune practici în lupta împotriva schimbărilor climatice la nivel local și regional, practici generate de inițiative precum Convenția primarilor, Coaliția Under2, misiunile UE etc. Scopul este de a valorifica datele colectate în cadrul elaborării strategiilor climatice pe termen lung și de a face schimb de experiență cu privire la metodologiile de succes, la soluțiile inovatoare și la învățămintele valoroase desprinse din astfel de inițiative;

42.

invită Comisia Europeană să ia în considerare instituirea unui instrument specific de asistență tehnică și schimb de informații între autoritățile locale și regionale care se confruntă cu provocări similare în tranziția ecologică și în construirea unor comunități reziliente, oferind sprijin financiar pentru schimbul de bune practici la nivelul UE (vizite de studiu);

43.

subliniază importanța cooperării dintre generații, a integrării perspectivelor tinerilor și a sprijinului din partea programului „Tineri politicieni aleși”; pledează pentru construirea unui ecosistem de inovare prin proiecte, programe și acțiuni care să se adreseze tinerilor talentați, pentru a permite valorificarea potențialului tineretului în contextul tranziției verzi;

44.

solicită crearea de centre climatice locale/regionale care să acționeze ca punct de informare și să mobilizeze comunitățile locale pentru a realiza tranziția verde; aceste centre au potențialul de a lansa inițiative ascendente, proiecte care să mobilizeze și să încurajeze interacțiunea dintre utilizatorii din orașe și regiuni – fie ei deja activi, sceptici sau încă neimplicați în nicio acțiune;

Consolidarea sensibilizării publicului și monitorizarea schimbărilor

45.

subliniază că sensibilizarea publicului cu privire la schimbările climatice, la cauzele și consecințele acestora este o condiție prealabilă pentru o politică eficace în domeniul climei. Utilizarea instrumentelor tehnologice moderne (teledetecție, telematică în domeniul transporturilor, drone, TIC) consolidează în mod semnificativ punerea în practică a politicilor din domeniul climei;

46.

o societate conștientă de schimbările climatice demonstrează o mai mare solidaritate în acceptarea unor acțiuni dificile și adesea costisitoare. Informațiile actualizate și fiabile stau la baza acțiunilor întreprinse și a acceptării acestora de către comunitățile locale și regionale;

47.

subliniază că succesul tranziției verzi depinde de implicarea a numeroși parteneri locali. Comunicarea continuă și în termeni clari cu privire la procesul de tranziție este importantă, ca de altfel și dialogul, în special în legătură cu subiecte dificile, cum ar fi limitarea transportului individual și instalarea unor echipamente în domeniul serviciilor publice locale pe care cetățenii nu le acceptă cu ușurință;

Acțiunea operatorilor economici pentru consolidarea rezilienței

48.

subliniază că întreprinderile și industria ar trebui să sprijine eforturile de adaptare la schimbările climatice și că, pentru a evita internalizarea de către populația locală a costurilor externalităților negative ale activităților comerciale, ar trebui puse la dispoziție mijloace juridice și financiare;

49.

solicită să se dinamizeze producția sustenabilă cu ajutorul reglementării, prin intermediul răspunderii extinse a producătorilor, pentru un număr tot mai mare de grupe de produse și etape ale ciclului lor de viață;

50.

salută revizuirea Directivei privind emisiile industriale, a cărei menire este nu numai de a contribui la prevenirea și controlul poluării, ci și de a stimula inovarea, de a recompensa întreprinderile fruntașe și de a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE;

51.

subliniază că trebuie dezvoltate mai multe proiecte și infrastructuri transfrontaliere în domeniul energiei durabile dacă dorim să obținem un sistem energetic complet integrat și fără emisii de dioxid de carbon în UE. Barierele existente trebuie eliminate, iar cooperarea transfrontalieră în domeniul surselor de energie regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon trebuie consolidată;

52.

subliniază necesitatea de a stimula piața internă a produselor pentru construcții printr-un cadru de reglementare adecvat, pentru a dinamiza punerea în aplicare a „valului de renovări” și a stimula investițiile în construcții în spiritul edificării unor clădiri durabile;

Un consum durabil

53.

solicită măsuri legislative pentru ca toate bunurile fizice de pe piața UE să devină mai ecologice, să aibă un caracter mai circular și să fie mai eficiente din punct vedere energetic pe tot parcursul ciclului lor de viață, de la proiectare până la utilizarea lor de zi cu zi, la afectarea lor unor alte scopuri și la reutilizare;

54.

solicită modificări legislative pentru ca eforturile de a combate risipa de alimente să devină mai eficiente, inclusiv prin stimularea dezvoltării unui sector alimentar sustenabil (Strategia „De la fermă la consumator”) și prin reducerea impactului asupra mediului al sectorului prelucrării alimentelor și al comerțului cu amănuntul, luând măsuri în ceea ce privește transportul, depozitarea, ambalarea alimentelor și prevenirea risipei de alimente și pentru a stimula consumul alimentar durabil;

55.

este în favoarea acțiunilor Comisiei de sprijinire a dezvoltării unei economii sociale europene, care poate soluționa cu adevărat provocările legate, printre altele, de risipa de alimente și de ciclurile scurte de viață ale produselor și poate dezvolta noi acțiuni în favoarea mediului;

56.

subliniază că, în vremurile actuale de criză și în contextul provocărilor aferente, autoritățile locale și regionale sunt obligate să își revizuiască în mod constant obiectivele, să identifice riscurile și să răspundă în mod dinamic la constrângerile emergente în materie de dezvoltare, care pot împiedica punerea în aplicare a unor acțiuni transformatoare într-un mod continuu și cuprinzător;

Dimensiunea financiară a consolidării rezilienței

57.

subliniază insistent că cele mai importante fonduri (pentru politica de coeziune a UE, cele din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul pentru modernizare etc.), inclusiv cele dedicate direct nivelului local și regional (LIFE, MIE etc.), care vizează sprijinirea tranziției verzi sunt programate la nivel național și că domeniul de aplicare al proiectelor autorităților locale și regionale depinde de orientările guvernamentale centrale. Ar trebui instituite proceduri care să garanteze că autoritățile locale și regionale sunt implicate cât mai mult posibil – în funcție de nevoile lor – în programarea și punerea în aplicare a fondurilor UE;

58.

subliniază că planul REPowerEU prezentat de Comisia Europeană, care vizează creșterea economiilor de energie, diversificarea surselor de aprovizionare, accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie, reducerea consumului de combustibili fosili și promovarea investițiilor inteligente, ar trebui să prevadă acordarea de sprijin financiar autorităților locale și regionale pentru punerea sa în aplicare și alocarea de fonduri UE existente sau noi în acest scop; invită statele membre să redirecționeze fondurile neutilizate din Mecanismul de redresare și reziliență pentru a sprijini planificarea securității energetice la nivel local și investițiile în surse regenerabile de energie și în eficiența energetică;

59.

reamintește rolul jucat de dispozițiile Tratatului în finanțarea activităților autorităților locale și regionale, în special în domeniul protecției climei. Introducerea schimbărilor trebuie adaptată la realitățile și posibilitățile societăților locale, astfel încât schimbările să poată fi aduse în mod eficace și fără a impune o sarcină excesivă asupra populației. Prin urmare, solicită Comisiei Europene să revizuiască normele privind finanțarea serviciilor publice locale, astfel încât să poată fi puse în aplicare soluții mai bune pentru finanțarea celor mai urgente nevoi din acest domeniu, întrucât este influențat astfel și impactul asupra mediului;

60.

solicită simplificarea normelor privind ajutoarele de stat, inclusiv sprijinirea soluțiilor de finanțare și întreținere a sistemelor esențiale pentru gestionarea deșeurilor, în special crearea de oportunități de finanțare pentru ca autoritățile locale și regionale să asigure funcționarea acestor sisteme, precum și acordarea de sprijin pentru gestionarea crizelor și sprijinirea operatorilor economici, inclusiv a microîntreprinderilor;

61.

subliniază necesitatea de a combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate prin măsuri de eficiență energetică și punerea în aplicare pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie, precum și necesitatea ca statele membre să ofere sprijin în acest sens la nivel local și regional; consideră, prin urmare, că este esențial să se reducă povara costurilor inițiale ale măsurilor privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie, în special pentru gospodării, microîntreprinderi și întreprinderile mici și consumatorii vulnerabili;

62.

subliniază că finanțarea prevăzută în cadrul revizuirii actualului ETS este insuficientă pentru a asigura o tranziție cu adevărat justă și că ar trebui să se aibă în vedere ca Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să beneficieze de alte venituri în afară de cele care provin din ETS privind transporturile și construcțiile (ETS II); propune ca reunirea veniturilor destinate Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să înceapă înaintea punerii în aplicare a ETS II;

63.

consideră că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar trebui să contrabalanseze efectele negative asupra gospodăriilor, a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și a celor mai vulnerabili utilizatori de soluții de mobilitate și să asigure totodată o dezvoltare durabilă din punct de vedere social;

64.

încurajează sectorul privat (printre altele, prin răspunderea extinsă a producătorilor) să se implice într-o măsură mai mare în consolidarea rezilienței orașelor și regiunilor;

65.

solicită o mai mare flexibilitate a legislației europene în domeniul concurenței, în special în ceea ce privește ajutoarele de stat, deoarece ea nu ia suficient în considerare natura concurenței cu care se confruntă întreprinderile europene în țările terțe în care nu se respectă aceleași norme;

66.

atrage atenția asupra subestimării costurilor suportate de autoritățile locale din cauza numeroaselor crize și a primirii cu întârziere a sprijinului din partea nivelurilor superioare de guvernanță; solicită, prin urmare, să se propună soluții mai eficace;

67.

solicită consolidarea sprijinului financiar pentru investițiile ecologice care generează un efect de „bulgăre de zăpadă”, mobilizând acțiuni suplimentare pentru a impulsiona tranziția verde;

68.

atrage atenția că, pe lângă accesul direct la finanțare, autoritățile locale și regionale ar trebui să beneficieze de asistență tehnică și de un sprijin adecvat pentru consolidarea capacităților, astfel încât să se valorifice oportunitățile de finanțare actuale și să fie sprijinite aceste autorități în efortul de a găsi un echilibru eficace între resursele publice și private; în plus, la realizarea investițiilor ar trebui să se valorifice la maximum achizițiile publice verzi și durabile;

69.

sprijină ideea integrării preocupărilor pentru mediu în procesul de stabilire a bugetelor, ca instrument de elaborare a politicilor fiscal-bugetare pentru a contribui la atingerea obiectivelor ecologice. Acesta va permite evaluarea impactului asupra mediului al politicilor bugetare sau fiscale și a coerenței lor cu punerea în aplicare a angajamentelor naționale și internaționale (5);

70.

solicită continuarea simplificării administrative și reducerea barierelor normative în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a unor tehnologii și modele de afaceri noi și inovatoare;

71.

subliniază că provocările legate de punerea în aplicare a politicii în domeniul climei se răsfrâng în mare măsură asupra autorităților locale și regionale, în timp ce finanțarea potențială (de exemplu, veniturile fiscale, drepturile de emisie) alimentează mai ales bugetul central; solicită revizuirea normelor privind accesul la resurse;

Consolidarea furnizării de servicii ecosistemice

72.

subliniază necesitatea de a iniția acțiuni specifice de raționalizare a gestionării apei în zonele urbane și, în special, de a gestiona resursele de apă luând în considerare legăturile cu sistemul de captare și de a stabili un program de dezvoltare a investițiilor în retenția apei la scară mică și de a înființa un fond în acest scop;

73.

este îngrijorat că, în pofida domeniului larg de aplicare al legislației de mediu în UE, există încă lacune mari în protecția juridică a ecosistemelor (6), deși refacerea lor este esențială pentru menținerea unei calități ridicate a vieții și a continuității proceselor necesare pentru dezvoltarea durabilă.

Bruxelles, 30 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2021:82:FIN

(2) https://report.ipcc.ch/ar6wg2/pdf/IPCC_AR6_WGII_FinalDraft_FullReport.pdf

(3) Climate change adaptation and disaster risk reduction in Europe Enhancing coherence of the knowledge base, policies and practices (Adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre în Europa. Creșterea coerenței bazei de cunoștințe, a politicilor și a practicilor) 15/2017, AEM, https://www.eea.europa.eu/publications/climate-change-adaptation-and-disaster

(4) https://climate-adapt.eea.europa.eu/eu-adaptation-policy/sector-policies/ecosystem

(5) https://www.oecd.org/environment/green-budgeting/

(6) Mapping and Assessment of Ecosystems and their Services: An EU ecosystem assessment (Cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor acestora: O evaluare a ecosistemului în UE), 2020 https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC120383

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/41

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Aplicarea bugetelor ecologice la nivel local și regional

(2022/C 375/07)

Raportor:	Vincent CHAUVET (FR-RE), primarul orașului Autun
Document de referință:	Sesizarea Președinției, articolul 41 litera (a)

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

subliniază că Pactul verde european din 2019 creează o foaie de parcurs către o Europă care până în 2050 să fie neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, circulară și competitivă și subliniază rolul-cheie al bugetelor naționale în redirecționarea investițiilor publice, a consumului și a impozitării către priorități ecologice, angajându-se în mod explicit să promoveze practicile bugetare ecologice în UE;

subliniază importanța elaborării bugetelor ținând cont de componenta ecologică pentru realizarea neutralității climatice până în 2050 și a angajamentelor internaționale în materie de climă de a evalua impactul ecologic al finanțării, care vizează transformarea modului nostru de viață (în special sistemele energetice, locuințele, sistemele de transport și cele alimentare) și de a respecta acele aspecte ale tranzițiilor care au legătură cu caracterul lor just și favorabil incluziunii;

invită Comisia Europeană și statele membre să sprijine implicarea puternică a regiunilor și orașelor în evaluarea alinierii posturilor bugetare cu obiectivele climatice și de mediu și în furnizarea de definiții, clasificări și orientări armonizate privind executarea lor în cazul acțiunilor specifice;

reiterează faptul că fondurile de redresare și reziliență nu ajung încă la nivelurile de guvernanță regionale sau locale, unde are loc punerea în aplicare. Aceasta este o adevărată provocare, având în vedere că, potrivit OCDE, administrațiile subnaționale sunt responsabile de 55 % din cheltuielile publice și 64 % din investițiile publice legate de climă și mediu;

Definirea cadrului

ia act de faptul că, în mai 2021, Comisia Europeană a definit în termeni aproximativi „bugetul ecologic” ca însemnând un „proces bugetar prin care contribuțiile de mediu ale posturilor bugetare sunt identificate și evaluate în raport cu indicatori de performanță specifici, cu scopul de a alinia mai bine politicile bugetare la obiectivele de mediu”;

avertizează, cu toate acestea, că ar trebui furnizată o definiție unică și clară a bugetului ecologic și a procesului subiacent, pentru a putea evalua impactul asupra mediului/climei al bugetelor publice în ansamblu sau anumitor părți ale acestora, reflectând faptul că bugetul ecologic este, de asemenea, o abordare a procesului decizional;

atrage atenția asupra faptului că OCDE a elaborat un cadru strategic pentru înverzirea bugetelor, care oferă guvernelor un mediu de capacitare pentru întocmirea bugetelor ecologice, definind forma, scopul și metoda de elaborare a acestora. În plus, sau în completarea acestui cadru, în ianuarie 2022, Comisia Europeană a elaborat un cadru european de referință pentru înverzirea bugetelor – un ghid de introducere a bugetării ecologice sau de modernizare a practicilor existente în statele membre ale UE;

invită Comisia Europeană și statele membre să sprijine autoritățile locale și regionale la punerea în aplicare a orientărilor privind procesul bugetar ecologic și a cadrului metodologic, pe baza propunerilor existente pentru administrațiile subnaționale (1), prin care contribuțiile de mediu ale posturilor bugetare să fie identificate și evaluate în funcție de indicatori specifici de performanță de mediu, cu scopul de a alinia mai bine politicile bugetare locale și naționale la obiectivele de mediu;

reamintește, cu toate acestea, că metodologiile furnizate trebuie să fie suficient de flexibile pentru a fi adaptate la contextul specific fiecărei țări (responsabilități subnaționale, nomenclatorul bugetar etc.), precum și la nivelul administrației subnaționale;

10.

în același timp, invită Comisia Europeană să reexamineze posibilitatea de a merge dincolo de un cadru metodologic privind bugetarea ecologică, inclusiv o propunere de cadru juridic;

11.

subliniază importanța de a defini „obiectivele bugetelor ecologice” la nivel regional și local, în conformitate cu obiectivele în materie de climă și sustenabilitate definite în planurile sectoriale (de exemplu, planurile energetice regionale, planurile de acțiune în domeniul climei și al energiei durabile – PACED, planurile privind mobilitatea durabilă etc.);

12.

invită cele 100 de orașe europene selectate de Comisia Europeană să devină orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030 să adopte bugetarea ecologică pentru a monitoriza punerea în aplicare a planului de investiții în contractele climatice, realizat de orașe și de părțile interesate de la nivel local;

13.

subliniază faptul că schimbările climatice au un impact economic. Aceste costuri de mediu (o externalitate negativă) sunt mai mari decât se credea anterior, însă întreprinderile și organizațiile își pot îmbunătăți situația economică prin reducerea acestei externalități negative și, prin urmare, a impactului fiscal. Întreprinderile și organizațiile pot reduce sau elimina taxele de mediu prin respectarea legislației privind clima și, prin urmare, aceasta din urmă ar trebui, de asemenea, să fie considerată o oportunitate economică;

Monitorizarea

14.

consideră că bugetarea ecologică elaborată la nivel local și regional ar trebui să se concentreze asupra cheltuielilor și veniturilor și, în special, asupra monitorizării documentelor bugetare care cuprind alocări ale cheltuielilor. Cu toate acestea, pentru ca evaluarea să devină mai accesibilă, ar trebui să fie posibilă doar evaluarea cheltuielilor (într-o primă etapă). Veniturile și cheltuielile fiscale ar putea fi evaluate într-o a doua etapă, astfel cum recomandă cadrul de referință pentru ecologizarea bugetului UE (GBRF);

15.

constată, cu toate acestea, că crearea unui cadru favorabil care să depășească simplele instrumente bugetare ecologice este singura cale de urmat pentru ca planificarea ecologică a bugetelor să aibă succes și să aducă beneficii la nivel local și regional; totuși, povara creării acestui cadru nu ar trebui să revină numai autorităților locale și regionale, ci ar trebui asumată la un nivel de guvernare superior;

16.

consideră că este necesar să se elaboreze o listă de posturi bugetare pentru înverzirea bugetelor la nivel local și regional care să aibă un impact net specific asupra mediului, care ar putea fi considerat „ecologic” în mod general, precum și o listă a posturilor cu impact net care ar putea fi considerate „neecologice” sau „neutre” în mod general. Lista ar trebui să fie integrată în orientările și instrumentele privind bugetarea ecologică pentru autoritățile locale și regionale care sunt dispuse fie să pună în aplicare bugetarea ecologică, fie să își actualizeze practicile actuale. În acest sens, salută eforturile depuse de Comisia Europeană și de OCDE pentru ca acest lucru să devină o realitate;

17.

subliniază că este important ca autoritățile locale și regionale să măsoare impactul posturilor bugetare ecologice și neecologice în ceea ce privește schimbările climatice, abordând în același timp emisiile de dioxid de carbon, adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, biodiversitatea, aerul curat și alte tipuri de poluare a mediului;

18.

consideră că principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” este un factor care încurajează autoritățile locale și regionale să adopte o metodologie bugetară ecologică;

19.

are convingerea că un buget ecologic poate reprezenta un instrument eficace pentru monitorizarea și evaluarea politicilor sustenabile și referitoare la climă cu o strategie financiară pe termen mediu și lung care să-i integreze în planurile multianuale de lucrări publice și în previziunile bugetare; consideră că o monitorizare eficace este unul dintre aspectele-cheie ale unei puneri în aplicare reușite;

20.

solicită crearea unei platforme de cooperare între autorități, dincolo de frontierele naționale, dar și cele ale orașelor, care să vizeze schimbul de bune practici și inițiativele de consolidare a capacităților pentru a ajuta autoritățile locale și regionale să își ecologizeze bugetul. Formarea în acest sens ar trebui să ghideze autoritățile locale și regionale, prin aplicații practice, să evalueze practicile existente și să abordeze provocările specifice legate de ecologizarea finanțelor publice;

21.

invită Comisia Europeană și statele membre să extindă accesul la inițiativele de sprijin tehnic pentru ecologizarea bugetelor, acesta fiind disponibil în prezent cu precădere la nivel național; în acest sens, este pregătit să introducă, în cooperare cu Comisia Europeană, OCDE, I4CE și alți actori relevanți, cursuri obligatorii de formare pentru membrii CoR în materie de bugetare ecologică, ca un prim pas către sporirea gradului de conștientizare și transmiterea de cunoștințe relevante cu privire la aplicarea acestei abordări bugetare;

Facilitarea investițiilor

22.

reamintește că integrarea dimensiunii ecologice în buget este înțeleasă ca însemnând o evaluare a caracterului ecologic al bugetului. Cu toate acestea, obiectivul său final ar trebui să fie, de asemenea, creșterea ponderii părților „ecologice” ale bugetelor, întrucât bugetul ecologic este unul dintre instrumentele de punere în aplicare a Pactului verde, de care sunt responsabile autoritățile locale și regionale. În special, acest lucru ar trebui să permită UE să finanțeze direct autoritățile locale și regionale pentru tranziția verde. Bugetul Uniunii Europene și diversele sale fonduri trebuie să ia în considerare expunerea diferită a țărilor și regiunilor la efectele schimbărilor climatice. Prin urmare, contribuțiile și finanțarea Uniunii trebuie să țină seama de diversitatea teritoriilor și de situația socioeconomică a fiecăruia dintre acestea, precum și de capacitatea de a reacționa la efectele schimbărilor climatice;

23.

subliniază că, pe lângă evaluarea bugetară, autoritățile locale și regionale au nevoie de finanțare suficientă printr-un acces consolidat la programe și sprijin pentru dezvoltarea de proiecte eligibile pentru finanțare (inclusiv proiecte la scară mai mică), agregând proiectele la scară mică în vederea creării economiilor de scară necesare;

24.

reiterează faptul că mobilizarea surselor private de finanțare va fi esențială; autoritățile locale și regionale vor avea nevoie de o capacitate administrativă sporită pentru a depăși o slabă capacitate de concepție din cauza dimensiunii lor și a resurselor disponibile;

25.

subliniază marele potențial al metodologiei utilizate în exercițiile bugetare ecologice de a evalua proiectele și posibilitatea ca proiectele să fie finanțate prin emisiuni de obligațiuni ecologice pentru a accelera investițiile în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a spori sprijinul acordat investitorilor, precum și pentru a acționa ca instrument-cheie în combaterea schimbărilor climatice și în punerea în aplicare a Acordului de la Paris. Inițiative precum Parteneriatul global privind obligațiunile verzi (GGBP) sprijină eforturile entităților subnaționale, cum ar fi orașele, statele și regiunile, corporațiile și întreprinderile private, precum și ale instituțiilor financiare, de a accelera emiterea de obligațiuni verzi;

26.

invită Comisia Europeană și statele membre să scutească investițiile „verzi” de la calculul deficitului public regional și de la „regulile de aur” privind limita datoriei, sporind astfel investițiile ecologice pentru a atinge obiectivele ambițioase ale UE și pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon;

27.

subliniază faptul că Comisia Europeană a îmbunătățit finanțarea activităților economice durabile prin strategia reînnoită privind finanțarea durabilă (RSFS) și prin cadrul de finanțare durabilă, adoptând Regulamentul privind taxonomia finanțelor durabile și Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă; recunoaște importanța integrării în bugetele ecologice a unor indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut și pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon, pentru a mobiliza capitalul privat în investițiile publice și pentru a oferi investitorilor o înțelegere mai clară a consecințelor investițiilor lor în ceea ce privește emisiile de carbon;

28.

invită Comisia Europeană și statele membre să definească un certificat pentru bugetele ecologice în conformitate cu cerințele taxonomiei, în măsura în care aceasta se aplică, pentru proiectele refinanțate;

29.

solicită îmbunătățirea netă a taxonomiei, prin ajustarea numărului angajaților la o cifră semnificativ mai mică în întreprinderile cărora li se aplică taxonomia; în același timp, salută includerea energiei nucleare drept investiție ecologică în taxonomie;

Participare și transparență

30.

recomandă autorităților locale și regionale să difuzeze în rândul cetățenilor rapoarte de monitorizare a bugetului ecologic, pentru a promova eficiența, responsabilitatea și transparența politicilor privind acțiunile în domeniul climei și al mediului;

31.

solicită audituri externe periodice ale metodologiilor folosite pentru bugetele ecologice și, în special, ale ipotezei de bază utilizate pentru clasificarea cheltuielilor și a veniturilor, pentru a garanta responsabilitatea și, în cele din urmă, pentru a spori încrederea publicului în acest proces;

32.

solicită consolidarea asumării agendei verzi în rândul cetățenilor. Pe lângă informațiile furnizate prin intermediul exercițiului bugetar ecologic, CoR încurajează orașele și regiunile să crească bugetul participativ ecologic, ca modalitate de a le oferi cetățenilor – în special consiliilor locale de tineret – posibilitatea de a-și asuma o parte din bugetul anual pentru proiectele ecologice care aduc beneficii comunității lor;

Integrarea dimensiunii sociale în buget

33.

recunoaște că bugetele ecologice sunt instrumente economice puternice pentru transformarea societăților și a economiilor și pentru îmbunătățirea egalității. Pe de altă parte, avertizează că integrarea dimensiunii ecologice în buget trebuie să fie reconciliată cu obiectivele sociale, pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă;

34.

afirmă că orașele și regiunile joacă un rol esențial în realizarea unei tranziții cu emisii scăzute și favorabile incluziunii și subliniază necesitatea ca acțiunile în domeniul climei să devină o responsabilitate a autorităților de la nivel local. Unele dintre preocupările comune ale orașelor se referă la modul în care schimbările climatice pot afecta amenajarea teritoriului, segregarea și dezvoltarea urbană, sănătatea umană și stratificarea economică. Investițiile în infrastructura urbană cu emisii scăzute pot avea un impact pozitiv asupra populațiilor vulnerabile și cu venituri reduse; de aceea autoritățile locale și regionale nu pot fi lăsate singure în eforturile lor de a traversa tranziția verde. Atât statele membre, cât și UE au responsabilitatea de a sprijini aceste eforturi;

35.

consideră că redistribuirea este esențială pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, deoarece costul bunurilor și serviciilor cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră (încălzire și aer condiționat, închirierea locuințelor, transport) va crește considerabil din cauza politicilor de atenuare. În țările în care aceste bunuri și servicii sunt consumate în mod disproporționat de gospodăriile cu venituri mici, politicile de atenuare vor spori inegalitățile pe partea de cheltuieli. Pentru a evita dezechilibrele sociale, principiul „poluatorul plătește” trebuie aplicat cu rigurozitate. Prin urmare, redistribuirea trebuie să fie concepută astfel încât să îi recompenseze pe cei care se comportă într-un mod favorabil climei. Combaterea schimbărilor climatice este o sarcină a societății în ansamblu. Bugetul Uniunii Europene și diversele sale fonduri trebuie să țină seama de diferențele socioeconomice dintre țări și regiuni și de efectele pe care schimbările climatice și politicile de combatere a acestora le au asupra inegalităților teritoriale și sociale, astfel încât tranziția verde să fie cât mai justă și mai incluzivă posibil.

Bruxelles, 30 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) Institutul pentru Economie Climatică și Centrul OCDE pentru regiuni și orașe au elaborat deja sau sunt în curs de a elabora proceduri de evaluare a bugetelor din punctul de vedere al impactului asupra climei sau orientări specifice destinate autorităților locale și regionale.

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/45

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme

(2022/C 375/08)

Raportor:

Yonnec POLET (BE-PSE), prim-viceprimar al comunei Berchem-Saint-Agathe

Documente de referință:

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Condiții de muncă mai bune pentru o Europă socială mai puternică: valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării pentru viitorul muncii

COM(2021) 761 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme

COM(2021) 762 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

COM(2021) 762 final

Amendamentul 1

Considerentul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Atunci când platformele operează în mai multe state membre sau la nivel transfrontalier, este adesea neclar unde se desfășoară activitatea platformei și de către cine. De asemenea, autoritățile naționale nu au acces ușor la datele cu privire la platformele digitale de muncă, inclusiv la numărul de persoane care lucrează pe platforme, la statutul lor profesional și la condițiile lor de muncă. Acest lucru complică asigurarea respectării normelor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește dreptul muncii și protecția socială.

Atunci când platformele operează în mai multe state membre sau la nivel transfrontalier, este adesea neclar unde se desfășoară activitatea platformei și de către cine. De asemenea, autoritățile competente din statele membre nu au acces ușor la datele cu privire la platformele digitale de muncă, inclusiv la numărul de persoane care lucrează pe platforme, la statutul lor profesional și la condițiile lor de muncă. Acest lucru complică asigurarea respectării normelor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește dreptul muncii și protecția socială.

Expunere de motive

În numeroase state membre, autoritățile regionale dispun de competențe în ceea ce privește stabilirea statutului lucrătorilor.

Amendamentul 2

Considerentul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prezenta directivă ar trebui să se aplice persoanelor care lucrează pe platforme în Uniune care au sau despre care se consideră, pe baza evaluării faptelor, că au un contract de muncă sau un raport de muncă un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statele membre, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui să includă situațiile în care statutul profesional al persoanei care lucrează pe platforme nu este clar, astfel încât să se permită stabilirea corectă a statutului respectiv. Dispozițiile privind gestionarea algoritmică care sunt legate de prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să se aplice, de asemenea, lucrătorilor independenți autentici și altor persoane care lucrează pe platforme în Uniune care nu au un raport de muncă .

Prezenta directivă ar trebui să se aplice persoanelor care lucrează pe platforme în Uniune care au sau despre care se consideră, pe baza evaluării faptelor, că au un contract de muncă sau un raport de muncă un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statele membre, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui să includă situațiile în care statutul profesional al persoanei care lucrează pe platforme nu este clar sau a fost stabilit în mod eronat sau fraudulos , astfel încât să se permită stabilirea corectă a statutului respectiv. Dispozițiile privind gestionarea algoritmică care sunt legate de prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să se aplice, de asemenea, lucrătorilor independenți autentici care lucrează pe platforme în Uniune.

Expunere de motive

Unul dintre obiectivele directivei este de a permite stabilirea corectă a statutului lucrătorilor – independenți sau salariați.

Amendamentul 3

Considerentul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Platformele digitale de muncă diferă de alte platforme online prin faptul că organizează munca prestată de persoane la cererea, unică sau repetată, a destinatarului unui serviciu furnizat de platformă. Organizarea activității efectuate de persoane ar trebui să implice cel puțin un rol semnificativ în corelarea cererii de servicii cu oferta de forță de muncă de către o persoană care are o relație contractuală cu platforma digitală de muncă și care este disponibilă pentru a îndeplini o sarcină specifică și poate include și alte activități, cum ar fi procesarea plăților. Platformele online care nu organizează munca efectuată de persoane, ci doar oferă mijloacele prin care furnizorii de servicii pot ajunge la utilizatorul final, de exemplu prin publicarea de oferte sau de cereri de servicii sau prin agregarea și afișarea furnizorilor de servicii disponibili într-un anumit domeniu, fără nicio implicare suplimentară, nu ar trebui să fie considerate platforme digitale de muncă. Definiția platformelor digitale de muncă nu ar trebui să includă furnizorii unui serviciu al cărui scop principal este de a exploata sau de a partaja active, de exemplu, închirierea de locuințe pe termen scurt. Definiția ar trebui să se limiteze la prestatorii unui serviciu pentru care organizarea muncii efectuate de o persoană, cum ar fi transportul de persoane sau de bunuri sau activități de curățenie, constituie o componentă necesară și esențială și nu doar o componentă minoră și pur auxiliară .

Platformele digitale de muncă diferă de alte platforme online prin faptul că organizează munca prestată de persoane la cererea, unică sau repetată, a destinatarului unui serviciu furnizat de platformă. Organizarea activității efectuate de persoane ar trebui să implice cel puțin un rol semnificativ în corelarea cererii de servicii cu oferta de forță de muncă de către o persoană care are o relație contractuală cu platforma digitală de muncă și care este disponibilă pentru a îndeplini o sarcină specifică și poate include și alte activități, cum ar fi procesarea plăților. Platformele online care nu organizează munca efectuată de persoane, ci doar oferă mijloacele prin care furnizorii de servicii pot ajunge la utilizatorul final, de exemplu prin publicarea de oferte sau de cereri de servicii sau prin agregarea și afișarea furnizorilor de servicii disponibili într-un anumit domeniu, fără nicio implicare suplimentară, nu ar trebui să fie considerate platforme digitale de muncă. Definiția platformelor digitale de muncă nu ar trebui să includă furnizorii unui serviciu al cărui scop principal este de a exploata sau de a partaja active, de exemplu, închirierea de locuințe pe termen scurt. Definiția se aplică prestatorilor unui serviciu pentru care organizarea muncii efectuate de o persoană, cum ar fi transportul de persoane sau de bunuri sau activități de curățenie, constituie o componentă necesară și esențială. Serviciile auxiliare furnizate în contextul prestării unui serviciu al cărui scop principal este de a exploata sau de a partaja active, și care necesită organizarea de lucrări efectuate de persoane fizice, ar trebui incluse în această definiție, dacă sunt necesare, esențiale și comandate prin intermediul platformei.

Expunere de motive

Scopul este de a se asigura că serviciile auxiliare necesare și esențiale care includ o componentă de muncă prestată de persoane fizice pot fi incluse în domeniul de aplicare al directivei, dacă sunt comandate prin intermediul unei platforme.

Amendamentul 4

Considerentul 23

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Asigurarea stabilirii corecte a statutului profesional nu ar trebui să împiedice îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor independenți autentici care lucrează pe platforme. În cazul în care o platformă digitală de muncă decide, în mod absolut voluntar sau de comun acord cu persoanele în cauză, să plătească contribuțiile de asigurări sociale, asigurarea împotriva accidentelor sau alte forme de asigurare, pentru măsuri de formare sau prestații similare în beneficiul lucrătorilor independenți care lucrează prin intermediul platformei respective, prestațiile respective nu ar trebui considerate ca fiind elemente determinante care indică existența unui raport de muncă.

Asigurarea stabilirii corecte a statutului profesional nu ar trebui să împiedice îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor independenți autentici care lucrează pe platforme. În cazul în care o platformă digitală de muncă decide, în mod absolut voluntar sau de comun acord cu persoanele în cauză, să plătească contribuțiile de asigurări sociale, asigurarea împotriva accidentelor sau alte forme de asigurare, pentru măsuri de formare sau prestații similare în beneficiul lucrătorilor independenți care lucrează prin intermediul platformei respective, prestațiile respective nu ar trebui considerate în mod automat ca fiind elemente determinante care indică existența unui raport de muncă, fără a aduce atingere motivelor enumerate la articolul 4 privind prezumția legală .

Expunere de motive

Deși îmbunătățirea voluntară a condițiilor de muncă ale lucrătorilor independenți de către platforme este binevenită, aceasta nu ar trebui utilizată pentru a eluda prezumția legală sau pentru a reintroduce noțiunea de subordonare. Dacă îmbunătățirile voluntare sunt incluse în lista actelor prevăzute la articolul 4 privind prezumția legală, acestea trebuie să poată fi utilizate pentru a caracteriza existența unui raport de muncă.

Amendamentul 5

Considerentul 25

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru ca prezumția legală să devină operațională și pentru a facilita asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor, ar trebui incluse în directivă criterii care să indice faptul că o platformă digitală de muncă controlează desfășurarea muncii. Criteriile respective ar trebui să se inspire din jurisprudența Uniunii și din cea națională și să țină seama de conceptele naționale privind raportul de muncă. Criteriile ar trebui să includă elemente concrete care să demonstreze că platforma digitală de muncă, de exemplu, stabilește în practică și nu doar recomandă condițiile de muncă sau remunerația ori ambele, oferă instrucțiuni cu privire la modul în care trebuie să fie desfășurată munca sau împiedică persoana care lucrează pe platforme să dezvolte contacte de afaceri cu potențialii clienți. Pentru a declanșa aplicarea prezumției și pentru ca aceasta să fie efectivă în practică, ar trebui îndeplinite întotdeauna două criterii . În același timp, criteriile nu ar trebui să acopere situațiile în care persoanele care lucrează pe platforme sunt lucrători independenți autentici. Lucrătorii independenți autentici sunt responsabili față de clienții lor pentru modul în care își desfășoară activitatea și pentru calitatea produselor lor. Libertatea de a alege programul de lucru sau perioadele de absență, de a refuza sarcini, de a recurge la subcontractanți sau înlocuitori sau de a lucra pentru orice parte terță reprezintă o caracteristică a unei activități independente autentice. Prin urmare, restricționarea de facto a unei astfel de libertăți printr-o serie de condiții sau printr-un sistem de sancțiuni ar trebui, de asemenea, să fie considerată un element de control al desfășurării muncii. Supravegherea îndeaproape a desfășurării muncii sau verificarea amănunțită a calității rezultatelor muncii respective, inclusiv prin mijloace electronice, nu doar prin utilizarea comentariilor sau a evaluărilor de către destinatarii serviciului, ar trebui, de asemenea, să fie considerată drept un element de control al desfășurării muncii. În același timp, platformele digitale de muncă ar trebui să fie în măsură să își proiecteze interfețele tehnice într-un mod care să asigure o bună experiență pentru consumatori. Măsurile sau normele impuse de lege sau care sunt necesare pentru a proteja sănătatea și securitatea beneficiarilor serviciului nu ar trebui înțelese ca un control al desfășurării muncii.

Pentru ca prezumția legală să devină operațională și pentru a facilita asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor, ar trebui incluse în directivă criterii care să indice faptul că o platformă digitală de muncă controlează desfășurarea muncii. Criteriile respective ar trebui să se inspire din jurisprudența Uniunii și din cea națională și să țină seama de conceptele naționale privind raportul de muncă. Criteriile ar trebui să includă elemente concrete care să demonstreze că platforma digitală de muncă, de exemplu, stabilește în practică și nu doar recomandă condițiile de muncă sau remunerația ori ambele, oferă instrucțiuni cu privire la modul în care trebuie să fie desfășurată munca sau împiedică persoana care lucrează pe platforme să dezvolte contacte de afaceri cu potențialii clienți. Pentru a declanșa aplicarea prezumției și pentru ca aceasta să fie efectivă în practică, ar trebui îndeplinit întotdeauna un criteriu . Această listă de criterii poate fi completată cu practici suplimentare care se consideră că controlează performanța muncii în legislația, jurisprudența sau practica națională. În același timp, criteriile nu ar trebui să acopere situațiile în care persoanele care lucrează pe platforme sunt lucrători independenți autentici. Lucrătorii independenți autentici sunt responsabili față de clienții lor pentru modul în care își desfășoară activitatea și pentru calitatea produselor lor. Libertatea de a alege programul de lucru sau perioadele de absență, de a refuza sarcini, de a recurge la subcontractanți sau înlocuitori sau de a lucra pentru orice parte terță reprezintă o caracteristică a unei activități independente autentice. Prin urmare, restricționarea de facto a unei astfel de libertăți printr-o serie de condiții sau printr-un sistem de sancțiuni ar trebui, de asemenea, să fie considerată un element de control al desfășurării muncii. Supravegherea îndeaproape a desfășurării muncii sau verificarea amănunțită a calității rezultatelor muncii respective, inclusiv prin mijloace electronice, nu doar prin utilizarea comentariilor sau a evaluărilor de către destinatarii serviciului, ar trebui, de asemenea, să fie considerată drept un element de control al desfășurării muncii. În același timp, platformele digitale de muncă ar trebui să fie în măsură să își proiecteze interfețele tehnice într-un mod care să asigure o bună experiență pentru consumatori. Măsurile sau normele impuse de lege sau care sunt necesare pentru a proteja sănătatea și securitatea beneficiarilor serviciului nu ar trebui înțelese ca un control al desfășurării muncii.

Expunere de motive

Criteriile enumerate în directivă caracterizează fiecare un element de conducere și control; unul singur dintre ele trebuie să fie suficient pentru a declanșa prezumția unui angajator, pe care lucrătorul sau angajatorul o poate contesta în continuare, dacă este necesar. În același timp, lista criteriilor nu este exhaustivă.

Amendamentul 6

Considerentul 32

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Platformele digitale de muncă ar trebui să facă obiectul obligațiilor de transparență în ceea ce privește sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor care sunt utilizate pentru a monitoriza, a supraveghea sau a evalua desfășurarea muncii prin mijloace electronice, precum și în ceea ce privește sistemele automatizate de luare a deciziilor care sunt utilizate pentru a lua sau a sprijini decizii care afectează în mod semnificativ condițiile de muncă, inclusiv accesul persoanelor care lucrează pe platforme la sarcini de lucru, veniturile lor, securitatea și sănătatea la locul de muncă, timpul lor de lucru, promovarea și statutul lor contractual, inclusiv restricționarea, suspendarea sau încetarea contului lor. În plus față de ceea ce se prevede în Regulamentul (UE) 2016/679, ar trebui furnizate, de asemenea, informații privind astfel de sisteme în cazul în care deciziile nu se bazează exclusiv pe prelucrarea automată, cu condiția ca acestea să fie susținute de sisteme automatizate. De asemenea, ar trebui să se specifice ce tip de informații ar trebui furnizate persoanelor care lucrează pe platforme cu privire la astfel de sisteme automatizate, precum și în ce formă și când ar trebui furnizate aceste informații. Obligația operatorului în temeiul articolelor 13, 14 și 15 din Regulamentul (UE) 2016/679 de a furniza persoanei vizate anumite informații în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată, precum și accesul la aceste date ar trebui să se aplice în continuare în contextul lucrului pe platforme. Informațiile privind sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor ar trebui, de asemenea, furnizate reprezentanților persoanelor care lucrează pe platforme și autorităților naționale din domeniul muncii, la cererea acestora, pentru a le permite să își exercite funcțiile.

Platformele digitale de muncă ar trebui să facă obiectul obligațiilor de transparență în ceea ce privește sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor care sunt utilizate pentru a monitoriza, a supraveghea sau a evalua desfășurarea muncii prin mijloace electronice, precum și în ceea ce privește sistemele automatizate de luare a deciziilor care sunt utilizate pentru a lua sau a sprijini decizii care afectează în mod semnificativ condițiile de muncă, inclusiv accesul persoanelor care lucrează pe platforme la sarcini de lucru, veniturile lor, securitatea și sănătatea la locul de muncă, timpul lor de lucru, promovarea și statutul lor contractual, inclusiv restricționarea, suspendarea sau încetarea contului lor. În plus față de ceea ce se prevede în Regulamentul (UE) 2016/679, ar trebui furnizate, de asemenea, informații privind astfel de sisteme în cazul în care deciziile nu se bazează exclusiv pe prelucrarea automată, cu condiția ca acestea să fie susținute de sisteme automatizate. De asemenea, ar trebui să se specifice ce tip de informații ar trebui furnizate persoanelor care lucrează pe platforme cu privire la astfel de sisteme automatizate, precum și în ce formă și când ar trebui furnizate aceste informații. Obligația operatorului în temeiul articolelor 13, 14 și 15 din Regulamentul (UE) 2016/679 de a furniza persoanei vizate anumite informații în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată, precum și accesul la aceste date ar trebui să se aplice în continuare în contextul lucrului pe platforme. Informațiile privind sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor ar trebui, de asemenea, furnizate sindicatelor, reprezentanților persoanelor care lucrează pe platforme și autorităților naționale și regionale din domeniul muncii, la cererea acestora, pentru a le permite să își exercite funcțiile.

Expunere de motive

Sindicatele joacă un rol esențial în apărarea drepturilor lucrătorilor, iar directiva trebuie să facă o referire explicită la acestea. De asemenea, autoritățile din domeniul muncii sunt actori necesari și esențiali pentru a asigura respectarea reglementărilor în domeniul muncii și al securității sociale și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă.

Amendamentul 7

Considerentul 33

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Platformele digitale de muncă nu ar trebui să fie obligate să divulge informații detaliate privind funcționarea sistemelor lor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor, inclusiv algoritmi, sau alte date detaliate care conțin secrete comerciale sau care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală.	Platformele digitale de muncă ar trebui să fie obligate să divulge informații detaliate privind funcționarea sistemelor lor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor, inclusiv algoritmi, legate de condițiile de muncă. Acestea nu ar trebui să aibă obligația de a divulga alte date detaliate care conțin secrete comerciale sau care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală.
Cu toate acestea, considerațiile de mai sus nu ar trebui să aibă drept rezultat refuzul de a furniza toate informațiile solicitate prin prezenta directivă.	Cu toate acestea, considerațiile de mai sus nu ar trebui să aibă drept rezultat refuzul de a furniza toate informațiile solicitate prin prezenta directivă.

Expunere de motive

Secretul comercial sau proprietatea intelectuală nu pot fi contrarii punerii în aplicare corespunzătoare a prezentei directive, și nici utilizate pentru a evita anumite dispoziții, în special cele prevăzute la capitolul III privind gestionarea algoritmică și la capitolul IV privind transparența privind lucrul pe platforme.

Amendamentul 8

Capitolul I – Dispoziții generale, articolul 1 – Obiect și domeniu de aplicare, alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Prezenta directivă stabilește drepturi minime aplicabile oricărei persoane care lucrează pe platforme în Uniune care are sau despre care se consideră, pe baza evaluării faptelor, că are un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statele membre, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție.	Prezenta directivă stabilește drepturi minime aplicabile oricărei persoane care lucrează pe platforme în Uniune care are sau despre care se consideră, pe baza evaluării faptelor, că are un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statele membre, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție.
În conformitate cu articolul 10, drepturile prevăzute în prezenta directivă referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul gestionării algoritmice se aplică, de asemenea, oricărei persoane care lucrează pe platforme în Uniune care nu are un contract de muncă sau un raport de muncă .	În conformitate cu articolul 10, drepturile prevăzute în prezenta directivă referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul gestionării algoritmice se aplică, de asemenea, oricărei persoane care lucrează pe platforme în Uniune în calitate de lucrător independent autentic .

Expunere de motive

Unul dintre obiectivele directivei este de a permite stabilirea corectă a statutului lucrătorilor – independenți sau salariați.

Amendamentul 9

Capitolul I, articolul 2 – Definiții, alineatul (1) punctul 5

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
„reprezentanți” înseamnă organizațiile lucrătorilor sau reprezentanții lucrătorilor prevăzuți de legislația sau practicile naționale, sau ambele;	„reprezentanți” înseamnă sindicatele lucrătorilor sau reprezentanții lucrătorilor prevăzuți de legislația sau practicile naționale, sau ambele;

Expunere de motive

Sindicatele joacă un rol esențial în apărarea drepturilor lucrătorilor, iar directiva trebuie să facă o referire explicită la acestea.

Amendamentul 10

Capitolul I, articolul 2 – Definiții, alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Definiția platformelor digitale de muncă prevăzută la alineatul (1) punctul 1 nu include furnizorii unui serviciu al cărui scop principal este de a exploata sau de a partaja active. Ea se limitează la furnizorii unui serviciu pentru care organizarea muncii desfășurate de o persoană nu constituie doar o componentă minoră și pur auxiliară .	Definiția platformelor digitale de muncă prevăzută la alineatul (1) punctul 1 nu include furnizorii unui serviciu al cărui scop principal este de a exploata sau de a partaja active. Ea se aplică furnizorilor unui serviciu , inclusiv unui serviciu auxiliar, pentru care organizarea muncii desfășurate de o persoană constituie o componentă necesară și esențială .

Expunere de motive

Scopul este de a garanta coerența cu considerentul (18) și de a se asigura că serviciile auxiliare necesare și esențiale care includ o componentă de muncă prestată de persoane fizice pot fi incluse în domeniul de aplicare al directivei, dacă sunt comandate prin intermediul unei platforme.

Amendamentul 11

Capitolul II, articolul 4 – Prezumția legală, alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Relația contractuală dintre o platformă digitală de muncă care controlează, în sensul alineatului (2), desfășurarea muncii și o persoană care lucrează pe platforme prin intermediul platformei respective se presupune a fi din punct de vedere juridic un raport de muncă. În acest scop, statele membre stabilesc un cadru de măsuri, în conformitate cu sistemele lor juridice și judiciare naționale.	Relația contractuală dintre o platformă digitală de muncă care controlează, în sensul alineatului (2), desfășurarea muncii și o persoană care lucrează pe platforme prin intermediul platformei respective se presupune a fi din punct de vedere juridic un raport de muncă. În acest scop, statele membre stabilesc un cadru de măsuri, în conformitate cu sistemele lor juridice și judiciare naționale.
Prezumția legală se aplică în toate procedurile administrative și judiciare relevante. Autoritățile competente care verifică respectarea legislației relevante sau asigură respectarea acesteia se pot baza pe această prezumție.	Prezumția legală se aplică în toate procedurile administrative și judiciare relevante. Autoritățile competente care verifică respectarea legislației relevante sau asigură respectarea acesteia trebuie să se bazeze pe această prezumție , în timp ce relația contractuală este evaluată și stabilită la nivel național .

Expunere de motive

Deși statele membre sunt responsabile în ultimă instanță de evaluarea și stabilirea unei relații contractuale și au posibilitatea de a stabili un cadru de măsuri, în conformitate cu sistemele lor juridice și judiciare naționale, pentru punerea în aplicare a directivei, utilizarea prezumției nu este opțională. Aceasta este cea care permite evaluarea calificării relației contractuale dintre o platformă digitală de muncă și o persoană care desfășoară activități prin intermediul platformei respective, unul dintre principalele obiective ale textului.

Amendamentul 12

Capitolul II, articolul 4 – Prezumția legală, alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prin controlul desfășurării muncii în sensul alineatului (1) se înțelege îndeplinirea a cel puțin două dintre următoarele acțiuni:

Prin controlul desfășurării muncii în sensul alineatului (1) se înțelege îndeplinirea a cel puțin una dintre următoarele acțiuni:

(a)	determinarea efectivă sau stabilirea unor limite superioare pentru nivelul remunerației;

(a)	determinarea efectivă a nivelului remunerației ori a prețului unei prestații, sau stabilirea unor limite superioare în acest sens;

(b)	stabilirea obligației ca persoana care lucrează pe platforme să respecte o serie de norme specifice obligatorii în ceea ce privește înfățișarea, conduita față de destinatarul serviciului sau desfășurarea muncii;

(b)	stabilirea obligației ca persoana care lucrează pe platforme să respecte o serie de norme specifice obligatorii în ceea ce privește înfățișarea, conduita față de destinatarul serviciului sau desfășurarea muncii;

(c)	supravegherea desfășurării muncii sau verificarea calității rezultatelor muncii, inclusiv prin mijloace electronice;

(c)	supravegherea desfășurării muncii sau verificarea calității rezultatelor muncii, inclusiv prin mijloace electronice;

(d)	restrângerea în mod efectiv a libertății persoanei care lucrează pe platforme, inclusiv prin sancțiuni, de a-și organiza munca, în special a libertății de a-și alege programul de lucru sau perioadele de absență, de a accepta sau a refuza sarcini sau de a recurge la subcontractanți sau înlocuitori;

(d)

restrângerea în mod efectiv a libertății persoanei care lucrează pe platforme, prin acordarea priorității viitoarelor oferte de muncă, inclusiv prin sancțiuni, de a-și organiza munca, în special a libertății de a-și alege programul de lucru , ritmul de lucru sau perioadele de absență, de a accepta sau a refuza sarcini sau de a recurge la subcontractanți sau înlocuitori;

(e)	limitarea în mod efectiv a posibilității de a construi o bază de clienți sau de a presta muncă pentru orice parte terță.

(e)	limitarea în mod efectiv a posibilității de a construi o bază de clienți , inclusiv în rândul clienților platformei, sau de a presta muncă pentru orice parte terță.

Această listă de condiții poate fi completată cu practici suplimentare care se consideră că controlează performanța muncii în legislația, jurisprudența sau practica națională.

Expunere de motive

Atunci când platformele digitale de muncă controlează anumite elemente ale desfășurării muncii, acestea acționează ca angajatori în cadrul unui raport de muncă. Conducerea și controlul sau subordonarea juridică reprezintă un element esențial al definirii unui raport de muncă în statele membre și în jurisprudența Curții de Justiție. Criteriile enumerate la articolul 4 caracterizează fiecare, în mod independent, un element de conducere și control; unul singur dintre ele trebuie să fie suficient pentru a declanșa prezumția unui angajator, pe care lucrătorul sau angajatorul o poate contesta în continuare, dacă este necesar.

În ceea ce privește primul criteriu, stabilirea sau limitarea prețului unei prestații echivalează cu stabilirea sau limitarea nivelului remunerației lucrătorului, indiferent de statutul său.

În ceea ce privește cel de-al patrulea criteriu, refuzul unei sarcini, precum și disponibilitatea lucrătorului și programul său de lucru condiționează repartizarea de către anumite platforme a viitoarelor oferte de muncă, ceea ce le permite să controleze indirect organizarea muncii persoanelor care lucrează prin intermediul lor și să restrângă libertatea acestora de a-și organiza timpul de lucru, libertate de care aceste persoane dispun atunci când sunt independente. În mod similar, lucrătorii independenți sunt liberi să își organizeze prioritățile și pauzele și, astfel, să își stabilească propriul ritm de lucru. Dacă această capacitate este limitată, platforma acționează în calitate de angajator.

În ceea ce privește al cincilea criteriu, capacitatea de a stabili o relație comercială cu clientul său este inerentă statutului de lucrător independent. Dacă această capacitate este limitată, și platforma este cea care își păstrează exclusivitatea pe piață față de clienții săi, atunci aceasta acționează în calitate de angajator. Lista criteriilor nu este exhaustivă.

Amendamentul 13

Capitolul II, articolul 4 – Prezumția legală, alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre iau măsuri de sprijin pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a prezumției legale menționate la alineatul (1), ținând seama în același timp de impactul asupra întreprinderilor nou-înființate, evitând aplicarea acesteia în cazul lucrătorilor independenți autentici și sprijinind dezvoltarea durabilă a platformelor digitale de muncă. În mod special, ele:

Statele membre iau măsuri de sprijin pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a prezumției legale menționate la alineatul (1), ținând seama în același timp de impactul asupra întreprinderilor nou-înființate, evitând aplicarea acesteia în cazul lucrătorilor independenți autentici , cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali, și sprijinind dezvoltarea durabilă a platformelor digitale de muncă. În mod special, ele:

(f)	se asigură că informațiile privind aplicarea prezumției legale sunt puse la dispoziția publicului într-un mod clar, cuprinzător și ușor accesibil;

(f)	se asigură că informațiile privind aplicarea prezumției legale sunt puse la dispoziția publicului într-un mod clar, cuprinzător și ușor accesibil;

(g)	elaborează orientări pentru platformele digitale de muncă, persoanele care lucrează pe platforme și partenerii sociali pentru a înțelege și a pune în aplicare prezumția legală, inclusiv cu privire la procedurile de răsturnare a acesteia în conformitate cu articolul 5;

(g)	elaborează orientări pentru platformele digitale de muncă, persoanele care lucrează pe platforme și partenerii sociali pentru a înțelege și a pune în aplicare prezumția legală, inclusiv cu privire la procedurile de răsturnare a acesteia în conformitate cu articolul 5;

(h)	elaborează orientări pentru autoritățile de aplicare a legii, care să le permită acestora să vizeze și să urmărească în mod proactiv platformele digitale de muncă care nu respectă normele;

(h)

elaborează orientări pentru platformele digitale de muncă și pentru persoanele care lucrează pe platforme, pentru a asigura identificarea corectă a sectorului de activitate căruia aparțin și pentru a permite punerea în aplicare deplină a legislației și a contractelor colective de muncă aplicabile acestui sector;

(i)	consolidează controalele și inspecțiile pe teren efectuate de inspectoratele de muncă sau de organismele responsabile cu aplicarea legislației muncii, asigurându-se, în același timp, că astfel de controale și inspecții sunt proporționale și nediscriminatorii.

(i)	elaborează orientări pentru autoritățile de aplicare a legii, care să le permită acestora să vizeze și să sancționeze în mod proactiv platformele digitale de muncă care nu respectă normele;

(j)

consolidează controalele și inspecțiile pe teren efectuate de inspectoratele de muncă sau de organismele responsabile cu aplicarea legislației muncii, asigurându-se, în același timp, că autoritățile de aplicare a legii dispun de personalul și de formarea necesare pentru a garanta că astfel de controale și inspecții sunt eficiente, proporționale și nediscriminatorii.

Expunere de motive

Pentru a asigura părților în cauză securitatea juridică și transparența, este esențial să se permită ca prezumția să clarifice, pe lângă statutul de angajator, de angajat sau de lucrător care desfășoară o activitate independentă, care sunt normele – atât legislative, cât și rezultate în urma unor acorduri colective, cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali – aplicabile lucrătorilor și platformei. În același timp, autoritățile de aplicare a legii ar trebui să poată iniția proceduri judiciare împotriva platformelor digitale de muncă care nu respectă normele.

În plus, munca pe platforme digitale poate fi foarte dispersată din punct de vedere geografic și în timp, ceea ce poate îngreuna controlul său, cu un număr limitat de angajați. În plus, un astfel de control poate necesita cunoștințe specifice legate de funcționarea platformei, pentru a căror dobândire autoritățile competente trebuie să beneficieze de formare, în scopul de a realiza această sarcină într-un mod care să producă rezultate .

Amendamentul 14

Capitolul II, articolul 5 – Posibilitatea de a răsturna prezumția legală

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Statele membre garantează oricărei părți posibilitatea de a răsturna prezumția legală menționată la articolul 4 în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative sau al ambelor.	Statele membre garantează oricărei părți posibilitatea de a răsturna prezumția legală menționată la articolul 4 în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative sau al ambelor.
În cazul în care platforma digitală de muncă susține că relația contractuală în cauză nu este un raport de muncă, astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statul membru în cauză, având în vedere jurisprudența Curții de Justiție, sarcina probei revine platformei digitale de muncă. Aceste proceduri nu au efect suspensiv asupra aplicării prezumției legale.	În cazul în care platforma digitală de muncă susține că relația contractuală în cauză nu este un raport de muncă, astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statul membru în cauză, având în vedere jurisprudența Curții de Justiție, sarcina probei revine platformei digitale de muncă, care trebuie să demonstreze motivul pentru care relația contractuală pentru care este stabilit, în temeiul articolului 4, statutul său de angajator, nu poate fi calificată drept raport de muncă . Aceste proceduri nu au efect suspensiv asupra aplicării prezumției legale.
În cazul în care persoana care lucrează pe platforme susține că relația contractuală în cauză nu este un raport de muncă, astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statul membru în cauză, având în vedere jurisprudența Curții de Justiție, platforma digitală de muncă este obligată să contribuie la soluționarea corespunzătoare a procedurilor, în special prin furnizarea tuturor informațiilor relevante pe care le deține.	În cazul în care persoana care lucrează pe platforme susține că relația contractuală în cauză nu este un raport de muncă, astfel cum este definit de legislația, convențiile colective sau practicile în vigoare în statul membru în cauză, având în vedere jurisprudența Curții de Justiție, platforma digitală de muncă este obligată să contribuie la soluționarea corespunzătoare a procedurilor, în special prin furnizarea tuturor informațiilor relevante pe care le deține.

Expunere de motive

Pentru a asigura eficacitatea prezumției legale prevăzute la articolul 4, este esențial ca modalitățile de răsturnare a acesteia să fie reglementate. Prin urmare, sarcina probei care revine platformei trebuie să fie consolidată și nu trebuie să slăbească în niciun fel prezumția legală în sine.

Amendamentul 15

Capitolul III – Gestionarea algoritmică, articolul 6 – Transparența și utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor, alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Platformele digitale de muncă furnizează informațiile menționate la alineatul (2) sub forma unui document care poate fi în format electronic. Ele furnizează informațiile respective cel târziu în prima zi lucrătoare, precum și în cazul unor modificări substanțiale și în orice moment la cererea lucrătorilor pe platforme. Informațiile sunt prezentate într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu.

Expunere de motive

Posibilitatea de a primi informațiile menționate la acest articol în limbile oficiale ale țării în care lucrătorul își desfășoară activitatea este esențială pentru o bună înțelegere a acestor informații.

Amendamentul 16

Capitolul III – Gestionarea algoritmică, articolul 6 – Transparența și utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor, alineatul (5)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

5. Platformele digitale de muncă nu prelucrează date cu caracter personal privind lucrătorii pe platforme care nu sunt legate în mod intrinsec și care nu sunt strict necesare pentru executarea contractului dintre lucrătorul pe platforme și platforma digitală de muncă. În special, ele:

(a)	nu prelucrează date cu caracter personal privind starea emoțională sau psihologică a lucrătorului pe platforme;

(a)	nu prelucrează date cu caracter personal privind starea emoțională sau psihologică a lucrătorului pe platforme;

(b)	nu prelucrează date cu caracter personal referitoare la sănătatea lucrătorului pe platforme, cu excepția cazurilor menționate la articolul 9 alineatul (2) literele (b)-(j) din Regulamentul (UE) 2016/679;

(b)	nu prelucrează date cu caracter personal referitoare la sănătatea lucrătorului pe platforme, cu excepția cazurilor menționate la articolul 9 alineatul (2) literele (b)-(j) din Regulamentul (UE) 2016/679;

(c)	nu prelucrează date cu caracter personal legate de conversații private, inclusiv schimburile de opinii cu reprezentanții lucrătorilor pe platforme;

(c)	nu prelucrează date cu caracter personal legate de conversații private, inclusiv schimburile de opinii cu reprezentanții lucrătorilor pe platforme;

(d)	nu colectează date cu caracter personal în timp ce lucrătorul pe platforme nu propune sau nu desfășoară activități pe platforme.

(d)	nu utilizează date colectate pentru a stabili sau a deduce calitatea de membru sau afilierea la un sindicat sau participarea la o activitate sindicală;

(e)	nu colectează date cu caracter personal în timp ce lucrătorul pe platforme nu propune sau nu desfășoară activități pe platforme.

Expunere de motive

Dincolo de schimburile cu reprezentanții lucrătorilor, este esențial să se prevină utilizarea datelor lucrătorilor în scopul de a limita, preveni sau sancționa organizarea lucrătorilor și acțiunile lor colective.

Amendamentul 17

Capitolul III – Gestionarea algoritmică, articolul 7 – Monitorizarea de către om a sistemelor automatizate, alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fără a aduce atingere Directivei 89/391/CEE a Consiliului și directivelor conexe din domeniul securității și sănătății la locul de muncă, platformele digitale de muncă:

(a)	evaluează riscurile pe care le prezintă sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor pe platforme, în special în ceea ce privește riscurile posibile de accidente de muncă, riscurile psihosociale și ergonomice;

(a)

evaluează , cu participarea și consultarea lucrătorilor sau prin intermediul reprezentanților acestora, riscurile pe care le prezintă sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor pe platforme, în special în ceea ce privește riscurile posibile de accidente de muncă, riscurile psihosociale și ergonomice;

(b)	evaluează dacă garanțiile sistemelor respective sunt adecvate pentru riscurile identificate având în vedere caracteristicile specifice ale mediului de lucru;

(b)	evaluează , cu participarea și consultarea lucrătorilor sau prin intermediul reprezentanților acestora, dacă garanțiile sistemelor respective sunt adecvate pentru riscurile identificate având în vedere caracteristicile specifice ale mediului de lucru;

(c)	introduc măsuri adecvate de prevenire și protecție.

(c)	introduc , cu participarea și consultarea lucrătorilor sau prin intermediul reprezentanților acestora, măsuri adecvate de prevenire și protecție;

(d)

pun informațiile sus-menționate la dispoziția autorităților din domeniul muncii, a autorităților de protecție socială și a altor autorități competente în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă, precum și la dispoziția reprezentanților persoanelor care desfășoară activități pe platforme online, în exercitarea funcțiilor lor reprezentative.

Expunere de motive

Deși este esențial ca platformele digitale de muncă să evalueze și să prevină riscurile pe care le prezintă sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor pe platforme, autoreglementarea este insuficientă. Este la fel de esențial ca autoritățile din domeniul muncii, autoritățile de protecție socială și alte autorități competente în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă să fie implicate în acest proces , precum și lucrătorii înșiși și reprezentanții lor .

Amendamentul 18

Capitolul III – Gestionarea algoritmică, articolul 8 – Revizuirea umană a deciziilor semnificative, alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Revizuirea umană a deciziilor semnificative	Supravegherea umană a deciziilor semnificative
1. Statele membre se asigură că lucrătorii pe platforme au dreptul de a obține o explicație din partea platformei digitale de muncă pentru orice decizie luată sau sprijinită de un sistem automatizat de luare a deciziilor care afectează în mod semnificativ condițiile de muncă ale lucrătorului pe platforme, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) litera (b). În special, statele membre se asigură că platformele digitale de muncă oferă lucrătorilor pe platforme acces la o persoană de contact desemnată de platforma digitală de muncă pentru a discuta și a clarifica faptele, circumstanțele și motivele care au condus la luarea deciziei. Platformele digitale de muncă se asigură că aceste persoane de contact au competența, formarea și autoritatea necesare pentru exercitarea acestei funcții.	1. Statele membre se asigură că lucrătorii pe platforme au dreptul de a obține o explicație din partea platformei digitale de muncă , în limbile oficiale ale statelor membre în care aceștia își desfășoară activitatea, pentru orice decizie sprijinită de un sistem automatizat de luare a deciziilor care afectează în mod semnificativ condițiile de muncă ale lucrătorului pe platforme, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) litera (b). În special, statele membre se asigură că platformele digitale de muncă oferă lucrătorilor pe platforme acces la o persoană de contact desemnată de platforma digitală de muncă pentru a discuta și a clarifica faptele, circumstanțele și motivele care au condus la luarea deciziei. Platformele digitale de muncă se asigură că aceste persoane de contact au competența, formarea și autoritatea necesare pentru exercitarea acestei funcții.
Platformele digitale de muncă pun la dispoziția lucrătorului pe platforme o declarație scrisă cu privire la motivele oricărei decizii luate sau sprijinite de un sistem automatizat de luare a deciziilor de a restricționa, suspenda sau închide contul lucrătorului pe platforme, orice decizie de a refuza remunerarea pentru munca prestată de lucrătorul pe platformă, orice decizie privind statutul contractual al lucrătorului pe platforme sau orice decizie cu efecte similare.
	Platformele digitale de muncă se asigură că orice decizie de a restricționa, suspenda sau închide contul lucrătorului pe platforme, orice decizie care afectează și modifică condițiile de muncă ale lucrătorului pe platformă, cum ar fi cea de a refuza remunerarea pentru munca prestată de lucrătorul pe platformă, orice decizie privind statutul contractual al lucrătorului pe platforme sau orice decizie cu efecte similare, inclusiv limitarea timpului de lucru, nu se bazează doar pe un proces automat. Platformele digitale de muncă pun la dispoziția lucrătorului pe platforme o declarație scrisă cu privire la motivele oricărei decizii sprijinite de un sistem automatizat de luare a deciziilor de a restricționa, suspenda sau închide contul lucrătorului pe platforme, orice decizie de a refuza sau modifica condițiile de muncă ale lucrătorului, cum ar fi remunerarea pentru munca prestată de lucrătorul pe platformă, orice decizie privind statutul contractual al lucrătorului pe platforme sau orice decizie cu efecte similare. Platformele respective furnizează, de asemenea, lucrătorului pe platformă datele de contact ale persoanei de contact desemnate de platforma digitală de lucru pentru a discuta și a clarifica faptele, circumstanțele și motivele care au condus la decizie. Platformele digitale de muncă pun la dispoziția lucrătorului pe platforme, la cererea acestuia, istoricul evaluărilor sau al ratingurilor furnizate de destinatarii serviciilor sale, garantându-i, în același timp, „dreptul de a fi uitat” și dreptul de rectificare prevăzute de Regulamentului general privind protecția datelor (1) .

Expunere de motive

Drepturile și obligațiile trebuie să fie formulate în mod clar, dincolo de simpla formulare a cererii de către lucrător.

În plus, pe lângă dreptul de a beneficia de justificarea obiectivă și întemeiată a unei decizii sprijinite de algoritmi, lucrătorii pe platforme online trebuie să aibă dreptul la o decizie luată de un manager sau un supraveghetor uman, capabil să țină seama de contextul în care aceasta se aplică, dincolo de factorii prevăzuți de un algoritm. Acest drept de a nu face obiectul unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată este recunoscut la articolul 22 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD).

De asemenea, ar trebui remarcat faptul că portabilitatea datelor lucrătorilor este esențială pentru dezvoltarea profesională. Prin urmare, este important ca lucrătorii pe platforme online să poată invoca experiența și calitatea muncii lor pe o platformă, în fața unui alt angajator, sau pe o altă platformă. În cele din urmă, platformele digitale de muncă trebuie să ofere acces la o persoană de contact, inclusiv în ceea ce privește aspectele practice.

Amendamentul 19

Capitolul III – Gestionarea algoritmică, articolul 9 – Informare și consultare, alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Reprezentanții lucrătorilor pe platforme sau lucrătorii pe platforme în cauză pot fi asistați de un expert ales de aceștia, în măsura în care acest lucru este necesar pentru ca să examineze chestiunea care face obiectul informării și consultării și să formuleze un aviz. În cazul în care o platformă digitală de muncă are peste 500 de lucrători pe platforme într-un stat membru, cheltuielile pentru expert sunt suportate de platforma digitală de muncă, cu condiția ca acestea să fie proporționale.

Reprezentanții lucrătorilor pe platforme sau lucrătorii pe platforme în cauză pot fi asistați de un expert ales de aceștia, în măsura în care acest lucru este necesar pentru ca să examineze chestiunea care face obiectul informării și consultării și să formuleze un aviz. În cazul în care o platformă digitală de muncă are peste 50 de lucrători pe platforme într-un stat membru, în conformitate cu domeniul de aplicare al Directivei 2002/14/CE, astfel cum acesta este stabilit la articolul 3 litera (a), cheltuielile pentru expert sunt suportate de platforma digitală de muncă, cu condiția ca acestea să fie proporționale.

Expunere de motive

Directiva 2002/14, la care se face trimitere la articolul 9 alineatul (1), prevede la articolul 3 litera (a) derogări pentru IMM-uri, referindu-se la pragurile de 20 și 50 de lucrători. Pare oportun să se preia aceste praguri prevăzute în legislația UE în proiectul de directivă, pentru a se evita multiplicarea unor praguri diferite în instrumentele legislative care se aplică acelorași întreprinderi și pentru a se asigura claritatea dispozițiilor aplicabile. Pragul de 500 de lucrători pe platforme creează constrângeri administrative și financiare în momentul în care lucrătorii pe platforme și reprezentanții acestora trebuie să recurgă la un expert pentru a-și apăra drepturile la informare și consultare.

Amendamentul 20

Dispoziții finale, articolul 20 – Menținerea nivelului de protecție și dispoziții mai favorabile, alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

2. Prezenta directivă nu aduce atingere prerogativei statelor membre de a aplica sau de a adopta acte cu putere de lege sau acte administrative mai favorabile lucrătorilor pe platforme ori de a încuraja sau de a permite aplicarea unor contracte colective de muncă care sunt mai favorabile lucrătorilor pe platforme, în conformitate cu obiectivele prezentei directive. În ceea ce privește persoanele care lucrează pe platforme și care nu se află într-un raport de muncă, prezentul alineat se aplică numai în măsura în care aceste norme naționale sunt compatibile cu normele privind funcționarea pieței interne.

2. Prezenta directivă stabilește cerințe minime și nu poate împiedica un stat membru să mențină sau să introducă măsuri de protecție mai stricte pentru lucrători. Aceasta nu aduce atingere prerogativei statelor membre de a aplica sau de a adopta acte cu putere de lege sau acte administrative mai favorabile lucrătorilor pe platforme ori de a încuraja sau de a permite aplicarea unor contracte colective de muncă care sunt mai favorabile lucrătorilor pe platforme, în conformitate cu obiectivele prezentei directive. În ceea ce privește persoanele care lucrează pe platforme și care nu se află într-un raport de muncă, prezentul alineat se aplică numai în măsura în care aceste norme naționale sunt compatibile cu normele privind funcționarea pieței interne.

Expunere de motive

În temeiul articolului 153 alineatul (2) litera (b) din TFUE, directiva stabilește cerințe minime pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. Prin urmare, statele membre pot menține sau introduce orice alte măsuri mai favorabile aplicabile lucrătorilor pe platforme, dar și tuturor lucrătorilor.

Amendamentul 21

Dispoziții finale, articolul 22 – Reexaminarea de către Comisie

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până la [5 ani de la intrarea în vigoare], după consultarea statelor membre, a partenerilor sociali de la nivelul Uniunii și a principalelor părților interesate și ținând seama de impactul asupra microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, Comisia reexaminează punerea în aplicare a prezentei directive și propune, dacă este cazul, modificările legislative necesare.

Până la [5 ani de la intrarea în vigoare], după consultarea statelor membre, a partenerilor sociali de la nivelul Uniunii și a principalelor părților interesate , inclusiv a Comitetului European al Regiunilor, și ținând seama de impactul asupra microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, Comisia reexaminează punerea în aplicare a prezentei directive și propune, dacă este cazul, modificările legislative necesare.

Expunere de motive

Autoritățile locale și regionale, pe care Comitetul European al Regiunilor le reprezintă la nivel european, au capacitatea de a acționa pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale lucrătorilor pe platforme online.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

salută pachetul de măsuri „ce urmăresc îmbunătățirea condițiilor de lucru în cadrul activității desfășurate pe platforme și promovarea unei creșteri durabile a platformelor de lucru digitale în Uniunea Europeană”, propus de Comisia Europeană la 9 decembrie 2021;

împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia, deși sunt deosebit de grave și urgente în ce privește economia platformelor, calificarea eronată a statutului lucrătorului și consecințele sale au un impact dincolo de munca pe platforme;

subliniază că gestionarea algoritmică și consecințele sale pentru lucrători, angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă au, de asemenea, un impact dincolo de munca pe platforme, unde acestea sunt inerente modelului de afaceri al platformelor;

reamintește că avizul (1) său privind munca pe platformele digitale a evidențiat provocările pe care le reprezintă aceste două fenomene pentru lucrătorii pe platforme;

salută faptul că propunerea de directivă a Comisiei Europene propune un cadru general pentru a combate calificarea eronată a statutului profesional în contextul muncii pe platforme și stabilește noi drepturi materiale pentru persoanele care desfășoară activități pe platforme online, în scopul de a asigura echitatea, transparența și responsabilitatea în gestionarea algoritmică;

Prezumția relativă cu privire la raportul de muncă

salută mecanismul prezumției relative cu privire la raportul de muncă și inversarea sarcinii probei, prevăzute în directivă pentru a stabili în mod corect statutul profesional al persoanelor care desfășoară activități pe platforme. Astfel, relația contractuală este, în cele din urmă, evaluată și stabilită la nivel național;

subliniază că este important ca prezumția cu privire la raportul de muncă să ofere acces lucrătorilor pe platforme online în cauză la întreaga gamă de drepturi, care decurg din legislație sau din contractele colective de muncă, garantate de statutul de lucrător independent și de angajat, inclusiv dreptul la formare;

subliniază, de asemenea, că aplicarea prezumției cu privire la raportul de muncă implică faptul că platformele își îndeplinesc obligațiile, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, în ceea ce privește impozitarea forței de muncă și a veniturilor, diligența și responsabilitatea socială a întreprinderilor;

consideră că prezumția relativă cu privire la raportul de muncă va fi, de asemenea, în beneficiul lucrătorilor independenți autentici, deoarece va impune platformelor să renunțe la eventuala lor subordonare și să le ofere acestor lucrători întreaga flexibilitate caracteristică statutului lor;

Gestionarea algoritmică

10.

salută dispozițiile directivei care vizează protejarea lucrătorilor pe platforme împotriva riscurilor legate de sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor, și de gestionarea algoritmică;

11.

salută, în acest context, normele propuse privind căile de atac și asigurarea respectării legii. Deficiențele în materie de punere în aplicare au persistat și persistă, în special în cauzele cu o dimensiune internațională. Asigurarea respectării legii la nivel internațional este dificilă, în special în ceea ce privește societățile care operează pe platforme, astfel încât trebuie asigurată o cooperare eficientă între autoritățile statelor membre, iar legislația trebuie să poată fi pusă în aplicare în timp util și la nivel transfrontalier;

12.

salută faptul că propunerea nu afectează definițiile naționale ale lucrătorilor și că procedura propusă urmărește să stabilească dacă relația contractuală este un raport de muncă în sensul definițiilor naționale;

13.

subliniază importanța luării unei decizii de către o persoană umană pentru orice chestiune care ține de resursele umane, cum ar fi remunerarea, promovarea, limitarea sau concedierea lucrătorului;

14.

observă utilizarea sporită a gestionării algoritmice și a sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor în afara cadrului muncii pe platforme;

15.

invită Comisia Europeană să propună un cadru de reglementare pentru a extinde drepturile recunoscute ale lucrătorilor, angajați și independenți, pe platforme, în materie de gestionare algoritmică, la toți lucrătorii care se confruntă cu sisteme automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor în cadrul activității lor profesionale, inclusiv în afara platformelor;

16.

pledează pentru un sistem de feedback pentru lucrătorii de pe platforme online cu privire la sistemele automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor privind infrastructura digitală a platformei de lucru. Acesta poate fi un indicator important și o piatră de temelie pentru monitorizarea eficace a sistemelor automatizate, contribuind astfel atât la asigurarea calității în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale, cât și la un nivel mai ridicat de satisfacție profesională;

Protecția lucrătorilor independenți

17.

subliniază că este necesar ca platformele digitale să furnizeze informații complete cu privire la condițiile de muncă și la orice decizii semnificative relevante pentru lucrătorii de pe platforme în limba/limbile oficială/oficiale a(le) statului membru în care lucrătorul își desfășoară activitatea și, ori de câte ori este posibil, în limba lucrătorului de pe platforme sau în limba cea mai răspândită din regiune;

18.

invită statele membre să pună în aplicare Recomandarea 2019/C 387/01 a Consiliului privind accesul la protecție socială (2) pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în integralitate, pentru a asigura o acoperire oficială și efectivă, și adecvarea și transparența sistemelor de protecție socială pentru toți lucrătorii și pentru toate persoanele care desfășoară o activitate independentă;

19.

atrage atenția asupra dimensiunii de gen a acestor norme. În special, femeile cu responsabilități de îngrijire apreciază flexibilitatea pe care o oferă platformele în materie de orar și, uneori, de locul de desfășurare a muncii. Gestionarea algoritmică a programului de lucru, care penalizează, de exemplu, lucrătorii pentru perioade de „productivitate scăzută”, le poate afecta cel mai mult;

20.

subliniază importanța proiectului de orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă pentru lucrătorii independenți fără angajați, prezentat de Comisia Europeană pentru a clarifica modalitățile organizatorice pe care persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați le pot pune în aplicare în relația lor cu platformele, inclusiv capacitatea lor de a înființa organizații profesionale;

21.

observă că lucrătorii pe platforme online sunt adesea împiedicați să își exercite drepturile fundamentale privind libertatea de asociere și de negociere colectivă, nu în ultimul rând din cauza lipsei unor mijloace comune de comunicare și a oportunităților de a se întâlni online sau în persoană. Prin urmare, trebuie garantate posibilități adecvate de comunicare și dreptul de acces al sindicatelor la infrastructura digitală a platformelor de muncă;

22.

subliniază că aceste orientări ar trebui să vizeze numai persoanele calificate în mod corespunzător drept lucrători independenți fără angajați, și nu lucrătorii care pot fi reclasificați în temeiul prezumției legale prevăzute în directivă;

Dimensiunea locală și regională

23.

regretă că propunerea de directivă nu face referire la autoritățile locale și regionale, deși în numeroase state membre, autoritățile subnaționale dispun de competențe în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației muncii și stabilirea statutului lucrătorilor;

24.

invită statele membre și autoritățile locale și regionale să sprijine inițiativele locale care urmăresc garantarea unei munci mai echitabile pe platforme, cum ar fi crearea unor platforme digitale de muncă cu statut de cooperative de lucrători, și să reducă decalajul digital existent în diferite contexte geografice și demografice (regiuni mai puțin dezvoltate);

25.

reamintește, de asemenea, că în avizul său pe tema „Munca pe platformele digitale – provocări la nivel local și regional în materie de reglementare” (3), a subliniat capacitatea autorităților locale și regionale de a lua măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor de pe platforme, fie prin introducerea unor măsuri de sprijin social pentru formele atipice de ocupare a forței de muncă, integrând în parametrii de atribuire a contractelor de achiziții publice la care se pot prezenta aceste platforme criterii sociale referitoare la condițiile de muncă pe platforme, fie prin utilizarea inspectoratelor de muncă sau a unui organism sau a unei instituții echivalente pentru a combate, în sfera lor de competență, clasificarea deliberat eronată a lucrătorilor;

26.

subliniază că este important nu numai să se garanteze implicarea autorităților locale și regionale în îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, ci și să se asigure că acestea beneficiază de sprijin și de formare pentru a-și consolida competențele în acest domeniu, în special având în vedere că li se pot încredința sarcini de monitorizare și de punere în aplicare a legislației;

Proporționalitate și subsidiaritate

27.

consideră că proiectul de directivă respectă principiile proporționalității și subsidiarității. Valoarea adăugată a acțiunii UE în acest domeniu și caracterul adecvat al temeiurilor juridice alese de Comisie sunt evidente și coerente. Comitetul European al Regiunilor salută, de asemenea, faptul că Comisia a prezentat o grilă de evaluare a subsidiarității, care însoțește propunerea sa legislativă.

Bruxelles, 29 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(1) COR-2019-02655.

(2) Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (JO C 387, 15.11.2019, p. 1).

(3) COR-2019-02655.

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/64

Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor

(2022/C 375/09)

Raportor:

André VIOLA (FR-PSE), membru al unui consiliu local: Consiliul Departamental Aude

Document de referință:

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

COM(2021) 802 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul (6)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul final de energie în Uniune și pentru 36 % din emisiile sale de gaze cu efect de seră legate de energie. Prin urmare, reducerea consumului de energie, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, astfel cum este prevăzut la articolul 3 [DEE revizuită] și definit la articolul 2 alineatul (18) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului, și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Consumul redus de energie și utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile au, de asemenea, un rol important în reducerea dependenței energetice a Uniunii, promovarea siguranței aprovizionării cu energie și în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, îndeosebi pe insule și în zonele rurale.

Clădirile sunt responsabile pentru 39 % din consumul final de energie în Uniune , 28 % fiind consumul operațional, iar 11 % fiind materiale de construcții și construcții (carbon încorporat), și pentru 36 % din emisiile sale de gaze cu efect de seră legate de energie. Prin urmare, reducerea cererii de energie, materii prime și terenuri, precum și a consumului de energie, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”, astfel cum este prevăzut la articolul 3 [DEE revizuită] și definit la articolul 2 alineatul (18) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului, și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Reducerea cererii de energie, materii prime și terenuri, precum și consumul redus de energie și utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile au, de asemenea, un rol important în reducerea dependenței Uniunii de energie și materii prime , în promovarea siguranței aprovizionării cu energie și materii prime și în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, îndeosebi pe insule și în zonele rurale.

Expunere de motive

Adăugarea unei trimiteri mai explicite la circularitate.

Amendamentul 2

Considerentul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Clădirile sunt responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră înainte, în timpul și după durata lor de viață operațională. Viziunea pentru 2050 privind un parc imobiliar decarbonizat depășește accentul pus în prezent pe emisiile operaționale de gaze cu efect de seră. Prin urmare, emisiile generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață ar trebui luate în considerare progresiv , începând cu clădirile noi. Clădirile sunt bănci importante de materiale, un rezervor de resurse timp de mai multe decenii, iar opțiunile de proiectare influențează în mare măsură emisiile generate de-a lungul întregului ciclu de viață, atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele renovate. Performanța clădirilor pe parcursul întregului ciclu de viață ar trebui luată în considerare nu numai în cazul construcțiilor noi, ci și în cazul clădirilor renovate, prin includerea în planurile de renovare a clădirilor ale statelor membre a unor politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață.

Clădirile sunt responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră înainte, în timpul și după durata lor de viață operațională. Viziunea pentru 2050 privind un parc imobiliar decarbonizat depășește accentul pus în prezent pe emisiile operaționale de gaze cu efect de seră. Prin urmare, de acum înainte, ar trebui luate în considerare emisiile generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață , adică atât de clădirile noi , cât și de clădirile existente care au fost renovate . Clădirile sunt bănci importante de materiale, un rezervor de resurse timp de mai multe decenii, iar opțiunile de proiectare influențează în mare măsură emisiile generate de-a lungul întregului ciclu de viață, atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele renovate. Performanța clădirilor pe parcursul întregului ciclu de viață ar trebui luată în considerare nu numai în cazul construcțiilor noi, ci și în cazul clădirilor renovate, prin includerea în planurile de renovare a clădirilor ale statelor membre a unor politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață. Implicarea autorităților locale și regionale în procesul de elaborare al acestor politici este esențială pentru a asigura realizarea tranziției la toate nivelurile.

Expunere de motive

Fără includerea clădirilor existente, obiectivul neutralității climatice nu va fi realizabil.

Amendamentul 3

Considerentul (8)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață necesită utilizarea eficientă a resurselor și circularitatea. Acest lucru poate fi combinat, de asemenea, cu transformarea unor părți din parcul imobiliar într-un rezervor temporar de carbon.

Reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri de-a lungul întregului ciclu de viață necesită politici de autonomie care să elimine în principal cererea de energie, materii prime, terenuri și apă și, în același timp, utilizarea eficientă a resurselor și circularitatea. Acest lucru poate fi combinat, de asemenea, cu transformarea unor părți din parcul imobiliar într-un rezervor temporar de carbon. Pentru a atinge un nivel zero al emisiilor încorporate, ar fi nevoie de reducerea, reutilizarea și optimizarea materialelor, de proiectarea locurilor de sechestrare a carbonului și de utilizarea unor materiale de sechestrare a carbonului.

Expunere de motive

Autonomia energetică constituie o strategie eficace de realizare a obiectivelor climatice. De asemenea, trebuie luate în considerare emisiile încorporate.

Amendamentul 4

Considerentul (9)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Potențialul de încălzire globală pe parcursul întregului ciclu de viață indică contribuția globală a clădirilor la emisiile care duc la schimbările climatice. Acesta reunește emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în produsele pentru construcții și emisiile directe și indirecte din etapa de utilizare. Cerința de a calcula potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi constituie, prin urmare, un prim pas către o mai mare luare în considerare a performanței pe durata întregului ciclu de viață a clădirilor și către o economie circulară.

Potențialul de încălzire globală pe parcursul întregului ciclu de viață indică contribuția globală a clădirilor la emisiile care duc la schimbările climatice. Acesta reunește emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în produsele pentru construcții și emisiile directe și indirecte din etapa de utilizare. Cerința de a calcula potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi și al celor existente atunci când sunt renovate constituie , prin urmare, un prim pas către o mai mare luare în considerare a performanței pe durata întregului ciclu de viață a clădirilor și către o economie circulară.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 5

Considerentul (10)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din emisiile primare de particule fine (PM 2,5 ) din UE, care cauzează moartea prematură și boli. Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor poate și ar trebui să reducă în același timp emisiile poluante, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (1).

Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din emisiile primare de particule fine (PM 2,5 ) din UE, care cauzează moartea prematură și boli. Reducerea cererii de energie și de materii prime și îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor poate și ar trebui să reducă în același timp emisiile poluante, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (1) , contribuind astfel la obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării .

Expunere de motive

Adăugarea unei trimiteri mai explicite la circularitate și la reducerea la zero a poluării.

Amendamentul 6

Considerentul (11)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de adaptarea la schimbările climatice și de condițiile locale, precum și de climatul interior și de raportul cost-eficiență. Acele măsuri nu ar trebui să aducă atingere altor cerințe referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, protecția împotriva incendiilor și siguranța seismică, siguranța și destinația prevăzută a clădirii.

Măsurile care vizează evitarea cererii de energie și de materii prime și îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de condițiile climatice, inclusiv de adaptarea la schimbările climatice, și de condițiile locale, precum și de climatul interior și de raportul cost-eficiență care ar trebui să țină seama de externalitățile de mediu, societale și de sănătate, punând cele mai multe măsuri la dispoziție la nivel local . Acele măsuri nu ar trebui să aducă atingere altor cerințe referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, protecția împotriva incendiilor și siguranța seismică, siguranța și destinația prevăzută a clădirii.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 7

Nou considerent (11)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Măsurile privind autonomia care elimină în primul rând cererea de energie, materii prime, terenuri și apă pentru clădiri ar trebui luate în considerare de-a lungul duratei de viață a acestora, inclusiv în faza de proiectare, în faza operațională și la sfârșitul ciclului de viață al clădirilor. Aceste măsuri ar trebui să acorde prioritate reafectării clădirilor existente neutilizate, mai degrabă decât construirii de clădiri noi, dezvoltării unor cartiere compacte, mai degrabă decât extinderii urbane, soluțiilor pasive de încălzire și răcire, mai degrabă celor mecanice, reutilizării materialelor de construcție, mai degrabă decât utilizării celor noi, și unei mai bune gestionări a clădirilor existente.

Statele membre, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să definească, în planurile lor de renovare a clădirilor, politici de autonomie și măsuri menite să elimine în principal cererea de energie, materii prime, terenuri și apă pe durata de viață a clădirilor, în faza de proiectare, în faza operațională și la sfârșitul ciclului de viață al clădirilor.

Expunere de motive

Autonomia energetică constituie o strategie eficace de realizare a obiectivelor climatice.

Amendamentul 8

Considerentul (13)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statelor membre le revine întreaga responsabilitate de a stabili cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor și a elementelor acestora, avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și economiile de cost al energiei realizate pe durata de viață a clădirii , fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili cerințe minime mai eficiente din punct de vedere energetic decât nivelurile de eficiență energetică optime din punctul de vedere al costurilor . Ar trebui prevăzută posibilitatea ca statele membre să își revizuiască periodic cerințele minime de performanță energetică a clădirilor în funcție de progresul tehnic.

Statelor membre le revine întreaga responsabilitate de a stabili cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor și a elementelor acestora, avându-se în vedere atingerea unui nivel de emisii de carbon egal cu zero sau aproape egal cu zero pe durata de viață a clădirii . Clădirile cu un impact pozitiv din punct de vedere climatic ar trebui, de asemenea, promovate, pentru a asigura neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon a întregului parc imobiliar.

Implicarea profundă a autorităților locale și regionale este esențială în contextul stabilirii acestor cerințe pentru a asigura reduceri reale și eficiente .

Expunere de motive

Cerințele minime trebuie să fie aliniate la neutralitatea climatică pentru a evita dependența de carbon.

Amendamentul 9

Considerentul (14)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Două treimi din energia utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor provin în continuare din combustibili fosili. Pentru decarbonizarea sectorului construcțiilor, este deosebit de important să se elimine treptat combustibilii fosili utilizați pentru încălzire și răcire. Prin urmare, statele membre ar trebui să indice în planurile lor de renovare a clădirilor politicile și măsurile lor naționale de eliminare treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire și nu ar trebui acordate stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili în următorul cadru financiar multianual începând din 2027 , cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2027, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune. Un temei juridic clar pentru interzicerea generatoarelor de căldură pe baza emisiilor lor de gaze cu efect de seră sau a tipului de combustibil utilizat ar trebui să sprijine politicile și măsurile naționale de eliminare treptată.

Două treimi din energia utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor provin în continuare din combustibili fosili. Pentru decarbonizarea sectorului construcțiilor, este deosebit de important să se elimine treptat combustibilii fosili utilizați pentru încălzire și răcire. Prin urmare, statele membre , în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să indice în planurile lor de renovare a clădirilor politicile și măsurile lor naționale de eliminare treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire și nu ar trebui acordate stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili în următorul cadru financiar multianual începând din 2025 , cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2027, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune. Un temei juridic clar pentru interzicerea generatoarelor de căldură pe baza emisiilor lor de gaze cu efect de seră sau a tipului de combustibil utilizat ar trebui să sprijine politicile și măsurile naționale de eliminare treptată.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 10

Considerentul (17)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia ar trebui să stabilească un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. O revizuire a acestui cadru ar trebui să permită calcularea atât a performanței energetice, cât și a performanței în materie de emisii și ar trebui să țină seama de externalitățile de mediu și sănătate, precum și de extinderea ETS și de prețurile la carbon. Statele membre ar trebui să utilizeze acest cadru pentru a compara rezultatele cu cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat. În cazul în care există discrepanțe semnificative, de exemplu de peste 15 %, între nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor calculate ale cerințelor minime de performanță energetică și cerințele minime de performanță energetică în vigoare, statele membre ar trebui să justifice diferența sau să proiecteze măsuri adecvate în vederea reducerii acestei discrepanțe. […].

Comisia ar trebui să stabilească un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. O revizuire a acestui cadru ar trebui să permită calcularea atât a performanței energetice, cât și a performanței în materie de emisii și ar trebui să se bazeze pe obiectivul privind clădirile cu zero emisii de dioxid de carbon de-a lungul întregului lor ciclu de viață și să țină seama de externalitățile de mediu și sănătate, precum și de extinderea ETS și de prețurile la carbon. Statele membre ar trebui să utilizeze acest cadru pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pe care le-au adoptat vor duce la clădiri cu zero emisii de dioxid de carbon sau apropiate de zero de-a lungul întregului lor ciclu de viață . În cazul în care există discrepanțe semnificative, de exemplu de peste 15 %, între nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor calculate ale cerințelor minime de performanță energetică și cerințele minime de performanță energetică în vigoare, statele membre ar trebui să justifice diferența sau să proiecteze măsuri adecvate în vederea reducerii acestei discrepanțe. […]

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 11

Considerentul (18)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice. Din motive de eficiență din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să fie posibilă limitarea cerințelor minime de performanță energetică la părțile renovate care influențează cel mai mult performanța energetică a clădirii. Statele membre ar trebui să poată alege să definească o „renovare majoră” fie în termeni de procent din suprafața anvelopei clădirii, fie în termeni de valoare a clădirii. În cazul în care un stat membru decide să definească o renovare majoră în termeni de valoare a clădirii, ar putea fi utilizate valori precum valoarea actuarială sau valoarea actuală pe baza costurilor de reconstrucție, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea.

Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, oferă o oportunitate unică de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice, deoarece acestea au loc o dată la 25 de ani în clădirile rezidențiale și o dată la 15 ani în clădirile nerezidențiale . Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca clădirile rezidențiale renovate în cursul deceniului actual să facă obiectul unui alt val de renovări majore înainte de 2050, în timp ce clădirile nerezidențiale ar putea face obiectul unui alt val de renovări majore. Aceste lucrări vor crește însă costul total al renovării clădirilor. Prin urmare, pentru a evita dependența de carbon în ceea ce privește clădirile renovate, statele membre ar trebui să se asigure că renovările de clădiri efectuate în cursul deceniului actual corespund standardului de emisii zero sau aproape egal cu zero conform unui calcul realizat pe întreaga durată de viață a clădirilor.

Expunere de motive

Cerințele minime trebuie să fie aliniate la neutralitatea climatică pentru a evita dependența de carbon.

Amendamentul 12

Considerentul (19)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Ambiția sporită a Uniunii în materie de climă și energie necesită o nouă viziune pentru clădiri: clădirea cu emisii zero, a cărei cerere de energie foarte scăzută este acoperită integral de energie din surse regenerabile, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar toate clădirile existente ar trebui transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050.

Urgența climatică și ambiția sporită a Uniunii în materie de climă și energie necesită o nouă viziune pentru clădiri: clădirea cu emisii zero, a cărei cerere de energie foarte scăzută este acoperită integral de energie din surse regenerabile, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar toate clădirile existente ar trebui renovate în cursul deceniului actual în clădiri cu emisii zero pentru a evita dependența de carbon până în 2050 și pentru a reduce costurile de renovare .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 13

Considerentul (20)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Există diferite opțiuni pentru a acoperi nevoile energetice ale unei clădiri eficiente cu energie din surse regenerabil e: energie din surse regenerabile la fața locului, cum ar fi energia termică solară, energia solară fotovoltaică, pompele de căldură și biomasa, energia din surse regenerabile furnizată de comunitățile de energie din surse regenerabile sau de comunitățile energetice cetățenești, precum și încălzirea și răcirea centralizate pe bază de energie din surse regenerabile sau căldură reziduală.

Există diferite opțiuni pentru a acoperi, cu energie din surse regenerabile, nevoile energetice ale unei clădiri eficiente și cu cerere de energie scăzută : energie din surse regenerabile la fața locului sau din rețea , cum ar fi soluțiile privind energia termică solară, energia solară fotovoltaică , energia eoliană, pompele de căldură și biomasa, energia din surse regenerabile furnizată de comunitățile de energie din surse regenerabile sau de comunitățile energetice cetățenești, precum și încălzirea și răcirea centralizate pe bază de energie din surse regenerabile sau căldură reziduală.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 14

Considerentul (22)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Standardele minime de performanță energetică reprezintă instrumentul de reglementare esențial pentru a declanșa renovarea clădirilor existente la scară largă , deoarece acestea abordează principalele obstacole din calea renovării, cum ar fi stimulentele divergente și structurile de coproprietate, care nu pot fi depășite prin stimulente economice. Introducerea unor standarde minime de performanță energetică ar trebui să conducă la o eliminare treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe și la o îmbunătățire continuă a parcului imobiliar național , contribuind la obiectivul pe termen lung al unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

Standardele minime de performanță energetică reprezintă instrumentul de reglementare esențial pentru a declanșa renovarea clădirilor existente la scară largă . Pentru a garanta că sunt adecvate scopului și nu contribuie la crearea unei dependențe de carbon, aceste renovări trebuie să fie realizate conform unui standard de emisii zero: acest lucru se bazează pe ipoteza că, în perioada 2022-2050, va avea loc, în medie, un singur val de renovări majore. Introducerea unor standarde minime de performanță energetică ar trebui să conducă la un parc imobiliar cu emisii zero sau apropiate de zero , contribuind astfel la obiectivul pe termen lung al unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050 . Ar trebui să se aplice un standard alternativ în cazuri foarte specifice, atunci când emisiile zero nu pot fi atinse, cum ar fi, de exemplu, în cazul clădirilor istorice: aceste standarde ar trebui să garanteze în continuare aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Clădirile cu un impact pozitiv din punct de vedere climatic ar trebui să compenseze emisiile suplimentare ale acestor clădiri mai puțin eficiente .

Expunere de motive

Cerințele minime trebuie să fie aliniate la neutralitatea climatică pentru a evita dependența de carbon.

Amendamentul 15

Considerentul (24)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În ceea ce privește restul parcului imobiliar național, statele membre sunt libere să decidă dacă doresc să introducă standarde minime de performanță energetică , concepute la nivel național și adaptate la condițiile naționale . Atunci când revizuiește prezenta directivă, Comisia ar trebui să evalueze dacă este necesară introducerea unor noi standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru a realiza un parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

Statele membre sunt libere să decidă dacă doresc să introducă standarde minime de performanță energetică în ceea ce privește renovarea cu emisii zero sau aproape egale cu zero atunci când sunt utilizate instrumente financiare europene, naționale și subnaționale . Cu toate acestea, dacă ar fi combinate cu instrumente financiare ale UE, cerințele UE privind standardul minim de performanță energetică a clădirilor cu emisii zero sau aproape egale cu zero sunt cele care s-ar aplica pentru a realiza un parc imobiliar decarbonizat până în 2050.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendament 16

Nou considerent (24)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Abordările districtuale sau bazate pe vecinătate integrate la nivel local permit concepte de renovare globale pentru clădirile care sunt învecinate din punct de vedere spațial, de exemplu în termenii aprovizionării cu energie (de exemplu, blocurile de locuințe). Utilizarea mai amplă a abordării integrate, participative și bazate pe districte se află deja în centrul inițiativei „Valul de renovări ale clădirilor” și ar trebui promovată de prezenta directivă. Districtele (de exemplu, cartierele) și vecinătățile vulnerabile din punct de vedere social pot fi determinate, la discreția autorităților locale, în contextul prezentei directive în funcție de nevoile locale și de locație.

Expunere de motive

O abordare bazată pe districte a fost descrisă ca fiind elementul central al inițiativei „Valul de renovări ale clădirilor”. Aprovizionarea comună cu energie electrică și căldură și infrastructura de încărcare într-un district sau într-un cartier creează posibilitatea de a exploata sinergii și o eventuală economie de energie care rămân latente atunci când este analizată doar o clădire individuală.

Amendamentul 17

Considerentul (27)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Standardele minime de performanță energetică la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe clase de performanță energetică armonizate. Prin definirea celei mai scăzute clase de performanță energetică, G, corespunzând procentului de 15 % din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe din fiecare stat membru, armonizarea claselor de performanță energetică asigură eforturi similare din partea tuturor statelor membre, în timp ce definirea celei mai bune clase de performanță energetică, A, asigură convergența scalei armonizate a claselor de performanță energetică către viziunea comună a clădirilor cu emisii zero.

Standardele minime de performanță energetică pentru clădirile cu emisii zero la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe clase de performanță energetică armonizate pentru a asigura eforturi similare din partea tuturor statelor membre și convergența scalei armonizate a claselor de performanță energetică către viziunea comună a clădirilor cu emisii zero.

Expunere de motive

Nu este realistă efectuarea renovărilor de mai multe ori în deceniul actual. Amendamentul vizează multiplicarea rezultatelor eficiente din punctul de vedere al costurilor și efective în materie de eficiență energetică.

Amendamentul 18

Considerentul (28)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile și elementele existente ale clădirilor erau deja incluse în precedentele versiuni ale prezentei directive și ar trebui să se aplice în continuare. În timp ce standardele minime de performanță energetică nou introduse stabilesc un nivel minim de performanță energetică a clădirilor existente și asigură renovarea clădirilor ineficiente, cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile existente și elementele acestora asigură profunzimea necesară a renovării atunci când are loc o renovare.

Cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile și elementele existente ale clădirilor erau deja incluse în precedentele versiuni ale prezentei directive și ar trebui să se aplice în continuare dacă ele contribuie la obținerea unor clădiri cu emisii zero, pentru a evita dependența de carbon în cazul clădirilor renovate .

Expunere de motive

Cerințele minime trebuie să fie aliniate la neutralitatea climatică, pentru a evita dependența de carbon.

Amendamentul 19

Considerentul (29)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru a realiza un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050, statele membre ar trebui să stabilească planuri naționale de renovare a clădirilor, care să înlocuiască strategiile de renovare pe termen lung și să devină un instrument de planificare și mai puternic și pe deplin operațional pentru statele membre, cu un accent mai puternic pe finanțare și să se asigure că sunt disponibili lucrători cu calificări adecvate pentru a efectua renovările clădirilor. În planurile lor de renovare a clădirilor, statele membre ar trebui să își stabilească propriile obiective naționale de renovare a clădirilor. În conformitate cu articolul 21 litera (b) punctul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) 2021/60 al Parlamentului European și al Consiliului[1], statele membre ar trebui să furnizeze o prezentare generală a măsurilor de finanțare, precum și o descriere a nevoilor de investiții și a resurselor administrative necesare pentru punerea în aplicare a planurilor lor de renovare a clădirilor.

Pentru a realiza un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050, statele membre , în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să stabilească planuri naționale de renovare a clădirilor, care să înlocuiască strategiile de renovare pe termen lung și să devină un instrument de planificare și mai puternic și pe deplin operațional pentru statele membre, cu un accent mai puternic pe finanțare și să se asigure că sunt disponibili lucrători cu calificări adecvate pentru a efectua renovările clădirilor. În planurile lor de renovare a clădirilor, statele membre ar trebui să își stabilească propriile obiective naționale de renovare a clădirilor. În conformitate cu articolul 21 litera (b) punctul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu condițiile favorizante stabilite în Regulamentul (UE) 2021/60 al Parlamentului European și al Consiliului[1], statele membre ar trebui să furnizeze o prezentare generală a măsurilor de finanțare, precum și o descriere a nevoilor de investiții, a resurselor administrative necesare pentru punerea în aplicare a planurilor lor de renovare a clădirilor și a măsurilor destinate sprijinirii integrării principiilor adaptării și circularității în renovarea parcului imobiliar național .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 20

Considerentul (32)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Renovarea etapizată poate fi o soluție pentru abordarea problemelor legate de costurile inițiale ridicate și a problemelor pentru locuitori care pot apărea atunci când se renovează „într-o singură etapă”. Cu toate acestea, o astfel de renovare etapizată trebuie să fie planificată cu atenție pentru a se evita ca o etapă de renovare să împiedice etapele ulterioare necesare . Pașapoartele de renovare oferă o foaie de parcurs clară pentru renovarea etapizată , ajutând proprietarii și investitorii să planifice cel mai bun calendar și domeniu de aplicare pentru intervenții. Prin urmare, pașapoartele de renovare ar trebui puse la dispoziția proprietarilor de clădiri din toate statele membre, ca instrument voluntar.

Renovarea etapizată nu este o soluție pentru abordarea problemelor legate de costurile inițiale ridicate și a problemelor pentru locuitori care pot apărea atunci când se renovează „într-o singură etapă”. Renovarea etapizată menține clădirile într-o dependență de carbon la un preț ridicat pentru contribuabili, expunând totodată gospodăriile cu venituri reduse la sărăcia energetică. Abordarea chestiunii legate de costurile inițiale ridicate ale renovării necesită gruparea proiectelor de renovare și a instrumentelor financiare existente pentru a reduce costurile inițiale prin economii de scară . Pașapoartele de renovare ar trebui să ofere o foaie de parcurs clară pentru proiecte de renovare cu o singură etapă care grupează mai multe clădiri la nivelul vecinătății sau al orașului , ajutând proprietarii și investitorii să planifice cel mai bun calendar pentru intervenții. Prin urmare, pașapoartele de renovare ar trebui puse la dispoziția autorităților locale și regionale din toate statele membre, ca instrument voluntar.

Expunere de motive

Propunerea de „renovare etapizată” poate conduce la dependența de carbon care ar trebui evitată.

Amendamentul 21

Considerentul (33)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Conceptul de „renovare aprofundată” nu a fost încă definit în legislația Uniunii. În vederea realizării viziunii pe termen lung pentru clădiri, renovarea aprofundată ar trebui definită ca o renovare care transformă clădirile în clădiri cu emisii zero ; într-o primă etapă ca o renovare care transformă clădirile în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero . Această definiție are ca scop creșterea performanței energetice a clădirilor. O renovare în profunzime în scopul performanței energetice este o ocazie unică de a aborda alte aspecte, cum ar fi condițiile de viață ale gospodăriilor vulnerabile, creșterea rezistenței la schimbările climatice, rezistența la dezastre, inclusiv în cazul seismelor, protecția împotriva incendiilor, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv a azbestului, precum și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Conceptul de „renovare aprofundată” nu a fost încă definit în legislația Uniunii. În vederea realizării viziunii pe termen lung pentru clădiri, renovarea aprofundată ar trebui definită ca o renovare care transformă clădirile în clădiri cu emisii zero într-o singură etapă . Această definiție are ca scop evitarea menținerii clădirilor într-o situație de dependență de carbon prin renovarea etapizată care se traduce printr-o ambiție scăzută. O renovare în profunzime în scopul emisiilor zero este o ocazie unică de a aborda alte aspecte, cum ar fi condițiile de viață ale gospodăriilor vulnerabile, creșterea rezistenței la schimbările climatice, rezistența la dezastre, inclusiv în cazul seismelor, protecția împotriva incendiilor, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv a azbestului, precum și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Expunere de motive

Nu este realistă efectuarea renovărilor de mai multe ori în deceniul actual. Amendamentul vizează multiplicarea rezultator eficiente din punctul de vedere al costurilor și efective în materie de eficiență energetică.

Amendamentul 22

Considerentul (35)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre ar trebui să sprijine lucrările de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor existente care contribuie la crearea unui mediu ambiant interior sănătos, inclusiv prin eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, la împiedicarea înlăturării ilegale a substanțelor nocive, precum și la facilitarea respectării actelor legislative în vigoare, cum ar fi Directivele 2009/148/CE (1) și (UE) 2016/2284 (2) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Statele membre și autoritățile locale și regionale ar trebui să sprijine lucrările de îmbunătățire a performanței energetice care vizează atingerea țintei privind un parc imobiliar cu emisii zero și care contribuie la crearea unui mediu ambiant interior sănătos, inclusiv prin eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, la împiedicarea înlăturării ilegale a substanțelor nocive, precum și la facilitarea respectării actelor legislative în vigoare, cum ar fi Directivele 2009/148/CE (1) și (UE) 2016/2284 (2) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 23

Considerentul (37)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Combinate cu o pondere sporită a producției de energie electrică din surse regenerabile, vehiculele electrice produc mai puține emisii de dioxid de carbon. Vehiculele electrice reprezintă un element important al unei tranziții către energia curată bazate pe măsuri de eficiență energetică, pe combustibili alternativi, pe energie din surse regenerabile și pe soluții inovatoare de gestionare a flexibilității energetice. Se pot folosi în mod eficient coduri pentru clădiri în vederea introducerii de cerințe specifice pentru a sprijini instalarea de infrastructură de reîncărcare în parcările clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Statele membre ar trebui să elimine obstacole precum stimulentele divergente și complicațiile administrative pe care fiecare proprietar le întâlnește atunci când încearcă să instaleze un punct de reîncărcare pe locul său de parcare.

Combinate cu o pondere sporită a producției de energie electrică din surse regenerabile, vehiculele electrice produc mai puține emisii de dioxid de carbon. Vehiculele electrice reprezintă un element important al unei tranziții către energia curată bazate pe măsuri de eficiență energetică, pe combustibili alternativi, pe energie din surse regenerabile și pe soluții inovatoare de gestionare a flexibilității energetice. Se pot folosi în mod eficient coduri pentru clădiri în vederea introducerii de cerințe specifice pentru a sprijini instalarea de infrastructură de reîncărcare în parcările și locurile de parcare pentru biciclete ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Statele membre ar trebui să elimine obstacole precum stimulentele divergente și complicațiile administrative pe care fiecare proprietar le întâlnește atunci când încearcă să instaleze un punct de reîncărcare pe locul său de parcare.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 24

Considerentul (40)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Promovarea mobilității ecologice este un element-cheie al Pactului verde european, iar clădirile pot juca un rol important în asigurarea infrastructurii necesare, nu numai pentru reîncărcarea vehiculelor electrice, ci și pentru biciclete. Trecerea la o mobilitate ușoară, cum ar fi mersul cu bicicleta, poate reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi . Astfel cum se prevede în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030, creșterea ponderii modale a transportului public și privat curat și eficient, cum ar fi mersul cu bicicleta, va reduce drastic poluarea generată de transport și va aduce beneficii majore cetățenilor și comunităților individuale. Lipsa locurilor de parcare pentru biciclete reprezintă un obstacol major în calea utilizării bicicletei, atât în clădirile rezidențiale, cât și în cele nerezidențiale. Codurile de construcție pot sprijini în mod eficace tranziția către o mobilitate mai curată prin stabilirea unor cerințe pentru un număr minim de locuri de parcare pentru biciclete.

Promovarea mobilității ecologice este un element-cheie al Pactului verde european, iar clădirile pot juca un rol important în asigurarea infrastructurii necesare, nu numai pentru reîncărcarea vehiculelor electrice, ci și pentru biciclete. Trecerea la o mobilitate ușoară, cum ar fi mersul cu bicicleta, poate reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră generate de mobilitate . Astfel cum se prevede în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030, creșterea ponderii modale a transportului public și privat curat și eficient, cum ar fi mersul cu bicicleta, va reduce drastic poluarea generată de mobilitate și va aduce beneficii majore cetățenilor și comunităților individual. Lipsa locurilor de parcare pentru biciclete reprezintă un obstacol major în calea utilizării bicicletei, atât în clădirile rezidențiale, cât și în cele nerezidențiale. Politicile privind exploatarea terenurilor urbane și planificarea urbană pot sprijini în mod eficace tranziția către o mobilitate mai curată prin stabilirea unor cerințe pentru un număr minim de locuri de parcare pentru biciclete.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 25

Considerentul (43)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor și sistemele electronice pentru a adapta operarea clădirilor la nevoile ocupanților și la rețea și pentru a îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală a clădirilor. Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente ar trebui să sensibilizeze proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea automatizării clădirilor și a monitorizării electronice a sistemelor tehnice ale clădirilor și ar trebui să ofere ocupanților încredere în privința economiilor efective generate de respectivele noi funcționalități îmbunătățite. Indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente este deosebit de benefic pentru clădirile mari cu o cerere mare de energie. În cazul altor clădiri, sistemul de evaluare a gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente ar trebui să aibă un caracter opțional pentru statele membre.

Expunere de motive

Consolidarea capacităților la nivel local și regional este una dintre principalele bariere în calea transformărilor necesare.

Amendamentul 26

Considerentul (45)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Instrumentele financiare ale Uniunii ar trebui utilizate în vederea obținerii unor efecte practice în ceea ce privește obiectivele prezentei directive, fără a înlocui însă măsurile naționale. În special, dată fiind amploarea eforturilor de renovare necesare, acestea ar trebui utilizate pentru a furniza mijloace adecvate și inovatoare de finanțare în vederea catalizării investițiilor în performanța energetică a clădirilor. Acestea ar putea juca un rol important în dezvoltarea fondurilor, instrumentelor sau mecanismelor naționale, regionale și locale pentru eficiența energetică , care oferă astfel de posibilități de finanțare deținătorilor de proprietăți private, întreprinderilor mici și mijlocii și societăților de servicii energetice.

Instrumentele financiare ale Uniunii ar trebui utilizate în vederea obținerii unor efecte practice în ceea ce privește obiectivele prezentei directive, fără a înlocui însă măsurile naționale. În special, dată fiind amploarea eforturilor de renovare necesare, acestea ar trebui utilizate pentru a furniza mijloace adecvate și inovatoare de finanțare în vederea catalizării investițiilor în performanța energetică a clădirilor. Acestea ar putea juca un rol important în dezvoltarea fondurilor, instrumentelor sau mecanismelor naționale, regionale și locale pentru renovare , care oferă astfel de posibilități de finanțare deținătorilor de proprietăți private, municipalităților și autorităților locale, întreprinderilor mici și mijlocii și societăților de servicii energetice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 27

Considerentul (47)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Doar finanțarea nu va răspunde nevoilor de renovare. Împreună cu finanțarea, instituirea unor instrumente de consiliere și de asistență accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice care oferă servicii integrate de renovare energetică sau facilitatori , precum și punerea în aplicare a altor măsuri și inițiative , cum ar fi cele menționate în inițiativa Comisiei privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente, este indispensabilă pentru a oferi cadrul favorabil adecvat și pentru a elimina barierele din calea renovării.

Doar finanțarea nu va răspunde nevoilor de renovare. Împreună cu finanțarea, instituirea unor instrumente de consiliere și de asistență accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice care organizează și planifică renovarea unor cartiere întregi și/sau a unor grupuri de clădiri și care garantează că industria construcțiilor va produce clădiri cu emisii zero fără a supraestima costul renovării , precum și punerea în aplicare a altor măsuri și inițiative care urmăresc obținerea unor clădiri cu emisii zero, este indispensabilă pentru a oferi cadrul favorabil adecvat și pentru a elimina barierele din calea renovării. Pentru a aborda deficitul actual de lucrători calificați, inclusiv în cadrul departamentelor locale și regionale, vor fi necesare, de asemenea, eforturi semnificative în vederea formării și dezvoltării competențelor și capacităților adecvate, pentru a asigura o desfășurare fără probleme a procesului. În acest scop, trebuie elaborat în acest domeniu un plan de formare reglementat, specializat și de calitate pentru agenții/tehnicienii din diferitele administrații ale statelor membre care sunt implicați în diferitele proceduri aferente.

Expunere de motive

Competențele adecvate sunt esențiale pentru punerea în aplicare a Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor.

Amendamentul 28

Considerentul (48)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Clădirile ineficiente sunt adesea legate de sărăcia energetică și de problemele sociale. Gospodăriile vulnerabile sunt deosebit de expuse la creșterea prețurilor la energie, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Prin reducerea facturilor excesive la energie, renovarea clădirilor poate scoate oamenii din sărăcie energetică și, de asemenea, o poate preveni. În același timp, renovarea clădirilor nu este gratuită și este esențial să se asigure că impactul social al costurilor aferente renovării clădirilor, în special asupra gospodăriilor vulnerabile, este ținut sub control. Valul de renovări nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă și ar trebui valorificat ca o oportunitate de a îmbunătăți situația gospodăriilor vulnerabile, fiind necesar să se asigure totodată o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. […]

Clădirile ineficiente sunt adesea legate de sărăcia energetică și de problemele sociale. Gospodăriile vulnerabile sunt deosebit de expuse la creșterea prețurilor la energie, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Eradicarea sărăciei energetice necesită renovarea clădirilor la un standard de emisii zero sau aproape egal cu zero, pentru a reduce drastic facturile la energie și pentru a garanta că ele vor fi producătoare de energie, ori de câte ori este posibil. Renovarea clădirilor ocupate de gospodării vulnerabile ar trebui realizată fără ca acestea să trebuiască să suporte costurile aferente. Instrumentele financiare europene și naționale ar trebui să sprijine astfel de renovări. Valul de renovări nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă și ar trebui valorificat ca o oportunitate de a îmbunătăți situația gospodăriilor vulnerabile, fiind necesar să se asigure totodată o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. […]

Finanțarea și eventualele garanții trebuie, de asemenea, să compenseze concret sarcinile suplimentare pentru proprietarii a căror asigurare pentru bătrânețe constă în propria locuință, pe care au plătit-o realizând eforturi timp de decenii. Direcționarea sprijinului și a garanțiilor poate permite, de asemenea, realizarea de progrese sau poate oferi un stimulent.

Expunere de motive

Sărăcia energetică constituie un aspect foarte relevant, iar eradicarea sa necesită o abordare sistematică. Pentru persoanele în vârstă este dificil să se împrumute. Prin urmare, este necesar să se ofere acestei categorii de persoane soluții pentru investițiile necesare în locuințele lor în vederea combaterii schimbărilor climatice.

Amendamentul 29

Considerentul (50)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Monitorizarea parcului imobiliar este facilitată de disponibilitatea datelor colectate cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând astfel costurile administrative. Prin urmare, ar trebui create baze de date naționale pentru performanța energetică a clădirilor, iar informațiile conținute în acestea ar trebui transferate Observatorului parcului imobiliar al UE.	Monitorizarea parcului imobiliar este facilitată de disponibilitatea datelor colectate cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând astfel costurile administrative. Prin urmare, ar trebui create baze de date naționale pentru emisiile de GES și performanța energetică a clădirilor, iar informațiile conținute în acestea ar trebui transferate Observatorului parcului imobiliar al UE.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 30

Considerentul (52)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice. Ar trebui să se acorde prioritate strategiilor care promovează performanța termică a clădirilor pe perioada de vară. În acest scop, accentul ar trebui pus pe măsurile de evitare a supraîncălzirii, precum umbrirea și capacitatea termică suficientă în construcția clădirii, precum și dezvoltarea și aplicarea într-o mai mare măsură a tehnicilor de răcire pasivă, în primul rând a celor care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei , iar încălzirea globală preconizată ar putea crește numărul sistemelor de climatizare dacă nu sunt luate în considerare în cursul deceniului actual acțiuni inițiale pentru instalarea unor soluții pasive de răcire . Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice. Ar trebui să se acorde prioritate strategiilor care promovează performanța termică a clădirilor pe perioada de vară. În acest scop, accentul ar trebui pus pe măsurile de evitare a supraîncălzirii, precum umbrirea și capacitatea termică suficientă în construcția clădirii, precum și dezvoltarea și aplicarea într-o mai mare măsură a tehnicilor de răcire pasivă, în primul rând a celor care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 31

Considerentul (55)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Întrucât autoritățile locale și regionale sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive, acestea ar trebui consultate și implicate, în mod adecvat, după caz, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, în chestiunile legate de planificare, în elaborarea programelor de informare, în activitățile de formare și sensibilizare și în punerea în aplicare a prezentei directive la nivel național și regional. Aceste consultări ar putea servi , de asemenea, la promovarea furnizării unor orientări adecvate urbaniștilor locali și inspectorilor de construcții, în vederea exercitării atribuțiilor necesare de către aceștia. De asemenea, statele membre ar trebui să permită arhitecților și urbaniștilor și să îi încurajeze pe aceștia să țină seama în mod corespunzător de combinația optimă dintre îmbunătățirea eficienței energetice, utilizarea energiei din surse regenerabile și utilizarea încălzirii și a răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale.

Întrucât autoritățile locale și regionale sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive, acestea ar trebui consultate și implicate, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității și cu legislația națională aplicabilă, în chestiunile legate de planificare, în elaborarea programelor de informare, în activitățile de formare și sensibilizare și în punerea în aplicare a prezentei directive la nivel național, regional și local . Aceste consultări ar trebui să contribuie la dialogurile naționale pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei și ar putea servi la promovarea furnizării unor orientări adecvate urbaniștilor locali și inspectorilor de construcții, în vederea exercitării atribuțiilor necesare de către aceștia. În acest sens, ar trebui să fie posibil, în cadrul prezentei directive, să se răspundă condițiilor adesea foarte diferite din zonele urbane și rurale cu o pondere ridicată de locuințe unifamiliale și multifamiliale și diverse structuri de așezare, precum și să se elaboreze specificațiile într-un mod care să țină seama de fiecare regiune. De asemenea, statele membre și autoritățile locale și regionale ar trebui să permită arhitecților și urbaniștilor și să îi încurajeze pe aceștia să țină seama în mod corespunzător de combinația optimă dintre îmbunătățirea eficienței energetice și economisirea energiei , utilizarea energiei din surse regenerabile și utilizarea încălzirii și a răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. În plus, este esențial să se promoveze utilizarea resurselor accesibile la nivel local în procesul de planificare, proiectare, construire și renovare a zonelor industriale sau rezidențiale.

Statele membre joacă un rol esențial în sprijinirea autorităților locale și regionale în acest demers.

Expunere de motive

Utilizarea resurselor disponibile la nivel local contribuie și mai mult la atenuarea efectelor negative asupra climei.

Amendamentul 32

Articolul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obiect

1. Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri în cadrul Uniunii, în vederea realizării unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior și de raportul cost-eficiență.

1. Prezenta directivă promovează reducerea cererii de energie și de materii prime de-a lungul ciclului de viață al clădirilor, îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii, în vederea realizării unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior , de protecția mediului, de reducerea poluării, și de raportul cost-eficiență care ar trebui să țină seama de externalitățile de mediu, societale și de sănătate . Acest lucru va contribui, de asemenea, în mod semnificativ la îmbunătățirea securității energetice a Europei .

2. Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la:

(a)	cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a unităților acestora;

(a)	cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a unităților acestora , astfel încât acestea să devină clădiri cu emisii zero sau aproape egale cu zero de GES ;

(b)	aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a clădirilor noi și a noilor unități ale acestora;

(b)	aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a clădirilor noi și a noilor unități ale acestora;

(c)	aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a:

(c)	aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice a:

(i)	clădirilor existente și unităților de clădire care sunt supuse unor lucrări importante de renovare;

(i)	clădirilor existente și unităților de clădire care sunt supuse unor lucrări importante de renovare , astfel încât acestea să devină clădiri cu emisii zero sau aproape egale cu zero de GES ;

(ii)	elementelor care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

(ii)	elementelor care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

(iii)

sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

(iii)

sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

(d)	aplicarea unor standarde minime de performanță energetică în cazul clădirilor existente și al unităților existente ale clădirilor;

(d)	aplicarea unor standarde minime de performanță energetică în cazul clădirilor existente și al unităților existente ale clădirilor , astfel încât acestea să devină clădiri cu emisii zero sau aproape egale cu zero de GES ;

(e)	pașapoartele de renovare;

(e)	pașapoartele de renovare;

(f)	planurile naționale de renovare a clădirilor;

(f)	planurile naționale de renovare a clădirilor;

(g)	infrastructura de mobilitate durabilă în interiorul clădirilor și în vecinătatea acestora; precum și

(g)	infrastructura de mobilitate durabilă în interiorul clădirilor și în vecinătatea acestora; precum și

(h)	clădiri inteligente;

(h)	clădiri inteligente;

(i)	certificarea performanței energetice a clădirilor sau a unităților acestora;

(i)	certificarea performanței energetice a clădirilor sau a unităților acestora;

(j)	inspecția periodică a sistemelor de încălzire, de ventilare și de climatizare din clădiri;

(j)	inspecția periodică a sistemelor de încălzire, de ventilare și de climatizare din clădiri;

(k)	sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică, al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și al rapoartelor de inspecție.

(k)	sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică, al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și al rapoartelor de inspecție.

3. Cerințele stabilite în prezenta directivă sunt cerințe minime și nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să introducă măsuri mai stricte. Măsurile respective trebuie să respecte TFUE. Ele sunt notificate Comisiei.

Expunere de motive

Obiectivul Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor trebuie să fie aliniat la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 33

Articolul 2 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„clădire cu emisii zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, astfel cum este stabilită în conformitate cu anexa I, în care cantitatea foarte scăzută de energie încă necesară este acoperită integral de energia din surse regenerabile generată la fața locului, de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul Directivei (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau de un sistem de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa III;

„clădire cu emisii zero” înseamnă o clădire cu o cerere de energie și de materii prime foarte scăzută de-a lungul ciclului de viață al clădirilor, cu o performanță energetică foarte ridicată, astfel cum este stabilită în conformitate cu anexa I, în care cantitatea foarte scăzută de energie încă necesară este acoperită integral de energia din surse regenerabile generată la fața locului sau furnizată prin intermediul rețelei , de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul Directivei (UE) 2018/2001 [RED modificată] sau de un sistem de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa III sau de energia din surse regenerabile distribuită în rețea ; „clădire cu impact pozitiv din punct de vedere climatic” înseamnă o clădire cu o cerere foarte scăzută de energie și de materiale pe durata ciclului de viață, cu o performanță energetică foarte ridicată, determinată în conformitate cu anexa I, în care producția de energie a clădirii, generată în clădire sau proiectată ca atare, depășește cererea sa de energie;

Expunere de motive

Adăugarea noțiunii de circularitate, a celei de încălzire centralizată, a conceptului de „clădire cu impact pozitiv din punct de vedere climatic” și a criteriilor ce vizează întregul ciclu de viață al clădirilor.

Amendamentul 34

Articolul 2 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I, care nu poate fi mai mică de nivelul optim din punct de vedere al costurilor din 2023 raportat de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și în care necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut este acoperit , într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere;

„clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I, care nu poate fi mai mică de nivelul optim din punct de vedere al costurilor din 2023 raportat de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și în care cererea de energie aproape egală cu zero sau foarte scăzută este acoperită , într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere , ori cu energie reziduală recuperată ;

Expunere de motive

Performanța energetică este un indicator relativ, deși cererea scăzută de energie este un obiectiv absolut.

Amendamentul 35

Articolul 2 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„standarde minime de performanță energetică” înseamnă norme care impun clădirilor existente să îndeplinească o cerință de performanță energetică ca parte a unui plan amplu de renovare a unui parc imobiliar sau la un punct de declanșare de pe piață (vânzare sau chirie), într-o perioadă de timp sau până la o anumită dată, declanșând astfel renovarea clădirilor existente ;

„standarde minime de performanță energetică” înseamnă norme care impun clădirilor existente să îndeplinească o cerință de performanță energetică ce urmărește includerea clădirilor cu zero emisii de gaze cu efect de seră sau apropiate de zero care sunt renovate până în 2032 într-un plan amplu de renovare a unui parc imobiliar;

Expunere de motive

Obiectivul Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor trebuie să fie aliniat la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 36

Articolul 2 alineatul (46)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

46. „suprafață la sol de referință” înseamnă suprafața la sol utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor la sol utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanței energetice și a suprafețelor ocupate de infrastructura consumatoare de energie și gestionate în cadrul clădirii, specificate pentru evaluarea performanței energetice;

Expunere de motive

În definiția „suprafeței la sol de referință” trebuie incluse acele suprafețe ocupate de infrastructura care aparține clădirilor și consumă energie, cum ar fi infrastructura sportivă, piscinele etc.

Amendamentul 37

Articolul 2 alineatul (57) – alineat nou

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	„autonomia” reprezintă un set de măsuri și practici zilnice care elimină cererea de energie, materii prime, terenuri și apă, asigurând, în același timp, bunăstarea tuturor ființelor umane, în limitele planetei.

Expunere de motive

Autonomia energetică constituie o strategie eficace de realizare a obiectivelor climatice.

Amendamentul 38

Articolul 3 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Fiecare stat membru stabilește un plan național de renovare a clădirilor pentru a asigura renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050, având drept obiectiv transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este zero.

Fiecare plan de renovare a clădirilor cuprinde:

Fiecare stat membru stabilește un plan național de renovare a clădirilor pentru a asigura renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050, având drept obiectiv transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este zero. UE ar trebui să pună la dispoziția statelor membre, regiunilor și orașelor toate instrumentele necesare pentru a elabora aceste planuri. Fiecare plan de renovare a clădirilor cuprinde:

(a)

o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național pentru diferite tipuri de clădiri, perioade de construcție și zone climatice, bazată, după caz, pe eșantioane statistice și pe baza de date națională pentru certificatele de performanță energetică în temeiul articolului 19, o imagine de ansamblu a obstacolelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței, precum și o imagine de ansamblu a capacităților din sectoarele construcțiilor, eficienței energetice și energiei din surse regenerabile;

(a)

(b)

o foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel național și indicatori de progres măsurabili, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, pentru a asigura un parc imobiliar național extrem de eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050;

(b)	obiective naționale pentru utilizarea circulară a materialelor și pentru autonomie;

(c)	o prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate, care sprijină punerea în aplicare a foii de parcurs în temeiul literei (b); precum și

(c)

(d)	o prezentare generală a nevoilor de investiții pentru punerea în aplicare a planului de renovare a clădirilor, a surselor de finanțare și a măsurilor, precum și a resurselor administrative pentru renovarea clădirilor.

( d )

o prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate , inclusiv politici de autonomie, care pot fi bazate pe abordări districtuale sau de vecinătate integrate la nivel local , care sprijină punerea în aplicare a foii de parcurs în temeiul literei ( c ); precum și

( e )

o prezentare generală a nevoilor de investiții pentru punerea în aplicare a planului de renovare a clădirilor, a surselor de finanțare și a măsurilor, precum și a resurselor administrative pentru renovarea clădirilor.

Foaia de parcurs menționată la litera (b) include obiective naționale pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică, consumul de energie primară și finală al parcului imobiliar național și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră; calendare specifice pentru ca clădirile să atingă clase de performanță energetică mai ridicate decât cele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) până în 2040 și 2050, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero; o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai importante; […]

Foaia de parcurs menționată la litera ( c ) include obiective naționale pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică, consumul de energie primară și finală al parcului imobiliar național și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră; calendare specifice pentru ca clădirile să atingă clase de performanță energetică mai ridicate decât cele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) până în 2040 și 2050, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero; o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate , a reducerii emisiilor și a altor beneficii mai importante , pe baza abordărilor districtuale sau de vecinătate integrate la nivel local […];

Expunere de motive

Obiectivul Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor trebuie să fie aliniat la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 39

Articolul 3 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

4. Comisia evaluează proiectele planurilor naționale de renovare a clădirilor, în special dacă:

(a)	nivelul de ambiție al obiectivelor stabilite la nivel național este suficient și în conformitate cu angajamentele naționale privind clima și energia prevăzute în planurile naționale integrate privind energia și clima;

(a)	nivelul de ambiție al obiectivelor stabilite la nivel național este suficient și va conduce la un parc imobiliar decarbonizat până în 2050 în conformitate cu angajamentele naționale privind clima și energia prevăzute în planurile naționale integrate privind energia și clima;

(b)	politicile și măsurile sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel național;

(b)	politicile și măsurile sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel național și vor evita dependența de carbon a clădirilor renovate ;

(c)	alocarea resurselor bugetare și administrative este suficientă pentru punerea în aplicare a planului;

(c)	alocarea resurselor bugetare și administrative este suficientă pentru punerea în aplicare a planului;

(d)	consultarea publică în temeiul alineatului (3) a fost suficient de cuprinzătoare; precum și

(d)	consultarea publică în temeiul alineatului (3) a fost suficient de cuprinzătoare; precum și

(e)

planurile respectă cerințele de la alineatul (1) și modelul din anexa II. După consultarea comitetului instituit prin articolul 30, Comisia poate emite recomandări specifice adresate statelor membre, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999. În ceea ce privește primul proiect de plan de renovare a clădirilor, Comisia poate emite recomandări specifice adresate statelor membre în termen de cel mult șase luni de la data la care statul membru a prezentat planul respectiv.

(e)

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 40

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică	Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică
1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sau unitățile clădirilor sunt stabilite în vederea cel puțin a atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor . Performanța energetică se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 4. Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor sunt calculate în conformitate cu cadrul metodologic comparativ prevăzut la articolul 6.	1. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sau unitățile clădirilor sunt stabilite în conformitate cu parcursul necesar pentru ca parcul imobiliar național să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050 . Performanța energetică se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 4. Standardul de emisii zero este calculat în conformitate cu cadrul metodologic comparativ prevăzut la articolul 6.
Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că, pentru a atinge cel puțin nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor , se stabilesc cerințe minime de performanță energetică pentru elementele clădirilor care fac parte din anvelopa clădirilor și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt înlocuite sau modernizate.	Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că, pentru a atinge standardul de emisii zero , se stabilesc cerințe minime de performanță energetică pentru elementele clădirilor care fac parte din anvelopa clădirilor și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt înlocuite sau modernizate.
La stabilirea acestor cerințe, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri. Acele cerințe țin seama de condițiile generale care caracterizează climatul interior , cu scopul de a evita posibile efecte negative, cum ar fi o ventilare necorespunzătoare , precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia. Statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică la intervale regulate care nu trebuie să depășească cinci ani și, dacă este necesar, le actualizează pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcțiilor, rezultatele calculului optim din punctul de vedere al costurilor prevăzut la articolul 6 și obiectivele și politicile naționale actualizate privind energia și clima.	La stabilirea acestor cerințe, statele membre pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri. Acele cerințe țin seama de necesitatea unor condiții adecvate de calitate a mediului interior, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia. Aceste condiții locale ar trebui luate în considerare în funcție de regiune, și nu la nivel național, deoarece ele pot varia adesea de la o municipalitate la alta.

Expunere de motive

Obiectivul Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor trebuie să fie aliniat la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 41

Articolul 6 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 privind un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. Până la 30 iunie 2026, Comisia revizuiește cadrul metodologic comparativ pentru calcularea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore și pentru elementele individuale ale clădirilor. […]

Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 privind un cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. Până la 30 iunie 2026, Comisia înlocuiește cadrul metodologic comparativ pentru calcularea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore și pentru elementele individuale ale clădirilor printr-o metodologie de calculare a standardului minim de performanță energetică care să conducă la clădiri cu emisii zero sau apropiate de zero . […]

Expunere de motive

Metodologia privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor este un instrument important de evaluare a acțiunilor statelor membre.

Amendamentul 42

Articolul (7)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Statele membre se asigură că, începând cu datele următoare, clădirile noi sunt clădiri cu emisii zero, în conformitate cu anexa III:

1. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, se asigură că, începând cu datele următoare, clădirile noi sunt clădiri cu emisii zero, în conformitate cu anexa III:

(a)	începând cu 1 ianuarie 2027, clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice; precum și

(a)	începând cu 1 ianuarie 2027, clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice; precum și

(b)	începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi;

(b)	începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi;

(c)	începând cu 1 ianuarie 2030, pentru clădirile existente, atunci când finanțarea UE este utilizată pentru renovarea acestora.

Până la aplicarea cerințelor prevăzute la primul paragraf, statele membre asigură că noile clădiri sunt cel puțin clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și că ele îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5.

2. Statele membre se asigură că potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP) este calculat în conformitate cu anexa III și publicat prin certificatul de performanță energetică al clădirii:

2. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale , se asigură că potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP) este calculat în conformitate cu anexa III și publicat prin certificatul de performanță energetică al clădirii:

(a)	începând cu 1 ianuarie 2027, pentru toate clădirile noi cu o suprafață utilă mai mare de 2 000 de metri pătrați; precum și

(a)	începând cu 1 ianuarie 2027, pentru toate clădirile noi cu o suprafață utilă mai mare de 2 000 de metri pătrați; precum și

(b)	începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi;

(b)	începând cu 1 ianuarie 2030, pentru toate clădirile noi;

3. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29, acte delegate de completare a prezentei directive în vederea adaptării anexei III la progresul tehnologic și la inovare, a stabilirii unor praguri maxime adaptate de performanță energetică în anexa III pentru clădirile renovate și a adaptării pragurilor maxime de performanță energetică pentru clădirile cu emisii zero.

3. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 29, acte delegate de completare a prezentei directive în vederea adaptării anexei III la progresul tehnologic și la inovare, să stabilească standarde pentru clădirile fără emisii sau cu emisii apropiate de zero pentru statele membre și să elaboreze cerințe privind energia furnizată din surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon și regenerabile și potențialul de încălzire globală (GWP) pe durata întregului ciclu de viață pentru clădirile cu emisii zero.

4. Statele membre abordează, în ceea ce privește clădirile noi, problemele legate de condițiile climatice sănătoase din interior, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Statele membre abordează, de asemenea, eliminarea carbonului asociat stocării carbonului în clădiri sau pe acestea.

4. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, abordează, în ceea ce privește clădirile noi, problemele legate de condițiile climatice sănătoase din interior, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Statele membre abordează, de asemenea, eliminarea carbonului asociat stocării carbonului în clădiri sau pe acestea.

Articolul 7a

Noul Bauhaus european

1. Statele membre, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, se asigură că dezvoltatorii proiectelor de renovare a clădirilor primesc informații cu privire la obiectivele și oportunitățile de implicare în inițiativa „Noul Bauhaus european”, în momentul în care solicită consiliere, cer finanțare și când introduc autorizații.

2. Statele membre împuternicesc autoritățile locale și regionale să elaboreze instrumente specifice de sprijin pentru clădirile de referință, în conformitate cu Anexa VII la prezenta directivă, care sunt îmbogățite din punct de vedere cultural, durabile și incluzive, în conformitate cu Noul Bauhaus european. Instrumentele pot cuprinde scheme financiare pentru renovări, prezentând modul în care clădiri individuale sau cartiere întregi pot fi transformate în clădiri și districte cu emisii zero într-un mod accesibil, durabil și favorabil incluziunii sociale, maximizând în același timp beneficii mai ample, în cadrul unei abordări participative și ascendente.

3. Statele membre pun în aplicare politici industriale naționale pentru producția pe scară largă de elemente de construcție prefabricate adaptabile la nivel local, pentru renovarea clădirilor care asigură diferite funcții, inclusiv legate de estetică, generarea de energie izolantă și infrastructurile verzi, și promovează biodiversitatea, gestionarea apei, accesibilitatea și mobilitatea.

Expunere de motive

Obiectivul Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor trebuie să fie aliniat la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 43

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Clădiri existente	Clădiri existente
1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Cerințele respective se aplică clădirii renovate sau unității renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerințe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor.	1. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface standardele de emisii zero stabilite în conformitate cu articolul 5, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Cerințele respective se aplică clădirii renovate sau unității renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerințe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor sau districtelor și cartierelor integrate .
2. De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic .	2. De asemenea , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru conduce, din punct de vedere tehnic și funcțional, la clădiri cu emisii zero sau apropiate de zero .
3. În ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, statele membre încurajează utilizarea sistemelor alternative de înaltă eficiență, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre abordează, în ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, aspectele legate de condițiile care caracterizează un climat interior sănătos, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, și riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.	3. În ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, se asigură că introducerea sistemelor alternative de înaltă eficiență este încurajată , în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic , și promovează utilizarea resurselor disponibile la nivel local . Statele membre asigură renovări majore ale clădirilor, abordează aspectele legate de condițiile de calitate sanitară a mediului interior , de capacitatea ridicată de a atenua schimbările climatice și de adaptare la ele prin, printre altele, infrastructurile verzi, eliminarea carbonului și stocarea carbonului, respectă standardele de protecție împotriva incendiilor, atenuează riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, și îmbunătățesc accesibilitatea pentru persoanele cu handicap , asigurând, în același timp, o alocare adecvată a măsurilor de stimulare fiscală și a instrumentelor de finanțare specifice .

Expunere de motive

Obiectivul Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor trebuie să fie aliniat la obiectivul neutralității climatice până în 2050.

Amendamentul 44

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Standarde minime de performanță energetică

1. Statele membre se asigură că:

1. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, se asigură că:

(a)	clădirile și unitățile de clădire deținute de organismele publice ating cel târziu

(a)	clădirile și unitățile de clădire deținute de organismele publice ating cel târziu

(i)	după 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(i)	după 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(ii)	după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa E de performanță energetică;

(b)	clădirile și unitățile de clădire nerezidențiale deținute de organismele publice ating cel târziu

(b)	clădirile și unitățile de clădire nerezidențiale deținute de organismele publice ating cel târziu

(i)	după 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(i)	după 1 ianuarie 2027, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(ii)	după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa E de performanță energetică;

(c)	clădirile și unitățile de clădire rezidențiale ating cel târziu

(c)	clădirile și unitățile de clădire rezidențiale ating cel târziu

(i)	după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa F de performanță energetică; precum și

(i)	după 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa F de performanță energetică;

(ii)	după sâmbătă, 1 ianuarie 2033, cel puțin clasa E de performanță energetică;

Statele membre pot solicita o prelungire a termenului prevăzut la acest alineat, dacă aceasta este justificată și solicitată Comisiei Europene și în conformitate cu planurile naționale de renovare a clădirilor menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a), cu privire la părți specifice ale parcului lor imobiliar.

În foaia lor de parcurs menționată la articolul 3 alineatul (1) litera (b), statele membre stabilesc termene specifice pentru ca clădirile menționate la prezentul alineat să atingă clase de performanță energetică mai ridicate până în 2040 și 2050, în conformitate cu traiectoria transformării parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero.

În foaia lor de parcurs menționată la articolul 3 alineatul (1) litera (b), statele membre stabilesc o planificare specifică pentru renovarea tuturor clădirilor la un standard cu emisii zero sau apropiate de zero și pentru asigurarea decarbonizării întregului parc imobiliar până în 2050.

Statele membre pot aplica, de asemenea, abordări districtuale sau de vecinătate integrate la nivel local, asigurându-se că, în medie, toate clădirile îndeplinesc standardele de emisii zero de dioxid de carbon. Pentru clădirile de valoare istorică, data este stabilită de statul membru pe baza evaluărilor tehnice și de fezabilitate. Emisiile lor ar trebui compensate prin promovarea clădirilor cu un impact pozitiv asupra climei și prin extinderea producției de energie din surse regenerabile furnizate de rețea .

2. Pe lângă standardele minime de performanță energetică stabilite în temeiul alineatului (1), fiecare stat membru poate stabili standarde minime de performanță energetică pentru renovarea tuturor celorlalte clădiri existente.

În cazul în care sunt stabilite, standardele minime de performanță energetică sunt concepute având în vedere foaia de parcurs națională și obiectivele pentru 2030, 2040 și 2050 cuprinse în planul de renovare a clădirilor statului membru și transformarea parcului imobiliar național în clădiri cu emisii zero până în 2050.

2. În conformitate cu articolul 15, statele membre și autoritățile locale și regionale sprijină respectarea standardelor de emisii zero prin intermediul tuturor măsurilor următoare:

(a)

furnizarea de măsuri financiare adecvate, în special cele care vizează gospodăriile vulnerabile cu venituri reduse și medii , persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE)…/… [DEE reformată] și pentru a aborda barierele de pe piață ;

(b)	furnizarea de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice;

(c)	conceperea unor scheme de finanțare integrate;

(d)	eliminarea barierelor neeconomice, inclusiv a stimulentelor divergente;

(e)	monitorizarea impactului social, în special asupra persoanelor celor mai vulnerabile;

(f)	reafectarea clădirilor neutilizate și adaptarea acestora la nevoile actuale;

(g)	stabilirea cadrului care să garanteze că există o forță de muncă suficientă cu un nivel adecvat de competențe pentru a permite punerea în aplicare în timp util a cerințelor.

3. În conformitate cu articolul 15, statele membre sprijină respectarea standardelor minime de performanță energetică prin intermediul tuturor măsurilor următoare:

3. În cazul în care o clădire este renovată în vederea respectării unui standard de emisii zero , statele membre asigură respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru elementele clădirii în temeiul articolului 5 și, în cazul renovărilor majore, a cerințelor de emisii zero pentru clădirile existente în temeiul articolului 8.

(a)	furnizarea de măsuri financiare adecvate, în special cele care vizează gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE)…/… [DEE reformată];

(b)	furnizarea de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice;

(c)	conceperea unor scheme de finanțare integrate;

(d)	eliminarea barierelor neeconomice, inclusiv a stimulentelor divergente , precum și

(e)	monitorizarea impactului social, în special asupra persoanelor celor mai vulnerabile.

4. În cazul în care o clădire este renovată în vederea respectării unui standard minim de performanță energetică , statele membre asigură respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru elementele clădirii în temeiul articolului 5 și, în cazul renovărilor majore, a cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente în temeiul articolului 8.

4. Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale , pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice standardele de emisii zero menționate la alineatele (1) și (2) pentru următoarele categorii de clădiri:

(a)	clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea standardelor ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;

(b)	clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(c)

construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol care nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

(d)

clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie, alternativ, pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

(e)	clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

Clădirile menționate mai sus vor trebui în continuare renovate pentru a le reduce cât mai mult posibil amprenta de carbon și a evita ca acestea să împiedice realizarea obiectivului general de neutralitate climatică.

5. Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice standardele minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2) pentru următoarele categorii de clădiri:

5 . Statele membre , în cooperare cu autoritățile locale și regionale, iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2), inclusiv mecanisme adecvate de monitorizare și sancțiuni în conformitate cu articolul 31.

(a)	clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea standardelor ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;

(b)	clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

(c)

(d)

(e)	clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

6. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2), inclusiv mecanisme adecvate de monitorizare și sancțiuni în conformitate cu articolul 31.

Expunere de motive

Cerințele minime trebuie să fie aliniate la neutralitatea climatică pentru a evita dependența de carbon.

Amendamentul 45

Articolul 10

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pașapoarte de renovare

1. Până la 31 decembrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unui cadru european comun pentru pașapoartele de renovare, pe baza criteriilor stabilite la alineatul (2).

2. Până la 31 decembrie 2024, statele membre introduc un sistem de pașapoarte de renovare bazat pe cadrul comun stabilit în conformitate cu alineatul (1).

3. Pașaportul de renovare respectă următoarele cerințe:

(a)	este emis de un expert calificat și certificat, în urma unei vizite la fața locului;

(a)	este emis de un expert calificat și certificat, în urma unei vizite la fața locului;

(b)	cuprinde o foaie de parcurs privind renovarea care indică o succesiune de etape de renovare care se bazează unul pe celălalt, cu obiectivul de a transforma clădirea într-o clădire cu emisii zero până cel târziu în 2050 ;

(b)

cuprinde o foaie de parcurs clară privind renovarea pentru proiectele de renovare cu o singură etapă, care grupează mai multe clădiri la nivelul cartierului sau al orașului, pentru a ajuta autoritățile locale să identifice cea mai bună perioadă pentru renovarea fiecărui cartier și să acorde prioritate cartierelor care trebuie renovate mai întâi ;

(c)

indică beneficiile preconizate în ceea ce privește economiile de energie, facturile la energie și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, precum și beneficiile mai ample legate de sănătate și confort și de îmbunătățirea capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice; precum și

(c)

(d)	conține informații cu privire la sprijinul financiar și tehnic potențial.

(d)	conține informații cu privire la sprijinul financiar și tehnic potențial.

Expunere de motive

Renovarea în mai multe etape riscă să conducă la strategii de renovare ineficiente și la dependența de carbon.

Amendamentul 46

Articolul (12)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Infrastructura pentru mobilitate durabilă

1. În ceea ce privește clădirile nerezidențiale noi și clădirile nerezidențiale supuse unor renovări majore, care au mai mult de cinci locuri de parcare, statele membre se asigură că:

1. În ceea ce privește clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi și clădirile rezidențiale și nerezidențiale supuse unor renovări majore, care au mai mult de cinci locuri de parcare, statele membre se asigură că:

(a)	este instalat cel puțin un punct de reîncărcare;

(a)	este instalat cel puțin un punct de reîncărcare;

(b)	este instalată precablarea pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și

(b)	este instalată precablarea pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și biciclete și

(c)	există cel puțin un spațiu de parcare pentru biciclete pentru fiecare loc de parcare pentru autovehicule;

(c)	există cel puțin două spații de parcare pentru biciclete pentru fiecare loc de parcare pentru autovehicule (pornind de la premisa că fiecare autovehicul este utilizat de cel puțin două persoane) ;

în cazul în care parcarea este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării. Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană a numărului preconizat de puncte de reîncărcare. Prin derogare de la primul paragraf litera (a), pentru noile clădiri de birouri și clădiri de birouri supuse unor renovări majore, prevăzute cu mai mult de cinci locuri de parcare, statele membre asigură instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare două locuri de parcare.

în cazul în care parcarea pentru autovehicule și biciclete este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea pentru autovehicule și biciclete sau infrastructura electrică a parcării. Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană a numărului preconizat de puncte de reîncărcare. Prin derogare de la primul paragraf litera (a), pentru noile clădiri de birouri și clădiri de birouri supuse unor renovări majore, prevăzute cu mai mult de cinci locuri de parcare, statele membre asigură instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare două locuri de parcare.

2. În ceea ce privește toate clădirile nerezidențiale cu peste douăzeci de locuri de parcare, statele membre asigură instalarea a cel puțin unui punct de reîncărcare pentru fiecare zece locuri de parcare și a cel puțin unui spațiu de parcare pentru biciclete pentru fiecare loc de parcare pentru autovehicule, până la 1 ianuarie 2027. În cazul clădirilor deținute sau ocupate de autoritățile publice, statele membre asigură precablarea pentru cel puțin unul din două locuri de parcare până la 1 ianuarie 2033.

3. Statele membre pot adapta cerințele privind numărul de locuri de parcare pentru biciclete în conformitate cu alineatele (1) și (2) pentru categorii specifice de clădiri nerezidențiale în care bicicletele sunt, de obicei, mai puțin utilizate ca mijloc de transport.

4. În ceea ce privește clădirile rezidențiale noi și clădirile rezidențiale supuse unor renovări majore, care au mai mult de trei locuri de parcare, statele membre asigură:

(a)	instalarea precablării pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice; și

(a)	instalarea precablării pentru fiecare loc de parcare pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice și biciclete și

(b)	cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință.

(b)	cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință.

În cazul în care parcarea este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării. Statele membre se asigură că precablarea este dimensionată astfel încât să permită utilizarea simultană a punctelor de reîncărcare aferente tuturor locurilor de parcare. Dacă, în cazul renovărilor majore, asigurarea a două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare locuință nu este fezabilă, statele membre asigură cât mai multe locuri de parcare pentru biciclete, după caz.

5. Statele membre pot decide să nu aplice alineatele (1), (2) și (4) anumitor categorii de clădiri în cazul în care precablarea necesară s-ar baza pe microsisteme izolate sau clădirile sunt situate în regiuni ultraperiferice în sensul articolului 349 din TFUE, în cazul în care aplicarea respectivelor alineate ar conduce la probleme semnificative pentru funcționarea sistemului energetic local și ar pune în pericol stabilitatea rețelei locale.

6. Statele membre se asigură că punctele de reîncărcare menționate la alineatele (1), (2) și (4) sunt capabile de încărcare inteligentă și, după caz, de încărcare bidirecțională și că sunt exploatate pe baza unor protocoale și standarde de comunicare neprotejate și nediscriminatorii, în mod interoperabil și în conformitate cu orice standarde și protocoale juridice din actele delegate adoptate în temeiul articolului 19 alineatul (6) și al articolului 19 alineatul (7) din Regulamentul (UE)…/… [AFIR].

7. Statele membre încurajează operatorii de puncte de reîncărcare care nu sunt accesibile publicului să le exploateze în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE)…/… [AFIR], după caz.

8. Statele membre prevăd măsuri în vederea simplificării instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi și existente și elimină obstacole în materie de reglementare, inclusiv privind procedurile de autorizare și de aprobare, fără a aduce atingere legislației referitoare la proprietate și închiriere din statele membre. Statele membre elimină barierele din calea instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale prevăzute cu spații de parcare, în special necesitatea de a obține consimțământul proprietarului sau al coproprietarilor pentru un punct de reîncărcare privat pentru uz propriu. Statele membre asigură disponibilitatea asistenței tehnice pentru proprietarii și locatarii clădirilor care doresc să instaleze puncte de reîncărcare.

8. Statele membre ar trebui să sprijine autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a unor măsuri în vederea simplificării instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi și existente și elimină obstacole în materie de reglementare, inclusiv privind procedurile de autorizare și de aprobare, fără a aduce atingere legislației referitoare la proprietate și închiriere din statele membre. Statele membre elimină barierele din calea instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale prevăzute cu spații de parcare, în special necesitatea de a obține consimțământul proprietarului sau al coproprietarilor pentru un punct de reîncărcare privat pentru uz propriu. Statele membre asigură disponibilitatea asistenței tehnice pentru proprietarii și locatarii clădirilor care doresc să instaleze puncte de reîncărcare.

9. Statele membre asigură coerența politicilor pentru clădiri, pentru mobilitatea ușoară și ecologică și pentru planificarea urbană.

10. Statele membre ar trebui să ofere sprijin autorităților locale și regionale în conceperea politicilor privind exploatarea terenurilor și planificarea urbană cu zero emisii .

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 47

Articolul 13 alineatul (4)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până la 31 decembrie 2025 și după consultarea părților interesate relevante, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice pentru punerea în aplicare eficace a schemei menționate la alineatul (2) în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire sau pentru sistemele combinate de încălzire și ventilare de peste 290 kW.

Până la 31 decembrie 2025 și după consultarea părților interesate relevante, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice pentru punerea în aplicare eficace a schemei menționate la alineatul (2) în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire și răcire sau pentru sistemele combinate de încălzire și ventilare de peste 290 kW.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 48

Articolul 14 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Statele membre se asigură că proprietarii, locatarii și administratorii clădirilor pot avea acces direct la datele din sistemele lor de clădiri. La cererea acestora, accesul sau datele sunt puse la dispoziția unui terț. Statele membre facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii în conformitate cu alineatul (6). În sensul prezentei directive, datele din sistemele clădirilor includ cel puțin toate datele referitoare la performanța energetică a elementelor clădirii, performanța energetică a serviciilor clădirii, sistemele de automatizare și control al clădirilor, contoarele și punctele de încărcare pentru electromobilitate.

1. Statele membre se asigură că proprietarii, locatarii și administratorii imobilelor pot avea acces direct la datele din sistemele de clădiri respective . La cererea motivată a acestora , și cu acordul prealabil al proprietarilor, accesul sau datele sunt puse la dispoziția unui terț. Statele membre facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii în conformitate cu alineatul (6). În sensul prezentei directive, datele din sistemele clădirilor includ cel puțin toate datele referitoare la performanța energetică a elementelor clădirii, performanța energetică a serviciilor clădirii, sistemele de automatizare și control al clădirilor, contoarele și punctele de încărcare pentru electromobilitate.

Expunere de motive

Pentru a respecta datele cu caracter personal și a înțelege motivele pentru care părțile terțe trebuie să cunoască datele cu caracter strict personal.

Amendamentul 49

Articolul 15

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Stimulente financiare și bariere de piață

1. Statele membre oferă finanțare adecvată , măsuri de sprijin și alte instrumente capabile să elimine barierele de pe piață și să stimuleze investițiile necesare în renovări energetice în conformitate cu planul lor național de renovare a clădirilor și în vederea transformării parcului lor imobiliar în clădiri cu emisii zero până în 2050.

1. Până cel târziu … [un an înainte de termenul de transpunere a directivei] Comisia propune (a) un regulament al UE care să permită BEI să garanteze accesul tuturor proprietarilor de case și microîntreprinderilor din UE care dețin un certificat de performanță energetică de nivel „G” și „F” la finanțare rentabilă și pe termen lung pentru renovările în profunzime a caselor și microîntreprinderilor lor prin intermediul băncilor care oferă servicii cu amănuntul și care oferă împrumuturi UE pentru renovare unificate, însoțite de garanții publice și legate de valoarea clădirilor. (b) adaptări ale normelor privind fondurile structurale ale UE care să impună investirea unei părți substanțial mai mare a fondurilor în renovarea clădirilor care dețin un certificat de performanță energetică de nivel „G” și „F”.

2 . Statele membre iau măsurile de reglementare adecvate pentru a elimina barierele neeconomice din calea renovării clădirilor. În ceea ce privește clădirile cu mai multe unități de clădire, astfel de măsuri pot include eliminarea cerințelor privind unanimitatea în structurile de coproprietate sau permiterea ca structurile de coproprietate să fie beneficiari direcți ai sprijinului financiar.

2. Statele membre grupează finanțarea existentă și asigură măsuri de sprijin adecvate și alte instrumente care permit autorităților locale și regionale să elimine barierele de pe piață și să stimuleze investițiile necesare în renovări energetice în conformitate cu planul lor național de renovare a clădirilor și în vederea transformării parcului lor imobiliar în clădiri cu emisii zero până în 2050.

3 . Statele membre utilizează în mod optim, din punctul de vedere al costurilor, finanțarea națională și finanțarea disponibilă stabilite la nivelul Uniunii, în special Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social pentru climă, fondurile politicii de coeziune, InvestEU, veniturile din licitații provenite din comercializarea certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE [ETS modificată] și alte surse de finanțare publică.

3 . Statele membre iau măsurile de reglementare adecvate pentru a elimina barierele neeconomice din calea renovării clădirilor. În ceea ce privește clădirile cu mai multe unități de clădire, astfel de măsuri pot include eliminarea cerințelor privind unanimitatea în structurile de coproprietate sau permiterea ca structurile de coproprietate să fie beneficiari direcți ai sprijinului financiar.

4 . Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor, statele membre promovează introducerea unor instrumente financiare și de finanțare favorabile, cum ar fi împrumuturi pentru eficiență energetică și credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, contracte de performanță energetică, stimulente fiscale, scheme de finanțare pe bază de impozitare, scheme de finanțare pe bază de facturi, fonduri de garantare, fonduri care vizează renovări în profunzime, fonduri care vizează renovări cu un prag minim semnificativ de economii de energie specifice și standarde pentru portofoliile de credite ipotecare. Acestea orientează investițiile către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în conformitate cu orientările Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile administrației publice.

4 . Statele membre și UE utilizează în mod optim, din punctul de vedere al costurilor, finanțarea națională și finanțarea disponibilă stabilite la nivelul Uniunii, în special pentru a grupa fondurile din Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social pentru climă, fondurile politicii de coeziune, InvestEU, veniturile din licitații provenite din comercializarea certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE [ETS modificată] și alte surse de finanțare publică . Statele membre și UE ar trebui să simplifice procedurile pentru gruparea finanțării existente la nivel local și regional .

5 . Statele membre facilitează agregarea proiectelor pentru a permite accesul investitorilor, precum și soluții structurate pentru potențialii clienți . Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că instituțiile financiare oferă pe scară largă și în mod nediscriminatoriu produse de creditare în materie de eficiență energetică pentru renovările clădirilor și că acestea sunt vizibile și accesibile consumatorilor. Statele membre se asigură că băncile și alte instituții financiare și investitori primesc informații cu privire la posibilitățile de a participa la finanțarea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor.

5 . Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor, statele membre promovează introducerea unor instrumente financiare și de finanțare favorabile, cum ar fi împrumuturi pentru eficiență energetică și credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, contracte de performanță energetică, stimulente fiscale, scheme de finanțare pe bază de impozitare, scheme de finanțare pe bază de facturi, fonduri de garantare, fonduri care vizează renovări în profunzime, fonduri care vizează renovări cu un prag minim semnificativ de economii de energie specifice și standarde pentru portofoliile de credite ipotecare. Acestea orientează investițiile către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în conformitate cu orientările Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile administrației publice.

6 . Statele membre asigură instituirea unor facilități de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice, care să vizeze toți actorii implicați în renovările clădirilor, inclusiv proprietarii de locuințe și actorii administrativi, financiari și economici, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii.

6 . Statele membre facilitează agregarea proiectelor și gruparea finanțării existente pentru a permite autorităților locale și regionale să grupeze proiectele de renovare și să le facă atractive pentru investitori prin soluții de finanțare structurate pentru clădirile grupate pentru renovare. Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că instituțiile financiare oferă pe scară largă și în mod nediscriminatoriu produse de creditare în materie de eficiență energetică pentru renovările clădirilor și că acestea sunt vizibile și accesibile consumatorilor. Statele membre se asigură că băncile și alte instituții financiare și investitori primesc informații cu privire la posibilitățile de a participa la finanțarea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor.

7 . Statele membre instituie măsuri și finanțare pentru promovarea educației și formării cu scopul de a se asigura că există o forță de muncă suficientă cu un nivel adecvat de competențe care să corespundă nevoilor din sectorul construcțiilor.

7 . Statele membre asigură instituirea unor facilități de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice, care să vizeze toți actorii implicați în renovările clădirilor, inclusiv proprietarii de locuințe și actorii administrativi, financiari și economici, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii.

8 . După caz, Comisia asistă, la cerere, statele membre în elaborarea unor programe naționale sau regionale de sprijin financiar în scopul creșterii performanței energetice a clădirilor , în special a celor existente, prin încurajarea schimbului de bune practici între autoritățile sau organismele naționale sau regionale responsabile.

8 . Statele membre instituie măsuri și finanțare pentru promovarea educației și formării cu scopul de a se asigura că există o forță de muncă suficientă cu un nivel adecvat de competențe care să corespundă nevoilor din sectorul construcțiilor.

9 . Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de performanță energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie urmărite sau realizate, astfel cum sunt stabilite pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele menționate mai jos:

9 . După caz, Comisia asistă, la cerere, statele membre în elaborarea unor programe naționale sau regionale de sprijin financiar în scopul atingerii standardelor de emisii zero sau apropiate de zero pentru clădiri , în special a celor existente, prin încurajarea schimbului de bune practici între autoritățile sau organismele naționale sau regionale responsabile.

(a)

performanța energetică a echipamentelor sau a materialelor utilizate pentru renovare; caz în care echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare se instalează de către un instalator având nivelul adecvat de certificare sau de calificare și respectă cerințele minime de performanță energetică pentru elementele clădirii;

(b)	valorile-standard pentru calcularea economiilor de energie ale clădirilor;

(c)	îmbunătățirile obținute în urma renovării respective, prin compararea certificatelor de performanță energetică emise înainte și după renovare;

(d)	rezultatele unui audit energetic;

(e)	rezultatele unei alte metode relevante, transparente și proporționale care indică îmbunătățirea performanței energetice.

10 . Cel târziu de la 1 ianuarie 2027, statele membre nu oferă stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2027, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (h) punctul (i) a treia liniuță din Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune și cu articolul 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (2) privind planurile strategice PAC.

10 . Statele membre leagă măsurile lor financiare privind emisiile zero în cadrul renovării clădirilor de reducerile de emisii realizate, astfel cum sunt stabilite pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele menționate mai jos:

(a)

performanța energetică a echipamentelor sau a materialelor utilizate pentru renovare; caz în care echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare se instalează de către un instalator având nivelul adecvat de certificare sau de calificare și respectă cerințele de emisii zero sau apropiate de zero pentru elementele clădirii;

(b)	valorile-standard pentru calcularea emisiilor zero ale clădirilor;

(c)	îmbunătățirile obținute în urma renovării respective, prin compararea certificatelor de performanță energetică emise înainte și după renovare;

(d)	rezultatele unui audit energetic;

(e)	rezultatele unei alte metode relevante, transparente și proporționale care indică îmbunătățirea performanței energetice.

11 . Statele membre stimulează renovările în profunzime și programele de amploare care vizează un număr mare de clădiri și duc la o reducere globală cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară , cu un sprijin financiar, fiscal, administrativ și tehnic mai mare. Statele membre se asigură că o renovare în profunzime în etape care beneficiază de stimulente financiare publice urmează etapele stabilite într-un pașaport de renovare.

11 . Cel târziu de la 1 ianuarie 2027, statele membre nu oferă stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2027, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (h) punctul (i) a treia liniuță din Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune și cu articolul 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (2) privind planurile strategice PAC.

12 . Stimulente financiare vizează cu titlu prioritar gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE)…/… [DEE reformată].

12 . Statele membre stimulează programele de amploare care vizează clădiri cu emisii zero și duc la o reducere globală în ansamblu la emisii zero , cu un sprijin financiar, fiscal, administrativ și tehnic mai mare. Începând cu 1 ianuarie 2027, statele membre nu oferă sprijin financiar, fiscal, administrativ sau tehnic pentru renovarea în profunzime în etape.

13 . Atunci când oferă stimulente financiare proprietarilor de clădiri sau de unități de clădire pentru renovarea clădirilor sau a unităților de clădire închiriate, statele membre se asigură că stimulentele financiare aduc beneficii atât proprietarilor, cât și chiriașilor, în special prin furnizarea de sprijin pentru chirie sau prin impunerea unor plafoane în ceea ce privește majorările chiriilor.

13 . Stimulente financiare vizează cu titlu prioritar gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE)…/… [DEE reformată].

14 . Atunci când oferă stimulente financiare proprietarilor de clădiri sau de unități de clădire pentru renovarea clădirilor sau a unităților de clădire închiriate, statele membre se asigură că stimulentele financiare aduc beneficii atât proprietarilor, cât și chiriașilor, în special prin furnizarea de sprijin pentru chirie sau prin impunerea unor plafoane în ceea ce privește majorările chiriilor.

15. UE și statele membre furnizează finanțare delimitată și specifică pentru renovarea cu finalități de eficiență energetică a clădirilor protejate în mod oficial ca făcând parte dintr-un mediu desemnat sau datorită meritelor lor arhitecturale sau istorice speciale.

Expunere de motive

Pentru a realiza o punere în aplicare cu succes a directivei, este important să se prevadă o finanțare adecvată pentru autoritățile locale și regionale.

Amendamentul 50

Articolul 16

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Certificatele de performanță energetică

1. Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Certificatul de performanță energetică include performanța energetică a unei clădiri, exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară în kWh/(m2/an), și valori de referință, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică, standardele minime de performanță energetică, cerințele privind clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero, pentru a da posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai unității clădirii să compare și să evalueze performanța energetică a clădirii.

2. Până cel târziu la 31 decembrie 2025, certificatul de performanță energetică trebuie să respecte modelul din anexa V. Acesta indică clasa de performanță energetică a clădirii, pe o scară închisă, utilizând numai litere de la A la G. Litera A corespunde clădirilor cu emisii zero, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (2), iar litera G corespunde procentului de 15 % de clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național la momentul introducerii scării respective. Statele membre se asigură că restul claselor (de la B la F) au o distribuție uniformă a lărgimii de bandă a indicatorilor de performanță energetică între clasele de performanță energetică. Statele membre asigură o identitate vizuală comună pentru certificatele de performanță energetică pe teritoriul lor.

3. Statele membre asigură calitatea, fiabilitatea și accesibilitatea certificatelor de performanță energetică. Acestea se asigură că certificatele de performanță energetică sunt eliberate de experți independenți în urma unei vizite la fața locului.

4. Certificatul de performanță energetică cuprinde recomandări pentru îmbunătățirea nivelului optim din punctul de vedere al costurilor performanței energetice și reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire, cu excepția cazului în care clădirea sau unitatea de clădire respectă deja standardul relevant al clădirii cu emisii zero. Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:

4. Certificatul de performanță energetică cuprinde recomandări pentru reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră ale unei clădiri sau alea unei unități de clădire, cu excepția cazului în care clădirea sau unitatea de clădire respectă deja standardul relevant al clădirii cu emisii zero. Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:

(a)	măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii; și

(a)	măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii; și

(b)	măsurile pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii.

(b)	măsurile pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii.

5. Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează o estimare a economiilor de energie și a reducerii emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră. Ele pot furniza o estimare în ceea ce privește durata perioadelor de amortizare sau raportul costuri-beneficii pe durata normată de funcționare.

5. Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează o estimare a economiilor de energie pentru a ajunge la emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau apropiate de zero . Ele pot furniza o estimare în ceea ce privește durata perioadelor de amortizare sau raportul costuri-beneficii pe durata normată de funcționare.

6. Recomandările includ o evaluare a măsurii în care sistemul de încălzire sau de climatizare poate fi adaptat pentru a funcționa la temperaturi mai eficiente, cum ar fi emițătoare de temperatură joasă pentru sistemele de încălzire pe bază de apă, inclusiv proiectarea necesară a puterii termice și cerințele privind temperatura/debitul.

7. Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate inclusiv în ceea ce privește rentabilitatea recomandărilor formulate în certificatul de performanță energetică. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și estimarea preliminară a costurilor. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări. Alte informații cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare sau de altă natură și posibilitățile de finanțare, sau consiliere privind modul de creștere a rezistenței la schimbările climatice a clădirilor, pot fi de asemenea furnizate proprietarului sau locatarului.

7. Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate inclusiv în ceea ce privește rentabilitatea recomandărilor formulate în certificatul de performanță energetică. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și estimarea preliminară a costurilor. În plus, acesta conține informații privind punerea în aplicare a acestor recomandări. Alte informații cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare sau de altă natură și posibilitățile de finanțare, sau consiliere privind modul de creștere a rezistenței la schimbările climatice a clădirilor, pot fi de asemenea furnizate proprietarului sau locatarului.

8. Pentru unitățile de clădire, certificarea poate să se bazeze pe:

(a)	o certificare comună a întregii clădiri sau

(a)	o certificare comună a întregii clădiri sau

(b)	pe evaluarea unei alte unități de clădire reprezentative cu aceleași caracteristici relevante din punctul de vedere al energiei din aceeași clădire.

(b)	pe evaluarea unei alte unități de clădire reprezentative cu aceleași caracteristici relevante din punctul de vedere al energiei din aceeași clădire.

9. Pentru clădirile unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.

10. Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult cinci ani. Cu toate acestea, pentru clădirile cu o clasă de performanță energetică A, B sau C stabilită în temeiul alineatului (2), valabilitatea certificatului de performanță energetică nu depășește 10 ani.

11. Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt modernizate doar elemente individuale (măsuri unice sau de sine stătătoare). Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt puse în aplicare măsurile identificate într-un pașaport de renovare.

Expunere de motive

Cerințele minime trebuie să fie aliniate la neutralitatea climatică pentru a evita dependența de carbon.

Amendamentul 51

Articolul 17 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică digital pentru:

(a)	clădirile sau unitățile de clădire care sunt construite, au făcut obiectul unei renovări majore, sunt vândute sau închiriate unui nou locatar sau în cazul cărora contractul de închiriere este reînnoit ; precum și

(a)	clădirile sau unitățile de clădire care sunt construite, au făcut obiectul unei renovări majore, sunt vândute sau închiriate unui nou locatar; precum și

(b)	clădirile deținute sau ocupate de organisme publice.

(b)	clădirile deținute sau ocupate de organisme publice.

Cerința de a elibera un certificat de performanță energetică nu se aplică în cazul în care certificatul, eliberat fie în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, fie în conformitate cu prezenta directivă, este disponibil și valabil pentru clădirea sau unitatea de clădire în cauză.

Expunere de motive

În unele state membre, contractele sunt reînnoite tacit. Luarea de măsuri ar determina apariția unor litigii.

Amendamentul 52

Articolul 17 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Statele membre impun ca, la construcția, vânzarea sau închirierea unei clădiri sau a unor unități de clădire sau în cazul reînnoirii contractelor de închiriere , certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului locatar sau cumpărător și să fie înmânat acestuia.	Statele membre impun ca, la construcția, vânzarea sau închirierea unei clădiri sau a unor unități de clădire, certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului nou locatar sau cumpărător și să fie înmânat acestuia.

Expunere de motive

În unele state membre, contractele sunt reînnoite tacit. Luarea de măsuri ar determina apariția unor litigii.

Amendamentul 53

Articolul 19 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Baze de date privind performanța energetică a clădirilor 1. Fiecare stat membru creează o bază de date națională pentru performanța energetică a clădirilor, care permite colectarea de date cu privire la performanța energetică a clădirilor și la performanța energetică globală a parcului imobiliar național. Baza de date permite colectarea de date privind certificatele de performanță energetică, inspecțiile, pașaportul de renovare a clădirii, indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și consumul de energie calculat sau contorizat al clădirilor vizate.

Baze de date privind performanța energetică și emisiile clădirilor 1. Fiecare stat membru creează baze de date naționale cu defalcări la nivel regional pentru performanța energetică a clădirilor și pentru emisiile lor conexe , care permite colectarea de date cu privire la performanța energetică a clădirilor și la performanța energetică și emisiile globale ale parcului imobiliar național. Bazele de date permit colectarea de date privind certificatele de performanță energetică, inspecțiile, pașaportul de renovare a clădirii, indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și consumul de energie calculat sau contorizat al clădirilor vizate.

Expunere de motive

Este importantă crearea unor baze de date naționale pentru performanța energetică și emisiile clădirilor, dar cu defalcări la nivel regional.

Amendamentul 54

Articolul 26 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre garantează că autoritățile responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive beneficiază de orientare și formare. O astfel de orientare și formare răspunde în special importanței îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea energiei din surse regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. Aceste orientări și formări pot aborda, de asemenea, îmbunătățirile structurale, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, emisiile de poluanți atmosferici (inclusiv particulele fine în suspensie) și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Statele membre garantează că autoritățile locale și regionale și autoritățile responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive beneficiază de orientare și formare. O astfel de orientare și formare răspunde în special importanței reducerii cererii de energie și de materii prime și îmbunătățirii performanței energetice pentru a garanta că clădirile respectă standardele de emisii zero sau apropiate de zero de-a lungul ciclului lor de viață și a permite luarea în considerare a combinației optime dintre reducerea cererii de energie și de materii prime, îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, emisiile zero de gaze cu efect de seră, utilizarea energiei din surse regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. Aceste orientări și formări ar trebui să includă și politicile privind exploatarea terenurilor și planificarea urbană și pot aborda, de asemenea, îmbunătățirile structurale, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, emisiile de poluanți atmosferici (inclusiv particulele fine în suspensie) și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 55

Anexa 3

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi cu emisii zero trebuie să respecte pragurile maxime indicate în tabelul de mai jos. […] Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero este acoperit integral, pe o bază anuală netă, de – energia din surse regenerabile generată la fața locului și care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 7 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], – energia din surse regenerabile furnizată de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], sau – energia din surse regenerabile și căldura reziduală provenită de la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Directiva (UE)…/… [DEE reformată]. O clădire cu emisii zero nu generează emisii de carbon la fața locului provenite de la combustibilii fosili. Numai în cazul în care, din cauza naturii clădirii sau a lipsei accesului la comunitățile de energie din surse regenerabile sau la sistemele de încălzire și răcire centralizată eligibile, îndeplinirea cerințelor prevăzute la primul paragraf nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, consumul anual total de energie primară poate fi acoperit și de energia din rețea care respectă criteriile stabilite la nivel național.

Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi cu emisii zero trebuie să respecte metodologia de la articolele 4-6 . Acestea ar trebui să fie elaborate și completate cu cerințe privind emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a asigura conformitatea cu obiectivul UE privind neutralitatea climatică. Consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero este acoperit integral, pe o bază anuală netă, de – energia din surse regenerabile sau din deșeuri generată la fața locului sau furnizată prin rețea și care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 7 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], – energia din surse regenerabile furnizată de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/2001 [RED modificată], sau – energia din surse regenerabile și căldura reziduală provenită de la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Directiva (UE)…/… [DEE reformată]. O clădire cu emisii zero nu generează emisii de carbon la fața locului provenite de la combustibilii fosili. Numai în cazul în care, din cauza naturii clădirii sau a lipsei accesului la comunitățile de energie din surse regenerabile sau la sistemele de încălzire și răcire centralizată eligibile, îndeplinirea cerințelor prevăzute la primul paragraf nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, consumul anual total de energie primară poate fi acoperit și de energia din rețea care respectă criteriile stabilite la nivel național.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

subliniază că revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor reprezintă o piatră de temelie a pachetului „Pregătiți pentru 55” și are o importanță capitală pentru punerea în aplicare a valului de renovări ale clădirilor. Prin urmare, este esențial să se garanteze că această revizuire prevede un nivel adecvat de ambiție și instituie mecanisme de sprijin adecvate în vederea realizării neutralității climatice a parcului imobiliar al UE până în 2050;

salută propunerea pentru că face trimitere la politicile de adaptare; consideră, însă, că adaptarea ar trebui să fie mai puternic integrată în propunere și să facă parte din pașaportul de renovare;

salută propunerea pentru că face referire la abordarea bazată pe circularitate și subliniază că circularitatea trebuie să fie menționată în mod sistematic în text, ținând seama inclusiv de carbonul încorporat;

consideră că amploarea provocărilor viitoare în ceea ce privește tranziția climatică și securitatea energetică necesită o abordare mai ambițioasă a tranziției energetice, astfel cum se subliniază în mod clar în planul REPowerEU. Această abordare ar trebui să includă asistență tehnică, măsuri de formare și perfecționare pentru lucrători și de consolidare a capacităților autorităților locale și regionale; în acest sens, consideră că conceptul de „autonomie energetică” ar trebui să ocupe un loc central în propunere și să fie integrat în pașaportul de renovare;

subliniază că renovarea masivă a clădirilor reprezintă o oportunitate de a combate sărăcia energetică și de a face astfel încât clădirile gospodăriilor vulnerabile și ale întreprinderilor vulnerabile să devină clădiri cu impact pozitiv asupra climei. În acest scop, îndeamnă la instituirea unei politici cuprinzătoare privind sărăcia energetică, pentru a evita ca valul de renovări ale clădirilor să agraveze problemele legate de sărăcia energetică în întreaga UE. Din acest motiv, invită Comisia să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare de eradicare a sărăciei energetice și este pregătit să coopereze cu Grupul de coordonare privind sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili, recent înființat, în vederea elaborării unei strategii care să poată fi pusă în aplicare la nivel local și regional. În acest sens, trebuie oferite și soluții pentru finanțarea măsurilor necesare de protecție a climei pentru persoanele în vârstă și trebuie să se țină seama de urgență de pensionari, a căror locuință reprezintă asigurarea lor pentru bătrânețe;

consideră că este necesar să se includă în definiția clădirii cu emisii zero și apropiate de zero abordarea legată de concepția ciclului de viață, pentru a promova realizarea unui parc imobiliar neutru din punct de vedere climatic până în 2050: astfel s-ar respecta neutralitatea tehnologică și o viziune globală asupra sistemelor energetice, cu scopul de a reflecta diversele condiții de la nivel local, regional și de la nivelul statelor membre. Definiția ar trebui, de asemenea, să accepte energia din rețelele electrice și de gaze, dacă aceasta este produsă din surse regenerabile și energia reziduală recuperată. Aceasta ar trebui să fie coerentă cu căile de decarbonizare din Directiva privind eficiența energetică (DEE) și Directiva privind energia din surse regenerabile (RED) din sistemul energetic în general și să nu fie limitată la un nivel suboptim numai ca o problemă la nivel de clădire;

consideră că utilizarea standardelor minime de performanță energetică (SMPE), dacă nu are un nivel de ambiție adecvat, ar putea avea ca rezultat dependența de carbon, reducând nivelul de ambiție al valului de renovări și făcându-l practic inadecvat pentru obiectivele pentru 2030 și 2050; aceste obiective sunt cruciale pentru tranziția climatică, dar și pentru promovarea securității energetice. SMPE ar trebui să includă, de asemenea, cerințe privind emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață referitoare la construcție și furnizarea de energie din surse regenerabile. Subliniază că SMPE vor fi eficace numai dacă reușesc să mențină un nivel ridicat de ambiție și dacă sunt însoțite de măsuri care să contribuie la depășirea obstacolelor care au împiedicat eforturile de renovare până în prezent și de finanțarea și sprijinul tehnic necesare pentru introducerea lor;

recunoaște necesitatea de a viza clădirile cu cele mai slabe performanțe și cele cu un potențial mare de economisire a energiei; subliniază necesitatea de a dispune de forță de muncă calificată și de antreprenori, și recunoaște efectul asupra valorii clădirilor și asupra piețelor imobiliare, care nu ar trebui să ducă la creșterea costurilor pentru chiriași. Ca atare, cere ca statele membre să aibă posibilitatea juridică de a solicita extinderea termenelor fixate, dacă această extindere este justificată de condiții excepționale;

subliniază că „renovarea majoră” a clădirilor existente, indiferent de dimensiunea acestora, are loc o dată la 25 de ani în clădirile rezidențiale și o dată la 15 ani în clădirile nerezidențiale; prin urmare, consideră că o abordare în etape a renovării ar putea constitui un obstacol în calea ambiției valului de renovări ale clădirilor și ar putea duce la abordări antieconomice în ceea ce privește renovarea clădirilor. Este de părere că renovarea clădirilor necesită o abordare sistematică și integrată, și nu trebuie să constea într-o sumă de intervenții separate; În acest sens, invită Comisia și statele membre să ofere orientări privind îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor istorice, valorificând și activitatea inițiativei Noul Bauhaus european. Ar trebui ca renovarea acestor clădiri să fie sprijinită prin scheme de finanțare specifice și să se acorde calendarului o flexibilitate adecvată;

10.

subliniază că tranziția către o abordare circulară sistematică a renovării clădirilor necesită eforturi semnificative în ceea ce privește recalificarea și sprijinirea competențelor locale, atât în sectorul public, cât și în cel privat;

11.

consideră că achizițiile publice ar trebui să joace un rol semnificativ în integrarea unei abordări ambițioase a renovării clădirilor. În acest scop, subliniază că toate renovările contractate de autoritățile publice ar trebui să fie sprijinite prin orientări din partea statelor membre și a UE și, pe cât posibil, să respecte criteriile achizițiilor publice verzi și circulare;

12.

subliniază că eficiența energetică a parcului imobiliar nu poate fi realizată doar prin punerea accentului pe clădirile individuale și că planificarea urbană și teritorială trebuie să sprijine intervențiile individuale printr-o abordare sistematică axată pe cartiere a eficienței energetice a orașelor;

13.

reiterează că obiectivele valului de renovări ale clădirilor nu pot fi atinse fără resurse semnificative și specifice, atât în ceea ce privește pachetele financiare, cât și consolidarea capacităților și sprijinul tehnic; subliniază că Directiva privind eficiența energetică a clădirilor reprezintă oportunitatea de a integra utilizarea ghișeelor unice ca instrument principal pentru punerea în aplicare a directivei;

14.

crede că zonele rurale și, în general, zonele cu multe case unifamiliale și multifamiliale au cerințe diferite și necesită soluții diferite față de structurile urbane. Acest aspect trebuie să se reflecte și în directivă;

15.

subliniază că clădirile istorice au o valoare culturală și simbolică semnificativă în orașele UE; consideră că valoarea lor arhitecturală trebuie păstrată și că trebuie găsite soluții pentru a garanta că aceste clădiri îndeplinesc, de asemenea, un rol exemplar în calitate de clădiri publice. În acest sens, invită Comisia și statele membre să ofere orientări privind îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor istorice și să creeze scheme de finanțare specifice în acest scop.

Bruxelles, 30 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(1) Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (JO L 330, 16.12.2009, p. 28).

(2) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(1) Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).

(2) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(1) Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).

30.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 375/112

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Legea privind datele”

(2022/C 375/10)

Raportoare:

Anne KARJALAINEN (FI-PSE), membră a Consiliului Local Kerava

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora (Legea privind datele)

COM(2022) 68 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 57

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cazul urgențelor publice, cum ar fi urgențele de sănătate publică, urgențele rezultate din degradarea mediului și dezastrele naturale majore, inclusiv cele agravate de schimbările climatice, precum și dezastrele majore antropogene, cum ar fi incidentele majore de securitate cibernetică, interesul public care rezultă din utilizarea datelor va prevala asupra intereselor deținătorilor de date de a dispune liber de datele pe care le dețin. Într-un astfel de caz, deținătorii de date ar trebui să fie obligați să pună datele la dispoziția organismelor din sectorul public sau a instituțiilor, agențiilor sau organelor Uniunii, la cererea acestora. Existența unei urgențe publice este determinată în conformitate cu procedurile respective din statele membre sau cu procedurile organizațiilor internaționale relevante .

În cazul urgențelor publice, cum ar fi urgențele de sănătate publică, urgențele rezultate din degradarea mediului și dezastrele naturale majore, inclusiv cele agravate de schimbările climatice, precum și dezastrele majore antropogene, cum ar fi incidentele majore de securitate cibernetică, interesul public care rezultă din utilizarea datelor va prevala asupra intereselor deținătorilor de date de a dispune liber de datele pe care le dețin. Într-un astfel de caz, deținătorii de date ar trebui să fie obligați să pună datele la dispoziția organismelor din sectorul public sau a instituțiilor, agențiilor sau organelor Uniunii, la cererea acestora. Existența unei urgențe publice este determinată în comun cu statele membre ale UE/SEE și, mai precis, la nivelul statelor membre, și anume atunci când se face o solicitare de date, starea de urgență este determinată în conformitate cu legislația statului membru al cărui organism din sectorul public solicită aceste date .

Expunere de motive

Definițiile sunt importante pentru a asigura o comunicare coerentă și o înțelegere egală a lucrurilor. Determinarea stării de urgență este deosebit de relevantă, deoarece obligă întreprinderile să furnizeze date în mod gratuit.

Amendamentul 2

Se adaugă un nou considerent după considerentul (61).

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	(nou) În sensul prezentului regulament, se ține seama de accesul public la documentele oficiale și de legislația națională care rezultă din acestea.

Expunere de motive

Regulamentul trebuie să fie coerent cu obiectivele politicii publice și cu interesele protejate de normele privind confidențialitatea.

Amendamentul 3

Articolul 2 alineatul (10)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

„urgență publică” înseamnă o situație excepțională care are efecte negative asupra populației Uniunii, a unui stat membru sau a unei părți a acestuia, cu un risc de repercusiuni grave și de durată asupra condițiilor de viață sau a stabilității economice ori de degradare substanțială a activelor economice din Uniune ori din statul sau statele membre relevante. Existența unei urgențe publice este determinată în comun cu statele membre ale UE/SEE și, mai precis, la nivelul statelor membre, și anume atunci când se face o solicitare de date, starea de urgență este determinată în conformitate cu legislația statului membru al cărui organism din sectorul public solicită aceste date ;

Expunere de motive

Recomandare de amendament 4

Articolul 2

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(21.)

(nou) „servicii de interes general” înseamnă serviciile care sunt clasificate ca atare de către autoritățile statelor membre și care fac obiectul unor obligații specifice de serviciu public.

Expunere de motive

Regulamentul ar trebui să includă obligația de a furniza date pentru schimbul de date în interes public pentru situații de urgență în general.

Recomandare de amendament 5

Articolul 14 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Prezentul capitol nu se aplică întreprinderilor mici și microîntreprinderilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE.

Prezentul capitol nu se aplică întreprinderilor mici și microîntreprinderilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE , cu excepția cazului în care datele furnizate se referă la nivelul local și sunt comunicate organismelor publice locale sau sunt furnizate pentru prestarea de servicii de interes economic general în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu legislația națională de punere în aplicare .

Expunere de motive

Ar trebui facilitat schimbul de date între actorii ecosistemelor locale, indiferent de dimensiunea entității private în cauză, precum și în cazul serviciilor de interes economic general.

Recomandare de amendament 6

Articolul 15 litera (c)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3.	(nou) datele solicitate se referă la servicii de interes general sau la servicii de interes economic general, care sunt furnizate în totalitate la nivel local și în conformitate cu legislația UE aplicabilă.

Expunere de motive

Exemplele de bune practici au arătat că parteneriatele public-privat pot contribui la sănătatea ecosistemelor locale. Ele constituie, de asemenea, baza multor servicii furnizate în orașe și comunități inteligente, cum ar fi mobilitatea inteligentă. Întrucât schimbul de date poate îmbunătăți viața cetățenilor într-un mod durabil, acesta ar trebui să devină norma în aceste scopuri.

Recomandare de amendament 7

Articolul 17 alineatul (1) litera (a)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

a)	precizează ce date sunt solicitate;

a)	în conformitate cu cerințele minime în materie de date stabilite de Comisie pentru cererile de date, precizează ce date sunt solicitate;

Expunere de motive

Cerințele minime în materie de date pentru solicitarea de date în Europa trebuie specificate în mod corespunzător. Și întreprinderile vor avea de câștigat din standardizarea cerințelor în materie de date.

Recomandare de amendament 8

Articolul 17 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(a)	să fie exprimată într-un limbaj clar, concis și simplu, ușor de înțeles de către deținătorul datelor;

(a)	să fie exprimată într-un limbaj clar, concis și simplu, ușor de înțeles de către deținătorul datelor , sau, în cazul în care se solicită date de la un deținător de date dintr-un alt stat membru al UE/SEE, în limba statului membru al UE/SEE în care este stabilit deținătorul de date ;

Expunere de motive

Ar trebui stabilite norme clare pentru cererile transfrontaliere de informații, inclusiv limba în care trebuie făcute cererile de informații.

Recomandare de amendament 9

Articolul 17 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

f)	să fie pusă la dispoziția publicului online, fără întârzieri nejustificate.

Expunere de motive

Litera (f) de la articolul 17 alineatul (2) ar trebui eliminată din Legea privind datele. Obligația de a ține un registru public al situațiilor de urgență ar putea, la rândul său, să devină un risc de securitate și să sporească sarcina administrativă.

Recomandare de amendament 10

Articolul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

1. Un deținător de date care primește o cerere de acces la date în temeiul prezentului capitol pune datele, fără întârzieri nejustificate, la dispoziția organismului din sectorul public ori a instituției, agenției sau organului Uniunii care a formulat cererea.

1. Un deținător de date care primește o cerere de informații în temeiul prezentului capitol pune datele, fără întârzieri nejustificate, și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la primirea cererii, la dispoziția organismului din sectorul public ori a instituției, agenției sau organului Uniunii care a formulat cererea.

2. Fără a aduce atingere nevoilor specifice în ceea ce privește disponibilitatea datelor definite în legislația sectorială, deținătorul de date poate să refuze cererea sau să solicite modificarea acesteia în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea unei cereri de date necesare pentru răspunsul la o urgență publică și în termen de 15 zile lucrătoare în alte cazuri de nevoie excepțională, din oricare dintre următoarele motive:

(a)	datele nu sunt disponibile;

(b)	cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2).

(a)	datele nu sunt disponibile;

(b)	cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 17 alineatele (1) și (2).

3. În cazul unei cereri de date necesare pentru răspunsul la o urgență publică, deținătorul de date poate să refuze cererea sau să solicite modificarea acesteia și dacă a furnizat deja datele solicitate ca răspuns la o cerere depusă anterior în același scop de către alt organism din sectorul public ori de către altă instituție, altă agenție sau alt organ al Uniunii și nu a primit notificarea că datele au fost distruse în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (c).

4. Dacă decide să refuze cererea sau să solicite modificarea acesteia în conformitate cu alineatul (3), deținătorul datelor face cunoscută identitatea organismului din sectorul public ori a instituției, agenției sau organului Uniunii care a depus anterior o cerere în același scop.

5. În cazul în care îndeplinirea cererii de punere de date la dispoziția unui organism din sectorul public ori a unei instituții, a unei agenții sau a unui organ al Uniunii presupune divulgarea de date cu caracter personal, deținătorul datelor depune eforturi rezonabile pentru a pseudonimiza datele, în măsura în care cererea poate fi îndeplinită cu ajutorul unor date pseudonimizate.

6. În cazul în care organismul din sectorul public ori instituția, agenția sau organul Uniunii dorește să conteste refuzul unui deținător de date de a furniza datele solicitate sau de a solicita modificarea cererii ori în cazul în care deținătorul de date dorește să conteste cererea, chestiunea se înaintează spre soluționare autorității competente menționate la articolul 31.

7. (nou) Deținătorul datelor furnizează datele într-un format care este ușor de înțeles de către destinatarul datelor și care poate fi citit de software generic și, după caz, într-un format deschis, dintre cele cuprinse în reglementările tehnice pentru interoperabilitatea catalogului de standarde existent, fie în legislația existentă a UE, fie în cea a fiecărui stat membru al UE sau al SEE.

Expunere de motive

Regulamentul ar trebui să conțină dispoziții clare privind termenele pentru furnizarea datelor. De asemenea, trebuie să se țină seama de dreptul deținătorului de date de a refuza o cerere de informații sau de a solicita rectificarea acesteia.

Datele transmise în cazul unor situații de urgență trebuie să fie lizibile și utilizabile de către diferitele părți interesate, utilizând programe informatice și sisteme utilizate în mod obișnuit. Neutralitatea tehnologică trebuie menținută, ținând seama de interoperabilitatea utilizării datelor.

Recomandare de amendament 11

Articolul 18 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

În cazul unei cereri de date necesare pentru răspunsul la o urgență publică, deținătorul de date poate să refuze cererea sau să solicite modificarea acesteia și dacă a furnizat deja datele solicitate ca răspuns la o cerere depusă anterior în același scop de către alt organism din sectorul public ori de către altă instituție, altă agenție sau alt organ al Uniunii și nu a primit notificarea că datele au fost distruse în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (c).

În cazul unei cereri de date necesare pentru răspunsul la o urgență publică, deținătorul de date poate să refuze cererea sau să solicite modificarea acesteia și dacă a furnizat deja exact aceleași date solicitate ca răspuns la o cerere depusă anterior în același scop de către alt organism din sectorul public ori de către altă instituție, altă agenție sau alt organ al Uniunii și nu a primit notificarea că datele au fost distruse în temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (c).

Expunere de motive

Ar trebui clarificat faptul că solicitările de informații din partea diferiților actori din sectorul public sunt rareori identice și că datele transmise pot deveni rapid depășite.

Recomandare de amendament 12

Se adaugă un nou articol după articolul 19.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(Titlu nou) Prelucrarea datelor și accesul public la documente oficiale

(nou) Obligația în temeiul legislației unui stat membru de a divulga documente oficiale deținute de o autoritate sau de a nu le divulga în conformitate cu normele naționale privind confidențialitatea se aplică, de asemenea, cererilor de date și datelor care intră sub incidența prezentului regulament. Scopul este de a reconcilia principiul public cu măsurile luate în temeiul prezentului regulament.

Expunere de motive

În conformitate cu legislația națională, datele sau documentele puse la dispoziția unei autorități publice pot fi puse la dispoziția publicului. În astfel de cazuri, aceste documente oficiale fac obiectul normelor naționale privind confidențialitatea, inclusiv al principiului secretelor de afaceri.

Recomandare de amendament 13

Articolul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

3. (nou)

(a)

în cazul în care deținătorul datelor este o întreprindere care prestează servicii de interes economic general în temeiul Regulamentului (UE) nr. 360/2012 al Comisiei (*1) , compensația pentru datele furnizate în conformitate cu articolul 15 nu face parte din compensația pentru serviciile economice generale.

(b)

în cazul în care deținătorul de date este o întreprindere care prestează servicii de interes economic general pe baza unei decizii separate în temeiul Comunicării Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (2012/C 8/02), compensația pentru datele furnizate în conformitate cu articolul 15 trebuie inclusă în calculul compensației pentru serviciul de interes economic general furnizat de deținătorul datelor.

Expunere de motive

Regulamentul ar trebui să clarifice normele de calculare a compensației pentru întreprinderile care prestează deja servicii de interes economic general în conformitate cu legislația europeană sau națională aplicabilă de punere în aplicare a legislației UE.

Recomandare de amendament 14

Articolul 31 alineatul (1)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități competente care sunt responsabile cu aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament. Statele membre pot să înființeze una sau mai multe autorități noi sau să se bazeze pe autorități existente.

Fiecare stat membru desemnează una sau mai multe autorități responsabile cu aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament , cu orientările privind cele mai bune practici și competențele și cu elaborarea de coduri de conduită pentru schimbul de date . Statele membre pot să înființeze una sau mai multe autorități noi sau să se bazeze pe autorități existente , cu implicarea autorităților locale și regionale .

Expunere de motive

Ar trebui desemnat un grup de experți sau o autoritate care să emită orientări pentru schimbul de date, să elaboreze coduri de conduită pentru schimbul de date și să asigure competențele adecvate.

Recomandare de amendament 15

Articolul 31 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(j)	(nou) elaborarea unui cod de conduită pentru schimbul de date în vederea definirii obiectivelor comune și a cazurilor în care schimbul de date este necesar în interes public, precum și a seturilor de date comune care trebuie puse la dispoziție de către deținătorii de date.

Expunere de motive

Sarcinile grupului de experți sau ale autorității ar trebui să fie clar definite.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

salută propunerea de act legislativ european privind datele, deoarece acesta urmărește o distribuție echitabilă a valorii adăugate generate de date între actorii economiei datelor, asigurând în același timp că datele sunt accesibile autorităților locale și regionale, răspunzând provocărilor societale și economice, promovând inovarea și respectând drepturile și interesele tuturor părților implicate, în special protecția datelor cu caracter personal;

salută propunerea, deoarece ea urmărește să permită libera circulație a datelor fără caracter personal între întreprinderi (B2B), dinspre sectorul privat către autoritățile publice (B2G), dinspre autorități către întreprinderi (G2B) și între autorități (G2G). Propunerea este considerată a fi o măsură importantă de consolidare a încrederii între întreprinderile private și autoritățile publice în ceea ce privește prelucrarea datelor. Subliniază importanța schimbului de date pentru aplicarea eficace la nivel național și subnațional și subliniază că accesul la date este esențial pentru autoritățile publice, în special pentru cele de la nivel local și regional (1). Până în prezent, autoreglementarea pe bază voluntară nu a fost suficientă pentru a garanta accesul la date al autorităților locale și regionale;

sugerează că, pe lângă obligațiile legale prevăzute în propunerea de regulament, deținătorii de date ar trebui încurajați și prin „măsuri fără caracter obligatoriu”, cum ar fi stimulentele financiare și platformele pentru schimbul de bune practici; invită autoritățile locale și regionale să conducă prin puterea exemplului prin furnizarea de servicii și măsuri bazate pe date în timp real;

subliniază că schimbul de date provenite de la numărul tot mai mare de dispozitive industriale, publice sau conectate în rețea și de la internetul obiectelor (IO), precum și cooperarea relevantă în cadrul UE reprezintă o sursă de creștere durabilă și de inovare, care ar trebui exploatată în conformitate cu legislația UE și cea națională privind protecția datelor, concurența și drepturile de proprietate intelectuală;

subliniază importanța valorilor europene în evaluarea drepturilor în materie de răspundere ale platformelor dominante pe piață, în special ale celor ale căror strategii de afaceri provin din țări din afara Uniunii Europene. Uniunea Europeană are posibilitatea de a juca un rol de lider în acest sens și de a elabora norme inovatoare pentru economia datelor, care vor fi introduse ulterior în țările terțe;

solicită ca procedurile de achiziții și programele de finanțare ale statelor membre să includă stimulente pentru disponibilitatea și interoperabilitatea datelor și dezvoltarea tehnologiilor de anonimizare, precum și pentru cercetarea relevantă;

invită partenerii sociali să joace un rol mai important în elaborarea de recomandări la locul de muncă privind utilizarea datelor în vederea creșterii productivității, garantând astfel drepturile lucrătorilor și competențe adecvate;

ia act de propunerea Comisiei din Legea privind datele de instituire a unui Comitet european pentru inovare în domeniul datelor care să prezinte recomandări pentru utilizarea în comun a datelor și pentru deciziile privind standardizarea și propune includerea unei structuri corespunzătoare în capitolul IX din Legea privind datele. În conformitate cu recomandările mai multor ateliere pe tema schimburilor de informații B2G, autoritatea competentă instituită de fiecare stat membru ar putea defini obiective comune, conveni asupra tipurilor de date care urmează să fie partajate și elabora o abordare comună sau un cod de conduită;

Dezvoltarea unei economii locale a datelor

salută noile cerințe obligatorii privind transferul de date, care vor consolida în mod specific drepturile întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a economiei UE, deoarece acestea vor reduce dependența de marii deținători de date și vor contracara monopolizarea de către marile întreprinderi multinaționale;

10.

salută propunerea Comisiei de a introduce un „test privind caracterul abuziv” menit să protejeze microîntreprinderile și IMM-urile de obligațiile unilaterale impuse de întreprinderile mari, precum și angajamentul Comisiei de a elabora clauze contractuale fără caracter obligatoriu privind accesul la date și utilizarea acestora, care ar trebui să consolideze puterea de negociere a IMM-urilor cu părțile terțe, fără costuri suplimentare semnificative;

11.

solicită mai multă claritate în ceea ce privește accesul la date, în special în lanțurile valorice și ecosistemele de date în care actorii mai mici au fost implicați în crearea de seturi de date, dar nu au acces la datele la a căror generare au contribuit;

Schimbul de date în vederea utilizării de către sectorul public

12.

subliniază că utilizarea datelor este în interesul public, pentru a putea răspunde situațiilor de urgență, pentru a investiga și a preveni evoluțiile care ar putea duce la astfel de situații de urgență și pentru a spori reziliența la crizele viitoare; datele sunt, de asemenea, esențiale pentru înțelegerea degradării mediului și a schimbărilor climatice și pentru luarea de măsuri specifice de combatere a acestora. Ele pot fi utilizate, de asemenea, pentru a concepe măsuri de combatere mai eficientă a criminalității și a terorismului;

13.

subliniază importanța posibilității prevăzute în propunere de a obliga întreprinderile să facă schimb de date ca răspuns la o solicitare de informații din partea autorităților publice, în caz de urgență publică, de necesitate excepțională sau de redresare în urma unei astfel de situații. În viitor, datele generate de calculatoare pot deveni un factor din ce în ce mai important în caz de perturbări, pe care autoritățile locale și regionale trebuie să-l ia în considerare în planurile lor de urgență. Legea privind datele nu specifică în mod direct modul în care autoritățile locale și regionale pot ști ce date sunt disponibile pe piață și la ce preț;

14.

consideră că este important să se clarifice cerințele minime pentru o solicitare de informații în temeiul articolului 17, precum și detaliile privind modul în care datele urmează a fi distruse, în conformitate cu prevederile din articolul 19. În acest scop, practicile și specificațiile trebuie să fie convenite la nivelul UE;

15.

consideră că datele care pot fi utilizate pentru a face față unei situații de urgență trebuie să fie lizibile de către autoritățile publice și instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, cu instrumente comune, fără investiții suplimentare;

16.

subliniază că, deși capitolul V din Legea privind datele permite actorilor din sectorul public să utilizeze datele deținute de întreprinderi în anumite situații, ar trebui să se clarifice, pentru alte capitole ale regulamentului, dacă actorii locali și regionali au și alte roluri, cum ar fi cele de utilizatori de date, deținători de date sau destinatari ai datelor. Din această perspectivă, definițiile din Legea privind datele ar trebui revizuite;

17.

constată că serviciile de cloud sunt utilizate într-o măsură diferită de la o autoritate publică la alta, inclusiv la nivelul autorităților locale și regionale. Comitetul solicită Comisiei să creeze un cadru clar și cele mai bune condiții posibile pentru promovarea utilizării serviciilor de cloud. Ar trebui să se acorde atenție deosebită îmbunătățirii eficienței energetice a serviciilor de cloud, în conformitate cu abordarea privind programarea sustenabilă (green coding). Costurile TIC ar putea fi reduse semnificativ la nivel local și regional dacă soluțiile existente sunt utilizate la scară mai largă și dacă expertiza instituțiilor private și publice este pusă în comun;

18.

solicită eliminarea lacunelor existente în toate cele patru aspecte ale interoperabilității datelor (juridică, organizațională, semantică și tehnică) în ceea ce privește utilizarea serviciilor de cloud și cooperarea transfrontalieră între operatorii privați și autorități;

19.

subliniază că conținutul datelor ar trebui standardizat până la nivelul metadatelor, deoarece, cu cât marja de interpretare este mai mică, cu atât datele sunt mai compatibile, economisind astfel costuri suplimentare, de exemplu pentru conversia datelor;

20.

subliniază că realizarea interoperabilității datelor este o sarcină dificilă pe termen lung. Punerea în aplicare a cunoștințelor și a know-how-ului în domeniul interoperabilității datelor și modificările aferente ale sistemelor necesită multe resurse;

21.

subliniază că interoperabilitatea și calitatea datelor sunt esențiale și, prin urmare, salută dezvoltarea unor abordări și structuri organizaționale adecvate;

22.

constată că adesea lipsesc cunoștințele de specialitate, personalul calificat și resursele financiare pentru utilizarea, partajarea și utilizarea în comun a datelor, în special în localitățile mici, în zonele rurale și în IMM-uri. Statele membre și Uniunea Europeană trebuie să ofere sprijin, modele de contracte neobligatorii și asistență tehnică și financiară pentru formarea „experților în schimbul de date”, de exemplu prin intermediul centrelor europene de inovare digitală din cadrul programului Europa digitală. Cooperarea cu antreprenorii locali și cu întreprinderile nou-înființate, precum și cu instituțiile regionale de învățământ superior este esențială pentru schimbul de bune practici, pentru crearea unei baze durabile de cunoștințe și competențe și pentru îmbunătățirea alfabetizării în materie de date;

Proporționalitate și subsidiaritate

23.

consideră că regulamentul propus respectă principiile proporționalității și subsidiarității. Valoarea adăugată a acțiunii Uniunii Europene în acest domeniu este clară, având în vedere caracterul transfrontalier al utilizării datelor și necesitatea de a depăși barierele existente care împiedică întreprinderile, consumatorii și sectorul public să exploateze mai bine valoarea potențială a datelor.

Bruxelles, 30 iunie 2022.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(*1) Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei, din 25 aprilie 2012, privind aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general.

(1) CDR 5356/2020.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 375

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 30 septembrie 2022

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUŢII
	Comitetul Regiunilor
	A 150-a sesiune plenară a CoR, 29.6.2022-30.6.2022
2022/C 375/01	Rezoluție privind propunerile Comitetului European al Regiunilor referitoare la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2023	1
2022/C 375/02	Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Rezultatele și acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei	9
	AVIZE
	Comitetul Regiunilor
	A 150-a sesiune plenară a CoR, 29.6.2022-30.6.2022
2022/C 375/03	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Noua strategie a UE pentru Arctica	15
2022/C 375/04	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Strategia privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030)	21
2022/C 375/05	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind extinderea 2021	26
2022/C 375/06	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Tranziția ecologică – Care este echilibrul dintre acceptabilitatea socială și imperativele de mediu, din punctul de vedere al orașelor și regiunilor, pentru a construi comunități reziliente?	34
2022/C 375/07	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Aplicarea bugetelor ecologice la nivel local și regional	41

	III Acte pregătitoare
	Comitetul Regiunilor
	A 150-a sesiune plenară a CoR, 29.6.2022-30.6.2022
2022/C 375/08	Avizul Comitetului European al Regiunilor – Îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme	45
2022/C 375/09	Avizul Comitetului European al Regiunilor privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor	64
2022/C 375/10	Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema Legea privind datele	112