A 570-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European – Interactio, 15.6.2022-16.6.2022

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/1

Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Ucraina – de la sprijinire la reconstrucție – propuneri ale societății civile europene”

(2022/C 365/01)

Temei juridic	Articolul 52 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
Data adoptării în sesiunea plenară	16.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	206/2/2

Mesaje-cheie

Statutul de țară candidată la aderarea la UE pentru Ucraina. CESE solicită Consiliului European ca, în reuniunea sa din 23 și 24 iunie 2022, să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la UE. Statutul de țară candidată al Ucrainei trebuie acordat fără a se aduce atingere procesului de aderare în curs al Balcanilor de Vest. CESE este în favoarea instituirii unui sistem de măsuri de integrare treptată, bazat pe satisfacerea condițiilor legate de acquis-ul comunitar.

Societatea civilă europeană este solidară cu Ucraina și cu poporul ucrainean. Societatea civilă a reacționat prompt și eficient, declanșând o mobilizare excepțională a cetățenilor la nivel local. Asistența umanitară trebuie să ia amploare și ar trebui să ia forma unor plăți directe care să sprijine organizațiile societății civile. ONG-urile specializate, împreună cu organizațiile societății civile, ar trebui să fie implicate în mod real în programarea și monitorizarea asistenței umanitare europene și naționale.

Oferirea unei perspective refugiaților. Comitetul solicită ca refugiații să beneficieze de aceleași drepturi ca și cetățenii UE în ceea ce privește asistența medicală și accesul la piața muncii (recunoașterea calificărilor, accesul la serviciile agențiilor de ocupare a forței de muncă, la cursuri de limbă, la sistemele de sănătate și de educație), ambele aspecte fiind esențiale pentru a evita agravarea sărăciei în rândul refugiaților. Partenerii sociali, prin negocieri colective și măsuri ad hoc, pot contribui la integrarea lucrătorilor și la prevenirea situațiilor în care aceștia fac obiectul exploatării și dumpingului social. Comitetul subliniază în special rolul organizațiilor societății civile în protejarea și reintegrarea grupurilor vulnerabile, adesea trecute cu vederea: minorii neînsoțiți, copiii separați de părinți și copiii din centrele de îngrijire instituționalizată, persoanele cu handicap, minoritățile rome și victimele violenței sexuale.

Reconstrucția. Este nevoie de asistență financiară europeană și internațională imediată pentru a preveni distrugerea totală a economiei ucrainene. Trebuie să se acorde sprijin financiar IMM-urilor, agricultorilor ucraineni în perspectiva următoarei recolte și societății civile ucrainene, inclusiv organizațiilor patronale și sindicatelor, pentru a le menține pe deplin operaționale pe timp de război. Eforturile de reconstrucție trebuie să fie bazate pe inovare. Organizațiile societății civile trebuie să fie implicate îndeaproape pentru a se garanta că reformele statului de drept, combaterea corupției și tranziția verde și digitală pot deveni o realitate.

Impactul economic. Războiul nu ar trebui să submineze punerea în aplicare a politicilor de tranziție verde în UE. Comitetul invită statele membre și instituțiile UE să ia măsurile necesare pentru a combate speculațiile excesive cu produse de bază, pentru a spori transparența pieței și pentru a elimina temporar toate obstacolele din calea importurilor de produse agricole, astfel încât să se atenueze criza prețurilor la alimente. El avertizează că nici fondul NextGenerationEU, nici componenta sa de redresare și reziliență, nici flexibilitatea oferită de actualul cadru financiar multianual 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi pe deplin nevoile financiare generate de războiul din Ucraina.

Rolul societății civile Experiența îndelungată a CESE și legătura sa de lungă durată cu organizațiile societății civile ucrainene joacă un rol important pentru a menține deschise canalele de comunicare și a facilita participarea lor la procesul de integrare în UE. Comitetul solicită statelor membre să intensifice în mod semnificativ consolidarea capacităților și sprijinul organizațional și financiar pentru organizațiile societății civile ucrainene. UE încurajează parteneriatele dintre organizațiile de tineret din UE și din Ucraina și propune organizarea unui eveniment axat pe activismul tinerilor și pe rolul acestuia în reconstrucția viitoare a Ucrainei. CESE se angajează să consolideze cooperarea și schimburile cu organizațiile societății civile ucrainene și să continue să pledeze pentru menținerea solidarității și generozității UE față de Ucraina. În acest scop, CESE va organiza la 19 iulie, la Cracovia, un eveniment cu participarea societății civile ucrainene și a societății civile din UE.

În același timp, CESE subliniază că organizațiile independente ale societății civile rămase în Rusia nu trebuie abandonate.

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN (CESE),

se declară solidar cu poporul ucrainean și condamnă din nou cu fermitate agresiunea nejustificată și neprovocată lansată de Federația Rusă, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, împotriva Ucrainei și atrage atenția asupra rezoluției sale anterioare pe tema „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic (1)”, adoptată la 24 martie 2022;

subliniază că acest război tragic de pe teritoriul european, care durează de aproape patru luni, a provocat un număr foarte mare de decese, inclusiv în rândul civililor, distrugeri masive și suferință, a agravat sărăcia în lume și a generat daune sociale, economice și ecologice incalculabile, precum și un val fără precedent de refugiați și de persoane strămutate. Solicită respectarea dreptului internațional umanitar și înregistrarea, investigarea și urmărirea penală corespunzătoare a crimelor de război comise în orașele și satele ucrainene de către forțele de invazie;

solicită încetarea imediată a focului de către toate părțile, reiterează supremația diplomației și subliniază că încercarea de a identifica o abordare și un mod de negociere în vederea menținerii păcii ar trebui să fie o prioritate la toate nivelurile dezbaterii politice, solicitând în același timp retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina; îndeamnă UE să continue să acorde asistență Ucrainei și poporului său, așa cum a procedat încă din prima zi a războiului; solicită monitorizarea detaliată a impactului economic, social și ecologic al sancțiunilor ca urmare a agresiunii militare a Rusiei;

constată că războiul de la frontiera estică a UE este contrar istoriei, filozofiei și identității UE; subliniază că consecințele lui reprezintă o amenințare la adresa valorilor UE, a libertății și drepturilor cetățenilor UE și a celorlalți locuitori, precum și a modelului european al economiei sociale de piață; subliniază că pacea și prosperitatea sunt piloni fundamentali ai Uniunii Europene (UE) și că organizațiile societății civile au jucat un rol esențial în ultimele decenii în promovarea activă a unei culturi a păcii, inclusiv prin propria lor contribuție, și menținerea păcii pe continentul european;

subliniază necesitatea suspendării Federației Ruse și a reprezentanților săi actuali din organismele și organizațiile internaționale, începând cu cele care vizează menținerea păcii, protecția drepturilor omului și asigurarea unei dezvoltări durabile și a unui mediu sigur;

Cu privire la situația umanitară

ia notă de faptul că peste 6,8 milioane de oameni (2) au fugit din Ucraina de la începutul războiului, ceea ce face ca aceasta să fie criza refugiaților cu cea mai rapidă creștere de după cel de-al Doilea Război Mondial; adaugă că peste opt milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei (3) și că circa o treime din populația Ucrainei a fost astfel obligată să își părăsească locuințele;

recunoaște că o serie de țări europene, mai precis Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia și Moldova (4), au fost puternic afectate de afluxul de refugiați ucraineni și că aceste țări și, în special, organizațiile societății civile din aceste țări au reacționat prompt și eficient, declanșând la nivel local o mobilizare voluntară fără precedent a cetățenilor;

subliniază că fondurile UE pentru asistență umanitară trebuie să fie majorate și utilizate efectiv, în special la nivel regional și local, sprijinind și implicând în mod direct organizațiile societății civile care joacă un rol activ în integrarea socioeconomică a refugiaților;

îndeamnă statele membre, regiunile UE și organizațiile societății civile să valorifice într-un mod cât mai eficace și mai rapid posibil opțiunile în materie de ajutorare a refugiaților din Ucraina create prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), propus de Comisia Europeană la 8 martie 2022, corelat cu propunerea Comisiei din 23 martie 2022 de modificare a Regulamentului REACT-EU; subliniază că acest sprijin ar trebui distribuit în principal de către organizațiile societății civile, inclusiv de ONG-urile specializate și că organizațiile societății civile ar trebui, de asemenea, să fie direct implicate în organizarea și monitorizarea asistenței umanitare europene și naționale;

10.

recomandă reorientarea economiilor realizate în cadrul financiar multianual 2014-2021 și în cadrul instrumentului REACT-EU, cu respectarea statului de drept, astfel încât ele să poată fi redirecționate rapid și flexibil către sprijinirea refugiaților, în special în țările învecinate cu Ucraina, și încurajează instituirea unui fond separat în acest scop, pentru eventualitatea în care fondurile disponibile în prezent s-ar dovedi insuficiente pentru primirea și integrarea socială și pe piața muncii a refugiaților, inclusiv pentru servicii de îngrijire, locuințe, alimente, ajutoare materiale, programe de formare și servicii publice de ocupare a forței de muncă;

11.

subliniază că, în contextul răspunsului european la criza provocată de pandemia de COVID-19, cetățenii europeni au considerat că UE îi protejează și le deschide perspective, în special prin crearea programului SURE și a instrumentului NextGenerationEU (NGEU); subliniază că nici fondul NGEU, nici componenta sa de redresare și reziliență, nici flexibilitatea din actualul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi pe deplin nevoile financiare generate de războiul din Ucraina; constată că, în ceea ce privește amploarea, aceste instrumente nu au fost concepute pentru a face față noilor provocări generate de agresiunea și invazia rusă și a menține, simultan, nivelul de investiții în programele și politicile UE, inclusiv în priorități importante, cum ar fi tranziția justă, tranziția verde și tranziția digitală;

12.

subliniază că este nevoie urgent de o mai bună cartografiere și coordonare între toate părțile interesate implicate în asistența umanitară și medicală, pentru a se garanta că ajutorul ajunge în mod rapid și eficient la toți cei care suferă de pe urma războiului;

13.

subliniază că se impun măsuri și activități de monitorizare în diverse domenii, cum ar fi respectarea drepturilor omului și documentarea crimelor de război și salută înființarea de către Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit a Grupului consultativ în materie de atrocități (ACA);

14.

subliniază că ar trebui să se acorde refugiaților din Ucraina, pe aceeași bază ca și cetățenilor UE, accesul la sistemul public de sănătate, precum și acces la asistență esențială în materie de sănătate sexuală și reproductivă, la servicii de contracepție de urgență și de avort și la îngrijire obstetrică pentru victimele violurilor;

15.

solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită situației minorilor neînsoțiți, a copiilor separați de părinți și a celor din centrele de îngrijire instituționalizată din Ucraina, astfel încât să se garanteze că nevoile lor imediate sunt satisfăcute, că sunt identificați și urmăriți în mod corespunzător și că datele sunt partajate între statele membre, cu scopul de a-i reuni cu familiile lor sau de a-i reintegra ulterior în societatea ucraineană, garantându-le în același timp protecția împotriva abuzurilor sau a traficului de persoane;

16.

subliniază situația îngrozitoare a persoanelor cu handicap care încearcă să părăsească zonele de război din Ucraina sau care se confruntă cu provocări considerabile în țările-gazdă, în calitate de refugiați; insistă asupra faptului că toți refugiații ar trebui să fie tratați în mod egal, indiferent de originea lor etnică, naționalitate sau de situația de handicap; în acest din urmă caz, persoanele vizate ar trebui să beneficieze de asistență deplină pentru a putea duce o viață independentă și nu ar trebui forțate să intre în instituții în țările-gazdă;

17.

evidențiază faptul că participarea pe piața muncii are un rol esențial în ceea ce privește integrarea; avertizează că refugiații proveniți din Ucraina sunt expuși riscului de a deveni cel mai puțin protejați, de a primi cel mai mic salariu, de a lucra sub nivelul lor de calificare și de a deveni unul dintre grupurile cele mai vulnerabile de pe piața muncii, fără a beneficia de protecție socială, de libertatea de asociere sau de drepturile fundamentale ale lucrătorilor; în această privință, subliniază necesitatea de a aborda în mod adecvat cazurile de condiții de muncă inegale și de a garanta că lucrătorii se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii UE și că nu fac obiectul exploatării și dumpingului social; solicită elaborarea unor strategii pe termen mediu și lung pentru cetățenii ucraineni care doresc să rămână în țara-gazdă, pentru a-i integra pe deplin pe piețele muncii din UE;

18.

subliniază rolul esențial pe care îl pot juca partenerii sociali prin negocieri colective și măsuri și acorduri ad-hoc pentru a facilita integrarea lucrătorilor care provin din Ucraina pe piața muncii din UE; subliniază că agențiile de ocupare a forței de muncă ar trebui să acorde asistență refugiaților prin întreaga lor gamă de servicii, inclusiv prin consiliere, pregătirea profilurilor solicitanților, activități de plasare și instrumente de sprijin și invită statele membre să instituie sau să sprijine servicii de punere în legătură a refugiaților cu angajatorii potențiali;

19.

subliniază că o condiție prealabilă esențială pentru integrarea refugiaților din Ucraina pe piața muncii din țările-gazdă și pentru evitarea condițiilor precare de muncă este recunoașterea calificărilor și insistă asupra stabilirii unor norme și orientări eficiente pentru o recunoaștere rapidă, dar de înaltă calitate, a calificărilor și pentru asigurarea accesului la cursuri de limbă și la educație și formare profesională pentru tinerii care fug din Ucraina;

20.

subliniază că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că adulții și copiii care caută refugiu în UE își pot continua parcursul educațional și subliniază că, în cadrul școlilor, trebuie să se acorde o atenție deosebită nu numai depășirii barierelor lingvistice, ci și tratării simptomelor traumatice, care ar putea avea consecințe negative pe termen lung;

21.

subliniază că refugiaților din Ucraina trebuie să li se acorde același acces la sistemele de protecție socială și la serviciile sociale ca și cetățenilor UE;

Cu privire la reconstrucția Ucrainei și la perspectiva aderării la UE

22.

salută crearea unei „platforme internaționale pentru reconstrucția Ucrainei”, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei pe tema „Sprijinirea și reconstrucția Ucrainei”, precum și rolul de lider asumat de UE în mobilizarea asistenței internaționale pentru Ucraina;

23.

invită Uniunea Europeană să asigure finanțare de urgență pentru IMM-urile din Ucraina, care să vizeze mai întâi menținerea în activitate a acestor IMM-uri și ulterior sprijinirea lor pentru a se dezvolta. Prevenirea distrugerii totale a economiei Ucrainei trebuie să fie un alt obiectiv-cheie al eforturilor UE în Ucraina;

24.

subliniază că reconstrucția Ucrainei, care va avea loc după război, este o situație cu caracter excepțional, care ar trebui să conducă la dezvoltarea unei societăți civile mai puternice și a unei noi economii, bazate pe cele mai recente tehnologii verzi și digitale și, de asemenea, pe inovare;

25.

insistă, cu toate acestea, asupra faptului că accentul pus pe reformele statului de drept, pe combaterea corupției și pe tranziția verde și digitală nu poate duce la rezultate concrete fără implicarea reală a societății civile și solicită ca organizațiile societății civile să fie implicate îndeaproape în eforturile de reconstrucție, inclusiv în planificarea și punerea în aplicare a Mecanismului „RebuildUkraine”, deoarece sunt cele mai în măsură să exprime nevoile cetățenilor ucraineni și să sprijine monitorizarea eforturilor de reconstrucție și alinierea la legislația UE;

26.

subliniază că conflictul și consecințele sale nu ar trebui să submineze politicile în materie de tranziție verde din UE, ci mai degrabă să accelereze punerea lor în aplicare;

27.

îndeamnă Consiliul și Parlamentul să ia în considerare utilizarea instalațiilor de stocare a gazelor din țările terțe învecinate, ceea ce va aduce o valoare adăugată în ce privește asigurarea securității aprovizionării, în special în Ucraina;

28.

atrage atenția asupra crizei mondiale a prețurilor la alimente, exacerbată de războiul ucrainean și invită statele membre și instituțiile UE să ia măsurile necesare pentru a limita speculațiile excesive pe piața de mărfuri și pentru a spori transparența pieței;

29.

subliniază că trebuie luate măsuri chiar acum pentru a-i sprijini pe agricultorii ucraineni în perspectiva următoarei recolte; pe lângă aceasta, solicită eliminarea temporară imediată a tuturor obstacolelor, atât administrative, cât și fizice, din calea circulației produselor agricole, în vederea creșterii rapide a volumului importurilor pe piața internă a UE și în alte părți ale lumii, cum ar fi Africa, în sectoarele în care Ucraina poate încă exporta; solicită redeschiderea urgentă a porturilor ucrainene și deminarea zonei sub auspiciile ONU pentru a permite exportul de produse agricole precum porumbul, uleiul de floarea-soarelui, semințele de floarea-soarelui, boabele de soia și mierea;

30.

solicită Consiliului European ca, în reuniunea sa din iunie 2022, să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la UE;

31.

sprijină aderarea Ucrainei la UE, pe baza meritelor și în conformitate cu standardele convenite pentru aderarea la UE; fără a aduce atingere procesului de aderare în curs al Balcanilor de Vest (5), solicită ca politica de coeziune și instrumentele sale financiare să fie adaptate în mod corespunzător în următorii ani pentru a face față provocărilor reconstrucției postbelice a acestei țări; solicită o analiză aprofundată a potențialului economic și social al integrării Ucrainei pe piața unică;

32.

UE, menținând standardele de aderare, poate lua măsuri treptate în vederea punerii în practică a acquis-ului comunitar; subliniază că, în fața oricărei agresiuni militare, unitatea statelor membre ale UE trebuie să rămână regula în ceea ce privește politica de extindere; încurajează explorarea altor modalități prin care statele care nu sunt membre ale UE să se alăture arhitecturii economice, sociale și de securitate a Europei; subliniază, cu toate acestea, că astfel de parteneriate sau asociații nu ar trebui considerate o alternativă la aderarea la UE;

Cu privire la sprijinirea organizațiilor societății civile

33.

subliniază rolul Comitetului Economic și Social European în stabilirea de contacte cu organizațiile societății civile ucrainene și în menținerea deschisă a canalelor de comunicare cu acestea, datorită experienței sale îndelungate în ce privește contactele bilaterale dintre UE și societatea civilă ucraineană; în acest sens, subliniază realizările mecanismelor consacrate, în special ale Platformei societății civile UE-Ucraina și ale grupurilor consultative interne ale UE și Ucrainei, instituite în temeiul Acordului de asociere UE-Ucraina; solicită UE să sprijine participarea organizațiilor societății civile ucrainene la rețelele organizațiilor societății civile de la nivelul UE;

34.

subliniază necesitatea de a lansa procesul de consolidare a capacităților pentru organizațiile societății civile ucrainene, pentru a le permite să participe la procesul de integrare în UE și a le da posibilitatea să modeleze și să monitorizeze acest proces;

35.

subliniază necesitatea de a consolida sprijinul acordat societății civile ucrainene, inclusiv organizațiilor patronale și sindicatelor, prin intermediul unor fonduri UE dedicate acestui scop, pentru a le menține pe deplin operaționale pe timp de război; avertizează cu privire la încercările de a folosi războiul pentru a justifica acțiuni menite să reducă nivelul de protecție a drepturilor lucrătorilor și de protecție socială, ceea ce va exacerba consecințele economice și sociale negative ale războiului;

36.

subliniază rolul jucat de organizațiile societății civile europene care caută activ soluții de menținere a păcii și abordează consecințele crizei ucrainene pe plan social, umanitar, economic și politic și subliniază că este important ca acestea să beneficieze de sprijin și asistență cuprinzătoare prin intermediul unor programe finanțate de UE și special concepute în acest scop;

37.

elogiază contribuția enormă la acordarea de sprijin refugiaților din Ucraina adusă până în prezent de organizațiile societății civile din statele membre ale UE, care a depășit cu mult asistența oferită de autoritățile publice, și solicită statelor membre să își intensifice într-o măsură semnificativă sprijinul organizatoric și financiar acordat acestor organizații, inclusiv sprijinul din fondurile UE;

38.

recomandă includerea tinerilor care fug din Ucraina în programele de schimburi universitare ale UE și subliniază importanța mobilizării tinerilor din Europa, care sprijină valorile europene, precum și a consolidării capacității lor; încurajează parteneriatele dintre consiliile naționale ale tinerilor din UE și din Ucraina, precum și schimburile dintre UE și tinerii din Ucraina și organizațiile de tineret; cooperarea ar putea include organizarea unui eveniment având ca temă principală activismul tinerilor și rolul său în reconstrucția viitoare a Ucrainei;

39.

solicită sprijin pentru băncile de alimente, care joacă un rol esențial în depășirea provocărilor și a obstacolelor legate de furnizarea de donații de alimente, în condițiile în care ajutorul alimentar a devenit esențial pentru a sprijini nevoile urgente ale populației ucrainene și ale refugiaților din Ucraina;

40.

subliniază necesitatea de a acorda în continuare sprijin internațional organizațiilor societății civile din Ucraina și din alte țări care luptă pentru protecția mediului și recunoaște că conflictul va avea un impact grav asupra mediului;

41.

subliniază necesitatea de a consolida sprijinul acordat mass-mediei independente de calitate și verificatorilor veridicității informațiilor, inclusiv în vecinătatea UE, deoarece aceștia sunt esențiali pentru consolidarea rezilienței împotriva propagandei și a dezinformării; solicită UE să desfășoare o campanie mai fermă de combatere a propagandei, în special în țările terțe din Africa și Asia, pentru a contracara războiul de dezinformare;

42.

este profund îngrijorat de situația societății civile independente din Rusia, precum și a mass-mediei și jurnaliștilor care oferă surse alternative de informare cetățenilor ruși pentru a combate propaganda rusă; solicită sprijinul UE pentru organizațiile societății civile și persoanele care doresc să își continue activitățile în Rusia, precum și vize umanitare pentru activiștii societății civile care doresc să părăsească țara; subliniază că o serie de organizații rusești îi ajută pe ucrainenii strămutați în Rusia să ajungă în UE sau în părțile occidentale ale Ucrainei și că aceste organizații au nevoie de sprijin specific pentru a obține vize pentru refugiații ucraineni care doresc să părăsească Rusia;

43.

se angajează să consolideze cooperarea și schimburile cu organizațiile societății civile din Ucraina, să continue să pledeze pentru menținerea solidarității și generozității UE față de Ucraina și este pregătit să-și pună la dispoziția autorităților UE și a autorităților ucrainene expertiza privind consolidarea dialogului social și civil. În acest scop, CESE va organiza la 19 iulie, la Cracovia, un eveniment cu participarea societății civile ucrainene și a societății civile din UE.

Bruxelles, 16 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) JO C 290, 29.7.2022, p. 1.

(2) UNHCR – 31 mai.

(3) UNHCR – 23 mai.

(4) UNHCR – 31 mai.

(5) Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic” (JO C 290, 29.7.2022, p. 1).

A 570-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European – Interactio, 15.6.2022-16.6.2022

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/7

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Industria europeană a mobilei – Redresarea sa către o economie inovatoare, verde și circulară”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 365/02)

Raportor:	domnul Anastasis YIAPANIS
Coraportor:	domnul Rolf GEHRING

Decizia Adunării Plenare	21.10.2021
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	13.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	207/1/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Europa dispune de un sector al mobilei foarte dinamic și deosebit de divers din punctul de vedere al mărimii întreprinderilor și al proceselor de lucru, precum și al proiectării. Sectorul acoperă întregul ciclu de viață și oferă bune oportunități de a integra durabilitatea și tranziția către modele ale economiei circulare.

1.2.

Întreprinderile europene trebuie să respecte reglementări stricte în materie de mediu, produse, sănătate și siguranță, ceea ce duce în mod firesc la creșterea costurilor operaționale. Concurența internațională este denaturată de subvențiile guvernamentale oferite concurenților externi și de practicile neloiale utilizate pentru a obține accesul la piață, la care recurg, în special, entitățile economice din Asia.

1.3.

CESE dorește să sublinieze că atingerea unui bun echilibru între creșterea economică, durabilitate și bunăstarea socială este obiectivul adecvat pentru viitorul sectorului european al mobilei. Comitetul consideră că întreprinderile au nevoie de un cadru legislativ coerent în domeniul proprietății intelectuale, care să le protejeze interesele și să fie adecvat pentru tranziția verde și cea digitală.

1.4.

CESE pledează ferm pentru respectarea strictă a normelor UE, inclusiv a obligațiilor de informare a consumatorilor, de către toate produsele de mobilier importate. CESE solicită, de asemenea, o legislație coerentă a UE care să impună formate standardizate pentru etichetele tuturor produselor.

1.5.

Întrucât industria mobilei utilizează multe materii prime, accesul fiabil și neîngrădit la resurse de înaltă calitate și lanțuri valorice solide este esențial pentru acest sector. În plus, având în vedere că cererea de lemn, principala materie primă pentru industria mobilei, este în creștere constantă, CESE consideră că este vital să se extindă și să se modernizeze infrastructura forestieră și durabilitatea acesteia, precum și să se îmbunătățească competențele și tehnologiile.

1.6.

CESE consideră că lemnul produs în Europa este un atu foarte important, care ar trebui valorificat pentru a genera produse cu o înaltă valoare adăugată. Comitetul consideră că exporturile de materie primă lemnoasă nu au nicio logică din punct de vedere economic și solicită instrumente de apărare comercială care să asigure protecția producătorilor locali de mobilă.

1.7.

În plus, comitetul invită statele membre să pună capăt subvențiilor și celorlalte stimulente pentru arderea lemnului în scopul generării de energie și să promoveze principiul utilizării în cascadă.

1.8.

CESE solicită reducerea sau eliminarea tarifelor pentru materiile prime lemnoase primare și secundare importate. În plus, comitetul solicită ca responsabilii cu elaborarea politicilor să se asigure că criteriile de durabilitate din acordurile comerciale sunt puse în aplicare și că importurile includ criterii de verificare privind condițiile de muncă, libertatea de asociere și tratamentul echitabil al lucrătorilor. CESE solicită ca drepturile omului să facă parte din procedurile privind obligația de diligență, cu respectarea deplină a Convențiilor OIM privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor.

1.9.

Sectorul mobilei trebuie să facă parte din inițiativa „Noul Bauhaus european” (1) și să contribuie la crearea de produse durabile și incluzive pentru noile moduri de trai, în care durabilitatea să se combine armonios cu stilul de viață.

1.10.

Acordul partenerilor sociali privind reducerea formaldehidei în producția de panouri constituie un excelent exemplu al modului în care acordurile voluntare ale partenerilor sociali de la nivel european pot contribui, la rândul lor, la reducerea pericolelor pentru sănătate. În plus, comitetul solicită ambalaje durabile și complet reciclabile și pledează pentru revizuirea Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (2).

1.11.

CESE consideră că este necesară o tranziție rapidă de la fluxul liniar de materiale și energie către un model circular, pentru a permite recuperarea valorii din produse și a asigura creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

1.12.

Comitetul consideră esențial ca producătorii de mobilă să-și proiecteze produsele în așa fel încât să permită recuperarea valorii și să faciliteze reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea. O schemă de răspundere extinsă a producătorilor din sectorul mobilei are potențialul de a crește capacitățile de reutilizare și de reciclare în Uniune. În plus, comitetul solicită o interdicție legislativă europeană privind aruncarea mobilei în depozitele de deșeuri, astfel încât să crească gradul de recuperare și de reutilizare a materialelor valoroase.

1.13.

Sectorul are nevoie de forță de muncă înalt calificată și ar trebui să devină mai atractiv pentru generația mai tânără. El trebuie să depună eforturi pentru a îmbunătăți în permanență condițiile de muncă, creând totodată opțiuni de formare și axându-se pe motivarea specialiștilor înalt calificați și a celor din domeniul digital, pentru ca aceștia să se alăture industriei.

1.14.

Comitetul solicită legiuitorilor europeni să sprijine activ inițiativele transnaționale care cresc calitatea tuturor formelor de ucenicie în sectorul mobilei. Un program Erasmus mai ambițios pentru ucenicii ar putea contribui la asigurarea unui transfer mai bun al tradițiilor bogate și diverse existente și la potențialul inovator al producției de mobilă în Europa.

1.15.

Trebuie elaborate programe educaționale, inițiative privind învățarea pe tot parcursul vieții și programe de educare și formare profesională prin implicarea activă a partenerilor sociali, a instituțiilor de învățământ și a altor ONG-uri relevante. Pregătirea forței de muncă pentru viitoarele provocări din acest sector este esențială.

1.16.

CESE solicită investiții în dezvoltarea competențelor, a proiectării, a creativității și a lanțurilor valorice și îmbunătățirea accesului producătorilor de mobilă la programe de finanțare din domeniile cercetării, dezvoltării și inovării. IMM-urile trebuie să fie echipate cu resurse adecvate pentru a-și analiza dezvoltarea activității în mod circular, inovator și durabil.

1.17.

Comitetul consideră că prin crearea unei cereri pentru mobila second-hand și prin sprijinirea entităților fără scop lucrativ implicate în procesul de reciclare sau de reutilizare a mobilei uzate se poate genera un impact pozitiv asupra obiectivelor tranziției verzi.

1.18.

Nu în ultimul rând, CESE solicită dezvoltarea unei platforme europene care să includă întreprinderi, parteneri sociali, organizații ale societății civile, institute de cercetare, universități și alte părți interesate relevante și să promoveze dezvoltarea întreprinderilor din domeniul mobilei.

2. Observații introductive

2.1.

Noua Strategie industrială pentru Europa (3) este axată pe tranziția ireversibilă și progresivă către un sistem economic durabil care nu lasă pe nimeni în urmă, care înglobează digitalizarea și evoluțiile favorabile mediului și care construiește parteneriate între industrie, partenerii sociali, autoritățile publice și organizațiile relevante din cadrul societății civile.

2.2.

Europa dispune de un sector al mobilei dinamic și deosebit de divers din punctul de vedere al mărimii întreprinderilor și al proceselor de lucru. Acesta este, în general, un sector cu utilizare intensivă a forței de muncă și cu lanțuri valorice care, la nivel local sau regional, sunt în continuare puternic dominate de IMM-uri și de microîntreprinderi. El numără circa un milion de lucrători și reprezintă un sfert din întreaga producție mondială de mobilă (4).

2.3.

Sectorul acoperă întregul ciclu de viață: materiile prime, prelucrarea, utilizarea, întreținerea, reutilizarea, reciclarea și biomasa pentru energie. Prin urmare, el oferă bune oportunități de a integra durabilitatea și tranziția către modele ale economiei circulare.

2.4.

Pandemia de COVID-19 a avut un puternic impact negativ asupra sectorului mobilei, în special asupra lanțurilor valorice transfrontaliere, afectate în mod semnificativ de numeroasele restricții legate de libera circulație a mărfurilor și a persoanelor. Acest lucru a demonstrat importanța unei piețe unice integrate și funcționale.

3. Aspecte legate de competitivitate

3.1.

Diversitatea reglementărilor, standardelor, mecanismelor de certificare și cerințelor de etichetare de la nivel național reprezintă o barieră în calea producătorilor din UE și generează costuri disproporționate pentru întreprinderi. Standardizarea și normele armonizate la nivelul UE au potențialul de a reduce la minimum barierele și de a oferi certitudine și o interpretare comună tuturor actorilor de pe piață.

3.2.

Creșterea recentă a prețurilor la energie electrică în Europa are un impact negativ asupra competitivității sectorului și se adaugă problemei legate de disponibilitatea resurselor și prețurilor crescute la materiile prime.

3.3.

Pe lângă concurența generală tot mai acerbă de pe piața internațională, întreprinderile din țări terțe recurg, uneori, la practici neloiale pentru a avea acces pe piață – în special entitățile economice din Asia, care, în unele cazuri, sunt subvenționate de guvernele din țările lor. În plus, întreprinderile europene trebuie să respecte reglementări mai stricte în materie de mediu, produse, sănătate și siguranță, ceea ce duce în mod firesc la creșterea costurilor operaționale. Standardele de mediu scăzute din țările terțe dezavantajează, de asemenea, produsele europene de mobilier fabricate din lemn veritabil. CESE consideră că aceste aspecte denaturează competitivitatea întreprinderilor locale atunci când concurează pe piețele mondiale.

3.4.

În ceea ce privește piața internă, CESE pledează cu fermitate pentru respectarea strictă de către toate produsele de mobilier a normelor UE, inclusiv a obligațiilor de informare a consumatorilor, precum etichetarea corespunzătoare pentru consumatori. De asemenea, CESE solicită o legislație coerentă a UE care să impună ca produsele de mobilier să fie însoțite de informații în formate de etichete standardizate, de exemplu țara de origine, materialele utilizate, indicarea clară a tuturor componentelor produsului, siguranța produsului, durabilitatea, instrucțiuni de utilizare, curățare și întreținere, garanția produsului etc. Intensificarea acțiunilor de supraveghere a pieței care evaluează calitatea mobilei importate trebuie să asigure informarea consumatorilor și condiții de concurență echitabile pentru producătorii locali din UE.

3.5.

CESE salută inițiativa Comisiei privind pașapoartele electronice ale produselor, ca parte a viitoarei inițiative privind produsele durabile (5). Dacă sunt bine concepute și armonizate, aceste instrumente au potențialul de a impulsiona economia circulară prin transmiterea informațiilor privind produsele de-a lungul lanțurilor valorice și, printre altele, prin stimularea cererii circulare și prin furnizarea informațiilor necesare consumatorilor pentru a face alegeri în cunoștință de cauză.

3.6.

Producătorii din țări terțe sunt pe cale de a recupera decalajul din punct de vedere tehnologic; prin urmare, avantajul competitiv al UE își pierde din importanță. Ca atare, sunt necesare noi modele de afaceri care să combine competitivitatea cu durabilitatea și să ofere acces pe piață producătorilor locali.

3.7.

Sectorul este, de asemenea, foarte sensibil în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală, cu atât mai mult cu cât calitatea, inovarea și designul reprezintă în continuare principalele avantaje competitive ale UE. Comitetul consideră că întreprinderile au nevoie de un cadru legislativ coerent care să le protejeze interesele și să fie adecvat pentru tranziția verde și cea digitală.

3.8.

4. Accesul la materii prime

4.1.

Sectorul mobilei utilizează multe materii prime în cadrul procesului de producție (lemn, trestie, piele, metal, plastic, textile, sticlă, spume etc.). Accesul fiabil și neîngrădit la materii prime de înaltă calitate este esențial pentru producătorii europeni, iar CESE solicită lanțuri valorice consolidate care să permită industriei să prospere. CESE solicită, de asemenea, etichetarea adecvată pentru consumatori a materialelor nelemnoase care intră pe piața europeană, pentru a proteja industria europeană a mobilei de materiile prime ieftine și, adesea, nesustenabile provenite din țări terțe.

4.2.

Lemnul este una dintre materiile prime cele mai rapid disponibile și regenerabile pe cale naturală. Cererea este în creștere constantă, în timp ce prețul pentru materiile prime care respectă normele și standardele UE este și el în creștere și exercită o presiune suplimentară. Pentru a aborda creșterea sporită de lemn de pe piața internă, este vital să se extindă și să se modernizeze infrastructura forestieră și durabilitatea acesteia, precum și să se îmbunătățească competențele, tehnologiile și logistica entităților care recoltează lemn.

4.3.

Comitetul își exprimă preocuparea față de scăderea globală a disponibilității principalei materii prime a acestei industrii și față de creșterea prețurilor ca urmare a utilizărilor multiple ale acestei materii prime, în special pentru producția de energie din surse regenerabile. CESE consideră că industria mobilei și industria de prelucrare a lemnului oferă mult mai multe beneficii din punctul de vedere al valorii adăugate și al ocupării forței de muncă decât arderea directă a lemnului și solicită statelor membre să pună capăt subvențiilor și celorlalte stimulente pentru arderea lemnului în scopul producerii de energie, reiterându-și solicitarea privind „promovarea principiului utilizării în cascadă (fabricarea produselor, reutilizarea, repararea și reciclarea, valorizarea conținutului energetic)” (6). CESE sugerează, de asemenea, o mai bună promovare a lemnului european pe piața internă prin creșterea vizibilității și a utilizării produselor și mobilierului din lemn veritabil.

4.4.

În plus, subvențiile oferite cumpărătorilor din afara UE care achiziționează lemn din Europa denaturează cererea. CESE solicită instrumente de apărare comercială care să asigure protecția producătorilor locali de mobilă și este convins că exporturile de materie primă lemnoasă nu au nicio logică din punct de vedere economic.

4.5.

În ceea ce privește importurile de lemn, este extrem de important ca acordurile comerciale ale UE să faciliteze accesul la resurse primare de lemn din afara UE. În acest sens, CESE solicită reducerea sau eliminarea tarifelor pentru materiile prime lemnoase primare și secundare importate. În plus, sistemele de certificare pentru lemnul importat din anumite țări nu sunt întru totul eficace. CESE solicită ca responsabilii de elaborarea politicilor să se asigure că criteriile de durabilitate din acordurile comerciale sunt puse în aplicare și că importurile includ criterii de verificare privind condițiile de muncă, libertatea de asociere și tratamentul echitabil al lucrătorilor. CESE solicită ca drepturile omului să facă parte din procedurile privind obligația de diligență, cu respectarea deplină a Convențiilor OIM privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor. Aceasta va asigura condiții de concurență echitabile pe piață.

5. Durabilitatea și tranziția verde

5.1.

CESE consideră comunicarea CE privind noul Bauhaus european drept o excelentă ocazie pentru ca industria mobilei să contribuie la crearea de produse durabile și incluzive pentru noile moduri de trai, în care durabilitatea să se combine armonios cu stilul de viață. Tranziția globală a sectorului sub toate aspectele sale va fi reușită numai dacă se îmbunătățește participarea activă a lucrătorilor și a reprezentanților acestora.

5.2.

Comitetul remarcă în rândul consumatorilor tendința în creștere de a căuta produse ecologice fabricate în condiții de muncă decente. În plus, sectorul mobilei își poate îmbunătăți impactul asupra mediului prin fabricarea unor produse mai durabile și prin utilizarea materialelor reciclate sau a lemnului durabil (precum stejarul, pinul, salcâmul etc.) și reciclat.

5.3.

CESE solicită un cadru legislativ european coerent care să interzică vânzarea pe piața internă a produselor care conțin agenți de ignifugare periculoși. Substanțele periculoase ar trebui înlocuite, de exemplu, cu spume pe bază de apă, cleiuri mai puțin periculoase și alte substanțe care conțin un nivel scăzut de compuși organici volatili. Acordul partenerilor sociali privind reducerea formaldehidei în producția de panouri constituie un excelent exemplu al modului în care acordurile voluntare ale partenerilor sociali de la nivel european pot contribui, la rândul lor, la reducerea riscurilor generate de substanțele periculoase.

5.4.

Comitetul pledează, de asemenea, pentru obligativitatea ambalajelor durabile și complet reciclabile și solicită revizuirea Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. CESE consideră că stimulentele fiscale ar putea juca un rol important în promovarea proiectelor de durabilitate.

6. Circularitatea

6.1.

Ca urmare a obiectivelor ambițioase anunțate în Pactul verde european (7) și în Planul de acțiune privind economia circulară (8), economia UE pare să înceapă să înglobeze circularitatea și să încurajeze inovarea orientată către noi modele economice durabile. Decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor este esențială pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

6.2.

Cifrele arată că între 80 % și 90 % din deșeurile de mobilă din UE din cadrul deșeurilor municipale solide sunt incinerate sau trimise către depozitele de deșeuri. CESE este deosebit de îngrijorat de lipsa informării consumatorilor și a disponibilității pieselor de schimb, ceea ce încurajează achiziționarea de mobilă nouă în detrimentul circularității. O interdicție legislativă europeană privind aruncarea mobilei în depozitele de deșeuri ar crește gradul de recuperare și de reutilizare a materialelor valoroase.

6.3.

Unica soluție pentru combaterea schimbărilor climatice și a suprasolicitării resurselor naturale ale planetei rezidă într-o tranziție rapidă de la fluxul liniar de materiale și energie către un model circular. Modelele economiei circulare aplicate sectorului mobilei au capacitatea de a permite recuperarea valorii din produse și de a asigura creșterea economică și crearea de locuri de muncă. CESE subliniază că mobila, și în special produsele din lemn veritabil, joacă un rol esențial în stocarea carbonului, contribuind astfel în mod eficace la combaterea schimbărilor climatice.

6.4.

Comitetul consideră că este esențial ca producătorii de mobilă să-și proiecteze produsele în așa fel încât să permită recuperarea valorii și să faciliteze reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea. Procesele de fabricație trebuie să se axeze pe stimularea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor și a eficienței energiei, precum și pe reducerea costurilor de producție.

6.5.

O schemă de răspundere extinsă a producătorilor din sectorul mobilei are potențialul de a crește capacitățile de reutilizare și de reciclare în Uniune, promovând stimulente pentru ca producătorii să ia în considerare impactul de mediu începând de la faza de proiectare până la încheierea ciclului de viață al unui produs.

7. Educația, digitalizarea și condițiile de muncă

7.1.

Un studiu recent arată că cea mai mare parte a angajaților din sectorul mobilei nu au calificări la nivelul învățământului terțiar și nu sunt familiarizați cu aspectele economiei circulare (9). Cu toate acestea, nevoia unei forțe de muncă înalt calificate este ridicată și sectorul se confruntă cu îmbătrânirea continuă a forței de muncă și cu dificultăți în a atrage generația mai tânără. Pentru a îmbunătăți gradul de atractivitate a sectorului, este extrem de important să se îmbunătățească permanent condițiile de muncă (ocupaționale, de sănătate și de securitate) și opțiunile de formare suplimentară și să se acorde o atenție deosebită motivării specialiștilor înalt calificați și a celor din domeniul digital, pentru ca aceștia să se alăture industriei mobilei.

7.2.

În comparație cu alte părți ale lumii, costul forței de muncă în UE este relativ mai ridicat, însă productivitatea și inovarea sunt și ele mai ridicate decât în alte regiuni. CESE a menționat deja că pentru „pentru a crește productivitatea și a se menține în fruntea concurenței, sectorul are nevoie de lucrători calificați care și-au însușit cele mai noi cunoștințe și tehnologii” (10).

7.3.

Comitetul solicită legiuitorilor europeni să sprijine activ inițiativele transnaționale care cresc calitatea tuturor formelor de ucenicie în sectorul mobilei, cum ar fi de exemplu conceptul calificărilor europene de bază (11).

7.4.

Învățământul profesional inițial și continuu trebuie dezvoltat, pentru a promova abilitățile și noile competențe sectoriale. Aceste forme de învățământ trebuie să presupună implicarea partenerilor sociali, a instituțiilor de învățământ și a altor ONG-uri relevante. Viitorul forței de muncă în sectorul mobilei înseamnă locuri de muncă de înaltă tehnologie și care necesită cunoștințe avansate, bazate pe un social dialog solid și pe convenții colective, cu remunerații și condiții de muncă decente și capabile să atragă generația mai tânără.

7.5.

Un program Erasmus mai ambițios pentru ucenici ar putea contribui, de asemenea, la asigurarea unui transfer mai bun al tradițiilor bogate și diverse existente și la potențialul inovator al producției de mobilă în Europa și ar ajuta și la îmbunătățirea atractivității sectorului mobilei în rândul tinerilor și al societății, în general. În plus, CESE recomandă promovarea unor sisteme de validare care să sprijine recunoașterea reciprocă a calificărilor.

8. Finanțarea și investițiile

8.1.

Întreprinderile europene au nevoie de acces la programe de finanțare în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării care să le ajute să se extindă, să devină mai productive și să integreze circularitatea și noile tehnologii. De asemenea, sunt necesare investiții în promovarea buclelor circulare, a duratei de viață a produselor, a capacităților de a le repara, a le recondiționa și a le recicla. De asemenea, prin crearea unei cereri pentru mobila second-hand și prin sprijinirea entităților fără scop lucrativ implicate în procesul de reciclare sau de reutilizare a mobilei uzate se poate genera un impact pozitiv în ce privește obiectivele tranziției verzi.

8.2.

Oportunitățile de finanțare rămân unul dintre cele mai importante puncte slabe într-un sector dominat de IMM-uri. Este extrem de important ca IMM-urile să fie echipate cu resurse adecvate pentru a-și analiza dezvoltarea activității în mod circular, inovator și durabil; ele ar trebui sprijinite prin stimulente fiscale tranziționale și rate reduse de TVA pentru mobila recondiționată și reprelucrată.

8.3.

Caracteristicile superioare ale produselor de mobilier – precum designul, calitatea, funcțiile, durabilitatea sau ergonomia – au capacitatea de a contrabalansa avantajul prețului oferit de producătorii din țări cu salarii mici. În plus, inovarea în ceea ce privește utilizarea materialelor și unitățile de producție tehnologică avansată creează un avantaj competitiv suplimentar. Prin urmare, CESE solicită investiții pentru dezvoltarea proiectării, a creativității, a competențelor și a lanțurilor valorice.

8.4.

Nu în ultimul rând, CESE solicită dezvoltarea unei platforme europene care să promoveze dezvoltarea întreprinderilor din industria mobilei și o evaluare preventivă a impactului social al noilor tehnologii. Aceasta ar trebui să includă întreprinderi, parteneri sociali, organizații ale societății civile, institute de cercetare, universități și alte părți interesate și să sprijine creșterea din acest sector, după modelul Platformei europene a părților interesate privind economia circulară (12), care este un excelent exemplu în acest sens.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Noul Bauhaus european – Frumos, durabil, pentru toți [COM(2021) 573 final].

(2) JO L 365, 31.12.1994, p. 10.

(3) O nouă Strategie industrială pentru Europa [COM(2020) 102 final].

(4) CE – Piața internă, antreprenoriatul și IMM-urile.

(5) Inițiativa privind produsele durabile

(6) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Oportunități și provocări pentru creșterea competitivității sectorului european al prelucrării lemnului și al mobilei” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 24, 28.1.2012, p. 18).

(7) COM(2019) 640 final.

(8) COM(2020) 98 final.

(9) Innovation in the Furniture Industry in the era of circular economy (Inovarea în industria mobilei în era economiei circulare).

(10) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Oportunități și provocări pentru creșterea competitivității sectorului european al prelucrării lemnului și al mobilei” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 24, 28.1.2012, p. 18).

(11) European Furniture Professions (Profesiile europene în industria mobilei).

(12) Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară

A 570-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European – Interactio, 15.6.2022-16.6.2022

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/13

Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stabilirea unei declarații europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital

[COM(2022) 27 final]

și (b) „Drepturile și principiile digitale”

(aviz exploratoriu)

(2022/C 365/03)

Raportor:	domnul Philip VON BROCKDORFF
Coraportor:	doamna Violeta JELIĆ

Sesizare

(a)	Comisia Europeană, 2.5.2022

(b)	Președinția cehă, 26.1.2022

Temei juridic

(a)	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(b)	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune

1.6.2022

Data adoptării în sesiunea plenară

15.6.2022

Sesiunea plenară nr.

570

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

181/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE dorește să sublinieze legătura puternică dintre programul „Calea către deceniul digital” și „Declarația privind drepturile și principiile digitale”, prima punând accentul pe obiectivele cantitative, iar cea de-a doua în principal pe obiectivele calitative. CESE consideră că ambele sunt extrem de relevante pentru facilitarea transformării digitale pentru societate și economie.

1.2.

CESE consideră că declarația ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă în ansamblu. Succesul transformării digitale este o combinație de beneficii economice, sociale și de mediu care decurg din contribuția sa la o mai mare competitivitate, prosperitate, locuri de muncă, bunăstare și tranziția către o economie circulară și cu emisii zero, însoțită de prevenirea și reducerea la minimum a riscurilor nedorite pe care le poate prezenta pentru societate.

1.3.

CESE consideră că abordarea competențelor digitale, a infrastructurii digitale, a întreprinderilor digitale și a serviciilor publice digitale este esențială pentru a sprijini redresarea și creșterea economică în Europa, asigurând în același timp realizarea de progrese, în conformitate cu drepturile fundamentale și într-un mod centrat pe factorul uman și favorabil incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. CESE recomandă, de asemenea, luarea în considerare a concluziilor Conferinței privind viitorul Europei referitoare la transformarea digitală.

1.4.

Declarația se dorește a fi un angajament politic solid, fără a afecta, însă, drepturile juridice actuale. CESE consideră că drepturile digitale derivă din drepturile fundamentale existente și sunt definite de acestea, în sensul că fac parte din valorile și principiile UE, în care diferitele drepturi și libertăți coexistă, iar valorile definesc în același timp limitele unele față de altele.

1.5.

Diferitele principii și drepturi descrise în proiectul de declarație se suprapun în multe moduri, iar combinarea principiilor și a drepturilor îngreunează percepția esenței conținutului. Prin urmare, este absolut necesar să se promoveze înțelegerea sensului lor practic. Acest lucru este valabil pentru întreprinderi, lucrători, consumatori și pentru populație, în general.

1.6.

Drepturile și valorile fundamentale ale UE sunt esențiale atât din perspectiva cetățenilor, cât și din cel al întreprinderilor. Astfel, declarația ar trebui să recunoască faptul că cele mai multe întreprinderi, în special IMM-urile, se confruntă, mai mult sau mai puțin, cu aceleași provocări ca cetățenii în general, în ceea ce privește adaptarea la lumea digitală. De asemenea, CESE atrage atenția asupra provocării de a evita apariția unui decalaj digital din perspectiva accesului persoanelor în vârstă și al populației rurale la serviciile publice și private.

1.7.

CESE subliniază importanța principiilor conectivității, competențelor și securității, care sunt esențiale atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, precum și pentru dezvoltarea economică și societală generală. Războiul dintre Rusia și Ucraina a evidențiat și mai clar acest fapt, accentuând în același timp, necesitatea de a dezvolta competențele oamenilor și modalitățile de recunoaștere și combatere a dezinformării.

1.8.

CESE subliniază importanța măsurării și monitorizării progreselor digitale și recomandă să nu fie multiplicate instrumentele din acest domeniu. Obiectivele declarației trebuie să fie măsurate prin intermediul unor indicatori concreți în cadrul definit prin Calea către deceniul digital, iar raportul anual privind stadiul evoluției deceniului digital ar trebui să contribuie la semestrul european.

1.9.

Buna funcționare și echitatea pieței unice joacă un rol esențial în dezvoltarea digitală în UE. Prin urmare, CESE consideră că esența însăși a libertăților din cadrul pieței unice trebuie pe deplin protejată. Libera circulație a datelor și dreptul de proprietate asupra datelor sunt din ce în ce mai importante, deoarece nu se referă numai la piața unică a datelor ca atare, ci au și o legătură intrinsecă cu piețele de capital, de bunuri și de servicii. Principiile legate de inovare și de proprietatea intelectuală, precum și cele legate de libertatea de a desfășura o activitate comercială ar trebui, de asemenea, să fie recunoscute în declarație.

1.10.

Piața unică reprezintă și o rampă de lansare pentru UE în ceea ce privește extinderea utilizării piețelor și a lanțurilor de aprovizionare externe și dobândirea calității de actor global influent și puternic. Prin urmare, declarația ar trebui promovată în mod activ într-un context internațional, utilizând o gamă largă de instrumente, de la acorduri globale încheiate de partenerii sociali din cadrul multinaționalelor până la acțiuni diplomatice și cooperare în domeniul inovării și de la acorduri comerciale și de investiții până la condiții de finanțare.

2. Contextul avizului

2.1.

La ultimul discurs privind starea Uniunii, Comisia Europeană a prezentat programul „Calea către deceniul digital” (1). Acest plan vizează digitalizarea competențelor, a infrastructurii, a întreprinderilor și a serviciilor publice pentru a realiza transformarea digitală a societății și economiei noastre până în 2030.

2.2.

În același timp, Comisia depune eforturi pentru a finaliza propunerea de declarație comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale, pentru a se asigura că valorile și drepturile europene sunt luate în considerare în spațiul digital. Acest lucru va permite tuturor să beneficieze de posibilitățile oferite de tehnologia digitală, cum ar fi accesul universal la internet, algoritmi care respectă drepturile fundamentale printr-un audit periodic al algoritmilor efectuat de părți terțe independente și un mediu online sigur și fiabil.

2.3.

Pentru a se asigura că Europa avansează rapid către obiectivele deceniului digital, cadrul de guvernanță propus prevede un sistem de monitorizare bazat pe indicele consolidat al economiei și societății digitale (DESI), iar Raportul privind „Stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital” va servi drept evaluare anuală a transformării digitale în Europa. În special, raportul: (i) va identifica domeniile în care sunt necesare acțiuni suplimentare; (ii) va analiza lacunele privind investițiile sau alte lacune ce evidențiază acțiunile necesare pentru a crește suveranitatea digitală a UE; și (iii) va evalua punerea în aplicare a unor propuneri de reglementare relevante și a acțiunilor desfășurate la nivelul UE și al statelor membre. Raportul va oferi, de asemenea, ocazia de a face un bilanț al gradului de respectare a principiilor digitale care vor fi stabilite în viitoarea declarație.

3. Observații generale

3.1.

CESE consideră programul „Calea către deceniul digital” este o evoluție importantă în sprijinirea transformării digitale în UE, deoarece ia în considerare tendințele accelerate și nevoile tot mai mari de digitalizare, care au fost evidențiate și în perioada pandemiei. Necesitatea de a elimina lacunele în privința capacităților digitale ale Europei rămâne un motiv de îngrijorare, la fel ca și necesitatea de a adopta o abordare mai unificată și de a investi în proiecte digitale la scară largă pentru a profita de avantajele digitalizării.

3.2.

CESE consideră că atenția acordată competențelor digitale, infrastructurii, întreprinderilor și serviciilor publice este esențială pentru sprijinirea redresării economice și a creșterii economice în Europa, care este esențială pentru îmbunătățirea veniturilor, a nivelului de trai și a condițiilor de muncă. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită populației în curs de îmbătrânire a UE și cetățenilor din mediul rural, pentru a se asigura că aceștia nu sunt lăsați în urmă în procesul de transformare digitală.

3.3.

În plus, o transformare digitală reușită va plasa Europa în avangarda tendințelor globale, va sprijini competitivitatea acesteia și va facilita stabilirea unor standarde universale. Tehnologiile digitale reprezintă un element esențial pentru atingerea de către UE a obiectivelor de durabilitate ale Pactului său verde.

3.4.

CESE salută faptul că Comisia și statele membre vor colabora îndeaproape pentru a atinge țintele și obiectivele deceniului digital. Ca un prim pas, imediat după intrarea în vigoare a Deciziei de instituire a programului „Calea către deceniul digital”, acestea vor defini în comun traiectoriile viitoare la nivelul UE pentru fiecare dintre obiective. Aceste traiectorii vor permite evaluarea progreselor înregistrate în sensul îndeplinirii obiectivelor.

3.5.

CESE recunoaște că este responsabilitatea statelor membre să includă traiectoriile lor naționale în foile de parcurs strategice digitale, precum și politicile sau instrumentele actuale sau planificate pe care intenționează să le utilizeze. Desigur, nu toate obiectivele deceniului digital necesită eforturi identice din partea fiecărui stat membru, dat fiind că unele dintre acestea au înregistrat progrese considerabile. În plus, o serie de obiective presupun un efort specific din partea unor state membre. CESE recunoaște că contribuția potențială a statelor membre la realizarea obiectivelor stabilite la nivelul UE variază considerabil în unele cazuri, ceea ce trebuie, de asemenea, luat în considerare. În acest context, CESE solicită indicatori-cheie de performanță concreți la nivel național pentru a monitoriza progresele și a asigura atingerea obiectivelor.

3.6.

CESE se așteaptă ca aceste considerații să fie incluse în raportul anual al Comisiei privind stadiul evoluției deceniului digital. În acest sens, Comitetul salută angajamentul conform căruia, în cinci luni de la publicarea raportului, Comisia și statele membre vor colabora îndeaproape pentru a identifica domeniile în care progresele sunt insuficiente și a conveni asupra măsurilor menite să asigure atingerea obiectivelor. Din nou, va fi la latitudinea statelor membre să își adapteze foile de parcurs strategice naționale pentru a ține seama de recomandările formulate în raport. Este esențial ca acestea să se angajeze să ia măsuri corective și/sau să pună în aplicare proiecte precum proiectele multinaționale.

3.7.

CESE salută, de asemenea, toate instrumentele decizionale propuse pentru a se asigura că măsurile luate de statele membre sunt suficiente pentru a înregistra progrese în direcția atingerii obiectivelor deceniului digital. Aceste instrumente, care includ evaluări inter pares, recomandări ale Comisiei, posibile acțiuni suplimentare la nivelul UE, precum și un dialog specific, par foarte promițătoare în ceea ce privește eficacitatea, presupunând, desigur, că toate recomandările vor fi urmate.

3.8.

În ceea ce privește raportarea, CESE subliniază necesitatea de a corela obiectivele deceniului digital cu semestrul european. Aspectele digitale în contextul semestrului european și monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală în UE sunt de o importanță crucială, iar CESE sprijină propunerea ca raportul anual privind starea deceniului digital să contribuie la semestrul european. Îndeplinirea obiectivelor declarației ar trebui monitorizată cu indicatori concreți care să măsoare, de exemplu, progresele înregistrate în domeniul competențelor digitale profesionale și al competenței de a identifica informațiile online false, precum și reducerea decalajului digital și sprijinul pentru persoanele care nu au acces la servicii online. În acest sens, ar trebui avute în vedere și aspectele legate de Mecanismul de redresare și reziliență.

3.9.

CESE își reiterează poziția favorabilă adoptată într-un aviz conex privind proiectele multinaționale, care sunt proiecte la scară largă care sprijină obiectivele UE în materie de transformare digitală. Este relevantă canalizarea investițiilor coordonate cu implicarea a cel puțin trei state membre și, acolo unde este cazul, cu alte părți interesate publice sau private (2).

3.10.

Aceste proiecte sprijină productivitatea și reziliența economiei europene și, prin urmare, este necesar să fie formulate orientări clare privind modul în care pot fi puse la dispoziție fonduri pentru proiectele multinaționale. Posibilele surse de finanțare includ o combinație de fonduri din partea UE și a statelor membre. La nivel european, putem menționa Mecanismul de redresare și reziliență, programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, programul InvestEU, Orizont Europa, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune. Cu toate acestea, contribuția statelor membre la proiectele multinaționale pe care CESE le consideră esențiale pentru o transformare digitală europeană mai eficace și mai coordonată este puternic încurajată.

3.11.

CESE consideră că viabilitatea proiectelor multinaționale ar trebui evaluată periodic și salută propunerea ca Comisia să ofere consiliere și, după caz, orientări relevante pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectelor multinaționale.

4. Observații specifice

4.1.

Propunerile Comisiei oferă o bază și un argument pentru ca Parlamentul European, Consiliul și Comisia să elaboreze și să semneze o declarație comună. O astfel de declarație, care să reunească într-un singur document diferite principii legate de transformarea digitală, ar fi, potrivit CESE, o referință utilă în contextul punerii în aplicare a busolei digitale și a Căii către deceniul digital. În cel mai bun caz, această declarație ar consolida încrederea cetățenilor și a întreprinderilor. Acest lucru necesită un text și o comunicare clare și ușor inteligibile.

4.2.

Deși de natură politică și, astfel, non-obligatorie din punct de vedere juridic, o astfel de declarație ar servi drept referință și orientare solidă pentru viitoarele măsuri de politică. Astfel cum se menționează în comunicare, declarația nu ar afecta drepturile legale existente. Prin urmare, orice altă măsură bazată pe aceasta ar trebui să țină seama în mod corespunzător de instrumentele juridice și de alte instrumente existente.

4.3.

De asemenea, este important să se consolideze o mare varietate de instrumente și măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a declarației. De exemplu, este absolut necesară sensibilizarea cu privire la semnificația practică a principiilor și promovarea înțelegerii acestora. Acest lucru este valabil pentru întreprinderi, lucrători, consumatori și pentru cetățeni în general.

4.4.

Este rezonabil să se utilizeze mecanismele existente pentru a monitoriza modul în care vor fi sau sunt deja puse în practică principiile. Mecanismul de guvernanță propus pentru „Calea către deceniul digital”, cu obiectivele sale generale, este cel mai relevant în acest sens. În plus, este util să se urmărească evoluția percepțiilor oamenilor prin intermediul sondajelor Eurobarometrului.

4.5.

În mai multe avize anterioare, CESE a subliniat importanța transformării digitale într-o manieră centrată pe factorul uman, favorabilă incluziunii și durabilă, iar declarația ar oferi o referință esențială în acest sens. Obiective corespunzătoare au fost incluse și în „Calea către deceniul digital”, iar CESE consideră că acestea oferă un cadru calitativ pentru obiectivele cantitative stabilite în prezentul document și cele din Busola pentru dimensiunea digitală (3).

4.6.

Diferitele principii și drepturi descrise în proiectul de declarație se suprapun în multe privințe și fiecare dintre ele are o varietate de aspecte, dintre care unele sunt destul de detaliate. Acest aspect îngreunează percepția esenței conținutului. Amestecul de principii și drepturi adaugă acestui conținut o doză de neclaritate. Setul inițial de principii numerice lansat de Comisie pentru consultare a fost mai clar și mai ușor de înțeles și, prin urmare, a fost o abordare preferabilă, utilizând în același timp contribuțiile valoroase obținute în urma consultării.

4.7.

CESE este de părere că drepturile digitale decurg din actualele drepturi fundamentale și sunt definite de acestea. Ele fac parte din valorile și principiile UE, care constituie un ansamblu pe mai multe niveluri și multidimensional, în care coexistă drepturi și libertăți diferite și în care valorile stabilesc și limite și asigură un echilibru echitabil. Acesta este cazul, de exemplu, în ceea ce privește principiul libertății de exprimare și al nediscriminării în contextul discursului de incitare la ură, un fenomen tot mai prezent în mediul online.

4.8.

CESE consideră că principiile digitale ar trebui să servească la realizarea tuturor obiectivelor dezvoltării durabile. Cu toate acestea, principiul durabilității din proiectul de declarație pare să se refere în primul rând la durabilitatea mediului, în timp ce celelalte cinci principii se concentrează în primul rând pe durabilitatea socială. CESE consideră că durabilitatea ar trebui avută în vedere în cazul dezvoltării și al utilizării tehnologiilor digitale în două moduri și anume, prin reducerea la minimum a impactului dăunător al tehnologiilor și prin maximizarea impactului pozitiv pentru economie și societate. Succesul transformării digitale este, prin urmare, o combinație de beneficii economice, sociale și de mediu care decurg din contribuția sa la crearea unei competitivități sporite, la prosperitate, locuri de muncă și bunăstare și la tranziția către o economie circulară și cu emisii zero.

4.9.

Drepturile și valorile fundamentale ale UE sunt esențiale atât din perspectiva cetățenilor, cât și din cel al întreprinderilor. Majoritatea aspectelor incluse în proiect sunt relevante nu numai pentru cetățeni în general, ci și pentru antreprenori, inclusiv pentru întreprinderile din economia socială și organizațiile societății civile. Astfel, declarația ar trebui să recunoască faptul că cele mai multe întreprinderi, în special IMM-urile, se confruntă, mai mult sau mai puțin, cu aceleași provocări ca cetățenii în general, în ceea ce privește adaptarea la lumea digitală.

4.10.

CESE consideră că o atenție deosebită ar trebui acordată și consolidării beneficiilor transformării digitale, inclusiv prosperității economice. Acest aspect subliniază importanța principiilor legate de conectivitate, competențe și securitate, care sunt esențiale pentru dezvoltarea socioeconomică. Pe lângă cele propuse în proiectul de declarație, principiile inovării și proprietății intelectuale, precum și libertatea de a desfășura o activitate comercială sunt foarte importante pentru întreprinderile din lumea digitală și ar trebui să fie recunoscute în declarație.

4.11.

Războiul dintre Rusia și Ucraina a evidențiat importanța funcționării corespunzătoare a conexiunilor digitale și a securității cibernetice la toate nivelurile și în toate sectoarele societății, precum și în ceea ce privește conexiunile internaționale. El a accentuat, de asemenea, necesitatea de a dezvolta competențele oamenilor și mijloacele de recunoaștere și combatere a dezinformării.

4.12.

CESE a subliniat deja importanța suveranității digitale ca pilon esențial al dezvoltării economice, sociale și de mediu a Europei și a subliniat că suveranitatea digitală trebuie să se bazeze pe competitivitatea globală și pe cooperarea strânsă dintre statele membre. Aceasta este o condiție prealabilă esențială pentru ca UE să devină un etalon pe scena internațională, inclusiv în ceea ce privește fiabilitatea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește, în special, găzduirea datelor europenilor, CESE subliniază necesitatea de a finaliza proiectul european de cloud „Gaia-X”, care ar stimula încrederea populației europene, promovând astfel fluxul de date (4).

4.13.

Funcționarea armonioasă și echitabilă a pieței unice joacă un rol esențial în dezvoltarea digitală în UE. Prin urmare, CESE consideră că esența însăși a libertăților din cadrul pieței unice trebuie pe deplin protejată. Libera circulație și dreptul de proprietate asupra datelor devin din ce în ce mai importante, deoarece ele se referă nu numai la piața unică a datelor ca atare, ci și la o legătură intrinsecă cu piețele de capital, bunuri și servicii.

4.14.

Piața unică reprezintă, de asemenea, un punct de plecare și o rampă de lansare pentru UE în ceea ce privește extinderea utilizării piețelor și a lanțurilor de aprovizionare externe și dobândirea calității de actor global influent și puternic. Prin urmare, declarația ar trebui să fie promovată în mod activ pe scena internațională. Deși valorile nu pot fi „exportate”, UE are potențialul de a exercita o influență globală prin utilizarea unei game largi de instrumente, de la acorduri globale încheiate de partenerii sociali din cadrul multinaționalelor și acțiuni diplomatice până la cooperare în domeniul inovării, acorduri comerciale și de investiții și condiții de finanțare. Aceasta se aplică atât relațiilor externe bilaterale, cât și celor multilaterale.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) COM(2021) 574 final.

(2) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital” (JO C 194, 12.5.2022, p. 87).

(3) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital” (JO C 194, 12.5.2022, p. 87).

(4) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital” (JO C 194, 12.5.2022, p. 87).

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/18

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora (Legea privind datele)

[COM(2022) 68 final – 2022/0047 (COD)]

(2022/C 365/04)

Raportor:	domnul Marinel Dănuț MUREȘAN
Coraportor:	domnul Maurizio MENSI

Sesizare	Parlamentul European, 23.3.2022
	Consiliul, 29.3.2022
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	1.6.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	184/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută regulamentul (Legea privind datele) și subliniază nevoia punerii sale în aplicare fără discriminare împotriva persoanelor care se confruntă cu dificultăți în accesarea internetului sau a datelor.

1.2.

CESE consideră că protecția datelor cu caracter personal, identitatea digitală și viața privată ar trebui considerate aspecte fundamentale ale guvernanței datelor, direct legate de respectarea demnității umane și a drepturilor fundamentale. Prin urmare, trasabilitatea, interoperabilitatea și multimodalitatea diverselor activități ale lanțurilor de aprovizionare sunt necesare pentru a asigura o sinergie clară cu indicatorii Pactului verde și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD).

1.3.

CESE consideră că este important să se garanteze că sunt respectate standardele etice și de siguranță, condițiile multiple și suficiente pentru funcționalitatea datelor, procedurile de securitate cibernetică și stocarea adecvată a datelor pe teritoriul UE, pornind de la ipoteza că cetățenii ar trebui să dețină controlul asupra datelor pe care le generează, în conformitate cu obiectivele autonomiei strategice și ale independenței tehnologice. Întrucât administrarea acestui imens volum de date va consuma o cantitate semnificativă de energie, Comitetul recomandă includerea în lege a cerinței ca entitățile responsabile de stocarea datelor să utilizeze în principal energie din surse regenerabile.

1.4.

CESE consideră că asigurarea unei concurențe loiale și a unei distribuții echitabile a costurilor și a valorii adăugate în cadrul lanțului de aprovizionare cu date, care include toți actorii, este relevantă și importantă.

1.5.

CESE subliniază că protecția drepturilor cetățenilor stă la baza sistemului social al UE și că competitivitatea economică trebuie garantată printr-un nivel ridicat de confidențialitate și securitate, prin respectarea standardelor etice și de siguranță, prin asigurarea unor condiții multiple și suficiente pentru funcționalitatea datelor, a procedurilor de securitate cibernetică și a stocării adecvate a datelor în spații și în locații autorizate din UE.

1.6.

CESE propune extinderea domeniului de aplicare al propunerii de regulament pentru a acoperi toate produsele fizice care obțin, generează sau colectează date privind performanța, utilizarea sau mediul lor și care pot comunica datele respective prin intermediului unui serviciu public de comunicații electronice.

1.7.

CESE consideră că utilizatorii și destinatarii datelor ar trebui să aibă acces neîngrădit la datele care sunt esențiale pentru funcționarea, repararea sau remedierea produselor conectate și a serviciilor conexe. Acest lucru ar include toate datele primare și metadatele, dar și alte seturi relevante de date prelucrate, rafinate sau agregate.

2. Context

2.1.

Comisia Europeană propune lansarea Legii privind datele, care vizează să asigure o alocare corectă a valorii obținute din date și îmbunătățirea și eficientizarea utilizării și accesării datelor. Reglementarea accesării și utilizării datelor reprezintă o cerință prealabilă fundamentală pentru valorificarea oportunităților prezentate de epoca digitală în care trăim. În plus, propunerea evidențiază modalitatea de aplicare a drepturilor relevante, sporește accesul la utilizarea datelor pentru consumatori și întreprinderi și asigură accesibilitatea datelor pentru instituțiile publice, atunci când este nevoie. Scopul său este acela de a debloca valoarea datelor generate de obiecte conectate în Europa, eliminând obstacolele din calea accesării datelor pentru organismele din sectorul privat și cel public, menținând totodată stimulentele pentru investiții în generarea de date, prin asigurarea unui control echilibrat asupra datelor pentru creatorii lor.

2.2.

Propunerea este ultima componentă orizontală a strategiei Comisiei privind datele și face parte din acquis-ul general al UE privind politica digitală, în care sunt incluse și RGPD, Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, Regulamentul privind libera circulație a datelor și negocierile în curs referitoare la Legea privind inteligența artificială, Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice și Actul legislativ privind serviciile digitale. În final, obiectivul său este să creeze o alocare mai echitabilă a valorii, abordând situațiile în care datele sunt folosite exclusiv de câțiva actori. CESE recomandă formularea unei definiții mai clare a utilizatorilor, precum și a categoriilor de date, pe lângă asigurarea drepturilor utilizatorilor.

2.3.

Scopul propunerii este acela de a asigura echitatea în mediul digital, permițându-le consumatorilor și întreprinderilor să aibă mai mult control asupra propriilor date, clarificând cine le poate accesa și în ce condiții, de a stimula o piață competitivă a datelor prin „deblocarea unei game vaste de date industriale”, de a deschide oportunități pentru o inovare bazată pe date și de a asigura o accesibilitate sporită a datelor pentru toată lumea.

2.4.

Facilitarea unei sinergii clare și eficiente între serviciile de cloud și de edge, garanțiile împotriva transferului ilegal de date fără notificare din partea furnizorilor de servicii de cloud și elaborarea unor standarde de interoperabilitate pentru datele care urmează să fie reutilizate între sectoare, sunt obiective enunțate în propunere. Un alt obiectiv principal este creșterea valorii adăugate a bazei de date, generată de date și de prelucrarea acestora, precum și motivarea diferiților actori pentru a contribui la sprijinirea dezvoltării economiei datelor.

2.5.

Propunerea va avea implicații ample pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice deopotrivă, în interiorul și în afara UE, și ar putea transforma profund cadrul european de reglementare în domeniul datelor. Ea își propune să crească transparența și securitatea juridică în ceea ce privește partajarea datelor generate prin utilizarea anumitor produse sau servicii și să operaționalizeze normele de asigurare a echității în contractele de partajare a datelor. Ea creează un cadru previzibil și favorabil pentru partajarea de date de la întreprinderi la consumatori și între întreprinderi și stabilește obligațiile legale pentru deținătorii de date referitoare la punerea la dispoziție a datelor. Propunerea reglementează condițiile inechitabile legate de accesul la date și utilizarea acestora între diferiții actori de pe piață.

2.6.

Legea privind datele abordează în mod coerent garanțiile privind datele fără caracter personal în contexte internaționale, precum și interoperabilitatea, pe lângă reducerea diferitelor obstacole în calea utilizării și reutilizării datelor.

3. Observații generale

3.1.

CESE salută și sprijină Legea privind datele, întrucât aceasta clarifică cine poate crea valoare din aceste date și în ce condiții, asigură echitatea în alocarea valorii datelor în rândul actorilor din economia datelor și în cadrul contactelor lor, respectând totodată interesele legitime ale întreprinderilor și ale persoanelor care investesc în produse și servicii de date. În final, noile norme consolidează capacitatea de acțiune a consumatorilor și a întreprinderilor, dându-le un cuvânt de spus în ceea ce privește lucrurile care se pot face cu datele generate de produsele lor conectate. În ultimii ani, tehnologiile bazate pe date au avut o dezvoltare accelerată. Ele se folosesc în numeroase sectoare economice, asigurând și organizând astfel un acces adaptat și adecvat la date. Pe lângă valoarea adăugată creată de baza de date, Legea privind datele este importantă pentru a asigura o creștere economică inovatoare și etică, ce poate crea oportunități pentru toți.

3.2.

În prezent, multe IMM-uri nu beneficiază de accesul la datele la a căror generare au contribuit atunci când utilizează echipamentele IoT (internetul obiectelor) sau serviciile conexe pe care le dețin, le închiriază sau le iau folosință prin leasing. În plus, IMM-urile și start-upurile inovatoare nu reușesc să creeze valoare adăugată sub forma unor produse noi și a unor servicii complementare pentru echipamentele IoT din cauza incapacității lor de a obține datele pe care le produc aceste dispozitive. Aceasta scade performanța pieței unice digitale.

3.3.

Propunerea legislativă își propune „să maximizeze valoarea datelor în economie, garantând că o gamă mai vastă de părți interesate au control asupra propriilor date și că sunt disponibile mai multe date pentru o utilizare inovatoare”. Astfel, ea are în vedere diverse instrumente inovatoare pentru a relocaliza serviciile de prelucrare a datelor la nivel european și a transforma în profunzime structurile de putere existente care îi favorizează pe marii operatori de date în detrimentul actorilor europeni de dimensiuni mai mici. Scopul propunerii este să inverseze recentele tendințe ale pieței care au condus la consolidarea „economiei internetului” și au generat monopoluri în materie de date în diferite sectoare, precum cel al îngrijirilor de sănătate și industria autovehiculelor. Această creștere continuă a datelor necesită atenție și reglementarea amplorii condițiilor neloiale de utilizare a datelor.

3.4.

Propunerea îmbunătățește condițiile în care întreprinderile și consumatorii pot folosi servicii de cloud și de edge în UE, întrucât acestea facilitează transferul de date și de aplicații de la un operator la altul, fără a antrena costuri.

3.5.

CESE consideră că trebuie depuse eforturi sporite pentru consolidarea economiei datelor și a guvernanței datelor. În special, este extrem de necesar să fie extinsă și sprijinită competența digitală, pentru consolidarea și dezvoltarea economiei datelor, astfel încât persoanele și întreprinderile să fie conștiente și motivate să ofere și să asigure acces la datele lor, în conformitate cu normele juridice relevante. Acest aspect stă la baza unei societăți sustenabile în materie de date, în care se respectă drepturile fundamentale, drepturile lucrătorilor, normele democratice și drepturile deschise și incluzive.

3.6.

CESE salută dispozițiile privind IMM-urile, care sunt acum protejate împotriva clauzelor contractuale abuzive, grație listei de clauze contractuale impuse unilateral care vor fi considerate sau prezumate ca fiind abuzive. Clauzele care nu trec acest „test privind caracterul abuziv” nu vor fi obligatorii pentru IMM-uri. În această privință, Comisia va dezvolta și va recomanda un model de clauze contractuale neobligatorii, care să ajute IMM-urile să negocieze contracte mai echitabile și mai echilibrate în ceea ce privește partajarea datelor cu întreprinderile care se bucură de o poziție mult mai puternică în cadrul negocierilor. UE și statele membre ar trebui să acorde mai multă atenție consolidării capacității întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor și a start-upurilor, să participe la economia datelor și să contribuie la aceasta în Europa și la nivel mondial. În acest sens sunt necesare mai multe investiții în educație și formare, cercetare și dezvoltare și spații comune ale datelor care să sprijine crearea de valoare bazată pe date. Este esențial ca IMM-urile să aibă mijloacele de a utiliza testul privind caracterul abuziv și de a se proteja împotriva practicilor contractuale abuzive. Modelele de clauze contractuale puse la dispoziție de Comisie reprezintă un instrument necesar în acest sens, dar trebuie completate de alte forme de sprijin din partea autorităților naționale competente.

3.7.

CESE este de părere că este nevoie de o abordare mai sectorială în procesul de asigurare a valorii adăugate și în utilizarea și reutilizarea datelor, pentru o sinergie mai bună cu indicatorii Pactului verde și cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Ar trebui încurajate și sprijinite sectoarele care au rămas în urmă în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale. O aplicare transparentă și eficace a regulamentului ar fi importantă pentru trasabilitatea, interoperabilitatea și multimodalitatea diferitelor activități ale lanțurilor de aprovizionare, de exemplu în sectorul transporturilor. În acest sens, ar fi utilă adoptarea unor orientări specifice pentru a facilita o interpretare uniformă a regulamentului în rândul statelor membre.

3.8.

CESE sprijină dreptul instituțiilor publice de a accesa datele în caz de urgență, atunci când acest lucru este permis de lege. Însă acest lucru ar trebui monitorizat cu atenție pentru a se evita abuzurile sau periclitarea valorilor democratice și a statului de drept. Creșterea rezilienței și asigurarea unei concurențe loiale, respectând în același timp drepturile omului, sunt factori care trebuie luați în considerare în situațiile de urgență. În general, organismelor din sectorul public li se permite să acceseze date atunci când acest lucru este necesar pentru a proteja interesul general, într-un mod proporțional, care să reducă la minimum sarcina impusă persoanelor fizice sau entităților juridice. Ar fi util să se sprijine înființarea unor organisme independente de încredere care să aibă rolul de a promova schimbul voluntar sau obligatoriu de date între întreprinderi și guverne din punct de vedere tehnic, contractual, operațional și financiar. Aceste organizații ar putea acționa și ca organisme de soluționare a litigiilor.

3.9.

CESE este de părere că propunerea de Lege privind datele ar trebui să țină cont de impactul asupra pieței muncii. Trebuie să se țină seama de faptul că lipsesc noi aptitudini și competențe, mai ales în cazul angajaților microîntreprinderilor și ai întreprinderilor mici și mijlocii. Îmbunătățirea condițiilor de lucru, asigurarea stabilității locurilor de muncă și a caracterului previzibil al carierei sunt elemente care pot asigura consolidarea economiei datelor pe viitor și care ar trebui luate în considerare în mod constant.

3.10.

CESE salută principalul scop al acestei propuneri, care este asigurarea accesului la economia datelor și la piața datelor fără discriminări, precum și oferirea de posibilități de acces pentru toate întreprinderile și persoanele, indiferent de regiune. Prin urmare, ar trebui luate în considerare în mod adecvat garantarea unor rețele în bandă largă de mare viteză și de mare capacitate în UE și construirea de infrastructuri multiregionale de internet pentru colectarea, utilizarea și reutilizarea datelor.

3.11.

CESE consideră că creșterea perturbatoare și sporirea riscurilor digitale, precum și utilizarea din ce în ce mai răspândită a tehnologiilor digitale de către infrastructurile publice și private, reprezintă stimulente importante pentru intensificarea controlului punerii corespunzătoare în aplicare a Legii privind datele, în special în ceea ce privește gestionarea datelor.

3.12.

Comitetul consideră că protecția datelor cu caracter personal, alături de protecția identității digitale și a vieții private, reprezintă aspecte esențiale ale guvernanței datelor, fiind direct legate de respectarea demnității umane și a drepturilor fundamentale. Din acest motiv, ar fi important să se recunoască și să se garanteze drepturile de proprietate asupra datelor cu caracter personal, pentru a permite cetățenilor europeni să controleze modul în care le sunt utilizate datele (1). Activitățile online ar trebui monitorizate doar atunci când există cunoștințe și un consimțământ expres privind utilizarea ulterioară a datelor respective, în conformitate cu normele juridice relevante.

4. Observații specifice

4.1.

CESE salută propunerea de a elimina obstacolele din calea unei piețe interne funcționale a datelor și de a promova un schimb echitabil prin stabilirea unui cadru armonizat, în conformitate cu nevoile economiei digitale. În acest sens, ar fi necesar să se respecte normele UE în materie de securitate și securitate cibernetică, în conformitate cu obiectivele UE în materie de autonomie strategică și de independență tehnologică.

4.2.

Grupurile și regiunile defavorizate care sunt izolate și au un acces redus la internet ar trebui, de asemenea, să fie sprijinite și asistate din punct de vedere economic, pentru a putea beneficia de oportunitățile oferite de economia datelor.

4.3.

CESE subliniază nevoia ca statele membre să își îmbunătățească în continuare eforturile de sprijinire a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, pentru crearea, consolidarea și utilizarea infrastructurilor de date, a competențelor pentru angajați și a expertizei, folosind fonduri structurale ale UE și instrumentul NextGenerationEU. Ar trebui îmbunătățită formarea pentru IMM-uri în vederea digitalizării activităților lor. De asemenea, statele membre ar putea să asigure, de asemenea, subvenții și stimulente fiscale în acest sens.

4.4.

Economia datelor nu numai că poate oferi oportunități de angajare în locuri de muncă de înaltă calitate mai ales pentru tineri, pentru grupurile vulnerabile sau pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, ci și să îmbunătățească condițiile de muncă. Acest proces va contribui la reducerea inegalităților digitale și la creșterea competitivității economiei datelor la nivel european.

4.5.

CESE consideră că asigurarea unei concurențe loiale pe piața europeană între diferiții actori și accesul la date sunt esențiale. În special, o distribuție echitabilă a costurilor și a valorii adăugate în cadrul lanțului de aprovizionare cu date, care include toți actorii, este relevantă și importantă. Marile întreprinderi, mai ales întreprinderile de servicii de cloud care concentrează un volum ridicat de putere de piață, ar trebui controlate pentru a elimina diferitele abuzuri.

4.6.

CESE consideră că investițiile în capacitatea managerială și operațională a autorităților publice competente sunt esențiale pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a Legii privind datele. Ar trebui alocată o cantitate adecvată de resurse financiare pentru ca autoritățile competente să poată garanta un nivel adecvat al resurselor umane, tehnice și financiare.

4.7.

CESE recunoaște importanța unui model de cooperare pentru instituirea gestionării datelor și a schimbului de date, ca modalitate de favorizare a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, a lucrătorilor independenți și a profesiilor liberale (2).

4.8.

CESE subliniază că ar fi important să se mențină protecția deplină a drepturilor cetățenilor atunci când se asigură competitivitatea economică a UE. În special, ar fi important să se garanteze un nivel ridicat al confidențialității și securității și respectarea standardelor etice și de siguranță, a unor condiții multiple și suficiente pentru funcționalitatea datelor, a procedurilor de securitate cibernetică și a stocării adecvate a datelor pe teritoriul UE (și deținut de UE) în spații și locații autorizate.

4.9.

CESE propune evaluarea extinderii domeniului de aplicare al regulamentului pentru a acoperi toate produsele fizice care obțin, generează sau colectează date privind performanța, utilizarea sau mediul lor și care pot comunica datele respective prin intermediului unui serviciu public de comunicații electronice. Pe lângă un spectru larg al echipamentelor IoT, această definiție ar trebui să includă și computere personale, tablete, telefoane inteligente și alte dispozitive similare conectate.

4.10.

CESE consideră că utilizatorii și destinatarii datelor ar trebui să aibă acces neîngrădit, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și/sau a secretelor comerciale, la toate datele care sunt esențiale pentru funcționarea, repararea sau remedierea produselor conectate și a serviciilor conexe.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor) [COM(2020) 767 final] (JO C 286, 16.7.2021, p. 38).

(2) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor) [COM(2020) 767 final] (JO C 286, 16.7.2021, p. 38).

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/23

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Actul european privind cipurile

[COM(2022) 45 final]

(2022/C 365/05)

Raportor:

domnul Heiko WILLEMS

Sesizare	Comisia Europeană, 2.5.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	1.6.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	203/0/6

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută obiectivul Comisiei Europene de a consolida ecosistemul semiconductorilor, de a spori în mod semnificativ reziliența și siguranța aprovizionării și de a reduce dependențele externe. Actul european privind cipurile reprezintă o oportunitate unică pentru toate statele membre ale UE de a acționa împreună în vederea atingerii obiectivului unei baze tehnologice mai robuste.

1.2.

Pe lângă dimensiunile mici ale elementelor (< 2 nm), trebuie avute în vedere, totodată, nevoile sectoarelor industriei și punctele forte ale industriei semiconductorilor din Europa, în special în ceea ce privește semiconductorii și senzorii de putere care sunt semnificativ mai mari. Competența privind dimensiunile mai mici ale elementelor nu este unicul factor determinant pentru succesul ecosistemului semiconductorilor. Cerințele specifice pentru microelectronică vor deveni din ce în ce mai diferențiate în viitor și va fi nevoie, de asemenea, de o varietate din ce în ce mai largă de soluții bazate pe cipuri, care să fie disruptive și inovatoare, indiferent de dimensiunea lor. Prin urmare, CESE recomandă o abordare cuprinzătoare, bazată în primul rând pe un ecosistem inovator de semiconductori.

1.3.

Pentru a atenua penuria de semiconductori pe termen lung, sunt importante accesul la materii prime, instalații de cercetare și dezvoltare, proprietatea intelectuală și know-how-ul tehnologic, precum și disponibilitatea unei forțe de muncă calificate. În acest sens sunt necesare investiții private și sprijin semnificativ din partea sectorului public. CESE solicită Comisiei să își concretizeze planurile de investiții, în special în ceea ce privește modul în care vor fi finanțate investițiile.

1.4.

CESE recunoaște că promovarea industriei semiconductorilor reprezintă pentru UE un proiect esențial și strategic orientat spre viitor, care va avea un rol decisiv pentru siguranța aprovizionării și pentru viitorul Europei ca centru de inovare și spațiu de afaceri. Totuși, trebuie garantată viabilitatea economică a unor astfel de facilități, cel puțin pe termen mediu, pentru a asigura eficacitatea și sustenabilitatea investițiilor din fonduri publice. Trebuie evitată o cursă după subvenții, iar fondurile trebuie să fie cheltuite în mod eficient, fără a genera supracapacități și denaturări ale pieței.

1.5.

CESE este convins că ecosistemul european al semiconductorilor ar trebui consolidat în vederea realizării unei autonomii strategice deschise. Lanțul valoric al semiconductorilor este unul dintre cele mai globalizate. Având în vedere gradul ridicat de interdependență la nivel internațional de pe piața semiconductorilor, nu ar avea sens din punct de vedere economic să se instituie în fiecare parte a lumii un lanț valoric închis. Totuși, segmentele tehnologice care sunt deosebit de vulnerabile, și anume din cauza preocupărilor geopolitice sau a relevanței lor strategice, ar trebui să beneficieze de sprijinul necesar.

1.6.

Totodată, trebuie să se țină seama de această interdependență internațională în ceea ce privește măsurile de urgență preconizate. Pe măsură ce Comisia Europeană sporește reziliența Europei, ea ar trebui să consolideze și parteneriatele internaționale.

1.7.

CESE regretă absența unei evaluări a impactului.

1.8.

CESE dorește să atragă atenția asupra avizelor sale pe această temă (1).

2. Observații generale

2.1.

Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, semiconductorii reprezintă o componentă esențială a multor sectoare economice și domenii ale vieții – atât pentru industrie, cât și pentru consumatori. Valoarea cipurilor vândute la nivel mondial a crescut constant în ultimii ani și se preconizează că vânzările vor crește cu 11 % în 2022 (2). În plus, obiectivele tranziției verzi și ale celei digitale nu pot fi îndeplinite în lipsa semiconductorilor. Progresul tehnologic în acest domeniu permite inovarea transsectorială de-a lungul întregului lanț valoric.

2.2.

Totodată, semiconductorii au o relevanță tot mai mare din punct de vedere geopolitic. Lanțul valoric al semiconductorilor este unul dintre cele mai globalizate. Niciun stat nu dispune de autonomie deplină la nivelul întregului proces de creare a valorii. În schimb, există un grad ridicat de diviziune a muncii și de interdependență între națiuni și regiuni din cauza costurilor mari și a complexității etapelor de producție. Din acest motiv, CESE este ferm convins că crearea unui lanț valoric închis în fiecare parte a lumii nu ar avea sens din punct de vedere economic. Mai degrabă, o analiză detaliată a punctelor forte și a punctelor slabe ale ecosistemului european al semiconductorilor ar trebui să servească drept punct de plecare pentru o dezbatere privind modul în care investițiile specifice ar putea spori reziliența Europei. În paralel, Comisia Europeană ar trebui să consolideze parteneriatele internaționale din cadrul ecosistemului semiconductorilor pentru a crea sinergii. Totuși, segmentele tehnologice care sunt deosebit de vulnerabile, și anume din cauza preocupărilor geopolitice sau a relevanței lor strategice, ar trebui să beneficieze de sprijinul necesar, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere politic.

2.3.

Având în vedere tensiunile geopolitice crescânde și blocajele de-a lungul lanțului valoric al semiconductorilor, unele regiuni economice derulează deja investiții masive. Prin Actul Cipuri pentru America (CHIPS for America Act), SUA intenționează să investească 52 de miliarde USD între 2021 și 2026 și să elimine dependențele critice (3). China consideră că sectorul semiconductorilor este esențial pentru orientarea sa strategică și își propune să mobilizeze aproximativ 150 de miliarde USD până în 2025 (4). Obiectivul său este ca până la data respectivă să poată satisface 70 % din nevoile sale pe cont propriu. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă acest obiectiv este realist.

2.4.

Pe fondul situației geopolitice, CESE recunoaște necesitatea urgentă ca UE să ia măsuri în acest domeniu pentru a reduce dependențele strategice și economice. În Busola pentru dimensiunea digitală (5), Comisia a stabilit obiectivul de a se asigura că, până în 2030, producția de semiconductori durabili de ultimă generație în Europa va reprezenta cel puțin 20 % din producția mondială. Acest obiectiv a fost reiterat în cadrul propunerii de decizie de instituire a programului de politică pentru 2030 „Calea către deceniul digital” (6). CESE salută obiectivul Comisiei Europene de a consolida ecosistemul semiconductorilor, de a spori în mod semnificativ reziliența și siguranța aprovizionării și de a reduce dependențele externe și sprijină obiectivul de a juca un rol major în ecosistemul semiconductorilor la nivel mondial.

2.5.

CESE subliniază că cele 43 de miliarde EUR planificate de Comisia Europeană nu reprezintă „fonduri noi”. Cea mai mare parte a bugetului este deja alocată, de exemplu, programelor Orizont Europa și Europa digitală și nu va fi vorba decât despre o realocare. Cele 43 de miliarde EUR pot fi asigurate numai prin investiții private majore, care trebuie încă să fie obținute. Această situație contrastează în mod evident cu cele 52 de miliarde USD care au fost deja acordate de SUA. Totodată, CESE subliniază necesitatea de a se evita o cursă a subvențiilor și de a se cheltui în mod eficient banii.

2.6.

CESE regretă lipsa unei evaluări a impactului în ceea ce privește Comunicarea și propunerile aferente.

3. Observații specifice

3.1.

În această secțiune, CESE evaluează aspecte specifice ale obiectivelor strategice ale Strategiei europene privind cipurile.

3.2. Investiții stimulate de politici

3.2.1.

Pentru a atinge obiectivele Strategiei privind cipurile, Comisia Europeană intenționează să mobilizeze investiții publice și private în valoare de aproximativ 43 de miliarde EUR. Printre acestea se numără investiții publice în valoare de 11 miliarde EUR în cadrul Inițiativei „Cipuri pentru Europa”. În plus, Comisia intenționează să combine diferite măsuri, cum ar fi sprijinul sub formă de capitaluri proprii, un „Fond pentru cipuri” în valoare de 2 miliarde EUR, împrumuturi BEI și sprijin financiar sub forma unor măsuri vizând microelectronica incluse în planurile de redresare și reziliență și din fonduri naționale sau regionale. Comisia menționează, de asemenea, sprijinul acordat cercetării și inovării industriale prin intermediul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC). În principiu, CESE sprijină planurile ambițioase de investiții. Totuși, rămâne neclar modul în care acestea vor fi finanțate. CESE solicită Comisiei să concretizeze aceste planuri.

3.3. Consolidarea poziției de lider în domeniul cercetării și tehnologiei

3.3.1.

Programul-cadru de cercetare Orizont Europa stabilește deja obiectivul de promovare a tehnologiilor de ultimă generație. CESE susține cu fermitate acest obiectiv. Potrivit Comisiei Europene, viitoarele activități de cercetare care urmează să fie sprijinite în cadrul „întreprinderii comune pentru cipuri” vor contribui la o mai bună îndeplinire a nevoilor viitoare ale sectoarelor verticale și la asigurarea faptului că vor fi abordate provocările societale și de mediu.

3.3.2.

Comisia intenționează ca eforturile de cercetare să se concentreze pe tehnologii prin care să se obțină dimensiuni ale tranzistorului mai mici de 2 nm, tehnologii disruptive din domeniul IA, procesoare cu consum foarte mic, eficiente din punct de vedere energetic, materiale noi și integrarea tridimensională și eterogenă a unor materiale diferite, precum și pe soluții de proiectare emergente. CESE salută și susține, în esență, această abordare. Europa are un fundament bun pentru a fi un centru de cercetare. Generarea de proprietate intelectuală specifică produsului pentru lanțul valoric european al semiconductorilor, inclusiv pe baza arhitecturii de calcul cu sursă deschisă RISC-V, ar trebui să îmbunătățească în continuare competențele în materie de soluții de semiconductori pentru multe sectoare-cheie.

3.3.3.

CESE este de acord cu intenția de a promova integrarea funcțiilor-cheie, consumul durabil de energie, creșterea performanței de calcul și tehnologiile disruptive, cum ar fi cipurile neuromorfe și integrate pentru inteligența artificială (IA), fotonica integrată, grafenul și alte tehnologii bazate pe materiale bidimensionale. Pe lângă dimensiunile mici ale elementelor (< 2 nm), trebuie avute în vedere nevoile industriei clientului și punctele forte ale industriei semiconductorilor din Europa, în special în ceea ce privește semiconductorii și senzorii de putere care sunt semnificativ mai mari. În timp ce tehnologii precum IA, învățarea automată, 5G/6G și calculul de înaltă performanță necesită cipuri de 5 nm și mai mici, producția industrială are nevoie în continuare pe scară largă de cipuri specializate cu dimensiuni mult mai mari. Prin urmare, Europa nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra celor mai mici formate. CESE este ferm convins că, în ceea ce privește succesul ecosistemului semiconductorilor, competența privind dimensiunile mai mici ale elementelor (< 10 nm) nu este unicul factor determinant. Dimpotrivă, cerințele specifice pentru microelectronică vor deveni din ce în ce mai diferențiate în viitor și va fi nevoie, de asemenea, de o gamă din ce în ce mai largă de soluții bazate pe cipuri, care să fie disruptive și inovatoare, indiferent de dimensiunea lor. Prin urmare, CESE recomandă o abordare cuprinzătoare, bazată în primul rând pe potențialul inovator al ecosistemului semiconductorilor.

3.3.4.

CESE sprijină cercetarea în domeniul cipurilor cuantice și salută acordarea de finanțare prin intermediul inițiativei emblematice privind tehnologiile cuantice din cadrul programului Orizont Europa.

3.4. Poziția de lider în ceea ce privește proiectarea, fabricarea și încapsularea

3.4.1.

CESE salută obiectivul de a consolida tehnologia semiconductorilor și capacitățile de inovare în UE și de a promova un ecosistem dinamic și rezilient al semiconductorilor. Această abordare cuprinzătoare, care se axează nu numai pe părțile interesate din domeniul inovării tehnologice, ci și pe sectoarele ofertei și utilizatorilor, trebuie privită în mod pozitiv. CESE subliniază necesitatea consolidării întregului lanț valoric și ecosistem al semiconductorilor, întrucât nu doar cipurile, ci și competențele în domeniul materialelor și proceselor, inclusiv al încapsulării, au un rol fundamental pentru înlesnirea noilor tehnologii ale semiconductorilor. Este importantă cooperarea strânsă dintre părțile interesate din sectoarele ofertei și cererii, Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor jucând un rol consultativ, împreună cu alte părți interesate. CESE recomandă să se avanseze rapid cu această inițiativă. În cele din urmă, totuși, punerea efectivă în aplicare a măsurilor va determina dacă acestea au succes și dacă investiția preconizată este efectiv realizată.

3.4.2.

Comisia Europeană intenționează să creeze o infrastructură de proiectare pentru tehnologiile integrate de producere a semiconductorilor. Toate părțile interesate, inclusiv IMM-urile, vor avea acces la această infrastructură. CESE salută introducerea unor norme clare în materie de proprietate intelectuală, aceasta fiind esențială pentru succesul unei astfel de platforme, în cadrul căreia există investiții considerabile în cercetare. De asemenea, CESE consideră că participarea și, cu precădere, furnizarea de modele ar trebui să aibă loc în mod voluntar. Conceptul de cooperare și creare de sinergii, inclusiv la nivel internațional, este foarte binevenit. Totuși, punerea efectivă în aplicare va avea, de asemenea, un rol esențial în acest sens. Platforma poate avea succes numai dacă diverse părți interesate din mediul academic, din domeniul cercetării, din universități, din rândul dezvoltatorilor, precum și din sector fac dovada unei dorințe puternice de a participa.

3.4.3.

CESE salută planul de creare a unor linii-pilot inovatoare pentru prototipuri bazate pe liniile-pilot existente. Totodată, este logic ca acestea să fie conectate cu platforma infrastructurii de proiectare.

3.4.4.

Industria semiconductorilor produce o gamă de produse de înaltă tehnologie care sunt importante pentru multe aplicații. Această varietate de produse este integrată în piețele internaționale. Prin urmare, CESE subliniază că orice încercare de a introduce o certificare ar trebui să se bazeze pe norme și standarde internaționale. Cooperarea strânsă cu producătorii, utilizatorii și partenerii internaționali este importantă în acest sens. Recent, industria semiconductorilor s-a aflat în centrul tensiunilor comerciale de la nivel regional și al fricțiunilor din lanțul de aprovizionare. În combinație cu ambițiile actorilor de pe piețele emergente, această situație generează abordări diferite la nivel național și regional în ceea ce privește standardizarea, precum și la tensiuni în materie de standardizare formală pe plan internațional în contextul stabilirii standardelor internaționale și al instituirii sistemelor de certificare aferente. UE ar trebui să depună toate eforturile pentru a elabora standarde orientate către piață care să poată fi transpuse în standarde internaționale. În acest scop, este extrem de importantă cooperarea atât în cadrul UE, cât și cu partenerii internaționali.

3.4.5.

CESE este de acord cu Comisia Europeană că investițiile private în instalații avansate de semiconductori vor necesita probabil un sprijin considerabil din partea sectorului public. Comisia intenționează, de asemenea, să ia în considerare în evaluările privind ajutoarele de stat dacă instalațiile de producție sunt „de pionierat” în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și afirmă că deficitele de finanțare dovedite ar putea fi acoperite chiar și până la 100 %, în cazul în care instalațiile respective nu ar putea exista în Europa în absența unei astfel de finanțări. CESE recunoaște că promovarea industriei semiconductorilor reprezintă pentru UE un proiect esențial și strategic orientat spre viitor, care va avea un rol decisiv pentru siguranța aprovizionării și pentru viitorul Europei ca centru de inovare și spațiu de afaceri. În același timp, CESE subliniază că acordarea de ajutoare de stat semnificative de până la 100 % – finanțate de contribuabili – ar putea conduce la investiții care nu sunt viabile din punct de vedere comercial și care ar putea avea un impact negativ asupra pieței. În cazul în care cota corespunzătoare de subvenții și fondurile respective sunt prea mari și acoperă orice risc economic, ar putea conduce la condiții de concurență inechitabile. CESE subliniază, de asemenea, riscul unor curse costisitoare după subvenții pe plan internațional, în special în cazul în care situl selectat pentru o instalație avansată de semiconductori nu este unul optim. CESE atrage atenția asupra Comunicării Comisiei Europene intitulată „O politică în domeniul concurenței adaptată noilor provocări” (7), care clarifică faptul că astfel de ajutoare trebuie să facă obiectul unor garanții solide și că beneficiile trebuie distribuite pe scară largă și fără discriminare în întreaga economie europeană. CESE recunoaște că principiul pionieratului creează condiții-cadru atractive pentru relocări, ceea ce ar putea avea, totodată, un efect catalizator asupra altor operatori economici. În cele din urmă, totuși, trebuie garantată viabilitatea economică a unor astfel de facilități, cel puțin pe termen mediu, pentru a asigura eficacitatea investițiilor din fonduri publice. Aceasta este singura modalitate de a evita scenariul cel mai pesimist al unei fabrici de semiconductori insuficient utilizate, ale cărei costuri se ridică la milioane de euro zilnic.

3.5. Facilitarea investițiilor private

3.5.1.

CESE salută crearea „Fondului pentru cipuri”, în special dacă acesta va facilita obținerea unei finanțări adecvate pentru întreprinderi, în special IMM-uri și întreprinderi nou-înființate.

3.6. Abordarea lipsei acute de personal calificat

3.6.1.

Digitalizarea și schimbările tehnologice necesită educație și formare continuă. CESE invită Comisia și statele membre să abordeze problema insuficienței mâinii de lucru calificate din domenii-cheie digitale, atât cu diplome universitare, cât și fără diplome universitare, pentru a răspunde cererii viitoare ridicate de specialiști, în special în domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Aceasta trebuie să înceapă din școală. Odată cu stabilirea orientării în materie de studii și carieră, trebuie puse și bazele învățării pe tot parcursul vieții. Astfel, este, de asemenea, esențial să se promoveze în mod structural o mai mare reprezentare a femeilor în sectorul IT, prin programe de îmbunătățire a competențelor digitale. Întreprinderile ar trebui, de asemenea, să joace un rol, permițându-le femeilor să își îmbunătățească competențele informatice printr-o varietate de programe de dezvoltare a competențelor digitale și de cursuri de formare. Inițiativele la nivelul UE și în statele membre, care vizează implicarea unui număr mai mare de femei în sectorul digitalizării, cum ar fi WomenTechEU (8) și SheTransformsIT (9), sunt exemple pozitive. Ar trebui să se intensifice cooperarea dintre inițiativele naționale și cele europene.

3.7. Înțelegerea lanțurilor de aprovizionare globale și anticiparea crizelor viitoare

3.7.1.

CESE salută abordarea strategică de a identifica și a evalua potențialele deficite din lanțul de aprovizionare cu semiconductori. Monitorizarea este un instrument important pentru evaluarea și anticiparea tendințelor și a evenimentelor care pot duce la perturbări în lanțul de aprovizionare. Comisia Europeană realizează deja un sondaj de opinie în rândul părților interesate (10) pe tema ecosistemului semiconductorilor pentru a colecta informații cu privire la cererea actuală de cipuri și discuri semiconductoare, precum și prognoze specifice de afaceri legate de evoluțiile viitoare ale cererii. Astfel, Comisia va contribui, totodată, la cel de-al treilea pilon al Actului privind cipurile și la măsurile de urgență din amonte. Totuși, CESE solicită Comisiei să păstreze cu strictețe confidențialitatea rezultatelor acestui sondaj de opinie, întrucât răspunsurile la întrebările privind producția efectivă de semiconductori presupun divulgarea de date sensibile și, eventual, de secrete comerciale. Prin urmare, este important ca astfel de anchete să fie voluntare și ca aceste date sensibile să fie tratate cu cea mai mare confidențialitate.

3.7.2.

CESE consideră că măsurile de combatere a perturbărilor sunt de foarte mare anvergură. Acordarea de prioritate comenzilor din sectoarele critice, sistemele comune de achiziții și controlul exporturilor reprezintă intervenții ample pe piață, care trebuie să fie rezervate pentru situații excepționale. În contextul unui ecosistem bazat pe piață, al lanțurilor valorice globalizate și al nivelului ridicat de interdependență dintre diferitele regiuni ale lumii, intervenția statului trebuie limitată la minimul necesar. Comisia ar trebui să prezinte condițiile prealabile pentru măsurile preconizate. Totodată, CESE critică faptul că în componența „Comitetului european pentru semiconductori”, organismul de decizie în materie de măsuri, vor intra exclusiv reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei, fără să includă actori și parteneri sociali relevanți de pe piață.

3.8. Cooperarea internațională

3.8.1.

Dată fiind interdependența globală a ecosistemului semiconductorilor, eforturile de consolidare a industriei semiconductorilor ar trebui coordonate la nivel internațional, de exemplu în cadrul G7 și G20, pentru a sprijini întregul lanț valoric al semiconductorilor și pentru a crea sinergii. CESE pledează pentru un acces egal pe piață și condiții de concurență echitabile. Printre acestea se numără eliminarea reciprocă a barierelor din calea investițiilor și prevenirea unor noi restricții comerciale ca măsuri de retorsiune. Ar trebui elaborate strategii comune, în strânsă coordonare cu sectorul și cu partenerii sociali, pentru a proteja lanțul de aprovizionare cu semiconductori, inclusiv cu echipamente, materiale și materii prime. Elaborarea unor standarde europene orientate către piață și bazate pe consens, cu scopul de a le transpune pe plan global, precum și cooperarea internațională în materie de standardizare sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea unor economii de scară care să genereze beneficii pentru utilizatorii finali sub forma unor produse accesibile și de înaltă calitate.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile) [COM(2022) 46 final – 2022/0032 (COD)] (a se vedea pagina 34 din prezentul Jurnal Oficial), Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri [COM(2022) 47 final – 2022/0033 (NLE)] (a se vedea pagina 40 din prezentul Jurnal Oficial) și Avizul Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) pe tema „Actul privind cipurile pentru Europa: Implicațiile Actului european privind cipurile pentru apărare și industria aerospațială” (aviz complementar la prezentul aviz).

(2) IC Insights: https://www.icinsights.com/news/bulletins/2022-Semiconductor-Sales-To-Grow-11-After-Surging-25-In-2021/

(3) Senate Passage of USICA Marks Major Step Toward Enacting Needed Semiconductor Investments – Semiconductor Industry Association [„Adoptarea de către Senat a Actului privind inovarea și concurența în Statele Unite (USICA) reprezintă un pas important pentru punerea în aplicare a investițiilor necesare în sectorul semiconductorilor – Asociația întreprinderilor din sectorul semiconductorilor”] (semiconductors.org).

(4) A new world under construction: Ca and semiconductors („O nouă lume în construcție: China și semiconductorii”), McKinsey.

(5) COM(2021) 118.

(6) COM(2021) 574.

(7) COM(2021) 713 final.

(8) Women TechEU (europa.eu)

(9) Digitalisierung braucht mehr Frauen („Digitalizarea are nevoie de mai multe femei”) SheTransformsIT

(10) https://ec.europa.eu/growth/news/stakeholder-survey-european-chip-demand-2022-02-16_en

ANEXĂ

Avizul Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) pe tema „Actul privind cipurile pentru Europa: Implicațiile Actului european privind cipurile pentru apărare și industria aerospațială”

(aviz complementar la INT/984)

Raportor:	domnul Maurizio MENSI
Coraportor:	domnul Jan PIE

Decizia Adunării Plenare	18.1.2022
Temei juridic	Articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz complementar
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	13.5.2022

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că semiconductorii se află în centrul geopoliticii moderne și al poziției de lider în domeniul tehnologiei și al industriei. Promovarea unui ecosistem european de semiconductori de ultimă generație și a unor lanțuri de aprovizionare reziliente este, prin urmare, vitală pentru autonomia strategică, suveranitatea tehnologică, reziliența și competitivitatea industrială a UE, inclusiv în sectorul strategic al apărării și în sectorul aerospațial. Prin urmare, CESE sprijină pe deplin obiectivele ambițioase ale Actului european privind cipurile.

1.2.

CESE consideră că sunt necesare mai multe resurse decât se preconizează în prezent pentru ca UE să își atingă obiectivele ambițioase în materie de semiconductori. Pentru a-și utiliza în mod optim resursele limitate, UE ar trebui, de asemenea, să ia în considerare acordarea de prioritate anumitor tehnologii sau segmente ale lanțului valoric și continuarea eforturilor complementare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune.

1.3.

CESE este ferm convins că Actul european privind cipurile ar trebui să garanteze, în special, că apărarea și industria aerospațială sunt sprijinite în conformitate cu importanța lor strategică și cu statutul lor de sectoare critice, indiferent de dimensiunea lor de piață. Acest lucru ar trebui să se reflecte în toți pilonii inițiativei, inclusiv prin stimularea unor noi modele de cipuri care să îndeplinească cerințele specifice apărării și spațiului aerian. Măsurile specifice ar include accesul prioritar la fabricile-pilot și posibilitatea de a acorda prioritate contractelor din sectoarele critice în instalațiile de producție integrate și în turnătoriile europene deschise care nu se află în „modul de criză”.

1.4.

În opinia CESE, părțile interesate din industrie din sectorul semiconductorilor și din sectoarele critice din aval ar trebui să fie membri cu drepturi depline ai Consiliului european pentru semiconductori și ai organismelor sale subsidiare, pentru a asigura o coordonare maximă între factorii de decizie politică și actorii de pe piață din amonte și din aval.

1.5.

CESE consideră că, în Europa, sunt necesare investiții atât în producția de cipuri avansate, cât și în cea de cipuri consacrate, pentru a asigura lanțuri de aprovizionare reziliente pentru industria de apărare și industria aerospațială; de asemenea, crede că inovarea ar trebui sprijinită pentru toate tipurile de semiconductori de care are nevoie industria europeană.

1.6.

CESE consideră că strategia UE ar trebui să includă măsuri specifice de abordare a aprovizionării cu materii prime.

1.7.

CESE consideră că, pentru a evita o cursă negativă a subvențiilor, finanțarea ar trebui să fie coordonată la nivelul UE cât mai mult posibil, în timp ce mecanismul de control al ajutoarelor de stat prevăzut la articolul 107 din TFUE ar trebui adaptat pentru a asigura previzibilitatea evaluării și coerența cu alte obiective ale UE.

1.8.

CESE consideră că ajutoarele de stat ar trebui acordate instalațiilor de producție integrate și turnătoriilor deschise ale UE, care aduc beneficii directe mai multor state membre, și că sprijinul public ar putea fi concentrat pe inițiative strâns legate de aplicațiile „ecologice”.

1.9.

În opinia CESE, colectarea de date pentru monitorizarea lanțurilor de aprovizionare și anticiparea viitoarelor crize ar trebui realizată de un organism unic la nivelul UE.

1.10.

CESE pledează pentru un cadru adecvat de guvernanță a datelor, care să acopere transparența, interoperabilitatea, partajarea, accesul și securitatea datelor.

1.11.

CESE consideră că, în calitate de sectoare strategice, apărarea și industria aerospațială ar trebui să constituie o prioritate pentru dezvoltarea procedurilor de certificare, iar inițiativa „Cipuri pentru Europa” ar putea sprijini elaborarea unor standarde comune militar-civile în contextul Strategiei europene de standardizare.

1.12.

CESE consideră că Actul european privind cipurile trebuie să fie coerent și corelat în mod clar cu toate celelalte instrumente de politică ale UE și naționale cu obiective conexe, inclusiv Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, Observatorul pentru tehnologii critice și Alianța europeană pentru materii prime.

1.13.

CESE salută Actul european privind cipurile și solicită începerea fără întârziere a negocierilor cu privire la această inițiativă, precum și punerea sa în aplicare rapidă, ambițioasă și eficace.

2. Contextul avizului

2.1.

Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, semiconductorii reprezintă o componentă esențială a multor sectoare economice și domenii ale vieții. Ele alimentează toate produsele digitale, permit tehnologii-cheie ale viitorului, cum ar fi IA, 5G și cloud computing/edge computing, și stau la baza infrastructurilor critice care sprijină societățile noastre.

2.2.

Semiconductorii sunt, de asemenea, esențiali pentru industria de apărare și industria aerospațială. Sistemele sofisticate pe care se bazează din ce în ce mai mult forțele militare europene și alți utilizatori finali conțin cipuri de diverse tipuri, inclusiv multe dintre cele care se găsesc în produse comerciale. Cu toate acestea, în timp ce producția de cipuri comerciale se concentrează pe eficiența din punctul de vedere al costurilor la volume mari, apărarea și spațiul aerospațial necesită volume mici și pun accentul pe durabilitatea, fiabilitatea și securitatea informațiilor. Sectorul apărării și sectorul aerospațial au reprezentat împreună aproximativ 1 % din piața mondială a cipurilor în 2020 (1).

2.3.

Accelerarea globală a transformării digitale alimentează o cerere în plină expansiune pentru toate tipurile de semiconductori în toate sectoarele industriale, care se preconizează că se va dubla până în 2030. Izbucnirea pandemiei de coronavirus a consolidat cererea și a perturbat lanțurile de aprovizionare globale, iar provocările semnificative în materie de aprovizionare au afectat de atunci fiecare sector industrial din aval din întreaga lume. Acest lucru a dus la întârzieri mari de livrare, la anularea comenzilor și la închiderea de fabrici, cu consecințe economice grave. De exemplu, raportul dintre comenzile noi ale PMI și termenele de livrare ale furnizorilor pentru producătorii din zona euro a crescut de peste trei ori între 2019 și 2021, în special în industriile care utilizează semiconductori pentru producție (de exemplu, autovehicule, echipamente tehnologice), în timp ce producția de autovehicule în zona euro a scăzut cu 18,2 % în perioada noiembrie 2020-martie 2021 (2).

2.4.

Aceste evoluții au scos la iveală dependența Europei de un număr mic de furnizori străini de cipuri și componente, precum și vulnerabilitatea sa la perturbările lanțului de aprovizionare. În special, industria de apărare și industria aerospațială a Uniunii a resimțit această vulnerabilitate în mod acut. Incapabili să satisfacă cererea globală în creștere și determinată de o logică a pieței, producătorii de cipuri acordă prioritate piețelor interne și industriilor cu volum mare, restul rămânând insuficient deservite.

2.5.

Întrucât cipurile se află în centrul economiilor noastre, perturbările lanțului de aprovizionare reprezintă o provocare economică și, potențial, socială. Cu toate acestea, în ceea ce privește sectoarele strategice, cum ar fi apărarea și industria aerospațială, dependența devine, de asemenea, o problemă de securitate, deoarece pune în pericol furnizarea de produse din domeniul apărării și al industriei aerospațiale în UE.

2.6.

Acest lucru este extrem de problematic în contextul creșterii tensiunilor geopolitice și al utilizării ca „arme” a fluxurilor comerciale și tehnologice, ceea ce a făcut ca chestiunea semiconductorilor să devină critică din perspectivă geopolitică. Prin urmare, economiile de vârf depun eforturi intense pentru a-și consolida capacitățile de producție și a-și reduce dependențele. De exemplu, SUA intenționează să investească 52 de miliarde USD în ecosistemul său de semiconductori până în 2026, China își propune să mobilizeze 150 de miliarde USD pentru a atinge o autonomie de 70 % până în 2025, iar Coreea de Sud intenționează să mobilizeze până la 450 de miliarde USD în investiții private până în 2030.

2.7.

În acest context, UE trebuie să își reducă urgent dependențele, să își stimuleze competitivitatea și să își consolideze securitatea aprovizionării cu cipuri, prin consolidarea poziției sale în cadrul lanțului de aprovizionare global. Acest obiectiv este deosebit de relevant pentru un sector strategic precum apărarea și industria aerospațială. În același timp, complexitatea, costurile și barierele de intrare ridicate fac ca autarhia privind producția de semiconductori să fie atât nerealistă, cât și nedorită. Prin urmare, consolidarea parteneriatelor internaționale va fi esențială pentru consolidarea securității aprovizionării Europei.

2.8.

În Strategia sa industrială din 2020, Comisia a recunoscut că semiconductorii aparțin unui domeniu industrial strategic în cadrul căruia dependențele europene ar trebui abordate. Busola pentru dimensiunea digitală 2021 a subliniat obiectivul de dublare a cotei Europei la producția mondială de cipuri de vârf și durabile la 20 % până în 2030. În discursul său din 2021 privind starea Uniunii, președinta Comisiei, dna von der Leyen, a anunțat Actul european privind cipurile, menit să creeze un ecosistem european de cipuri de ultimă generație. În cele din urmă, în martie 2022, Consiliul European a reafirmat importanța acestei inițiative, solicitând reducerea dependențelor strategice ale UE în domenii extrem de sensibile, inclusiv semiconductorii.

3. Observații generale

3.1. Viziune

3.1.1.

Deși Europa este puternică în unele segmente ale lanțului valoric al cipurilor (de exemplu, cercetare și dezvoltare, echipamente de producție), ea trebuie să își consolideze poziția de-a lungul întregului lanț. Prin urmare, CESE salută obiectivul Comisiei Europene de a mobiliza punctele forte existente pentru a elimina decalajul „de la laborator la fabrică”.

3.1.2.

CESE este preocupat de faptul că strategia europeană nu abordează suficient subiectul materiilor prime, care reprezintă o dimensiune esențială a securității aprovizionării și în care Europa depinde de țări terțe pentru anumiți factori de producție (de exemplu, material fotorezistiv, siliciu metalic). Legea europeană privind cipurile ar trebui să conțină măsuri specifice de combatere a acestui risc, inclusiv legături cu Alianța europeană pentru materii prime.

3.1.3.

CESE sprijină pe deplin obiectivul de stimulare a producției europene de semiconductori de ultimă generație și durabili. Cu toate acestea, sectoarele critice, inclusiv industria apărării și industria aerospațială, au nevoie, de asemenea, de cipuri de generație mai veche. CESE consideră că, pentru a asigura reziliența lanțurilor de aprovizionare, sunt necesare investiții atât în producția de cipuri avansate, cât și în cea de cipuri consacrate.

3.1.4.

CESE este ferm convins că implicarea puternică a întregului ecosistem, inclusiv a întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor în curs de extindere și a IMM-urilor, precum și a întreprinderilor mai mari, este indispensabilă pentru sprijinirea consolidării capacităților tehnologice la scară largă și a inovării în întreaga Uniune.

3.2. Investiții

3.2.1.

Pentru a atinge obiectivele strategiei sale în materie de cipuri, Comisia Europeană se bazează pe investiții orientate către politici în valoare de aproximativ 43 de miliarde EUR până în 2030, inclusiv investiții publice în valoare de 11 miliarde EUR în cadrul inițiativei „Cipuri pentru Europa”. Cu toate acestea, este necesară o mai mare claritate în ceea ce privește sursele și sumele de finanțare, utilizarea creditelor bugetare existente și obiectivele care urmează să fie sprijinite de fiecare linie bugetară.

3.2.2.

CESE se îndoiește că valoarea investițiilor publice prevăzute în strategia UE privind cipurile, dintre care unele au fost deja alocate pentru acțiuni în domeniul microelectronicii, corespunde nivelului său de ambiție. Concurenții industriali ai UE au oferit și continuă să ofere un sprijin mult mai mare ecosistemelor lor de semiconductori, care sunt deja mai bine poziționate în lanțul valoric global. Prin urmare, CESE consideră că sunt necesare mai multe resurse decât se preconizează în prezent pentru a atinge obiectivele ambițioase ale inițiativei, atât în ceea ce privește cota de piață, cât și calendarul. Reducerea sarcinii administrative pentru accesul la aceste resurse ar trebui considerată o prioritate.

3.2.3.

Pentru a-și utiliza resursele limitate în modul cel mai eficient, UE ar trebui, de asemenea, să ia în considerare acordarea de prioritate anumitor tehnologii sau segmente ale lanțului valoric. În acest sens, coordonarea cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune ar putea asigura complementaritatea și evitarea suprapunerii eforturilor.

3.2.4.

CESE consideră, de asemenea, că realocările bugetare din programele Orizont Europa și Europa digitală nu ar trebui să lase alte domenii prioritare, cum ar fi spațiul, IA și securitatea cibernetică, cu resurse insuficiente pentru a-și atinge propriile obiective specifice. În plus, nu ar trebui să aibă loc nicio realocare din Fondul european de apărare, deoarece acest lucru ar reduce resursele deja limitate care sprijină sectorul apărării strategice.

3.3. Sectoare critice

3.3.1.

Legea europeană privind cipurile recunoaște importanța „sectoarelor critice”, inclusiv apărarea și industria aerospațială, și prevede prioritizarea acestora în cazul unor întreruperi semnificative ale aprovizionării. CESE salută această abordare strategică, deoarece reflectă rolul vital al acestor sectoare în securitatea și reziliența societăților noastre.

3.3.2.

Cu toate acestea, CESE consideră că noțiunea de „sectoare critice” ar trebui să se reflecte în toți pilonii inițiativei. În special, inițiativa „Cipuri pentru Europa” ar trebui să includă măsuri specifice de sprijinire a sectoarelor critice, inclusiv accesul prioritar la liniile-pilot, în timp ce instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE ar trebui să rezerve un minimum din capacitatea lor totală de producție pentru a acoperi cererea din aceste sectoare.

3.4. Importanța strategică a apărării și a spațiului aerospațial

3.4.1.

CESE este ferm convins că Actul european privind cipurile ar trebui să asigure sprijin pentru sectoarele apărării și aerospațial, în conformitate cu importanța lor strategică și cu statutul lor de domeniu „critic”. Sprijinul ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale acestor sectoare, inclusiv cota lor de piață redusă și capacitatea limitată de a influența investițiile aferente și opțiunile de piață.

3.4.2.

Având în vedere aceste particularități, asigurarea securității aprovizionării pentru aceste sectoare necesită un echilibru adecvat între o abordare de piață, bazată pe volum, și o abordare strategică, bazată pe riscuri. Acest echilibru ar trebui să se reflecte, în special, în prioritizarea relativă a comenzilor către instalațiile de producție și în alocarea produselor în urma achizițiilor comune, în care industria de apărare și industria aerospațială ar concura cu industriile mult mai mari.

3.5. Mediul

3.5.1.

CESE consideră că Actul european privind cipurile ar trebui să fie pe deplin aliniat la obiectivul strategic al UE privind o economie ecologică și durabilă până în 2030 și să sprijine acest obiectiv. În acest scop, ar trebui intensificată cercetarea dedicată impactului inițiativelor privind semiconductorii asupra mediului, pentru a obține o înțelegere aprofundată a impactului asupra mediului al întregului lanț valoric, și nu doar a performanței produsului final.

3.5.2.

În consecință, sprijinul public ar trebui să se concentreze asupra inițiativelor privind semiconductorii care sunt strâns legate de aplicațiile „ecologice”, inclusiv prin acordarea unor condiții mai bune de sprijin public pentru acele întreprinderi care dezvoltă astfel de produse.

3.6. Guvernanța

3.6.1.

Părțile interesate din industrie sunt mai în măsură decât oricine să monitorizeze tendințele pieței și să evalueze posibilele soluții la întreruperile în aprovizionare. Prin urmare, CESE este ferm convins că astfel de părți interesate, în special din sectorul semiconductorilor și din sectoarele critice, ar trebui să fie implicate îndeaproape în guvernanța strategiei privind cipurile, inclusiv în calitate de membri cu drepturi depline ai Consiliului european pentru semiconductori și ai subgrupurilor acestuia. Implicarea sectoarelor din aval și din amonte va îmbunătăți, de asemenea, coordonarea acestora, permițând astfel industriei să abordeze întreruperile în aprovizionare fără o intervenție extinsă pe piață.

3.7. Coerență

3.7.1.

Mai multe instrumente de politică la nivelul UE se axează deja pe cipuri, cum ar fi Orizont Europa, Europa digitală, Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și Observatorul pentru tehnologii critice. Alianța europeană pentru materii prime abordează, de asemenea, subiecte conexe. Pentru a maximiza eficacitatea și eficiența globală, aceste instrumente și Actul european privind cipurile trebuie să fie pe deplin coerente și clar corelate între ele. Va fi necesară coordonarea între inițiativele la nivelul UE și proiectele naționale pe care statele membre le dezvoltă în mod activ.

4. Observații specifice

4.1. Consolidarea poziției de lider în domeniul cercetării și tehnologiei

4.1.1.

CESE salută intenția Comisiei Europene de a sprijini tehnologiile de nouă generație, cum ar fi tranzistorii < 2 nm, tehnologiile IA disruptive și cipurile cuantice. Aceste tehnologii au un mare potențial de a răspunde nevoilor viitoare ale industriilor strategice, inclusiv apărarea și industria aerospațială și, prin urmare, este esențial să se dezvolte și să se protejeze rapid proprietatea intelectuală europeană în aceste domenii.

4.1.2.

În același timp, industriile europene din aval, inclusiv apărarea și industria aerospațială, vor continua să aibă nevoie de cipuri specializate cu componente de dimensiuni mai mari. Prin urmare, Actul european privind cipurile nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra celor mai mici cipuri, ci ar trebui să promoveze inovarea pentru toate tipurile de cipuri necesare.

4.2. Poziția de lider în ceea ce privește proiectarea, fabricarea și încapsularea

4.2.1.

CESE salută accentul pus de inițiativa „Cipuri pentru Europa” pe colaborarea strânsă dintre actorii din domeniul ofertei și al cererii, precum și rolul consultativ preconizat al Alianței pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, care vor contribui la asigurarea coerenței eforturilor.

4.2.2.

CESE este ferm convins că este deosebit de important pentru reziliența și autonomia industriei europene de apărare și a industriei aerospațiale ca UE să dispună de propriile capacități de proiectare pentru viitoarele produse electronice, inclusiv pentru caracteristici precum protecția cibernetică, capabilitățile IA, modularitatea și reutilizarea.

4.2.3.

CESE sprijină pe deplin crearea unor linii pilot inovatoare pentru prototipuri. În vederea promovării sinergiilor dintre producția comercială și sectorul important din punct de vedere strategic al apărării și al producției aerospațiale, proiectele de cipuri elaborate în acest context ar trebui să ia în considerare cerințele unice ale acestor două sectoare. Proiectele care vizează acoperirea nevoilor din domeniul apărării și cel aerospațial ar trebui, de asemenea, să aibă acces prioritar la liniile-pilot.

4.2.4.

CESE consideră că, în calitate de sectoare strategice, apărarea și industria aerospațială ar trebui să constituie o prioritate pentru elaborarea procedurilor de certificare. Elaborarea de standarde va fi esențială. Pentru a maximiza potențialul de sinergii, inițiativa „Cipuri pentru Europa” ar putea sprijini dezvoltarea unor standarde militar-civile comune în cadrul Strategiei europene de standardizare.

4.3. Stimularea ecosistemului Europei și asigurarea securității aprovizionării

4.3.1.

CESE este de acord că va fi necesar un sprijin public considerabil și rapid pentru a stimula investițiile private mari necesare pentru consolidarea capacității de producție a Europei. Asigurarea securității juridice și reducerea la maximum a birocrației vor fi esențiale pentru atragerea acestor investiții. Prin urmare, este esențial să se definească în mod clar criteriile de desemnare a instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE și de autorizare a ajutoarelor de stat, precum și să se simplifice procedurile administrative. De asemenea, ar trebui identificate criterii de coordonare a diferitelor măsuri de sprijin disponibile, pentru a asigura o aplicare eficientă și nediscriminatorie a normelor privind ajutoarele de stat.

4.3.2.

CESE salută faptul că principiul „primul de acest tip” prevede sprijinirea inovării nu numai în ceea ce privește nodul tehnologic, ci și în ceea ce privește tehnologia proceselor, performanța și durabilitatea. Un principiu complementar, aplicabil la nivelul UE, ar putea fi introdus pentru a recunoaște facilitățile de care beneficiază în mod direct mai multe state (de exemplu, prin angajamentul de a furniza produse pe picior de egalitate întreprinderilor din mai multe state membre).

4.3.3.

Pentru a evita o cursă costisitoare a subvențiilor între statele membre, CESE sugerează să se coordoneze cât mai mult posibil finanțarea publică la nivelul UE (de exemplu prin utilizarea cadrului întreprinderii comune și al PIIEC și prin coordonarea capitolelor digitale din planurile naționale de redresare și reziliență, care ar trebui să cheltuiască 20 % sau 145 de miliarde EUR pentru transformarea digitală). Ajustarea aplicării mecanismului de control al ajutoarelor de stat prevăzut la articolul 107 din TFUE este, de asemenea, justificată pentru a permite o evaluare mai rapidă și mai previzibilă a sprijinului public. În acest sens, menționăm că, de exemplu, cadrul temporar privind pandemia de COVID-19, precum și Orientările privind sprijinul pentru banda largă s-au dovedit a fi un succes în asigurarea unui sprijin adecvat și în timp util. Deși sprijinul public pentru instalațiile de producție integrată și turnătoriile deschise ale UE poate fi sprijinit până la 100 % din deficitul de finanțare, sunt binevenite orientări suplimentare privind analiza acestora. De exemplu, instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE care îndeplinesc și criteriul aplicabil la nivelul UE ar putea fi eligibile pentru o autorizare mai rapidă a ajutoarelor.

4.3.4.

CESE consideră că, atunci când evaluează ajutoarele de stat, Comisia ar trebui să aibă în vedere obiective suplimentare, de exemplu promovarea sectoarelor strategice, cum ar fi apărarea și industria aerospațială, și asigurarea coerenței cu obiectivele UE în materie de durabilitate.

4.4. Abordarea lipsei acute de personal calificat

4.4.1.

Competențele digitale sunt esențiale pentru realizarea ambițiilor Europei privind semiconductorii, iar cererea pentru acestea va continua să crească. Prin urmare, CESE salută accentul pus pe abordarea lacunelor Europei în materie de competențe digitale și solicită punerea în aplicare ambițioasă a inițiativelor relevante prevăzute.

4.5. Înțelegerea lanțurilor de aprovizionare globale și anticiparea crizelor viitoare

4.5.1.

CESE salută accentul strategic pus pe cartografierea și monitorizarea lanțurilor de aprovizionare și pe identificarea riscurilor de perturbare. Anumite riscuri sunt deosebit de relevante pentru sectoarele apărării și aerospațial, inclusiv impactul asupra furnizorilor al politicilor de mediu, sociale și de guvernanță, al reglementărilor UE precum REACH și al politicilor externe și de export ale țărilor de origine ale furnizorilor străini (de exemplu, ITAR/EAR din SUA).

4.5.2.

Această sarcină necesită o abordare care să reflecte caracterul complex și transfrontalier al lanțurilor de aprovizionare și să asigure coerența informațiilor. Prin urmare, CESE solicită ca colectarea datelor să fie realizată la nivel central de către un singur organism desemnat la nivelul UE, căruia întreprinderile din întreaga Uniune să îi raporteze în urma unor cerințe clare și raționalizate. Ar trebui instituite mecanisme adecvate pentru a asigura confidențialitatea informațiilor sensibile furnizate de industrie.

4.5.3.

În cele din urmă, este important să se clarifice normele care se aplică în „modul de criză”. De exemplu, întrucât majoritatea tipurilor de cipuri sunt utilizate în diferite industrii, în timpul unui deficit global, întreprinderile din mai multe sectoare critice vor avea probabil nevoie de acces la aceleași produse și capacități de producție. Prin urmare, sunt necesare criterii clare pentru prioritizarea comenzilor și alocarea produselor în urma achizițiilor comune.

4.6. Cooperarea internațională

4.6.1.

Ecosistemul global al semiconductorilor este complex, specializat și foarte interdependent. Ca atare, eforturile de stimulare a capacității de producție și a rezilienței la nivelul UE trebuie să fie însoțite de cooperarea cu parteneri internaționali care împărtășesc aceeași viziune. Mobilizarea punctelor forte ale fiecărui partener și elaborarea de strategii coordonate vor promova sinergiile, vor evita suprapunerea eforturilor și vor spori eficiența de-a lungul întregului lanț valoric.

Continuând cooperarea cu partenerii în materie de cipuri, UE ar trebui să utilizeze în mod optim forurile existente, cum ar fi Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie, cu implicarea părților interesate din industrie, având în vedere expertiza și rolul acestora în punerea în aplicare a proiectelor pe teren.

Bruxelles, 13 mai 2022.

Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale

Pietro Francesco DE LOTTO

(1) TechNavio, Semiconductor Market in Military and Aerospace Industry by Product and Geography – Forecast and Analysis 2021-2025 („Piața semiconductorilor în industria militară și aerospațială în funcție de produs și geografie – Previziuni și analize pentru perioada 2021-2025”), noiembrie 2021; Gartner, Worldwide Semiconductor Revenue Grew 10,4 % in 2020, Gartner Press Release, 12 aprilie 2021.

(2) Attinasi, Maria Grazia, et al. The semiconductor shortage and its implication for euro area trade, production and prices („Penuria de semiconductori și implicațiile sale pentru comerțul, producția și prețurile zonei euro”), ECB Economic Bulletin 4/2021, aprilie 2021.

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/34

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile)

[COM(2022) 46 final – 2022/0032 (COD)]

(2022/C 365/06)

Raportor:

domnul Dirk BERGRATH

Sesizare	Parlamentul European, 7.3.2022 Consiliu, 17.3.2022
Temei juridic	Articolul 114, articolul 172 alineatul (3), articolul 182 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	1.6.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	205/0/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Demersul de a crește reziliența industriei europene și de a consolida industria locală a semiconductorilor este salutat în mod expres. În centrul Actului privind cipurile ar trebui să se afle îndeosebi obiectivul de a îmbunătăți transparența și colaborarea de-a lungul lanțului valoric și de a reduce dependențele globale în domeniul proiectării, fabricării, încapsulării, testării și asamblării, prin intermediul unui sprijin țintit.

1.2.

Actul privind cipurile nu vizează însă în aceeași măsură întregul ecosistem, ci pune un accent evident pe un segment de semiconductori care va fi relevant pentru industria viitorului, care însă în prezent nu cunoaște aproape deloc aplicații. Acest aspect ar trebui ameliorat și ar trebui să se pună un mai mare accent asupra segmentelor de cipuri care sunt cu adevărat necesare în industrie.

1.3.

Actul privind cipurile va contribui într-o mică măsură la rezolvarea problemelor actuale ale lanțului de aprovizionare, al căror impact este observat în prezent, de exemplu, în sectorul automobilelor și în cel al ingineriei mecanice. Segmentele de cipuri necesare pentru industriile europene existente ar trebui, prin urmare, să fie abordate prin măsuri suplimentare și specifice pentru ca aceste segmente să devină mai rezistente la crize. Acest lucru va consolida industria producătoare de semiconductori existentă în Europa și va susține modernizarea acesteia, de siguranța îmbunătățită a aprovizionării urmând a beneficia și industriile producătoare europene, care au nevoie de cipuri.

1.4.

Astfel, deciziile strategice de politică industrială nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe criteriul legat de mărimea structurală a cipurilor, ci și pe o analiză țintită a necesarului în rândul clienților industriali, pentru a se asigura eficiența măsurilor de susținere planificate.

1.5.

Alte criterii care ar trebui luate în considerare sunt, de exemplu, eficiența energetică a cipurilor, tipul materiilor prime utilizate în procesul de producție, precum și o producție cât mai circulară. Prin urmare, Comisia, statele membre și industria ar trebui să discute pentru a găsi soluții de a diversifica sursele de aprovizionare și, mai cu seamă, de a recicla într-o mai mare măsură materiile prime critice pentru microelectronică, în cadrul unei economii circulare industrializate.

1.6.

Înainte de toate, strategia cu privire la cipuri a Uniunii Europene nu ar trebui să fie limitată numai la procesoare, ci să vizeze toate tipurile de circuite integrate și să includă, de asemenea, componente pasive și materiale de încapsulare, precum și producția de echipamente tehnice. Principiul „din laborator în producție” prezentat de Comisie nu merge suficient de departe, având în vedere că lanțul valoric nu se încheie odată cu procesul de producție.

1.7.

Pentru a asigura disponibilitatea personalului calificat necesar, care să poată implementa măsurile de susținere industrială, Comisia propune o serie de măsuri de calificare. Este evident că se pune accentul pe forța de muncă cu înaltă calificare. Acest lucru este esențial pentru ca saltul tehnologic către un segment de semiconductori < 10 nm să reușească. Nu trebuie însă pierdut din vedere faptul că, pentru îmbunătățirea ancorării industriale a ecosistemului, trebuie facilitate și posibilitățile de acces pentru lucrătorii care nu sunt considerați a fi înalt calificați.

2. Introducere și observații generale

2.1.

În Actul european privind cipurile se face propunerea de a miza pe punctele forte ale Europei și de a elimina punctele slabe încă existente, pentru a crea un ecosistem înfloritor al semiconductorilor și un lanț de aprovizionare rezilient și pentru a stabili simultan măsuri pentru pregătirea, anticiparea și reacția la viitoare întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare.

2.2.

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile) (1) însoțește Comunicarea Actul european privind cipurile (2).

3. Observații generale

3.1. Prezentarea propunerii

3.1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea și, în special, faptul că este abordată nevoia de acțiuni care vizează securitatea lanțurilor de aprovizionare, precum și transparența și colaborarea de-a lungul lanțului valoric. Prin siguranța aprovizionării, Actul privind cipurile abordează o temă esențială pentru reușita tranziției verzi și a celei digitale.

3.1.2.

În acest sens, CESE salută faptul că s-a recunoscut drept problematică dependența de furnizori din state terțe, mai ales în domeniile proiectare, fabricație, încapsulare, testare și asamblare.

3.1.3.

CESE constată că Actul privind cipurile nu va contribui într-o măsură prea mare la rezolvarea problemelor lanțurilor de aprovizionare, ale căror efecte se pot vedea în prezent în industria autovehiculelor, de exemplu. În prezent și în viitor, cipurile sunt și vor fi utilizate în principal în industria autovehiculelor, dar și în sectorul aparatelor de uz casnic și al ingineriei mecanice, și anume, în special semiconductorii cu dimensiuni > 16 nm. Prin urmare, acest segment de cipuri ar trebui abordat prin măsuri suplimentare și specifice pentru ca el să devină mai rezilient la crize. Acest lucru va consolida industria producătoare de semiconductori existentă în Europa și va susține modernizarea acesteia, de siguranța îmbunătățită a aprovizionării urmând a beneficia și industriile producătoare europene, care au nevoie de cipuri.

3.1.4.

CESE salută obiectivul de a consolida poziția pe piață a Europei printr-o interconectare îmbunătățită de-a lungul lanțului valoric și, mai cu seamă, prin concentrarea pe acele segmente care necesită investiții mari și au asociate riscuri semnificative.

3.1.5.

CESE salută, în principiu, măsurile propuse, precum și cerințele la adresa statelor membre și a industriei.

3.1.6.

CESE regretă că Actul privind cipurile nu se axează în mod cuprinzător pe ultimii pași de producție menționați, respectiv încapsularea, testarea și asamblarea, care vor rămâne astfel în continuare puncte vulnerabile ale ecosistemului.

3.1.7.

În acest sens, CESE regretă că ecosistemul microelectronicii nu este acoperit în mod adecvat în Actul privind cipurile, care se concentrează mai mult pe segmentul tehnologiei de vârf.

3.1.8.

CESE consideră că aspectul mărimii structurale, respectiv mai ales numărul de nanometri indicat, pierde din relevanță. Având în vedere faptul că numărul de nanometri indicat nu mai descrie oricum o dimensiune fizică reală (3), ar trebui discutat dacă concentrarea exclusivă asupra intervalului de nanometri mai este oportună sau dacă nu ar trebui avute în vedere și alte criterii, în completare, care să se orienteze mai mult după necesitățile concrete ale industriilor consumatoare și să țină cont totodată de obiectivele tranziției verzi și ale celei digitale.

3.1.9.

Prin urmare, în centrul unei strategii corespunzătoare ar trebui să se afle identificarea necesităților industriale ce vor trebui satisfăcute în următoarele decenii, pentru a menține și a dezvolta competitivitatea industriei europene. Înainte de toate, strategia nu ar trebui să fie limitată numai la procesoare, ci ar trebui să vizeze toate tipurile de circuite integrate și să includă, de asemenea, componente pasive și materiale de încapsulare, precum și producția de echipamente tehnice, pentru a reproduce astfel întreaga gamă a ecosistemului. În plus, strategia ar trebui să cuprindă logistica generală, precum și siguranța aprovizionării cu materii de bază și cu materii prime critice. Deoarece piețele pentru microelectronică sunt foarte dinamice, caracterul actual al strategiei ar trebui, de asemenea, revizuit periodic, în dialog cu forumurile părților interesate.

3.1.10.

CESE salută faptul că propunerea se concentrează, de asemenea, asupra segmentelor semiconductorilor care vor reduce consumul de energie în sectoare orientate spre viitor, cum ar fi sectorul TIC, în special pentru centrele de date și furnizorii de servicii cloud.

3.1.11.

CESE salută definirea instalațiilor de producție integrate și a turnătoriilor deschise ale UE. Comisiei i se solicită însă să definească mai clar ce indicatori sunt utilizați pentru a calcula „[impactul] pozitiv clar asupra lanțului valoric al semiconductorilor din Uniune, în ceea ce privește asigurarea siguranței aprovizionării și creșterea forței de muncă calificate”.

3.1.12.

În plus, CESE salută faptul că se creează posibilitatea de a revoca decizia respectivă, dacă va deveni evident că candidatura pentru acest statut s-a bazat pe informații eronate sau între timp învechite. Comisia ar trebui să asigure o supraveghere fără lacune, pentru a garanta conformitatea normativă.

3.1.13.

În principiu, CESE salută faptul că autoritățile desemnate ale statelor membre vor fi în măsură să colecteze informații din industrie, ceea ce le va permite să aibă o privire de ansamblu asupra lanțurilor de aprovizionare și a celor valorice, precum și asupra actorilor-cheie relevanți. Un model standardizat de colectare la nivelul UE ar fi binevenit, pentru ca întreprinderile să nu fie nevoite să se alinieze la cerințele diferite din fiecare stat membru. Astfel s-ar reduce la minimum sarcina birocratică. Într-adevăr, ar fi oportun să se considere că instalațiile de producție integrate, precum și turnătoriile deschise ale UE, sunt de interes public. Este, de asemenea, oportun ca statele membre să fie încurajate să lanseze programe de sprijinire și proceduri de autorizare naționale. Având în vedere că informațiile obținute pot fi date sensibile, este important ca acestea să fie tratate cu confidențialitate. Ar trebui, mai ales, să existe transparență cu privire la modul în care sunt folosite datele colectate.

3.1.14.

CESE salută faptul că deficitul de competențe este abordat în mod specific, punând accentul în special pe necesitatea de a face ecosistemul semiconductorilor mai atractiv pentru tinerele talente și pe faptul că forța de muncă existentă în acest sector are o nevoie clară de formare continuă și de recalificare pentru a elimina decalajul tehnologic. Cu toate acestea, măsurile propuse pentru acest din urmă grup nu merg suficient de departe și ar trebui instituite programe mai bine orientate pentru a proteja ocuparea forței de muncă.

3.1.15.

CESE salută anunțul privind înființarea unui consorțiu european pentru infrastructura cipurilor și invită coordonatorul și Comisia să țină seama de criteriul reprezentativității în componența consorțiului, asigurând în special reprezentarea tuturor părților ecosistemului semiconductorilor.

3.2. Răspunsuri la situații de criză: transparența și prioritizarea produselor ca instrumente oportune pentru sprijinirea securității lanțurilor de aprovizionare

3.2.1.

CESE salută, în principiu, propunerea de a introduce un set de instrumente pentru a asigura reziliența în fața fluctuațiilor pieței la nivel global. Rolul acestora va fi acela de a crea transparență de-a lungul lanțului valoric, contribuind astfel la o mai bună siguranță a aprovizionării.

3.2.2.

Dacă toți actorii își vor îndeplini obligațiile și dacă va exista încrederea necesară în gestionarea atentă a informațiilor, mai ales sistemul de alertă timpurie va contribui la anticiparea penuriilor și la pregătirea măsurilor de atenuare adecvate. În acest context, trebuie să se asigure că există posibilități de raportare transsectoriale și pentru toți actorii, dar și că partenerii sociali și întreprinderile dispun de mecanisme corespunzătoare.

3.2.3.

Posibilitatea de a stabili ca prioritare comenzile relevante din punct de vedere strategic în instalațiile de producție integrate și în turnătoriile deschise ale UE, precum și în instalații de producție care au acceptat acest lucru ca opțiune, în schimbul ajutoarelor de stat, poate reprezenta un mijloc adecvat pentru garantarea siguranței aprovizionării, fiind însă și o intervenție în piață. Din aceste considerente, Comisiei i se solicită să definească mai clar situațiile în care o astfel de abordare este adecvată și de așteptat.

3.2.4.

În cazul achizițiilor publice, achizițiile colaborative pot reprezenta o completare rezonabilă și pot face disponibile materii prime și produse finite care nu sunt disponibile pentru anumite state membre sau sunt disponibile doar în măsură limitată.

3.2.5.

În plus față de aceste mecanisme, Comisia și statele membre ar trebui să aibă în vedere și crearea unor rezerve strategice de materii prime critice și de tipuri de cipuri selecționate în baza unor criterii transparente, pentru a asigura siguranța aprovizionării în domenii critice. Având în vedere că cipurile fac obiectul unor numeroase cerințe diferite, precum și evoluția tehnică constantă, Comisia ar trebui să dezvolte criterii clare și transparente, pe baza cărora să se poată decide dacă sunt oportune stocuri strategice și când ar trebui acestea folosite.

3.3. Evaluarea globală a riscurilor trebuie să vizeze ecosistemul în ansamblul său

3.3.1.

CESE salută faptul că urmează să aibă loc o evaluare a riscurilor pentru toate domeniile ecosistemului și pentru lanțul valoric în ansamblu, care va viza astfel și sursele de materii prime din state terțe.

3.3.2.

CESE subliniază totuși că pentru o evaluare a riscurilor orientată spre soluții este necesară și reducerea coordonată strategic a dependențelor critice, pentru a crește reziliența Uniunii Europene. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să discute pentru a găsi soluții de a diversifica sursele de aprovizionare și, mai cu seamă, de a recicla într-o mai mare măsură materiile prime critice pentru microelectronică, în cadrul unei economii circulare industrializate. În acest sens, trebuie discutat cum se poate crea infrastructura necesară, precum instalațiile de demontare, care vor fi cerințele privind produsele pentru o economie bazată pe o reciclare cât mai cuprinzătoare și mai industrializată și care sunt certificările oportune și practice pentru a asigura că materiile prime sunt reciclate cât mai rapid și complet posibil.

3.3.3.

În plus, CESE subliniază că promovarea instalațiilor europene de producție va contribui la atingerea obiectivelor Pactului verde european. Printre altele, lanțurile de aprovizionare și rutele de transport vor fi mai scurte. Prin investiții în cea mai modernă tehnologie de producție se va reduce presiunea asupra mediului și se poate concentra pe utilizarea optimă a materiilor prime, precum și pe reciclarea cât mai cuprinzătoare a deșeurilor și tratarea eficientă a apei potabile. Prin urmare, în procesele de producție de ultimă generație nu se ține seama numai de eficiența energetică îmbunătățită, ci și de amprenta ecologică.

3.3.4.

CESE subliniază, în plus, că promovarea instalațiilor de producție europene va îmbunătăți respectarea standardelor sociale minime, precum cele consacrate în Carta socială europeană sau în Carta europeană a drepturilor fundamentale, și, astfel, inclusiv amprenta socială.

3.3.5.

CESE subliniază că, pentru a se ajunge la reziliența strategică a industriei europene, trebuie vizat ecosistemul semiconductorilor în ansamblul său. Principiul „din laborator în producție” prezentat de Comisie nu merge suficient de departe, având în vedere că lanțul valoric nu se încheie odată cu procesul de producție. Prin urmare, acest principiu este adecvat doar într-o măsură limitată scopului de a face piața europeană mai independentă de riscurile globale. Dacă segmentul de fabricare finală (back-end) al lanțului valoric nu este abordat în mod specific, riscul de catastrofe naturale sau de rute de transport întrerupte, amplificat de criza actuală de aprovizionare, rămâne incomparabil mai ridicat. După cum arată Comisia în Actul privind cipurile, UE deține pe segmentul încapsulării o cotă de piață de numai 5 %, adică o cotă aflată semnificativ sub cota de piață a industriei în ansamblu.

3.3.6.

CESE subliniază că vizarea ecosistemului în ansamblul său, inclusiv a proceselor de fabricare finală (back-end) reprezintă și o contribuție la realizarea Pactului verde european. Din punct de vedere ecologic, nu este logic să se mențină fabricarea inițială (front-end) în Europa, pentru a transporta apoi produsele pe mare în state terțe, unde sunt testate și încapsulare, pentru ca ulterior să fie din nou importate în Uniune. Pe lângă bilanțul ecologic, lanțurile de aprovizionare prelungite în acest mod sunt evident mai expuse riscurilor. Este necesar să se găsească echilibrul corect în sensul unei autonomii strategice deschise, pentru a deveni rezilienți, fără a risca decuplarea de piața mondială.

3.3.7.

Pentru a se evita mai ales segmentările sau concentrările geografice nedorite ale anumitor segmente de piață foarte profitabile, care însă necesită investiții mari, CESE recomandă să se analizeze mai bine rolul întregului lanț de aprovizionare și, în special, să se acorde o atenție sporită în cadrul strategiei pentru semiconductori proceselor de fabricare finală (back-end) din Uniune.

3.3.8.

De aceea, CESE recomandă o analiză atentă axată pe tehnologii avansate de încapsulare, adecvate pentru a fi utilizate în Europa într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și al consumului de energie. Astfel ar fi redusă dependența Uniunii de riscurile și fluctuațiile pieței globale.

3.4. Cofinanțarea ca măsură oportună pentru reducerea la minimum a riscurilor și a costurilor

3.4.1.

CESE salută faptul că vor fi permise ajutoare de stat pe criteriile menționate, mai ales dacă, în lipsa acestor ajutoare, instalațiile respective nu ar fi disponibile în Uniune sau ar fi disponibile doar în mod limitat și dacă servesc interesului strategic.

3.4.2.

CESE salută și faptul că se așteaptă funcționarea pe termen mai lung a instalațiilor respective fără continuarea ajutorului de stat, precum și că trebuie să existe un angajament credibil de perspectivă de a contribui la inovarea ecosistemului de semiconductori al Uniunii.

3.4.3.

CESE subliniază faptul că, într-adevăr, efectele de stimulare trebuie să fie măsurabile și că trebuie să se evite cofinanțarea unor demersuri deja planificate, pentru a se asigura astfel că mijloacele puse la dispoziție au realmente un efect pozitiv asupra inovației și a ocupării forței de muncă la nivelul întregului ecosistem al semiconductorilor.

3.4.4.

CESE consideră însă că lipsesc criterii mai ample, mai ales că deficitele de finanțare demonstrabile ar trebui să poată fi eliminate până la 100 %. În acest context, o pondere importantă ar trebui să aibă și criteriile sociopolitice, cum ar fi atitudinea întreprinderii respective în ceea ce privește dialogul social și negocierile colective, colaborarea prioritară cu furnizori stabiliți în Uniune, dar și numărul locurilor de muncă sustenabile care vor fi generate în urma investiției, precum și calitatea condițiilor de muncă.

3.4.5.

În plus, CESE recomandă ca finanțarea să nu se concentreze pe segmente individuale din ecosistemul semiconductorilor, ci, pe lângă criteriile menționate, să se aibă în vedere echilibrul sprijinului financiar de-a lungul lanțului valoric.

3.5. Abilități și măsuri de calificare – agenți suplimentari ai inovării

3.5.1.

CESE salută faptul că Actul privind cipurile pune accentul și pe abilități și calificare. Investițiile publice țintite în formarea profesională, precum și, în general, în calificare și în recalificare, sunt determinante pentru reușita tranziției verzi și digitale. Este evident că se pune accentul pe forța de muncă cu înaltă calificare și că sunt vizate în special programele postuniversitare. Fără îndoială, acest lucru este esențial pentru ca saltul tehnologic către un segment de semiconductori < 10 nm să reușească. Cu toate acestea, abordarea adoptată nu ar trebui să piardă din vedere faptul că, pentru îmbunătățirea ancorării în Europa a ecosistemului industriei, trebuie facilitate și posibilitățile de acces pentru lucrătorii care nu sunt considerați a fi înalt calificați.

3.5.2.

Ecosistemul semiconductorilor trebuie să devină mai atractiv pentru forța de muncă. În acest scop, pe lângă programe postuniversitare atractive, se recomandă o abordare care să vizeze sistemul de învățământ în ansamblu. Ecosistemul ar trebui promovat încă din învățământul secundar, de exemplu prin revizuirea programelor de învățământ pentru disciplinele din sfera științelor, pentru a aborda nevoile specifice ale ecosistemului. Astfel vor fi posibile planificarea timpurie a carierelor și deciziile strategice corespunzătoare. Atractivitatea sectorului poate fi îmbunătățită și prin accesul simplificat la stagii, experiențe practice de învățare și programe de mentorat în această industrie, care să fie de calitate, să răspundă nevoilor și să fie remunerate, precum și prin posibilități de informare moderne despre domeniul profesional.

3.5.3.

În cele din urmă, trebuie avută în vedere și instruirea forței de muncă care lucrează deja în ecosistemul semiconductorilor, pentru a gestiona noile metode de producție și a îndeplini cerințele specifice în materie de proiectare și de fabricare a semiconductorilor < 10 nm, făcând astfel posibilă o tranziție ușoară către următoarea generație tehnologică. În acest sens, este salutară înființarea Rețelei europene a centrelor de competență; trebuie însă să se aibă în vedere punerea la dispoziție de măsuri cu adevărat țintite, pentru a perfecționa lucrătorii care lucrează în prezent în această industrie.

3.5.4.

Pentru a se asigura reușita tranziției verzi și a celei digitale, o atenție deosebită ar trebui acordată formării continue și recalificării lucrătorilor care lucrează în industrii și în regiuni supuse în prezent sau în perspectivă unei schimbări structurale. O politică industrială activă ar trebui să își propună ca obiectiv să vizeze mai ales regiuni afectate de dezindustrializare și de plecarea disproporționată a persoanelor active și să creeze stimulente pentru investițiile în aceste regiuni. În plus, ar trebui să se analizeze modul în care măsurile de formare continuă și de recalificare pot fi combinate cu șomajul parțial, respectiv cu ajutorul de șomaj, și modul în care angajaților vizați li se oferă posibilitatea de a participa la măsuri de recalificare relevante, eventual prin intermediul unor societăți de transfer.

3.5.5.

În plus, statele membre ar trebui încurajate să elaboreze, la rândul lor, programe corespunzătoare și să le ancoreze în strategiile lor naționale de calificare.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) COM(2022) 46 final.

(2) COM(2022) 45 final.

(3) https://ieeexplore.ieee.org/stamp/stamp.jsp?tp=&arnumber=9063714

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/40

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri

[COM(2022) 47 final – 2022/0033 (NLE)]

(2022/C 365/07)

Raportor:

domnul Stoyan TCHOUKANOV

Sesizare	Consiliul, 16.3.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	1.6.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	207/0/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

1.2.

Prin urmare, CESE împărtășește obiectivul strategic de consolidare a ecosistemului european al semiconductorilor și este de acord că Europa trebuie să atragă investiții pentru a proiecta și a produce cele mai avansate cipuri, însă este de părere că această consolidare s-ar realiza mai bine dacă cercetătorii, inginerii și forța de muncă calificată de la nivel european ar fi încurajați să rămână în Europa, printre altele, prin stimulente financiare și oportunități profesionale competitive comparativ cu ceea ce se oferă în Asia sau în SUA.

1.3.

Având în vedere nevoia urgentă de a se lua măsuri, nu s-a efectuat nicio evaluare a impactului și nu a fost prevăzută nicio consultare publică online. CESE profită de această ocazie pentru a exprima o serie de preocupări cu privire la absența prevederii unei evaluări a impactului în textul propunerii. CESE înțelege că realizarea unei evaluări tehnice a impactului, cu o lungime standard, ar fi durat prea mult, având în vedere situația urgentă, însă este de părere că Comisia ar fi trebuit să ofere cel puțin o matrice inteligentă pentru simularea dinamică, pentru a-i ajuta pe colegiuitori și societatea civilă să prevadă impactul potențial al propunerii.

1.4.

Preocuparea CESE cu privire la bugetul alocat întreprinderii comune pentru cipuri este întărită de absența unei evaluări a impactului, fiindcă societatea civilă nu își poate forma propria opinie privind raționamentul sau metodologia folosite de Comisie pentru a defini bugetul. Fișa financiară legislativă anexată Actului privind cipurile nu este suficientă.

1.5.

Comitetul consideră că proprietatea intelectuală este un element-cheie pentru recompensarea investițiilor și a eforturilor de cercetare ale inovatorilor din UE, satisfăcând totodată nevoile promotorilor/utilizatorilor, și pentru a face posibilă realizarea unor semiconductori inovatori și crearea unui ecosistem european solid al cipurilor de ultimă generație, ce ar trebui menționat în dispozițiile propunerii, nu numai în expunerea de motive, care nu produce efecte juridice obligatorii.

1.6.

Întreprinderea comună pentru cipuri își propune în special să reducă riscurile și incertitudinile pentru industrie asociate investițiilor în activitățile de cercetare și inovare și în noile tehnologii, partajând riscurile și asigurând caracterul previzibil al investițiilor. Un producător de cipuri din SUA a dezvăluit că are intenția de a investi până la 88 de miliarde USD în Europa în cadrul unei expansiuni ambițioase menite să reducă dezechilibrele la nivelul lanțului global de aprovizionare cu semiconductori, ceea ce arată că există o reacție pozitivă a investitorilor față de propunerea de Act european privind cipurile.

2. Introducere

2.1.

Automobile, computere, telefoane inteligente, aplicații și infrastructuri pentru sănătate, energie, securitate, comunicare și automatizare industrială: în ultimele luni, numeroase sectoare au înregistrat întârzieri în livrare. Motivul este penuria de semiconductori, componentele foarte mici cu care sunt dotate dispozitivele noastre tehnologice.

2.2.

Semiconductorii stau la baza unor interese geopolitice puternice, oferindu-le țărilor condițiile necesare pentru a putea acționa (la nivel militar, economic și industrial) și pentru a stimula tranzițiile digitale și ecologice. Cel mai probabil, războiul Rusiei împotriva Ucrainei va avea numeroase efecte secundare pe termen mediu și lung pentru industria semiconductorilor, o prioritate principală pentru suveranitatea digitală a UE. Producția de neon, paladiu și C4F6, trei materiale esențiale și care nu pot fi înlocuite pentru microcipuri, va fi afectată de această situație.

2.3.

Statele Unite domină proiectarea de semiconductori și, în plus, în ianuarie 2021, Congresul SUA a aprobat Legea privind crearea de stimulente utile pentru producerea de semiconductori pentru America (Legea CHIPS). Producția asiatică este concentrată mai ales în Taiwan și oferă aproximativ 70 % din producția totală de cipuri și 90 % din cipurile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic. Deși penuria actuală este cauzată parțial de pandemia de COVID-19, nu ar trebui ignorată importanța competiției economice dintre Washington și Beijing. Acest context al competiției economice plasează Taiwanul în fruntea acestei competiții tehnologice dintre cele două puteri.

2.4.

În acest context, scopul propunerii de regulament este crearea în comun a unui ecosistem european al cipurilor de ultimă generație, inclusiv în ceea ce privește producția. Aceasta modifică propunerile actuale pentru a consolida punctele forte ale Europei și a aborda deficiențele existente, a dezvolta un ecosistem al semiconductorilor prosper și un lanț de aprovizionare rezilient, stabilind totodată măsuri de pregătire, anticipare și reacție în ceea ce privește viitoarele perturbări ale lanțului de aprovizionare.

2.5.

Propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului Consiliului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa („propunerea”) completează propunerea de Act privind cipurile. Unul dintre scopurile propunerii de Act privind cipurile este lansarea inițiativei „Cipuri pentru Europa”, menită să sprijine consolidarea capacităților la scară. Acțiunile din cadrul acestei inițiative vor fi puse în aplicare în principal prin intermediul întreprinderii comune pentru cipuri, care este de fapt întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale”, modificată și redenumită.

2.6.

Bugetul UE va sprijini inițiativa „Cipuri pentru Europa” cu până la 3,3 miliarde EUR în total, din care 1,65 miliarde EUR prin programul Orizont Europa și 1,65 miliarde EUR prin programul Europa Digitală. Din această sumă totală, 2,875 miliarde EUR vor fi executate prin intermediul întreprinderii comune pentru cipuri.

3. Observații generale

3.1. Capitalul uman

3.1.1.

CESE constată că obiectivul nu este autosuficiența, aceasta nefiind o țintă realizabilă, din moment ce interdependențele de la nivelul lanțurilor de aprovizionare cu țările terțe rămân puternice, ci accelerarea procesului de realizare a autonomiei strategice a suveranității tehnologice și de reformare a cadrului global în materie de concurență prin consolidarea politicii industriale comune în UE.

3.1.2.

CESE împărtășește obiectivul strategic de consolidare a ecosistemului european al semiconductorilor și este de acord că Europa trebuie să atragă investiții pentru a proiecta și a produce cele mai avansate cipuri, însă este de părere că această consolidare s-ar realiza mai bine dacă cercetătorii, inginerii și forța de muncă calificată de la nivel european ar fi încurajați să rămână Europa, printre altele, prin stimulente financiare și oportunități profesionale competitive comparativ cu ceea ce se oferă în Asia sau în SUA.

3.1.3.

Unul dintre scopurile pachetului legislativ privind cipurile este să sprijine consolidarea capacităților la scară largă, prin investiții în cercetarea transfrontalieră, pentru a permite dezvoltarea tehnologiilor semiconductorilor de ultimă generație și de generație următoare, inclusiv punând accentul pe întreprinderile nou-înființate și pe întreprinderile în curs de extindere.

3.1.4.

Propunerea pune accentul pe sprijinirea investițiilor în infrastructuri de cercetare, dezvoltare și inovare transfrontaliere și cu acces deschis, instituite în Uniunea Europeană. CESE constată că, pentru a atinge aceste obiective, UE trebuie să se poată baza pe capitalul uman, pe cercetători, aceștia fiind singurii care pot dezvolta potențialul de inovare al UE. CESE se întreabă ce măsuri concrete se iau pentru a se garanta că cercetătorii noștri nu încearcă să emigreze în afara UE și pentru a asigura rolul activ al acestora în rețeaua prevăzută de centre de competență din Europa.

3.1.5.

În general, cercetătorii și tinerii ingineri au impresia că remunerația și evoluția profesională sunt mai bune în țările terțe. În acest sens, CESE solicită Comisiei să furnizeze statistici în această privință care să permită evaluarea tendințelor legate de exodul creierelor către alte centre de cercetare și competență. Un program de accelerare a procesului de recunoaștere a specialiștilor străini poate atrage resurse suplimentare pentru proiect. Într-adevăr, obiectivele propunerii vor rămâne lipsite de sens în absența cercetătorilor, a inginerilor și a unei forțe de muncă calificate, dispusă să lucreze și să rămână în UE.

3.2. Evaluarea impactului

3.2.1.

Având în vedere nevoia urgentă de a se lua măsuri, nu s-a efectuat nicio evaluare a impactului și nu a fost prevăzută nicio consultare publică online.

3.2.2.

Urgența nu poate fi negată. De la sfârșitul anului 2020, producătorii se confruntă cu o penurie de componente, în special de semiconductori. Această penurie este generată de cumularea mai multor factori:

—	perioadele de limitare a mișcării persoanelor ca urmare a crizei sanitare provocate de COVID-19, care au suspendat producția, conducând la întârzieri în livrare;

—	condițiile climatice: seceta severă din Taiwan a afectat semnificativ fabricarea semiconductorilor, care necesită multă apă;

—	cererea crescută de echipamente electronice (computere etc.);

—	creșterea pieței vehiculelor electrice;

—	interesul tot mai mare pentru mineritul de criptomonede, care necesită procesoare grafice compuse din semiconductori;

—	introducerea 5G, care necesită semiconductori în echipamentele periferice;

—	automatizarea fabricilor, în cadrul proiectelor industriei 4.0, care folosesc semiconductori.

3.2.3.

CESE consideră că urgența nu este singura problemă; problema este că 70 % din semiconductori sunt fabricați de TSMC și de Samsung Electronics. Confruntându-se cu o cerere mare, aceste firme trebuie să acorde prioritate anumitor clienți, iar construcția unei noi fabrici de producție durează între doi și trei ani (1).

3.2.4.

CESE profită de această ocazie pentru a exprima o serie de preocupări cu privire la absența prevederii unei evaluări a impactului în textul propunerii. În aprilie 2021, Comisia Europeană și-a lansat Agenda pentru o mai bună legiferare, în vederea unirii forțelor pentru îmbunătățirea legislației (2). Aceasta introduce principiul numărului constant, care va deveni o axă esențială a politicii UE începând cu 2022.

3.2.5.

CESE înțelege că realizarea unei evaluări tehnice a impactului, cu o lungime standard, ar fi durat prea mult, având în vedere situația urgentă, și ar fi fost inutilă în practică, însă este de părere că Comisia ar fi trebuit să ofere cel puțin o matrice inteligentă pentru simularea dinamică, pentru a-i ajuta pe colegiuitori și societatea civilă să prevadă impactul potențial al propunerii.

3.2.6.

Lipsa unei evaluări a impactului are o consecință negativă asupra posibilității CESE de a-și forma propria opinie privind raționamentul și metodologia folosite de Comisie pentru a defini bugetul întreprinderii comune pentru cipuri. Fișa financiară legislativă anexată Actului privind cipurile nu este nici ea suficientă. Societatea civilă trebuie să știe precis și concret de unde provine și unde ajunge finanțarea.

3.3. Proprietatea intelectuală

3.3.1.

Termenul „proprietate intelectuală” (PI) este periculos de vast. În sensul cel mai general, el se referă la cunoștințele de orice tip deținute de cineva. Un exemplu în acest sens sunt brevetele. Brevetul confirmă proprietatea cunoștințelor și conține termenii privind protecția acestora.

3.3.2.

Totuși, în industria semiconductorilor, termenul este înțeles în general ca referindu-se la o unitate de proiectare sau de verificare preambalată și disponibilă pentru acordarea de licențe. În general, PI pentru semiconductori (PIS) și PI pentru proiectare (PIP) înseamnă același lucru și deseori sunt numite pur și simplu PI, blocuri de PI sau nuclee de PI. Termenul se referă la o porțiune din proiectare, precum procesorul, care a fost verificată în prealabil și poate fi inclusă în proiectarea altcuiva.

3.3.3.

În practică, efortul juridic și managerial necesar pentru negocierea licențelor depășește deseori beneficiile acordării de licențe pentru proiectările cu PI. Prin urmare, firmele producătoare de semiconductori și-au folosit frecvent PI sub formă de brevete. Portofoliile extinse de brevete pot fi folosite atât pentru a limita concurența, cât și pentru a le îmbunătăți poziția concurențială prin acordarea încrucișată de licențe.

3.3.4.

Expunerea de motive a propunerii face referire la „comunitățile de utilizatori (…) de proprietate intelectuală (PI)”, menționează utilizatorii de PI, dar nu conține dispoziții privind titularul de drepturi de PI. Apoi, aceasta precizează că „[c]entrele de competență vor facilita accesul deschis, transparent și nediscriminatoriu la infrastructura de proiectare și la liniile-pilot, precum și utilizarea lor în mod eficient”.

3.3.5.

Prin urmare, CESE se întreabă dacă „accesul nediscriminatoriu” se referă la abordarea privind acordarea de licențe pentru brevete esențiale în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. În caz afirmativ, propunerea ar trebui să garanteze o abordare echilibrată și pragmatică în ceea ce privește acordarea de licențe în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, una care să se axeze pe o transparență sporită și pe găsirea unui numitor comun care să îi recompenseze în mod adecvat pe inovatorii din UE, satisfăcând totodată nevoile promotorilor/utilizatorilor și permițând inovarea.

3.3.6.

Nu în ultimul rând, CESE consideră că PI reprezintă un element esențial pentru atingerea obiectivelor propunerii, astfel încât aceasta ar trebui să fie menționată în mod explicit în dispozițiile din propunere, și nu numai în expunerea de motive, care nu produce efecte juridice obligatorii.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Journal du Net. 2/11/2021.

(2) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației, COM(2021) 219 final.

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/44

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014

[COM(2022) 150 final – 2022/0099 (COD)]

(2022/C 365/08)

Raportor:

domnul Kęstutis KUPŠYS

Sesizare	Parlamentul European, 5.5.2022 Consiliu, 10.5.2022
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	31.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	140/1/6

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Revizuirea Regulamentului privind gazele fluorurate [Regulamentul (UE) nr. 517/2014] (1), propusă de Comisie la 5 aprilie 2022 (2), reprezintă un pas în direcția corectă. CESE consideră că există loc pentru obiective mai ambițioase, pentru a garanta că întreprinderile și gospodăriile europene nu sunt împovărate de un stoc de echipamente care dăunează climei timp de multe decenii de-acum înainte și pentru a menține poziția de lider la nivel mondial în domeniul acțiunilor climatice a UE prin adoptarea de soluții tehnologice verzi de cea mai bună calitate.

1.2.

Multe hidrofluorocarburi (HFC) au un potențial de încălzire globală (GWP) considerabil. Prin urmare, îmbunătățirea actualei propuneri a Comisiei reprezintă o oportunitate suplimentară de a reduce în mod semnificativ impactul direct asupra climei, prin evitarea adoptării HFC cu un GWP ridicat și prin tranziția directă la alternative fără gaze fluorurate și cu un GWP scăzut.

1.3.

Pentru pompele de căldură, aparatele de climatizare individuale, răcitoare și aparatele refrigerante sunt disponibile alternative cu agenți refrigeranți naturali cu un GWP scăzut. CESE pledează pentru interzicerea după 2030 a tuturor agenților refrigeranți cu un GWP > 5 pentru aceste aparate. În opinia Comitetului, o interdicție sectorială transmite pieței un mesaj clar, este ușor de pus în aplicare din punct de vedere administrativ și se confruntă cu un risc scăzut de eludare.

1.4.

Comitetul recomandă cu fermitate combinarea obiectivului ambițios privind REPowerEU (3) cu eliminarea treptată a gazelor fluorurate, vizând agenți refrigeranți cu cel mai scăzut GWP posibil, în special în domeniul pompelor de căldură. CESE consideră că temerile legate de blocajele de pe piață din acest sector sunt neîntemeiate, având în vedere capacitatea de producție crescută a industriei, care se va baza în principal pe agenți refrigeranți naturali. UE are o oportunitate clară de a transforma aceasta într-un caz exemplar în stabilirea standardelor verzi globale.

1.5.

Se estimase că un sistem de cote va descuraja utilizarea gazelor cu un GWP ridicat, dar acest sistem nu a contribuit suficient la schimbarea pieței. Este evident că comerțul ilegal cu aceste gaze a crescut pentru a răspunde cererii continue de pe piață. Comitetul solicită un mecanism de creștere a veniturilor obținute din vânzarea cotelor. Acest venit poate fi alocat pentru a stimula controalele vamale la nivelul statelor membre, pentru a contribui la adoptarea unor alternative cu un GWP scăzut și a oferi o formare suficientă instalatorilor echipamentelor vizate.

1.6.

Abordarea nevoilor în materie de formare cu privire la alternativele HFC este esențială. Tehnicienii calificați, precum și sistemele de calificare, de certificare și de înregistrare sunt esențiale pentru promovarea agenților refrigeranți naturali cu un GWP scăzut.

2. Observații generale

Introducere

2.1.

Gazele fluorurate sunt gaze cu efect de seră (GES) importante. În absența unui regulament, emisiile de HFC ar putea să ducă la o creștere cu 0,35-0,5 oC a temperaturii medii globale până în 2100. Evitarea acestor emisii ar avea o influență considerabilă asupra limitării încălzirii globale. Având în vedere calendarul apropiat (2050), reducerea emisiilor de HFC ar fi extrem de eficientă în combaterea crizei climatice (4).

2.2.

Multe HFC au un potențial de încălzire globală (GWP) ridicat. Trifluorometanul (HFC-23) este cel mai puternic HFC cunoscut, cu un GWP de 14 600, adică un singur kilogram de HFC-23 încălzește planeta la fel de mult ca 15 tone de CO2. Concentrațiile de HFC-23 din atmosferă cresc într-un ritm alarmant: de la 21 ppt în 2008 la un maximum de 35 ppt în prezent (5).

2.3.

Un alt gaz similar – hexafluorura de sulf (SF6), utilizată pe scară largă sub formă de gaz pentru izolație în echipamentele de comutație – este considerat cel mai dăunător gaz fluorurat, întrucât are un GWP de 25 200. Un dispozitiv tipic de încălzire și răcire vândut unei gospodării din UE în 2022 poate conține gaze fluorurate cu un GWP de aproximativ 700, ceea ce înseamnă că aproximativ 0,5 kg de agent refrigerant conținut în unitate are o amprentă de CO2 de 0,35 tone.

2.4.

În ansamblu, gazele fluorurate sunt responsabile pentru aproximativ 2,5 % din toate emisiile de GES din UE.

2.5.

Substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS) epuizează acest strat și încălzesc clima. Unele au fost înlocuite cu HFC, care nu contribuie la diminuarea stratului de ozon, dar contribuie la încălzirea climei. CESE a adoptat avizul corespunzător (6) pe tema Regulamentului privind substanțele care diminuează stratul de ozon (7).

2.6.

Regulamentul privind gazele fluorurate vizează reducerea emisiilor de gaze fluorurate, printre altele, prin reducerea treptată a utilizării HFC în UE. O reducere treptată a HFC este, de asemenea, pusă în aplicare la nivel global în temeiul Protocolului de la Montreal. Cele două regulamente – privind substanțele care diminuează stratul de ozon și privind gazele fluorurate – trebuie să asigure împreună respectarea de către Uniune a obligațiilor ce îi revin în temeiul protocolului.

2.7.

Actualul Regulament privind gazele fluorurate are ca scop reducerea emisiilor de gaze fluorurate ale UE cu două treimi până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2014. În conformitate cu Legea privind clima, noua propunere va contribui la reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, făcând Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în special prin următoarele inițiative politice, astfel cum a subliniat Comisia:

—	atingerea unor obiective mai ambițioase;

—	îmbunătățirea aplicării și implementării;

—	o monitorizare mai cuprinzătoare;

—	asigurarea respectării Protocolului de la Montreal.

Gazele fluorurate în contextul Pactului verde

2.8.

Propunerea privind gazele fluorurate prevede un obiectiv ambițios de reducere treptată a HFC și include o serie de noi interdicții privind produsele și echipamentele de pe piață. Aceasta înseamnă că echipamentele și produsele cu gaze fluorurate cu un GWP ridicat vor dispărea treptat de pe piață. Totuși, Comitetul consideră că este extrem de important să se promoveze trecerea directă la o soluție fără gaze fluorurate și cu cel mai scăzut GWP, evitând soluțiile intermediare. Piețele UE demonstrează că acest lucru este fezabil, iar UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului.

2.9.

Este imperativ ca nivelul de calitate să fie ridicat pentru a se asigura că întreprinderile și gospodăriile europene nu sunt împovărate de un stoc de echipamente care dăunează climei timp de multe decenii de-acum înainte. De asemenea, este important să se mențină poziția de lider la nivel mondial a UE în acțiunile climatice, prin adoptarea de soluții tehnologice verzi de cea mai bună calitate în toate domeniile în care sunt utilizate gaze fluorurate.

2.10.

Eliminarea treptată a HFC este o modalitate deosebit de eficientă din punctul de vedere al costurilor de a contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice. Potrivit Raportului final de evaluare din martie 2022 (8), „costurile de reducere a emisiilor […] au fost, în medie, de aproximativ 6 EUR pe tonă de CO2 echivalent”.

2.11.

Pompele de căldură, aparatele de climatizare individuale, răcitoarele și aparatele refrigerante sunt aparate și sisteme pentru care sunt disponibile alternative cu agenți refrigeranți naturali și agenți refrigeranți cu un GWP scăzut. CESE pledează pentru interzicerea agenților refrigeranți din categoria gazelor fluorurate pentru aceste aparate, prin impunerea după 2030 a unei limite de 5 GWP. În opinia Comitetului, interdicțiile sectoriale transmit pieței un mesaj clar, sunt ușor de pus în aplicare din punct de vedere administrativ și se confruntă cu un risc scăzut de eludare. Ar putea fi acordate exceptări ad-hoc în cazul în care HFC sunt considerate necesare din punct de vedere tehnic, pe baza dispozițiilor prevăzute la articolul 16 alineatul (4).

2.12.

Pentru unele utilizări, există deja pe piață înlocuitorii pentru HFC, incluzând propanul (cu un GWP de 0,02) și amoniacul (cu un GWP de 0). Comitetul insistă asupra încurajării cheltuielilor destinate cercetării pentru a utiliza aceste soluții cu GWP zero.

2.13.

Singura politică durabilă pentru UE ar fi abordarea „răcirii verzi”, care combină agenții refrigeranți naturali cu conținut foarte scăzut de GWP (GWP < 5) și aparatele eficiente din punct de vedere energetic. Orice tip de amestecuri de gaze fluorurate, chiar și cu un nivel scăzut de GWP, implică dificultăți în materie de exploatare, în special în reciclare și regenerare, și fac întreținerea și service-ul mult mai complexe. Prin urmare, acestea ar trebui evitate.

2.14.

Sistemele de încălzire și răcire existente trebuie să facă obiectul activităților de întreținere și de service, utilizând HFC actuale. Planul de acțiune REPowerEU, care și-a stabilit obiectivul de a implementa 30 de milioane de pompe de căldură în Europa până în 2030, a generat temeri legitime în rândul părților interesate (9). Potrivit reprezentanților industriei, noile dispoziții propuse în temeiul Regulamentului privind gazele fluorurate ar putea încetini adoptarea extrem de necesară a pompelor de căldură în Europa.

2.15.

În opinia Comitetului, o interdicție timpurie a HFC în noile echipamente ale pompelor de căldură va garanta că implementarea pompelor de căldură nu este amenințată de deficitul de aprovizionare cu HFC pentru a asigura serviciile pentru echipamentele existente. Acest lucru va contribui la evitarea blocării în cantități mari a stocurilor de HFC. Stocurile de HFC necesită măsuri de gestionare și distrugere; dacă nu sunt abordate în mod corespunzător, scurgerile HFC din echipamente la finalul funcționării lor vor avea un efect devastator asupra climei.

2.16.

Stocul de pe piață al HFC cu un GWP ridicat este extrem de periculos: agenții refrigeranți cu un GWP ridicat sunt utilizați pe scară largă pentru menținerea echipamentelor existente cu scopul de a compensa în mod regulat emisiile continue (rata scurgerilor poate atinge 15-20 % pe an), care ar putea fi evitate grație progresului tehnologic.

2.17.

Prin urmare, Comitetul îndeamnă cu fermitate combinarea obiectivului ambițios privind REPowerEU cu eliminarea treptată a gazelor fluorurate, vizând agenții refrigeranți cu cel mai scăzut GWP posibil. Pentru a pune în perspectivă numărul pompelor de căldură (30 de milioane de pompe de căldură implementate treptat pe parcursul a șapte ani), ar putea fi utilizate cifrele globale rezultate din evaluarea Agenției Internaționale a Energiei (AIE): aproape 180 de milioane de pompe de căldură au fost utilizate pentru încălzire în 2020, în timp ce stocul global a crescut cu aproape 10 % pe an în ultimii cinci ani. În scenariul privind emisiile nete zero până în 2050, stocul de pompe de căldură instalate ar ajunge la 600 de milioane până în 2030. Miza UE în acest sens este în deplin acord cu proporția gospodăriilor în contextul global.

2.18.

CESE consideră că temerile legate de blocajele de pe piață din acest sector sunt neîntemeiate, deoarece propunerea privind traiectoria de adoptare a pompelor de căldură în Europa este în mare parte în acord cu extinderea capacității de producție a industriei, care se va baza pe agenții refrigeranți cu un conținut extrem de scăzut de GWP (în special pe cei naturali). UE are o oportunitate clară de a transforma aceasta într-un caz exemplar în stabilirea standardelor verzi globale.

2.19.

Având în vedere factorii descriși anterior, pentru a consolida propunerea de revizuire a Regulamentului privind gazele fluorurate, CESE recomandă următoarele:

—	consolidarea în continuare a reducerii treptate a HFC pentru a fi în acord cu scenariul de 1,5 oC din Acordul de la Paris;

—	interzicerea utilizării HFC-404A (cu un GWP de 4 728) și a altor HFC cu un GWP ridicat;

—	reducerea limitelor sectoriale ale GWP de 150 la cel mai scăzut nivel posibil al GWP pentru orice tehnologie dată;

—	promovarea schemelor de stimulente și a achizițiilor publice pentru soluții alternative fără gaze fluorurate;

—	sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a stimula soluții mai verzi cu un GWP foarte scăzut (și, acolo unde este posibil, fără gaze fluorurate).

Preocupări legate de mediu

2.20.

În tranziția către agenții refrigeranți naturali cu conținut foarte scăzut de GWP sau HFC cu conținut scăzut de GWP, conversiile la substanțe precum gazele hidrofluoroolefine ar trebui evitate din cauza produselor lor de descompunere, cum ar fi acidul trifluoroacetic (TFA) dăunător. Acidul TFA și alte substanțe poli- și perfluoroalchilate (PFAS) sunt denumite „produse chimice pentru totdeauna”, întrucât nu pot fi eliminate din mediu (10). Pe baza principiului precauției, ar trebui să se stabilească o legătură clară cu măsurile propuse de Comisie în „planul său de acțiune privind reducerea la zero a poluării” (11).

2.21.

Prin reducerea treptată a HFC, ar trebui să se acorde o atenție adecvată substanțelor care înlocuiesc HFC. CESE solicită să nu se tolereze noi înlocuitori pentru gazele fluorurate care să substituie pur și simplu problema unui GWP ridicat cu probleme de mediu. În schimb, Comitetul solicită asumarea responsabilității de a orienta tranziția către alternative naturale care respectă cu adevărat mediul și clima și fără gaze naturale. Trimiterea la procesul european REACH nu este suficientă, întrucât acest proces a rămas în urmă și nu va interzice la timp înlocuitorii periculoși ai gazelor fluorurate.

Comerțul ilegal

2.22.

Comerțul ilegal cu HFC constituie o problemă majoră în UE. Deși este dificil de cuantificat, este clar că comerțul ilegal cu HFC a avut loc la niveluri semnificative. Diverse analize arată că importurile ilegale au reprezentat până la o treime din piața legală a UE (12).

2.23.

Se preconiza că un sistem de cote va descuraja utilizarea gazelor cu un GWP ridicat, dar acest sistem nu a contribuit suficient la schimbarea pieței. Este evident că comerțul ilegal cu aceste gaze a crescut a acoperi cererea continuă de pe piață. Aceste dinamici consolidează argumentul CESE privind interzicerea totală a gazelor cu efect de seră cu un GWP ridicat.

2.24.

Din nefericire, comerțul ilegal cu HFC nu a fost luat în considerare în mod adecvat în propunere. CESE solicită transparență și trasabilitatea completă a HFC de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Au fost propuse soluții cu marcaje bazate pe coduri QR, iar Comitetul consideră că aceasta este o modalitate eficientă din punctul de vedere al costurilor de abordare a problemei.

2.25.

CESE consideră că controalele legate de furnizarea de HFC ar trebui, de asemenea, să fie îmbunătățite și mai mult în domeniul comerțului electronic. Comitetul solicită fie interzicerea vânzării gazelor fluorurate pe piețele online, fie introducerea unor certificări obligatorii pentru întreprinderile care vând online gaze fluorurate în vrac.

2.26.

Ar trebui menținut controlul strict al tuturor importurilor și exporturilor de HFC, inclusiv al gazelor în scopuri care sunt exceptate de la reducerea treptată (de exemplu, pentru utilizarea ca intermediari de sinteză, distrugere, reexport sau alte utilizări exceptate). Întreprinderile ar trebui să aibă o înregistrare valabilă în portalul privind gazele fluorurate, pentru a evita ca utilizările exceptate să aibă ca finalitate facilitarea comerțului ilegal. Comitetul atrage atenția că lista excepțiilor de la articolul 20 alineatul (4) creează o lacună în sistemul de acordare a licențelor, de care vor profita cu siguranță comercianții ilegali.

2.27.

Pentru a spori eficiența acțiunii autorităților vamale naționale, Comitetul solicită să se impună orientări privind eliminarea produselor, a containerelor și a echipamentelor confiscate, importate ilegal în UE, și alocarea de fonduri statelor membre pentru a le distruge, în cazul în care distrugerea ar fi opțiunea aleasă de statele membre.

2.28.

Lupta împotriva comerțului ilegal și a eliminării gazelor fluorurate ar trebui să fie aliniată la propunerile din Directiva privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (13), care vizează protejarea mai eficientă a mediului, obligând statele membre să ia măsuri de drept penal, și prin încurajarea cooperării transfrontaliere (14).

Alocarea cotelor și a resurselor

2.29.

Mii de operatori nou intrați pe piață au primit cote pentru HFC pentru a importa pe piața UE. Mulți dintre ei nu au acces la infrastructura din UE pentru a îndeplini cerințele regulamentului pentru a recupera, recicla și regenera HFC pe care le importă.

2.30.

Deși CESE salută noile condiții de înregistrare și de primire a alocărilor de cote, Comitetul consideră că este posibil să se majoreze taxa de alocare pentru a reflecta mai bine prețurile reale ale carbonului.

2.31.

În mod clar, taxa pe cotă de 3 EUR pe tonă de CO2 echivalent este prea mică pentru a genera venituri adecvate și pentru a descuraja utilizarea HFC cu scopul de a adopta mai rapid agenți refrigeranți naturali.

2.32.

CESE solicită, de asemenea, reevaluarea utilizării resurselor financiare colectate din vânzarea de cote.

2.33.

Comitetul este încrezător că aceste venituri ar trebui să fie alocate pentru utilizarea directă în aceste scopuri, pentru:

—	a stimula cercetarea în materie de alternative cu un GWP scăzut, în special în materie agenți refrigeranți naturali;

—	a sprijini autoritățile statelor membre în ceea ce privește supravegherea pieței;

—	a dezvolta competențele și a crește gradul de sensibilizare, incluzând campanii de sensibilizare în rândul consumatorilor finali;

—	a sprijini atât formarea de urgență, cât și formarea pe termen mediu pentru forțele de muncă existente și viitoare.

Formarea

2.34.

Abordarea nevoilor în materie de formare cu privire la alternativele HFC este esențială. Tehnicienii calificați și sistemele de calificare, de certificare și de înregistrare sunt esențiali pentru promovarea agenților refrigeranți naturali cu un GWP scăzut. Certificarea este necesară pentru soluții alternative la gazele fluorurate și nu doar pentru gazele fluorurate. CESE solicită ca în programele de certificare să fie introdusă o competență obligatorie privind componenta agenților refrigeranți naturali.

2.35.

Formarea și certificarea reprezintă un aspect al subsidiarității și trebuie să fie compatibile cu sistemele naționale existente. În propunere, statelor membre li se acordă un an pentru a-și actualiza programele cu scopul de a include soluțiile alternative. Unii actori de pe piață și-au exprimat temerea că termenul este mai degrabă scurt. Deși calendarul este important, la fel de importantă este și nevoia unor obiective clare. CESE recomandă stabilirea unor obligații în cadrul planului național cu indicatori-cheie de performanță clari, de exemplu 50 % dintre instalatorii formați până în 2025.

Dimensiunea mondială

2.36.

Alinierea la Protocolul de la Montreal ar trebui să ia în considerare că Amendamentul de la Kigali va trebui consolidat în viitorul relativ apropiat pentru a îndeplini obiectivele globale de zero emisii.

2.37.

În acest context, UE își stabilește impulsuri importante la nivel global în contextul Protocolului de la Montreal. Propunerea privind noul regulament european privind gazele fluorurate este urmărită îndeaproape de toți actorii globali. Adoptarea Amendamentului de la Kigali a fost un prim pas bun în direcția corectă, însă sunt necesare acțiuni de reducere treptată a HFC, mai timpurii și mai ambițioase. UE ar putea utiliza mai eficient impactul său global prin intermediul așa-numitului „efect Bruxelles”.

2.38.

Prin urmare, CESE consideră că este iminentă necesitatea de a iniția discuții în temeiul Protocolului de la Montreal, pentru a accelera progresul traiectoriei Amendamentului de la Kigali, cu propuneri ambițioase de revizuire a Regulamentului privind gazele fluorurate la nivelul UE, care să servească drept punct de referință, în acord cu scenariul de 1,5 grade Celsius al Acordului de la Paris.

Transparență și incluziune

2.39.

Deși dezbaterile privind gazele fluorurate au o importanță capitală pentru mai multe lanțuri valorice esențiale, discuția privind politica rămâne limitată la nivelul experților. Ar trebui depuse eforturi pentru extinderea acestei discuții la toate părțile interesate, cu o largă reprezentare a societății civile. Noul regulament privind gazele fluorurate ar trebui să impună organizarea unui forum de consultare, cel puțin de două ori pe an, care să aibă loc la nivelul UE și în fiecare stat membru.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(2) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2022:150:FIN

(3) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2022:108:FIN

(4) https://acp.copernicus.org/articles/13/6083/2013/acp-13-6083-2013.pdf

(5) Aici, „ppt” înseamnă „părți per trilion”. Date extrase din experimentul avansat al gazelor atmosferice globale.

(6) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 [COM(2022) 151 final – 2022/0100 (COD)] (a se vedea pagina 50 din prezentul Jurnal Oficial).

(7) Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (Regulamentul privind ODS) (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).

(8) Disponibil aici: https://ec.europa.eu/clima/system/files/2022-04/f-gas_evaluation_report_en.pdf

(9) https://www.coolingpost.com/world-news/f-gas-quota-cuts-will-hit-heat-pump-ambitions/

(10) A se vedea https://www.umweltbundesamt.de/publikationen/persistent-degradation-products-of-halogenated

(11) COM(2021) 400 final, Calea către o planetă sănătoasă pentru toți Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”.

(12) Cf. raportul EIA (2022), „Cea mai înfiorătoare infracțiune climatică în Europa: comerțul ilegal cu hidrofluorocarburi (HFC) refrigerante”. Disponibil la adresa: https://eia-international.org/wp-content/uploads/EIA_UK_Climate_Crime_Report_0721_ROMANIAN_FINAL.pdf O estimare a industriei de gaze fluorurate, disponibilă la adresa https://www.fluorocarbons.org/wp-content/uploads/2020/09/EFCTC_Press-Release_EN-2.pdf

(13) https://ec.europa.eu/info/files/proposal-directive-european-parliament-and-council-protection-environment-through-criminal-law-and-replacing-directive-2008-99-ec_en

(14) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE [COM(2021) 851 final – 2021/0422 (COD)] (JO C 290, 29.7.2022, p. 143).

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/50

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009

[COM(2022) 151 final – 2022/0100 (COD)]

(2022/C 365/09)

Raportor:

domnul Jacob PLAT

Sesizare	Parlamentul European, 2.5.2022 Consiliul Uniunii Europene, 10.5.2022
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	31.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	123/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 (1), care a asigurat reducerea semnificativă a substanțelor care diminuează stratul de ozon (ODS), fiind însă posibile reduceri suplimentare. Puținele substanțe care diminuează stratul de ozon a căror utilizare este permisă în continuare sunt cele destinate producției altor substanțe chimice, cum ar fi agenții de luptă împotriva incendiilor prin aplicări speciale precum cele de la bordul aeronavelor și din laboratoare pentru analiză. Cu toate acestea, utilizarea de acum învechită a substanțelor care diminuează stratul de ozon ca agenți de expandare în spuma pentru izolație este încă relevantă în prezent întrucât multe dintre aceste spume sunt încă prezente în clădiri. Întrucât acestea vor ajunge la finalul ciclului lor de viață în următoarele decenii, ele vor fi îndepărtate, ceea ce ar putea genera emisii. Ajustarea lor pentru a corespunde mai mult prevederilor Pactului verde european (2) și îmbunătățirea structurii lor sunt inițiative adecvate.

1.2.

CESE aprobă coerența acestui regulament cu Regulamentul privind gazele fluorurate [Regulamentul (UE) nr. 517/2014] (3). Este important ca principalele norme ale acestor regulamente să fie coerente între ele (de exemplu, în ceea ce privește controalele vamale, normele privind scurgerile și definițiile).

1.3.

CESE remarcă din diverse rapoarte disponibile și din evaluarea efectuată că actualul regulament [(CE) nr. 1005/2009] își îndeplinește obiectivele predefinite. Totuși, Comitetul consideră că este necesară creșterea nivelului de ambiție pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde și, în același timp, pentru a oferi o protecție maximă cetățenilor împotriva substanțelor toxice, cancerigene. Prin urmare, CESE este de acord cu măsurile din propunere pentru a reduce și mai mult emisiile provenite de la substanțele care diminuează stratul de ozon.

1.4.

O bună monitorizare și înregistrare sunt elemente esențiale pentru obținerea unui bun rezultat. CESE este în favoarea unui sistem de monitorizare care să fie cât mai transparent cu putință și care să poată răspunde nevoii de extindere, dacă este necesar, de exemplu, pentru noi substanțe care diminuează stratul de ozon care nu sunt acoperite de actualul regulament. Obiectivul ar trebui să fie un sistem universal aplicabil în toate statele membre. Totuși, acesta ar trebui să fie și ușor de pus în aplicare, ca sistem de înregistrare și de monitorizare în țări din afara UE având în vedere rolul de pionier pe care îl îndeplinește în prezent UE.

1.5.

De asemenea, CESE solicită ca seria de derogări privind interdicțiile să fie menținute la minimum, iar derogările din lista substanțelor interzise să fie posibile doar în cazuri excepționale și necesare. Utilizările exceptate ar trebui strict controlate pentru a evita abuzurile și, astfel, agravarea situației.

1.6.

CESE atrage atenția asupra problemei periculoase și nerezolvate a acumulării unor cantități mari de substanțe care diminuează stratul de ozon în vechile echipamente și spume izolante; în același timp, nicio convenție internațională nu reglementează gestionarea sau distrugerea resurselor de substanțe care diminuează stratul de ozon. Comitetul solicită adoptarea de urgență a unei legislații eficiente în statele membre care să prevină scurgerile de substanțe care diminuează stratul de ozon, pentru a evita periclitarea mediului atmosferic și a condițiilor de viață ale populației.

1.7.

În mod ideal, substanțele care diminuează stratul de ozon ar trebui să facă parte dintr-un sistem de gestionare a deșeurilor (pentru control, colectare, recuperare și tratare) cu politici, acte legislative și regulamente generale pentru fluxurile de deșeuri specifice deja instituite. Gestionarea substanțelor care diminuează stratul de ozon din spume și din alte stocuri de astfel de substanțe reprezintă o imensă provocare, în special pentru țările în curs de dezvoltare. UE trebuie să facă dovada unor soluții fezabile și a unui cadru juridic adecvat.

1.8.

Date fiind nivelul ridicat permanent al producției și utilizării substanțelor care diminuează stratul de ozon ca intermediari de sinteză și emisiile asociate – care poate fi subestimat –, CESE este îngrijorat că limitele cantitative ale substanțelor care diminuează stratul de ozon utilizate ca intermediari de sinteză au fost complet ignorate. Limitarea derogărilor pentru utilizarea ca intermediari de sinteză în temeiul noului regulament are multiple beneficii pentru mediu. Ar trebui să se acorde o atenție specială alternativelor care respectă mediul.

1.9.

Măsurile menite să prevină emisiile de hidrofluorocarburi obținute ca subprodus asociat substanțelor care diminuează stratul de ozon ar trebui consolidate, prin cerințe de raportare suplimentare.

1.10.

Ar trebui instituite măsuri menite să reducă emisiile de noi substanțe care diminuează stratul de ozon, inclusiv cerințe privind reducerea scurgerilor și cerințe privind recuperarea, reciclarea și regenerarea.

2. Contextul avizului

2.1.

Protocolul de la Montreal (4) privind substanțele care diminuează stratul de ozon este acordul multilateral de mediu de referință care reglementează producția și consumul a aproape 100 de substanțe chimice sintetice, denumite substanțe care diminuează stratul de ozon. Atunci când sunt eliberate în atmosferă, aceste substanțe chimice deteriorează stratul de ozon stratosferic, scutul de protecție al Pământului care apără oamenii și mediul de nivelurile nocive ale radiațiilor ultraviolete cauzate de soare. Adoptat la 15 septembrie 1987, protocolul este, până în prezent, singurul tratat al ONU care a fost ratificat vreodată de fiecare țară de pe Pământ, adică de toate cele 198 de state membre ale ONU.

2.2.

Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (Regulamentul privind ODS) este principalul instrument care vizează aceste substanțe de la nivelul UE. Obiectivul său general este de a preveni emisiile substanțelor care diminuează stratul de ozon și asigurarea conformității cu protocolul. Regulamentul privind ODS a fost depus pentru o evaluare „REFIT”, care a concluzionat că, deși regulamentul este în general adecvat scopului, acesta ar putea fi mai bine alineat la Pactul verde european, iar modul în care este conceput ar putea fi ușor îmbunătățit. În acest context, propunerea vizează înlocuirea Regulamentului privind ODS, menținând totodată un strict nivel al controlului, în special pentru:

1.	alinierea măsurilor cu Pactul verde european, impunând reduceri suplimentare ale emisiilor care sunt fezabile la costuri proporționale;

2.	asigurarea unei monitorizări cuprinzătoare a substanțelor care diminuează stratul de ozon, inclusiv a tuturor substanțelor care nu sunt controlate încă;

3.	simplificarea și îmbunătățirea eficacității normelor existente menite să reducă costurile administrative;

4.	îmbunătățirea clarității și a coerenței cu alte norme.

2.3.

Substanțele care afectează stratul de ozon au un potențial de încălzire globală (GWP) (5) de multe ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon, prin urmare, pentru a combate schimbările climatice și a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor UE, este necesară reducerea emisiilor generate de aceste substanțe.

2.4.

Protocolul de la Montreal elimină treptat producția și utilizarea substanțelor care diminuează stratul de ozon în scopuri legate de emisii. Normele UE privind substanțele care diminuează stratul de ozon au fost mai ambițioase decât cele prevăzute în Protocolul de la Montreal și substanțele care diminuează stratul de ozon în scopuri legate de emisii au fost eliminate treptat.

2.5.

Având în vedere faptul că producția, utilizarea și comercializarea celor mai multe dintre substanțele care diminuează stratul de ozon sunt deja interzise, scopul principal este, așadar, de a preveni emisiile generate de aceste substanțe din aplicările anterior legale în produse și echipamente și în alte procese, de exemplu, ca intermediari de sinteză, care sunt scutite de eliminarea treptată prevăzută în Protocolul de la Montreal.

2.6.

Propunerea referitoare la Regulamentul privind ODS este strâns legată de propunerea privind gazele fluorurate (NAT/847) (6). Ambele sunt gaze cu efect de seră și contribuie la încălzirea globală. Cele două regulamente trebuie să asigure împreună că Uniunea își respectă obligațiile legate de substanțele care diminuează stratul de ozon și de hidrofluorocarburile prevăzute de protocol.

2.7.

Propunerea vizează să elimine echivalentul a 180 de milioane de tone de CO2 echivalent și a 32 000 de tone de potențial de diminuare a stratului de ozon (tone ODP) până în 2050 prin măsuri menite să recupereze și să distrugă substanțele care diminuează stratul de ozon din două tipuri de spumă pentru izolație.

3. Observații generale

3.1.

CESE sprijină cu fermitate propunerea Comisiei de a modifica Regulamentul privind ODS cu scopul de a reduce emisiile chiar și mai mult și de a oferi stimulente pentru utilizarea unor alternative favorabile climei.

3.2.

CESE recunoaște că unele măsuri din actualul regulament care vizează prevenirea activităților ilegale ar putea fi eficientizate și, prin urmare, salută corelarea sistemului de acordare de licențe pentru substanțele care diminuează stratul de ozon la Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi (7). CESE recomandă ca aceste măsuri să se aplice și procedurilor vamale speciale, inclusiv tranzitului și stocării temporare a substanțelor care diminuează stratul de ozon.

3.3.

CESE recunoaște marea importanță a unei monitorizări adecvate pentru a putea adopta măsuri de prevenire și a putea înregistra progrese. Practicile comerciale ilegale pot fi identificate și astfel abordate printr-o monitorizare și raportare eficiente. Având în vedere efectele grave asupra mediului ale comerțului ilegal cu substanțe care diminuează stratul de ozon, CESE salută introducerea unor standarde minime pentru aplicarea unor sancțiuni maxime legate de producția, importul și introducerea pe piață ilegale a substanțelor care diminuează stratul de ozon, dar insistă în plus asupra introducerii unor sancțiuni minime. Noul regulament este compatibil cu propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE (ECD) (8).

3.4.

CESE sprijină cu fermitate măsurile care asigură recuperarea pentru distrugere a substanțelor care diminuează stratul de ozon din spumă, recunoscând potențialul semnificativ de atenuare a schimbărilor climatice pentru această măsură, precum și oportunitatea creării de locuri de muncă și a C&D în industria reciclării.

3.5.

CESE salută faptul că coerența cu dispozițiile politice existente în domeniul politic a fost luată în considerate cu atenție. Acest fapt este necesar pentru a atinge în cele din urmă atât obiectivele pachetului „Pregătiți pentru 55” (2030), cât și obiectivele Pactului verde (2050).

3.6.

Dat fiind faptul că UE este lider în reducerea substanțelor care diminuează stratul de ozon, CESE propune ca UE să conducă prin virtutea exemplului și în contextul altor economii pentru a lucra cu aceleași norme, de exemplu, prin restricționarea utilizării substanțelor care diminuează stratul de ozon ca intermediari de sinteză și agenți de proces atunci când există alternative. În 2020, producția de substanțe care diminuează stratul de ozon controlate s-a ridicat la 164 704 tone metrice, cea mai mare parte fiind destinată utilizării ca intermediari de sinteză în UE. Cercetătorii științifici și-au exprimat îngrijorarea că emisiile raportate generate de procesele de sinteză sunt subestimate și pot fi responsabile la nivel global pentru nivelurile atmosferice ridicate ale tetraclorurii de carbon (CCl4) și ale CFC-113 (9).

3.7.

CESE presupune că revizuirea nu va conduce la o sarcină administrativă sau financiară excesivă. Se preconizează că propunerea va oferi întreprinderilor o serie de beneficii în materie de simplificare. De asemenea, este salutar faptul că nu se poate devia de la propunere decât în cazuri complet excepționale.

3.8.

În opinia CESE, includerea unor noi substanțe care afectează stratul de ozon care nu sunt încă acoperite de protocol reprezintă o îmbunătățire adecvată. În 2020, producția de noi substanțe, măsurate în tone metrice, a fost de aproximativ șase ori mai mare decât producția substanțelor care diminuează stratul de ozon controlate. Prin urmare, este important să se monitorizeze evoluțiile din acest domeniu, incluzând cantitățile utilizate și produse, și să se reducă la minimum emisiile de noi gaze pentru a le minimiza efectele asupra stratului de ozon și a schimbărilor climatice.

3.9.

CESE salută evaluarea actualizată a impactului, în special în ceea ce privește principala măsură de reducere a emisiilor provenite din recuperarea și distrugerea spumei pentru izolație. Mecanismul de evaluare din propunere este necesar pentru a putea examina, între timp, rezultatele. Experții joacă un rol important în acest sens în ceea ce privește spuma pentru izolație și evoluțiile. Sarcina administrativă trebuie, de asemenea, să fie avută în vedere.

3.10.

CESE salută măsurile de clarificare a rolului autorităților vamale și al autorităților de supraveghere a pieței pentru a controla comerțul cu substanțele care diminuează stratul de ozon. Acest lucru este necesar deoarece se desfășoară în continuare activități comerciale ilegale (10).

3.11.

Utilizarea excesivă a substanțelor care diminuează stratul de ozon ca agenți frigorifici și ca agenți de expandare în spumă anterior a dus la acumularea unor cantități mari de astfel de substanțe, de exemplu în frigidere vechi, spuma pentru izolație sau cilindru. Deșeurile electronice care conțin substanțe care diminuează stratul de ozon pot elibera și alte substanțe toxice, care provoacă cancer: plumb, cadmiu, bifenil policlorurat (PCB), agenți de ignifugare și multe altele. Întrucât nici Protocolul de la Montreal, nici alte convenții internaționale privind mediul nu reglementează gestionarea și distrugerea stocurile existente de substanțe care diminuează stratul de ozon, este responsabilitatea fiecărei țări să instituie un sistem reușit de gestionare a stocurilor de astfel de substanțe pentru a gestiona această importantă sursă de emisii. Din aceste motive, CESE consideră că este important să se asigure obiectivul de protecție a mediului atmosferic prin prevenirea scurgerilor și a eliberării prin gestionarea eficientă a stocurilor de substanțe care diminuează stratul de ozon.

4. Observații specifice

4.1.

Producția substanțelor care diminuează stratul de ozon, utilizarea lor și comerțul cu acestea în scopuri legate de emisii sunt deja interzise. Prin urmare, CESE sprijină obiectivul noii propuneri de prevenire, în special, a emisiilor de substanțe care diminuează stratul de ozon provenite de la produse și echipamente în care utilizarea unor astfel de substanțe a fost permisă anterior. O parte semnificativă a acestui demers rezidă în obligația de a recupera sau a distruge substanțele care diminuează stratul de ozon din anumite tipuri de spumă pentru izolație atunci când sunt renovate sau demolate clădirile. Totuși, CESE remarcă faptul că se pot face mai multe pentru a sprijini adoptarea de către UE a unor alternative care respectă mediul la substanțele care diminuează stratul de ozon utilizate ca intermediari de sinteză și agenți de proces.

4.2.

Revizuirea regulamentului va contribui la atingerea obiectivului Acordului de la Paris (11) de a nu depăși în mod ideal o creștere a temperaturii peste 1,5 oC.

4.3.

CESE salută cerința privind un nivel minim de formare pentru personalul care lucrează cu substanțe care diminuează stratul de ozon. Totuși, Comitetul speră că aceste cerințe minime vor fi aceleași pentru toate statele membre.

4.4.

CESE remarcă faptul că în producția chimică continuă să fie utilizate cantități semnificative de substanțe care diminuează stratul de ozon, în pofida disponibilității unor alternative în anumite procese de sinteză. Utilizarea continuă a HCFC-22 este deosebit de îngrijorătoare, din cauza emisiilor ridicate ale subprodusului său asociat, HFC-23, care are un potențial de încălzire globală (GWP) de 14 600 (12). CESE remarcă faptul că limitarea derogărilor pentru utilizarea ca intermediari de sinteză în temeiul Protocolului de la Montreal ar avea beneficii multiple (13), iar UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului, prin interzicerea utilizării continue a substanțelor care diminuează stratul de ozon ca intermediari de sinteză sau ca agenți de proces, acolo unde există alternative care respectă mediul. Acest lucru ar putea reprezenta 38 % din totalul substanțelor care diminuează stratul de ozon utilizate ca agenți de sinteză în UE.

4.5.

Având în vedere îngrijorarea cu privire la utilizarea substanțelor care diminuează stratul de ozon ca intermediari de sinteză și emisiile asociate, CESE recomandă ca prerogativele Comisiei de a adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili cantități și niveluri de emisii maxime și o listă a întreprinderilor autorizate în ceea ce privește agenții de proces [astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (3)] să fie extinse la intermediarii de sinteză, prin includerea unei dispoziții echivalente la articolul 6.

4.6.

Având în vedere potențialele emisii de HFC-23 asociate utilizării HCFC-22, CESE salută declarația de conformitate ca un prim pas către combaterea acesteia și solicită măsuri suplimentare, inclusiv raportarea, verificarea și prezentarea necesară a instalației de producție de origine și dovada reducerii și a trasabilității subproduselor HFC-23.

4.7.

Recunoscând îngrijorarea cu privire la impactul emisiilor de substanțe noi, inclusiv în anexa II [de exemplu, creșterea rapidă a concentrației atmosferice de diclorometan, care ar putea întârzia în mod substanțial, cu mai mult de un deceniu, remedierea găurii de ozon (14)], CESE recomandă ca măsurile să impună recuperarea, reciclarea și regenerarea (articolul 20) și cerințele privind scurgerile (articolul 21) să se aplice și gazelor din anexa II. În plus, întreprinderile în cauză trebuie să aibă o înregistrare valabilă în sistemul de acordare a licențelor înainte de importul sau de exportul gazelor din anexa II.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) JO L 286, 31.10.2009, p. 1.

(2) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52019DC0640&from=EN

(3) JO L 150, 20.5.2014, p. 195.

(4) https://treaties.un.org/doc/publication/unts/volume%201522/volume-1522-i-26369-english.pdf

(5) Potențialul de încălzire globală (GWP) a fost elaborat pentru a permite comparații ale efectelor încălzirii globale ale diferitelor gaze. În mod specific, aceasta oferă o măsură a cantității de energie pe care o va absorbi o tonă de gaz într-un anumit interval de timp, în comparație cu emisiile de o tonă de dioxid de carbon (CO2).

(6) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014 [COM(2022) 150 final – 2022/0099 (COD)] (a se vedea pagina 44 din prezentul Jurnal Oficial).

(7) Pentru informații suplimentare privind Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, a se vedea https://ec.europa.eu/taxation_customs/eu-single-window-environment-customs_ro

(8) Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE [COM(2021) 851 final – 2021/0422 (COD)] (JO C 290, 29.7.2022, p. 143).

(9) Solomon et al. 2020. Unfinished business after five decades of ozone-layer science and policy.(Afaceri neterminate după cinci decenii de știință și politică în domeniul stratului de ozon). Nature Communications 11:4272.

(10) https://www.europol.europa.eu/media-press/newsroom/news/how-company-earned-to-%E2%82%AC1-million-illegally-trading-ten-tons-of-ozone-depleting-substances

(11) https://unfccc.int/sites/default/files/english_paris_agreement.pdf

(12) Compusul HFC-23 (trifluorometan sau CHF3), un gaz cu efect de seră puternic cu un GWP de 100 de ani de 14 600, este generat ca subprodus în timpul fabricării HCFC-22 (clorodifluormetan sau CHClF2).

(13) Andersen et al. 2021. Narrowing feedstock exemptions under the Montreal Protocol has multiple environmental benefits (Limitarea derogărilor pentru utilizarea ca intermediari de sinteză în temeiul Protocolului de la Monteral are multiple beneficii pentru mediu). PNAS 2021 Vol. 118 nr. 49. https://doi.org/10.1073/pnas.2022668118

(14) Hossaini, R., Chipperfield, M., Montzka, S. et al. The increasing threat to stratospheric ozone from dichloromethane (Amenințarea tot mai mare la adresa ozonului stratosferic prezentată de diclorometan). Nat Commun 8, 15962 (2017). https://doi.org/10.1038/ncomms15962

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/57

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 în ceea ce privește o măsură specifică de acordare a unui sprijin excepțional și temporar din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia

[COM(2022) 242 final – 2022/0166 (COD)]

(2022/C 365/11)

Raportor general:

domnul Arnold PUECH D’ALISSAC

Sesizări	Consiliul, 25.5.2022 Parlamentul European, 6.6.2022
Temei juridic	Articolele 42, 43 alineatul (3) și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în sesiunea plenară	16.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	188/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Invadarea Ucrainei de către Rusia are un impact negativ major asupra sectorului agricol și agroalimentar al Uniunii Europene. Ca urmare, CESE salută noua măsură de ajutor suplimentar propusă de Comisia Europeană. Comitetul consideră că ea este absolut necesară și invită instituțiile europene să o adopte de urgență.

1.2.

Războiul din Ucraina demonstrează caracterul geostrategic al sectorului agroalimentar și necesitatea asigurării autonomiei alimentare în Uniunea Europeană. Din acest motiv, măsurile de sprijinire a veniturilor exploatațiilor agricole și a IMM-urilor din sectorul agroalimentar sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea lor economică în această nouă perioadă de criză, care se adaugă celei provocate de pandemia de COVID-19.

1.3.

Bugetul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) răspunde deja unor nevoi de finanțare existente și unor angajamente pe termen mediu și lung. El nu ar trebui utilizat pentru finanțarea măsurilor de urgență. În plus, dat fiind că unele state membre ale Uniunii și-au epuizat deja fondurile de la FEADR sau le-au angajat, CESE consideră că Comisia ar trebui să stabilească o altă sursă de finanțare, în afara bugetului PAC, pentru punerea în aplicare a acestei măsuri, fără a limita fondurile FEADR în anii următori.

1.4.

Pe de altă parte, având în vedere circumstanțele excepționale ale situației și necesitatea unui răspuns rapid, Comitetul consideră că Comisia ar trebui să scurteze termenul de plată a ajutorului și să simplifice criteriile de eligibilitate pentru beneficiari.

2. Sinteza propunerii Comisiei

2.1.

Comisia propune modificarea Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) prin includerea unui nou articol 39c, intitulat: „Sprijin temporar excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor afectate în mod deosebit de impactul invaziei Ucrainei de către Rusia”.

2.2.

Măsura propusă ar permite statelor membre să plătească, până la 15 octombrie 2023, o sumă forfetară unică fermierilor și întreprinderilor agroalimentare care se confruntă cu dificultăți de lichidități și de flux de numerar din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, care a antrenat creșterea costurilor de producție (energie, îngrășăminte și furaje).

2.3.

Propunerea Comisiei prevede ca acest sprijin financiar excepțional să fie rezervat fermierilor și IMM-urilor implicate în cel puțin una dintre următoarele activități:

—	economia circulară;

—	gestionarea nutrienților;

—	utilizarea eficientă a resurselor;

—	metodele de producție favorabile mediului și climei.

2.4.

Cuantumul maxim al ajutorului preconizat este de 15 000 EUR/fermier și de 100 000 EUR/IMM.

2.5.

Statele membre ar avea posibilitatea de a utiliza fonduri disponibile de până la 5 % din bugetul lor FEADR pentru perioada 2021-2022, ceea ce ar putea reprezenta un buget de 1,4 miliarde EUR în UE.

3. Observații generale

3.1.

Războiul din Ucraina a înrăutățit considerabil situația de pe piețele produselor agricole, care se aflau deja în dificultate înainte de invazia rusă. Prin urmare, prețurile principalelor mijloace de producție din agricultură s-au dublat sau chiar s-au triplat în comparație cu nivelul lor de acum un an sau doi. Această situație se adaugă efectelor pandemiei de COVID-19.

3.2.

În comunicarea sa din 23 martie 2022, Comisia a prezentat deja inițiative excepționale de menținere a securității alimentare și de consolidare a rezilienței sistemelor alimentare. Cu toate acestea, situația actuală este fără precedent și necesită acțiuni suplimentare.

3.3.

Prin urmare, CESE salută propunerea Comisiei, care ar putea îmbunătăți parțial situația financiară a agricultorilor și a IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți financiare după invadarea Ucrainei de către Rusia.

3.4.

Propunerea Comisiei este un răspuns complementar binevenit pentru consolidarea securității alimentare a UE și pentru abordarea creșterii fără precedent a costurilor de producție.

3.5.

Comitetul Economic și Social European susține măsurile propuse și consideră că este foarte important ca instituțiile europene să le adopte cât mai curând posibil.

3.6.

Cu toate acestea, CESE se întreabă și dorește să atragă atenția Comisiei cu privire la sursa de finanțare a măsurii, calendarul plăților, criteriile de eligibilitate și riscul unei sarcini administrative excesive pentru beneficiari.

Sursa de finanțare

3.7.

CESE dorește să sublinieze că FEADR (2), al doilea pilon al politicii agricole comune, este principalul instrument financiar pentru dezvoltarea rurală. Ca atare, el aduce o contribuție importantă la tranziția ecologică a teritoriilor și a sectorului agricol prin consolidarea rezilienței la schimbările climatice, prin sprijinirea inovării și a competitivității fermelor.

3.8.

Astfel, scopul FEADR este de a răspunde pe termen lung provocărilor cu care se confruntă zonele rurale. În special, el ar trebui să permită atingerea, până în 2040, a obiectivelor de dezvoltare stabilite de Comisie la 30 iunie 2021, în cadrul viziunii sale pe termen lung pentru zonele rurale (3).

3.9.

FEADR, dar și PAC în ansamblu, nu ar trebui privite ca o sursă suplimentară de finanțare pentru a face față situațiilor de urgență. Bugetul FEADR răspunde deja nevoilor de finanțare și angajamentelor existente care trebuie respectate.

3.10.

În lipsa unei cuantificări a creditelor bugetare și a fondurilor disponibile, valoarea totală a ajutorului care poate fi plătit efectiv beneficiarilor este, de asemenea, foarte ipotetică.

3.11.

Prin urmare, CESE solicită Comisiei să dispună de cifre precise cu privire la fondurile care vor fi efectiv disponibile și să ia în considerare alte surse de finanțare, care nu vor afecta obiectivele FEADR și realizarea lor.

Calendarul plăților

3.12.

Propunerea Comisiei prevede o plată către beneficiarii măsurii înainte de 15 octombrie 2023. CESE pune sub semnul întrebării întârzierea acestor plăți, având în vedere preocupările actuale legate de veniturile fermierilor și ale producătorilor din lanțul agroalimentar.

3.13.

Aceste întreprinderi se confruntă deja cu numeroase dificultăți în ceea ce privește fluxul de numerar. Mulți fermieri au nevoie de sprijin financiar imediat pentru a-și continua activitatea; plata unui ajutor excepțional la sfârșitul anului 2023 nu ar răspunde urgenței situației.

3.14.

Prin urmare, calendarul plății ajutoarelor ar trebui scurtat cât mai mult posibil pentru a le oferi agricultorilor și IMM-urilor mijloacele necesare pentru a face față creșterii actuale a costurilor de producție.

Criterii de eligibilitate pentru beneficiari

3.15.

CESE salută faptul că sprijinul financiar avut în vedere de Comisie este destinat în primul rând agricultorilor și IMM-urilor celor mai afectate, pe baza unor criterii de selecție care trebuie să fie obiective și nediscriminatorii.

3.16.

Propunerea Comisiei prevede, de asemenea, să se acorde ajutoare numai beneficiarilor care desfășoară una sau mai multe activități care se înscriu în economia circulară sau în gestionarea nutrienților, în utilizarea eficientă a resurselor sau într-o metodă de producție ecologică.

3.17.

Aceste criterii suplimentare ar afecta obiectivul principal al măsurii, care este destinată în primul rând să ajute întreprinderile și fermierii afectați de războiul din Ucraina. În plus, membrii Comitetului Economic și Social European consideră că aceste criterii vor face ca cererile de ajutor care trebuie depuse de beneficiari să devină și mai complexe.

3.18.

Dimpotrivă, criteriile de eligibilitate pentru asistența de urgență ar trebui simplificate pentru a evita o sarcină administrativă care ar împiedica potențialii beneficiari să depună o cerere către autoritățile competente.

3.19.

CESE consideră că agricultorii care beneficiază deja de ajutoare directe în cadrul PAC și care sunt afectați de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia ar trebui să fie în mod automat eligibili pentru ajutoarele excepționale finanțate din FEADR.

3.20.

Astfel, ajutorul excepțional propus de Comisie ar fi în concordanță cu obiectivele de sustenabilitate ecologică, economică și socială urmărite de noua PAC. În același timp, acest sistem ar evita adăugarea de noi criterii, ceea ce ar crea confuzie și ar complica lucrurile. Caracterul urgent al situației impune aplicarea unei măsuri pragmatice de solidaritate față de întreprinderile și fermierii cei mai afectați (creșterea costurilor de producție sau prăbușirea piețelor). Sprijinul pentru anumite practici durabile, cum ar fi sprijinul pentru economia circulară, ar trebui promovat în primul rând prin instrumente specifice, cu caracter permanent.

Bruxelles, 16 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(2) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „PAC în perspectiva anului 2020” (JO C 191, 29.6.2012, p. 116).

(3) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040”.

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/60

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Răspunsul la instrumentalizarea migranților de către stat la frontiera externă a UE

[JOIN(2021) 32 final]

(2022/C 365/12)

Raportor:	domnul Stefano PALMIERI
Coraportor:	domnul Pietro Vittorio BARBIERI

Sesizare	Comisia Europeană, 2.5.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Adunării Plenare	18.1.2022
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	12.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	142/2/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că răspunsul UE la instrumentalizarea migranților trebuie să fie integrat într-o politică comună, partajată și coerentă în materie de migrație, în diversele sale componente. Dată fiind criza de la frontiera belarusă și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, este necesar să se verifice dacă Pactul privind migrația și azilul (PMA) mai este adecvat, pentru a nu fragmenta politica în domeniul migrației prin abordarea situațiilor de urgență, plasând mai degrabă într-un cadru juridic și de acțiune unic atât politicile, cât și protecția persoanelor în cauză.

1.2.

CESE consideră că instrumentalizarea migranților poate reprezenta în orice moment o amenințare actuală pentru întreaga Uniune Europeană și nu numai pentru statele membre implicate. Din acest motiv, CESE subliniază că singurele răspunsuri eficiente și la înălțimea acestei provocări vor fi cele capabile să integreze nivelul inițiativelor (politice, legislative, administrative, umanitare) în sfera de acțiune întreprinsă (UE, națională, locală și internațională) și la nivelul actorilor implicați (instituții, organizații ale societății civile, parteneri sociali, cetățeni etc.), inspirându-se din cele mai înalte standarde ale dreptului UE și ale dreptului internațional.

1.3.

CESE consideră că este esențial ca UE să ofere statelor membre sprijin prompt, coordonat și eficient, atât concret (resursele bugetare și personalul agențiilor UE), cât și la nivel administrativ, legislativ și politic. Acest lucru va trebui realizat printr-o acțiune comună pe teren și la nivel interinstituțional, precum și prin inițiative cu o transparență maximă, asigurând totodată libertatea de acțiune a organizațiilor umanitare și a mass-mediei independente prezente în zonele unde are loc instrumentalizarea migranților.

1.4.

În special, CESE consideră că este esențial să se stabilească un cadru integrat pentru intervențiile umanitare, care să combine resursele și structurile instituțiilor și agențiilor naționale și ale UE și să asigure implicarea agențiilor internaționale (UNHCR, OIM), precum și contribuția ONG-urilor și a societății civile, încurajând astfel coordonarea fructuoasă a intervențiilor și asigurând recunoașterea acțiunii umanitare ca mijloc de consolidare a principiilor UE.

1.5.

În acest sens, CESE consideră că recunoașterea deplină și la timp a drepturilor migranților instrumentalizați, evitând zonele gri sau situațiile de incertitudine administrativă, constituie un aspect esențial pentru reducerea și eliminarea amenințării la adresa securității și stabilității UE și a statelor membre implicate pe teren, făcând astfel ineficiente acțiunile de instrumentalizare.

1.6.

Răspunsul UE trebuie să vizeze cu siguranță sursele fluxurilor de migranți instrumentalizați, implicând țările terțe și sprijinind eforturile acestora de a informa populația într-un cadru de cooperare inspirat de principiile democratice și de protecție a drepturilor omului. Acest lucru va face posibilă deturnarea resurselor de la actorii statali care promovează instrumentalizarea migranților.

1.7.

În ceea ce privește statele care promovează sau permit instrumentalizarea migranților, CESE sprijină acțiunea multilaterală la nivelul întregii UE, al instituțiilor internaționale și al țărilor partenere pentru a condamna și a izola astfel de acțiuni, inclusiv prin activarea unor sancțiuni economice și diplomatice adecvate.

1.8.

Războiul actual din Ucraina, ca urmare a agresiunii Federației Ruse, a produs cel puțin 3,9 milioane de refugiați (1), găzduiți în prezent în principal în țările învecinate și în alte țări ale UE, precum și mai multe milioane de refugiați interni. Un flux de o asemenea amploare nu se compară, cel puțin în Europa, nici măcar cu cele înregistrate în deceniile care au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest aspect a fost abordat în timp util de către UE, în special prin activarea Directivei din 2001 privind protecția temporară (2) și prin propunerea privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (Cohesion’s Action for Refugees in Europe – CARE). CESE consideră că astfel de instrumente, bazate pe coeziunea, solidaritatea și responsabilitatea comună a statelor membre, sunt esențiale pentru gestionarea crizelor care implică instrumentalizarea migranților.

1.9.

În prezent, UE reprezintă un loc sigur de azil și protecție pentru milioane de cetățeni ucraineni. Cu toate acestea, ponderea primirii și a asistenței este distribuită inegal în comparație cu capacitățile și resursele statelor membre implicate. Deschiderea frontierelor interne în interiorul UE a asigurat până în prezent deplasarea spontană a refugiaților ucraineni către destinațiile dorite, dar rămâne o disproporție obiectivă între sarcina suportată de țările învecinate și cea suportată de alte state membre. Instrumentalizarea migranților la frontiera belarusă și în cazurile anterioare, deși la scară mai mică, sugerează că este necesară o revizuire aprofundată a mecanismelor de solidaritate și cooperare între UE și statele membre, în special prin redistribuirea migranților asistați, care este, fără îndoială, necesară în situații de criză.

1.10.

De asemenea, CESE dorește să analizeze spiritul „Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului” (3). În ceea ce privește mecanismul complex de definire a cadrului juridic și a procedurilor administrative în cazul instrumentalizării migranților, considerăm că acesta neglijează nivelul de criză interstatală care ar putea apărea în acest context și că nu poate fi separat de abordarea care trebuie adoptată cu privire la migranții înșiși.

1.11.

CESE consideră că, deși sunt necesare instrumente ad-hoc pentru gestionarea instrumentalizării migranților, este esențial să se ia în considerare măsuri de protecție prompte și complete, inclusiv prin directiva privind protecția temporară, în special în cazurile în care gestionarea intrărilor la frontiere, controlul deplasărilor secundare, întârzierile sau derogările propuse pentru procedurile de azil obișnuite sunt disfuncționale și contraproductive pentru obiectivul de protecție a migranților instrumentalizați. În orice caz, nivelul de protecție a migranților ar trebui crescut în raport cu nivelul de criză interstatală care apare în contextul instrumentalizării migranților.

2. Propunere

2.1.

Comunicarea subliniază că criza migrației la frontiera dintre Belarus și Uniunea Europeană (Lituania, Letonia, Polonia) reprezintă o încercare deliberată de a crea o criză continuă și prelungită, în contextul unui efort concertat mai amplu de destabilizare a Uniunii Europene, care pune la încercare unitatea și hotărârea acesteia. Aceasta constituie o „amenințare hibridă”, care se materializează prin instrumentalizarea migranților de către un stat terț.

2.2.

Termenii „criză” și „amenințare” utilizați în prezentul document, departe de a descrie fenomenul specific și complex al migrației, sunt utilizați pentru a indica relevanța tensiunilor politice și a factorilor de instabilitate care decurg din contextul geopolitic subiacent.

2.3.

Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității UE, iar pe teren a condus la o situație critică în primul rând pentru migranții vizați, cu implicații umanitare dramatice atât pe partea belarusă a frontierei, cât și pe cea a UE. Există numeroase raportări privind tratamentele inumane și degradante suferite de migranți în partea belarusă a frontierei, inclusiv ca o formă de presiune asupra UE, a căror situație riscantă este acutizată de șederea prelungită în zonă și de inaccesibilitatea frontierei UE.

2.4.

UE a condamnat prompt și ferm, în toate forurile instituționale ale Uniunii, instrumentalizarea migranților și a refugiaților vulnerabili. Prin acțiunea internațională care a urmat, s-au solicitat implicarea și cooperarea dintre UE și statele partenere, în special statele de origine ale migranților.

2.5.

În contextul unei noi situații de criză, UE a intervenit în sprijinul statelor membre în cauză, luând act de răspunsurile specifice puse în aplicare de guvernele și parlamentele naționale, în special de declararea stării de urgență în regiunile de frontieră. În acest sens, Comisia a luat măsuri pentru a oferi asistență în vederea asigurării coerenței unei astfel de legislații cu dreptul UE.

2.6.

Comunicarea oferă o prezentare a intervenției la nivel politic, tehnic și logistic în sprijinul statelor membre implicate. Începând cu vizitele comisarei Johansson și invitațiile ulterioare adresate statelor membre de către Comisie, legătura politică s-a tradus, de asemenea, prin acordarea de sprijin tehnic la frontieră din partea agențiilor UE (Frontex, Europol, EASO, ajutor de urgență folosind resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare).

2.7.

În ceea ce privește intervențiile la nivel internațional, în special cele care vizează statele de origine și de tranzit ale migranților, Comisia a acționat la cel mai înalt nivel prin îmbunătățirea cooperării sale cu Irak, Liban, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan. Acest lucru este esențial pentru a contracara infrastructura infracțională a introducerii ilegale de migranți, care contribuie la instrumentalizarea operată de Belarus.

2.8.

În contextul crizei interstatale, există un risc ridicat de dezinformare, de știri false și de denaturare a faptelor, corelat cu instrumentalizarea politică a migranților. Comunicarea evidențiază acest risc venit din partea belarusă a frontierei, în special din partea mass-mediei controlate de guvernele belarus și rus. Sunt evidențiate importanța și, în termeni concreți, rolul presei libere, deși nu este subliniată aceeași importanță și în zonele de criză din partea UE a frontierei.

2.9.

Comisia subliniază că instrumentele financiare actuale pot fi consolidate într-o situație de criză prin intermediul finanțării disponibile în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și al Instrumentului pentru gestionarea frontierelor și vize (IMFV). În ceea ce privește returnările (voluntare asistate și nevoluntare), se menționează cooperarea dintre Comisie, Frontex și OIM, evidențiindu-se totodată cooperarea necesară a statelor de origine ale migranților.

3. Observații

Instrumentalizarea migranților și gestionarea politicilor în domeniul migrației

3.1.

CESE consideră că răspunsul la instrumentalizarea migranților trebuie să fie integrat în cadrul unei politici comune, partajate și coerente a UE în materie de migrație, în diversele sale componente.

3.1.1.

Pentru a gestiona migrația în mod corespunzător, UE trebuie să fie conștientă că procesele de migrație nu au niciodată ca unic efect inițiativele unui stat (deși unele dintre ele pot avea uneori o influență semnificativă asupra volumului fluxurilor), chiar și atunci când utilizează migranții ca instrumente puse în slujba unor scopuri politice.

3.1.2.

Ca răspuns la crizele cele mai acute (inclusiv implicarea activă a unui stat terț sau ca urmare a războiului sau a intervenției militare), UE trebuie să fie ghidată de o abordare solidară, în primul rând în raport cu persoanele implicate.

3.1.3.

Fără a aduce atingere necesității de a oferi ajutor tuturor celor aflați în pericol imediat pentru viața lor (refugiați și victime de război), distincția de statut juridic – de exemplu, între persoanele care pot aspira la forme de protecție și alți migranți – poate fi făcută doar după ce au fost respectate procedurile de azil transparente, în conformitate cu legislația UE și standardele internaționale, și nu ca rezultat al unei definiții a priori a fenomenului sau a crizei actuale („amenințare hibridă”, instrumentalizarea migranților, „migrație economică” etc.).

Amenințările hibride și instrumentalizarea migranților

3.2.

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește natura și nivelul amenințării reprezentate de instrumentalizarea migranților de către Belarus. CESE recunoaște amenințarea pe care o reprezintă pentru UE formele de „amenințare hibridă”, și anume „instrumentalizarea ființelor umane de către stat în scopuri politice”.

3.2.1.

În definiția amenințării hibride este utilizată, de asemenea, o formulare diferită: amenințări făcute de „un stat sau de un actor nestatal”. Amenințările hibride pot fi făcute de diferiți actori și pot viza diferite ținte (entități de stat, instituții, organizații sociale, persoane fizice). Totuși, acest nivel amplu de analiză, deși oferă elemente de înțelegere generală, trebuie să se distingă de identificarea faptelor relevante pentru politicile în cauză. Prin urmare, CESE subliniază că, și în scopul măsurilor de reglementare ulterioare, în special în ceea ce privește tratamentul juridic și sprijinul umanitar oferit migranților în astfel de situații de urgență, prezența unui actor statal trebuie considerată o condiție necesară pentru identificarea instrumentalizării migranților.

3.2.2.

Având în vedere validitatea definiției „amenințării hibride” exprimate în comunicare, CESE speră ca răspunsul să fie multidimensional și integrat, și anume să nu rămână la nivelul relațiilor internaționale (dintre statele membre, UE și țările partenere), ci să fie inclus în cadrul politicilor și angajamentelor UE privind promovarea drepturilor omului, protecția migranților și dreptul de azil. Prin urmare, CESE consideră că toate instrumentele de cooperare între statele membre, instituțiile și agențiile UE ar trebui consolidate în vederea gestionării comune a crizelor.

Solidaritate, coordonare și gestionare comună a crizelor

3.3.

CESE este de acord că „astfel de acțiuni reprezintă un pericol real și actual pentru securitatea UE” și nu numai pentru securitatea statelor membre direct vizate. Faptele prezentate în comunicare și criza gravă din Ucraina întăresc convingerea CESE că este cu siguranță necesar să se ofere un cadru politic, de reglementare și procedural pentru un răspuns comun și o gestionare comună a crizelor de către statele membre și instituțiile UE.

3.3.1.

În consecință, pe baza avizului deja exprimat cu privire la propunerile de modificare a regulamentelor privind gestionarea imigrației și a azilului (4), CESE consideră că este esențial să se urmărească o abordare solidară și bazată pe cooperare între statele membre, deoarece situația în cauză nu este cu siguranță singura care creează responsabilitate și dificultăți crescute pentru țările primei intrări, tocmai având în vedere ponderea atribuită de Pactul privind migrația și azilul (PMA) controlului la frontiere și prevenirii deplasărilor secundare.

3.3.2.

Ca parte a reglementării specifice considerată necesară pentru combaterea instrumentalizării migranților de către un stat membru, ar trebui, prin urmare, să se prevadă mecanisme de partajare a responsabilităților comune și individuale între statele membre, inclusiv posibilitatea unor măsuri de transfer în timp util, proporționale cu gravitatea crizei.

3.3.3.

Caracteristicile crizei de la frontiera cu Belarus pun în lumină diferențele, dar și asemănările cu alte strategii de stat care vizează instrumentalizarea mișcărilor migratorii: zona centrală a Mării Mediterane, frontierele dintre Grecia și Turcia, Spania și Maroc, Bosnia și Croația, Serbia și Ungaria (pentru a ne limita doar la anul 2021). CESE consideră că UE ar trebui să depășească limitele răspunsului său din timpul crizelor anterioare, în special prin evitarea situațiilor de dependență de strategiile politice ale țărilor terțe care nu sunt compatibile cu politicile și principiile UE.

Protecția migranților în contextul instrumentalizării

3.4.

CESE consideră că, pentru a defini răspunsul UE, ar trebui întreprinse acțiuni comune de combatere a amenințării, ținând seama de faptul că, în mod clar, în aceste situații specifice, migranții în cauză sunt ei înșiși foarte vulnerabili și au nevoie de măsuri de protecție, tocmai în contextul crizei interstatale.

3.4.1.

CESE împărtășește preocuparea exprimată în comunicare cu privire la situația umanitară de la frontierele dintre statele membre și Belarus. Dificultatea de a acționa de partea belarusă a frontierei reflectă o limitare obiectivă a intervenției umanitare în situații de criză și de conflict interstatal, dar acest lucru ar trebui să reprezinte o încercare de maximizare a eforturilor de a aduce asistența umanitară pentru migranți în interiorul frontierelor statelor membre în conformitate cu standardele legislației UE și cu practicile consacrate în ceea ce privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile.

3.4.2.

CESE solicită facilitarea accesului organizațiilor umanitare ale societății civile de ambele părți ale frontierei dintre UE și Belarus, pentru a oferi ajutor umanitar (asistență medicală, ajutor alimentar, asistență juridică).

3.4.3.

În acest context, instituțiile UE trebuie să acționeze împotriva oricărui semn de acțiune sau manifestare de incriminare a intervenției solidare a societății civile naționale și internaționale, după cum a subliniat deja CESE în avizele sale anterioare (5).

3.4.4.

Comunicarea evidențiază prezența unor deplasări secundare semnificative ale migranților (cel puțin în raport cu numărul migranților care sosesc la frontierele UE în timpul crizei), semnalând activarea patrulelor comune ale forțelor de poliție de frontieră ale statelor membre afectate de prima intrare și de deplasările secundare ale migranților. CESE consideră că, într-o situație de instrumentalizare a migranților, problema deplasărilor secundare ar trebui abordată cu implicarea statelor membre și, în același timp, cu acordarea atenției necesare migranților cei mai vulnerabili, în special în timpul fazelor active ale crizei, pentru a evita noi riscuri la adresa siguranței acestora.

3.4.5.

CESE subliniază, de asemenea, riscurile la adresa protecției demne, echitabile și extinse a migranților vulnerabili, ca urmare a proliferării statutului juridic și a procedurilor de exceptare de către statele membre și de către UE însăși, deși în contextul unei crize care necesită răspunsuri specifice. În acest sens, orice derogare de la procedurile standard de primire și de azil ar trebui să fie armonizată cu măsuri specifice de protecție, având în vedere situația de risc grav, precum și cu menținerea principiului nereturnării.

Combaterea dezinformării, rolul mass-mediei și protejarea persoanelor vulnerabile

3.5.

CESE apreciază accentul pus de comunicare pe combaterea dezinformării, a știrilor false și a manipulării faptelor, inclusiv prin campanii de informare specifice în țările de origine ale fluxurilor de migranți și prin utilizarea instrumentelor electronice de informare și comunicare care au drept scop să ofere migranților informații corecte și verificabile (de exemplu, InfoMigrants).

3.5.1.

În același timp, CESE consideră că, în conformitate cu valorile UE, este important ca informațiile să fie produse în mod liber și să se acorde acces liber la faptele și datele relevante pentru public. În acest sens, punerea în aplicare a măsurilor de urgență trebuie să fie întotdeauna echilibrată cu garantarea de către statele membre și agențiile UE a unei libertăți maxime de acțiune și de comunicare pentru mass-media independentă prezentă în zonele în care sunt instrumentalizați migranții, asigurând, în același timp, norme clare și transparente pentru accesul la centrele care găzduiesc migranți și pentru contactul cu aceștia.

3.5.2.

În ceea ce privește combaterea rețelelor logistice pentru introducerea ilegală de migranți prezente pe platformele informatice și pe platformele de comunicare socială, Comisia, sprijinită de agențiile UE (ENISA), ar trebui să intervină pentru a face distincția între instrumentele utilizate direct de persoanele care introduc ilegal migranți și instrumentele de comunicare între migranți de la egal la egal, pentru a face diferența între responsabilități și pentru a nu îngrădi dreptul la confidențialitatea datelor sau, chiar și indirect și neintenționat, pentru a nu compromite securitatea migranților care sunt victime ale instrumentalizării.

Cooperarea internațională pentru combaterea instrumentalizării migranților

3.6.

CESE salută acțiunea instituțiilor UE de consolidare a cooperării cu țările de origine ale migranților supuși instrumentalizării, pentru a prezenta acestor state riscurile cu care se confruntă migranții și a îmbunătăți cooperarea internațională în materie de migrație.

3.6.1.

Pentru ca acțiunea comună a UE și a țărilor terțe în cauză să fie productivă, această cooperare ar trebui să fie completată de mecanismul de cooperare internațională pentru dezvoltare și de acorduri privind reglementarea migrației.

3.6.2.

Orice acorduri și proceduri cu țări terțe ar trebui încheiate ținând seama de coerența acestor relații cu respectarea drepturilor omului și a angajamentelor juridice internaționale asumate de țările respective.

3.6.3.

O astfel de cooperare ar consolida, de asemenea, eforturile poliției și ale serviciilor de informații pentru a preveni și a combate organizațiile criminale implicate în introducerea ilegală de migranți, ținând seama pe deplin de drepturile de azil și de protecție ale migranților, atât în cazul activităților legate de instrumentalizarea migranților, cât și în general (6).

Sprijin pentru țările membre

3.7.

CESE apreciază sprijinul acordat statelor membre afectate de amenințare, în special prin intermediul agențiilor UE pentru afaceri interne (Frontex, EUAA, mecanismul de protecție civilă) și consideră că acestea ar trebui să funcționeze în toate cazurile în care este confirmată o situație de urgență în conformitate cu o procedură echilibrată și transparentă (7).

3.7.1.

CESE consideră că, în viitor, ar trebui să se asigure un nivel adecvat de asistență pentru statele membre afectate de astfel de amenințări, care trebuie să fie însoțit de un nivel la fel de ridicat de protecție și asistență pentru victimele acțiunii de instrumentalizare, în primul rând pentru persoanele cele mai vulnerabile.

3.7.2.

CESE afirmă cu fermitate că măsurile luate de statele membre pentru returnarea – atât voluntară, cât și nevoluntară – a migranților care nu sunt recunoscuți ca având drept de azil trebuie să aibă loc și în situații de urgență, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, precum și cu sprijinul agențiilor UE.

Instrumente și reglementări pentru o gestionare viitoare a crizelor

3.8.

CESE subliniază că prezentul aviz ia în considerare măsurile în curs de dezbatere și pregătire la momentul redactării, în special Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului. Propunerea conține elemente normative privind statutul migranților și procedurile de solicitare a azilului și a protecției internaționale în contextul unor astfel de situații.

3.8.1.

În acest sens, CESE speră ca regulamentul să țină seama de nevoile de securitate ale statelor membre și să includă, împreună cu acestea, angajamente juridice pentru a face față situației de urgență și pentru a garanta drepturile de protecție ale migranților, inspirate de obligațiile internaționale și de dreptul european.

3.8.2.

În special, Comisia și organele parlamentare vor trebui, de asemenea, să verifice coerența cu drepturile fundamentale și cu drepturile UE a legislației adoptate sau în curs de adoptare în statele membre pentru a combate criza actuală și a preveni astfel de crize în viitor.

3.8.3.

În acest regulament, CESE va evalua cu atenție excepțiile și derogările de la tratamentul procedurilor standard de intrare și de azil, căile de atac efective împotriva refuzurilor, procedurile de returnare și transparența deplină și cooperarea dintre statele membre aflate în situație de urgență și instituțiile și agențiile UE.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) 5 317 219 refugiați din țările învecinate și din țările UE (date actualizate la 26 aprilie 2022, sursa UNHCR, https://data2.unhcr.org/en/situations/ukraine).

(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare (JO L 71, 4.3.2022, p. 1) [Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12)].

(3) Cf. COM(2021) 890 final – 2021/0427 (COD), „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului”.

(4) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul [COM(2020) 609 final] (JO C 123, 9.4.2021, p. 15); Avizul Comitetului Economic și Social European privind: propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului și a propunerii de regulament (UE) XXX/XXX [Fondul pentru azil și migrație] [COM(2020) 610 final – 2020/0279 (COD)] – propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului [COM(2020) 613 final – 2020/0277 (COD)] (JO C 155, 30.4.2021, p. 58).

(5) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Protecția minorilor migranți neînsoțiți în Europa” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 429, 11.12.2020, p. 24).

(6) Cf. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune reînnoit al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2021-2025) [COM(2021) 591 final].

(7) Pe baza unei cereri din partea unui stat membru, urmată de o propunere ulterioară a Comisiei și de o hotărâre a Consiliului European, cu adoptarea în plus de mecanisme de monitorizare și evaluare in itinere. Cf. COM(2021) 890 final – 2021/0427 (COD): Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului.

23.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 365/66

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și a Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte

[COM(2022) 89 final – 2022/0068(COD)]

(2022/C 365/13)

Raportor:

domnul Jack O’CONNOR

Sesizare	Consiliul, 22.3.2022 Parlamentul European, 23.3.2022
Temei juridic	Articolul 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (1) (pescuit), articolele 91 și 100 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (transporturi), articolele 173, 182, 188 și 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (programele Uniunii), articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (politica comercială comună), articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Comitetul Economic și Social).
Decizia Adunării Plenare	22.3.2022
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	12.5.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	15.6.2022
Sesiunea plenară nr.	570
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	202/0/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Regulamentul propus abilitează (2) Comisia Europeană, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să adopte și să aplice anumite măsuri privind exercitarea drepturilor Uniunii în temeiul dispozițiilor Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (3) (denumit în continuare „Acordul privind retragerea”) și ale Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (4) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”).

1.2.

Părțile la acordurile relevante sunt numai Regatul Unit și Uniunea. Prin urmare, CESE este de acord că este pe deplin adecvat ca inițierea oricărei acțiuni să se facă la nivelul Uniunii, prin recurgerea la proceduri de comitologie, astfel cum se prevede în propunerea de regulament.

1.3.

CESE este de acord că Uniunea are nevoie de o procedură flexibilă și eficace în cazul nerespectării de către Regatul Unit a Acordului privind retragerea și/sau a Acordului comercial și de cooperare.

1.4.

Recurgerea la procedurile de comitologie ca modalitate de a abilita Comisia să adopte și să aplice anumite măsuri în cazul încălcării sau nerespectării acordurilor relevante pare pe deplin justificată și este în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității, care determină în mod necesar acțiunea UE.

1.5.

CESE salută propunerea de revizuire a regulamentului la cinci ani de la intrarea sa în vigoare și observă că aceasta ar fi în conformitate cu dispozițiile similare din acordurile relevante.

1.6.

Având în vedere cele de mai sus, CESE sprijină propunerea de regulament. În plus, CESE susține că acesta este un compromis interinstituțional excelent pentru a aborda orice situație care decurge dintr-o încălcare sau nerespectare a Acordului privind retragerea și/sau a Acordului comercial și de cooperare.

2. Observații generale

2.1.

Regulamentul propus abilitează Comisia Europeană să adopte și să aplice anumite măsuri pentru exercitarea drepturilor Uniunii în temeiul dispozițiilor Acordului privind retragerea și ale Acordului comercial și de cooperare. Acesta este conceput pentru a facilita un răspuns eficace și în timp util la orice posibilă încălcare sau nerespectare a dispozițiilor acordurilor relevante de către Regatul Unit.

2.2.

Abilitarea privește:

—

aplicarea de măsuri temporare pentru a determina conformarea și/sau măsuri compensatorii autorizate de o instanță de arbitraj la cererea unei părți, în cazul unei conformări necorespunzătoare sau incomplete, sau măsuri adecvate în cazul în care cealaltă parte nu cooperează pentru facilitarea recurgerii la proceduri obligatorii de soluționare a litigiilor;

—	măsuri de remediere în temeiul Acordului privind retragerea în legătură cu neadăugarea unor instrumente relevante de drept al Uniunii la Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord și/sau la Acordul comercial și de cooperare în ceea ce privește subvențiile, transportul rutier și pescuitul;

—	măsuri de reechilibrare în temeiul Acordului privind retragerea în legătură cu măsurile de salvgardare adoptate de Regatul Unit în temeiul Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord;

—

măsuri de reechilibrare în temeiul Acordului comercial și de cooperare, în ceea ce privește măsurile de salvgardare care creează un dezechilibru între drepturile și obligațiile care decurg din Acordul comercial și de cooperare sau din orice acord suplimentar; sau în special în ceea ce privește divergențele în domeniul muncii și al protecției sociale, al protecției mediului sau al climei sau al controlului subvențiilor;

—	contramăsuri în temeiul Acordului comercial și de cooperare, ca răspuns la măsurile de reechilibrare prevăzute la articolul 411 din Acordul comercial și de cooperare;

—

măsuri de salvgardare în temeiul Acordului privind retragerea (în cazul în care aplicarea Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord conduce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care pot persista sau la o deturnare a comerțului) și în temeiul Acordului comercial și de cooperare (în cazul unor dificultăți economice, societale sau de mediu grave de natură sectorială sau regională care riscă să persiste);

—

suspendarea obligațiilor prevăzute în Acordul comercial și de cooperare în cazul încălcării sau al neîndeplinirii anumitor condiții, în special în ceea ce privește comerțul cu mărfuri, transportul aerian, transportul rutier, pescuitul sau programele Uniunii, sau în cazul în care Regatul Unit nu își plătește contribuțiile financiare sau introduce modificări semnificative ale anumitor condiții inițiale.

2.3.

Aceste măsuri ar trebui să se aplice, de asemenea, oricăror acorduri bilaterale suplimentare la Acordul comercial și de cooperare.

2.4.

În decizia sa privind încheierea Acordului comercial și de cooperare, Consiliul a împuternicit Comisia să adopte majoritatea măsurilor enumerate la punctul 2.2 până la intrarea în vigoare a unui act legislativ specific. S-a prevăzut ca acesta din urmă să fie propus până cel târziu la 31 martie 2022.

2.5.

Fără a aduce atingere Acordului privind retragerea, Acordul comercial și de cooperare acoperă o gamă largă de aspecte, dincolo de comerțul cu bunuri și servicii. Printre acestea se numără investițiile, concurența, ajutoarele de stat, transparența fiscală, transportul aerian și rutier, energia și durabilitatea, pescuitul, protecția datelor și coordonarea securității sociale. Prin urmare, Regulamentul privind respectarea normelor comerțului internațional (5) și alte instrumente existente nu acoperă pe deplin domeniul de aplicare al acestui nou tip de acord. În consecință, trebuie adoptat un nou instrument juridic. Propunerea de regulament este lex specialis în ceea ce privește dispozițiile sectoriale din dreptul Uniunii, în măsura în care aceste dispoziții reglementează același domeniu.

2.6.

Temeiul juridic al propunerii:

—	articolul 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (6) (pescuit);

—	articolele 91 și 100 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (7) (transporturi);

—	articolele 173, 182, 188 și 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (8) (programele Uniunii);

—	articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (9) (politica comercială comună);

—	articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (10) (Comitetul Economic și Social).

2.7.

Acordul privind retragerea și Acordul comercial și de cooperare sunt singurele instrumente juridice ale Uniunii în raport cu Regatul Unit. Prin urmare, numai Uniunea poate lua măsuri în temeiul dreptului internațional. Cu toate acestea, propunerea prevede adoptarea de măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (11). S-ar aplica procedura de examinare a sistemului de comitologie, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (12), întrucât măsurile care ar putea fi adoptate ar afecta aproape sigur statele membre.

2.8.

Propunerea prevede o revizuire a regulamentului la cinci ani de la intrarea sa în vigoare. Acest lucru ar fi în conformitate cu dispoziția similară din Acordul privind retragerea și din Acordul comercial și de cooperare.

2.9.

Regulamentul propus nu acoperă măsurile care intră în domeniul de aplicare al politicilor Uniunii în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție.

2.10.

O propunere legislativă separată reglementează adoptarea de măsuri în domeniul programelor pentru cercetare și formare ale Euratom.

3. Observații specifice

3.1.

Propunerea urmărește să creeze un cadru care să permită Uniunii să reacționeze în mod eficace și în timp util în cazul încălcării sau nerespectării de către Regatul Unit a Acordului privind retragerea și/sau a Acordului comercial și de cooperare.

3.2.

Întrucât acordurile sunt doar la nivelul UE, este clar că ar trebui luate măsuri adecvate la acest nivel.

3.3.

Ținând seama de implicațiile potențiale pentru statele membre, precum și de cerința unei eficiențe optime, aplicarea procedurii de examinare a sistemului de comitologie este pe deplin logică și justificată.

3.4.

Acest lucru este în deplină conformitate cu principiul subsidiarității, deoarece sistemul de comitologie permite statelor membre să monitorizeze actele de punere în aplicare delegate Comisiei.

3.5.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 (13) permit Comisiei, prin derogare de la procedurile obișnuite, să adopte acte de punere în aplicare din motive de urgență (articolul 8) sau de perturbare semnificativă potențială a piețelor din domeniul agriculturii (articolul 7), fără a le prezenta în prealabil comitetului corespunzător. Această eludare procedurală consolidează capacitatea Uniunii de a reacționa rapid la încălcări neașteptate ale acordurilor, dacă este necesar.

3.6.

Comitetul salută gama cuprinzătoare de măsuri prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din propunerea de regulament, precum și limitările acestora.

3.7.

Întrucât nu există precedente pentru retragerea unui stat membru, nu se pune problema coerenței cu legislația existentă în domeniul de politică respectiv.

3.8.

Criteriile clare de reglementare a selecției oricăror măsuri sunt stabilite în detaliu la articolul 2 alineatul (2) din propunerea de regulament. CESE acceptă faptul că regulamentul propus îndeplinește cerințele de proporționalitate și că nu depășește ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivului de a asigura o exercitare rapidă și eficace a acestor drepturi în cazul unei eventuale încălcări sau nerespectări a acordurilor.

3.9.

CESE consideră că nu este necesară o evaluare a impactului, având în vedere natura procedurală a regulamentului propus.

3.10.

CESE salută propunerea de revizuire a regulamentului după cinci ani și observă că aceasta este adecvată, deoarece ar fi în conformitate cu dispozițiile similare din acordurile relevante.

3.11.

Având în vedere cele de mai sus, CESE sprijină propunerea. În plus, CESE susține că acesta este un compromis interinstituțional excelent pentru a aborda orice situație care decurge dintr-o încălcare sau nerespectare a Acordului privind retragerea și/sau a Acordului comercial și de cooperare.

Bruxelles, 15 iunie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, p. 47).

(2) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52022PC0089

(3) JO C 384 I, 12.11.2019, p. 1.

(4) JO L 149, 30.4.2021, p. 10.

(5) Regulamentul (UE) 2021/167 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 654/2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional (JO L 49, 12.2.2021, p. 1).

(6) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012E/TXT&from=RO

(7) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012E/TXT&from=RO

(8) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012E/TXT&from=RO

(9) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012E/TXT&from=RO

(10) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012E/TXT&from=RO

(11) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A12012M%2FTXT

(12) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(13) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 365

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 23 septembrie 2022

Cuprins		Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUŢII
	Comitetul Economic şi Social European
	A 570-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European – Interactio, 15.6.2022-16.6.2022
2022/C 365/01	Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema Ucraina – de la sprijinire la reconstrucție – propuneri ale societății civile europene	1
	AVIZE
	Comitetul Economic şi Social European
	A 570-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European – Interactio, 15.6.2022-16.6.2022
2022/C 365/02	Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema Industria europeană a mobilei – Redresarea sa către o economie inovatoare, verde și circulară (aviz din proprie inițiativă)	7

	III Acte pregătitoare
	Comitetul Economic şi Social European
	A 570-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European – Interactio, 15.6.2022-16.6.2022
2022/C 365/03	Avizul Comitetului Economic și Social European privind (a) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stabilirea unei declarații europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital [COM(2022) 27 final]; și (b) Drepturile și principiile digitale (aviz exploratoriu)	13
2022/C 365/04	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora (Legea privind datele) [COM(2022) 68 final – 2022/0047 (COD)]	18
2022/C 365/05	Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Actul european privind cipurile [COM(2022) 45 final]	23
2022/C 365/06	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile) [COM(2022) 46 final – 2022/0032 (COD)]	34
2022/C 365/07	Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri [COM(2022) 47 final – 2022/0033 (NLE)]	40
2022/C 365/08	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014 [COM(2022) 150 final – 2022/0099 (COD)]	44
2022/C 365/09	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 [COM(2022) 151 final – 2022/0100 (COD)]	50
2022/C 365/10	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2107 de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/… al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan multianual de gestionare pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană [COM (2022) 171 final – 2022/0111 (COD)]	55
2022/C 365/11	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 în ceea ce privește o măsură specifică de acordare a unui sprijin excepțional și temporar din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia [COM(2022) 242 final – 2022/0166 (COD)]	57
2022/C 365/12	Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Răspunsul la instrumentalizarea migranților de către stat la frontiera externă a UE [JOIN(2021) 32 final]	60
2022/C 365/13	Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și a Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte [COM(2022) 89 final – 2022/0068(COD)]	66