Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, intitulate „Sportul și activitatea fizică, o pârghie promițătoare pentru transformarea comportamentului în favoarea dezvoltării durabile”

(2022/C 170/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

LUÂND ACT DE URMĂTOARELE:

1.

Există o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că practicarea și rolul sportului și activității fizice sunt importante pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (1).

2.

Comunitatea internațională și științifică au conștientizat și au înțeles potențialele beneficii și efecte externe pozitive ale sportului și ale activității fizice, precum și ale organizării de evenimente sportive asupra unei varietăți de domenii (2) (3): îmbunătățirea sănătății fizice și mintale și a bunăstării persoanelor, beneficii economice, educația, capacitarea femeilor și a tinerilor, apariția unor societăți mai echitabile, mai pașnice, mai durabile, mai incluzive și deschise, incluziunea persoanelor cu handicap și cu mai puține oportunități, precum și învățarea toleranței.

3.

Schimbările climatice și alte amenințări la adresa mediului pot avea un impact negativ asupra practicilor sportive și asupra părților interesate din domeniul sportului (4) – în special prin afectarea sănătății persoanelor care îl practică. Practicile sportive adecvate necesită un mediu sănătos pentru practicarea acestuia, dar condițiile climatice și de mediu actuale devin mai puțin favorabile mai multor practici sportive și activități fizice.

4.

Consecințele schimbărilor climatice – cum ar fi creșterea temperaturilor, perioadele prelungite de secetă și frecvența mai mare a inundațiilor – limitează din ce în ce mai mult spațiile disponibile și timpul pentru practicarea sportului, constituind astfel o sursă de perturbare majoră pentru funcționarea și organizarea ecosistemului sportiv global – în special a sporturilor de iarnă în aer liber și a anumitor activități nautice (5).

5.

La fel ca alte activități umane, anumite aspecte ale sportului și organizarea de evenimente sportive pot contribui la degradarea mediului și la schimbarea climei, generând direct sau indirect emisii de gaze cu efect de seră și contribuind la deteriorarea diferitelor medii naturale în care se desfășoară activitățile sportive – în special mediul marin, cel forestier și cel montan.

6.

Unele aspecte ale sportului pot fi surse de emisii de gaze cu efect de seră și pot avea, de asemenea, efecte negative asupra mediului: turismul pentru sport, producția și consumul nesustenabile de echipamente sportive sau de bunuri și servicii derivate, răspândirea microplasticului, facilități sportive cu un consum ridicat de resurse (în special energie și apă), numărul de evenimente sportive în creștere la toate nivelurile (inclusiv antrenamente, delegații de mari dimensiuni și construirea de infrastructură temporară în astfel de scopuri), precum și practicarea liberă a sportului în medii naturale.

7.

Revenirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice în Europa, angajamentul asumat de Comitetul organizator al Jocurilor de la Paris 2024 privind mediul și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, precum și angajamentele luate de organizatorii Campionatului European de Fotbal 2024 din Germania pot încuraja toate părțile interesate să se angajeze să construiască patrimoniul material și imaterial în mod durabil pentru a promova obiectivele de dezvoltare durabilă 3, 4, 5, 6, 7, 8, 11, 12, 13 și 17, la toate nivelurile și în toate teritoriile,

AVÂND ÎN VEDERE URMĂTOARELE ASPECTE:

8.

În calitate de furnizor important de învățare informală și non-formală, sportul este un mijloc important de a prezenta un comportament exemplar și, ca atare, de a disemina responsabilitatea socială, permițând implicarea tuturor, în special a tinerilor (6), ca actori ai schimbării. El are, de asemenea, o funcție de comunicare pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la importanța conservării ecosistemelor, a utilizării armonioase și durabile a resurselor naturale și a atenuării schimbărilor climatice.

9.

Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în sport ar putea atrage oamenii să se apuce de sporturi și să continue să le practice, în special pe tineri, deoarece mulți dintre aceștia pot manifesta un interes și o implicare deosebite față de aceste aspecte (7).

10.

Popularitatea sportivilor de nivel înalt, faptul că aceștia sunt tot mai conștienți cu privire la urgența climatică, precum și implicarea și pledoariile lor pot fi foarte eficace în promovarea integrării obiectivelor de dezvoltare durabilă în sport.

11.

Uniunea Europeană și statele sale membre pot da un exemplu prin găzduirea sau găzduirea în comun a unor evenimente sportive majore în mod durabil (8), luând în considerare cerințele responsabilității ecologice, sociale, economice și civice, inclusiv circularitatea, utilizarea materialelor plastice sau a apei, amprenta de carbon, buna guvernanță, drepturile omului, fiabilitatea și fair play-ul.

12.

La organizarea evenimentelor sportive ar trebui să se acorde o atenție deosebită sensibilizării sporite a populației în ceea ce privește impactul economic și asupra mediului, efectele directe sau indirecte induse, precum și protecția drepturilor omului. Această sensibilizare poate avea un impact pozitiv asupra acceptării de către public a găzduirii de evenimente.

13.

Pandemia de COVID-19 a condus la creșterea interesului față de activitățile sportive la domiciliu, activitățile individuale și practicate în mod liber, în aer liber, precum și mobilitatea activă. Aceste tendințe reflectă o nevoie tot mai mare de natură (9), de activități sportive neorganizate și spații urbane accesibile (10).

14.

Activitatea fizică și sporturile, în special cele care au loc în aer liber sau în medii naturale (cum ar fi pădurile, munții, oceanele, râurile și lacurile), pot contribui la îmbunătățirea cunoștințelor cetățenilor în materie de mediu, precum și la sensibilizarea cu privire la necesitatea de a proteja mediul și de a atenua schimbările climatice.

15.

Programul Erasmus+ în domeniul sportului sprijină schimbul de cunoștințe și de bune practici, în special în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 13 și 17. Aceste bune practici pot fi luate în considerare în momentul organizării de activități și evenimente sportive.

16.

Sportul poate contribui la creșterea economică și poate oferi o valoare adăugată sectorului economic,

SUBLINIIND URMĂTOARELE:

17.

Este important să se reducă la minimum impactul negativ al tuturor tipurilor de activități sportive asupra biodiversității, mediului și dinamicii procesului de schimbare climatică în curs. Este important ca toate părțile interesate, de la entități publice și private până la cetățeni, să fie conștiente de responsabilitatea lor individuală și colectivă, precum și de consecințele acțiunilor lor atunci când practică sau organizează activități sportive.

18.

Este relevant să se asigure faptul că sectorul sportului își aduce contribuția la obiectivele climatice și de mediu ale Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în Pactul verde european. În acest scop, sunt necesare diferite tipuri de sprijin pentru a permite sectorului sportului să facă tranziția către practici mai responsabile.

19.

Pentru a construi o societate sănătoasă și favorabilă incluziunii, este esențial să se permită fiecărei persoane să practice în mod regulat activități fizice și sportive într-un mediu sănătos și sigur, indiferent de vârstă, gen, stare mentală și condiție fizică, mediu socioeconomic sau origine geografică.

20.

Este important să se țină seama de chestiuni precum buna guvernanță în sport, integritatea, accesul egal la sport, respectarea drepturilor omului, fiabilitatea, echitatea și durabilitatea. Acestea ar trebui luate în calcul la toate nivelurile, fie ele cluburi, ligi, federații naționale și internaționale, organizații neguvernamentale, operatori economici, organizatori de evenimente sportive majore, întreprinderi sau mass-media,

INVITĂ STATELE MEMBRE:

21.

Să alinieze și să coordoneze politicile și strategiile publice din domeniul sportului cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu țintele aferente.

22.

Să asigure accesul cetățenilor la practici și evenimente sportive sigure, incluzive și durabile, în funcție de nevoile lor, cum ar fi, de exemplu, prin facilități sportive locale ecologice accesibile prin intermediul unei infrastructuri pentru mobilitate activă.

23.

Să exploreze modalități de a dota autoritățile naționale relevante cu instrumente de observare a impactului schimbărilor climatice asupra sportului, pentru a elabora strategii de anticipare, adaptare și sprijinire a ecosistemelor sportive care vor fi, pe termen lung, cele mai afectate de schimbările climatice, de exemplu prin urmărirea unei tranziții către practici mai reziliente și mai responsabile și prin angajarea într-un dialog cu mișcarea sportivă spre a îmbunătăți conceperea de calendare mai adecvate.

24.

Să se asigure că organizatorii evenimentelor sportive majore efectuează evaluări ale impactului asupra mediului și al emisiilor de dioxid de carbon și să îi încurajeze să măsoare modul în care evenimentele lor contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12 și 13.

25.

Să colaboreze cu principalii organizatori de evenimente sportive pentru a stabili mecanisme de atenuare a impactului negativ asupra mediului al evenimentelor lor, adaptate daunelor cauzate și care să vizeze realizarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon.

26.

Să încurajeze organizațiile sportive și instituțiile de învățământ să includă, după caz, în programele lor de formare pentru educatori, personalul sportiv, sportivi și gestionarii de facilități sportive, aspecte și acțiuni legate de tranziția ecologică și de dezvoltarea durabilă.

27.

Să susțină o creștere a investițiilor în inovare și cercetare pentru a sprijini și a contribui la tranziția către activități fizice și practici sportive mai ecologice și mai durabile.

28.

Să depună eforturi pentru a include criterii de mediu și angajamente privind obiectivele de dezvoltare durabilă în procesul de evaluare a finanțării și a sprijinului public acordate pentru organizarea de evenimente sportive la toate nivelurile, pentru activități sportive, precum și pentru construirea, renovarea, întreținerea și utilizarea facilităților sportive. Să promoveze includerea unor astfel de criterii în evaluarea acestor activități.

29.

Atunci când încheie contracte cu parteneri economici pentru organizarea de evenimente sportive majore, pentru construirea, renovarea și întreținerea facilităților sportive sau pentru producția de echipamente sportive, să integreze în mai mare măsură și cu o pondere mai mare în contracte criteriile privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) (11).

30.

După caz, să promoveze utilizarea fondurilor UE – inclusiv a fondurilor de coeziune (FEDR, FSE+), a Mecanismului de redresare și reziliență, a programelor Erasmus+ sau LIFE – pentru a dezvolta inițiative care stimulează activitățile fizice și practicile sportive ecologice și durabile, precum și inițiative care vizează sprijinirea alinierii la obiectivele de dezvoltare durabilă.

31.

Să considere o prioritate sau să încurajeze dezvoltarea unor orașe inteligente și verzi, cu o infrastructură responsabilă din punct de vedere ecologic și cu o planificare urbană adecvată, în conformitate cu spiritul inițiativei „Noul Bauhaus european”, astfel încât să ofere un mediu de viață mai centrat pe oameni, în care cetățenii să aibă acces la facilități sportive durabile și să poată adopta un stil de viață mai sănătos, mai activ și mai ecologic.

32.

Să utilizeze rețelele diplomatice pentru a promova o abordare europeană comună vizând luarea în considerare și integrarea sporite ale obiectivelor de dezvoltare durabilă în sport, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în acțiunile lor externe și în programele lor de asistență pentru dezvoltare.

33.

Să aibă în vedere desemnarea, pe bază voluntară, a unor ambasadori ai sportului verde, al căror rol ar fi de a promova integrarea sporită a obiectivelor de dezvoltare durabilă în sport.

34.

Să încurajeze parteneriatele între sectorul sportului, educația formală, învățarea non-formală și informală, activitățile socio-educaționale, organizațiile de tineret și sectorul privat, pentru a dezvolta modalități transversale, coordonate și complementare de sensibilizare și de promovare a expertizei în domeniul mediului și al schimbărilor climatice.

35.

Să promoveze eficiența energetică și economia circulară în ceea ce privește construirea, renovarea, întreținerea și utilizarea tuturor instalațiilor sportive,

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

36.

Să se asigure că activitatea desfășurată de Grupul de experți privind sportul verde se axează pe elaborarea unor standarde comune la nivelul Uniunii Europene, identificând criterii și obiective pentru organizarea activităților fizice și a practicilor sportive ecologice și durabile. Să promoveze aceste criterii și obiective atunci când statele membre elaborează politici naționale în domeniul sportului.

37.

În cadrul Grupului de experți privind sportul verde, să continue colectarea de dovezi relevante și de exemple de bune practici cu privire la modul în care domeniul sportului își poate reduce impactul asupra mediului și poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice.

38.

Să includă aspecte legate de dezvoltarea durabilă în discuțiile cu privire la principalele caracteristici ale unui model sportiv european.

39.

Să promoveze utilizarea fondurilor Uniunii Europene pentru a facilita construirea și renovarea instalațiilor sportive în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, a amprentei de carbon și a consumului de energie, precum și a impactului negativ al schimbărilor climatice asupra practicilor sportive.

40.

Să țină mai bine seama de sport în politicile publice elaborate la nivelul UE și, în special, în politicile și inițiativele de mediu.

41.

Să continue să evalueze conceperea ecologică a proiectelor și includerea practicilor ecologice atunci când evaluează și acordă granturi Erasmus+ în domeniul sportului, astfel cum se subliniază în Ghidul programului Erasmus+.

42.

Să asigure și să promoveze posibilitatea de a dezvolta proiecte privind sportul verde și competențele ecologice în cadrul programului Erasmus+ în domeniul sportului.

43.

Să încurajeze schimbul de cunoștințe și de bune practici între statele membre în domeniul sportului verde, astfel cum se prevede în Planul de lucru al UE pentru sport 2021-2024.

44.

Să încurajeze schimbul de bune practici între actorii care se angajează să transforme comportamentul în sport, ținând seama de provocările de mediu și societale cu care ne confruntăm la toate nivelurile, și anume prin inițiativele SHARE sau HealthyLifestyle4All,

INVITĂ MIȘCAREA SPORTIVĂ ȘI TOATE PĂRȚILE INTERESATE RELEVANTE:

45.

Să alinieze organizarea activității fizice, a practicilor sportive și a evenimentelor sportive la obiectivele de dezvoltare durabilă, la Pactul verde european, la Acordul de la Paris privind schimbările climatice, la Planul de acțiune de la Kazan, la Carta internațională pentru educație fizică, activitate fizică și sport și la Cadrul privind sportul pentru acțiuni climatice.

46.

La elaborarea strategiilor și a programelor, să acorde o atenție deosebită aspectelor legate de reducerea consumului de resurse (în special apă, energie), eliminarea risipei de alimente, reciclarea deșeurilor și reutilizarea echipamentelor sportive, conservarea biodiversității și a calității aerului, reducerea amprentei de carbon și, în general, a modului în care este organizat sportul pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă.

47.

Să analizeze posibilitatea de a numi o persoană sau o structură specifică responsabilă cu punerea în aplicare a strategiilor și programelor de mediu.

48.

Să găsească modalități de promovare a educației pentru dezvoltare durabilă și a construirii unui sentiment de responsabilitate civică și ecologică în rândul cluburilor sportive, al federațiilor și al altor actori din domeniul sportului.

49.

Să integreze, după caz, conținut privind aspectele de mediu în programele de formare ale voluntarilor și profesioniștilor din domeniul sportului.

50.

Să inspire și să încurajeze sportivii cu vizibilitate mediatică, popularitate și credibilitate să promoveze practici sportive etice, ecologice și durabile.

51.

Să acorde o atenție deosebită aspectelor ecologice, sociale și democratice, transparenței și protecției drepturilor omului (12) în procesul de atribuire a evenimentelor sportive majore și de atribuire a finanțării sau sponsorizării organizatorilor acestor evenimente.

52.

Să dezvolte sau să utilizeze instrumente adecvate pentru a măsura impactul social și de mediu al activităților sportive, în special organizarea evenimentelor sportive majore, și să ia în considerare impactul social și de mediu al acestor activități în procesul de evaluare.

53.

Să promoveze lanțuri de aprovizionare durabile și scurte și, acolo unde este posibil, să acorde prioritate economiei locale atunci când organizează evenimente sportive, ori construiesc, renovează și întrețin instalații sportive sau produc echipamente sportive.

54.

Să promoveze și să încurajeze integrarea aspectelor legate de responsabilitatea etică, democratică, socială și de mediu în programele sportive audiovizuale și în difuzarea evenimentelor sportive, respectând totodată pe deplin libertatea mass-mediei.

55.

Să sensibilizeze partenerii, furnizorii, sponsorii și suporterii cu privire la cerințele de mediu, care ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către aceștia.

---

(1)  Organizația Națiunilor Unite, A/RES/70/1 „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, punctul 37. Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015.

(2)  Organizația Mondială a Sănătății, Planul global de acțiune privind activitatea fizică 2018-2030.

(3)  Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (1 ianuarie 2021-30 iunie 2024) (2020/C 419/01).

(4)  WWF Franța, 2021.

(5)  WWF Franța, 2021.

(6)  https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c2c8d076-0a04-11ec-b5d3-01aa75ed71a1/language-en

(7)  https://eeb.org/wp-content/uploads/2021/04/IPSOS-Multi-Country-Report-complete.FINAL_.pdf

(8)  Grupul de experți al UE privind dimensiunea economică a sportului definește un „eveniment sportiv major” ca fiind un eveniment organizat de una sau mai multe țări, regiuni și orașe care îl găzduiesc, la care participă diferite delegații internaționale cu scopul de a practica unul sau mai multe sporturi. Astfel de evenimente se caracterizează adesea prin provocări logistice majore. Evenimentele sportive majore sunt foarte mediatizate la nivel internațional, la acestea participând mai multe mii de persoane, printre care suporteri, jurnaliști, echipe tehnice și funcționari și sunt adesea organizate pe parcursul mai multor zile consecutive.

(9)  https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1748-9326/abb396/pdf

(10)  https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0249268

(11)  https://www.unido.org/our-focus/advancing-economic-competitiveness/competitive-trade-capacities-and-corporate-responsibility/corporate-social-responsibility-market-integration/what-csr

(12)  https://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_EN.pdf

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10642 – CENTRAL / SIGNA / SELFRIDGES)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 170/02)

La 12 aprilie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10642. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

22 aprilie 2022

(2022/C 170/03)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0817
JPY	yen japonez	138,83
DKK	coroana daneză	7,4402
GBP	lira sterlină	0,83925
SEK	coroana suedeză	10,2780
CHF	franc elvețian	1,0336
ISK	coroana islandeză	139,80
NOK	coroana norvegiană	9,6255
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,320
HUF	forint maghiar	370,35
PLN	zlot polonez	4,6336
RON	leu românesc nou	4,9455
TRY	lira turcească	15,9446
AUD	dolar australian	1,4816
CAD	dolar canadian	1,3714
HKD	dolar Hong Kong	8,4859
NZD	dolar neozeelandez	1,6193
SGD	dolar Singapore	1,4784
KRW	won sud-coreean	1 344,04
ZAR	rand sud-african	16,8652
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,0332
HRK	kuna croată	7,5625
IDR	rupia indoneziană	15 603,47
MYR	ringgit Malaiezia	4,6784
PHP	peso Filipine	56,721
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,724
BRL	real brazilian	5,0926
MXN	peso mexican	22,0034
INR	rupie indiană	82,6943

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Anunț privind o cerere referitoare la aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE

Cerere formulată de o entitate contractantă

(2022/C 170/04)

La data de 2 noiembrie 2021, Comisia a primit o cerere formulată în temeiul articolului 35 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1). Prima zi lucrătoare după primirea cererii este 4 noiembrie 2021.

Această cerere, formulată de OMV Petrom S.A, se referă la activități legate de producția de țiței și gaze naturale în România.

Articolul 34 din Directiva 2014/25/UE prevede că „Contractele destinate să permită desfășurarea unei activități menționate la articolele 8-14 nu fac obiectul prezentei directive în cazul în care statul membru sau entitățile contractante care au introdus cererea în temeiul articolului 35 pot demonstra că, în statul membru în care este desfășurată, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat; de asemenea, concursurile de proiecte care sunt organizate pentru desfășurarea unei astfel de activități în zona geografică respectivă nu fac obiectul prezentei directive”. Evaluarea expunerii directe la concurență, care se poate efectua în contextul Directivei 2014/25/UE, nu aduce atingere aplicării integrale a dreptului concurenței.

Comisia dispune de un termen de 90 de zile lucrătoare începând cu ziua lucrătoare menționată mai sus pentru a lua o decizie privind această cerere. Termenul inițial a fost 18 martie 2022.

În conformitate cu punctul 1 al patrulea paragraf din anexa IV la Directiva 2014/25/UE, termenul poate fi prelungit de Comisie cu acordul celor care au formulat cererea de derogare. După cum au convenit Comisia și OMV Petrom S.A, termenul de care dispune Comisia pentru a lua o decizie cu privire la această cerere se stabilește la 30 iunie 2022.

În conformitate cu articolul 35 alineatul (5) din Directiva 2014/25/UE, cererile ulterioare privind aceleași activități în România, prezentate înainte de expirarea termenului prevăzut pentru prezenta cerere, nu se consideră proceduri noi și se tratează în contextul prezentei cereri.

---

(1)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243)

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10706 – HAL INVESTMENTS / ROYAL BOSKALIS WESTMINSTER)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 170/05)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10578 – CVC / EKATERRA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 170/06)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10710 – SELFINVEST / LLG / SELECTED CAR GROUP JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 170/07)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10682 – VALEO / VSEA)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 170/08)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 170/09)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1)

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD A DOCUMENTULUI UNIC

„La Mancha”

PDO-ES-A0045-AM04

Data comunicării: 27.1.2022

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1.   Redefinirea caracteristicilor organoleptice

DESCRIERE

Descrierile organoleptice au fost modificate după cum urmează:

În ceea ce privește vinul roze sec, tânăr: culoarea „roșiatică” este înlocuită cu „portocaliu «somon»”, iar aromele „fructate sau florale” sunt înlocuite cu arome „primare”.

În ceea ce privește vinul roze sec, tradițional: culoarea „roșiatică” este înlocuită cu „portocaliu «somon»”, iar aromele „primare” sunt înlocuite cu arome „curate”.

În ceea ce privește vinul roșu sec, tradițional: textul „fructate, cu arome primare” se înlocuiește cu „limpezi”.

În ceea ce privește vinul petiant: aromele „fructate” sunt înlocuite cu arome „primare”, iar textul „cu un postgust fructat” a fost eliminat.

În ceea ce privește vinul spumant de calitate: aromele „fructate” sunt înlocuite cu arome „puternice”.

Se modifică punctul 2.2.1 subpunctul (iv), punctul 2.2.2 subpunctele (v) și (vii), punctele 2.2.7 și 2.2.8 din caietul de sarcini, precum și punctul 4 din documentul unic.

Acestea sunt modificări standard, deoarece constau în adaptarea caracteristicilor organoleptice astfel încât să poată fi evaluate mai bine în cadrul analizei senzoriale și nu implică o modificare a produsului. Produsul păstrează caracteristicile și profilul descrise în rubrica referitoare la legătură, care rezultă din interacțiunea dintre factorii de mediu și cei umani. Prin urmare, se consideră că această modificare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE

În cazul vinurilor roze tinere, modificarea referitoare la culoare se datorează tendințelor actuale ale pieței în ceea ce privește producția de astfel de vinuri; în ceea ce privește modificarea referitoare la aromă, s-a constatat că pot exista vinuri roze tinere cu arome erbacee sau cu alte arome primare care nu au fost incluse în formularea anterioară și care nu afectează caracteristicile acestui tip de vin.

Modificarea referitoare la vinurile roze și roșii seci, tradiționale se datorează maturării lor în butoaie sau în cuve, ceea ce înseamnă că descrierile organoleptice trebuie redefinite, deoarece aceste vinuri nu au arome primare și fructate. În ceea ce privește culoarea roze, modificarea se datorează motivului menționat mai sus.

În mod similar, trebuie redefinite descrierile organoleptice ale vinurilor petiante și spumante obținute din mai multe soiuri, deoarece, în etapa olfactivă, acestea nu au arome fructate, ci mai degrabă arome florale sau de alt tip.

2.   Adăugarea unui nou format de ambalaj

DESCRIERE

Se introduce un nou format de ambalaj pentru vinurile cu DOP „La Mancha”. Este autorizată utilizarea dozelor de 18-40 cl pentru uz alimentar în cazul vinurilor tinere roșii, roze și albe, în conformitate cu legislația relevantă.

Cuvântul „îmbuteliere” se înlocuiește cu „ambalare” pentru a corecta o eroare. Paragraful referitor la tipul de închidere include acum o excepție pentru doze și pentru vinul ambalat în cutii („bag in box”).

Această modificare vizează punctul 8 din caietul de sarcini, dar nu vizează documentul unic.

Aceasta este o modificare standard, deoarece nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE

Scopul este de a extinde gama de ambalaje pentru vinurile cu DOP „La Mancha”, deoarece tendințele actuale ale pieței indică o cerere din ce în ce mai mare pentru acest tip de ambalaje. În plus, ambalarea acestui tip de vin nu are niciun impact asupra caracteristicilor vinului.

Celelalte două modificări reprezintă corecturi ale textului.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

La Mancha

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse vitivinicole

1.

Vin

5.	Vin spumant de calitate

8.	Vin petiant

4.   Descrierea vinului/vinurilor

1.   Vinuri albe și roze, tinere și tradiționale, precum și vinuri albe „roble”

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Tărie alcoolică redusă. Vinurile albe au nuanțe variate, de la verzui la galben, fără a avea însă nuanțe aurii. Sunt puternice și fructate, cu arome primare, ușor acide și echilibrate.

Dacă au petrecut mai mult timp în butoaie, au o culoare galben-auriu sau galben-pai, cu note de prăjit, alături de note de fond de vanilie, note persistente de lemn de stejar și fructate.

Vinurile roze au culori variate, de la roz la portocaliu „somon”, cu arome puternice și primare. Sunt ușor acide, echilibrate și au un gust fructat.

Vinurile fermentate în butoaie au arome și note reziduale caracteristice maturării în butoi.

*	Aciditatea volatilă maximă a vinurilor tinere: 8,33 miliechivalenți pe litru

*	Conținutul maxim de sulfiți: 190 mg/l dacă zaharurile ≥ 5 g/l (cu excepția vinurilor „roble”)

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	9
Aciditatea totală minimă	4 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	140

2.   Vinuri roșii tinere și tradiționale și vinuri roșii „roble”

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

De culoare roșie-purpurie sau culoarea rodiei, vinurile sunt puternice, fructate, cu arome primare. La degustare sunt tanice, echilibrate ca alcool/aciditate, persistente și fructate. Culoarea vinurilor care au petrecut mai mult timp în butoaie variază de la culoarea rodiei la rubiniu. Sunt puternice, fructate, cu arome primare și de vanilie. La degustare sunt persistente și echilibrate, cu note de vanilie. Prin maturarea suplimentară, vinurile pot dobândi nuanțe cărămizii sau portocalii. Sunt persistente, cu note de miere. La degustare sunt fine, armonioase, rotunde și structurate. Vinurile fermentate în butoaie au arome și note reziduale caracteristice fermentării în butoi.

*	Aciditatea volatilă maximă a vinurilor tinere: 8,33 miliechivalenți pe litru

*	Conținutul maxim de sulfiți: 180 mg/l dacă zaharurile ≥ 5 g/l (cu excepția vinurilor „roble”)

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	11,5
Aciditatea totală minimă	4 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	130

3.   Vin dulce natural tradițional

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinurile albe au culoarea vinurilor albe seci, iar culoarea vinurilor roșii variază de la grena la maroniu. Intens aromate, cu note reziduale de fructe și/sau gemuri, echilibrate și corpolente.

*	Valoarea tăriei alcoolice totale maxime trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE aplicabilă.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	13
Aciditatea totală minimă	4 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	250

4.   Vin alb și roșu „crianza”, „reserva” și „gran reserva”

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culoarea vinurilor albe variază de la galben-pai la auriu, cu intensități diferite, în funcție de vechime. Arome de lemn și de prăjit. Echilibrate. Culoarea vinurilor roșii variază de la grena la cărămiziu, în funcție de vechime. Cu timpul, aromele trec de la fructate la note de lemn și/sau de prăjit. La degustare sunt echilibrate și corpolente.

*	Valoarea tăriei alcoolice totale maxime trebuie să se încadreze în limitele legale prevăzute în legislația UE aplicabilă.

**	Tăria alcoolică dobândită minimă în volume este stabilită în caietul de sarcini, în funcție de vin (alb sau roșu).

***	Limitele inferioare ale acidității volatile depind de nivelul și durata maturării.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

5.   Vin spumant de calitate

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culoarea vinurilor albe spumante variază de la o culoare pală la auriu strălucitor, iar vinurile roze au nuanțe roz pal. Bulele sunt mici și persistente. Aromele sunt curate și fructate. La degustare sunt generoase și echilibrate.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	11,66
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

6.   Vin petiant

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinurile petiante pot fi vinuri albe cu diferite nuanțe gălbui, vinuri roze cu diferite nuanțe de roz și vinuri roșii de culoare roșu-purpuriu. Ca miros, vinurile albe au arome primare, în timp ce vinurile roze și roșii prezintă arome intense, care amintesc de fructele roșii. Acestea sunt vinuri generoase și echilibrate, cu un conținut ridicat de dioxid de carbon.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)
Aciditatea totală minimă	4 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	10
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5.   Practici oenologice

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Practica oenologică specifică

Vinurile albe, roze și roșii care beneficiază de această denumire protejată trebuie obținute exclusiv din soiurile permise. Nu este permisă amestecarea soiurilor albe cu cele roșii.

Rata de conversie maximă este de 74 de litri de vin pentru fiecare 100 de kilograme de struguri recoltați.

Vinurile albe și roze sunt produse prin zdrobirea ciorchinilor și scurgerea prin sistem static sau dinamic. Strugurii pot fi macerați în prealabil pentru extragerea aromelor și culorii, mustul fiind fermentat la o temperatură maximă de 22 °C.

Vinurile roșii trebuie fermentate cu pieliță, timp de cel puțin 3 zile la o temperatură maximă de 28 °C.

5.2.   Producții maxime

1.	Plantații viticole cu metoda „gobelet”

10 000 de kilograme de struguri pe hectar

2.	Plantații viticole cu metoda „gobelet”

74 de hectolitri la hectar

3.	Plantații viticole pe spaliere

13 000 de kilograme de struguri pe hectar

4.	Plantații viticole pe spaliere

96,2 hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

La Mancha este o regiune naturală și istorică aflată în Comunitatea autonomă Castilia-La Mancha din centrul Spaniei. Aceasta acoperă partea nordică a provinciei Albacete, partea sudică și sud-vestică a regiunii Ciudad Real, partea estică a regiunii Toledo și partea sud-vestică a provinciei Cuenca.

7.   Principalul(principalele) soi(uri) de struguri de vin

AIRÉN

BOBAL

CABERNET SAUVIGNON

GARNACHA TINTA

MACABEO - VIURA

SYRAH

TEMPRANILLO - CENCIBEL

VERDEJO

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Vin

Compoziția solului din câmpia La Mancha este un produs al sedimentării calcarului, marnei și nisipului din Miocen, care îi conferă solului o culoare maro sau maro-roșcat. Într-adevăr, abundența solurilor calcaroase din La Mancha face zona ideală pentru producerea vinurilor roșii corpolente, potrivite pentru maturare, iar calcarul nisipos îi conferă vinului o tărie plăcută.

Lipsa precipitațiilor (300-350 mm anual) și expunerea crescută la lumina soarelui (3 000 de ore de soare) generează vinuri intens colorate, cu o intensitate aromatică accentuată.

Randamentul mediu al plantațiilor viticole este scăzut, ceea ce contribuie, de asemenea, la echilibrul excelent al vinurilor.

8.2.   Vin petiant

Climatul continental extrem, compoziția solului maroniu roșiatic și temperaturile ridicate creează aromele și notele fructate ale vinurilor petiante. Pentru producerea acestor vinuri se utilizează vinurile descrise în secțiunea despre vinuri. Prin urmare, conținutul secțiunii respective se aplică și acestor vinuri.

8.3.   Vin spumant de calitate

Mediul geografic permite cultivarea soiurilor indicate în caietul de sarcini, conferindu-le vinurilor amploare și echilibru. De asemenea, lipsa precipitațiilor și orele de soare generează o tărie alcoolică naturală care permite producerea de vinuri cu nivelurile de tărie alcoolică stabilite. Pentru producerea vinurilor spumante, vinurile indicate în secțiunea despre vinuri sunt utilizate ca vin de bază. Prin urmare, conținutul secțiunii respective se aplică și vinurilor spumante.

9.   Condiții suplimentare esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pentru a menționa un soi de struguri specific unic, cel puțin 85 % dintre strugurii folosiți trebuie să aparțină soiului respectiv, iar acest lucru trebuie indicat în registrele unității de vinificație.

Pe etichetele vinurilor spumante de calitate cu denumirea de origine protejată La Mancha pot figura mențiunile „Premium” și „Reserva”.

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/Mod_pliego_La-Mancha.pdf

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2022/C 170/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Roero”

PDO-IT-A1261-AM03

Data cererii: 19.7.2018

1.   Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – modificare care nu este minoră

2.   Descrierea și justificarea modificării

2.1.   Dispoziții referitoare la etichetare

În cazul tipurilor „Roero” Arneis și „Roero” Arneis Spumante (spumant), numele care constituie denumirea poate fi utilizat și singur, fără specificarea soiului de struguri, și anume Roero sau Roero Arneis și Roero Spumante sau Roero Arneis Spumante.

Această modificare reflectă intenția producătorilor de a promova mai eficient denumirea și referirea la arealul de producție și în cazul vinurilor albe produse din soiul de struguri Arneis, în concordanță cu dispozițiile deja în vigoare referitoare la tipul „Roero” Rosso (roșu), produs pe bază de struguri din soiul Nebbiolo.

Au fost modificate punctul 9 (Condiții suplimentare) din documentul unic și articolele 1 și 7 din caietul de sarcini al produsului.

2.2.   Denumiri și vinuri

Introducerea tipului „Roero” / „Roero” Arneis Riserva – categoria (1) Vin

Producătorii au dorit să valorifice potențialul de învechire al vinurilor cu DOP „Roero” produse din struguri din soiul Arneis, care este cultivat la scară largă în arealul de producție. Acest fapt reflectă tendința tot mai accentuată din ultimii ani în rândul producătorilor acestui vin și, totodată, le permite acestora să își diversifice oferta de vinuri.

Au fost modificate punctul 4 (Descrierea vinurilor) din documentul unic și articolele 1, 2, 4, 5 și 6 din caietul de sarcini al produsului.

2.3.   Arealul de producție

Este vorba despre o modificare de redactare care implică o descriere mai detaliată a limitelor arealului de producție. Textul: „până la drumul provincial Piobesi d’Alba - Guarene” a fost înlocuit cu „până la drumul provincial SP 10. Continuă de-a lungul acestui drum provincial până la intersecția sa cu drumul regional SR 29, pe care îl urmează spre nord până la limita teritorială dintre comunele Corneliano d’Alba și Guarene, pe care o urmează până la intersecția cu drumul provincial SP 171.”

Este o delimitare mai precisă a arealului de producție, care nu atrage după sine nicio modificare sau extindere a arealului în sine.

Au fost modificate punctul 6 (Arealul geografic delimitat) din documentul unic și articolul 3 (Arealul de producție a strugurilor) din caietul de sarcini al produsului.

2.4.   Norme privind viticultura

(a)	textul „altitudine: maximum 400 m deasupra nivelului mării” a fost eliminat.

Limita de altitudine pentru vița-de-vie de 400 m deasupra nivelului mării a fost eliminată deoarece în arealul de producție nu există astfel de altitudini; prin urmare s-a considerat preferabil să se elimine această mențiune astfel încât caietul de sarcini să reflecte realitatea.

A fost modificat articolul 4 alineatul (2) din caietul de sarcini al produsului.

(b)

Restricțiile cu privire la sistemele de conducere și de tăiere care trebuie utilizate au fost eliminate deoarece, pe lângă metodele tradiționale privind utilizarea spalierelor verticale și tăierea Guyot, pot fi utilizate și alte sisteme pentru a produce struguri de calitate în cantitățile stabilite în caietul de sarcini.

Practicile agronomice și viticole au evoluat de-a lungul anilor, iar producătorii au constatat că soiul Arneis, în special, poate fi cultivat cu succes chiar dacă se utilizează metode de tăiere care sunt diferite față de cele autorizate în prezent și care fac posibilă obținerea de struguri cu caracteristici ideale pentru producția de vinuri de calitate cu DOP „Roero”. Producătorii pot adopta practicile pe care le consideră a fi cele mai potrivite pentru ameliorarea calității strugurilor și a vinurilor pe care le produc.

A fost modificat articolul 4 alineatul (2) din caietul de sarcini al produsului.

(c)	Este permisă irigarea de urgență.

Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani și, de asemenea, având în vedere faptul că solul din regiunea Roero este predominant nisipos, se consideră prudent să se includă această posibilitate pentru a se evita problemele de stres hidric, în special în cazul plantelor tinere.

A fost modificat articolul 4 din caietul de sarcini al produsului.

2.5.   Norme privind vinificația

Au fost adăugate perioade obligatorii de învechire pentru tipurile de vin (alb) „Roero” cu mențiunea Riserva (16 luni) și pentru cele cu o indicație geografică suplimentară (4 luni).

A fost stabilită o perioadă minimă de învechire, în funcție de experiența producătorilor, în ceea ce privește caracteristicile de excelență pe care intenționează să le utilizeze pentru a clasifica aceste vinuri.

A fost modificat articolul 5 (Norme privind vinificația) din caietul de sarcini al produsului.

2.6.   Descrierea vinurilor – Caracteristicile în momentul consumului

În ceea ce privește tipurile „Roero” / „Roero” Arneis, categoria (1) Vin, valorile tăriei alcoolice totale minime în volume și ale limitei minime a extractului fără zahăr au fost mărite, iar descriptorii cromatici au fost extinși.

Aceste modificări se bazează pe rezultatele analizelor efectuate asupra vinurilor produse în ultimii 5 ani și sunt legate de consecințele schimbărilor climatice, în special de temperaturile mai ridicate, deoarece s-a observat o creștere generală constantă a temperaturilor minime, care afectează tăria strugurilor și concentrația extractelor.

Ca reacție la această situație, tăria alcoolică totală minimă în volume a crescut de la 11 % vol. la 12 % vol., iar limita minimă a extractului fără zahăr a crescut de la 15 g/litru la 15,50 g/litru pentru tipurile „Roero” / „Roero” Arneis, inclusiv pentru cele cu mențiunea Riserva.

—	Gama cromatică a fost extinsă de la „galben-pai” la „de la galben-pai la galben-auriu”, întrucât concentrațiile mai ridicate ale extractelor și posibila maturare sau învechire în butoaie de lemn poate conduce la obținerea unor vinuri cu nuanțe cromatice mai variate.

—	Descrierile tipurilor „Roero” Rosso și „Roero” Bianco [categoria (1) Vin] au fost completate cu indicații mai concrete referitoare la aroma lor în momentul introducerii pe piață.

Au fost modificate articolul 6 din caietul de sarcini și punctul 4 (Descrierea vinurilor) din documentul unic.

2.7.   Dispoziții referitoare la etichetare

Au fost introduse dispoziții privind includerea pe etichetă a denumirilor unor unități geografice suplimentare care se referă la comune, părți de comune sau localități definite în cartea funciară, în conformitate cu legislația în vigoare.

După o selectare atentă a zonelor vizate, intenția a fost de a identifica mai bine originea vinului și de a consolida astfel legătura acestuia cu arealul prin utilizarea unor unități geografice mai mici, definite în cartea funciară și situate în arealul de producție delimitat.

Au fost modificate articolul 7 din caietul de sarcini și punctul 9 (Condiții suplimentare) din documentul unic.

2.8.   Ambalarea

(a)	În ceea ce privește ambalarea vinurilor cu DOCG „Roero”, în loc să fie specificate capacitățile excluse, sunt enumerate toate capacitățile autorizate.

Capacitățile autorizate sunt enumerate din motive de claritate.

A fost modificat articolul 8 din caietul de sarcini al produsului.

(b)	În ceea ce privește ambalarea vinurilor cu DOCG „Roero”, sunt considerate adecvate toate sistemele de închidere prevăzute în legislația existentă la nivel național și la nivelul UE, cu excepția capsulelor și a dopurilor filetate confecționate în întregime din plastic.

Producătorii sunt liberi să utilizeze orice sistem de închidere prevăzut de legislația în vigoare la nivel național și la nivelul UE, cu excepția capsulelor și a dopurilor filetate confecționate în întregime din plastic, întrucât acestea sunt considerate a fi mai puțin adecvate pentru imaginea produselor care poartă eticheta tradițională a acestei DOCG.

A fost modificat articolul 8 din caietul de sarcini al produsului.

2.9.   Categoriile de produse vitivinicole

Categoria (4) Vin spumant a fost înlocuită cu categoria (5) Vin spumant de calitate.

Modificarea este legată de situația reală a producției din areal, reflectând adevăratul nivel al calității acestei producții. Vinurile spumante cu DOCG „Roero” sunt produse deja în concordanță cu cerințele și caracteristicile specifice ale vinurilor din categoria „Vin spumant de calitate”, de exemplu în ceea ce privește tăria alcoolică naturală a strugurilor, metoda de producție și suprapresiunea, în conformitate cu cerințele prevăzute în legislația actuală pentru această categorie de produse.

Au fost modificate punctele 3 (Categorii de produse vitivinicole), 4 (Descrierea vinurilor) și 8 (Legătura cu mediul) din documentul unic și articolele 1-6 și 9 din caietul de sarcini al produsului.

2.10.   Legătura cu mediul

Legătura cauzală dintre arealul geografic și calitatea sau caracteristicile produsului a fost suplimentată și ameliorată prin menționarea vinurilor produse și a influenței factorilor umani.

Au fost modificate articolul 9 din caietul de sarcini și punctul 8 din documentul unic.

2.11.   Modificări de redactare

La articolul 5 din caietul de sarcini au fost corectate o serie de erori de redactare referitoare la începutul perioadei de învechire a vinurilor. Textul: „Roero Riserva (alb) cu o indicație geografică suplimentară: 16 luni de la data de 1 noiembrie a anului în care au fost recoltați strugurii” a fost corectat după cum urmează:

„Roero Riserva (alb), inclusiv cu o indicație geografică suplimentară: 16 luni de la data de 1 noiembrie a anului în care au fost recoltați strugurii”.

În ceea ce privește momentul în care vinurile sunt introduse pe piață, în textul: „Roero (alb), inclusiv cu o indicație geografică suplimentară: de la data de 1 martie a primului an care urmează după anul recoltării strugurilor”, cuvântul „inclusiv” a fost eliminat, întrucât această condiție se aplică numai tipului Roero (alb) cu o indicație geografică suplimentară.

De la articolul 6 din caietul de sarcini a fost eliminat următorul paragraf, întrucât nu mai este conform cu legislația actuală: „4 Ministerul Politicii Agricole – Comitetul național pentru protecția și utilizarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice tipice – poate modifica, prin decret, limitele minime menționate anterior și extractul fără zahăr.”

Sintagma „tăria alcoolică naturală totală minimă în volume” a fost înlocuită cu sintagma corectă „tăria alcoolică totală minimă în volume”.

La articolul 7 (Descriere și prezentare) din caietul de sarcini al produsului, a fost adăugată o trimitere la prevederile naționale referitoare la utilizarea mențiunii Vigna.

În anexa 2 la caietul de sarcini, a fost corectată o eroare legată de lista unităților geografice suplimentare, în care numele comunei Guarene a fost ortografiat greșit „Guarente”.

Din documentul unic au fost eliminate trimiterile la documente externe, cum ar fi anexele la caietul de sarcini.

Unele dintre datele de contact de la punctul „Alte informații” din documentul unic au fost actualizate.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Roero

2.   Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

5.	Vin spumant de calitate

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

„Roero”, inclusiv de tipul Riserva – categoria (1) Vin

Tipul „Roero” (roșu) se obține prin vinificarea strugurilor din soiul Nebbiolo.

Culoare: rubiniu sau grena;

Miros: distinctiv, fructat, uneori cu note de fructe roșii precum cireșe, vișine, zmeură, mure și coacăze negre sau cu note picante, eventual cu note de lemn;

Gust: sec, corpolent, armonios și posibil taninos;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,00 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12,5
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

„Roero” / „Roero” Arneis, inclusiv de tipul Riserva și Vigna – categoria (1) Vin

Tipul „Roero” Bianco (alb), inclusiv Riserva și/sau Vigna, este produs prin vinificarea strugurilor din soiul Arneis, un soi local de struguri albi.

Culoare: de la galben-pai la galben-auriu;

Miros: delicat, distinctiv, uneori cu o aromă subtilă și elegantă care amintește de flori albe și cu note de fructe proaspete, de la măr la piersică și alune, eventual cu note de lemn;

Gust: sec, elegant, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,50 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	12,0
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

„Roero” / „Roero” Arneis Spumante – Categoria (5) Vin spumant de calitate

Tipul „Roero”Spumante (spumant) este produs prin vinificarea soiului local de struguri albi Arneis.

Spumă: fină și persistentă;

Culoare: galben-pai de intensitate variabilă;

Miros: delicat, proaspăt, cu posibile note care amintesc de drojdie, coajă de pâine și vanilie;

Gust: de la brut nature la dulce; elegant, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,00 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)	10,5
Aciditatea totală minimă	5,0 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5.   Practici oenologice

a.	Practici oenologice esențiale

-

b.	Randamente maxime

„Roero”

56 de hectolitri la hectar

„Roero” Arneis, inclusiv Spumante

70 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Vinul cu denumirea „Roero” este produs în 19 comune situate pe malul stâng al râului Tanaro, în regiunea eponimă Roero din provincia Cuneo.

Arealul de producție a strugurilor include toate terenurile din regiunea Roero care sunt adecvate pentru garantarea caracteristicilor vinurilor descrise în prezentul caiet de sarcini.

Această regiune din provincia Cuneo include întregul teritoriu administrativ al comunelor Canale, Corneliano d’Alba, Piobesi d’Alba și Vezza d’Alba, precum și părți ale comunelor Baldissero d’Alba, Castagnito, Castellinaldo, Govone, Guarene, Magliano Alfieri, Montà, Montaldo Roero, Monteu Roero, Monticello d’Alba, Pocapaglia, Priocca, S. Vittoria d’Alba, S. Stefano Roero și Sommariva Perno.

Limitele acestui areal sunt definite după cum urmează: Pornind de la intersecția limitelor teritoriale dintre provinciile Asti și Cuneo și dintre comunele Priocca și Canale, linia de demarcație se îndreaptă spre nord, de-a lungul limitei teritoriale dintre provinciile Cuneo și Asti, până la bifurcația către Gianoglio (cota 350) din Montà d’Alba. Ajunge apoi la drumul provincial care duce la ferma de lapte Sterlotti și continuă de-a lungul drumului San Vito până la intersecția acestuia cu drumul național Colle di Cadibona (drumul național nr. 29)

Linia de demarcație coincide cu drumul național până la podul peste râul Rollandi, apoi urmează cursul acestuia până la confluența cu râul Prasanino, după care urcă de-a lungul acestuia până la cota 303, apoi la cota 310. Continuă apoi de-a lungul drumului provincial către Madonna delle Grazie până la cotele 315, 316 și 335, la ferma de lapte Perona, apoi urmează drumul de țară situat de-a lungul râului Campetto până la intersecția cu drumul provincial Valle San Lorenzo - Santo Stefano, la cota 313.

Urcă de-a lungul drumului spre Santo Stefano Roero până la drumul de țară care duce la ferma de lapte Beggioni, pe care îl traversează, după care continuă de-a lungul drumului spre ferma de lapte Molli (cota 376), până la râul Prella. Coboară de-a lungul acestui râu, ajungând la drumul de țară, pe care îl urcă până la ferma de lapte Furinetti și la Audano (cota 381) și coboară apoi la cota 336. După drumul provincial Roero, continuă de-a lungul văii Serramiana până la cota 360. Ajunge la drumul spre valea Canemorto (cota 362), pe care îl urmează până la Baldissero (cota 410).

La vest de Baldissero, linia de demarcație ajunge la cotele 402 și 394 și, continuând de-a lungul versantului, ajunge la limita teritorială dintre comunele Baldissero și Sommariva Perno, la cota 417, pe care o urmează până la cota 402.

De la cota 402, traversează Villa di Sommariva, prin Bocche dei Garbine și Bocche della Merla, până la cota 429, pe limita teritorială dintre comunele

Pocapaglia și Sommariva Perno, pe care o traversează, apoi continuă în linie dreaptă până la cotele 422 și 408, după care trece prin Bocche della Ghia până la San Sebastiano (cota 391).

De acolo, continuă de-a lungul drumului comunal din Pocapaglia, o ia la stânga și, coborând de-a lungul râului Meinina, ajunge la râul Gera și continuă de-a lungul acestuia până la calea ferată Alba-Bra, urmând-o spre est până la limita teritorială dintre comunele Monticello d’Alba și Alba, în apropiere de Piana Biglini. De acolo se îndreaptă spre nord, de-a lungul limitelor teritoriale dintre comunele Monticello d’Alba și Alba, Corneliano d’Alba și Alba, Piobesi d’Alba și Alba, Piobesi d’Alba și Guarene, precum și dintre Corneliano d’Alba și Guarene, până la drumul provincial SP 10. Continuă de-a lungul acestui drum provincial până la intersecția sa cu drumul regional SR 29, pe care îl urmează spre nord până la limita teritorială dintre comunele Corneliano d’Alba și Guarene, pe care o urmează până la intersecția cu drumul provincial SP 171. De acolo, linia de demarcație urmează respectivul drum provincial până la Guarene, traversând centura rutieră și ajungând la drumul comunal San Stefano, la cota 288. Apoi urmează drumul local Maso și drumul local Morrone prin Cà del Rio (cota 165) până la drumul provincial spre Castagnito, coborând apoi de-a lungul acestui drum până la intersecția lui cu drumul comunal San Carlo della Serra. Trecând de cota 214, linia urmează drumul comunal San Pietro până la cătunul Moisa. Urmează drumul comunal prin Moisa până la întâlnirea cu strada Santa Maria în apropierea bisericii cu același nume, la cota 196. Apoi continuă de-a lungul drumului spre cimitirul comunal până la drumul comunal Leschea, trecând pe lângă cotele 200 și 193, până la cota 244, unde se întâlnește cu drumul provincial Castellinaldo-Priocca-Magliano, pe care îl urmează până dincolo de cota 269, în apropierea fermei San Michele, până la intersecția acestui drum cu drumul provincial Magliano Alfieri-Priocca. De acolo, se îndreaptă spre nord-est de-a lungul drumului provincial spre Priocca, prin San Bernardo și San Vittore, până la cota 213, unde întâlnește drumul provincial 2 (fost 231). Apoi urmează acest drum provincial către nord-est până la intersecția cu drumul provincial Priocca-Govone, care traversează cătunurile San Pietro și Via Piana, până la cimitirul din Govone. De acolo, linia de demarcație se îndreaptă spre nord-vest pe o distanță scurtă, de-a lungul drumului comunal Craviano, până în apropierea cotei 253, după care urmează drumul comunal prin Bricco Genepreto, trecând pe lângă San Rocco și ferma Monte Bertolo, până la întâlnirea cu limita teritorială dintre Cuneo și Asti. Continuă apoi către vest, de-a lungul acestei limite teritoriale, până la intersecția cu limitele teritoriale ale comunelor Priocca și Canale.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Arneis B.

Nebbiolo N.

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   DOP „Roero” - Informații privind arealul geografic

Regiunea viticolă Roero se întinde de-a lungul malului stâng al râului Tanaro, fiind alcătuită din 19 comune în care se cultivă în principal două soiuri de viță-de-vie: Nebbiolo și Arneis. Regiunea Roero se caracterizează printr-o formațiune de roci legată de un fenomen geologic cunoscut sub denumirea de „cattura del Tanaro”, care se referă la o schimbare a cursului râului cauzată de o mișcare a scoarței terestre. Această evoluție specifică a condus la formarea unor straturi alternante de nisip, argilă și calcar care pot fi combinate în diverse moduri, în funcție de zonă. Solul din această regiune este, prin urmare, rezultatul destructurării și al recombinării straturilor suprapuse de diferite origini, depozitate în vremuri îndepărtate pe fundul cristalin unei vechi mări interioare, cunoscute mai târziu sub denumirea de Golfo Padano. Plantațiile viticole sunt situate pe dealuri cu versanți orientați, în cazul vinurilor roșii, exclusiv spre sud. În cazul vinurilor albe, este autorizată și expunerea nord.

8.2.   Detalii privind calitatea sau caracteristicile produsului care pot fi atribuite în principal sau în totalitate mediului geografic

Structura solului este decisivă pentru vinurile care provin din această regiune; o prezență mai mare a nisipului duce la obținerea de vinuri proaspete, elegante, cu arome subtile, în timp ce argila influențează culoarea vinurilor, iar calcarul, aromele fine ale acestora.

Vinurile roșii din categoria (1) Vin sunt produse din struguri din soiul Nebbiolo, cultivați în principal pe versanți orientați către sud și bine adaptați la solurile mai sărace și mai nisipoase ale celor mai abrupți versanți. Terroir-ul joacă un rol esențial, întrucât determină, încă de la început, creșterea și coacerea strugurilor, care evoluează de la o bază proaspătă și delicată și, în cele din urmă, le conferă vinurilor o culoare rubinie aprinsă care, pe măsură ce vinurile se învechesc, dobândește nuanțe de grena. În ceea ce privește mirosul, aceste vinuri prezintă arome de fructe roșii, precum cireșe, vișine, zmeură, mure și coacăze negre, însoțite uneori de taninuri catifelate sau de note picante, în special în cazul tipului Riserva și al altor tipuri de vinuri vechi.

Vinurile albe cu denumirea „Roero” din categoriile (1) Vin și (5) Vin spumant de calitate sunt produse din struguri albi din soiul Arneis, cultivați atât pe versanți orientați spre sud, cât și în zone mai răcoroase, orientate spre nord. Strugurii din soiul Arneis beneficiază de solurile uscate de gresie din regiunea Roero, afânate și permeabile, cu straturi de nisip întrerupte de marne, care duc la obținerea unor vinuri cu arome subtile și elegante ce amintesc de flori albe sau de fructe proaspete, precum mere și piersici, sau de alune. Grație caracteristicilor soiului de struguri Arneis, care se dezvoltă foarte bine pe acest gen de sol, vinurile spumante sunt delicate, fructate și proaspete, cu un bun nivel de aciditate datorat diferențelor de temperatură dintre zi și noapte și orientării către nord a anumitor plantații viticole.

8.3.   Interacțiunea cauzală dintre elementele arealului geografic menționate la punctele 8.1 și 8.2 și factorii umani

Soiurile de viță-de-vie cultivate în mod tradițional în areal, Arneis și Nebbiolo, sunt profund înrădăcinate în cultura viticultorilor din Roero. Din punct de vedere istoric și cultural, numele Arneis, care desemnează un soi de struguri cultivat pe dealurile din Roero începând din secolul al XV-lea, pare să își aibă originea în obiceiul producătorilor locali de a asocia caracterul acestui vin alb cu termenul dialectal utilizat pentru a descrie o persoană indisciplinată, nedemnă de încredere și irascibilă. Cu toate acestea, alte surse atribuie această origine termenului dialectal „renexij”, care era utilizat în secolul al XV-lea pentru a desemna soiul Arneis și care provine, la rândul său, din numele Renesio, o plantație viticolă situată pe dealurile din jurul orașului Canale.

Regiunea Roero se caracterizează prin versanți foarte abrupți, unde este nevoie de atenție specială și de muncă asiduă. Prin urmare, un factor important îl constituie voința viticultorilor care, prin eforturile deosebite pe care le impune acest gen de teren, au dobândit cunoștințele și expertiza necesare pentru a gestiona în mod optim toate operațiunile desfășurate pe plantațiile viticole până la recoltarea strugurilor.

În plus, producătorii și-au rafinat tot mai mult, de-a lungul timpului, tehnicile viticole, utilizând cele mai potrivite studii de zonare a teritoriului din punctul de vedere al orientării și al compoziției, excluzând terenurile situate pe fundul văii, care sunt prea plate, prea umede și insuficient de însorite, pentru a garanta calitatea vinurilor produse. Un alt factor important este expertiza îndelungată a producătorilor în ceea ce privește învechirea vinurilor, inclusiv în butoaie de lemn, în special în cazul vinurilor Riserva. Aceasta face posibilă obținerea de vinuri roșii elegante, cu taninuri catifelate, note de condimente și o culoare care tinde spre grena, în timp ce vinurile albe prezintă note proaspete și fructate și o gamă cromatică de la galben-pai la galben-auriu. Vinurile spumante cu DOCG „Roero”, produse în conformitate cu cerințele prevăzute în legislația actuală referitoare la categoria (5) Vin spumant de calitate, prezintă arome cu note de drojdie, coajă de pâine și vanilie și sunt produse în versiuni care merg de la brut nature până la dulce, ceea ce reflectă versatilitatea acestor vinuri.

9.   Alte condiții esențiale

Unități geografice suplimentare

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pe etichetele vinurilor cu DOP „Roero” pot figura numele unor „unități geografice suplimentare” mai mici din arealul de producție, care se referă la comune, părți de comune sau localități delimitate în mod specific, incluse în lista relevantă.

Cerințe în materie de etichetare

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pentru vinurile cu DOP „Roero” produse din struguri din soiul Arneis, menționarea soiului de struguri pe etichetă este opțională.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/16977

---

(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.