COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

12.4.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 159/9

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului – Promovarea implicării tinerilor ca actori ai schimbării în vederea protejării mediului

(2022/C 159/07)

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

REAMINTIND URMĂTOARELE:

Obiectivul european pentru tineret nr. 10, astfel cum figurează în anexa la Strategia UE pentru tineret, intitulat „Europa verde și durabilă”, este „să se ajungă la o societate în care toți tinerii să fie activi din punct de vedere ecologic, informați și capabili să producă o schimbare prin acțiunile lor cotidiene”;

Agenda 2030 (1) pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite recunoaște că tinerii sunt „agenți esențiali ai schimbării” în cadrul dezvoltării durabile. În plus, Programul mondial de acțiune pentru tineret (2) al Organizației Națiunilor Unite încurajează tinerii să fie activi în societate;

3.	Uniunea Europeană este angajată față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD), pentru a construi lumea de mâine într-un mod mai ecologic, mai pașnic și mai echitabil (3);

UniuneaEuropeană și statele sale membre sunt pe deplin angajate față de Acordul de la Paris adoptat în cadrul Conferinței Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) de la Paris din decembrie 2015. Pentru a atinge scopul și obiectivele Acordului de la Paris, Uniunea Europeană subliniază importanța tuturor celor șase elemente ale Acțiunii pentru capacitare în domeniul climatic, recunoaște rolul esențial al tinerilor ca actori ai schimbării în acțiunile climatice și solicită o mai mare implicare a tinerilor în politica privind schimbările climatice, la nivel internațional, european, național, regional și local, precum și în valorificarea potențialului Acțiunii pentru capacitare în domeniul climatic;

5.	Protecția mediului este un obiectiv-cheie al Uniunii Europene, care va asigura, în special, „un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului” (4) și va atinge neutralitatea climatică până în 2050 (5);

Anul european al tineretului 2022 (6), care își propune să intensifice eforturile depuse de Uniunea Europeană, de statele membre și de autoritățile regionale și locale pentru a sprijini tinerii și a colabora cu aceștia pe măsură ce ieșim din pandemie, este menit, de asemenea, să promoveze noile oportunități și posibilități oferite de tranziția verde și cea digitală. Aceste tranziții ar trebui să fie favorabile incluziunii și să acorde atenție integrării tinerilor cu mai puține oportunități;

Pactulverde european (7) este o foaie de parcurs pentru crearea unei societăți durabile în Uniunea Europeană, prin asigurarea unei tranziții echitabile și favorabile incluziunii pentru toți. Acesta subliniază necesitatea de a pune accentul pe regiunile ultraperiferice, care sunt în mod deosebit vulnerabile la schimbările climatice și la dezastrele naturale.

FIIND CONȘTIENȚI DE URMĂTOARELE:

Sunt din ce în ce mai pronunțate gradul de conștientizare și dorința în rândul tinerilor de a se implica în aspecte legate de dezvoltarea durabilă, în special aspecte ce țin de mediu și climă (8). Tinerii au fost puternic mobilizați la nivel local, regional, național, european și internațional în vederea sensibilizării cu privire la aspectele de mediu, inclusiv schimbările climatice, prin acțiuni de susținere și promovare, marșuri în domeniul climei, campanii de mobilizare online și alte mijloace;

Mulți tineri sunt în favoarea unor acțiuni ferme în domeniul mediului și a unor măsuri care vizează combaterea schimbărilor climatice (9) și a pierderii biodiversității. Unii dintre ei sunt implicați în practici ecologice care pot servi drept model pentru restul societății. Tineri delegați din întreaga lume, inclusiv din toate statele membre ale Uniunii Europene, au prezentat un manifest Youth4Climate în cadrul COP26 de la Glasgow pentru a solicita acțiuni din partea liderilor mondiali (10);

10.	Nivelulde mobilizare și de implicare variază de la o persoană tânără la alta: nivelurile ridicate de capital educațional (11), cultural și social corespund de obicei unor niveluri mai ridicate de implicare;

11.

Criza sanitară globală provocată de pandemia de COVID-19 și încetinirea temporară a activității economice mondiale, care au avut implicații economice și sociale semnificative, în special pentru tineri, au scos la iveală impactul direct al anumitor activități umane asupra mediului (12). Diferitele pachete și planuri de stimulare naționale și europene pentru depășirea crizei reprezintă oportunități de promovare a unei tranziții durabile și verzi, în care toți tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a se implica pe deplin ca actori ai schimbării.

CONSIDERĂ CĂ:

12.

Este important să se asigure că toți tinerii, indiferent de factori precum genul, handicapul, nivelul de educație, mediul social și economic, țara de origine sau locul de reședință, înțeleg provocările dezvoltării durabile și sunt conștienți de implicațiile deciziilor, acțiunilor și opțiunilor privind stilul de viață asupra mediului, biodiversității și climei. Toate generațiile, inclusiv tinerii, ar trebui să aibă competențele necesare pentru a lua măsuri relevante;

13.

Pentru a fi în măsură să se implice pe deplin, tinerii ar trebui să dispună de informații și date fiabile, bazate pe dovezi, astfel încât să poată face aprecieri în cunoștință de cauză cu privire la provocările și soluțiile în materie de mediu, biodiversitate și schimbări climatice și astfel încât să poată dezvolta și consolida competențele de gândire critică. Ar trebui depuse eforturi pentru a combate dezinformarea cu privire la mediu și schimbările climatice;

14.

Deasemenea, este important să se promoveze dialogul, atât în rândul tinerilor, cât și între generații, cu privire la aspectele etice legate de dezvoltarea durabilă, protecția mediului și respectarea ființelor vii, prin deschiderea unui spațiu pentru discuții, astfel încât tinerii și societatea în general să poată reflecta asupra valorilor și controverselor pe care le implică aceste aspecte;

15.

Eforturile de mobilizare a tinerilor în ceea ce privește chestiuni de mediu și măsuri de combatere a schimbărilor climatice, a poluării și a pierderii biodiversității ar trebui să se reflecte în politicile publice locale, regionale, naționale și europene. Acestea nu numai că ar trebui să răspundă cât mai mult cu putință așteptărilor tinerilor, ci ar trebui și să le ofere posibilitatea de a participa activ și semnificativ la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor respective;

16.	Implicarea tinerilor în acțiuni în domeniul mediului necesită sensibilizare și învățare, indiferent dacă e formală, non-formală sau informală, cu privire la chestiunile de mediu, de la o vârstă foarte fragedă;

17.

Pentru a fi pe deplin capabili să prezinte și să dezvolte soluții practice de abordare a chestiunilor de mediu, tinerii, inclusiv cei cu mai puține oportunități, ar trebui să fie sprijiniți în punerea în aplicare a proiectelor lor voluntare sau antreprenoriale și să beneficieze de sprijin practic și asistență tehnică, precum și de granturi publice sau investiții private.

SUBLINIAZĂ URMĂTOARELE:

18.

Este important ca toți tinerii să fie încurajați să se implice în modelarea vieții comunităților lor locale, inclusiv, acolo unde este posibil, a instituțiilor de învățământ și formare, a organizațiilor de tineret și a celor care desfășoară activități pentru tineret, precum și a autorităților locale și regionale, astfel încât aceștia să poată fi actori și vectori ai schimbării care îmbunătățește protecția mediului și contribuie la combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității;

19.

Colaborarea dintre factorii de decizie, instituțiile de învățământ și formare, organizațiile de tineret și cele care desfășoară activități pentru tineret și alte părți interesate din domeniul mediului este esențială pentru sprijinirea implicării tinerilor și pentru a le permite acestora să acționeze. Ar trebui încurajate încrederea reciprocă și colaborarea în procesele decizionale privind mediul;

20.	Solidaritatea și echitatea între generații ar trebui abordate în procesele decizionale privind protecția mediului, astfel încât beneficiile pentru generațiile actuale să nu intre în conflict cu drepturile generațiilor viitoare.

IAU ACT DE URMĂTOARELE:

21.

Ideile și opiniile tinerilor care au fost împărtășite în cadrul Conferinței UE pentru tineret din ianuarie 2022, la începutul celui de al 9-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, au vizat următoarele aspecte:

a)	Au fost identificate cinci domenii de acțiune. Pe parcursul celui de al 9-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, aceștia din urmă și factorii de decizie vor trebui să reflecteze și să lucreze în funcție de aceste domenii specifice pentru a elabora propuneri concrete.

În primul rând, în domeniul informării și educației, competențele dobândite prin intermediul educației non-formale trebuie recunoscute drept un proces complet de învățare. Atât autoritățile locale, cât și organizațiile de tineret au responsabilitatea de a colabora pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a învăța mai multe despre mediu și de a găsi soluții. Educația este cea mai valoroasă investiție în democrație.

În domeniul acțiunii și al responsabilizării, tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a juca un rol activ în deciziile care vor modela atât viețile lor, cât și viețile generațiilor viitoare. Tinerii trebuie să participe la procesul decizional la toate nivelurile. Ei sunt adesea trecuți cu vederea și subreprezentați, chiar dacă și-au exprimat idei și preocupări care ar trebui să fie de interes pentru factorii de decizie la nivel înalt.

Îndomeniul guvernanței, tinerii cu vârsta sub 30 de ani reprezintă mai puțin de 2,6 % din membrii parlamentelor naționale. Este necesar să se asigure că prezența tinerilor nu este utilizată ca mecanism de youthwashing. Structurile existente, cum ar fi dialogul UE cu tinerii și Parlamentul European al Tinerilor, trebuie să dispună de instrumente eficace pentru a acționa ca structuri decizionale. În cursul celui de al 9-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, este necesar să se acționeze într-un mod durabil și favorabil incluziunii pentru participarea tinerilor la procesul decizional. De asemenea, este esențial ca tinerii să beneficieze de sprijin, finanțare și informații suficiente pentru a se implica în mod semnificativ. Este necesar să se examineze procesele participative la nivel național pentru a se asigura că acestea sunt cât mai durabile și mai incluzive cu putință.

În domeniul mobilității și solidarității, s-a constatat că mobilitatea nu este accesibilă sau posibilă în mod egal pentru toți tinerii. Cercetarea ne permite să identificăm mai bine tinerii care nu participă la programe de mobilitate. Este necesar să se treacă la practici mai etice, care vor ajuta societatea să înțeleagă mai bine programele de solidaritate și să ajungă la toți membrii săi.

Nu în ultimul rând, accesul la infrastructură poate părea un domeniu mai puțin important, însă există o legătură strânsă între infrastructură și calitatea vieții și a educației tinerilor. În funcție de proveniența lor dintr-o zonă rurală sau urbană, există un impact asupra modului în care tinerii iau decizii. În zonele rurale, transportul public este o problemă reală. Problemele de transport pot duce la izolarea tinerilor. Prin urmare, excluderea anumitor grupuri de tineri nu poate duce la realizarea unei societăți favorabile incluziunii. Este necesar să se asigure alegeri durabile și accesibile pentru toți.

INVITĂ STATELE MEMBRE, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

22.

Să sprijine activitățile pentru tineret, organizațiile de tineret și de mediu, precum și alți experți relevanți și alte părți interesate relevante în rolul lor de furnizori de informații pentru tineri și să le permită acestora să disemineze informații și date fiabile, exacte și de calitate privind schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și alte aspecte de mediu, bazate pe știință, adecvate pentru un public de diferite vârste și medii de proveniență și adaptate fiecărui mediu geografic, inclusiv mediilor insulare sau tropicale;

23.

Să ofere actorilor din domeniul activităților formale de educație și formare și al învățării non-formale și informale, inclusiv lucrătorilor de tineret, oportunități de formare și de învățare profesională prin metode și abordări de învățare interactive, practice și orientate spre soluții, pentru a informa, educa și sprijini mai bine tinerii în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu, precum și schimbările climatice;

24.	Să înzestreze mai bine tinerii, prin activități formale de educație și formare și prin învățare non-formală și informală, cu competențele necesare pentru a înțelege aspectele de mediu și a acționa cu privire la acestea;

25.

Să încurajeze copiii și tinerii și să le permită, acolo unde este necesar, să intre în contact cu natura prin activități specifice și să dezvolte inițiative ecologice, cu sprijinul părților interesate relevante în materie de mediu. Un astfel de contact este esențial pentru sensibilizarea cu privire la aspectele legate de climă și biodiversitate;

26.

Săîncurajeze dezvoltarea de parteneriate între sectoarele educației, tineretului, sportului (13) și culturii, precum și între toate sectoarele relevante, pentru a dezvolta abordări transversale, coordonate și complementare de sensibilizare și bazate pe educație în ceea ce privește aspectele legate de mediu, pierderea biodiversității și schimbările climatice;

27.

Să încurajeze și să sprijine instituirea unor activități de învățare inter pares favorabile incluziunii și axate pe tineret și schimbul de bune practici privind aspectele legate de mediu și de schimbările climatice, cum ar fi programele Tinerilor ambasadori și programele de mentorat sau activitățile de formare și cooperare (TCA, Erasmus+) și activitățile de colaborare în rețea (NET, Corpul european de solidaritate) pentru a sensibiliza toți tinerii, inclusiv cei cu mai puține oportunități, și a-i încuraja să acționeze pentru a proteja mediul și a combate schimbările climatice;

28.

Să promoveze activități adecvate de educație și formare pentru lucrătorii de tineret, pentru a se asigura că activitățile pentru tineret instituite pentru tineri și împreună cu aceștia sunt ecologice și durabile. Să dezvolte în continuare inițiative adecvate privind activitățile pentru tineret axate pe implicarea tinerilor în aspectele de mediu, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și conservarea biodiversității;

29.	Să încurajeze și să sprijine recunoașterea și valorificarea de către autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă a angajamentului tinerilor de a proteja mediul și a competențelor transversale, în special a competențelor sociale, pe care aceștia le-au dobândit în acest mod;

30.

Săprotejeze și să creeze spații civice durabile (14) pe termen lung, sigure, accesibile și favorabile incluziunii pentru cooperarea cu factorii de decizie politică de la nivel local, regional, național, european și internațional, în care vocile tinerilor să fie auzite, indiferent de vârstă, de preocupările lor sau de propunerile lor de acțiuni pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, astfel încât aceștia să nu fie doar consultați, ci și în măsură să participe activ la deciziile referitoare la aceste chestiuni;

31.

Să promoveze tinerii cercetători și activitatea lor în domeniul dezvoltării durabile pentru a aborda provocările legate de mediu, pe de o parte pentru a acționa ca modele pentru tineri și, pe de altă parte, pentru a încuraja și promova partajarea rezultatelor cercetării cu tinerii într-un mod mai direct, cu scopul de a-i capacita să acționeze;

32.	Să sprijine instituirea unor referințe în materie de formare pentru aspectele legate de climă, mediu și durabilitate, pentru toate grupele de vârstă și pentru orice nivel sau tip de învățare, educație și formare.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ, ÎN DOMENIILE LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE, CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

33.

Să țină seama de nevoile specifice și de opiniile tuturor tinerilor, în special ale celor cu mai puține oportunități, în politicile și programele de mediu locale, regionale, naționale și europene, în special cele vizând combaterea schimbărilor climatice și conservarea biodiversității, prin promovarea participării tinerilor la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și programelor respective;

34.	Săsprijine și să învețe din inițiativele luate de tineri și de organizațiile de tineret pentru a institui și a desfășura activități și campanii de sensibilizare, inclusiv digitale, cu privire la climă, poluare, biodiversitate și alte aspecte de mediu;

35.

Să încurajeze, să recunoască și, după caz, să sprijine financiar acțiunile și programele inițiate și conduse de tineri în domeniul mediului, în special cele de combatere a schimbărilor climatice și de conservare a biodiversității, astfel încât aceștia să poată fi agenți ai schimbării în societate în ansamblu, precum și în instituțiile lor de învățământ și formare, în instituțiile de învățământ superior, în organizațiile de tineret și cele care desfășoară activități pentru tineret, în comunitățile locale și în rândul celorlalți tineri;

36.

Să promoveze activitățile de voluntariat ale tinerilor care abordează chestiuni de mediu, în special cele de combatere a schimbărilor climatice și cele vizând conservarea biodiversității, și să faciliteze accesul la aceste activități, asigurându-se în mod specific că aceste oferte sunt disponibile pe scară largă și sunt comunicate pe portaluri adecvate la nivel național și la nivelul UE, cum ar fi Portalul european pentru tineret și alte canale relevante. Să promoveze experiențele de voluntariat care combină voluntariatul local sau național cu voluntariatul transnațional prin încurajarea, după caz, a sinergiilor și complementarităților dintre sistemele și activitățile naționale, inclusiv sistemele și activitățile naționale de voluntariat sau de serviciu civic, în cazul în care acestea există, și sistemele de voluntariat ale UE, pentru a aprofunda implicarea tinerilor voluntari, a le consolida competențele și a le întări sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană;

37.	Dupăcaz, să investească în economia verde și să sprijine tinerii în dobândirea competențelor necesare și să faciliteze accesul acestora la formarea care îi pregătește pentru locurile de muncă verzi de mâine;

38.

Dacă este cazul, să sprijine tinerii antreprenori care doresc să dezvolte proiecte cu accent pe soluții practice la chestiunile de mediu, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și conservarea biodiversității; să acorde o atenție deosebită proiectelor dezvoltate de tinerii cu mai puține oportunități care se confruntă cu dificultăți suplimentare în înființarea unei firme;

39.

Dacă este cazul, să dezvolte programe de mentorat conduse de profesioniști și antreprenori implicați activ în căutarea de soluții ecologice, în special cele vizând conservarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice, pentru a oferi sprijin și orientare tinerilor care doresc să joace un rol activ în acest sector;

40.

Să sporească nivelul de conștientizare și de participare a tinerilor europeni la politicile și inițiativele de mediu ale ONU prin consolidarea cooperării cu organismele corespunzătoare ale ONU, cum ar fi Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Convenția privind diversitatea biologică (CBD).

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ:

41.

Să se asigure că toți tinerii sunt în măsură să înțeleagă și să își asume Pactul verde european și inițiativele care decurg din acesta (cum ar fi Noul Bauhaus european (15)) și diferitele programe europene de mediu. Să promoveze în mod activ toate aspectele Pactului climatic european pentru toți tinerii;

42.

Să se asigure că consultările publice privind politicile europene de mediu sunt accesibile tinerilor și organizațiilor de tineret și celor care desfășoară activități pentru tineret și că, prin intermediul acestor consultări, Comisia Europeană oferă atât cetățenilor, cât și părților interesate posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere înainte de finalizarea propunerilor sale legislative. De asemenea, să încurajeze participarea semnificativă a tinerilor și a organizațiilor de tineret la inițiativele de implicare a cetățenilor care țin de misiunile Uniunii Europene (16);

43.

Să promoveze și să încurajeze oportunități europene de mobilitate și inițiative în sectorul mediului în contextul programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, pentru a se asigura că toți tinerii care doresc se pot implica activ în chestiuni de mediu, inclusiv tinerii cu mai puține oportunități, în special cei din regiunile ultraperiferice, precum și din regiunile insulare și din zonele rurale și îndepărtate. Să se asigure că, în cadrul acestor inițiative, se acordă prioritate modurilor de transport ecologice, pentru a reduce amprenta de carbon a proiectelor de mobilitate a tinerilor, asigurându-se totodată că acestea sunt adaptate la nevoile regiunilor ultraperiferice, care se confruntă cu constrângeri din cauza depărtării;

44.

Să pună în aplicare activități de învățare inter pares, în cooperare cu organizațiile de tineret și cu tinerii, cu privire la implicarea tinerilor în ceea ce privește aspectele de mediu, conservarea și refacerea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice și a poluării, pentru a identifica bunele practici existente în statele membre și pentru a facilita schimbul de astfel de practici între statele membre.

INVITĂ TOATE PĂRȚILE INTERESATE CARE PARTICIPĂ LA INIȚIATIVELE DE COOPERARE EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL TINERETULUI, AL MEDIULUI ȘI AL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE:

45.

Să dezvolte activități de voluntariat care abordează aspecte de mediu pentru beneficiarii Corpului european de solidaritate și ai altor programe de voluntariat naționale sau internaționale; să sensibilizeze toți voluntarii, indiferent de domeniile în care sunt implicați, cu privire la chestiunile de mediu și la impactul misiunilor lor asupra mediului, astfel încât aceștia să poată fi în mod deosebit vigilenți în ceea ce privește amprenta lor de carbon pe parcursul acestor activități;

46.

Să consolideze cooperarea europeană prin schimbul de instrumente și de bune practici în domeniul implicării tinerilor și participării acestora la acțiuni de mediu, în special în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și a poluării și conservarea biodiversității, la nivel european, inclusiv prin valorificarea deplină a posibilităților oferite de Erasmus+, de Corpul european de solidaritate și de alte instrumente financiare relevante ale UE.

(1) Rezoluția 70/1 adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015. Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

(2) Programul mondial de acțiune pentru tineret al Organizației Națiunilor Unite, iunie 2010: https://www.un.org/esa/socdev/unyin/documents/wpay2010.pdf

(3) Concluziile Consiliului, Construirea unei Europe durabile până în 2030 (10 decembrie 2019): https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14835-2019-INIT/ro/pdf

Concluziile Consiliului, O abordare cuprinzătoare pentru accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă – O reconstrucție mai temeinică după criza provocată de pandemia de COVID-19 (22 iunie 2021) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9850-2021-INIT/ro/pdf

(4) Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(5) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”).

(6) Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 decembrie 2021 privind Anul european al tineretului (2022), JO L 462, 28.12.2021, p. 1-9.

(7) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul verde european. COM(2019) 640 final.

(8) Comisia Europeană, Eurobarometru Flash 478 (2019), Cum construim o Europă mai puternică și mai unită? Opiniile tinerilor: raport

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/99cb705b-fa13-11e9-8c1f-01aa75ed71a1/language-en

(9) Sondaj paneuropean, Raport multinațional principal, #Climate of change, 2021: https://eeb.org/wp-content/uploads/2021/04/IPSOS-Multi-Country-Report-complete.FINAL_.pdf

(10) Manifestul Youth4Climate este rezultatul evenimentului „Tineretul pentru climă: promovarea ambițiilor” („Youth4Climate: Driving Ambition”), convocat de Guvernul Italiei. Acesta conține idei și propuneri concrete referitoare la unele dintre cele mai presante chestiuni de pe agenda privind clima, inclusiv educația pentru dezvoltare durabilă.

(11) David E. Campbell, Care este impactul educației asupra implicării civice și sociale? Măsurarea efectelor educației asupra sănătății și a implicării civice. Lucrările simpozionului de la Copenhaga, OCDE 2006, https://www.oecd.org/education/innovation-education/37425694.pdf

(12) Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), Schimbările climatice 2021: elementele științifice (Climate Change 2021: The Physical Science Basis): https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/downloads/report/IPCC_AR6_WGI_SPM_final.pdf

(13) [Concluziile Consiliului privind sportul ca pârghie pentru transformarea comportamentului în favoarea dezvoltării durabile, din 4 aprilie 2022.]

(14) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind protejarea și crearea de spații civice pentru tineri care să faciliteze participarea semnificativă a tineretului, JO C 501I, 13.12.2021, p. 19-23.

(15) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Noul Bauhaus european, COM(2021) 573 final.

(16) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind misiunile europene, COM(2021) 609 final.

ANEXĂ

a) TRIMITERI

La adoptarea prezentelor concluzii, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre prezenți la reuniunea Consiliului au luat act de următoarele documente:

—	Parlamentul European, Raport pe 2021 privind ideile tinerilor pentru Conferința privind viitorul Europei, https://european-youth-event.europarl.europa.eu/wp-content/uploads/2021/10/2021_EYE_Report-Booklet_A5_20-10-Accessible.pdf

—	Națiunile Unite, Rezoluția 70/1, Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă: https://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul verde european, COM(2019) 640 final.

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, COM(2020) 380 final.

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul climatic european, COM(2020) 788 final.

—	Națiunile Unite, 2015, Acordul de la Paris: ADOPTAREA ACORDULUI DE LA PARIS - textul Acordului de la Paris - limba engleză (unfccc.int)

—	Concluziile Consiliului, Construirea unei Europe durabile până în 2030 – Progresele înregistrate până în prezent și etapele următoare https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14835-2019-INIT/ro/pdf

—	Concluziile Consiliului, O abordare cuprinzătoare pentru accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă – O reconstrucție mai temeinică după criza provocată de pandemia de COVID-19 https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9850-2021-INIT/ro/pdf

—	Comisia Europeană, discursul privind starea Uniunii 2021: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/soteu_2021_address_en_0.pdf

—	Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, JO C 456, 18.12.2018, p. 1-22.

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, COM(2020) 625 final.

—	Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), JO C 66, 26.2.2021, p. 1-21.

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind protejarea și crearea de spații civice pentru tineri care să faciliteze participarea semnificativă a tineretului, JO C 501 I, 13.12.2021, p. 19-23.

—	Concluziile Consiliului privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret (2019-2021), JO C 504I, 14.12.2021, p. 10-11.

—	Manifestul Youth4Climate Manifestul Youth4Climate (unfccc.int), noiembrie 2021.

b) DEFINIȚII ÎN SENSUL PREZENTELOR CONCLUZII

„Biodiversitate”: varietatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, ecosistemele terestre, marine și alte ecosisteme acvatice, precum și complexele ecologice din care acestea fac parte; aceasta cuprinde diversitatea din cadrul speciilor și dintre specii, precum și a ecosistemelor.

„Schimbări climatice”: schimbări de climă care sunt atribuite direct sau indirect unei activități umane care alterează compoziția atmosferei la nivel mondial și exacerbează variațiile naturale ale modelelor climatice observate pe perioade de timp comparabile.

„Implicare”: orice acțiune de interes general întreprinsă în mod voluntar sau sub forma unei misiuni de voluntariat. Implicarea se referă la acțiuni civice voluntare și dezinteresate în serviciul altora.

„Mediu”: combinația de elemente naturale și socioeconomice care constituie cadrul condițiilor de viață ale unei persoane, ale unei populații sau ale unei comunități la diferite scări spațiale. Ca atare, protecția mediului implică luarea de măsuri pentru a limita sau a inversa impactul negativ al unei activități umane asupra mediului.

„Mentorat”: o relație interpersonală voluntară pe termen mediu și lung între un tânăr și un mentor, structurată într-un cadru profesional.

„Activități de învățare inter pares”: activități care, la nivelul UE, permit statelor membre care se confruntă cu provocări similare în materie de politici să lucreze în clustere și să facă schimb de bune practici, să se concentreze asupra provocărilor specifice țărilor sau să sprijine o anumită agendă națională de reformă cu ajutorul țărilor aflate în situații similare, al organizațiilor părților interesate și al experților independenți, după caz (1).

„Dezvoltare durabilă”: satisfacerea nevoilor generațiilor actuale într-un mod care să nu compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Aceasta promovează o economie dinamică, ocuparea integrală a forței de muncă, standarde ridicate de educație, asistență medicală și coeziune socială și regională, precum și protecția mediului, într-o lume sigură și pașnică, care respectă diversitatea culturală.

„Tineri cu mai puține oportunități”: tineri care, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau de sănătate, din cauza provenienței lor dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap sau dificultăți educaționale sau din orice alt motiv, inclusiv un motiv care ar putea da naștere la discriminare în sensul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se confruntă cu obstacole din cauza cărora nu pot avea acces efectiv la oportunități (2).

(1) Rezoluția Consiliului privind structura de guvernanță a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a Spațiului european al educației (2021-2030) (2021/C 497/01), punctul 11.

(2) Definiția de la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2021/888.

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

12.4.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 159/23

Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(2022/C 159/13)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI

„Vicenza”

PDO-IT-A0476-AM03

Data cererii: 13.7.2018

1. Normele aplicabile modificării

Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – modificare care nu este minoră

2. Descrierea și justificarea modificării

2.1. Eliminarea versiunii Spumante (spumant) pentru tipurile Chardonnay, Garganega (Garganego) și Pinot Bianco

În cadrul reexaminării generale a tipurilor de produse cu denumirea „Vicenza”, au fost eliminate anumite vinuri spumante, precum Vicenza Chardonnay Spumante, Vicenza Garganega Spumante și Vicenza Pinot Bianco Spumante.

Cererea a fost determinată de observația că niciunul dintre aceste trei tipuri nu a mai fost produs de la recolta din 2014.

Modificarea vizează articolele 1, 4, 5 și 6 din caietul de sarcini și punctul 1.4 din documentul unic.

2.2. Creșterea randamentelor maxime la hectar

Randamentul strugurilor (tone/ha) a fost mărit în cazul următoarelor soiuri: de la 14 la 15 pentru Cabernet și Cabernet Sauvignon; de la 16 la 18 pentru Garganega (Garganego); de la 13 la 14 pentru Manzoni Bianco; de la 14 la 16 pentru Merlot; de la 14 la 15 pentru Pinot Bianco; de la 13 la 15 pentru Pinot Grigio; de la 13,5 la 15 pentru Riesling și Sauvignon.

Această creștere ușoară a randamentelor este necesară pentru a reflecta capacitatea reală a plantațiilor viticole existente. Creșterea se bazează pe randamentele reale din cadrul arealului, iar studiile realizate în legătură cu tehnicile de cultivare și cu modificarea condițiilor meteorologice au arătat că această schimbare nu afectează calitatea producției de struguri și de vin.

Această modificare vizează articolul 4 din caietul de sarcini și punctul 1.5.2 din documentul unic.

2.3. Eliminarea cerinței privind obligativitatea rafinării produselor cu mențiunea Riserva timp de trei luni în butoaie de lemn

Se elimină cerința privind obligativitatea rafinării produselor cu mențiunea Riserva timp de trei luni în butoaie de lemn, dar rămâne în vigoare o perioadă obligatorie de învechire de cel puțin doi ani, în conformitate cu legislația actuală, ca o condiție pentru utilizarea acestei mențiuni tradiționale. Prin urmare, termenul „rafinare” a fost înlocuit cu „învechire”.

Având în vedere tendințele consumului de pe piețele principale ale acestor tipuri, ar trebui lăsat la latitudinea unităților de vinificație să decidă dacă să utilizeze sau nu recipiente din lemn și cât timp ar trebui ca vinul să fie lăsat la învechit în recipientele respective, ținând seama însă de faptul că perioada minimă de învechire rămâne de doi ani.

Această modificare vizează articolul 5 din caietul de sarcini, dar nu afectează documentul unic.

2.4. Tipurile de vin roșu cu mențiunea Riserva – descrierea separată a caracteristicilor analitice și organoleptice

Caracteristicile analitice și organoleptice ale vinurilor roșii care poartă pe etichetă mențiunea Riserva (Rosso, Cabernet, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Nero și Raboso), care erau descrise în caietul de sarcini al produsului împreună cu cele ale vinurilor roșii de bază, sunt în prezent descrise separat.

Această modificare are scopul de a îmbunătăți textul prin asigurarea unei descrieri clare a caracteristicilor analitice și organoleptice ale tuturor tipurilor de vin prezentate în caietul de sarcini.

Modificarea vizează articolul 6 din caietul de sarcini și punctul 1.4 din documentul unic.

2.5. Modificări ale caracteristicilor organoleptice ale anumitor tipuri de vin

Au fost aduse unele modificări caracteristicilor organoleptice ale următoarelor tipuri de vin: Bianco Frizzante, Bianco Spumante, Chardonnay, Garganega, Riesling, Sauvignon, Manzoni Bianco, Pinot Grigio, Moscato Spumante, Cabernet, Cabernet Riserva, Cabernet Sauvignon, Cabernet Sauvignon Riserva, Merlot, Merlot Riserva, Pinot Nero, Pinot Nero Riserva, Raboso, Raboso Riserva, Rosato, Rosato Frizzante și Novello.

Descrierea vinurilor a fost armonizată cu termenii utilizați în sectorul vinicol de către experții degustători.

Modificarea vizează articolul 6 din caietul de sarcini al produsului și punctul 1.4 din documentul unic.

2.6. Modificarea tăriei alcoolice totale minime în volume a tipului Bianco Passito

Tăria alcoolică totală minimă în volume a tipului Bianco Passito a fost mărită de la 13 % la 16 % vol.

Tăria alcoolică totală minimă în volume trebuie mărită în concordanță cu metodele de producție specifice vinurilor de tip Passito. Printre acestea se numără uscarea strugurilor, care duce la creșterea tăriei alcoolice.

Modificarea vizează articolul 6 din caietul de sarcini al produsului și punctul 1.4 din documentul unic.

2.7. Autorizarea utilizării dopurilor filetate ca dispozitive de închidere

Sunt autorizate dopurile filetate pentru vinurile din categoriile „vin” și „vin petiant” introduse pe piață în butelii de sticlă de până la 5 litri.

Aceasta le permite producătorilor să răspundă prompt cerințelor diverselor piețe internaționale, prin furnizarea vinurilor lor în ambalaje adecvate. Acest lucru este relevant mai ales pe piețele unde există o cerere clară de vin ambalat în sticle închise cu dopuri filetate.

Această modificare vizează articolul 8 din caietul de sarcini și punctul 1.9 din documentul unic (Condiții suplimentare - Ambalarea).

2.8. Autorizarea utilizării recipientelor din alt material decât sticla

XXX. Pentru volume între 5 și 20 de litri, pot fi utilizate recipiente alternative dintr-un material diferit de sticlă, constând într-un strat de plastic multistratificat (polietilenă sau poliester) pentru vin, amplasat într-o cutie de carton sau orice alt material rigid.

Motive: Această modificare le permite producătorilor să răspundă prompt cerințelor diverselor piețe internaționale, prin furnizarea vinurilor lor în ambalaje adecvate. De exemplu, piața nord-europeană este tot mai favorabilă unor tipuri alternative de ambalaje pentru vinurile de calitate cu indicație geografică, cum ar fi sistemul „bag-in-box”, care este deja foarte comun pe anumite piețe, precum Germania și Europa de Nord.

Această modificare vizează articolul 8 din caietul de sarcini și punctul 1.9 din documentul unic (Condiții suplimentare - Ambalarea).

2.9. Ambalarea vinurilor „Vicenza” Riserva

În ceea ce privește vinurile cu DOP „Vicenza” cu mențiunea Riserva, s-a stabilit în mod specific ce caracteristici trebuie să aibă acestea atunci când sunt introduse pe piață, din punctul de vedere al tipului de recipiente și de dispozitive de închidere care poate fi utilizat și al volumului maxim autorizat. În special, vinurile cu DOC „Vicenza” de tipul Riserva trebuie introduse pe piață în butelii de sticlă de maximum 9 litri, închise cu dop de plută. Nu este autorizată utilizarea bidoanelor sau a damigenelor.

Imaginea versiunilor Riserva, inclusiv percepția calității lor superioare, trebuie protejată, iar acest lucru începe cu recipientele care pot fi folosite pentru ambalare.

Această modificare vizează articolul 8 din caietul de sarcini și punctul 1.9 din documentul unic (Condiții suplimentare - Ambalarea).

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

„Vicenza ”

2. Tipul de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3. Categorii de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

6.	Vin spumant de calitate de tip aromat

8.	Vin petiant

4. Descrierea vinului (vinurilor)

1. „Vicenza” Bianco

Culoare: de la galben-pai la galben-pai intens;

Aromă: fructată, intensă, uneori ușor aromatică;

Gust: sec, proaspăt, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

2. „Vicenza” Bianco Frizzante

Culoare: galben-pai;

Aromă: delicată, fructată, uneori ușor aromatică, cu note florale;

Gust: de la sec la demidulce, proaspăt;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

3. „Vicenza” Bianco Spumante

Spumă: subtilă, persistentă și cu textură fină;

Culoare: galben-pai strălucitor, de intensitate variabilă;

Aromă: delicată, fructată, uneori ușor aromatică, cu note florale;

Gust: de la sec la dulce, fructat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

4. „Vicenza” Bianco Passito

Culoare: de la galben-pai la galben-auriu;

Aromă: caracteristică tipului Passito, fină;

Gust: demidulce sau dulce, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 16,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. „Vicenza” Rosso

Culoare: roșu-rubiniu, de intensitate variabilă;

Aromă: intensă și persistentă, cu note de bace roșii;

Gust: proaspăt, sec, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

6. „Vicenza” Rosso Novello

Culoare: roșu-rubiniu, uneori cu nuanțe de violet;

Aromă: intensă și picantă, cu note de bace roșii;

Gust: rotund, aromat, discret;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

7. „Vicenza” Rosso Riserva

Culoare: roșu-rubiniu, de intensitate variabilă;

Aromă: intensă și durabilă, cu note de bace roșii;

Gust: sec, armonios, robust, taninos la nivel moderat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

8. „Vicenza” Rosato

Culoare: roz de intensitate variabilă;

Aromă: delicată, florală;

Gust: de la sec la demidulce;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5,0 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

9. „Vicenza” Rosato Frizzante

Culoare: roz de intensitate variabilă;

Aromă: delicată, florală;

Gust: de la sec la demidulce, proaspăt, vioi;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

10. „Vicenza” Moscato Spumante

Spumă: subtilă, persistentă și cu textură fină;

Culoare: galben-pai strălucitor;

Aromă: intensă, caracteristică soiului;

Gust: de la sec la dulce, caracteristic soiului;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 13,0 g/l.

Sunt produse următoarele tipuri: „extra brut”, „brut”, ‘„extra sec”, „sec”, „demi-sec”.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

11. „Vicenza” Chardonnay

Culoare: galben-pai, cu reflexe verzui;

Aromă: fină, cu note de fructe albe coapte;

Gust: sec, armonios.

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

12. „Vicenza” Garganega

Culoare: galben-pai;

Aromă: delicată, cu note de flori albe și de fructe albe coapte;

Gust: sec și armonios, cu o ușoară notă amară;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 14,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

13. „Vicenza” Riesling

Culoare: galben-pai, cu reflexe verzui;

Aromă: intensă, cu note de piersică și de fructe exotice;

Gust: sec, fructat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

14. „Vicenza” Sauvignon

Culoare: galben-pai de intensitate variabilă;

Aromă: delicată, cu note de piersică și de fructe exotice;

Gust: proaspăt, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

15. „Vicenza” Manzoni Bianco

Culoare: galben-pai deschis, cu reflexe verzui;

Aromă: fructată, cu note de flori albe;

Gust: proaspăt, armonios, plin;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5,5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

16. „Vicenza” Pinot Bianco

Culoare: galben-pai deschis;

Aromă: florală, cu note de fructe exotice;

Gust: proaspăt, armonios, fructat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

17. „Vicenza” Pinot Grigio

Culoare: de la galben-pai la galben-auriu, uneori cu nuanțe de roz;

Aromă: intensă, fructată, uneori ușor aromată, cu note florale;

Gust: sec, proaspăt, catifelat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 15,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

18. „Vicenza” Cabernet

Culoare: roșu-rubiniu intens;

Aromă: aromă intensă de fructe roșii, uneori cu o ușoară notă de iarbă;

Gust: sec și persistent;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

19. „Vicenza” Cabernet Riserva

Culoare: roșu-rubiniu intens, tinzând uneori spre grena;

Aromă: fructată, uneori cu note picante;

Gust: sec, cu cantitatea adecvată de taninuri;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

20. „Vicenza” Cabernet Sauvignon

Culoare: roșu-rubiniu intens;

Aromă: intensă, cu note de fructe roșii;

Gust: sec, armonios;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

21. „Vicenza” Cabernet Sauvignon Riserva

Culoare: roșu-rubiniu intens, tinzând uneori spre grena;

Aromă: aromă complexă de bace roșii;

Gust: sec, plin, ușor taninos;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

22. „Vicenza” Merlot

Culoare: roșu-rubiniu;

Aromă: intensă, cu nuanțe de cireșe și de bace;

Gust: proaspăt, discret;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

23. „Vicenza” Merlot Riserva

Culoare: roșu-rubiniu, tinzând uneori spre grena;

Aromă: complexă, cu nuanțe de cireșe și alte bace;

Gust: plin, discret, persistent;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

24. „Vicenza” Pinot Nero

Culoare: roșu-rubiniu;

Aromă: eterică, plăcută;

Gust: sec, aromat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 18,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

25. „Vicenza” Pinot Nero Riserva

Culoare: roșu-rubiniu, tinzând uneori spre grena;

Aromă: eterică, complexă;

Gust: plin, catifelat, persistent;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,00 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

26. „Vicenza” Raboso

Culoare: roșu-rubiniu de intensitate variabilă, uneori cu nuanțe de violet;

Aromă: vinoasă și intensă, cu note de vișine marasca;

Gust: proaspăt, armonios, aromat;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 10,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 20,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

27. „Vicenza” Raboso Riserva

Culoare: roșu-rubiniu de intensitate variabilă, tinzând uneori spre grena;

Aromă: intensă și complexă, cu note de vișine marasca;

Gust: proaspăt, robust, persistent;

Tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,50 %

Limita minimă a extractului fără zahăr: 22,0 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos respectă limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum)
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum)
Aciditatea totală minimă	5 grame per litru, exprimată în acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)
Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)

5. Practici oenologice

a. Practici oenologice esențiale

b. Randamente maxime

1.	Garganega 18 000 kg de struguri la hectar

2.	Manzoni Bianco 14 000 kg de struguri la hectar

3.	Merlot, Merlot Riserva 16 000 kg de struguri la hectar

4.	Moscato, Pinot Nero, Pinot Nero Riserva 13 000 kg de struguri la hectar

5.	Bianco, Bianco Frizzante, Bianco Spumante 18 000 kg de struguri la hectar

6.	Bianco Passito 14 400 kg de struguri la hectar

7.	Rosso, Rosso Novello, Rosso Riserva, Rosato, Rosato Frizzante 16 000 kg de struguri la hectar

8.	Moscato Spumante 13 000 kg de struguri la hectar

9.	Cabernet, Cabernet Riserva, Cabernet Sauvignon Riserva, Chardonnay, Pinot Bianco, Pinot Grigio, Raboso, Raboso Riserva, Riesling 15 000 kg de struguri la hectar

10.	Sauvignon, Cabernet Sauvignon 15 000 kg de struguri la hectar

6. Arealul geografic delimitat

Arealul de producție a vinurilor cu DOC „Vicenza” menționat la articolul 1 este definit după cum urmează:

cuprinde întregul teritoriu al următoarelor comune:

Albettone, Alonte, Altavilla Vicentina, Arcugnano, Arzignano, Asigliano Veneto, Barbarano Vicentino, Breganze, Brendola, Cassola, Carrè, Cartigliano, Castegnero, Castelgomberto, Chiuppano, Creazzo, Fara Vicentina, Gambellara, Gambugliano, Grancona, Lonigo, Longare, Malo, Marano Vicentino, Marostica, Mason Vicentino, Molvena, Montebello Vicentino, Montecchio Maggiore, Montecchio Precalcino, Montegalda, Montegaldella, Monteviale, Montorso Vicentino, Mossano, Mussolente, Nanto, Nove, Orgiano, Pianezze, Rosà, Rossano Veneto, Salcedo, Sandrigo, San Germano dei Berici, San Vito di Leguzzano, Sarego, Sarcedo, Schiavon, Sossano, Sovizzo, Tezze sul Brenta, Thiene, Villaga, Zanè, Zermeghedo, Zovencedo și Zugliano,

precum și părți ale teritoriului următoarelor comune:

Agugliaro, Bassano del Grappa, Brogliano, Caltrano, Calvene, Chiampo, Costabissara, Cogollo del Cengio, Campiglia dei Berici, Costabissara, Cornedo, Dueville, Grumolo delle Abbadesse, Isola Vicentina, Lugo Vicentino, Monte di Malo, Nogarole Vicentino, Piovene Rocchette, Pove del Grappa, Poiana Maggiore, Romano d’Ezzelino, Quinto Vicentino, Schio, Santorso, Torri di Quartesolo, Trissino, Vicenza și Villaverla.

Acest areal este delimitat după cum urmează:

La Albera, comuna Vicenza, unde se termină drumul național 46 (del Pasubio), linia de demarcație se îndreaptă spre stânga pe Viale Diaz și apoi continuă pe Viale del Verme până la Via Cricoli. De acolo continuă spre est pe Via Ragazzi del 99 până la intersecția cu Via Quadri, pe care o urmează în direcția sud-est, până la intersecția cu Strada Bertesina, după care continuă spre est, până la intersecția cu Via Quintarello, pe care o urmează până la podul care trece peste autostrada Valdastico, pe care o urmează până ce ajunge la drumul provincial Cà Balbi. Apoi traversează podul peste râul Tesina, după care o ia imediat la stânga prin localitatea Marola, continuând pe Via Stradone până la podul peste râul Tergola, pe care il urmează înspre sud, până la Tribolo. Începând de la podul din această localitate, urmează drumul provincial delle Abbadesse, până la Vancimuglio. De acolo continuă pe Via Longare, traversând râul Settimo care marchează limita dintre localitățile Grumolo delle Abbadesse și Longare. Continuă de-a lungul limitei teritoriale dintre comunele Montegalda și Grisignano di Zocco, până la limita teritorială a provinciei Padova. Urmează această limită provincială până la Punta di Vò, unde o ia pe drumul spre Agugliaro, cunoscut sub denumirea de Via Punta, până la intersecția cu Via Roma, pe care o urmează înspre vest aproximativ 50 de metri, după care o ia la dreapta pe Via Mottarelle, continuând până la intersecția cu Via Finale. Urmează Via Finale spre vest, până la intersecția cu Via Ponte Alto, unde o ia la stânga, urmând drumul național 247 (Riviera) 50 de metri, după care o ia la dreapta și continuă pe Via Giotto până ce traversează limita teritorială a comunei Agugliaro, intrând pe teritoriul comunei Campiglia dei Berici. Ajunge la intersecția cu Via Galileo Galilei, apoi o ia la stânga și continuă pe Via Crocetta până ce ajunge la limita teritorială a comunei Noventa Vicentina, pe care o urmează până la intersecția cu canalul Alonte. Continuă spre sud, de-a lungul canalului Alonte, traversând drumul provincial San Feliciano din localitatea Ponte Murello, iar apoi drumul provincial Poianese din localitatea Ponte Cazzola, continuând până la canalul Roneghetto, pe care îl urmează în direcția sud-est aproximativ 100 de metri, până la întâlnirea cu limita teritorială dintre comunele Poiana Maggiore și Noventa Vicentina, pe care o urmează până la canalul Ronego. După aceea se îndreaptă spre nord-vest de-a lungul canalului Ronego până la limita cu Asigliano Veneto. De acolo, linia de demarcație continuă de-a lungul limitei provinciale a localității Vicenza, trecând pe lângă satele Spessa, Bagnolo di Lonigo și Lobia Vicentina, până la întâlnirea cu drumul național 11 (Padana Superiore) la Torri di Confine în comuna Gambellara. Urmează limita teritorială a comunei Gambellara de-a lungul limitei teritoriale cu provincia Verona, pe lângă Sarmazza, continuând de-a lungul limitei provinciale până la Calderina (cota 45), Cavaggoni (cota 348) și Monte Segan (cota 504). Continuă mai departe de-a lungul limitei teritoriale interprovinciale, pe lângă cota 608, până la Rubeldi. De acolo, urmează drumul spre Motti până la Maglio di Chiampo, ajungând în satul Sgargeri, de unde continuă pe drumul care traversează centrul orașului Nogarole. Continuă de-a lungul acestui drum până la Selva di Trissino și, urmând drumul prin Selva di Trissino, ajunge la Capitello, imediat după cota 543, unde o ia la stânga pe poteca ce duce la apeduct. Continuă de-a lungul acestei poteci, traversând cartierul Pizi, până la cota 530, la întâlnirea cu drumul spre Cornedo Vicentino, pe care îl urmează, traversând cartierele Pellizzari și Duello, până la bifurcația cu drumul comunal care duce spre cartierele Caliari, Stella, Savegnago și Ambrosi, traversând satul Grigio, după care ajunge din nou la drumul provincial spre Cornedo. În Cornedo, ajunge la drumul național 246, pe care îl urmează până aproape de podul Nori, după care o ia spre est pe drumul comunal care trece pe lângă cartierele Colombara, Bastianci, Muzolon și Milani (cota 547). De acolo, urmează apoi drumul de țară spre nord-est, până la Crestani (cota 532), după care o ia pe drumul comunal care duce la Mieghi, Milani (cota 626), Casare di Sopra, Casare di Sotto și Godeghe, până la drumul comunal Monte di Malo - Monte Magrè, pe care îl parcurge până la Monte Magrè. De acolo urmează drumul spre Magrè până la cota 294, continuă apoi în direcția nord-vest până la cota 218, urmează strada Valfreda până la Raga (cota 414), iar apoi continuă până la limita teritorială dintre comunele Schio și Torrebelvicino, pe care o urmează până la cota 216. De acolo, continuă de-a lungul pârâului Leogra până la podul peste drumul național 46. Merge de-a lungul drumului național 46 până la Poleo, apoi continuă spre nord-est până la Folgare (cota 287), San Martino (cota 273), Sessegolo (cota 289) și Timonchio (cota 226). De la Timonchio urmează drumul comunal trecând prin localitățile Murello, Grimola, Santorso (cota 292) și Inderle, traversează limita teritorială dintre Santorso și Piovene Rocchette, ajungând la pârâul Astico, de-a lungul căruia urcă până la cota 150. De acolo, continuă de-a lungul drumului comunal spre Cogollo del Cengio, trecând prin Scalzanella, iar de la Cogollo del Cengio continuă pe drumul comunal care duce la Falon și apoi la Mosson (cota 302), până ajunge în centrul comunei Caltrano. Se unește apoi cu drumul provincial Caltrano - Calvene, trecând prin Camisino și La Costa până în centru comunei Calvene, de unde o ia pe drumul comunal până la Mortisa, Lore și Capitello delle Mare în comuna Lugo Vicentino (cota 416). De acolo continuă de-a lungul limitei teritoriale dintre comunele Salcedo și Lusiana până la Ponte (cota 493), unde limita respectivă întâlnește drumul provincial Breganze-Lusiana. Continuă de-a lungul limitei comunale până la Laverda (cotele 229, 346, 410 și 510), ajungând la drumul spre Crosara, pe care îl urmează până în centrul acestei localități. De acolo, merge pe Via Pianari până la Erta (cota 456), apoi continuă spre est și coboară spre Capo di Sopra și Piazzette (cota 263). Urmează apoi drumul provincial de la Valle San Floriano la Valrovina și Caluga (cota 388) până la cătunul Vallison (cota 285), iar de acolo coboară de-a lungul pârâului Vallison până la confluența acestuia cu râul Brenta. De la confluența pârâului Vallison cu râul Brenta, urcă de-a lungul râului Brenta până la podul din Campese. Trece prin localitățile Albertoni, Zanchetta Pove del Grappa și Rivagge, apoi continuă spre nord-est de-a lungul limitei teritoriale dintre comunele Pove del Grappa și Romano d’Ezzelino până la Signori (cotele 342 și 250), ajungând la drumul național 141, pe care îl urmează până la limita provincială (cotele 236 și 217). Urmează limita provincială dintre Vicenza și Treviso până ajunge la limita teritorială a provinciei Padova și continuă spre vest până la râul Brenta. Urmează cursul râului până la San Michele, Scaldaferro și Bassanese, pe limita teritorială a comunei Sandrigo, iar apoi spre sud, până la Salvetti, unde întâlnește și urmează limita comunală spre nord, până la Rozzola. Continuă de-a lungul drumului comunal care trece prin Povolaro, Le Buse și centrul comunei Dueville, până la Villanova, unde se unește cu limita teritorială a comunei Dueville, urmând-o spre sud până la întâlnirea cu limita teritorială a comunei Villaverla situată de-a lungul pârâului Timonchio. De acolo, continuă de-a lungul limitei teritoriale a comunei Villaverla, până la întâlnirea cu limita teritorială a comunei Isola Vicentina. Continuă spre sud de-a lungul acestei limite până la drumul comunal și ajunge în satul Ponte, la drumul național 46, pe care continuă până la Vicenza.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale

Cabernet Franc N. – Cabernet

Cabernet Sauvignon N. – Cabernet

Chardonnay B.

Garganega B.

Manzoni Bianco B. – Incrocio Manzoni 6.0.13 B.

Merlot N.

Moscato Bianco B. – Moscato

Pinot Bianco B. – Pinot Blanc

Pinot Grigio

Pinot Nero N.

Raboso Piave N. – Raboso

Raboso Veronese N. – Raboso

Riesling Italico B. – Riesling

Sauvignon B.

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1. „Vicenza” – toate cotegoriile de produse vitivinicole

Factori naturali:

Adecvarea deosebită pentru viticultură a arealului se datorează poziției sale geografice, lanțul de munți din partea de nord protejându-l de vânturile reci din timpul iernii, iar munții Berici din partea de sud atenuând curenții de aer cald care provin din valea fluviului Pad. Vicenza beneficiază, de asemenea, de o rețea hidrografică excelentă, care este esențială pentru dezvoltarea viticulturii și a altor activități agricole.

Datorită expunerii favorabile a versanților, arealul viticol beneficiază de o climă specifică, ce se caracterizează prin primăveri și toamne blânde și veri cu călduri moderate. Temperatura medie pe timp de vară este de 22,9 o C, cele mai ridicate temperaturi înregistrându-se în luna iulie, iar toamna există diferențe mari de temperatură între zi și noapte. Precipitațiile au loc în principal între lunile aprilie și septembrie și sunt distribuite destul de uniform.

Din punct de vedere geologic, arealul de producție prezintă diverse tipuri de substraturi, de la cele de bazalt vulcanic, situate în principal în zona deluroasă din vest și în partea de nord, până la cele de calcare marine sedimentare, situate în special în zona centrală și de sud și în munții Berici. La selectarea soiurilor utilizate, se ține seama de caracteristicile terenului, care este în general bine drenat datorită texturii afânate a solului. Aceasta îi permite viței-de-vie să se dezvolte în mod corect și să realizeze un bun echilibru între activitatea vegetativă și cea productivă, ceea ce, la rândul său, asigură calitatea producției.

În momentul recoltării, strugurii au un conținut mediu de zahăr și o aciditate totală care variază în funcție de condițiile meteorologice din cursul sezonului de recoltare, dar care sunt întotdeauna suficiente pentru a permite obținerea unor vinuri foarte proaspete.

Factori istorici și umani:

DOC „Vicenza” datează din anul 2000 și acoperă o suprafață vastă, care se întinde de la munții Berici, situați la sud de orașul Vicenza, până la zona de piemont din partea de nord-est a provinciei Vicenza. În regiunea Vicenza, practicile și cunoștințele vitivinicole moderne își au rădăcina într-o tradiție milenară în materie de vinificație.

Testele realizate de Centrul de experimentare din Conegliano, împreună cu activitățile de formare și cu diseminarea noilor tehnici viticole și oenologice de către institutele din Conegliano și San Michele all’Adige au pregătit calea pentru viticultura modernă. Viticultorii locali au contribuit substanțial la această modernizare prin introducerea unor procese și metode de gestionare a plantațiilor viticole și a unor tehnologii inovatoare de vinificație care îmbină sustenabilitatea de mediu cu cea economică.

8.2. „Vicenza” – categorii de vinuri

Informații privind calitatea/caracteristicile vinului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic:

Vinurile albe de diverse tipuri au o culoare care variază de la galben-pai la galben auriu, uneori cu nuanțe de roz, ca în cazul vinurilor obținute din soiul Pinot Grigio.

Acestea sunt ușoare și proaspete la degustare, cu un profil aromatic legat de soiurile de struguri din care sunt produse (în principal Chardonnay, soiuri din familia Pinot, Sauvignon și soiuri locale precum Garganega). Mirosul vinurilor albe se caracterizează prin note fructate, uneori cu arome de flori albe. La degustare, aceste vinuri sunt seci și armonioase, uneori cu o notă ușor acidă.

Principalele soiuri de struguri utilizate pentru producerea vinurilor roșii cu DOP „Vicenza” sunt Cabernet și Merlot sau Raboso, un soi local. Vinurile au o culoare roșu-rubiniu de intensitate variabilă, care tinde uneori spre grena în cazul vinurilor vechi. Mirosul lor este intens, cu note de bace roșii, sau eteric în cazul vinurilor obținute din soiul Pinot Nero. În general, vinurile roșii pot fi proaspete, cu un nivel redus de aciditate, dar se întâlnesc adesea și vinuri bine structurate, cu o tărie alcoolică moderată și cu un nivel bun de polifenoli. În special, terenul deluros, cu soluri predominant calcaroase, determină structura, culoarea și caracteristicile soiurilor. Atunci când sunt învechite, vinurile roșii pot dezvolta arome complexe, astringență și un bun nivel al taninurilor.

Vinurile roze sunt produse, în general, din soiuri de struguri cu boabe închise la culoare (în special Merlot) și se caracterizează printr-o culoare roz care variază în intensitate în funcție de procesul de vinificație. Aceste vinuri au un miros delicat și floral. Gustul este proaspăt și armonios, mergând de la sec la demidulce și având în general o aciditate echilibrată și o tărie alcoolică moderată.

Vinurile de tipul Novello au o culoare care variază de la roșu deschis la roșu-rubiniu, având uneori nuanțe de violet. Mirosul lor poate să fie intens, vinos, cu o prezență notabilă a notelor picante, tipice macerării carbonice. Gustul poate să fie rotund, discret și aromat.

Vinurile de tipul Passito au o culoare care variază de la galben-pai la galben-auriu, în funcție de soiul de struguri și de tehnica utilizată. Aroma este fină și distinctivă, cu note de struguri stafidiți. Gustul este armonios și poate varia de la demidulce la dulce.

Interacțiunea cauzală dintre elementele arealului geografic, pe de o parte, și calitatea și caracteristicile produsului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic, pe de altă parte

Caracteristicile specifice ale vinurilor „Vicenza” din categoria „vin” sunt rezultatul condițiilor pedoclimatice din arealul de producție combinate cu factori umani care au avut și continuă să aibă un impact asupra potențialului oenologic al strugurilor și asupra tehnologiilor de vinificație.

Clima din arealul de producție se caracterizează prin primăveri blânde, care favorizează germinarea unor soiuri foarte timpurii, precum Chardonnay și Pinot, veri nu prea calde, datorită cărora strugurii nu se coc prea devreme, și toamne blânde care permit coacerea deplină a anumitor soiuri târzii, precum Garganega, Cabernet Sauvignon și Raboso.

Diferențele de temperatură dintre zi și noapte sunt legate îndeaproape de formarea anumitor compuși aromatici (terpeni) care sunt tipici pentru soiurile utilizate și sunt precursori aromatici ai mult apreciatelor note florale ale vinurilor albe și roze. Toate acestea scot în evidență caracteristicile organoleptice și chimice tipice ale vinurilor, inclusiv buchetul lor uneori intens, gustul sec, structura și tăria alcoolică bune, precum și aciditatea moderată.

Un factor esențial în acest sens este profesionalismul viticultorilor în ceea ce privește optimizarea gestionării plantațiilor viticole, acoperirea frunzelor și protecția plantelor, ținând seama de sensibilitatea ciorchinilor de struguri din soiurile Pinot, printre altele.

Pot fi utilizate diverse tehnici de vinificație, în funcție de soiul de struguri și, pentru a le scoate în evidență proprietățile organoleptice specifice, aceștia sunt în general recoltați și transformați în vin în mod separat.

În fine, diferențele de temperatură dintre noapte și zi și curenții de aer proaspăt specifici acestui climat contribuie la conservarea strugurilor în timpul uscării lor în încăperi speciale pentru uscare. Strugurii uscați în acest fel au o concentrație ridicată de substanțe și sunt ideali pentru producerea vinurilor de tip Bianco Passito, a căror culoare variază în funcție de soiul de struguri și de tehnica de vinificație utilizată.

8.3. Categoriile „Vicenza”: vin spumant de calitate, vin spumant de calitate de tip aromat, vin petiant.

Informații privind calitatea/caracteristicile vinului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic:

Vinurile cu denumirea „Vicenza” din categoriile „vin spumant de calitate”, „vin spumant de calitate de tip aromat” și „vin petiant” au, în general, o culoare galben-pai de intensitate variabilă, în timp ce vinul roze petiant are o nuanță roz caracteristică.

Calitatea vinurilor spumante este legată îndeaproape de gama restrânsă a soiurilor de viță-de-vie din care pot fi produse.

Vinurile spumante prezintă o spumă fină și persistentă.

Vinurile de tipul Bianco Spumante au un gust fructat, cu note de măr și de piersică sau de alte fructe cu miezul alb; aroma lor este delicată, cu eventuale note de flori albe și de fructe uscate, ca rezultat al fermentării în autoclavă.

Vinul de tip Moscato Spumante este produs din soiul de struguri Moscato Giallo, ale cărui note aromatice sunt potențate în decursul unui proces lent de învechire, la care contribuie clima subalpină. Acest tip de vin are un miros intens, cu note caracteristice de muscat, tipice pentru acest soi.

Vinurile petiante, fie albe, fie roze, se disting printr-o prospețime delicată, legată de o eliberare moderată a dioxidului de carbon.

Atât vinurile spumante, cât și cele petiante au un gust armonios, cu note proaspete și cu o aciditate echilibrată. Conținutul lor de zahăr variază de la sec la dulce, în cazul tipurilor „Vicenza” Bianco Spumante și „Vicenza” Moscato Spumante, și de la sec la demisec, în cazul tipurilor „Vicenza” Bianco Frizzante și „Vicenza” Rosato Frizzante.

Interacțiunea cauzală dintre elementele arealului geografic, pe de o parte, și calitatea și caracteristicile produsului care pot fi atribuite, în principal, mediului geografic, pe de altă parte

Caracteristicile specifice ale vinurilor spumante de calitate, ale vinurilor spumante de calitate de tip aromat și ale vinurilor petiante descrise anterior rezultă din acțiunea combinată a condițiilor pedoclimatice ale arealului de producție și a factorilor umani care au avut un impact asupra potențialului oenologic al strugurilor și asupra tehnologiilor de prelucrare, din trecut și până în prezent.

Calitatea tipurilor de vin spumant de calitate, de vin spumant de calitate de tip aromat și de vin petiant este legată de disponibilitatea materiilor prime originare din zone în care se cultivă struguri cu calitățile de calitate perfect adecvate pentru producerea tipurilor respective de vin. Aceste caracteristici de calitate constau, în special, în capacitatea strugurilor de a menține un raport echilibrat între conținutul de zahăr și nivelul de aciditate, la care contribuie diferențele de temperatură dintre zi și noapte în cursul etapei finale a coacerii, ceea ce le conferă vinurilor aromele fine distinctive.

Contribuția operatorilor în ceea ce privește modul de gestionare a plantațiilor viticole, de la alegerea portaltoaielor la metoda de conducere și de la gestionarea frunzișului la reglarea aprovizionării cu apă, este esențială. Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a obține struguri adecvați pentru producția vinului de bază care, în etapa următoare, va fi transformat în vin spumant de calitate, în vin spumant de calitate de tip aromat și în vin petiant cu caracteristicile organoleptice necesare de prospețime și arome fine.

Strugurii sunt recoltați de obicei mai devreme decât cei destinați producției de vinuri „liniștite”, pentru a asigura echilibrul adecvat între zaharuri și aciditate, necesar pentru obținerea vinului spumant de calitate. Vinul este produs de obicei dintr-un singur soi, orice alte componente fiind amestecate cu acesta în etapa de producție a vinului de bază.

Vinurile spumante de calitate, vinurile spumante de calitate de tip aromat și vinurile petiante cu denumirea „Vicenza” sunt, de asemenea, rezultatul inovării tehnologice legate de procesele de fermentare în autoclave, fapt care a contribuit la eficientizarea procesului de transformare a drojdiei, îmbunătățind astfel profilul aromatic al vinurilor produse și făcându-le mai plăcute. Aceasta sporește unicitatea organoleptică a vinurilor, în special prin faptul că scoate în evidență notele proaspete și florale care provin în principal din struguri, ceea ce reflectă faptul că arealul local oferă mediul ideal pentru producerea vinurilor cu denumirea „Vicenza”. Caracteristicile unice și distinctive ale vinurilor spumante de calitate, ale vinurilor spumante de calitate de tip aromat și ale vinurilor petiante produse în arealul DOP„Vicenza” sunt, prin urmare, rezultatul unui echilibru între aciditate și pH, care intensifică aromele plăcute ale vinurilor și, deci, eleganța lor în general, ca rezultat final al proceselor adecvate de vinificație.

9. Alte condiții esențiale

Dispoziții specifice referitoare la ambalare

Cadrul juridic:

Legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Norme suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Dispoziții suplimentare privind recipientele:

Pentru vinurile cu DOP „Vicenza” introduse pe piață în recipiente de până la 5 litri, trebuie utilizată o butelie tradițională de sticlă, închisă cu un dop de plută sau cu un dop filetat.

Pentru volume între 5 și 20 de litri, pot fi utilizate recipiente alternative dintr-un material diferit de sticlă, constând într-un strat de plastic multistratificat (polietilenă sau poliester) pentru vin, amplasat într-o cutie de carton sau orice alt material rigid.

Aceste recipiente alternative nu pot fi utilizate pentru tipurile cu mențiunea Riserva.

Dopurile utilizate pentru vinurile spumante trebuie să respecte legislația în vigoare. Pentru vinurile petiante poate fi utilizat un dop filetat.

Vinurile cu DOC „Vicenza” de tipul Riserva trebuie introduse pe piață în butelii de sticlă de maximum 9 litri, închise cu dop de plută. Prin urmare, nu este autorizată utilizarea bidoanelor sau a damigenelor.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/17002

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

12.4.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 159/44

Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 159/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres”

Nr. UE: PDO-FR-0137-AM01- 3.12.2020

DOP (X) IGP ( )

1. Grupul solicitant și interesul legitim

Nume : Sindicatul fabricilor de produse lactate Charentes-Poitou

Adresă: 44 rue Jean Jaurès, 17700 Surgeres, France

Tel. +33 546075800

Fax +33 546076055

E-mail: contact@aclccp.com

Componență și interes legitim: Sindicatul fabricilor de produse lactate Charentes-Poitou este un sindicat profesional ai cărui membri sunt producători de lapte, colectori de lapte și producători ai untului „Beurre Charentes-Poitou”. Prin urmare, sindicatul are legitimitatea de a solicita modificări ale caietului de sarcini.

2. Stat membru sau țară terță

Franța

3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐	Denumirea produsului

☒	Descrierea produsului

☒	Aria geografică

☒	Dovada originii

☒	Metoda de producție

☒

Legătura

☒	Etichetarea

☒	Altele: actualizarea coordonatelor serviciului competent din statul membru și ale grupului solicitant, tipul de produs, organisme de control, cerințe naționale

4. Tipul modificării (modificărilor)

☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5. Modificare (modificări)

5.1. Descrierea produsului

În caietul de sarcini, propoziția următoare :

„Unturile care beneficiază de aceste denumiri trebuie să aibă un gust autentic, o aromă plăcută. Mirosul acestuia trebuie să fie delicat și proaspăt. Trebuie să aibă o culoare omogenă și să fie ușor tartinabil. ”

se înlocuiește cu următorul text:

„Untul « Beurre Charentes-Poitou „/” Beurre des Charentes „/” Beurre des Deux-Sèvres », obținut din lapte de vacă, prezintă o culoare omogenă crem până la galben pal, un miros delicat și lactic, cât și un gust plăcut de smântână și de alune. ”

S-a adăugat tipul de lapte prelucrat („obținut din lapte de vacă”).

S-a completat descrierea culorii untului („crem până la galben pal”), cât și descrierea caracteristicilor sale olfactive („miros delicat și lactic”) și a celor gustative („gust de smântână și de alune”).

În caietul de sarcini, propoziția următoare :

„Trebuie să aibă o culoare omogenă și să fie ușor tartinabil.”

se înlocuiește cu următorul text:

„Se topește în gură și se caracterizează printr-o textură atât fermă, cât și maleabilă, ceea ce îl face excelent pentru foitaj. ”

Elementele referitoare la textura sa „ușor tartinabil” au fost modificate pentru a indica și pentru a defini mai clar textura untului.

Se adaugă în caietul de sarcini propoziția următoare:

„Untul poate fi dulce sau sărat.”

Se clarifică în secțiunea „Descriere” că untul poate fi dulce sau sărat, în concordanță cu secțiunea „Metoda de obținere”, care prevede posibilitatea de a adăuga sare în cursul fabricării.

Se adaugă în caietul de sarcini propoziția următoare:

„Untul prezintă un PH de maximum 6.”

Această dispoziție care era deja inclusă în secțiunea „Metoda de obținere” este mutată în secțiunea „Descriere”, deoarece ajută la prezentarea principalelor caracteristici ale produsului.

Se elimină din caietul de sarcini propoziția următoare:

„Compoziția sa pentru 100 de grame de produs finit este următoarea: Minimum 82 % conținut de grăsimi, maximum 2 grame conținut de substanță uscată, fără grăsimi și maximum 16 grame de apă în limita a 2 grame la 100 de grame.”

Acestea sunt elemente de reglementare.

Se elimină din caietul de sarcini propoziția următoare:

„Se interzice adăugarea de substanțe colorante, de antioxidanți sau de substanțe dezacidifiante. ”

Elementele referitoare la interzicerea adăugării de substanțe colorante, de antioxidanți și de substanțe dezacidifiante au fost eliminate și mutate în secțiunea „Metoda de obținere”.

Se elimină din caietul de sarcini propoziția următoare:

„Laptele și smântâna utilizate pentru obținerea untului cu Denumire de Origine trebuie să fie în mod obligatoriu pasteurizate. ”

Se elimină din descriere obligația pasteurizării laptelui și a smântânii pentru a permite producția de unt crud sub această DOP. Producția de unt crud, care stă la originea producției de unt din regiune, a fost limitată odată cu dezvoltarea pasteurizării în secolul XX, însă nu a încetat niciodată. Asociația dorește în prezent ca această producție să beneficieze de DOP.

Documentul unic este, de asemenea, modificat.

Fraza următoare:

„Unt de culoare pală, cu textură fermă, caracterizat de rafinamentul aromei sale”

se înlocuiește cu următorul text:

„ Untul « Beurre Charentes-Poitou „/” Beurre des Charentes „/” Beurre des Deux-Sèvres », obținut din lapte de vacă, prezintă o culoare omogenă crem până la galben pal, un miros delicat și lactic, precum și un gust plăcut de smântână și de alune.

«Se topește în gură și se caracterizează printr-o textură atât fermă, cât și maleabilă, ceea ce îl face excelent pentru foitaj.»

«Untul poate fi dulce sau sărat.»

«Untul prezintă un PH de maximum 6.» ”

5.2. Aria geografică

În caietul de sarcini, aria geografică nu este modificată, însă prezentarea sa este revizuită pentru a întocmi o listă cu departamentele și comunele vizate, astfel încât să fie respectate orientările de redactare prevăzute pentru documentele unice, dar și pentru că formularea „Pays de Loire et Poitou” nu este suficient de precisă pentru a informa consumatorii; se indică, totodată, că ambalarea și congelarea se desfășoară, de asemenea, în aria geografică.

În ceea ce privește ambalarea, se reia o dispoziție existentă în textul național referitor la denumirea care a fost omisă la redactarea caietului de sarcini al DOP.

În ceea ce privește congelarea, este vorba despre o completare.

Realizarea ambalării în aria geografică nu poate fi omisă. Această operațiune trebuie să se desfășoare imediat după finalizarea fabricării. Ambalarea permite în primul rând modelarea untului, dându-i forma sub care va fi comercializat. Untul este, de asemenea, ambalat pentru a-l proteja atât de șocurile care l-ar putea deforma, cât și de mirosurile care l-ar putea denatura. Untul este mai apoi răcit pentru a se cristaliza și pentru a permite dezvoltarea aromelor și a texturii înainte de comercializare.

Doar untul deja ambalat și destinat industriei alimentare sau exportului poate fi congelat. Congelarea se realizează în maximum 30 de zile după fabricare. Untul este congelat după cristalizare, fapt care permite garantarea calităților organoleptice ale untului congelat.

Aceste elemente diferite sunt detaliate la punctul 3.5 din documentul unic, prezentarea ariei geografice fiind, în plus, sintetizată cu ajutorul unei liste a departamentelor, cantoanelor și comunelor conform orientărilor de redactare prevăzute pentru acest document.

Nu se modifică aria geografică de producție a laptelui în ceea ce privește perimetrul său, însă există modificări în prezentarea acesteia, fiind adăugată o listă a departamentelor și a comunelor incluse în aria geografică.

În final, se adaugă în caietul de sarcini următoarea propoziție:

„Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul web al Institutului Național pentru Origine și Calitate.”

5.3. Dovada originii

Având în vedere evoluțiile legislației și ale reglementărilor naționale, se adaugă în caietul de sarcini un capitol „Elemente care dovedesc că produsul este originar din aria geografică”, care regrupează obligațiile referitoare la declarare și la ținerea de registre privitoare la trasabilitatea produsului și la monitorizarea condițiilor de producție.

Sunt prevăzute:

—	Declarația de identificare a operatorilor care doresc să se implice, integral sau parțial, în producția, colectarea sau prelucrarea laptelui;

Se adaugă următorul paragraf:

„4.1 Identificarea operatorilor

Operatorii care doresc să se implice, integral sau parțial, în producția, colectarea sau prelucrarea laptelui trebuie să depună o declarație de identificare. Aceasta declarație este primită și înregistrată de către grup. Se întocmește după modelul validat de Institutului Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l’origine et de la qualité - INAO).

Grupul actualizează lista operatorilor identificați. ”

—

Diferite obligații referitoare la declarare în ceea ce privește întreruperea temporară a producției („declarație prealabilă privind lipsa intenției de a produce” și „declarație prealabilă privind reluarea producției”), cunoașterea și monitorizarea produselor care urmează a fi comercializate ca DOP (monitorizarea volumelor și a stocurilor)

Se adaugă următorul paragraf:

„4.2, Obligații legate de declarare

a)	Declarație privind lipsa intenției de a produce și declarație privind reluarea producției

Operatorii adresează grupului, dacă este cazul, o declarație prealabilă privind lipsa intenției de a produce cu denumire de origine, care se poate referi la toate mijloacele lor de producție sau doar la o parte dintre acestea, cu minimum 2 săptămâni înainte de încetarea producției cu denumire de origine.

Grupul informează organismul de control despre aceasta și păstrează declarația timp de 5 ani.

În momentul în care dorește să-și reia activitatea, operatorul înaintează grupului o declarație prealabilă privind reluarea producției cu minimum 2 săptămâni înainte de reluarea producției. Această declarație indică, în primul rând, data prevăzută pentru reluarea producției.

Grupul informează organismul de control despre aceasta și păstrează declarația timp de 5 ani.

b)	Obligații de declarare necesare pentru cunoașterea și monitorizarea produselor care urmează a fi comercializate cu denumire de origine

La finalul fiecărui semestru, operatorii în cauză informează cu privire la volumul total de unt comercializat, indicând volumul de unt comercializat cu denumire de origine, cât și starea stocului în ultima zi a semestrului care s-a încheiat.

Grupul păstrează aceste documente timp de minimum 5 ani.

În fiecare an, grupul înaintează Institutului Național pentru Origine și Calitate un rezumat al datelor statistice referitoare la «Beurre Charentes-Poitou». ”

—	Evidențele cu obligațiile operatorilor de a ține un registru de intrare și de ieșire care să permită trasabilitatea cantității de lapte și de smântână folosite, cât și cantitatea de unt fabricat, ambalat și congelat;

Se adaugă următorul paragraf:

„4.3. Ținerea evidențelor

Operatorii pun la dispoziția autorităților de control registre, precum și toate documentele necesare pentru controlul originii, al calității și al condițiilor de producție a laptelui și a untului.

a)	Trasabilitate

Operatorii țin un registru actualizat al intrărilor și ieșirilor sau orice alt document contabil echivalent. Acest registru indică în special:

—	cantitatea de lapte colectată sau cumpărată din aria de producție a laptelui și destinată fabricării untului cu denumire de origine;

—	cantitatea de smântână colectată sau cumpărată destinată fabricării untului cu denumire de origine, cât și indicarea provenienței laptelui utilizat;

—	cantitatea de unt fabricată cu denumire de origine;

—	dacă este cazul, cantitatea de unt cumpărată cu denumire de origine, indicând proveniența;

—

cantitatea totală de unt deținută în vederea comercializării cu denumire de origine, indicând:

—	Cantitatea de unt congelată;

—	Cantitatea de unt texturată.

Atelierele de ambalare țin un registru actualizat, indicând cantitatea de unt cu denumire de origine (intrări și ieșiri).

Aceste documente se păstrează timp de minimum 2 ani de la încheierea anului pentru care s-au făcut înregistrările.

Colectorii de lapte sunt supuși acelorași obligații în privința activităților care le revin. ”

—	Documentele necesare pentru monitorizarea respectării condițiilor de producție referitoare la alimentația animalelor (tip, proveniență, cantitate) și colectarea laptelui (notă de livrare, factură).

Se adaugă următorul paragraf:

„b)	«Monitorizarea respectării condițiilor de producție»

Producătorii de lapte pun la dispoziția organismelor de control documentele în care figurează în special tipul, proveniența și cantitatea de nutreț și de alimente folosite pentru alimentația șeptelului. Aceștia înregistrează, de asemenea, datele perioadelor de pășunat.

Producătorii de lapte păstrează facturile și/sau nota de livrare care indică cantitatea și originea alimentelor cumpărate.

Aceste documente vor fi păstrate timp de 5 ani.

Producătorii pun la dispoziția organismelor de control documentele prin care se pot verifica următoarele:

—	zona de colectare în aria de producție a laptelui

—	data colectării

—	respectarea parametrilor de fabricare

—	distanța de timp dintre congelare și fabricare

Aceste documente vor fi păstrate timp de 2 ani.

Colectorii de lapte sunt supuși acelorași obligații în privința activităților care le revin. ”

Controlul produselor, care înainte era reglementat de alte texte naționale, este de acum prevăzut în mod expres în caietul de sarcini. Controlul constă în examene analitice și organoleptice realizate în mod inopinat și prin sondaj.

Se adaugă următorul paragraf:

„4.4. Controlul produselor

Untul ambalat este supus unui examen analitic și organoleptic realizat în mod inopinat și prin sondaj. ”

5.4. Metoda de obținere

5.1 Producția de lapte

În caietul de sarcini se adaugă dispoziții referitoare la producția de lapte. Aceste dispoziții consolidează legătura untului „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvre” cu originea sa geografică, codificând practicile utilizate de fermierii din aria geografică în ceea ce privește hrana șeptelului în general și a vacilor de lapte în particular.

Se adaugă următorul paragraf:

„ a)	Gestionarea turmei

În sensul prezentului caiet de sarcini, se aplică următoarele definiții:

—	șeptel, totalitatea bovinelor de lapte dintr-o exploatație, compus din vacile în lactație, vacile în repaus mamar și juninci.

—	juninci, animalele aflate între înțărcare și prima fătare.

—	vaci de lapte, vacile în lactație, vacile în repaus mamar, junincile cu o lună înainte de a făta.

Exploatațiile dispun de suprafețe furajere destinate hranei șeptelului, dintre care minimum 20 de ari de iarbă și de meslin (amestec de graminee și culturi proteice) per vacă de lapte. ”

În scopul de a întări această legătură, se adaugă un capitol referitor la proveniența hranei, enumerând materiile prime care trebuie să provină din aria geografică și indicând că minimum 80 % din rația de bază a șeptelului provine din aria geografică.

Se adaugă următorul paragraf:

„ b)	Proveniența hranei:

Următoarele materii prime provin din aria geografică de producție a laptelui:

—	nutrețurile: plante întregi de cereale, iarbă, plante erbacee, leguminoase, proaspete sau conservate sub orice formă; Paie

—	cruciferele (varză și rapiță, napi, rapiță navetă) distribuite proaspete,

—	rădăcini și tuberculi,

—	boabele de cereale, dintre care porumbul și produsele derivate din acestea,

—	semințe de plante oleaginoase și leguminoase.

Rația totală anuală a șeptelului, exprimată în substanță uscată, provine în proporție de minimum 80 % din aria geografică de producție a laptelui.

Partea de hrană complementară proteică cu un conținut de azot de >20 % din substanța totală uscată care nu provine din aria geografică de producție a laptelui este limitată la 1 200 kg de substanță uscată pe vacă de lapte și pe an calendaristic.

Produsele provenite din materiile prime enumerate mai sus, însă prelucrate în afara ariei geografice, sunt admise în hrana șeptelului și contabilizate în secțiunea autonomiei alimentare, sub rezerva trasabilității. ”

La aceste dispoziții se adaugă o listă cu ingrediente interzise în hrană.

Se adaugă următorul paragraf:

„Sunt interzise în hrana șeptelului:

—	ureea și derivații acesteia, astfel cum se prevede în anexa 1 la Regulamentul CE nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor.

—	utilizarea uleiului în stare brută de palmier, de arahide, de floarea-soarelui, de in, de măsline și de copră. Uleiul rezidual prezent în hrană și uleiul adăugat ca adjuvant tehnologic în fabricarea concentratelor nu sunt vizate.

—	orice tratament chimic (în special cel cu sodă și amoniac) asupra hranei pentru șeptel.

—	alimentele care provin din produse transgenice (OMG). ”

Se adaugă, de asemenea, o precizare cu privire la aditivii autorizați în nutreț.

Se adaugă următoarea frază:

„Numai enzimele și agenții bacterieni de inoculare sunt autorizați ca aditivi pentru nutreț. ”

Se specifică, de asemenea, și cantitatea zilnică de porumb distribuită vacilor de lapte. Procentul de porumb din hrană contribuie la caracteristicile untului cu DOP „Beurre Charentes-Poitou”, „Beurre des Charentes” sau „Beurre des Deux-Sèvres”. Acesta influențează, pe de-o parte, procentajul de grăsime al laptelui și al smântânii, iar pe de altă parte, textura sa atât fermă, cât și maleabilă, căutată în special de brutari și patiseri.

Aceste completări reflectă practicile producătorilor de lapte din aria geografică, aceștia adaptând gestionarea șeptelului la condițiile pedoclimatice ale ariei geografice. Particularitatea hranei din această regiune este caracterul regulat și constant, ceea ce determină, prin urmare, o variabilitate scăzută în compoziția laptelui, a smântânii și a untului.

Se adaugă următorul paragraf:

„d)	Alimentația vacilor de lapte

Rația vacilor de lapte conține, pe vacă și pe zi, următoarele cantități de substanță uscată:

—	minimum 2 kg de nutreț, altceva decât porumb furajer

—	minimum 50 % și cel puțin 7 kg de porumb (sub toate formele sale).

Cantitatea de porumb poate fi redusă în perioada de pășunat, fără a fi, însă, mai mică de 1,5 kg.

Dacă rația zilnică include crucifere (varză și rapiță, napi, rapiță navetă) distribuite proaspete, procentul lor este limitat la maximum 10 % substanță uscată.

Folosirea următoarelor alimente complementare este limitată la 1 800 kg de substanță uscată pe vacă de lapte și pe an calendaristic:

—	boabe de cereale și produsele derivate din acestea

—	semințe de plante oleaginoase și leguminoase și produsele derivate din acestea

—	minerale și produsele derivate din acestea

—

vitamine

—	(sub)produse de fermentare din microorganisme.”

În sfârșit, sunt prevăzute dispoziții în vederea asigurării bunăstării animalelor în adăposturi (așternut, material pentru așternut, aerisire).

Se adaugă următorul paragraf:

„ e)	Condiții de creștere

Cât timp animalele sunt prezente, trebuie asigurată aerisirea prin circulația naturală a aerului sau, dacă nu, prin ventilație mecanică.

Așternutul este moale pentru a asigura confortul maxim al animalelor.

Cantitatea de paie sau de alte materiale care formează așternutul, cât și schimbarea lor trebuie să permită așternutului să fie uscat și moale.

Pentru a fi în concordanță cu dispozițiile caietului de sarcini, se adaugă următoarele paragrafe la punctul 3.3 din documentul unic:

„Hrana vacilor de lapte nu poate proveni în totalitate din aria geografică. Într-adevăr nevoile de proteine ale vacilor de lapte nu pot fi acoperite întotdeauna de suprafețele cultivate în această arie, însă minimum 80 % din rația anuală totală a șeptelului, exprimată în substanță uscată, provine din aria geografică de producție a laptelui.

Pentru a garanta o legătură strânsă între aria geografică și produs, următoarele materii prime provin din aria de producție a laptelui:

—	nutrețurile: plante întregi de cereale, iarbă, plante erbacee, leguminoase, proaspete sau conservate sub orice formă; Paie

—	cruciferele (varză și rapiță, napi, rapiță navetă) distribuite proaspete,

—	rădăcini și tuberculi,

—	boabele de cereale, dintre care porumbul și produsele derivate din acestea,

—	semințe de plante oleaginoase și leguminoase.

Partea de hrană complementară proteică cu un conținut total de azot de >20 % din substanța totală uscată care nu provine din aria geografică de producție a laptelui este limitată la 1 200 kg de substanță uscată pe vacă de lapte și pe an calendaristic.

Sunt interzise în hrana șeptelului:

—	ureea și derivații acesteia, astfel cum se prevede în anexa 1 la Regulamentul CE nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor.

—	utilizarea uleiului în stare brută de palmier, de arahide, de floarea-soarelui, de in, de măsline și de copră. Uleiul rezidual prezent în hrană și uleiul adăugat ca adjuvant tehnologic în fabricarea concentratelor nu sunt vizate.

—	orice tratament chimic (în special cel cu sodă și amoniac) asupra hranei pentru șeptel.

—	alimentele care provin din produse transgenice (OMG).

—	Numai enzimele și agenții bacterieni de inoculare sunt autorizați ca aditivi pentru nutreț.

Rația vacilor de lapte conține, pe vacă și pe zi, următoarele cantități de substanță uscată:

—	minimum 2 kg de nutreț, altceva decât porumb furajer

—	minimum 50 % și cel puțin 7 kg de porumb (sub toate formele sale).

Cantitatea de porumb este redusă la minimum 1,5 kg în perioada de pășunat.

Dacă rația zilnică include crucifere (varză și rapiță, napi, rapiță navetă) distribuite proaspete, procentul lor este limitat la maximum 10 % substanță uscată.

Folosirea următoarelor alimente complementare este limitată la 1 800 kg de substanță uscată pe vacă de lapte și pe an calendaristic:

—	boabe de cereale și produsele derivate din acestea

—	semințe de plante oleaginoase și leguminoase și produsele derivate din acestea

—	minerale și produsele derivate din acestea

—

vitamine

—	(sub)produse de fermentare din microorganisme. ””

5.2. Prelucrare

În caietul de sarcini, se adaugă completări la secțiunea „Prelucrare” pentru a descrie mai bine condițiile de producție ale untului și pentru a fundamenta practicile de preparare a untului prezente în aria de producție.

a)	Colectarea laptelui

Se aduc completări la secțiunea „Colectarea laptelui” pentru a reglementa practicile.

Se adaugă următorul text:

„Colectarea are loc la maximum 72 de ore de la cea mai veche mulgere. ”

Această perioadă de timp permite organizarea colectării laptelui în aria geografică destul de extinsă și colectarea laptelui de la toți producătorii, indiferent de volumul de producție. Se stabilește o perioadă de timp de 72 de ore din cauza densității scăzute a producătorilor de lapte din regiunea geografică.

Fraza următoare:

„După ce ajunge în fabricile de lactate, laptele colectat din zona stabilită prin legislație este stocat la temperatura de colectare, respectiv între 4 și 6° Celsius. ”

se înlocuiește cu următorul text:

„După ce ajunge în fabricile de lactate, laptele colectat poate fi stocat.

În acest caz, temperatura de stocare este cuprinsă între 2 și 6° Celsius. ”

Se elimină obligativitatea stocării laptelui, însă acest lucru rămâne posibil la anumite temperaturi, care să permită conservarea, fără ca acesta să se altereze. Se modifică temperatura de stocare a laptelui pentru a permite stocarea la temperaturi mai scăzute (între 2 și 6° C în loc de 4 și 6° C).

Se adaugă următorul text:

„Laptele poate fi pasteurizat.”

Se elimină obligația pasteurizării laptelui care figura în secțiunea „Descriere”, pentru a permite fabricarea untului crud. Pasteurizarea rămâne, cu toate acestea, permisă.

Se adaugă următorul text:

„Nu este permisă utilizarea de coloranți sau antioxidanți, cât și utilizarea de substanțe dezacidifiante folosite să reducă gradul de aciditate a laptelui înainte de pasteurizare.”

Se elimină din secțiunea „Descriere” interdicția de utilizare a anumitor substanțe sau materii, întrucât aceasta ține de metoda de obținere. Interdicția se menține și se reafirmă în toate etapele fabricării, inclusiv in privința laptelui.

Se adaugă la punctul 3.3 din documentul unic următoarele paragrafe:

„Laptele utilizat pentru fabricarea « Beurre Charentes-Poitou » provine din aria geografică definită conform articolului 5§3 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.”

Degresare

Fraza următoare:

„Înainte de fabricare, laptele este adus la o temperatură de 40° Celsius cu scopul degresării. ”

se înlocuiește cu următorul text:

„Temperatura de degresare variază între 40 și 60 °C, cu excepția untului crud, pentru care temperatura de degresare este mai mică sau egală cu 40 °C.”

Inițial temperatura de degresare era stabilită la 40 °C, valoare care în practică nu poate fi menținută fixă, de aceea este necesar să se stabilească mai degrabă un interval de valori. Temperatura de degresare se încadrează, așadar, în intervalul de la 40° C la 60° C. Intervalul de temperaturi pentru degresare permite îmbunătățirea nivelului de extragere a grăsimii din lapte, în funcție de materialele utilizate și nu implică riscuri de denaturare a calităților organoleptice ale produsului.

Se adaugă, de asemenea, o limită specifică pentru fabricarea untului crud.

Se adaugă următoarea frază:

„Doar smântâna obținută din lapte pasteurizat poate fi stocată la o temperatura mai mică de 6 °C înainte de pasteurizare.”

În consecință, se interzice stocarea smântânii obținute din lapte crud. Smântâna crudă este un produs fragil, care trebuie procesat rapid din motive de stabilitate bacteriologică.

Se adaugă următoarea frază:

„Conținutul minim de grăsime al smântânii este de 36 de grame la 100 de grame de produs. ”

Prin stabilirea unui conținut minim de grăsime se garantează calitatea smântânii care poate fi folosită pentru fabricarea untului.

c)	Pasteurizarea smântânii

Se modifică în caietul de sarcini partea referitoare la pasteurizarea smântânii pentru a reglementa practicile.

Fraza următoare:

„Smântâna obținută este pasteurizată [...], cât și utilizarea substanțelor dezacidifiante, a coloranților sau a antioxidanților. ”

Se înlocuiește cu următorul text:

„Smântâna poate fi pasteurizată. În acest caz, pasteurizarea se efectuează la o temperatură care să nu depășească 96 °C cu o valoare de pasteurizare mai mare sau egală cu 100 de secunde. ”

Ca și în cazul laptelui, pasteurizarea smântânii, nu mai este obligatorie, însă este autorizată, iar caietul de sarcini reglementează această tehnică. Aceste valori permit un tratament delicat al smântânii, evitându-se astfel o reacție prea forțată de tip Maillard care ar induce un gust de produs gătit.

Însămânțarea smântânii face obiectul unui paragraf separat.

Se adaugă următoarele propoziții:

„Nu este permisă utilizarea de coloranți sau antioxidanți, și nici utilizarea de substanțe dezacidifiante folosite să reducă gradul de aciditate a smântânii înainte de pasteurizare.

Se interzice orice alt tratament de igienizare a smântânii în afară de pasteurizare. ”

După cum s-a menționat anterior, se elimină din secțiunea „Descriere” interdicția de a utiliza anumite substanțe sau materii și este reiterată în toate etapele fabricării în care menținerea și reafirmarea ei se consideră necesară.

Se adaugă interdicția de a utiliza oricare alt tratament de igienizare a smântânii în afară de pasteurizare. Aceste practici nu corespund uzanțelor și pot afecta caracteristicile produsului.

d)	Însămânțarea smântânii

În caietul de sarcini, paragraful următor:

„Se răcește mai apoi la o temperatură de aproximativ 12° Celsius și, în final, se însămânțează cu fermenți specifici. Se interzice utilizarea smântânii din zer sau a smântânii congelate sau refrigerate. […]”

se înlocuiește cu:

„Smântâna este răcită și însămânțată la o temperatură de maximum 21 °C.

Se interzice utilizarea smântânii din zer sau a smântânii congelate sau refrigerate.

Perioada de timp dintre degresarea laptelui și însămânțare este mai mică de 48 de ore.

Tipul de fermenți utilizați asociază mereu doar tulpini de bacterii lactice acidifiante și aromatizante.

Sunt introduși fie în mod direct, fie sub formă de starter.

Nu este permisă adăugarea de agenți de îngroșare. ”

Inițial rezumată prin „ în final, se însămânțează cu fermenți specifici”, etapa de însămânțare este inclusă într-un paragraf distinct. Se completează operațiunea de însămânțare pentru a adăuga condițiile de temperatură, perioada de timp, tipul de fermenți autorizați și practicile interzise.

După degresare și/sau pasteurizare, smântâna este răcită. În privința temperaturii de răcire, se precizează o limită maximă (≤ 21 °C). Formularea „de aproximativ 12° C” nu putea constitui o valoare-țintă în scopuri de control, iar practicile operatorilor sunt diferite. Scopul este de a lua în considerare cunoștințele de specialitate ale diverșilor operatori în alegerea și utilizarea fermenților lactici folosiți pentru producția de unt.

La interdicția de a utiliza smântâna din zer, se adaugă interdicția de a utiliza smântână congelată sau refrigerată.

Însămânțarea trebuie efectuată cât mai repede posibil după degresare și în maximum 48 de ore, pentru a garanta calitatea untului.

e)	Maturarea biologică a smântânii

Fraza următoare:

„După ce a stat la maturat pentru o perioadă obligatorie de minimum douăsprezece ore, smântâna este răcită, bătută și ambalată în ambalaje individuale gata de comercializare. ”

Se înlocuiește cu următorul text:

„Maturarea biologică a smântânii este obligatorie. Aceasta are loc timp de minimum 16 ore, între 7 și 21 °C.”

Se menține și rămâne obligatorie această operațiune esențială în obținerea untului. Ea permite diferențierea de producția industrială a untului și este esențială în obținerea calității untului „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres”.

Se modifică în sus perioada de maturare de la 12 la 16 ore. Prelungirea perioadei de maturare este un lucru pozitiv, întrucât o maturare lentă contribuie la dezvoltarea aromelor.

În această etapă, intervin cunoștințele de specialitate ale diverșilor operatori care gestionează cuplul durată/temperatură în funcție de fermenții utilizați și de obiectivele producției. Etapa maturării biologice permite dezvoltarea fermenților și, prin urmare, a buchetului aromatic, dar pregătește și globulele de grăsime pentru baterea smântânii, ceea ce influențează plasticitatea untului. Pentru ca această etapă sa fie un succes, smântâna trebuie să treacă prin diferite praguri de temperatură și să nu rămână la o temperatură constantă pe toată perioada procesului de maturare. Pentru a ține cont de diferitele praguri de temperatură, specifice cunoștințelor de specialitate ale producătorului de unt și în funcție de echipamentele utilizate, este necesar să existe o plajă de temperaturi, cuprinsă între 7 și 21 °C.

f)	Baterea smântânii

Se adaugă următorul paragraf:

„Smântâna este bătută, după răcire, într-un putinei din lemn, într-un putinei din inox sau într-un cilindru de batere.

Atunci când operațiunea de batere se efectuează într-un putinei, granulele de unt se spală. ”

Această operațiune permite transformarea smântânii în unt, se formează granulele de unt și se separă de zară. Aceste completări specifică materialele care pot fi utilizate și codifică practica tradițională de spălare a granulelor de unt în putinei.

g)	Malaxarea granulelor de unt

Se adaugă următorul paragraf:

„Durata malaxării granulelor de unt este de maximum 60 de minute în putinei și de maximum 10 minute în cilindrul de batere.

Untul nu trebuie să fie amestecat sau bătut.”

Se adaugă această operațiune pentru a completa procesul de fabricare a untului.

Fraza următoare:

„În unt se poate adăuga un procent de maximum 2 % sare.”

Se înlocuiește cu următorul text:

„În unt se poate adăuga sare în limita a 2,5 grame de sare fină la 100 de grame sau a 3 grame de sare la 100 de grame în cazul în care se folosesc cristale de sare.”

Adăugarea de sare pentru a obține unt sărat se face în etapa de malaxare, dispoziția existentă în caietul de sarcini fiind, așadar, reluată în acest paragraf. Dispoziția este modificată pentru a preciza cantitatea de sare adăugată, făcându-se distincția între sarea fină și cristalele de sare. Cantitatea de sare adăugată pentru a obține unt sărat este modificată. Aceasta crește de la 2 la 2,5 g/100 g în cazul sării fine și se stabilește la 3 g/100g în cazul utilizării cristalelor de sare. Scopul este de a oferi untului o savoare sărată care se distinge mai clar de untul dulce. Cantitatea de cristale de sare este mai mare pentru a obține un rezultat organoleptic apropiat, întrucât cristalele au o repartiție diferită în unt.

Fraza următoare:

„Încorporarea fermenților lactici în timpul malaxării este interzisă.”

Se înlocuiește cu următorul text:

„Se interzice utilizarea oricăror procedee destinate să crească conținutul în substanțe uscate fără grăsimi a untului, în special prin încorporarea de culturi de fermenți lactici în timpul malaxării”. ”

Interdicția de a utiliza anumite procedee este menținută și reafirmată.

Se elimină fraza următoare:

„Ph-ul untului care beneficiază de Denumire de Origine trebuie să fie de maximum 6 în momentul ambalării. ”

Aceasta a fost mutată în secțiunea „Descriere”.

Se elimină fraza următoare:

„Trebuie să prezinte, totodată, o reacție negativă la testarea fosfatazei. ”

Având în vedere că fosfataza este un indicator al pasteurizării și că în caietul de sarcini este reglementată acum producția de unt crud, obligația de a mai face acest test a fost eliminată.

h)	Dispoziție specială pentru untul destinat utilizării în industria alimentară

Se adaugă următorul paragraf:

„Doar untul destinat utilizării în industria alimentară poate fi supus unui tratament fizic de cristalizare controlată.

Această operațiune constă într-un tratament mecanic și/ sau în răciri succesive pentru a ajunge la o temperatură la ieșire de maximum 16 °C.”

Prin aceasta se adaugă autorizarea unui tratament fizic de cristalizare controlată pentru untul destinat utilizării în industria alimentară. Scopul este acela de a reglementa practicile dezvoltate de producătorii de unt din regiune pentru a îmbunătăți calitățile mecanice ale „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” și calitatea sa de a fi potrivit pentru foitaj. Această operațiune nu schimbă cu nimic gustul untului. Produsele obținute în panificație-patiserie permit evidențierea sub o altă formă a tuturor calităților untului „Beurre Charentes-Poitou” DOP.

Această etapă este opțională. Nu toate unturile primesc acest tratament.

Ambalarea

Se adaugă următorul paragraf în caietul de sarcini:

„Untul se ambalează în unități care cântăresc maximum 25 kg.

Ambalarea permite în primul rând modelarea untului, dându-i forma sub care va fi comercializat. Untul este, de asemenea, ambalat pentru a-l proteja atât de șocurile care l-ar putea deforma, cât și de mirosurile care l-ar putea denatura. Untul este mai apoi răcit pentru a se cristaliza și pentru a permite dezvoltarea aromelor și a texturii.

Congelarea untului crud este interzisă.

Doar untul deja ambalat si destinat industriei alimentare sau exportului poate fi congelat în aria geografică.

Congelarea se realizează în maximum 30 de zile după fabricare. Untul este congelat după cristalizare, fapt care permite garantarea calităților organoleptice ale untului congelat.

Untul congelat se păstrează la o temperatură minimă de - 18 °C timp de maximum 12 luni.

Untul destinat exportului, în cazul în care este congelat pentru transport, este comercializat decongelat pentru consumatori.”

Scopul acestor dispoziții este de a evita orice deteriorare a calităților organoleptice ale „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres”.

În ceea ce privește ambalarea, se reia o dispoziție existentă în textul național referitor la denumirea care a fost omisă la redactarea caietului de sarcini al DOP.

În ceea ce privește congelarea, scopul este de a reglementa utilizarea acestei tehnici de conservare. Congelarea nu afectează caracteristicile organoleptice ale untului. Într-adevăr, această practică curentă, utilizată la scară largă în industria laptelui, și-a dovedit eficiența în prezent în ceea ce privește conservarea și păstrarea calităților organoleptice. Această adăugare este menită să faciliteze, în special, exporturile mari, pentru care nu există nicio altă alternativă. În acest caz, untul este congelat numai în scopuri logistice, consumatorul final nu va găsi untul congelat în magazin.

Din aceleași motive și pentru a asigura coerența, se adaugă următoarele paragrafe la punctul 3.5 din documentul unic:

„Untul se ambalează în aria geografică în unități care cântăresc maximum 25 kg.

Untul este mai apoi răcit pentru a se cristaliza și pentru a permite dezvoltarea aromelor și a texturii.

Congelarea untului crud este interzisă.

Doar untul deja ambalat și destinat industriei alimentare sau exportului poate fi congelat în aria geografică.

Congelarea se realizează în maximum 30 de zile după fabricare. Untul este congelat după cristalizare, fapt care permite garantarea calităților organoleptice ale untului congelat. Această procedură este pusă în aplicare cu succes de către operatorii din zona geografică și permite garantarea calităților organoleptice ale untului congelat și supravegherea condițiilor de congelare, asigurându-se că nu exisă mirosuri străine, la care untul este deosebit de sensibil.

Untul congelat se păstrează la o temperatură minimă de - 18 °C timp de maximum 12 luni.

Untul destinat exportului, în cazul în care este congelat pentru transport, este comercializat decongelat pentru consumatori. ”

5.5. Legătura

Capitolul din caietul de sarcini „Legătura cu aria geografică” a fost rescris în totalitate pentru a face mai clară legătura dintre „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” și aria sa geografică, fără însă ca substanța legăturii să fie modificată.

Această demonstrație evidențiază în special caracteristicile „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” și legătura acestora cu hrana vacilor de lapte, care este bogată în porumb. Aceste practici sunt dictate de particularitățile geografice ale regiunii, cu veri calde și uscate, ceea ce face ca producția de lapte să depindă de cultivarea cerealelor și a plantelor furajere pentru hrana șeptelului.

Rubrica „Specificitatea ariei geografice” reia factorii naturali ai ariei geografice, precum și factorii umani, sintetizând aspectul istoric și subliniind priceperea și practicile specifice.

Rubrica „Specificitatea produsului” coincide cu descrierea produsului.

În fine, rubrica „Legătura cauzală” explică interacțiunile dintre factorii naturali și cei umani și produs.

Întreaga legătură din caietul de sarcini al DOP este prezentată la punctul 5 din documentul unic.

5.6. Etichetare

În caietul de sarcini, propoziția următoare :

„Pe ambalaj trebuie să figureze mențiunea «Denumire de Origine Controlată» pe un autocolant care trebuie lipit sau reprodus, în conformitate cu articolul 5 din decret. ”

Se înlocuiește cu următorul text:

„Pe lângă mențiunile obligatorii prevăzute de reglementările privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, etichetarea trebuie să includă, în același câmp vizual, denumirea înregistrată a produsului și simbolul DOP al Uniunii Europene.

În cazul în care sunt vândute sub marca distribuitorului, codul sau denumirea unității de producție trebuie să fie marcată vizibil și lizibil pe ambalaj.”

Se actualizează rubrica referitoare la etichetare pentru a se ține cont de evoluțiile reglementărilor naționale și europene.

Următorul paragraf se adaugă la punctul 3.6 din documentul unic:

În cazul în care sunt vândute sub marca distribuitorului, codul sau denumirea unității de producție trebuie să fie marcată vizibil și lizibil pe ambalaj.”

5.7. Altele

Serviciul competent al statului membru

Sunt actualizate datele de contact ale Institutului Național pentru Origine și Calitate (INAO), autoritatea competentă a statului membru, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

Grupul solicitant

Sunt actualizate datele de contact ale grupului solicitant și se adaugă natura grupului și componența acestuia.

Tipul de produs

Referința clasei de produse a fost modificată în vederea respectării anexei XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014.

Această modificare este efectuată, de asemenea, în documentul unic.

Organismul de control

Au fost actualizate denumirea și datele de contact ale structurilor oficiale. Această rubrică menționează datele de contact ale autorităților competente în materie de control din Franța: Institutul Național pentru Origine și Calitate (INAO) și Direcția Generală Concurență, Consum și Combaterea Fraudei (DGCCRF). Se adaugă faptul că denumirea și datele de contact ale organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene.

Cerințele naționale

Un capitol „Cerințe naționale” este adăugat în caietul de sarcini. Acesta prezintă, sub formă de tabel, principalele aspecte care trebuie controlate, valorile lor de referință și metoda de evaluare.

DOCUMENT UNIC

„Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres”

Nr. UE: PDO-FR-0137-AM01- 3.12.2020

DOP ( X ) IGP ( )

1. Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres”

2. Stat membru sau țară terță

Franța

3. Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1. Tipul de produs

Clasa 1.5 – Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, uleiuri etc.)

3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Untul « Beurre Charentes-Poitou „/” Beurre des Charentes „/” Beurre des Deux-Sèvres », obținut din lapte de vacă, prezintă o culoare omogenă crem până la galben pal, un miros delicat și lactic, precum și un gust plăcut de smântână și de alune.”

„Se topește în gură și se caracterizează printr-o textură atât fermă, cât și maleabilă, ceea ce îl face excelent pentru foitaj.”

„Untul poate fi dulce sau sărat.”

„Untul prezintă un pH de maximum 6.”

3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Hrana vacilor de lapte nu poate proveni în totalitate din aria geografică. Într-adevăr nevoile de proteine ale vacilor de lapte nu pot fi acoperite întotdeauna de suprafețele cultivate în această arie, însă minimum 80 % din rația anuală totală a șeptelului, exprimată în substanță uscată, provine din aria geografică de producție a laptelui.

Pentru a garanta o legătură strânsă între aria geografică și produs, următoarele materii prime provin din aria de producție a laptelui:

—	nutrețurile: plante întregi de cereale, iarbă, plante erbacee, leguminoase, proaspete sau conservate sub orice formă, paie,

—	cruciferele (varză și rapiță, napi, rapiță navetă) distribuite proaspete,

—	rădăcini și tuberculi,

—	boabele de cereale, dintre care porumbul și produsele derivate din acestea,

—	semințe de plante oleaginoase și leguminoase.

Sunt interzise în hrana șeptelului:

—	ureea și derivații acesteia, astfel cum se prevede în anexa 1 la Regulamentul CE nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor;

—	utilizarea uleiului în stare brută de palmier, de arahide, de floarea-soarelui, de in, de măsline și de copră. Uleiul rezidual prezent în hrană și uleiul adăugat ca adjuvant tehnologic în fabricarea concentratelor nu sunt vizate;

—	orice tratament chimic (în special cel cu sodă și amoniac) asupra hranei pentru șeptel;

—	alimentele care provin din produse transgenice (OMG).

Numai enzimele și agenții bacterieni de inoculare sunt autorizați ca aditivi pentru nutreț.

Rația vacilor de lapte conține, pe vacă și pe zi, următoarele cantități de substanță uscată:

—	minimum 2 kg de nutreț, altceva decât porumb furajer;

—	minimum 50 % și cel puțin 7 kg de porumb (sub toate formele sale).

Cantitatea de porumb este redusă la minimum 1,5 kg în perioada de pășunat.

Dacă rația zilnică include crucifere (varză și rapiță, napi, rapiță navetă) distribuite proaspete, procentul lor este limitat la maximum 10 % substanță uscată.

Folosirea următoarelor alimente complementare este limitată la 1 800 kg de substanță uscată pe vacă de lapte și pe an calendaristic:

—	boabe de cereale și produsele derivate din acestea;

—	semințe de plante oleaginoase și leguminoase și produsele derivate din acestea;

—	minerale și produsele derivate din acestea;

—

vitamine;

—	(sub)produse de fermentare din microorganisme.

Laptele utilizat pentru fabricarea „Beurre Charentes-Poitou” provine din aria geografică definită conform articolului 5§3 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Producția laptelui și fabricarea untului sunt efectuate în aria geografică delimitată, astfel cum este definită la punctul 4.

3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Untul se ambalează în aria geografică în unități care cântăresc maximum 25 kg.

Untul este mai apoi răcit pentru a se cristaliza și pentru a permite dezvoltarea aromelor și a texturii.

Congelarea untului crud este interzisă.

Doar untul deja ambalat și destinat industriei alimentare sau exportului poate fi congelat în aria geografică.

Untul congelat se păstrează la o temperatură minimă de - 18 °C timp de maximum 12 luni.

Untul destinat exportului, în cazul în care este congelat pentru transport, este comercializat decongelat pentru consumatori.

3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe lângă mențiunile obligatorii prevăzute de reglementările privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, etichetarea trebuie să includă, în același câmp vizual, denumirea înregistrată a produsului și simbolul DOP al Uniunii Europene.

În cazul în care sunt vândute sub marca distribuitorului, codul sau denumirea unității de producție trebuie să fie marcată vizibil și lizibil pe ambalaj.

4. Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică a DOP „Beurre Charentes-Poitou” cuprinde următoarele departamente, cantoane și comune:

—	Departamentul Charente inclus în întregime;

—	Departamentul Charente-Maritime inclus în întregime;

—

Departamentul Dordogne: comunele din cantoanele Périgord Vert Nontronnais (cu excepția comunelor Champs-Romain, Milhac-de-Nontron, Saint-Front-la-Rivière, Saint-Pardoux-la-Rivière și Saint-Saud-Lacoussière) și Ribérac (cu excepția comunelor Celles, Saint-André-de-Double și Saint-Vincent-de-Connezac) și comunele Brantôme en Périgord numai pentru teritoriul comunei delegate Saint-Crépin-de-Richemont, Rudeau-Ladosse, Mareuil en Périgord, Parcoul-Chenaud, La Rochebeaucourt-et-Argentine, La Roche-Chalais, Saint Aulaye-Puymangou, Sainte-Croix-de-Mareuil, Saint-Félix-de-Bourdeilles, Saint Privat en Périgord, Saint-Vincent-Jalmoutiers și Servanches;

—

Departamentul Gironde: comunele din cantonul Nord-Gironde (cu excepția comunelor Cubzac-les-Ponts, Gauriaguet, Périssac, Peujard, Saint-André-de-Cubzac, Saint-Genès-de-Fronsac, Saint-Gervais, Saint-Laurent-d’Arce, Val de Virvée și Virsac) și comunele Anglade, Braud-et-Saint-Louis, Les Eglisottes-et-Chalaures, Etauliers, Eyrans, Lapouyade, Pleine-Selve, Reignac, Saint-Antoine-sur-l’Isle, Saint-Aubin-de-Blaye, Val-de-Livenne, Saint-Christophe-de-Double, Saint-Ciers-d’Abzac, Saint-Ciers-sur-Gironde, Saint-Palais și Tizac-de-Lapouyade;

—	Departamentul Indre: comunele Bélâbre, Chalais, Ciron, Concremiers, Ingrandes, Lignac, Lureuil, Mauvières, Pouligny-Saint-Pierre, Prissac, Saint-Hilaire-sur-Benaize, Tilly și Tournon-Saint-Martin;

—

Departamentul Indre-et-Loire: comunele din cantoanele Descartes (cu excepția comunelor Betz-le-Château, Bossée, Bournan, La Chapelle-Blanche-Saint-Martin, Charnizay, Ciran, Cussay, Esves-le-Moutier, Ferrière-Larçon, Ligueil, Louans, Le Louroux, Manthelan, Mouzay, Saint-Flovier, Varennes și Vou) și Sainte-Maure-de-Touraine (cu excepția comunelor Anché, Assay, Avon-les-Roches, Brizay, Champigny-sur-Veude, Chaveignes, Chezelles, Cravant-les-Côteaux, Crissay-sur-Manse, Crouzilles, L’Ile-Bouchard, Lémeré, Ligré, Panzoult, Parçay-sur-Vienne, Richelieu, Rilly-sur-Vienne, Sazilly, Tavant, Theneuil și Trogues);

—	Departamentul Loire-Atlantique: comunele Boussay, Gétigné, Legé, La Planche, Remouillé, Corcoué-sur-Logne, Saint-Hilaire-de-Clisson și Vieillevigne;

—

Departamentul Maine-et-Loire: comunele din cantoanele Cholet, Cholet-2 (cu excepția comunelor Cernusson, Montilliers și Lys-Haut-Layon doar pentru teritoriul comunelor delegate La Fosse-de-Tigné, Tancoigné, Tigné și Trémont) și Saint-Macaire-en-Mauges (cu excepția comunelor May-sur-Evre și Sèvremoine doar pentru teritoriul comunelor delegate La Renaudière, Saint-Crespin-dur-Moine, Saint-Germain-sur-Moine, Saint-Macaire-en-Mauges și Tillières) și comunele Antoigné, (Le) Puy-Notre-Dame și Saint-Macaire-du-Bois;

—	Departamentul Deux-Sèvres inclus în întregime;

—	Departamentul Vendée inclus în întregime;

—	Departamentul Vienne inclus în întregime;

—

Departamentul Haute-Vienne: Comunele cantoanelor Châteauponsac (cu excepția comunelor Balledent, Châteauponsac, Dompierre-les-Eglises, Droux, Magnac-Laval, Rancon, Saint-Amand-Magnazeix, Saint-Hilaire-la-Treille, Saint-Léger-Magnazeix, Saint-Sornin-Leulac și Villefavard), Saint-Junien și Val-d’Oire-et-Gartempe și comunele La Chapelle-Montbrandeix, Chéronnac, Dournazac, Gajoubert, Maisonnais-sur-Tardoire, Marval, Val d’Issoire, Montrol-Sénard, Mortemart, Nouic, Pensol, Rochechouart, Saint-Martial-sur-Isop, Saint-Mathieu, Les Salles-Lavauguyon, Vayres și Videix.

Denumire de Origine „Beurre Charentes-Poitou” este rezervată untului produs, împachetat și eventual congelat în unități de producție situate în departamentele Charente, Charente Maritime, Deux-Sèvres, Vendée și Vienne.

Această denumire de origine poate fi înlocuită cu denumirea „Beurre des Charentes” în cazul untului produs, ambalat și eventual congelat în departamentele Charente sau Charente-Maritime sau cu denumirea „Beurre des Deux-Sèvres” în cazul untului produs, ambalat și eventual congelat în departamentul Deux-Sèvres.

5. Legătura cu aria geografică

Spre deosebire de alte tipuri de unt de pe piață, „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” se caracterizează prin textura sa atât fermă, cât și maleabilă, fiind apreciat și căutat de-a lungul timpului de către profesioniștii din sectorul de panificație-patiserie pentru foitaj.

Textura untului, atât fermă, cât și maleabilă și, mai precis, conținutul său de grăsime, este direct legată de alimentația vacilor de lapte, care este bogată în porumb. În această regiune cu veri calde și uscate, producția de lapte se bazează în principal pe cultivarea cerealelor și a plantelor furajere pentru hrănirea șeptelului. Aria geografică se află într-o regiune istorică de tranzit și de tranziție între bazinul Parizian și bazinul Aquitaine, pe de-o parte, și între Masivul Central și Masivul Armorican, pe de altă parte. Geografii îl descriu adesea ca fiind un prag topografic, geologic și climatic. Relieful este puțin marcat. Peisajul predominant este format din câmpii întinse și platouri joase, cu suprafețe ondulate, depresiuni și văi în general largi, cu soluri aluvionare, și versanți lini.

Dacă climatul este oceanic pe litoral, acesta se degradează rapid în climat oceanic modificat pe continent, cu risc de secetă persistentă în timpul lunilor de vară.

După criza filoxerei care a decimat plantațiile viticole la sfârșitul secolului XIX, această regiune a fost asociată policulturii și creșterii animalelor, iar în prezent condițiile climatice sunt favorabile cultivării porumbului, care este printre cele mai vechi culturi din Franța. Acesta este cultivat ca nutreț și devine rapid una dintre componentele esențiale în hrana destinată vacilor de lapte. Astăzi, la fel ca și în trecut, animalele sunt ținute „sub supravegherea îndeaproape a omului”; Acestea își petrec cea mai mare parte a timpului în grajduri și tot acolo își primesc și hrana.

Înființarea, în 1888, a primei cooperative de produse lactate în apropiere de Surgères (Charente-Maritime) marchează începutul specializării în domeniul producției untului, care a contribuit la valorizarea producției de lapte din regiune. A urmat apoi producția exclusivă a untului crud. Din motive de igienă, pasteurizarea a devenit rapid necesară în industria produselor lactate la începutul secolului XX pentru fabricarea tuturor produselor, în special a untului. Îmbunătățind condițiile de conservare ale untului, pasteurizarea a permis distribuirea extinsă și recunoașterea acestuia în afara granițelor regiunii de origine. Cu toate acestea, producția de unt crud s-a păstrat până în zilele noastre.

Cunoștințele de specialitate ale producătorilor de unt se bazează și în prezent pe maturarea biologică a smântânii. Această etapă permite diferențierea de producția industrială a untului și este esențială în obținerea calității aromatice a untului. Aceste cunoștințe de specialitate se bazează în special pe alegerea fermenților care sunt în mod particular potriviți pentru compoziția de grăsime din laptele din această arie geografică. În sfârșit, mai recent, dezvoltarea cristalizării controlate a untului destinat în special industriei produselor de patiserie permite consolidarea proprietăților plastice inerente ale untului.

Din punct de vedere comercial, untul a fost comercializat mai întâi sub denumirea „Beurre Charentes-Poitou”, însă odată cu structurarea sectorului și grupare de cooperative, a început să fie comercializat și sub denumirea „Beurre des Charentes” și „Beurre des Deux-Sèvres”.

„Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” se caracterizează prin consecvența culorii, a texturii și a aromei. Are o culoare omogenă crem până la galben pal și se topește în gură. Spre deosebire de alte tipuri de unt de pe piață, acesta se caracterizează prin textura sa atât fermă, precum și maleabilă.

„Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” se distinge, de asemenea, prin caracteristicile sale aromatice, în special gustul de alune și de smântână.

Rația alimentară distribuită vacilor de lapte favorizează producția de lapte bogat în grăsimi, acesta fiind extrem de potrivit pentru fabricarea untului. Porumbul inclus în rația vacilor de lapte, pe tot parcursul anului și în cantități semnificative, este unul dintre elementele care contribuie la caracteristicile laptelui. Textura untului, atât fermă, cât și maleabilă este direct legată de acest regim alimentar. Datorită prezenței porumbului în hrana vacilor de lapte, se observă un conținut constant de grăsime a laptelui și valori ridicate naturale ale acizilor grași saturați, care contribuie la maleabilitatea untului.

În plus, acest sistem alimentar controlat permite o stabilitate a hranei pe tot parcursul anului, indiferent de localizarea fermei în interiorul ariei geografice. Această stabilitate a hranei se reflectă în caracteristicile constante ale „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres”, caracteristici apreciate și căutate de utilizatorii produsului, în special de cei din sectorul panificație-patiserie. Posibilitatea cristalizării controlate sporește confortul utilizării „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” când vine vorba de folosirea acestuia pentru foitaj sau produse de patiserie.

Compoziția untului este, de asemenea, bogată în lactone, molecule aromatice asociate cu note fructate. Această bogăție aromatică se obține datorită maturării biologice a smântânii pe o perioadă lungă de timp, etapă esențială în obținerea calității aromatice a untului, care permite diferențierea untului „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” de producțiile industriale. Spectrul foarte larg de compuși care se formează în timpul procesului de maturare conferă untului „Beurre Charentes-Poitou”/„Beurre des Charentes”/„Beurre des Deux-Sèvres” un buchet aromatic caracteristic, cu un gust de alune și de smântână.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-5fce1a8c-5cdc-49ec-829a-1713050d597f

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 159

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 12 aprilie 2022

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 159/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10603 – CARLYLE / ALTADIA) ( 1 )	1
2022/C 159/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10607 – LONE-STAR FUNDS / SPX FLOW) ( 1 )	2
2022/C 159/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10632 – WATERLAND / DUVENBECK) ( 1 )	3
2022/C 159/04	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10657 – SAMSUNG BIOLOGICS / SAMSUNG BIOEPIS) ( 1 )	4
2022/C 159/05	Inițierea procedurii (Cazul M.10325 – KRONOSPAN / PFLEIDERER POLSKA) ( 1 )	5

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2022/C 159/06	Decizia Consiliului din 7 aprilie 2022 de numire a unor reprezentanți ai statelor membre în calitatea de membri și supleanți în Consiliul de administrație al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară	6
2022/C 159/07	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului – Promovarea implicării tinerilor ca actori ai schimbării în vederea protejării mediului	9
2022/C 159/08	Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile prevăzute în Decizia 2011/235/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/596 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului, astfel cum a fost pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/592 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran	17
2022/C 159/09	Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/235/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran	18
	Comisia Europeană
2022/C 159/10	Rata de schimb a monedei euro — 11 aprilie 2022	19
2022/C 159/11	Comunicarea Comisiei privind nivelul actual al ratelor dobânzii aplicabile recuperării ajutoarelor de stat și al ratelor de referință/scont aplicabile de la 1 mai 2022 (Publicată în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei)	20

Statul membru	Membri	Supleanți
Belgia	Dl Herman DIRICKS	Dl Carl BERTHOT
Bulgaria	Dl Georgi GEORGIEV	Dna Svetlana TCHERKEZOVA
Cehia	Dl Jindřich FIALKA	Dna Jitka GÖTZOVÁ
Danemarca	Dna Annelise FENGER	Dl Henrik Dammand NIELSEN
Germania	Dna Marie-Luise TREBES	Dl Dietrich RASSOW
Estonia	Dl Hendrik KUUSK	Dna Pille TAMMEMÄGI
Irlanda	Dna Pamela BYRNE	Dna Patricia REILLY
Grecia	Dl Antonis ZAMPELAS	Dl George-John NYCHAS
Spania	Dna Isabel PEÑA-REY LORENZO	Dna Ana RODRÍGUEZ CASTAÑO
Franța	Dl Roger GENET	Dl Loïc EVAIN
Croația	Dna Darja SOKOLIĆ	Dna Lidija KOZAČINSKI
Italia	Dl Massimo CASCIELLO	Dl Pierdavide LECCHINI
Cipru	Dl Stelios YIANNOPOULOS	Dl Herodotos HERODOTOU
Letonia	Dl Aivars BĒRZIŅŠ	Dl Jānis RUŠKO
Lituania	Dl Mantas STAŠKEVIČIUS	Dl Deividas KLIUČINSKAS
Luxemburg	Dl Patrick HAU	Dl Marc WEYLAND
Ungaria	Dl Szabolcs PÁSZTOR	Dna Beáta CZEGLÉDI
Malta	Dna Ingrid BORG	Dl Rudie VELLA
Țările de Jos	Dna Ana Isabel VILORIA ALEBESQUE	Dna Marie-Ange DELEN
Austria	Dl Ulrich HERZOG	Dna Josefine SINKOVITS
Polonia	Dna Katarzyna STOŚ	Dl Piotr JEDZINIAK
Portugalia	Dna Ana BATALHA	Dna Susana POMBO
România	Dl Alexandru Nicolae BOCIU	Dl Laszlo CSUTAK-NAGY
Slovenia	Dl Jernej DROFENIK	Dna Ana LE MARECHAL KOLAR
Slovacia	Dna Zuzana NOUZOVSKÁ	Dl Martin POLOVKA
Finlanda	Dna Marjatta RAHKIO	Dl Sebastian HIELM
Suedia	Dna Annica SOHLSTRÖM	Dna Hanna DUFVA

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0900
JPY	yen japonez	137,01
DKK	coroana daneză	7,4375
GBP	lira sterlină	0,83693
SEK	coroana suedeză	10,3128
CHF	franc elvețian	1,0180
ISK	coroana islandeză	140,00
NOK	coroana norvegiană	9,5478
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,429
HUF	forint maghiar	378,27
PLN	zlot polonez	4,6456
RON	leu românesc nou	4,9397
TRY	lira turcească	16,0485
AUD	dolar australian	1,4654
CAD	dolar canadian	1,3738
HKD	dolar Hong Kong	8,5440
NZD	dolar neozeelandez	1,5938
SGD	dolar Singapore	1,4874
KRW	won sud-coreean	1 345,23
ZAR	rand sud-african	15,9127
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9405
HRK	kuna croată	7,5519
IDR	rupia indoneziană	15 658,28
MYR	ringgit Malaiezia	4,6112
PHP	peso Filipine	56,753
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,613
BRL	real brazilian	5,1550
MXN	peso mexican	21,8653
INR	rupie indiană	82,7085

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2022/C 159/12	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul M.10716 – PLD / NBIM / TARGET ASSET BLEISWIJK) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	21
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 159/13	Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului	23
2022/C 159/14	Publicare a unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare	44

De la	La	AT	BE	BG	CY	CZ	DE	DK	EE	EL	ES	FI	FR	HR	HU	IE	IT	LT	LU	LV	MT	NL	PL	PT	RO	SE	SI	SK	UK
1.5.2022	…	-0,35	-0,35	0,00	-0,35	4,85	-0,35	0,08	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	0,26	5,40	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	-0,35	4,06	-0,35	3,38	0,08	-0,35	-0,35	0,86
1.4.2022	30.4.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	4,00	-0,49	0,00	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	4,66	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	3,42	-0,49	3,38	-0,01	-0,49	-0,49	0,66
1.3.2022	31.3.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	4,00	-0,49	-0,03	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	4,02	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	2,85	-0,49	2,74	-0,04	-0,49	-0,49	0,66
1.2.2022	28.2.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	3,29	-0,49	-0,03	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	3,17	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	2,04	-0,49	2,74	-0,05	-0,49	-0,49	0,66
1.1.2022	31.1.2022	-0,49	-0,49	0,00	-0,49	2,49	-0,49	-0,01	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	0,26	2,38	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	-0,49	1,21	-0,49	2,27	-0,03	-0,49	-0,49	0,51


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.