INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/2

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 iunie 2022 – Sony Corporation, Sony Electronics Inc/Comisia Europeană

(Cauza C-697/19 P) (1)

(Recurs - Concurență - Înțelegeri - Unități de disc optice - Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 - Încălcare unică și continuă - Noțiune - Acorduri coluzive privind cereri de ofertă legate de unități de disc optice pentru laptopuri și computere desktop organizate de doi fabricanți de computere)

(2022/C 294/03)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Sony Corporation, Sony Electronics Inc (reprezentanți: E. Kelly, N. Levy și R. Snelders, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Dawes, M. Farley, F. van Schaik și L. Wildpanner, agenți)

Dispozitivul

1)	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 12 iulie 2019, Sony și Sony Electronics/Comisia (T-762/15, EU:T:2019:515).

Anulează articolul 1 litera (f) din Decizia C(2015) 7135 final a Comisiei din 21 octombrie 2015 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39639 – Unități de disc optice), în măsura în care prin acesta se constată că Sony Corporation și Sony Electronics Inc. au încălcat articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 prin participarea, între 23 august 2004 și 15 septembrie 2006, la mai multe încălcări distincte.

3)	Respinge în rest acțiunea.

Obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și procedurii de recurs, totalitatea cheltuielilor de judecată efectuate de Sony Corporation și de Sony Electronics Inc. în cadrul prezentului recurs, precum și jumătate din cele efectuate de acestea în primă instanță.

5)	Sony Corporation și Sony Electronics Inc. suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în primă instanță.

(1) JO C 383, 11.11.2019.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/3

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 iunie 2022 – Sony Optiarc, Inc, Sony Optiarc America, Inc/Comisia Europeană

(Cauza C-698/19 P) (1)

(2022/C 294/04)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Sony Optiarc, Inc, Sony Optiarc America, Inc (reprezentanți: E. Kelly, N. Levy și R. Snelders, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Dawes, M. Farley, F. van Schaik și L. Wildpanner, agenți)

Dispozitivul

1)	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 12 iulie 2019, Sony Optiarc și Sony Optiarc America/Comisia (T-763/15, nepublicată, EU:T:2019:517).

Anulează articolul 1 litera (g) din Decizia C(2015) 7135 final a Comisiei din 21 octombrie 2015 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39639 – Unități de disc optice), în măsura în care prin acesta se constată că Sony Optiarc Inc. și Sony Optiarc America Inc. au încălcat articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 prin participarea, între 25 iulie 2007 și 29 octombrie 2008 și, respectiv, între 25 iulie 2007 și 31 octombrie 2007, la mai multe încălcări distincte.

3)	Respinge în rest acțiunea.

Obligă Comisia Europeană să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și procedurii de recurs, totalitatea cheltuielilor de judecată efectuate de Sony Optiarc Inc. și de Sony Optiarc America Inc. în cadrul prezentului recurs, precum și jumătate din cele efectuate de acestea în primă instanță.

5)	Sony Optiarc Inc. și Sony Optiarc America Inc. suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în primă instanță.

(1) JO C 383, 11.11.2019.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/4

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 iunie 2022 – Quanta Storage Inc./Comisia Europeană

(Cauza C-699/19 P) (1)

(Recurs - Concurență - Înțelegeri - Unități de disc optic - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 - Încălcare unică și continuă - Noțiune - Acorduri coluzive privind cereri de ofertă referitoare la unități de disc optic pentru laptopuri și computere desktop organizate de doi fabricanți de computere)

(2022/C 294/05)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Quanta Storage Inc. (reprezentanți: O. Geiss, Rechtsanwalt, B. Hartnett, avocat, T. Siakka, solicitor, și W. Sparks, advocaat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Berghe, M. Farley, F. van Schaik și C. Zois, agenți)

Dispozitivul

1)	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 12 iulie 2019, Quanta Storage/Commission (T-772/15, EU:T:2019:519).

Anulează articolul 1 litera (h) din Decizia C(2015) 7135 final a Comisiei din 21 octombrie 2015 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39639 – Unități de disc optic), în măsura în care constată că Quanta Storage Inc. a încălcat articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 prin participarea, de la 14 februarie 2008 la 28 octombrie 2008, la mai multe încălcări distincte.

3)	Respinge în rest cererea.

Obligă Comisia Europeană la suportarea, în plus față de propriile cheltuieli de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și celei de recurs, a totalității cheltuielilor de judecată efectuate de Quanta Storage Inc. în cadrul prezentului recurs, precum și a jumătate din cele efectuate de aceasta în prima instanță.

5)	Quanta Storage Inc. suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în primă instanță.

(1) JO C 406, 2.12.2019.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/5

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 iunie 2022 – Toshiba Samsung Storage Technology Corp., Toshiba Samsung Storage Technology Korea Corp./Comisia Europeană

(Cauza C-700/19 P) (1)

(2022/C 294/06)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Toshiba Samsung Storage Technology Corp., Toshiba Samsung Storage Technology Korea Corp. (reprezentanți: inițial A. Aresu, M. Bay, avvocati și J. Ruiz Calzado, abogado, ulterior M. Bay, avvocato și J. Ruiz Calzado, abogado)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Biolan, M. Farley, F. van Schaik și C. Zois, agenți)

Dispozitivul

1)	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 12 iulie 2019, Toshiba Samsung Storage Technology și Toshiba Samsung Storage Technology Korea/Comisia (T 8/16, EU:T:2019:522).

Anulează articolul 1 litera (e) din Decizia C(2015) 7135 final a Comisiei din 21 octombrie 2015 privind o procedură de aplicare a articolului 101 TFUE și a articolului 53 din Acordul privind SEE (cazul AT.39639 – Unități de disc optic), în măsura în care constată că Toshiba Samsung Storage Technology Corp. și Toshiba Samsung Storage Technology Korea Corp. au încălcat articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 prin participarea, de la 23 iunie 2004 la 17 noiembrie 2008, la mai multe încălcări distincte.

3)	Respinge în rest cererea.

Obligă Comisia Europeană la suportarea, în plus față de propriile cheltuieli de judecată aferente atât procedurii în primă instanță, cât și celei de recurs, a totalității cheltuielilor de judecată efectuate de Toshiba Samsung Storage Technology Corp. și Toshiba Samsung Storage Technology Korea Corp. în cadrul prezentului recurs, precum și a jumătate din cele efectuate de acestea în prima instanță.

5)	Toshiba Samsung Storage Technology Corp. și Toshiba Samsung Storage Technology Korea Corp. suportă jumătate din propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în primă instanță.

(1) JO C 383, 11.11.2019.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/5

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 16 iunie 2022 – Comisia Europeană/Republica Austria

(Cauza C-328/20) (1)

(Neîndeplinire a obligațiilor - Coordonarea sistemelor de securitate socială - Regulamentul (CE) nr. 883/2004 - Articolele 4, 7 și 67 - Libera circulație a lucrătorilor - Regulamentul (UE) nr. 492/2011 - Articolul 7 - Egalitate de tratament - Prestații familiale - Avantaje sociale și fiscale - Ajustarea cuantumurilor în funcție de nivelul prețurilor din statul de reședință al copiilor)

(2022/C 294/07)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: B.-R. Killmann și D. Martin, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: Republica Cehă (reprezentanţi: J. Pavliš, M. Smolek și J. Vláčil, agenți, Republica Croația (reprezentant: G. Vidović Mesarek, agent), Republica Polonă (reprezentant: B. Majczyna, agent), România (reprezentanți: E. Gane et L. Liţu, agenți), Republica Slovenia (reprezentant: J. Morela, agent), Republica Slovacă (reprezentant: B. Ricziová, agent), Autoritatea de Supraveghere AELS (reprezentanți: E. Gromnicka, C. Howdle, J. S. Watson și C. Zatschler, agenți)

Pârâtă: Republica Austria (reprezentanți: M. Klamert, C. Pesendorfer, A. Posch și J. Schmoll, agenți)

Intervenienți în susținerea pârâtei: Regatul Danemarcei (reprezentanți: M. Jespersen, J. Nymann-Lindegren și M. Wolff, agenți), Regatul Norvegiei (reprezentanți: S. Hammersvik, J. T. Kaasin, L. Tvedt și P. Wennerås, agenți)

Dispozitivul

Prin instituirea mecanismului de ajustare rezultat din modificările aduse articolului 8a din Bundesgesetz betreffend den Familienlastenausgleich durch Beihilfen (Legea federală privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații), din 24 octombrie 1967, astfel cum a fost modificată prin Bundesgesetz mit dem das Familienlastenausgleichsgesetz 1967, das Einkommensteuergesetz 1988 und das Entwicklungshelfergesetz geändert werden (Legea federală de modificare a Legii federale privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații din 1967, a Legii federale privind impozitul pe venit din 1988 și a Legii privind statutul lucrătorilor umanitari) din 4 decembrie 2018 și articolului 33 din Bundesgesetz über die Besteuerung des Einkommens natürlicher Personen (Legea federală privind impozitarea venitului persoanelor fizice) din 7 iulie 1988, astfel cum a fost modificată prin Jahressteuergesetz 2018 (Legea fiscală anuală din 2018) din 14 august 2018 și prin Legea federală de modificare a Legii federale privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații din 1967, a Legii federale privind impozitul pe venit din 1988 și a Legii privind statutul lucrătorilor umanitari din 4 decembrie 2018, aplicabil alocațiilor familiale și creditului fiscal pentru copilul aflat în întreținere pentru lucrătorii ai căror copii au reședința permanentă într un alt stat membru, Republica Austria nu și a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 4 și 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.

Prin instituirea, pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, a mecanismului de ajustare rezultat din modificările aduse articolului 8a din Bundesgesetz betreffend den Familienlastenausgleich durch Beihilfen (Legea federală privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații), din 24 octombrie 1967, astfel cum a fost modificată prin Bundesgesetz mit dem das Familienlastenausgleichsgesetz 1967, das Einkommensteuergesetz 1988 und das Entwicklungshelfergesetz geändert werden (Legea federală de modificare a Legii federale privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații din 1967, a Legii federale privind impozitul pe venit din 1988 și a Legii privind statutul lucrătorilor umanitari) din 4 decembrie 2018 și articolului 33 din Bundesgesetz über die Besteuerung des Einkommens natürlicher Personen (Legea federală privind impozitarea venitului persoanelor fizice) din 7 iulie 1988, astfel cum a fost modificată prin Jahressteuergesetz 2018 (Legea fiscală anuală din 2018) din 14 august 2018 și prin Legea federală de modificare a Legii federale privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații din 1967, a Legii federale privind impozitul pe venit din 1988 și a Legii privind statutul lucrătorilor umanitari) din 4 decembrie 2018, aplicabil bonusului familial „plus”, creditului fiscal pentru gospodărie cu venit unic, creditului fiscal pentru familie monoparentală și creditului fiscal pentru pensie alimentară, Republica Austria nu și a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011.

3)	Obligă Republica Austria să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană.

4)	Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Croația, Republica Polonă, România, Republica Slovenia și Republica Slovacă, precum și Regatul Norvegiei și Autoritatea de Supraveghere AELS vor suporta propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 297, 7.9.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/7

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 16 iunie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Administrativen sad – Silistra – Bulgaria) – DB, LY/Nachalnik na Rayonno upravlenie – Silistra pri Oblastna direktsia na Ministerstvo na vatreshnite raboti – Silistra

(Cauza C-520/20) (1)

(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie penală - Sistemul de informații Schengen de a doua generație (SIS II) - Decizia 2007/533/JAI - Articolele 38 și 39 - Alertă privind un obiect căutat - Obiectivele alertei - Confiscare sau folosire ca probe în cursul procedurilor penale - Executare - Măsuri necesare și acțiuni bazate pe o alertă - Predarea obiectului confiscat către statul membru care a emis alerta - Reglementare națională care nu permite refuzul executării alertei)

(2022/C 294/08)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad – Silistra

Părțile din procedura principală

Reclamanți: DB, LY

Pârât: Nachalnik na Rayonno upravlenie – Silistra pri Oblastna direktsia na Ministerstvo na vatreshnite raboti – Silistra

Dispozitivul

Articolul 39 din Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II) trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia autoritățile competente ale statului membru de executare sunt ținute să execute o alertă introdusă în Sistemul de informații Schengen de a doua generație referitoare la un obiect chiar dacă au îndoieli cu privire la motivele introducerii unei asemenea alerte, astfel cum sunt prevăzute la articolul 38 alineatul (1) din această decizie.

(1) JO C 433, 14.12.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/7

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 16 iunie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Köln – Germania) – ACC Silicones Ltd./Bundeszentralamt für Steuern

(Cauza C-572/20) (1)

(Trimitere preliminară - Libera circulație a capitalurilor - Dividende provenite din părți sociale deținute de un acționariat dispersat - Rambursarea impozitului pe veniturile din capital achitat de o societate nerezidentă - Condiții - Libera circulație a capitalurilor - Principiul proporționalității)

(2022/C 294/09)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamantă: ACC Silicones Ltd.

Pârât: Bundeszentralamt für Steuern

Dispozitivul

Articolul 63 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții a legislației fiscale a unui stat membru care condiționează rambursarea impozitului pe veniturile din capital achitat pentru dividendele provenite din participații inferioare pragurilor prevăzute de Directiva 90/435/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului din 22 decembrie 2003, primite de o societate stabilită într-un alt stat membru, de dovada faptului că acest impozit nu poate fi dedus de această societate sau de acționarii săi direcți sau indirecți și nici nu poate fi scăzut de societatea menționată cu titlu de cheltuieli profesionale sau de cheltuieli de exploatare, în timp ce o asemenea condiție nu este prevăzută în ceea ce privește rambursarea impozitului pe veniturile din capital plătit de o societate rezidentă care primește același tip de venituri.

(1) JO C 53, 15.2.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/8

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 9 iunie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas – Lituania) – „Baltic Master” UAB/Muitinės departamentas prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos

(Cauza C-599/20) (1)

(Trimitere preliminară - Uniunea vamală - Codul vamal comunitar - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Articolul 29 - Stabilirea valorii în vamă - Valoare de tranzacție - Articolul 29 alineatul (1) litera (d) - Noțiunea de „persoane legate” - Articolul 31 - Luare în considerare a informațiilor provenite dintr-o bază de date națională în vederea stabilirii valorii în vamă - Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 - Articolul 143 alineatul (1) literele (b), (e) și (f) - Situații în care persoanele sunt considerate legate - Articolul 181a - Îndoieli întemeiate pe veridicitatea prețului declara)

(2022/C 294/10)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„Baltic Master” UAB

Pârât: Muitinės departamentas prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos

cu participarea: Vilniaus teritorinė muitinė

Dispozitivul

Articolul 29 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 82/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 1996 și articolul 143 alineatul (1) literele (b), (e) și (f) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 46/1999 al Comisiei din 8 ianuarie 1999 trebuie interpretate în sensul că:

—	cumpărătorul și vânzătorul nu pot fi considerați ca având calitatea juridică de asociați sau ca fiind legați printr-un raport de control de drept, direct sau indirect, în situația în care nu există niciun document care să permită stabilirea unei astfel de legături;

—

cumpărătorul și vânzătorul pot fi considerați ca fiind legați printr-un raport de control de fapt, direct sau indirect, în situația în care condițiile de încheiere a tranzacțiilor în cauză, atestate prin elemente obiective, pot fi privite ca indicând nu numai existența unei legături strânse de încredere între respectivul cumpărător și respectivul vânzător, ci și faptul că unul dintre aceștia este în măsură să exercite o putere de constrângere sau de îndrumare asupra celuilalt sau că o terță persoană este în măsură să exercite o astfel de putere asupra lor.

Articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 82/97, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca, atunci când valoarea în vamă a unei mărfi importate nu a putut fi stabilită în conformitate cu articolele 29 și 30 din acest regulament, ea să fie determinată pe baza informațiilor conținute într-o bază de date națională cu privire la valoarea în vamă doar a mărfurilor de aceeași origine care, deși nu sunt „similare”, în sensul articolului 142 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 46/1999, se încadrează în același cod TARIC.

(1) JO C 35, 1.2.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/9

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 9 iunie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal judiciaire d’Auch – Franța) – EP/Préfet du Gers, Institut national de la statistique et des études économiques (INSEE)

(Cauza C-673/20) (1)

(Trimitere preliminară - Cetățenia Uniunii - Resortisant al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu reședința într-un stat membru - Articolul 9 TUE - Articolele 20 și 22 TFUE - Dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale în statul membru de reședință - Articolul 50 TUE - Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice - Consecințele retragerii unui stat membru din Uniune - Radiere de pe listele electorale în statul membru de reședință - Articolele 39 și 40 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Validitatea Deciziei (UE) 2020/135)

(2022/C 294/11)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal judiciaire d’Auch

Părțile din procedura principală

Reclamantă: EP

Pârâți: Préfet du Gers, Institut national de la statistique et des études économiques (INSEE)

cu participarea: Maire de Thoux

Dispozitivul

Articolele 9 și 50 TUE, precum și articolele 20-22 TFUE, coroborate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, adoptat la 17 octombrie 2019 și intrat în vigoare la 1 februarie 2020, trebuie interpretate în sensul că, de la retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană la 1 februarie 2020, resortisanții acestui stat care și-au exercitat dreptul de ședere într-un stat membru înainte de încheierea perioadei de tranziție nu mai beneficiază de statutul de cetățean al Uniunii și nici, în special, în temeiul articolului 20 alineatul (2) litera (b) și al articolului 22 TFUE, de dreptul de a alege și de a fi aleși la alegerile locale în statul membru de reședință, inclusiv atunci când sunt lipsiți, potrivit legislației statului ai cărui resortisanți sunt, și de dreptul de a alege la alegerile organizate de acest din urmă stat.

Examinarea celei de a treia și a celei de a patra întrebări preliminare nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Deciziei (UE) 2020/135 a Consiliului din 30 ianuarie 2020 referitoare la încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.

(1) JO C 98, 22.3.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/10

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 9 iunie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Varhoven administrativen sad – Bulgaria) – Direktor na Agentsia „Mitnitsi”/„IMPERIAL TOBACCO BULGARIA” EOOD

(Cauza C-55/21) (1)

(Trimitere preliminară - Fiscalitate - Accize - Directiva 2008/118/CE - Articolul 11 - Restituirea accizelor privind produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum - Directiva 2011/64/UE - Articolul 17 primul paragraf litera (b) - Rambursarea accizelor deja plătite prin intermediul unor timbre fiscale aplicate pe tutunul prelucrat distrus sub supraveghere administrativă - Obligația statelor membre de a adopta o reglementare care să prevadă rambursarea accizelor pentru tutunul prelucrat eliberat pentru consum și distrus sub supraveghere vamală - Lipsă)

(2022/C 294/12)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Recurent: Direktor na Agentsia „Mitnitsi”

Intimată:„IMPERIAL TOBACCO BULGARIA” EOOD

Dispozitivul

Articolul 11 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE și articolul 17 primul paragraf litera (b) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat trebuie interpretate în sensul că aceste dispoziții nu impun statelor membre să prevadă rambursarea accizelor pentru produsele supuse accizelor, inclusiv tutunul prelucrat, distruse sub supraveghere vamală, care au fost deja eliberate pentru consum.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/10

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 9 iunie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Kúria – Ungaria) – FAWKES Kft./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

(Cauza C-187/21) (1)

(Trimitere preliminară - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Codul vamal comunitar - Articolul 30 alineatul (2) literele (a) și (b) - Valoarea în vamă - Stabilirea valorii de tranzacție a unor mărfuri similare - Bază de date creată și gestionată de autoritatea vamală națională - Baze de date create și gestionate de autoritățile vamale ale celorlalte state membre și de serviciile Uniunii Europene - Mărfuri identice sau similare exportate în Uniune „în același sau aproximativ același moment”)

(2022/C 294/13)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Kúria

Părțile din procedura principală

Recurentă: FAWKES Kft.

Intimată: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

Dispozitivul

Articolul 30 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar trebuie să fie interpretat în sensul că, la stabilirea valorii în vamă în conformitate cu această dispoziție, autoritatea vamală a unui stat membru se poate limita să utilizeze elementele care figurează în baza de date națională pe care o alimentează și o gestionează, fără să fie obligată, atunci când elementele respective sunt suficiente în acest sens, să acceseze informațiile deținute de autoritățile vamale ale altor state membre sau de instituțiile și serviciile Uniunii Europene, fără a se aduce atingere, în caz contrar, posibilității autorității vamale menționate de a adresa o cerere autorităților sau instituțiilor și serviciilor amintite pentru a obține date suplimentare în scopul acestei stabiliri.

Articolul 30 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 2913/92 trebuie să fie interpretat în sensul că autoritatea vamală a unui stat membru poate exclude, la stabilirea valorii în vamă, valorile de tranzacție referitoare la alte operațiuni ale solicitantului vămuirii, chiar dacă valorile menționate nu au fost contestate nici de această autoritate vamală, nici de autoritățile vamale ale altor state membre, cu condiția ca, pe de o parte, în ceea ce privește valorile de tranzacție referitoare la importuri efectuate în acest stat membru, autoritatea amintită să le repună în discuție în prealabil în temeiul articolului 78 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 2913/92, în limitele temporale impuse de articolul 221 din acesta și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 181a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 3254/94 al Comisiei din 19 decembrie 1994, și, pe de altă parte, în ceea ce privește valorile de tranzacție referitoare la importuri efectuate în alte state membre, această autoritate vamală să motiveze excluderea respectivă în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2913/92 prin referire la elemente care le afectează caracterul plauzibil.

Noțiunea de mărfuri exportate „în același sau aproximativ același moment” cu mărfurile care se evaluează, prevăzută la articolul 30 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 2913/92, trebuie să fie interpretată în sensul că, la stabilirea valorii în vamă în conformitate cu această dispoziție, autoritatea vamală se poate limita să utilizeze date referitoare la valori de tranzacție care se raportează la o perioadă de 90 de zile, dintre care 45 anterioare și 45 ulterioare vămuirii mărfurilor care se evaluează, cu condiția ca operațiunile de export în Uniunea Europeană de mărfuri identice sau similare mărfurilor care se evaluează, efectuate în această perioadă, să îi permită să stabilească valoarea în vamă a acestora din urmă în conformitate cu dispoziția menționată.

(1) JO C 228, 14.6.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie (Polonia) la 25 februarie 2022 – AM, PM/mBank S.A.

(Cauza C-139/22)

(2022/C 294/18)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy – Śródmieścia w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: AM, PM

Pârâtă: mBank S.A.

Întrebările preliminare

Articolul 3 alineatul (1), articolul 7 alineatele (1) și (2) și articolul 8 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (1) și principiul efectivității trebuie interpretate în sensul că, pentru ca o clauză contractuală care nu a fost negociată în mod individual să fie considerată drept abuzivă, este suficient ca conținutul acestei clauze să corespundă conținutului unei dispoziții contractuale standard care a fost înscrisă în registrul clauzelor ilicite?

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că se opune unei interpretări judiciare a reglementărilor naționale potrivit căreia o clauză contractuală abuzivă își pierde caracterul abuziv dacă consumatorul poate alege să își execute obligațiile contractuale pe baza unei alte clauze contractuale care este echitabilă?

Articolul 3 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că comerciantul are obligația de a informa fiecare consumator cu privire la caracteristicile esențiale ale contractului și la riscurile asociate contractului, chiar dacă consumatorul în cauză are cunoștințe adecvate în domeniul dat?

Articolul 3 alineatul (1), articolul 6 alineatul [1] și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că, în cazul în care mai mulți consumatori încheie același contract cu un singur comerciant, aceleași clauze contractuale pot fi considerate abuzive pentru primul consumator și echitabile pentru cel de al doilea și, în acest caz, consecința acestui fapt poate fi faptul că contractul este nul în ceea ce privește primul consumator și valabil pentru al doilea consumator, astfel încât acesta din urmă este supus tuturor obligațiilor care decurg din contract?

(1) JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/14

Recurs introdus la 3 mai 2022 de Chemours Netherlands BV împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 23 februarie 2022 în cauza T-636/19, Chemours Netherlands/ECHA

(Cauza C-293/22 P)

(2022/C 294/21)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Chemours Netherlands BV (reprezentanți: R. Cana, H. Widemann și Z. Romata, avocați)

Celelalte părți din procedură: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Regatul Țărilor de Jos, ClientEarth, ClientEarth AISBL, CHEM Trust Europe eV

Concluziile recurentei

—	anularea în totalitate a hotărârii atacate;

—	anularea deciziei atacate (1);

—	în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal, pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la acțiunea în anulare formulată de recurentă;

—	obligarea ECHA la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată aferente procedurii în fața Tribunalului și a celor ale intervenienților.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă următoarele motive:

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și o eroare de apreciere și a încălcat și interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) din REACH prin aceea că a hotărât că ECHA nu a comis o eroare vădită atunci când a considerat că ar fi fost stabilite efecte grave asupra sănătății umane care suscită un nivel de îngrijorare echivalent.

În special, (a) Tribunalul a săvârșit o eroare de apreciere și a încălcat și a interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) din REACH prin aceea că a hotărât că ECHA poate constata că anumite efecte, care sunt recunoscute ca neconstituind „temeiul” deciziei atacate, pot totuși să contribuie la stabilirea unui „nivel de îngrijorare echivalent” (b) Tribunalul a săvârșit o eroare de apreciere și a încălcat și a interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) din REACH prin aceea că a hotărât că ECHA a stabilit faptul că toxicitatea asupra dezvoltării și toxicitatea la doză repetată ar fi la un „nivel de îngrijorare echivalent” și (c) Tribunalul a săvârșit o eroare de apreciere și a încălcat și a interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) din REACH prin aceea că a considerat legală decizia ECHA de a (i) aplica considerații legate de forță probantă efectelor individuale asupra sănătății umane și (ii) de a evalua împreună efectele asupra sănătății umane și pe cele asupra mediului.

Tribunalul a săvârșit o eroare de apreciere și a încălcat și a interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) din REACH prin aceea că a hotărât că ECHA nu a comis o eroare vădită atunci când a considerat că ar fi fost stabilite efecte grave asupra sănătății umane și a mediului, care suscită un nivel de îngrijorare echivalent.

În special, (a) Tribunalul a săvârșit o eroare de apreciere și a încălcat și interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) prin faptul că a permis ECHA să stabilească efectele grave asupra mediului luând în considerare datele privind toxicitatea și (b) Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și a interpretat în mod greșit articolul 57 litera (f) prin aceea că nu a considerat lipsa bioacumulării ca un element relevant care trebuie luat în considerare de ECHA evaluarea sa în împrejurările specifice ale prezentei cauze.

Tribunalul a încălcat principiul general al excelenței științifice prevăzut de dreptul Uniunii și a încălcat criteriul de control.

Tribunalul a ajuns la concluzii în ceea ce privește efectul ireversibil al substanței și a evaluat studii științifice cu încălcarea principiului general al excelenței științifice prevăzut de dreptul Uniunii și criteriului de control.

(1) Decizia ED/71/2019 a ECHA din 4 iulie 2019, intrată în vigoare la 16 iulie 2019, în măsura în care include acidul 2,3,3,3-tetrafluoro-2-(heptafluoropropoxy) propionic, sărurile și halogenurile sale de acil (precum și izomerii și combinațiile de izomeri ale acestora) în lista substanțelor candidate la o eventuală includere în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, Ediție specială 13/vol. 60, p. 3)

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/16

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte suprema di cassazione (Italia) la 13 mai 2022 – KRI SpA, în calitate de societate absorbantă a SI.LO.NE. – Sistema logistico nord-est Srl/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-323/22)

(2022/C 294/23)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Recurentă: KRI SpA, în calitate de societate absorbantă a SI.LO.NE. – Sistema logistico nord-est Srl

Intimată: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebarea preliminară

Articolul 14 prima teză din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 (1) trebuie interpretat în sensul că, în cazul derogării neregulamentare a produsului supus accizelor, răspunderea antrepozitarului care garantează plata accizelor este obiectivă, fără nicio posibilitate de degrevare de obligație și de plata sumelor corespunzătoare sancțiunilor corelative, chiar și atunci când derogarea menționată depinde de o faptă ilicită imputabilă exclusiv unui terț sau poate fi interpretat în sensul că scutirea de la plata accizelor și de la aplicarea sancțiunilor corelative trebuie acordată – ca urmare a unor evenimente fortuite sau de forță majoră – antrepozitarului garant care nu numai că este total străin de fapta ilicită a terțului, dar a avut, fără a fi în culpă, o încredere legitimă în corectitudinea circulației produsului în regim de suspendare a accizelor?

(1) Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse (JO 1992, L 76, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 129).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/17

Acțiune introdusă la 31 mai 2022 – Comisia Europeană/Regatul Suediei

(Cauza C-353/22)

(2022/C 294/24)

Limba de procedură: suedeza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Tricot, P. Carlin și E. Manhaeve, agenți)

Pârâtă: Regatul Suediei

Concluziile reclamantei

—

declararea faptului că Regatul Suediei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 2 din Directiva (UE) 2017/853 (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme, codificate în temeiul Directivei (UE) 2021/555 (2) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 martie 2021 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, întrucât nu a adoptat toate actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma:

punctelor 6, 7, 8 și 9 din categoria A, punctului 8 din categoria B și punctului 5 din categoria C, așa cum sunt definite la punctul A din partea II din anexa I la Directiva 91/477, astfel cum a fost modificată prin articolul 1 alineatul (19) din Directiva 2017/853,

articolului 5 alineatul (3) din Directiva 91/477, astfel cum a fost modificat prin articolul 1 alineatul (6) din Directiva 2017/853,

articolului 10 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 91/477, astfel cum a fost modificat prin articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2017/853 și

articolului 10 alineatul (2) din Directiva 91/477, astfel cum a fost modificat prin articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2017/853, sau cel puțin întrucât nu a notificat Comisiei aceste dispoziții;

—

obligarea Regatului Suediei să plătească Comisiei o sumă forfetară de 5 387,90 euro pe zi, dar nu mai puțin de 1 909 000 euro, în cazul în care neîndeplinirea obligațiilor enunțată la prima liniuță persistă la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză, și să se impună Regatului Suediei să plătească Comisiei o penalitate cu titlu cominatoriu în cuantum de 48 454,98 euro pe zi, de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la îndeplinirea de către Regatul Suediei a obligațiilor sale în temeiul directivei și

—	obligarea Regatului Suediei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Directiva (UE) 2017/853 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme, codificate în temeiul Directivei (UE) 2021/555 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 martie 2021 privind controlul achiziționării și deținerii de arme urmărește armonizarea legislației și a procedurilor statelor membre referitoare la armele de foc, simplificarea procedurilor de achiziționare, de deținere și de transfer al armelor de foc, prevenirea fabricării și comerțul neautorizat de arme de foc și creșterea trasabilității armelor de foc.

Statele membre aveau obligația să transpună directiva până la 14 septembrie 2018. Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Suediei la 22 noiembrie 2018. La 26 iulie 2019, Comisia a transmis un aviz motivat Suediei. Cu toate acestea, Suedia nu a notificat încă Comisiei transpunerea completă a dispozițiilor directivei în dreptul național.

(1) JO 2017, L 137, p. 22.

(2) JO 2021, L 115, p. 1.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/18

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Eleveté Invest Group și alții/Comisia și CRU

(Cauza T-523/17) (1)

(„Uniunea economică și monetară - Uniune bancară - Mecanismul unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) - Procedura de rezoluție aplicabilă în cazul în care o entitate se află sau este susceptibilă de a se afla în dificultate - Adoptare de către SRB a unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español - Dreptul de a fi ascultat - Obligația de motivare - Articolele 18 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 - Răspundere extracontractuală”)

(2022/C 294/25)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamante: Eleveté Invest Group, SL (Madrid, Spania) și ceilalți 19 reclamanți ale căror nume figurează în hotărâre (reprezentanți: B. Cremades Roman, J. López Useros, S. Cajal Martín și P. Marrodán Lázaro, avocați)

Pârâți: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn și A. Steiblytė, agenți, asistați de J. Rivas Andrés, avocat), Comitetului unic de rezoluție (SRB) (reprezentanți: J. King și M. Fernández Rupérez, agenți, asistați de B. Meyring, S. Schelo, F. Fernández de Trocóniz Robles, T. Klupsch și S. Ianc, avocați)

Intervenienți în susținerea pârâtelor: Regatul Spaniei (reprezentanți: J. Rodríguez de la Rúa Puig și L. Aguilera Ruiz, agenți), Banco Santander, SA (Santander, Spania) (reprezentanți: J. Rodríguez Cárcamo, A. Rodríguez Conde, D. Sarmiento Ramírez Escudero și J. Remón Peñalver, avocați)

Obiectul

În primul rând, o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei SRB/EES/2017/08 a sesiunii executive a SRB din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español, SA, și a Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español (JO 2017, L 178, p. 15), în al doilea rând, o cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se solicită repararea prejudiciului pe care reclamanții l ar fi suferit ca urmare a acestor decizii și, în al treilea rând, o cerere având ca obiect constatarea nulității evaluării provizorii și obținerea unei compensații

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Eleveté Invest Group, SL și ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexă să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană, de Comitetul unic de rezoluție (SRB) și de Banco Santander, SA.

3)	Regatul Spaniei suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 374, 6.11.2017.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/19

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Algebris (UK) și Anchorage Capital Group/Comisia

(Cauza T-570/17) (1)

(„Uniunea economică și monetară - Uniunea bancară - Mecanismul unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) - Procedura de rezoluție aplicabilă în cazul în care o entitate se află sau este susceptibilă de a se afla în dificultate - Adoptare de către SRB a unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español - Delegare de competență - Obligația de motivare - Principiul bunei administrări - Articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 - Dreptul de a fi ascultat - Dreptul de proprietate”)

(2022/C 294/26)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Algebris (UK) Ltd (Londra, Regatul Unit), Anchorage Capital Group LLC (New York, New York, Statele Unite) (reprezentanți: T. Soames, N. Chesaites, avocați, și R. East, solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn și A. Steiblytė, agenți)

Intervenienți în susținerea pârâtei: Comitetul unic de rezoluție (reprezentanți: J. King și M. Fernández Rupérez, agenți, asistați de B. Meyring, S. Schelo, F. Fernández de Trocóniz Robles, T. Klupsch și S. Ianc, avocați), Banco Santander, SA (Santander, Spania) (reprezentanți: J. Rodríguez Cárcamo, A. Rodríguez Conde, D. Sarmiento Ramírez Escudero, avocați, și G. Cahill, barrister)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español, SA (JO 2017, L 178, p. 15)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Algebris (UK) și Anchorage Capital Group LLC vor suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană și de Banco Santander, SA.

3)	Comitetul unic de rezoluție (SRB) va suporta propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 392, 20.11.2017.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/19

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Aeris Invest/Comisia și CRU

(Cauza T-628/17) (1)

(„Uniunea economică și monetară - Uniunea bancară - Mecanism unic de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții (MUR) - Procedura de rezoluție aplicabilă în cazul în care o entitate se află sau este susceptibilă de a se afla în dificultate - Adoptare de către SRB a unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español - Delegare de competențe - Dreptul de a fi ascultat - Dreptul de proprietate - Obligația de motivare - Articolele 14, 18 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014”)

(2022/C 294/27)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Aeris Invest Sàrl (Luxemburg, Luxemburg) (reprezentanți: M. Roca Junyent, R. Vallina Hoset, G. Serrano Fenollosa, E. Galán Burgos și M. Varela Suárez, avocați)

Pârâți: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn și A. Steiblytė, agenți), Comitetului unic de rezoluție (SRB) (reprezentanți: J. King și M. Fernández Rupérez, agenți, asistați de B. Meyring, S. Schelo, F. Fernández de Trocóniz Robles, T. Klupsch și S. Ianc, avocați)

Intervenienți în susținerea pârâților: Regatul Spaniei (reprezentanți: L. Aguilera Ruiz și J. Rodríguez de la Rúa Puig, agenți), Parlamentul European (reprezentanți: P. López Carceller, M. Martínez Iglesias, L. Visaggio, J. Etienne, M. Menegatti și M. Sammut, agenți), Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. de Gregorio Merino, J. Bauerschmidt, H. Marcos Fraile și A. Westerhof Löfflerová, agenți), Banco Santander, SA (Santander, Spania) (reprezentanți: J. Rodríguez Cárcamo, A. Rodríguez Conde, D. Sarmiento Ramírez Escudero și J. Remón Peñalver, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, pe de o parte, a Deciziei SRB/EES/2017/08 a sesiunii executive a SRB din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei scheme de rezoluție pentru Banco Popular Español, SA și, pe de altă parte, a Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español (JO 2017, L 178, p. 15)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Aeris Invest Sàrl să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană, de Comitetul unic de rezoluție (SRB) și de Banco Santander, SA.

3)	Regatul Spaniei, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 374, 6.11.2017.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/20

Hotărârea Tribunalului din 15 iunie 2022 – Qualcomm/Comisia (Qualcomm – Plăți de exclusivitate)

(Cauza T-235/18) (1)

(„Concurență - Abuz de poziție dominantă - Piața chipseturilor LTE - Decizie de constatare a unei încălcări a articolului 102 TFUE și a articolului 54 din Acordul privind SEE - Plăți de exclusivitate - Dreptul la apărare - Articolul 19 și articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 - Efecte de eliminare”)

(2022/C 294/28)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Qualcomm Inc. (San Diego, California, Statele Unite) (reprezentanți: M. Pinto de Lemos Fermiano Rato, M. Davilla și M. English, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: N. Khan, A. Dawes și C. Urraca Caviedes, agenți)

Obiectul

Prin cererea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei C(2018) 240 final a Comisiei din 24 ianuarie 2018 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE [Cazul AT.40220 – Qualcomm (Plăți de exclusivitate)], prin care aceasta a constatat că reclamanta a abuzat de poziția sa dominantă între 25 februarie 2011 și 16 septembrie 2016 și i-a aplicat o amendă de 997 439 000 de euro.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia C(2018) 240 final a Comisiei din 24 ianuarie 2018 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 54 din Acordul privind SEE [Cazul AT.40220 – Qualcomm (Plăți de exclusivitate)].

2)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 190, 4.6.2018.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/21

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Regatul Unit și ITV/Comisia

(Cauzele T-363/19 și T-456/19) (1)

(„Ajutoare de stat - Schemă de ajutoare pusă în aplicare de Regatul Unit în favoarea anumitor grupuri multinaționale - Decizie prin care schema de ajutor este declarată incompatibilă cu piața internă și ilegală și prin care se dispune recuperarea ajutorului plătit - Decizii fiscale anticipate (tax rulings) - Regim fiscal referitor la finanțarea grupurilor și privind în special societățile străine controlate - Avantaje fiscale selective”)

(2022/C 294/29)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant în cauza T-363/19: Regatul Unit al Marii-Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: F. Shibli și S. McCrory, agenți, asistați de P. Baker, QC, și T. Johnston, barrister)

Reclamantă în cauza T-456/19: ITV plc (Londra, Regatul Unit) (reprezentanți: J. Lesar, solicitor, și K. Beal, QC)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, S. Noë și B. Stromsky, agenți, asistați în cauza T-456/19 de M. Clayton și M. Segura Catalán, avocate)

Interveniente în susținerea reclamantei în cauza T-456/19: Regatul Unit (reprezentanți: F. Shibli și S. McCrory, agenți, asistați de P. Baker, QC, și T. Johnston, barrister), LSEGH (Luxembourg) Ltd (Londra), London Stock Exchange Group Holdings (Italy) Ltd (Londra) (reprezentanți: A. von Bonin, O. Brouwer și A. Pliego Selie, avocați)

Obiectul

Cereri întemeiate pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei (UE) 2019/1352 a Comisiei din 2 aprilie 2019 privind ajutorul de stat SA.44896 pus în aplicare de Regatul Unit cu privire la exonerarea referitoare la finanțarea grupurilor care dețin SSC (JO 2019, L 216, p. 1).

Dispozitivul

1)	Conexează cauzele T-363/19 și T-456/19 în vederea pronunțării prezentei hotărâri.

2)	Respinge acțiunile.

3)	Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va suporta, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană, în cauza T-363/19.

4)	ITV plc va suporta, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisie, în cauza T-456/19.

5)	LSEGH (Luxembourg) Ltd și London Stock Exchange Group Holdings (Italy) Ltd vor suporta propriile cheltuieli de judecată.

6)	Regatul Unit va suporta propriile cheltuieli de judecată în cauza T-456/19.

(1) JO C 263, 5.8.2019.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/22

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Guangxi Xin Fu Yuan/Comisia

(Cauza T-144/20) (1)

(„Dumping - Importuri de articole în ceramică pentru masă și bucătărie originare din China - Anchetă de reexaminare - Eludare - Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2016/1036 - Societăți afiliate - Obligații procedurale - Articolul 5 alineatele (10) și (11) din Regulamentul 2016/1036 - Articolele 6.1, 6.2 și 12.1 din acordul antidumping - Dreptul la apărare - Egalitate de tratament - Încredere legitimă - Eroare vădită de apreciere”)

(2022/C 294/30)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Guangxi Xin Fu Yuan Co. Ltd (Bobai, China) (reprezentanți: J. Cornelis și T. Zuber, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Němečková și M. Gustafsson, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2131 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1198 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO 2019, L 321, p. 139).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Guangxi Xin Fu Yuan Co. Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 161, 11.5.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/22

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Krasnyj Octyabr/EUIPO – Pokój (Pokój TRADYCJA JAKOŚĆ KRÓWKA SŁODKIE CHWILE Z DZIECIŃSTWA TRADYCYJNA RECEPTURA)

(Cauza T-355/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene figurativă Pokój TRADYCJA JAKOŚĆ KRÓWKA SŁODKIE CHWILE Z DZIECIŃSTWA TRADYCYJNA RECEPTURA - Marca internațională figurativă anterioară KOPOBKA KOROVKA - Motiv relativ de refuz - Lipsa unui risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 60 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2022/C 294/31)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: PAO Moscow Confectionery Factory „Krasnyj Octyabr” (Moscova, Rusia) (reprezentanți: M. Geitz și J. Stock, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Söder și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Spółdzielnia „Pokój” (Bielsko Biała, Polonia) (reprezentanți: E. Pijewska și M. Mazurek, avocați)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 2 aprilie 2020 (cauza R 1974/2019-1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă PAO Moscow Confectionery Factory „Krasnyj Octyabr” la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 255, 3.8.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/23

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Krasnyj Octyabr/EUIPO – Pokój (KRÓWKA MLECZNA Milk FUDGE)

(Cauza T-363/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marcă a Uniunii Europene figurative KRÓWKA MLECZNA Milk FUDGE - Marcă internațională figurativă anterioară KOPOBKA KOROVKA - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 60 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 294/32)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: PAO Moscow Confectionery Factory „Krasnyj Octyabr” (Moscova, Rusia) (reprezentanți: M. Geitz și J. Stock, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Söder și V. Ruzek, avocați)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Spółdzielnia „Pokój” (Bielsko-Biała, Polonia) (reprezentanți: E. Pijewska și M. Mazurek, avocați)

Obiectul

Prin acțiunea sa întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 7 aprilie 2020 (cauza R 1532/2019-1).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă PAO Moscow Confectionery Factory „Krasnyj Octyabr” la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 255, 3.8.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/24

Hotărârea Tribunalului din 15 iunie 2022 – Tubes Radiatori/EUIPO – Antrax It (Radiator pentru încălzire)

(Cauza T-380/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar ce reprezintă un radiator pentru încălzire - Desene sau modele industriale anterioare - Motive de nulitate - Lipsa caracterului individual - Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Libertatea autorului - Saturarea stadiului tehnicii - Impresie globală”)

(2022/C 294/33)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Tubes Radiatori Srl (Resana, Italia) (reprezentanți: S. Verea, K. Muraro, M. Balestriero și P. Menapace, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: M. Capostagno, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Antrax It Srl (Resana) (reprezentanți: L. Gazzola și G. Lugato, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 25 martie 2020 (cauza R 1275/2017-3) privind o procedură de declarare a nulității între Antrax It și Tubes Radiatori

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Tubes Radiatori Srl la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 271, 17.8.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/24

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Jindal Saw și Jindal Saw Italia/Comisia (Reinstituirea unei taxe antidumping definitive)

(Cauza T-440/20) (1)

(„Dumping - Importuri de tuburi și țevi din fontă ductile originare din India - Executarea Hotărârii Tribunalului în cauza T-301/16 - Reinstituirea unei taxe antidumping definitive - Nerambursare integrală a taxei antidumping definitive inițiale - Temei juridic - Neretroactivitate - Securitate juridică - Articolul 266 TFUE - Proporționalitate - Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă - Articolul 103 din Codul vamal al Uniunii - Regulament de înregistrare - Excepție de nelegalitate - Admisibilitate”)

(2022/C 294/34)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Jindal Saw Ltd (New Delhi, India), Jindal Saw Italia SpA (Trieste, Italie) (reprezentanți: R. Antonini, E. Monard și B. Maniatis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Blanck și G. Luengo, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamantele solicită anularea în parte a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/527 al Comisiei din 15 aprilie 2020 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India în ceea ce privește Jindal Saw Limited, ca urmare a hotărârii Tribunalului în cauza T-301/16 (JO 2020, L 118, p. 14)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Jindal Saw Ltd și Jindal Saw Italia SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 297, 7.9.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/25

Hotărârea Tribunalului din 1 iunie 2022 – Jindal Saw și Jindal Saw Italia/Comisia (Reinstituirea unei taxe compensatorii definitive)

(Cauza T-441/20) (1)

(„Subvenții - Importuri de tuburi și țevi din fontă ductile originare din India - Executarea Hotărârii Tribunalului în cauza T-300/16 - Reinstituirea unei taxe compensatorii definitive - Nerambursare integrală a taxei compensatorii definitive inițiale - Temei juridic - Neretroactivitate - Securitate juridică - Articolul 266 TFUE - Proporționalitate - Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă - Articolul 103 din Codul vamal al Uniunii - Regulament de înregistrare - Excepție de nelegalitate - Admisibilitate”)

(2022/C 294/35)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Jindal Saw Ltd (New Delhi, India), Jindal Saw Italia SpA (Trieste, Italia) (reprezentanți: R. Antonini, E. Monard și B. Maniatis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Blanck și G. Luengo, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamantele solicită anularea în parte a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/526 al Comisiei din 15 aprilie 2020 de reinstituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India în ceea ce privește Jindal Saw Limited, ca urmare a hotărârii Tribunalului în cauza T-300/16 (JO 2020, L 118, p. 1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Jindal Saw Ltd și Jindal Saw Italia SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 297, 7.9.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/25

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – EMCS/AUEA

(Cauza T-621/20) (1)

(„Contracte de achiziții publice de servicii - Procedură de cerere de ofertă - Punere la dispoziție de agenți temporari în favoarea EASO - Respingere a ofertei unui ofertant - Atribuirea contractului unui alt ofertant - Egalitate de tratament - Principiul transparenței - Eroare vădită de apreciere - Obligația de motivare”)

(2022/C 294/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: EMCS ltd. (Msida, Malta) (reprezentanți: P. Kuypers și N. Groot, avocați)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) (reprezentanți: P. Eyckmans și J. van Heel, agenți, asistați de V. Ost și M. Umbach, avocați)

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) din 23 iulie 2020, intitulată „Procedura de atribuire a contractului de achiziții EASO/2020/789 pentru punerea la dispoziție de agenți temporari la EASO în Malta”, prin care se respinge oferta depusă de reclamantă în cadrul cererii de ofertă și de atribuire a contractului unui alt ofertant și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se solicită repararea prejudiciului pe care l-ar fi suferit reclamanta ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă EMCS ltd. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 443, 21.12.2020.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/26

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Deutschtec/EUIPO – Group A (HOLUX)

(Cauza T-738/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale HOLUX - Înregistrare internațională anterioară a mărcii verbale HOLUX - Motive relative de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2022/C 294/37)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Deutschtec GmbH (Petershagen/Eggersdorf, Germania) (reprezentant: R. Arnade, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: R. Raponi și J. Ivanauskas, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Group A NV (Hasselt, Belgia)

Obiectul

Prin acțiunea sa întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 7 octombrie 2020 (cauza R 223/2020-4).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Deutschtec GmbH la plata cheltuuielilor de judecată.

(1) JO C 53, 15.2.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/27

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Apple/EUIPO – Swatch (THINK DIFFERENT)

(Cauzele T-26/21-T-28/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Mărcile Uniunii Europene verbale THINK DIFFERENT - Lipsa utilizării serioase a mărcilor - Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Obligația de motivare - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 294/38)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Apple Inc. (Cupertino, California, Statele Unite) (reprezentanți: I. Junkar, I. Fowler, M. Petersenn și B. Lüthge, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: T. Frydendahl și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Swatch AG (Bienne, Elveția) (reprezentant: P. González-Bueno Catalán de Ocón, avocat)

Obiectul

Prin intermediul celor trei acțiuni formulate în temeiul articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea deciziilor Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 4 noiembrie 2020 (cauzele R 2011/2018-4, R 2012/2018-4 și R 2013/2018-4)

Dispozitivul

1)	Conexează cauzele T-26/21-T-28/21 în vederea pronunțării hotărârii.

2)	Respinge acțiunile.

3)	Obligă Apple Inc. la plata cheltuielilor de judecată

(1) JO C 88, 15.3.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/27

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Darment/Comisia

(Cauza T-92/21) (1)

(„Mediu - Regulamentul (UE) nr. 517/2014 - Gaze fluorurate cu efect de seră - Registrul electronic al cotelor pentru introducerea hidrofluorcarburilor pe piață - Decizie de înscriere - Autorizarea utilizării unei cote - Executarea unei hotărâri a Tribunalului - Principiul bunei administrări”)

(2022/C 294/39)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Darment Oy (Helsinki, Finlanda) (reprezentant: C. Ginter, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: E. Sanfrutos Cano, K. Talabér-Ritz și B. De Meester, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei Comisiei Europene din 15 decembrie 2020 privind înscrierea în Registrul electronic al cotelor pentru introducerea hidrofluorcarburilor pe piață (HFC) a cotei sale pentru anul 2021, precum și pentru anii 2019 și 2020.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Darment Oy la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii măsurilor provizorii.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/28

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Muschaweck/EUIPO – Conze (UM)

(Cauza T-293/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marcă a Uniunii Europene verbală UM - Utilizare serioasă a mărcii - Utilizare cu consimțământul titularului - Utilizare în forma în care a fost înregistrată marca - Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Reprezentarea titularului mărcii - Dovezi ale utilizării prezentate în termenul acordat”)

(2022/C 294/40)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Ulrike Muschaweck (München, Germania) (reprezentant C. Konle, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Joachim Conze (München) (reprezentant: H. Bolte, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 15 martie 2021 (cauza R 2260/2019-2) privind o procedură de decădere între doamna Muschaweck și domnul Conze

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Ulrike Muschaweck la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 278, 12.7.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/28

Hotărârea Tribunalului din 15 iunie 2022 – F I S I/EUIPO – Verband der Deutschen Daunen- und Federnindustrie (ECODOWN)

(Cauza T-338/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbale ECODOWN - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul 2017/1001] - Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2022/C 294/41)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: F I S I Fibre sintetiche SpA (Oggiono, Italia) (reprezentanți: G. Cartella și B. Cartella, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: R. Raponi și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Verband der Deutschen Daunen- und Federnindustrie eV (Mainz, Germania) (reprezentanți: M. Travostino și N. Bottero, avocați)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea și reformarea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 13 aprilie 2021 (cauza R 216/2020-1)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă F I S I Fibre sintetiche SpA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 320, 9.8.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/29

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Polo Club Düsseldorf/EUIPO – Company Bridge and Life (POLO CLUB DÜSSELDORF EST. 1976)

(Cauza T-355/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale POLO CLUB DÜSSELDORF EST. 1976 - Marca națională figurativă anterioară POLO CLUB - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2022/C 294/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Polo Club Düsseldorf GmbH & Co. KG (Düsseldorf, Germania) (reprezentant: C. Weil, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: T. Frydendahl și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Company Bridge and Life, SL (Elche, Spania) (reprezentanți: J. Gracia Albero și D. Gómez Sánchez, avocați)

Obiectul

Prin acțiunea sa întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită în esență anularea și reformarea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 26 aprilie 2021 (cauza R 1667/2020-1).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Polo Club Düsseldorf GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor necesare efectuate de Company Bridge and Life, SL în cadrul procedurii în fața camerei de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

(1) JO C 329, 16.8.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/30

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Vitronic/EUIPO (Enforcement Trailer)

(Cauza T-433/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Enforcement Trailer - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 294/43)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Vitronic Dr. Ing. Stein Bildverarbeitungssysteme GmbH (Wiesbaden, Germania) (reprezentant: D. Tsoumanis, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: T. Klee și D. Hanf, agenți)

Obiectul

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Vitronic Dr.-Ing. Stein Bildverarbeitungssysteme GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 357, 6.9.2021.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/30

Hotărârea Tribunalului din 8 iunie 2022 – Medela/EUIPO (MAXFLOW)

(Cauza T-744/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale MAXFLOW - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2022/C 294/44)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Medela Holding AG (Baar, Elveția) (reprezentanți: M. Hartmann și S. Fröhlich, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: T. Klee și D. Hanf, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea sa întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 30 august 2021 (cauza R 876/2021-2).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Medela Holding AG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 37, 24.1.2022.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/31

Ordonanța președintelui Tribunalului din 8 iunie 2022 – Ungaria/Comisia

(Cauza T-104/22 R)

(„Măsuri provizorii - Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Fonduri structurale și de investiții europene - Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 - Documente care emană de la un stat membru - Cerere de suspendare a executării - Fumus boni iuris - Urgență - Evaluare comparativă a intereselor”)

(2022/C 294/45)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Ungaria (reprezentanți: M. Fehér și G. Koós, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ehrbar, A. Spina și A. Tokár, agenți)

Obiectul

Prin cererea întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE, reclamanta solicită suspendarea executării Deciziei Comisiei Europene din 14 decembrie 2021, adoptată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76), având ca obiect cererea de confirmare GestDem 2021/2808 depusă în scopul garantării accesului publicului la documente care emană de la autoritățile sale.

Dispozitivul

Suspendă executarea Deciziei Comisiei Europene din 14 decembrie 2021, adoptată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei având ca obiect cererea de confirmare GestDem 2021/2808 depusă în scopul garantării accesului public la documente care emană de la autoritățile maghiare, în măsura în care această decizie acordă accesul la documentele care emană de la autoritățile respective.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/31

Acțiune introdusă la 18 februarie 2022 – Arhs developments/Comisia

(Cauza T-88/22)

(2022/C 294/46)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Arhs developments SA (Belvaux, Luxemburg) (reprezentanți: P. Teerlinck, M. Gherghinaru și L. Panepinto, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei ARES (2022) 1027365 din 11 februarie 2022, prin care Comisia a decis că oferta reclamantei nu a fost reținută în cadrul procedurii de achiziții publice DIMOS V – Lotul 2 (BUDG). Ref: BUDG19/PO/04, COM. Ref: BUDG/2020/OP/0001);

—

obligarea Comisiei la plata către reclamantă a sumei de 6 945 492,5 EUR, majorată cu dobânzi compensatorii de la data adoptării deciziei atacate până la data pronunțării hotărârii Tribunalului, care va cuprinde aprecierea judiciară a cuantumului prejudiciului, apoi cu dobânzi de întârziere de la data hotărârii prin care se constată obligația de reparare a prejudiciului până la plata integrală;

—	obligarea Comisiei la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 167 alineatul (2) din Regulamentul financiar (1), a principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării prevăzute la articolul 160 alineatul (1) din acesta, a punctelor 18.2 și 20 din anexa I (Achiziții) la acesta, precum și a obligației de motivare.

—

Reclamanta susține că Decizia ARES (2022) 1027365 din 11 februarie 2022 a fost adoptată cu încălcarea articolului 167 alineatul (2) din Regulamentul financiar, a principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării prevăzute la articolul 160 alineatul (1) din Regulamentul financiar și a punctelor 18.2 și 20 din anexa I (Achiziții) la Regulamentul financiar, având în vedere că Comisia a utilizat acordul privind nivelul serviciilor (SLA) drept criteriu de selecție, în condițiile în care cerințele prevăzute în acest document nu pot, în niciun caz, să fie calificate drept criteriu de selecție. Astfel, SLA se referă, prin definiție, la calitatea serviciului care urmează să fie prestat, nu la capacitatea ofertanților de a presta serviciul. În măsura în care Comisia a utilizat în mod eronat SLA drept criteriu de selecție, întreaga procedură de atribuire este ilegală.

—	În plus, Comisia ar fi încălcat dispozițiile menționate mai sus, precum și obligația de motivare, întrucât justificările pe care le-a furnizat în ceea ce privește calificarea SLA drept criteriu de selecție sunt eronate și insuficiente.

—

În consecință, prezentul motiv cuprinde două aspecte:

—	în primul rând, reclamanta susține că SLA nu se referă la capacitatea ofertanților de a executa contractul, ci la calitatea serviciului care trebuie prestat;

—	în al doilea rând, justificările prezentate de Comisie cu privire la calificarea SLA drept criteriu de selecție sunt nefondate și încalcă dispozițiile menționate în prezentul motiv.

În susținerea acțiunii în despăgubire, reclamanta arată că nelegalitatea deciziei atacate i-a cauzat un prejudiciu, constând în:

—	pierderea șansei de a i se atribui un contract de prestări de servicii vizate de lotul 2 din DIMOS V;

—	costurile și cheltuielile legate de participarea la procedura de licitație.

(1) Regulamentul (EU, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018, L 193, p. 1).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/32

Acțiune introdusă la 11 mai 2022 – Cham Wings Airlines/Consiliul

(Cauza T-255/22)

(2022/C 294/47)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Cham Wings Airlines LLC (Damascus, Siria) (reprezentant: L. Cloquet, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei (PESC) 2022/307 a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (1), în măsura în care se aplică reclamantei;

—	Anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/300 al Consiliului din 24 februarie 2022 privind punerea în aplicare a articolului 8a din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (2), în măsura în care se aplică reclamantei, și

—	Obligarea Consiliului la plata tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.	Primul motiv se întemeiază pe o eroare vădită de apreciere a faptelor săvârșită de pârât în măsura în care a considerat că reclamanta contribuia la activități ale regimului Lukașenko care permit trecerea ilegală a frontierelor externe ale Uniunii, deși această teză este vădit neîntemeiată.

Al doilea motiv se întemeiază pe încălcarea principiului general al proporționalității, întrucât consecințele economice ale măsurilor restrictive luate împotriva reclamantei ar fi dezastruoase și disproporționate în raport cu scopurile pe care actele atacate ar trebui să le atingă, lucru pe care nu l-ar fi făcut.

3.	Al treilea motiv se întemeiază pe încălcarea obligației de motivare prevăzute la articolul 296 al doilea paragraf TFUE, întrucât motivarea actelor atacate ar fi pur formală.

Al patrulea motiv se întemeiază pe încălcarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, întrucât reclamanta nu a putut niciodată să fie ascultată înainte de impunerea măsurilor restrictive contestate și nu a putut să își exercite în mod corect dreptul la apărare, inclusiv dreptul său la un proces echitabil, garantat în special în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Convenția europeană a drepturilor omului și al articolului 48 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale. Dacă o astfel de audiere prealabilă ar fi avut loc în timp util, reclamanta ar fi putut informa Consiliul cu privire la comunicarea sa din 13 noiembrie 2021 către Comisie și cu privire la încetarea activităților sale în Minsk.

(1) JO 2022, L 46, p. 97.

(2) JO 2022, L 46, p. 3.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/33

Acțiune introdusă la 13 mai 2022 – Xpand Consortium și alții/Comisia

(Cauza T-281/22)

(2022/C 294/48)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Xpand Consortium (Bruxelles, Belgia), NTT Data Belgique (Bruxelles), Sopra Steria Benelux (Bruxelles), Fujitsu Technology Solutions (Bruxelles) (reprezentanți: M. Troncoso Ferrer, L. Lence de Frutos și A. Rebollar Corrales, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2022 de anulare a procedurii de atribuire cu numărul de referință BUDG19/PO/04;

—	obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantele invocă patru motive.

1.	Primul motiv întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și o eroare vădită de apreciere săvârșită de Comisia Europeană, pentru motivul că acordul privind nivelul serviciilor este un criteriu de selecție valabil.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea principiilor securității juridice și încrederii juridice, pentru motivul că Comisia Europeană (i) s-a autolimitat în interpretarea noțiunilor cuprinse în documentele de achiziție în cursul procedurii de atribuire cu numărul de referință BUDG19/PO/04, iar apoi și-a schimbat poziția, și (ii) a determinat Xpand Consortium să nutrească speranțe întemeiate cu privire la legalitatea acordului privind nivelul serviciilor ca criteriu de selecție.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări, pentru motivul că Comisia Europeană (i) nu a comunicat anularea procedurii de atribuire cu numărul de referință BUDG19/PO/04 cât mai repede posibil, astfel cum impune articolul 71 din Regulamentul financiar (1), și (ii) nu a notificat Xpand Consortium cu privire la Decizia Comisiei Europene din 3 martie 2022 de anulare a procedurii de atribuire cu numărul de referință BUDG19/PO/04 și cu privire la motivele de adoptare a deciziei menționate cât mai repede posibil.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea principiilor proporționalității și egalității de tratament, pentru motivul că, (i) prin anularea procedurii de atribuire cu numărul de referință BUDG19/PO/04, Comisia Europeană a adoptat măsura cea mai constrângătoare și dezavantajoasă, deși existau alte măsuri proporționale, și, (ii) prin lansarea unei noi proceduri de atribuire cu același obiect, Comisia Europeană acordă un avantaj concurențial necuvenit rivalilor societății Xpand Consortium în cadrul licitației.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO 2018 L 193, p. 1).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/34

Acțiune introdusă la 8 iunie 2022 – Deutsche Bank/EUIPO – Operación y Auditoria (avanza Tu negocio)

(Cauza T-341/22)

(2022/C 294/49)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Deutsche Bank, SA Española (Madrid, Spania) (reprezentanți: I. Valdelomar Serrano, J. Rodriguez Fuensalida, P. Ramells Higueras și A. Figuerola Moure, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Operación y Auditoria, SA de CV, SOFOM, ENR (Ciudad de México, Mexic)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative avanza Tu negocio – cererea de înregistrare nr. 18 208 813

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 23 martie 2022 în cauza R 1808/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	constatarea aplicării eronate în decizia atacată a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	respingerea protecției pentru toate serviciile solicitate în cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 18 208 813 avanza Tu negocio (figurativă) în clasa 36 şi

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de reprezentare juridică efectuate de reclamantă în cadrul prezentei proceduri.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/35

Acțiune introdusă la 9 iunie 2022 – Rauch Furnace Technology/EUIPO – Musto et Bureau (Schmelztiegel)

(Cauza T-347/22)

(2022/C 294/50)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Rauch Furnace Technology GmbH (Gmunden, Austria) (reprezentant: M. Traxler, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Musto et Bureau Srl (Osteria Grande, Italia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: reclamanta

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar nr. 7 737 143-0001 (Schmelztiegel)

Procedura de pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulităţii

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 29 martie 2022 în cauza R 1697/2021-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și declararea nulităţii desenului sau modelului comunitar nr. 7 737 143-0001,

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat (Motivele invocate)

—	încălcarea unor norme fundamentale de procedură;

—	încălcarea articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/36

Acțiune introdusă la 9 iunie 2022 – PT Indonesia Ruipu Nickel și Chrome Alloy/Comisia

(Cauza T-348/22)

(2022/C 294/51)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: PT Indonesia Ruipu Nickel și Chrome Alloy (Jakarta, Indonezia) (reprezentanți: R. Antonini, E. Monard și B. Maniatis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea Regulamentului (UE) 2022/433 din 15 martie 2022 al Comisiei din 15 martie 2022 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (1); și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în aceste proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea de către Comisie a articolului 2 literele (a) și (b), a articolului 3 alineatul (1) litera (a), a articolului 4 alineatele (3) și (5) și a articolului 28 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 (2) (denumit în continuare „Regulamentul de bază”) prin compensarea unor ajutoare care nu erau subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii, în sensul Regulamentului de bază.

Al doilea motiv întemeiat pe utilizarea de către Comisie a unor valori de referință eronate pentru stabilirea avantajului și calcularea valorii subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, încălcându-se articolul 3 alineatul (2), alineatul 6 literele (a), (b) și (d), articolul 15 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de bază.

Al treilea motiv întemeiat pe omisiunea Comisiei de a repartiza valoarea subvenției pentru furnizarea de minerale de nichel la nivelul producției produsului în cauză, în cursul perioadei în care se efectuează examinarea, încălcând articolul 7 alineatul (2) și articolul 15 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de bază.

(1) JO 2022, L 88, p. 24.

(2) Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p.55).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/36

Acțiune introdusă la 10 iunie 2022 – adp Merkur/EUIPO – Play’n GO Marks (GAME OF GLADIATORS)

(Cauza T-350/22)

(2022/C 294/52)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: adp Merkur GmbH (Espelkamp, Germania) (reprezentant: K. Mandel, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Play’n GO Marks ltd. (Sliema, Malta)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale GAME OF GLADIATORS – cererea de înregistrare nr. 18 022 754

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 11 aprilie 2022 în cauza R 2289/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/37

Acțiune introdusă la 13 iunie 2022 – De Dietrich Process Systems/EUIPO – Koch-Glitsch (SCHEIBEL)

(Cauza T-351/22)

(2022/C 294/53)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: De Dietrich Process Systems GmbH (Mainz, Germania) (reprezentant: M. Körner, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Koch-Glitsch LP (Wichita, Kansas, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală SCHEIBEL – marca Uniunii Europene nr. 3 790 375

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 1 aprilie 2022 în cauza R 1107/2021-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și respingerea căii de atac formulate de titularul mărcii Uniunii Europene împotriva Deciziei diviziei de anulare a EUIPO din 29 aprilie 2021 (cauza nr. 42 180 C) prin care marca Uniunii Europene nr. 3 790 375 („SCHEIBEL”) a fost declarată nevalidă în întregime;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/38

Acțiune introdusă la 13 iunie 2022 – De Dietrich Process Systems/EUIPO – Koch-Glitsch (KARR)

(Cauza T-352/22)

(2022/C 294/54)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: De Dietrich Process Systems GmbH (Mainz, Germania) (reprezentant: M. Körner, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Koch-Glitsch LP (Wichita, Kansas, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală KARR – marca Uniunii Europene nr. 3 790 359

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 1 aprilie 2022 în cauza R 1105/2021-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și respingerea căii de atac formulate de titularul mărcii Uniunii Europene împotriva Deciziei diviziei de anulare a EUIPO din 29 aprilie 2021 (cauza nr. 42 121 C) prin care marca Uniunii Europene nr. 3 790 359 („KARR”) a fost declarată nevalidă în întregime;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/38

Acțiune introdusă la 1 iunie 2022 – XH/Comisia

(Cauza T-353/22)

(2022/C 294/55)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: XH (reprezentant: K. Górny-Salwarowska, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din 10 noiembrie 2021 (IA nr. 31-2021) privind neincluderea numelui reclamantului pe lista funcționarilor promovați în anul 2021, confirmată prin decizia nr. R/72/22 a AIPN din 8 iunie 2022 ca răspuns la reclamația introdusă de reclamant la 5 februarie 2021;

—	repararea prejudiciului suferit de reclamant;

—	obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 268 TFUE.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv se întemeiază pe o eroare de drept și pe nelegalitatea procedurii de promovare contestate din anul 2021: încălcarea DGA 45 – Decizia C (2013) 8968 privind dispozițiile generale de aplicare a articolului 45 din Statutul funcționarilor; încălcarea articolului 45 alineatul (1) din statut în raport cu articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și lipsa comparării efective a meritelor.

2.	Al doilea motiv se întemeiază pe o eroare vădită de apreciere în aplicarea criteriilor de promovare prevăzute la articolul 45 din statut, în raport cu articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/39

Acțiune introdusă la 9 iunie 2022 – Bindl/Comisia

(Cauza T-354/22)

(2022/C 294/56)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Thomas Bindl (München, Germania) (reprezentant: T. Herbrich, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea transmiterilor, fără un nivel adecvat de protecție, a unor date cu caracter personal ale reclamantului către destinatari stabiliți în state terţe, care au fost efectuate de pârâtă, cu încălcarea capitolului V din Regulamentul (UE) 2018/1725, cu ocazia consultării site-ului internet https://futureu.europa.eu la 20 martie 2022 și la 8 iunie 2022, precum și cu ocazia înscrierii la evenimentul „GoGreen” la 30 martie 2022;

—

constatarea faptului că pârâta a omis în mod nelegal să răspundă la cererea de acces formulată de reclamant la 1 aprilie 2002 referitoare la prelucrarea de către pârâtă a datelor sale cu caracter personal, precum și în ceea ce priveşte măsurile de protecție adecvate în temeiul articolului 48 din Regulamentul (UE) 2018/1725 în legătură cu transmiterea datelor către destinatari stabiliți în ţări terţe;

—

obligarea Comisiei la repararea prejudiciului în cuantum de 1 200 de euro împreună cu dobânzi la nivelul ratei dobânzilor stabilite de Banca Centrală Europeană pentru operațiunile principale de refinanțare plus două puncte procentuale, calculate de la data pronunțării hotărârii, prejudiciu pe care reclamantul l-a suferit ca urmare a aplicării eronate a Regulamentului (UE) 2018/1725,

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă cinci motive.

Primul motiv întemeiat pe aplicarea eronată a articolului 46 prima teză, precum și a articolului 48 alineatul (1) și alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725 (1).

—	Pârâta a transmis unor destinatari stabiliți în Statele Unite ale Americii unele date cu caracter personal ale reclamantului cu ocazia consultării site-ului internet https://futureu.europa.eu. Statele Unite sunt un stat terț pentru care Comisia nu a adoptat o decizie de adecvare.

—

O transmitere a unor date cu caracter personal ale reclamantului către destinatari stabiliți în Statele Unite pe baza unor clauze contractuale generale în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725 nu constituie, în lipsa unor măsuri de protecție suplimentare din punct de vedere tehnic și organizațional, o garanție corespunzătoare că în Statele Unite este asigurat un nivel de protecție adecvat.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantului întemeiate pe articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale (denumită în continuare „carta”).

—

Limitările privind drepturile fundamentale ale reclamantului prevăzute de articolele 7 și 8 din cartă, ce decurg din faptul că autoritățile din Statele Unite pot, în temeiul dreptului Statelor Unite, să aibă acces și să utilizeze datele transmise de Uniunea Europeană către Statele Unite nu sunt reglementate în așa fel încât să răspundă unor exigente care să fie echivalente cu exigențele existente în dreptul Uniunii potrivit articolului 52 alineatul (1) a doua teză din cartă.

—

Nici 50 U.S. Code § 1881a (Secțiunea 7022 FISA), nici Executive Order 12333 nu le conferă cetățenilor Uniunii posibilități sau drepturi pentru a se apăra împotriva unor consultări ale datelor cu caracter personal sau pentru a solicita aplicarea în mod eficient a drepturilor derivate din Regulamentul (UE) 2018/1725.

—

Dreptul de acces al reclamantului întemeiat pe articolul 17 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 este o condiție prealabilă pentru valorificarea drepturilor fundamentale ale reclamantului în virtutea articolelor 7 și 8 alineatul (1) din cartă. Din cauza lipsei de acțiune în ceea ce priveşte cererea de acces formulată de reclamant, pârâta îl privează pe acesta de posibilitatea de a invoca drepturile fundamentale protejate. Atingerea adusă drepturilor fundamentale întemeiate pe articolele 7 și 8 alineatul (1) din cartă prin lipsa de acțiune a pârâtei nu este una justificată.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantului întemeiate pe articolul 47 din cartă.

—	Dreptul Statelor Unite nu prevede nicio posibilitate de protecție jurisdicțională împotriva consultărilor vizând date cu caracter personal ale cetățenilor Uniunii de către autoritățile de securitate și de către serviciile de informaţii ale Statelor Unite.

—

În ceea ce priveşte programele de supraveghere ale autorităților de securitate și ale serviciilor de informaţii ale Statelor Unite – de exemplu PRISM şi UPSTREAM – dat fiind că se întemeiază atât pe 50 U.S. Code § 1881a (Secțiunea 702 FISA), cât și pe Executive Order 12333, nici Presidential Policy Directive 28, nici Executive Order 12333 nu oferă persoanelor vizate drepturi pe care acestea ar putea să le invoce în justiție împotriva autorităților din Statele Unite.

Al patrulea motiv întemeiat pe aplicarea eronată a articolului 17 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și a articolului 14 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

—

Pârâta a omis în mod nelegal să pună la dispoziția reclamantului, în urma cererii sale de acces formulate la 1 aprilie 2022, informațiile menţionate la articolul 17 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725, în special măsurile de protecție întemeiate pe articolul 48 din Regulamentul (UE) 2018/1725, în termen de o lună în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) prima teză din Regulamentul (UE) 2018/1725.

—

Pârâta a omis în mod nelegal să îi comunice reclamantului fie o motivare a eventualei prelungiri a termenului de comunicare a informațiilor, potrivit articolului 14 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2018/1725, fie o informare, în termen de o lună după depunerea cererii de acces conform articolului 14 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2018/1725, cu privire la motivele respingerii cererii de acces, precum și cu privire la căile de atac jurisdicționale și extra jurisdicționale.

Al treilea motiv întemeiat pe producerea unui prejudiciu moral.

Din cauza respingerii de către pârâtă a cererii sale de acces, precum și din cauza transmiterii necontrolate a datelor sale cu caracter personal către destinatari stabiliți în Statele Unite ale Americii și a insecurității în ceea ce priveşte supravegherea nelegală a schimburilor pe internet, reclamantul a suferit un prejudiciu moral de 1 200 de euro.

(1) Regulamentul (EU) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO 2018, L 295, p. 39).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/41

Acțiune introdusă la 16 iunie 2022 – LG Chem/Comisia

(Cauza T-356/22)

(2022/C 294/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: LG Chem, Ltd. (Seoul, Coreea De Sud) (reprezentanți: P. Vander Schueren și T. Martin Brieu, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea acțiunii ca fiind admisibilă;

—

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/547 al Comisiei din 5 aprilie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de polimeri super absorbanți originari din Republica Coreea (1) (denumit în continuare „regulamentul atacat”), în măsura în care i se aplică reclamantei;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere, întrucât a încălcat Articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”) și a încălcat dreptul la apărare al reclamantului când a analizat efectele importurilor din Coreea asupra prețului.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere, întrucât a încălcat dispozițiile articolului 3 alineatele (2),(5),(6) și (7) din regulamentul de bază și nu și-a îndeplinit obligația de motivare prin analizarea situației prejudiciului suferit de producătorii Uniunii în mod părtinitor și prin atribuirea presupusului prejudiciu importurilor coreene, în locul altor factori cunoscuți.

Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit erori vădite de apreciere, întrucât a încălcat articolul 3 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază și a încălcat dreptul la apărare al reclamantului prin determinarea marjei de prejudiciu în baza unui număr de control al procesului simplificat, fără a reuși să furnizeze rezumate neconfidențiale cu privire la maja de prejudiciu și fără a reuși să evidențieze alți factori cunoscuți ai prejudiciului folosiți în determinarea marjei de prejudiciu.

4.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a desfășurat o investigație cu încălcarea dreptul la apărare al reclamantului și cu încălcare a dreptului la bună administrare.

(1) JO 2022, L 107, p. 27.

(2) JO 2016, L 176, p. 21.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/42

Acțiune introdusă la 16 iunie 2022 – Das Neves/Comisia

(Cauza T-357/22)

(2022/C 294/58)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: José das Neves (La Hulpe, Belgia) (reprezentant: J. -P. Vandersteen, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei din 12 octombrie 2021 adoptate împotriva sa de [confidențial] (1);

—	obligarea pârâtei la plata sumei de 20 000 de euro cu titlu de reparație a prejudiciului său moral și financiar;

—	obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate împotriva deciziei Comisiei din 12 octombrie 2021 prin care i se adresează un avertisment, reclamantul invocă patru motive.

1.	Primul motiv este întemeiat pe eroarea vădită de apreciere a unui conflict de interese.

2.	Al doilea motiv este întemeiat pe abuzul de putere.

3.	Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare.

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 21 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

(1) Date confidențiale ocultate.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/42

Acțiune introdusă la 16 iunie 2022 – PQ/SEAE

(Cauza T-358/22)

(2022/C 294/59)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: PQ (reprezentant: S. Orlandi, avocat)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei prin care nu este promovat la gradul AD12 în cadrul exercițiului de promovare 2021;

—	în măsura necesară, anularea promovării funcționarilor care figurează pe lista funcționarilor promovați la gradul AD12 în cadrul exercițiului de promovare 2021;

—	obligarea Serviciului European de Acțiune Externă la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare. Reclamantul susține în această privință că lipsa oricărei motivări rezultă din respingerea implicită a reclamației introduse de reclamant împotriva deciziei atacate.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări, a articolului 45 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”) și a principiului egalității de tratament, precum și pe o eroare vădită de apreciere. Potrivit reclamantului, decizia atacată ar fi fost adoptată cu încălcarea articolului 45 din statut și ar rezulta dintr-o eroare vădită de apreciere în măsura în care, pe de o parte, reclamantul ar fi dat dovadă constant de merite înalte, iar decizia atacată îl plasează într-o situație de evoluție lentă a carierei și, pe de altă parte, singurul reproș formulat în ultimul său raport de evaluare luat în considerare ar rezulta dintr-o eroare vădită de apreciere recunoscută de AIPN în răspunsul său din 3 martie 2022 la o reclamație a reclamantului din 28 octombrie 2021. În sfârșit, reclamantul indică faptul că Serviciul European de Acțiune Externă nu ar fi instituit un sistem de evaluare și de promovare care să permită o examinare comparativă în temeiul articolului 45 din statut, conform cu cerințele stabilite de jurisprudență.

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/43

Acțiune introdusă la 16 iunie 2022 – Zubitskiy/Consiliul

(Cauza T-359/22)

(2022/C 294/60)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Evgeny Borisovich Zubitskiy (Moscova, Rusia) (reprezentanți: P. Zeller și D. Reingewirtz, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	declararea articolului 1 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2022/329 a Consiliului din 25 februarie 2022 (1), în măsura în care adaugă criteriile (f) și (g) la articolul 2 alineatul (1) din Decizia 2014/145/PESC ca fiind nelegal și inaplicabil domnului Evgeny Borisovich Zubitskiy;

—	pronunțarea anulării Regulamentului (UE) 2022/581 din 8 aprilie 2022 (2), în măsura în care îl privește pe domnul Evgeny Borisovich Zubitskiy (Anexa I la Regulamentul (UE) 269/2014, cu modificările ulterioare – nr. 913);

—	obligarea Consiliului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.

Primul motiv, întemeiat pe excepția de nelegalitate de la articolul 2 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2022/329 din 25 februarie 2022, precum și pe lipsa de temei legal care a decurs din aceasta, în măsura în care adaugă criteriile (f) și (g) la Decizia (PESC) 2014/145 din 17 martie 2014, cu modificările ulterioare.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare pentru Regulamentul (UE) nr. 2022/581 din 8 aprilie 2022, în măsura în care îl privește pe reclamant, precum și pe nerespectarea, care a decurs din aceasta, a articolului 296 TFUE.

Al treilea motiv, întemeiat pe eroarea de drept și pe nerespectarea articolului 215 TFUE care a decurs din aceasta în măsura în care Regulamentul (UE) nr. 2022/581 din 8 aprilie 2022, în partea în care îl privește pe reclamant, nu este necesar pentru punerea în aplicare a deciziilor adoptate în temeiul articolului 29 TUE și în special a Deciziei (PESC) 2022/329 din 25 februarie 2022.

Al patrulea motiv, întemeiat pe eroarea vădită de apreciere în măsura în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale criteriilor (f) și (g) din Decizia (PESC) 2022/329 din 25 februarie 2022, care stă la baza adoptării Regulament (UE) no 2022/581 din 8 aprilie 2022, în partea în care îl privește pe reclamant.

Al cincilea motiv, întemeiat pe inexactitatea materială a faptelor în măsura în care pretinsele probe pe care s-a întemeiat Consiliul pentru adoptarea Regulamentului (UE) nr. 2022/581 din 8 aprilie 2022, în partea în care îl privește pe reclamant (i) se bazează exclusiv pe informații, care uneori datează de mai mult de 5 ani, extrase din site-uri internet (dintre care unele, printre care rucompromat, nu au niciun caracter obiectiv) et (ii) evidențiază, în privința unora dintre ele, fapte eronate.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantului în măsura în care Regulamentul (UE) nr. 2022/581 din 8 aprilie 2022, în partea în care îl privește, constituie o limitare nejustificată și disproporționată a drepturilor sale fundamentale în rândul cărora figurează dreptul de proprietate, consacrat de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale și libertatea de a desfășura o activitate comercială, consacrat la articolul 16 din cartă.

(1) Decizia (PESC) 2022/329 a Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2022, L 50, p. 1).

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/581 al Consiliului din 8 aprilie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2022, L 110, p. 3).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/44

Acțiune introdusă la 16 iunie 2022 — Berezkin/Consiliul

(Cauza T-360/22)

(2022/C 294/61)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Grigory Viktorovitsj Berezkin (Moscova, Rusia) (reprezentant: J. Grand d’Esnon, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei (PESC) 2022/582 a Consiliului (1) din 8 aprilie 2022 în măsura în care include numele solicitantului în anexa la Decizia 2014/145/PESC a Consiliului din 17 martie 2014;

—	anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/581 al Consiliului (2) din 8 aprilie 2022 în măsura în care include numele solicitantului în anexa 1 la Regulamentul (UE) nr. 2014/269 al Consiliului din 17 martie 2014;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata sumei de 1 euro cu titlu de despăgubiri morale;

—	obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șapte motive.

1.	Primul motiv întemeiat pe nelegalitatea sancțiunilor adoptate împotriva reclamantului, întrucât acestea rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere, pentru motivul că reclamantul nu ar avea nici legătură cu evenimentele care au loc în Ucraina și că nu ar susține guvernul Federației Ruse.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea dreptului la o procedură jurisdicțională efectivă și a obligației de motivare care revine Consiliului. Reclamantul susține că singurele surse prezentate de Consiliu reprezintă articole de presă sau extrase de pe site-uri internet și nu pot îndeplini, așadar, criteriile de probă care justifică adoptarea de sancțiuni.

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității și a principiului egalității de tratament. Potrivit reclamantului, nu ar exista nicio legătură materială între el și politica rusă în Ucraina, iar sancțiunile, în consecință, nu ar avea legătură cu vreunul dintre obiectivele Deciziei și ale Regulamentului din 17 martie 2014 (3).

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea principiului legalității. Reclamantul invocă în această privință nelegalitatea criteriilor de la literele (f) și (g) din Decizia și din Regulamentul din 17 martie 2014, întrucât acestea încalcă obligațiile care revin Consiliului în temeiul articolului 215 alineatul (2) TFUE, precum și principiul securității juridice.

5.	Al cincilea motiv întemeiat pe atingerea adusă drepturilor fundamentale ale reclamantului și, în special, dreptului la proprietate și libertății de a pleca și de a veni.

Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al reclamantului întrucât Consiliul nu i-a comunicat în mod individual modalitățile și motivele specifice ale înscrierii sale pe lista persoanelor vizate de sancțiuni. Prin urmare, reclamantul nu a fost în măsură să își prezinte observațiile cu privire la acestea.

7.	Al șaptelea motiv întemeiat pe cererea de despăgubire. Reclamantul apreciază că a suferit prejudicii în materie de reputație a căror reparare o solicită.

(1) Decizia (PESC) 2022/582 a Consiliului din 8 aprilie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2022, L 110, p. 55).

(3) Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2014, L 78, p. 6).

1.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 294/45

Acțiune introdusă la 17 iunie 2022 — Akhmedov/Consiliul

(Cauza T-363/22)

(2022/C 294/62)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Farkhad Teimurovich Akhmedov (Baku, Azerbaidjan) (reprezentant: W. Julié, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei (PESC) 2022/582 a Consiliului din 8 aprilie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (1) (denumită în continuare „decizia atacată”), în măsura în care îl privește pe reclamant;

—

anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/581 al Consiliului din 8 aprilie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (2), în măsura în care îl privește pe reclamant;

—	obligarea pârâtului la repararea prejudiciilor materiale și morale suferite de reclamant;

—	obligarea pârâtului la suportarea integrală a cheltuielilor de judecată, inclusiv cele efectuate de reclamant pentru apărarea sa.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că articolul 2 alineatul (1) litera (g) din Decizia 2014/145/PESC a Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (3), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/329 din 25 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (4), și articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (5), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2022/330 al Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (6), sunt nelegale și încalcă principiile proporționalității, securității juridice și egalității de tratament.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe o încălcare a obligației de motivare.

3.	Al treilea motiv întemeiat pe o eroare vădită în aprecierea faptelor.

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe o încălcare disproporționată a dreptului de proprietate.

(1) JO 2022, L 110, p. 55.

(2) JO 2022, L 110, p. 3.

(3) JO 2014, L 78, p. 16.

(4) JO 2022, L 50, p. 1.

(5) JO 2014, L 78, p. 6.

(6) JO 2022, L 51, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 294

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 1 august 2022

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2022/C 294/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1