COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

12.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 307/3

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 7 iunie 2022

cu privire la instituirea unui punct unic de acces european

(CON/2022/20)

(2022/C 307/03)

Introducere și temei juridic

La 25 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un pachet legislativ (1) (denumit în continuare „propunerea”), propunând instituirea unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC), adoptat de Comisie în septembrie 2020. Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că propunerea intră în sfera sa de competență și a decis să își exercite dreptul de a prezenta un aviz, astfel cum se prevede la articolul 127 alineatul (4) a doua teză și la articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din tratat, întrucât propunerea conține dispoziții care au incidență asupra misiunilor BCE referitoare la colectarea de statistici în temeiul articolului 5 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) și la contribuția Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat și cu articolul 3.3 din Statutul SEBC.

În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1. Observații generale

1.1

BCE consideră că instituirea ESAP reprezintă o etapă importantă în finalizarea uniunii piețelor de capital și salută obiectivul propunerii de a asigura acces centralizat la nivelul întregii Uniuni la informațiile financiare și nefinanciare publice privind entitățile și valorile mobiliare din Uniune, inclusiv în ceea ce privește durabilitatea, într-un mod nediscriminatoriu și eficient. Informațiile accesibile prin intermediul ESAP vor permite investitorilor să identifice mai ușor întreprinderile și proiectele adecvate la nivel transfrontalier și au potențialul de a conferi o mai mare vizibilitate entităților care caută finanțare, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor care fac parte din piețele de capital naționale mai mici. Dacă este bine conceput și pus în aplicare, ESAP va permite astfel o alocare mai eficientă a capitalului în întreaga Uniune, contribuind la dezvoltarea și integrarea în continuare a piețelor de capital. Un grad mai pronunțat de integrare a piețelor de capital este necesar din mai multe motive. În primul rând, piețele de capital mobilizează resursele necesare pentru a facilita accesul participanților la piață la finanțare verde și la finanțare pentru tranziția către o economie digitală. În al doilea rând, este de așteptat ca integrarea piețelor europene de capital să îmbunătățească transmiterea politicii monetare unice către toate părțile zonei euro. În al treilea rând, o integrare mai profundă și mai bună a piețelor de capital va spori reziliența sistemului financiar. Finanțarea și investițiile transfrontaliere îmbunătățesc partajarea riscurilor în întreaga Uniune și, prin urmare, sporesc reziliența economiilor statelor membre la șocuri. Prin urmare, BCE reiterează (2) importanța adoptării și punerii în aplicare prompte a inițiativelor din cadrul planului de acțiune privind UPC, adoptat de Comisie în 2020.

1.2

ESAP este, de asemenea, relevant pentru BCE, deoarece instituirea sa nu numai că ar îmbunătăți accesul SEBC la informații financiare și nefinanciare publice, accesul la informații fiind gratuit, imediat și direct, în scopul îndeplinirii misiunilor sale, ci ar contribui, de asemenea, la depășirea unora dintre principalele obstacole care decurg din necesitatea unei analize statistice și economice mai aprofundate a informațiilor și a seturilor de date care decurg din diferite directive și regulamente ale Uniunii. Printre acestea se numără: (i) informațiile care sunt divulgate în mod selectiv la nivel central sau care nu sunt completate cu metadate adecvate; (ii) lipsa unor standarde comune, a unor formate interoperabile și a unor funcții tehnice pentru divulgarea și descărcarea informațiilor într-un format structurat care să poată fi citit automat; (iii) utilizarea unor identificatori diferiți pentru aceeași entitate în diferite directive și regulamente ale Uniunii; și (iv) lipsa unei interfețe pentru utilizatori care să permite căutarea și prelucrarea rapidă a datelor sau limitările acesteia. Abordarea acestor aspecte, prin instituirea ESAP, precum și prin intermediul standardelor tehnice de punere în aplicare, va facilita colectarea datelor și accesibilitatea acestora în scopuri statistice și, în cele din urmă, utilizarea și partajarea acestora (în special cu alte instituții ale Uniunii), în conformitate cu cadrul juridic aplicabil. Aceasta va îmbunătăți, de asemenea, activitatea operațională și analitică a BCE și, astfel, va sprijini procesul decizional al acesteia.

1.3

BCE salută, de asemenea, integrarea informațiilor privind durabilitatea cu datele financiare și nefinanciare (3). Această integrare și instituirea unui astfel de „ghișeu unic” care să conțină toate informațiile esențiale privind o entitate, inclusiv profilul său de durabilitate, ar aduce beneficii nu numai investitorilor – promovând astfel creșterea piețelor de capital ecologice și crearea unei uniuni ecologice a piețelor de capital – ci și tuturor părților interesate din sectorul privat și public, care sunt interesate de raportarea financiară și de raportarea de informații privind durabilitatea. Din perspectiva BCE, îmbunătățirea disponibilității informațiilor comparabile legate de durabilitate, care rezultă în special din propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (4), ar sprijini și ar facilita luarea unor decizii în cunoștință de cauză și punerea lor în aplicare în ceea ce privește cadrul de politică monetară, supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și contribuția la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în legătură cu stabilitatea sistemului financiar. În special, concentrarea informațiilor privind durabilitatea în cadrul ESAP ar sprijini punerea în aplicare a planului de acțiune al BCE care vizează integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în cadrul său de politică monetară (5).

2. Observații specifice

2.1 Identificatorul entității juridice

2.1.1

BCE salută faptul că, pentru a se asigura că informațiile furnizate către ESAP nu sunt supuse niciunei modificări nejustificate, propunerea prevede că informațiile transmise de entități ar trebui să cuprindă un sigiliu electronic calificat, care, dacă este disponibil, poate include identificatorul entității juridice (LEI) ca atribut obligatoriu al certificatului menționat, care ar trebui să fie pus la dispoziția utilizatorilor (6).

2.1.2

BCE ar considera binevenită impunerea identificatorului persoanei juridice în întreaga Uniune ca atribut obligatoriu clasat deasupra oricărui alt identificator generic pentru entitățile vizate de diferite directive și regulamente ale Uniunii, deoarece acest lucru ar facilita nu numai identificarea acestor entități, ci și acuratețea, capacitatea de căutare, recuperarea, utilizarea și interoperabilitatea informațiilor furnizate către ESAP.

2.1.3

În absența unui identificator al persoanei juridice, BCE recomandă ca organismelor de colectare vizate de directivele și regulamentele subiacente (7) să le fie indicate mijloace alternative de asigurare eficientă a unei identificări unice a entităților în cauză. În special, s-ar putea include o trimitere la un set de identificatori naționali și sectoriali utilizați în mod curent și, prin urmare, disponibili pe scară largă în statele membre, publicat și menținut de BCE (8). În paralel, o astfel de trimitere ar putea, de asemenea, să încurajeze organismele de colectare să includă identificatorii disponibili prin intermediul altor inițiative ale Uniunii privind registrele comerțului (9).

2.1.4

În plus, cerințele pentru un identificator al persoanei juridice valabil sunt definite de standardul 17442 al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) privind identificatorului persoanei juridice (10). În conformitate cu aceste standarde, un identificator al persoanei juridice valabil este compus din 20 caractere care înregistrează un set de atribute definite, dintre care ultimele două constau în cifre de verificare, calculate pe baza unui sistem specific. Astfel, nu există o armonizare la nivelul Uniunii a identificatorului persoanei juridice care să asigure un mijloc uniform de identificare a tuturor informațiilor care pot fi prezentate sau raportate de o anumită entitate.

2.1.5

Propunerea nu abordează problemele care decurg din lipsa unui LEI ca atribut obligatoriu pentru entitățile din întreaga Uniune și deleagă organismului de colectare corespunzător competența de a elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să specifice LEI al entităților care au transmis informațiile. BCE recunoaște flexibilitatea pe care o astfel de delegare o poate oferi. Cu toate acestea, BCE consideră că, până la definirea mai detaliată a LEI, posibilitatea de utilizare a ESAP va fi limitată și consideră util ca propunerea să clarifice faptul că entitățile care furnizează informațiile ar trebui să utilizeze LEI specificat (11) sau, în absența unui LEI, să utilizeze alte mijloace de asigurare a identificării unice.

2.2 Calitatea datelor

2.2.1

Cadrul de calitate a datelor prevăzut în propunere (12) se limitează la validările automate efectuate de organismele de colectare și de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) cu privire la informațiile transmise de entități în scopul verificării (i) conformității cu formatul solicitat; (ii) disponibilității și exhaustivității metadatelor solicitate; (iii) transmiterii unui sigiliu electronic calificat; și (iv) aspectului dacă informațiile nu sunt în mod vădit inadecvate, abuzive sau în mod clar în afara domeniului de aplicare relevant. Pe lângă aceste validări automate, exactitatea informațiilor furnizate în ESAP nu este supusă niciunui control de calitate efectuat de organismele de colectare sau de ESMA, ceea ce ar putea permite includerea în ESAP a unor date inexacte și nefiabile.

2.2.2

În plus, din propunere nu reiese în mod clar dacă cadrele de calitate a datelor care se pot aplica diferitelor divulgări de informații în temeiul actelor juridice la care se face referire în propunere ar fi aplicabile, prin extensie, transmiterii prin intermediul ESAP a acestor date divulgate organismelor de colectare în scopul accesibilității.

2.2.3

Lipsa oricărui sistem care să reducă la minimum riscul de inexactități ar putea submina fiabilitatea informațiilor accesibile prin intermediul ESAP, punând în pericol încrederea publicului în platformă și împiedicând astfel obiectivul ESAP de a promova o mai bună integrare a serviciilor financiare și a piețelor de capital din Uniune prin asigurarea accesului la informații comparabile și fiabile la nivelul întregii Uniuni.

2.2.4

BCE recunoaște caracterul dinamic al propunerii și faptul că se preconizează că aceasta va fi dezvoltată în continuare în timp, fiind găsit un echilibru între fezabilitate și capacitate de utilizare. Includerea posibilității de a dezvolta în viitor un cadru de calitate a datelor ar oferi ESAP un nivel de fiabilitate suficient pentru a atinge obiectivul de a constitui o sursă de informații comparabile și exacte la nivelul Uniunii. Astfel, similar strategiei urmate pentru introducerea treptată a funcționalităților ESAP, propunerea ar putea să prevadă elaborarea unui cadru de calitate a datelor și a unei guvernanțe clare a datelor, cu trimitere, de asemenea, la considerente legate de disponibilitate în timp util, de protecția datelor și de integritate, stabilind o dată de intrare în vigoare diferită. Această abordare ar permite, de asemenea, acumularea unor informații și a unei experiențe suficiente cu ESAP pentru ca, în timp, să fie concepute și puse în aplicare controale de calitate bazate pe norme. Acest aspect ar putea fi deja luat în considerare la elaborarea proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare.

2.3 Cadrul de conformitate

2.3.1

BCE consideră binevenit faptul că entitățile trebuie să asigure exactitatea informațiilor pe care le transmit organismelor de colectare (13). Cu toate acestea, propunerea nu stabilește niciun fel de consecințe juridice în cazul în care entitățile nu transmit informații exacte. Astfel, deși dispoziția indică în mod corespunzător că nici organismele de colectare, nici ESMA, în calitate de organism care gestionează ESAP, nu își asumă nicio răspundere pentru exactitatea informațiilor integrate în ESAP, nu este prevăzută nicio protecție explicită pentru utilizatorii ESAP împotriva eventualelor pierderi sau daune care ar putea rezulta din utilizarea de către aceștia a unor informații incorecte sau incomplete care provin din ESAP.

2.3.2

În plus, propunerea nu clarifică dacă cadrele de conformitate care se pot aplica diferitelor divulgări de informații în temeiul actelor juridice la care se face referire în propunere (14) se extind la transmiterea către organismele de colectare a datelor divulgate pentru accesibilitatea unor astfel de informații în ESAP.

2.3.3

Un cadru clar și explicit care să stabilească responsabilitățile care le-ar reveni entităților care transmit informații organismelor de colectare ar asigura respectarea obligației acestora de a prezenta informații exacte. Acest lucru ar îmbunătăți calitatea datelor disponibile în ESAP, contribuind la ușurința de utilizare și la fiabilitatea acestuia. Prin urmare, ESAP ar consolida încrederea utilizatorilor în informațiile sale, îndeplinindu-și efectiv obiectivul de a constitui o sursă unică de informații comparabile și exacte la nivelul Uniunii.

2.4 Sfera datelor

2.4.1

BCE apreciază faptul că ESAP se concentrează asupra informațiilor pe care entitățile sunt deja obligate să le divulge și că nu introduce cerințe suplimentare de publicare sau raportare. În plus, prin îmbunătățirea accesului la informațiile existente, ESAP va facilita o mai bună utilizare a datelor și va maximiza beneficiile eforturilor de raportare ale întreprinderilor. Având în vedere sfera mai limitată a datelor accesibile prin intermediul ESAP (15) în ceea ce privește cerințele de divulgare completă în temeiul actelor juridice la care se face referire în propunere, BCE recomandă aplicarea unui sistem automatizat de difuzare a datelor necesare în cadrul ESAP. Din perspectiva raportării, acest lucru ar putea fi realizat pe baza unor norme de punere în corespondență predefinite, similare propunerii Comisiei în ceea ce privește mijloacele de publicare ale instituțiilor mici și cu un grad redus de complexitate (16), dar aplicate tuturor entităților.

2.4.2

Deși ESAP ar începe să colecteze informații în timp, după instituirea sa, propunerea nu prevede colectarea de date istorice publicate înainte de instituirea sa. Ar fi posibil să se creeze o serie cronologică de la debutul ESAP pentru seturile de date privind datele financiare și legate de durabilitate care au fost deja colectate și publicate timp de mai mulți ani înainte de instituirea ESAP. BCE încurajează includerea unor astfel de date istorice pentru seturile de date care sunt disponibile și pentru care acest lucru este fezabil, deoarece acestea ar constitui informații utile pentru investitorii și autoritățile care sunt interesate să analizeze tendințele și evoluțiile datelor financiare și legate de durabilitate.

Adoptat la Frankfurt pe Main, 7 iunie 2022.

Președinta BCE

Christine LAGARDE

(1) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate, COM(2021) 723 final (denumită în continuare „propunerea de regulament ESAP”); propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a anumitor regulamente în ceea ce privește instituirea și funcționarea punctului unic de acces european, COM(2021) 725 final; și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a anumitor directive în ceea ce privește instituirea și funcționarea punctului unic de acces european, COM(2021) 724 final.

(2) A se vedea punctul 1.4 din Avizul CON/2021/27 al Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2021 cu privire la o propunere de directivă de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (JO C 446, 3.11.2021, p. 2). Toate avizele BCE sunt disponibile pe EUR-Lex. A se vedea postarea făcută pe blog de Luis de Guindos, vicepreședinte al BCE, și de Fabio Panetta și Isabel Schnabel, membri ai Comitetului executiv al BCE, „Europe needs a fully-fledged capital markets union – now more than ever”, disponibilă pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu. A se vedea, de asemenea, discursul doamnei Christine Lagarde, președinta BCE, „Towards a green capital markets union for Europe”, disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(3) A se vedea punctul 1.4 din Avizul CON/2021/27.

(4) Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, COM(2021) 189 final.

(5) A se vedea comunicatul de presă din 8 iulie 2021,„BCE prezintă un plan de acțiune destinat includerii unor considerații referitoare la schimbările climatice în strategia sa de politică monetară”, disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(6) A se vedea considerentul 15 din propunerea de regulament ESAP.

(7) A se vedea anexa la propunerea de regulament ESAP.

(8) A se vedea materialele de referință publicate de BCE în contextul sistemului de colectare a datelor AnaCredit în ceea ce privește creditele bancare: disponibile pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu

(9) A se vedea sistemul de interconectare a registrelor comerțului (BRIS) întemeiat pe Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46) și pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1042 din 18 iunie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește specificațiile tehnice și procedurile aplicabile sistemului de interconectare a registrelor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2244 al Comisiei (JO L 225, 25.6.2021, p. 7), sau cadrul european pentru registrele statistice ale întreprinderilor întemeiat pe Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 327, 17.12.2019, p. 1) și pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 din 30 iulie 2020 de stabilire a specificațiilor tehnice și a modalităților în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene de întreprindere și de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 271, 18.8.2020, p. 1).

(10) A se vedea Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1); articolul 11 alineatul (7) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/394 al Comisiei din 11 noiembrie 2016 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formulare, modele și proceduri standard pentru autorizarea, examinarea și evaluarea depozitarilor centrali de titluri de valoare, pentru cooperarea dintre autoritățile din statul membru de origine și statul membru gazdă, pentru consultarea autorităților implicate în procesul de autorizare pentru furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar, pentru accesul care implică depozitarii centrali de titluri de valoare, precum și în ceea ce privește formatul evidențelor care trebuie păstrate de către depozitarii centrali de titluri de valoare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 65, 10.3.2017, p. 145); și punctul 1.10 din anexa la propunerea de regulament ESAP. A se vedea, de asemenea, Regulamentul (UE) nr. 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8); anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/708 al Comisiei din 17 aprilie 2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la modelul care trebuie utilizat de către administratorii fondurilor de piață monetară la raportarea către autoritățile competente, astfel cum se prevede la articolul 37 din Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 119, 15.5.2018, p. 5); și punctul 1.16 din anexa la propunerea de regulament ESAP.

(11) A se vedea al șaselea paragraf al punctului 2.4 din Avizul CON/2014/49 al Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2014 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (JO C 336, 26.9.2014, p. 5); punctul 2.2 din Avizul CON/2016/15 al Băncii Centrale Europene din 17 martie 2016 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare (JO C 195, 2.6.2016, p. 1); punctul 2.1 din Avizul CON/2016/44 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2016 cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene cu capital de risc și a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO C 394, 26.10.2016, p. 2); și punctul 2.5.3 din Avizul CON/2021/27.

(12) A se vedea articolul 5 alineatul (1) litera (b), articolul 5 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (1) din propunerea de regulament ESAP.

(13) A se vedea articolul 5 alineatul (4) din propunerea de regulament ESAP.

(14) A se vedea anexa la propunerea de regulament ESAP.

(15) A se vedea anexa la propunerea de regulament ESAP.

(16) Propunerea de articol 1 punctul 182 din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește cerințele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operațional, riscul de piață și în ceea ce privește pragul minim al modelelor interne, COM(2021) 664 final.

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

12.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 307/17

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 307/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Pa de Pagès Català”

Nr. UE: PGI-ES-0880-AM01 - 17.6.2021

DOP ( ) IGP (X)

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Consejo Regulador de la Indicación Geográfica Protegida Pa de Pagès Català

[Consiliul de reglementare al IGP „PA de Pagès Català”]

C/ Pau Claris, 134, 4o

08009 Barcelona

ESPAÑA

E-mail: secretaria@padepagescatala.org

Internet: padepagescatala.org

Consiliul de reglementare al IGP „Pa de Pagès Català” este format din toți producătorii de pâine cu IGP „Pa de Pagès Català” și are un interes legitim să depună cererea de modificare.

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☐	Aria geografică

☐	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☐

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele: Organismul de inspecție și dispozițiile legislative

4. Tipul modificării (modificărilor)

☒	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☐

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5. Modificare (modificări)

IGP „Pa de Pagès Català” a fost introdusă în registrul comunitar de DOP și IGP în 2013 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 140/2013 al Comisiei (JO L 47 din 20 martie 2013). Fiind în vigoare de câțiva ani, anumite aspecte ale caietului de sarcini al produsului trebuie modificate pentru a ține seama de actualizările conceptelor și de îmbunătățirile aduse sistemelor utilizate la fabricarea produsului. Modificările propuse sunt următoarele:

Descrierea produsului (secțiunea B din caietul de sarcini)

a) Aspect

Modificarea constă în schimbarea culorii miezului, astfel încât acesta să poată fi ușor mai închis, adică de culoare crem, precum și alb. Mai precis, în secțiunea b.2) (Caracteristicile pâinii) din caietul de sarcini, formularea:

„Miezul prezintă alveole mari și neregulate. Este de culoare albă precum făina utilizată (...).”

se înlocuiește cu următoarea formulare:

„Miezul prezintă alveole mari și neregulate. Culoarea variază de la alb la crem, în funcție de rata de extracție a făinii utilizate (...).”

Justificarea acestei modificări: Această modificare, care extinde gama de culori astfel încât miezul să nu trebuiască să fie doar alb, se datorează modificării tipurilor de făină permise pentru producția de pâine cu această IGP, care este explicată și justificată mai jos [modificarea (c)]. Formularea originală a caietului de sarcini aflat în prezent în vigoare menționează faptul că miezul are aceeași nuanță de alb ca și făina utilizată, dar în prezent este o practică obișnuită să se utilizeze tipuri de făină cu rate de extracție mai ridicate, ceea ce conduce la utilizarea unor tipuri de făină mai închise la culoare în procesul de fabricare a pâinii. Posibilitatea adăugării unui mic procent de făină de secară indică, de asemenea, utilizarea unor tipuri de făină mai închise la culoare, ceea ce face ca miezul să nu fie la fel de alb ca înainte.

b) Forma de prezentare

În secțiunea b.3) (Forma de prezentare), se extinde gama de dimensiuni ale pâinii cu IGP „Pa de Pagès Català”, deoarece cele două forme stabilite, de 0,5 kg și 1 kg, au fost înlocuite cu o gamă de greutăți cuprinse între 200 g și 3 kg. Se elimină, de asemenea, trimiterea la dimensiunea pâinii în centimetri.

Justificarea acestei modificări: Versiunea actuală a caietului de sarcini include doar dimensiunile cele mai comune ale pâinii, și anume 400-500 g și 800-1 000 g după coacere, fără a ține seama de faptul că brutarii prepară în mod tradițional pâini de diferite dimensiuni. Scopul este acum de a extinde gama de greutăți ale pâinilor protejate de IGP pentru a include pâinile mai mici cerute în prezent de consumatori și pâinile mai mari care se prepară dintotdeauna, în ciuda faptului că sunt mai puțin întâlnite în mediul urban (motiv pentru care nu au fost incluse în prima versiune).

Din motive practice, s-a decis ca definirea dimensiunii pâinii să nu mai includă nicio altă variabilă în afară de greutate. Pâinile sunt rotunde și modelate manual, mai degrabă decât prin utilizarea formelor. Este dificil – dar și inutil – să se specifice dimensiunile exacte ale unui produs preparat manual, în special având în vedere că gama de greutăți este atât de largă. Aceste variabile mai depind și de alți factori, precum fermentarea ulterioară. Aceste modificări ale descrierii formei de prezentare nu afectează în niciun fel calitatea produsului care face obiectul IGP.

Modificările (a) și (b) afectează, de asemenea, secțiunea 3.2 (Descrierea produsului) din documentul unic.

Metoda de producție: ingrediente (secțiunea E.1 din caietul de sarcini)

Se modifică descrierea unora dintre ingredientele descrise în secțiunea E.1.

c) Tipuri de făină:

Trebuie să se extindă tipurile de făină utilizate și parametrii de calitate ai acestora. Formularea actuală („Făină de grâu: W între 150 și 240 și P/L între 0,4 și 0,6”)

se înlocuiește cu următoarea formulare:

„Tipurile de făină sau amestecurile de făină utilizate pot consta în orice soi din familia grâului clasificat ca fiind mediu, dur sau foarte dur, cu rate de extracție și metode de măcinare diferite.

În cazul în care se utilizează un amestec de făină, amestecul final este cel care trebuie să îndeplinească parametrii și caracteristicile reologice pentru făina medie, dură sau foarte dură.

Până la 10 % (din cantitatea totală de făină utilizată în aluat) poate fi făină de secară.”

Justificarea acestei modificări: Legislația spaniolă în vigoare în prezent (Decretul regal nr. 677/2016 din 1 decembrie 2016 de aprobare a standardului de calitate pentru făină, pudră și alte produse pe bază de cereale măcinate) clasifică diferitele tipuri de făină în funcție de caracterul lor adecvat pentru panificație și stabilește caracteristicile tehnice ale acestora [conținutul de proteine, indicele de forță (W) și indicele de cădere]. Cele trei categorii furnizate (medie, dură și foarte dură) sunt tipurile ideale pentru prepararea pâinii protejate de IGP. Prin urmare, considerăm că este suficient să se prevadă categoriile de făină autorizate și că nu este necesar să se includă parametrii specificați în versiunea anterioară a caietului de sarcini.

Din aceleași motive, am dori, de asemenea, să se introducă posibilitatea de a include maximum 10 % făină de secară, deoarece această făină îmbunătățește gustul și culoarea pâinii. După ce a fost marginalizată timp de mai mulți ani, făina de secară a început recent să aibă din nou succes.

Se modifică tipurile de maiauă-mamă permise și descrierea acestora. Versiunea actuală a caietului de sarcini al produsului precizează că „maiaua-mamă” utilizată este o „cultură starter activă”, din care se utilizează un anumit procent („15 % până la 20 % din cantitatea de făină din aluat”). Propunem să se modifice formularea de la titlul paragrafului („maiaua-mamă” înlocuindu-se cu „maiaua-mamă sau fermentativă”) și să se explice faptul că, pentru prepararea pâinii care beneficiază de IGP „Pa de Pagès Català”, metoda utilizată cel mai frecvent – dar nu singura metodă – este „cultura starter activă”.

Formularea propusă este următoarea:

„Maiaua-mamă sau fermentativă:

În aluat, se adaugă o maiauă-mamă sau fermentativă, pentru a permite creșterea pâinii. Maiaua fermentativă care se utilizează cel mai frecvent constă într-o «cultură starter activă» din seara anterioară, la care se adaugă făină și apă și uneori sare, la o temperatură scăzută, menită să întârzie procesul de fermentare. Această etapă se desfășoară cel puțin o dată și poate fi repetată de mai multe ori. Procesul poate fi automatizat, iar maiaua-mamă poate fi reprodusă în mod continuu.

Se acceptă, de asemenea, alte tipuri de maiauă cu calități fermentative, la care se poate adăuga o doză de drojdie.”

Justificarea acestei modificări: În primul rând, se modifică titlul paragrafului, „maiaua-mamă” înlocuindu-se cu „maiaua-mamă sau fermentativă”. Acest lucru se datorează modificării legislației naționale. Decretul regal nr. 308/2019 din 26 aprilie 2019 de aprobare a standardului de calitate pentru pâine din Spania a restrâns definiția termenului „maiauă-mamă” la un singur tip de maiauă fermentativă, care a trecut doar printr-un proces de fermentație spontană și la care nu s-a adăugat drojdie. În al doilea rând, s-a decis să se permită utilizarea a diferite tipuri de maiauă fermentativă (care pot include adăugarea de drojdie și/sau de sare), lăsând această practică la latitudinea fiecărui brutar.

Propunem eliminarea valorii maxime pentru sare (stabilită la 1,8 % din cantitatea de făină în versiunea actuală a caietului de sarcini).

Justificarea acestei modificări: Conținutul maxim de sare se elimină deoarece această valoare a fost stabilită pe baza legislației naționale în vigoare la momentul aprobării IGP, care a fost abrogată între timp prin Decretul regal nr. 308/2019 din 26 aprilie 2019 de aprobare a standardului de calitate pentru pâine. Articolul 11 alineatul (2) din standardul de calitate actual stabilește conținutul maxim de sare din produsul finit. Acesta specifică valori de 1,31 g la 100 g de pâine sau de 1,66 g de sare la 100 g de pâine, în funcție de metoda de testare utilizată. Având în vedere că reglementările tehnice și sanitare naționale s-au schimbat și pentru a ne putea adapta mai ușor la modificările aduse normelor obligatorii, am decis că această secțiune nu este necesară și ar trebui eliminată.

În ceea ce privește drojdia, propunem extinderea gamei de forme de drojdie de panificație utilizate. Formularea actuală a caietului de sarcini prevede că drojdia trebuie să fie sub formă presată sau de pulbere. Propunem înlocuirea acestei formulări după cum urmează:

„Drojdie: Se poate adăuga drojdie (Saccharomyces cerevisiae L.) în diferitele sale forme comerciale până la maximum 2 %. Această cantitate poate fi redusă prin utilizarea unor tipuri de maiauă fermentativă și a unor perioade de fermentare mai lungi decât perioadele minime stabilite în caietul de sarcini.”

Justificarea acestei modificări: Formularea actuală menționează drojdia comercială sub formă presată sau de pulbere, dar există și alte forme de prezentare, cum ar fi drojdia lichidă. Scopul modificării este de a adapta caietul de sarcini la realitățile pieței, fără a compromite calitatea produsului protejat de IGP.

Dintre modificările aduse secțiunii „ingrediente” din caietul de sarcini, modificările (c), (d) și (e) afectează, de asemenea, secțiunea 3.3 (Materii prime) din documentul unic.

Metoda de producție (secțiunea E.2 din caietul de sarcini)

Modificările propuse legate de procesul de producție a pâinii care face obiectul IGP necesită modificări ale secțiunii E.2 (Metoda de producție) din caietul de sarcini.

În ceea ce privește frământarea, formularea actuală este următoarea:

„Frământarea:

Frământarea poate fi efectuată manual sau prin mijloace mecanice. Timpul de frământare variază între 20 și 30 de minute, în funcție de tipul de malaxor utilizat. Ingredientele se amestecă mai întâi lent timp de câteva minute, apoi mai rapid atât timp cât este necesar, fără a avea un impact negativ asupra aluatului.

După frământare, temperatura aluatului trebuie să fie cuprinsă între 22 °C și 28 °C pentru a se garanta succesul fermentării ulterioare.”

Propunem înlocuirea acestei formulări după cum urmează:

„Frământarea sau malaxarea reprezintă procesul prin care se amestecă ingredientele pâinii, fie manual, fie prin mijloace mecanice. După frământare, temperatura aluatului trebuie să fie cuprinsă între 22 °C și 28 °C pentru a se garanta succesul fermentării ulterioare.”

Justificarea acestei modificări: Deși formularea actuală a caietului de sarcini prevede că timpul de frământare variază între 20 și 30 de minute, în funcție de tipul de malaxor utilizat, intervalul de timp acceptat nu a fost de fapt stabilit în mod corect în caietul de sarcini inițial, deoarece s-a luat în considerare doar un singur tip de malaxor (cel cu lamă). Alte tipuri, cum ar fi malaxoarele cu spirală, necesită un timp de frământare mai scurt, deoarece pot atinge un număr mult mai mare de rotații pe minut decât malaxoarele cu lamă. Prin urmare, nu este o idee bună să se specifice timpul de frământare, deoarece acesta va depinde de tipul de malaxor utilizat. Factorii importanți pentru determinarea condițiilor ideale de frământare, indiferent de malaxorul utilizat, sunt temperatura aluatului și expertiza brutarului, deoarece aceștia sunt factorii care asigură succesul fermentării ulterioare.

În ceea ce privește etapa de repaus al aluatului, se precizează în prezent în mod clar că această etapă poate fi realizată în încăperi dedicate fermentării cu condiții controlate. Acest lucru nu era menționat în versiunea inițială a caietului de sarcini. S-a considerat adecvat să se clarifice acest punct și să se lămurească faptul că, la fel ca etapa de fermentare finală, această etapă poate fi realizată fie în condițiile ambientale ale brutăriei, fie într-o încăpere dedicată fermentării cu condiții controlate, care permite un control mai mare asupra condițiilor de temperatură și de umiditate în care se prepară pâinea. Aceasta este mai degrabă o clarificare decât o modificare, deoarece această posibilitate a fost indicată pentru alte etape ale procesului, dar nu pentru acest punct în mod specific.

În ceea ce privește fermentarea finală, formularea caietului de sarcini inițial prevede că „După formarea pâinii, este necesar să se permită fermentarea continuă a acesteia timp de cel puțin 3 ore.”

Propunem înlocuirea acestei formulări după cum urmează:

„După formarea pâinii, este necesar să se permită fermentarea continuă a acesteia timp de cel puțin 3 ore. În cazul în care aluatul sau bilele de aluat sunt lăsate în repaus mai mult decât perioada minimă de 15 minute prevăzută pentru fiecare dintre aceste etape, este posibil să se reducă durata etapei de fermentare finală pe baza perioadei suplimentare de repaus al aluatului și/sau al bilelor de aluat.

În brutării, la temperatura camerei, timpul final de fermentare poate fi redus cu maximum 30 de minute în timpul verii, pentru a preveni fermentarea exagerată a pâinii.”

Justificarea acestei modificări: Este o practică obișnuită ca brutarii să lase aluatul sau bilele de aluat în repaus pentru perioade mai lungi. Scopul este de a îmbunătăți gustul și mirosul pâinii. Prelungirea acestor perioade de repaus le permite adesea brutarilor să reducă timpul final de fermentare. Prin urmare, rămâne la latitudinea brutarilor să decidă cum să împartă perioadele de fermentare în timpul procesului, cu condiția ca timpul total de fermentare să se ridice la cel puțin 3 ore și 30 de minute.

De asemenea, din cauza climei tipice din țara noastră, temperaturile sunt foarte ridicate în timpul verii. În brutăriile care nu sunt dotate cu aer condiționat, temperatura poate depăși 40 °C atunci când se utilizează cuptoare și alte mașini. Acest lucru afectează temperatura aluatului, pentru care temperatura optimă este de maximum 28 °C. Prin urmare, am propus ca timpul total de fermentare din procesele directe să poată fi redus cu 30 de minute, astfel încât să se evite fermentarea exagerată a pâinii.

Temperatura minimă de coacere se reduce la 160 °C (în prezent este de 180 °C). Această reducere este necesară pentru a adapta condițiile de coacere la noile forme mai mici. Astfel cum se explică în modificarea (b), se introduc pâini mai mici. Pâinile mai mici pot necesita temperaturi mai scăzute de coacere.

Secțiunea din caietul de sarcini intitulată „Forma de prezentare pentru vânzare și ambalarea”, include posibilitatea ca pâinile mai mari să fie vândute la gramaj. Caietul de sarcini inițial prevedea ca pâinea să fie vândută doar întreagă sau feliată la cererea clientului.

Justificarea acestei modificări: Acum că au fost incluse pâini de peste 1 kg, astfel cum s-a solicitat și s-a explicat anterior în modificarea (b), ar trebui luate în considerare particularitățile pe care acest lucru le implică la momentul vânzării. În mod tradițional, dacă nu doresc o pâine întreagă, clienții cumpără pâine la gramaj. Prin urmare, este logic să se permită ca aceste pâini să fie vândute la gramaj (într-o singură bucată) și nu doar întregi sau feliate, cum a fost cazul până în prezent.

Dintre modificările aduse paragrafului din caietul de sarcini referitor la „metoda de producție”, modificarea (j) privind temperatura de coacere și modificarea (k) privind vânzarea la gramaj afectează, de asemenea, documentul unic (secțiunile 3.4 și 3.5).

Norme privind etichetarea

În ceea ce privește etichetarea, se aduc modificări formale pentru a se asigura că toate informațiile privind cerințele de etichetare sunt incluse în aceeași secțiune. Mai precis, faptul că pâinea care face obiectul IGP este comercializată în ambalaje numerotate a fost inclus în secțiunea H (Etichetare) din caietul de sarcini.

Justificarea acestei modificări: Faptul că pâinea care face obiectul IGP este introdusă pe piață cu etichete numerotate a fost deja menționat în caietul de sarcini în vigoare la rubrica „Forma de prezentare pentru vânzare, ambalarea și etichetarea”, dar aceste informații nu au fost incluse în secțiunea H privind etichetarea. S-a considerat adecvat ca toate informațiile privind etichetarea să fie incluse în aceeași secțiune a caietului de sarcini și, prin urmare, formularea secțiunii H a fost modificată în consecință.

Documentul unic nu preciza că ambalajele în care se vinde pâinea trebuie numerotate. Întrucât această practică este importantă pentru asigurarea trasabilității produsului cu IGP, această informație se include în secțiunea 3.6 din documentul unic.

Altele

Organismul de inspecție și de certificare (secțiunea G): Se actualizează datele de contact ale organismului de certificare. Mai precis, se actualizează numele organismului de certificare, deoarece, deși este aceeași entitate, numele acestuia a fost schimbat. Se actualizează, de asemenea, adresa poștală și adresa de e-mail ale acestuia. De asemenea, trimiterea la standardul ISO 45011 se înlocuiește cu o trimitere la standardul ISO/IEC 17065:2012.

n)	Cerințe legislative naționale (secțiunea I): Această secțiune a fost eliminată, întrucât nu reprezintă o cerință a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.

DOCUMENT UNIC

„Pa de Pagès Català”

NR. UE: PGI-ES-0880-AM01-17.6.2021

DOP ( ) IGP (X)

1. Nume

„Pa de Pagès Català”

2. Statul membru sau țara terță

Spania

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tip de produs

Clasa 2.3. Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți.

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Pa de Pagès Català” este o pâine tradițională, cu formă rotundă, coajă crocantă și un miez moale cu alveole mari, care se modelează întotdeauna manual. Procesul de fabricare se desfășoară după o metodă tradițională, care presupune o fermentare lentă și o coacere efectuată întotdeauna în cuptoare din cărămidă refractară.

Pâinea protejată de această IGP are următoarele caracteristici:

Aspect:

Este o pâine rotundă cu aspect rustic.

Miezul prezintă alveole mari și neregulate. Culoarea variază de la alb la crem, în funcție de rata de extracție a făinii utilizate, și nu se întărește odată cu trecerea timpului. Miezul spongios, care este un element esențial al produsului, este rezultatul expertizei și experienței îndelungate ale brutarilor.

Coaja este groasă și crocantă, de culoare aurie și prezintă crăpături în locurile unde s-a deschis în timpul coacerii.

Caracteristicile organoleptice:

Este o pâine cu un miros foarte plăcut și foarte aromată, cu o anumită aciditate care păstrează senzația de prospețime și o textură plăcută timp de 8-9 ore după coacere.

Forma de prezentare:

Pâinea cu IGP „Pa de Pagès Català” este prezentată sub formă de bucăți rotunde cu o greutate cuprinsă între 200 g și 3 000 g, care prezintă o crăpătură naturală pe partea superioară.

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Tipurile de făină sau amestecurile de făină utilizate pot consta în orice soi din familia grâului clasificat ca fiind mediu, dur sau foarte dur, cu rate de extracție și metode de măcinare diferite. În plus, până la 10 % (din cantitatea totală de făină utilizată în aluat) poate fi făină de secară.

Apă: încorporată în aluat în proporție de 60-70 % (litri de apă/kg de făină).

Maiaua-mamă sau fermentativă: se adaugă o maiauă-mamă sau fermentativă cultivată. Aceasta este obținută cel mai frecvent dintr-o fermentare precedentă.

Drojdie (Saccharomyces cerevisiae L.): nu mai mult de 2 %.

Sare de masă.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de fabricație are loc în aria geografică definită:

a)	Frământare

b)	Perioada de repaus Pe parcursul acestei etape, expertiza brutarului este foarte importantă pentru elaborarea aromelor pâinii. Mai mult, această fază de repaus întărește rețeaua de proteine care apare în timpul frământării și face aluatul mai maleabil.

c)	Divizarea aluatului

d)	Formarea bilelor de aluat

e)	Repausul bilelor de aluat

f)	Modelarea Modelarea trebuie făcută manual; nu se acceptă sub nicio formă modelarea mecanică.

g)	Fermentarea

Marcajul

i)	Coacerea Produsul cu IGP „Pa de Pagès Català” trebuie să se coacă doar în cuptoare făcute din cărămidă refractară care difuzează căldura, la o temperatură cuprinsă între 160 °C și 230 °C. Brutarul își va utiliza expertiza proprie pentru a adăuga aburi, proces care conferă cojii aspectul său final.

Răcirea

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

IGP „Pa de Pagès Català” este prezentată publicului în bucăți întregi, nefeliate. Pâinea se vinde ambalată. Fiecare pâine trebuie ambalată individual, iar ambalajele trebuie să fie din hârtie sau din orice alt material care este sustenabil, biodegradabil și ecologic.

Ambalarea trebuie făcută la punctul de comercializare, imediat înainte de vânzarea către consumatorul final, deoarece ambalarea poate accelera procesul de absorbție a umidității din miez de către coajă, care se înmoaie și devine elastică, ceea ce face ca pâinea să fie mai puțin crocantă la exterior și mai puțin spongioasă pe interior.

Pâinea poate fi feliată doar la cererea clientului, în momentul vânzării. Pâinile care cântăresc mai mult de 1 000 g pot fi vândute la gramaj, iar bucățile rezultate pot fi feliate sau lăsate nefeliate.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Produsul cu IGP „Pa de Pagès Català” are propriul logo, care însoțește produsul final ambalat. Toți operatorii care îndeplinesc condițiile specificate în caietul de sarcini al IGP au dreptul de a utiliza logoul indicației geografice protejate „Pa de Pagès Català”.

Pe ambalajul pâinii care face obiectul IGP trebuie să figureze numărul de serie și denumirea IGP „Pa de Pagès Català”, logoul acesteia și simbolul pentru IGP al UE.

Reproducere în alb și negru a logoului propriu al IGP:

Culori Pantone ale logoului propriu al IGP: 457 pentru paleta brutarului, 265 pentru umbră, 124 pentru coajă.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Zona geografică a indicației geografice protejate „Pa de Pagès Català” cuprinde în întregime comunitatea autonomă Catalonia.

5. Legătura cu aria geografică

5.1. Specificitatea ariei geografice

„Pa de Pagès Català”, cunoscută în întreaga comunitate autonomă Catalonia drept pa de pagès, este pâinea cu cea mai mare reputație istorică din această regiune. Etimologia numelui pa de pagès oferă deja o idee clară în legătură cu originile rurale ale produsului. În catalană, pagès înseamnă țăran. Pa de pagès era pâinea pe care o făceau țăranii din toate zonele rurale din Catalonia pentru consumul local. Era, deci, o pâine artizanală, fiind făcută în masías (casele rustice ale țăranilor) și chiar în casele locuitorilor satelor. Brutarii din zonele rurale făceau și ei pa de pagès, deoarece această pâine se păstra foarte bine timp de mai multe zile, ceea ce era ideal pentru țărani. Având o formă rotundă, caracteristica principală a acestei pâini este modelarea manuală, cu fermentare lentă și coacere în cuptoare din cărămidă refractară, tradiție care se păstrează de mai bine de șase secole.

Tradiția legată de pa de pagès s-a transmis din tată în fiu timp de secole, atât în ceea ce privește realizarea ei acasă, cât și în ceea ce privește producția din brutării. Acești brutari din mediul rural, în contextul migrațiilor succesive ale populației rurale către mediul urban înregistrate în Catalonia în secolele XVI-XVIII, sunt cei care au introdus progresiv pa de pagès în marile orașe ale țării sau în localitățile din jur.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, anumite evenimente istorice au dus la consolidarea faptului că „Pa de Pagès Català” este produsul cel mai reprezentativ al brutăriei catalane. Expozițiile universale care au avut loc la Barcelona în 1888 și 1929, în același timp cu procesul de industrializare a Cataloniei, au favorizat un exod masiv al țăranilor către capitala catalană. Mii de oameni și-au părăsit satele din centrul și sudul Cataloniei în căutarea unui trai mai bun în uzinele din Barcelona sau în alte orașe puternic industrializate, cum ar fi Manresa, Reus etc. Printre ei se găseau și cei care fuseseră brutari în satele lor natale sau care se ocupaseră cu prepararea pâinii la ei acasă. Mulți dintre aceștia și-au găsit un loc de muncă nu în fabrici, ci în brutăriile din oraș, care trebuiau să producă pâine pentru un număr tot mai mare de consumatori.

Însă în timp ce aceste persoane deveneau brutari calificați, sectorul brutăriei intra într-o etapă de schimbare în ceea ce privește metodele de lucru; este vorba de introducerea mașinilor și a făinurilor mai rafinate decât cele utilizate până atunci. În această perioadă au început să apară baghetele, a căror realizare era mai ușoară și mai rapidă decât cea a pâinii tradiționale. Cu toate acestea, noua populație urbană a rămas fidelă pâinii tradiționale și a favorizat menținerea cererii de pa de pagès, motiv pentru care brutăriile, în oferta lor, propuneau atât pâinile lungi moderne, cât și pâinea țărănească.

În acea perioadă, pa de pagès era cunoscută în Catalonia ca o pâine tradițională, artizanală, pâinea de toată ziua, diferențiindu-se de noile tipuri de pâine. Produsul se bucură de aceeași reputație și în prezent, astfel încât se poate chiar spune că una dintre cele mai faimoase specialități catalane, pa amb tamàquet (pâine cu roșii), este de neconceput dacă nu se folosește „Pa de Pagès Català”.

Metoda folosită la producerea pa de pagès în Barcelona și alte centre industriale catalane s-a răspândit în secolele XIX și XX în întreaga Catalonie. Conform spuselor urmașilor familiilor de brutari din întreaga Catalonie, această metodă a rămas identică de-a lungul ultimilor 100 de ani. În ceea ce privește aluatul, se utilizează întotdeauna procedee lente și se acordă o atenție deosebită coacerii și mai ales efectului produs de aburii adăugați de brutar conform expertizei sale, fapt ce joacă un rol esențial în realizarea aspectului final al cojii.

5.2. Specificitatea produsului

„Pa de Pagès Català” este specialitatea cea mai reprezentativă a brutăriei catalane. „Pa de Pagès Català” este o pâine cu fermentare de lungă durată, modelată doar manual și coaptă încet într-un cuptor din cărămidă refractară, cu o coajă crocantă și prăjită și cu un miez moale și spongios cu alveole mari, ceea ce păstrează senzația de prospețime și textura plăcută a pâinii timp de 8-9 ore după coacere. Aceste caracteristici, rezultatul expertizei și al îndelungatei experiențe a brutarilor catalani, conferă pâinii trăsături distincte, rămase neschimbate încă de la început, ceea ce a făcut ca pâinea să își păstreze reputația de-a lungul timpului.

5.3. Legătura cauzală dintre aria geografică și o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului

Caracteristicile care stabilesc o legătură între aria geografică și produs sunt în cea mai mare parte legate de reputația istorică însemnată a produsului și de transmiterea procesului de fabricație din tată în fiu de brutari catalani timp de generații, ceea ce a permis respectarea acelorași criterii de fabricație. „Pa de Pagès Català” se bucură de o asemenea reputație încât a devenit un element indispensabil al gastronomiei catalane.

În Catalonia, reputația artizanală și calitatea „Pa de Pagès Català” sunt recunoscute de secole, ceea ce face ca, în numeroase cazuri, această calitate să devină motiv de dispută. Astfel, într-un studiu privind fabricarea, vânzarea și consumul de pâine în orașele catalane moderne din secolele XIV-XVIII, Antoni Riera, profesor la universitatea din Barcelona, arată că în secolul al XVIII-lea în Barcelona, pâinea care ajungea în orașe din zonele rurale constituia o sursă de tensiuni. Mai exact, Riera vorbește de pa de pagès care provenea din satele din jur. Nu este greu de înțeles motivul acestor tensiuni între brutarii din oraș și cei care proveneau din afara capitalei catalane: calitatea pa de pagès era superioară celei a pâinii făcute de brutarii din Barcelona, iar pa de pagès se afla în topul preferințelor consumatorilor. Este ceea ce afirmă și istoricul Jesús Ávila cu privire la pâinile care ajungeau în Barcelona din alte locuri: „Orășenii preferau pâinea făcută de călugării de la mănăstirea Sant Jeroni din Vall d’Hebron. În afară de pa de pagès, mai erau preferate și pâinile locale, cum ar fi cele din Valls și Reus, iar bagheta lungă în stil franțuzesc a devenit și ea populară, ca de altfel și llonguets”. După cum se vede, istoricii considerau, cel puțin din secolul al XVIII-lea încoace, pa de pagès catalană drept un produs de calitate specific Cataloniei.

Alți specialiști în panificație, gastronomi și istorici (F. Tejero, X. Barriga, J. C. Capel, E. Rosset, P. Roca) se referă în mod repetat la „Pa de Pagès Català” ca la un produs specific Cataloniei.

De asemenea, este interesant de observat cât de devreme a fost integrat acest produs în arta spaniolă. În cazul „Pa de Pagès Català”, una dintre referințele figurative cele mai vechi se regăsește în picturile murale din Pia Almoina de Lleida (secolele XIV-XV), unde se pot vedea pâini mari pe mesele săracilor, diferite de tipurile de pâine pe care le mâncau cei înstăriți în epoca respectivă. Alte exemple care trebuie menționate sunt operele în care se regăsesc formele pâinii catalane tradiționale, cum ar fi picturile lui Picasso și ale lui Dalí (de la începutul și jumătatea secolului al XX-lea), trecând prin naturile moarte ale pictorilor din a doua jumătate a secolului trecut, care sunt mai puțin cunoscuți la nivel internațional.

Trebuie menționat faptul că și alte pâini care se bucură de o reputație asemănătoare celei a „Pa de Pagès Català” pot să poarte denumirea de pa de pagès, după cum se întâmplă în insulele Baleare sau în provinciile limitrofe ale Cataloniei (de exemplu, Huesca sau Castellón). Acest fapt este menționat de José Carlos Capel (El pan. Elaboración, formas, mitos, ritos y gastronomía, Barcelona, Montserrat Mateu, 1991), critic gastronomic care a studiat și diseminat obiceiurile alimentare spaniole și care afirmă că „denumirea de pâine țărănească este utilizată pentru a desemna pâinile care, datorită aspectului și caracteristicilor lor gustative, încearcă să concureze, în general fără succes, cu excelenta pâine catalană”.

Listele oficiale cu prețurile la pâine publicate de diferitele provincii spaniole sub supravegherea autorităților naționale arată cât de puternic este ancorată pa de pagès în viața Cataloniei. În ceea ce privește cele patru provincii catalane, pâinea țărănească apare pe liste până în momentul liberalizării prețurilor la pâine (1986) în timp ce în insulele Baleare, unde de asemenea se vinde o pâine denumită țărănească, aceasta nu figurează pe liste, unde găsim doar pâinea de tip baghetă (pâinea comună).

În ultimii ani, multe articole din presa scrisă au scos în evidență excelența brutarilor din întreaga Catalonie care, cu ajutorul brutăriilor familiale tradiționale vechi de secole, au reușit să păstreze „Pa de Pagès Català” ca una dintre specialitățile lor.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

În timpul prelucrării modificării, caietul de sarcini actualizat poate fi consultat la următoarea adresă: http://agricultura.gencat.cat/web/.content/al_alimentacio/al02_qualitat_alimentaria/normativa-dop-igp/plecs-tramit/pliego-condiciones-igp-pa-pages-catala-modificacion.pdf, iar după aprobare, va fi disponibil la adresa: http://agricultura.gencat.cat/ca/ambits/alimentacio/segells-qualitat-diferenciada/distintius-origen/dop-igp/normativa-dop-igp/plecs-condicions/en-vigor/

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 307

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 12 august 2022

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 307/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10649 – PKN ORLEN / NORMBENZ / SELECTED HUNGARIAN AND SLOVAK ASSETS OF MOL) ( 1 )	1
2022/C 307/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10804 – KKR / CONTOURGLOBAL) ( 1 )	2

	III Acte pregătitoare
	BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
2022/C 307/03	Avizul Băncii Centrale Europene din 7 iunie 2022 cu privire la instituirea unui punct unic de acces european (CON/2022/20)	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 307/04	Rata de schimb a monedei euro — 11 august 2022	8
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA STATELE MEMBRE
2022/C 307/05	Comunicare a Comisiei în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate – Modificarea obligațiilor de serviciu public pentru servicii aeriene regulate ( 1 )	9

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0338
JPY	yen japonez	136,57
DKK	coroana daneză	7,4395
GBP	lira sterlină	0,84575
SEK	coroana suedeză	10,3600
CHF	franc elvețian	0,9712
ISK	coroana islandeză	139,70
NOK	coroana norvegiană	9,8040
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,346
HUF	forint maghiar	394,18
PLN	zlot polonez	4,6828
RON	leu românesc nou	4,9055
TRY	lira turcească	18,5674
AUD	dolar australian	1,4532
CAD	dolar canadian	1,3202
HKD	dolar Hong Kong	8,1118
NZD	dolar neozeelandez	1,6045
SGD	dolar Singapore	1,4151
KRW	won sud-coreean	1 344,62
ZAR	rand sud-african	16,7083
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9668
HRK	kuna croată	7,5150
IDR	rupia indoneziană	15 215,93
MYR	ringgit Malaiezia	4,5952
PHP	peso Filipine	57,225
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,343
BRL	real brazilian	5,2447
MXN	peso mexican	20,6398
INR	rupie indiană	82,2845

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2022/C 307/06	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10781 – KB AG / KB SFN / KBJ) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	10
2022/C 307/07	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10839 - APOLLO CAPITAL MANAGEMENT / SCHUR FLEXIBLES GROUP) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	12
2022/C 307/08	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10849 – HUK / BRI / LNN / PITSTOP) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	13
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 307/09	Aviz Informativ – Consultare Publică – Indicații geografice din Georgia	15
2022/C 307/10	Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	17

	Rectificări
	Rectificare la notificarea prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10803 - ELKEM / HYDRO ENERGI INVEST / ALTOR FUND MANAGER / VIANODE) Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( JO C 302, 8.8.2022 )	26

Denumirea care urmează să fie protejată, cu caractere georgiene	Transcrierea cu caractere latine a denumirii	Tipul de produs
სალხინოს ოჯალეში	Salkhino Ojaleshi	Vin
წარაფი	Tsarapi	Vin
ახმეტა / ახმეტის მწვანე	Akhmeta / Akhmetis Mtsvane	Vin
ახოები	Akhoebi	Vin
ბოლნისი	Bolnisi	Vin
ნინოწმინდის თაფლი	Ninotsminda Taphli	Miere


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.