RECOMANDAREA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC

din 2 decembrie 2021

privind un cadru paneuropean de coordonare sistemică a incidentelor cibernetice pentru autoritățile relevante

(CERS/2021/17)

(2022/C 134/01)

CONSILIUL GENERAL AL COMITETULUI EUROPEAN PENTRU RISC SISTEMIC,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (1), în special anexa IX,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (2), în special articolul 3 alineatul (2) literele (b) și (d) și articolele 16 și 18,

având în vedere Decizia CERS/2011/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 20 ianuarie 2011 de adoptare a Regulamentului de procedură al Comitetului european pentru risc sistemic (3), în special articolele 18-20,

întrucât:

(1)

Astfel cum se menționează în considerentul (4) al Recomandării CERS/2013/1 a Comitetului european pentru risc sistemic (4), obiectivul final al politicii macroprudențiale este de a contribui la salvgardarea stabilității sistemului financiar în ansamblu, inclusiv prin consolidarea rezilienței sistemului financiar și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuție sustenabilă a sectorului financiar la creșterea economică. Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) răspunde de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar în Uniune. În îndeplinirea mandatului său, CERS ar trebui să contribuie la prevenirea și atenuarea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare, inclusiv a celor legate de incidentele cibernetice, și să propună modalități de atenuare a acestor riscuri.

(2)

Incidentele cibernetice majore pot prezenta un risc sistemic pentru sistemul financiar, având în vedere potențialul lor de a perturba serviciile și operațiunile financiare critice. Amplificarea unui șoc inițial poate avea loc fie prin contagiune operațională sau financiară, fie printr-o erodare a încrederii în sistemul financiar. Dacă sistemul financiar nu este în măsură să absoarbă aceste șocuri, stabilitatea financiară va fi în pericol, iar această situație poate duce la o criză cibernetică sistemică (5).

(3)

Evoluția constantă a sferei amenințărilor cibernetice și creșterea recentă a numărului incidentelor cibernetice majore sunt indicatori ai unui risc mai mare la adresa stabilității financiare în Uniune. Pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța rolului pe care îl joacă tehnologia în facilitarea funcționării sistemului financiar. Autoritățile și instituțiile relevante au trebuit să își adapteze infrastructura tehnică și cadrele de gestionare a riscurilor la o creștere bruscă a lucrului la distanță, ceea ce a sporit expunerea generală a sistemului financiar la amenințările cibernetice și a permis infractorilor atât să conceapă noi moduri de operare, cât și să le adapteze pe cele existente pentru a exploata situația (6). În acest context, numărul incidentelor cibernetice raportate către Supravegherea Bancară a BCE în anul 2020 a crescut cu 54 % față de anul 2019 (7).

(4)

Un eventual incident cibernetic major pe scară largă, cu viteză și rată de propagare sporite necesită un răspuns eficace din partea autorităților relevante pentru a atenua potențialele efecte negative asupra stabilității financiare. Coordonarea și comunicarea rapidă între autoritățile relevante la nivelul Uniunii pot contribui la evaluarea din timp a impactului unui incident cibernetic major asupra stabilității financiare, menținând încrederea în sistemul financiar și limitând contagiunea la alte instituții financiare, contribuind astfel la prevenirea transformării unui incident cibernetic major într-un risc la adresa stabilității financiare.

(5)

Șocul subiacent are o origine inedită față de crizele financiare și de lichiditate tradiționale cu care se confruntă, de obicei, autoritățile relevante. Pe lângă aspectele financiare, evaluarea globală a riscurilor trebuie să includă amploarea și impactul perturbărilor operaționale, deoarece acestea ar putea influența alegerea instrumentelor macroprudențiale. În mod similar, stabilitatea financiară ar putea influența, de asemenea, alegerea de către experții cibernetici a factorilor operaționali de atenuare. Acest lucru necesită o coordonare strânsă și rapidă și o comunicare deschisă, pentru a putea, printre altele, consolida conștientizarea situației.

(6)

Riscul unui eșec în coordonarea autorităților există și trebuie abordat. Autoritățile relevante din Uniune vor trebui să se coordoneze între ele și cu alte autorități, cum ar fi Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), cu care de obicei nu interacționează. Întrucât un număr semnificativ de instituții financiare din Uniune își desfășoară activitatea la nivel mondial, este posibil ca un incident cibernetic major să nu fie limitat la Uniune sau să fie declanșat din afara Uniunii și ar putea necesita coordonarea la nivel mondial a răspunsului.

(7)

Autoritățile relevante trebuie să fie pregătite pentru aceste interacțiuni. În caz contrar, ar exista riscul ca acestea să ia măsuri inconsecvente care contrazic sau periclitează răspunsurile altor autorități. Un astfel de eșec în materie de coordonare ar putea amplifica șocul pentru sistemul financiar, ducând la o erodare a încrederii în funcționarea sistemului financiar care, în cel mai rău caz, ar reprezenta un risc pentru stabilitatea financiară (8). Prin urmare, ar trebui luate măsurile necesare pentru a aborda riscul la adresa stabilității financiare care decurge dintr-un eșec de coordonare în cazul unui incident cibernetic major.

(8)

Raportul CERS (2021) „Mitigating systemic cyber risk” (Atenuarea riscului cibernetic sistemic) (9) identifică necesitatea de a institui un cadru paneuropean de coordonarea în cazul incidentelor cibernetice sistemice (EU-SCICF) pentru autoritățile relevante din Uniune. Obiectivul EU-SCICF ar fi acela de a crește nivelul de pregătire al autorităților relevante pentru a facilita un răspuns coordonat la un eventual incident cibernetic major. Raportul CERS (2021) „Mitigating systemic cyber risk” oferă evaluarea CERS cu privire la caracteristicile cadrului care ar fi necesare, prima facie, pentru a aborda riscul unui eșec de coordonare.

(9)

Obiectivul principal al prezentei recomandări este de a valorifica unul dintre rolurile avute în vedere pentru autoritățile europene de supraveghere (AES) în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (10) (denumită în continuare „DORA”) de a permite treptat un răspuns coordonat eficace la nivelul Uniunii în cazul unui incident transfrontalier major legat de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) sau al unei amenințări conexe care ar avea un impact sistemic asupra sectorului financiar al Uniunii în ansamblu. Acest proces va conduce la crearea EU-SCICF pentru autoritățile relevante.

(10)

EU-SCICF nu ar trebui să vizeze înlocuirea cadrelor existente, ci eliminarea oricăror lacune în materie de coordonare și comunicare între autoritățile relevante, precum și cu alte autorități din Uniune și cu alți actori-cheie la nivel internațional. În acest sens, ar trebui luată în considerare poziționarea EU-SCICF în actualul cadru referitor la criza financiară și în cel al Uniunii în materie de incidente cibernetice. În ceea ce privește coordonarea între autoritățile relevante în sine, ar trebui să se ia în considerare, fără a se limita la acestea, rolurile și activitățile Grupului de cooperare pentru rețele și sisteme informatice (NIS) pentru entitățile financiare prevăzute de Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului (11) și mecanismele de coordonare avute în vedere prin instituirea unității cibernetice comune, alături de implicarea ENISA.

(11)

În special, propunerea de a lansa pregătirea EU-SCICF urmărește să aprobe rolurile potențiale ale AES, astfel cum sunt prevăzute în propunerea DORA. DORA propune ca „AES, prin intermediul Comitetului comun și în colaborare cu autoritățile competente, Banca Centrală Europeană (BCE) și CERS, să poată stabili mecanisme care să permită schimbul de practici eficace între sectoarele financiare în vederea îmbunătățirii conștientizării situației și a identificării vulnerabilităților și riscurilor cibernetice comune la nivelul tuturor sectoarelor” și „pot elabora exerciții de gestionare a crizelor și pentru situații neprevăzute care implică scenarii de atacuri cibernetice, cu scopul de a dezvolta canale de comunicare și de a permite treptat un răspuns coordonat eficace la nivelul UE în cazul unui incident transfrontalier major legat de TIC sau al unei amenințări conexe cu un impact sistemic asupra sectorului financiar al Uniunii în ansamblu” (12). Un cadru paneuropean, cum ar fi EU-SCICF, nu există încă și ar trebui instituit și dezvoltat în contextul DORA.

(12)

Având în vedere riscul la adresa stabilității financiare din Uniune care decurge din riscul cibernetic, lucrările pregătitoare pentru instituirea treptată a EU-SCICF ar trebui, în măsura posibilului, să înceapă chiar înainte de a fi pe deplin aplicabil cadrul juridic și de politică necesar pentru instituirea sa. Acest cadru juridic și de politică va fi complet finalizat odată ce dispozițiile relevante ale DORA și ale actelor sale delegate vor deveni aplicabile.

(13)

O comunicare eficace contribuie la conștientizarea situației în rândul autorităților relevante și, prin urmare, este o condiție prealabilă indispensabilă pentru coordonarea la nivelul Uniunii în timpul incidentelor cibernetice majore. În acest sens, ar trebui definită infrastructura de comunicații necesară pentru coordonarea răspunsului la un incident cibernetic major. Acest lucru ar implica precizarea tipului de informații care trebuie partajate, a canalelor regulate care trebuie utilizate pentru schimbul de astfel de informații și a punctelor de contact cu care ar trebui să se facă schimb de informații. Schimbul de informații trebuie să respecte cerințele legale existente. În plus, ar putea fi necesar ca autoritățile relevante să definească un plan de acțiune clar și protocoalele care trebuie respectate pentru a asigura o coordonare adecvată între autoritățile implicate în planificarea unui răspuns coordonat la un incident cibernetic major.

(14)

O criză cibernetică sistemică va necesita instituirea unei cooperări depline la nivel național și la nivelul Uniunii. Prin urmare, se poate avea în vedere desemnarea unor puncte de contact pentru AES, BCE și fiecare stat membru dintre autoritățile sale naționale relevante, care ar trebui să fie comunicate AES, pentru a stabili principalii interlocutori ai sistemului de coordonare al EU-SCICF care să fie informați în cazul unui incident cibernetic major. Necesitatea de a desemna puncte de contact ar trebui evaluată în cursul dezvoltării EU-SCICF, ținând seama de punctul unic de contact desemnat în temeiul Directivei (UE) 2016/1148 pe care statele membre l-au stabilit cu privire la securitatea rețelelor și a sistemelor informatice pentru a asigura cooperarea transfrontalieră cu alte state membre și cu Grupul de cooperare NIS (13).

(15)

Desfășurarea de exerciții de gestionare a crizelor și de intervenție în situații de urgență ar putea facilita punerea în aplicare a EU-SCICF și ar permite autorităților să evalueze gradul lor de pregătire pentru o criză cibernetică sistemică la nivelul Uniunii. Astfel de exerciții ar permite autorităților să tragă niște concluzii și ar permite îmbunătățirea și evoluția continuă a EU-SCICF.

(16)

Pentru dezvoltarea EU-SCICF, este esențial ca AES să desfășoare împreună activități pregătitoare relevante pentru a lua în considerare potențialele elemente-cheie ale cadrului, precum și resursele și nevoile necesare pentru a continua dezvoltarea acestuia. Ulterior, AES ar putea începe să lucreze la o analiză preliminară a oricăror obstacole care ar putea afecta capacitatea AES și a autorităților relevante de a înființa EU-SCICF și de a face schimb de informații relevante prin intermediul canalelor de comunicare în cazul unui incident cibernetic major. O astfel de analiză ar constitui un pas important care ar sta la baza oricărei acțiuni ulterioare, fie de natură legislativă fie a altor inițiative de sprijin pe care Comisia Europeană le-ar putea lua în etapa de punere în aplicare post-DORA,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

SECȚIUNEA 1

RECOMANDĂRI

Recomandarea A – Instituirea unui cadru paneuropean de coordonare a incidentelor cibernetice sistemice (EU-SCICF)

1.

Se recomandă ca, astfel cum se prevede în propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (denumită în continuare „DORA”), autoritățile europene de supraveghere (AES), în solidar prin Comitetul comun și împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE), Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) și autoritățile naționale relevante, să înceapă pregătirile pentru dezvoltarea treptată a unui răspuns coordonat eficace la nivelul Uniunii în cazul unui incident cibernetic transfrontalier major sau al unei amenințări conexe care ar putea avea un impact sistemic asupra sectorului financiar al Uniunii. Lucrările pregătitoare în vederea unui răspuns coordonat la nivelul Uniunii ar trebui să implice dezvoltarea treptată a EU-SCICF pentru AES, BCE, CERS și autoritățile naționale relevante. Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, o evaluare a necesarului de resurse pentru dezvoltarea eficace a EU-SCICF.

2.

Se recomandă ca AES să efectueze, având în vedere subrecomandarea A(1), în consultare cu BCE și CERS, o cartografiere și o analiză ulterioară a obstacolelor actuale, a obstacolelor juridice și a altor obstacole operaționale din calea dezvoltării eficiente a EU-SCICF.

Recomandarea B – Stabilirea punctelor de contact ale EU-SCICF

Se recomandă desemnarea de către AES, BCE și fiecare stat membru, din rândul autorităților lor naționale relevante, a unui punct principal de contact care ar trebui comunicat AES. Această listă de contacte va facilita dezvoltarea cadrului și, odată ce EU-SCICF va fi instituit, punctele de contact și CERS ar trebui să fie informate în cazul unui incident cibernetic major. De asemenea, ar trebui avută în vedere coordonarea între EU-SCICF și punctul unic de contact desemnat în temeiul Directivei (UE) 2016/1148 pe care statele membre l-au instituit cu privire la securitatea rețelelor și a sistemelor informatice pentru a asigura cooperarea transfrontalieră cu alte state membre și cu Grupul de cooperare pentru rețele și sisteme informatice.

Recomandarea C – Măsuri adecvate la nivelul Uniunii

Se recomandă ca, pe baza rezultatelor analizelor efectuate în conformitate cu recomandarea A, Comisia să ia în considerare măsurile adecvate necesare pentru a asigura coordonarea eficace a răspunsurilor la incidentele cibernetice sistemice.

SECȚIUNEA 2

PUNERE ÎN APLICARE

1.   Definiții

În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:

(a)	„cibernetic” înseamnă legat de, din cadrul sau prin intermediul infrastructurii informaționale interconectate a interacțiunilor dintre persoane, procese, date și sisteme de informații (14);

(b)	„incident cibernetic major” înseamnă un incident legat de TIC cu un potențial impact negativ major asupra rețelelor și a sistemelor informatice care sprijină funcțiile critice ale entităților financiare (15);

(c)

„criză cibernetică sistemică” înseamnă un incident cibernetic major care provoacă un nivel de perturbare a sistemului financiar al Uniunii care ar putea avea consecințe negative grave pentru buna funcționare a pieței interne și pentru funcționarea economiei reale. O astfel de criză ar putea rezulta dintr-un incident cibernetic major care cauzează șocuri pe o serie de canale, inclusiv operaționale, de încredere și financiare;

(d)

„autorități europene de supraveghere” sau „AES” înseamnă Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (16), împreună cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (denumite, în continuare, în mod colectiv „AES”) (18).

(e)	„comitet comun” înseamnă Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere prevăzut la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și Regulamentul (UE) nr. 1095/2010;

(f)

„autoritate națională relevantă” înseamnă 1. o autoritate competentă sau de supraveghere dintr-un stat membru, astfel cum se specifică în actele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, precum și orice altă autoritate națională competentă, astfel cum se specifică în actele Uniunii care conferă sarcini AES; 2. o autoritate competentă dintr-un stat membru desemnată în conformitate cu: i. articolul 4 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19), fără a aduce atingere atribuțiilor specifice conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (20); ii. articolul 22 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (21); iii. articolul 37 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului (22); iv. articolul 4 din Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului (23); v. articolul 3 alineatul (1) litera (ee) prima liniuță din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (24); vi. articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (25); vii. articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (26); viii. articolul 67 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (27), ix. articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012; x. articolul 44 din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (28), xi. articolul 97 din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (29); xii. articolul 30 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (30); xiii. articolul 12 din Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului (31); xiv. articolul 47 din Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului (32); xv. articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (33); xvi. articolul 3 alineatul (2) și articolul 32 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (34); xvii. articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului (35); xviii. articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului (36); 3. o autoritate însărcinată cu adoptarea și/sau activarea măsurilor de politică macroprudențială sau cu alte atribuții de stabilitate financiară, cum ar fi analiza justificativă aferentă, inclusiv, dar fără a se limita la: i. o autoritate desemnată în temeiul titlului VII capitolul 4 din Directiva 2013/36/UE sau al articolul 458 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (37); ii. autoritatea macroprudențială care are obiectivele, mecanismele, atribuțiile, competențele, instrumentele și cerințele privind asumarea răspunderii, precum și alte caracteristici stabilite în Recomandarea CERS/2011/3 a Comitetului european pentru risc sistemic (38);

(g)	„autoritate relevantă” înseamnă 1. o AES; 2. BCE pentru atribuțiile care îi sunt conferite în conformitate cu articolul 4 alineatele (1) și (2) și cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013; 3. o autoritate națională relevantă.

2.   Criterii de punere în aplicare

Aplicarea prezentei recomandări trebuie să țină cont de următoarele criterii:

(a)	principiul proporționalității și cel al necesității de a cunoaște ar trebui respectate în mod corespunzător, ținându-se totodată cont de obiectivul și cuprinsul fiecărei recomandări;

(b)	ar trebui îndeplinite criteriile specifice de conformitate stabilite în anexă în legătură cu fiecare recomandare.

3.   Calendar pentru măsurile aplicate ca urmare a recomandării

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, destinatarii trebuie să comunice Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS acțiunile întreprinse drept răspuns la prezenta recomandare sau să justifice orice lipsă de acțiune. Destinatarii trebuie să transmită o astfel de comunicare în conformitate cu următoarele termene:

1.

Recomandarea A (a) Până la 30 iunie 2023, dar nu mai devreme de șase luni de la intrarea în vigoare a DORA, AES sunt invitate să transmită Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS un raport intermediar privind punerea în aplicare a subrecomandării A(1). (b) Până la 30 iunie 2024, dar nu mai devreme de 18 luni de la intrarea în vigoare a DORA, AES sunt invitate să transmită Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS un raport final privind punerea în aplicare a subrecomandării A(1). (c) Până la 30 iunie 2025, dar nu mai devreme de 30 luni de la intrarea în vigoare a DORA, AES sunt invitate să transmită Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS un raport privind punerea în aplicare a subrecomandării A(2).

2.	Recomandarea B Până la 30 iunie 2023, dar nu mai devreme de șase luni de la intrarea în vigoare a DORA, AES, BCE și statele membre sunt invitate să transmită Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și CERS un raport privind punerea în aplicare a Recomandării B.

3.

Recomandarea C (a) Până la 31 decembrie 2023, dar nu mai devreme de 12 luni de la intrarea în vigoare a DORA, Comisia este invitată să prezinte Parlamentului European, Consiliului și CERS un raport privind punerea în aplicare a Recomandării C în vederea raportului intermediar al AES în conformitate cu subrecomandarea A(1). (b) Până la 31 decembrie 2025, dar nu mai devreme de 36 luni de la intrarea în vigoare a DORA, Comisia este invitată să transmită Parlamentului European, Consiliului și CERS un raport privind punerea în aplicare a Recomandării C în vederea rapoartelor AES în conformitate cu recomandarea A.

4.   Monitorizare și evaluare

1.

Secretariatul CERS: (a) va oferi asistență destinatarilor, asigurând coordonarea raportării și furnizarea de modele relevante și, dacă este cazul, informații detaliate privind procedura și calendarul pentru măsurile adoptate în urma recomandării; (b) va verifica măsurile aplicate de destinatari, va acorda asistență la cerere și va prezenta Consiliului general rapoarte privind măsurile aplicate. Evaluările vor fi inițiate după cum urmează: (i) în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a DORA, în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor A și B; (ii) în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a DORA, în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării C; (iii) în termen de 24 luni de la intrarea în vigoare a DORA, în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării A; (iv) în termen de 36 luni de la intrarea în vigoare a DORA, în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării A; (v) în termen de 42 luni de la intrarea în vigoare a DORA, în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării C;

2.	Consiliul general va evalua măsurile și justificările raportate de către destinatari și, după caz, va putea decide că prezenta recomandare nu a fost respectată și destinatarul nu a justificat în mod adecvat lipsa de acțiune.

---

(1)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(2)  JO L 331, 15.12.2010, p. 1.

(3)  OJ C 58, 24.2.2011, p. 4.

(4)  Recomandarea CERS/2013/1 a Comitetului european pentru risc sistemic din 4 aprilie 2013 privind obiectivele intermediare și instrumentele politicii macroprudențiale (JO C 170, 15.6.2013, p. 1).

(5)  A se vedea „Systemic cyber risk” (Riscul cibernetic sistemic), CERS, februarie 2020, disponibil pe website-ul CERS la adresa www.esrb.europa.eu

(6)  A se vedea „Internet Organised Crime Threat Assessment” (Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată pe internet), Europol, 2020, disponibil pe website-ul Europol la adresa www.europol.europa.eu

(7)  A se vedea „IT and cyber risk: a constant challenge” (Tehnologia informației și riscul cibernetic: o provocare constantă), BCE, 2021, disponibil pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu

(8)  A se vedea „Systemic cyber risk” (Riscul cibernetic sistemic), CERS, februarie 2020, disponibil pe website-ul CERS la adresa www.esrb.europa.eu

(9)  A se vedea „Mitigating systemic cyber risk” (Atenuarea riscului cibernetic sistemic), CERS, 2021, (publicat ulterior).

(10)  COM(2020) 595 final.

(11)  Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

(12)  A se vedea proiectul de articol 43 din propunerea pentru DORA.

(13)  A se vedea Comisia Europeană, Grupul de cooperare NIS, disponibil pe website-ul Comisiei Europene, la adresa www.ec.europa.eu

(14)  A se vedea Cyber Lexicon, FSB, 12 noiembrie 2018, disponibil pe website-ul FSB la adresa www.fsb.org.

(15)  A se vedea articolul 3 punctul 7 din DORA .

(16)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(18)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(19)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(21)  Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(22)  Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).

(23)  Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64).

(24)  COM(2020) 593 final.

(25)  Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

(26)  Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(27)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(28)  Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(29)  Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(30)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(31)  Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (JO L 26, 2.2.2016, p. 19).

(32)  Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) (JO L 354, 23.12.2016, p.37).

(33)  Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1)

(34)  Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).

(35)  Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).

(36)  Regulamentul (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru întreprinderi și de modificare a Regulamentul (UE) 2017/1129 și a Directiva (UE) 2019/1937 (JO L 347, 20.10.2020, p. 1).

(37)  Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1)

(38)  Recomandarea CERS/2011/3 a Comitetului european pentru risc sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale (JO C 41, 14.2.2012, p. 1).

Rata de schimb a monedei euro (1)

24 martie 2022

(2022/C 134/02)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0978
JPY	yen japonez	133,71
DKK	coroana daneză	7,4397
GBP	lira sterlină	0,83288
SEK	coroana suedeză	10,3555
CHF	franc elvețian	1,0225
ISK	coroana islandeză	141,20
NOK	coroana norvegiană	9,4923
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,720
HUF	forint maghiar	374,44
PLN	zlot polonez	4,7421
RON	leu românesc nou	4,9489
TRY	lira turcească	16,2917
AUD	dolar australian	1,4668
CAD	dolar canadian	1,3806
HKD	dolar Hong Kong	8,5897
NZD	dolar neozeelandez	1,5812
SGD	dolar Singapore	1,4912
KRW	won sud-coreean	1 342,53
ZAR	rand sud-african	16,1478
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9933
HRK	kuna croată	7,5745
IDR	rupia indoneziană	15 778,31
MYR	ringgit Malaiezia	4,6396
PHP	peso Filipine	57,426
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,837
BRL	real brazilian	5,3057
MXN	peso mexican	22,1770
INR	rupie indiană	83,8790

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări economice emis la reuniunea din 30 aprilie 2021 referitor la un proiect de decizie preliminară în Cazul M.8181 – Merck / Sigma-Aldrich – procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (1)

Raportor: România

(2022/C 134/03)

Raportul final al consilierului-auditor (1)

Cazul M.8181 – Merck/Sigma-Aldrich [articolul 14 alineatul (1) Procedura]

(2022/C 134/04)

I.   INTRODUCERE

1.

Prezentul raport se referă la un proiect de decizie („proiectul de decizie”) în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2) („Regulamentul privind concentrările economice”). Constatările proiectului de decizie arată că Sigma-Aldrich Corporation („Sigma”) a furnizat Comisiei, în mod intenționat sau din neglijență, informații incorecte și/sau care induc în eroare în cursul examinării achiziționării de către Merck KGaA („Merck”) a controlului exclusiv asupra Sigma în cazul M.7435 – Merck/Sigma Aldrich („examinarea concentrării”) (3). Potrivit proiectului de decizie, Sigma a furnizat informații incorecte și/sau care induc în eroare în răspunsul său la două cereri de informații ale Comisiei, formulate în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și în formularul final RM transmis în temeiul articolului 20 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 802/2004 al Consiliului (4) („regulamentul de punere în aplicare”).

II.   CONTEXT

2.

La 15 iunie 2015, în urma examinării concentrării, Comisia a declarat achiziționarea de către Merck a societății Sigma ca fiind compatibilă cu piața internă, sub rezerva anumitor măsuri corective („decizia privind concentrarea”). Pachetul de măsuri corective aprobat prin decizia privind concentrarea a inclus cesionarea majorității activității Sigma privind solvenții și substanțele anorganice în SEE („activitatea cesionată”). Încheierea acordului dintre Merck și Sigma a fost condiționată de semnarea unui acord de vânzare a activității cesionate cu un cumpărător adecvat, aprobat de Comisie.

3.

În perioada 19-20 octombrie 2015, Merck și Sigma au semnat un acord cu Honeywell International Inc. („Honeywell”) pentru vânzarea activității cesionate. Acest acord a inclus o listă cuprinzând anumite active care au fost excluse în mod explicit din sfera activității pe care Sigma urma să o vândă întreprinderii Honeywell („Lista activelor excluse”). Lista activelor excluse conținea o referință la o cerere de brevet intitulat „sistem de închidere pentru un recipient”, care era de fapt o referință la proiectul iCap al Sigma. iCap, un proiect dezvoltat în comun de Sigma și Metrohm AG, este un capac inteligent pentru recipiente, care asigură închiderea etanșă a recipientelor ce conțin substanțe chimice lichide și le conectează la instrumentele de titrare.

4.

La 10 noiembrie 2015, Comisia a aprobat întreprinderea Honeywell drept cumpărător adecvat al activității cesionate, iar la 18 noiembrie 2015, Merck a finalizat achiziționarea Sigma. La 15 decembrie 2015, Honeywell a finalizat achiziția activității cesionate.

5.

La 10 februarie 2016, mandatarul însărcinat cu monitorizarea numit în cazul M.7435 („mandatarul însărcinat cu monitorizarea”) a comunicat Direcției Generale Concurență („DG Concurență”) opinia Honeywell potrivit căreia iCap ar fi trebuit să fie inclus în activitatea cesionată. Potrivit Honeywell, iCap era extrem de important pentru viabilitatea activității cesionate și a fost inclus în mod necuvenit în lista activelor excluse.

6.

La 29 iulie 2016, Comisia a informat Merck că erau în curs proceduri privind posibila furnizare de informații incorecte și/sau care induc în eroare de către Merck și Sigma în vederea unei eventuale aplicări a unor amenzi în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice.

III.   SOLICITĂRI DE APLICARE A SECRETULUI PROFESIONAL AL AVOCATULUI

7.

La 14 octombrie 2016, Comisia a adoptat două decizii în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările economice, solicitând Merck și Sigma să furnizeze date din 2015 privind e-mailurile anumitor persoane din Merck și Sigma [„deciziile din octombrie în temeiul articolului 11 alineatul (3)”] (5). Deși Merck și Sigma au furnizat anumite documente, răspunsul lor nu a fost considerat complet de Comisie, în special din cauza solicitărilor Merck și Sigma de aplicare a secretului profesional al avocatului (legal professional privilege – „LPP”), care au fost considerate prea ample. În consecință, la 1 decembrie 2016, Comisia a adoptat două noi decizii în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările economice, solicitând informațiile care nu fuseseră furnizate de Merck și Sigma ca răspuns la deciziile adoptate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din octombrie [„deciziile din decembrie în temeiul articolului 11 alineatul (3)”] (6). Merck și Sigma au furnizat răspunsuri la deciziile adoptate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din decembrie 2016 și ianuarie 2017 și au transmis registre actualizate ale documentelor supuse secretului profesional al avocatului în februarie 2017, martie 2017, aprilie 2017 și iunie 2017.

8.

Cu toate acestea, DG Concurență și Merck au avut în continuare divergențe cu privire la sfera solicitărilor Merck de aplicare a LPP și, prin urmare, la 30 august 2017, Merck a solicitat consilierului-auditor să examineze, în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Decizia 2011/695/UE, afirmațiile sale potrivit cărora anumite documente solicitate de Comisie în contextul procedurilor prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice (denumite în continuare „documentele contestate”) sunt acoperite de LPP. Merck a transmis documentele contestate consilierului-auditor într-un format securizat în mod acceptabil la 7 noiembrie 2017 (7).

9.

Cei doi consilieri-auditori în funcție la momentul respectiv au decis că unul dintre aceștia, dl Stragier, va acționa în calitate de consilier-auditor pentru cererea formulată de Merck în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Decizia 2011/695/UE și că celălalt, dl Wils, va acționa în calitate de consilier-auditor în toate celelalte scopuri în cazul M.8181 și că acesta din urmă nu va avea acces la documentele contestate.

10.

La 1 august 2018, în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Decizia 2011/695/UE, consilierul-auditor a transmis opinia sa preliminară cu privire la caracterul privilegiat al anumitor documente ale Merck directorului responsabil pentru acest caz și Merck. Opinia preliminară a fost, în esență, că argumentele generale ale Merck erau, în mare măsură, eronate sau exagerate și că modul inadecvat în care au fost prezentate numeroasele sale solicitări specifice însemna că acestea nu puteau fi acceptate în continuare pe baza cererii formulate de Merck în august 2017. La 8 septembrie 2018, Merck a răspuns la opinia preliminară, contestând constatările acesteia, dar încurajându-l pe consilierul-auditor să propună măsuri adecvate pentru a promova o „soluționare reciproc acceptabilă” a acestei chestiuni, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Decizia 2011/695/UE. La 16 octombrie 2018, consilierul-auditor a prezidat o reuniune între DG Concurență și Merck, în cadrul căreia au fost discutate soluții la problema documentelor contestate.

11.

La 9 noiembrie 2018, Merck a convenit asupra unui protocol care să permită DG Concurență să aibă acces la documentele contestate într-o cameră de date („protocolul”). La 23 noiembrie 2018, în urma unei analize efectuate în conformitate cu procedura descrisă în protocol, DG Concurență a identificat anumite documente pe care dorea să se bazeze în investigația sa și a invitat Merck să renunțe la solicitările sale privind LPP cu privire la aceste documente. Merck a acceptat să renunțe la solicitările sale cu privire la unele dintre documente, dar nu și cu privire la altele. La 2 mai 2019, membrii echipei responsabile de caz din cadrul DG Concurență au participat la o întâlnire cu consilierul juridic al Merck, în cursul căreia echipa responsabilă de caz a luat act de documentele cu privire la care Merck solicita în continuare aplicarea LPP. Aceste note au fost adăugate la dosarul Comisiei în prezentul caz numai în scopul unei eventuale proceduri de respingere a solicitărilor privind aplicarea LPP cu privire la aceste documente specifice (8).

IV.   COMUNICAREA PRIVIND OBIECȚIUNILE ȘI PRIMA AUDIERE

12.

La 7 iulie 2017, Comisia a adresat Merck și Sigma o comunicare privind obiecțiunile („CO”) și a acordat acces la dosar la 10 iulie 2017. În CO, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că, în cursul examinării concentrării , atât Merck, cât și Sigma au încălcat articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice prin faptul că, în mod intenționat (în cazul Sigma) sau cel puțin din neglijență (în cazul Merck), au furnizat Comisiei informații incorecte și/sau care induc în eroare.

13.

Termenul inițial de transmitere a observațiilor de către părți, și anume 31 august 2017, a fost prelungit în mai multe rânduri, în primul rând pentru a permite Comisiei să stabilească o serie de amenzi posibile, care ar putea fi impuse părților în cazul în care acestea ar încheia un acord de cooperare. La 30 aprilie 2018, părțile au informat DG Concurență că nu sunt dispuse să încheie un acord de cooperare în condițiile propuse de Comisie. Părțile și-au prezentat observațiile scrise la CO („răspunsul la CO”) în aceeași zi și au formulat o cerere de acces suplimentar la dosar.

14.

În urma cererii de acces suplimentar la dosar, DG Concurență a furnizat părților, în mod continuu, o serie de documente suplimentare. Ultimele documente nesoluționate au fost trimise părților la 5 octombrie 2018.

15.

În răspunsul la CO, părțile au solicitat posibilitatea de a-și dezvolta argumentele în cadrul unei audieri. Audierea („prima audiere”) a avut loc la 11 septembrie 2018.

16.

La 12 noiembrie 2018, părțile au furnizat un răspuns suplimentar la CO, incluzând în special observațiile lor în urma accesului suplimentar la dosar.

V.   COMUNICAREA SUPLIMENTARĂ PRIVIND OBIECȚIUNILE ȘI A DOUA AUDIERE

17.

La 30 iunie 2020, Comisia a adoptat o comunicare suplimentară privind obiecțiunile („CSO”) împotriva Sigma. CSO a înlocuit în totalitate CO și nu a menținut afirmațiile din CO referitoare la Merck.

18.

În CSO, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că, prin faptul că nu a comunicat Comisiei existența iCap în cursul examinării concentrării, Sigma, în mod intenționat sau cel puțin din neglijență, a furnizat informații incorecte și/sau care induc în eroare: (a) în sensul articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, în răspunsurile sale la două cereri ale Comisiei, formulate în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și (b) în sensul articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind concentrările economice, printr-o transmitere de informații și documente în formularul RM prevăzut în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare.

19.

Sigma a primit acces la dosar la 7 iulie 2020 și și-a prezentat observațiile scrise la CSO la 15 septembrie 2020 („răspunsul la CSO”), în termenul (prelungit) specificat de DG Concurență.

20.

În răspunsul la CSO, Sigma a solicitat posibilitatea de a-și prezenta argumentele în cadrul unei audieri. Această audiere („a doua audiere”) a avut loc la 13 noiembrie 2020 (9).

VI.   SOLICITĂRILE SIGMA REFERITOARE LA LIPSA IMPARȚIALITĂȚII

VI.1.   Argumentele Sigma

21.

Atât în cadrul primei audieri, cât și în cadrul celei de a doua audieri, precum și în răspunsul la CO (10) și în răspunsul la CSO (11), Sigma (și Merck) au susținut că organizarea investigației în cazul M.8181 a fost predispusă la părtinire și, prin urmare, a încălcat principiile imparțialității și bunei administrări. Potrivit Sigma, problema părtinirii apare din cauza circumstanțelor specifice ale cazului, care implică faptul că Sigma a furnizat informații care induc în eroare echipa responsabilă de caz în cursul examinării concentrării, precum și faptul că aceste afirmații sunt investigate de aceeași echipă responsabilă de caz care este „victima” presupusului comportament care induce în eroare (12). În răspunsul la CSO, Sigma, făcând trimitere la jurisprudența Curții de Justiție („Curtea”) și a Curții Europene a Drepturilor Omului („CEDO”) privind imparțialitatea (13), a susținut că investigația din prezenta procedură a fost organizată astfel încât să dea „impresia puternică că investigația nu a fost imparțială din motive obiective”. Sigma a susținut, de asemenea, că anumite aspecte ale investigației sugerează că este posibil ca echipa responsabilă de caz „să nu fi fost complet imparțială din motive subiective”. În susținerea argumentelor sale, Sigma a prezentat o serie de argumente de fapt pe care le-a susținut în sprijinul opiniei sale potrivit căreia instrumentarea cauzei de către Comisie este lipsită de imparțialitate, inclusiv următoarele: a. Includerea în CO a unei trimiteri la un e-mail intern din partea consilierului intern al Sigma cu privire la faptul că responsabilul de caz „este neînduplecat” (14), fără ca acest lucru să fie în mod clar legat de fondul cauzei (15) , (16). b. Comunicatul de presă al Comisiei din 6 iulie 2017 anunța adoptarea unei CO (17), care includea o declarație potrivit căreia „[iCap] era strâns legat de activitatea cesionată și avea potențialul de a crește substanțial vânzările. Prin neincluderea acestuia, viabilitatea activității cesionate a fost afectată”. Potrivit Sigma, textul comunicatului de presă era inadecvat, deoarece „a stabilit concluzii ferme cu privire la rolul iCap în activitatea cesionată și nu a acordat Sigma (și, la momentul respectiv, Merck) prezumția de nevinovăție care se impunea” (18). c. În CO, echipa responsabilă de caz a arătat o „dorință nejustificată de a se baza pe dovezi în sprijinul concluziilor sale la prima vedere”, inclusiv bazându-se în mod nejustificat pe observațiile prezentate de Honeywell (19). În aceeași ordine de idei, în CSO (potrivit Sigma), de asemenea, echipa responsabilă de caz „a calificat eronat documentele și rezultatele testelor de piață în ceea ce privește presupusa importanță a C&D” (20). d. Echipa responsabilă de caz, cu toate că (potrivit Sigma) a recunoscut inițial că textul clar al angajamentelor și lista de active excluse din acordul de vânzare-cumpărare dintre Merck și Honeywell (21) nu au oferit prea multă flexibilitate pentru o investigație, a informat totuși Honeywell că „va vedea ce se poate face” (22). e. CSO implică un „standard dublu al nivelului de diligență pe care este de așteptat să îl demonstreze diferiții actori în procesul de examinare a concentrărilor” (23). Sigma susține că, deși, pe de o parte, prin CSO se urmărește tragerea la răspundere cvasipenală a întreprinderii Sigma pentru nedezvăluirea informațiilor privind iCap, pe de altă parte, prin CSO nu se preconizează ca echipa responsabilă de caz (sau mandatarul însărcinat cu monitorizarea) să fi observat o trimitere la iCap în lista activelor excluse.

22.

În cele din urmă, Sigma a susținut că procedurile actuale diferă de cele din cazul GE/LM Wind (24), în care consilierul-auditor, în raportul său final (25), a respins argumentele General Electric potrivit cărora o investigație similară (și anume, una în care echipa responsabilă de caz era responsabilă atât pentru procedura de autorizare, cât și pentru investigația privind informațiile care induc în eroare) a creat aparența unei atitudini părtinitoare (26). În raportul final privind GE/LM Wind, consilierul-auditor a concluzionat că afirmațiile General Electric privind atitudinea părtinitoare din motive obiective nu sunt convingătoare, în special pentru că acestea au trecut cu vederea: „(i) faptul că o decizie finală în această procedură nu este luată de echipa responsabilă de caz, ci de Comisie, în calitate de instituție, acționând prin intermediul colegiului, la încheierea unei proceduri care implică numeroși actori în afară de echipa responsabilă de caz și (ii) sistemul intern de control și echilibru asociat din procedura de aplicare a articolului 14 din Regulamentul privind concentrările economice” (27). Potrivit Sigma, prezenta procedură diferă de cele din cazul GE/LM Wind, deoarece (a) elementele de probă demonstrează că deschiderea investigației a dat naștere aparenței unei atitudini părtinitoare; (b) Sigma (spre deosebire de General Electric) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la atitudinea părtinitoare în cursul primei audieri; și (c) implicarea a „numeroși actori” în procedură nu atenuează aparența unei atitudini părtinitoare, întrucât investigația în cazul M.8181 a fost „condusă de la început” de echipa responsabilă de caz. În opinia Sigma, implicarea ierarhiei Comisiei în aprobarea deciziei finale ar putea remedia cazurile evidente de părtinire, dar nu este o garanție suficientă atunci când configurația generală a cazului este afectată de atitudinea părtinitoare din motive obiective. Potrivit Sigma, niciunul dintre „numeroșii actori” implicați în procedură nu a efectuat o analiză detaliată a faptelor și a documentelor pentru a-și forma o opinie independentă și informată, aceștia trebuind să se bazeze pe informațiile care le-au fost prezentate de echipa responsabilă de caz.

VI.2.   Examinarea argumentelor Sigma

VI.2.1.   Principii generale

23.

Trebuie amintit mai întâi că, potrivit afirmațiilor constante ale Curții, Comisia nu este o instanță sau un tribunal în sensul articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și al articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”) (28). Curtea a mai afirmat că sistemul de control al Uniunii este compatibil cu articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și cu articolul 47 din cartă (29).

24.

Având în vedere cele de mai sus, reiese că jurisprudența CEDO citată de Sigma (menționată la nota de subsol 14 de mai sus) nu este direct relevantă în acest context, întrucât se referă la cerința de imparțialitate din partea instanțelor. Nici trimiterea făcută de Sigma la Ziegler nu susține poziția sa: în această cauză, Curtea a constatat că, din moment ce deciziile Comisiei sunt supuse controlului sistemului judiciar al Uniunii Europene, iar dreptul Uniunii prevede un sistem care să permită instanțelor să controleze deciziile Comisiei, aceasta din urmă nu putea fi considerată în același timp „victimă” a unei încălcări și „judecător” care sancționează încălcarea respectivă (30).

25.

Desigur, aceasta nu înseamnă că Comisia (în calitate de organ administrativ) este scutită de obligația de a acționa cu imparțialitate. Dimpotrivă, dreptul la bună administrare, astfel cum este consacrat la articolul 41 din cartă, prevede că orice persoană are dreptul de a beneficia de un tratament imparțial în ceea ce privește problemele sale. În această privință, devine relevant să se examineze dacă, în speță, Comisia a acționat în mod imparțial. Astfel cum reiese din jurisprudența Curții, cerința de imparțialitate cuprinde atât elemente subiective, cât și obiective (31).

VI.2.2.   Considerații privind imparțialitatea din motive subiective

26.

Argumentele Sigma cu privire la imparțialitatea din motive subiective nu sunt deosebit de convingătoare și, din motivele descrise mai jos, orice argument privind părtinirea efectivă din partea echipei responsabile de caz devine mai puțin relevant atunci când procesul decizional al Comisiei este luat în considerare pe deplin.

27.

În ceea ce privește comunicatul de presă, chiar dacă o parte din formulare poate fi criticată (în sensul că ar fi putut da impresia că Comisia a emis o opinie prematură privind evaluarea anumitor fapte), plângerea Sigma nu este, în cele din urmă, convingătoare, întrucât, potrivit comunicatului de presă, concluziile CO erau preliminare (32). Caracterul preliminar al poziției Comisiei la momentul comunicatului de presă și existența „prezumției de nevinovăție” sunt, de fapt, ilustrate perfect de faptul că Merck, deși destinatară a CO, nu este destinatară a proiectului de decizie.

28.

În ceea ce privește argumentul Sigma potrivit căruia Comisia ar fi dorit în mod nejustificat să utilizeze elemente de probă în sprijinul concluziilor sale la prima vedere, Sigma pare să conteste pur și simplu utilizarea în CO și CSO a unor elemente de probă incorecte (în opinia sa) ca dovadă a „entuziasmului” și a părtinirii echipei responsabile de caz. Cu toate acestea, esența unei comunicări privind obiecțiunile este de a oferi părților posibilitatea de a prezenta observații cu privire la cazul Comisiei, inclusiv cu privire la utilizarea elementelor de probă. Afirmația potrivit căreia Comisia a utilizat în mod incorect elementele de probă nu poate, ca atare, să constituie o dovadă de părtinire. Chiar dacă Sigma ar fi îndreptățită să afirme că Comisia a interpretat în mod eronat anumite elemente de probă, aceasta nu demonstrează, în sine, atitudinea părtinitoare, ci, în cel mai rău caz, ar putea trăda o înțelegere deficitară a unui document (33).

29.

Argumentul Sigma referitor la „standardele duble”, astfel cum este prezentat la punctul 21(e) de mai sus, nu este nici el convingător, întrucât problema în discuție în cazul M.8181 este dacă Sigma a furnizat Comisiei, în mod intenționat sau din neglijență, informații incorecte și/sau care induc în eroare. Faptul că echipa responsabilă de caz ar fi putut sau nu ar fi putut să identifice existența iCap în lista activelor excluse nu este relevant pentru constatarea unei încălcări, iar Sigma nu explică motivele pentru care aceasta ar conduce la o atitudine părtinitoare în cadrul investigației. În plus, Sigma nu explică motivul pentru care standardul de diligență al Comisiei în îndeplinirea sarcinilor sale în speță ar trebui aliniat la cel al Sigma în împrejurările care au determinat prezentul caz, în care asimetria informațiilor dintre Sigma și Comisie a fost deosebit de pronunțată (34).

30.

În orice caz, chiar admițând că Sigma a dat dovadă de o atitudine părtinitoare din motive subiective din partea unuia sau a mai multor membri ai echipei responsabile de caz, acest lucru nu ar fi suficient pentru a demonstra că Comisia, în calitate de instituție, a avut o atitudine părtinitoare în mod subiectiv, astfel cum pare să sugereze Sigma (35).

VI.2.3.   Considerații privind imparțialitatea din motive obiective

31.

Curtea a precizat în mod repetat că exercitarea de către Comisie, în calitate de organ administrativ, atât a funcției de examinare, cât și a celei de sancționare nu constituie o încălcare a acestei cerințe de imparțialitate, întrucât deciziile sale sunt supuse controlului instanței Uniunii (36). Esența prezentei cauze este dacă situația de fapt din prezenta procedură este oarecum diferită de alte cauze de drept al concurenței în care Comisia acționează atât în calitate de investigator, cât și în calitate de factor de decizie sau dacă există „garanții suficiente pentru a exclude [...] orice bănuială legitimă [cu privire la părtinire]” (37).

32.

De la bun început, ar trebui reamintit faptul că, deși echipa responsabilă de caz are, fără îndoială, o funcție importantă în procesul de investigare, aceasta nu decide cu privire la rezultatul cazului: această sarcină este îndeplinită de colegiul comisarilor (38). În plus, o acuzație de atitudine părtinitoare de acest tip ignoră sistemul de control și echilibru instituit în cadrul procedurilor decizionale interne ale Comisiei. Adoptarea oricărei decizii necesită implicarea mai multor actori (39). Argumentul Sigma potrivit căruia numeroșii actori implicați în procesul decizional nu constituiau o „garanție suficientă”, întrucât aceștia „nu efectuaseră o examinare detaliată a faptelor și a documentelor pentru a-și forma o opinie independentă și informată în cauză”, nu este credibil în speță. Implicarea acestor actori a avut un rol esențial în reducerea domeniului de aplicare al cazului Comisiei, întrucât CSO nu a abordat (contrar CO) nicio obiecție față de Merck și a oferit Sigma posibilitatea de a-și prezenta argumentele în cadrul celei de a doua audieri. Sigma însăși a recunoscut eficacitatea procesului de audiere în cursul observațiilor din cadrul celei de a doua audieri (40), ceea ce ar indica faptul că opinia Sigma este că audierea oferă un forum eficient pentru ca părțile să își prezinte cazul unui public mai larg decât echipa responsabilă de caz, ceea ce poate conduce la restrângerea domeniului de aplicare al unui caz sau chiar la abandonarea completă a acestuia.

33.

Nici hotărârile din cauzele Spania/Consiliul și August Wolff (citate de Sigma în cursul celei de a doua audieri și/sau în răspunsul la CSO) nu susțin argumentele Sigma. În cauza Spania/Consiliul, Spania a contestat o decizie a Consiliului prin care acesta din urmă îi impusese o amendă pentru denaturarea datelor privind deficitul, în urma unei investigații și a unei recomandări din partea Comisiei. Potrivit Spaniei, Comisia încălcase cerința imparțialității obiective prin faptul că încredințase desfășurarea investigației în cauză în mare parte aceleiași echipe care participase la vizitele de rutină anterioare și la evaluările pentru verificarea calității anumitor date (inclusiv a datelor privind deficitul) furnizate de Spania înainte de începerea procedurii relevante. Respingând argumentele Spaniei potrivit cărora imparțialitatea obiectivă a fost încălcată, Curtea a observat, în primul rând, că investigația care a condus la recomandarea Comisiei de a impune o amendă, precum și vizitele și evaluările calității datelor privind deficitul și a altor date se înscriu în cadre juridice separate și au scopuri diferite (41). Prin urmare, vizitele prealabile și evaluările calității datelor nu au influențat prematur, în sine, opinia care putea fi reținută de Comisie cu privire la existența unor denaturări ale acelorași date (42). În al doilea rând, Curtea a arătat că regulamentele relevante nu confereau unui anumit departament (43) al Comisiei competența de a decide deschiderea procedurii de investigare, nici responsabilitatea desfășurării investigației, nici competența de a prezenta Consiliului recomandarea necesară la încheierea acesteia. Această competență a fost conferită Comisiei, o instituție care acționează în calitate de organism colegial. În consecință, Curtea a constatat că rolul atribuit personalului Comisiei în cadrul procedurii de investigare nu putea fi considerat „decisiv” nici pentru desfășurarea, nici pentru rezultatul acestei proceduri (44).

34.

În cauza August Wolff, Curtea, aplicând considerații similare celor din cauza Spania/Consiliul, a concluzionat că cerința imparțialității din motive obiective nu este îndeplinită în ceea ce privește procedura atacată. Cauza August Wolff a vizat sesizarea de către autoritatea germană competentă (BfArM) a Comitetului pentru medicamente de uz uman („Comitetul”) cu privire la refuzul autorizației de introducere pe piață a unui anumit medicament. Problema încălcării imparțialității din motive obiective a apărut deoarece Comitetul a numit un raportor principal din Germania pentru a-și elabora avizul, acest raportor fiind, de asemenea, angajat al BfArM. La momentul sesizării comitetului, BfArM se afla în litigiu cu recurentele cu privire la refuzul său de a reînnoi autorizația de introducere pe piață a medicamentului în cauză. Curtea a considerat următorii factori ca fiind relevanți pentru analiza sa privind imparțialitatea din motive obiective: că procedura în fața BfArM și procedura în fața Comitetului vizau îndeplinirea aceluiași scop material (45) și au fost, de asemenea, considerate ca fiind de aceeași natură; raportorul Comitetului își asumă un rol important în elaborarea avizului pe care Comitetul este invitat să îl emită și are responsabilități proprii în cadrul acestei proceduri; și că numai în circumstanțe excepționale Comisia ar fi îndreptățită să nu urmeze avizul Comitetului (46). Potrivit Curții, terții observatori puteau să considere în mod legitim că BfArM, prin sesizarea Comitetului, continua să își urmărească interesele proprii pe plan național și că exista posibilitatea ca angajații BfArM care erau implicați în cadrul procedurii desfășurate la Comitet să nu acționeze imparțial (47).

35.

Analiza efectuată de Curte în cauzele menționate mai sus nu indică o constatare a unei încălcări a imparțialității din motive obiective în prezenta procedură. Atât în cauza Spania/Consiliul, cât și în cauza August Wolff, potrivit Curții, caracterul comun al scopului celor două proceduri care au condus la invocarea unui conflict de interese constituie un element esențial în evaluarea sa. În cauza August Wolff, atât procedurile germane, cât și cele europene au vizat acordarea unei autorizații de introducere pe piață a medicamentului în cauză. Drept consecință, raportoarea germană s-a confruntat în mod inevitabil cu un conflict de interese în cadrul procesului european, întrucât nu putea fi considerată imparțială atunci când angajatorul său nu numai că refuzase deja autorizația de introducere pe piață în cauză, ci era, de asemenea, implicat într-un litigiu cu recurentele în această privință. Pe de altă parte, în cauza Spania/Consiliul, Curtea a observat că investigația Comisiei privind denaturarea anumitor date în legătură cu deficitul și evaluarea de rutină prealabilă a calității acelorași date au avut scopuri diferite și, prin urmare, a constatat că activitatea de evaluare prealabilă nu a influențat prematur opinia care putea fi adoptată de Comisie cu privire la investigația ulterioară privind denaturarea datelor.

36.

Aplicând considerațiile de mai sus procedurilor în curs, se pare că obiectul și natura investigației în cazul M.7435 și cele ale investigației în cazul M.8181 sunt diferite. Într-adevăr, investigația din cazul M.7435 a avut ca scop luarea unei decizii privind autorizarea unei concentrări economice în temeiul articolului 8 alineatele (1)-(3) din Regulamentul privind concentrările economice. Pe de altă parte, investigația din cazul M.8181 urmărește să stabilească dacă Merck și/sau Sigma (din neglijență sau în mod intenționat) au furnizat Comisiei informații incorecte și/sau care induc în eroare în contextul examinării concentrării în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice. Nu este clar modul în care analiza efectuată de echipa responsabilă de cazul M.7435 ar împiedica-o să acționeze imparțial în cazul M.8181.

37.

În plus, în hotărârea în cauza August Wolff, Curtea a subliniat importanța deosebită a raportorului în procesul decizional din cauza respectivă, arătând că acesta are „un rol important în elaborarea avizului” și „responsabilități proprii”. În mod similar, în hotărârea în cauza Spania/Consiliul, Curtea a examinat dacă rolul persoanelor acuzate de lipsă de imparțialitate era „decisiv” pentru desfășurarea sau rezultatul procedurii. În cadrul procedurilor actuale, echipa responsabilă de caz, deși deține o poziție importantă în raport cu investigația, nu este responsabilă pentru rolul decizional. Contrar afirmației Sigma că „investigația din cazul M.8181 a fost condusă de la început de echipa responsabilă de caz” (48), cert este că alți actori decât echipa responsabilă de caz au avut un rol decisiv în reconfigurarea cazului și în reducerea domeniului de aplicare al eventualei încălcări în comparație cu cea descrisă în CO. Cu siguranță, nu este o situație în care poziția echipei responsabile de caz nu ar fi urmată decât „în mod excepțional” de Comisie, la fel ca în cauza August Wolff.

38.

Având în vedere considerațiile de mai sus, argumentele Sigma privind lipsa de imparțialitate nu sunt convingătoare.

VII.   OBSERVAȚII FINALE

39.

Proiectul de decizie în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE se referă numai la obiecțiunile cu privire la care Sigma a avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

40.

În ansamblu, se poate concluziona că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale a fost respectată în cursul prezentei proceduri.

---

(1)  În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței, JO L 275, 20.10.2011, p. 29 („Decizia 2011/695/UE”).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(3)  În prezentul raport, Sigma și Merck sunt denumite împreună „părțile”.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 802/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 133, 30.4.2004, p. 1).

(5)  C(2016) 6772 (final) (Merck), C(2016) 6771 final (Sigma).

(6)  C(2016) 8202 (final) (Merck), C(2016) 8210 (final) (Sigma).

(7)  Merck a solicitat inițial consilierului-auditor să examineze solicitările Merck privind aplicarea LPP în peste 9 635 de documente, dar numărul acestora a fost redus ulterior la 7 980 de documente în urma observațiilor inițiale ale consilierului-auditor cu privire la domeniul de aplicare al LPP în temeiul dreptului Uniunii.

(8)  În temeiul protocolului, Comisia putea decide să inițieze proceduri de respingere a solicitărilor Merck privind aplicarea LPP cu privire la anumite documente, în cazul în care Merck își menținea solicitările cu privire la documente care, în opinia Comisiei, nu ar fi acoperite de LPP. Decizia 2011/695/UE nu conferă consilierului-auditor competențe decizionale în ceea ce privește solicitările privind aplicarea LPP, ci doar capacitatea de a formula o recomandare motivată adresată membrului competent al Comisiei, fără a dezvălui conținutul potențial privilegiat al documentului. Având în vedere acordul dintre DG Concurență și Merck, nu a fost necesară o astfel de recomandare din partea consilierului-auditor.

(9)  Din cauza actualei pandemii de coronavirus, a doua audiere s-a desfășurat de la distanță, prin videoconferință criptată securizată, precum și prin intermediul unei săli de audiere virtuale, protejată prin parolă (transmisă în direct pe internet) pentru persoanele care nu trebuiau să ia cuvântul în cadrul celei de a doua audieri.

(10)  Răspunsul la CO, punctele 147, 148 și 322.

(11)  Răspunsul CSO, punctele 284 – 294.

(12)  Răspunsul CSO, punctul 286.

(13)  La punctul 5.1 din răspunsul la CSO și în cursul celei de a doua audieri, Sigma a făcut trimitere la hotărârea în cauza Ziegler/Comisia, C-439/11 P, EU:C:2011:815 („Ziegler”), punctul 155; Hotărârea din cauza Spania/Consiliul Uniunii Europene, C-521/15, EU:C:2017:982 („Spania/Consiliul”), punctul 91; Hotărârea din cauza Padovani/Italia, 13396/87, 26 februarie 1993, punctul 25; Hotărârea din cauza Grande Stevens și alții/Italia, 18640/10, 4 martie 2014, punctul 137 și cauza Toziczka/Polonia, 29995/08, 24 iulie 2012, punctul 36. În cadrul celei de a doua audieri, Sigma a făcut, de asemenea, referire la recenta hotărâre în cauza August Wolff și Remedia/Comisia, C-680/16 P, EU:C:2019:257 („August Wolff”). La punctul 282 din răspunsul la CSO și în cursul celei de a doua audieri, Sigma a citat, de asemenea, o serie de hotărâri ale instanțelor din Anglia și Țara Galilor sau din Regatul Unit, dar nu a explicat motivele pentru care acestea erau relevante pentru interpretarea dreptului Uniunii.

(14)  CO, nota de subsol 351.

(15)  Răspunsul CSO, punctul 290.

(16)  După cum o confirmă răspunsul la CSO, această trimitere a fost eliminată din CSO.

(17)  Comunicatul de presă al Comisiei din 6 iulie 2017 intitulat „Comisia susține că Merck și Sigma-Aldrich, General Electric și Canon au încălcat normele UE de procedură privind concentrările economice” IP/17/1924 („comunicatul de presă”).

(18)  Răspunsul la CSO, punctul 292 litera (a).

(19)  De exemplu, la punctul 292 litera (e) din răspunsul la CSO, Sigma afirmă că, „[î]n primăvara anului 2016, echipa responsabilă de caz a acceptat inițial ideea Honeywell potrivit căreia iCap era un proiect esențial, ceea ce a complicat cazul în etapa comunicării privind obiecțiunile din 6 iulie 2017 și continuă să îl complice în prezent. […]”.

(20)  Răspunsul la CSO, punctul 292 litera (c).

(21)  Lista activelor excluse cuprindea o serie de active destinate a fi excluse din sfera activității vândute către Honeywell. Brevetul referitor la iCap a fost inclus în această listă de active excluse.

(22)  Răspunsul la CSO, punctul 292 litera (d).

(23)  Răspunsul CSO, punctul 293.

(24)  Cazul M.8436 – General Electric Company/LM Wind Power Holding [procedura prevăzută la articolul 14 alineatul (1)].

(25)  Raportul final al consilierului-auditor – General Electric Company/LM Wind Power Holding (articolul 14), 2020/C 24/05, JO C 24, 24.1.2020, p. 7-11 („raportul final GE/LM Wind”).

(26)  Răspunsul CSO, punctele 295-302.

(27)  Raportul final GE/LM Wind, punctul 17.

(28)  A se vedea hotărârea în cauza Musique Diffusion française și alții/Comisia, cauzele conexate C-100/80-103/80, EU:C:1983:158 punctul 7.

(29)  A se vedea hotărârea în cauza Otis/Comisia, C-199/11, EU:C:2012:684, punctele 56-64 și hotărârea în cauza Chalkor/Comisia, C-386/10 P, EU:C:2011:815, punctul 67.

(30)  A se vedea hotărârea în cauza Ziegler, punctul 159.

(31)  A se vedea hotărârea în cauza Ziegler, punctul 155, hotărârea în cauza Gorostiaga Atxalandabaso/Parlamentul, C-308/07 P, EU:C:2009:103, punctul 46, Avizul AG Kokott în cauza Spania/Consiliul, C-521/15, EU:C:2017:420, punctele 97-115.

(32)  Mai precis, potrivit comunicatului de presă „Comisia a informat întreprinderea germană Merck KGaA și Sigma-Aldrich cu privire la concluzia sa preliminară că întreprinderile au furnizat informații incorecte sau care induc în eroare în contextul achiziționării Sigma-Aldrich de către Merck. [...] Concluzia preliminară a Comisiei este că Merck și Sigma-Aldrich nu au furnizat Comisiei informații importante cu privire la un proiect de inovare cu relevanță pentru anumite substanțe chimice de laborator aflate în centrul analizei Comisiei.” (adnotarea noastră).

(33)  A se vedea, prin analogie, hotărârea în cauza JCB Service/Comisia, T-67/01, EU:T:2004:3, punctul 55.

(34)  Argumentul Sigma potrivit căruia Comisia ar fi trebuit să observe menționarea iCap în lista activelor excluse nu are, în niciun caz, legătură cu faptele care pot da naștere unei încălcări în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice. Chiar dacă Comisia ar fi observat că iCap era menționat în lista activelor excluse, acest lucru nu ar fi avut nicio influență asupra posibilității ca Sigma să fi furnizat din neglijență sau în mod intenționat informații incorecte și/sau care induc în eroare în cursul examinării concentrării.

(35)  A se vedea, prin analogie, hotărârea în cauza ABB Asea Brown Boveri/Comisia, T-31/99, EU:T:2002:77, punctul 104.

(36)  A se vedea hotărârea în cauza Bollore/Comisia, T-372/10, EU:T:2012:325, punctul 66, și hotărârea în cauza Enso Española/Comisia, T-348/94, EU:T:1998:102, punctele 56-64.

(37)  A se vedea hotărârea în cauza Ziegler, punctul 155.

(38)  A se vedea, prin analogie, hotărârea în cauza Chronopost SA/Comisia, C-341/06, EU:C:2007:20, punctul 54.

(39)  Printre actorii relevanți (alții decât echipa responsabilă de caz) se numără comisarul pentru concurență, asistat de membrii cabinetului său; conducerea superioară a DG Concurență, inclusiv directorul general al DG Concurență; unitatea de coordonare orizontală relevantă a DG Concurență; echipa economistului-șef (după caz); serviciul juridic; „serviciile asociate” din Comisie, consilierului-auditor și Comitetului consultativ privind concentrările economice. În plus, sistemul prevede, de asemenea, posibilitatea unui exercițiu de „evaluare inter pares” în Comisie, care a avut loc în cadrul prezentei proceduri.

(40)  Mai precis, în cursul audierii, unul dintre reprezentanții legali ai Sigma a declarat că „audierile chiar funcționează” (adnotarea noastră) și că prezenta procedură „ilustrează perfect valoarea unor astfel de audieri”.

(41)  Mai precis, vizitele anterioare s-au întemeiat pe articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul 479/2009 din 25 mai privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (JO 2009, L 145, p. 1) și au avut ca scop să permită departamentului competent al Comisiei (Eurostat) să evalueze calitatea datelor privind datoria și deficitul raportate de două ori pe an de către statele membre. În schimb, procedura de investigare a fost întemeiată pe articolul 8 alineatul (3) din același regulament și a avut ca scop să permită Comisiei să întreprindă toate investigațiile necesare pentru a constata existența unor denaturări ale datelor menționate, produse intenționat sau din neglijență gravă, atunci când constată indicii serioase privind existența unor fapte care pot să constituie o astfel de denaturare. Hotărârea din cauza Spania/Consiliul, punctele 96-98.

(42)  A se vedea hotărârea în cauza Spania/Consiliul, punctele 100-101.

(43)  În acest caz, Eurostat.

(44)  A se vedea hotărârea în cauza Spania/Consiliul, punctele 102-104.

(45)  Și anume de a decide cu privire la calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor în scopul acordării autorizației de introducere pe piață.

(46)  A se vedea hotărârea în cauza August Wolff, punctele 31-35.

(47)  A se vedea hotărârea în cauza August Wolff, punctele 38-39.

(48)  Răspunsul la CSO, punctul 300.

REZUMAT AL DECIZIEI COMISIEI

din 3 mai 2021

de impunere a unor amenzi în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului

[Cazul M.8181 – MERCK/SIGMA-ALDRICH (ART. 14.1)]

[notificată cu numărul C(2021) 2400]

(Numai versiunea în limba engleză este autentică)

(2022/C 134/05)

La data de 3 mai 2021, Comisia a adoptat o decizie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi („Regulamentul privind concentrările economice”) (1) , în special al articolului 14 alineatul (1) din regulament. O versiune neconfidențială a textului integral al deciziei este disponibilă în versiunea lingvistică autentică a cazului pe site-ul Direcției Generale Concurență, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?clear=1&policy_area_id=2

I.   SITUAȚIA DE FAPT

A.   Întreprinderile în cauză

(1)

Sigma-Aldrich Corporation („Sigma-Adlrich”, SUA) își desfășoară activitatea în domeniul dezvoltării, producției și furnizării de instrumente și servicii din domeniul științelor vieții și de produse chimice, reactivi analitici și instrumente de laborator. În urma încheierii tranzacției la 18 noiembrie 2015, Sigma-Aldrich a devenit o filială a Merck.

(2)

Merck KGaA („Merck”, Germania) este o societate din domeniul produselor farmaceutice și chimice, cu activitate la nivel mondial. Printre alte produse și servicii, la momentul achiziției Sigma-Aldrich, Merck dezvolta și comercializa substanțe chimice de laborator, inclusiv solvenți și substanțe anorganice.

B.   Examinarea de către Comisie conform procedurii de control al concentrărilor economice

(3)

La 22 septembrie 2014, Merck și Sigma-Aldrich (denumite în continuare, împreună, „părțile”) au semnat un acord de cumpărare de acțiuni, prin care Merck urma să dobândească, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul asupra întregii societăți Sigma-Aldrich, prin achiziționare de titluri („tranzacția”).

(4)

La 21 aprilie 2015, tranzacția a fost notificată în mod oficial Comisiei prin transmiterea unui formular CO în temeiul articolului 4 din Regulamentul privind concentrările economice (2). În aceeași zi, Comisia a lansat etapa I a investigației de piață în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice.

(5)

La 13 mai 2015, Comisia a informat părțile că, în urma etapei I a investigației de piață și pe baza informațiilor transmise de părți, tranzacția era susceptibilă să dea naștere unor îndoieli serioase în legătură cu compatibilitatea sa cu piața internă în ceea ce privește produsele chimice de laborator, în special în ceea ce privește solvenții și substanțele anorganice în SEE (3).

(6)

La 22 mai 2015, pentru a atenua îndoielile serioase cu privire la solvenți și substanțe anorganice în SEE, Merck și Sigma-Aldrich au prezentat în mod oficial angajamente inițiale, împreună cu un formular inițial RM. Angajamentele inițiale au constat în cesionarea majorității activităților Sigma-Aldrich privind solvenții și substanțele anorganice în SEE („activitatea cesionată”). În aceeași zi, Comisia a lansat un test de piață al angajamentelor inițiale.

(7)

La 29 mai 2015, Comisia a trimis părților o cerere de informații (request for information – „RFI”) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice („RFI I-3”), care includea întrebări privind conținutul formularului inițial RM. La 2 iunie 2015, părțile au răspuns la majoritatea întrebărilor din RFI I-3.

(8)

La 2 iunie 2015, Comisia a trimis părților o altă cerere de informații în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice („RFI I-4”), adresând întrebări specifice privind acordurile de cercetare și dezvoltare („C&D”) și personalul asociate activității Sigma-Aldrich din domeniul solvenților și al substanțelor anorganice în SEE. La 8 iunie 2015, părțile au răspuns la RFI I-4.

(9)

Având în vedere feedbackul primit în cursul testului de piață și observațiile Comisiei, părțile au îmbunătățit și au modificat angajamentele inițiale. La 11 iunie 2015, angajamentele finale au fost transmise Comisiei. La 12 iunie 2015, părțile au transmis versiunea finală a formularului RM.

(10)

La 15 iunie 2015, Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (b) și al articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, declarând tranzacția compatibilă cu piața internă, sub rezerva condițiilor și a obligațiilor prevăzute în angajamentele finale („decizia de autorizare”).

C.   Evenimentele ulterioare deciziei de autorizare

(11)

Încheierea acordului dintre Merck și Sigma-Aldrich a fost condiționată de semnarea unui acord de vânzare a activității cesionate cu un cumpărător adecvat, aprobat de Comisie.

(12)

La 19-20 octombrie 2015, Merck și Sigma-Aldrich au semnat un acord cu Honeywell International Inc. („Honeywell”) pentru vânzarea activității cesionate. La 10 noiembrie 2015, Comisia a aprobat societatea Honeywell drept cumpărător adecvat al activității cesionate, iar la 18 noiembrie 2015, Merck a finalizat achiziția Sigma-Aldrich. La 15 decembrie 2015, Honeywell a finalizat achiziția activității cesionate.

(13)

În februarie 2016, în contextul procesului de cesionare, Comisia a fost informată că un proiect de C&D pe care Sigma-Aldrich îl dezvolta împreună cu Metrohm AG („Metrohm”, Germania) ar fi trebuit să fie inclus în activitatea cesionată. Acest proiect de C&D era iCap. Conform informațiilor primite, iCap era extrem de important pentru viabilitatea activității cesionate și a fost exclus în mod necuvenit din sfera acesteia.

II.   Acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor

(14)

La 29 iulie 2016, Comisia a transmis părților o scrisoare pentru a le informa că era în curs o investigație în vederea unei posibile revocări a deciziei de autorizare în temeiul articolului 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul privind concentrările economice și a impunerii unei posibile amenzi în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice (4).

(15)

La 7 iulie 2017, Comisia a adresat societăților Merck și Sigma-Aldrich o comunicare privind obiecțiunile („CO”), specificând opinia sa preliminară, potrivit căreia atât Merck, cât și Sigma-Aldrich au încălcat articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice, întrucât au furnizat Comisiei, în mod intenționat (Sigma-Aldrich) sau cel puțin din neglijență (Merck), informații incorecte și/sau care induc în eroare.

(16)

Merck și Sigma-Aldrich au răspuns la CO la 30 aprilie 2018. În răspunsul la CO, părțile au solicitat posibilitatea de a-și prezenta argumentele în cursul unei audieri. Această audiere a avut loc la 11 septembrie 2018.

(17)

La 30 iunie 2020, Comisia a adoptat o comunicare suplimentară privind obiecțiunile („CSO”) împotriva Sigma-Aldrich. CSO a înlocuit în totalitate CO și nu a menținut afirmațiile din CO referitoare la Merck.

(18)

La 15 septembrie 2020, Sigma-Aldrich a răspuns la CSO. În răspunsul la CSO, Sigma-Aldrich a solicitat posibilitatea de a-și prezenta argumentele în cursul unei audieri. Această audiere a avut loc la 13 noiembrie 2020.

(19)

Statele membre au fost consultate cu privire la proiectul de decizie în Comitetul consultativ în materie de concentrări din 30 aprilie 2021, care a emis un aviz favorabil. Consilierul-auditor a dat un aviz favorabil cu privire la procedură în raportul său, care a fost transmis la 30 aprilie 2021.

III.   REZUMAT

(20)

În temeiul Regulamentului privind concentrările economice, Comisia poate impune amenzi întreprinderilor care, în mod intenționat sau din neglijență, încalcă obligațiile procedurale consacrate în Regulamentul privind concentrările economice.

(21)

În special, potrivit articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice, Comisia poate impune întreprinderilor, prin decizie, amenzi care nu depășesc 1 % din cifra totală de afaceri a întreprinderii în cauză „în cazul în care, în mod intenționat sau din neglijență: (a) acestea furnizează informații incorecte sau care induc în eroare într-o cerere [...]; (b) acestea furnizează informații incorecte sau care induc în eroare ca răspuns la o solicitare formulată în temeiul articolului 11 alineatul (2)”.

(22)

Pe baza ansamblului de elemente de probă colectate în cursul procedurii, în decizie se afirmă că Sigma-Aldrich a încălcat articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice în contextul achiziției sale de către Merck. În consecință, decizia impune o amendă societății Sigma-Aldrich în temeiul articolului 14 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

IV.   Încălcările comise de Sigma-Aldrich

A.   iCap

(23)

iCap este o tehnologie care constă într-un capac de recipiente inteligent, dezvoltată de Sigma-Aldrich în cooperare cu Metrohm, un producător de instrumente de laborator. iCap asigură închiderea etanșă a unui recipient care conține o substanță chimică lichidă și accesul instrumentului la substanța chimică. Ca urmare a acestui fapt, iCap asigură un risc limitat de contaminare și permite schimbul de date între instrument și recipient.

(24)

Conform investigației Comisiei, Sigma-Aldrich: (i) a intenționat să utilizeze dispozitivul iCap cu recipientele sale pentru solvenți și substanțe anorganice și (ii) a prevăzut că dispozitivul iCap va determina o creștere semnificativă a vânzărilor și a cotelor sale de piață pe piețele relevante.

B.   Încălcarea articolului 14 alineatul (1) litera (a) în cazul formularului RM

(25)

Sigma-Aldrich (împreună cu Merck) a transmis Comisiei un formular RM care însoțește angajamentele sale finale.

(26)

Secțiunea 5.3 din formularul RM prevede în mod explicit o listă și o descriere a „oricăror inovații sau noi produse ori servicii prevăzute” pentru activitatea cesionată. În această secțiune trebuie indicate toate inovațiile sau noile produse prevăzute pentru activitatea care urmează să fie cesionată.

(27)

Sigma-Aldrich ar fi trebuit să menționeze iCap în răspunsul la secțiunea 5.3 din formularul RM. iCap utilizat împreună cu solvenți și substanțe anorganice constituia un „nou produs prevăzut”. iCap era, de asemenea, un proiect inovator. În plus, iCap a fost dezvoltat special pentru soluțiile de titrare volumetrică, soluțiile de titrare Karl Fischer și solvenții pentru cromatografia în fază lichidă de înaltă performanță (HPLC) care: (i) făceau parte din activitatea cesionată și (ii) reprezentau marea majoritate a vânzărilor în SEE de produse care puteau fi utilizate împreună cu iCap.

(28)

Sigma-Aldrich nu a menționat iCap în răspunsul la secțiunea 5.3 din formularul RM. În schimb, Sigma-Aldrich a indicat că „nu sunt prevăzute în mod iminent produse noi sau inovații pentru” activitatea cesionată.

(29)

Comisia concluzionează că, întrucât nu a menționat iCap și a declarat că nu sunt prevăzute în mod iminent produse noi sau inovații, Sigma-Aldrich a furnizat informații incorecte și/sau care induc în eroare în secțiunea 5.3 din formularul RM, încălcând articolul 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind concentrările economice.

C.   Încălcarea articolului 14 alineatul (1) litera (b) în cazul RFI I-3

(30)

Comisia a trimis părților o RFI la 29 mai 2015, RFI I-3. Întrebarea 6 din RFI I-3 solicita părților să descrie toate diferențele dintre activitatea cesionată și activitatea Sigma-Aldrich privind solvenții și substanțele anorganice în SEE.

(31)

iCap ar fi trebuit să fie menționat în răspunsul la întrebarea 6 din RFI I-3. iCap a fost dezvoltat pentru soluții de titrare volumetrică, soluții de titrare Karl Fischer și solvenți pentru HPLC și, prin urmare, făcea parte din activitatea Sigma-Aldrich privind solvenții și substanțele anorganice în SEE. Cu toate acestea, iCap a fost exclus din activitatea cesionată. Prin urmare, acesta a constituit o diferență între activitatea cesionată și activitatea Sigma-Aldrich privind solvenții și substanțele anorganice în SEE.

(32)

Sigma-Aldrich nu a menționat iCap în răspunsul la întrebarea 6 din RFI I-3. În schimb, Sigma-Aldrich a identificat în mod explicit alte active ca fiind excluse din sfera activității cesionate (de exemplu, solvenții anhidri uscați). Acest răspuns a fost, în cele din urmă, integrat în secțiunea 5.12 a formularului RM.

(33)

Comisia concluzionează că, întrucât nu a menționat iCap și a indicat alte active ca fiind excluse din sfera activității cesionate, Sigma-Aldrich a furnizat informații incorecte și/sau care induc în eroare în răspunsul la întrebarea 6 din RFI I-3, încălcând articolul 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

D.   Încălcarea articolului 14 alineatul (1) litera (b) în cazul RFI I-4

(34)

Comisia a trimis părților o RFI la 2 iunie 2015, RFI I-4. Întrebările 12, 13 și 16 din RFI I-4 au invitat părțile să detalieze activitățile sau funcțiile de C&D legate de activitatea Sigma-Aldrich în domeniul solvenților și al substanțelor anorganice în SEE (inclusiv existența acordurilor și a personalului de C&D).

(35)

iCap ar fi trebuit să fie menționat în răspunsul la întrebările 12, 13 și 16 din RFI I-4. Acordul de C&D încheiat între Sigma-Aldrich și Metrohm cu privire la iCap se referea la solvenții și substanțele anorganice în SEE. Unsprezece angajați ai Sigma-Aldrich lucrau la proiectul iCap și, prin urmare, erau responsabili pentru C&D în domeniul solvenților și al substanțelor anorganice.

(36)

Sigma-Aldrich nu a menționat iCap în răspunsul la întrebările 12, 13 și 16 din RFI I-4. În schimb, Sigma-Aldrich a indicat că „nu a încheiat niciun acord formal de C&D în ceea ce privește produsele sale actuale de tipul solvenților și al substanțelor anorganice din SEE” și că „nu dispune de resurse dedicate pentru C&D alocate pentru solvenți și substanțe anorganice, cu excepția cazului unui rol limitat de testare [de control al calității]”. Acest răspuns a fost, în cele din urmă, integrat în secțiunea 5.4 a formularului RM.

(37)

Comisia concluzionează că, întrucât nu a menționat iCap și a declarat că nu există acorduri de C&D și că, practic, nu există resurse dedicate pentru C&D pentru solvenți și substanțe anorganice în SEE, Sigma-Aldrich a furnizat informații incorecte și/sau care induc în eroare în răspunsul la întrebările 12, 13 și 16 din RFI I-4, încălcând articolul 14 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

E.   Răspunderea Sigma-Aldrich

(38)

Pe baza ansamblului de probe colectate în cursul procedurilor (inclusiv a documentelor actuale ale Sigma-Aldrich), Comisia concluzionează că: a) Sigma-Aldrich avea cunoștință (sau nu putea să nu aibă cunoștință) de faptul că informațiile solicitate (în RFI I-3, RFI I-4 și formularul RM) erau necesare și importante pentru evaluarea tranzacției de către Comisie și b) Sigma-Aldrich avea cunoștință(sau nu putea să nu aibă cunoștință) de faptul că informațiile furnizate Comisiei erau incorecte și/sau de natură să inducă în eroare.

(39)

Cele de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că nu era posibil ca Sigma-Aldrich să nu aibă cunoștință de natura comportamentului său și, prin urmare, societatea a comis o încălcare în mod intenționat sau cel puțin din neglijență.

(40)

În plus, deși nu sunt necesare pentru stabilirea răspunderii pentru o încălcare în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice, elementele de probă din dosarul Comisiei sugerează că furnizarea de informații incorecte și/sau care induc în eroare a făcut parte dintr-o strategie aplicată de Sigma-Aldrich pentru a evita transferul iCap către cumpărătorul activității cesionate.

V.   AMENDA

(41)

Comisia consideră că societății Sigma-Aldrich ar trebui să i se aplice o amendă pentru cele trei încălcări comise, care au fost identificate în secțiunea IV de mai sus. Fiecare dintre aceste încălcări este legată de o întrebare diferită din RFI sau de o secțiune diferită a formularului RM, dar toate informațiile au fost furnizate în contextul evaluării angajamentelor propuse.

(42)

La stabilirea cuantumului amenzii, Comisia a luat în considerare următoarele considerații: a) încălcările comise de Sigma-Aldrich sunt grave prin natura lor, deoarece împiedică Comisia să acceseze informațiile necesare pentru evaluarea unei concentrări (și modificările acesteia în cazul angajamentelor); b) încălcările comise de Sigma-Aldrich sunt deosebit de grave, deoarece Sigma-Aldrich a acționat în mod intenționat sau cel puțin din neglijență; informațiile incorecte și/sau care induc în eroare se refereau la un proiect de C&D (iar Comisia nu are nicio altă modalitate de a obține informații cu privire la proiectele de C&D), iar iCap era relevant pentru activitatea cesionată; c) încălcările comise de Sigma-Aldrich sunt instantanee și d) nu există circumstanțe agravante sau atenuante în acest caz.

(43)

În baza acestor fapte, Comisia a concluzionat că este adecvat, proporțional și disuasiv să se aplice o amendă de 7 500 000 EUR pentru încălcarea de către Sigma-Aldrich a articolului 14 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

VI.   CONCLUZIE

Din motivele menționate mai sus, concluzia deciziei este că ar trebui să se aplice societății Sigma-Aldrich o amendă pentru încălcarea articolului 14 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul privind concentrările economice.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

(2)  Tranzacția a fost examinată de Comisie în cuprinsul cazului M.7435 – Merck/Sigma-Aldrich.

(3)  Orice trimitere la SEE din prezenta decizie include, de asemenea, Regatul Unit („UK”). Deși Regatul Unit s-a retras din UE de la 1 februarie 2020, în conformitate cu articolul 92 din Acordul de retragere (JO L 29, 31.1.2020, p. 7), Comisia continuă să dețină competența de a aplica dreptul Uniunii în ceea ce privește Regatul Unit pentru procedurile administrative inițiate înainte de încheierea perioadei de tranziție.

(4)  La 24 octombrie 2016, Sigma-Aldrich și Metrohm au acordat o licență privind iCap în favoarea Honeywell, care a fost modificată la 5 decembrie 2016 pe baza discuțiilor cu Honeywell.

Aviz al Agenției Croate de Reglementare în domeniul Energiei privind procedura deschisă de cerere de oferte pentru selectarea furnizorului de gaze naturale de forță majoră, de publicat în temeiul articolelor 61 și 62 din Legea privind piața gazelor naturale („Monitorul Oficial” nr. 18/18 și 23/20)

(2022/C 134/06)

La 18 februarie 2022 s-a publicat o procedură deschisă de cerere de oferte pentru selectarea furnizorului de gaze naturale de forță majoră.

Documentația aferentă procedurii deschise de cerere de oferte pentru selectarea furnizorului de gaze naturale de forță majoră se publică pe site-ul oficial al Agenției Croate de Reglementare în domeniul Energiei (www.hera.hr).

Notificare primită din partea Italiei cu privire la aplicarea articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul 1008/2008 în ceea ce privește normele de repartizare a traficului între aeroporturile Milano Malpensa și Milano Linate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/07)

În temeiul articolului 19 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (1), la 22 februarie 2022 Comisia a primit o notificare din partea Italiei privind un proiect de decret de modificare a normei existente în materie de repartizare a traficului (2) pentru aeroporturile Milano Malpensa și Milano Linate. Norma propusă, atunci când va fi adoptată și va intra în vigoare, va repartiza traficul între aeroporturile menționate mai sus după cum urmează:

„(1)

Transportatorii aerieni pot opera rute regulate directe, utilizând aeronave cu fuzelaj îngust, între aeroportul Milano Linate și alte aeroporturi din Uniunea Europeană sau aeroporturi aparținând unui stat care a încheiat cu Uniunea Europeană un acord de tip vertical care reglementează serviciile sale aeriene și care sunt, de asemenea, situate pe o rază de 1 500 km – măsurată conform metodei rutei ortodromice – față de aeroportul Milano Linate, în limitele capacității de operare definite a aeroportului Milano Linate. Aceste rute pot fi operate numai de către următorii transportatori aerieni: (a) transportatorii definiți ca transportatori aerieni comunitari în temeiul articolul 2 punctele (10) și (11) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 și care îndeplinesc cerințele stabilite de autoritățile aeronautice competente, în conformitate cu regulamentul respectiv; (b) transportatorii desemnați de o țară să opereze servicii aeriene pe baza unui acord de tip vertical încheiat de țara respectivă cu Uniunea Europeană, cu condiția ca ruta să vizeze un aeroport situat pe o rază de 1 500 km – măsurată conform metodei rutei ortodromice – față de aeroportul Milano Linate.

(2)

Pentru a garanta respectarea dispozițiilor alineatului (1), distribuirea și vânzarea de bilete, precum și transportul pasagerilor pe rutele directe având ca punct de plecare sau de sosire aeroportul Milano Linate sunt permise numai în ceea ce privește aeroporturile situate în limitele geografice definite la alineatul (1).”

Comisia invită părțile interesate să-și prezinte observațiile în termen de 20 zile de la data publicării prezentei comunicări, la adresa:

Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (Unitatea E1 Politica în domeniul aviației) Comisia Europeană

MOVE-TRAFFIC-DISTRIBUTION-RULES@ec.europa.eu

---

(1)  JO L 293, 31.10.2008, p. 3.

(2)  Decretul nr. 15 al Ministrului transporturilor și navigației din 3 martie 2000.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10378 – VUB / SLOVENSKA SPORITELNA / TATRA BANKA / 365.BANK / CSOB / JV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/08)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10531 – Santander/Mapfre/JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/09)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10594 – SECURITAS / STANLEY SECURITY)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/10)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10584 – LUFTHANSA / VW / JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/11)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10678 - AIP / MACQUARIE / ABERDEEN / ONIVIA)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/12)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Notificare prealabilă a unei concentrări

(Cazul M.10583 – CPP INVESTMENTS / VOTORANTIM / JV)

Caz care poate face obiectul procedurii simplificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 134/13)

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1 („Regulamentul privind concentrările economice”).

(2)  JO C 366, 14.12.2013, p. 5.

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 134/14)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

„Valašský frgál”

Nr. UE: PGI-CZ-0805-AM01-28.8.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Grupul solicitant și interesul legitim

Sdružení Valašské lidové tradice (Asociația pentru tradițiile populare din Valašsko)

Pavla Stoklasová, Velké Karlovice 326

756 06 Velké Karlovice

Tel. + 420 736136364

E-mail: stoklasova.pavla@seznam.cz

Interesul legitim rezultă din faptul că asociația (solicitantul) este producătorul legitim și utilizatorul denumirii „Valašský frgál”, iar membrii săi gestionează unități de producție în aria delimitată.

2.   Statul membru sau țara terță

Republica Cehă

3.   Punctul din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☐ Denumirea produsului

☒ Descrierea produsului

☐ Aria geografică

☐ Dovada originii

☒ Metoda de producție

☐ Legătura

☐ Etichetarea

☐ Altele [de precizat]

4.   Tipul modificării (modificărilor)

☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

5.   Modificare (modificări)

I.   Modificări referitoare la descrierea produsului:

1.   Modificare

i.

Punctul 4.2 primul paragraf din caietul de sarcini a. După a șaptea teză de la primul paragraf, ar trebui adăugate următoarele două teze: „Atunci când sunt distribuite în vederea comercializării pentru consum imediat, tartele pot fi, de asemenea, transportate neambalate, în recipiente adecvate pentru menținerea calității și a igienei, sub rezerva respectării cerințelor în materie de etichetare prevăzute de legislația în vigoare. Reambalarea tartelor este interzisă; după ce sunt transportate, ele sunt destinate numai vânzării directe.” b. Motive: Această modificare răspunde cererii consumatorilor (din cadrul piețelor și al târgurilor) de a se comercializa produse neambalate pentru consum imediat, permițându-se, de asemenea, asamblarea unei întregi tarte „Valašský frgál” din bucăți cu diferite tipuri de umplutură.

ii.

Punctul 3.2 al șaselea paragraf din documentul unic a. Prima teză de la al șaselea paragraf ar trebui modificată prin adăugarea textului „și atunci când sunt distribuite în vederea comercializării pentru consumul imediat”. De asemenea, ar trebui adăugate următoarele două teze noi după prima teză modificată de la primul paragraf: „Tartele neambalate trebuie să fie transportate în recipiente adecvate pentru menținerea calității și a igienei, iar cerințele în materie de etichetare prevăzute de legislația în vigoare trebuie să fie îndeplinite. Reambalarea tartelor este interzisă; după ce sunt transportate, ele sunt destinate numai vânzării directe.” b. Noua formulare a celui de-al șaselea paragraf: „Tartele pot fi vândute neambalate la locul de producție și atunci când sunt distribuite în vederea comercializării pentru consumul imediat. Tartele neambalate trebuie să fie transportate în recipiente adecvate pentru menținerea calității și a igienei, iar cerințele în materie de etichetare prevăzute de legislația în vigoare trebuie să fie îndeplinite. Reambalarea tartelor este interzisă; după ce sunt transportate, ele sunt destinate numai vânzării directe.” c. Motive: A se vedea partea I prima modificare și partea I a doua modificare punctul i litera (b).

2.   Modificare

i.

Punctul 4.2 a șasea liniuță din caietul de sarcini, „Caracteristici”, și, prin urmare, punctul 4.5 („Metoda de producție a diferitelor tipuri de umplutură”) al șaselea paragraf (referitor la umplutura cu afine) din caietul de sarcini a. A șasea liniuță ar trebui modificată prin adăugarea textului „același lucru este valabil pentru umpluturile cu căpșuni, cu merișoare și cu fructe de pădure; proprietățile corespund tipului de fructe utilizat”. De asemenea, textul „același lucru este valabil pentru umpluturile cu căpșuni, cu merișoare și cu fructe de pădure.” ar trebui adăugat la sfârșitul celui de al șaselea paragraf (referitor la umplutura de afine). b. Motive: Gama de fructe utilizate pentru umplutură trebuie extinsă ca urmare a inovării generate de cererea consumatorilor și de îmbunătățirea disponibilității materiilor prime.

ii.

Punctul 3.2 al treilea paragraf din documentul unic și, în consecință, punctul 3.3 al zecelea paragraf din documentul unic a. Cuvintele „căpșuni, merișoare, fructe de pădure” ar trebui adăugate la lista fructelor dintre paranteze la punctul 3.2 al treilea paragraf, în prima teză. b. Punctul 3.3 al zecelea paragraf prima teză ar trebui să se modifice prin adăugarea următorului text: „același lucru este valabil pentru umpluturile cu căpșuni, cu merișoare și cu fructe de pădure”. c. Motive: A se vedea partea I a doua modificare punctul i litera (b).

3.   Modificare

i.

Prima teză de la punctul 4.2, „Compoziție”, din caietul de sarcini a. Cuvintele „cu granulație medie” și „sau un amestec de făină fină, cu granulație medie și cu granulație mare” ar trebui eliminate. b. Motive: Producătorii utilizează în mod tradițional diferite amestecuri de tipuri de făină de grâu, fără ca acest lucru să afecteze caracteristicile finale ale produsului. Prin urmare, informațiile privind tipurile de făină de grâu ar trebui eliminate din motive de claritate.

ii.	Punctul 3.3 primul paragraf din documentul unic a. Cuvintele „făină de grâu cu granulație medie sau un amestec de trei tipuri de făină (fină, cu granulație medie și cu granulație mare)” ar trebui eliminate. b. Motive: A se vedea partea I a treia modificare punctul i litera (b).

4.   Modificare

i.

Punctul 4.2 și următoarele din caietul de sarcini a. Cuvântul „îndulcitor” se înlocuiește, prin urmare, cu „îndulcitor natural (fructoză)” în întregul document. b. Motive: Din motive de acuratețe terminologică și de claritate, una dintre materiile prime (tipul de îndulcitor) trebuie armonizată în întregul document.

ii.	Punctul 3.3 și următoarele din documentul unic a. Cuvântul „îndulcitor” se înlocuiește, prin urmare, cu „îndulcitor natural (fructoză)” în întregul document. b. Motive: A se vedea partea I a patra modificare punctul i litera (b).

5.   Modificare

i.

Punctul 4.2 și următoarele din caietul de sarcini a. Termenul „gălbenușuri de ou” ar trebui să fie urmat de „sau ouă întregi” în întregul document. b. Motive: Având în vedere diferențele dintre rețetele de familie ale diferiților producători care reies din caietul de sarcini actual, deși este relativ rară, utilizarea ouălor întregi nu poate fi exclusă, deoarece utilizarea lor nu schimbă caracteristicile finale ale produsului.

ii.	Punctul 3.3 și următoarele din documentul unic a. Termenul „gălbenușuri de ou” ar trebui să fie urmat de „sau ouă întregi” în întregul document. b. Motive: A se vedea partea I a cincea modificare punctul i litera (b).

6.   Modificare

i.

Prima teză de la punctul 4.2, „Compoziție”, din caietul de sarcini a. Cuvintele „sucuri de fructe (lămâi, mere, pere)” ar trebui mutate și introduse după prima teză, ca o a doua teză, cu următoarea formulare: „Se pot adăuga sucuri de fructe (lămâi, mere, pere).” b. Motive: Din motive de coerență cu prima teză de la punctul „Compoziție”, lista ingredientelor trebuie modificată. În plus, având în vedere diferențele dintre rețetele de familie ale diferiților producători care reies din caietul de sarcini actual, trebuie modificate normele referitoare la utilizarea sucurilor de fructe. Variabilitatea reiese din formularea actuală a tezei finale de la punctul 4.2, „Compoziție”.

ii.

Punctul 3.3 primul paragraf din documentul unic a. Cuvintele „sucuri de fructe (lămâi, mere, pere)” ar trebui mutate și introduse după prima teză, ca o a doua teză, cu următoarea formulare: „Se pot adăuga sucuri de fructe (lămâi, mere, pere).” b. Motive: A se vedea partea I a șasea modificare punctul i litera (b).

7.   Modificare

i.

Punctul 4.2, „Compoziție”, din caietul de sarcini a. Cuvintele „greutatea totală a aluatului” ar trebui înlocuite în tot cuprinsul acestui paragraf cu cuvintele „greutatea totală a făinii”. b. Motive: După înregistrarea indicației geografice, controalele riguroase cu privire la proporțiile materiilor prime utilizate pentru obținerea aluatului au scos la iveală o eroare formală, proporțiile materiilor prime individuale utilizate pentru obținerea aluatului fiind indicate din greșeală în raport cu greutatea finală a aluatului. De fapt, acestea ar trebui să fie indicate în raport cu greutatea făinii. Proporțiile materiilor prime trebuie să fie în raport cu făina; în caz contrar, aluatul ar fi inutilizabil.

ii.	Punctul 3.3 al doilea paragraf din documentul unic a. Cuvintele „greutatea totală a aluatului” ar trebui înlocuite în tot cuprinsul acestui paragraf cu cuvintele „greutatea totală a făinii”. b. Motive: A se vedea partea I a șaptea modificare punctul i litera (b).

II.   Modificări privind „Metoda de producție”:

1.   Modificare

i.

Punctul 4.5 primul paragraf teza finală din caietul de sarcini a. După teza finală de la primul paragraf, ar trebui adăugate următoarele două teze: „Atunci când sunt distribuite în vederea comercializării pentru consumul imediat, tartele neambalate trebuie să fie transportate în recipiente adecvate pentru menținerea calității și a igienei și trebuie să fie îndeplinite cerințele în materie de etichetare prevăzute de legislația în vigoare. Reambalarea tartelor este interzisă; după ce sunt transportate, ele sunt destinate numai vânzării directe.” b. Motive: A se vedea partea I prima modificare punctul i litera (b).

2.   Modificare

i.

Punctul 4.5, „Metoda de producție a diferitelor tipuri de umplutură”, al treilea paragraf (referitor la umplutura cu morcov) din caietul de sarcini a. La a doua teză, ar trebui să se adauge următorul text: „sau, în funcție de obiceiurile locale, doar apă potabilă,”. b. A doua teză ar trebui acum să aibă următorul conținut: „Se adaugă zahăr sau îndulcitor natural și lapte sau, în funcție de obiceiurile locale, doar apă potabilă, iar amestecul se fierbe.” c. Motive: Având în vedere diferențele dintre rețetele de familie ale diferiților producători care reies din caietul de sarcini actual, trebuie modificate normele referitoare la utilizarea anumitor ingrediente în respectivul tip de umplutură.

3.   Modificare

i.

Punctul 4.5, „Metoda de producție a diferitelor tipuri de umplutură”, al șaselea paragraf (referitor la umplutura cu afine) din caietul de sarcini a. Întregul paragraf trebuie reformulat. b. Textul anterior: „Umplutura cu afine este o combinație între un gem de afine stabil pentru coacere și afine proaspete, din compot sau congelate, presărate pe stratul de gem de afine.” c. Noua formulare (împreună cu a doua modificare de la „Modificări referitoare la descrierea produsului” din prezenta cerere): „Umplutura cu afine este preparată din afine proaspete, din compot sau congelate, care pot fi presărate pe un strat de gem stabil pentru coacere, același lucru fiind valabil și pentru umpluturile cu căpșuni, cu merișoare și cu fructe de pădure.” d. Motive: Gama de fructe utilizate pentru umpluturi trebuie extinsă ca urmare a inovării generate de cererea consumatorilor și de îmbunătățirea disponibilității materiilor prime. În plus, având în vedere diferențele dintre rețetele de familie ale diferiților producători prevăzute în caietul de sarcini actual, care rezultă din tradițiile locale și de familie și din diferențele privind statutul social al cofetarilor și al clienților lor, trebuie modificate normele referitoare la acest tip de umplutură.

4.   Modificare

i.

Punctul 4.5, „Metoda de producție a diferitelor tipuri de umplutură” al șaptelea paragraf (referitor la umplutura cu caise) din caietul de sarcini a. Întregul paragraf trebuie reformulat. b. Noua formulare: „Umplutura cu caise este preparată din caise proaspete, din compot sau congelate, tăiate în bucăți mai mici, care pot fi presărate pe un strat de gem stabil pentru coacere.” c. Motive: A se vedea partea II a treia modificare punctul i litera (d).

5.   Modificare

i.

Punctul 4.5, „Metoda de producție a diferitelor tipuri de umplutură”, al unsprezecelea paragraf (referitor la umplutura cu morcov) din caietul de sarcini a. Cuvântul „adăugat” din a doua teză ar trebui înlocuit cu „poate fi adăugat”. b. Motive: Având în vedere diferențele dintre rețetele de familie ale diferiților producători care reies din caietul de sarcini actual, trebuie modificate normele referitoare la acest tip de umplutură. Variabilitatea reiese din formularea actuală a tezei finale de la punctul 4.2, „Compoziție”.

ii.

Punctul 3.3 al cincisprezecelea paragraf din documentul unic a. Cuvintele „semințe de mac” ar trebui mutate și introduse la sfârșitul celui de al cincisprezecelea paragraf, cu următoarea formulare: „se pot adăuga semințe de mac.” b. Noua formulare: „Umplutura cu morcov: morcovi proaspeți, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, zahăr vanilat, unt, grăsime vegetală, ulei vegetal, făină fină de grâu, apă potabilă, scorțișoară măcinată, sare; se pot adăuga semințe de mac.” c. Motive: A se vedea partea I a cincea modificare punctul i litera (b).

III.   Modificări de redactare

1.   Modificare

În conformitate cu noul format pentru documentul unic, punctul 5 din documentul unic se restructurează prin eliminarea informațiilor duplicate și clarificarea întregului text în scopul noului format. Modificarea este doar de redactare; nu există nicio modificare a caietului de sarcini.

2.   Modificare

În conformitate cu modificările aduse legislației, numerotarea documentului unic trebuie aliniată la formatul actual.

3.   Modificare

La punctul 2 din caietul de sarcini, „Grupul”, denumirea grupului trebuie schimbată, iar adresa de contract și datele de contact trebuie modificate.

IV.   Modificări care vizează doar documentul unic

1.   Modificare

Punctul 3 din documentul unic – Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

a.	În prima teză ar trebui introdus cuvântul „feliere”.

b.

Noua formulare: „Toate etapele, de la fabricarea aluatului (din cauza metodei folosite, dat fiind că aluatul conține drojdie, nu pot exista întârzieri între diferitele etape ale producției) până la adăugarea umpluturii și coacerea tartei, precum și felierea și ambalarea ulterioare ale acesteia, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată, pentru a se menține calitatea produsului și a se respecta normele de igienă.”

c.

Motive: Clarificarea este necesară pentru a se elimina ambiguități semnificative, deoarece succesiunea logică a manipulării tartelor face ca informațiile privind felierea să fie esențiale pentru definirea procesului general de producere a tartelor, care este în conformitate cu punctul 4.5 primul paragraf a paisprezecea teză.

2.   Modificare

Punctul 3 din documentul unic, „Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.”

a.	Ar trebui să se adauge următoarea teză: „Tartele pot fi vândute neambalate pentru consumul imediat.”

b.	Motive: Modificarea este impusă de formularea celei de a șaptea teze de la punctul 4.2 primul paragraf din caietul de sarcini și de prima modificare care rezultă din partea I a prezentei cereri.

DOCUMENT UNIC

„VALAŠSKÝ FRGÁL”

Nr. UE: PGI-CZ-0805-AM01 – 28.8.2020

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Valašský frgál”

2.   Statul membru sau țara terță

Republica Cehă

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs [a se vedea anexa XI]

Clasa 2.3.

Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Tartă cu formă rotundă și cu un diametru de 30-32 de centimetri. Cunoscută în limbaj curent și sub denumirea de „vdolek”, „pecák” sau „lopaťák”, această tartă este formată dintr-un aluat fin dospit, la care s-a folosit drojdie, și o umplutură.

După coacere, tarta are culoare aurie, iar culoarea umpluturii depinde de produsele utilizate; pe deasupra există un strat de aluat crocant, fărâmițat, deschis la culoare, care poate fi presărat cu sfărâmături de turtă dulce și cu scorțișoară măcinată, stropit cu unt topit și pudrat cu zahăr.

Tipuri de umplutură: pere, brânză de vaci, semințe de mac, povidlă, fructe (prune, mere, afine, caise, căpșuni, merișoare, fructe de pădure), nuci/alune, varză (varză proaspătă sau varză acră), morcovi și gulii. Umplutura reprezintă aproximativ 42-48 % din întregul produs.

Tarta este așezată pe un suport din carton, de formă circulară, și cel mai frecvent ambalată cu ajutorul unui film alimentar termocontractabil sau a altui tip de ambalaj alimentar utilizat pe piață. De asemenea, poate fi ambalată într-o cutie de carton, plastic sau lemn sau într-o hârtie rezistentă la grăsimi.

Tipuri de ambalaje: tarte întregi: 600-700 g; jumătăți de tartă: 300-350 g; sferturi de tartă: 150-175 g.

Tartele pot fi vândute neambalate la locul de producție și atunci când sunt distribuite în vederea comercializării pentru consumul imediat. Tartele neambalate trebuie să fie transportate în recipiente adecvate pentru menținerea calității și a igienei și trebuie să fie îndeplinite cerințele în materie de etichetare prevăzute de legislația în vigoare. Reambalarea tartelor este interzisă; după ce sunt transportate, ele sunt destinate numai vânzării directe.

„Valašský frgál” poate fi, de asemenea, comercializată congelată. Procesul de congelare nu modifică proprietățile produsului. Tartele sunt puse în congelator deja ambalate. Produsul congelat poate fi depozitat la o temperatură mai mică sau egală cu -18 °C, pe o perioadă de nouă luni. Se recomandă să fie consumat în termen de 24 de ore de la momentul în care a fost decongelat. Informațiile necesare privind termenul de valabilitate și condițiile de conservare sunt menționate pe ambalaj.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Pentru fabricarea aluatului sunt utilizate următoarele materii prime: făină de grâu, zahăr obținut din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural (fructoză), grăsimi vegetale sau uleiuri vegetale sau untură de porc sau unt, gălbenușuri de ou proaspete sau pasteurizate ori ouă întregi proaspete sau pasteurizate, lapte praf sau lapte proaspăt sau apă potabilă, drojdie de panificație și sare; în prezent este permisă adăugarea unui aditiv în aluat pentru a menține prospețimea acestuia. Se pot adăuga sucuri de fructe (lămâi, mere, pere).

Făina reprezintă principalul ingredient, iar celelalte ingrediente trebuie să respecte următoarele proporții în raport cu greutatea: grăsimi (grăsimi vegetale sau ulei sau untură de porc sau unt) – cel puțin 20 % din greutatea totală a făinii, zahăr sau îndulcitor natural (fructoză) – cel puțin 10 % din greutatea totală a făinii (dacă se folosește un îndulcitor natural, cantitatea utilizată depinde de puterea lui de îndulcire), gălbenușuri de ou sau ouă întregi – cel puțin 5 % din greutatea totală a făinii. Cantitatea de suc de fructe, drojdie, sare și alte materii prime aromatice depinde de rețeta utilizată de diferiții producători.

Umplutura „Valašský frgál” trebuie să reprezinte aproximativ 42-48 % din greutatea totală înainte de coacere.

Pentru realizarea umpluturii sunt utilizate materiile prime menționate mai jos.

Umplutura cu pere: cremă de pere realizată din pere uscate, cremă de prune sau magiun de fructe, mere uscate, turtă dulce dată prin răzătoare, aromă pe bază de etil oxihidrat (denumită în continuare „aromă”), anason în formă de stea măcinat, zahăr vanilat, apă potabilă.

Umplutura cu brânză de vaci: brânză de vaci, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, gălbenușuri de ou pasteurizate sau proaspete ori ouă întregi proaspete sau pasteurizate, apă potabilă, stafide, zahăr vanilat sau cremă de ouă cu vanilie, suc de fructe (opțional), ulei vegetal, aromă, nucșoară măcinată, stabilizator pentru brânza de vaci, fructe de pădure.

Umplutura cu semințe de mac: semințe de mac măcinate, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, lapte praf sau lapte proaspăt, apă potabilă, grăsimi vegetale, făină fină de grâu, zahăr vanilat, stafide, pesmet, scorțișoară măcinată, aromă.

Umplutura cu povidlă (fructe conservate): povidlă de prune, zahăr vanilat sau îndulcitor natural, apă potabilă, aromă.

Umplutura cu mere: mere rase sau compot de mere, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, zahăr vanilat, scorțișoară măcinată, nuci/alune măcinate, stafide, apă potabilă.

Umplutura cu nuci/alune: nuci/alune măcinate (nuci, alune sau un amestec), zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, făină fină de grâu, lapte, unt sau grăsime vegetală sau ulei vegetal, pesmet, gem de caise, apă potabilă, stafide, zahăr vanilat, aromă.

Umplutura cu morcov: morcovi proaspeți, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, zahăr vanilat, unt, grăsime vegetală, ulei vegetal, făină fină de grâu, apă potabilă, scorțișoară măcinată, sare; se pot adăuga semințe de mac.

Umplutura cu afine: afine proaspete, din compot sau congelate, gem de afine. Același lucru este valabil pentru umpluturile cu căpșuni, cu merișoare și cu fructe de pădure.

Umplutura cu caise: caise proaspete, din compot sau congelate, gem de caise.

Umplutura cu prune: prune proaspete, din compot sau congelate, povidlă de prune, semințe de mac măcinate, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural.

Umplutura cu varză: varză proaspătă tocată sau varză acră spălată cu apă, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, unt sau grăsime vegetală sau ulei vegetal, făină fină de grâu, apă potabilă, piper negru măcinat, sare.

Umplutura cu gulii: gulii proaspete, zahăr din sfeclă de zahăr sau îndulcitor natural, unt sau grăsime vegetală sau ulei vegetal, făină fină de grâu, suc de lămâie sau suc de mere, apă potabilă, piper negru măcinat, pătrunjel proaspăt sau uscat, sare.

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele, de la fabricarea aluatului (din cauza metodei folosite, dat fiind că aluatul conține drojdie, nu pot exista întârzieri între diferitele etape ale producției) până la adăugarea umpluturii și coacerea tartei, precum și felierea și ambalarea ulterioare ale acesteia, trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată, pentru a se menține calitatea produsului și a se respecta normele de igienă. Umplutura nu trebuie neapărat să fie produsă în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Felierea și ambalarea produsului se efectuează la sediul producătorului, dată fiind natura produsului, care trebuie să fie consumat rapid, precum și în scopul menținerii calității acestuia. În cazul în care produsul finit ar fi transportat neambalat, ar fi afectată calitatea acestuia, din cauza ruperii sau îndoirii produsului sau din cauza încălcării normelor de igienă. În plus, este necesar să se aplice pe ambalajul produsului o etichetă cu detalii despre producător, compoziția produsului și toate celelalte mențiuni obligatorii care garantează că produsul provine din aria delimitată și care sunt folosite ca bază pentru un eventual control. Tartele pot fi vândute neambalate pentru consumul imediat.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Producătorii de „Valašský frgál” trebuie să indice în mod clar denumirea „Valašský frgál” pe ambalajul produsului. De asemenea, pe ambalaj apare, în mod vizibil, logoul indicației geografice protejate, care are ca scop informarea consumatorilor și care permite verificarea produsului de către organismele de inspecție și trasabilitatea produsului. În cazul în care produsul este vândut neambalat, la punctul de vânzare trebuie să se indice în mod clar că produsul este „Valašský frgál”, iar produsul trebuie să respecte cerințele în materie de etichetare prevăzute de legislația în vigoare.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Valašsko (Vlahia moravă), care este o regiune geografică în partea de sud-est a Republicii Cehe. Aceasta este formată din următoarele comune (de la est la vest): Velké Karlovice, Horní Bečva, Čeladná, Kunčice pod Ondřejníkem, Kozlovice, Měrkovice, Tichá, Vlčovice, Kopřivnice, Štramberk, Lichnov, Veřovice, Mořkov, Hodslavice, Straník, Kojetín, Loučka, Bernartice, Hůrka, Starojická Lhota, Vysoká, Hustopeče, Milotice, Špičky, Skalička, Horní Tešice, Rouské, Všechovice, Provodovice, Komárno, Podhradní Lhota, Rajnochovice, Držková, Rusava, Lukoveček, Fryšták, Mladcová, Zlín-Prštné, Zlín-Jaroslavice, Březnice, Želechovice, Lípa, Zádveřice, Vizovice, Slopné, Haluzice, Vlachovice, Vrbětice, Popov, Jestřábí, Štítná nad Vláří, Bylnice, Brumov, Nedašov, Nedašova Lhota, Študlov, Střelná, Francova Lhota, Valašská Senice, Hovězí, Halenkov și Nový Hrozenkov.

5.   Legătura cu aria geografică

Această cerere se bazează atât pe specificitatea produsului, cât și pe reputația acestuia în Valašsko și în afara acestei regiuni. Primele mențiuni despre tarte de dimensiuni mari, numite vdolek sau frgál, se găsesc într-o cronică ce datează din 1826, intitulată „Bromatologia moravo-rustica”, scrisă de J.H.A. Gallaš. Aceasta conține detalii despre tartele preparate din făină de grâu sau de secară, având o umplutură din brânză de vaci, povidlă sau pere uscate fierte și pasate, aceasta fiind umplutura tipică pentru regiune, care se prepară doar în regiunea Valašsko.

„Valašský frgál” se prepară conform rețetelor tradiționale din aria delimitată, găsite în documente care datează din 1826. Tradiția populară a preparării acestei tarte este legată în principal de ocazii festive din Valašsko, cum ar fi nunțile, botezurile, Crăciunul, Paștele și încheierea recoltatului. Familiile sărace mâncau acest produs numai de Crăciun. În familiile mai bogate, această tartă se mânca și duminica. Dimensiunea tartei (30-32 cm în diametru) se datorează faptului că, pentru a pune tarta în cuptor, se utiliza întreaga suprafață a lopeții brutarului. Aceste tarte au fost realizate în principal din materii provenite din gospodărie, în special fructe uscate, brânză de vaci, făină măcinată în gospodărie, unt, untură de porc, ulei din semințe de in, ouă și lapte.

Cel mai renumit tip de „Valašský frgál” este cel cu pere, umplutura fiind obținută din pere uscate. În mod tradițional, exista un păr lângă fiecare casă din Valašsko. Cel mai frecvent soi de pere se numea ovesňanka; acesta avea fructe mici, dar suculente și cu pulpa foarte dulce. Alte soiuri de pere, în special cele care se coc în lunile de toamnă, se pretau, asemenea, la conservare prin uscare. Acestea trebuiau întotdeauna să fie lăsate să se coacă în mod corespunzător până la apariția primelor înghețuri. Apoi perele întregi se deshidratau lent într-o cameră de uscare a fructelor, încălzită prin arderea lemnelor, de preferință a lemnelor provenind din pomi fructiferi. Era foarte important ca fructele să se usuce bine; ulterior, acestea se păstrau în saci atârnați în podul casei. Rețetele pentru prepararea cremei din pere uscate și a acestor produse de patiserie mari cu această umplutură sau cu alte tipuri de umpluturi au fost transmise din generație în generație timp de mai multe secole.

„Valašský frgál” se distinge de alte produse de patiserie în special datorită următoarelor caracteristici:

— Metoda de fabricare a aluatului, precum și componența acestuia: mai întâi se amestecă și se bat ingredientele lichide, până când formează o pastă omogenă. Sunt adăugate apoi grăsimile, care au fost aduse în prealabil în stare lichidă, și compoziția astfel obținută se bate din nou, pentru a obține o pastă omogenă. Abia ulterior se adaugă drojdia și apoi se încorporează treptat făina, pentru a forma un aluat omogen, care trebuie să fie frământat până când apar bule de aer (aluatul conține mult aer) și până când acesta nu se mai lipește.

—

Se întinde aluatul astfel încât să se obțină o formă rotundă, cu ajutorul unui rulou care se ține cu o singură mână și care provine, de asemenea, din Valašsko. Deși este subțire, datorită întinderii sale uniforme de la centru către margini, aluatul este dens, iar după coacere este moale și are o textură fină.

—	Utilizarea unui singur fel de umplutură pentru o tartă „frgál” este tipică, de asemenea, pentru Valašsko. Așa cum arată și sursele istorice, conform tradiției, o tartă „frgál” nu are decât un tip de umplutură. Umplutura cea mai tipică utilizată este cea cu pere uscate.

—	O altă caracteristică specifică a produsului „Valašský frgál” este conținutul său ridicat de umplutură, care reprezintă aproximativ 42-48 % din greutatea tartelor înainte de coacere.

În secolul al XIX-lea, reputația acestor tarte ajunsese până în capitala țării, Praga. La sfârșitul secolului al XIX-lea, când a avut loc expoziția națională în cartierul Holešovice din Praga, aceste tarte au fost aduse din Valašsko împreună cu multe alte produse și au fost foarte apreciate. „Valašský frgál” și-a menținut reputația până în prezent (multe informații pot fi găsite pe internet, în presa regională și națională și în ghidurile turistice) și a câștigat o serie de premii la expoziții și târguri (Zlatá Salima 2006 și 2008, Perla Zlínska 2006, 2007 și 2008, Trendy 2006, HIT 2006 Moderní obchod, Značka kvality KLASA în 2007).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://isdv.upv.cz/doc/vestnik/2021/vestnik_UPV_202108.pdf#page=187

Věstník Nr. 8, 24.2.2021, p. 187 și următoarele.

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.