INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/2

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 24 martie 2022 – PJ/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Erdmann & Rossi GmbH (C-529/18 P), PC/PJ, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), Erdmann & Rossi GmbH (C-531/18 P)

(Cauzele conexate C-529/18 P și C-531/18 P) (1)

(Recurs - Principiile dreptului Uniunii - Articolul 19 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene - Reprezentarea părților în acțiunile directe în fața instanțelor Uniunii - Avocat care are calitatea de terț în raport cu reclamantul - Cerința independenței - Avocat care exercită profesia în calitate de colaborator într-un cabinet - Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)

(2022/C 198/02)

Limba de procedură: germana

Părțile

(Cauza C-529/18 P)

Recurent: PJ (reprezentanți: J. Lipinsky și C. von Donat, Rechtsanwälte)

Celelalte părți din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanți: D. Botis și A. Söder, agenți), Erdmann & Rossi GmbH (reprezentanți: H. Kunz-Hallstein și R. Kunz-Hallstein, Rechtsanwälte)

(Cauza C-531/18 P)

Recurent: PC (reprezentanți: J. Lipinsky și C. von Donat, Rechtsanwälte)

Celelalte părți din procedură: PJ (reprezentanți: J. Lipinsky și C. von Donat, avocați), Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanți: D. Botis și A. Söder, agenți), Erdmann & Rossi GmbH (reprezentanți: H. Kunz-Hallstein și R. Kunz-Hallstein, Rechtsanwälte)

Dispozitivul

1)	Respinge recursurile.

2)	Îl obligă pe PJ la plata cheltuielilor de judecată în cauza C-529/18 P, atât în ceea ce privește prezentul recurs, cât și în ceea ce privește procedura în fața Tribunalului.

3)	Obligă PC la plata cheltuielilor de judecată în cauza C-531/18 P, atât în ceea ce privește prezentul recurs, cât și în ceea ce privește procedura în fața Tribunalului.

(1) JO C 103, 30.3.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/3

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 22 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Najwyższy – Polonia) – M.F./J.M.

(Cauza C-508/19) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 267 TFUE - Necesitatea interpretării solicitate pentru ca instanța de trimitere să poată pronunța hotărârea - Noțiune - Procedură disciplinară deschisă împotriva unui judecător al unei instanțe de drept comun - Desemnarea de către președintele Camerei disciplinare a Sąd Najwyższy (Curtea Supremă, Polonia) a instanței disciplinare competente să judece în această procedură - Acțiune civilă în constatarea inexistenței unui raport de muncă între președintele acestei Camere disciplinare și Curtea Supremă - Lipsa competenței instanței de trimitere pentru a controla validitatea numirii unui judecător al Curții Supreme și inadmisibilitatea unei asemenea acțiuni în temeiul dreptului național - Inadmisibilitatea cererii de decizie preliminară)

(2022/C 198/03)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Reclamantă: M.F.

Pârât: J.M.

Cu participarea: Prokurator Generalny, Rzecznik Praw Obywatelskich

Dispozitivul

Cererea de decizie preliminară formulată de Sąd Najwyższy (Izba Pracy i Ubezpieczeń Społecznych) [Curtea Supremă (Camera pentru litigii de muncă și asigurări sociale), Polonia] este inadmisibilă.

(1) JO C 337, 7.10.2019.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/3

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 22 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel de Bruxelles – Belgia) – bpost SA/Autorité belge de la concurrence

(Cauza C-117/20) (1)

(Trimitere preliminară - Concurență - Servicii poștale - Sistem de tarifare adoptat de un prestator de serviciu universal - Amendă aplicată de o autoritate națională de reglementare din sectorul poștal - Amendă aplicată de o autoritate de concurență națională - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 50 - Principiul ne bis in idem - Existența aceleiași încălcări - Articolul 52 alineatul (1) - Limitări aduse principiului ne bis in idem - Cumul de proceduri și de sancțiuni - Condiții - Urmărirea unui obiectiv de interes general - Proporționalitate)

(2022/C 198/04)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel de Bruxelles

Părțile din procedura principală

Reclamantă: bpost SA

Pârâtă: Autorité belge de la concurrence

Cu participarea: Publimail SA, Comisia Europeană

Dispozitivul

Articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, interpretat în coroborare cu articolul 52 alineatul (1) din aceasta din urmă, trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o persoană juridică să fie sancționată cu amendă pentru săvârșirea unei încălcări a dreptului concurenței al Uniunii atunci când, pentru aceleași fapte, această persoană a făcut deja obiectul unei hotărâri judecătorești definitive la finalul unei proceduri referitoare la o încălcare a unei reglementări sectoriale vizând liberalizarea pieței în discuție, cu condiția ca să existe norme clare și precise care permit să se prevadă actele și omisiunile care pot face obiectul unui cumul de proceduri și de sancțiuni, precum și coordonarea dintre cele două autorități competente, ca cele două proceduri să fi fost desfășurate într-un mod suficient de coordonat într-un interval de timp apropiat și ca ansamblul sancțiunilor aplicate să corespundă gravității încălcărilor săvârșite.

(1) JO C 161, 11.5.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/4

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 22 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof – Austria) – Bundeswettbewerbsbehörde/Nordzucker AG, Südzucker AG, Agrana Zucker GmbH

(Cauza C-151/20) (1)

(Trimitere preliminară - Concurență - Articolul 101 TFUE - Înțelegere urmărită de două autorități naționale de concurență - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 50 - Principiul ne bis in idem - Existența aceleiași încălcări - Articolul 52 alineatul (1) - Limitări aduse principiului ne bis in idem - Condiții - Urmărirea unui obiectiv de interes general - Proporționalitate)

(2022/C 198/05)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă și recurentă: Bundeswettbewerbsbehörde

Pârâte și intimate: Nordzucker AG, Südzucker AG, Agrana Zucker GmbH

Dispozitivul

Articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune ca o întreprindere să fie urmărită de autoritatea de concurență a unui stat membru și să fie sancționată, dacă este cazul, cu o amendă pentru o încălcare a articolului 101 TFUE și a dispozițiilor corespunzătoare ale dreptului național al concurenței, ca urmare a unui comportament care a avut un obiect sau un efect anticoncurențial pe teritoriul acestui stat membru, în condițiile în care comportamentul respectiv a fost deja menționat de o autoritate de concurență a unui alt stat membru într-o decizie definitivă adoptată de aceasta cu privire la întreprinderea amintită, la finalul unei proceduri de constatare a încălcării articolului 101 TFUE și a dispozițiilor corespunzătoare ale dreptului concurenței al acestui alt stat membru, în măsura în care decizia respectivă nu se întemeiază pe constatarea unui obiect sau a unui efect anticoncurențial pe teritoriul primului stat membru.

Articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie să fie interpretat în sensul că o procedură de punere în aplicare a dreptului concurenței în care, ca urmare a participării părții în cauză la programul național de clemență, o încălcare a acestui drept poate fi doar constatată este susceptibilă de a fi supusă principiului ne bis in idem.

(1) JO C 209, 22.06.2020

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/5

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Rechtbank Midden-Nederland – Țările de Jos) – X, Z/Autoriteit Persoonsgegevens

(Cauza C-245/20) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal - Regulamentul (UE) 2016/679 - Competența autorității de supraveghere - Articolul 55 alineatul (3) - Operațiuni de prelucrare efectuate de instanțe în exercițiul funcției lor judiciare - Noțiune - Punere la dispoziția unui jurnalist a unor înscrisuri provenite dintr-o procedură judiciară care conțin date cu caracter personal)

(2022/C 198/06)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Midden-Nederland

Părțile din procedura principală

Reclamanți: X, Z

Pârâtă: Autoriteit Persoonsgegevens

Dispozitivul

Articolul 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) trebuie interpretat în sensul că faptul că o instanță pune temporar la dispoziția jurnaliștilor înscrisuri provenite dintr-o procedură judiciară, care conțin date cu caracter personal, pentru a le permite să relateze mai bine în mass-media despre desfășurarea acestei proceduri, face parte din exercitarea de către această instanță a „funcției sale judiciare”, în sensul acestei dispoziții.

(1) JO C 297, 7.09.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/5

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Wien – Austria) – Austro-Mechana Gesellschaft zur Wahrnehmung mechanisch-musikalischer Urheberrechte Gesellschaft mbH/Strato AG

(Cauza C-433/20) (1)

(Trimitere preliminară - Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională - Directiva 2001/29/CE - Articolul 2 - Reproducere - Articolul 5 alineatul (2) litera (b) - Excepția privind copia privată - Noțiunea de „orice suport” - Servere deținute de terți puse la dispoziția unor persoane fizice pentru uz personal - Compensație echitabilă - Reglementare națională care nu obligă furnizorii de servicii de cloud computing la plata redevenței pentru copia privată)

(2022/C 198/07)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht Wien

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Austro-Mechana Gesellschaft zur Wahrnehmung mechanisch-musikalischer Urheberrechte Gesellschaft mbH

Pârâtă: Strato AG

Dispozitivul

Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională trebuie interpretat în sensul că expresia „reproduceri pe orice suport”, prevăzută de această dispoziție, acoperă realizarea, în scopuri private, de copii prin stocare ale unor opere protejate prin dreptul de autor pe un server pe care furnizorul unui serviciu de cloud computing pune la dispoziția unui utilizator un spațiu de stocare.

Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/29 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care a transpus excepția prevăzută de această dispoziție, ce nu obligă furnizorii de servicii de stocare în cloud computing la plata unei compensații echitabile pentru realizarea, fără autorizație, de copii prin stocare ale unor opere protejate prin dreptul de autor de către persoane fizice, utilizatoare a acestor servicii, pentru uz personal și în scopuri care nu sunt direct sau indirect comerciale, în măsura în care această reglementare prevede plata unei compensații echitabile în favoarea titularilor de drepturi.

(1) JO C 414, 30.11.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/6

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Kúria – Ungaria) – Somogy Megyei Kormányhivatal/Upfield Hungary Kft.

(Cauza C-533/20) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 - Informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare - Etichetare - Mențiuni obligatorii - Lista ingredientelor - Denumirea specifică a acestor ingrediente - Adăugarea unei vitamine la un produs alimentar - Obligația de a menționa denumirea specifică a acestei vitamine - Lipsa obligației de a menționa preparatul cu vitamine utilizat)

(2022/C 198/08)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Kúria

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Somogy Megyei Kormányhivatal

Pârâtă: Upfield Hungary Kft.

Dispozitivul

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, trebuie interpretat, ținând seama în special de articolul 18 alineatul (2) din acesta, în sensul că, în ipoteza în care o vitamină a fost adăugată într-un produs alimentar, lista ingredientelor acestui produs alimentar nu trebuie să cuprindă, pe lângă mențiunea denumirii acestei vitamine, pe cea a preparatului cu vitamine care a fost utilizat.

(1) JO C 28, 25.1.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/7

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 24 martie 2022 – Hermann Albers eK/ Comisia Europeană, Republica Federală Germania, Land Niedersachsen (Germania)

(Cauza C-656/20 P) (1)

(Recurs - Ajutoare de stat - Noțiunea de „ajutor” - Transport public de călători - Compensarea costurilor inerente unor obligații de serviciu public - Transfer de resurse financiare între administrațiile publice - Obligația autorităților locale care organizează transporturile de a garanta tarife reduse pentru studenți și ucenici - Inexistența unui avantaj acordat de stat unei întreprinderi - Obligația de notificare)

(2022/C 198/09)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Hermann Albers eK (reprezentant: S. Roling, Rechtsanwalt)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Tomat și K. Blanck, agenți), Republica Federală Germania, Land Niedersachsen (Germania) (reprezentanți: S. Barth și H. Gading, Rechtsanwältinen)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Hermann Albers eK să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)	Land Niedersachsen (Germania) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 44, 8.2.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/7

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 24 martie 2022 – Gesamtverband Verkehrsgewerbe Niedersachsen eV (GVN)/Comisia Europeană, Republica Federală Germania, Land Niedersachsen (Germania)

(Cauza C-666/20 P) (1)

(Recurs - Ajutoare de stat - Noțiunea de „ajutor” - Transport public de călători - Compensarea costurilor inerente unor obligații de serviciu public - Transfer de resurse financiare între administrațiile publice - Obligația autorităților locale care organizează transporturile de a stabili tarife reduse pentru studenți și ucenici - Inexistența unui avantaj acordat de stat unei întreprinderi - Noțiunea de „întreprindere”)

(2022/C 198/10)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Gesamtverband Verkehrsgewerbe Niedersachsen eV (GVN) (reprezentant: C. Antweiler, Rechtsanwalt)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Gesamtverband Verkehrsgewerbe Niedersachsen eV (GVN) să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)	Land Niedersachsen (Germania) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 44, 8.2.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/8

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Naczelny Sąd Administracyjny – Polonia) – W.G./Dyrektor Izby Skarbowej w L.

(Cauza C-697/20) (1)

(Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 9 - Persoană impozabilă - Articolele 295 și 296 - Regimul forfetar pentru producătorii agricoli - Soți care desfășoară o activitate agricolă prin utilizarea de bunuri care fac parte din comunitatea legală - Posibilitatea acestor soți de a fi considerați persoane impozabile distincte în scopuri de TVA - Alegerea unuia dintre soți de a renunța la statutul de producător agricol forfetar și de a-și desfășura activitatea sub regimul normal de TVA - Pierderea de către celălalt soț a statutului de producător agricol forfetar)

(2022/C 198/11)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din procedura principală

Reclamantă: W.G.

Pârât: Dyrektor Izby Skarbowej w L.

Dispozitivul

Articolele 9, 295 și 296 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în sensul că:

—

se opun practicii unui stat membru care exclude posibilitatea ca soții care desfășoară o activitate agricolă în cadrul aceleiași exploatații utilizând bunuri care fac parte din comunitatea legală să poată fi considerați persoane impozabile distincte în scopuri de TVA, în cazul în care fiecare soț desfășoară o activitate economică în mod independent;

—

nu se opun ca, în împrejurări în care soții desfășoară o activitate agricolă sub regimul forfetar al producătorilor agricoli, alegerea de către unul dintre soți a impozitării activității sale conform regimului normal de TVA să determine pierderea de către celălalt soț a statutului de producător agricol forfetar, atunci când, după examinarea situației concrete, acest lucru se dovedește necesar pentru a contracara riscurile de abuz și de fraudă care nu pot fi înlăturate prin prezentarea, de către soți, a unor elemente de probă adecvate sau atunci când desfășurarea de către soți a acestei activități în mod independent și fiecare în cadrul regimului normal de TVA nu prezintă dificultăți administrative comparativ cu situația existenței concomitente a două statute diferite ale soților respectivi.

(1) JO C 182, 10.5.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/9

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Nejvyšší správní soud – Republica Cehă) – Generální ředitelství cel/TanQuid Polska Sp. z o. o.

(Cauza C-711/20) (1)

(Trimitere preliminară - Accize - Directiva 92/12/CE - Articolul 4 - Circulația produselor în regim de suspendare a accizelor - Condiții - Articolele 6 și 20 - Punere în consum a produselor - Falsificare a documentului administrativ de însoțire - Infracțiune sau neregulă comisă pe parcursul circulației unor produse supuse accizelor în regim de suspendare a accizelor - Derogare neregulamentară a unor produse de la un regim de suspendare - Destinatar care nu are cunoștință de circulație - Fraudă săvârșită de un terț - Articolul 13 litera (a) și articolul 15 alineatul (3) - Garanție obligatorie pentru a asigura circulația - Întindere)

(2022/C 198/12)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Nejvyšší správní soud

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Generální ředitelství cel

Pârâtă: TanQuid Polska Sp. z o. o.

Dispozitivul

Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 94/74/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994, trebuie să fie interpretată în sensul că o expediere, de către un antrepozitar autorizat, a unor produse supuse accizelor, sub acoperirea unui document de însoțire și a unei garanții obligatorii, constituie o circulație a produselor în regim de suspendare a accizelor, în sensul articolului 4 litera (c) din aceasta, în pofida faptului că, din cauza unui comportament fraudulos al unor terți, destinatarul indicat în documentul de însoțire respectiv și în garanția menționată nu are cunoștință de faptul că aceste produse îi sunt expediate, atât timp cât autoritățile competente ale statului membru în cauză nu au constatat acest fapt sau o altă neregulă sau infracțiune.

Împrejurarea că garanția obligatorie constituită de antrepozitarul autorizat în scopul acestei expedieri precizează denumirea destinatarului autorizat, însă nu și calitatea acestuia de comerciant înregistrat nu are incidență asupra caracterului legal al unei astfel de circulații.

(1) JO C 88, 15.3.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/9

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof – Germania) – Galapagos BidCo. S.a.r.l./DE, în calitate de lichidator al Galapagos S.A., Hauck Aufhäuser Fund Services S.A., Prime Capital S.A.

(Cauza C-723/20) (1)

(Trimitere preliminară - Regulamentul (UE) 2015/848 - Proceduri de insolvență - Articolul 3 alineatul (1) - Competență internațională - Transferul centrului intereselor principale ale debitorului în alt stat membru după introducerea unei cereri de deschidere a unei proceduri principale de insolvență)

(2022/C 198/13)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Recurentă: Galapagos BidCo. S.a.r.l.

Intimați: DE, în calitate de lichidator al Galapagos S.A., Hauck Aufhäuser Fund Services S.A., Prime Capital S.A.

Dispozitivul

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență trebuie interpretat în sensul că instanța dintr-un stat membru sesizată cu o cerere de deschidere a unei proceduri principale de insolvență păstrează competența exclusivă de a deschide o astfel de procedură atunci când centrul intereselor principale ale debitorului este transferat într-un alt stat membru după introducerea acestei cereri, dar înainte ca instanța respectivă să se fi pronunțat asupra ei. În consecință și în măsura în care acest regulament rămâne aplicabil cererii menționate, instanța dintr-un alt stat membru sesizată ulterior cu o cerere introdusă în același scop nu poate, în principiu, să se declare competentă să deschidă o procedură principală de insolvență atât timp cât prima instanță nu s-a pronunțat și nu și-a declinat competența.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/10

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil d'État – Belgia) – CT, Ferme de la Sarte SPRL/Région wallonne

(Cauza C-726/20) (1)

(Trimitere preliminară - Politica agricolă comună (PAC) - Finanțare din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) - Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 - Articolul 17 alineatul (1) litera (b) - Ajutoarele pentru investiții pentru prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la Tratatul FUE - Noțiunea de „produse agricole” - Noțiunile de „plante vii” și „produse de floricultură” - Gazon în rulouri pentru amenajarea acoperișurilor verzi)

(2022/C 198/14)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamanți: CT, Ferme de la Sarte SPRL

Pârâtă: Région wallonne

Dispozitivul

Articolul 17 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „produse agricole care fac obiectul anexei I la [Tratatul FUE]”, care figurează în acesta, acoperă plantele utilizate pentru amenajarea acoperișurilor verzi, precum gazonul în rulouri, astfel încât investițiile materiale care le privesc pot beneficia de un ajutor în temeiul măsurii de sprijin pentru dezvoltarea rurală prevăzute de această dispoziție.

(1) JO C 79, 8.3.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/11

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 24 martie 2022 – Comisia Europeană/Irlanda

(Cauza C-125/21) (1)

(Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor - Cooperare judiciară în materie penală - Recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană - Decizia-cadru 2008/909/JAI - Neadoptarea măsurilor necesare pentru a se conforma deciziei-cadru - Lipsa comunicării către Comisia Europeană)

(2022/C 198/15)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Tomkin și S. Grünheid, agenți)

Pârâtă: Irlanda (reprezentanți: M. Browne, M. Lane și J. Quaney, agenți, asistați de M. Gray, SC)

Dispozitivul

Prin faptul că nu a adoptat în termenul prevăzut actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru se conforma Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană și prin faptul că nu a comunicat Comisiei Europene textul acestor acte, Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 29 alineatele (1) și (2) din această decizie-cadru.

2)	Obligă Irlanda la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 148, 26.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/11

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 24 martie 2022 – Comisia Europeană/Irlanda

(Cauza C-126/21) (1)

(Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor - Cooperare judiciară în materie penală - Recunoaștere reciprocă în materia deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă - Decizia-cadru 2009/829/JAI - Neadoptarea măsurilor necesare pentru a se conforma deciziei-cadru - Necomunicare către Comisia Europeană)

(2022/C 198/16)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Tomkin și S. Grünheid, agenți)

Pârâtă: Irlanda (reprezentanți: M. Browne, M. Lane și J. Quaney, agenți, asistați de M. Gray, SC)

Dispozitivul

Prin neadoptarea în termenul prevăzut a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Deciziei-cadru 2009/829/JAI a Consiliului din 23 octombrie 2009 privind aplicarea, între statele membre ale Uniunii Europene, a principiului recunoașterii reciproce în materia deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă și prin necomunicarea către Comisia Europeană a textului acestor dispoziții, Irlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 27 din această decizie-cadru.

2)	Obligă Irlanda la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 148, 26.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/12

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 24 martie 2022 – Lukáš Wagenknecht/Comisia Europeană

(Cauza C-130/21 P) (1)

(Recurs - Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Combaterea fraudei - Cadrul financiar multianual - Pretins conflict de interese al prim-ministrului Republicii Cehe - Cerere de împiedicare a acestuia să se întâlnească cu Colegiul comisarilor europeni - Cerere de încetare a plăților directe din bugetul Uniunii în favoarea anumitor grupuri agroalimentare - Acțiune în constatarea abținerii de a acționa - Pretinsă lipsă de acțiune a Comisiei Europene - Compunerea Tribunalului Uniunii Europene - Pretinsă lipsă de imparțialitate - Inadmisibilitatea acțiunii - Luare de poziție - Calitate procesuală activă - Interesul de a exercita acțiunea)

(2022/C 198/17)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Lukáš Wagenknecht (reprezentant: A. Koller, advokátka)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Erlbacher și M. Salyková, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Îl obligă pe domnul Lukaš Wagenknecht să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană.

(1) JO C 182, 10.5.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/12

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 24 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal d'instance de Rodez – Franța) – BNP Paribas Personal Finance SA/AN, CN

(Cauza C-82/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Protecția consumatorilor - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - Contract de împrumut ipotecar exprimat în monedă străină (franc elvețian) - Articolul 4 alineatul (2) - Obiectul principal al contractului - Clauze care expun împrumutatul la un risc de schimb valutar - Cerințe de inteligibilitate și de transparență - Articolul 3 alineatul (1) - Dezechilibru semnificativ - Articolul 5 - Redactare clară și inteligibilă a unei clauze contractuale)

(2022/C 198/18)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de grande instance de Rodez

Părțile din procedura principală

Reclamantă: BNP Paribas Personal Finance SA

Pârâți: AN, CN

Cu participarea: Caisse régionale de crédit agricole mutuel du Languedoc

Dispozitivul

Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că, în cadrul unui contract de împrumut exprimat în monedă străină, cerința de transparență a clauzelor acestui contract, care prevăd că moneda străină este moneda de calcul și că euro este moneda de plată și care au ca efect plasarea riscului de schimb valutar în sarcina împrumutatului, este îndeplinită din moment ce profesionistul a furnizat consumatorului informații suficiente și exacte care îi permit unui consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat să înțeleagă funcționarea concretă a mecanismului financiar în discuție și să evalueze astfel riscul consecințelor economice negative, potențial semnificative, ale unor asemenea clauze asupra obligațiilor sale financiare pe toată durata contractului menționat.

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că clauzele unui contract de împrumut care prevăd că moneda străină este moneda de calcul și că euro este moneda de plată și care au ca efect plasarea riscului de schimb valutar, fără a se stipula un plafon, în sarcina împrumutatului, pot crea un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților care decurg din contractul menționat, în detrimentul consumatorului, din moment ce profesionistul nu se putea aștepta în mod rezonabil, respectând cerința de transparență față de consumator, ca acesta din urmă să accepte un risc disproporționat de schimb valutar care rezultă din astfel de clauze, întrucât simpla constatare, dacă este cazul, a lipsei bunei-credințe a profesionistului nu este suficientă pentru a caracteriza un astfel de dezechilibru.

(1) Data depunerii: 14.2.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/13

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 25 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Spetsializiran nakazatelen sad – Bulgaria) – Procedură penală împotriva lui IP, DD, ZI, SS, HYA

(Cauza C-609/21) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Articolul 4 alineatul (3) TUE - Articolul 267 TFUE - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 47 al doilea paragraf - Articolul 94 din Regulamentul de procedură al Curții - Conținutul unei cereri de decizie preliminară - Normă națională care prevede desesizarea instanței naționale penale pentru că a luat poziție în cererea de decizie preliminară asupra cadrului factual al cauzei, sub sancțiunea anulării deciziei care urmează să fie pronunțată pe fond - Articolul 18 TFUE - Articolul 21 alineatul (2) din cartă - Articolul 23 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene - Obligația instanțelor naționale de a informa statul membru de care aparțin cu privire la orice cerere de decizie preliminară adresată Curții)

(2022/C 198/19)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Spetsializiran nakazatelen sad

Părțile din procedura principală

IP, DD, ZI, SS, HYA

Dispozitivul

Articolul 267 TFUE și articolul 94 primul paragraf litera (a) din Regulamentul de procedură al Curții, citite în lumina articolului 4 alineatul (3) TUE și a articolului 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun unei norme naționale care impune instanțelor statuând în materie penală, atunci când acestea se pronunță asupra situației de fapt în cadrul unei cereri de decizie preliminară adresate Curții, să se desesizeze, sub sancțiunea anulării deciziei care urmează să fie pronunțată pe fond. O asemenea normă trebuie înlăturată de aceste instanțe, precum și de orice organ abilitat să o aplice.

Articolul 18 TFUE, articolul 21 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale, precum și articolul 23 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru care impune unei instanțe care sesizează Curtea cu o cerere de decizie preliminară să transmită o copie a acestei cereri autorității însărcinate cu reprezentarea acestui stat membru în fața Curții.

(1) Data depunerii: 28.9.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/14

Ordonanța Curții (Camera a opta) din 30 martie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal da Relação de Lisboa – Portugalia) – Orbest, SA/CS, QN, OP, și alții

(Cauza C-659/21) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Transport aerian - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor - Articolul 5 alineatul (3) - Exonerare de obligația de compensare - Noțiunea de „împrejurări excepționale” - Defecțiune tehnică a aeronavei ca urmare a coliziunii unui vehicul de catering aparținând unui terț cu această aeronavă aflată în poziție de staționare în aeroport)

(2022/C 198/20)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal da Relação de Lisboa

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Orbest, SA

Pârâți: CS, QN, OP, și alții

Dispozitivul

Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie interpretat în sensul că defecțiunea tehnică a unei aeronave ca urmare a coliziunii unui vehicul de catering aparținând unui terț cu această aeronavă aflată în poziție de staționare în aeroport poate intra sub incidența noțiunii de „împrejurarea excepțională”, în sensul acestei dispoziții.

(1) Data depunerii: 2.11.2021

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sofiyski rayonen sad (Bulgaria) la 29 septembrie 2021 – XN/Organ de poliție din cadrul 2 RU SDVR

(Cauza C-608/21)

(2022/C 198/21)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Sofiyski rayonen sad

Părțile din procedura principală

Reclamant: XN

Pârât: Organ de poliție din cadrul 2 RU SDVR

Întrebările preliminare

Prevederile articolului 8 alineatul (1) coroborat cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2012/13/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO 2012, L 142, p. 1) trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale, aplicată în scop corectiv în temeiul unei jurisprudențe consacrate în statul membru în cauză, potrivit căreia se admite ca informațiile cu privire la motivele arestării unei persoane suspectate, inclusiv cu privire la fapta penală de care este suspectată, să nu fie conținute în actul de reținere scris, ci în alte documente însoțitoare (anterioare sau ulterioare), care nu se prezintă imediat și de care persoana poate lua cunoștință ulterior, cu ocazia unei eventuale contestări a legalității reținerii în fața instanței judecătorești?

Dispoziția articolului 6 alineatul (2) din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO 2012, L 142, p. 1) trebuie interpretată în sensul că, pentru a garanta exercitarea efectivă a dreptului la apărare, informațiile cu privire la fapta penală de a cărei comitere este suspectată o persoană arestată trebuie să conțină date privind timpul, locul, modalitățile comiterii, participarea concretă a persoanei și încadrarea penală care decurge din aceasta?

(1) JO 2012, L 142, p. 1.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/16

Recurs introdus la 10 decembrie 2021 de NB împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a patra) din 28 septembrie 2021 în cauza T-648/20, NB/Curtea de Justiție a Uniunii Europene

(Cauza C-774/21 P)

(2022/C 198/24)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: NB (reprezentanți: J.-N. Louis, avocat, N. Maes, avocată)

Cealaltă parte din procedură: Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Concluziile recurentului

—	anularea ordonanței atacate;

Rejudecând cauza pe fond:

—	anularea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene de a nu o numi în gradul AST10 pentru exercițiul de numire-promovare/ „reîncadrare” 2014-2018;

—	obligarea în orice caz a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente celor două proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, reclamanta invocă eroarea vădită de apreciere prin faptul că Tribunalul a decis că acțiunea este inadmisibilă.

Ea invocă de asemenea nelegalitatea procedurii stabilite de instituție pentru punerea în aplicare a reformei Statutului din 2014 în ceea ce privește numirea/promovarea de la gradul AST9 la gradul AST10.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Aachen (Germania) la 22 decembrie 2021 – Staatsanwaltschaft Aachen

(Cauza C-819/21)

(2022/C 198/25)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Aachen

Părțile din procedura principală

Reclamant: Staatsanwaltschaft Aachen

Cealaltă parte: M.D.

Întrebările preliminare

Instanța din statul membru de executare chemată să se pronunțe asupra încuviințării executării poate, în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Decizia-cadru 2008/909/JAI (1), coroborat cu articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, să refuze recunoașterea hotărârii judecătorești a unui alt stat membru și executarea pedepsei aplicate prin această hotărâre, în conformitate cu articolul 8 din Decizia-cadru 2008/909/JAI, în cazul în care există indicii că circumstanțele din respectivul stat membru la momentul pronunțării hotărârii care trebuie să fie executată, respectiv a hotărârilor ulterioare referitoare la aceasta, sunt incompatibile cu dreptul fundamental la un proces echitabil, deoarece în statul membru respectiv sistemul judiciar însuși nu mai respectă principiul statului de drept consacrat la articolul 2 TUE?

Instanța din statul membru de executare chemată să se pronunțe asupra încuviințării executării poate, în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Decizia-cadru 2008/909/JAI, coroborat cu principiul statului de drept consacrat la articolul 2 TUE, să refuze recunoașterea hotărârii judecătorești a unui alt stat membru și executarea pedepsei aplicate prin această hotărâre, în conformitate cu articolul 8 din Decizia-cadru 2008/909/JAI, în cazul în care există indicii că sistemul judiciar din statul membru respectiv nu mai respectă, la momentul pronunțării hotărârii privind încuviințarea executării, principiul statului de drept consacrat la articolul 2 TUE?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Înainte de a refuza recunoașterea unei hotărâri judecătorești pronunțate de o instanță judecătorească a unui alt stat membru și executarea sancțiunii aplicate prin această hotărâre, făcând trimitere la articolul 3 alineatul (4) din Decizia-cadru 2008/909/JAI, coroborat cu articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, deoarece există indicii că circumstanțele din statul membru respectiv sunt incompatibile cu dreptul fundamental la un proces echitabil, deoarece în statul membru respectiv sistemul judiciar însuși nu mai respectă principiul statului de drept, este necesar, într-o a doua etapă, să se examineze dacă circumstanțele incompatibile cu dreptul fundamental la un proces echitabil au avut, în cadrul procedurii respective, un efect concret în detrimentul persoanei/persoanelor condamnate?

În cazul în care răspunsul la prima și/sau la a doua întrebare este negativ, astfel încât decizia de a stabili dacă circumstanțele dintr-un stat membru sunt incompatibile cu dreptul fundamental la un proces echitabil, deoarece în acest stat membru sistemul judiciar nu mai respectă principiul statului de drept, nu este de competența instanțelor judecătorești din statele membre, ci a Curții de Justiție a Uniunii Europene:

Era, la 7 august 2018 și/sau la 16 iulie 2019, sau este în prezent sistemul judiciar din Republica Polonă conform cu principiul statului de drept care decurge din articolul 2 TUE?

(1) Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană (JO 2008, L 327, p. 27).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/18

Recurs introdus la 28 decembrie 2021 de Fachverband Spielhallen eV și LM împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a patra) din 22 octombrie 2021 în cauza T-510/20, Fachverband Spielhallen eV și LM/Comisia Europeană

(Cauza C-831/21 P)

(2022/C 198/26)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurente: Fachverband Spielhallen eV, LM (reprezentanți: A. Bartosch și R. Schmidt, avocați)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Republica Federală Germania

Concluziile recurentelor

—	Anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-510/20;

—	trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului;

—	amânarea pronunțării cu privire la cheltuielile de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurentele invocă un motiv unic de recurs, întemeiat pe o încălcare a articolului 107 alineatul (1) TFUE.

Tribunalul a respins acțiunea formulată în cauza T-510/20 pentru motivul unic că măsura în litigiu nu era de natură să confere un avantaj economic în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE. Totuși, potrivit unei jurisprudențe constante a instanțelor Uniunii în materie fiscală, elementele constitutive ale avantajului și ale selectivității trebuie examinate în mod constant împreună. Constatarea selectivității presupune definirea în mod constant a unui regim fiscal normal. Astfel, în lipsa acestei definiri, nu se poate stabili dacă există un avantaj economic. Cu toate acestea, Tribunalul a omis să examineze cazul normal fiscal și, prin urmare, nu ar fi trebuit să concluzioneze că măsura în litigiu nu conferea niciun avantaj economic. În consecință, ordonanța atacată este viciată de o eroare de drept gravă.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgericht München (Germania) la 7 ianuarie 2022 – HTB Neunte Immobilien Portfolio geschlossene Investment UG & Co. KG/Müller Rechtsanwaltsgesellschaft mbH

(Cauza C-17/22)

(2022/C 198/27)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht München

Părțile din procedura principală

Reclamantă: HTB Neunte Immobilien Portfolio geschlossene Investment UG & Co. KG

Pârâtă: Müller Rechtsanwaltsgesellschaft mbH

Întrebările preliminare

Din interpretarea articolului 6 alineatul (1) literele (b) și (f) din Regulamentul general privind protecția datelor (1) reiese că, în cazul unei societăți publice de persoane, participarea la societate în calitate de asociat fără răspundere personală, având numai un nivel redus de răspundere și fără a fi administrator asociat este suficientă pentru a constata existența unui „interes legitim” în ceea ce privește informațiile referitoare la toți asociații care participă indirect, prin intermediul unui administrator fiduciar, la datele de contact ale acestora și la participarea acestora la societatea publică de persoane și pentru a deduce, din contractul de societate, o obligație contractuală corespunzătoare

b	sau, în asemenea condiții, interesul legitim se limitează la obținerea de informații de la societate cu privire la acei participanți indirecți care nu au un nivel scăzut de răspundere, ci dețin o cotă minimă care le permite să exercite cel puțin o influență asupra viitorului societății?

În cazul unui astfel de drept nelimitat [1) litera a)], pentru a nu depăși limita, inerentă acestuia, a unui abuz de drept sau pentru a face o excepție de la restrângerea unui drept de acces limitat [prima întrebare b)], este suficientă intenția de a lua contact în scopul cunoașterii reciproce, al unui schimb de opinii sau al unor negocieri cu privire la cumpărarea de părți sociale

sau un interes pentru a obține informații este considerat relevant numai în cazul în care divulgarea este solicitată cu intenția expresă de a lua contact cu alți asociați pentru a le solicita coordonare în scopurile indicate în mod concret, care fac necesară formarea unei voințe în cadrul unor decizii ale asociaților?

(1) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgerichts München (Germania) la 7 ianuarie 2022 – Ökorenta Neue Energien Ökostabil IV geschlossene Investment GmbH & Co. KG/WealthCap Photovoltaik 1 GmbH Co.KG, WealthCap PEIA Komplementär GmbH, WealthCap Investorenbetreuung GmbH

(Cauza C-18/22)

(2022/C 198/28)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgerichts München

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Ökorenta Neue Energien Ökostabil IV geschlossene Investment GmbH & Co. KG

Pârâte: WealthCap Photovoltaik 1 GmbH Co.KG, WealthCap PEIA Komplementär GmbH, WealthCap Investorenbetreuung GmbH

Întrebările preliminare

b	sau, în asemenea condiții, interesul legitim se limitează la obținerea de informații de la societate cu privire la acei participanți indirecți care nu au un nivel scăzut de răspundere, ci dețin o cotă minimă care le permite să exercite cel puțin o influență asupra viitorului societății?

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Opolu (Polonia) la 7 ianuarie 2022 – OP

(Cauza C-21/22)

(2022/C 198/29)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Opolu

Părțile din procedura principală

Reclamant: OP

Pârât: Notariusz Justyna Gawlica

Întrebările preliminare

Articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 650/2012 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor trebuie interpretat în sensul că o persoană care nu este cetățean al Uniunii Europene are dreptul de a alege ca lege aplicabilă succesiunii sale în ansamblu legea statului a cărui cetățenie o deține?

Articolul 75 coroborat cu articolul 22 din Regulamentul nr. 650/2012 menționat trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care un acord bilateral încheiat între un stat membru și o țară terță nu reglementează alegerea legii aplicabile în materie de succesiuni, dar indică această lege, un resortisant al țării terțe respective rezident în statul membru poate alege legea aplicabilă?

(1) JO 2012, L 201, p. 107.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 7 ianuarie 2022 – T. S.A./Przewodniczący Krajowej Rady Radiofonii i Telewizji

(Cauza C-22/22)

(2022/C 198/30)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Recurentă: T. S.A.

Intimat: Przewodniczący Krajowej Rady Radiofonii i Telewizji

Întrebarea preliminară

Articolul 20 alineatul (2) coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (1) și articolele 11 și 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei reglementări naționale care interzice doar posturilor de televiziune să insereze publicitate în cursul programelor lor pentru copii, fără a extinde această interdicție la furnizorii de servicii mass-media audiovizuale la cerere?

(1) JO 2010, L 95, p. 1.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de XXX (Germania) la 18 ianuarie 2022 – XXX/Helvetia schweizerische Lebensversicherungs-AG

(Cauza C-41/22)

(2022/C 198/31)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

XXX

Părțile din procedura principală

Reclamant: XXX

Pârâtă: Helvetia schweizerische Lebensversicherungs-AG

Întrebările preliminare

Dreptul Uniunii, în special articolul 15 alineatul (1) din Directiva 90/619/CEE (1), articolul 31 din Directiva 92/96/CEE (2) și articolul 35 alineatul (1) din Directiva 2002/83/CE (3), coroborate eventual cu articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei reglementări sau unei jurisprudențe naționale care stabilește în sarcina titularului poliței de asigurare – după exercitarea justificată a dreptului său de retragere – obligația de a prezenta faptele și probele în vederea cuantificării beneficiilor obținute chiar din asigurare? Dreptul Uniunii, în special principiul efectivității, impune, în cazul admisibilității unei sarcini a prezentării faptelor și a probei astfel repartizate, ca titularul poliței de asigurare să aibă împotriva asigurătorului drepturi la informare sau la alte facilități care să-i permită să își valorifice pretențiile?

Unui asigurător, care nu l-a informat sau l-a informat doar incorect pe titularul poliței de asigurare cu privire la dreptul său de retragere, îi este interzis să invoce decăderea, abuzul de drept sau prescripția împotriva drepturilor titularului poliței de asigurare care decurg din această împrejurare, cum ar fi în special dreptul de retragere?

Unui asigurător, care nu i-a transmis sau i-a transmis titularului poliței de asigurare doar informaţii care trebuie comunicate consumatorilor incomplete sau incorecte, îi este interzis să invoce decăderea, abuzul de drept sau prescripția împotriva drepturilor titularului poliței de asigurare care decurg din această împrejurare, cum ar fi în special dreptul de retragere?

(1) A doua directivă a Consiliului din 8 noiembrie 1990 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea directă de viață, de stabilire a dispozițiilor destinate să faciliteze exercitarea eficientă a libertății de a presta servicii și de modificare a Directivei 79/267/CEE (JO 1990, L 330, p. 50).

(2) Directiva Consiliului din 10 noiembrie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind asigurarea directă de viață și de modificare a Directivelor 79/267/CEE și 90/619/CEE (a treia directivă privind asigurarea de viață) (JO 1992, L 360, p. 1).

(3) Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viață (JO 2002, L 345, p. 1).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Najwyższy (Polonia) la 18 ianuarie 2022 – Prokurator Generalny

(Cauza C-43/22)

(2022/C 198/32)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Najwyższy

Părțile din procedura principală

Recurent: Prokurator Generalny

Celelalte părți din procedură: D. J., D[X]. J., Ł. J. și S. J. și Wojewódzkie Pogotowie Ratunkowe w K.

Întrebările preliminare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 5 alineatele (1)-(3) din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborate cu articolul 47 și articolul 51 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale trebuie interpretate în sensul că se opun unor dispoziții naționale potrivit cărora ministrul justiției dintr-un stat membru poate, pe baza unor criterii care nu au fost făcute publice, pe de o parte, să detașeze un judecător, pe durată determinată sau nedeterminată, la o instanță civilă superioară competentă să se pronunțe în cauze care intră sub incidența dreptului Uniunii și, pe de altă parte, să revoce această detașare în orice moment și pe baza unei decizii nemotivate?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 5 alineatele (1)-(3) din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborate cu articolul 47 și articolul 51 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale trebuie interpretate în sensul că instanța națională sesizată cu o cale de atac formulată împotriva hotărârii unei instanțe din a cărei compunere face parte un judecător detașat potrivit modalităților descrise la prima întrebare este obligată să examineze din oficiu dacă o asemenea instanță este o instanță judecătorească independentă și imparțială, inclusiv în cazul în care cauza cu care este sesizată nu intră sub incidența dreptului Uniunii?

În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a doua întrebare: articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 5 alineatele (1)-(3) din Tratatul privind Uniunea Europeană coroborate cu articolul 47 și articolul 51 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale trebuie interpretate în sensul că impun instanței dintr-un stat membru să anuleze hotărârea judecătorească definitivă în fiecare caz în care constată că la examinarea cauzei respective a participat un asemenea judecător detașat și că instanța din a cărei compunere a făcut parte acesta nu era independentă și imparțială, prin intermediul unei căi de atac care servește la anularea hotărârilor judecătorești definitive precum o cale extraordinară de atac, sau efectele unei asemenea încălcări țin de autonomia procedurală a statului membru?

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverwaltungsgericht (Austria) la 21 ianuarie 2022 – Apotheke B./Bundesamt für Sicherheit im Gesundheitswesen (BASG)

(Cauza C-47/22)

(2022/C 198/33)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Apotheke B.

Pârât: Bundesamt für Sicherheit im Gesundheitswesen (BASG)

Întrebările preliminare

Articolul 80 primul paragraf litera (b) din Directiva 2001/83/CE (1) trebuie interpretat în sensul că cerința care trebuie dedusă din această dispoziție este în continuare îndeplinită în cazul în care, precum în procedura principală, titularul unei autorizații de distribuție angro își procură medicamente de la alte persoane care sunt, de asemenea, autorizate sau abilitate, în conformitate cu dispozițiile naționale, să elibereze medicamente către populație, dar care nu sunt ele însele titulare ale unei astfel de autorizații sau care sunt exceptate de la obținerea acestei autorizații în temeiul articolului 77 alineatul (3) din această directivă, iar procurarea se face numai la scară redusă?

În cazul unui răspuns negativ la litera (a) de la prima întrebare, pentru respectarea cerinței prevăzute la articolul 80 primul paragraf litera (b) din Directiva 2001/83/CE, este relevant dacă medicamentele obținute în acest mod, astfel cum a fost descris în procedura principală și la litera (a) de la prima întrebare, sunt furnizate numai persoanelor autorizate sau abilitate să elibereze medicamente populației în temeiul articolului 77 alineatul (2) din această directivă sau și celor care sunt ele însele titulare ale unei autorizații de distribuție angro?

Articolul 79 litera (b) și articolul 80 litera (g) coroborate cu punctul 2.2 din Orientările din 5 noiembrie 2013 privind bunele practici de distribuție pentru medicamentele de uz uman trebuie să fie interpretate în sensul că cerințele privind personalul sunt îndeplinite și atunci când, precum în procedura principală, persoana responsabilă lipsește (fizic) din întreprindere timp de patru ore, dar poate fi contactată telefonic în acest interval?

Directiva 2001/83/CE, în special articolul 79 și articolul 80 litera (g) coroborate cu punctul 2.3 primul paragraf din Orientările din 5 noiembrie 2013 privind bunele practici de distribuție pentru medicamentele de uz uman, trebuie să fie interpretată în sensul că cerințele prevăzute de aceste dispoziții sau orientări în ceea ce privește personalul sunt îndeplinite în cazul în care, precum în procedura principală, în cazul unei absențe a persoanei responsabile în sensul descris la întrebarea 2 litera (a), lucrătorii prezenți în întreprindere, în special în cazul unei inspecții efectuate de către autoritatea statului membru competentă pentru o astfel de inspecție, nu sunt în măsură să furnizeze ei înșiși informații privind procedurile scrise referitoare la domeniile lor de responsabilitate respective?

Directiva 2001/83/CE, în special, articolul 79 și articolul 80 litera (g) coroborate cu punctul 2.3 din Orientările din 5 noiembrie 2013 privind bunele practici de distribuție pentru medicamentele de uz uman trebuie interpretată în sensul că, în evaluarea aspectului dacă există personal competent suficient în toate etapele distribuției angro, trebuie să se ia în considerare și activitățile externalizate către terți (respectiv activitățile efectuate de terțe persoane însărcinate), astfel cum este cazul în procedura principală, iar directiva menționată se opune obținerii unei expertize pentru această evaluare sau aceasta chiar impune obținerea unei astfel de expertize?

Directiva 2001/83/CE, în special articolul 77 alineatul (6) și articolul 79 din aceasta, trebuie interpretată în sensul că autorizația de a desfășura activitatea de distribuitor angro de medicamente trebuie să fie revocată și în cazul în care se constată că nu a fost respectată o cerință prevăzută la articolul 80 din această directivă, astfel cum este cazul, de exemplu, în procedura principală, în condițiile procurării de medicamente în mod contrar articolului 80 primul paragraf litera (b) din directiva menționată, dar această cerință este respectată din nou, în orice caz, la momentul deciziei autorității competente a statului membru, respectiv a instanței sesizate? În cazul unui răspuns negativ: ce alte cerințe ale dreptului Uniunii există pentru această evaluare, în special, când trebuie autorizația să fie (doar) suspendată în loc de a fi revocată?

(1) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO 2001, L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Verwaltungsgericht Wiesbaden (Germania) la 1 februarie 2022 – UZ/Bundesrepublik Deutschland

(Cauza C-60/22)

(2022/C 198/34)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Wiesbaden

Părțile din procedura principală

Reclamant: UZ

Pârâtă: Bundesrepublik Deutschland

Întrebările preliminare

Lipsa, în tot sau în parte, a responsabilității unui operator în temeiul articolului 5 din Regulamentul general privind protecția datelor (denumit în continuare „RGPD”) (1), de exemplu ca urmare a absenței sau a caracterului incomplet al evidențelor activităților de prelucrare în temeiul articolului 30 din RGPD ori ca urmare a lipsei unui acord cu privire la o procedură comună potrivit articolului 26 din RGPD, face ca prelucrarea să fie ilegală în sensul articolului 17 alineatul (1) litera (d) din RGPD și al articolului 18 alineatul (1) litera (b) din RGPD, astfel încât există un drept al persoanei vizate la ștergere sau la restricționare?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, existența unui drept la ștergere sau la restricționare implică faptul că datele prelucrate nu pot fi luate în considerare în cadrul unei proceduri judiciare? În orice caz, aceasta este situația atunci când persoana vizată se opune utilizării în cadrul unei proceduri judiciare?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, încălcarea de către un operator a dispozițiilor articolelor 5, 30 sau 26 din RGPD implică faptul că o instanță națională poate lua în considerare datele în contextul utilizării în justiție a prelucrării datelor numai în situația în care persoana vizată consimte în mod expres la aceasta?

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Supremo Tribunal Administrativo (Portugalia) la 11 februarie 2022 – Companhia de Distribuição Integral Logista Portugal, S.A./Autoridade Tributária e Aduaneira

(Cauza C-96/22)

(2022/C 198/35)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal Administrativo

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Companhia de Distribuição Integral Logista Portugal, S.A.

Pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Întrebările preliminare

Limitele cantitative impuse cu privire la eliberarea pentru consum, prevăzute la articolul 106 din Código dos Impostos Especiais do Consumo (Codul privind accizele, denumit în continuare „CIEC”, reprezintă restricții cantitative la import sau măsuri cu efect echivalent în sensul articolului 34 TFUE, având în vedere că determină comercianții să introducă pe piață, în ultimele patru luni ale fiecărui an, cantități de țigarete care nu depășesc cantitatea medie lunară de țigarete eliberate pentru consum în cursul celor douăsprezece luni imediat anterioare?

Este contrară normelor privind exigibilitatea accizelor, introduse prin articolele 7 și 9 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului (1), impozitarea, la cota în vigoare la data depunerii declarației de impunere, a cantităților de țigarete care depășesc limita cantitativă privind eliberarea pentru consum prevăzută la articolul 106 alineatul 2 din CIEC, în conformitate cu alineatul 7 al aceluiași articol?

(1) Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO 2009, L 9, p. 12).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour d'appel de Paris (Franța) la 14 februarie 2022 – Eurelec Trading SCRL/Ministre de l’Économie et des Finances, Scabel SA, Groupement d’Achat des Centres Édouard Leclerc (GALEC), Association des Centres distributeurs Édouard Leclerc (ACDLEC)

(Cauza C-98/22)

(2022/C 198/36)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel de Paris

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Eurelec Trading SCRL

Pârâți: Ministre de l’Économie et des Finances, Scabel SA, Groupement d’Achat des Centres Édouard Leclerc (GALEC), Association des Centres distributeurs Édouard Leclerc (ACDLEC)

Întrebarea preliminară

Materia „civilă și comercială” definită la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (1) trebuie să fie interpretată în sensul că include în domeniul său de aplicare acțiunea – și hotărârea judecătorească pronunțată la finalul acesteia – (i) introdusă de Ministrul francez al Economiei și Finanțelor în temeiul fostului articol L 442-6 secțiunea I punctul 2 din Codul comercial francez împotriva unei societăți belgiene, (ii) prin care se urmărește constatarea și încetarea practicilor de restrângere a concurenței și obligarea pretinsului autor al acestor practici la plata unei amenzi civile, (iii) pe baza unor elemente de probă obținute prin intermediul competențelor sale de anchetă specifice?

(1) JO 2012, L 351, p. 1.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesgericht für Zivilrechtssachen Graz (Austria) la 28 februarie 2022 – TLL The Longevity Labs GmbH/Optimize Health Solutionsmi GmbH și BM

(Cauza C-141/22)

(2022/C 198/37)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesgericht für Zivilrechtssachen Graz

Părțile din procedura principală

Reclamantă: TLL The Longevity Labs GmbH

Pârâte: Optimize Health Solutionsmi GmbH, BM

Întrebările preliminare

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) 2015/2283 (1) trebuie interpretat în sensul că „făina din germeni de hrișcă cu conținut ridicat de spermidină” constituie un aliment nou, în măsura în care doar făina din germeni de hrișcă fără conținut ridicat de spermidină a fost utilizată pentru consumul uman la un nivel semnificativ pe teritoriul Uniunii înainte de 15 mai 1997 sau, ulterior datei respective, aceasta are un istoric de utilizare alimentară în condiții de siguranță, indiferent de modul în care spermidina ajunge în făina din germeni de hrișcă?

2)	În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (vii) din Regulamentul 2015/2283 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de proces de producție a alimentelor include și procesele de producție primară?

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, caracterul de noutate al unui proces de producție în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) punctul (vii) din Regulamentul 2015/2283 depinde de aspectul dacă procesul de producție ca atare nu a mai fost utilizat niciodată pentru niciun aliment sau de aspectul dacă acesta nu a fost utilizat în cazul alimentului supus aprecierii?

În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare, germinarea semințelor de hrișcă într-o soluție nutritivă care conține spermidină constituie un proces de producție primară legat de o plantă căreia nu i se aplică legislația privind produsele alimentare, în special Regulamentul 2015/2283, având în vedere că, înainte de momentul recoltării, planta nu este încă un produs alimentar [articolul 2 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (2)]?

5)	Este relevant dacă soluția nutritivă conține spermidină naturală sau sintetică?

(1) Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (JO 2015, L 327, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO 2002, L 31, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 8, p. 68).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/26

Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court (Irlanda) la 25 februarie 2022 – Hellfire Massy Residents Association/An Bord Pleanála, The Minister for Housing, Heritage and Local Government, Ireland, The Attorney General

(Cauza C-166/22)

(2022/C 198/38)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court (Irlanda)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Hellfire Massy Residents Association

Pârâte: An Bord Pleanála, The Minister for Housing, Heritage and Local Government, Ireland, The Attorney General

Celelalte părți: South Dublin County Council, An Taisce – The National Trust for Ireland, Save the Bride Otters

Întrebările preliminare

Prima întrebare este:

Principiile generale ale dreptului Uniunii care decurg din supremația ordinii juridice a Uniunii au ca efect faptul că o normă de procedură națională potrivit căreia un reclamant în cadrul unei proceduri de control jurisdicțional trebuie să invoce în mod expres dispozițiile legale relevante nu poate împiedica un reclamant care contestă compatibilitatea dreptului național cu dreptul Uniunii identificat să se prevaleze și de o contestație întemeiată pe doctrine sau instrumente juridice care trebuie interpretate ca fiind în mod inerent relevante pentru interpretarea normelor de drept al Uniunii în cauză, cum ar fi principiul potrivit căruia dreptul Uniunii în materie de mediu ar trebui interpretat în coroborare cu Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, încheiată la Aarhus, Danemarca, la 25 iunie 1998, ca parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii [?]

A doua întrebare este:

Articolul 12 și/sau articolul 16 din Directiva 92/43/CEE (1) și/sau aceste dispoziții coroborate cu articolul 9 alineatul (2) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, încheiată la Aarhus, Danemarca, la 25 iunie 1998 și/sau coroborate cu principiul potrivit căruia statele membre trebuie să ia toate măsurile specifice necesare pentru punerea în aplicare efectivă a directivei au ca efect faptul că o normă de procedură națională, potrivit căreia un reclamant nu trebuie să ridice o „problemă ipotetică” și „trebuie să fie afectat în realitate sau în fapt” înainte de a putea formula plângeri cu privire la compatibilitatea dreptului național cu o dispoziție a dreptului Uniunii, nu poate fi invocată pentru a exclude o contestație formulată de un reclamant care a invocat drepturile de participare a publicului cu privire la o decizie administrativă și care dorește apoi să conteste validitatea unei dispoziții de drept național prin raportare la dreptul Uniunii, în anticiparea unor viitoare prejudicii aduse mediului ca urmare a unei presupuse deficiențe a dreptului național, în cazul în care există o posibilitate rezonabilă de producere a unor astfel de viitoare prejudicii, în special pentru că proiectul a fost autorizat într-o zonă care este un habitat pentru specii care fac obiectul unei protecții stricte și/sau pentru că, aplicând o abordare precaută, există posibilitatea ca investigațiile efectuate după obținerea autorizației să conducă la necesitatea de a solicita o derogare în temeiul articolului 16 din directivă [?]

A treia întrebare este:

Articolul 12 și/sau articolul 16 din Directiva 92/43/CEE și/sau aceste dispoziții coroborate cu articolul 6 alineatele (1)-(9) și/sau [articolul] 9 alineatul (2) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, încheiată la Aarhus, Danemarca, la 25 iunie 1998 și/sau cu principiul potrivit căruia statele membre trebuie să ia toate măsurile specifice necesare pentru punerea în aplicare efectivă a directivei au ca efect faptul că un sistem de derogări prevăzut în dreptul național pentru a pune în aplicare articolul 16 din directivă nu ar trebui să fie paralel cu și independent de sistemul de emitere a autorizației de construcție, ci ar trebui să facă parte dintr-un proces de aprobare integrat care implică o decizie a unei autorități competente (spre deosebire de o decizie ad-hoc luată de către dezvoltatorul însuși pe baza unei dispoziții generale de drept penal) cu privire la necesitatea de a solicita o derogare pentru aspecte identificate în urma acordării autorizației de construcție și/sau care implică o decizie a unei autorități competente cu privire la investigațiile necesare în contextul examinării necesității de a solicita o astfel de derogare [?]

A patra întrebare este:

(1) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO 1992, L 206, p. 7, Ediție specială 15/vol.02, p.109).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/28

Recurs introdus la 19 ianuarie 2022 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 28 martie 2022 în cauza T-610/19, Deutsche Telekom AG/Comisia Europeană

(Cauza C-221/22 P)

(2022/C 198/39)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Calleja Crespo, B. Martenczuk, N. Khan, P. Rossi, L. Wildpanner, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Deutsche Telekom AG

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului pronunțate la 19 ianuarie 2022 în cauza T-610/19, în măsura în care admite acțiunea formulată de Deutsche Telekom AG;

—	pronunțarea asupra capetelor de cerere nesoluționate sau

—	în subsidiar, în măsura în care capetele de cerere nu au fost soluționate, trimiterea cauzei la tribunal spre rejudecare;

—	obligarea Deutsche Telekom AG la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură și în procedura în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs, căruia Comisia Europeană îi acordă o importanță fundamentală pentru interpretarea și aplicarea articolului 266 TFUE, privește, în esență, obligația Comisiei de a plăti dobânzi la o amendă aplicată în temeiul dreptului concurenței în cazul în care aceasta trebuie rambursată. În urma unei decizii a Comisiei, Deutsche Telekom AG a plătit cu titlu provizoriu amenda care i-a fost aplicată în temeiul articolului 102 TFUE pentru abuz de poziție dominantă, și al cărui cuantum a fost redus ulterior de Tribunal (1). În prezent, Comisia contestă obligația care i-a fost impusă de Tribunal prin hotărârea atacată de a plăti, cu titlu de sancțiune, dobânzi moratorii în sensul Hotărârii Printeos (2) pentru partea din amenda care trebuie rambursată.

Prin intermediul primului motiv, Comisia susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a statuat că, în cazul unei reduceri judiciare a amenzii în domeniul dreptului concurenței, Comisia are obligația absolută și necondiționată, în temeiul articolului 266 TFUE, de a plăti dobânzi moratorii cu titlu de sancțiune începând de la data plății provizorii a amenzii.

În special, Comisia invocă următoarele argumente:

Tribunalul a săvârșit o eroare atunci când a considerat că Comisia a încălcat articolul 266 TFUE prin faptul că nu a plătit dobânzi moratorii în cuantumul solicitat de Deutsche Telekom AG (primul aspect al primului motiv de recurs).

Hotărârea atacată este contrară jurisprudenței instanțelor Uniunii, anterioară Hotărârii Comisia/Printeos (al doilea aspect al primului motiv).

În plus, dreptul derivat al Uniunii reglementează dobânzile care trebuie plătite pentru executarea hotărârilor, iar Tribunalul ar fi trebuit să aplice acest drept derivat al Uniunii sau ar fi trebuit să declare nulitatea acestuia (al treilea aspect al primului motiv de recurs).

Condițiile unei acțiuni în despăgubire în temeiul articolului 340 TFUE nu sunt îndeplinite, astfel încât Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a acordat dobânzi moratorii cu titlu de despăgubiri (al patrulea aspect al primului motiv de recurs).

Efectul ex tunc al hotărârilor nu înseamnă că trebuie plătite dobânzi moratorii de la data plății provizorii a unei amenzi de către întreprinderea în cauză (al cincilea aspect al primului motiv de recurs).

Plata unor dobânzi moratorii în sensul hotărârii atacate este contrară efectului descurajator al amenzilor (al șaselea aspect al primului motiv de recurs).

Prin intermediul celui de al doilea motiv, Comisia susține, în ipoteza în care primul motiv va fi respins, că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că rata dobânzii care trebuia plătită de Comisie era, prin analogie cu articolul 83 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 (3), egală cu rata Băncii Centrale Europene pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, majorată cu trei puncte procentuale și jumătate.

(1) Hotărârea din 13 decembrie 2018, Deutsche Telekom/Comisia (T-827/14, EU:T:2018:930).

(2) Hotărârea din 20 ianuarie 2021, Comisia/Printeos (C-301/19 P, EU:C:2021:39).

(3) Regulamentul delegat al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO 2012, L 362, p. 1).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/30

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – MEKH și FGSZ/ACER

(Cauzele conexate T-684/19 și T-704/19) (1)

(„Energie - Regulamentul (UE) 2017/459 - Cod de rețea adoptat de Comisie care include un «proces de capacitate incrementală» - Decizie a ACER de aprobare a realizării unui proiect de capacitate incrementală - Excepție de nelegalitate - Necompetența Comisiei - Articolul 6 alineatul (11), articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009”)

(2022/C 198/41)

Limbile de procedură: engleza și maghiara

Părțile

Reclamantă în cauza T-684/19: Magyar Energetikai és Közmű szabályozási Hivatal (MEKH) (Budapesta, Ungaria) (reprezentanți: G. Stanka, J. Burai Kovács, G. Szikla și Á. Kulcsár, avocați)

Reclamantă în cauza T-704/19: FGSZ Földgázszállító Zrt. (Siófok, Ungaria) (reprezentanți: M. Horányi, N. Niejahr și S. Zakka, avocați)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (reprezentanți: în cauza T-684/19, P. Martinet, D. Lelovitis și N. Keyaerts, agenți, asistați de E. Ameye, M. de Sousa Ferro și Cs. Nagy, avocați, și, în cauza T-704/19, P. Martinet, D. Lelovitis și N. Keyaerts, agenți, asistați de E. Ameye și M. de Sousa Ferro, avocați)

Interveniente în susținerea pârâtului/ei/ților/telor: Energie-Control Austria für die Regulierung der Elektrizitäts- und Erdgaswirtschaft (E-Control) (reprezentant: S. Polster, avocat), Comisia Europeană (reprezentanți: O. Beynet și A. Sipos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei nr. 05/2019 a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) din 9 aprilie 2019 și a Deciziei nr. A-004-2019 a camerei de recurs a ACER din 6 august 2019

Dispozitivul

1)	Declară acțiunea introdusă de Magyar Energetikai és Közmű-szabályozási Hivatal (MEKH) inadmisibilă, în măsura în care privește Decizia nr. 05/2019 a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) din 9 aprilie 2019.

2)	Anulează Decizia nr. A-004-2019 a camerei de recurs a ACER din 6 august 2019.

3)	ACER va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de MEKH și FGSZ Földgázszállító Zrt.

4)	Comisia Europeană și Energie-Control Austria für die Regulierung der Elektrizitäts- und Erdgaswirtschaft (E-Control) vor suporta propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 406, 2.12.2019.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/31

Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 2021 – HB/BEI

(Cauza T-757/19) (1)

(„Funcție publică - Personalul BEI - Plângere pentru hărțuire morală - Anchetă administrativă - Decizie privind respingerea plângerii - Decizie privind respingerea cererii de conciliere - Dreptul de a fi ascultat - Responsabilitate”)

(2022/C 198/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: HB (reprezentant: C. Bernard-Glanz, avocat)

Pârâtă: Banca Europeană de Investiții (reprezentanți: G. Faedo și K. Carr, agenți, asistați de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și pe articolul 50a din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care se solicită, pe de o parte, anularea deciziilor BEI din 20 iunie și 10 octombrie 2019 de respingere a unei plângeri pentru hărțuire și intimidare și, respectiv, a unei cereri de conciliere și, pe de altă parte, repararea prejudiciului pe care reclamanta pretinde că l-ar fi suferit în urma acestor decizii

Dispozitivul

1)	Anulează decizia din 20 iunie 2019 a președintelui Băncii Europene de Investiții (BEI).

2)	Obligă BEI să îi plătească lui HB suma de 1 000 de euro pentru pierderea șansei de a soluționa litigiului pe cale amiabilă.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	Obligă BEI să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de HB.

(1) JO C 222, 6.7.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/31

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – Italia/Comisia

(Cauza T-10/20) (1)

(„FEGA și FEADR - Cheltuieli excluse de la finanțare - Schemă de ajutoare pe suprafață - Corecții financiare - Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 - Articolul 12 alineatele (2) și (6) din Regulamentul delegat(UE) nr. 907/2014 - Noțiunea de «pășuni permanente» - Articolul 4 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 - Organizație de producători și programe operaționale - Articolele 26, 27, 31, 104 și 106 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 - Articolul 155 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 499/2014 - Procedura de atribuire a unor contracte de achiziții publice - Articolul 24 alineatul (2) litera (c) și articolul 26 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 - Articolul 48 alineatul (2) și articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 - Risc de prejudiciu financiar”)

(2022/C 198/43)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Republica Italiană (reprezentanți: G. Palmieri, agent, asistată de C. Gerardis, G. Rocchitta și E. Feola, avvocati dello Stato)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Rossi, J. Aquilina și F. Moro, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/1835 a Comisiei din 30 octombrie 2019 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2019, L 279, p. 98), în măsura în care privește anumite cheltuieli efectuate de Republica Italiană

Dispozitivul

Anulează Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1835 a Comisiei din 30 octombrie 2019 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) în măsura în care impune Republicii Italiene o corecție forfetară de 2 %, referitoare la ajutoarele pe suprafață acordate în Italia, în cuantum de 143 924 279,14 euro pentru anii de cerere 2015 și 2016, și o corecție forfetară de 10 %, în cuantum de 72 704,23 euro, referitoare la eșantionul/plata nr. 8 privind comuna Campoli Monte Taburno, în aplicarea măsurii 322, care face parte din măsurile adoptate în favoarea dezvoltării rurale pentru anii de cerere 2014, 2015 și 2016.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Republica Italiană și Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 68, 2.3.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/32

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – BSEF/Comisia

(Cauza T-113/20) (1)

(„Energie - Directiva 2009/125/CE - Cerințe în materie de proiectare ecologică aplicabile afișajelor electronice - Regulamentul (UE) 2019/2021 - Interzicerea agenților de ignifugare halogenați în cutia și în suportul afișajelor electronice - Competența autorului actului - Eroare vădită de apreciere - Securitate juridică - Proporționalitate - Egalitate de tratament”)

(2022/C 198/44)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Bromine Science Environnemental Forum (BSEF) (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: R. Cana, E. Mullier și H. Widemann, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B. De Meester și L. Haasbeek, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Regulamentului (UE) 2019/2021 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile afișajelor electronice în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1275/2008 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 642/2009 al Comisiei (JO 2019, L 315, p. 241), în măsura în care interzice utilizarea agenților de ignifugare halogenați în cutia și în suportul afișajelor electronice.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea

2)	Obligă Bromine Science Environnemental Forum (BSEF) la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 129, 20.4.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/33

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – Sabra/Consiliul

(Cauza T-249/20) (1)

(Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Siriei - Înghețarea fondurilor - Erori de apreciere - Criteriul omului de afaceri important care acționează în Siria - Prezumția unei legături cu regimul sirian - Răsturnarea prezumției)

(2022/C 198/45)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Abdelkader Sabra (Beirut, Liban) (reprezentanți: M. Lester, QC, și A. Bradshaw, solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: . Haas și V. Piessevaux, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2020/212 a Consiliului din 17 februarie 2020 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2020, L 43 I, p. 6), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/211 al Consiliului din 17 februarie 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2020, L 43 I, p. 1), a Deciziei (PESC) 2020/719 a Consiliului din 28 mai 2020 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2020, L 168, p. 66), și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/716 al Consiliului din 28 mai 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2020, L 168, p. 1), în măsura în care aceste acte îl vizează pe reclamant

Dispozitivul

Anulează Decizia de punere în aplicare (PESC) 2020/212 a Consiliului din 17 februarie 2020 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/211 al Consiliului din 17 februarie 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria, Decizia (PESC) 2020/719 a Consiliului din 28 mai 2020 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/716 al Consiliului din 28 mai 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria, în măsura în care aceste acte îl privesc pe domnul Abdelkader Sabra.

2)	Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 215, 29.6.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/33

Hotărârea Tribunalului din 2 martie 2022 – Fidia farmaceutici/EUIPO– Giuliani (IALO TSP)

(Cauza T-333/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale IALO TSP - Marca internațională verbală anterioară HYALO - Motiv relativ de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Identificarea unui membru a camerei de recurs - Articolul 165 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 - Obligația de motivare - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 198/46)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Fidia farmaceutici SpA (Abano Terme, Italia) (reprezentanţi: R. Kunz-Hallstein și H. P. Kunz-Hallstein, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: E. Śliwińska și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Giuliani SpA (Milano, Italia) (reprezentant: S. de Bosio, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 17 martie 2020 (cauza R 2107/2019-5), privind o procedură de opoziție între Fidia farmaceutici și Giuliani

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Fidia farmaceutici SpA să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)	Giuliani SpA suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 255, 3.8.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/34

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – LA/Comisia

(Cauza T-456/20) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunțul de concurs general EPSO/AD/371/19 - Decizia comisiei de evaluare din cadrul concursului de a nu îl admite pe reclamant în etapa următoare a concursului - Criterii pentru evaluarea experienței profesionale - Conformitate cu anunțul de concurs a criteriilor utilizate de comisia de evaluare”)

(2022/C 198/47)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: LA (reprezentant: M. Velardo, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Lilamand și I. Melo Sampaio, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește anularea, pe de o parte, a deciziei comisiei de evaluare din 24 septembrie 2019 de respingere a cererii de reexaminare a refuzului de admitere a reclamantei în etapa următoare a concursului general EPSO/AD/371/19 și, pe de altă parte, a deciziei autorității împuternicite să facă numiri din 6 aprilie 2020 prin care s-a respins reclamația reclamantei împotriva acestei decizii

Dispozitivul

1)	Anulează decizia comisiei de evaluare din 24 septembrie 2019 prin care s-a respins cererea de reexaminare a excluderii lui LA din concursul EPSO/AD/371/19.

2)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 287, 31.8.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/35

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – Kühne/Parlamentul

(Cauza T-468/20) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Politica de mobilitate a personalului a Parlamentului - Schimbarea repartizării în interesul serviciului”)

(2022/C 198/48)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Verena Kühne (Berlin, Germania) (reprezentant: O. Schmechel, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentant: L. Darie și B. Schäfer, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE având ca obiect anularea deciziei Parlamentului din 2 iulie 2020 privind schimbarea repartizării reclamantei la biroul de legătură din Luxemburg (Luxemburg).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Verena Kühne la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii măsurilor provizorii.

(1) JO C 304, 14.9.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/35

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – LD/Comisia

(Cauza T-474/20) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunțul de concurs general EPSO/AD/371/19 - Decizie a comisiei de evaluare de a nu îl admite pe reclamant în etapa următoare a concursului - Criteriu pentru evaluarea experienței profesionale - Conformitate cu anunțul de concurs a criteriului utilizat de comisia de evaluare”)

(2022/C 198/49)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: LD (reprezentant: M. Velardo, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Lilamand și I. Melo Sampaio, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE având ca obiect anularea, pe de o parte, a deciziei comisiei de evaluare din 31 octombrie 2019 de respingere a cererii de reexaminare a refuzului admiterii reclamantei în etapa următoare a concursului general EPSO/AD/371/19 și, pe de altă parte, a deciziei autorității împuternicite să facă numiri din 22 aprilie 2020 de respingere a reclamației reclamantei împotriva deciziei menționate

Dispozitivul

1)	Anulează decizia comisiei de evaluare din 31 octombrie 2019 de respingere a cererii de reexaminare a excluderii LD din concursul EPSO/AD/371/19.

2)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 297, 7.9.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/36

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – Zardini/Comisia

(Cauza T-511/20) (1)

(2022/C 198/50)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: Alessandro Zardini (Marano di Valpollicella, Italia) (reprezentant: M. Velardo, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Lilamand și I. Melo Sampaio, agenți, asistați de A. Dal Ferro, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și prin care se urmărește anularea, pe de o parte, a deciziei comisiei de evaluare din 31 octombrie 2019 de respingere a cererii de reexaminare a refuzului de admitere a reclamantei în etapa următoare a concursului general EPSO/AD/371/19 și, pe de altă parte, a deciziei autorității împuternicite să facă numiri din 7 mai 2020 prin care s-a respins reclamația reclamantului împotriva acestei decizii.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia comisiei de evaluare din 31 octombrie 2019 prin care s-a respins cererea de reexaminare a excluderii domnului Alessandro Zardini din concursul EPSO/AD/371/19.

2)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 320, 28.9.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/36

Hotărârea Tribunalului din 2 martie 2022 – D & A Pharma/Comisia și EMA

(Cauza T-556/20) (1)

(„Medicamente de uz uman - Cerere de autorizație a introducerii pe piața condiționată a medicamentului Hopveus – oxibat de sodiu - Decizie de refuz a Comisiei - Regulamentul (CE) nr. 726/2004 - Procedură - Comitetul pentru medicamente de uz uman - Cerere de consultare a unui grup științific consultativ specific - Imparțialitatea membrilor unui comitet de experți ad-hoc - Erori vădite de apreciere - Egalitate de tratament”)

(2022/C 198/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Debregeas et associés Pharma (D & A Pharma) (Paris, Franța) (reprezentanți: N. Viguié și D. Krzisch, avocați)

Pârâte: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Wils și A. Sipos, agenți), Agenția Europeană pentru Medicamente (reprezentanți: S. Marino, S. Drosos, C. Bortoluzzi și H. Kerr, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta solicită anularea deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 6 iulie 2020 prin care se refuză cererea de autorizație a introducerii pe piață a medicamentului de uz uman Hopveus – oxibat de sodiu în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO 2004, L 136, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 44, p. 83).

Dispozitiv

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Debregeas et associés Pharma (D & A Pharma) la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 371, 3.11.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/37

Hotărârea Tribunalului din 2 martie 2022 – Genekam Biotechnology/Comisia

(Cauza T-579/20) (1)

(„Acord de grant încheiat în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) - Proiectul Fibrogelnet - Recuperare a unei creanțe - Mecanism de acoperire a riscurilor - Creanță efectiv recuperată în fondul de garantare - Decizie de stabilire a unei obligații pecuniare care constituie titlu executoriu - Articolul 299 TFUE - Competența autorului actului - Încetarea participării reclamantei la proiect - Costuri eligibile - Rapoarte și elemente livrabile”)

(2022/C 198/52)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Genekam Biotechnology AG (Duisburg, Germania) (reprezentant: S. Hertwig, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. André, J. Estrada de Solà și R. Pethke, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei C(2020) 5548 final a Comisiei din 7 august 2020 de stabilire a unei obligații pecuniare care constituie titlu executoriu în privința reclamantei și care privește suma de 119 659,55 euro, majorată cu dobânzi de întârziere, care provine din subvenția primită de reclamantă în temeiul proiectului Fibrogelnet.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Genekam Biotechnology AG la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii privind măsurile provizorii.

(1) JO C 414, 30.11.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/38

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – NV/eu-LISA

(Cauza T-661/20) (1)

(„Funcție publică - Agenți temporari - Personalul eu-LISA - Procedură disciplinară - Sancțiune disciplinară - Mustrare - Dispoziții de aplicare privind anchetele administrative - Excepție de nelegalitate - Articolul 110 din statut - Lipsa consultării comitetului pentru personal - Dreptul la apărare și dreptul de a fi ascultat - Articolele 12, 12a, 17 și 19 din statut - Eroare de apreciere - Principiul bunei administrări - Articolul 10 din anexa IX la statut - Obligația de solicitudine - Răspundere - Prejudiciu moral”)

(2022/C 198/53)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: NV (reprezentanți: S. Rodrigues și A. Champetier, avocați)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) (reprezentanți: M. Chiodi, agent, asistat de D. Waelbroeck și A. Duron, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită, pe de o parte, anularea deciziei din 3 februarie 2020 a eu-LISA prin care s-a aplicat reclamantului sancțiunea mustrării și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pe care reclamantul l-ar fi suferit ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul NV la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 19, 18.1.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/38

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – ON/Comisia

(Cauza T-730/20) (1)

(„Funcție publică - Agenți contractuali - Remunerație - Indemnizație de expatriere - Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din anexa VII la statut - Refuz retroactiv - Restituirea plăților nedatorate - Articolul 85 din statut - Acțiune în anulare și în despăgubire”)

(2022/C 198/54)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: ON (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Bohr și A.-C. Simon, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 270 TFUE, reclamantul solicită, pe de o parte, anularea deciziei Comisiei Europene din 12 martie 2020 constând în obligarea acestuia la rambursarea unei sume de 38 897,39 euro reprezentând restituirea sumelor nedatorate în urma plății eronate a unei indemnizații de expatriere după recrutarea sa, și pe de altă parte, repararea prejudiciului care i-ar fi fost cauzat prin corectarea tardivă de către Comisie a acestei erori de plată.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă ON la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 44, 8.2.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/39

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – OT/Parlamentul

(Cauza T-757/20) (1)

(Funcție publică - Funcționari - Sancțiune disciplinară - Mustrare - Articolul 21a din statut - Eroare de apreciere)

(2022/C 198/55)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: OT (reprezentanți: C. Bernard-Glanz și S. Rodrigues, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: I. Lázaro Betancor și M. Windisch, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea deciziei Parlamentului din 19 decembrie 2019 prin care se aplică reclamantei o mustrare

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Parlamentului European din 19 decembrie 2019 de aplicare a unei mustrări către OT.

2)	Obligă Parlamentul la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 62, 22.2.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/39

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – PrenzMarien/EUIPO – Molson Coors Brewing Company (UK) (STONES)

(Cauza T-766/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marca Uniunii Europene verbală STONES - Declararea decăderii parțiale - Articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Utilizare serioasă în Uniune - Articolul 19 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2018/625”)

(2022/C 198/56)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: PrenzMarien GmbH (Berlin, Germania) (reprezentanţi: M. Kloth, R. Briske și D. Habel, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru proprietate Intelectuală (reprezentanți: R. Raponi și D. Hanf, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Molson Coors Brewing Company (UK) Ltd (Burton Upon Trent, Regatul Unit) (reprezentanți: H.-M. Elo și E. Hodge, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 29 septembrie 2020 (cauza R 274/2020-2), privind o procedură de decădere între PrenzMarien și Molson Coors Brewing Company (UK)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă PrenzMarien GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 62, 22.2.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/40

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – Team Beverage/EUIPO (Beverage Analytics)

(Cauza T-113/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Beverage Analytics - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2022/C 198/57)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Team Beverage AG (Bremen, Germania) (reprezentanți: O. Spieker, A. Schönfleisch și N. Willich, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 11 decembrie 2020 (cauza R 727/2020-5), privind cererea de înregistrare a semnului verbal Beverage Analytics ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

Anulează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 11 decembrie 2020 (cauza R 727/2020-5) în măsura în care refuză înregistrarea ca marcă a Uniunii Europene a semnului verbal Beverage Analytics pentru „programe pentru dezvoltarea de site-uri web” și „programe înregistrate de operare pe calculator”, încadrate în clasa 9 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, astfel cum a fost modificat și revizuit, și pentru servicii de „creare și administrare de site-uri web pentru terți, de „transfer de date sau documente de pe suporturi de date fizice pe suporturi de date electronice”, de „supraveghere a sistemelor informatice prin acces la distanță pentru a asigura buna funcționare”, de „scanare a documentelor”, de „copiere a programelor informatice” de „control al calității”, de „recuperare a datelor informatice” și de „examinare și de cercetare a aparatelor, materialelor și instrumentelor”, încadrate în clasa 42.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/41

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – Telefónica Germany/EUIPO (LOOP)

(Cauza T-132/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale LOOP - Respingere parțială a cereri de înregistrare - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul 2017/1001 - Caracteristici obiective și inerente naturii produselor și sericilor - Raport suficient de direct și de concret - Obligația de motivare - Articolul 94 din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 198/58)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Telefónica Germany GmbH & Co. OHG (Munchen, Germania) (reprezentanți: A. Fottner și M. Müller, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: S. Scardocchia și E. Markakis, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 17 decembrie 2020 (cauza R 644/2020-4), privind o cerere de înregistrare a semnului verbal LOOP ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 17 decembrie 2020 (cauza R 644/2020-4) în ceea ce privește produsele care fac parte din clasa 9 și serviciile care fac parte din clasele 38 și 42 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957, cu revizuirile și cu modificările ulterioare.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Telefónica Germany GmbH & Co. OHG va suporta o treime din propriile cheltuieli de judecată, inclusiv o treime din cheltuielile de judecată efectuate de aceasta în legătură cu procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

4)	EUIPO va suporta, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, două treimi din cele efectuate de Telefónica Germany, inclusiv două treimi din cheltuielile de judecată efectuate de aceasta din urmă în legătură cu procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.

(1) JO C 148, 26.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/42

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – Vetpharma Animal Health/EUIPO – Deltavit (DELTATIC)

(Cauza T-146/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale DELTATIC - Marca Uniunii Europene verbală anterioară DELTA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Utilizare serioasă a mărcii anterioare - Articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) și articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 - Formă care diferă prin elemente care nu aduc atingere caracterului distinctiv”)

(2022/C 198/59)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Vetpharma Animal Health, SL (Barcelona, Spania) (reprezentant: M. Escudero Pérez, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: J. Ivanauskas, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Deltavit (Janzé, France) (reprezentant: G. Barbaut, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 21 decembrie 2020 (cauza R 776/2020-5), privind o procedură de opoziție între Deltavit și Vetpharma Animal Health

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Vetpharma Animal Health, SL va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)	Deltavit va suporta propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 182, 10.5.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/42

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – Lea Nature Services/EUIPO – Debonair Trading Internacional (SO…?)

(Cauza T-196/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene figurativă SO…? - Motive absolute de refuz - Caracter distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Lipsa caracterului descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 198/60)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Lea Nature Services (Périgny, Franța) (reprezentant: F. Drageon, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Capostagno, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Debonair Trading Internacional Lda (Funchal, Portugalia) (reprezentanți: J. Quirin și J.-P. Jacquey, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 11 februarie 2021 (cauza R 1235/2020-4), privind o procedură de declarare a nulității între Lea Nature Services și Debonair Trading Internacio

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Lea Nature Se la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 217, 7.6.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/43

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – Lea Nature Services/EUIPO – Debonair Trading Internacional (SO…?)

(Cauza T-197/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală SO…? - Motive absolute de refuz - Caracter distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Lipsa caracterului descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2022/C 198/61)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Lea Nature Services (Périgny, Franța) (reprezentant: F. Drageon, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Capostagno, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 11 februarie 2021 (cauza R 1234/2020-4), privind o procedură de declarare a nulității între Lea Nature Services și Debonair Trading Internacional

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Lea Nature Services la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 217, 7.6.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/44

Hotărârea Tribunalului din 9 martie 2022 – Stryker Corp./OAPI

(Cauza T-204/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală RUGGED - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Competența camerei de recurs - Articolul 71 din Regulamentul 2017/1001 - Obligația de motivare - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 198/62)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Stryker Corp. (Kalamazoo, Michigan, Statele Unite) (reprezentanți: I. Fowler, I. Junkar și B. Worbes, avocate)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 26 ianuarie 2021 (cauza R 370/2020-5), privind înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale RUGGED

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Stryker Corp. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 217, 7.6.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/44

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – Hrebenyuk/EUIPO (Forma unui guler montant)

(Cauza T-252/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene tridimensionale - Forma unui guler montant - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2022/C 198/63)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Anna Hrebenyuk (Griesheim, Germania) (reprezentant: H. J. Ruhl, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: E. Markakis, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 25 februarie 2021 (cauza R 1902/2020-5), privind o cerere de înregistrare a unui semn tridimensional constituit din forma unui guler montant ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Anna Hrebenyuk la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 263, 5.7.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/45

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – Nowhere/EUIPO– Ye (APE TEES)

(Cauza T-281/21) (1)

(Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative APE TEES - Mărci naționale figurative anterioare neînregistrate care reprezintă o maimuță - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Regimul acțiunii de common law în constatarea utilizării abuzive a unei denumiri (action for passing off) - Acordul de retragere al Regatului Unit din Uniune și din Euratom)

(2022/C 198/64)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Nowhere Co. Ltd (Tokyo, Japonia) (reprezentant: R. Kunze, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Hanf, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Junguo Ye (Elche, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 10 februarie 2021 (cauza R 2474/2017-2) referitoare la o procedură de opoziție între Nowhere Co. și domnul Ye

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a doua de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 10 februarie 2021 (cauza R 2474/2017-2).

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 289, 19.7.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/45

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – TA/Parlamentul

(Cauza T-314/21) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Evaluare - Raportul de evaluare pe anul 2019 - Stabilirea obiectivelor - Norme interne referitoare la evaluare - Eroare vădită de apreciere”)

(2022/C 198/65)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: TA (reprezentant: M. Casado García-Hirschfeld, avocată)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: C. González Argüelles și R. Schiano, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea formulată în temeiul articolului 270 TFUE, reclamanta solicită anularea raportului său de evaluare întocmit pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019, astfel cum a fost modificat prin decizia din 29 martie 2021 de respingere în parte a reclamației

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe TA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 289, 19.7.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/46

Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2022 – Laboratorios Ern/EUIPO – Nordesta (APIAL)

(Cauza T-315/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale APIAL - Marca Uniunii Europene verbală anterioară APIRETAL - Motiv relativ de refuz - Lipsa unui risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Lipsa unei atingeri aduse renumelui - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001 - Elemente de probă prezentate pentru prima dată în fața Tribunalului”)

(2022/C 198/66)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Laboratorios Ern, SA (Barcelona, Spania) (reprezentant: I. Miralles Llorca, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Capostagno și J. Ivanauskas, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Nordesta GmbH (München, Germania) (reprezentant: J. Künzel, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 25 martie 2021 (cauza R 1560/2020-4) privind o procedură de opoziție între Laboratorios Ern și Nordesta

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Laboratorios Ern, SA la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 289, 19.7.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/46

Hotărârea Tribunalului din 23 martie 2022 – Ionfarma/EUIPO – LG Electronics (AION)

(Cauza T-465/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale AION - Marca națională figurativă anterioară ION și marca națională verbală anterioară IONFARMA - Motiv relativ de refuz - Lipsa similitudinii produselor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2022/C 198/67)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ionfarma, SL (Barcelona, Spania) (reprezentant: S. Correa Rodríguez, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: L. Lapinskaite și J. Ivanauskas, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: LG Electronics, Inc. (Seul, Coreea de Sud)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 25 mai 2021 (cauza R 2223/2020-4) privind o procedură de opoziție între Ionfarma și LG Electronics

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Ionfarma, SL la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 382, 20.9.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/47

Ordonanța Tribunalului din 4 martie 2022 – KI/eu-LISA

(Cauza T-338/20) (1)

(„Acțiune în anulare și în despăgubire - Funcție publică - Agenți temporari - Reorganizarea internă a serviciilor eu-LISA - Ocupare a posturilor prin schimbare a repartizării - Interesul serviciului - Corespondență între grad și post - Inexistența unui act care lezează - Inadmisibilitate”)

(2022/C 198/68)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: KI (reprezentant: L. Levi, avocată)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) (reprezentanți: K. Czekalowski și M. Chiodi, agenți, asistați de D. Waelbroeck și A. Duron, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE și având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziei eu-LISA din 15 iunie 2019 privind schimbarea repartizării reclamantului ca urmare a reorganizării interne a serviciilor acestei agenții și, pe de altă parte, obținerea reparării prejudiciului pe care reclamantul l-ar fi suferit ca urmare a acestei decizii

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Îl obligă pe KI la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 279, 24.8.2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/48

Ordonanța Tribunalului din 9 martie 2022 – Kirimova/EUIPO

(Cauza T-727/20) (1)

(„Acțiune în anulare - Reprezentare de către un avocat care nu are calitatea de terț independent față de reclamant - Inadmisibilitate”)

(2022/C 198/69)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Nigar Kirimova (Munich, Germania) (reprezentanți: A. Parassina și A. García López, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: G. Predonzani și A. Söder, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, prin care se urmărește anularea deciziei directorului executiv al EUIPO din 30 septembrie 2020 de respingere a cererii reclamantei de derogare de la cerința de a avea cetățenia unuia dintre statele membre ale Spațiului Economic European (SEE), de care depinde înscrierea în lista reprezentanților autorizați de acest oficiu

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	O obligă pe doamna Nigar Kirimova să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

(1) JO C 163, 3.5.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/48

Ordonanța Tribunalului din 15 martie 2022 – Growth Finance Plus/EUIPO (doglover)

(Cauza T-114/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Revocarea deciziei atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 198/70)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Growth Finance Plus AG (Gommiswald, Elveția) (reprezentant: H. Twelmeier, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 26 noiembrie 2020 (cauza R 720/2020-1) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal doglover ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/49

Ordonanța Tribunalului din 15 martie 2022 – Growth Finance Plus/EUIPO (catlover)

(Cauza T-115/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Revocarea deciziei atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 198/71)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Growth Finance Plus AG (Gommiswald, Elveția) (reprezentant: H. Twelmeier, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 26 noiembrie 2020 (cauza R 717/2020-1) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal catlover ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 128, 12.4.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/49

Ordonanța Tribunalului din 15 martie 2022 – Thomas Henry/EUIPO (Spicy Ginger)

(Cauza T-220/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Revocarea deciziei atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 198/72)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Thomas Henry GmbH (Berlin, Germania) (reprezentanți: O. Spieker, A. Schönfleisch și N. Willich, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Eberl și D. Hanf, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 12 februarie 2021 (cauza R 435/2020-1) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal Spicy Ginger ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Thomas Henry GmbH.

(1) JO C 217, 7.6.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/50

Ordonanța Tribunalului din 7 martie 2022 – the airscreen company/EUIPO – Moviescreens Rental (airscreen)

(Cauza T-382/21) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative airscreen - Marca Uniunii Europene verbală anterioară AIRSCREEN - Articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Acțiune vădit nefondată”)

(2022/C 198/73)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: the airscreen company GmbH & Co. KG (Münster, Germania) (reprezentanți: O. Spieker, A. Schönfleisch și N. Willich, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Hanf, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului: Moviescreens Rental GmbH (Damme, Germania) (reprezentanți: D. Schulz și P. Stelzig, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 5 mai 2021 (cauza R 1990/2020-4) privind o procedură de opoziție între the airscreen company și Moviescreens Rental.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă the airscreen company GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 329, 16.8.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/50

Ordonanța Tribunalului din 1 martie 2022 – Agreiter și alții/Comisia

(Cauza T-632/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Medicamente de uz uman - Modificare a autorizației condiționate de introducere pe piață a medicamentului de uz uman Spikevax - Vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate) - Lipsa interesului de a acționa - Lipsa afectării directe - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”)

(2022/C 198/74)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamanți: Karin Agreiter (Mérano, Italia) și ceilalți 33 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa la ordonanță (reprezentant: R. Holzeisen, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Haasbeek și B.-R. Killmann, agenți)

Obiectul

Prin acțiunea lor întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanții solicită anularea Deciziei de punere în aplicare C(2021) 5686 final a Comisiei din 23 iulie 2021 privind modificarea autorizației condiționate de introducere pe piață a medicamentului de uz uman Spikevax – Vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate) acordate prin Decizia de punere în aplicare C(2021) 94 (final) din 6 ianuarie 2021.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Nu este necesară pronunțarea asupra cererii de intervenție formulate de Moderna Biotech Spain SL.

3)	O obligă pe doamna Karin Agreiter și pe ceilalți reclamanți ale căror nume figurează în anexă la plata cheltuielilor de judecată.

4)	Moderna Biotech Spain va suporta propriile cheltuieli de judecată aferente cererii de intervenție.

(1) JO C 471, 22.11.2021.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/51

Acțiune introdusă la 11 martie 2022 – Deckers Outdoor/EUIPO – Chunxian (TULEUGG)

(Cauza T-135/22)

(2022/C 198/75)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Deckers Outdoor Corp. (Goleta, California, Statele Unite) (reprezentanți: A. Improda și C. Brega, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Guo Chunxian (Mengzhou, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale TULEUGG – cererea de înregistrare nr. 18 156 704

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 17 decembrie 2021 în cauza R 412/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	în consecință, respingerea cererii de înregistrare nr. 18 156 704 pentru marca comercială TULERUGG;

—	obligarea EUIPO și/sau a domnului Chunxian la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri, precum și a celor aferente procedurilor anterioare desfășurate în fața diviziei de opoziție și a Camerei a cincea de recurs.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/52

Acțiune introdusă la 10 martie 2022 – Hamoudi/Frontex

(Cauza T-136/22)

(2022/C 198/76)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Alaa Hamoudi (Turcia) (reprezentant: F. Gatta, avocat)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului obligarea Frontex la plata unui cuantum de 250 000 EUR cu titlu de prejudicii morale pentru fiecare din cele două capete de cerere. În special, reclamantul solicită o despăgubire:

—

pentru prejudiciul suferit de acesta ca urmare a încălcării drepturilor sale fundamentale în temeiul articolelor 1, 2, 3, 4, 18, 19 alineatul (1), 19 alineatul (2) și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) în cursul expulzării sale colective din Grecia, care a avut loc între 28 și 29 aprilie 2020, în Marea Egee, și ulterior acestei expulzări;

—	pentru sentimentele sale de nedreptate și frustrare determinate de faptul că autorul sau coautorul expulzării colective îndreptate împotriva sa la 28-29 aprilie 2020 a fost o agenție a Uniunii Europene.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că Frontex a aprobat lansarea IRF Aegean cu încălcarea articolului 46 alineatul (5) din Regulamentul 2019/1896 (1), printr-o eroare vădită de apreciere, prin abuz de putere și cu încălcarea obligației de diligență, nerespectând astfel principiul bunei administrări. În special, directorul executiv al Frontex a aprobat în mod nelegal lansarea IRF Aegean, cu încălcarea articolului 46 alineatul (5) din regulamentul de instituire a agenției, prin neexercitarea puterii sale de apreciere în legătură chiar cu examinarea aplicabilității acestei dispoziții la situația foarte volatilă care urma să fie reglementată. Cu titlu subsidiar, directorul executiv a săvârșit o eroare vădită de apreciere și un abuz de putere și nu și-a îndeplinit obligația de diligență atunci când a considerat că articolul 46 alineatul (5) nu se aplică situației care urma să fie reglementată. Niciunul din cele două aspecte ale prejudiciilor morale nu ar fi avut loc fără omisiunea nelegală sau comportamentul nelegal imputabil Frontex.

Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Frontex a săvârșit o omisiune nelegală susceptibilă să angajeze răspunderea extracontractuală atunci când nu a acționat în conformitate cu articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul 2019/1896, cu încălcarea obligațiilor sale pozitive în temeiul articolului 80 din acest regulament și al articolelor 1, 2, 3, 4, 18, 19 alineatul (1), 19 alineatul (2) și 21 din cartă (2) și a principiului bunei administrări, precum și un abuz de putere și o eroare vădită de apreciere.

Directorul executiv al Frontex s-a abținut în mod nelegal de la exercitarea puterii sale de apreciere în raport cu articolul 46 alineatul (4) din regulamentul de instituire a agenției înainte, în cursul sau după operațiunea de returnare forțată din 28-29 aprilie 2020. Cu titlu subsidiar, directorul executiv a săvârșit o eroare vădită de apreciere și un abuz de putere și nu și-a îndeplinit obligația de diligență atunci când a considerat că articolul 46 alineatul (4) nu se aplică situației care urma să fie reglementată. Niciunul din cele două aspecte ale prejudiciilor morale nu ar fi avut loc fără omisiunea nelegală atacată a Frontex.

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că Frontex a săvârșit un act nelegal susceptibil să angajeze răspunderea extracontractuală în legătură cu operațiunea de returnare forțată din 28-29 aprilie 2020, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantului în temeiul articolelor 1, 2, 3, 4, 6, 18, 19 alineatul (1), 19 alineatul (2) și 21 din cartă.

Expulzarea colectivă nelegală a reclamantului la 28-29 aprilie 2020 este imputabilă Frontex, „autorul real” al acesteia, întrucât a fost executată în conformitate cu planul operațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru IRF Aegean, elaborat de directorul executiv al Frontex. Cu titlu subsidiar, este angajată răspunderea Frontex în temeiul asistenței acordate la săvârșirea expulzării colective nelegale a reclamantului, care a avut loc la 28-29 aprilie 2020. Niciunul din cele două aspecte ale prejudiciilor morale nu ar fi avut loc în lipsa comportamentelor nelegale atacate ale agenției.

(1) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624.

(2) JO 2012, C 326, p. 391.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/53

Acțiune introdusă la 14 martie 2022 – Țările de Jos/Comisia

(Cauza T-137/22)

(2022/C 198/77)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: M. Bulterman și J. Langer, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei din 6 ianuarie 2022, cu referința Ares (2022) 99942, prin care Comisia a respins cererea Regatului Țărilor de Jos de prelungire cu patru ani suplimentari a termenului de opt ani acordat pentru recuperarea sumelor plătite fără temei în cadrul cauzei e FresQ;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

1.	Primul motiv se întemeiază pe faptul că decizia atacată pornește de la premisa greșită că procedura de recuperare în cauza FresQ nu a fost încă închisă.

Al doilea motiv se întemeiază pe aplicarea greșită de către Comisie a articolului 54 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul nr. 1306/2013, în măsura în care aceasta consideră că depășirea termenului de opt ani acordat pentru recuperarea sumelor plătite fără temei în cadrul cauzei FresQ este imputabilă Țărilor de Jos.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/53

Acțiune introdusă la 15 martie 2022 – HCP/EUIPO – Timm Health Care (PYLOMED)

(Cauza T-138/22)

(2022/C 198/78)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: HCP GmbH (Hannover, Germania) (reprezentant: H. Suhren, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Timm Health Care BV (Le Borculo, Țările de Jos)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative PYLOMED – cererea de înregistrare nr. 18 132 059

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 14 ianuarie 2022 în cauza R 814/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/54

Acțiune introdusă la 15 martie 2022 – Landesbank Baden-Württemberg/SRB

(Cauza T-142/22)

(2022/C 198/79)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Landesbank Baden-Württemberg (Stuttgart, Germania) (reprezentanți: H. Berger și M. Weber, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Comitetului Unic de Rezoluție din 15 decembrie 2021 privind calcularea contribuțiilor ex-ante pentru anul 2017 ale Landesbank Baden-Württemberg la Fondul unic de rezoluție (SRB/ES/2021/82), inclusiv a anexelor la aceasta;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu titlu subsidiar, în ipoteza în care Tribunalul ar admite că decizia atacată nu există din punct de vedere juridic ca urmare a utilizării de către pârât a limbii oficiale greșite, iar acțiunea în anulare ar fi, în consecință, inadmisibilă, fiind lipsită de obiect, reclamanta solicită Tribunalului:

—	constatarea inexistenței din punct de vedere juridic a deciziei atacate;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă nouă motive.

Primul motiv: decizia încalcă articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 (1) coroborat cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 (2), precum și principiul general al egalității de tratament, întrucât nu este redactată în limba oficială germană care trebuie folosită în relația cu reclamanta și se abate de la limba folosită pentru deciziile în relația cu alte instituții germane.

Al doilea motiv: decizia încalcă obligația de motivare prevăzută la articolul 296 al doilea paragraf TFUE și la articolul 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), întrucât prezintă numeroase lacune în motivare, în special în cadrul aplicării de către pârât a numeroase marje de apreciere prevăzute de lege, nu este comprehensibilă și este lipsită de transparență.

3.	Al treilea motiv: decizia încalcă principiul protecției jurisdicționale efective în temeiul articolului 47 primul paragraf din cartă, întrucât controlul jurisdicțional al deciziei este practic imposibil și, astfel, este împiedicată protecția jurisdicțională efectivă a reclamantei.

Al patrulea motiv: articolul 7 alineatul (4) a doua teză din regulamentul delegat (3) încalcă dreptul de rang superior, întrucât permite o diferențiere inadecvată și disproporționată din punct de vedere obiectiv între membrii unui sistem instituțional de protecție (denumit în continuare „IPS”) și o pondere relativă a indicatorului IPS.

Al cincilea motiv: decizia încalcă printre altele articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (4) și cerința calculării contribuțiilor în funcție de risc, întrucât aplică reclamantei un factor de multiplicare de 5/9 pentru indicatorul IPS. O diferențiere între instituții la nivelul indicatorului IPS ar fi, datorită efectului de protecție cuprinzătoare al unui IPS, contrar sistemului și arbitrar.

Al șaselea motiv: articolele 6, 7 și 9 din regulamentul delegat, precum și anexa I la acesta încalcă dreptul de rang superior, printre altele întrucât aduc atingere cerinței calculării contribuțiilor în funcție de risc, principiului proporționalității și obligației de a lua pe deplin în considerare situația de fapt.

7.	Al șaptelea motiv: decizia încalcă libertatea reclamantei de a desfășura o activitate comercială în temeiul articolului 16 din cartă și al principiului proporționalității, întrucât multiplicatorii de ajustare pentru risc utilizați nu corespund profilului corect de risc, peste medie, al reclamantei.

8.	Al optulea motiv: decizia încalcă articolele 16 și 20 din cartă, precum și principiul proporționalității și dreptul la bună administrare, ca urmare a erorilor vădite săvârșite de pârât în utilizarea a numeroase marje de apreciere.

9.	Al nouălea motiv: articolul 20 alineatul (1) prima și a doua teză din regulamentul delegat încalcă articolul 103 alineatul (7) din Directiva 2014/59/EU (5), precum și cerința calculării contribuțiilor în funcție de risc.

(1) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).

(2) Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 1958, 17, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2015/63 al Comisiei din 21 octombrie 2014 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției (JO 2015, L 11, p. 44).

(4) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO 2013, L 176, p. 1).

(5) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO 2014, L 173, p. 190).

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/56

Acțiune introdusă la 17 martie 2022 – CEDC International/EUIPO – Underberg (Forma unui fir de iarbă într-o sticlă)

(Cauza T-145/22)

(2022/C 198/80)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: CEDC International sp. z o.o. (Oborniki Wielkopolskie, Polonia) (reprezentant: M. Fijałkowski, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Underberg AG (Dietlikon, Elveția)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene tridimensionale (Forma unui fir de iarbă într-o sticlă) – cererea de înregistrare nr. 33 266

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 22 decembrie 2021 în cauza R 1954/2020-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în parte a deciziei atacate cu privire la motivele de opoziție formulate în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	obligarea EUIPO și a celeilalte părți care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă la Tribunal și la camera de recurs.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 94 alineatul (1) și a articolului 95 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului coroborat cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/56

Acțiune introdusă la 16 martie 2022 – Ryanair/Comisia

(Cauza T-146/22)

(2022/C 198/81)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair DAC (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, F.-C. Laprévote, V. Blanc, D. Pérez de Lamo și S. Rating, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei (UE) a Comisiei din 16 iulie 2021 privind ajutorul de stat SA.57116 – COVID-19: Garanție de stat și împrumut din partea statului în favoarea KLM; și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că Comisia nu a definit în mod corespunzător beneficiarul întrucât (i) a considerat că KLM era unicul beneficiar al ajutorului furnizat de Țările de Jos și (ii) nu s-a asigurat că ajutorul acordat anterior grupului Air France-KLM nu creează beneficii sau un efect de propagare pentru KLM.

Al doilea motiv întemeiat pe faptul că decizia încalcă dispoziții specifice ale TFUE și principiile generale ale dreptului Uniunii care au stat la baza liberalizării transportului aerian din Uniune începând cu sfârșitul anilor 1980 (respectiv nediscriminare, libera prestare a serviciilor și libertatea de stabilire).

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia Europeană a săvârșit un abuz de putere și a aplicat în mod eronat articolul 107 alineatul (3) litera (b) TFUE și Cadrul temporar al acesteia, întrucât (i) nu a abordat perturbări grave ale economiei neerlandeze și (ii) nu a pus în balanță efectele benefice ale ajutorului cu efectele sale adverse asupra condițiilor schimburilor comerciale și asupra menținerii unei concurențe nedenaturate (respectiv, „evaluarea comparativă”).

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe faptul că Comisia nu a inițiat o procedură oficială de investigare în pofida existenței unor „dificultăți serioase” și a încălcat drepturile procedurale ale reclamantei.

5.	Al cincilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia și-a încălcat obligația de motivare în temeiul articolului 296 alineatul (2) TFUE.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/57

Acțiune introdusă la 18 martie 2022 – Pinar Kuruyemiş Gida Ve Ihtiyaç Maddeleri Sanayi Ticaret/EUIPO – Yadex International GmbH (pinar KURUYEMIŞ)

(Cauza T-147/22)

(2022/C 198/82)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Pinar Kuruyemiş Gida Ve Ihtiyaç Maddeleri Sanayi Ticaret AŞ (Karatay/Konya, Turcia) (reprezentanți: M. López Camba și A. Lyubomirova Geleva, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Yadex International GmbH (Frankfurt am Main, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă „pinar KURUYEMIŞ” – cererea de înregistrare nr. 18 160 742

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 12 ianuarie 2022 în cauza R 1148/2021-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate, în măsura în care menține admiterea opoziției B 3110022;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă;

—	obligarea Yadex International GmbH la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 94 din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 71 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2018/625 al Comisiei;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/58

Acțiune introdusă la 18 martie 2022 – Pinar Kuruyemiş Gida Ve Ihtiyaç Maddeleri Sanayi Ticaret/EUIPO – Yadex International (pinar KURUYEMIŞ)

(Cauza T-148/22)

(2022/C 198/83)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Pinar Kuruyemiş Gida Ve Ihtiyaç Maddeleri Sanayi Ticaret AŞ (Karatay/Konya, Turcia) (reprezentanți: M. López Camba și A. Lyubomirova Geleva, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Yadex International GmbH (Frankfurt am Main, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative pinar KURUYEMIŞ – cererea de înregistrare nr. 18 161 596

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 12 ianuarie 2022 în cauza R 1149/2021-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate, în măsura în care menține admiterea opoziției B003110050;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă;

—	obligarea Yadex International GmbH la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 94 din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 71 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2018/625;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/59

Acțiune introdusă la 21 martie 2022 – Lilly Drogerie/EUIPO – Lillydoo (LILLYDOO kids)

(Cauza T-150/22)

(2022/C 198/84)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Lilly Drogerie d.o.o. Belgrade (Stari Grad) (Belgrade, Serbia) (reprezentant: E. Bojinova-Miller, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Lillydoo GmbH (Frankfurt am Main, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii LILLYDOO kids – Înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană nr. 1 495 352

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 11 ianuarie 2022 în cauzele conexate R 903/2021-2 și R 1298/2021-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/59

Acțiune introdusă la 18 martie 2022 – General Wire Spring/EUIPO (GENERAL PIPE CLEANERS)

(Cauza T-151/22)

(2022/C 198/85)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: General Wire Spring Co. (McKees Rocks, Pennsylvania, Statele Unite) (reprezentant: E. Carrillo, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii verbale GENERAL PIPE CLEANERS – cererea de înregistrare nr. 1 577 530

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 11 ianuarie 2022 în cauza R 1452/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	admiterea prezentei acțiuni;

—

anularea deciziei atacate a Camerei a cincea de recurs a EUIPO în măsura în care aceasta respinge calea de atac formulată de reclamantă și omite să anuleze în parte decizia EUIPO în ceea ce privește refuzul înregistrării cererii EUTM (IR) nr. 1 577 530 GENERAL PIPE CLEANERS pentru bunurile contestate din clasele 7 și 9.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/60

Acțiune introdusă la 21 martie 2022 – Volkswagen/EUIPO – XTG (XTG)

(Cauza T-153/22)

(2022/C 198/86)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Volkswagen AG (Wolfsburg, Germania) (reprezentanți: S. Machei și G. Orsoni, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: XTG S.A. (Wrocław, Polonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă XTG – cererea de înregistrare nr. 18 120 223

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 20 decembrie 2021 în cauza R 1387/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și, dacă este cazul, a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/61

Acțiune introdusă la 21 martie 2022 – Volkswagen/EUIPO – XTG (XTG)

(Cauza T-154/22)

(2022/C 198/87)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Volkswagen AG (Wolfsburg, Germania) (reprezentanți: S. Machei și G. Orsoni, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: XTG S.A. (Wrocław, Polonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală XTG – cererea de înregistrare nr. 18 120 217

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia camerei a cincea de recurs a EUIPO din 20 decembrie 2021 în cauza R 1385/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și, dacă este cazul, a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/61

Acțiune introdusă la 16 martie 2022 – Korporaciya „Masternet”/EUIPO – Stayer Ibérica (STAYER)

(Cauza T-155/22)

(2022/C 198/88)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: ZAO Korporaciya „Masternet” (Moscova, Rusia) (reprezentant: N. Bürglen, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Stayer Ibérica, SA (Pinto, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă STAYER – marca Uniunii Europene nr. 9 498 015

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 21 decembrie 2021 în cauza R 931/2021-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/62

Acțiune introdusă la 23 martie 2022 – Sanetview/EUIPO – 2boca2catering (Las Cebras)

(Cauza T-159/22)

(2022/C 198/89)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Sanetview, SLU (Andorra la Vieja, Andora) (reprezentanți: J. Gallego Jiménez, E. Sanz Valls, P. Bauzá Martínez, Y. Hernández Viñes și C. Marí Aguilar, abogados)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: 2boca2catering, SL (Sevilla, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii figurative a Uniunii Europene Las Cebras – cererea de înregistrare nr. 18 169 269

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 4 ianuarie 2022 în cauza R 1070/2021-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	respingerea opoziției prezentate împotriva mărcii atacate admițând posibila coexistență pacifică a mărcilor în litigiu;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/62

Acțiune introdusă la 25 martie 2022 – Ortega Montero/Parlamentul

(Cauza T-161/22)

(2022/C 198/90)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Maria Del Carmen Ortega Montero (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: N. de Montigny, avocată)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea deciziei din 20 mai 2021, întrucât respinge cererile conținute în scrisoarea consiliului reclamantei din 19 ianuarie 2021 având ca obiect anularea modificării regulamentului interior al Comitetului personalului adoptat la 10 noiembrie 2020, precum și a voturilor realizate și a deciziilor adoptate în temeiul acestei noi versiuni modificate a regulamentului;

—	anularea, dacă este necesar, a deciziei din 21 decembrie 2021, întrucât respinge reclamația introdusă de reclamantă la 18 august 2021 împotriva deciziei de respingere a cererilor formulate prin scrisoarea din 19 ianuarie 2021;

—	anularea noilor dispoziții ale regulamentului interior 2020 și în special a modificării articolului 22, adoptate la 10 noiembrie 2020;

—	anularea votului prin procedură scrisă efectuat în temeiul noului articol 22 din regulamentul interior 2020 și a tuturor deciziilor rezultate din acesta, inclusiv a rezultatului ultimelor alegeri;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

Primul motiv întemeiat pe nelegalitatea modificării regulamentului interior 2020 și a adoptării acestuia la 10 noiembrie 2020 dimineața, pentru motivul, pe de o parte, că această modificare încalcă ratio legis a articolului 21 din regulamentul interior și a principiilor democratice protejate în acesta, pe de altă parte, că nici articolul 22 în sine nu a fost respectat cu ocazia adoptării și aplicării sale și, în final, că textele adoptate sunt lipsite de claritate juridică.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe nelegalitatea (ratione temporis) a voturilor intervenite la 10 noiembrie 2020 în temeiul noului articol 22 din regulamentul interior, înainte chiar de intrarea în vigoare a acestuia.

3.	Al treilea motiv întemeiat pe nelegalitatea adoptării procedurii scrise aplicabile pentru voturile comitetelor consultative, interinstituționale și ale delegațiilor care trebuiau puse în aplicare în după-amiaza zilei de 10 noiembrie 2020.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/63

Acțiune introdusă la 24 martie 2022 – OQ/Comisia

(Cauza T-162/22)

(2022/C 198/91)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: OQ (reprezentanți: N. Maes și J.-N. Louis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	admiterea prezentei acțiuni;

—	declararea acesteia ca fiind admisibilă și întemeiată;

—	anularea deciziei autorității împuternicite să facă numiri a Comisiei Europene din 19 mai 2021 prin care i s-a aplicat reclamantului sancțiunea disciplinară a destituirii din funcție fără reducerea drepturilor de pensie;

—	anularea deciziei autorității împuternicite să facă numiri a Comisiei Europene din 15 decembrie 2021 de respingere a reclamației [confidențial] (1) a reclamantului în temeiul articolului 90 alineatul (2) din statut;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamant în cadrul prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 din Anexa IX la statut, pentru motivul că sancțiunea disciplinară pronunțată împotriva reclamantului nu este proporțională cu gravitatea abaterii comise ținând seama de criteriile de apreciere prevăzute la articolul 10 din Anexa IX la Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”) și nu ia în considerare circumstanțele atenuante.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare. Reclamantul susține că Comisia nu a urmat avizul comisiei de disciplină care a recomandat sancțiunea retrogradării în sensul articolului 9 alineatul (1) litera (f) din Anexa IX la statut, fără însă a motiva decizia sa divergentă corespunzător cerințelor legale.

(1) Date confidențiale ocultate.

16.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 198/64

Acțiune introdusă la 29 martie 2022 – Saure/Comisia

(Cauza T-165/22)

(2022/C 198/92)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Hans-Wilhelm Saure (Berlin, Germania) (reprezentant: C.oPartsch, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

Anularea deciziei Comisiei din 7 februarie 2022 privind refuzul accesului solicitat de reclamant la documente ale Comisiei, prin efectuarea de copii ale întregii corespondențe a Comisiei cu societatea AstraZeneca plc sau cu filialele acesteia, cu Cancelaria federală a Germaniei sau cu Ministerul federal al Sănătății referitor la societatea AstraZeneca plc sau la filialele acesteia, de la data de 1 aprilie 2020, în special referitor la cantitățile de vaccin Covid-19 oferite de AstraZeneca plc și la termenele de livrare ale acestora;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe dreptul reclamantului de acces la documentele Comisiei Europene care fac obiectul procedurii, potrivit articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (1). Refuzul Comisiei ar fi încălcat acest drept.

Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că dreptul de acces al reclamantului nu s-ar opune motivului de excludere prevăzut la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Acest motiv de excludere ar fi limitat în timp și ar fi aplicabil numai procedurilor și deliberărilor pendinte. Procedura pendinte în Belgia împotriva AstraZeneca înregistrată sub nr. 2021/48/C s-ar referi la cu totul altă situație de fapt și ar fi fost soluționată deja prin hotărârea din 18 iunie 2021.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că dreptul de acces al reclamantului nu s-ar opune motivului de excludere prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Interesul public privind comunicarea datelor cu caracter personal ar prevala.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că dreptul de acces al reclamantului nu s-ar opune motivului de excludere prevăzut la articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Informațiile solicitate nu ar conține secrete comerciale în sensul articolului 2 din Directiva (UE) 2016/943 (2) întrucât acestea sunt cunoscute și nu au impus măsuri rezonabile pentru a fi păstrate secrete.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

(2) Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO 2016, L 157, p. 1).

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 198

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 16 mai 2022

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2022/C 198/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1