COMUNICARE A COMISIEI

privind orientări pentru accesul la piața muncii, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

(2022/C 233/01)

1.   INTRODUCERE

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, peste 6,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina și au ajuns în UE; aproximativ 3 milioane de persoane s-au înregistrat pentru protecție temporară, iar majoritatea sunt femei cu copii (1). Din informațiile disponibile până în prezent, doar un număr relativ mic de persoane de vârstă activă au intrat pe piața muncii din UE sau s-au înregistrat la serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Această situație s-ar putea datora traumelor fizice și psihice, acomodării în curs în statele membre gazdă, lipsei de informații privind oportunitățile disponibile sau altor obstacole (cum ar fi limba și obligațiile de îngrijire a copiilor).

În pofida incertitudinii cu privire la numărul persoanelor care ar putea să rămână în UE și la perspectivele de întoarcere, se preconizează că numărul persoanelor care doresc să intre pe piața muncii din statele membre va crește.

Integrarea rapidă și eficace pe piața muncii va fi importantă atât pentru comunitățile-gazdă, cât și pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece astfel vor fi în măsură să își refacă viața și să își dezvolte în continuare aptitudinile. Acest lucru va fi în beneficiul persoanelor în cauză, al UE și, în cele din urmă, al reconstrucției Ucrainei.

Comunicarea de față prezintă orientări de politică pentru acțiunile statelor membre privind accesul la piața muncii, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Prezentele orientări completează acțiunile deja întreprinse la nivelul UE cu scopul de a sprijini persoanele care sosesc în UE și se bazează pe aceste acțiuni. La 4 martie 2022, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 (2) a Consiliului de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE („Directiva privind protecția temporară”) și având drept efect introducerea unei protecții temporare (3). Comisia a prezentat la 21 martie orientări operaționale privind punerea în aplicare a acestei decizii (4) („Orientările operaționale”), la 23 martie o comunicare privind primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina (5) („Comunicarea din 23 martie”), iar la 5 aprilie o recomandare a Comisiei privind recunoașterea calificărilor pentru persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia (6) („Recomandarea privind recunoașterea calificărilor”). În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 28 martie, Comisia, în coordonare cu președinția franceză a Consiliului, a prezentat un plan în 10 puncte pentru o coordonare europeană mai strânsă cu privire la primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina (7). Aceste documente esențiale vor face obiectul actualizărilor necesare pentru a reflecta circumstanțele în schimbare și în cazul în care vor fi utile orientări suplimentare.

Beneficiarii de protecție temporară au drept de acces la piața muncii din UE, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților. În Comunicarea din 23 martie, Comisia a încurajat statele membre să acorde acces la piața muncii și să extindă dispozițiile articolului 12 din Directiva privind protecția temporară și la persoanele care beneficiază de protecție adecvată în temeiul dreptului național, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului („protecție adecvată în temeiul dreptului național”). În mod similar, prin prezenta comunicare, Comisia invită statele membre, în măsura posibilului, să extindă dispozițiile referitoare la educația și formarea profesională și la învățarea în rândul adulților în temeiul articolului 14 din Directiva privind protecția temporară și la persoanele care beneficiază de protecție adecvată în temeiul dreptului național. Prin urmare, prezenta comunicare se referă la persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care sunt eligibile pentru protecție temporară în temeiul Directivei privind protecția temporară, precum și la persoanele eligibile pentru o protecție adecvată în temeiul dreptului național.

Prin intermediul unei game largi de canale, Comisia comunică cu autoritățile naționale, cu partenerii sociali și economici, cu sectorul privat și cu organizațiile societății civile implicate în primirea și integrarea celor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Platforma de solidaritate (8) coordonează cooperarea între statele membre, de exemplu în ceea ce privește cartografierea nevoilor, a resurselor, a capacităților de primire și a transferurilor, acordând o atenție deosebită nevoilor celor mai vulnerabile dintre persoane, în special ale copiilor. Comisia a creat un site web multilingv care oferă informații persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei cu privire la drepturile, oportunitățile și procedurile pe care trebuie să le urmeze după ce ajung în UE (9). În plus, o serie de inițiative la nivelul UE asigură faptul că statele membre pot utiliza pe deplin fondurile UE disponibile, în special ca parte a „Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa” (inițiativa CARE) (10).

Amploarea și viteza sosirilor sunt fără precedent și necesită un răspuns eficace la toate nivelurile. Prezentul document urmărește să ofere orientări de politică statelor membre în vederea facilitării integrării pe piața muncii a persoanelor care sosesc din Ucraina. Acesta prezintă acțiunile concrete care pot fi întreprinse de statele membre pe baza lecțiilor învățate și a celor mai bune practici colectate în ultimele luni și după criza migrației din perioada 2015-2016. Integrarea cu succes pe piața muncii depinde și de măsurile luate în alte domenii, cum ar fi accesul la cazare, la asistență medicală (inclusiv asistență pentru sănătatea mintală și sănătatea reproducerii), la protecție socială și servicii sociale, precum și, pentru părinți, la educație și îngrijire timpurie și la educație școlară. Acțiunile întreprinse de Comisie în toate aceste domenii sunt complementare (11).

Statele membre sunt încurajate să pună în aplicare orientările din prezenta comunicare în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale (12), care sunt esențiale pentru asigurarea unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în Europa. Numeroase acțiuni incluse în Planul de acțiune al Comisiei privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (13) sunt deosebit de relevante pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție nediscriminării și vulnerabilităților specifice ale anumitor grupuri expuse unui risc mai mare de discriminare, inclusiv ale romilor și ale persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară, ale persoanelor cu handicap și ale comunității LGBTIQ+.

UE își va continua cooperarea cu autoritățile ucrainene pentru a sprijini măsuri prin care să se asigure că persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei își pot exercita drepturile. Diaspora ucraineană din UE joacă un rol deosebit în sprijinirea persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2.   ACCESUL LA PIAȚA MUNCII ȘI LA FORMARE

2.1.   Activități de muncă salariate și independente

Accesul rapid și efectiv și integrarea pe piața muncii sunt esențiale pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care sunt capabile și dispuse să lucreze. Acestea se pot angaja în activități salariate sau independente, ceea ce le va permite, de asemenea, să fie independente din punct de vedere financiar, să își refacă viața, să contribuie la comunitatea locală și să se integreze în aceasta pe durata șederii lor în UE. Acest lucru va fi în beneficiul persoanelor în cauză, al UE și, în cele din urmă, al reconstrucției Ucrainei.

Beneficiarii de protecție temporară trebuie să fie autorizați să desfășoare activități salariate sau independente, sub rezerva normelor aplicabile profesiei. Din motive legate de politicile privind piața muncii, statele membre pot acorda prioritate cetățenilor UE și cetățenilor statelor care au obligații în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European și, de asemenea, resortisanților statelor terțe cu reședință legală care primesc ajutor de șomaj. Se aplică dreptul general în vigoare în statele membre în ceea ce privește remunerarea, accesul la sistemele de securitate socială corespunzătoare activităților salariate sau independente, precum și alte condiții privind angajarea.

În Comunicarea din 23 martie, Comisia a recomandat statelor membre să interpreteze în cel mai larg mod posibil drepturile acordate prin Directiva privind protecția temporară privind accesul la piața muncii din UE, aplicând excepții de la libera circulație în cadrul pieței interne numai în circumstanțe justificate în mod corespunzător. Comisia încurajează statele membre să acorde un astfel de acces la piața muncii și beneficiarilor de protecție adecvată în temeiul dreptului național. În Recomandarea privind recunoașterea calificărilor, Comisia a recomandat, de asemenea, ca statele membre să nu introducă sau să nu mențină nicio cerință pentru întreprinderi de a dovedi faptul că nu au putut angaja un resortisant al UE înainte de a recruta o persoană care beneficiază de protecție temporară.

De asemenea, este important să se evite exploatarea și munca nedeclarată. Autoritatea Europeană a Muncii sprijină schimbul de bune practici prin intermediul platformei sale de combatere a muncii nedeclarate (14), pentru a combate posibilele abuzuri sau exploatarea prin muncă. În ultimii ani, platforma a promovat o abordare cuprinzătoare care îmbină măsuri preventive (cum ar fi sensibilizarea și furnizarea de informații) și sancțiuni aplicate în urma inspecțiilor la locul de muncă (15).

Serviciile publice de ocupare a forței de muncă joacă un rol esențial în ceea ce privește integrarea persoanelor pe piața muncii, oferind informații noilor veniți și acționând ca intermediari între persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatori. Ele cooperează și coordonează acțiuni împreună cu alte părți interesate, cum ar fi alte administrații naționale, municipalități, parteneri sociali și organizații ale societății civile, inclusiv organizații ale migranților și ale diasporei ucrainene, pentru a asigura un sprijin prompt și specific. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă sunt, de asemenea, furnizori esențiali de servicii EURES (16), dintre care unele pot fi utilizate de persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia este pregătită să faciliteze în continuare schimburile și cooperarea cu privire la aceste aspecte prin intermediul Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă.

Sondaj în rândul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă În martie 2022, Comisia a lansat un sondaj în rândul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, care a arătat că acestea și-au ajustat rapid procesele relevante, oferind informații online în mai multe limbi (uneori inclusiv în limba ucraineană) și consilieri specializați. În unele țări, serviciile publice de ocupare a forței de muncă au înființat birouri specializate pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care sunt în căutarea unui loc de muncă, iar în unele cazuri, publică oferte de locuri de muncă care vizează în mod specific aceste persoane. Unele servicii publice de ocupare a forței de muncă sunt deja prezente în centrele și serviciile de primire, iar unele sunt implicate în grupuri comune de intervenție în situații de urgență sau în grupuri operative pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Numeroase servicii publice de ocupare a forței de muncă au dobândit o experiență considerabilă în ultimii ani în ceea ce privește înregistrarea, crearea de profiluri și sprijinirea integrării solicitanților de azil și a refugiaților pe piața muncii și, prin urmare, sunt încurajate să coopereze și să facă schimb de bune practici prin intermediul Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă.

De asemenea, Comisia colaborează cu parteneri sociali și economici prin intermediul Parteneriatului european pentru integrare (17) cu scopul de a promova integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Statele membre sunt încurajate să adopte, de asemenea, o abordare multipartită la nivel național cu parteneri economici și sociali, deoarece aceștia sunt esențiali pentru asigurarea creării și a disponibilității efective a oportunităților de angajare și de desfășurare a unei activități independente, cu sprijinul necesar.

Comisia invită statele membre ca, atunci când iau măsuri privind accesul la activități de muncă salariate și independente: — să pună la dispoziție informații: — privind sprijinul disponibil pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acest lucru depășește obligația legală de a le oferi informații cu privire la drepturile lor și vizează informații legate de sprijin, cum ar fi orientarea profesională, consilierea, mentoratul, protecția împotriva discriminării (în special în timpul sarcinii și în cazul părinților foarte tineri) și măsurile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Informațiile de acest tip ar putea să fie incluse în documentul care trebuie furnizat în temeiul articolului 9 din Directiva privind protecția temporară, în mod ideal în limba destinatarului, și, de asemenea, să fie puse la dispoziție prin site-uri web, aplicații sau anunțuri dedicate. Statele membre sunt încurajate să pună un document și un set de informații similare și la dispoziția persoanelor eligibile pentru protecție adecvată în temeiul dreptului național; — privind drepturile beneficiarilor de protecție temporară și ale beneficiarilor de protecție adecvată în temeiul dreptului național de a avea acces la centrele de servicii de integrare, la autoritățile locale, la instituțiile de securitate socială, la angajatorii potențiali și la partenerii sociali. Acest lucru se poate realiza prin sesiuni de informare și formare și prin încurajarea participării lor la inițiative desfășurate la nivelul UE, cum ar fi Pactul privind competențele (18); — să faciliteze integrarea pe piața muncii a beneficiarilor de protecție temporară și, după caz, a beneficiarilor de protecție adecvată în temeiul dreptului național prin: — încurajarea persoanelor care sosesc în UE să se înregistreze prompt la serviciile publice locale de ocupare a forței de muncă, de exemplu prin furnizarea unor astfel de informații la sosire sau în centrele și serviciile de primire; — reflectarea nevoilor persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în activitatea autorităților naționale și a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă prin: — acordarea, în primă instanță, a unei atenții speciale ocupațiilor în care beneficiarii de protecție temporară și beneficiarii de protecție adecvată în temeiul dreptului național pot sprijini alte persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (de exemplu, medici, asistenți medicali, profesori și formatori, lucrători în domeniul educației și îngrijirii timpurii, consilieri pentru piața muncii, precum și în birourile serviciilor publice de ocupare a forței de muncă). Acest lucru ar putea fi asigurat prin reducerea barierelor din calea accesului la astfel de profesii și prin cooperarea cu autoritățile ucrainene și cu diaspora; — acordarea unei atenții deosebite accesului femeilor pe piața muncii și, cu prioritate, abordarea nevoilor femeilor cu copii, inclusiv în ceea ce privește drepturile lor de acces la educație și îngrijire timpurie și la educație școlară, deoarece acest lucru le poate ajuta să beneficieze de oportunități de angajare; — încurajarea plasamentelor în sectoare și pentru ocupații în care există deficite pe piața muncii în statele membre gazdă. Analiza efectuată de Cedefop cu privire la locurile de muncă vacante (19) din întreaga Europă poate ajuta statele membre să examineze competențele necesare și domeniile în care acestea sunt necesare, inclusiv la nivel regional. În plus, raportul Autorității Europene a Muncii privind ocupațiile deficitare și excedentare (20) poate ajuta statele membre să identifice nevoile; — sensibilizarea cu privire la diversitatea la locul de muncă și furnizarea de cursuri de orientare civică/socioculturală, care să reflecte nevoile unor grupuri specifice (de exemplu, femei, persoane cu handicap, minorități etc.) și informarea acestora cu privire la drepturile de nediscriminare și la acțiunile care trebuie întreprinse în caz de încălcare a acestor drepturi; — consolidarea cadrului favorabil accesului la activități de muncă salariate și independente prin: — acordarea de sprijin angajatorilor care angajează persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de indemnizații pentru crearea de noi întreprinderi. Întreprinderile și rețelele din economia socială pot, de asemenea, să sprijine eforturile de integrare; — deschiderea de programe de sprijinire a antreprenoriatului pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de exemplu formare, mentorat, îndrumare și sprijin pentru crearea de rețele, precum și microfinanțare sau o combinație de măsuri de sprijin financiar și nefinanciar. Instrumentul „Better Entrepreneurship Policy” (21) poate fi utilizat în acest scop; — promovarea programelor europene de sprijinire a antreprenoriatului, cum ar fi Erasmus pentru tineri antreprenori (22) și Rețeaua întreprinderilor europene (23). — să asigure un acces cât mai larg la piața muncii pentru persoanele care desfășoară activități salariate sau independente prin: — abordarea riscului de exploatare și de muncă nedeclarată (24), prin asigurarea cooperării între diferiți actori, inclusiv autoritățile de aplicare a legii și inspectoratele de muncă, în conformitate cu abordarea globală promovată în ultimii ani de Platforma de combatere a muncii nedeclarate, de Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 (25) și de Planul comun de combatere a traficului de persoane pentru abordarea riscurilor de trafic de persoane și pentru sprijinirea potențialelor victime din rândul persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina (26); — neutilizarea posibilității prevăzute la articolul 12 din Directiva privind protecția temporară de a acorda acces pe piața muncii cu prioritate resortisanților UE și resortisanților statelor care au obligații în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European sau resortisanților țărilor terțe cu ședere legală care primesc ajutor de șomaj; — asigurarea faptului că acțiunile privind piața muncii includ întotdeauna perspectiva persoanelor cu handicap, asigurând accesibilitatea informațiilor și a serviciilor, în conformitate cu principiul 17 al Pilonului european al drepturilor sociale și cu angajamentele asumate în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD).

Exemple de proiecte relevante finanțate de UE Proiectele finanțate de UE (27) pot servi drept sursă de inspirație și pot prezenta bune practici. De exemplu, programele de integrare „accelerate”, cu un dublu accent pe formarea lingvistică și la locul de muncă, s-au dovedit a fi deosebit de eficiente în ceea ce privește integrarea solicitanților de azil și a refugiaților. Fostering Opportunities of Refugee Workers – Promovarea oportunităților pentru lucrătorii refugiați (FORWORK) (28) este un proiect-pilot finanțat de EaSI care vizează integrarea pe piața muncii a solicitanților de azil și a refugiaților găzduiți în centre de primire (CAS) din Piemont (Italia) și din Albania. Proiectul oferă evaluări ale competențelor și servicii de mentorat specifice în funcție de gen, îmbinate cu formare lingvistică și profesională, pentru a elabora un plan de integrare individualizat. Un alt proiect-pilot finanțat de EaSI este Fast track action boost (FAB – Stimularea acțiunii accelerate) (29), care s-a axat pe o abordare urbană pentru metode accelerate de integrare pe piața muncii pentru refugiați și familiile acestora, o atenție specială fiind acordată refugiatelor. Acest parteneriat a reunit Belgrad, Berlin, Madrid, Milano, Stockholm și Viena. Un exemplu de succes de parteneriate multipartite este proiectul Labour INT (30), care promovează căi de integrare pe mai multe niveluri (de la sosiri la locuri de muncă, inclusiv educația, formarea și plasamentele) pentru solicitanții de azil și refugiați, valorificând interesele și capacitățile întreprinderilor, ale camerelor de industrie și comerț, ale sindicatelor și ale asociațiilor migranților. Exemple de proiecte finanțate de FSE axate pe integrarea femeilor migrante pe piața muncii includ Stark im Beruf (31) (Germania) pentru mamele care provin din familii de migranți, Mirjam (32) pentru femeile care sosesc în Suedia și CIAO (33) (Luxemburg) pentru femeile care provin din familii de migranți.

2.2.   Cartografierea competențelor și recunoașterea rapidă a calificărilor

Beneficiarii de protecție temporară și de protecție adecvată în temeiul dreptului național trebuie să poată să demonstreze competențele și calificările pe care le au pentru a fi integrați rapid pe piața muncii. Mai multe state membre pun în aplicare proceduri de evaluare a echivalenței studiilor și calificărilor în cazul în care sunt disponibile documentele necesare, iar în cazul în care nu sunt disponibile, proceduri de validare a competențelor și a învățării și experienței anterioare (de exemplu, prin examinări, evaluarea competențelor practice sau demonstrarea competențelor, interviuri sau autoevaluare online). Este important ca aceste măsuri să nu introducă obstacole inutile în calea accesului efectiv la piața muncii, inclusiv, de exemplu, cerințe lingvistice.

Pentru a avea acces la profesiile reglementate, cum ar fi diferitele grupuri de profesii din domeniul sănătății și al învățământului, este necesară, de obicei, o evaluare și o recunoaștere formală a calificării obținute în străinătate. Recomandarea privind recunoașterea calificărilor oferă orientări și consiliere practică pentru a asigura un proces de recunoaștere rapid, echitabil și flexibil și a subliniat în continuare importanța facilitării recunoașterii academice, de exemplu a diplomelor universitare. Cu toate acestea, majoritatea programelor de învățare, inclusiv cele de pe piața muncii și de la locul de muncă sau certificatele, nu vizează profesiile reglementate. În plus, multe persoane pot avea, de asemenea, competențe dobândite prin muncă, prin administrarea unei întreprinderi sau în alte contexte, cum ar fi voluntariatul. Aceste competențe pot fi foarte valoroase pe piața muncii, dar riscă să rămână nerecunoscute și subevaluate.

Comisia oferă utilizatorilor finali și intermediarilor mai multe instrumente legate de competențe, cum ar fi Instrumentul de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe (34), disponibil acum și în limba ucraineană. Instrumentul poate sprijini persoanele vorbitoare de limbă ucraineană aflate în căutarea unui loc de muncă și pe cele care doresc să își continue formarea și studiile. Instrumentul cartografiază competențele și colectează dovezi ale calificărilor și experienței în cadrul unui interviu structurat. Clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO) (35) va fi, de asemenea, disponibilă în limba ucraineană în luna iunie pentru a facilita utilizarea instrumentului de stabilire a profilului de competențe și a instrumentelor similare utilizate de entitățile private de punere în aplicare. Portofoliul electronic din Europass (36) a fost pus la dispoziție în limba ucraineană la sfârșitul lunii aprilie 2022. De asemenea, Comisia lansează inițiativa-pilot privind rezerva de talente la nivelul UE (37), prin testarea dezvoltării unui portal web la nivelul UE, care să permită persoanelor care au fugit din Ucraina să își înregistreze competențele și interesul de a-și găsi un loc de muncă, facilitând astfel cartografierea competențelor disponibile în cadrul acestei comunități și a posibilelor corespondențe cu angajatorii. Conceptul proiectului-pilot avansează în cadrul discuțiilor cu statele membre și cu principalele părți interesate.

Pentru a se asigura că pot fi înțelese mai ușor la nivel transfrontalier calificările ucrainene atât de către angajatori, cât și de către furnizorii de educație și formare, Comisia a colaborat cu Fundația Europeană de Formare (ETF), cu autoritățile ucrainene (38) și cu statele membre ale UE pentru a compara cadrul național ucrainean al calificărilor și Cadrul european al calificărilor (CEC). ETF a creat un centru de resurse (39) pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei cu informații cu privire la modul în care își pot continua educația și formarea și pot solicita asistență pentru recunoașterea calificărilor lor, precum și altor persoane care au nevoie de ajutor pentru a le interpreta. Comisia explorează, de asemenea, potențialul acreditărilor digitale europene pentru învățare de a emite din nou diplomele în format digital pentru persoanele care, fugind din calea războiului, nu dețin documentele necesare.

Comisia invită statele membre ca, atunci când iau măsuri privind cartografierea și recunoașterea competențelor și calificărilor: — să se asigure că pot fi apreciate, evaluate și rapid recunoscute, după caz, competențele și calificările persoanelor indiferent dacă sunt disponibile documentele necesare, de exemplu prin oferirea de ajutor pentru pregătirea CV-urilor, pentru testarea competențelor și pentru recuperarea calificărilor lipsă. Cooperarea între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali, instituțiile responsabile cu validarea și recunoașterea calificărilor, cum ar fi centrele naționale de informare pentru recunoașterea academică (40), precum și cu autoritățile ucrainene este indispensabilă pentru a sprijini cartografierea și recunoașterea rapidă, gratuită și simplă a competențelor și calificărilor și pentru a se asigura că informațiile cu privire la aceste opțiuni sunt disponibile efectiv pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; — să încurajeze serviciile responsabile cu evaluarea și recunoașterea experienței și învățării anterioare, inclusiv învățarea non-formală și informală, să dialogheze în mod proactiv cu persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și cu organizațiile care le oferă ajutor, pentru a se asigura că persoanele care au orice fel de competențe pot fi ajutate, în vederea identificării și a cartografierii competențelor acestora.

Exemple de proiecte relevante finanțate de UE În Belgia (Valonia), „centrele de validare a competențelor” (41), sprijinite prin finanțare FSE, pot ajuta persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să dobândească experiență profesională pentru a-și valida competențele în mod oficial și gratuit. Recunoașterea oficială contribuie la dovedirea competențelor în fața unui angajator, la reluarea formării, cu dispensă, sau la obținerea accesului la o profesie.

2.3.   Educație și formare profesională inițială

Comisia cooperează cu Fundația Europeană de Formare pentru a sprijini continuarea învățării de către cursanții din cadrul educației și formării profesionale (EFP), prin mijloace online. În special, Fundația Europeană de Formare cooperează cu autoritățile ucrainene și cu alți parteneri pentru a identifica și a colecta conținut educațional și resurse de formare online, cum ar fi microcursurile și modulele profesionale scurte din statele membre și din țările partenere, care ar putea fi diseminate pe scară largă pentru a oferi cursanților strămutați din Ucraina oportunități de învățare prin care să obțină competențe EFP specifice și micro-certificate.

Sondaj privind măsurile legate de EFP Pentru a obține informații cu privire la măsurile legate de EFP luate până la momentul respectiv în statele membre și pentru a sprijini schimburile de bune practici, în martie 2022, Comisia a lansat un sondaj în rândul membrilor Comitetului consultativ pentru formare profesională, al directorilor generali pentru educație și formare profesională, al asociațiilor europene ale furnizorilor de EFP și al membrilor Pactului privind competențele (întreprinderi, asociații, camere de comerț, furnizori de formare și alte entități). Rezultatele preliminare (42) oferă o imagine de ansamblu a acțiunilor întreprinse de statele membre până la momentul respectiv și oferă exemple de bune practici care pot servi drept sursă de inspirație pentru alții. Printre acestea se numără procedurile accelerate, echivalarea studiilor și procedurile de validare, planurile individuale, mentoratul și consilierea, învățarea la locul de muncă și cursurile pregătitoare, inclusiv competențele lingvistice și interpersonale.

Comisia invită statele membre: — să asigure accesul rapid la EFP inițială, inclusiv la ucenicii, și, în cooperare cu partenerii sociali și economici, să extindă oferta de oportunități de învățare la locul de muncă și de ucenicie de calitate, în conformitate cu principiile Cadrului european pentru ucenicii de calitate și eficace (43), inclusiv în ceea ce privește remunerarea; — să sprijine furnizorii de EFP prin finanțare suplimentară, flexibilitate sporită în adaptarea programelor de formare la nevoile cursanților care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și prin luarea în considerare a angajării beneficiarilor de protecție temporară sau a beneficiarilor de protecție adecvată în temeiul dreptului național care sunt profesori și formatori în domeniul EFP; — să recunoască experiențele de învățare și calificările anterioare prin utilizarea proceselor de validare existente pentru a aloca în mod corect parcursuri de învățare specifice și să implice partenerii sociali și economici pentru a-i ajuta pe tinerii cursanți din Ucraina să promoveze un examen profesional în vederea emiterii de certificate profesionale bazate pe competențe; — să exploreze posibilitățile de prelungire a șederii actuale în cadrul mobilității Erasmus+ a cursanților EFP ucraineni care nu se pot întoarce acasă și care pot solicita protecție temporară.

Exemple de proiecte relevante finanțate de UE Cu „Prima cameră”, un proiect cu sediul la București, cofinanțat de FSE, Școala de Meserii Concordia (44) oferă servicii de formare și consiliere pentru a sprijini integrarea socială a copiilor și tinerilor care au beneficiat recent de sisteme de protecție de stat. Școala de meserii asigură certificarea competențelor lor, precum și locuri de muncă și orientare profesională. Serviciile integrate sprijină, de asemenea, tinerii care au ieșit din sistem prin închirierea de locuințe și de camere disponibile în cadrul centrului de tranzit Concordia. În prezent, Concordia sprijină, de asemenea, persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2.4.   Oportunități de perfecționare și recalificare pentru adulți, pentru a facilita accesul pe piața muncii

Beneficiarilor de protecție temporară trebuie să li se acorde acces la oportunități educaționale pentru adulți, de formare profesională și de dobândire a experienței practice la locul de muncă. Formarea practică la locul de muncă s-a dovedit foarte eficace în ceea ce privește integrarea migranților și a refugiaților. În plus, îmbunătățirea competențelor non-tehnice și tehnice (inclusiv a competențelor antreprenoriale, a autodezvoltării și a alfabetizării informatice), în special formarea lingvistică (inclusiv prin activități la locul de muncă), este un element esențial pentru participarea cu succes pe piața muncii și în societate (inclusiv în ceea ce privește informarea migranților și exercitarea drepturilor lor). În plus, investind astăzi în competențele persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre pot aduce o contribuție importantă la reconstrucția viitoare a Ucrainei.

Comisia invită statele membre ca, atunci când iau măsuri privind educația și formarea pentru adulți: — să ofere, cât mai curând posibil, oportunități specifice de perfecționare și recalificare, de educație și formare profesională și/sau de dobândire a experienței practice la locul de muncă pentru beneficiari, ținând seama de nevoile grupurilor specifice (de exemplu, femei, persoane cu handicap, minorități) și sprijinindu-le să utilizeze în mod eficace aceste oportunități. Statele membre sunt încurajate să coopereze cu furnizorii de educație și formare, cu partenerii sociali și economici și cu sectorul privat, pentru a se asigura că aceste oportunități răspund nevoilor pieței muncii și lacunelor în materie de competențe; — să întreprindă măsuri de sprijin și activități de informare pentru a facilita folosirea oportunităților de perfecționare și recalificare, inclusiv ajutor pentru identificarea programelor adecvate și sprijin financiar (cum ar fi tichete de formare și conturi individuale de învățare).

Exemple de proiecte relevante finanțate de UE Centrul de competențe Omnia (45) (Finlanda), sprijinit de Erasmus+, oferă servicii imigranților din Espoo pentru a spori competențele profesionale ale acestora și pentru a promova ocuparea forței de muncă. Printre altele, acesta organizează cursuri de formare, îndrumare, consiliere și cursuri de limba finlandeză. Proiectul Bremen Integration Qualification (Integrare și Calificare în Bremen) (46) (Germania), finanțat de FSE, se axează pe accesul la învățare și pe crearea de căi către locuri de muncă pentru imigranți cu vârste între 18 și 26 de ani, inclusiv prin cursuri intensive de limbi străine. Gestionat de Crucea Roșie, acest proiect oferă deja sprijin tinerilor care fug din calea războiului din Ucraina.

2.5.   Oferirea de oportunități de finalizare a educației pentru adulți

Statele membre pot autoriza accesul adulților care beneficiază de protecție temporară la sistemul de educație general. Acest lucru poate fi util pentru persoanele care nu și-au putut finaliza educația inițială formală și nu au obținut un certificat de calificare pentru învățământul secundar superior, pentru persoanele care și-au întrerupt studiile superioare din cauza invaziei sau pentru persoanele care nu au avut posibilitatea de a avansa la învățământul superior. Aceste eforturi vor aduce beneficii nu numai persoanelor în cauză, ci și UE și, în cele din urmă, Ucrainei.

Comisia invită statele membre ca, atunci când iau măsuri naționale privind finalizarea educației pentru adulți: — să pună la dispoziția adulților care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei oportunități pentru a avea acces la educație generală, inclusiv prin școlarizare de tip „a doua șansă”. Aceste oportunități ar trebui să fie flexibile și specifice, ținând seama de nevoile beneficiarilor de protecție temporară și de protecție adecvată în temeiul dreptului național. În acest scop, statele membre sunt invitate să coopereze cu părțile interesate, inclusiv cu cele ale societății civile și ale comunității, pentru a sprijini persoanele care folosesc efectiv aceste oportunități; — să pună la dispoziția adulților care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care sunt interesați să se înscrie la instituțiile de învățământ superior, oportunități pentru a-și finaliza studiile deja începute sau pentru a începe noi programe. În acest scop, statele membre pot încuraja și sprijini instituțiile de învățământ superior să înscrie aceste persoane sau să le permită să își continue studiile la distanță, inclusiv, de exemplu, prin promovarea cooperării între instituțiile de învățământ superior din UE și cele din Ucraina, inclusiv pentru a facilita reintegrarea în sistemul ucrainean, după caz; — să asigure acces la infrastructură, cum ar fi la centre de examinare și la echipamente informatice, și să coopereze cu autoritățile ucrainene, pentru a le permite persoanelor strămutate să susțină examene de admitere pentru accesul la învățământul superior ucrainean.

3   SPRIJIN DIN FONDURILE UE

Acțiunile prezentate în comunicarea de față pot fi sprijinite prin diverse fonduri și inițiative ale UE. Modificările recente aduse regulamentelor existente s-au axat pe fondurile necheltuite în perioada de programare 2014-2020, în special Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI).

Inițiativa CARE („Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa”), prin modificarea regulamentelor care reglementează fondurile (47), s-a axat pe acordarea unui grad mai mare de flexibilitate statelor membre pentru a mobiliza rapid fondurile de coeziune ale UE, fără a le modifica domeniul de aplicare.

Inițiativa CARE Principalele modificări introduse prin Regulamentul CARE sunt următoarele: — sprijin pentru operațiunile care abordează criza din Ucraina începând cu 24 februarie 2022, inclusiv pentru cererile depuse după această dată; — statele membre pot utiliza FSE sau FEDR pentru a sprijini acțiuni eligibile în cadrul celuilalt fond, fără nicio limitare. De exemplu, resursele FEDR alocate proiectelor de infrastructură pot fi realocate incluziunii sociale, îngrijirii și educației pentru măsurile de tipul FSE și, invers, resursele FSE pot fi utilizate pentru a finanța echipamente și infrastructuri dedicate refugiaților care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; — statele membre pot beneficia de o rambursare de 100 % a cheltuielilor declarate Comisiei până la 30 iunie 2022 (48); — în plus, statele membre pot, de asemenea, să își programeze alocarea REACT-EU (până la 10 miliarde EUR în total) pentru a aborda criza; — statele membre au primit prefinanțări suplimentare în valoare de 3,5 miliarde EUR în cadrul REACT-EU (de care beneficiază în special statele membre care primesc cel mai mare număr de persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (49)); — statele membre pot utiliza un nou cost unitar de 40 EUR pe săptămână/persoană, ceea ce va contribui la acordarea de ajutor imediat, simplificând totodată normele privind declararea cheltuielilor (50).

Regulamentul (UE) 2022/585, adoptat la 6 aprilie (51), prelungește cu un an (până în iunie 2024) perioada de punere în aplicare a Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și a Fondului pentru securitate internă (FSI) – componenta frontiere și vize și componenta de cooperare polițienească – și eliberează fondurile FAMI pentru perioada 2014-2020 alocate anterior unor scopuri specifice.

Pentru a ajuta statele membre să valorifice la maximum posibilitățile de finanțare și mecanismele de programare disponibile, Comisia a stabilit o listă informativă a măsurilor eligibile în cadrul FSE, FEAD, FEDR, FAMI și FSI – componenta frontiere și vize –, și a creat o pagină web de întrebări și răspunsuri (52), accesibilă în principal, dar nu exclusiv autorităților responsabile de programe, pentru a oferi răspunsuri rapide și coordonate statelor membre.

FSE poate contribui la finanțarea majorității măsurilor prezentate în secțiunile anterioare, inclusiv mentoratul, orientarea profesională, perfecționarea și recalificarea, plasamentele la locul de muncă, uceniciile și stagiile, sprijinul pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, precum și a modalităților de evitare a discriminării și de asigurare a accesibilității informațiilor pentru toți lucrătorii. De asemenea, FSE poate oferi finanțare pentru personalul care lucrează cu persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fie la frontieră, fie în alte părți ale statelor membre, și pentru educație atât pentru copii, cât și pentru adulți, precum și pentru accesul la servicii de sănătate, locuințe și servicii sociale.

În plus, FEDR poate sprijini accesul la servicii generale nesegregate în domeniul educației, al ocupării forței de muncă și al formării, al locuințelor, al sănătății și al asistenței sociale, prin dezvoltarea unei infrastructuri accesibile (de exemplu, lucrări de construcție/renovare/extindere) și prin echipamente aferente. FAMI și FSI – componenta frontiere și vize și componenta de cooperare polițienească –, pot oferi finanțare pentru a acoperi nevoile inițiale de primire ale persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, iar în cazul FAMI, și pentru integrarea acestora în țările-gazdă.

În completarea misiunii sale principale de îmbunătățire a oportunităților de ocupare a forței de muncă pe termen lung, FSE poate sprijini măsuri de urgență, de exemplu pentru asistență alimentară și asistență materială de bază, costuri de cazare sau de transport, cu condiția ca acestea să fie îmbinate cu o cale de integrare individuală în țara care oferă asistența. FEAD are un domeniu de aplicare și mai larg și poate fi utilizat indiferent de statutul și reședința beneficiarilor, pentru asistență materială de bază, de exemplu alimente, produse de igienă, articole pentru sugari și copii etc.

Finanțarea oferită în cadrul InvestEU, în special în cadrul Garanției pentru competențe și educație, poate fi utilizată și pentru a sprijini persoanele în cauză să își îmbunătățească competențele sau de către organizațiile de educație și formare pentru a-și extinde oferta, precum și pentru desfășurarea de activități independente și sprijinirea întreprinderilor care recrutează persoane strămutate și le asigură formare. În plus, prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic (53), statelor membre li se va putea furniza, la cerere, sprijin tehnic pentru a facilita accesul la locuri de muncă și formare, incluziunea socială și educația.

Oportunitățile de finanțare Erasmus+ au fost mobilizate datorită flexibilității integrate a programului. De exemplu, profesorii și formatorii care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pot primi sprijin financiar care să faciliteze integrarea acestora și să îi ajute să dobândească competențele necesare pentru a lucra în cadrul sistemelor de învățământ din UE. Personalul calificat poate fi trimis, temporar, în regiuni în care sunt cazate persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, elevii pot fi primiți rapid de instituțiile de învățământ și formare implicate în proiecte de cooperare Erasmus+. Fondurile pentru proiecte de cooperare Erasmus+ pot fi utilizate în mod flexibil pentru a facilita integrarea copiilor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În cele din urmă, orice nevoie legată de acordarea de sprijin pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei poate fi luată în considerare în cadrul lucrărilor actuale de pregătire a programelor de coeziune pentru perioada 2021-2027. După adoptare, aceste programe vor fi, de asemenea, utilizate pentru a finanța măsuri de sprijinire a persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și formării, al incluziunii sociale, al locuințelor, al sănătății și asistenței sociale, precum și al asistenței alimentare și al asistenței materiale de bază (ca urmare a fuzionării FEAD în FSE+) (54). Cheltuielile din cadrul acestor programe sunt eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

Comisia invită statele membre: — să utilizeze în mod optim fondurile disponibile pentru toate acțiunile pentru care prezenta comunicare oferă orientări; — să asigure coordonarea între diferitele autorități responsabile, inclusiv autoritățile regionale și locale, pentru a asigura relevanța și complementaritatea; — să asigure coordonarea cu Comisia și să utilizeze pagina web de întrebări și răspunsuri, menționată mai sus.

4.   CONCLUZII ȘI ETAPELE URMĂTOARE

Statele membre sunt invitate să își continue eforturile de sprijinire a persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de facilitare a integrării acestora pe piața muncii, în conformitate cu orientările din prezenta comunicare și cu celelalte inițiative prezentate până la momentul actual la nivelul UE. Statele membre sunt încurajate să coopereze cu părțile interesate relevante pentru a asigura un răspuns cuprinzător și coordonat și să utilizeze întregul sprijin disponibil la nivelul UE, inclusiv finanțarea.

Comisia este pregătită să colaboreze în continuare cu autoritățile naționale și cu alte părți interesate relevante și va continua să ofere orientări în funcție de evoluția situației, inclusiv prin intermediul Platformei de solidaritate și al platformei pentru întrebări și răspunsuri referitoare la fonduri. De asemenea, Comisia va continua să sprijine învățarea reciprocă între statele membre, să colecteze informații cu privire la acțiunile întreprinse de statele membre (55), în special prin intermediul rețelelor specializate, cum ar fi Rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și Comitetul consultativ pentru formare profesională, și să furnizeze informații relevante persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin intermediul spațiului web dedicat (56) și al platformelor de comunicare socială. Fiecare euro cheltuit și fiecare efort depus astăzi pentru dezvoltarea umană a persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o contribuție la viitorul UE și al Ucrainei.

---

(1)  Cele mai recente date obținute de la Rețeaua aferentă mecanismului UE (planului de acțiune) de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor legate de migrație.

(2)  JO L 71, 4.3.2022, p. 1.

(3)  Astfel cum se prevede în Orientările operaționale și în Comunicarea din 23 martie, articolul 2 alineatul (1) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului prevede că, pe lângă cetățenii ucraineni, și resortisanții țărilor terțe sau apatrizii care beneficiau de protecție internațională în Ucraina și membrii de familie ai acestora ar trebui să beneficieze de protecție temporară în cazul în care își aveau reședința în Ucraina la 24 februarie 2022 sau înainte de această dată. În cazul resortisanților țărilor terțe care își aveau reședința în Ucraina la 24 februarie sau înainte de această dată, care dețin un permis de ședere permanentă și care nu se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine, statele membre trebuie să aplice fie protecția temporară, fie o protecție adecvată în temeiul dreptului lor național [articolul 2 alineatul (2) din decizia de punere în aplicare a Consiliului]. De asemenea, statele membre pot acorda protecție temporară și altor resortisanți ai țărilor terțe care își aveau reședința legală în Ucraina și care nu se pot întoarce [articolul 2 alineatul (3) din decizia de punere în aplicare a Consiliului]. Astfel cum se prevede în Orientările operaționale, protecția temporară, astfel cum a fost introdusă prin decizia de punere în aplicare a Consiliului, se acordă pentru un an de la intrarea în vigoare a deciziei, și anume de la 4 martie 2022 până la 4 martie 2023, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2001/55/CE. În cazul în care, în această perioadă, Consiliul nu ia o decizie, la propunerea Comisiei, pentru a pune capăt protecției temporare, perioada se prelungește automat cu șase luni, și anume până la 4 septembrie 2023, și apoi din nou cu șase luni, până la 4 martie 2024.

(4)  Comunicare a Comisiei privind orientări operaționale pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare (JO C 126 I, 21.3.2022, p. 1).

(5)  COM(2022) 131 final.

(6)  Recomandarea (UE) 2022/554 a Comisiei din 5 aprilie 2022 privind recunoașterea calificărilor pentru persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia (JO L 107 I, 6.4.2022, p. 1).

(7)  Consiliul Afaceri Interne: Planul în 10 puncte (europa.eu).

(8)  Instituită de Comisie în temeiul articolelor 24-27 din Directiva privind protecția temporară.

(9)  Informații pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina | Comisia Europeană (europa.eu).

(10)  Ucraina: adoptarea finală a CARE | Fondul social european Plus (europa.eu).

(11)  Sunt în desfășurare acțiuni suplimentare în aceste domenii - a se vedea, de exemplu, inițiativele de punere în aplicare a planului în 10 puncte, inclusiv inițiativa privind „locuințele sigure”; în ceea ce privește educația, Comisia a pregătit Orientări de politică privind sprijinirea integrării refugiaților ucraineni în educație: considerații, principii-cheie și practici (schooleducationgateway.eu).

(12)  Pilonul european al drepturilor sociale | Comisia Europeană (europa.eu).

(13)  COM(2020) 758 final.

(14)  Platforma europeană de combatere a muncii nedeclarate | Autoritatea Europeană a Muncii (europa.eu).

(15)  FSE a finanțat, de asemenea, astfel de proiecte, a se vedea de exemplu Integrazione migranti Progetto PIU’ SUPREME (lavoro.gov.it).

(16)  EURES (europa.eu) este o rețea europeană de cooperare a serviciilor de ocupare a forței de muncă, menită să faciliteze libera circulație a lucrătorilor. A se vedea în special secțiunea „Condiții de viață și de muncă”.

(17)  Parteneriatul european pentru integrare (europa.eu) Parteneriatul include Comisia Europeană și cele cinci organizații ale partenerilor sociali și economici (CES, Business Europe, UEAPME, CEEP, Eurochambres). De la lansarea parteneriatului în 2017, partenerii sociali și economici au pus în aplicare o gamă largă de acțiuni în domeniul integrării pe piața muncii în peste 20 de țări ale UE. Comisia Europeană a cofinanțat mai multe proiecte inovatoare pentru a ajuta refugiații și alți migranți să se integreze pe piața muncii. Comisia colaborează cu partenerii sociali și economici pentru a consolida Parteneriatul european pentru integrare și pentru a aborda integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia.

(18)  Pactul privind competențele este un model de angajament comun pentru dezvoltarea competențelor în Europa. Comisia mobilizează părțile interesate ale pactului pentru a oferi oportunități concrete de formare și de angajare pentru cei care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia.

(19)  Skills-OVATE | CEDEFOP (europa.eu).

(20)  Analiză privind ocupațiile deficitare și excedentare (2021) | Autoritatea Europeană a Muncii (europa.eu).

(21)  Pagina principală | Instrumentul „Better Entrepreneurship Policy”: dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și de Comisie, acesta este un instrument online conceput pentru factorii de decizie politică și alte părți interesate de la nivel local, regional și național care doresc să cerceteze modul în care politica publică poate: să sprijine tinerii, femeile, migranții și șomerii să înființeze întreprinderi și să desfășoare activități independente; să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale.

(22)  Erasmus pentru tineri antreprenori (erasmus-entrepreneurs.eu): îi ajută pe cei care aspiră să devină antreprenori europeni să dobândească competențele necesare pentru a înființa și/sau a conduce cu succes o întreprindere mică în Europa.

(23)  Rețeaua întreprinderilor europene (europa.eu): ajută întreprinderile să inoveze și să se dezvolte la scară internațională. Este cea mai mare rețea de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din lume.

(24)  A se vedea, de exemplu, Notificarea de alertă timpurie – Războiul din Ucraina: refugiații care sosesc în UE din Ucraina și care riscă să fie exploatați în cadrul traficului de persoane | Europol (europa.eu).

(25)  COM(2021) 171 final.

(26)  Un nou plan de combatere a traficului de persoane pentru protejarea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina (europa.eu).

(27)  Exemple de proiecte se găsesc pe: site-ul web al FSE, site-ul web al FSE+ și Site-ul web european pentru integrare (EWSI). Cele mai recente exemple de bune practici privind integrarea refugiaților și a migranților sunt rezumate în rapoartele finale și tematice ale conferințelor de învățare reciprocă 2021, 2020 și 2019.

(28)  Forwork.

(29)  FAB.

(30)  Labour-INT.

(31)  Stark im Beruf.

(32)  Mirjam.

(33)  CIAO.

(34)  Profil de competențe (europa.eu): acest instrument multilingv este destinat utilizării de către organizațiile care oferă asistență resortisanților țărilor terțe. Acesta contribuie la cartografierea competențelor, calificărilor și experiențelor profesionale ale resortisanților țărilor terțe și pune la dispoziția acestora consiliere personalizată cu privire la etapele ulterioare, de exemplu o trimitere la recunoașterea diplomelor, validarea competențelor, formare continuă sau servicii de sprijin pentru ocuparea forței de muncă.

(35)  Pagina principală (europa.eu): ESCO este clasificarea europeană multilingvă a aptitudinilor, competențelor și ocupațiilor. ESCO funcționează asemenea unui dicționar, descriind, identificând și clasificând ocupațiile și aptitudinile relevante pentru piața muncii din UE și pentru educația și formarea profesională.

(36)  Pagina principală | Europass: este un set de instrumente online care ajută la crearea de CV-uri și scrisori de intenție și care, de asemenea, îi ajută pe utilizatori să găsească locuri de muncă și cursuri în UE.

(37)  Etapele pentru lansarea proiectului-pilot sunt stabilite în Comunicarea Comisiei „Atragerea de competențe și de talente în UE”, 27 aprilie 2022 [COM(2022) 657 final].

(38)  Cum ar fi Ministerul Educației, Agenția Națională pentru Calificări, Agenția Națională pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Centrul ENIC-NARIC.

(39)  Informații în materie de educație și muncă pentru ucraineni și țările UE | ETF (europa.eu).

(40)  Enic-Naric: Rețeaua ENIC-NARIC (Rețeaua europeană a centrelor de informare din Regiunea Europei – centrele naționale de informare pentru recunoașterea academică din Uniunea Europeană) a dezvoltat proiectul Erasmus+ Q-entry, o bază de date care acoperă statele membre și țări din afara UE și oferă informații privind calificările obținute în urma absolvirii școlii care oferă acces la învățământul superior.

(41)  CVDC | Site de la validation des compétences (validationdescompetences.be).

(42)  Rezultate preliminare: Sondaj privind integrarea refugiaților ucraineni în educația și formarea profesională (EFP) – Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune – Comisia Europeană (europa.eu).

(43)  Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace (JO C 153, 2.5.2018, p. 1).

(44)  Comisarul Schmit vizitează proiecte finanțate de FSE din România care sprijină refugiații din Ucraina | Fondul social european Plus (europa.eu).

(45)  Sprijin și formare pentru imigranți în cadrul Centrului de competențe Omnia | Omnia.

(46)  Crearea unor căi de angajare pentru imigranți prin învățarea limbilor străine | Fondul social european Plus (europa.eu).

(47)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320) și Regulamentul (UE) nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).

(48)  Pentru perioada contabilă care începe la 1 iulie 2021 și se încheie la 30 iunie 2022.

(49)  Creșterea prefinanțării inițiale REACT-EU de 11 % la 15 % pentru toate statele membre și la 45 % pentru statele membre din prima linie (HU, PL, RO, SK) și pentru cele cu cel mai mare număr de sosiri în comparație cu populația lor (peste 1 % din populația lor la 23 martie: AT, BG, CZ, EE, LT).

(50)  Ucraina: facilitarea și accelerarea utilizării de către statele membre a fondurilor de coeziune pentru a sprijini nevoile imediate ale refugiaților | Fondul social european Plus (europa.eu). Este valabil pentru fiecare persoană căreia i s-a acordat protecție temporară în temeiul Directivei privind protecția temporară și urmează să fie utilizat timp de până la 13 săptămâni de la sosire.

(51)  Regulamentul (UE) 2022/585 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, a Regulamentului (UE) nr. 516/2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare și a Regulamentului (UE) 2021/1147 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare.

(52)  Aceasta este o pagină web parțial accesibilă publicului, care este în principal, dar nu exclusiv accesibilă autorităților responsabile de programe.

(53)  Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic.

(54)  Comisia a publicat un „Set de instrumente privind utilizarea fondurilor UE pentru integrarea persoanelor care provin din familii de migranți pentru perioada de programare 2021-2027” cu scopul de a promova utilizarea FEDR, FSE+ și FAMI în mod complementar pentru integrarea persoanelor care provin din familii de migranți.

(55)  Se vor utiliza sondaje și alte activități de monitorizare, cum ar fi cele desfășurate de agențiile Eurofound, Cedefop și ETF.

(56)  Informații pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina | Comisia Europeană (europa.eu).

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 24 martie 2022

cu privire la o propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operațional, riscul de piață și în ceea ce privește pragul minim al modelelor interne

(CON/2022/11)

(2022/C 233/02)

Introducere și temei juridic

La 20 și 21 ianuarie 2022, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește cerințele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operațional, riscul de piață și în ceea ce privește pragul minim al modelelor interne (1)(denumite în continuare „propunerile de modificare a CRR”).

BCE constată că propunerile de modificare a CRR sunt strâns legate de o altă propunere cu privire la care BCE a primit o cerere de consultare, și anume o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește competențele de supraveghere, sancțiunile, sucursalele din țări terțe, riscurile de mediu, sociale și de guvernanță și de modificare a Directivei 2014/59/UE (2) (denumită în continuare „propunerile de modificare a CRD”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece propunerile de modificare a CRR cuprind dispoziții care au incidență asupra misiunilor BCE privind supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din tratat și asupra contribuției Sistemului European al Băncilor Centrale la buna desfășurare a politicilor privind stabilitatea sistemului financiar, astfel cum se prevede la articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE consideră binevenite propunerile Comisiei, care pun în aplicare reformele Basel III (3) restante în UE, consolidează cadrul unic de reglementare al UE și consolidează cadrul prudențial pentru instituțiile de credit în diferite domenii.

BCE subliniază importanța finalizării punerii în aplicare de către UE a reformelor Basel III în timp util, în mod complet și fidel. Aceste reforme abordează principalele deficiențe prezente în cadrul actual, care au fost identificate în analizele anterioare efectuate de organismele europene și internaționale și în legătură cu băncile europene și, prin urmare, aceste reforme sunt esențiale pentru a asigura soliditatea sectorului bancar european.

Punerea în aplicare în timp util a reformelor Basel III este importantă pentru remedierea rapidă a acestor deficiențe. Prin urmare, BCE încurajează organele legislative ale Uniunii să încheie procesul legislativ cu promptitudine și fără perioade de punere în aplicare nejustificat de lungi. Acest lucru este important pentru a garanta că băncile pot rezista crizelor viitoare.

BCE consideră, de asemenea, că este important să se pună pe deplin în aplicare standardele Basel III. În acest sens, BCE apreciază faptul că propunerea Comisiei acoperă toate elementele care au fost elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și aprobate de Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al directorilor organismelor de supraveghere (Group of Central Bank Governors and Heads of Supervision) în decembrie 2017.

În cele din urmă, BCE este puternic atașată ideii de a pune în aplicare în mod fidel a reformelor Basel III. Acest lucru este important pentru stabilitatea financiară, precum și pentru credibilitatea internațională a UE. O punere în aplicare consecventă a acestor reforme servește la sublinierea angajamentului UE față de cooperarea financiară internațională, contribuind astfel la sprijinirea funcționării sistemului financiar global și a încrederii în băncile din UE. În același timp, o punere în aplicare fidelă oferă cea mai bună garanție posibilă pentru un sistem bancar stabil, în timp ce abaterile și opțiunile de punere în aplicare propuse ar lăsa insuficient abordate anumite categorii de riscuri din sectorul bancar. Astfel cum se explică mai jos, aceste riscuri apar în principal din propunerea de tratament prudențial al expunerilor pe sectorul imobiliar, al riscului de credit generat de societăți care nu beneficiază de rating, al riscului de credit al contrapărții, al expunerilor provenind din titluri de capital și al riscului operațional.

Următoarele secțiuni ale avizului oferă opinii detaliate cu privire la principalele elemente ale propunerii și la riscurile rămase care ar putea fi insuficient acoperite dacă UE decide să se abată de la standardele Basel III.

De asemenea, este important ca acest cadru prudențial să rămână adecvat scopului, prin eliminarea lacunelor identificate și prin adaptarea la inovare. Noile definiții ale conceptelor-cheie ale întreprinderilor prestatoare de servicii auxiliare și ale instituțiilor financiare propuse de Comisie sunt binevenite, deoarece clarifică limitele perimetrului de reglementare. BCE apreciază, de asemenea, mandatul Comisiei de a raporta cu privire la o nouă propunere privind tratamentul prudențial al criptoactivelor.

Totodată, BCE este de acord cu opinia Comisiei exprimată în expunerea de motive a propunerii, conform căreia nu este necesar să se acorde competențe de supraveghere suplimentare autorităților competente pentru a impune restricții asupra distribuirilor efectuate de instituțiile de credit în circumstanțe excepționale de perturbare economică gravă. În același timp, BCE observă că, în astfel de perioade de dificultăți economice și financiare, este posibil ca instituțiile de credit să nu fie dispuse să își utilizeze rezervele de capital (4). Privind în perspectivă, BCE este de părere că ar trebui acordată o atenție suplimentară eliminării factorilor care descurajează utilizarea rezervelor de capital.

1.   Introducerea pragului minim al modelelor interne

1.1

Pragul minim al modelelor interne este un element important al reformelor Basel III. Acesta reduce variabilitatea nejustificată a activelor ponderate în funcție de risc între instituții, consolidând astfel condițiile de concurență echitabile și cadrul prudențial. BCE apreciază foarte mult faptul că, în ceea ce privește punerea în aplicare a pragului minim al modelelor interne, Comisia a optat pentru așa-numita abordare de tip „set unic” în care băncile au doar o singură modalitate de a-și măsura activele ponderate în funcție de risc (5).

1.2

Cu toate acestea, BCE constată că propunerea include, de asemenea, dispoziții tranzitorii semnificative care conduc la ponderi de risc mai scăzute decât cele prevăzute în standardele Basel în anumite domenii specifice, și anume (i) expunerile pe proprietăți imobiliare locative cu pierderi istorice scăzute, (ii) expunerile față de societăți care nu beneficiază de rating și (iii) calibrarea riscului de credit al contrapărții aferent expunerilor la instrumente financiare derivate. BCE consideră că aceste abateri de la standardele Basel III nu sunt justificate din punct de vedere prudențial și al stabilității financiare și ar putea lăsa neabordate zone de risc.

1.3

Tratamentul tranzitoriu al expunerilor pe proprietăți imobiliare locative în special ridică mai multă îngrijorare. Regimul tranzitoriu ar slăbi funcția de mecanism de asistență a pragului minim al modelelor interne în ceea ce privește creditarea în sectorul imobiliar locativ – o zonă care are potențialul de a pune în pericol stabilitatea financiară, astfel cum se arată în rapoartele recente ale CERS (6) și BCE (7). Gradul de îndatorare a gospodăriilor și supraevaluarea proprietăților imobiliare locative sunt în creștere în mai multe state membre ale UE, sporind acumularea de vulnerabilități pe termen mediu și preocupările legate de o bulă imobiliară alimentată cu datorii. Acest lucru ar putea, la rândul său, să lase unele bănci cu fonduri proprii care nu sunt proporționale cu pierderile potențiale generate de materializarea acestor riscuri. De asemenea, regimul tranzitoriu poate duce la o fragmentare suplimentară în cadrul pieței bancare a UE, în măsura în care instituțiile pot fi supuse unor cerințe de capital diferite pentru riscuri similare, în funcție de punerea în aplicare de către statele membre. Având în vedere aceste preocupări, BCE consideră că nu ar trebui să existe un astfel de tratament preferențial al proprietăților imobiliare locative. Dacă este menținut, acest mecanism ar trebui să aibă un caracter strict temporar și limitat.

1.4

În plus, BCE este preocupată și de dispozițiile tranzitorii referitoare la societățile care nu beneficiază de rating. În conformitate cu standardele Basel, acordarea de împrumuturi unor astfel de societăți implică o pondere de risc mai mare, ceea ce reflectă incertitudinea mai mare cu privire la gradul real de risc al acestora. Reducerea ponderii de risc pe baza propriilor estimări de risc ale unei bănci slăbește scopul pragului minim al modelelor interne, care este acela de a proteja împotriva subestimării riscurilor de către propriile modele ale instituțiilor, întrucât instituțiile s-ar putea baza pe propriile estimări ale probabilității de nerambursare pentru a atribui societăților o pondere de risc mai mică. Comisia propune ca aplicarea unei ponderi de risc de 65 % să fie condiționată de o probabilitate de nerambursare estimată la un an, care ar putea atinge 0,5 %. BCE consideră că această propunere este prea largă, deoarece ar putea acoperi societăți cu profil de risc ridicat. Având în vedere riscurile implicate, BCE consideră, prin urmare, că nu ar trebui să se facă o astfel de excepție pentru societățile care nu beneficiază de rating. Dacă este menținut, acest mecanism ar trebui să aibă un caracter strict temporar și limitat. În cele din urmă, BCE sprijină pe deplin eforturile de creștere a acoperirii ratingurilor în rândul societăților europene pe termen mediu și lung, ceea ce ar putea aduce, în plus, o contribuție importantă la proiectul uniunii piețelor de capital.

1.5

BCE recomandă să nu se facă nicio modificare cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărții aferent expunerilor la instrumente financiare derivate în contextul pragului minim al modelelor interne, fie temporar, fie permanent. BCE este preocupată de faptul că orice modificare a calibrării abordării standardizate pentru măsurarea expunerilor la riscul de credit al contrapărții ar lăsa unele riscuri prudențiale neacoperite și ar subestima valoarea expunerii pentru riscul de credit al contrapărții.

1.6

În ceea ce privește nivelul de aplicare a pragului minim al modelelor interne, Comisia a propus aplicarea acestuia la cel mai înalt nivel de consolidare. În cadrul grupurilor bancare, acest lucru este însoțit de un mecanism de redistribuire a impactului suportat la cel mai înalt nivel de consolidare la nivelul societății-mamă și al filialelor (8). Acest mecanism permite grupurilor bancare din UE cărora li se aplică pragul minim al modelelor interne să aloce capital în cadrul grupului într-un mod mai eficace în comparație cu o aplicare la nivel individual, și continuă să reflecte gradul de risc al prezenței grupului în fiecare stat membru. Cu toate acestea, introducerea unor cerințe specifice pragului minim al modelelor interne la nivelul subconsolidat al statelor membre poate stimula în continuare grupurile bancare să reorganizeze activitățile, astfel încât să se reducă la minimum impactul pragului minim al modelelor interne asupra părților individuale ale grupului în moduri care ar putea fi nealiniate la structurile organizaționale consacrate sau la buna gestionare a riscurilor. În plus, aceasta ar îngheța mai mult capital la nivel local, în contradicție cu obiectivul de a permite libera circulație a capitalului în cadrul grupurilor bancare europene, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru integrarea financiară. O opțiune alternativă ar fi aplicarea pragului minim al modelelor interne atât la cel mai înalt nivel consolidat din UE, cât și la nivelul subconsolidat al statelor membre, fără mecanismul de distribuție. Acest lucru ar simplifica deja cadrul pentru bănci în comparație cu propunerea Comisiei și ar asigura o capitalizare adecvată în fiecare stat membru, deși ar bloca și capitalul la acest nivel subconsolidat. O a doua opțiune ar fi aplicarea pragului minim al modelelor interne numai la cel mai înalt nivel de consolidare, care ar fi însoțită de obligația băncilor și a autorităților competente de a se asigura că este adecvată capitalizarea entităților autonome (9). Această abordare nu numai că ar fi mai simplă și ar reduce fragmentarea sectorului bancar european, dar ar și reflecta în mod corespunzător faptul că pragul minim al modelelor interne a fost calibrat pentru a reduce variabilitatea nejustificată a activelor ponderate în funcție de risc la nivelul grupului bancar, mai degrabă decât la nivelul fiecărei entități. BCE preferă această ultimă abordare.

1.7

În cele din urmă, BCE ia act de faptul că propunerea privind CRD include dispoziții privind interacțiunile dintre pragul minim al modelelor interne, cerințele de supraveghere și amortizoarele de capital macroprudențiale. Aceste chestiuni vor fi abordate în avizul separat privind propunerile de modificare a CRD (10).

2.   Cadrul pentru riscul de credit – abordarea standardizată

2.1

BCE consideră binevenite propunerile de punere în aplicare a noii abordări standardizate privind riscul de credit, deoarece aceasta va face ca instituțiile care nu se bazează pe modele interne să fie mai reziliente, iar cerințele lor de capital să fie mai sensibile la risc. Cu toate acestea, BCE constată cu îngrijorare că propunerea conține și o serie de noi abateri de la standardele Basel III, în special în ceea ce privește (i) expunerile provenind din finanțări specializate, (ii) expunerile provenind din titluri de capital, (iii) expunerile de tip retail și (iv) metodologia de evaluare a colateralului pentru expunerile garantate cu bunuri imobile. În plus, au fost menținute unele abateri existente [de exemplu, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru infrastructură], care ar trebui reevaluate de colegiuitori. BCE consideră că aceste abateri pot reduce în totalitate consecvența și siguranța noii abordări standardizate și pot lăsa neacoperite anumite riscuri. Acest lucru ar putea, la rândul său, să lase băncile fără suficient capital disponibil în cazul în care riscurile se materializează pe aceste segmente de piață. Mai precis, cadrul Basel III a fost calibrat pentru a reflecta gradul de risc al expunerilor din finanțări specializate și orice schimbare, cum ar fi crearea unei noi categorii de finanțare a obiectelor de înaltă calitate sau modificarea criteriilor pentru finanțarea proiectelor de înaltă calitate, ar putea lăsa riscuri neacoperite, în special în faza pre-operațională a proiectelor, reducând astfel protecția băncilor. În plus, ponderile de risc standardizate nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe aprecierea instituțiilor fără aprobarea bazată pe un model pentru a stabili dacă finanțarea de obiecte ar putea îndeplini criterii de „înaltă calitate” similare cu abordarea bazată pe încadrare (slotting approach) bazată pe ratinguri interne („IRB”).

2.2

Expunerile provenind din titluri de capital sunt în mod inerent mai riscante, deoarece sunt, prin definiție, subordonate tuturor celorlalte creanțe în caz de nerambursare. Propunerile Basel III reflectă acest lucru prin impunerea unor cerințe de capital mai mari pentru expunerile provenind din titluri de capital. Prin urmare, BCE este îngrijorată de abaterile de la acest principiu solid într-o serie de domenii, deoarece ar putea expune băncile la riscuri mai mari în bilanțurile lor. Acest lucru este valabil în special pentru (i) expunerile provenind din titluri de capital față de alți membri ai aceluiași grup – inclusiv acele participații în entități din sectorul financiar pe care băncile sunt autorizate să nu le deducă din fondurile proprii, (ii) sistemele instituționale de protecție și (iii) expunerile pe termen lung provenind din titluri de capital care durează deja de șase ani sau mai mult, ceea ce are, de asemenea, un impact asupra adecvării ponderilor de risc la nivel consolidat. Acest lucru nu numai că ar bloca ponderile de risc existente foarte scăzute, care nu reflectă gradul inerent de risc al expunerilor provenind din titluri de capital, ci ar și prelungi absența unei capacități proporționale de absorbție a pierderilor în cadrul grupului. În plus, (iv) BCE consideră că ponderea de risc mai scăzută pentru expunerile provenind din titluri de capital în cadrul programelor legislative ar trebui să fie aplicabilă dacă este însoțită de cerința Basel privind restricțiile în materie de investiții (11), care poate fi luată în considerare și în cadrul unei evaluări cuprinzătoare a acestor programe. În plus, (v) dispoziția tranzitorie aplicabilă expunerilor provenind din titluri de capital în cadrul abordării IRB creează beneficii nejustificate, deoarece băncile pot aplica ponderi de risc nu doar mai mici decât cele aplicabile în prezent, dar și, în mod tranzitoriu, chiar mai mici decât cele care vor fi în cele din urmă necesare. Prin urmare, BCE sugerează evitarea acestei diminuări extraordinare tranzitorii a cerințelor de fonduri proprii pentru expunerile provenind din titluri de capital ale instituțiilor care au primit aprobarea de a utiliza abordarea IRB sub nivelul care va fi necesar în mod permanent în viitor (12).

2.3

BCE consideră că ponderea de risc mai mică pentru expunerile de tip retail ar trebui să fie limitată la persoanele fizice cu expuneri totale mai mici de 1 milion EUR, care ar trebui să fie determinate prin luarea în considerare a sumelor deja datorate de clienți și, de asemenea, a liniilor de credit neutilizate. În plus, corecția necesară a cerințelor de fonduri proprii pentru liniile de credit revocabile necondiționat nu ar trebui să fie întârziată și mai mult.

2.4

Propunerea Comisiei aduce, de asemenea, unele modificări ale metodologiilor de reevaluare a proprietăților imobiliare, care nu ar fi în conformitate cu standardele Basel. BCE consideră că orice astfel de reevaluări ar trebui efectuate pe o bază solidă, pentru a reflecta în mod corespunzător modificările în evaluarea garanțiilor imobiliare. Aplicarea unor metode statistice pentru evaluarea proprietăților (în loc să se bazeze pe un evaluator independent calificat) ar putea transmite un sentiment neadecvat de siguranță. Aceasta ar putea duce la o supraestimare structurală a valorii efective nu numai a proprietăților individuale, ci și a întregului portofoliu care face obiectul reevaluării, ceea ce, la rândul său, reduce rezistența băncilor la supraîncălzirea piețelor imobiliare. De asemenea, creșterea valorii proprietăților pe baza valorilor medii din trecut poate permite în mod imprudent băncilor să continue să se bazeze pe o creștere a valorilor proprietăților care ar putea să nu fie sustenabilă. Acest lucru este valabil, de exemplu, destul de clar în contextul actual de supraevaluare din ce în ce mai mare. Aceste modificări ar spori efectele nejustificate ale mecanismului tranzitoriu legate de creditele ipotecare cu risc scăzut în contextul pragului minim al modelelor interne (astfel cum se menționează la punctul 1.3) și ar putea spori și mai mult vulnerabilitățile băncilor pe piețele imobiliare.

2.5

Cadrul Basel III și-a recalibrat modul de tratare a particularităților investițiilor în IMM-uri și în infrastructură prin aplicarea ponderilor de risc calibrate empiric asupra datelor între diferitele instituții. Prin urmare, BCE consideră că UE ar trebui să adere la calibrarea revizuită.

3.   Riscul operațional

3.1

BCE consideră binevenită decizia Comisiei de a pune în aplicare noua abordare standardizată pentru riscul operațional în conformitate cu cadrul Basel III, care vizează creșterea comparabilității și a simplității calculării cerințelor de fonduri proprii.

3.2

BCE recunoaște că prin cadrul Basel III se oferă posibilitatea de a nu lua în considerare pierderile istorice pentru calcularea cerințelor de capital pentru riscurile operaționale, dar regretă faptul că Comisia nu a optat pentru recunoașterea acestor pierderi. BCE consideră că luarea în considerare a istoricului de pierderi al unei instituții ar implica o mai mare sensibilitate la risc și acoperire a pierderilor în ceea ce privește cerințele de capital, abordând divergența profilurilor de risc ale instituțiilor în chestiuni extrem de sensibile, cum ar fi riscul de conduită, spălarea banilor sau incidentele cibernetice, și ar oferi mai multe stimulente instituțiilor pentru a-și îmbunătăți gestionarea riscurilor operaționale. Prin urmare, BCE ar fi în favoarea unei implementări în care multiplicatorul intern al pierderilor este determinat de pierderile istorice suferite de instituție și este introdus treptat.

3.3

BCE ia act de faptul că autoritățile de supraveghere au deja obligația de a lua în considerare calitatea gestionării riscurilor, inclusiv istoricul de pierderi, atunci când definesc profilul de risc și cerințele de capital în cadrul „Procesului de examinare și revizuire în scopuri de supraveghere”. În acest sens, utilitatea obligației restrânse propuse pentru autoritățile de supraveghere de a monitoriza cel puțin o dată la trei ani calitatea colectării pierderilor istorice de către instituții ar trebui evaluată în lumina utilizării finale a acestor pierderi istorice în cadrul respectiv, având în vedere, de asemenea, faptul că calitatea datelor este doar unul dintre numeroasele considerente esențiale pentru gestionarea riscului operațional.

4.   Riscul de piață

4.1

În avizul său din 8 noiembrie 2017 privind modificările aduse cadrului Uniunii pentru cerințele de capital ale instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții (13) (14), BCE a făcut apel pentru o etapă suficient de lungă de punere în aplicare a standardelor Basel privind riscul de piață care rezultă din revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare, ținând seama, de asemenea, de modificările ulterioare ale standardelor Basel. Întrucât normele convenite la nivel internațional au fost finalizate, BCE apreciază propunerea Comisiei de a transforma cerința de raportare existentă în cerințe de fonduri proprii.

4.2

BCE ia act de faptul că propunerea permite Comisiei să modifice calibrarea cerințelor de capital în noul cadru privind riscul de piață, precum și să amâne cu încă doi ani punerea în aplicare a acestui cadru. Acest lucru ar putea permite reducerea cerințelor de capital, îndepărtându-se astfel de standardele Basel III. BCE este în favoarea limitării acestor competențe în cadrul prezentei propuneri. BCE consideră că este important ca aceste standarde să fie aplicate în mod consecvent la nivel internațional și solicită o implementare fidelă a acestor standarde convenite la nivel internațional până în anul 2025. Acest lucru ar fi important pentru a oferi claritate instituțiilor și pentru a asigura soliditatea cadrului unic de reglementare al UE, evitând, în același timp, implicațiile negative pentru planurile interne de punere în aplicare ale instituțiilor și pentru procesul de solicitare și aprobare a modelelor interne. Fără a aduce atingere celor de mai sus, s-ar putea considera că există un raport al Comisiei privind punerea în aplicare a revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare în alte jurisdicții în 2025, care ar putea servi drept bază pentru ca legiuitorii Uniunii să pregătească posibile măsuri ulterioare pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

4.3

BCE apreciază claritatea oferită de propunerea Comisiei cu privire la frecvența minimă aplicabilă în cadrul abordării de tip look-through atunci când organismele de plasament colectiv sunt incluse în modelele interne. În același timp, BCE este preocupată de faptul că un astfel de tratament ar putea conduce la neincluderea unor riscuri în modelul intern și, prin urmare, sugerează adăugarea unei cerințe separate pentru identificarea, măsurarea și monitorizarea riscurilor relevante în cazul în care nu se utilizează o abordare zilnică de tip look-through .

5.   Riscul de ajustare a evaluării creditului

5.1

BCE ia act cu îngrijorare de faptul că propunerea Comisiei nu reexaminează derogările existente adoptate de Uniune și reamintește că aceste derogări au fost evaluate ca fiind o neconformitate semnificativă în cadrul programului anterior de evaluare a consecvenței reglementărilor al Comitetului de la Basel din 2014 (15). BCE consideră că aceste abateri nu sunt justificate din punct de vedere prudențial și lasă instituțiile expuse la riscuri neacoperite provenind din tranzacțiile lor cu instrumente financiare derivate cu contrapărți exceptate (16).

5.2

Cu toate acestea, BCE recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a aborda aspectele care decurg din acoperirea deschisă a riscurilor pentru CVA a contrapărților exceptate din UE, permițând instituțiilor să includă în mod voluntar aceste contrapărți în CVA de reglementare ale acestora (17) și stabilind noi cerințe de raportare pentru contrapărțile exceptate din UE. Deși acestea din urmă ar putea contribui la promovarea unor practici mai bune de gestionare a riscurilor de către instituții, ele nu vor îmbunătăți situația lor prudențială și nici nu vor determina vreo disciplină de piață. Pentru a realiza acest din urmă obiectiv, ar trebui pusă în aplicare o cerință de divulgare a informațiilor. În cazul în care organele legislative ale Uniunii optează pentru menținerea derogărilor existente, aceste propuneri contribuie la atenuarea într-o oarecare măsură a efectelor negative ale unor astfel de derogări, deși nu reduc în mod semnificativ riscurile pe care aceste expuneri le implică pentru bilanțurile băncilor.

6.   Abordarea bazată pe ratinguri interne

6.1

BCE consideră binevenite propunerile de modificare a abordării IRB pentru riscul de credit, în conformitate cu pachetul Basel III final (18), deoarece acestea sunt considerate necesare pentru a menține sensibilitatea la risc, reducând în același timp în mod semnificativ domeniul de aplicare a variabilității nejustificate a valorii ponderate la risc a expunerii (RWEA). BCE susține propunerea de a nu permite (i) utilizarea abordării IRB avansate („A-IRB”) pentru expunerile față de societăți mari, expunerile față de instituții de credit și firme de investiții și față de instituții financiare tratate ca societăți și (ii) utilizarea abordării IRB pentru expunerile provenind din titluri de capital. De asemenea, BCE susține punerea în aplicare a pragurilor de intrare privind parametrii de risc, care vor asigura un nivel minim de prudență în pragurile minime ale parametrilor de risc, reducând în același timp variabilitatea nejustificată a RWEA.

6.2

În plus, BCE sprijină clarificările și îmbunătățirile suplimentare legate de estimarea probabilității de nerambursare, a pierderii în caz de nerambursare (LGD) și a factorilor de conversie a creditului (CCF).

6.3

Cu toate acestea, BCE ar dori să evidențieze unele inconsecvențe în cadrul propunerii, care ar putea împiedica punerea în aplicare corectă a cerințelor în general. În special, pentru a reduce riscul de interpretare greșită, BCE recomandă alinierea în continuare, între diferite articole din CRR modificat, a termenilor utilizați pentru a identifica dimensiunea debitorilor corporativi, cum ar fi „cifra de afaceri”, „venituri” și „vânzări” (19).

6.4

În plus, trebuie asigurată coerența între definiția stării de nerambursare și estimarea și punerea în aplicare a parametrilor de risc. În special, în ceea ce privește punerea în aplicare a abordării IRB la nivelul clasei de expuneri, astfel cum a fost introdusă la articolul 148 modificat, BCE ar dori să sublinieze că, pentru expunerile de tip retail, această modificare creează posibilitatea de a utiliza abordarea IRB pentru cel puțin una dintre clasele de expuneri menționate la articolul 147 alineatul (2) litera (d) noile puncte (i)-(iv). În același timp, pentru expunerile de tip retail, BCE observă că actualul articolul 178 alineatul (1) permite instituțiilor să aplice definiția stării de nerambursare la nivelul unei facilități de creditare individuale, mai degrabă decât la nivelul obligațiilor totale ale debitorului. În acest sens, în cazul în care definiția stării de nerambursare pentru expunerile de tip retail este definită la nivel de debitor, BCE recomandă restricționarea posibilității de a utiliza abordarea IRB fie pentru toate clasele de expuneri menționate la articolul 147 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iv), fie pentru niciuna dintre acele clase, fără a aduce atingere posibilității de a solicita utilizarea parțială permanentă în condițiile prevăzute la articolul 150.

6.5

În plus, în ceea ce privește noile cerințe pentru estimările probabilității de nerambursare, BCE consideră că specificarea în continuare a orizontului de timp pentru atribuirea ratingurilor, astfel cum se propune în standardele Basel III finale , ar asigura diferențierea adecvată a riscurilor, în pofida condițiilor economice nefavorabile, și ar spori comparabilitatea activelor ponderate la risc între instituții. În plus, în propunere au fost introduse unele diferențe între cerințele privind estimările probabilității de nerambursare pentru expunerile de tip retail și cerințele privind estimările probabilității de nerambursare pentru expunerile față de societăți și instituții, ceea ce ar putea împiedica o interpretare corectă de către instituții. În acest context, BCE recomandă simplificarea în continuare a cerințelor referitoare la aceste tipuri de expuneri.

7.   Publicarea și raportarea în cadrul pilonului III

7.1

BCE consideră binevenit obiectivul noului centru integrat gestionat de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pentru publicarea de informații în cadrul pilonului III de către instituțiile de credit, care vizează reducerea sarcinii pentru instituții și facilitarea utilizării informațiilor din pilonul III de către toate părțile interesate. Autoritățile de supraveghere ar beneficia de un centru integrat de publicare centralizată, deoarece le-ar facilita rolul în asigurarea calității informațiilor din pilonul III. Cu toate acestea, BCE observă că propunerea aplică abordări diferite în ceea ce privește publicarea cantitativă de informații de către instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate („SNIC”) și de către instituțiile mai mari. Pentru SNCI, ABE va utiliza raportarea în scopuri de supraveghere pentru a compila publicarea cantitativă de informații corespunzătoare pe baza unei puneri în corespondență predefinite. Pentru instituțiile mai mari, ar trebui dezvoltat un nou proces de raportare pentru publicarea de informații, care ar conduce la dubla raportare a punctelor de date, întrucât cerințele în materie de date din pilonul III se suprapun cu raportarea în scopuri de supraveghere. ABE va primi apoi aceste noi modele „în format electronic” și va trebui să le publice în aceeași zi în care le primește. BCE consideră că abordarea SNCI pentru informațiile cantitative destinate publicării ar putea fi aplicată tuturor instituțiilor, indiferent de dimensiunea și complexitatea acestora, în vederea reducerii sarcinii de raportare a tuturor instituțiilor. BCE observă că , totodată, calendarul pentru publicarea de către ABE a informațiilor din pilonul III prin centrul integrat nu permite realizarea unei reconcilieri între raportarea în scopuri de supraveghere și informațiile publicate în cadrul pilonului III, ceea ce ar putea conduce la un volum de muncă suplimentar pentru autoritățile de supraveghere și la confuzie pentru investitori și alți utilizatori ai informațiilor din pilonul III. În aceeași logică, pentru a asigura consecvența, politica privind retransmiterea către ABE prevăzută la articolul 434a modificat nu ar trebui să se limiteze la publicarea de informații, ci ar trebui să acopere și raportarea în scopuri de supraveghere.

7.2

În plus, informațiile calitative și unele informații cantitative destinate publicării (20) nu pot fi extrase din raportarea în scopuri de supraveghere pe baza punerii în corespondență predefinite. Acest aspect se referă atât la SNCI, cât și la alte instituții. Prin urmare, procesul de transmitere a unor astfel de informații către ABE ar trebui clarificat. De asemenea, BCE anticipează posibile dificultăți cu care s-ar putea confrunta ABE în ceea ce privește agregarea și compararea informațiilor calitative, din cauza naturii lor nestructurate.

7.3

BCE ia act de faptul că propunerile de modificare a CRD prevăd o modificare a articolului106 din CRD pentru a abilita autoritățile competente să solicite instituțiilor care nu sunt SNCI să transmită informațiile destinate publicării către ABE în vederea publicării lor pe un website centralizat al ABE. Acest amendament la CRD ar deveni superfluu dacă textul CRR ar fi modificat în direcția propusă la punctul (7.1).

8.   Factorii de mediu, sociali și de guvernanță

8.1

O mai bună integrare a riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG ) în cadrul prudențial este esențială pentru creșterea rezilienței sectorului bancar. Observațiile cuprinzătoare ale BCE cu privire la propunerile privind riscurile ESG vor fi prezentate în avizul său privind propunerile de modificare a CRD (21). Mai precis, în ceea ce privește propunerile de modificare a CRR, BCE consideră binevenită propunerea Comisiei de a introduce definiții armonizate ale riscurilor și valorilor MSG, intenția declarată de a alinia definițiile cu cele propuse de ABE în raportul său privind gestionarea și supravegherea riscurilor ESG pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (22). Cu toate acestea, BCE observă unele divergențe în formularea definițiilor propuse față de formularea utilizată de ABE. Definițiile ABE sunt mai ample, acoperind orice impact negativ, nu doar pierderile. În consecință, acestea reflectă mai fidel natura riscurilor ESG, care se materializează, printre altele, prin riscuri strategice și reputaționale. Aceste riscuri pot, de exemplu, să conducă la scăderea volumului de afaceri și să afecteze sustenabilitatea și viabilitatea instituției. Prin urmare, BCE propune îmbunătățiri ale formulării definițiilor pentru a asigura o aliniere mai strânsă cu cele propuse de ABE.

8.2

BCE consideră binevenită propunerea de modificare a articolul 430 prin care se solicită instituțiilor să raporteze autorităților lor competente expunerea lor la riscurile ESG. Întrucât raportarea informațiilor calitative și cantitative relevante privind riscurile ESG facilitează supravegherea acestor riscuri, BCE invită organele legislative ale Uniunii și ABE să se asigure că cerința de raportare propusă este pusă în aplicare cât mai curând posibil. BCE ia act de faptul că o astfel de raportare va face obiectul principiului proporționalității, astfel cum se precizează în considerentul 40 la propunerile de modificare a CRR.

8.3

BCE este de acord cu considerentul 40 la propunerile de modificare a CRR, care menționează că expunerea la riscurile ESG nu este neapărat proporțională cu dimensiunea și complexitatea unei instituții. Prin urmare, este imperativ ca piețele și autoritățile de supraveghere să obțină date adecvate de la toate entitățile expuse acestor riscuri, indiferent de dimensiunea lor. Prin urmare, BCE sprijină cu fermitate propunerea de a aplica tuturor instituțiilor cerințele de publicare a informațiilor privind riscurile ESG prevăzute la articolul 449a. BCE sprijină propunerea Comisiei de a adapta frecvența și detaliile cerințelor de publicare la dimensiunea și complexitatea instituțiilor, pentru a ține seama în mod corespunzător de principiul proporționalității. BCE observă că este important să se asigure o consecvență adecvată între cerințele de publicare a informațiilor privind riscurile ESG pentru instituții și alte inițiative din domeniul publicării de informații (de exemplu, Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea), în sensul că astfel de inițiative ar trebui să pună instituțiile într-o poziție mai bună pentru a-și evalua în mod adecvat riscurile și pentru a-și respecta propriile obligații de publicare de informații.

8.4

De asemenea, BCE sprijină cu fermitate propunerea de a devansa termenul până la care ABE trebuie să își prezinte raportul privind tratamentul prudențial al expunerilor care fac obiectul impactului factorilor de mediu și/sau sociali prevăzut la articolul 501c. BCE sprijină cu fermitate această activitate și consideră că devansarea acestui raport ar sprijini și mai mult contribuția UE la dezbaterea internațională privind politicile cu privire la aceste aspecte. În cazul în care BCE recomandă modificarea propunerilor de modificare a CRR, propunerea de redactare specifică însoțită de o explicație în acest sens se regăsește într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2021) 664 final.

(2)  COM(2021) 663 final.

(3)  Reformele Basel III, cunoscute și sub denumirea de standarde Basel III, sunt standarde adoptate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS). Standardele consolidate sunt disponibile pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale, la adresa www.bis.org

(4)  A se vedea Avizul CON/2020/16 al Băncii Centrale Europene din 20 mai 2020 cu privire la modificarea cadrului prudențial al Uniunii ca răspuns la pandemia de COVID-19 (JO C 180, 29.5.2020, p. 4). Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul EUR-Lex.

(5)  Pentru informații suplimentare privind abordarea de tip „set unic” pentru cerințele de capital bazate pe risc, a se consulta secțiunea „Întrebări și răspunsuri” a Comisiei.

(6)  Comitetul european pentru risc sistemic, Vulnerabilities in the residential real estate sectors of the EEA countries (Vulnerabilități în sectoarele imobiliare rezidențiale ale țărilor din SEE), februarie 2022.

(7)  Banca Centrală Europeană, Financial Stability Review (Raportul privind stabilitatea financiară), noiembrie 2021.

(8)  A se vedea expunerea de motive a Comisiei.

(9)  În conformitate cu SCO 10 din principiile Basel.

(10)  A se vedea propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește competențele de supraveghere, sancțiunile, sucursalele din țări terțe, riscurile de mediu, sociale și de guvernanță și de modificare a Directivei 2014/59/UE.

(11)  A se vedea CRE 20.59 din principiile Basel.

(12)  Cerințele de capital ale conglomeratelor financiare conduse de bănci sunt, de asemenea, afectate de dispozițiile de la punctele (iii) și (v) din cauza așa-numitului compromis danez, conform căruia deținerile băncilor de instrumente de capital emise de întreprinderi de asigurare aparținând aceluiași conglomerat financiar pot fi mai degrabă ponderate la risc decât deduse.

(13)  A se vedea nota de subsol 1 din SCO30.5.

(14)  Avizul CON/2017/46 al Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 cu privire la modificările aduse cadrului Uniunii privind cerințele de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (JO C 34, 31.1.2018, p. 5).

(15)  Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (2014), Regulatory Consistency Assessment Programme (RCAP) – Assessment of Basel III Regulations – European Union (Programul de evaluare a coerenței în materie de reglementare (RCAP) – Evaluarea regulamentelor Basel III – Uniunea Europeană), disponibil pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale, la adresa www.bis.org.

(16)  Acest lucru a fost subliniat și de Autoritatea Bancară Europeană (2019), Policy advice on the Basel III reforms on credit valuation adjustment (CVA) and market risk (Aviz de politică privind reformele Basel III privind ajustarea evaluării creditului (CVA) și riscul de piață, Recomandarea CVA2: Exceptări de la CVA, p. 9, disponibile pe website-ul ABE la adresa www.eba.europa.eu.

(17)  A se vedea expunerea de motive a Comisiei.

(18)  A se vedea în special Basel III: Finalising post-crisis reforms (bis.org) (Finalizarea reformelor post-criză).

(19)  De exemplu, la articolul 142 alineatul (1) punctul 5a, termenul „întreprindere mare” este definit prin referire la indicatorul „vânzări”, în timp ce la noul articolul 5 alineatul (8), „întreprindere mică și mijlocie” este definită prin referire la indicatorul „cifra de afaceri” .

(20)  De exemplu, în ceea ce privește informațiile ESG și IRRBB.

(21)  A se vedea nota de subsol 10 de mai sus.

(22)  Autoritatea Bancară Europeană (2021) EBA Report on management and supervision of ESG risks for credit institutions and investment firms (Raportul ABE privind gestionarea și supravegherea riscurilor ESG pentru instituțiile de credit și firmele de investiții) (EBA/REP/2021/18), disponibil pe website-ul ABE la adresa www.eba.europa.eu

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 11 aprilie 2022

cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148

(CON/2022/14)

(2022/C 233/03)

Introducere și temei juridic

La 16 decembrie 2020 Comisia Europeană a adoptat o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/11481148 (1) (denumită în continuare „directiva propusă”).. La 3 decembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra abordării sale generale cu privire la propunerea de directivă (2). Competența Băncii Centrale Europene (BCE) de a emite un aviz se bazează pe articolul 127 alineatul (4) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât directiva propusă conține dispoziții care intră în sfera de competență a BCE, în special promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți, contribuția la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar și atribuțiile BCE privind supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în temeiul articolului 127 alineatul (2) a patra liniuță și al articolului 127 alineatele (5) și (6) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE sprijină cu fermitate obiectivele directivei propuse de a crește nivelul de reziliență cibernetică în toate sectoarele relevante, de a reduce inconsecvențele din cadrul pieței interne și de a îmbunătăți nivelul de conștientizare a situației și capacitatea colectivă de a se pregăti și de a reacționa prin asigurarea unei cooperări eficiente în Uniune.

BCE recunoaște importanța menținerii unor legături puternice între directiva propusă și sectorul financiar, care ar trebui să rămână parte a ecosistemului rețelelor și sistemelor informatice (NIS) pentru a promova evaluarea consecventă a riscurilor legate de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în întreaga Uniune și pentru a încuraja schimbul de informații și colaborarea transsectoriale eficace atunci când se combat amenințările cibernetice. În acest scop, ar trebui să fie posibil ca autoritățile competente în temeiul propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (3)(denumită în continuare „DORA”) să participe la discuțiile strategice de politică și la lucrările tehnice ale Grupului de cooperare NIS, precum și să facă schimb de informații și să coopereze în continuare cu punctele unice de contact și cu echipele naționale de intervenție în caz de incidente de securitate informatică menționate în directiva propusă (4).

1.   Sfera de aplicare a directivei propuse

1.1

BCE înțelege că, în ceea ce privește entitățile din sectorul financiar, DORA va fi considerată legislație sectorială care introduce cerințe privind gestionarea riscurilor de securitate cibernetică și notificarea incidentelor care au un efect cel puțin echivalent cu cele prevăzute în propunerea de directivă (5). Prin urmare, dispozițiile directivei propuse care se referă la gestionarea riscurilor de securitate cibernetică, la obligațiile de raportare, la schimbul de informații și la supraveghere și asigurarea respectării legislației nu se vor aplica niciunei entități financiare care intră sub incidența DORA (6). Astfel cum s-a clarificat în considerentele directivei propuse, dispozițiile DORA care se referă la măsurile de gestionare a riscurilor TIC, la gestionarea și raportarea incidentelor legate de TIC, la testarea rezilienței operaționale digitale, la acordurile privind schimbul de informații și la riscurile TIC generate de terți ar trebui să se aplice în locul celor din directiva propusă (7).

1.2

De asemenea, BCE constată că, în abordarea sa generală cu privire la directiva propusă, Consiliul propune o modificare pentru a exclude „entitățile care desfășoară activități în domeniul judiciar, al parlamentelor sau al băncilor centrale” (8) din sfera de aplicare al directivei propuse. BCE înțelege că modificarea propusă s-ar extinde la toate misiunile și competențele fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), astfel cum sunt prevăzute la articolul 127 alineatul (2) din tratat și la articolul 3.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), cum ar fi promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți. În acest sens, se consideră că infrastructurile piețelor financiare deținute și operate de Eurosistem, cum ar fi TARGET2 și TARGET2-Securities, se încadrează în propunerea Consiliului de excludere a băncilor centrale din sfera de aplicare a directivei propuse.

2.   Competențele SEBC și ale Eurosistemului în materie de monitorizare

2.1

Pe lângă obiectivul principal al SEBC de menținere a stabilității prețurilor și în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) din tratat, una dintre misiunile fundamentale care trebuie îndeplinite prin intermediul SEBC este promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți (9). În îndeplinirea acestei misiuni fundamentale, BCE și băncile centrale naționale pot acorda facilități, iar BCE poate adopta regulamente în vederea asigurării eficienței și solidității sistemelor de compensare și de plăți în cadrul Uniunii și în raporturile cu țările terțe (10). În exercitarea rolului său de supraveghere, BCE a adoptat Regulamentul Băncii Centrale Europene (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28) (11) (denumit în continuare „Regulamentul SIPS”), care transpune principiile CPSS-IOSCO pentru infrastructurile piețelor financiare (12) în legislație direct aplicabilă. Regulamentul SIPS stabilește cerințe atât pentru sistemele de plăți de mare valoare, cât și pentru sistemele de plăți de mică valoare de importanță sistemică, indiferent dacă sunt publice sau private. Cerințele prevăzute în Regulamentul SIPS includ deja, printre altele, gestionarea riscurilor operaționale și instituirea unui cadru de reziliență cibernetică (13).

2.2

Pe lângă sistemele de plăți de importanță sistemică, monitorizarea de către Eurosistem acoperă sistemele de plăți care nu sunt importante din punct de vedere sistemic, instrumentele, schemele și mecanismele de plată electronică, precum și alte infrastructuri și prestatori de servicii critice, astfel cum se prevede în cadrul politicii de monitorizare a Eurosistemului (14). Sistemele de plăți și alte mecanisme care fac obiectul monitorizării de către Eurosistem nu sunt incluse în mod expres în domeniul de aplicare al directivei propuse (15). În același timp, având în vedere că directiva propusă este un instrument de armonizare minimă (16), legislația de punere în aplicare adoptată de statele membre s-ar putea suprapune în cele din urmă cu competența de monitorizare a Eurosistemului. Pentru a evita acest lucru, competențele SEBC în temeiul Tratatului și al Statutului SEBC, precum și competențele Eurosistemului în temeiul Regulamentului SIPS și, în general, în temeiul cadrului politicii de monitorizare a Eurosistemului ar trebui să fie recunoscute în mod expres în considerentele directivei propuse.

3.   Riscurile TIC generate de terți, gestionarea incidentelor și crizelor de mare amploare, schimbul de informații și strategia națională de securitate cibernetică

3.1   Gestionarea riscurilor TIC generate de terți

3.1.1

Directiva propusă împuternicește autoritățile competente, atunci când își exercită competențele de asigurare a respectării legislației în ceea ce privește entitățile esențiale, să emită instrucțiuni obligatorii sau un ordin prin care să le solicite entităților respective să remedieze deficiențele identificate sau încălcările obligațiilor prevăzute de directiva propusă (17). În același timp, „supraveghetorul principal” desemnat în cadrul DORA poate adresa recomandări furnizorilor terți esențiali de servicii TIC pentru a gestiona riscurile sistemice potențiale pe care le implică practicile de externalizare și concentrarea TIC de către terți (18).

3.1.2

Având în vedere că o entitate esențială în temeiul directivei propuse poate fi, de asemenea, desemnată drept un furnizor terț esențial de servicii TIC în temeiul DORA, BCE reiterează (19) faptul că ar trebui evitată emiterea de recomandări contradictorii și de instrucțiuni obligatorii. În acest sens, BCE salută abordarea generală a Consiliului cu privire la directiva propusă. Potrivit acestei abordări, autoritățile competente trebuie să informeze „Forumul de monitorizare”, instituit în temeiul DORA, atunci când își exercită competențele de supraveghere și de punere în aplicare în legătură cu o entitate esențială desemnată drept furnizor terț esențial de servicii TIC în temeiul DORA (20).

3.2   Gestionarea incidentelor și crizelor de mare amploare

3.2.1

În conformitate cu directiva propusă (21), statele membre trebuie să desemneze una sau mai multe autorități competente responsabile cu gestionarea incidentelor și crizelor de mare amploare. Astfel cum se clarifică în considerentele directivei propuse, un incident de mare amploare ar trebui să însemne un incident cu un impact semnificativ asupra a cel puțin două state membre sau a cărui perturbare depășește capacitatea unui stat membru de a răspunde la acesta. Incidentele de mare amploare se pot transforma în crize de sine stătătoare, perturbând buna funcționare a pieței interne (22).

3.2.2

Deși autoritățile competente desemnate în temeiul DORA rămân responsabile de gestionarea incidentelor de securitate cibernetică legate de entitățile financiare, cooperarea cu structurile și autoritățile instituite în temeiul directivei propuse va fi esențială pentru asigurarea unui răspuns coordonat în întreaga Uniune. În acest scop, BCE ar considera binevenită participarea autorităților competente desemnate în temeiul DORA, inclusiv a BCE, la Rețeaua europeană a Organizației de legătură în caz de crize cibernetice (EU-CyCLONe) (23), atunci când sectorul financiar este afectat de incidente și crize de securitate cibernetică de mare amploare.

3.3   Schimbul de informații

3.3.1

După cum s-a arătat mai sus, BCE sprijină ferm cooperarea dintre autoritățile competente desemnate în temeiul DORA și structurile și autoritățile instituite în temeiul directivei propuse. În special, schimbul de informații între autorități poate permite dezvoltarea transsectorială a cunoștințelor, poate contribui la prevenirea și gestionarea eficace a atacurilor cibernetice și poate promova evaluarea consecventă a riscurilor legate de TIC în întreaga Uniune. Cu toate acestea, BCE subliniază că schimbul de informații ar trebui să aibă loc acolo unde există mecanisme de clasificare și de schimb de informații clar stabilite, însoțite de garanții adecvate pentru a asigura confidențialitatea (24). BCE salută abordarea generală a Consiliului cu privire la directiva propusă, care propune schimbul regulat de informații relevante între autorități (25), instituirea unor acorduri de cooperare care să specifice un mecanism pentru schimbul de informații (26) și transmiterea automată și directă a notificărilor privind incidentele (27). În acest sens, ar trebui să se asigure faptul că informațiile care sunt confidențiale în temeiul dispozițiilor privind secretul profesional din DORA (28) sau ale legislației sectoriale relevante (29) pot face obiectul schimbului cu autoritățile competente menționate în directiva propusă numai în cazul în care schimbul respectiv este necesar pentru ca autoritățile competente să aplice dispozițiile directivei propuse (30).

3.4   Strategia națională de securitate cibernetică

3.4.1

În temeiul directivei propuse, statele membre trebuie să adopte strategii naționale de securitate cibernetică pentru a defini obiectivele strategice și măsurile adecvate de politică și de reglementare în vederea atingerii și menținerii unui nivel ridicat de securitate cibernetică (31). Astfel cum s-a clarificat în considerentele directivei propuse, statele membre ar trebui să continue să includă sectorul financiar în strategiile lor de securitate cibernetică (32). Cu titlu indicativ, ca parte a strategiilor lor naționale de securitate cibernetică, statele membre ar trebui să adopte politici care să abordeze securitatea cibernetică în lanțul de aprovizionare pentru produsele și serviciile TIC utilizate de entități pentru furnizarea serviciilor lor. În ceea ce privește sectorul financiar, strategiile naționale de securitate cibernetică ar trebui să fie consecvente cu cadrul de reglementare care decurge din DORA. În acest sens, BCE consideră că sunt necesare clarificări suplimentare pentru a se asigura că strategiile naționale de securitate cibernetică sunt consecvente cu legislația specifică sectorului. În cazul în care BCE recomandă modificarea directivei propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2020) 823 final.

(2)  Disponibil pe website-ul Consiliului European, la adresa www.consilium.europa.eu.

(3)  COM(2020) 595 final.

(4)  A se vedea punctul 1.5 din Avizul CON/2021/20 al Băncii Centrale Europene din 4 iunie 2021 cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (JO C 343, 26.8.2021, p. 1). Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE. Articolul 17 alineatul (5) și articolul 42 din DORA; articolul 11 din directiva propusă.

(5)  Articolul 2 alineatul (6) din directiva propusă.

(6)  A se vedea considerentul (13) și articolul 2 alineatul (6) din directiva propusă.

(7)  Considerentul 13 din directiva propusă.

(8)  Articolul 2 alineatul (3a) primul paragraf litera (b) din abordarea generală a Consiliului privind directiva propusă.

(9)  Articolul 127 alineatul (2) din TFUE, astfel cum este reflectat în articolul 3.1 din Statutul SEBC.

(10)  Articolul 22 din Statutul SEBC.

(11)  Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28) (OJ L 217, 23.7.2014, p. 16).

(12)  A se vedea Principles for Financial Market Infrastructures (Principii privind infrastructurile piețelor financiare) ale Comitetului pentru sisteme de plăți și decontare (CPSS) și al Comitetului tehnic al Organizației internaționale a comisiilor de valori mobiliare (IOSCO), disponibile pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale, la adresa www.bis.org. Responsabilitatea D inclusă în aceste principii prevede că „toți membrii CPSS și IOSCO trebuie să aplice principiile în ceea ce privește IPF-urile relevante din jurisdicțiile lor în cea mai mare măsură permisă de cadrul juridic din jurisdicția lor.

(13)  Articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 795/2014 (BCE/2014/28);

(14)  Eurosystem oversight policy framework (Cadrul politicii de monitorizare a Eurosistemului), versiunea revizuită (iulie 2016) disponibilă pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(15)  Articolul 2 din directiva propusă și anexele I și II la directiva propusă.

(16)  Articolul 3 din directiva propusă.

(17)  Articolul 29 alineatul (4) litera (b) din directiva propusă.

(18)  A se vedea articolul 31 din DORA.

(19)  A se vedea punctul 1.2 din Avizul CON/2021/20.

(20)  Articolul 29 alineatul (10) din abordarea generală a Consiliului cu privire la directiva propusă.

(21)  Articolul 7 alineatul (1) din directiva propusă.

(22)  Considerentul 27 din directiva propusă.

(23)  Articolul 14 din directiva propusă.

(24)  A se vedea punctul 1.5 din Avizul CON/2021/20.

(25)  Articolul 11 alineatul (5) din abordarea generală a Consiliului cu privire la directiva propusă.

(26)  Considerentul 23a din abordarea generală a Consiliului cu privire la directiva propusă.

(27)  Considerentul 13 din abordarea generală a Consiliului cu privire la directiva propusă.

(28)  A se vedea articolul 49 din DORA.

(29)  Articolele 53-62 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(30)  Articolul 2 alineatul (5) și articolul 11 alineatul (4) din directiva propusă.

(31)  Articolul 5 din directiva propusă.

(32)  Considerentul 13 din directiva propusă.

DECIZIA CONSILIULUI

din 13 iunie 2022

de numire a patru membri ai consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Medicamente

(2022/C 233/04)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor la nivelul Uniunii privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (1), în special articolul 65 alineatul (1),

având în vedere lista candidaților prezentată Consiliului de Comisia Europeană la 27 ianuarie 2022,

având în vedere punctele de vedere exprimate de Parlamentul European prin scrisoarea din 24 mai 2022,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 65 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 726/2004, mandatul membrilor consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (denumit în continuare „consiliul de administrație”) aflați în prezent în funcție expiră la 14 iunie 2022. Membrii consiliului de administrație al căror mandat începe pe 15 iunie 2022 sunt numiți în conformitate cu procedura de desemnare și de numire prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 726/2004.

(2)	Articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 prevede că consiliul de administrație include, de asemenea, doi reprezentanți ai organizațiilor pacienților, un reprezentant al organizațiilor medicilor și un reprezentant al organizațiilor medicilor veterinari.

(3)	Acești membri sunt numiți de Consiliu, în consultare cu Parlamentul European, pe baza unei liste întocmite de Comisie care cuprinde un număr mult mai mare de nume decât numărul posturilor vacante. Durata mandatului lor este de trei ani, iar acesta poate fi reînnoit.

(4)

Comisia a întocmit și a transmis Consiliului o listă de candidați la 27 ianuarie 2022. Candidații incluși în lista prezentată de Comisie au fost aleși în urma unei cereri de exprimare a interesului și pe baza calificărilor lor specializate, a unui spectru larg de competențe relevante ale acestora, precum și a competenței lor relevante de conducere și a experienței în domeniul medicamentelor de uz uman sau al produselor medicinale veterinare.

(5)

Lista prezentată de Comisie a fost analizată în vederea numirii a patru membri în consiliul de administrație care să reprezinte societatea civilă, pe baza documentației furnizate de Comisie și luându-se în considerare punctele de vedere exprimate de Parlamentul European. Numirea respectivilor membri prin prezenta decizie garantează, de asemenea, că în cadrul consiliului de administrație sunt reunite cele mai înalte niveluri de calificare specializată, un spectru larg de expertiză relevantă și cea mai largă distribuție geografică cu putință din Uniune, precum și competențe relevante de conducere și experiență în domeniul medicamentelor de uz uman sau al produselor medicinale veterinare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

---

(1)  JO L 136, 30.4.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

15 iunie 2022

(2022/C 233/05)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0431
JPY	yen japonez	140,49
DKK	coroana daneză	7,4392
GBP	lira sterlină	0,86328
SEK	coroana suedeză	10,6278
CHF	franc elvețian	1,0435
ISK	coroana islandeză	137,50
NOK	coroana norvegiană	10,3868
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,703
HUF	forint maghiar	397,96
PLN	zlot polonez	4,6690
RON	leu românesc nou	4,9427
TRY	lira turcească	18,0465
AUD	dolar australian	1,5051
CAD	dolar canadian	1,3498
HKD	dolar Hong Kong	8,1883
NZD	dolar neozeelandez	1,6706
SGD	dolar Singapore	1,4519
KRW	won sud-coreean	1 346,86
ZAR	rand sud-african	16,7111
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,0013
HRK	kuna croată	7,5245
IDR	rupia indoneziană	15 361,97
MYR	ringgit Malaiezia	4,6037
PHP	peso Filipine	55,627
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,529
BRL	real brazilian	5,3164
MXN	peso mexican	21,4763
INR	rupie indiană	81,5142

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1)]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 233/06)

Decizie de acordare a unei autorizații

Numărul de referință al deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizare autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2022) 3678	9 iunie 2022	Trioxid de crom Nr. CE 215-607-8, Nr. CAS 1333-82-0 Dicromat de sodiu Nr. CE 234-190-3, Nr. CAS 7789-12-0, 10588-01-9	Tata Steel IJmuiden B.V., Wenckebachstraat 1, 1951 JZ Velsen-Noord, Țările de Jos	REACH/22/24/0	Utilizarea trioxidului de crom pentru pasivarea tablei cositorite electrolitice (ETP)	31 decembrie 2027	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, beneficiile socioeconomice depășesc riscurile pentru sănătatea umană care decurg din utilizarea substanței și nu există substanțe sau tehnologii alternative adecvate.
				REACH/22/24/1	Utilizarea dicromatului de sodiu pentru pasivarea tablei cositorite electrolitice (ETP)

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1.

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Autorizație (europa.eu).

Rezumatul deciziilor Comisiei Europene privind autorizațiile de introducere pe piață în vederea utilizării și/sau autorizațiile de utilizare a substanțelor menționate în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

[Publicat în temeiul articolului 64 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (1)]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 233/07)

Decizie de acordare a unei autorizații

Numărul de referință al deciziei (2)	Data deciziei	Denumirea substanței	Titularul autorizației	Numărul autorizației	Utilizare autorizată	Data expirării perioadei de reexaminare	Motivele care au stat la baza deciziei
C(2022) 3685	9 iunie 2022	Trioxid de crom Nr. CE 215-607-8, Nr. CAS 1333-82-0	Safran Aircraft Engines, 2, boulevard du Général-Martial-Valin, 75724 Paris Cedex 15, Franța	REACH/22/25/0	Utilizarea industrială a amestecurilor pe bază de trioxid de crom pentru tratarea suprafeței pieselor de schimb vechi ale motoarelor aeronavelor militare, inclusiv a pieselor critice pentru siguranță a căror defectare pune în pericol navigabilitatea	31 decembrie 2029	În conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, beneficiile socioeconomice depășesc riscurile pentru sănătatea umană care decurg din utilizarea substanței și nu există substanțe sau tehnologii alternative adecvate.

---

(1)  JO L 396, 30.12.2006 , p. 1.

(2)  Decizia este disponibilă pe site-ul web al Comisiei Europene, la adresa: Autorizație (europa.eu).

Note explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene

(2022/C 233/08)

În temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), Notele explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene (2) se modifică după cum urmează:

La pagina 405, se introduce următoarea notă explicativă:

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)  JO C 119, 29.3.2019, p. 1.

Note explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene

(2022/C 233/09)

În temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), Notele explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene (2) se modifică după cum urmează:

La pagina 394, se introduce următoarea notă explicativă:

La pagina 352, se introduce următoarea notă explicativă:

---

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)  JO C 119, 29.3.2019, p. 1.

Anunț în temeiul articolului 13 din Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit, referitor la dizolvarea și lichidarea ulterioară a Sberbank Europe AG (instituție de credit austriacă aflată în lichidare)

(2022/C 233/10)

INVITAȚIE DE A DECLARA O CREANȚĂ. VĂ RUGĂM SĂ RESPECTAȚI TERMENELE

În cadrul adunării generale din 21 aprilie 2022 s-a adoptat, în temeiul articolului 203 alineatul (1) punctul 2 din Legea federală privind societățile pe acțiuni (Aktiengesetz – AktG), o decizie privind lichidarea Sberbank Europe AG (sediul social și adresa comercială: Schwarzenbergplatz 3, 1010 Viena; număr de înregistrare în registrul comerțului austriac: FN 161285i). Această instituție de credit (care are o sucursală în Germania, denumită și „Sberbank Direct”) se află în faza de lichidare în temeiul dreptului austriac.

Actualii directori – Sonja Sarközi, Pavel Barchugov, Alexander Witte și Aleksei Mikhailov – rămân în funcție, însă în prezent în calitate de lichidatori.

Creditorii instituției sunt invitați să declare creanțele lichidatorilor Sonja Sarközi, Pavel Barchugov, Alexander Witte și Aleksei Mikhailov, la adresa: Schwarzenbergplatz 31, 1010 Viena.

ANUNȚ DE CONCURS GENERAL

(2022/C 233/11)

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) organizează următorul concurs general:

EPSO/AD/400/22 – Administratori (AD 7) și experți (AD 9) în domeniul industriei apărării și în domeniul spațial

Anunțul de concurs este publicat în 24 de limbi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 233 A din 16 iunie 2022 .

Puteți obține informații suplimentare pe site-ul web al EPSO: https://epso.europa.eu/

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10748 – MACQUARIE / BCI / NATIONAL GRID / NATIONAL GRID GAS)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 233/12)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 233/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Scalogno di Romagna”

Nr. UE: PGI-IT-1539-AM01 – 11.1.2021

DOP ( ) IGP (X)

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Grup: Consorzio Scalogno di Romagna (Asociația pentru Protecția Scalogno di Romagna)

Adresă: C/o Comune di Riolo Terme, Via Aldo Moro 2, 48025 Riolo Terme – Ravenna, Italy

E-mail: consorzioscalognodiromagna@gmail.com

„Consorzio Scalogno di Romagna” are legitimitatea de a depune o cerere de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere nr. 12511 din 14 octombrie 2013.

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Punctul din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele [de precizat]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☐	Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☒

Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

5.   Modificare (modificări)

Descrierea produsului

Articolul 2:

se modifică și se completează după cum urmează:

Aceste modificări indică mai precis tipul de produs reprezentat de ecotipul din Romagna, care este inclus, de asemenea, în specificația privind producția integrată a regiunii Emila Romagna.

Adăugirile se referă la caracteristici care fac ca produsul „Scalogno di Romagna” să fie ușor de recunoscut și care îl diferențiază în mod clar de orice alt tip de hașmă.

Aceste caracteristici au fost întotdeauna specifice produsului și au fost, de asemenea, documentate fotografic. În prezent, acestea sunt descrise mai bine pentru a facilita recunoașterea de către consumatori a hașmei și pentru a simplifica sarcina celor responsabili de controlul calității.

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera b) din rezumat și se aplică și punctului 3.2 din documentul unic.

Aria geografică

Caietul de sarcini conține o modificare a denumirii provinciei Forlì, care a fost redenumită „provincia Forlì-Cesena”; această modificare nu afectează aria de producție.

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera c) din rezumat și se aplică punctului 4 din documentul unic.

Dovada originii

Textul original al articolului 5 menționează o legislație care nu mai este în vigoare; prin urmare, articolul privind dovada originii se înlocuiește cu următorul text:

Metoda de producție

—	Condițiile referitoare la interzicerea semănării în miriște sunt precizate mai succint.

Propoziția „Trebuie să fi trecut cel puțin 5 ani înainte ca Scalogno să se poată cultiva pe aceeași parcelă de teren” este suficientă pentru a exprima această interdicție. Prin urmare, propoziția „Nu este permisă semănarea în miriște” este redundantă și se elimină.

—

Se aduc clarificări legate de practicile privind succesiunea culturilor pentru a se evita orice posibilă îndoială cu privire la interpretarea acestora, reformulându-se într-un mod mai clar ceea ce s-a afirmat deja în caietul de sarcini, și anume că „Scalogno di Romagna” nu se poate cultiva succesiv cu plante solanacee, sfeclă și varză. Teza reformulată este următoarea: „De asemenea, este interzisă cultivarea succesivă a acesteia cu plante solanacee, sfeclă și varză.”

—

În ceea ce privește metodele de semănare, utilizarea bulbilor din specia Allium ascalonicum, ecotipul din Romagna, este obligatorie deoarece, în conformitate cu indicațiile din secțiunea privind legătura cu aria de origine, „Scalogno di Romagna” se poate cultiva numai prin replantarea bulbilor din respectivul ecotip specific. Prin urmare, propoziția „Plantarea trebuie să se efectueze din noiembrie până în decembrie, în timp ce recoltarea se va realiza începând cu luna iunie a anului următor” se completează după cum urmează: „Plantarea trebuie să se efectueze din noiembrie până în decembrie, utilizându-se bulbi din specia Allium ascalonicum, ecotipul din Romagna, în timp ce recoltarea se va realiza începând cu luna iunie a anului următor.”

—	În sfârșit, producția maximă pe unitate, deja indicată la 6-8 tone pe hectar, este definită cu precizie (8 tone la hectar) pentru a facilita controalele.

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera e) din rezumat.

Legătura cu mediul

Textul referitor la legătura cu mediul nu este inclus în caietul de sarcini actual, care datează din 1997. Prin urmare, s-a elaborat un text care descrie legătura cu mediul deja inclus în documentația depusă la DOOR, completat cu alte informații istorice privind reputația „Scalogno di Romagna”.

În plus, pe lângă ceea ce s-a afirmat deja în caietul de sarcini și în rezumat, atragem atenția asupra unei trăsături fundamentale, și anume faptul că nu se formează capitule, aceasta fiind o caracteristică specifică a „Scalogno di Romagna”.

Prin urmare, textul caietului de sarcini se completează după cum urmează:

Terenurile propice pentru cultivarea „Scalogno di Romagna” sunt deluroase, cu soluri cu textură medie până la argiloase, uscate, bogate în potasiu și materii organice, bine expuse și bine drenate. Aceste soluri sunt caracteristice lanțului calcaros numit „La Vena dei Gessi Romagnola” (Vena de calcar din Romagna), care traversează o mare parte a ariei de producție și caracterizează și influențează întreaga arie, conferind solurilor un anumit grad de alcalinitate. Teritoriul ariei de producție este cunoscut, de asemenea, ca fiind o zonă de stațiuni termale, caracterizată de prezența componentelor de sulf în sol și în apă.

Astfel, calitățile aromatice ale familiei liliaceelor sunt influențate de aceste caracteristici de mediu prin componentele de sulf.

Flora microbiană a solului conduce, prin activitatea sa enzimatică continuă în timpul depozitării sau al uscării, la dezvoltarea aromei dulci și delicate tipice produsului „Scalogno di Romagna”, dar și a mirosului înțepător.

O trăsătură distinctivă a „Scalogno di Romagna” constă în faptul că nu formează capitule; prin urmare, singura metodă de cultivare posibilă și autorizată este replantarea bulbilor. Această caracteristică a păstrat moștenirea genetică și caracteristicile ecotipului specific de-a lungul secolelor, deoarece nu există niciun schimb natural sau forțat de polen cu alte specii, ceea ce înseamnă că nu a fost supus încrucișărilor sau intervențiilor genetice tipice celorlalte soiuri de pe piață.

„Scalogno di Romagna” nu s-a găsit niciodată în sălbăticie, ceea ce înseamnă că popoarele celtice care au adus planta în Romagna au cultivat un produs original și autentic, care nu ar putut fi în niciun caz schimbat, confundat sau înlocuit cu niciun alt bulb din familia liliaceelor.

Există o legătură clară între „Scalogno di Romagna” și zona locală: producătorii săi, inclusiv cei care cultivă câțiva metri pătrați de hașme în propria grădină familială; datorită lor, nu s-a pierdut capacitatea de a transmite acest omagiu valoros al pământului generos din Romagna. Competențele producătorilor sunt, de asemenea, foarte importante pentru selectarea bulbilor, pe care o efectuează cu o pricepere excelentă. O parte din bulbii recoltați sunt destinați consumului și, în mod normal, cei care au o dimensiune medie și o formă mai curbată sunt utilizați pentru replantare.

Mai mulți scriitori menționează acest produs, cum ar fi Corrado Contoli, care s-a născut și a locuit în Lugo. În cartea sa din 1963 intitulată „Guida alla veritiera cucina romagnola” (Ghidul bucătăriei autentice din Romagna), capitolul despre „Preparate din carne de porc” conține o mărturie inovatoare și evocatoare cu privire la hașmă. Graziano Pozzetto citează alte mărturii privind descrierea produsului și utilizarea sa în nenumărate rețete din secolul trecut în cartea sa „Lo scalogno di Romagna. Cibo per Venere” (Scalogno di Romagna. Hrană pentru Venus), publicată în 2001. Mai mulți bucătari locali au utilizat „Scalogno di Romagna” pentru prepararea diferitelor feluri de mâncare, inclusiv Tarcisio Raccagni de la fostul restaurant „Gigiolè” din Brisighella; el și-a propus să reînvie bucătăria medievală la dineurile organizate pentru celebrele festivaluri medievale de la Brisighella.

Există, de asemenea, citate online care atestă reputația produsului „Scalogno di Romagna” și utilizarea acestuia pentru condimentarea diferitor preparate sau ca produs conservat în ulei pe site-uri web precum Giallo Zafferano, La Gazzetta del Gusto, Buonissimo, Geisha Gourmet și Tallegini Gastrosofici.

Povestea „Scalogno di Romagna” este frumoasă și exemplară și se datorează rolului de lider al asociației Proloco di Riolo Terme, care a creat în 1993 primul „Fiera dello Scalogno di Romagna”, un festival care încă se organizează în fiecare an, la sfârșitul lunii iulie.”

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera f) din rezumat și se aplică punctului 5 din documentul unic.

Controale

Textul referitor la controale, care nu este inclus în caietul de sarcini actual, este formulat după cum urmează:

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera g) din rezumat.

Etichetarea

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

1.

—	Propoziția:

se modifică după cum urmează:

Cuvântul „contenitore” (recipient) a fost înlocuit (în textul original în limba italiană) cu cuvântul mai adecvat „confezione” (ambalaj).

—	Propoziția: „Pe recipiente trebuie să figureze denumirea «Scalogno di Romagna», urmată imediat de mențiunea «Indicazione Geografica Protetta» (Indicație geografică protejată), tipărită cu caractere de aceeași dimensiune.”

se modifică astfel:

Obligația de a utiliza o etichetă care să conțină informații pe toate tipurile de ambalaje se aplică în prezent. Eticheta conține informațiile necesare și se adaptează ușor la diferitele tipuri de ambalaje prevăzute în caietul de sarcini.

—	Propoziția: „Fiecare tip de ambalaj trebuie să fie autorizat de regiunea Emilia Romagna.”

se elimină, deoarece este incompatibilă cu legislația actuală.

—	Propoziția: „La cererea producătorilor în cauză, se poate utiliza un simbol grafic. Acest simbol corespunde imaginii grafice, inclusiv eventualelor culori de referință, a logoului figurativ sau specific și lipsit de ambiguitate, care trebuie întotdeauna utilizat împreună cu indicația geografică.”

se modifică după cum urmează:

Prin urmare, este obligatoriu să se utilizeze un simbol grafic, inclusiv dosarul tehnic care descrie caracteristicile acestuia.

—	Propoziția: „Formularea «Prodotto in Italia» (produs în Italia) trebuie să figureze, de asemenea, pe loturile destinate exportului.”

se modifică astfel:

Utilizarea pe etichete a mențiunii „produs în Italia” este obligatorie pentru toate loturile, nu numai pentru cele destinate exportului, pentru a sublinia, de asemenea, în beneficiul consumatorului italian, că este vorba despre un produs cultivat în Italia.

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera h) din rezumat și se aplică și punctului 3.6 din documentul unic.

Altele

Ambalarea

2.

Articolul 6: „La momentul comercializării, «Scalogno di Romagna» trebuie să prezinte următoarele caracteristici: A) Produs proaspăt: - legături de aproximativ 500 de grame, legate cu rafie deasupra gulerului și la capăt. B) Produs uscat: 1) legături de bulbi cu o greutate de aproximativ 500 g. Legăturile trebuie să fie alcătuite din bulbi omogeni, de dimensiuni mari. Legăturile sunt legate foarte strâns cu rafie deasupra părții superioare a bulbului, iar frunzele sunt tăiate la 5 cm deasupra nodului. 2) Împletituri. Bulbii trebuie sortați și împletiți fie doar cu frunzele lor, fie utilizându-se rafie. 3) Bulbi uscați într-o plasă mică din plastic, de 100 g.”

se modifică după cum urmează:

„La momentul comercializării, «Scalogno di Romagna» trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

A)	Produs proaspăt: — legături cu o greutate cuprinsă între 100 g și 1 kg, legate cu rafie sau cu alte fibre de origine vegetală.

B)

Produs uscat: 1) legături cu o greutate cuprinsă între 100 g și 1 kg, legate la capăt cu rafie sau cu alte fibre de origine vegetală. Legăturile trebuie să fie alcătuite din bulbi omogeni. Acestea trebuie să fie legate foarte strâns deasupra părții superioare a bulbului, iar frunzele sunt tăiate la 5 cm deasupra nodului. 2) împletituri alcătuite din bulbi selectați, omogeni ca mărime, împletiți fie doar cu frunzele lor, fie utilizându-se rafie sau alte fibre vegetale. 3) plase, pungi sau lăzi sigilate: bulbii uscați, de dimensiuni diferite și fără rădăcini se pot ambala în plase, pungi sau lăzi sigilate, dintr-un material adecvat pentru ambalarea produselor alimentare, cu o greutate cuprinsă între 100 g și 5 kg.

Produsele descrise mai sus pot fi comercializate și în ambalaje din lemn, plastic, hârtie, carton sau materiale vegetale naturale, în conformitate cu legislația în vigoare.

De asemenea, la punctele de vânzare, este permis ca produsul să se vândă porționat, din ambalaje sau lăzi sigilate, cu condiția ca produsul să fie pus în separeuri sau recipiente specifice, pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalajele menționate în caietul de sarcini.

Bulbii destinați prelucrării pot fi livrați, de asemenea, în vrac, în ambalaje sau recipiente conforme cu legislația în vigoare și marcate lizibil și vizibil pe cel puțin o parte cu mențiunea «Produs cu IGP Scalogno di Romagna destinat prelucrării».”

Articolul privind ambalarea se actualizează pentru a-l adapta la cerințele actuale ale pieței, pentru a simplifica procedura de prezentare și pentru a prevedea legături între 100 g și 1 kg și adăugarea ambalării în plase, pungi sau lăzi.

Pe lângă faptul că se furnizează informații referitoare la ambalare care pun la dispoziția consumatorului mai multe tipuri de ambalaje, se simplifică manipularea produsului destinat exclusiv prelucrării. Într-adevăr, produsul se utilizează de obicei conservat în ulei sau anumite alimente sau preparate se îmbogățesc cu „Scalogno di Romagna”. Această modificare permite ambalarea „în vrac” a produsului destinat prelucrării.

Această modificare vizează, de asemenea, punctul 5 litera h) din rezumat și se aplică și punctului 3.5 din documentul unic.

Modificări de redactare

—	Se includ titlurile articolelor în caietul de sarcini pentru a defini mai bine conținutul fiecărui articol.

DOCUMENT UNIC

„Scalogno di Romagna”

Nr. UE: PGI-IT-1539-AM01 – 11.1.2021

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) dop sau igp]

„Scalogno di Romagna”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Indicația „Scalogno di Romagna” se referă exclusiv la bulbul de ceapă din specia Allium ascalonicum, ecotipul din Romagna.

Bulbii „Scalogno di Romagna” au forma unei mici sticle alungite, o coajă dură, a cărei culoare poate varia de la galben la cafeniu, maro-roșcat, maro sau gri, în timp ce partea interioară cărnoasă variază de la alb la violet dungat.

Ecotipul din Romagna are rădăcini lungi și stufoase și frunze de culoare verde-deschis, ascuțite.

La recoltare, bulbii sunt grupați într-o legătură, cu un număr variabil de bulbi atașați unii de alții prin rădăcinile lor.

Aceștia au un miros înțepător. Gustul este dulce și delicat, mai apropiat de gustul cepei decât de cel al usturoiului. Caracteristicile aromatice ale bulbilor sunt apropiate de cele ale familiei liliaceelor și sunt influențate de cantitățile considerabile de sulf pe care aceștia le absorb din sol, sulful fiind un mezoelement care caracterizează gustul și mirosul produsului.

Bulbii sunt consumați proaspeți sau uscați și sunt adesea conservați în ulei.

Toate aceste caracteristici îi disting în mod clar de alte tipuri de hașmă.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de „Scalogno di Romagna”, până la recoltarea produsului, trebuie să se desfășoare numai în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

La momentul comercializării, „Scalogno di Romagna” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

A)	Produs proaspăt: — legături cu o greutate cuprinsă între 100 g și 1 kg, legate cu rafie sau cu alte fibre de origine vegetală.

B)

Produs uscat: 1) legături cu o greutate cuprinsă între 100 g și 1 kg, legate la capăt cu rafie sau cu alte fibre de origine vegetală. Legăturile trebuie să fie alcătuite din bulbi omogeni. Acestea trebuie să fie legate foarte strâns deasupra părții superioare a bulbului, iar frunzele sunt tăiate la 5 cm deasupra nodului. 2) împletituri alcătuite din bulbi selectați, omogeni ca mărime, împletiți fie doar cu frunzele lor, fie utilizându-se rafie sau alte fibre vegetale. 3) plase, pungi sau lăzi sigilate: bulbii uscați, de dimensiuni diferite și fără rădăcini se pot ambala în plase, pungi sau lăzi sigilate, dintr-un material adecvat pentru ambalarea produselor alimentare, cu o greutate cuprinsă între 100 g și 5 kg.

Produsele descrise mai sus pot fi comercializate și în ambalaje din lemn, plastic, hârtie, carton sau materiale vegetale naturale, în conformitate cu legislația în vigoare.

De asemenea, la punctele de vânzare, este permis ca produsul să se vândă porționat, din ambalaje sau lăzi sigilate, cu condiția ca produsul să fie pus în separeuri sau recipiente specifice, pe care să figureze, în mod vizibil, aceleași informații care sunt prevăzute pentru ambalajele menționate în caietul de sarcini.

Bulbii destinați prelucrării pot fi livrați, de asemenea, în vrac, în ambalaje sau recipiente conforme cu legislația în vigoare și marcate lizibil și vizibil pe cel puțin o parte cu mențiunea „Produs cu IGP Scalogno di Romagna destinat prelucrării”.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Atunci când este comercializat în vederea consumului, produsul „Scalogno di Romagna” trebuie ambalat în așa fel încât să se permită aplicarea oricăror mărci specifice. În orice caz, ambalajul trebuie sigilat în așa fel încât conținutul să nu poată fi extras fără ruperea ambalajului.

Pe ambalaje, împletituri sau legături trebuie să figureze o etichetă cu denumirea „Scalogno di Romagna”, urmată imediat de mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” (Indicație geografică protejată), tipărită cu caractere de aceeași dimensiune.

În același câmp vizual trebuie să figureze numele, denumirea comercială și adresa ambalatorului, precum și greutatea brută inițială.

Mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” poate fi repetată oriunde pe recipient sau pe etichetă, inclusiv sub formă de acronim, și anume „IGP” .

Logoul distinctiv de mai jos trebuie să figureze în conformitate cu imaginea grafică indicată.

Trebuie să figureze, de asemenea, mențiunea „Produs în Italia”.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție cuprinde partea regiunii Emilia-Romagna adecvată pentru cultivarea Allium ascalonicum și cuprinde următoarele comune:

—	Provincia Ravenna: Brisighella, Càsola Valsenio, Castelbolognese, Faenza, Riolo Terme și Solarolo;

—	Provincia Forlì-Cesena: Modigliana și Tredozio;

—	Provincia Bologna: Borgo Tossignano, Casalfiumanese, Castel del Rio, Castel Guelfo di Bologna, Dozza, Fontanelice, Imola și Mordano.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura dintre „Scalogno di Romagna” și aria geografică se bazează pe reputația produsului. Produsul „Scalogno di Romagna” este cunoscut ca fiind un ecotip special de hașmă cu caracteristici proprii, diferite de cele ale altor tipuri de pe piață.

Terenurile propice pentru cultivarea „Scalogno di Romagna” sunt deluroase, cu soluri cu textură medie până la argiloase, uscate, bogate în potasiu și materii organice, bine expuse și bine drenate. Aceste soluri sunt caracteristice lanțului calcaros numit „La Vena dei Gessi Romagnola” (Vena de calcar din Romagna), care traversează o mare parte a ariei de producție și caracterizează și influențează întreaga arie, conferind solurilor un anumit grad de alcalinitate. Teritoriul ariei de producție este cunoscut, de asemenea, ca fiind o zonă de stațiuni termale, caracterizată de prezența componentelor de sulf în sol și în apă.

Astfel, calitățile aromatice ale familiei liliaceelor sunt influențate de aceste caracteristici de mediu prin componentele de sulf.

Flora microbiană a solului conduce, prin activitatea sa enzimatică continuă în timpul depozitării sau al uscării, la dezvoltarea aromei dulci și delicate tipice produsului „Scalogno di Romagna”, dar și a mirosului înțepător.

O trăsătură distinctivă a „Scalogno di Romagna” constă în faptul că nu formează capitule; prin urmare, singura metodă de cultivare posibilă și autorizată este replantarea bulbilor. Această caracteristică a păstrat moștenirea genetică și caracteristicile ecotipului specific de-a lungul secolelor, deoarece nu există niciun schimb natural sau forțat de polen cu alte specii, ceea ce înseamnă că nu a fost supus încrucișărilor sau intervențiilor genetice tipice celorlalte soiuri de pe piață.

„Scalogno di Romagna” nu s-a găsit niciodată în sălbăticie, ceea ce înseamnă că popoarele celtice care au adus planta în Romagna au cultivat un produs original și autentic, care nu ar putut fi în niciun caz schimbat, confundat sau înlocuit cu niciun alt bulb din familia liliaceelor.

Există o legătură clară între „Scalogno di Romagna” și zona locală: producătorii săi, inclusiv cei care cultivă câțiva metri pătrați de hașme în propria grădină familială; datorită lor, nu s-a pierdut capacitatea de a transmite acest omagiu valoros al pământului generos din Romagna. Competențele producătorilor sunt, de asemenea, foarte importante pentru selectarea bulbilor, pe care o efectuează cu o pricepere excelentă. O parte din bulbii recoltați sunt destinați consumului și, în mod normal, cei care au o dimensiune medie și o formă mai curbată sunt utilizați pentru replantare.

Mai mulți scriitori menționează acest produs, cum ar fi Corrado Contoli, care s-a născut și a locuit în Lugo. În cartea sa din 1963 intitulată „Guida alla veritiera cucina romagnola” (Ghidul bucătăriei autentice din Romagna), capitolul despre „Preparate din carne de porc” conține o mărturie inovatoare și evocatoare cu privire la hașmă. Graziano Pozzetto citează alte mărturii privind descrierea produsului și utilizarea sa în nenumărate rețete din secolul trecut în cartea sa „Lo scalogno di Romagna. Cibo per Venere” (Scalogno di Romagna. Hrană pentru Venus), publicată în 2001. Mai mulți bucătari locali au utilizat „Scalogno di Romagna” pentru prepararea diferitelor feluri de mâncare, inclusiv Tarcisio Raccagni de la fostul restaurant „Gigiolè” din Brisighella; el și-a propus să reînvie bucătăria medievală la dineurile organizate pentru celebrele festivaluri medievale de la Brisighella.

Există, de asemenea, citate online care atestă reputația produsului „Scalogno di Romagna” și utilizarea acestuia pentru condimentarea diferitor preparate sau ca produs conservat în ulei pe site-uri web precum Giallo Zafferano, La Gazzetta del Gusto, Buonissimo, Geisha Gourmet și Tallegini Gastrosofici.

Povestea „Scalogno di Romagna” este frumoasă și exemplară și se datorează rolului de lider al asociației Proloco di Riolo Terme, care a creat în 1993 primul „Fiera dello Scalogno di Romagna”, un festival care încă se organizează în fiecare an, la sfârșitul lunii iulie.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.