RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC

din 2 iunie 2022

de modificare a Recomandării CERS/2015/2 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri

(CERS/2022/4)

(2022/C 286/01)

CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (1), în special anexa IX,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (2), în special articolele 3 și 16-18,

Având în vedere Directiva 36/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (3), în special secţiunea II din capitolul 4 din titlul VII,

având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (4), în special articolele 18-20,

întrucât:

(1)	Pentru a asigura eficacitatea și consecvența măsurilor de politică macroprudențială naționale, este important ca recunoașterea prevăzută de dreptul Uniunii să fie completată de aplicarea prin reciprocitate voluntară.

(2)

Cadrul pentru mecanismul de reciprocitate voluntară pentru măsurile de politică macroprudențială care este prevăzut de Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic (5) urmărește să asigure aplicarea prin reciprocitate în alte state membre a tuturor măsurilor de politică macroprudențială bazate pe expunere activate într-un stat membru.

(3)

Recomandarea CERS/2017/4 a Comitetului european pentru risc sistemic (6) recomandă autorității de activare relevante să propună un prag maxim de semnificație atunci când prezintă Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) o solicitare de reciprocitate, prag sub care expunerea unui furnizor individual de servicii financiare la riscul macroprudențial identificat în jurisdicția în care este aplicată măsura de politică macroprudențială de către autoritatea de activare poate fi considerată nesemnificativă. CERS poate recomanda un prag diferit dacă se consideră necesar.

(4)

La 10 martie 2022 (7) Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht (BaFin), acționând în calitate de autoritate desemnată în sensul articolului 133 alineatul (10) din Directiva 2013/36/UE, a notificat CERS intenția sa de a stabili o rată a amortizorului de risc sistemic (systemic risk buffer) (SyRB) în temeiul articolul 133 alineatul (9) din directiva respectivă pentru toate expunerile (respectiv expunerile de tip retail și care nu sunt de tip retail) față de persoanele fizice și juridice care sunt garantate cu proprietăți imobiliare locative situate în Germania. SyRB se va aplica (i) instituțiilor de credit autorizate în Germania care utilizează abordarea bazată pe ratinguri interne (IRB) pentru calcularea valorii expunerilor ponderate la risc ale acestora, și (ii) instituțiilor de credit autorizate în Germania care utilizează abordarea standardizată pentru calcularea valorii expunerilor ponderate la risc ale acestora pentru expunerile garantate pe deplin cu bunuri locative, astfel cum este prevăzut la articolul 125 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8)

(5)

Măsura a intrat în vigoare la 1 aprilie 2022 și trebuie respectată de instituțiile de credit autorizate din Germania de la 1 februarie 2023. Măsura va fi revizuită cel puțin o dată la doi ani, în conformitate cu prevederile legale ale Directivei 2013/36/UE. În plus, BaFin va monitoriza dezvoltarea riscurilor subiacente vizate de Syrb și, dacă va considera necesar, va ajusta rata amortizorului.

(6)	La 10 martie 2022 (9), BaFin a transmis CERS o cerere de aplicare prin reciprocitate a SyRB în temeiul articolului 134 alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE.

(7)

În urma solicitării transmise de BaFin în sensul aplicării prin reciprocitate a măsurii de către alte state membre, precum și pentru a împiedica materializarea efectelor transfrontaliere negative sub forma pierderilor și a arbitrajului de reglementare care ar putea rezulta din punerea în aplicare a măsurii de politică macroprudențială care va deveni aplicabilă în Germania, Consiliul general al CERS a decis să includă și această măsură în lista de măsuri de politică macroprudențială a căror aplicare prin reciprocitate este recomandată în temeiul Recomandării CERS/2015/2.

(8)	Prin urmare, Recomandarea CERS/2015/2 ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Modificări

Recomandarea CERS/2015/2 se modifică după cum urmează:

1.

în secțiunea 1, subrecomandarea C(1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Se recomandă autorităților relevante să aplice prin reciprocitate măsurile de politică macroprudențială adoptate de alte autorități relevante și a căror aplicare prin reciprocitate a fost recomandată de către CERS. Se recomandă aplicarea prin reciprocitate a următoarelor măsuri, astfel cum se detaliază în anexă:   Belgia: — o rată a amortizorului de risc sistemic de 9 % pentru toate expunerile de tip retail cărora li se aplică abordarea bazată pe modele interne de rating, față de persoane fizice și garantate cu bunuri imobile locative pentru care garanția este situată în Belgia;   Germania: — o rată a amortizorului de risc sistemic de 9 % pentru (i) toate expunerile cărora li se aplică abordarea bazată pe modele interne de rating și garantate cu bunuri imobile locative situate în Germania, și (ii) toate expunerile cărora li se aplică abordarea standardizată și garantate pe deplin cu bunuri imobiliare locative, astfel cum este prevăzut la articolul 125 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), care sunt situate în Germania.   Franța: — o restrângere la 5 % din fondurile proprii de nivel 1 a limitei expunerii mari prevăzute la articolul 395 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aplicabilă expunerilor față de societăți nefinanciare mari foarte îndatorate cu sediul social în Franța, aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 instituțiilor globale de importanță sistemică (G-SII) și altor instituții de importanță sistemică (O-SII) la cel mai înalt nivel de consolidare al perimetrului prudențial bancar al acestora;   Lituania — o rată a amortizorului de risc sistemic de 2 % pentru toate expunerile de tip retail față de persoane fizice rezidente în Republica Lituania care sunt garantate cu bunuri imobile locative.   Luxemburg: — limite obligatorii din punct de vedere juridic ale raportului împrumut/garanții (LTV) pentru credite ipotecare noi pentru bunuri imobile locative situate în Luxemburg, cu limite ale LTV diferite aplicabile diferitelor categorii de debitori: (a) o limită a LTV de 100 % pentru cumpărătorii care achiziționează pentru prima dată reședința lor principală; (b) o limită a LTV de 90 % pentru alți cumpărători (și anume, nu cei care cumpără pentru prima dată) care achiziționează reședința lor principală. Această limită este pusă în aplicare în mod proporțional prin intermediul unei indemnizații de portofoliu. Mai exact, creditorii pot emite 15 % din portofoliul de noi credite ipotecare acordate acestor debitori cu un LTV mai mare de 90 %, dar mai mic decât un LTV de 100 %; c) o limită a LTV de 80 % pentru alte credite ipotecare (inclusiv segmentul cumpărării în vederea închirierii).   Țările de Jos: — o pondere de risc medie minimă aplicată în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 instituțiilor de credit autorizate în Țările de Jos, utilizând abordarea IRB pentru calcularea cerințelor de capital reglementat în legătură cu portofoliile lor de expuneri față de persoane fizice garantate cu bunuri imobile locative situate în Țările de Jos. Pentru fiecare element individual de expunere care intră în domeniul de aplicare al măsurii, se aplică o pondere de risc de 12 % părții din împrumut care nu depășește 55 % din valoarea de piață a bunului imobil utilizat pentru garantarea împrumutului, iar părții rămase din împrumut i se aplică o pondere de risc de 45 %. Ponderea de risc medie minimă a portofoliului este media ponderată în funcție de expuneri a ponderilor de risc ale împrumuturilor individuale.   Norvegia: — o rată a amortizorului de risc sistemic de 4,5 % pentru expunerile din Norvegia, aplicată în conformitate cu articolul 133 din Directiva 2013/36/UE, astfel cum era aplicabilă Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020 în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (*2) (Acordul privind SEE) (denumită în continuare „CRD, aplicabilă Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020”), în ceea ce privește toate instituțiile de credit autorizate în Norvegia; — un nivel minim al ponderii de risc medii de 20 % pentru expunerile pe proprietăți imobiliare locative din Norvegia, aplicat în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020, în temeiul Acordului privind SEE (denumit în continuare „CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020”), în ceea ce privește instituțiile de credit autorizate în Norvegia care utilizează abordarea bazată pe ratinguri interne (IRB) pentru calcularea cerințelor de capital reglementat; — un nivel minim al ponderii de risc medii de 35 % pentru expunerile pe proprietăți imobiliare comerciale din Norvegia, aplicat în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi ) din CRR, astfel cum era aplicabil Norvegiei și în Norvegia la 1 ianuarie 2020, în ceea ce privește instituțiile de credit autorizate în Norvegia, care utilizează abordarea IRB pentru calcularea cerințelor de capital reglementat.   Suedia: — un nivel minim de 25 % specific instituției de credit pentru media ponderată în funcție de expunere a ponderilor de risc aplicate portofoliului de expuneri de tip retail garantate cu bunuri imobile față de debitori rezidenți în Suedia, în conformitate cu articolul 458 alineatul (2) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aplicată instituțiilor de credit autorizate în Suedia care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating pentru calcularea cerințelor de capital reglementat. (*1)  Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1)." (*2)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.”."

2.	Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta recomandare.

---

(1)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(2)  JO L 331, 15.12.2010, p. 1.

(3)  JO L 176, 27.6.2013, p. 338.

(4)  OJ C 58, 24.2.2011, p. 4.

(5)  Recomandarea CERS/2015/2 a Comitetului european pentru risc sistemic din 15 decembrie 2015 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudenţială şi aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (JO C 97, 12.3.2016, p. 9).

(6)  Recomandarea CERS/2017/4 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 octombrie 2017 de modificare a Recomandării CERS/2015/2 privind evaluarea efectelor transfrontaliere ale măsurilor de politică macroprudențială și aplicarea prin reciprocitate voluntară a acestor măsuri (JO C 431, 15.12.2017, p. 1).

(7)  Oprimă notificare a fost transmisă CERS la 24 februarie 2022 . O versiune actualizată a notificării a fost transmisă CERS la 10 martie 2022.

(8)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1)

(9)  O primă notificare a fost transmisă CERS la 24 februarie 2022. O versiune actualizată a notificării a fost transmisă CERS la 10 martie 2022.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10809 – CD&R / TPG / COVETRUS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 286/02)

La 20 iulie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10809. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 1 iunie 2022

cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește sporirea transparenței datelor de piață, eliminarea obstacolelor din calea instituirii unui sistem centralizat de raportare, optimizarea obligațiilor de tranzacționare și interzicerea primirii de plăți pentru transmiterea ordinelor clienților

(CON/2022/19)

(2022/C 286/03)

Introducere și temei juridic

La 3 și 4 februarie 2022, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește sporirea transparenței datelor de piață, eliminarea obstacolelor din calea instituirii unui sistem centralizat de raportare, optimizarea obligațiilor de tranzacționare și interzicerea primirii de plăți pentru transmiterea ordinelor clienților (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”) și cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare (2) (denumită în continuare „directiva propusă”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus și directiva propusă conțin dispoziții care au incidență (a) asupra misiunii fundamentale a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și pune în aplicare politica monetară a Uniunii în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) din tratat și (b) asupra contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

1.   Obiectivele regulamentului propus

1.1

BCE apreciază obiectivul principal al regulamentului propus de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „MiFIR”) pentru a spori transparența datelor de piață în toate locurile de tranzacționare din Uniunea Europeană (UE) prin crearea unui nou cadru de reglementare pentru crearea unui sistem centralizat de raportare pentru datele de tranzacționare, inclusiv a unui nou proces de selectare a unui singur furnizor de sistem centralizat de raportare pentru fiecare clasă de active.

1.2

Regulamentul propus include și modificări semnificative ale normelor UE privind transparența pretranzacționare și posttranzacționare pentru instrumentele financiare de capitaluri proprii și alte instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii, cum ar fi o mai bună armonizare a normelor privind amânarea publicării detaliilor tranzacțiilor, actualizări ale obligațiilor privind tranzacționarea de acțiuni și de instrumente financiare derivate la nivelul UE, interzicerea plăților pentru fluxul de ordine și alte modificări ale regimului UE pentru tranzacționarea titlurilor de valoare și a instrumentelor financiare derivate. Modificările propuse urmăresc să sprijine în continuare integrarea piețelor europene de capital și să armonizeze mai mult normele relevante de supraveghere a piețelor financiare în întreaga Uniune. BCE sprijină călduros obiectivul general de a sprijini în continuare integrarea piețelor de capital, în special prin îmbunătățirile propuse pentru transparența datelor de piață. Din mai multe perspective, sunt necesare piețe de capital mai profunde și mai integrate. Acestea nu numai că pot mobiliza resursele necesare pentru a sprijini economia zonei euro, ci și vor face sistemul financiar, în general, mai rezilient. În plus, se poate preconiza că integrarea piețelor europene de capital va îmbunătăți transmiterea politicii monetare unice către toate părțile zonei euro și va facilita accesul participanților la piață la finanțarea verde și la finanțare pentru tranziția către o economie digitală. În acest scop, BCE reiterează importanța adoptării prompte a noilor inițiative din cadrul planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC) al Comisiei Europene din 2020, precum și a punerii în aplicare depline a acestora, atunci când acest lucru este obligatoriu din punct de vedere juridic, la nivel național.

1.3

Creșterea transparenței datelor de piață va contribui la dezvoltarea piețelor de capital din UE, prin disponibilitatea pe scară mai largă a informațiilor privind prețurile și lichiditățile pentru investitori și emitenți, ceea ce va crea mai multe oportunități de investiții și de finanțare și va reduce costul mobilizării de capital pentru emitenți. În același timp, se reamintește faptul că nivelurile mai ridicate de transparență pot permite anumitor comercianți, în anumite circumstanțe, să profite mai mult de informațiile privind ordinele existente pe piață prin capacitatea lor de a tranzacționa mai rapid aceste informații utilizând cele mai recente tehnologii.

1.4

BCE este interesată în mod special de aceste propuneri legislative, având în vedere participarea SEBC pe alte piețe decât cele ale titlurilor de capital (obligațiuni, inclusiv obligațiuni suverane) în îndeplinirea politicii monetare a SEBC și a altor sarcini prevăzute în tratat, precum și necesitatea de a proteja confidențialitatea acestor tranzacții sensibile. Prin urmare, BCE ar dori, de asemenea, să formuleze observații cu privire la alte dispoziții ale MiFIR (4) care, deși nu fac obiectul regulamentului propus, afectează băncile centrale din SEBC și tranzacțiile acestora pe piață cu instrumente financiare (a se vedea punctul 7).

2.   Obiectivele directivei propuse

Întrucât directiva propusă prevede doar modificări limitate ale Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) (denumită în continuare „MiFID II”) care decurg în mare parte din modificările propuse la MiFIR, BCE nu consideră că este necesar să își exprime opinia cu privire la propunerea respectivă.

Observații specifice

3.   Sistemul centralizat de raportare

3.1

BCE apreciază introducerea regimului consolidat propus pentru sistemul centralizat de raportare (consolidated tape) (CT) și procedura concurențială de ofertare pentru selectarea unui furnizor de sisteme centralizate de raportare (consolidated tape provider ) (CTP) pentru fiecare clasă de active. Astfel cum a menționat anterior BCE, transparența adecvată poate fi asigurată în mod corespunzător numai prin stabilirea unui singur CTP (6) pentru fiecare clasă de active relevantă. CT are mai multe beneficii pentru investitori, iar acestea sprijină obiectivele uniunii piețelor de capital de a face finanțarea de pe piața de capital mai accesibilă investitorilor și de a reduce fragmentarea piețelor de capital din UE. Aceasta ar trebui să contribuie la creșterea transparenței și a accesului investitorilor la datele de piață, reducând astfel riscurile de lichiditate și de executare a tranzacțiilor, precum și fragmentarea pieței. De asemenea, aceasta poate reduce în mod substanțial costurile de tranzacție pentru investitori. Posibilitatea ca investitorii să aibă o imagine de ansamblu în timp real asupra activității de tranzacționare la un cost rezonabil ar trebui să sporească utilizarea piețelor de capital din UE de către investitorii corporativi și de retail pentru finanțare și investiții.

3.2

Regimul consolidat propus este complex din punct de vedere tehnic și operațional și include o schemă de remunerare a veniturilor. Prin urmare, pentru a orienta echilibrul dintre calitate și nivelul investițiilor sale în elaborarea setului de date consolidate pentru o anumită clasă de active, este esențial ca CTP să se poată baza pe calitatea, exhaustivitatea și furnizarea promptă a datelor care îi sunt transmise de către contribuitorii de date de piață (firme de investiții, locuri de tranzacționare, mecanisme de publicare aprobate și operatorii independenți). În acest sens, BCE înțelege că, în temeiul propunerii, CTP va fi responsabil numai de consolidarea datelor de piață de bază și de diseminarea comercială pe piață a acestora, iar calitatea datelor furnizate, care rămâne în întregime responsabilitatea contribuitorilor de date de piață, va fi reglementată de Comisie pe baza unui act delegat, pe baza avizului unui grup de experți ai părților interesate și al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

3.3

În cazul în care concesiunea CTP trebuie să fie reziliată de ESMA din orice motiv, pentru ca opțiunea de a organiza o nouă licitație să fie credibilă, standardele tehnice care urmează să fie elaborate de ESMA ar putea impune ca CTP să publice parametrii tehnici de conectare pentru contribuitorii de date de piață și dicționarele sale de date, astfel încât acestea să fie disponibile pentru alte entități care doresc să concureze pentru contract.

3.4

BCE înțelege că propunerile privind CT nu afectează confidențialitatea tranzacțiilor din cadrul politicii monetare, valutare sau de stabilitate financiară a SEBC, care continuă să fie exceptate de la obligația de divulgare prevăzută la articolul 1 alineatul (6) din MiFIR. În consecință, „datele de piață” care urmează să fie specificate de Comisie în temeiul articolului 22b alineatul (2) propus și „datele de piață de bază” pe care CTP le-ar vinde utilizatorilor nu ar include date din tranzacțiile de politică ale SEBC (cum ar fi cele privind prețul, volumul și momentul încheierii).

4.   Regimul de transparență pre-tranzacționare pentru titluri de capital: „tranzacțiile anonime”

BCE consideră binevenită simplificarea de către regulamentul propus a regimului de transparență pre-tranzacționare pentru titluri de capital, prin înlocuirea dublului plafon de volum cu un plafon de volum unic stabilit la 7 % din volumul total al tranzacțiilor care sunt executate cu instrumentul financiar relevant în Uniune în temeiul derogării de la prețul de referință sau al derogării de la tranzacția negociată (7). Acest lucru simplifică regimul de transparență și face ca monitorizarea nivelurilor tranzacțiilor anonime să fie mai puțin complexă. Plafonul de volum mai scăzut propus la nivelul UE este menit să compenseze eliminarea pragului specific locului de tranzacționare, astfel încât propunerea generală vizează creșterea nivelului de transparență pre-tranzacționare în ceea ce privește titlurile de capital. În același timp, se remarcă faptul că interacțiunea dintre eliminarea plafonului de volum specific locului de desfășurare și reducerea plafonului la nivelul UE este complexă, deoarece se preconizează că aceste modificări propuse vor avea efecte divergente asupra transparenței. Prin urmare, BCE sugerează ca regimul de transparență pre-tranzacționare pentru titluri de capital, în special calibrarea plafonului de volum, să fie revizuit în continuare.

5.   Interzicerea plăților pentru fluxul de ordine

Propunerea Comisiei (8) include o restricție suplimentară a plății pentru fluxul de ordine (payment for order flow) (PFOF). BCE consideră că PFOF poate împiedica eficiența pieței și transparența piețelor europene de capital.

6.   Încetarea accesului liber pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă

Deși, în principiu, sprijină măsurile de consolidare a piețelor de compensare din UE, este important să se ia în considerare posibilele implicații pe care eliminarea furnizării accesului liber le-ar putea avea pentru concurență, inovare și integrarea pieței, precum și să se găsească un echilibru atent între obiectivele potențial concurente.

7.   Alte dispoziții ale MiFIR și impactul acestora asupra tranzacțiilor de piață ale BCE/SEBC

Dispozițiile MiFIR care afectează în principal tranzacțiile de piață ale BCE/SEBC nu fac obiectul regulamentului propus. Cu toate acestea, BCE profită de această ocazie pentru a propune ca formularea anumitor dispoziții MiFIR să fie îmbunătățită în continuare, având în vedere experiența BCE/SEBC în ceea ce privește desfășurarea operațiunilor de piață în locurile de tranzacționare din UE.

7.1   Exceptarea de la cerințele de transparență MiFIR a tranzacțiilor SEBC efectuate în temeiul Statutului SEBC

BCE consideră că formularea actuală a exceptării tranzacțiilor de politică ale SEBC de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare (9) în temeiul articolului 1 alineatul (6) din MiFIR ar trebui modificată, astfel încât, în loc să se prevadă că derogarea se aplică tranzacțiilor băncilor centrale din cadrul SEBC „în aplicarea politicii monetare, de schimb valutar și de stabilitate financiară”, care ar trebui să fie definită mai detaliat în Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei (10), derogarea ar fi extinsă astfel încât să se aplice în mod expres tuturor activităților desfășurate de băncile centrale din Eurosistem în conformitate cu capitolul IV din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”). BCE consideră că numai tipurile de tranzacții de investiții încheiate de băncile centrale din cadrul SEBC care sunt prevăzute la articolul 15 literele (a) și (c) din Regulamentul delegat (UE) 2017/583 trebuie să fie făcute publice de către contrapartea băncii centrale din SEBC. Aceste tipuri de tranzacții ar trebui să fie prevăzute în mod expres la articolul 1 alineatul (7) revizuit din MiFIR, și nu, ca în prezent, în Regulamentul delegat (UE) 2017/583.

7.2   Împuternicirea Comisiei de a extinde exceptarea de la cerințele de transparență prevăzute în MiFIR la alte bănci centrale

În cazul în care toate tranzacțiile Eurosistemului în temeiul capitolului IV din Statutul SEBC ar beneficia de exceptarea extinsă menționată anterior în temeiul articolul 1 alineatul (6) din MiFIR, indiferent de alte bănci centrale sau instituții care utilizează aceste servicii, competența Comisiei în temeiul articolului 1 alineatul (9) din MiFIR de a extinde domeniul de aplicare al derogării „la alte bănci centrale” ar deveni redundantă. În plus, nu ar mai fi necesar ca ESMA să fie mandatată să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica „operațiunile de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară”. În consecință, articolul 1 alineatul (8) și alineatul (9) din MiFIR ar putea fi eliminate.

7.3   Exceptarea tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din SEBC de la cerințele de raportare aplicabile operatorilor locurilor de tranzacționare în temeiul articolul 26 alineatul (5) din MiFIR

Articolul 26 alineatul (5) din MiFIR impune operatorilor locurilor de tranzacționare să raporteze autorității lor competente orice tranzacții cu instrumente financiare tranzacționate pe platformele lor și executate prin intermediul sistemelor lor de anumite firme. Mecanismul actual de raportare pentru locurile de tranzacționare în temeiul acestei dispoziții este bine stabilit, fiind instituite mecanisme operaționale pentru raportarea fără probleme a datelor provenite din astfel de tranzacții. Locurile de tranzacționare dețin înregistrări în scopul raportării datelor detaliate ale tranzacțiilor SEBC executate prin intermediul sistemelor locului de tranzacționare. În acest sens, BCE înțelege că legiuitorii Uniunii nu au intenționat ca obligația de raportare prevăzută la articolul 26 alineatul (5) din MiFIR să acopere tranzacțiile băncilor centrale din cadrul SEBC. Această înțelegere se bazează pe faptul că băncile centrale beneficiază de derogări explicite de la obligațiile de raportare MiFIR și, în plus, nu sunt „firme”, ci mai degrabă entități care desfășoară operațiuni de piață pe baza mandatelor lor publice, inclusiv în temeiul tratatului. Din motive de securitate juridică, articolul 26 alineatul (5) ar trebui clarificat suplimentar în această privință.

7.4   Menținerea exceptării totale a tranzacțiilor de finanțare prin titluri de valoare ale SEBC de la obligația de raportare în scopuri de supraveghere

BCE ia act de faptul că, deși operațiunile SEBC de finanțare prin titluri de valoare (securities financing transactions ) (SFT) sunt exceptate integral de la aplicarea Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și de la obligațiile sale de informare și raportare (12), Regulamentul delegat (UE) 2017/590 al Comisiei (13) prevede că SFT (14)la care o bancă centrală din cadrul SEBC este o contraparte trebuie considerate tranzacții în sensul articolul 26 din MiFIR (15). În consecință, aceste tranzacții sunt supuse obligațiilor de raportare prevăzute la articolul 26 din MiFIR. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2017/590 are un impact asupra obligațiilor de raportare cu privire la astfel de tranzacții efectuate de băncile centrale din cadrul SEBC în temeiul MiFIR. Această subordonare efectivă a legislației de nivel 1 a Uniunii față de legislația de nivel 2 a Uniunii contrazice principiul juridic consacrat al lex superior derogat legi inferiori (16), conform căruia actele de punere în aplicare și actele delegate ale Uniunii nu pot contraveni legislației secundare a Uniunii. Prin acest aviz BCE subliniază că această contradicție ar trebui corectată în Regulamentul delegat (UE) 2017/590, deși nu face, în sine, obiectul propunerilor cu privire la care BCE a fost consultată.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM (2021) 727 final.

(2)  COM (2021) 726 final.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(4)  A se vedea articolul 1 alineatele (6), (7) și (9) și articolul 26 alineatul (5) din MiFIR.

(5)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(6)  A se vedea punctul 5.2 din Avizul CON/2012/21 al Băncii Centrale Europene din 22 martie 2012 privind: (i) o propunere de directivă privind piețele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, (ii) o propunere de regulament privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului [EMIR] privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții, (iii) o propunere de directivă privind sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței și (iv) o propunere de regulament privind utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările pieței (abuzul de piață) (JO C 161, 7.6.2012, p. 3). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE.

(7)  Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul propus de modificare a articolului 5 din MiFIR.

(8)  Articolul 1 alineatul (26) din regulamentul propus care introduce noul articol 39a.

(9)  Articolele 8, 10, 18 și 21 din MiFIR.

(10)  Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare cu privire la standarde tehnice de reglementare privind cerințele în materie de transparență pentru locurile de tranzacționare și firmele de investiții, în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate (JO L 87, 31.3.2017, p. 229).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(12)  Articolul 2 alineatul (2) litera (a) și articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2365.

(13)  Regulamentul delegat (UE) 2017/590 al Comisiei din 28 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru raportarea tranzacțiilor către autoritățile competente (JO L 87, 31.3.2017, p. 449).

(14)  Astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (11) din Regulamentul (UE) nr. 2015/2365.

(15)  A se vedea articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 2017/590 al Comisiei.

(16)  Principiul juridic potrivit căruia un act juridic superior în ierarhia normelor juridice prevalează asupra unui act juridic inferior în această ierarhie.

Aviz în atenția persoanelor și a entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2015/1333 a Consiliului, astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2022/1315 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1308 al Consiliului, privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia

(2022/C 286/04)

Următoarele informații sunt aduse la cunoștința persoanelor și a entităților desemnate în anexele II și IV la Decizia (PESC) 2015/1333 a Consiliului (1), astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2022/1315 a Consiliului (2), și în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului (3), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1308 al Consiliului (4), privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia.

Se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a adresa o cerere autorităților competente din statul membru (statele membre) relevant(e), conform indicațiilor de pe site-urile care figurează în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/44, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru nevoi de bază sau plăți specifice (a se vedea articolul 8 din regulament).

Persoanele și entitățile în cauză pot înainta Consiliului o cerere până la 15 mai 2023, însoțită de documente justificative, prin care să solicite reanalizarea deciziei de a le include pe lista menționată anterior. Cererea respectivă se trimite la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

Belgique/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Eventualele observații primite vor fi luate în considerare în scopul reexaminării periodice de către Consiliu a listei persoanelor și a entităților desemnate, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2015/1333 și cu articolul 21 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/44.

De asemenea, se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 275 al doilea paragraf și la articolul 263 al patrulea și al șaselea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 206, 1.8.2015, p. 34.

(2)  JO L 198, 27.7.2022, p. 19.

(3)  JO L 12, 19.1.2016, p. 1.

(4)  JO L 198, 27.7.2022, p. 1.

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia (PESC) 2015/1333 a Consiliului și în Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia

(2022/C 286/05)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra următoarelor informații.

Temeiul juridic al acestei operațiuni de prelucrare îl reprezintă Decizia (PESC) 2015/1333 a Consiliului (2), astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2022/1315 a Consiliului (3), și Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului (4), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1308 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este serviciul RELEX.1 din cadrul Direcției generale Relații externe (RELEX) a Secretariatului General al Consiliului (SGC), care poate fi contactat la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsuri restrictive în conformitate cu Decizia (PESC) 2015/1333, astfel cum este pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (PESC) 2022/1315, și cu Regulamentul (UE) 2016/44 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1308.

Persoanele vizate sunt persoane fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, astfel cum sunt prevăzute în Decizia (PESC) 2015/1333 și în Regulamentul (UE) 2016/44.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date conexe.

Datele cu caracter personal colectate pot fi partajate, dacă este necesar, cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu Comisia.

Fără a aduce atingere restricțiilor în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725, la cererile formulate în cadrul exercitării de către persoanele vizate a dreptului de acces, precum și a dreptului la rectificare sau la opoziție, se va răspunde în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.

Datele cu caracter personal vor fi păstrate timp de cinci ani din momentul în care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive sau din momentul în care măsura a expirat, ori pe durata procedurilor judiciare, în cazul în care acestea au demarat.

Fără a se aduce atingere eventualelor căi de atac judiciare, administrative sau nejudiciare, persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

---

(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 206, 1.8.2015, p. 34.

(3)  JO L 198, 27.7.2022, p. 19.

(4)  JO L 12, 19.1.2016, p. 1.

(5)  JO L 198, 27.7.2022, p. 1.

Aviz în atenția anumitor persoane care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia (PESC) 2018/1544 a Consiliului și în anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1542 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva proliferării și utilizării armelor chimice

(2022/C 286/06)

Următoarele informații se aduc la cunoștința dlui Mr. Sergei Ivanovich MENYAILO (nr. 12), persoană care figurează în anexa la Decizia (PESC) 2018/1544 a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1542 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive împotriva proliferării și utilizării armelor chimice.

Consiliul intenționează să mențină măsurile restrictive împotriva persoanei sus-menționate, furnizând o expunere de motive modificată. Persoana în cauză este informată, prin prezenta, că poate înainta Consiliului o cerere pentru a obține expunerea de motive prevăzută pentru menținerea desemnării sale, până la 3 august 2022, la adresa de mai jos:

Council of the European Union

General Secretariat

RELEX.1

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Persoana în cauză poate adresa Consiliului, în orice moment, o cerere, însoțită de eventuale documente justificative, pentru reanalizarea deciziei de includere și menținere a acesteia pe listă, la adresa sus-menționată. Cererile vor fi luate în considerare în momentul primirii. În acest sens, se atrage atenția persoanei în cauză asupra reexaminării periodice a listei de către Consiliu, în conformitate cu articolul 8 din Decizia (PESC) 2018/1544.

---

(1)  JO L 259, 16.10.2018, p. 25.

(2)  JO L 259, 16.10.2018, p. 12.

Rata de schimb a monedei euro (1)

26 iulie 2022

(2022/C 286/07)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0124
JPY	yen japonez	138,35
DKK	coroana daneză	7,4449
GBP	lira sterlină	0,84558
SEK	coroana suedeză	10,4445
CHF	franc elvețian	0,9765
ISK	coroana islandeză	139,10
NOK	coroana norvegiană	10,0105
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,607
HUF	forint maghiar	400,99
PLN	zlot polonez	4,7420
RON	leu românesc nou	4,9324
TRY	lira turcească	18,0705
AUD	dolar australian	1,4605
CAD	dolar canadian	1,3035
HKD	dolar Hong Kong	7,9466
NZD	dolar neozeelandez	1,6235
SGD	dolar Singapore	1,4066
KRW	won sud-coreean	1 326,65
ZAR	rand sud-african	17,0870
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,8451
HRK	kuna croată	7,5145
IDR	rupia indoneziană	15 185,27
MYR	ringgit Malaiezia	4,5113
PHP	peso Filipine	56,160
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	37,180
BRL	real brazilian	5,4437
MXN	peso mexican	20,7845
INR	rupie indiană	80,8050

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Aviz al comitetului consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante adoptat la reuniunea sa din 21 ianuarie 2022 referitor la un proiect de decizie în legătură cu cazul AT.39839 - Telefónica și Portugal Telecom

Raportor: Belgia

(2022/C 286/08)

Raportul final al consilierului-auditor (1)

AT.39839 – Telefónica și Portugal Telecom (amendament)

(2022/C 286/09)

Proiectul de decizie adresat (a) Telefónica, S.A („Telefónica”) și (b) Pharol SGPS SA („Pharol”) (2) este a doua decizie din cadrul procedurii actuale. Prima decizie a fost adoptată în acest caz în 2013 („decizia din 2013”) și a fost anulată parțial de Tribunal în 2016 (3). Curtea de Justiție a confirmat hotărârea Tribunalului în 2017 (4).

Deși Tribunalul a confirmat constatarea de către Comisie a unei încălcări a articolului 101 TFUE în decizia din 2013, acesta a anulat articolul 2 din respectiva decizie. Potrivit Tribunalului, în decizia din 2013, Comisia ar fi trebuit să stabilească valoarea vânzărilor legate direct sau indirect de încălcare pe baza elementelor prezentate de Telefónica și de Pharol cu privire la lipsa unei concurențe potențiale între acestea în ceea ce privește anumite servicii.

PROCEDURĂ

În urma hotărârilor Tribunalului și a hotărârii Curții de Justiție, Comisia a trimis o serie de solicitări de informații către Telefónica și Pharol cu scopul de a stabili în continuare valoarea vânzărilor legate direct sau indirect de încălcare în lumina constatărilor Tribunalului.

La 23 iulie 2019 și la 5 noiembrie 2019, Comisia a adresat Telefónica și Pharol o scrisoare de expunere a faptelor („scrisoarea de expunere a faptelor”), în care le-a informat că intenționa să adopte o nouă decizie în temeiul articolului 23 din Regulamentul 1/2003 (5) prin care li se impuneau amenzi pentru încălcarea articolului 101 TFUE, astfel cum se prevede la articolul 1 din decizia din 2013. Noua decizie ar modifica decizia din 2013, ținând seama de hotărârile Tribunalului și de hotărârea Curții de Justiție.

Telefónica și Pharol și-au prezentat opiniile cu privire la scrisoarea de expunere a faptelor la 18 octombrie 2019 și, respectiv, la 10 ianuarie 2020. La 22 iunie și la 4 august 2020, Telefónica a prezentat observații suplimentare.

ASPECTE PROCEDURALE RIDICATE DE TELEFÓNICA

a)   Pretinsa necesitate a unei noi comunicări privind obiecțiunile și a unei audieri

În răspunsul său la scrisoarea de expunere a faptelor, Telefónica a solicitat o nouă comunicare privind obiecțiunile și o nouă audiere (6) susținând că, având în vedere conținutul scrisorii de expunere a faptelor și propunerile formulate în aceasta, Comisia ar trebui să emită o nouă comunicare privind obiecțiunile și să acorde Telefónica o audiere în prezența reprezentanților statelor membre, în conformitate cu procedura și sub rezerva garanțiilor procedurale prevăzute în Regulamentul 1/2003 (7). Telefónica nu detaliază această cerere, ci realizează analogii cu hotărârea în cazul Toshiba, susținând că analiza existenței unei concurențe potențiale între PT și Telefónica pe fiecare dintre piețele și cu privire la serviciile vizate de scrisoarea de expunere a faptelor afectează aspecte esențiale ale evaluării parametrilor de calcul al cuantumului amenzii aplicate Telefónica (8).

Argumentul Telefónica pare să fie acela că, întrucât scrisoarea de expunere a faptelor conținea aspecte esențiale ale evaluării parametrilor de calcul al cuantumului amenzii, era justificată solicitarea Telefónica privind o comunicare privind obiecțiunile și o audiere. Cu toate acestea, abordarea Telefónica nu are niciun temei în jurisprudență.

Ca un prim aspect în această privință, trebuie amintit că anularea unui act al Uniunii nu afectează în mod obligatoriu actele pregătitoare ale acestuia, iar procedura având ca obiect înlocuirea unui astfel de act poate fi reluată, în principiu, exact din punctul în care a apărut nelegalitatea. Dacă se constată că anularea nu afectează validitatea actelor de procedură anterioare, Comisia nu este obligată, numai din cauza acestei anulări, să adreseze o nouă comunicare privind obiecțiunile întreprinderilor în cauză (9). În cazul de față, Telefónica nu pare să susțină că viciul constatat prin hotărârile Tribunalului privea obiecțiunile ridicate împotriva Telefónica în 2011 înainte de adoptarea Deciziei din 2013 (10).

În al doilea rând, noul proiect de decizie privește numai calculul detaliat al cuantumului amenzilor, în special al valorii vânzărilor. Astfel cum se subliniază în mod întemeiat la punctele 23-26 din proiectul de decizie, Comisia nu ridică obiecții noi, iar Telefónica nu susține că scrisoarea de expunere a faptelor conținea astfel de obiecții.

În al treilea rând, în măsura în care Telefónica contestă lipsa unei noi audieri, se observă că dreptul de a fi ascultat nu implică faptul că persoanei interesate trebuie să i se dea posibilitatea de a-și exprima oral punctul de vedere, întrucât posibilitatea de a prezenta observații în scris permite de asemenea respectarea acestui drept (11). Telefónica a avut posibilitatea de a răspunde în scris la scrisoarea de expunere a faptelor și a prezentat Comisiei mai multe observații suplimentare.

Având în vedere cele de mai sus, nu consider că opinia Telefónica potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să emită o nouă comunicare privind obiecțiunile și să acorde o nouă audiere este justificată.

b)   Argumentul Telefónica potrivit căruia creșterea valorii vânzărilor ar fi contrară Cartei drepturilor fundamentale („Carta”)

În măsura în care proiectul de decizie utilizează date de referință corectate pentru determinarea valorii vânzărilor sale, Telefónica susține că majorarea valorii vânzărilor într-o nouă decizie este contrară articolului 47 din Cartă (12). Acest lucru se datorează faptului că, în temeiul acestui articol, hotărârile judecătorești nu pot deveni nule ca urmare a actelor organelor administrative care trebuie să le execute. În opinia Telefónica, în temeiul abordării Comisiei, efectul util al unei hotărâri ar fi complet eliminat (13), determinând astfel o situație de risc pentru orice viitor reclamant care intenționează să introducă o acțiune în anulare.

Având în vedere că cuantumul amenzii stabilite în proiectul de decizie nu este majorat în comparație cu decizia din 2013, nu are loc nicio încălcare a articolului 47 din Cartă care să decurgă din acțiunea formulată de Telefónica împotriva deciziei din 2013.

CONCLUZIE

Consider că, în acest caz, dreptul tuturor participanților la proceduri de a fi audiați a fost respectat.

---

(1)  În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) („Decizia 2011/695/UE”).

(2)  Portugal Telecom SGPS, S.A. („PT”), destinatarul inițial al deciziei din 2013, a fost redenumită Pharol în 2015.

(3)  Cazul T-216/13, Telefónica SA/Comisia Europeană și cazul T-208/13, Portugal Telecom SGPS SA/Comisia Europeană („hotărârile Tribunalului”).

(4)  Cazul C-487/16 P, Telefónica SA/Comisia Europeană. Pharol nu a atacat hotărârea Tribunalului în cazul T-208/13. („hotărârea Curții de Justiție”).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).

(6)  Pharol nu a formulat o cerere similară.

(7)  Răspunsul Telefónica la scrisoarea de expunere a faptelor, punctul 9.

(8)  Răspunsul Telefónica la scrisoarea de expunere a faptelor, nota de subsol 8.

(9)  Hotărârea în cazul Limburgse Vinyl Maatschappij și alții/Comisia, C-238/99 P, C-244/99 P, C-245/99 P, C-247/99 P, C-250/99 P-C-252/99 P și C-254/99 P, ECLI:EU:C:2002:582, punctele 73-75, 80 și 81.

(10)  A se vedea Hotărârea în cazul Toshiba/Comisia, C-180/16, ECLI:EU:C:2017:520, punctul 28.

(11)  Hotărârea în cazul HeidelbergCement AG și Schwenk Zement KG/Comisia, T-380/17, ECLI:EU:T:2020:471, punctul 634.

(12)  Răspunsul Telefónica la scrisoarea de expunere a faptelor, punctele 37-42.

(13)  Răspunsul Telefónica la scrisoarea de expunere a faptelor, punctul 38.

Rezumatul Deciziei Comisiei

din 25 ianuarie 2022

de modificare a Deciziei C(2013)306 final privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”)

(Cazul AT.39839 - Telefónica și Portugal Telecom)

[notificată cu numărul C(2022) 324]

(Numai textele în limba engleză și portugheză sunt autentice)

(2022/C 286/10)

La data de 25 ianuarie 2022, Comisia a adoptat o decizie privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu dispozițiile articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (1) , Comisia publică, prin prezenta, numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv sancțiunile impuse, ținând seama de interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele de afaceri.

1.   INTRODUCERE

(1)

La data de 23 ianuarie 2013, Comisia a adoptat o decizie de impunere a unei amenzi întreprinderilor Telefónica și Portugal Telecom pentru încheierea unui acord de neconcurență având ca obiect restrângerea concurenței pe piața internă, încălcând astfel articolul 101 din TFUE („decizia din 2013”). În hotărârile sale din 28 iunie 2016 (2) (confirmate ulterior prin hotărârea Curții de Justiție din 13 decembrie 2017), Tribunalul a confirmat raționamentul Comisiei în ceea ce privește încălcarea prevăzută în decizia sa, însă a anulat amenzile impuse de Comisie. În conformitate cu hotărârile Curții, decizia stabilește serviciile cu privire la care Telefónica și Portugal Telecom nu se aflau în concurență potențială la momentul încălcării și le exclude din calculul amenzilor.

2.   PROCEDURA

(2)

În decizia sa din 23 ianuarie 2013, Comisia a constatat că Telefónica și Portugal Telecom au încălcat articolul 101 TFUE prin participarea la un acord de neconcurență inclus la clauza a noua din acordul de achiziționare de acțiuni încheiat de acestea la 28 iulie 2010 în cadrul achiziționării de către Telefónica a controlului unic asupra operatorului brazilian de servicii mobile Vivo.

(3)

Pentru această încălcare, Comisia a impus amenzi în valoare de 66 894 000 EUR pentru Telefónica și de 12 290 000 EUR pentru Portugal Telecom, în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.

(4)

Atât Telefónica, cât și Portugal Telecom au atacat decizia Comisiei în fața Tribunalului. În hotărârile sale din 28 iunie 2016, Tribunalul a confirmat concluzia Comisiei prevăzută la articolul 1 din decizia Comisiei potrivit căreia Telefónica și Portugal Telecom au încălcat articolul 101 din TFUE în perioada 27 septembrie 2010 – 4 februarie 2011 prin participarea la un acord de neconcurență.

(5)

În ceea ce privește impunerea amenzilor, Tribunalul a anulat articolul 2 din decizia Comisiei întrucât cuantumul amenzilor a fost stabilit pe baza valorii vânzărilor luate în considerare de Comisie.

(6)

Telefónica a formulat o acțiune împotriva hotărârii în cazul Telefónica. La 13 decembrie 2017, Curtea de Justiție a pronunțat hotărârea în cazul C-487/16 P Telefónica SA/Comisia Europeană, respingând acțiunea formulată de Telefónica. Pharol nu a formulat nicio acțiune împotriva hotărârii în cazul PT.

3.   CONTEXT

(7)

Situația în care constatarea unei încălcări de către Comisie rămâne în vigoare și are autoritate de lucru judecat, în timp ce amenzile pentru încălcarea respectivă au fost anulate, ar trebui să fie remediată printr-o nouă decizie în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind încălcarea de către Telefónica și Portugal Telecom a articolul 101 TFUE, stabilită prin decizia din 2013.

(8)

Pentru calcularea amenzii, Comisia se bazează pe evaluarea faptelor stabilită în decizia din 2013. În același timp, aceasta aplică principiile stabilite în hotărârile Tribunalului privind obligația Comisiei de a stabili, pe baza elementelor prezentate de părți, serviciile cu privire la care părțile nu se aflau în concurență potențială în Peninsula Iberică în cursul perioadei de aplicare a clauzei de neconcurență. Prin urmare, Comisia exclude aceste servicii din valoarea vânzărilor utilizată în scopul calculării amenzilor.

(9)

În plus, în cadrul actualului proces de recalculare a amenzilor, Comisia a descoperit mai multe calcule eronate efectuate de Telefónica atunci când a furnizat valoarea vânzărilor sale, ceea ce a afectat în cele din urmă calculul amenzilor din cadrul deciziei din 2013.

(10)

Astfel de erori de calcul nu pot fi lăsate nerezolvate. Dacă nu ar fi corectată, valoarea vânzărilor ar rămâne eronată și nejustificat de scăzută și ar conduce la o amendă calculată pe baza unor informații incorecte. Prin urmare, Comisia se bazează pe noile cifre revizuite furnizate de Telefónica în cursul anchetei actuale pentru a stabili valoarea corectă a vânzărilor în decizia sa.

(11)

În noua decizie, Comisia scade valoarea vânzărilor de servicii cu privire la care Comisia consideră că nu a existat o concurență potențială între părți în cursul perioadei de aplicare a clauzei de neconcurență.

(12)

Comitetul consultativ privind înțelegerile și pozițiile dominante a emis un aviz favorabil la 21 ianuarie 2022. Decizia a fost adoptată la 25 ianuarie 2022.

4.   EVALUAREA JURIDICĂ

4.1.   Concurența potențială

(13)

În conformitate cu jurisprudența constantă (3), Comisia consideră că în acordurile de împărțire a pieței, cum ar fi cel vizat de decizie, standardul probei pentru evaluarea concurenței potențiale este reprezentat de „barierele insurmontabile la intrarea pe piață”. În același timp, Comisia aplică în acest caz o abordare mai strictă decât este necesar și verifică dacă posibilitatea de a intra pe piață nu a fost pur ipotetică, ținând seama de circumstanțele specifice ale diferitelor piețe sau servicii.

(14)

Prin urmare, serviciile cu privire la care Comisia consideră că nu a existat o concurență potențială între părți în cursul perioadei de aplicare a clauzei de neconcurență sunt următoarele: A) în cazul întreprinderii Telefónica: (i) accesul cu ridicata (fizic) la infrastructura rețelei (LLU); (ii) servicii universale; (iii) servicii SIRDEE (sistem radio digital de urgență); și (iv) anumite servicii, care fac parte din serviciile de comunicații fixe în zonele publice furnizate de Telefónica (servicii de plată, vânzarea de defibrilatoare și închirierea de soluții publicitare în exterior). B) în cazul întreprinderii Pharol: (i) accesul cu ridicata (fizic) la infrastructura rețelei (LLU); (ii) servicii cu ridicata de televiziune digitală; și (iii) servicii cu ridicata de televiziune analogică terestră.

5.   AMENZI

(15)

Comisia aplică aceleași considerații ca în 2013 în ceea ce privește factorul de gravitate al amenzii, durata încălcării, proporția din valoarea vânzărilor care trebuie luată în considerare și existența unor circumstanțe agravante și atenuante.

(16)

Cuantumul de bază ajustat nu depășește 10 % din cifra de afaceri totală a Telefónica în 2020. În urma unei serii de tranzacții și reorganizări succesive în cadrul societății, Pharol nu a realizat nicio cifră de afaceri în 2020, ceea ce nu reflectă în mod adecvat ponderea sa economică. Astfel cum prevede jurisprudența, Comisia constată că cifra de afaceri realizată de Pharol în anul 2013, care reprezintă ultimul an complet de activitate economică normală a Pharol pe o perioadă de 12 luni (4), reflectă cel mai bine situația economică reală a Pharol și garantează un efect disuasiv suficient. Cuantumul de bază ajustat al Pharol nu depășește 10 % din cifra sa de afaceri totală pentru exercițiul financiar 2013.

(17)

În fine, deși erorile referitoare la valoarea vânzărilor Telefónica au rezultat din propriile calcule eronate ale Telefónica, Comisia nu ar fi descoperit aceste erori privind valoarea vânzărilor și, prin urmare, nu ar fi fost în măsură să majoreze amenda, dacă amenzile prevăzute în decizia din 2013 nu ar fi fost anulate de Tribunal. În aceste condiții și având în vedere efectul relativ modest pe care aceste erori l-au avut asupra cuantumului amenzii, precum și faptul că a trecut deja o perioadă de timp semnificativă de la producerea acestor erori (12 septembrie 2012), Comisia consideră că este rezonabil ca, în cazul de față, să utilizeze marja sa de apreciere, în conformitate cu punctul 37 din Orientările privind amenzile (5), pentru a reduce amenda aplicată Telefónica la nivelul stabilit în decizia din 2013.

(18)

Prin urmare, cuantumul final al amenzilor individuale impuse în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 este următorul: Parte Amendă totală (EUR) Telefónica 66 894 000 Pharol 12 146 000

---

(1)  JO L 1, 4.1.2003, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 411/2004 (JO L 68, 6.3.2004, p. 1).

(2)  Cazul T-216/13, Telefónica SA/Comisia Europeană („hotărârea în cazul Telefónica”) și cazul T-208/13, Portugal Telecom SGPS SA/Comisia Europeană („hotărârea în cazul PT”).

(3)  Hotărârea în cauza Telefónica, punctul 221 și Hotărârea în cauza PT, punctul 181; cauza T-691/14, Servier SAS și alții/Comisia Europeană, ECLI:EU:T:2018:922, punctele 319, 327 și 328, Hotărârea Tribunalului din 21 mai 2014, T-519/09, Toshiba Corp./Comisia Europeană, ECLI:EU:T:2014:263, punctul 231.

(4)  Astfel cum se menționează, de exemplu, în Hotărârea Tribunalului din 28 aprilie 2010, T-456/05 și T-457/05, Gütermann et Zwicky, ECLI:EU:T:2010:168, punctele 94-103 și alte trimiteri la acestea.

(5)  „Cu toate că prezentele orientări prezintă metodologia generală de stabilire a amenzilor, particularitățile unei cauze date sau necesitatea de a atinge un nivel disuasiv într-o anumită cauză pot justifica abaterea Comisiei de la această metodologie sau de la limitele fixate la punctul 21.”

Actualizarea listei punctelor de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (1)

(2022/C 286/11)

Publicarea listei punctelor de trecere a frontierei prevăzute la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (2) se bazează pe informațiile comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 39 din Codul frontierelor Schengen.

În afară de publicarea listei în Jurnalul Oficial, o actualizare a acesteia este disponibilă pe site-ul Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne.

LISTA PUNCTELOR DE TRECERE A FRONTIEREI

GERMANIA

Înlocuirea informațiilor publicate în JO C 201 din 18.5.2022, p. 82.

Porturi la marea nordului

(1)

Borkum

(2)

Brake

(3)

Brunsbüttel

(4)

Büsum

(5)

Bützflether Sand

(6)

Bremen

(7)

Bremerhaven

(8)

Cuxhaven

(9)

Eckwarderhörne

(10)

Elsfleth

(11)

Emden

(12)

Fedderwardersiel

(13)

Glückstadt

(14)

Hamburg

(15)

Hamburg-Neuenfelde

(16)

Herbrum

(17)

Helgoland

(18)

Horumersiel

(19)

Husum

(20)

Juist

(21)

Leer

(22)

Lemwerder

(23)

List/Sylt

(24)

Neuharlingersiel

(25)

Norddeich

(26)

Nordenham

(27)

Otterndorf

(28)

Papenburg

(29)

Spiekeroog

(30)

Stade

(31)

Stadersand

(32)

Varel

(33)

Wangerooge

(34)

Wedel

(35)

Weener

(36)

Westeraccumersiel

(37)

Wewelsfleth

(38)

Wilhelmshaven

Porturi la marea baltică

(1)

Eckernförde (Instalatii portuare ale Marinei Federale Germane)

(2)

Flensburg-port

(3)

Greifswald-Ladebow port

(4)

Jägersberg (Instalatii portuare ale Marinei Federale Germane)

(5)

Kiel

(6)

Kiel (Instalatii portuare ale Marinei Federale Germane)

(7)

Kiel-Holtenau

(8)

Lubmin

(9)

Lübeck

(10)

Lübeck-Travemünde

(11)

Mukran

(12)

Neustadt

(13)

Puttgarden

(14)

Rendsburg

(15)

Rostock-port (Fuzionarea porturilor maritime Warnemünde și Rostock)

(16)

Sassnitz

(17)

Stralsund

(18)

Surendorf (Instalatii portuare ale Marinei Federale Germane)

(19)

Vierow

(20)

Wismar

(21)

Wolgast

ODERHAFF

(1)

Ueckermünde

Aeroporturi, aerodromuri și terenuri de aviație

ÎN LANDUL BADEN-WÜRTTEMBERG

(1)

Aalen-Heidenheim-Elchingen

(2)

Baden Airport Karlsruhe Baden-Baden

(3)

Donaueschingen-Villingen

(4)

Freiburg/Brg.

(5)

Friedrichshafen-Löwental

(6)

Heubach (Krs. Schwäb. Gmünd)

(7)

Lahr

(8)

Laupheim

(9)

Leutkirch-Unterzeil

(10)

Mannheim-City

(11)

Mengen

(12)

Niederstetten

(13)

Schwäbisch Hall

(14)

Stuttgart

ÎN LANDUL BAVARIA

(1)

Aschaffenburg

(2)

Augsburg-Mühlhausen

(3)

Bayreuth – Bindlacher Berg

(4)

Coburg-Brandebsteinsebene

(5)

Giebelstadt

(6)

Hassfurth-Mainwiesen

(7)

Hof-Plauen

(8)

Ingolstadt

(9)

Landshut-Ellermühle

(10)

Lechfeld

(11)

Memmingerberg

(12)

München „Franz Joseph Strauß”

(13)

Neuburg

(14)

Nürnberg

(15)

Oberpfaffenhofen

(16)

Roth

(17)

Straubing-Wallmühle

ÎN LANDUL BERLIN

(1)

Berlin-Tegel

ÎN LANDUL BRANDENBURG

(1)

Berlin Brandenburg „Willy Brandt”

(2)

Schönhagen

ÎN LANDUL BREMEN

(1)

Bremen

ÎN LANDUL HAMBURG

(1)

Hamburg

ÎN LANDUL HESSA

(1)

Allendorf/Eder

(2)

Egelsbach

(3)

Frankfurt/Main

(4)

Fritzlar

(5)

Kassel-Calden

(6)

Reichelsheim

ÎN LANDUL MECKLENBURG-VORPOMMERN

(1)

Neubrandenburg-Trollenhagen

(2)

Rostock-Laage

ÎN LANDUL SAXONIA INFERIOARĂ

(1)

Borkum

(2)

Braunschweig-Waggum

(3)

Bückeburg-Achum

(4)

Celle

(5)

Damme/Dümmer-See

(6)

Diepholz

(7)

Emden

(8)

Fassberg

(9)

Ganderkesee

(10)

Hannover

(11)

Leer-Nüttermoor

(12)

Norderney

(13)

Nordholz

(14)

Osnabrück-Atterheide

(15)

Wangerooge

(16)

Wilhelmshaven-Mariensiel

(17)

Wittmundhafen

(18)

Wunstorf

ÎN LANDUL RENANIA DE NORD-WESTFALIA

(1)

Aachen-Merzbrück

(2)

Arnsberg

(3)

Bielefeld-Windelsbleiche

(4)

Bonn-Hardthöhe

(5)

Dortmund-Wickede

(6)

Düsseldorf

(7)

Essen-Mülheim

(8)

Bonn Hangelar

(9)

Köln/Bonn

(10)

Marl/Loemühle

(11)

Mönchengladbach

(12)

Münster-Osnabrück

(13)

Nörvenich

(14)

Paderborn-Lippstadt

(15)

Porta Westfalica

(16)

Rheine-Bentlage

(17)

Siegerland

(18)

Stadtlohn-Wenningfeld

(19)

Weeze-Lahrbruch

ÎN LANDUL RENANIA-PALATINAT

(1)

Büchel

(2)

Föhren

(3)

Hahn

(4)

Koblenz-Winningen

(5)

Mainz-Finthen

(6)

Pirmasens-Pottschütthöhe

(7)

Ramstein (US-Air Base)

(8)

Speyer

(9)

Spangdahlem (US-Air Base)

(10)

Zweibrücken

ÎN LANDUL SAARLAND

(1)

Saarbrücken-Ensheim

(2)

Saarlouis/Düren

ÎN LANDUL SAXONIA

(1)

Dresden

(2)

Leipzig-Halle

(3)

Rothenburg/Oberlausitz

ÎN LANDUL SAXONIA-ANHALT

(1)

Cochstedt

(2)

Magdeburg

ÎN LANDUL SCHLESWIG-HOLSTEIN

(1)

Helgoland-Düne

(2)

Hohn

(3)

Kiel-Holtenau

(4)

Lübeck-Blankensee

(5)

Schleswig/Jagel

(6)

Westerland/Sylt

ÎN LANDUL TURINGIA

(1)

Altenburg-Nobitz

(2)

Erfurt-Weimar

Lista publicărilor anterioare

JO C 247 din 13.10.2006, p. 25.

JO C 77 din 5.4.2007, p. 11.

JO C 153 din 6.7.2007, p. 22.

JO C 164 din 18.7.2008, p. 45.

JO C 316 din 28.12.2007, p. 1.

JO C 134 din 31.5.2008, p. 16.

JO C 177 din 12.7.2008, p. 9.

JO C 200 din 6.8.2008, p. 10.

JO C 331 din 31.12.2008, p. 13.

JO C 3 din 8.1.2009, p. 10 .

JO C 37 din 14.2.2009, p. 10.

JO C 64 din 19.3.2009, p. 20.

JO C 99 din 30.4.2009, p. 7.

JO C 229 din 23.9.2009, p. 28.

JO C 263 din 5.11.2009, p. 22.

JO C 298 din 8.12.2009, p. 17 .

JO C 74 din 24.3.2010, p. 13.

JO C 326 din 3.12.2010, p. 17.

JO C 355 din 29.12.2010, p. 34.

JO C 22 din 22.1.2011, p. 22.

JO C 37 din 5.2.2011, p. 12.

JO C 149 din 20.5.2011, p. 8.

JO C 190 din 30.6.2011, p. 17.

JO C 203 din 9.7.2011, p. 14.

JO C 210 din 16.7.2011, p. 30.

JO C 271 din 14.9.2011, p. 18.

JO C 356 din 6.12.2011, p. 12.

JO C 111 din 18.4.2012, p. 3.

JO C 183 din 23.6.2012, p. 7.

JO C 313 din 17.10.2012, p. 11.

JO C 394 din 20.12.2012, p. 22.

JO C 51 din 22.2.2013, p. 9.

JO C 167 din 13.6.2013, p. 9.

JO C 242 din 23.8.2013, p. 2.

JO C 275 din 24.9.2013, p. 7.

JO C 314 din 29.10.2013, p. 5.

JO C 324 din 9.11.2013, p. 6.

JO C 57 din 28.2.2014, p. 4.

JO C 167 din 4.6.2014, p. 9.

JO C 244 din 26.7.2014, p. 22 .

JO C 332 din 24.9.2014, p. 12.

JO C 420 din 22.11.2014, p. 9.

JO C 72 din 28.2.2015, p. 17.

JO C 126 din 18.4.2015, p. 10.

JO C 229 din 14.7.2015, p. 5.

JO C 341 din 16.10.2015, p. 19.

JO C 84 din 4.3.2016, p. 2.

JO C 236 din 30.6.2016, p. 6.

JO C 278 din 30.7.2016, p. 47.

JO C 331 din 9.9.2016, p. 2.

JO C 401 din 29.10.2016, p. 4.

JO C 484 din 24.12.2016, p. 30.

JO C 32 din 1.2.2017, p. 4.

JO C 74 din 10.3.2017, p. 9.

JO C 120 din 13.4.2017, p. 17.

JO C 152 din 16.5.2017, p. 5.

JO C 411 din 2.12.2017, p. 10.

JO C 31 din 27.1.2018, p. 12.

JO C 261 din 25.7.2018, p. 6.

JO C 264 din 26.7.2018, p. 8.

JO C 368 din 11.10.2018, p. 4.

JO C 459 din 20.12.2018, p. 40.

JO C 43 din 4.2.2019, p. 2.

JO C 64 din 27.2.2020, p. 17.

JO C 231 din 14.7.2020, p. 2.

JO C 58 din 18.2.2021, p. 35.

JO C 81 din 10.3.2021, p. 27.

JO C 184 din 12.5.2021, p. 8.

JO C 219 din 9.6.2021, p. 9.

JO C 279 din 13.7.2021, p. 4.

JO C 290 din 20.7.2021, p. 10.

JO C 380 din 20.9.2021, p. 3.

JO C 483 din 1.12.2021, p. 19.

JO C 201 din 18.5.2022, p. 82.

JO C 229 din 14.6.2022, p. 8.

JO C 241 din 24.6.2022, p. 6.

---

(1)  A se vedea lista publicărilor anterioare la sfârșitul acestei actualizări.

(2)  JO L 77 din 23.3.2016, p. 1.

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2022/C 286/12)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere, în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Comtés Rhodaniens”

PGI-FR-A1230-AM02

Data cererii: 23.9.2016

1.   Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – Modificare care nu este minoră

2.   Descrierea și motivele modificării

2.1.   Areal geografic

A fost completat punctul 4 din capitolul I din caietul de sarcini pentru a oferi o descriere precisă a arealului geografic și pentru a corecta erorile materiale.

Arealul geografic de producție a fost descris în legislația națională anterioară cu ajutorul listei cantoanelor. Cantoanele sunt circumscripții electorale alcătuite din comune și sunt susceptibile de a evolua în timp. Din acest motiv, s-a decis specificarea în caietul de sarcini a detaliilor comunelor în cauză, dar această transpunere a condus la o serie de erori materiale care trebuie corectate.

Descrierea arealului geografic constă acum în liste de comune, cu referire la Codul geografic oficial, document de referință pe plan național, care a permis întocmirea acestor liste. Acest lucru permite o mai bună monitorizare a evoluțiilor care pot apărea.

Descrierea arealului geografic prin intermediul unei liste de comune este mutată la punctul intitulat „Arealul geografic delimitat” din documentul unic.

2.2.   Cerințe naționale și ale Uniunii - Principalele puncte care fac obiectul controlului

A fost corectat tabelul principalelor puncte care trebuie controlate, care figurează în capitolul 2 din caietul de sarcini, pentru a clarifica faptul că controlul caracteristicilor organoleptice ale produselor se efectuează în cazul în care se constată o anomalie cu ocazia controlului intern (examinarea organoleptică a vinurilor în vrac și a vinurilor ambalate).

Această modificare a caietului de sarcini nu vizează documentul unic.

2.3.   Legătura cu arealul geografic

A fost modificat punctul 7 din capitolul I din caietul de sarcini, „Legătura cu arealul geografic”, pentru a evidenția mai clar elementele comune tuturor subarealelor din arealul de producție (tip de climă, categorii principale de sol) și pentru a explica legătura cauzală bazată pe impactul climei regionale și al tipurilor de sol asupra producției de vinuri mai degrabă proaspete, suple și fructate.

Aceste modificări au fost preluate la punctul intitulat „Legătura cu arealul geografic” din documentul unic.

2.4.   Descrierea vinului/vinurilor

În capitolul I din caietul de sarcini a fost completat punctul 3.3 referitor la descrierea vinurilor.

Aceste modificări au fost preluate la punctul intitulat „Descrierea vinului (vinurilor)” din prezentul document unic.

2.5.   Etichetarea

A fost modificat punctul 5 din capitolul 1 din caietul de sarcini pentru a elimina lista restrictivă a soiurilor de struguri a căror denumire poate fi adăugată la denumirea „Comtés Rhodaniens” pe eticheta produsului. Grupul solicitant dorește să poată valorifica toate soiurile din arealul geografic de producție.

Se elimină fraza următoare: „Vinurile cu indicația geografică protejată «Comtés rhodaniens» completată cu denumirea unuia sau mai multor soiuri de struguri sunt produse din următoarele soiuri: Chardonnay B, Gamaret N, Gamay N, Marsanne B, Pinot noir N, Roussanne B, Syrah N, Viognier B.”

Punctul din documentul unic referitor la dispozițiile suplimentare privind etichetarea se modifică în consecință.

2.6.   Eliminarea unei categorii de produse vitivinicole

Caietul de sarcini a fost modificat pentru a se elimina toate dispozițiile referitoare la producția de vinuri spumante de calitate. Această modificare se efectuează în urma deciziei Consiliului de Stat din 2 martie 2015 de anulare a Decretului din 28 octombrie 2011 referitor la IGP „Comtés Rhodaniens” prin care se aprobaseră dispozițiile din caietul de sarcini referitoare la vinurile spumante de calitate roze sau albe.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Comtés Rhodaniens

2.   Tipul de indicație geografică

IGP – Indicație geografică protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

Vinuri roșii, roze și albe cu IGP „Comtés Rhodaniens”

Indicația geografică protejată „Comtés Rhodaniens” este rezervată vinurilor liniștite roșii, roze și albe.

În afară de tăria alcoolică dobândită minimă în volume, celelalte criterii analitice respectă normele Uniunii.

Vinurile produse se caracterizează prin aromele fructate pe care le prezintă întotdeauna, deși intensitatea și natura lor variază în funcție de tehnologiile folosite, precum și de soiurile utilizate, în amestec sau nu. În cazul vinurilor roșii, extracțiile se realizează pentru a se obține structuri fine, cu taninuri coapte și plăcute. Culoarea acestor vinuri variază de la roșu-zmeură la rubiniu; pe plan olfactiv și gustativ ele prezintă arome de fructe roșii sau negre, completate de note minerale pregnante, uneori cu o notă florală, în funcție de soi. Pe plan gustativ vinurile sunt rotunde și prezintă un echilibru adecvat între zaharuri și acizi. În cazul vinurilor albe și roze, metodele de vinificare utilizate permit menținerea unui echilibru excelent între zaharuri și acizi și păstrarea prospețimii vinurilor și a atributului fructat al acestora. Vinurile albe, a căror culoare variază de la galben-pal cu reflexii verzi până la galben-auriu, prezintă pe plan olfactiv și gustativ arome de fructe proaspete, de citrice, cu note florale sau minerale, în funcție de soi. Vinurile roze au o culoare corai strălucitoare, de intensitate variabilă. La nivel olfactiv și gustativ ele prezintă arome de fructe proaspete. La degustare ele sunt pline de vioiciune.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volume)	9
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru):

5.   Practici vitivinicole

a.   Practici enologice esențiale

În ceea ce privește practicile oenologice, vinurile trebuie să respecte toate obligațiile care decurg din legislația europeană și națională.

b.   Randamente maxime

98 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea și elaborarea vinurilor cu indicația geografică „Comtés Rhodaniens” se realizează în departamentele Ain, Ardèche, Drôme, Isère, Loire, Rhône, Savoie, Haute-Savoie, Saône-et-Loire, pe teritoriul anumitor comune enumerate în caietul de sarcini.

Departamentul Ain: 5 comune

Anglefort, Chanay, Corbonod, Culoz, Seyssel

Departamentul Ardèche: 245 de comune

Ailhon, Aizac, Alba-la-Romaine, Alboussière, Andance, Annonay, Ardoix, Arlebosc, Arras-sur-Rhône, Les Assions, Astet, Aubenas, Aubignas, Baix, Balazuc, Banne, Barnas, Beauchastel, Beaulieu, Beaumont, Berrias-et-Casteljau, Berzème, Bessas, Bidon, Bogy, Boucieu-le-Roi, Boulieu-lès-Annonay, Bourg-Saint-Andéol, Bozas, Brossainc, Chambonas, Champagne, Champis, Chandolas, Charmes-sur-Rhône, Charnas, Chassiers, Châteaubourg, Chauzon, Chazeaux, Cheminas, Chirols, Chomérac, Colombier-le-Cardinal, Colombier-le-Jeune, Colombier-le-Vieux, Cornas, Coux, Le Crestet, Cruas, Darbres, Davézieux, Désaignes, Dompnac, Dunière-sur-Eyrieux, Eclassan, Empurany, Étables, Fabras, Faugères, Félines, Flaviac, Fons, Genestelle, Gilhac-et-Bruzac, Gilhoc-sur-Ormèze, Glun, Gras, Gravières, Grospierres, Guilherand-Granges, Jaujac, Joannas, Joyeuse, Juvinas, Labastide-de-Virac, Labastide-sur-Bésorgues, Labeaume, Labégude, Lablachère, Laboule, Lachamp-Raphaël, Lachapelle-sous-Aubenas, Lafarre, Lagorce, Lalevade-d’Ardèche, Lalouvesc, Lamastre, Lanas, Largentière, Larnas, Laurac-en-Vivarais, Lavilledieu, Laviolle, Lemps, Lentillères, Limony, Loubaresse, Lussas, Malarce-sur-la-Thines, Malbosc, Mauves, Mayres, Mercuer, Meyras, Meysse, Mézilhac, Mirabel, Monestier, Montréal, Montselgues, Les Ollières-sur-Eyrieux, Orgnac-l’Aven, Ozon, Pailharès, Payzac, Peaugres, Peyraud, Planzolles, Plats, Pont-de-Labeaume, Pourchères, Le Pouzin, Prades, Pradons, Préaux, Prunet, Quintenas, Ribes, Rochecolombe, Rochemaure, Rocher, Rochessauve, Rocles, Roiffieux, Rompon, Rosières, Ruoms, Sablières, Saint-Alban-Auriolles, Saint-Alban-d’Ay, Saint-Andéol-de-Berg, Saint-Andéol-de-Vals, Saint-André-de-Cruzières, Saint-André-Lachamp, Saint-Barthélemy-le-Plain, Saint-Bauzile, Saint-Cierge-la-Serre, Saint-Cirgues-de-Prades, Saint-Clair, Saint-Cyr, Saint-Désirat, Saint-Didier-sous-Aubenas, Saint-Étienne-de-Boulogne, Saint-Étienne-de-Fontbellon, Saint-Étienne-de-Valoux, Saint-Félicien, Saint-Fortunat-sur-Eyrieux, Saint-Genest-de-Beauzon, Saint-Georges-les-Bains, Saint-Germain, Saint-Gineis-en-Coiron, Saint-Jacques-d’Atticieux, Saint-Jean-de-Muzols, Saint-Jean-le-Centenier, Saint-Jeure-d’Ay, Saint-Joseph-des-Bancs, Saint-Julien-du-Serre, Saint-Julien-en-Saint-Alban, Saint-Julien-Vocance, Saint-Just-d’Ardèche, Saint-Lager-Bressac, Saint-Laurent-du-Pape, Saint-Laurent-sous-Coiron, Saint-Marcel-d’Ardèche, Saint-Marcel-lès-Annonay, Saint-Martin-d’Ardèche, Saint-Martin-sur-Lavezon, Saint-Maurice-d’Ardèche, Saint-Maurice-d’Ibie, Saint-Mélany, Saint-Michel-de-Boulogne, Saint-Michel-de-Chabrillanoux, Saint-Montan, Saint-Paul-le-Jeune, Saint-Péray, Saint-Pierre-la-Roche, Saint-Pierre-Saint-Jean, Saint- Pierre-sur-Doux, Saint-Pons, Saint-Privat, Saint-Remèze, Saint-Romain-d’Ay, Saint-Romain-de-Lerps, Saint-Sauveur-de-Cruzières, Saint-Sernin, Saint-Symphorien-de-Mahun, Saint-Symphorien-sous-Chomérac, Saint-Thomé, Saint-Victor, Saint-Vincent-de-Barrès, Saint-Vincent-de-Durfort, Sainte-Marguerite-Lafigère, Salavas, Les Salelles, Sampzon, Sanilhac, Sarras, Satillieu, Savas, Sceautres, Sécheras, Serrières, La Souche, Soyons, Talencieux, Tauriers, Le Teil, Thorrenc, Thueyts, Toulaud, Tournon-sur-Rhône, Ucel, Uzer, Vagnas, Valgorge, Vallées-d’Antraigues-Asperjoc, Vallon-Pont-d’Arc, Vals-les-Bains, Valvignères, Vanosc, Les Vans, Vaudevant, Vernon, Vernosc-lès-Annonay, Vesseaux, Villeneuve-de-Berg, Villevocance, Vinezac, Vinzieux, Vion, Viviers, Vocance, Vogüé, La Voulte-sur-Rhône.

Departamentul Drôme: 275 de comune

Integral, comunele:

Albon, Aleyrac, Alixan, Allan, Allex, Ambonil, Ancône, Andancette, Anneyron, Aouste-sur-Sye, Arpavon, Arthémonay, Aubenasson, Aubres, Aulan, Aurel, Autichamp, Ballons, Barcelonne, Barnave, Barret-de-Lioure, Barsac, Bathernay, La Bâtie-Rolland, La Baume-de-Transit, Beaufort-sur-Gervanne, Beaumont-lès-Valence, Beaumont-Monteux, Beausemblant, Beauvallon, Beauvoisin, La Bégude-de-Mazenc, Bellecombe-Tarendol, Bénivay-Ollon, Bésayes, Bésignan, Bonlieu-sur-Roubion, Bouchet, Bourg-lès-Valence, Bren, Buis-les-Baronnies, Chabeuil, Chabrillan, Le Chalon, Chamaloc, Chamaret, Chanos-Curson, Chantemerle-les-Blés, Chantemerle-lès-Grignan, La Charce, Charmes-sur-l’Herbasse, Charols, Chastel-Arnaud, Châteaudouble, Châteauneuf-de-Bordette, Châteauneuf-de-Galaure, Châteauneuf-du-Rhône, Châteauneuf-sur-Isère, Châtillon-en-Diois, Châtillon-Saint-Jean, Chatuzange-le-Goubet, Chaudebonne, Chauvac-Laux-Montaux, Chavannes, Clansayes, Claveyson, Cléon-d’Andran, Clérieux, Cliousclat, Colonzelle, Comps, Condillac, Condorcet, Cornillac, Cornillon-sur-l’Oule, La Coucourde, Crépol, Crest, Crozes-Hermitage, Curnier, Die, Dieulefit, Divajeu, Donzère, Érôme, Espeluche, Espenel, Étoile-sur-Rhône, Eurre, Eygalayes, Eygaliers, Eyroles, Eyzahut, Fay-le-Clos, Ferrassières, Francillon-sur-Roubion, La Garde-Adhémar, Génissieux, Gervans, Geyssans, Grane, Les Granges-Gontardes, Granges-les-Beaumont, Grignan, Izon-la-Bruisse, Laborel, Lachau, Larnage, La Laupie, Laval-d’Aix, Laveyron, Lemps, Livron-sur-Drôme, Loriol-sur-Drôme, Luc-en-Diois, Malataverne, Malissard, Manas, Margès, Marignac-en-Diois, Marsanne, Marsaz, Menglon Mercurol-Veaunes, Mérindol-les-Oliviers, Mévouillon, Mirabel-aux-Baronnies, Mirabel-et-Blacons, Mirmande, Mollans-sur-Ouvèze, Montauban-sur-l’Ouvèze, Montaulieu, Montboucher-sur-Jabron, Montbrison-sur-Lez, Montbrun-les-Bains, Montchenu, Montclar-sur-Gervanne, Montéléger, Montélier, Montélimar, Montferrand-la-Fare, Montfroc, Montguers, Montjoux, Montjoyer, Montlaur-en-Diois, Montmaur-en-Diois, Montmeyran, Montmiral, Montoison, Montréal-les-Sources, Montségur-sur-Lauzon, Montvendre, La Motte-de-Galaure, Mours-Saint-Eusèbe, Mureils, Nyons, Orcinas, Parnans, Le Pègue, Pelonne, La Penne-sur-l’Ouvèze, Peyrins, Piégon, Piégros-la-Clastre, Pierrelatte, Pierrelongue, Les Pilles, Plaisians, Le Poët-en-Percip, Le Poët-Laval, Le Poët-Sigillat, Pommerol, Ponet-et-Saint-Auban, Ponsas, Pont-de-Barret, Pont-de-l’Isère, Pontaix, Portes-en-Valdaine, Portes-lès-Valence, Poyols, Propiac, Puy-Saint-Martin, Puygiron, Ratières, Réauville, Recoubeau-Jansac, Reilhanette, Rémuzat, La Répara-Auriples, Rioms, La Roche-de-Glun, Roche-Saint-Secret-Béconne, La Roche-sur-Grane, La Roche-sur-le-Buis, Rochebaudin, Rochebrune, Rochefort-en-Valdaine, Rochegude, La Rochette-du-Buis, Romans-sur-Isère, Romeyer, Roussas, Rousset-les-Vignes, Roussieux, Roynac, Sahune, Saillans, Saint-Andéol, Saint-Auban-sur-l’Ouvèze, Saint-Avit, Saint-Bardoux, Saint-Barthélemy-de-Vals, Saint-Benoit-en-Diois, Saint-Donat-sur-l’Herbasse, Saint-Ferréol-Trente-Pas, Saint-Gervais-sur-Roubion, Saint-Julien-en-Quint, Saint-Laurent-d’Onay, Saint-Marcel-lès-Sauzet, Saint-Marcel-lès-Valence, Saint-Martin-d’Août, Saint-Maurice-sur-Eygues, Saint-May, Saint-Michel-sur-Savasse, Saint-Pantaléon-les-Vignes, Saint-Paul-lès-Romans, Saint-Paul-Trois-Châteaux, Saint-Rambert-d’Albon, Saint-Restitut, Saint-Roman, Saint-Sauveur-en-Diois, Saint-Sauveur-Gouvernet, Saint-Uze, Saint-Vallier, Sainte-Croix, Sainte-Euphémie-sur-Ouvèze, Sainte-Jalle, Salettes, Salles-sous-Bois, Saou, Saulce-sur-Rhône, Sauzet, Savasse, Séderon, Serves-sur-Rhône, Solaure en Diois, Solérieux, Souspierre, Soyans, Suze, Suze-la-Rousse, Tain-l’Hermitage, Taulignan, Teyssières, La Touche, Les Tourrettes, Triors, Tulette, Upie, Vachères-en-Quint, Valaurie, Valence, Valouse, Venterol, Vercheny, Verclause, Vercoiran, Vers-sur-Méouge, Vesc, Villebois-les-Pins, Villefranche-le-Château, Villeperdrix, Vinsobres.

Următoarele comune, parțial:

Valherbasse, partea corespunzătoare teritoriilor fostelor comune Miribel și Saint-Bonnet-de-Valclérieux.

Departamentul Isère: 181 de comune

Les Adrets, Agnin, Allevard, Anjou, Annoisin-Chatelans, Aoste, Arandon-Passins, Assieu, Auberives-sur-Varèze, Les Avenières Veyrins-Thuellin, La Balme-les-Grottes, Barraux, Beaucroissant, Bernin, Biviers, Le Bouchage, Bougé-Chambalud, Bourgoin-Jallieu, Bouvesse-Quirieu, Brangues, La Buisse, La Buissière, Cessieu, Le Champ-près-Froges, Chamrousse, Chanas, Chapareillan, La Chapelle-de-la-Tour, La Chapelle-de-Surieu, La Chapelle-du-Bard, Charette, Charnècles, Chasse-sur-Rhône, Le Cheylas, Cheyssieu, Chimilin, Chonas-l’Amballan, Chozeau, Chuzelles, Claix, Clonas-sur-Varèze, La Combe-de-Lancey, Corbelin, Corenc, Les Côtes-d’Arey, Coublevie, Courtenay, Cras, Crémieu, Crêts en Belledonne, Creys-Mépieu, Crolles, Dizimieu, Dolomieu, Domène, Estrablin, Eyzin-Pinet, Faverges-de-la-Tour, La Flachère, Fontaine, Fontanil-Cornillon, Froges, Gières, Goncelin, Granieu, Le Gua, Hières-sur-Amby, Hurtières, Izeaux, Jardin, Laval, Leyrieu, Lumbin, Luzinay, Meylan, Moidieu-Détourbe, Moirans, Montalieu-Vercieu, Montbonnot-Saint-Martin, Montcarra, Moras, Morestel, Morette, Le Moutaret, La Murette, Murianette, Noyarey, Optevoz, Parmilieu, Le Péage-du-Roussillon, La Pierre, Poliénas, Le Pont-de-Claix, Pont-Évêque, Pontcharra, Porcieu-Amblagnieu, Quincieu, Réaumont, Renage, Revel, Reventin-Vaugris, Rives, La Rivière, Les Roches-de-Condrieu, Rochetoirin, Romagnieu, Roussillon, Ruy-Montceau, Sablons, Saint-Alban-de-Roche, Saint-Alban-du-Rhône, Saint-Baudille-de-la-Tour, Saint-Blaise-du-Buis, Saint-Cassien, Saint-Chef, Saint-Clair-du-Rhône, Saint-Egrève, Saint-Etienne-de-Crossey, Saint-Hilaire-de-Brens, Saint-Ismier, Saint-Jean-de-Moirans, Saint-Jean-le-Vieux, Saint-Lattier, Saint-Marcel-Bel-Accueil, Saint-Martin-d’Uriage, Saint-Martin-le-Vinoux, Saint-Maurice-l’Exil, Saint-Maximin, Saint-Mury-Monteymond, Saint-Nazaire-les-Eymes, Saint-Paul-d’Izeaux, Saint-Paul-de-Varces, Saint-Prim, Saint-Quentin-sur-Isère, Saint-Romain-de-Jalionas, Saint-Romain-de-Surieu, Saint-Savin, Saint-Sorlin-de-Morestel, Saint-Sorlin-de-Vienne, Saint-Victor-de-Morestel, Saint-Vincent-de-Mercuze, Sainte-Agnès, Sainte-Marie-d’Alloix, Salagnon, Salaise-sur-Sanne, Sassenage, Septème, Sermérieu, Seyssuel, Siccieu-Saint-Julien-et-Carisieu, Soleymieu, Sonnay, Tencin, La Terrasse, Theys, Le Touvet, Trept, La Tronche, Tullins, Varces-Allières-et-Risset, Vasselin, Vatilieu, Vénérieu, Venon, Vernas, Vernioz, Le Versoud, Vertrieu, Veurey-Voroize, Veyssilieu, Vézeronce-Curtin, Vienne, Vif, Vignieu, Villard-Bonnot, Ville-sous-Anjou, Villemoirieu, Villette-de-Vienne, Voiron, Voreppe, Vourey.

Departamentul Loire: 179 de comune

Ailleux, Ambierle, Andrézieux-Bouthéon, Arthun, Aveizieux, Balbigny, Bard, Bellegarde-en-Forez, La Bénisson-Dieu, Bessey, Boën-sur-Lignon, Boisset-lès-Montrond, Boisset-Saint-Priest, Bonson, Boyer, Briennon, Bully, Bussières, Bussy-Albieux, Cellieu, Cezay, Chagnon, Chalain-d’Uzore, Chalain-le-Comtal, Chalmazel-Jeansagnière, Chambles, Chamboeuf, Champdieu, Chandon, Changy, La Chapelle-en-Lafaye, La Chapelle-Villars, Charlieu, Châteauneuf, Châtelneuf, Chavanay, Chazelles-sur-Lavieu, Chenereilles, Chuyer, Combre, Commelle-Vernay, Cordelle, Le Coteau, Coutouvre, Craintilleux, Le Crozet, Cuzieu, Dargoire, Débats-Rivière-d’Orpra, Écotay-l’Olme, Essertines-en-Châtelneuf, Genilac, Grézieux-le-Fromental, Grézolles, Gumières, L’Hôpital-le-Grand, L’Hôpital-sous-Rochefort, Jarnosse, Lavieu, Leigneux, Lentigny, Lérigneux, Lézigneux, Lupé, Luré, Luriecq, Mably, Maclas, Magneux-Haute-Rive, Maizilly, Malleval, Marcilly-le-Châtel, Marcoux, Margerie-Chantagret, Marols, Mars, Montagny, Montarcher, Montbrison, Montrond-les-Bains, Montverdun, Mornand-en-Forez, Nandax, Néronde, Neulise, Noailly, Nollieux, Notre-Dame-de-Boisset, Ouches, La Pacaudière, Palogneux, Parigny, Pélussin, Périgneux, Pinay, Pommiers, Pouilly-les-Nonains, Pouilly-sous-Charlieu, Pradines, Pralong, Précieux, Renaison, Riorges, Rivas, Roanne, Roche, Roisey, Sail-sous-Couzan, Saint-Alban-les-Eaux, Saint-André-d’Apchon, Saint-André-le-Puy, Saint-Appolinard, Saint-Bonnet-des-Quarts, Saint-Bonnet-le-Courreau, Saint-Bonnet-les-Oules, Saint-Cyprien, Saint-Cyr-de-Favières, Saint-Cyr-de-Valorges, Saint-Denis-de-Cabanne, Saint-Étienne-le-Molard, Saint-Forgeux-Lespinasse, Saint-Galmier, Saint-Georges-de-Baroille, Saint-Georges-en-Couzan, Saint-Georges-Haute-Ville, Saint-Germain-Laval, Saint-Germain-Lespinasse, Saint-Haon-le-Châtel, Saint-Haon-le-Vieux, Saint-Hilaire-sous-Charlieu, Saint-Jean-Saint-Maurice-sur-Loire, Saint-Jean-Soleymieux, Saint-Jodard, Saint-Joseph, Saint-Julien-d’Oddes, Saint-Just-en-Bas, Saint-Just-Saint-Rambert, Saint-Laurent-Rochefort, Saint-Léger-sur-Roanne, Saint-Marcel-de-Félines, Saint-Marcellin-en-Forez, Saint-Martin-la-Plaine, Saint-Martin-la-Sauveté, Saint-Michel-sur-Rhône, Saint-Nizier-sous-Charlieu, Saint-Paul-d’Uzore, Saint-Pierre-de-Boeuf, Saint-Pierre-la-Noaille, Saint-Polgues, Saint-Priest-la-Roche, Saint-Romain-la-Motte, Saint-Romain-le-Puy, Saint-Sixte, Saint-Thomas-la-Garde, Saint-Vincent-de-Boisset, Sainte-Agathe-en-Donzy, Sainte-Agathe-la-Bouteresse, Sainte-Colombe-sur-Gand, Sainte-Foy-Saint-Sulpice, Sauvain, Savigneux, Soleymieux, Souternon, Sury-le-Comtal, Tartaras, Trelins, Unias, Veauche, Veauchette, Vendranges, Véranne, Vérin, Verrières-en-Forez, Vézelin-sur-Loire, Villemontais, Villerest, Villers, Violay, Vougy.

Departamentul Rhône: 92 de comune

Integral, comunele:

Alix, Ampuis, Anse, L’Arbresle, Les Ardillats, Arnas, Bagnols, Beaujeu, Belleville-en-Beaujolais, Belmont-d’Azergues, Blacé, Le Breuil, Bully, Cercié, Chabanière, Chambost-Allières, Chamelet, Charentay, Charnay, Châtillon, Chazay-d’Azergues, Chénas, Chessy, Chiroubles, Cogny, Condrieu, Corcelles-en-Beaujolais, Denicé, Échalas, Émeringes, Fleurie, Frontenas, Gleizé, Les Haies, Juliénas, Jullié, Lacenas, Lachassagne, Lancié, Lantignié, Légny, Létra, Limas, Loire-sur-Rhône, Longes, Lozanne, Lucenay, Marchampt, Marcy, Moiré, Montmelas-Saint-Sorlin, Morancé, Odenas, Le Perréon, Pommiers, Porte des Pierres Dorées, Quincié-en-Beaujolais, Régnié-Durette, Rivolet, Rontalon, Saint-Clément-sur-Valsonne, Saint-Cyr-le-Chatoux, Saint-Cyr-sur-le-Rhône, Saint-Didier-sur-Beaujeu, Saint-Etienne-des-Oullières, Saint-Etienne-la-Varenne, Saint-Georges-de-Reneins, Saint-Germain-Nuelles, Saint-Jean-des-Vignes, Saint-Julien, Saint-Just-d’Avray, Saint-Lager, Saint-Romain-de-Popey, Saint-Romain-en-Gal, Saint-Vérand, Sainte-Colombe, Sainte-Paule, Salles-Arbuissonnas-en-Beaujolais, Sarcey, Soucieu-en-Jarrest, Ternand, Theizé, Trèves, Tupin-et-Semons, Val d’Oingt, Vaux-en-Beaujolais, Vauxrenard, Vernay, Ville-sur-Jarnioux, Villié-Morgon.

Următoarele comune, parțial:

Vindry-sur-Turdine, partea corespunzătoare teritoriilor fostelor comune Dareizé, Les Olmes, Saint-Loup.

Beauvallon, partea corespunzătoare teritoriului fostei comune Saint-Jean-de-Touslas.

Departamentul Saône-et-Loire: 11 comune

Chaintré, Chânes, La Chapelle-de-Guinchay, Chasselas, Crêches-sur-Saône, Leynes, Pruzilly, Romanèche-Thorins, Saint-Amour-Bellevue, Saint-Symphorien-d’Ancelles, Saint-Vérand.

Departamentul Savoie: 165 de comune

Aiguebelette-le-Lac, Aiton, Aix-les-Bains, Albertville, Allondaz, Apremont, Arbin, Argentine, Arvillard, Avressieux, Ayn, La Balme, Barberaz, Barby, Bassens, La Bâthie, Belmont-Tramonet, Betton-Bettonet, Billième, La Biolle, Bonvillard, Bonvillaret, Bourdeau, Le Bourget-du-Lac, Bourget-en-Huile, Bourgneuf, La Bridoire, Brison-Saint-Innocent, Césarches, Cevins, Challes-les-Eaux, Chambéry, Chamousset, Chamoux-sur-Gelon, Champ-Laurent, Champagneux, Chanaz, La Chapelle-Blanche, La Chapelle-du-Mont-du-Chat, La Chapelle-Saint-Martin, Châteauneuf, La Chavanne, Chignin, Chindrieux, Cléry, Cognin, Coise-Saint-Jean-Pied-Gauthier, Conjux, La Croix-de-la-Rochette, Cruet, Curienne, Les Déserts, Détrier, Domessin, Drumettaz-Clarafond, Dullin, Entrelacs, Épierre, Esserts-Blay, Fréterive, Frontenex, Gerbaix, Gilly-sur-Isère, Grésy-sur-Aix, Grésy-sur-Isère, Grignon, Hauteville, Jacob-Bellecombette, Jongieux, Laissaud, Lépin-le-Lac, Loisieux, Lucey, Marcieux, Mercury, Méry, Meyrieux-Trouet, Les Mollettes, Montagnole, Montailleur, Montcel, Montendry, Montgilbert, Monthion, Montmélian, Montsapey, La Motte-Servolex, Motz, Mouxy, Myans, Nances, Notre-Dame-des-Millières, Novalaise, Ontex, Pallud, Planaise, Plancherine, Le Pont-de-Beauvoisin, Le Pontet, Porte-de-Savoie, Presle, Pugny-Chatenod, Puygros, La Ravoire, Rochefort, Rognaix, Rotherens, Ruffieux, Saint-Alban-d’Hurtières, Saint-Alban-de-Montbel, Saint-Alban-Leysse, Saint-Baldoph, Saint-Béron, Saint-Cassin, Saint-Genix-les-Villages, Saint-Georges-d’Hurtières, Saint-Jean-d’Arvey, Saint-Jean-de-Chevelu, Saint-Jean-de-la-Porte, Saint-Jeoire-Prieuré, Saint-Léger, Saint-Offenge, Saint-Ours, Saint-Paul, Saint-Paul-sur-Isère, Saint-Pierre-d’Albigny, Saint-Pierre-d’Alvey, Saint-Pierre-de-Belleville, Saint-Pierre-de-Curtille, Saint-Pierre-de-Soucy, Saint-Sulpice, Saint-Vital, Sainte-Hélène-du-Lac, Sainte-Hélène-sur-Isère, Sainte-Marie-d’Alvey, Serrières-en-Chautagne, Sonnaz, La Table, Thénésol, Thoiry, La Thuile, Tournon, Tours-en-Savoie, Traize, Tresserve, Trévignin, La Trinité, Val-d’Arc, Valgelon-La Rochette, Venthon, Verel-de-Montbel, Verel-Pragondran, Le Verneil, Verrens-Arvey, Verthemex, Villard-d’Héry, Villard-Léger, Villard-Sallet, Villaroux, Vimines, Vions, Viviers-du-Lac, Voglans, Yenne.

Departamentul Haute-Savoie: 121 de comune

Allinges, Allonzier-la-Caille, Ambilly, Andilly, Annemasse, Anthy-sur-Léman, Archamps, Armoy, Arthaz-Pont-Notre-Dame, Ayse, Ballaison, Bassy, Beaumont, Bellevaux, Bernex, Bonne, Bonneville, Bons-en-Chablais, Bossey, Brenthonne, Brizon, Cercier, Cernex, Cervens, Challonges, Champanges, Chaumont, Chavannaz, Chêne-en-Semine, Chênex, Chens-sur-Léman, Chessenaz, Chevrier, Chilly, Clarafond-Arcine, Clermont, Collonges-sous-Salève, Contamine-Sarzin, Contamine-sur-Arve, Copponex, Cranves-Sales, Cruseilles, Desingy, Dingy-en-Vuache, Douvaine, Draillant, Droisy, Éloise, Étrembières, Évian-les-Bains, Excenevex, Faucigny, Feigères, Fessy, Féternes, Franclens, Frangy, Gaillard, Glières-Val-de-Borne, Jonzier-Épagny, Juvigny, Larringes, Loisin, Lucinges, Lugrin, Lullin, Lully, Lyaud, Machilly, Marcellaz, Margencel, Marignier, Marin, Marlioz, Massongy, Maxilly-sur-Léman, Meillerie, Menthonnex-en-Bornes, Menthonnex-sous-Clermont, Messery, Minzier, Mont-Saxonnex, Musièges, Nernier, Neuvecelle, Neydens, Novel, Orcier, Peillonnex, Perrignier, Présilly, Publier, Reyvroz, Saint-Blaise, Saint-Cergues, Saint-Germain-sur-Rhône, Saint-Gingolph, Saint-Julien-en-Genevois, Saint-Paul-en-Chablais, Le Sappey, Savigny, Sciez, Seyssel, Thollon-les-Mémises, Thonon-les-Bains, Thyez, Usinens, Vailly, Valleiry, Vanzy, Veigy-Foncenex, Vers, Vétraz-Monthoux, Ville-la-Grand, Villy-le-Bouveret, Vinzier, Viry, Vougy, Vovray-en-Bornes, Vulbens, Yvoire.

7.   Soiurile de struguri de vin principale

Alicante Henri Bouschet N

Aligoté B

Alphonse Lavallée N

Aléatico N

Aramon N

Aramon blanc B

Aramon gris G

Aranel B

Arinarnoa N

Aubun N - Murescola

Barbaroux Rs

Biancu Gentile B

Bourboulenc B - Doucillon blanc

Brun argenté N - Vaccarèse

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Caladoc N

Calitor N

Carignan N

Carignan blanc B

Chambourcin N

Chardonnay B

Chasan B

Chasselas B

Chasselas rose Rs

Chatus N

Chenanson N

Chenin B

Cinsaut N - Cinsault

Clairette B

Clairette rose Rs

Clarin B

Colombard B

Cot N - Malbec

Couderc noir N

Counoise N

Egiodola N

Gamaret

Gamay Fréaux N

Gamay N

Gamay de Bouze N

Gamay de Chaudenay N

Ganson N

Gewurztraminer Rs

Gramon N

Grenache N

Grenache blanc B

Grenache gris G

Gros Manseng B

Jurançon noir N - Dame noire

Listan B - Palomino

Lledoner pelut N

Macabeu B - Macabeo

Marsanne B

Marselan N

Mauzac rose Rs

Melon B

Merlot N

Merlot blanc B

Meunier N

Mollard N

Mondeuse N

Mondeuse blanche B

Monerac N

Montils B

Morrastel N - Minustellu, Graciano

Mourvaison N

Mourvèdre N - Monastrell

Mouyssaguès

Muresconu N - Morescono

Muscadelle B

Muscardin N

Muscat Ottonel B - Muscat, Moscato

Muscat cendré B - Muscat, Moscato

Muscat d’Alexandrie B - Muscat, Moscato

Muscat de Hambourg N - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs - Muscat, Moscato

Muscat à petits grains rouges Rg - Muscat, Moscato

Müller-Thurgau B

Nielluccio N - Nielluciu

Noir Fleurien N

Négret de Banhars N

Négrette N

Oberlin noir N

Ondenc B

Orbois B

Pagadebiti B

Pascal B

Perdea B

Persan N

Petit Courbu B

Petit Manseng B

Petit Meslier B

Petit Verdot N

Picardan B - Araignan

Pineau d’Aunis N

Pinot blanc B

Pinot gris G

Pinot noir N

Piquepoul blanc B

Piquepoul gris G

Piquepoul noir N

Plant de Brunel N

Plant droit N - Espanenc

Plantet N

Portan N

Portugais bleu N

Poulsard N - Ploussard

Prunelard N

Précoce Bousquet B

Précoce de Malingre B

Raffiat de Moncade B

Ravat blanc B

Rayon d’or B

Riesling B

Riminèse B

Rivairenc N - Aspiran noir

Rivairenc blanc B - Aspiran blanc

Rivairenc gris G - Aspiran gris

Romorantin B - Danery

Rosé du Var Rs

Roublot B

Roussanne B

Roussette d’Ayze B

Rubilande Rs

Sacy B

Saint Côme B

Saint-Macaire N

Saint-Pierre doré B

Sauvignon B - Sauvignon blanc

Sauvignon gris G - Fié gris

Savagnin blanc B

Savagnin rose Rs

Sciaccarello N

Segalin N

Seinoir N

Select B

Semebat N

Semillon B

Servanin N

Seyval B

Sylvaner B

Syrah N - Shiraz

Tannat N

Tempranillo N

Terret blanc B

Terret gris G

Terret noir N

Tibouren N

Tourbat B

Tressot N

Trousseau N

Téoulier N

Ugni blanc B

Valdiguié N

Valérien B

Varousset N

Velteliner rouge précoce Rs

Verdesse B

Vermentino B - Rolle

Villard blanc B

Villard noir N

Viognier B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Specificitatea arealului geografic

IGP „Comtés Rhodaniens” cuprinde 9 departamente, situate pe teritoriul fostei regiuni Rhône Alpes, care este cunoscută pentru activitatea viticolă: Ain, Ardèche, Drôme, Isère, Loire, Rhône, Savoie, Haute-Savoie și Saône-et-Loire. În Ardèche, plantațiile viticole care beneficiază de IGP „Comtés Rhodaniens” se află în principal în jumătatea sudică a departamentului și pe culoarul Ronului. Clima este deja aproape mediteraneeană, cu temperaturi blânde pe timp de iarnă. Vânturile sunt frecvente, evidențiindu-se mistralul care suflă din nord-est, vântul din sud („vent du midi”), precum și vânturile din vest, care aduc umiditate. Solurile sunt bogate și fertile, pietroase și derivate din calcar marnos, cu straturi argiloase, structura lor permițând conservarea rețelei hidrice. Departamentul Drôme, situat, de asemenea, pe valea Ronului, poate fi împărțit în două entități: masivele subalpine și depresiunea Ronului. Vița-de-vie este cultivată pe întregul teritoriu, în special în zonele de piemont și pe pante. Solurile sunt în principal argiloase-calcaroase, de origine sedimentară. Clima departamentului Drôme este continentală la nord, cu influențe mediteraneene din ce în ce mai mari spre sud; de asemenea, prezența munților are un impact important.

Mai la nord, departamentul Rhône se învecinează cu departamentele Ain, Isère, Loire și Saône-et-Loire. Peisajul este constituit din munții Monts du Beaujolais (la nord), de altitudine medie, și de munții Monts du Lyonnais (la sud), mărginiți la est de câmpia râului Saône și apoi de valea Ronului (lângă Lyon). La nord de acest râu, roca este granitică și se dezagregă formând soluri argilo-nisipoase, mai mult sau mai puțin acide. Majoritatea plantațiilor viticole se află pe aceste soluri, capabile să limiteze randamentul soiului Gamay N. La sud de Nizerand întâlnim versanți calcaroși, uneori cu șisturi. Vinurile obținute aici sunt mai fine. La fel ca în restul regiunii, clima departamentul Rhône este semi-continentală, înregistrându-se influențe alternante ale climei mediteraneene, continentale și oceanice. Iernile sunt destul de aspre (cu îngheț uneori puternic și ninsori episodice), iar verile sunt calde și însorite. Adesea bate vântul: mistralul suflă în mod regulat dinspre nordul văii Ronului, iar vântul din sud suflă frecvent și uneori violent, anunțând perturbări provenite din sud-vest.

În jurul acestui nucleu (Ardèche-Drôme-Rhône), amprenta arealului „Comtés Rhodaniens” se distinge mai pregnant în departamentul Isère, unde putem identifica mai multe zone:

—

valea Grésivaudan, o parte văii Sillon alpin, la nord-est de Grenoble, în direcția Chambéry, care se întinde de la Meylan până la comuna Chapareillan, la granița departamentului Savoie. Vița-de-vie este cultivată pe pante cu expunere spre sud-est (grohotișuri calcaroase) în zona de piemont a masivului Chartreuse;

—

regiunea Trièves, situată la sud de Grenoble, între masivele Vercors (la vest) și Dévoluy și Écrins (la est); aceasta constituie capătul sudic al văii Sillon alpin. Este o zonă muntoasă de altitudine medie (500-1 200 m), în care distingem pante abrupte, cultivate în terase; acestea sunt situate în amfiteatre naturale deasupra meandrelor râului Drac, precum și pe versanții văii Ébron, care sunt abrupți și au expunere spre sud-vest.

—

zona aflată la nord-est de Bourgoin-Jallieu, între comunele Crémieu și La Tour-du-Pin, o serie de văi paralele, orientate în direcția est-vest, cu versanți pitorești cu expunere spre sud (microclimat favorabil): este vorba despre dealurile din regiunea Bas-Dauphiné, constituite din molasă, și platouri calcaroase din Jurasic (platoul Isle de Crémieu).

Departamentul Isère este relativ protejat de vânturile reci dinspre est datorită prezenței Munților Alpi și de influențele Atlanticului datorită prezenței Masivului Central; regiunea se bucură de o climă temperată și în același timp contrastantă, fără valori extreme. După iarna rece și cețoasă, vara caldă și uscată permite viței-de-vie să compenseze întârzierea de creștere care se înregistrează adesea la finalul primăverii. Arealul cu IGP „Comtés Rhodaniens” se întinde până la departamentele Savoie și Haute-Savoie și cantonul Seyssel dans l’Ain. Clima este supusă atât influențelor oceanice, cât și influențelor continentale și sudice.

Așadar, arealul geografic se întinde de la valea Ronului până la Alpi. Arealul se caracterizează printr-o climă continentală modificată, care beneficiază atât de influențe oceanice (prin intermediul vânturilor din vest care asigură umiditatea și reduc variațiile de temperatură), cât și sudice, mergând spre sud (climă blândă și zile însorite). Plantațiile viticole, situate în special în zonele de piemont și pe pante, beneficiază de aceste variații climatice. Solurile au în principal o origine sedimentară, argilo-calcaroasă, existând câteva sectoare argilo-granitice, ceea ce favorizează dezvoltarea unor soiuri diferite.

8.2.   Specificitatea produsului

Prima înregistrare scrisă a existenței viței-de-vie în acest areal datează de 2 000 de ani, aceasta apărând în Naturalis historia, opera lui Pliniu cel Bătrân. Între secolele al II-lea și al V-lea operele istoricilor atestă un comerț cu vinuri important, realizat pe fluviul Ron prin Vienna (Vienne) și Lugdunum (Lyon), către piețele din nord. În Evul Mediu, Biserica Catolică a preluat controlul acestui comerț de la romani. Vița-de-vie este cultivată apoi pe teritoriile diocezelor, uneori în orașele episcopale precum Vienne, Lyon, Valence, Grenoble. În mod similar, abațiile erau, de asemenea, domenii viticole.

Până la sfârșitul secolului al XIX-lea dezvoltarea plantațiilor viticole a reflectat creșterea populației, a comerțului și dezvoltarea orașelor, ajungându-se la 200 000 de hectare de viță-de-vie în 1870. Economia viticolă varia în funcție de zonă, prefigurând situația din prezent: în Beaujolais întâlnim domenii vaste ale nobilimii și investiții ale burgheziei din Lyon; din Bugey și Savoie până la Drôme și în sudul departamentului Ardèche predomină viticultura rurală, practicată de proprietari mici și mijlocii; în valea Ronului, comercianții întreprinzători au creat adevărate „insule de excelență”.

Cunoștințele progresează, împreună cu calitatea, iar activitatea viticultorilor modelează treptat peisajele pe care le cunoaștem astăzi.

Vinurile cu indicație geografică protejată „Comtés Rhodaniens” pot fi vinuri obținute din amestecul de soiuri foarte înrădăcinate în istoria regională, cum ar fi Viognier B, Marsanne B, Roussanne B, Syrah N, Gamay N, Pinot N, dar și de soiuri din alte regiuni, precum Chardonnay B sau Merlot N.

Prin urmare, caracterul specific al producției rezultă din această cerință, și anume producerea și comercializarea, în principal, de vinuri dintr-un singur soi, dar și de vinuri obținute din amestecuri de soiuri care vor fi în măsură să satisfacă consumatorii:

—	vinurile albe se caracterizează printr-o combinație armonioasă de prospețime, note fructate sau florale sau chiar note minerale, în funcție de soi;

—	gustul de struguri și de fructe roșii proaspete este păstrat, astfel încât vinurile roșii să își exprime potențialul încă de tinere;

—	vinurile roze, ușoare și vioaie sunt produse utilizând o tehnologie care controlează temperatura, ceea ce permite conservarea aromelor primare și a celor fructate.

8.3.   Legătura cauzală dintre specificitatea arealului geografic și specificitatea produsului

Legătura cauzală se bazează pe impactul climei regionale și al tipurilor de sol asupra producției de vinuri mai degrabă proaspete, suple și fructate.

La baza produsului „vin de pays des Comtés Rhodaniens” a stat în primul rând istoria, care a reunit oamenii și priceperea lor încă din antichitate. Sunt importante, în mod special, legăturile stabilite în sectorul viticulturii și al agriculturii, inițial între Drôme și Ardèche și, mai recent, cu Rhône și cu celelalte departamente din areal.

În această zonă a văii Ronului, tradițiile din domeniul viticulturii și al arboriculturii au condus la apariția unei economii regionale cu adevărat transversală. Această cultură specifică zonei intermediare a fluviului Ron se reflectă perfect în vinurile cu IGP „Comtés Rhodaniens”. În plus, nu este o coincidență faptul că primele piețe de export au fost în Elveția, ea însăși situată în apropierea văii Ronului.

Regiunea Rhône Alpes este cunoscută pentru activitatea viticolă, reputația ei datorându-se vinurilor cu denumire de origine controlată și vinurilor cu indicație geografică protejată, denumite în mod tradițional „vins de pays”.

În această regiune, producția de vinuri denumite „vin de pays” s-a bazat inițial pe produse locale: IGP „Drôme”, IGP „Collines Rhodaniennes”, IGP „Coteaux du Grésivaudan”, IGP „Isère”, IGP „Vins des Allobroges” și IGP „Ardèche”. Aceste produse au sporit reputația vinului regional „Comtés Rhodaniens” (vin de pays), care a fost recunoscut în 1989; ulterior a fost recunoscută IGP „Comtés Rhodaniens”.

Prin urmare, IGP „Comtés Rhodaniens” dispune de un areal geografic vast, cuprinzând 9 departamente, deși nucleul arealului de producție se găsește în principal în departamentele Ardèche, Drôme și Rhône.

Cunoașterea mediului natural ajută de mult timp producătorii să gestioneze în mod optim vița-de-vie și potențialul ei de producție.

Evenimentele geologice care au avut loc de-a lungul timpului în arealul geografic al IGP „Comtés Rhodaniens” au creat soluri predominant argilo-calcaroase, bine drenate și propice pentru plantațiile de viță-de-vie, care se află în zonele de piemont sau pe versanți, și pentru obținerea de vinuri cu arome primare specifice diferitelor soiuri din areal.

Acest areal se caracterizează, de asemenea, prin clima sa de tip „continental modificat”, cu influențe mediteraneene în sud. Alternanța, în timpul verii, a zilelor calde și a nopților mai degrabă reci permite maturarea deplină a soiurilor regionale și a celor care provin din alte regiuni, vinurile obținute fiind suple, proaspete și fructate.

Aceste vinuri cu personalitate specifică zonei intermediare a fluviului Ron participă în mod regulat la concursuri (Concours Général Agricole) în cadrul cărora primesc distincții; de asemenea, ele sunt menționate în Guide Hachette des vins și sunt prezente la evenimente festive și turistice locale: în satele viticole, în orașele din regiune (Lyon, Valence) sau, în sens mai larg, în sud-estul Franței (festivalul Hors les vignes de la Marsilia, în cadrul căruia sunt prezenți bucătari și artiști și se comercializează vinuri).

9.   Alte condiții esențiale

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Indicația geografică protejată „Comtés Rhodaniens” poate fi completată cu unul sau mai multe soiuri de struguri.

Logoul IGP al Uniunii Europene figurează pe etichetă atunci când mențiunea „Indication géographique protégée” este înlocuită cu mențiunea tradițională „Vin de pays”.

Link către caietul de sarcini al produsului

http://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-8b3ff145-7894-405a-a562-1b4863a7bf16

---

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Publicarea documentului unic modificat ca urmare a aprobării unei modificări minore în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

(2022/C 286/13)

Comisia Europeană a aprobat această modificare minoră în temeiul articolului 6 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 664/2014 al Comisiei (1).

Cererea de aprobare a acestei modificări minore poate fi consultată în baza de date eAmbrosia a Comisiei.

DOCUMENT UNIC

„IDIAZABAL”

Nr. UE: PDO-ES-0082-AM02-16.2.2021

DOP (X) IGP

1.   Denumire

„Idiazabal”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.3. Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Brânza „Idiazabal” este o brânză cu pastă presată nefiartă, făcută exclusiv din lapte crud de la oi din rasele Latxa și Carranzana și maturată timp de cel puțin 60 de zile. Brânza prezintă următoarele caracteristici: greutate minimă de 1 kg și maximă de 3,5 kg, înălțimea între minimum 8 cm și maximum 12 cm și diametrul între minimum 10 cm și maximum 30 cm. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici se admite o toleranță de ±10 %. Brânza poate fi și afumată.

Nu se permite adăugarea în lapte a niciunei alte substanțe în afară de fermenți lactici, lizozimă, cheag și sare.

Brânza are formă cilindrică și coaja netedă, tare, de culoare gălbuie sau, în cazul brânzei afumate, de culoare maro închis. Suprafața (culoare și prezența ochiurilor în pastă) este omogenă, variind de la ivoriu la galben-pai, cu câteva ochiuri mici de formă neregulată. Textura brânzei este mai degrabă elastică și fermă, prezentând o oarecare granulozitate. Din punct de vedere aromatic și gustativ, produsul se caracterizează printr-o aromă puternică de lapte de oaie și de cheag, precum și printr-un gust echilibrat și intens, cu slabe note picante, acide și, după caz, de fum. Aroma sa pronunțată persistă mult timp după degustare.

Conținutul său de grăsime nu trebuie să fie mai mic de 45 % din substanța uscată; conținutul total de proteine trebuie să fie de cel puțin 25 % din substanța uscată, iar substanța uscată în sine trebuie să fie de cel puțin 55 %. Produsul trebuie să aibă un pH situat între 4,9 și 5,5.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Hrană pentru animale: oile din rasele Latxa și Carranzana sunt scoase de obicei la pășunat pe aproape întreg parcursul anului. Turmele sunt mutate periodic între zonele joase ale văilor și versanții superiori ai munților, în funcție de anotimp. Datorită faptului că oile trăiesc practic tot timpul în natură, alimentația lor se bazează iarna pe vegetația spontană din pădurile aflate mai jos pe versanți, iar vara pe cea a pajiștilor situate la altitudini mari în munți. Atunci când pășunatul este dificil sau când anumite stadii fiziologice (lactație) impun acest lucru, alimentația oilor este completată cu rații furajere.

Materii prime: lapte crud provenit de la oi din rasele Latxa și Carranzana, produs în aria geografică delimitată.

Nu se permite adăugarea în lapte a niciunei alte substanțe în afară de fermenți lactici, lizozimă, cheag și sare.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția laptelui și a brânzei și etapele de maturare trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată; cu alte cuvinte, toate etapele de producție trebuie să se desfășoare în limitele acesteia.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Brânza „Idiazabal” poate fi prezentată spre vânzare întreagă sau sub formă de bucăți (porționată).

Ambalarea brânzei „Idiazabal” sau a bucăților de brânză „Idiazabal”, după caz, trebuie realizată întotdeauna după perioada minimă de maturare de 60 de zile a brânzei.

Brânza poate fi porționată și, dacă este cazul, ambalată doar în aria geografică delimitată. Există două motive care conduc la această obligație.

În primul rând, atunci când brânza este porționată, cel puțin două fețe ale bucăților rămân fără crusta protectoare. Astfel, pentru a se menține caracteristicile organoleptice, atunci când brânza „Idiazabal” este pusă la dispoziție sub formă de bucăți, acestea trebuie ambalate la foarte scurt timp după ce au fost tăiate.

În al doilea rând, în urma porționării, semnele de identificare care atestă autenticitatea și originea produsului pot să dispară sau să nu mai fie vizibile. Prin urmare, brânza trebuie porționată și ambalată la sursă, pentru a se asigura faptul că autenticitatea produsului porționat nu este compromisă.

Prin derogare de la cele de mai sus, brânza „Idiazabal” poate fi porționată la punctele de vânzare cu amănuntul dacă acest lucru se face în fața consumatorului în momentul vânzării.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Brânza „Idiazabal” trebuie să poarte în mod obligatoriu următoarele semne de identificare:

—	O plăcuță de cazeină inscripționată cu un număr de serie unic trebuie plasată pe fiecare produs în etapa de punere în forme sau de presare a brânzei. Plăcuța trebuie furnizată de organismul de gestionare.

—

Etichetele comerciale sub care se comercializează brânza pe piață trebuie să includă denumirea și logoul denumirii de origine protejate. În cazul brânzeturilor obținute exclusiv din lapte provenit de la aceeași exploatație, la logoul DOP „Idiazabal” pot fi adăugate cuvintele „baserrikoa – de caserío” (de la fermă).

—	Etichetele utilizate pentru brânză, indiferent dacă este lăsată întreagă sau porționată, trebuie fixate în cadrul unităților de produse lactate înscrise în registrele DOP, în conformitate cu legislația spaniolă.

—

Brânza trebuie prevăzută cu o contraetichetă inscripționată cu un număr de serie individual și cu un cod în funcție de dimensiunea și de formatul brânzei pe care o certifică. Pe această contraetichetă trebuie să figureze denumirea „Idiazabal” și logoul denumirii de origine protejate. Contraetichetele trebuie să fie furnizate și controlate de organismul de gestionare și trebuie puse la dispoziția tuturor operatorilor care le solicită și care îndeplinesc cerințele caietului de sarcini, în mod nediscriminatoriu.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică include ariile naturale de răspândire a raselor ovine Latxa și Carranzana din Álava, Vizcaya, Guipúzcoa și Navarra, cu excepția localităților din valea Roncal. Aria de producție este situată în nordul Peninsulei Iberice, între coordonatele de 43o 27' și 41o 54' latitudine nordică și 1o 05' și 3o 37' longitudine vestică în raport cu meridianul Greenwich.

5.   Legătura cu aria geografică

Specificitatea ariei geografice:

Există vestigii care demonstrează activitatea pastorală legată de rasele Latxa și Carranzana în zonă începând din jurul anului 2200 î. Hr. Caracteristicile specifice ale ariei geografice sunt indispensabile pentru dezvoltarea și gestionarea corectă a acestor rase, care s-au adaptat la aria respectivă pe parcursul unei perioade atât de îndelungate. Aria de producție este un teritoriu montan complex, cu un relief accidentat și denivelat, care îngreunează comunicațiile. Acest fapt a contribuit la permanența sistemelor pastorale în multe văi și pe multe culmi muntoase. Solurile sale sunt bogate în elemente de bază și nutritive, efectele erodării fiind atenuate de caracteristicile naturale ale rocii și, în unele cazuri, de prezența rocii carbonatice în profilul solului, ceea ce le face să fie excelente soluri pentru pășuni. Caracteristicile topografice ale ariei dau naștere unei diversități climatice care variază de la climă atlantică la climă mediteraneeană, cu fronturi de tranziție generate de efectul de barieră produs de lanțurile muntoase. Rețeaua hidrografică este extinsă și bogată, datorită diversității reliefului și abundenței precipitațiilor. Există două bazine hidrografice: cel cantabric, care colectează apele râurilor Biscaya, Guipúzcoa și din văile nordice ale Álava și Navarra, și cel mediteraneean, care cuprinde Álava, Navarra Media și La Ribera. În ceea ce privește flora, există numeroase pajiști și pășuni naturale. Condițiile pedoclimatice favorabile au încurajat dezvoltarea de populații de plante higrofile și subhigrofile, tipice climei maritime din Țara Bascilor și din nordul regiunii Navarra.

Specificitatea produsului:

Brânza „Idiazabal” prezintă caracteristici senzoriale distincte care o diferențiază de alte brânzeturi. Acestea pot fi detectate în bogăția nuanțelor aromatice și gustative ale produsului; la ele se adaugă o textură cu elasticitate și granulozitate de la slabă la medie, precum și o fermitate de la medie la ridicată. Brânza prezintă un gust intens care persistă mult timp, integrând într-un echilibru perfect aromele de lapte, de cheag și de torefiere care constituie caracteristicile senzoriale fundamentale ale produsului, la care se adaugă o gamă largă de nuanțe senzoriale ce îi conferă o personalitate originală.

Legătura cauzală dintre aria geografică și caracterul specific al produsului:

Caracteristicile specifice ale laptelui utilizat pentru prepararea brânzei „Idiazabal” se datorează în mod esențial raselor autorizate de la care este obținut (Latxa și Carranzana). Adaptarea acestor oi la aria geografică delimitată și relația istorică dintre mediul înconjurător, oi și păstori creează o legătură permanentă, care explică în mare măsură caracteristicile specifice la brânzei „Idiazabal”. Latxa și Carranzana sunt rase de oi foarte potrivite pentru producția de lapte, cu o mare rezistență și adaptate zonei montane, modelate de cultura pastorală bască și de topografia și caracteristicile ecologice ale habitatului lor.

Mai mult, motivul pentru care toate aceste caracteristici determinate de mediul natural (care se schimbă în funcție de anotimp, de tipurile de pășune, de climă etc.) se regăsesc în brânza „Idiazabal” este că produsul este obținut din lapte crud, netratat termic. Încălzirea laptelui ar anula sau ar diminua nuanțele senzoriale care îi conferă produsului gustul său distinctiv și care îl leagă de tradițiile îndelungate din zonă.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

www.mapa.gob.es/es/alimentacion/temas/calidad-diferenciada/dop-igp/htm/DOP-Idiazabal-modificacion-menor.aspx

---

(1)  JO L 179, 19.6.2014, p. 17.

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 286/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Lumblija”

Nr. UE: PGI-HR-02809 – 28.10.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Lumblija”

2.   Statul membru sau țara terță

Croația

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Lumblija” este o pâine dulce, rotundă, produsă prin coacerea aluatului dospit. Coaja are o culoare maro-închis și este glasată cu varenik (un sirop obținut din must de struguri) sau rakija (rachiu) și presărată cu zahăr. Produsul are mirosul aromat al mirodeniilor adăugate: scorțișoară, cuișoare, nucșoară, coriandru și anason. Are un gust caracteristic și plin, de fructe cu coajă lemnoasă și fructat, conferit de materiile prime utilizate pentru prepararea produsului – migdale, nuci, stafide, varenik și citrice – și o aromă conferită de mirodeniile adăugate. De asemenea, gustul este armonios.

Textura miezului este compactă, dar moale, cu mici bucăți de stafide, de migdale și de nuci vizibile în secțiunea transversală, în timp ce textura cojii are o consistență fermă.

O pâine „Lumblija” cântărește 350-600 g.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru fabricarea produsului „Lumblija” sunt utilizate următoarele materii prime: făină de grâu fină, zahăr, ulei de măsline, untură sau unt, varenik, migdale, nuci, stafide, cuișoare măcinate, scorțișoară, nucșoară, coriandru, anason, coajă de lămâie și de portocală, zahăr vanilat, rakija (cu aromă de trandafiri sau de ierburi ), drojdie de panificație (proaspătă sau uscată), lapte, apă și sare pentru obținerea aluatului. Atunci când se prepară aluatul, se poate adăuga roșcovă măcinată.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Prepararea aluatului și coacerea pâinii „Lumblija” sunt etape ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pâinea „Lumblija” se vinde întreagă, nefeliată.

Ambalarea trebuie să se efectueze în aria geografică delimitată la punctul 4, pentru a păstra caracteristicile organoleptice specifice și calitatea produsului, care ar putea fi deteriorate în timpul transportului. Pentru a păstra prospețimea pâinii și pentru a o pregăti pentru a fi transportată în continuare, „Lumblija” se pune în ambalaje din hârtie sau plastic (celofan). Pentru a fi protejată împotriva deteriorării mecanice, pâinea poate fi pusă în cutii adecvate.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atunci când produsul este introdus pe piață, denumirea produsului, „Lumblija”, trebuie să se distingă mai clar decât orice altă inscripție prin dimensiune și tipul caracterelor.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a produsului „Lumblija”, de la prepararea aluatului până la coacere, cuprinde întreaga insulă Korčula, care include teritoriile cadastrale ale localităților Vela Luka, Blato, Smokvica, Čara, Račišće, Pupnat, Žrnovo, Korčula și Lumbarda.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura cauzală dintre „Lumblija” și aria geografică delimitată se bazează pe reputația produsului și pe metoda de preparare, care utilizează o rețetă tradițională păstrată până în prezent.

Datorită suprafeței de terenuri fertile, care este neobișnuit de mare pentru standardele din Dalmația, a comunei Korčula, agricultura a devenit, în Evul Mediu, esența economiei și principala sursă de bogăție a comunei. Pe lângă cultivarea viței-de-vie și a măslinelor pentru producția de struguri, de varenik și de ulei de măsline, localnicii desfășurau, de asemenea, activități de cultivare a fructelor (smochine, migdale, nuci și citrice) și de producție a cerealelor pentru a obține făină, toate acestea fiind ingrediente originale ale „Lumblija”, pâinea dulce preparată pe insula Korčula. Un ingredient important în procesul de producție a pâinii „Lumblija”, care se bazează pe o tradiție străveche de cultivare a viței-de-vie, este varenik – un suc de struguri redus care, înainte de apariția zahărului alb industrial, era un îndulcitor important și era utilizat pentru producția de „Lumblija”. Până la apariția producției industriale de stafide (mașini de uscat), pentru a prepara „Lumblija”, se foloseau, de asemenea, stafide produse în gospodării care aveau în plantațiile lor viticole câteva plante din soiuri de struguri fără sâmburi.

Pâinea dulce tradițională „Lumblija” este preparată în ajunul Sărbătorii Tuturor Sfinților, exclusiv pe insula Korčula, în special în zona localităților Vela Luka, Blato și Smokvica, dar mai recent și în alte părți ale insulei. Această sărbătoare a fost sărbătorită pentru prima dată în secolul al IV-lea, pe vremea Imperiului Roman. Una dintre modalitățile de a marca Sărbătoarea Tuturor Sfinților s-a păstrat pe insula Korčula: tradiția de a face schimb de cadouri cunoscute sub denumirea de kol(e)inde. Pe vremuri, gospodinele obișnuiau să pregătească un cadou special, care consta în pâinea dulce „Lumblija” și fructe de toamnă și fructe cu coajă lemnoasă, precum smochinele uscate, migdalele, citricele și strugurii, pe care copiii le ofereau nașilor și membrilor familiei extinse. Întrucât în localitatea Blato de pe insula Korčula există, încă din secolul al XIV-lea, o biserică parohială cu hramul Tuturor Sfinților, tradiția și obiceiul vechi de secole de a prepara „Lumblija” pentru Sărbătoarea Tuturor Sfinților s-au păstrat până în prezent. Metoda tradițională de producție și rețeta pentru „Lumblija” s-au păstrat, de asemenea, până în prezent.

Din cele mai vechi timpuri, pâinea „Lumblija” a fost preparată de către gospodinele de pe insula Korčula conform unei rețete tradiționale. Cu toate acestea, rețeta în sine nu era suficientă; erau importante și priceperea și experiența legate de prepararea pâinii dulci și cunoașterea modului de stabilire și de obținere a raportului ideal între ingredientele necesare. În mod similar, pe vremea când se făcea focul în cuptoare, era esențial să se știe cum să se obțină temperatura potrivită pentru coacere. Era nevoie de pricepere și de experiență pentru a amesteca manual aluatul și pentru a estima timpul necesar pentru ca acesta să crească, precum și timpul de coacere. Arta de a prepara pâinea „Lumblija” constă în a o lăsa în cuptor până când este bine coaptă, dar suculentă și nu uscată. Rețeta tradițională utilizată de femeile de pe insula Korčula pentru prepararea pâinii „Lumblija” a fost transmisă din generație în generație și păstrată până în prezent, existând două metode bine stabilite de preparare a „Lumblija”, în funcție de partea insulei.

Pâinea „Lumblija” se produce prin metoda tradițională, conform unei rețete tradiționale transmise oral din generație în generație pe insula Korčula.

Există două modalități tradiționale consacrate de a prepara și a coace pâinea „Lumblija”. Prima constă în prepararea aluatului din ingrediente, utilizând 1 kg de făină, iar a doua constă în prepararea aluatului cu 3 kg de făină. În mod similar, atunci când se amestecă și se modelează aluatul conform primei metode tradiționale (utilizând 1 kg de făină), întreaga cantitate de drojdie se adaugă imediat ca ingredient în aluat, iar acesta este lăsat la crescut până la dublarea volumului, în timp ce, conform celei de a doua metode tradiționale (utilizând 3 kg de făină), se adaugă o parte din drojdie într-o etapă ulterioară, după ce aluatul și-a dublat volumul pentru prima dată cu cealaltă parte din drojdie. În plus, prima metodă tradițională nu utilizează roșcova măcinată ca ingredient, în timp ce roșcova este adăugată ca unul dintre ingrediente conform celei de a doua metode tradiționale. În cele din urmă, conform primei metode tradiționale, semințele de anason se adaugă direct în aluat ca ingredient, în timp ce, conform celei de a doua metode tradiționale, acestea se înmoaie în apă călduță.

„Lumblija” este un produs unic, nu numai din punctul de vedere al numărului mare de ingrediente necesare pentru prepararea sa, ci și din punctul de vedere al metodei ample de pregătire prealabilă a multor ingrediente adăugate în aluat și al preparării aluatului în sine. Acestea sunt aspectele care diferențiază prepararea pâinii „Lumblija” de etapele obișnuite de preparare a unor produse similare. Varietatea, gustul plin și bogăția ingredientelor, precum și greutatea tuturor acestor ingrediente pe parcursul procesului de preparare (de exemplu, stafidele înmuiate în varenik, cantitatea definită de grăsime, în special ulei de măsline, cantitatea definită de fructe cu coajă lemnoasă, cantitatea definită de zahăr și varenik în sine, care are o structură și o densitate distincte) fac dificilă creșterea rapidă și cu ușurință a aluatului. Din cauza greutății ingredientelor adăugate, creșterea aluatului se produce de mai multe ori și durează mult mai mult decât în cazul produselor similare (se recomandă ca aluatul să fie lăsat la crescut de seara până dimineața). Prin urmare, prepararea pâinii „Lumblija” necesită un timp deosebit de îndelungat, dar acest lucru conferă produsului finit caracteristicile sale distinctive: textura sa compactă, dar moale, îmbogățită foarte mult în secțiune transversală cu fructe cu coajă lemnoasă și stafide, un gust caracteristic de fructe cu coajă lemnoasă și fructat, precum și o aromă bogată și plină, obținută prin combinarea atentă a mirodeniilor adăugate în proporțiile corecte. „Lumblija” este un produs al bogăției economice și al varietății de materii prime de calitate ale insulei Korčula, fiind distinctiv din punctul de vedere al rețetei și al numeroaselor ingrediente din care este preparat. Aceleași ingrediente, care îi conferă pâinii „Lumblija” gustul și mirosul specifice aromate, de fructe cu coajă lemnoasă și fructate, precum și priceperea pe care o implică prepararea produsului sunt responsabile pentru textura compactă specifică a miezului.

Numeroși locuitori ai insulei au publicat diferite versiuni ale rețetei tradiționale și ale metodei de producție pentru „Lumblija” în cărți de bucate (F. Mandić, Luškajića i pića, 2009, p. 244-245; Kaštropil-Culić, 1995, Blatska trpeza, p. 134). Legătura indisolubilă dintre prepararea pâinii „Lumblija” și tradițiile insulei Korčula este demonstrată și de publicația Zapisi Danijela Kneževića din 2012 și de o carte din 2016 scrisă de Frank Mirošević, intitulată Povjerenje ili zaborav, în care autorul descrie cât de dificilă este prepararea produsului „Lumblija” (F. Mirošević Dubaj, 2016, Povjerenje ili zaborav, p. 11).

Prima dovadă scrisă a denumirii „Lumblija” a apărut în publicația Slovinac din 1881, în care, într-un articol intitulat Nekoliko riječi u čakavštini, autorul S. Castrapelli descrie „Lumblija” ca fiind „o pâine dulce care se prepară din făină, varenik, șofran și scorțișoară în perioada Sărbătorii Tuturor Sfinților” (S. Castrapelli, 9 Slovinac nr. 20, 1881, Nekoliko riječi u čakavštini, p. 418-419).

Cursul istoriei a constituit un motiv suplimentar pentru păstrarea tradiției de preparare a pâinii „Lumblija”. Numeroșii emigranți care au fost forțați să părăsească insula puteau să o folosească drept hrană în călătoriile lungi cu vaporul, făcând ca „Lumblija” să nu fie doar o gustare de zi cu zi, ci și o legătură cu țara lor natală, deoarece prospețimea gustului și a mirosului pâinii se menținea mult timp după ce aceasta era scoasă din cuptoarele gospodinelor de pe insulă. Proiectul „4 insule/4 locuri/4 rețete” a fost conceput în legătură cu valul de emigrare de la începutul secolului al XX-lea. Acesta conectează și prezintă patru feluri de mâncare tradiționale din patru locuri care au cunoscut emigrarea pe scară largă în acea perioadă. Korčula a participat la proiect cu „Lumblija”, astfel cum a difuzat HRT (Radio-televiziunea croată) în programul Priče iz Hrvatske din octombrie 2018.

Pe insula Korčula au loc mai multe evenimente care indică în mod clar reputația de care se bucură „Lumblija”, precum și protejarea tradiției și a obiceiului de preparare a pâinii dulci tradiționale, începând cu prima Kućna zabava (petrecere acasă) a Societății Cavalerilor Kumpanjija din Blato. Statutul Societății Cavalerilor Kumpanjija, înființată în 1927, menționează „misiunea sa de a proteja și de a produce Lumblija”. Societatea organizează în mod regulat „petreceri în casă”, care sunt evenimente de seară ce pun în valoare mâncarea (cunoscută la nivel local sub denumirea de spiza) și deserturile din Blato. Oaspeții contribuie la organizarea acestor evenimente, aducând preparate tipice din Blato. Aceste evenimente se desfășoară în mod tradițional în prima zi de vineri din luna februarie, iar consemnările cu privire la acestea menționează în mod regulat „Lumblija” ca mâncare care este adusă (Arhiva Societății Cavalerilor Kumpanjija, 1956, 1972, 1974, 1985). Nu numai că tradiția de a prepara „Lumblija” supraviețuiește până în prezent în rândul gospodăriilor de pe insulă, ci se organizează chiar și concursuri de preparare a „Lumblija” pe insula Korčula, în special în vestul acesteia, precum și evenimente de degustare și prezentări ale gastronomiei tradiționale din zonă, ateliere privind modul de preparare a „Lumblija” în grădinițe, școli primare și secundare și cămine pentru pensionari și adulți și ateliere pentru membrii diferitelor asociații ale insulei. De 25 de ani, se organizează un eveniment de sfințire și de degustare a „Lumblija” în ultima duminică din luna octombrie, în cadrul căruia pâinea „Lumblija”, pregătită de elevii liceului din Blato sub îndrumarea profesorilor și a părinților, este sfințită și degustată în piața Plokata din Blato.

Diverse evenimente organizate în afara insulei Korčula demonstrează reputația pâinii „Lumblija”. De exemplu, pâinea „Lumblija” a fost prezentată unui număr mare de vizitatori croați și străini la „Good Food Festival”, organizat de Consiliul turismului din orașul Dubrovnik în 2016.

Tot în 2016, la Noćnjak, un eveniment internațional organizat la Bol, pe insula Brač, care reunește producători de măsline și de ulei, „Lumblija” a câștigat premiul pentru cel mai bun produs alimentar.

Pâinea „Lumblija” este, de asemenea, prezentată frecvent reprezentanților mass-mediei croate și străine la diverse evenimente și prezentări speciale, târguri gastronomice și conferințe media.

Produsul „Lumblija” și metoda sa specifică de producție sunt adesea subiectul mai multor site-uri internet dedicate gastronomiei, fapt ce subliniază legătura indisolubilă cu insula Korčula (Vilicom kroz Hrvatsku, „Lumblija: Imamo recept za mirisan kolač s otoka Korčule koji se sprema za blagdan Svih Svetih”, 29.10.2021; Dobra hrana, „Korčulanska lumblija recept star 200 godina: Kolač vezan uz ljubavnu priču Korčulanke i francuskog vojnika!”, 20.10.2018).

Această delicatesă a insulei este oferită oaspeților la diferite evenimente publice pe tot parcursul anului sau este oferită drept cadou, în calitate de gustare tipică gastronomiei din insula Korčula.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://poljoprivreda.gov.hr/UserDocsImages/dokumenti/hrana/proizvodi_u_postupku_zastite-zoi-zozp-zts/Lumblija_specifikacija_proizvoda10032022.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.