COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

26.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 367/3

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 28 iulie 2022

cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare

(CON/2022/25)

(2022/C 367/03)

Introducere și temei juridic

La data de 13 aprilie 2022, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), întrucât regulamentul propus are incidență asupra (1) misiunii fundamentale a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din TFUE și cu articolul 3.1 din Statutul SEBC și al BCE (denumit în continuare „Statutul SEBC”) și a (2) contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din TFUE și cu articolul 3.3 din Statutul SEBC. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE consideră binevenit regulamentul propus, care sprijină atât prioritățile Uniunii în domeniul piețelor de capital și post-tranzacționare, cât și una dintre acțiunile principale prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei din 2020 privind uniunea piețelor de capital (UPC), care vizează dezvoltarea serviciilor de decontare transfrontaliere. O face, printre altele, prin simplificarea procedurii de „pașaport” prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare” sau „CSDR”) și prin consolidarea cooperării dintre autoritățile competente și autoritățile relevante. BCE sprijină ferm obiectivul general de a facilita și mai mult integrarea piețelor de capital prin reducerea barierelor din calea furnizării transfrontaliere de servicii de decontare. Regulamentul propus este, de asemenea, aliniat în linii mari la politicile aplicate la nivel internațional în urma crizei financiare mondiale care a apărut în perioada 2008-2009, menite să consolideze reziliența și eficacitatea infrastructurilor de bază ale piețelor financiare, de importanță sistemică – inclusiv sistemele de decontare a titlurilor de valoare – ca o condiție prealabilă pentru existența unor piețe de capital solide și robuste și pentru promovarea stabilității financiare (3).

Observații specifice

1. Regimul disciplinei în materie de decontare

1.1

BCE salută obiectivul legiuitorului Uniunii de a stabili un domeniu de aplicare mai bine direcționat pentru regimul disciplinei în materie de decontare al CSDR prin abordarea comportamentelor de piață care conduc la ineficiențe ale decontării, dar fără a penaliza în mod automat fiecare caz individual de neexecutare a decontării, indiferent de context și de părțile implicate. Domeniul de aplicare și funcționarea regimului disciplinei în materie de decontare ar trebui să se bazeze pe principiul proporționalității. Acest lucru necesită, printre altele, diferențierea între, pe de o parte, cazurile de neexecutare a decontării care produc efecte financiare nefavorabile pentru partea la o tranzacție financiară care nu cauzează neexecutarea și, pe de altă parte, cele care fie nu produc niciun efect financiar negativ, fie afectează doar interesele financiare ale părții care cauzează neexecutarea. Includerea acestor din urmă cazuri de neexecutare a decontării în domeniul de aplicare al regimului disciplinei în materie de decontare ar fi incompatibilă cu raționamentul regimului. Prin urmare, revizuirea regimului disciplinei în materie de decontare ar trebui să aibă ca punct de plecare obiectivul de a sancționa numai acele cazuri de neexecutare a decontării care produc efecte financiare negative pentru contrapartea părții care cauzează neexecutarea.

1.2

De asemenea, BCE salută propunerile de excludere de la regimul disciplinei în materie de decontare atât a cazurilor de neexecutare a decontării cauzate de factori neimputabili participanților la tranzacție, cât și a cazurilor de neexecutare a decontării care au loc în contextul tranzacțiilor care nu implică „două părți la tranzacție”. Cu toate acestea, BCE invită legiuitorul Uniunii să ia în considerare clarificarea domeniului de aplicare al celei de a doua dintre aceste două excluderi propuse, care poate face obiectul unor interpretări diferite. BCE înțelege această excludere propusă ca incluzând transferurile de titluri de valoare fără plată către conturi de titluri de valoare deținute la depozitarii centrali de titluri de valoare (CSD) în contextul (de)mobilizării garanțiilor, indiferent dacă aceste transferuri au loc între părți private sau între membrii SEBC și contrapărțile lor. BCE ar considera binevenită o clarificare explicită în acest sens în regulamentul propus. În acest sens, în actele delegate ale Comisiei ar trebui furnizate clarificări suplimentare cu privire la domeniul de aplicare al celei de a doua excluderi propuse, pentru a specifica tranzacțiile care nu sunt considerate ca implicând doi parteneri comerciali. Este posibil ca CSD-urile să nu dispună în prezent de instrumentele necesare pentru a identifica instrucțiunile de decontare care urmează să fie excluse din domeniul de aplicare al regimului disciplinei în materie de decontare în temeiul regulamentului propus. Pentru a facilita această identificare, actele delegate ale Comisiei ar putea include în mod util definiții care să permită identificarea concretă a excluderilor avute în vedere, ajutând astfel CSD-urile să ajungă la un proces automatizat. BCE este pregătită să sprijine legiuitorul Uniunii în elaborarea acestor clarificări și observă că proiectele de acte delegate ale Comisiei se califică drept „proiecte de acte ale Uniunii” în sensul articolului 127 alineatul (4) și al articolului 282 alineatul (5) din tratat, care prevede că BCE trebuie să fie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care sunt de competența sa (4).

1.3

În plus, astfel de acte delegate ale Comisiei care precizează tranzacțiile care nu trebuie considerate ca implicând două părți la tranzacție ar trebui să prevadă suficient timp de pregătire pentru ca CSD-urile și participanții la piețele financiare să își ajusteze sistemele. De exemplu, în ceea ce privește TARGET2-Securities (T2S), în cazul în care anumite tranzacții ar fi excluse din domeniul de aplicare al regimului disciplinei în materie de decontare la nivelul CSD-urilor, ar fi recomandabil un dialog cu piața pentru a contribui la identificarea eventualelor probleme de punere în aplicare și a posibilelor soluții. În cazul în care actele delegate relevante ale Comisiei implică modificări semnificative ale proiectării T2S, punerea în aplicare a unor astfel de modificări ar necesita o perioadă de timp semnificativă. Prin urmare, BCE recomandă ca termenul de 24 de luni pe care regulamentul propus o prevede între adoptarea CSDR revizuit și intrarea în vigoare a domeniului de aplicare modificat al regimului disciplinei în materie de decontare (5) să înceapă să curgă numai începând cu adoptarea actelor delegate relevante ale Comisiei.

1.4

Existența cumpărărilor impuse obligatorii pe baza reglementărilor reprezintă o ingerință semnificativă în executarea tranzacțiilor cu titluri de valoare și în funcționarea piețelor titlurilor de valoare. Având în vedere implicațiile pe care le poate avea introducerea de către Comisia Europeană a cumpărărilor impuse obligatorii (inclusiv în ceea ce privește posibila indisponibilitate a unui agent însărcinat cu efectuarea cumpărărilor impuse), ar fi preferabil să se elimine complet posibilitatea cumpărărilor impuse obligatorii. Orice modificări ulterioare în această privință ar trebui să fie lăsate la latitudinea legiuitorului Uniunii.

1.5

Cu toate acestea, în cazul în care legiuitorul Uniunii decide să mențină dispozițiile propuse privind actul de punere în aplicare adoptat de către Comisia Europeană pentru implementarea mecanismului de cumpărare impusă obligatorie, BCE ar dori să evidențieze următoarele aspecte. În primul rând, BCE consideră binevenită revizuirea mecanismului de cumpărare impusă obligatorie prevăzută în regulamentul propus. Aplicarea, printr-un act de punere în aplicare, a condițiilor de activare a unui mecanism de cumpărare impusă obligatorie în ceea ce privește anumite instrumente financiare sau categorii de tranzacții ar trebui să fie evaluată în raport cu impactul cumpărării impuse obligatorii asupra funcționării piețelor titlurilor de valoare. În plus, un astfel de act de punere în aplicare ar trebui să țină seama de efectele potențiale ale mecanismului de cumpărare impusă obligatorie asupra stabilității financiare a Uniunii și asupra eficienței decontării în Uniune (6) – ambele fiind aspecte care ar trebui considerate ca intrând în domeniile de competență consultativă ale BCE – iar un astfel de act de punere în aplicare ar trebui, prin urmare, să facă obiectul consultării BCE înainte de adoptarea sa. Acesta ar trebui, de asemenea, să acorde participanților la piață timp suficient pentru punerea în aplicare, astfel încât aceștia să poată fi pregătiți din punct de vedere operațional. În ceea ce privește cerințele referitoare la modalitățile aplicabile executării cumpărărilor impuse, este important ca costurile de executare să nu fie disproporționate în raport cu valoarea schimbată în tranzacția subiacentă. În plus, în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui acordată o anumită flexibilitate participanților la piață cărora li s-ar aplica cumpărarea impusă într-un anumit caz. Ar trebui să se ia în considerare o abordare conform căreia, în locul unei reglementări care să prevadă metoda exactă de executare a cumpărărilor impuse, participanții la piață să fie obligați să convină ei înșiși, prin contract, asupra unor astfel de detalii. În plus, părții care nu cauzează neexecuarea ar putea să i se ofere opțiunea de a decide dacă trebuie declanșată sau nu procedura de cumpărare impusă. Această flexibilitate ar permite unei părți care nu cauzează neexecutarea să evite sarcina disproporționată a punerii în aplicare a modificărilor operaționale, tehnice și juridice complexe necesare pentru utilizarea cumpărărilor impuse.

1.6

În cele din urmă, BCE invită legiuitorul Uniunii să ia în considerare excluderea tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare din domeniul de aplicare al oricărei cumpărări impuse obligatorii. O tranzacție de finanțare cu titluri de valoare nu creează o poziție deschisă clară între părțile la tranzacție care să justifice o cumpărare impusă împotriva părții care cauzează neexecutarea. În consecință, aplicarea cumpărărilor impuse obligatorii în contextul tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare nu ar fi proporțională cu intenția legiuitorului de a reduce, prin cumpărarea impusă obligatorie, numărul cazurilor de neexecutare a decontării.

2. Cooperarea dintre autoritățile competente și autoritățile relevante: examinare și evaluare

2.1

BCE salută consolidarea, prin regulamentul propus, a rolului autorităților relevante în autorizarea CSD-urilor pentru a furniza servicii de bază și servicii auxiliare de tip bancar, precum și în efectuarea examinării și evaluării periodice a CSD-urilor, fiind astfel recunoscut în mod corespunzător interesul legitim pe care aceste autorități îl au față de buna funcționare a infrastructurilor relevante. În mod similar, BCE salută abordarea echilibrată adoptată în regulamentul propus în ceea ce privește frecvența de examinare și evaluare a serviciilor de tip CSD de bază, precum și termenul mai lung în care autoritățile relevante pot emite un aviz motivat privind autorizarea CSD-urilor pentru a furniza servicii auxiliare de tip bancar. Pentru a asigura coerența, ar fi util să se alinieze frecvența minimă propusă cu care autoritățile competente examinează și evaluează conformitatea cu CSDR a serviciilor auxiliare de tip bancar cu frecvența examinării și evaluării serviciilor de tip CSD de bază.

2.2

În ceea ce privește examinarea și evaluarea serviciilor de tip CSD de bază, regulamentul propus prevede că o autoritate competentă consultă autoritățile relevante. Cu toate acestea, nu este prevăzută nicio procedură corespondentă în ceea ce privește examinarea și evaluarea serviciilor auxiliare de tip bancar. Pentru a remedia această incoerență, BCE recomandă introducerea în regulamentul propus a unei proceduri de consultare corespondente pentru examinarea și evaluarea serviciilor auxiliare de tip bancar.

2.3

Pentru acei membri SEBC care acționează în calitate de autoritate relevantă, o astfel de procedură de consultare ar facilita îndeplinirea misiunii SEBC de a asigura sisteme de compensare eficiente și solide în cadrul Uniunii. În plus, în desfășurarea activităților lor de zi cu zi, CSD-urile autorizate ca furnizori de servicii auxiliare de tip bancar se bazează în mare măsură pe serviciile oferite de băncile centrale (7), ceea ce justifică și mai mult implicarea băncilor centrale. Siguranța și eficiența decontărilor de fonduri bănești în moneda băncii comerciale sunt deosebit de relevante pentru băncile centrale emitente, deoarece gestionarea inadecvată a riscurilor de credit și de lichiditate de către CSD-urile care furnizează servicii auxiliare de tip bancar ar putea afecta buna funcționare a piețelor monetare.

2.4

În calitatea lor de autorități de supraveghere a sistemelor de compensare și de plăți, băncile centrale au o vastă expertiză în domeniul decontărilor de fonduri bănești în moneda băncii centrale și în moneda băncii comerciale (inclusiv servicii auxiliare de tip bancar asociate), în special din perspectiva gestionării riscurilor financiare. În desfășurarea activităților lor de supraveghere, băncile centrale aplică un cadru care – în conformitate cu standardele globale – reflectă o perspectivă sistemică. Prin urmare, este recomandabilă implicarea acestora în calitate de autorități relevante în sensul CSDR în examinarea și evaluarea periodică a serviciilor auxiliare de tip bancar.

3. Cooperarea dintre autoritățile competente și autoritățile relevante: înființarea colegiilor

3.1

BCE consideră binevenită introducerea colegiilor de supraveghetori pentru a spori convergența în materie de supraveghere și pentru a facilita schimburile de informații între autoritățile implicate (8). Cu toate acestea, structura colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” ar putea beneficia de ajustări suplimentare pentru a se asigura, pe de o parte, că sunt acoperite diferite tipuri de activități transfrontaliere și, pe de altă parte, că cooperarea în cadrul colegiului este eficientă și nu creează dificultăți în cazul în care este necesară participarea în cadrul mai multor colegii. Activitatea legată de procedura de „pașaport” nu include toate serviciile de tip CSD cu o dimensiune transfrontalieră. Prin urmare, BCE propune extinderea domeniului de aplicare al mandatului colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” pentru a acoperi și alte tipuri de activități transfrontaliere, inclusiv decontarea în monede străine relevante și utilizarea conexiunilor interoperabile, cu excepția conexiunilor interoperabile ale CSD-urilor care externalizează o parte din serviciile lor (legate de respectivele conexiuni interoperabile) către o entitate publică, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (5) din CSDR (9). BCE propune, de asemenea, redenumirea colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” în sensul utilizării termenului de colegii responsabile de activitățile transfrontaliere. În plus, participarea la colegii este esențială pentru autoritățile statelor membre în care activitățile unui CSD sunt importante pentru piețele lor. Cu toate acestea, aceasta ar putea fi mai puțin relevantă pentru autoritățile statelor membre în care activitatea unui CSD este limitată și nu ar trebui să fie obligatorie.

3.2

În ceea ce privește colegiile la nivel de grup, BCE sprijină înființarea acestora și, în special, opțiunea introdusă în regulamentul propus de fuzionare a colegiilor într-unul singur. În plus, ar putea fi introdusă o mai mare flexibilitate, permițând autorității competente din țara de origine să invite autoritățile competente și autoritățile relevante din țări care nu sunt state membre în calitate de observatori în cadrul colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” și/sau în cadrul colegiilor la nivel de grup.

4. Servicii auxiliare de tip bancar

4.1

Regulamentul propus include modificări ale CSDR care permit decontarea plăților în fonduri bănești într-un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de un CSD prin intermediul unui alt CSD care este autorizat să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar. Împreună cu creșterea propusă a pragului pentru decontare prin intermediul instituțiilor de credit desemnate, aceste modificări ar facilita decontarea în valută și ar promova decontarea transfrontalieră în cadrul Uniunii. În același timp, posibilitatea de a recurge la decontarea fără plată în cazul în care transferurile de fonduri bănești și de titluri de valoare nu sunt condiționate reciproc – și, prin urmare, cresc riscul de decontare – ar fi limitată.

4.2

Cu toate acestea, furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar de către CSD-urile autorizate să furnizeze astfel de servicii (denumite în continuare „CSD-uri bancare”) altor CSD-uri (denumite în continuare „CSD-uri utilizatoare”) ar avea implicații asupra profilului de risc financiar al CSD-urilor bancare și asupra condițiilor de concurență echitabilă pentru CSD-uri și pentru participanții la sistemele de decontare a titlurilor de valoare pe care CSD-urile le gestionează, precum și în ceea ce privește conflictele de interese; toate aceste implicații ar trebui să fie abordate în continuare de legiuitorul Uniunii. Prin urmare, regulamentul propus ar putea fi modificat pentru a include posibilitatea elaborării de standarde tehnice de reglementare pentru a aborda implicațiile descrise la punctele 4.8-4.3 de mai jos cu privire la furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar de către CSD-urile bancare către CSD-urile utilizatoare.

4.3

Articolul 40 din CSDR impune CSD-urilor să deconteze operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru tranzacția cu titluri de valoare procesată prin intermediul sistemelor lor de decontare a titlurilor de valoare prin conturi deschise la o bancă centrală în mod specific pentru tranzacțiile denominate în moneda țării în care are loc decontarea, în cazul în care acest lucru este posibil și practic. Modificările avute în vedere de regulamentul propus nu ar trebui nici să conducă la o trecere neintenționată de la decontarea în moneda băncii centrale la decontarea în moneda băncii comerciale, nici să descurajeze eforturile CSD-urilor de a realiza decontarea în moneda băncii centrale. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că, în prezent, sub rezerva unei singure excepții, toate băncile centrale naționale ale statelor membre permit accesul CSD-urilor din afara Uniunii și al participanților acestora la decontarea în moneda băncii centrale. Cu toate acestea, în cazul monedelor din afara Uniunii decontarea în moneda băncii centrale poate fi dificil de realizat.

4.4

Deși obiectivul modificărilor avute în vedere de regulamentul propus este de a facilita decontarea în valută (10), acestea oferă CSD-urilor bancare și posibilitatea de a oferi, fără restricții, orice serviciu auxiliar de tip bancar CSD-urilor utilizatoare. Sfera serviciilor pe care CSD-urile bancare urmează să le ofere CSD-urilor utilizatoare ar trebui să se limiteze la serviciile furnizate în scopul decontării în valută. O astfel de limitare ar împiedica CSD-urile bancare să se implice într-o gamă largă de activități și să își asume riscuri excesive. În plus, o astfel de limitare ar descuraja, de asemenea, CSD-urile utilizatoare să solicite serviciile CSD-urilor bancare în cazul în care, pentru monedele din Uniune, ar fi disponibile, de asemenea, decontări în fonduri bănești în moneda băncii centrale.

4.5

Furnizarea de către CSD-uri a unor servicii auxiliare de tip bancar către CSD-urile utilizatoare ar implica expuneri suplimentare. În special, serviciile pe care un CSD bancar le-ar putea furniza CSD-urilor utilizatoare ar genera riscuri financiare pentru CSD-uri (de exemplu, riscuri de investiții, de credit și/sau de lichiditate) (11). Amploarea acestor riscuri depinde de sfera serviciilor utilizate de CSD-urile utilizatoare și de valoarea activității acestor CSD-uri pe conturile deschise la CSD-urile bancare. În plus, în cazul în care decontarea în valută este concentrată în unul sau două CSD-uri bancare din Uniune, acest lucru poate conduce la un risc de contagiune. Cerințele prudențiale prevăzute în CSDR stabilesc un cadru prudențial solid și abordează riscurile legate de serviciile auxiliare de tip bancar. Cu toate acestea, stabilirea unor măsuri de control al riscurilor atunci când un CSD bancar furnizează servicii CSD-urilor utilizatoare se poate dovedi complexă într-un context în care participanții la CSD-ul utilizator, precum și activitatea care generează aceste riscuri și evoluția acestor riscuri nu se află sub controlul direct al CSD-ului bancar respectiv. Prin urmare, ar putea fi necesar ca legiuitorul Uniunii să aibă în vedere introducerea unei cerințe pentru CSD-urile bancare de a elabora un cadru care să detalieze modul în care pot fi limitate riscurile care decurg din activitatea CSD-urilor utilizatoare. În general, BCE favorizează o abordare echilibrată menită să asigure că potențiala extindere a acestei activități de către CSD-urile bancare (și, prin urmare, și expunerile sporite la risc, precum și concentrarea și riscul potențial de contagiune care rezultă din această extindere) este proporțională cu obiectivul urmărit de a facilita decontarea în valută de către CSD-urile utilizatoare și nu pune în pericol soliditatea financiară a CSD-urilor bancare.

4.6

În temeiul regulamentului propus, CSD-urile bancare ar putea furniza servicii de compensare și decontare în fonduri bănești nu numai participanților acestora, ci și participanților la CSD-urile utilizatoare. Acest lucru ar putea da naștere unor potențiale conflicte de interese dacă un CSD bancar ia decizii sau instituie politici care favorizează propriii participanți sau CSD-urile din cadrul aceluiași grup. Acest lucru ar putea fi deosebit de relevant într-o situație de criză, de exemplu atunci când apar deficite neprevăzute de lichidități sau pierderi de credit neacoperite. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să includă cerința ca CSD-urile să dispună de norme și proceduri clare care să abordeze potențialele conflicte de interese și să reducă riscul de tratament discriminatoriu față de CSD-urile utilizatoare și față de participanții acestora.

4.7

Furnizarea de către CSD-urile bancare a unor servicii auxiliare de tip bancar către CSD-urile utilizatoare ar avea un impact asupra profilului de risc al acestor CSD-uri bancare și ar putea implica, de asemenea, costuri suplimentare și o complexitate operațională. Nu toate CSD-urile bancare pot fi dispuse sau capabile să își sporească expunerile la riscurile de credit și de lichiditate și să aloce resurse pentru a permite o extindere a activității de decontare în valuta CSD-urilor utilizatoare. BCE înțelege că furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar către CSD-urile utilizatoare rămâne o decizie comercială a fiecărui CSD bancar (spre deosebire de stabilirea de conexiuni și accesul liber la alte CSD-uri, care ar trebui să fie asigurate în mod sistematic (12)).

4.8

În plus, pentru a promova transparența în ceea ce privește termenii și condițiile de furnizare a serviciilor auxiliare de tip bancar, orice standarde tehnice de reglementare viitoare ar trebui să stabilească cerințele de informare pe care CSD-urile bancare ar trebui să le respecte în ceea ce privește gama minimă de servicii oferite, precum și termenii și condițiile acestor servicii și costurile și riscurile asociate acestora. Acest lucru ar evita posibilitatea ca CSD-urile care fac parte din același grup ca un CSD bancar să beneficieze de tratament preferențial și, prin urmare, să obțină un avantaj concurențial față de alte CSD-uri utilizatoare în ceea ce privește serviciile de decontare în valută.

5. Compensare

5.1

BCE salută introducerea de către regulamentul propus a cerinței ca CSD-urile bancare să monitorizeze și să gestioneze în mod adecvat orice risc care decurge din acordurile de compensare în legătură cu operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru modelul lor de decontare aplicat (13). BCE înțelege că există CSD-uri stabilite în Uniune care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare în care fondurile bănești și/sau titlurile de valoare aferente tranzacțiilor cu titluri de valoare sunt decontate pe o bază netă. Astfel de CSD-uri nu fac în prezent obiectul unor cerințe specifice care să abordeze riscurile care decurg din acordurile lor de compensare.

5.2

Riscurile asociate acordurilor de compensare și cerințele menite să abordeze aceste riscuri sunt reflectate în mai multe principii enunțate în Principiile privind infrastructurile piețelor financiare (PFMI) emise de Comitetul pentru sisteme de plăți și de decontare (CPSS) și de Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO) (14). Se remarcă faptul că cerința prevăzută de regulamentul propus, astfel cum se menționează la punctul 5.1, se aplică numai CSD-urilor bancare. Cu toate acestea, ar trebui să se aplice tuturor CSD-urilor care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare care utilizează acorduri de compensare, indiferent dacă CSD-urile respective furnizează sau nu servicii auxiliare de tip bancar. Având în vedere natura tehnică a cerinței suplimentare aplicabile unor astfel de sisteme în temeiul regulamentului propus, această cerință ar putea fi detaliată în continuare în standardele tehnice de reglementare la care BCE este pregătită să contribuie.

6. Insolvență

6.1

Este benefică extinderea domeniului de aplicare al definiției insolvenței din CSDR (15), care este limitată în prezent la deschiderea procedurii de insolvență împotriva unui participant la un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de un CSD (denumit în continuare „participant la CSD”). În acest scop, definiția ar putea fi aliniată la definiția prevăzută în PFMI (16) , (17), care se referă la evenimentele specificate în normele interne ale CSD-ului ca reprezentând o situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată, inclusiv evenimentele legate de nefinalizarea unui transfer de active în conformitate cu termenii și normele sistemului în cauză.

6.2

Este extrem de important ca, atunci când un participant la CSD nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile la scadență, indiferent de motiv, CSD-ul relevant să poată lua rapid măsuri pentru a limita pierderile și presiunile asupra lichidității. Prin urmare, legiuitorul Uniunii ar putea dori să reflecteze asupra unei clarificări în sensul că un CSD are posibilitatea de a stabili evenimente suplimentare care constituie o neîndeplinire a obligațiilor de plată de către un participant la CSD în cazul în care normele și procedurile de gestionare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor menționate în CSDR nu sunt suficiente pentru a aborda evenimentele semnificative care pot apărea într-un sistem.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 28 iulie 2022.

Președinta BCE

Christine LAGARDE

(1) COM(2022) 120 final.

(2) Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

(3) Se face trimitere la lucrarea fundamentală a Consiliului pentru Stabilitate Financiară intitulată „Reducing the moral hazard posed by systemically important financial institutions - FSB Recommendations and Time Lines”, 20 octombrie 2010, disponibilă pe website-ul Consiliului pentru Stabilitate Financiară la adresa www.fsb.org

(4) A se vedea punctul 4.1 din Avizul CON/2017/39. Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE.

(5) A se vedea articolul 2 din regulamentul propus.

(6) A se vedea articolul 1 punctul 2 litera (b) din regulamentul propus.

(7) De exemplu, CSD-urile își depozitează soldurile de trezorerie pe termen lung în conturi deschise la bănci centrale, își organizează finanțarea și definanțarea activității lor de decontare prin transferuri prin conturi cu sisteme de plăți gestionate de băncile centrale și recurg la facilitățile de credit acordate de băncile centrale ca sursă esențială de resurse lichide eligibile.

(8) A se vedea articolul 1 punctul 9 din regulamentul propus.

(9) Articolul 19 alineatul (5) din CSDR prevede un tratament special pentru astfel de conexiuni interoperabile.

(10) A se vedea considerentul (25) al regulamentului propus.

(11) De exemplu, depozitele intraday/overnight ale participanților la CSD-urile utilizatoare în conturile deschise la un CSD bancar trebuie reinvestite, ceea ce generează expuneri la risc. Prelungirea creditului pe parcursul zilei (intraday credit) ar putea conduce la un risc de credit și de lichiditate în cazul în care unul sau mai mulți participanți la CSD-uri nebancare nu rambursează sumele la scadență. Liniile de credit furnizate în mai multe monede de CSD-ul bancar ar reprezenta, de asemenea, o sursă de riscuri de piață, de credit și de lichiditate. Plățile cupoanelor sau răscumpărarea titlurilor de valoare emise/deținute prin intermediul CSD-ului utilizator generează, de asemenea, expuneri la risc intraday sau overnight pentru CSD-ul bancar.

(12) A se vedea capitolul III secțiunea 2 din CSDR privind accesul între CSD-uri.

(13) A se vedea articolul 1 punctul 19 litera (a) subpunctul (iii) din regulamentul propus.

(14) A se vedea „CPSS-IOSCO Principles for financial market infrastructures”, disponibile pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale la adresa www.bis.org.

(15) A se vedea articolul 2 punctul 26 din CSDR.

(16) În conformitate cu anexa H la PFMI: „neîndeplinirea obligațiilor – un eveniment stipulat într-un contract ca reprezentând o neîndeplinire a obligațiilor. În general, astfel de evenimente se referă la nefinalizarea unui transfer de fonduri sau de titluri de valoare în conformitate cu termenii și normele sistemului în cauză.”

(17) În acest context, se remarcă faptul că în considerentul (6) al CSDR se subliniază importanța asigurării coerenței între normele referitoare la CSDR și standardele internaționale.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

26.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 367/11

Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont aplicabile de la 1 octombrie 2022

[Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (1) ]

(2022/C 367/05)

Ratele de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6). În funcție de utilizarea ratei de referință, marjele corespunzătoare trebuie adăugate conform comunicării. Aceasta înseamnă că pentru rata de scont trebuie să se adauge marja de 100 puncte de bază. Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 prevede că, sub rezerva unei decizii specifice, rata de recuperare se va calcula, de asemenea, prin adăugarea a 100 de puncte de bază la rata de bază.

Ratele modificate sunt evidențiate cu caractere aldine.

Tabelul anterior a fost publicat în JO C 306, 11.8.2022, p. 20.

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.10.2022	…	1,03	1,03	0,00	1,03	6,95	1,03	1,45	1,03	1,03	1,03	1,03	1,03	0,26	11,15	1,03	1,03	1,03	1,03	1,03	1,03	1,03	7,17	1,03	6,58	1,55	1,03	1,03	1,76
1.9.2022	30.9.2022	0,71	0,71	0,00	0,71	6,95	0,71	1,12	0,71	0,71	0,71	0,71	0,71	0,26	9,23	0,71	0,71	0,71	0,71	0,71	0,71	0,71	7,17	0,71	6,58	1,22	0,71	0,71	1,52
1.8.2022	31.8.2022	0,38	0,38	0,00	0,38	5,73	0,38	0,81	0,38	0,38	0,38	0,38	0,38	0,26	7,67	0,38	0,38	0,38	0,38	0,38	0,38	0,38	5,81	0,38	5,10	0,82	0,38	0,38	1,19
1.7.2022	31.7.2022	0,02	0,02	0,00	0,02	5,73	0,02	0,44	0,02	0,02	0,02	0,02	0,02	0,26	6,24	0,02	0,02	0,02	0,02	0,02	0,02	0,02	5,81	0,02	5,10	0,50	0,02	0,02	1,19
1.6.2022	30.6.2022	-0,19	-0,19	0,00	-0,19	4,85	-0,19	0,24	-0,19	-0,19	-0,19	-0,19	-0,19	0,26	6,24	-0,19	-0,19	-0,19	-0,19	-0,19	-0,19	-0,19	4,88	-0,19	4,40	0,22	-0,19	-0,19	1,02
1.5.2022	31.5.2022	-0,35	-0,35	0,00	-0,35	4,85	-0,35	0,08	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	0,26	5,40	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	4,06	-0,35	3,38	0,08	-0,35	-0,35	0,86
1.4.2022	30.4.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	4,00	-0,49	0,00	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	4,66	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	3,42	-0,49	3,38	-0,01	-0,49	-0,49	0,66
1.3.2022	31.3.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	4,00	-0,49	-0,03	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	4,02	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	2,85	-0,49	2,74	-0,04	-0,49	-0,49	0,66
1.2.2022	28.2.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	3,29	-0,49	-0,03	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	3,17	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	2,04	-0,49	2,74	-0,05	-0,49	-0,49	0,66
1.1.2022	31.1.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	2,49	-0,49	-0,01	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	2,38	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	1,21	-0,49	2,27	-0,03	-0,49	-0,49	0,51

(1) JO L 140, 30.4.2004, p. 1.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

26.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 367/19

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 367/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisie (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Schoenenbourg”

PDO-FR-A0418-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini al produsului, sunt adăugate următoarele denumiri uzuale: „Sylvaner” și „Pinot noir”, precum și soiurile corespunzătoare, și anume „Sylvaner B” și „Pinot noir N”.

Denumirea uzuală „Sylvaner” este adăugată pentru a se corecta o omisiune în prima versiune a caietului de sarcini. Această primă versiune precizează, la capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), că soiurile autorizate „pot fi vinificate și comercializate sub denumirea lor corespunzătoare”, dar denumirea uzuală corespunzătoare nu fusese înscrisă în lista denumirilor uzuale posibile. Ținând seama de uzanțele locale și de notorietatea acestor vinuri, o decizie națională anterioară aprobării primei versiuni a caietului de sarcini adăugase soiul Sylvaner B la lista soiurilor autorizate pentru producția vinurilor cu denumirea de origine „Alsace grand cru Zotzenberg”.

Denumirea uzuală „Pinot noir” este adăugată în caietul de sarcini deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Această cerere de recunoaștere a unui vin roșu se bazează pe precedență, pe notorietate și pe caracteristicile vinurilor elaborate din strugurii din soiul Pinot noir N produși pe parcelele delimitate aferente acestor denumiri „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii.

La capitolul I secțiunea II punctul 1 din caietul de sarcini, în cazul soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici) corespunzătoare denumirii uzuale „Muscat”, în denumirile acestor soiuri au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze), pentru a se corecta o omisiune din versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

În capitolul I secțiunea III din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se preciza că denumirile de origine protejate vizate de prezentul caiet de sarcini nu mai sunt denumiri rezervate numai vinurilor albe liniștite.

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, este adăugat un paragraf pentru a se face referire la datele la care comitetul național competent al INAO a validat arealul geografic și pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Prin urmare, sunt eliminate comunele Kientzheim și Sigolsheim, deoarece teritoriile lor fac parte acum din comuna Kaysersberg Vignoble.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, un paragraf este modificat pentru a se preciza că Codul geografic oficial din 2021 este referința delimitării perimetrului arealului, astfel cum figurează în caietul de sarcini. Această precizare garantează securitatea juridică a delimitării arealului.

Introducerea referirii la Codul geografic oficial din 2021 a ocazionat actualizarea listei cu denumirile comunelor. Astfel, a fost eliminat numele comunei Kaysersberg și a fost adăugat numele comunei Kaysersberg Vignoble, împreună cu informația că această comună este inclusă parțial, mai exact, este inclus doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V punctul 1 din caietul de sarcini, au fost adăugate cuvintele „- pentru vinurile albe:” și „- pentru vinurile roșii: din soiul Pinot noir N”, deoarece a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”. Soiul Pinot noir N este singurul soi autorizat pentru aceste vinuri roșii. De asemenea, este singurul soi autorizat pentru producția de vin roșu în cadrul denumirii de origine „Alsace”.

La secțiunea V punctul 1 literele (a), (b) și (e) și la secțiunea V punctul 2 litera (b), au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini au fost adăugate următoarele cuvinte: „Pentru producția de vin alb” și „Pentru producția de vin roșu”, pentru a se face distincție între densitățile de plantare minime în funcție de culoarea vinurilor. Aceste densități sunt indicate pentru denumirile în cadrul cărora pot fi produse vinuri roșii.

Aceste completări nu modifică documentul unic.

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 din caietul de sarcini, a fost precizată data efectivă de aplicare a regulii referitoare la posibilitatea de adaptare a densității prin defrișare: „25 octombrie 2011”, pentru a se înlocui formularea „la data aprobării prezentului caiet de sarcini”.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, în ceea ce privește vinurile albe, regula referitoare la numărul de ochi per metru pătrat de suprafață la sol, care diferea în funcție de soiuri, a fost înlocuită cu o regulă unică ce prevede 18 ochi per butuc.

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

La începutul frazei se adaugă cuvintele „În cazul vinurilor albe”, deoarece a fost depusă la nivel național o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii în cadrul anumitor denumiri de origine „Alsace grand cru”.

A fost adăugată regula privind tăierea în cazul vinurilor roșii, numărul maxim fiind de 14 ochi per butuc. Acest număr este mai mic decât cel autorizat în cazul producției de vinuri albe. Această regulă permite coerența cu randamentele și producția strugurilor de calitate.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de măsurare a înălțimii frunzișului palisat.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (d) din caietul de sarcini, încărcarea maximă medie per parcelă în cazul vinurilor albe a fost redusă de la 10 000 la 8 500 kilograme per hectar, pentru a se reflecta scăderea producțiilor în cazul acestor vinuri.

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

La capitolul I secțiunea VII punctul 2 litera (a) din caietul de sarcini, tabelul a fost modificat pentru a se ține seama de faptul că a fost introdusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul acestor denumiri de vinuri roșii „Alsace grand cru”, au fost stabilite valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor la recoltare și tăria lor alcoolică naturală minimă în volume.

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

În cazul vinurilor albe, valorile minime ale conținutului de zaharuri al strugurilor au fost majorate cu 2 sau 3 grame per litru de must, pentru a se respecta aceeași diferență de 1 % vol. față de valorile fiecărei tării alcoolice naturale minime în volume, ca în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Pentru calcularea transformării gramelor de zaharuri în alcool, organismul de protecție și de gestionare a decis să utilizeze valoarea de 17 grame de zaharuri pentru 1 % vol. pentru vinurile albe, valoarea utilizată în versiunea inițială a caietului de sarcini fiind 16,83. Această valoare de 17 grame fusese preconizată de comitetul național competent al INAO la momentul întocmirii primei versiuni a caietului de sarcini.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

La capitolul I secțiunea VIII punctele 1 și 2 din caietul de sarcini, în ceea ce privește atât vinurile albe, cât și vinurile albe cu mențiunea „Vendanges Tardives” (recoltare târzie), au fost reduse randamentele, precum și randamentele maxime (rendements butoirs), pentru a se permite un mai bun control al calității, în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia.

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Se adaugă cuvintele „Vins blancs” (Vinuri albe) în cazul vinurilor fără mențiune, deoarece a fost depusă, la nivel național, o cerere de recunoaștere pentru vinurile liniștite roșii, pentru anumite denumiri de origine „Alsace grand cru”.

În cazul vinurilor roșii, randamentul și randamentul maxim au fost stabilite în conformitate cu structura ierarhică a denumirilor din regiunea Alsacia, valorile fixate fiind mai reduse în cazul acestor denumiri „grand cru”.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (d), în ceea ce privește vinurile roșii a fost stabilit un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 2 g/l după fermentare.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (e) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, nu se realizează nicio îmbogățire. Această restricție aplicabilă elaborării este coerentă cu demarcarea parcelelor pentru cultivarea strugurilor, cu densitatea de plantare minimă, cu regulile privind tăierea și cu valorile reduse ale randamentelor.

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 2 din caietul de sarcini, a fost stabilită o durată minimă a elevajului în cazul vinurilor roșii, până la data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei. Vinurile elaborate din struguri din soiul Pinot noir N cultivați pe aceste plantații au nevoie de o perioadă minimă pentru a-și exprima în mod optim caracteristicile.

La capitolul I secțiunea IX punctul 5 litera (a), se prevede că, după încheierea perioadei de elevaj, vinurile roșii nu pot fi comercializate către consumatori decât începând cu data de 1 octombrie a anului care urmează anului recoltei.

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, textul a fost modificat pentru a se ține seama de recunoașterea vinurilor liniștite roșii pentru denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”:

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Hengst”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 500 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

—

în ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, au fost adăugate informațiile următoare: recunoaștere în 2022 pentru vinurile roșii, este autorizat doar soiul Pinot noir N, densitatea de plantare minimă este de 5 000 de butuci per hectar pentru producția de vin roșu, nu fac obiectul niciunei îmbogățiri, trebuie respectată o perioadă de elevaj minimă de 10 luni.

La capitolul I secțiunea X punctul 1 litera (b), a fost eliminată precizarea că recunoașterea acestor două denumiri de origine a fost acordată pe baza soiurilor albe, cuvintele „pentru vinurile albe” fiind adăugate acolo unde este necesar pentru înțelegerea textului.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

Au fost adăugate cuvintele „blancs” (albe) și „roses” (roze) în denumirea soiurilor de tip Muscat à petits grains (Muscat cu boabe mici), pentru a se corecta o omisiune în versiunea precedentă a caietului de sarcini. Aceste adăugiri nu implică modificarea documentului unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

În ceea ce privește denumirile de origine „Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”, a fost adăugată descrierea principalelor caracteristici organoleptice ale vinurilor roșii.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

La capitolul I secțiunea X punctul 3 din caietul de sarcini, în ceea ce privește denumirea de origine „Alsace grand cru Hengst”, elementele referitoare la legătura dintre originea geografică și caracteristicile vinurilor, care se pot aplica și vinurilor roșii care poartă această denumire, au fost completate cu informații specifice vinurilor roșii.

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

La capitolul I secțiunea XI punctul 2 din caietul de sarcini, din motive de consecvență cu modificările aduse capitolului I secțiunea VI, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost redus numărul maxim al ochilor per butuc.

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 din caietul de sarcini, a fost înlocuită o parte de text pentru a face obligatorie menționarea, până acum facultativă, a conținutului de zaharuri, așa cum este definit în Regulamentul (UE) 2019/33.

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

La capitolul II secțiunea I punctul 1 din caietul de sarcini, a fost adăugată o precizare la regulile referitoare la declarația prealabilă privind alocarea parcelelor depusă de operator la organismul de protecție și de gestionare a denumirilor de origine „Alsace grand cru”, în eventualitatea că va renunța la producția în cadrul acestei denumiri.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Schoenenbourg

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 12,5 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 11 % în cazul celorlalte soiuri. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 15 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G și de 14 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile albe cu potențial de învechire prin excelență sunt caracterizate de o prospețime puternică, bazată pe o aciditate tartrică dominantă, îmbinată cu un grad bun de coacere a strugurilor. Denumirea poate fi completată de denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză. Aceste vinuri sunt consistente și complexe, cu arome foarte puternice și cu variate nuanțe. Prezintă o persistență semnificativă și devin mai complexe odată cu trecerea timpului.

Există două tipuri: - vinurile seci, minerale; - vinurile aromatice, fructate, onctuoase, bogate. Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Vendanges Tardives” prezintă adesea arome foarte exotice, de fructe confiate, cu un final proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Vinurile care poartă mențiunea „Sélection de Grains Nobles” sunt vinuri mai concentrate și puternice și prezintă adesea arome de pastă de fructe. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică. Aceste vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1.	Randament - Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives” 60 de hectolitri per hectar

2.	Randament - Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hattstatt, Hunawihr, Ingersheim, Katzenthal, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Orschwihr, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultzmatt, Thann, Turckheim, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Westhalten, Wettolsheim, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—	Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Schoenenbourg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Datorită solurilor profunde și marnoase, se obțin vinuri opulente, corpolente, profunde și complexe, cu multă reținere atunci când sunt tinere. Structura acidă este deosebit de remarcabilă și foarte originală, fiind caracterizată de note de ghips și de puternice note amare.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil, permițând producția unor vinuri obținute din recolte de struguri supracopți.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Adoptând reguli de producție riguroase, precum menținerea unei suprafețe foliare mari și practicarea culesului manual, producătorii vitivinicoli din Alsacia mențin caracterul puternic al vinurilor recunoscute pentru complexitatea lor și pentru capacitatea lor de conservare pe termen lung.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Departamentul Haut-Rhin: Comune incluse în întregime: Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Gundolsheim, Hartmanswiller, Herrlisheim, Houssen, Husseren-les-Châteaux, Jungholtz, Leimbach, Obermorschwihr, Osenbach, Ostheim, Rorschwihr, Soultz, Steinbach, Uffholtz, Walbach, Wattwiller, Wihr-au-Val, Zimmerbach.

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Avolsheim, Balbronn, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dachstein, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Epfig, Ergersheim, Ernolsheim- Bruche, Fessenheim-le-Bas, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Mittelhausen, Mutzig, Nordheim, Oberhoffen-les-Wissenbourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Petersbach, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, Saint-Nabor, Saint-Pierre, Scherwiller, Seebach, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Strasbourg, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Zellwiller.

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Vinurile sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin” (sticle renane) care respectă dispozițiile din Decretul nr. 55-673 din 20 mai 1955, din Ordinul din 13 mai 1959 și din Decretul din 19 martie 1963, fiind exclus orice alt tip de sticlă.

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Anul de recoltă trebuie să figureze, împreună cu denumirea, în declarațiile de recoltă și de stoc, în documentele de însoțire sau în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente.

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Cu excepția vinurilor cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, vinurile albe pentru care, în conformitate cu caietul de sarcini, este revendicată una dintre cele 51 de denumiri de origine protejată „Alsace Grand Cru – lieu-dit” și care sunt prezentate purtând denumirea respectivă pot fi oferite publicului, expediate, puse în vânzare sau vândute doar cu menționarea, în publicitate și pe orice prospecte, etichete, facturi și recipiente, a conținutului de zaharuri, astfel cum este definit în normele europene, indicat cu caractere foarte evidente.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

26.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 367/31

(2022/C 367/11)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Saering”

PDO-FR-A0375-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

Aceste completări nu modifică documentul unic.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

—

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Saering

2. Tipul indicației geografice:

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1.	Randament - Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives” 60 de hectolitri per hectar

2.	Randament - Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Saering” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Structura pietroasă și gresia explică salinitatea pronunțată a vinurilor. Prezența calcarului permite formarea unei acidități mai tranșante, garanție a longevității vinurilor.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

26.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 367/42

(2022/C 367/12)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 (1) al Comisiei.

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Winzenberg”

PDO-FR-A0641-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

Aceste completări nu modifică documentul unic.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

—

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Winzenberg

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda Guyot simplă sau dublă, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1.	Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives” 60 de hectolitri per hectar

2.	Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Winzenberg” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Mezoclima este favorabilă producerii unor vinuri în care predomină eleganța și finețea. Specificitatea geologică a terenului transmite vinului vivacitate și o puritate cristalină care poate fi detectată la toate nivelurile degustării.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut. Denumirea Winzenberg apare deja într-un document pe pergament datat 1477.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

26.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 367/53

(2022/C 367/13)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Alsace grand cru Rosacker”

PDO-FR-A0341-AM02

Data comunicării: 20.7.2022

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1. Mențiune suplimentară

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

2. Tipuri de produse

Sunt menționate denumirile de origine protejate „Alsace grand cru” rezervate vinurilor liniștite albe și roșii („Alsace grand cru Hengst” și „Alsace grand cru Kirchberg de Barr”).

Această modificare nu vizează documentul unic.

3. Arealul geografic

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul arealului geografic delimitat.

De asemenea, la punctul 1 sunt adăugate următoarele fraze:

„Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

În cazul comunei incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.”

Aceste modificări implică o modificare a punctului 6 din documentul unic.

4. Arealul parcelat delimitat

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini:

—	pentru a se corecta o omisiune, la primul paragraf este adăugată informația „6 și 7 septembrie 2006”, pentru a se preciza când a fost aprobat arealul parcelat de către comitetul național competent;

—	la al doilea paragraf, formularea este modificată pentru a se ține seama de schimbările unor denumiri de comune efectuate la punctul 1 din secțiunea IV;

—	coloana „Comune” din tabel este actualizată pentru a corespunde denumirilor de comune menționate la punctul 1 din secțiunea IV.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

5. Zona situată în imediata vecinătate

Aceste modificări de redactare nu schimbă perimetrul zonei situate în imediata vecinătate.

Aceste modificări implică o modificare a punctului 9 din documentul unic.

6. Soiurile de viță-de-vie

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

7. Densitatea de plantare

Aceste completări nu modifică documentul unic.

Această modificare implică o modificare a punctului 5 din documentul unic.

8. Regula privind tăierea

Această modificare permite armonizarea formulărilor în caietele de sarcini ale denumirilor de origine din Alsacia și simplificarea metodelor de control.

Se modifică punctul 5 din documentul unic.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

9. Norme privind palisarea și înălțimea frunzișului

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului, ceea ce înainte se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această modificare nu vizează documentul unic.

10. Încărcarea maximă medie per parcelă

În ceea ce privește vinurile roșii, a fost stabilită o încărcare inferioară celei stabilite în cazul vinurilor albe, pentru a se reflecta producțiile în cazul acestor vinuri.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11. Coacerea strugurilor și tăria alcoolică naturală minimă în volume

Aceste precizări nu implică modificarea documentului unic.

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

12. Randamente

Punctul 5 din documentul unic a fost modificat în ceea ce privește randamentele maxime.

Aceste ultime modificări nu vizează documentul unic.

13. Fermentația malolactică, conținutul de zaharuri fermentabile al vinurilor roșii

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, se precizează că, în cazul vinurilor roșii, fermentația malolactică este finalizată.

Pentru a se verifica respectarea acestei reguli, a fost stabilit un conținut maxim de acid malic de 0,4 g/l în etapa ambalării.

Documentul unic nu a fost modificat.

14. Interzicerea majorării tăriei alcoolice naturale minime în volume în cazul vinurilor roșii

Documentul unic nu a fost modificat.

15. Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 litera (g) din caietul de sarcini, a fost redus coeficientul de calcul al capacității de vinificare.

Nu este necesară o capacitate de vinificare atât de mare în raport cu volumul recoltei precedente.

Această modificare nu vizează documentul unic.

16. Data elevajului și a comercializării către consumatori în cazul vinurilor roșii

Aceste modificări nu implică nicio modificare a documentului unic.

17. Controlul loturilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula referitoare la păstrarea unor „sticle-martor” pentru controlul loturilor ambalate.

Această regulă este o măsură care permite controlabilitatea și care figurează în planul de control.

Documentul unic nu este vizat de această modificare.

18. Depozitarea vinurilor ambalate

La capitolul I secțiunea IX punctul 4 din caietul de sarcini, au fost precizate caracteristicile locului de depozitare a vinurilor ambalate.

Acest lucru le permite operatorilor să înțeleagă mai bine această regulă și facilitează verificarea respectării ei.

Această modificare nu vizează documentul unic.

19. Factorii umani care contribuie la legătura cu arealul geografic

—

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

20. Descrierea vinului (vinurilor)

La capitolul I secțiunea X punctul 2 din caietul de sarcini, a fost adăugată o descriere a aspectului vizual al vinurilor albe, în scopul unei mai bune caracterizări a acestora.

În ceea ce privește primele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben auriu.”

În ceea ce privește ultimele 2 tipuri de vinuri descrise: „Aceste două tipuri de vinuri prezintă o culoare de o intensitate profundă, ajungând până la galben chihlimbariu.”

Se modifică punctul 4 din documentul unic.

Aceste descrieri nu modifică documentul unic.

21. Legătura cu arealul geografic

Documentul unic nu a fost modificat.

22. Măsuri tranzitorii

Această modificare nu vizează documentul unic.

23. Menționarea obligatorie pe etichetă și pe celelalte materiale informative a conținutului de zaharuri, în cazul vinurilor albe

Această indicație le permite consumatorilor să înțeleagă mai bine tipul de vin.

Această nouă regulă nu vizează vinurile care poartă mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” (selecție de boabe afectate de putregai nobil).

Punctul 9 din documentul unic a fost completat.

La capitolul I secțiunea XII punctul 2, litera (d) inițială a devenit litera (e).

Această modificare nu vizează documentul unic.

24. Declarația prealabilă privind alocarea parcelelor

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea (denumirile)

Alsace grand cru Rosacker

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

4. Descrierea vinului (vinurilor)

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri sunt vinuri albe liniștite.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2. Denumire completată de mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală minimă în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri.

Celelalte caracteristici analitice sunt cele prevăzute de legislația Uniunii.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	în miliechivalenți per litru
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

5.1. Practici oenologice specifice

1. Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Plantațiile de viță-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 500 de butuci per hectar.

Distanța dintre rândurile de viță-de-vie nu trebuie să fie mai mare de 2 metri.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

Începând cu data de 25 octombrie 2011, defrișarea unor rânduri de pe o parcelă nu poate duce la crearea unei distanțe de peste 3 metri între rânduri.

2. Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble, lăsându-se maximum 18 ochi per butuc.

3. Recoltarea

Practică de cultivare

Vinurile sunt obținute din struguri recoltați manual.

4. Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Majorarea tăriei alcoolice naturale medii minime în volume nu poate depăși:

0,5 % în cazul vinurilor obținute din soiurile Gewurztraminer B și Pinot gris G,

1,5 % în cazul vinurilor obținute din celelalte soiuri.

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5. Elaborarea

Restricție aplicabilă elaborării

Este interzisă utilizarea de bucăți de lemn.

6. Elevajul vinurilor

Practică oenologică specifică

Vinurile fac obiectul unui elevaj care durează cel puțin până la data de 1 iunie a anului care urmează anului recoltei.

5.2. Randamente maxime

1. Denumire completată sau nu de mențiunea „Vendanges Tardives”

60 de hectolitri per hectar

2. Denumire completată de mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

48 de hectolitri per hectar

6. Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează pe teritoriul comunelor următoare, pe baza Codului geografic oficial din anul 2021:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunelor delegate Kientzheim și Sigolsheim.

—	Departamentul Bas-Rhin: Andlau, Barr, Bergbieten, Blienschwiller, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Eichhoffen, Kintzheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Nothalten, Scharrachbergheim-Irmstett, Wolxheim.

În cazul comunelor incluse parțial, se depune la primărie un document cartografic care definește limitele arealului geografic.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Pinot gris G

Riesling B

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Date fiind condițiile climatice favorabile care caracterizează arealul vitivinicol al Alsaciei, denumirea de origine protejată „Alsace grand cru Rosacker” beneficiază de una dintre cele mai bune localizări. Inserate în peisajul alsacian pitoresc, plantațiile de viță-de-vie permit obținerea unor vinuri foarte expresive, cu caracter marcat și personalitate unică.

Profunzimea solului, îmbinată cu clima specifică pentru Rosacker (care determină o coacere târzie a strugurilor), permite obținerea unor vinuri structurate de o aciditate puternică și matură (acid tartric) care le conferă multă lungime și prospețime. Coacerea îndelungată, uniformă și completă a strugurilor este o garanție a fineții și a complexității aromatice.

Elevajul prevăzut în caietul de sarcini permite îmbunătățirea vinurilor.

Aceste vinuri sunt în topul categoriei lor de produse în această regiune. Sunt vinuri mai prestigioase decât cele cu denumirea de origine protejată „Alsace”.

Lucrarea „Der Rebbau des Elsass und die Absatzgebieten seiner Weine” a lui Médard Barth, scrisă în 1958, lăuda deja acest „lieu-dit” (toponim) acum recunoscut.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

—

Comună inclusă parțial: Kaysersberg Vignoble, doar teritoriul comunei delegate Kaysersberg.

—

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

De la adoptarea Legii din 5 iulie 1972, vinurile sunt îmbuteliate în mod obligatoriu în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin, în sticle de tip „Vin du Rhin”, descrise în decretul din 1955.

Indicarea anului de recoltă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea uzuală

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată poate fi completată de una dintre denumirile uzuale, cu condiția ca vinurile să provină numai din soiuri care pot fi numite utilizând denumirea în cauză.

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Aceste denumiri uzuale sunt următoarele:

Gewurztraminer,

Muscat,

Muscat Ottonel,

Pinot gris,

Riesling.

Mențiunile tradiționale „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Vinurile care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” sunt prezentate în mod obligatoriu:

—	cu precizarea anului de recoltă și

—	însoțite de una dintre denumirile uzuale.

Menționarea conținutului de zaharuri

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-4cec3ff9-abd4-4253-a1db-245ddd809faa

(1) JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 367

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 26 septembrie 2022

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 367/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10850 – ASMENT DE TEMARA / VEOM / JV) ( 1 )	1
2022/C 367/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10871 – E.ON / FSI / WESTENERGIE BREITBAND) ( 1 )	2

	III Acte pregătitoare
	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
2022/C 367/03	Avizul Băncii Centrale Europene din 28 iulie 2022 cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CON/2022/25)	3

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	0,9754
JPY	yen japonez	139,43
DKK	coroana daneză	7,4365
GBP	lira sterlină	0,88201
SEK	coroana suedeză	10,9328
CHF	franc elvețian	0,9565
ISK	coroana islandeză	139,90
NOK	coroana norvegiană	10,2335
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,658
HUF	forint maghiar	406,30
PLN	zlot polonez	4,7543
RON	leu românesc nou	4,9433
TRY	lira turcească	17,9515
AUD	dolar australian	1,4828
CAD	dolar canadian	1,3177
HKD	dolar Hong Kong	7,6567
NZD	dolar neozeelandez	1,6846
SGD	dolar Singapore	1,3897
KRW	won sud-coreean	1 381,97
ZAR	rand sud-african	17,3853
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9442
HRK	kuna croată	7,5228
IDR	rupia indoneziană	14 697,30
MYR	ringgit Malaiezia	4,4659
PHP	peso Filipine	57,217
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,636
BRL	real brazilian	5,0456
MXN	peso mexican	19,5708
INR	rupie indiană	79,0705

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 367/04	Rata de schimb a monedei euro — 23 septembrie 2022	10
2022/C 367/05	Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont aplicabile de la 1 octombrie 2022 [Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei ]	11

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2022/C 367/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10935 – DNB / DANSKE BANK / SB1 / EIKA / BALDER / VIPPS / MOBILEPAY) ( 1 )	12
2022/C 367/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10840 – INFINIGATE / NUVIAS) ( 1 )	14
2022/C 367/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10863 – HANWHA Q CELLS / ENERCITY / LYNQTECH) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	15
2022/C 367/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10909 – KFW / NEDERLANDSE GASUNIE / JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	17
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 367/10	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	19
2022/C 367/11	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	31
2022/C 367/12	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	42
2022/C 367/13	Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei	53


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.