Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10678 – AIP / MACQUARIE / ABERDEEN / ONIVIA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 167/01)

La 7 aprilie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10678. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Concluziile Consiliului privind sporirea mobilității cadrelor didactice și a formatorilor, în special a mobilității europene, în timpul educației și formării lor inițiale și continue

(2022/C 167/02)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

ÎN CONTEXTUL:

REAMINTIND contextul politic, astfel cum este prezentat în anexă,

AVÂND ÎN VEDERE:

RECUNOAȘTE CĂ:

CONVINE ASUPRA URMĂTOARELOR:

INVITĂ STATELE MEMBRE CA, ÎN FUNCȚIE DE CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI CONFORM PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

18.

Să promoveze oportunități pentru mobilitatea europeană a cadrelor didactice și a formatorilor, de exemplu prin eliminarea barierelor existente, dacă este cazul, prin oferirea de sprijin organizațional și financiar atunci când este posibil, prin partajarea de soluții în ceea ce privește găsirea de cadre didactice și formatori suplinitori și prin promovarea programelor de mobilitate.

19.

Să stimuleze și să încurajeze mobilitatea directorilor unităților de învățământ, pentru beneficiile pe care le va aduce propriilor lor cariere, instituțiilor lor de învățământ și formare, dar și ca mijloc de sprijinire și promovare a mobilității cadrelor didactice și a formatorilor.

20.

Să integreze mobilitatea în sistemele de educație și formare a cadrelor didactice și a formatorilor, după caz, atât pentru educația și formarea inițială, cât și pentru cea continuă. Să promoveze participarea la activitățile Erasmus+, de exemplu, Academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice și universitățile europene. Experiențele de cooperare bilaterală pot constitui un punct de plecare și pot constitui o sursă de inspirație pentru dezvoltarea ulterioară.

21.

Să faciliteze, după caz, recunoașterea formală a rezultatelor perioadelor de mobilitate, în special a perioadelor de predare și de formare în străinătate, în cadrul educației inițiale a cadrelor didactice și a formatorilor, pentru dezvoltarea profesională sau pentru avansarea în carieră.

22.

Să exploreze modalități de promovare a învățării de calitate a limbilor străine în sistemele de educație și formare inițială și continue a profesorilor și formatorilor, după caz, în scopul creșterii participării acestora la programele de mobilitate, pentru dezvoltarea competențelor necesare pentru lucrul cu resurse și materiale străine.

23.

Pentru a permite cadrelor didactice și formatorilor care doresc acest lucru să fie mobili, să identifice și să promoveze, după caz și ținând seama în mod corespunzător de autonomia instituțiilor, ferestrele de mobilitate atât pentru cadrele didactice și formatorii în exercițiu, cât și pentru cei viitori, și anume perioadele recomandate în anii de școală și/sau programele de educație inițială a cadrelor didactice și a formatorilor concepute pentru a permite participarea la mobilitate. Aceasta poate include identificarea perioadelor adecvate pentru ca instituțiile de învățământ și de formare să găzduiască activități de formare în școală atât pentru cadrele didactice în exercițiu, cât și pentru cele viitoare, precum și activități privind parcursul educațional pentru formatori.

24.

Să promoveze, după caz, utilizarea de module de formare care sunt relevante și axate pe Europa, în cadrul educației și formării inițiale și continue a cadrelor didactice și a formatorilor, care ar putea include programe precum acțiunile Jean Monnet și în legătură cu învățământul primar și secundar.

25.

Să încurajeze, după caz, consolidarea capacităților prin promovarea diferitelor forme de cooperare locală și regională, cum ar fi consorțiile Erasmus+, conduse de autorități școlare/instituționale regionale care să se asigure că proiectele de mobilitate au un impact mai larg și sprijină participarea fizică sau online a cadrelor didactice și a formatorilor din instituțiile de învățământ și formare mai mici sau îndepărtate la posibilitățile de dezvoltare profesională din străinătate.

26.

Să sprijine, după caz, instituțiile de învățământ și formare în ceea ce privește îmbunătățirea capacității lor de a găzdui și de a beneficia de activități de mobilitate atât ale cadrelor didactice și ale formatorilor în exercițiu, cât și ale celor viitori.

27.

Să promoveze utilizarea instrumentelor și a platformelor digitale, inclusiv eTwinning și EPALE, pentru a completa și a pregăti mobilitatea fizică, pentru a consolida aptitudinile și competențele digitale și pentru a promova în continuare cooperarea transnațională.

28.

Să încurajeze posibilitățile de dezvoltare profesională care se bazează pe dovezi pentru cadre didactice și formatori, care ar putea beneficia de pe urma activităților de mobilitate, și să promoveze studii legate de eforturile statelor membre ale UE în ceea ce privește mobilitatea cadrelor didactice, căutând, în același timp, alte aspecte ale sinergiei cu cercetarea.

INVITĂ COMISIA CA, ÎN CONFORMITATE CU TRATELE ȘI RESPECTÂND PE DEPLIN PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

29.

Să promoveze posibilitățile de mobilitate a cadrelor didactice și a formatorilor prin intermediul programului Erasmus+, inclusiv prin oferirea sprijinului necesar pentru acțiunea Academii Erasmus+ pentru cadrele didactice, care urmează să fie evaluată în vederea evoluțiilor ulterioare după 2025.

30.

Să cartografieze instrumentele existente pentru a încuraja mobilitatea cadrelor didactice și a formatorilor și să promoveze aceste instrumente prin utilizarea, de exemplu, a unor platforme precum viitoarea platformă europeană de educație școlară (care va include eTwinning și actuala platformă School Education Gateway) și EPALE.

31.

În cooperare cu statele membre, să analizeze posibilitatea de a dezvolta un cadru de politici la nivel european pentru creșterea numărului și a calității posibilităților de mobilitate în scopul învățării atât pentru cadrele didactice și formatorii în exercițiu, cât și pentru cei viitori din Europa, pe baza nevoilor lor reale în materie de mobilitate. Un astfel de cadru ar putea, de exemplu, să sprijine abordarea obstacolelor din calea mobilității, să acorde sprijin statelor membre pentru a promova mobilitatea și o dimensiune europeană a predării în cadrul educației și formării inițiale și continue a cadrelor didactice, să dezvolte în continuare posibilități de mobilitate în scopul învățării și să furnizeze informații cu privire la finanțare și la posibilitățile de mobilitate.

32.

Să abordeze chestiunea mobilității în activitatea care analizează posibila dezvoltare, pe bază de voluntariat, a unor orientări europene pentru dezvoltarea unor cadre naționale privind carierele și a unor îndrumări pe tot parcursul vieții, sprijinind astfel avansarea în carieră a cadrelor didactice și a formatorilor.

33.

Să continue promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor și, în special, a perioadelor de mobilitate în străinătate în cadrul educației și formării cadrelor didactice și a formatorilor (6).

34.

Să coopereze cu statele membre în ceea ce privește analizarea fezabilității și a valorii adăugate a ferestrelor de mobilitate în cadrul programelor de studiu pentru viitoarele cadre didactice și formatori.

35.

Să raporteze Comitetului pentru educație cu privire la deciziile ulterioare privind rezultatele activității Grupului permanent pentru indicatori și criterii de referință referitoare la monitorizarea mobilității cadrelor didactice și a formatorilor, în vederea promovării și extinderii potențialului de mobilitate.

---

(1)  În conformitate cu definiția stabilită în Concluziile Consiliului privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor (JO C 193, 9.6.2020, p. 11), în sensul prezentelor concluzii, un cadru didactic este o persoană care este recunoscută ca având statutul de cadru didactic (sau echivalent) în conformitate cu legislația și practica națională, în timp ce un formator este orice persoană care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile legate de funcția de formare (teoretică sau practică), fie într-o instituție de învățământ sau de formare, fie la locul de muncă. Aceste persoane includ cadrele didactice din învățământul general și din învățământul superior, cadrele didactice și formatorii din educația și formarea profesională inițială și continuă, precum și profesioniștii din domeniul educației și îngrijirii timpurii și educatorii pentru adulți.

Parcursul educațional și structurile carierelor cadrelor didactice și ale formatorilor variază considerabil între diferite domenii ale educației și formării. Ca atare, relevanța anumitor elemente ale prezentelor concluzii depinde de structura sistemelor naționale și a diferitelor sectoare de educație și formare.

(2)  În sensul prezentelor concluzii, „mobilitatea” corespunde conceptului de „mobilitate în scopul învățării”, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, și anume acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, pentru studii, pentru formare sau pentru învățare nonformală sau informală. Ea poate fi combinată cu „învățarea virtuală” care înseamnă dobândirea de cunoștințe, aptitudini și competențe prin utilizarea de instrumente ce țin de tehnologia informațiilor și comunicațiilor care permit participanților să aibă o experiență de învățare transnațională sau internațională relevantă.

(3)  Eurydice, „Cadrele didactice din Europa: carierele, evoluția și starea de bine”, 2021, p. 21.

(4)  Anexa statistică la Raportul anual pe 2019 al programului Erasmus+ arată că în cadrul proiectelor KA 101 (mobilitatea personalului din educația școlară) contractate în 2019, pentru cursurile și evenimentele de formare erau preconizați aproximativ 40 600 de participanți (aproximativ 75 % din activitățile de mobilitate), în timp ce pentru observarea directă erau preconizați 13 209 participanți (aproximativ 24 % din activitățile de mobilitate), iar pentru sarcinile de predare 389 de participanți (mai puțin de 1 % din activitățile de mobilitate).

(5)  Astfel cum se subliniază în Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), Comisia va publica un raport complet privind spațiul european al educației în 2025. „Pe baza acestei evaluări, Consiliul revizuiește cadrul strategic – inclusiv țintele la nivelul UE, structura de guvernanță și metodele de lucru” (JO C 66, 26.2.2021, p. 10).

(6)  În concordanță cu Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1).

Concluziile Consiliului privind o strategie europeană de capacitare a instituțiilor de învățământ superior pentru viitorul Europei

(2022/C 167/03)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Reamintind contextul politic al acestei chestiuni, prezentat în anexa la prezentele concluzii,

REAMINTIND CĂ:

CONSIDERĂ CĂ:

INVITĂ COMISIA ȘI STATELE MEMBRE, ÎN CONCORDANȚĂ CU COMPETENȚELE LOR RESPECTIVE ȘI CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII, SĂ COLABOREZE CU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI CU PĂRȚILE INTERESATE ÎN VEDEREA ATINGERII URMĂTOARELOR OBIECTIVE-CHEIE:

Consolidarea dimensiunii europene în învățământul superior, cercetare și inovare, precum și a sinergiilor dintre acestea

15.

Aprofundarea cooperării transnaționale contribuie la realizarea Spațiului european al educației și a noului Spațiu european de cercetare în deplină sinergie, prin consolidarea instituțiilor de învățământ superior și creșterea calității învățământului superior, a cercetării și a inovării în Europa în ansamblu. Prin noi dimensiuni, formate și oportunități de mobilitate între discipline și sectoare și la nivel transfrontalier, împreună cu cariere academice și de cercetare atractive și durabile, precum și educație deschisă și știință deschisă, aceasta le permite să răspundă mai bine provocărilor societale și să doteze studenții, cursanții pe tot parcursul vieții și cercetătorii cu cunoștințele, aptitudinile și competențele adecvate pentru viitoarea lor dezvoltare profesională și personală. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită studenților și tinerilor cercetători ale căror studii și cariere au fost puternic afectate de pandemie, precum și celor din zonele rurale și îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice.

16.

Alianțele instituțiilor de învățământ superior, cum ar fi „universitățile europene”, pot demonstra potențialul unei cooperări instituționale extinse și pe termen lung în domeniul învățământului superior. Astfel de alianțe au potențialul de a genera o valoare adăugată europeană reală prin atingerea unei mase critice la scară europeană, printr-un angajament pe termen lung al tuturor părților implicate. Ele facilitează libera circulație în Europa în scopuri de studiu, de lucru și de cercetare, pe baza unor interese comune. Printr-un grad ridicat de integrare, transparență și deschidere, acestea pot avea un impact transformator în interiorul Europei și pentru Europa. Coordonarea și complementaritatea cu alte inițiative și rețele europene, naționale, regionale, locale și, după caz, internaționale vor spori impactul lor transformator.

17.

Mobilizarea întregii valori adăugate a alianțelor instituțiilor de învățământ superior, cum ar fi „universitățile europene”, necesită sprijin suplimentar la nivel european și, după caz, la nivel național, printr-o abordare etapizată. În calitate de catalizatori ai transformării instituționale, aceste alianțe ar trebui, după caz, să fie sprijinite în dezvoltarea unei dimensiuni puternice de cercetare și inovare și în punerea în aplicare a unor programe educaționale comune inovatoare la toate nivelurile, în cadrul unei abordări centrate pe student, axate pe cercetare și inovare, care ar putea acorda diplome comune pe baza criteriilor europene create în comun cu statele membre și cu părțile interesate relevante, în conformitate cu instrumentele Procesului Bologna. Aceste alianțe ar trebui, de asemenea, sprijinite, după caz, în îmbunătățirea gestionării resurselor umane, în ceea ce privește posibila recrutare în comun a cadrelor universitare și a cercetătorilor; în promovarea dezvoltării unor cariere atractive și durabile; și în ceea ce privește punerea în comun a resurselor și a structurilor, de exemplu a laboratoarelor și a platformelor.

18.

Recunoscând pe deplin valoarea învățării față în față și a mobilității fizice, precum și necesitatea unei circulații echilibrate a creierelor, instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să sprijine în continuare toate tipurile de mobilitate a studenților, a personalului și a cercetătorilor, care contribuie la succesul academic și la realizarea personală, permițând tuturor studenților, membrilor personalului și cercetătorilor să dobândească competențe internaționale și interculturale prin internaționalizarea programelor de învățământ sau prin participarea la medii internaționale inovatoare în instituțiile lor de origine.

19.

Anul european al tineretului are un rol de catalizator în acest sens. Merită reamintite obiectivul ca cel puțin 20 % dintre absolvenții din Spațiul european al învățământului superior să fi urmat o perioadă de studiu sau de formare în străinătate, astfel cum s-a reafirmat în Comunicatul ministerial de la Roma din 19 noiembrie 2020, precum și sprijinul care urmează să fie acordat inițiativei privind universitățile europene pentru a atinge obiectivul ambițios de 50 % de studenți mobili, astfel cum se prevede în Concluziile Consiliului referitoare la inițiativa privind universitățile europene – Crearea de legături între învățământul superior, cercetare, inovare și societate: pregătirea terenului pentru o nouă dimensiune a învățământului superior european.

20.

Pentru a atinge aceste obiective, statele membre și Comisia, în cooperare cu instituțiile de învățământ superior, ar trebui, de asemenea, să depună eforturi pentru a simplifica procedurile administrative pentru instituții, inclusiv prin extinderea în continuare a punerii în aplicare a inițiativei privind legitimația europeană de student și prin punerea în aplicare în continuare a recunoașterii reciproce automate a calificărilor academice și a perioadelor de studiu în străinătate, în cooperare cu centrele naționale de informare pentru recunoaștere academică (NARIC). Instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să utilizeze pe deplin instrumentele digitale pentru mobilitate și recunoaștere, să promoveze multilingvismul, interculturalitatea și incluziunea studenților cu mai puține oportunități în campusurile lor și să integreze mobilitatea în programele lor de învățământ.

Stimularea rolului și poziției de lider a Europei la nivel mondial

21.

Internaționalizarea învățământului superior și a cercetării are o importanță geopolitică strategică pentru Europa, astfel cum se subliniază în comunicarea comună privind inițiativa „Global Gateway”. Colaborarea la nivel mondial în domeniul învățământului superior trebuie să se bazeze pe valori și principii fundamentale, în centrul cărora să se afle libertatea academică, autonomia instituțională, educația deschisă și știința deschisă. Principiile reciprocității și existenței unor condiții de concurență echitabile ar trebui să reprezinte o condiție prealabilă pentru cooperarea internațională. Ar trebui să se urmeze principiul director „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar” în relațiile de cercetare și inovare și în negocierile cu partenerii mondiali. Instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite printr-o abordare europeană coordonată pentru a promova aceste valori și principii europene la nivel mondial, în vederea realizării unei colaborări echilibrate și reciproc avantajoase, care face parte din puterea necoercitivă și capacitatea Europei de a stabili standarde la nivel mondial. Colaborarea cu țările terțe în domeniul învățământului superior și al cercetării trebuie să se bazeze pe o înțelegere comună și pe împărtășirea acestor valori și principii, care sunt promovate la nivel european în concordanță cu alte interese strategice ale Uniunii, în conformitate cu Conferința de la Marsilia privind abordarea globală.

22.

O cooperare aprofundată la nivel european poate fi benefică pentru sprijinirea instituțiilor de învățământ superior și pentru dotarea cercetătorilor, a formatorilor, a studenților și a personalului cu instrumentele necesare pentru a face față provocărilor unei colaborări globale echitabile, cum ar fi inechitatea, ingerințele străine și obstacolele în calea științei deschise. De asemenea, este necesar să se promoveze o înțelegere în cunoștință de cauză și independentă a omologilor lor din țările terțe. Pentru ca Uniunea Europeană să devină o zonă sigură pentru libertatea cercetării științifice și pentru valorile democratice, instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite prin sisteme europene și naționale, cu respectarea deplină a principiului excelenței, pentru a primi studenți, cercetători și cadre universitare a căror libertate este amenințată.

23.

Pentru a-și spori competitivitatea la nivel mondial, instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să mobilizeze ecosistemele locale sau regionale, promovând astfel coeziunea teritorială, prin parteneriate solide cu organizații de cercetare, actori din domeniul inovării, finanțatori și parteneri economici și sociali, consolidând, totodată, interacțiunile strânse cu autoritățile locale, regionale și naționale. Pentru a promova diversitatea și excelența în instituțiile europene de învățământ superior la nivel mondial, ar trebui să se depună eforturi suplimentare și să se ofere mai mult sprijin la nivel european pentru ca statele membre să promoveze politicile naționale, de exemplu prin inițiative de excelență și centre regionale și locale.

24.

Cooperarea transnațională dintre instituțiile de învățământ superior europene sporește atractivitatea acestora pentru studenții internaționali, cercetători și partenerii mondiali și crește calitatea ofertelor educaționale, precum și potențialul de cercetare și inovare. Programele europene existente, cum ar fi Erasmus+, instrumentele de acțiune externă ale Uniunii și Orizont Europa, ar trebui utilizate în limitele acțiunilor incluse în temeiurile lor juridice și evaluate în conformitate cu criteriile lor de evaluare respective pentru a sprijini alianțele instituțiilor de învățământ superior, cum ar fi „universitățile europene” și comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI), în elaborarea de activități și strategii comune de internaționalizare în învățământul superior, cercetare și inovare. Acest lucru le-ar ajuta să se proiecteze la nivel internațional, să creeze rețele cu parteneri-cheie din întreaga lume, să consolideze capacitățile partenerilor din țările terțe și să consolideze mobilitatea internațională (internă și externă) a studenților, a cercetătorilor, a cadrelor universitare și a personalului. Ar trebui să se profite pe deplin de Convenția globală a UNESCO din 2019 pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, deoarece aceasta facilitează mobilitatea internațională a studenților și, prin urmare, eliberează potențialul de internaționalizare a învățământului superior european. Eforturile europene comune față de țările terțe ar putea, de asemenea, să promoveze în continuare, printr-o abordare de tip „Echipa Europa”, oferta învățământului superior european și ar putea duce la implicarea în activități de consolidare a capacităților reciproc avantajoase.

Sprijinirea redresării Europei și a răspunsului la tranziția digitală și la tranziția verde

25.

Instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate în continuare să transforme cunoștințele în aptitudini, competențe și inovare. Acest lucru poate fi realizat cu respectarea deplină a libertății academice, prin dezvoltarea unei cooperări strânse cu partenerii economici, sociali și industriali din cadrul ecosistemelor de cercetare și inovare locale și regionale și prin facilitarea mobilității intersectoriale între instituțiile de învățământ superior și alți parteneri, bazându-se în special pe strategiile de specializare inteligentă, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și CCI. Această cooperare ar putea fi, de asemenea, foarte benefică pentru întreprinderile și IMM-urile locale și ar putea oferi studenților, cercetătorilor, cadrelor universitare, formatorilor și personalului posibilitatea de a beneficia de formare, de exemplu în domeniul gestionării proprietății intelectuale, al transferului de cunoștințe și al antreprenoriatului, inclusiv acces la finanțare, în orice etapă a carierei lor. Întreaga varietate de activități ale cadrelor universitare, atât în mediul academic, cât și în afara acestuia, în toate dimensiunile misiunilor instituțiilor de învățământ superior, trebuie să fie luată în considerare în evaluările carierei lor. Instituțiile de învățământ superior ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească capacitatea de a colabora cu ecosistemele lor prin insuflarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor necesare, în special pentru sectoarele industriale strategice și prin încurajarea transferurilor de cunoștințe și tehnologie și a creării de spin-off-uri.

26.

Instituțiile de învățământ superior ar putea fi sprijinite în vederea consolidării învățării centrate pe student și bazate pe cercetare, care urmărește să le ofere studenților competențe, aptitudini și cunoștințe actualizate, precum și să își dezvolte aptitudinile și experiența în materie de cercetare. Studenții ar trebui, de asemenea, să fie sprijiniți în activitatea interdisciplinară în cadrul unor abordări bazate pe provocări.

27.

Instituțiile de învățământ superior pot juca un rol esențial în învățarea pe tot parcursul vieții și în răspunsul la transformarea pieței forței de muncă prin deschiderea către toate tipurile de cursanți și prin stimularea capacității lor de inserție profesională, inclusiv prin recalificare și perfecționare. În acest scop, instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite în utilizarea digitalizării pentru a promova metode inovatoare de învățare și predare, precum și în conceperea și punerea în aplicare a unor parcursuri de învățare flexibile și personalizate, inclusiv, după caz, a unor cursuri mai scurte sau a unor experiențe de învățare care pot conduce la micro-certificate, fără a se abate de la principiul de bază al programelor universitare complete. Pentru a dezvolta aptitudinile, competențele, atitudinile și spiritul antreprenorial relevante ale cursanților, instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să coopereze cu ecosistemele lor, să promoveze experiențele de muncă, cum ar fi stagiile, uceniciile și oportunitățile de voluntariat și, după caz, să dezvolte în continuare trasee antreprenoriale care să le permită studenților să desfășoare proiecte antreprenoriale pe parcursul studiilor.

28.

Instituțiile de învățământ superior joacă un rol esențial în sprijinirea tranziției verzi și în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ca element distinctiv al calității la nivel mondial. În acest sens, instituțiile de învățământ superior din întreaga Europă ar trebui să fie sprijinite pentru a introduce abordări ecologice și durabile, utilizând o abordare la nivelul întregii instituții ca parte a misiunilor, infrastructurilor și operațiunilor lor, după caz.

29.

Pentru a realiza tranziția verde, instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să dezvolte cunoștințe, aptitudini și competențe interdisciplinare, să sprijine dobândirea și utilizarea de cunoștințe privind durabilitatea în rândul tuturor cursanților și comunităților și să integreze educația în materie de durabilitate ca parte a programelor de învățământ din toate sectoarele relevante. Ele ar trebui încurajate să comande și să desfășoare activități de cercetare care să se bazeze pe cunoștințele fundamentale privind durabilitatea.

30.

După cum s-a demonstrat în timpul pandemiei de COVID-19, tehnologiile digitale reprezintă un instrument puternic de transformare pentru sistemele de învățământ superior din Europa, iar instituțiile de învățământ superior sunt, la rândul lor, esențiale pentru accelerarea tranziției digitale în Europa.

31.

Este necesar să se ofere instituțiilor de învățământ superior o conectivitate ridicată și infrastructuri și servicii digitale de înaltă performanță, care ar trebui, în cea mai mare măsură posibilă, să fie interoperabile și partajate în întreaga Europă, să se bazeze pe standarde europene (3) și să utilizeze tehnologii de încredere în conformitate cu nevoile specifice ale instituțiilor de învățământ superior, cum ar fi datele securizate.

32.

Accelerarea tranziției digitale a Europei implică asigurarea alfabetizării digitale și în materie de date a tuturor studenților, formatorilor, personalului, cadrelor universitare și cercetătorilor și, după caz, a publicului larg. Instituțiile de învățământ superior joacă un rol esențial în acest sens în ceea ce privește dotarea cursanților cu competențe digitale emergente și cu componenta lor etică – cum ar fi gestionarea datelor, inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică – și desfășurarea de activități de cercetare și inovare.

33.

Deși recunosc pe deplin valoarea învățării față în față, instituțiile de învățământ superior ar trebui să utilizeze integral mijloacele digitale pentru a îmbunătăți calitatea experienței de învățare pentru studenți, personal, cadre universitare și cercetători și pentru a combate inegalitățile sociale. Pentru a reduce decalajul digital, ar trebui sprijinite inițiativele care oferă tuturor acces egal la oportunități de învățare individualizate, utilizând, de exemplu, predarea virtuală sau hibridă în locuri de învățare de la distanță. Instituțiile de învățământ superior ar trebui sprijinite în eforturile lor de a partaja platforme și instrumente interoperabile care permit schimbul de date, oferind, în același timp, resurse educaționale de înaltă calitate și ușor de utilizat, cum ar fi cursurile online.

Aprofundarea sentimentului de apartenență europeană pe baza valorilor comune

34.

Pentru a aprofunda sentimentul de apartenență europeană și pentru a promova modul nostru de viață european, este esențial să se susțină și să se protejeze valorile democratice europene, să se promoveze diversitatea, incluziunea și egalitatea de gen și să se consolideze calitatea și relevanța învățământului superior pentru aptitudini adaptate exigențelor viitorului. Instituțiile de învățământ superior sunt autonome, iar libertatea academică și științifică este un principiu central al misiunii și al activităților lor.

35.

Instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite în eforturile lor de a proteja educația și știința împotriva dezinformării, de a susține știința deschisă și de a apăra valorile democratice. În acest sens, instituțiile de învățământ superior reprezintă o garanție pentru democrație și un forum principal pentru știința cetățenească, pregătind studenții pentru cetățenia activă și implicarea publică.

36.

Instituțiile de învățământ superior pot stimula dezbaterile publice cu informații fundamentate și pertinente, printr-un acces mai larg la publicații și date de cercetare și prin organizarea de evenimente publice pentru a disemina și a discuta rezultatele cercetării. Instituțiile de învățământ superior pot fi actori-cheie în combaterea utilizării denaturate a cercetării și pot acționa ca o interfață între educație, cercetare, inovare, autoritățile publice și societatea civilă. Acest rol ar putea fi consolidat în continuare și utilizat de instituțiile de învățământ superior pentru a colabora mai sistematic cu toți actorii societali, inclusiv cu inovatorii publici și privați, cu autoritățile publice regionale și locale, inclusiv cu școlile, cu mass-media, cu organizațiile de popularizare a științei și cu organizațiile societății civile, cum ar fi asociațiile de protecție a consumatorilor, utilizatorilor sau pacienților.

37.

Instituțiile de învățământ superior ar trebui să se asigure că studenții, cadrele universitare, cercetătorii și personalul participă la guvernanța lor, în calitate de membri cu drepturi depline și parteneri constructivi ai comunității de învățământ superior. În acest sens, studenții pot fi implicați în mecanismele decizionale, inclusiv în ceea ce privește programa de învățământ, ca aspect al valorilor academice fundamentale, ca semn al democrației și al unei culturi a dialogului în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

38.

Instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite și încurajate în eforturile lor de a asigura incluziunea și succesul studenților, al cadrelor universitare, al cercetătorilor și al personalului lor și de a promova egalitatea de șanse, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, mediu social și economic, sănătate, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală, origine migrantă și localizare geografică. În acest scop, instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite pentru a asigura bunăstarea tuturor, în concordanță cu o mai mare diversitate socială. În acest sens, instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să se adreseze grupurilor subreprezentate pentru a îmbunătăți accesul acestora la învățământul superior și pentru a le ajuta să își finalizeze studiile, ținând seama în mod corespunzător de studenții și tinerii cercetători ale căror studii și cariere au fost puternic afectate de pandemie, precum și de persoanele din zonele rurale și îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice.

39.

Instituțiile de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite și încurajate să ia măsuri relevante pentru a îmbunătăți echilibrul de gen în rândul personalului și al studenților lor, inclusiv în contextul avansării în cariera academică.

40.

Instituțiile de învățământ superior pot utiliza instrumente de predare și pedagogii inovatoare, inclusiv instrumente digitale, pentru a oferi o abordare a învățării centrată pe student, indiferent de contextul de învățare sau socioeconomic. Pentru a reduce inegalitatea și a promova realizările personale, instituțiile de învățământ superior ar trebui încurajate să ofere servicii de orientare și de sprijin adaptate, în special celor nou-veniți, ținând seama de stilul și parcursul de învățare, precum și de contextul socioeconomic al fiecărui cursant.

MAI PRECIS, INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN CONCORDANȚĂ CU COMPETENȚELE LOR RESPECTIVE ȘI ȚINÂND SEAMA PE DEPLIN DE PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII, SĂ SPRIJINE ALIANȚELE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR, PRECUM „UNIVERSITĂȚILE EUROPENE”:

41.

Toate tipurile de alianțe ale instituțiilor de învățământ superior ar trebui să fie sprijinite în continuare prin toate mijloacele adecvate și relevante pentru a facilita activitățile de cooperare bazate pe calitate înaltă, excelență, impact, incluziune și echilibru geografic, precum și pentru a identifica obstacolele și soluțiile care ar putea fi comune tuturor alianțelor. Mai precis, inițiativa privind universitățile europene ar trebui să fie implementată în continuare pe baza evaluării la jumătatea perioadei a primelor alianțe-pilot. Acest lucru ar permite, de asemenea, gruparea activităților pentru a face schimb de bune practici privind învățământul superior, cercetarea și inovarea, precum și serviciile oferite societății.

42.

În primul rând, alianțele instituțiilor de învățământ superior ar trebui încurajate să utilizeze pe deplin programele de finanțare existente, precum și instrumentele de facilitare la nivel european, național și regional, în vederea intensificării și aprofundării cooperării dintre ele.

43.

Acolo unde este cazul și în strânsă cooperare cu autoritățile naționale, cu alianțele instituțiilor de învățământ superior și cu părțile interesate, ar trebui luate măsuri pentru a depăși obstacolele din calea unei cooperări transnaționale mai aprofundate, pe termen lung și flexibile și pentru a concepe instrumente de cooperare instituționalizate, pe baza unei evaluări amănunțite preliminare a necesității, beneficiilor și fezabilității acestora. Scopul este de a acorda alianțelor, pe bază de voluntariat, libertatea de a acționa împreună, de a lua decizii strategice comune, de a experimenta recrutarea în comun, de a concepe programe de învățământ comune sau de a pune în comun resurse și capacități umane, tehnice, de date, de educație, de cercetare și de inovare.

44.

Ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a recunoaște valoarea experiențelor de învățare transnaționale inovatoare și pentru a spori vizibilitatea, atractivitatea și reputația atât în Europa, cât și în afara acesteia, ale unor astfel de programe de studii integrate furnizate de alianțele instituțiilor de învățământ superior, axându-se, totodată, pe punerea în aplicare a abordării europene privind asigurarea calității programelor comune. Ar trebui explorate criterii comune care ar putea conduce la o potențială etichetă europeană pentru programele de studii integrate. Ulterior, s-ar putea avea în vedere posibilitatea conceperii și realizării, în mod voluntar, la nivel național, regional sau instituțional, a unor diplome comune la toate nivelurile, pe baza acestor criterii europene co-create, în conformitate cu instrumentele existente ale Procesului Bologna. Acest proces ar trebui să aibă loc în strânsă cooperare cu autoritățile naționale, cu alianțele instituțiilor de învățământ superior și cu părțile interesate.

45.

Rezultatele proceselor de explorare menționate la punctele 43 și 44 ar fi, în fiecare etapă, raportate Consiliului în vederea adoptării unei decizii ulterioare.

46.

Ar trebui să se permită utilizarea unor procese eficiente și eficace de asigurare a calității la nivel național pentru a facilita o abordare europeană privind asigurarea calității programelor comune, în conformitate cu Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior (ESG), ținând seama de importanța calității, a cercetării și a capacității de inserție profesională.

47.

Ar trebui luate măsuri în vederea adoptării unei perspective mai durabile, mai cuprinzătoare și mai integrate asupra finanțării din partea UE cu scopul de a permite alianțelor instituțiilor de învățământ superior să își atingă întregul potențial prin abordarea costurilor financiare ale cooperării transnaționale pentru a le acoperi toate misiunile pe termen lung. În acest sens, Comisia, în strânsă consultare cu statele membre și cu părțile interesate relevante, ar trebui să testeze, până în 2024, abordări-pilot pentru posibile soluții, urmate de un exercițiu de raportare către Consiliu în vederea adoptării unei decizii ulterioare.

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE URMĂTOARELE ETAPE, CU RESPECTAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI A AUTONOMIEI INSTITUȚIONALE ȘI ÎN CONFORMITATE CU CIRCUMSTANȚELE NAȚIONALE:

48.

SOLICITĂ Comisiei și statelor membre să promoveze și să protejeze valorile academice fundamentale, inclusiv libertatea și integritatea academică, în concordanță cu Comunicatul ministerial de la Roma din 2020 și cu Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice.

49.

INVITĂ Comisia și statele membre, în colaborare cu părțile interesate relevante, să continue acțiunile comune pentru crearea de sinergii între învățământul superior, cercetare și inovare în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării și în structurile de guvernanță ale Spațiului european de cercetare. Aceste acțiuni ar trebui să demonstreze o valoare adăugată reală la nivel european și să contribuie la realizarea obiectivelor-cheie menționate mai sus; ele ar trebui să fie realizate de Comisie și, în mod voluntar, de statele membre prin orice mijloace adecvate, în funcție de contextele naționale.

50.

INVITĂ Comisia să prezinte Consiliului până la jumătatea anului 2022, spre informare și pentru luarea unei decizii ulterioare, o foaie de parcurs pentru a elabora în comun noile instrumente. Foaia de parcurs ar indica principalele jaloane și grupurile de experți implicate. La punerea în aplicare a obiectivelor-cheie, se vor lua în considerare următoarele: acțiunile identificate în Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru universități; Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030); și acțiunile relevante identificate în Agenda de politici privind Spațiul european de cercetare 2022-2024 anexată la Concluziile Consiliului privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare (SEC), precum și valorile și principiile stabilite în Recomandarea Consiliului privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa.

51.

INVITĂ Comisia, statele membre și părțile interesate să se implice într-o formă de cooperare consolidată pentru a pune în aplicare aceste sinergii, pe baza structurilor de guvernanță existente ale cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării și ale Spațiului european de cercetare, în strânsă sinergie cu Spațiul european al învățământului superior și prin valorificarea celor mai bune practici ale instituțiilor de învățământ superior. În acest sens, s-ar putea avea în vedere organizarea de reuniuni comune ale directorilor generali pentru învățământul superior și CSEC, atunci când este cazul, cu teme clar definite de interes comun și cu un obiectiv comun.

52.

INVITĂ Comisia și statele membre să depună eforturi în vederea atingerii acestor obiective-cheie printr-o colaborare strânsă cu organizațiile-umbrelă de la nivelul UE și de la nivel internațional sau cu alte organizații corespunzătoare care sunt relevante la nivelul UE și care reprezintă părțile interesate, cum ar fi: instituțiile de învățământ superior, inclusiv alianțe ale instituțiilor de învățământ superior europene, asociații ale studenților, agenții de asigurare a calității, organizații care desfășoară activități de cercetare și tehnologie, întreprinderi cu activități intensive de C&I, inclusiv IMM-uri, cercetători și inovatori individuali, infrastructuri de cercetare, organizații de finanțare a C&I și academii de științe. S-ar putea avea în vedere organizarea de reuniuni periodice, cum ar fi Forumul universităților pentru viitorul Europei, pentru a discuta punerea în aplicare a strategiei și pentru a încuraja schimbul de bune practici. Rezultatele acestui forum ar trebui să inspire noi evoluții și lucrări ale grupurilor relevante din cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării și din Spațiul european de cercetare, în sinergie cu Spațiul european al învățământului superior.

53.

INVITĂ statele membre să utilizeze schimburile multilaterale cu sprijinul Comisiei pentru a încuraja schimbul de bune practici și învățarea inter pares de la alte state membre.

54.

IA ACT de intenția Comisiei de a raționaliza instrumentele de monitorizare a învățământului superior. Acest lucru ar putea crește potențialul și relevanța acestora pentru responsabilii de elaborarea politicilor, instituțiile de învățământ superior, studenți și cercetători, fără a spori sarcina administrativă a statelor membre sau a instituțiilor de învățământ superior, pentru a furniza informații cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei europene de capacitare a instituțiilor de învățământ superior și pentru a ajuta statele membre care doresc să dezvolte acțiunile la care intenționează să contribuie pe baza unor dovezi și date solide. Participarea statelor membre la acest proces este voluntară. PROPUNE ca discuțiile ulterioare să se bazeze pe un studiu de cartografiere privind potențialul și cadrul juridic al instrumentelor de monitorizare relevante. SUBLINIAZĂ că această sarcină ar trebui dezvoltată în sinergie cu procesul de coordonare și de monitorizare a politicilor privind SEC, inclusiv tabloul de bord privind SEC.

55.

INVITĂ Comisia să prezinte statelor membre actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acțiunilor menționate anterior și să prezinte o imagine de ansamblu cuprinzătoare în raportul complet al Comisiei privind Spațiul european al educației în 2025, ținând seama, de asemenea, de progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Spațiului european de cercetare.

---

(1)  În sensul prezentelor concluzii, termenul „instituții de învățământ superior” este utilizat ca referință la sector în ansamblul său, reprezentând întregul domeniu al învățământului terțiar, acoperind astfel toate tipurile de instituții de învățământ superior, inclusiv, în conformitate cu legislația sau practica națională, universitățile de cercetare, colegiile universitare, universitățile de științe aplicate, instituțiile de învățământ profesional și tehnic superior și instituțiile superioare de artă.

(2)  OCDE (2020), Resourcing Higher Education: Challenges, Choices and Consequences (Alocarea resurselor pentru învățământul superior: provocări, alegeri și consecințe), Higher Education, OECD Publishing, Paris.

(3)  Carretero Gomez, S., Vuorikari, R. și Punie, Y., DigComp 2.1: The Digital Competence Framework for Citizens with eight proficiency levels and examples of use (DigComp 2.1: Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni cu opt niveluri de competență și exemple de utilizare), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2017.

Rata de schimb a monedei euro (1)

20 aprilie 2022

(2022/C 167/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0830
JPY	yen japonez	138,53
DKK	coroana daneză	7,4405
GBP	lira sterlină	0,82965
SEK	coroana suedeză	10,2300
CHF	franc elvețian	1,0254
ISK	coroana islandeză	139,20
NOK	coroana norvegiană	9,5443
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,409
HUF	forint maghiar	371,36
PLN	zlot polonez	4,6338
RON	leu românesc nou	4,9436
TRY	lira turcească	15,8892
AUD	dolar australian	1,4581
CAD	dolar canadian	1,3579
HKD	dolar Hong Kong	8,4940
NZD	dolar neozeelandez	1,5950
SGD	dolar Singapore	1,4779
KRW	won sud-coreean	1 337,89
ZAR	rand sud-african	16,3019
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9448
HRK	kuna croată	7,5610
IDR	rupia indoneziană	15 537,05
MYR	ringgit Malaiezia	4,6415
PHP	peso Filipine	56,747
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,567
BRL	real brazilian	5,0481
MXN	peso mexican	21,6392
INR	rupie indiană	82,6348

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

ANUNȚ DE CONCURS GENERAL

(2022/C 167/05)

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) organizează următorul concurs general:

EPSO/AST/152/22 - asistenți lingviști (AST 1) pentru următoarele limbi:

estonă (ET), croată (HR), italiană (IT), neerlandeză (NL), polonă (PL), portugheză (PT)

Anunțul de concurs este publicat în 24 de limbi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 167 A din 21 aprilie 2022.

Puteți obține informații suplimentare pe site-ul web al EPSO: https://epso.europa.eu/

Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile produselor din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză

(2022/C 167/06)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (1) a măsurilor antidumping în vigoare aplicate importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

1.   Cererea de reexaminare

Cererea a fost depusă la 19 ianuarie 2022 de Asociația Europeană a Producătorilor de Fibre din sticlă (European Glass Fibre Producers Association, denumită în continuare „solicitantul”) în numele industriei din Uniune de produse din fibră de sticlă cu filament continuu, în sensul articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

O versiune a cererii accesibilă publicului și analiza gradului de susținere a cererii de către producătorii din Uniune sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Punctul 5.6 din prezentul aviz oferă informații privind accesul părților interesate la dosar.

2.   Produsul care face obiectul reexaminării

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări constă în fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „AFS”) care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026, 7019120039) și 7019 14 00 și 7019 15 00 (3). Codurile NC și TARIC sunt menționate numai cu titlu informativ.

3.   Măsurile existente

Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei (4).

4.   Motivele reexaminării

Cererea se bazează pe premisa că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

4.1.    Afirmația privind probabilitatea continuării dumpingului

4.1.1.   Afirmația privind probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

Solicitantul a susținut că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă din RPC, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

Pentru a-și susține afirmațiile privind distorsiunile semnificative, solicitantul s-a bazat pe informațiile cuprinse în raportul de țară întocmit de serviciile Comisiei la data de 20 decembrie 2017, care descrie circumstanțele specifice ale pieței din RPC (5). În special, solicitantul a făcut referire la distorsiuni precum intervenția statului în economie în general și în mod specific, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării și la distorsiuni în ceea ce privește terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă.

În plus, solicitantul s-a bazat pe informații publice, în special pe cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a industriei materialelor de construcții, pe Planul de dezvoltare a producției inteligente, pe cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială națională al RPC, pe cel de al 14-lea plan cincinal, precum și pe inițiativa „Made in China 2025”. Potrivit solicitantului, aceste planuri încurajează autoritățile guvernamentale de la toate nivelurile și instituțiile financiare deținute de stat să promoveze dezvoltarea industriei AFS în RPC. Solicitantul a făcut referire, de asemenea, la constatările Comisiei din ancheta antisubvenție anterioară privind AFS din RPC (6), la anchetele antidumping și antisubvenție privind materialele din fibră de sticlă din RPC și din Egipt (7) în ceea ce privește distorsiunile specifice din sectorul AFS.

În lumina informațiilor disponibile, Comisia consideră că există suficiente elemente de probă în temeiul articolului 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra faptul că, din pricina distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a țării în cauză nu este adecvată, justificând astfel deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

Raportul de țară este inclus în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibil pe site-ul internet al DG Comerț (8).

Prin urmare, având în vedere articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, afirmația privind continuarea dumpingului din RPC se bazează pe compararea unei valori normale construite pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețurile nedistorsionate sau a unor valori de referință dintr-o țară reprezentativă adecvată cu prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului care face obiectul reexaminării provenit din țara în cauză atunci când este vândut la export către Uniune.

Marjele de dumping calculate pe această bază sunt semnificative, ceea ce indică continuarea dumpingului.

4.2.    Afirmația privind probabilitatea continuării prejudiciului

Solicitantul afirmă că există posibilitatea ca prejudiciul să continue. În acest sens, solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă din care reiese că importurile produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză către Uniune s-au menținut la un nivel semnificativ, atât ca valoare absolută, cât și în ceea ce privește cotele de piață.

Elementele de probă furnizate de solicitant arată că volumul produsului importat care face obiectul reexaminării a avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra cantităților vândute și asupra nivelului prețurilor practicate de industria din Uniune, generând efecte negative semnificative asupra performanței globale, a situației financiare și a situației ocupării forței de muncă ale industriei din Uniune.

Solicitantul susține, de asemenea, că prejudiciul va continua probabil în viitor. În acest sens, solicitantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă suficiente conform cărora, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca volumul actual al importurilor în Uniune de produs care face obiectul reexaminării provenind din țara în cauză să crească, din cauza capacității neutilizate din RPC.

În plus, solicitantul afirmă că, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, orice nouă creștere substanțială a importurilor la prețuri de dumping din țara în cauză ar avea ca efect probabil cauzarea unui prejudiciu suplimentar industriei din Uniune.

5.   Procedura

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există elemente de probă suficiente privind probabilitatea de apariție a dumpingului și a prejudiciului care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia deschide, prin prezentul aviz, o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

Reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor va stabili dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la continuarea sau la reapariția dumpingului produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC, precum și la continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

De asemenea, Comisia atrage atenția părților asupra avizului publicat (9) privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții, care ar putea fi aplicabil prezentei proceduri.

5.1.    Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului va viza perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2.    Observații privind cererea și deschiderea anchetei

Toate părțile interesate care doresc să prezinte observații cu privire la cerere (inclusiv aspecte referitoare la reapariția prejudiciului și la legătura de cauzalitate) sau la orice aspecte referitoare la deschiderea anchetei (inclusiv gradul de susținere a cererii) trebuie să le prezinte în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10).

Orice cerere de audiere în legătură cu deschiderea anchetei trebuie să fie depusă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

5.3.    Procedura de stabilire a probabilității continuării sau reapariției dumpingului

În cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia examinează exporturile realizate către Uniune în perioada anchetei de reexaminare și, indiferent de exporturile către Uniune, analizează dacă, în cazul în care ar expira măsurile, situația societăților care produc și vând produsul care face obiectul reexaminării în țara în cauză este de așa natură încât ar fi probabilă continuarea sau reapariția exporturilor la prețuri de dumping către Uniune.

Prin urmare, toți producătorii (11) produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză, inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta (anchetele) care a(u) condus la instituirea măsurilor în vigoare, sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

5.3.1.   Anchetarea producătorilor din țara în cauză

Având în vedere numărul potențial mare de producători din RPC care sunt implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un număr rezonabil producătorii care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii sau reprezentanții care acționează în numele acestora – inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta ce a condus la instituirea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări – sunt invitați, prin prezentul aviz, să transmită Comisiei informații cu privire la societățile lor, în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații trebuie furnizate prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi/form/R767_SAMPLING_FORM_FOR_EXPORTING_PRODUCER

Informațiile privind accesul la Tron pot fi găsite la punctele 5.6 și 5.9 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de producători, Comisia va contacta, de asemenea, autoritățile din țara în cauză și poate contacta orice asociație de producători cunoscută din țara în cauză.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, producătorii vor fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări sau de exporturi care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din țara în cauză, autoritățile țării în cauză și asociațiile de producători, prin intermediul autorităților din țara în cauză, dacă este cazul, cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

De îndată ce Comisia va fi primit informațiile necesare pentru a selecta un eșantion de producători, ea va informa părțile interesate cu privire la decizia sa de a le include sau nu în eșantion. Producătorii incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va adăuga o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

Chestionarul destinat producătorilor din țara în cauză este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibil pe site-ul DG Comerț https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2595

Fără a aduce atingere posibilei aplicări a articolului 18 din regulamentul de bază, societățile care au fost de acord cu eventuala lor includere în eșantion, dar care nu sunt selectate pentru a face parte din acesta, vor fi considerate a fi cooperante.

5.3.2.   Procedura suplimentară privind RPC care face obiectul unor distorsiuni semnificative

În conformitate cu dispozițiile prezentului aviz, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

În special, Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere cu privire la factorii de producție și la codurile Sistemului armonizat (SA) menționate în cerere, să propună una sau mai multe țări reprezentative adecvate și să precizeze identitatea producătorilor produsului care face obiectul reexaminării din țările respective. Informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, la scurt timp după deschiderea anchetei, prin intermediul unei note adăugate la dosarul destinat consultării de către părțile interesate, Comisia va informa părțile implicate în anchetă în legătură cu sursele relevante de care intenționează să se folosească în scopul stabilirii valorii normale din RPC în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Aceasta va include toate sursele, inclusiv selectarea, dacă este cazul, a unei țări reprezentative adecvate. Părțile implicate în anchetă au la dispoziție, pentru a prezenta comentarii, 10 zile de la data adăugării notei respective la dosarul în cauză.

Conform informațiilor de care dispune Comisia, posibilele țări reprezentative pentru RPC în acest caz sunt Brazilia și Turcia. În scopul selectării finale a țării reprezentative adecvate, Comisia va examina dacă există țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC, în care există producție și vânzări ale produsului ce face obiectul reexaminării și în care datele relevante sunt ușor accesibile. În cazul în care există mai multe astfel de țări, se va acorda preferință, dacă este cazul, țărilor cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

În ceea ce privește sursele relevante, Comisia invită toți producătorii din RPC să furnizeze informații cu privire la materialele (brute și prelucrate) și energia utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații trebuie furnizate prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi/form/R767_INFO_ON_INPUTS_FOR_EXPORTING_PRODUCER_FORM

Informațiile privind accesul la Tron pot fi găsite la punctele 5.6 și 5.9 de mai jos.

În plus, informațiile faptice pentru evaluarea costurilor și a prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie depuse în termen de 65 de zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații faptice ar trebui să provină exclusiv din surse disponibile în mod public.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa referitoare la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia va pune, de asemenea, un chestionar la dispoziția guvernului RPC.

5.3.3.   Anchetarea importatorilor neafiliați (12) (13)

Importatorii neafiliați ai produsului care face obiectul reexaminării din RPC, inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta care a dus la instituirea măsurilor în vigoare, sunt invitați să participe la această anchetă.

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia poate limita la un număr rezonabil importatorii neafiliați care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora, inclusiv cei care nu au cooperat la ancheta care a condus la instituirea măsurilor care fac obiectul prezentei reexaminări, sunt invitați, prin prezentul aviz, să se facă cunoscuți Comisiei. Părțile respective trebuie să se facă cunoscute în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa la prezentul aviz, referitoare la societatea (societățile) lor.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru selectarea eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta, de asemenea, orice asociații de importatori cunoscute.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării provenit din țara în cauză care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție. Comisia va informa toți importatorii neafiliați cunoscuți și toate asociațiile de importatori cunoscute cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

Comisia va adăuga, de asemenea, o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va pune chestionare la dispoziția importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Părțile respective trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Chestionarul destinat importatorilor neafiliați este disponibil în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul web al DG Comerț https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2595

5.4.    Procedura de stabilire a probabilității continuării sau reapariției prejudiciului

Pentru a stabili dacă există probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului pentru industria Uniunii, Comisia invită producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul reexaminării să participe la anchetă.

5.4.1.   Anchetarea producătorilor din Uniune

Având în vedere numărul mare de producători din Uniune implicați în prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care urmează să fie anchetați, prin selectarea unui eșantion (acest proces este denumit și „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Comisia a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Detaliile sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

Părțile interesate sunt invitate să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu. În plus, alți producători din Uniune sau reprezentanți care acționează în numele lor, inclusiv producătorii din Uniune care nu au cooperat la ancheta (anchetele) care a (au) condus la instituirea măsurilor în vigoare și care consideră că există motive pentru care ar trebui să fie incluși în eșantion, trebuie să contacteze Comisia în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Toate observațiile referitoare la eșantionul provizoriu trebuie să fie primite în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va informa toți producătorii cunoscuți din Uniune și/sau asociațiile de producători din Uniune cu privire la societățile selectate în final pentru a face parte din eșantion.

Producătorii din Uniune incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Chestionarul destinat producătorilor din Uniune este disponibil în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul de internet al DG Comerț: https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2595

5.5.    Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se confirmă probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, se va decide, în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază, dacă menținerea măsurilor antidumping nu ar fi contrară interesului Uniunii.

Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor sunt invitate să furnizeze Comisiei informații privind interesul Uniunii.

Informațiile referitoare la evaluarea interesului Uniunii trebuie transmise în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea chestionarului pregătit de Comisie.

Chestionarele, inclusiv chestionarul destinat utilizatorilor produsului care face obiectul reexaminării, sunt incluse în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și sunt disponibile pe site-ul DG Comerț: https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2595.

În orice caz, informațiile transmise în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de elemente de probă concrete care să dovedească validitatea acestora.

5.6.    Părțile interesate

Pentru a participa la anchetă, părțile interesate, precum producătorii din țara în cauză, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să demonstreze mai întâi că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul reexaminării.

Producătorii din țara în cauză, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile reprezentative care au oferit informații în conformitate cu procedurile descrise la punctele 5.3.1, 5.3.3 și 5.4.1 vor fi considerați ca fiind părți interesate în cazul în care există o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul reexaminării.

Alte părți vor putea să participe la anchetă în calitate de părți interesate din momentul în care se fac cunoscute, cu condiția să existe o legătură obiectivă între activitățile pe care le desfășoară și produsul care face obiectul reexaminării. Faptul de a fi considerat o parte interesată nu aduce atingere aplicării articolului 18 din regulamentul de bază.

Accesul la dosarul destinat consultării de către părțile interesate se face prin intermediul Tron.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI. Vă rugăm să urmați instrucțiunile de pe pagina respectivă pentru a obține acces (14).

5.7.    Alte informații prezentate în scris

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă în sprijinul acestora, în condițiile stabilite în prezentul aviz. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

5.8.    Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice solicitare de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează cererea, precum și un rezumat al documentelor pe care partea interesată dorește să le discute în timpul audierii. Audierea va fi limitată la aspectele pe care părțile interesate le-au semnalat în scris în prealabil.

În principiu, audierile nu vor fi utilizate pentru a prezenta informații concrete care nu sunt incluse încă în dosar. Cu toate acestea, în interesul unei bune gestionări și pentru a permite serviciilor Comisiei să progreseze în cadrul anchetei, părțile interesate pot primi îndrumări cu privire la oferirea de noi informații concrete în urma unei audieri.

5.9.    Instrucțiuni de transmitere a observațiilor scrise și de trimitere a chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării anchetelor de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea la Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă, într-o formă care să le permită să-și exercite dreptul la apărare.

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate, pentru care se solicită un tratament confidențial, trebuie să poarte mențiunea „Sensitive” („versiune cu caracter sensibil”) (15). Părțile care furnizează informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea unui tratament confidențial.

Părțile care transmit informații cu mențiunea „Sensitive” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin intermediul TRON.tdi (https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI), inclusiv cererile de înregistrare ca părți interesate, împuternicirile și fișele de certificare scanate. Prin utilizarea TRON.tdi sau a e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul internet al Direcției Generale Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf. Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională, care este verificată zilnic. După comunicarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin TRON.tdi sau prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau cu excepția cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin TRON.tdi și prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa pentru corespondență a Comisiei:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția G

Biroul: CHAR 04/039

1049 Bruxelles

BELGIA

TRON.tdi: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi

E-mail pentru aspecte legate de dumping:

TRADE-R767-GFR-DUMPING@ec.europa.eu

E-mail pentru aspecte legate de prejudiciu și de interesul Uniunii:

TRADE-R767-GFR-INJURY@ec.europa.eu

6.   Calendarul anchetei

Ancheta se încheie, în mod normal, în termen de 12 luni și, în orice caz, nu mai târziu de 15 luni de la data publicării prezentului aviz, în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază.

7.   Transmiterea informațiilor

Ca regulă generală, părțile interesate pot să transmită informații doar în termenele specificate în secțiunea 5 din prezentul aviz.

Pentru a finaliza ancheta în termenele obligatorii, Comisia nu va accepta contribuții de la părțile interesate după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale sau, dacă este cazul, după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

8.   Posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când fac acest lucru, părțile interesate se pot referi numai la aspectele semnalate în contribuțiile celorlalte părți interesate și nu pot semnala probleme noi.

Observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor definitive ar trebui prezentate în termen de 5 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările definitive, cu excepția cazului în care se prevede altfel. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentară, observațiile privind informațiile transmise de alte părți interesate ca răspuns la această comunicare suplimentară trebuie să aibă loc în termen de 1 zi de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind această comunicare suplimentară, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate în cazuri justificate în mod corespunzător.

9.   Prelungirea termenelor specificate în prezentul aviz

La cererea părților interesate care prezintă un motiv întemeiat în acest sens, se pot acorda prelungiri ale termenelor prevăzute în prezentul aviz.

Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul aviz trebuie să fie solicitată numai în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată în mod corespunzător. În orice caz, orice prelungiri ale termenului prevăzut pentru transmiterea răspunsului la chestionare se limitează, în mod normal, la 3 zile și nu va depăși, de regulă, 7 zile. În ceea ce privește termenele pentru transmiterea altor informații specificate în avizul de deschidere, prelungirile se vor limita la 3 zile, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unor circumstanțe excepționale.

10.   Lipsa cooperării

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile.

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se bazează pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu este considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată trebuie să contacteze imediat Comisia în acest sens.

11.   Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și orice alte cereri privind drepturile la apărare ale părților interesate și ale terților care ar putea să apară în cursul procedurii.

Consilierul-auditor poate organiza audieri și poate acționa ca mediator între partea sau părțile interesate și serviciile Comisiei, pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Cererile de audiere adresate consilierului-auditor trebuie să fie formulate în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Consilierul-auditor va examina motivele care stau la baza cererilor. Aceste audieri trebuie să aibă loc doar dacă problemele nu au fost soluționate cu serviciile Comisiei în timp util.

Orice cerere trebuie să fie transmisă în timp util și cu promptitudine, pentru a nu se pune în pericol buna desfășurare a procedurii. În acest sens, părțile interesate trebuie să solicite intervenția consilierului-auditor în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului care justifică o astfel de intervenție. În cazul în care cererile de audiere sunt prezentate în afara termenelor aplicabile, consilierul-auditor va examina, de asemenea, motivele întârzierii, natura problemelor semnalate și impactul pe care îl au aceste probleme asupra drepturilor la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a anchetei.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/.

12.   Posibilitatea de a solicita o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază

Întrucât prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor este deschisă în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, constatările sale nu vor conduce la modificarea măsurilor existente, ci la abrogarea sau menținerea acestora în conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din regulamentul de bază.

Dacă oricare dintre părțile interesate consideră că este necesară o reexaminare a măsurilor pentru a permite o eventuală modificare a acestora, partea respectivă poate solicita o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Părțile care doresc să solicite o astfel de reexaminare, care ar urma să se desfășoare independent de reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor menționată în prezentul aviz, pot contacta Comisia la adresa indicată mai sus.

13.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Orice date cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

Pe site-ul internet al DG Comerț este disponibil un aviz privind protecția datelor care informează toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei: http://ec.europa.eu/trade/policy/accessing- markets/trade-defence/

---

(1)  JO C 311, 3.8.2021, p. 5.

(2)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(3)  De la 1 ianuarie 2022, clasificarea covorașelor s-a modificat de la codul NC 7019 31 00 la codurile NC 7019 14 00 și 7019 15 00. Până la 31 decembrie 2021, codurile TARIC aplicabile erau 7019310010 și 7019310090. Începând cu 1 ianuarie 2022, acestea se înlocuiesc cu codurile TARIC 7019140010, 7019140090, 7019150010 și 7019150090.

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei din 24 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 107, 25.4.2017, p. 4).

(5)  Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială), 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2, disponibil la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156474.pdf

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/328 al Comisiei din 24 februarie 2021 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 65, 25.2.2021, p. 1).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei din 1 aprilie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (JO L 108, 6.4.2020, p. 1).

(8)  Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială), 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2, disponibil la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156474.pdf.

(9)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52020XC0316%2802%29

(10)  Toate trimiterile la publicarea prezentului aviz sunt trimiteri la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(11)  Un producător este orice întreprindere din țara în cauză ce produce produsul care face obiectul reexaminării, inclusiv oricare dintre întreprinderile care îi sunt afiliate și care sunt implicate în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul examinării.

(12)  În eșantion pot fi incluși doar importatori care nu sunt afiliați unor producători din țara (țările) în cauză. Importatorii afiliați producătorilor trebuie să completeze anexa I la chestionarul destinat producătorilor respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, controlează direct sau indirect o terță persoană sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin una dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul I, (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini), (iv) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul II, (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată, (vi) socri și ginere sau noră, (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(13)  Datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale acestei anchete decât stabilirea existenței dumpingului.

(14)  În caz de probleme tehnice, vă rugăm să contactați serviciul de asistență al DG Comerț (Trade Service Desk) prin e-mail la adresa: trade-service-desk@ec.europa.eu sau prin Tel. +32 22979797.

(15)  Un document cu mențiunea „Sensitive” este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping). Agreement). De asemenea, acesta este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(16)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul 10634 – CVC / GAMING1)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 167/07)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10571 – HSBC SINGAPORE / TEMASEK / JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 167/08)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10645 – ETEX / XI (INSMAT) HOLDINGS)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 167/09)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 167/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICARE A UNEI MODIFICĂRI STANDARD CARE VIZEAZĂ DOCUMENTUL UNIC

„Vallegarcía”

PDO-ES-02085-AM01

Data comunicării: 25.1.2022

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1.   Alinierea terminologiei utilizate pentru parametrul analitic „zaharuri reziduale” la legislația în vigoare

DESCRIERE:

Parametrul analitic „zaharuri reziduale” a fost redenumit „zaharuri totale exprimate ca glucoză și fructoză”.

Această modificare vizează punctul 2.1.1 din caietul de sarcini, dar nu și documentul unic.

Modificarea adaptează terminologia utilizată pentru caracteristicile fizice și chimice. Aceasta nu implică nicio modificare a produsului final, care păstrează caracteristicile și profilul care rezultă din interacțiunea dintre factorii naturali și umani descrisă la rubrica referitoare la legătură. Prin urmare, considerăm că aceasta este o modificare standard, deoarece nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Am efectuat această modificare pentru a respecta articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018, care prevede că trebuie măsurate zaharurile totale exprimate ca fructoză și glucoză.

2.   Revizuirea parametrilor analitici

DESCRIERE:

În ceea ce privește culoarea vinurilor roșii, limita minimă a fost redusă de la 12 u.a. la 10 u.a.

Punctele 2 și 7 din caietul de sarcini și punctul 8 din documentul unic au fost modificate în consecință.

Această modificare nu implică nicio modificare a produsului final, care păstrează caracteristicile și profilul care rezultă din interacțiunea dintre factorii naturali și umani descrisă la rubrica referitoare la legătură. Prin urmare, considerăm că aceasta este o modificare standard, deoarece nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

În arealul de producție al vinurilor cu DOP „Vallegarcía” sunt cultivate mai multe soiuri de struguri. Pe de o parte, soiul Cabernet Sauvignon produce în mod natural vinuri cu un potențial de culoare foarte ridicat, în timp ce, pe de altă parte, soiurile Monastrell și Garnacha Tinta produc vinuri mai fine, cu o intensitate medie a culorii.

În general, în ultimul deceniu, pe piață au fost solicitate vinuri mai fructate, acestea fiind pe placul noilor generații de consumatori care se familiarizează cu vinul.

Oenologii trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a produce vinuri apreciate pe piețele naționale și internaționale, care păstrează în același timp caracteristicile conferite de arealul de producție și de soiuri.

Reducerea limitei minime a intensității culorii pentru vinurile roșii nu duce la o scădere a calității; dimpotrivă, aceasta extinde gama de opțiuni oferite de diferitele soiuri de struguri din areal, permițând astfel producerea unor vinuri mai subtile, mai complexe și mai atrăgătoare.

Întrucât intensitatea culorii și limita intensității culorii sunt menționate în secțiunea privind legătura, această formulare a trebuit, de asemenea, să fie modificată ca urmare a modificării limitei.

3.   Adăugarea unor soiuri

DESCRIERE:

Următoarele soiuri de struguri utilizate pentru producerea vinurilor au fost adăugate în caietul de sarcini: Garnacha Tinta, Mazuela sau Cariñena și Monastrell.

Punctul 6 din caietul de sarcini și punctul 7 din documentul unic au fost modificate în consecință.

Această modificare nu implică nicio modificare a produsului final, care păstrează caracteristicile și profilul care rezultă din interacțiunea dintre factorii naturali și umani descrisă la rubrica referitoare la legătură. Prin urmare, considerăm că aceasta este o modificare standard, deoarece nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33.

MOTIVE:

Soiurile menționate mai sus sunt cultivate în Vallegarcía de mai mulți ani și s-a demonstrat că aceste soiuri produc vinuri de înaltă calitate. Comitetul de degustare al vinurilor care beneficiază de DOP „Vallegarcía” monitorizează de mai mulți ani evoluția și calitatea acestor vinuri. S-a demonstrat că aceste soiuri de struguri produc vinuri care au calitatea cerută de caietul nostru de sarcini, ceea ce înseamnă că ele pot fi incluse printre soiurile autorizate pentru DOP „Vallegarcía”.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea produsului

Vallegarcía

2.   Tip de indicație geografică

DOP - denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vin alb

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin alb de culoare galben intens care prezintă arome de fructe sâmburoase, de fructe tropicale și de flori albe, de intensitate medie-înaltă. Arome de ierburi aromatice – levănțică, rozmarin – pe fundal, cu o aromă prăjită. Un atac neted, onctuos, fără margini tăioase, proaspăt și rotund. Gust plăcut la mijlocul cerului gurii, cu arome de fructe sâmburoase și, în final, cu note de prăjit și ușor amare.

*	Tăria alcoolică totală maximă în volume trebuie să se încadreze în limitele legale stabilite de legislația UE relevantă.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	12,5
Aciditatea totală minimă	4,1 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	12,5
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	160

2.   Vin roșu

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vin roșu de culoare roșu intens, cu margine grena sau rubiniu-grena și o robă bună. Intensitate medie-înaltă, arome de fructe roșii, arbuști mediteraneeni și minerale, sau cu note balsamice de levănțică și arome de lemn prăjit. Rotund, cu un atac ușor, echilibrat, slab taninos.

*	Tăria alcoolică totală maximă în volume trebuie să se încadreze în limitele legale stabilite de legislația UE relevantă.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % volume)	12
Aciditatea totală minimă	4,2 grame pe litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

5.   Practici oenologice

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Practica de cultivare

Strugurii sunt recoltați în întregime manual și sunt puși în lăzi. Sunt sortați prima oară pe plantația viticolă, unde sunt tăiați ciorchinii, și a doua oară pe masa de sortare din zona de primire a strugurilor din cadrul întreprinderii vinicole.

2.   Restricții relevante privind producerea vinurilor

Strugurii sunt primiți la un nivel mai înalt decât cel al admisiei superioare a rezervorului, astfel încât conductele de struguri să fie supuse unei presiuni zero, iar strugurii să fie supuși unui tratament mai puțin agresiv.

În timpul depozitării, pulpa trece printr-un schimbător de căldură tubular, unde temperatura este scăzută. Acest proces lasă rezervoarele la rece pentru o perioadă de timp care poate varia, în funcție de decizia echipei de oenologi, dacă este cazul. Această macerare prefermentativă permite extragerea tuturor aromelor prezente în struguri într-o soluție apoasă, precum și stabilitatea culorii.

În urma procesului de macerare la rece, strugurii albi sunt presați, iar mustul obținut se lasă la limpezit până la obținerea unei turbidități corespunzătoare de 400-800 NTU. Odată ce a început fermentația, o proporție variabilă a mustului este transferată în butoaie neutilizate din stejar francez, unde mustul este fermentat și învechit pe drojdie între patru și șase luni. La fermentația alcoolică a vinurilor albe și roșii se utilizează atât drojdie naturală, cât și drojdie selecționată. Vinurile albe fermentează la temperaturi scăzute: minimum 15 oC, maximum 26 oC. Se ia în considerare, de asemenea, proporția mustului care fermentează în butoaie. Vinurile roșii sunt fermentate la o temperatură minimă de 15 oC și o temperatură maximă de 30 oC. Timpul de depozitare și cel de macerare variază în funcție de evaluările tehnice ale echipei de oenologi, dar durează între 7 și 28 de zile.

3.   Restricții relevante privind producerea vinurilor

Vinurile roșii sunt pritocite manual. Tescovina intră într-o presă pneumatică bazată pe gravitație, fără a se utiliza pompe, și este transferată în butoaie folosite, unde rămâne până la degustare. După ce au fost obținute toate tipurile de vin, atât cel ravac, cât și cel obținut prin presare, iar fermentația malolactică este completă, toate vinurile sunt degustate de comitetul de oenologi și sunt pregătite diferitele amestecuri. Vinurile sunt apoi învechite în butoaie din stejar francez.

Vinurile sunt învechite în sticlă pentru diferite perioade de timp, înainte de a fi introduse pe piață.

5.2.   Producții maxime

1.	Soiurile Viognier, Cabernet Franc, Garnacha Tinta, Mazuela sau Cariñena și Monastrell 11 500 de kilograme de struguri la hectar

2.	75 de hectolitri la hectar

3.	Soiul Syrah 9 250 de kilograme de struguri la hectar

4.	60 de hectolitri la hectar

5.	Soiurile Merlot și Cabernet Sauvignon 8 500 de kilograme de struguri la hectar

6.	55 de hectolitri la hectar

7.	Soiul Petit Verdot 14 600 de kilograme de struguri la hectar

8.	95 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul geografic este reprezentat de parcela cadastrală 448 din zona 9 a localității Retuerta del Bullaque, situată în provincia Ciudad Real. Acesta acoperă 1 521 de hectare.

7.   Soiul/soiurile principal(e) de struguri de vin

CABERNET FRANC

CABERNET SAUVIGNON

GARNACHA TINTA

MAZUELA – CARIÑENA

MERLOT

MONASTRELL

PETIT VERDOT

SYRAH

VIOGNIER

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Mediu (factori naturali și umani)

Următoarele caracteristici ale arealului geografic au o influență decisivă asupra calității vinurilor:

a)

Substratul geologic pe care se află plantația viticolă, cunoscut sub denumirea de Raña del Fresno, este o formațiune unică în lume, întâlnită doar în această zonă. Prin urmare, strugurii cultivați în areal au o serie de caracteristici unice (o mare intensitate, calitate aromatică și un gust care persistă mult timp). În plus, aciditatea ridicată și pH-ul scăzut al solurilor din Vallegarcía sunt neobișnuite, în comparație cu zone climatice similare. Vallegarcía este o plantație viticolă cultivată în soluri a căror clasificare pedologică este unică în comparație cu celelalte plantații viticole din Castilia-La Mancha. Într-un proiect de cercetare al Universității Castilia-La Mancha (UCLM), intitulat „Solurile cu utilizare viticolă din Castilia-La Mancha: influența lor asupra compoziției strugurilor”, profilurile studiate în Vallegarcía au fost clasificate drept „Typic Palexerult” conform Soil Taxonomy (Soil Survey Staff, 2006) și s-a constatat că ordinul Ultisol este specific solurilor raña (Vidal et al., 2004). Din solurile cu utilizare viticolă studiate în proiectul de cercetare, numai cele trei profiluri din Vallegarcía fac parte din acest ordin. În conformitate cu sistemul de clasificare FAO (2007), P1, P2 și P3 – cele trei profiluri analizate în raportul UCLM – au fost clasificate drept Cutanic Alisol (Ferric, Chromic), Cutanic Alisol (Ferric, Skeletic), respectiv Cutanic Alisol (Ferric, Skeletic). În plus, diferențele mari în ceea ce privește pH-ul solurilor le conferă acestora unicitatea. În ceea ce privește pH-ul fiecărui profil, se remarcă mai întâi diferența semnificativă dintre valorile pH-ului. Aceasta se reflectă în nivelurile de pH ale vinurilor și în echilibrul gustului lor. Conținutul scăzut de calciu și conținutul ridicat de siliciu, fier și aluminiu sunt complet neobișnuite pentru solurile cu utilizare viticolă din Castilia-La Mancha. Este interesant de comparat aceste niveluri cu cele din solurile calcaroase din zonă, care sunt utilizate de obicei pentru cultura viței-de-vie. Conform datelor furnizate de Amorós et al. (2012b), conținutul de calciu din solul Vallegarcía este foarte diferit de nivelurile care se găsesc în straturile superficiale ale solurilor calcaroase (10,4 g•kg-1 față de 230 g•kg-1). Pe de altă parte, nivelurile de siliciu (345,9 g• kg-1) și de fier (26,5 g• kg-1) sunt considerabil mai ridicate în solurile arealului delimitat față de solurile calcaroase cu utilizare viticolă din Castilia-La Mancha (127,5 și, respectiv, 16,65 g•kg-1). Nivelul de aluminiu prezent în stratul superficial al unui sol calcaros este de aproximativ 33,4 g•kg-1, în timp ce în solul din Vallegarcía nivelul este de 57,8 g•kg-1. Conținutul redus de calciu al solului caracterizează vinurile din Vallegarcía și le conferă un caracter diferit față de celelalte vinuri din Castilia-La Mancha. Trebuie remarcată și cantitatea medie ridicată de elemente clasificate drept pământuri rare (ceriu, lantan și neodim) în solurile din Vallegarcía (83,5, 44,5, respectiv 36,5 mg•kg-1) în comparație cu nivelurile medii la nivel regional (57,7, 23,5 și, respectiv, 21,6 mg•kg-1) și la nivel mondial (55, 35,5 și, respectiv, 30,5 mg•kg-1). În general, nivelurile acestor elemente sunt mai ridicate în solurile acide decât în cele calcaroase (Amorós et al., 2012a).

b)

Influența râului Bullaque și a pâraielor care îl alimentează, care înconjoară arealul delimitat, precum și văile răcoroase și protecția oferită de munți împotriva vânturilor din nord creează pentru plantația viticolă un microclimat care moderează condițiile extreme, atât în timpul iernii, cât și în timpul verii. Acest lucru favorizează coacerea corectă și completă a strugurilor.

c)	Diferențele mari de temperatură între zi și noapte, datorate altitudinii deasupra nivelului mării din Vallegarcía, împreună cu ploile abundente față de alte părți ale regiunii, oferă strugurilor o structură tanică excelentă care face vinurile mai adecvate pentru învechire în butoi și în sticlă.

8.2.   Descrierea vinului

Vinurile din Vallegarcía se caracterizează prin rotunjimea lor și prin lipsa de margini tăioase. Ele au, de asemenea, o structură tanică excelentă, ceea ce le conferă o capacitate excepțională de a evolua și de a se păstra de-a lungul timpului. Pot atinge niveluri ale polifenolilor mai mari de 50 mEq/l și o intensitate a culorii mai mare de 10 u.a.

Intensitatea și calitatea aromatică ale vinurilor sunt definite de arome intense de arbuști mediteraneeni (trandafir de stâncă, iarbă-neagră) și arome balsamice (cimbru, rozmarin, levănțică), precum și de un nivel ridicat de minerale (ardezie neagră, cuarțit). Lasă un gust rezidual amărui pe gâtlej, ceea ce prelungește gustul vinului.

8.3.   Legătura

Substratul geologic pe care se află plantația viticolă, cunoscut sub denumirea de raña, este o formațiune unică în lume. Aciditatea ridicată și pH-ul scăzut al solurilor din arealul delimitat sunt de asemenea neobișnuite. Această combinație oferă vinurilor un gust rezidual amar pe gâtlej, ceea ce prelungește gustul vinului.

Văile răcoroase și protecția oferită de munți împotriva vânturilor din nord au o influență moderatoare și oferă vinurilor caracterul lor rotund, fără margini tăioase. Diferențele mari de temperatură între zi și noapte, datorate altitudinii deasupra nivelului mării a arealului delimitat, împreună cu ploile abundente, oferă strugurilor o structură tanică excelentă care permite vinurilor să atingă niveluri ale polifenolilor mai mari de 50 mEq/l și o intensitate a culorii mai mare de 10 u.a.

Chiar dacă arealul delimitat este înconjurat de arealul indicației geografice protejate „Castilla”, caracteristicile sale sunt foarte diferite față de cele ale arealului delimitat învecinat, din următoarele motive:

FACTORI NATURALI:

Substratul geologic cunoscut sub denumirea de raña, unic în lume și caracterizat de o aciditate ridicată și de un pH scăzut, precum și văile răcoroase, ploile abundente și protecția oferită de munți împotriva vânturilor din nord creează un microclimat foarte diferit de cel al arealului învecinat.

Diferențele mari în ceea ce privește pH-ul straturilor superficiale ale solului și pH-ul subsolului, inclusiv o variație maximă de 4,1 puncte în profilul 2 (pH = 8,9 în Ap și pH = 4,8 în Btg1), precum și conținutul redus de calciu, conținutul ridicat de siliciu, fier și aluminiu și prezența unor cantități mari de pământuri rare fac diferența între Vallegarcía și restul regiunii Castilia-La Mancha.

FACTORI UMANI:

Cele mai evidente diferențe dintre metoda de producție a vinurilor „Vallegarcía” și cea utilizată în zonele învecinate, vizate de indicația geografică protejată „Castilla”, sunt următoarele:

IGP „CASTILLA”	VALLEGARCÍA	DIFERENȚE
Vinuri albe: ≥ 9 % vol.	≥ 12 % vol.	Conținut mai ridicat de alcool
Vinuri roșii: ≥ 10 % vol.	≥ 12 % vol.	Conținut mai ridicat de alcool
Vinuri roșii: ≤ 18 meq/l	≤ 20 meq/l	Aciditate volatilă mai ridicată
Vinuri albe: ≤ 16 000  kg/ha	≤ 11 500  kg/ha	Producție mai scăzută la hectar
Vinuri roșii: ≤ 16 000  kg/ha	≤ 14 600  kg/ha	Producție mai scăzută la hectar
---	> 50 meq/l	Mai mulți polifenoli
---	> 10 u.a.	Culoare mai intensă

Arealul geografic a fost delimitat pe baza mediului său (substratul geologic cunoscut sub denumirea de raña, cu aciditatea sa ridicată și pH-ul scăzut, precum și protecția oferită de munți). Există o singură întreprindere vinicolă care produce vin în areal, deținută de către solicitant.

Trebuie remarcat faptul că arealul delimitat se întinde pe 1 521 de hectare și nu există alte plantații de viță-de-vie sau întreprinderi vinicole în afară de cele care aparțin solicitantului.

În plus, denumirea înregistrată poate fi utilizată și de alți producători, dacă se instalează în viitor în arealul geografic delimitat și îndeplinesc condițiile prevăzute în caietul de sarcini. Acest scenariu este pe deplin plauzibil deoarece arealul delimitat se întinde pe o suprafață de 1 521 de hectare și, prin urmare, există spațiu pentru mai multe întreprinderi vinicole.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Îmbutelierea vinurilor trebuie să aibă loc în arealul de producție deoarece, în toate cazurile, procesul de producție se încheie cu o a doua etapă, de învechire în sticlă. În timpul acestei perioade are loc un proces de reducție, care sporește calitatea vinurilor, rotunjindu-le aroma. Vinurile sunt gata pentru consum atunci când dobândesc caracteristicile organoleptice prevăzute în caietul de sarcini în cazul fiecărui tip de vin.

Link către caietul de sarcini

http://pagina.jccm.es/agricul/paginas/comercial-industrial/consejos_new/pliegos/AM_01_PC_Vallegarcia_20210820.pdf

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.