Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10568 – IIF INTERNATIONAL HOLDING / G+E GETEC HOLDING)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 115/01)

La 3 martie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10568. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10605 – MACQUARIE REAL ESTATE / CPG VAN OOSTROM BEHEER / EDGE)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 115/02)

La 4 martie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10605. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10570 – ADVENT / PERMIRA / MCAFEE)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 115/03)

La 24 februarie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10570. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10609 – EURAZEO / PSPIB / FST HOTELS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2022/C 115/04)

La 25 februarie 2022, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba engleză și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32022M10609. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 29 decembrie 2021

referitor la o propunere de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială

(CON/2021/40)

(2022/C 115/05)

Introducere și temei juridic

La 3 noiembrie 2021, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament (1) al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative ale Uniunii (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece regulamentul propus cuprinde dispoziții care intră în competența BCE, în special în ceea ce privește misiunile BCE referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații generale

1.1.

BCE salută obiectivul regulamentului propus de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin stabilirea unui cadru juridic uniform pentru dezvoltarea, comercializarea și utilizarea inteligenței artificiale (IA) de încredere, în conformitate cu valorile Uniunii. BCE recunoaște importanța stabilirii unor cerințe armonizate specifice sistemelor de IA pentru a asigura un nivel consecvent și ridicat de protecție a motivelor imperative de interes public, cum ar fi sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale.

1.2.

BCE recunoaște, de asemenea, importanța crescândă a inovării bazate pe IA în sectorul bancar. Ținând seama de natura transfrontalieră inerentă a inovării în domeniul IA și de oportunitățile utilizării acesteia în activitățile bancare, BCE, în calitate de autoritate de supraveghere prudențială la nivelul Uniunii, sprijină cu fermitate necesitatea de a asigura punerea în aplicare armonizată a regulamentului propus de către instituțiile de credit atunci când sunt vizate riscuri și cerințe prudențiale. În aceeași ordine de idei și având în vedere importanța crescândă a IA, legiuitorul Uniunii este invitat să ia în considerare în viitor potențialul înființării unei autorități independente în domeniul IA la nivelul Uniunii, responsabilă de aplicarea armonizată a regulamentului propus pe piața unică în ceea ce privește aspectele specifice sănătății, siguranței și drepturilor fundamentale.

1.3.

În ceea ce privește sistemele de IA cu grad ridicat de risc furnizate sau utilizate de instituțiile de credit, BCE înțelege că regulamentul propus integrează anumite obligații în procedurile prevăzute în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) (denumită în continuare „Directiva privind cerințele de capital” sau „CRD”). În special, regulamentul propus urmărește să sporească coerența cu CRD prin integrarea unora dintre obligațiile de gestionare a riscurilor și de guvernanță ale furnizorilor și utilizatorilor în sistemul de guvernanță internă al instituțiilor de credit (3). Având în vedere noutatea și complexitatea IA, precum și standardele de nivel înalt ale regulamentului propus, sunt necesare orientări suplimentare pentru a clarifica așteptările în materie de supraveghere în ceea ce privește obligațiile legate de guvernanța internă.

1.4.

BCE salută intenția regulamentului propus de a evita suprapunerile cu cadrul legislativ existent prin includerea unora dintre dispozițiile sale în dispozițiile relevante ale CRD (4). În acest sens, BCE salută faptul că obligația instituțiilor de credit care sunt furnizori de sisteme de IA cu grad ridicat de risc de a institui un sistem de management al calității și obligația instituțiilor de credit care utilizează sisteme de IA cu grad ridicat de risc de a monitoriza funcționarea sistemului se consideră a fi îndeplinite prin respectarea normelor privind mecanismele, procesele și măsurile de guvernanță internă prevăzute în dispozițiile relevante ale CRD (5).

1.5.

BCE subliniază că regulamentul propus nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor prudențiale mai specifice sau mai stricte ale instituțiilor de credit prevăzute în reglementările sectoriale și completate de orientări în materie de supraveghere. De exemplu, obligațiile de guvernanță internă ale instituțiilor de credit care utilizează sisteme de IA în temeiul CRD (6) se extind la controlul efectiv al acordurilor de externalizare, inclusiv la identificarea, evaluarea și atenuarea tuturor riscurilor asociate, astfel cum se precizează în Ghidul ABE privind externalizarea (7). În timp ce regulamentul propus alocă obligații diferite furnizorilor și utilizatorilor de sisteme de IA cu grad ridicat de risc, Ghidul ABE privind externalizarea nu face o astfel de distincție în contextul externalizării între furnizorii terți de soluții tehnologice și instituții de credit. În acest sens, externalizarea nu reduce obligația instituțiilor de credit de a respecta cerințele de reglementare, iar autoritatea de supraveghere prudențială rămâne competentă să supravegheze riscurile prudențiale prezentate de funcțiile externalizate. În acest context, BCE ar dori clarificări suplimentare cu privire la cerințele aplicabile și la autoritățile competente în ceea ce privește externalizarea de către instituțiile de credit a sistemelor de IA cu grad ridicat de risc.

1.6.

Rolul BCE în temeiul regulamentului propus ar trebui clarificat, în special în ceea ce privește: (1) competențele de supraveghere prudențială ale BCE în general, precum și cu privire la supravegherea pieței și evaluarea conformității; și (2) aplicarea regulamentului propus la îndeplinirea misiunilor BCE în temeiul tratatului.

1.7.

BCE își menține angajamentul față de o abordare neutră din punct de vedere tehnologic în supravegherea prudențială a instituțiilor de credit. Rolul său este de a asigura siguranța și soliditatea instituțiilor de credit, menținând un standard ridicat de supraveghere prudențială, indiferent de aplicarea unei anumite soluții tehnologice. BCE urmărește să mențină condiții de concurență echitabile pentru supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, urmând principiul director „aceeași activitate, aceleași riscuri, aceeași supraveghere” (8).

2.   Rolul BCE în temeiul propunerii de regulament

2.1.   Clarificarea competențelor de supraveghere prudențială ale BCE în ceea ce privește supravegherea pieței

2.1.1.

Regulamentul propus prevede că Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (9) se aplică sistemelor de IA care fac obiectul regulamentului propus (10) și că orice trimitere la un produs în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020 se interpretează ca incluzând toate sistemele de IA care intră în domeniul de aplicare al regulamentului propus (11). În acest sens, BCE ia act de faptul că obiectivul Regulamentul (UE) 2019/2020 este de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin consolidarea supravegherii pieței produselor care fac obiectul legislației de armonizare a Uniunii pentru a se asigura că numai produsele conforme care îndeplinesc cerințe care oferă un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi sănătatea și siguranța în general, sănătatea și siguranța la locul de muncă, protecția consumatorilor, protecția mediului și siguranța publică și orice alte interese publice protejate de legislația de armonizare a Uniunii, sunt introduse pe piața Uniunii (12).

2.1.2.

Regulamentul propus definește autoritate de supraveghere a pieței ca fiind autoritatea națională care desfășoară activități și ia măsuri în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020 (13). La rândul său, Regulamentul (UE) 2019/1020 definește autoritatea de supraveghere a pieței ca fiind o autoritate desemnată de un stat membru în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020 ca fiind responsabilă cu supravegherea pieței de pe teritoriul acelui stat membru (14). În plus, considerentul 9 al Regulamentului (UE) 2019/1020 clarifică faptul că responsabilitatea pentru asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii ar trebui să revină statelor membre, iar autoritățile lor de supraveghere a pieței ar trebui să se asigure că legislația este respectată pe deplin (15). Pe această bază, BCE înțelege că, în temeiul regulamentului propus, BCE nu este în niciun caz o autoritate de supraveghere a pieței.

2.1.3.

Cu toate acestea, regulamentul propus prevede, de asemenea, că, pentru sistemele de IA introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate de instituțiile financiare reglementate de legislația Uniunii privind serviciile financiare, autoritatea de supraveghere a pieței în sensul regulamentului propus este autoritatea relevantă responsabilă cu supravegherea financiară a instituțiilor respective în temeiul legislației respective (16). În plus, considerentul 80 al regulamentului propus clarifică faptul că legislația Uniunii privind serviciile financiare include norme și cerințe privind guvernanța internă și gestionarea riscurilor care sunt aplicabile instituțiilor financiare reglementate în cursul furnizării acestor servicii, inclusiv atunci când acestea utilizează sisteme de IA. De asemenea, clarifică faptul că, pentru a asigura aplicarea și asigurarea respectării coerente a obligațiilor prevăzute în regulamentul propus și a normelor și cerințelor relevante ale legislației Uniunii în domeniul serviciilor financiare, autoritățile responsabile cu supravegherea și asigurarea respectării legislației privind serviciile financiare, inclusiv, după caz, BCE, ar trebui desemnate drept autorități competente în scopul supravegherii punerii în aplicare a regulamentului propus, inclusiv pentru activitățile de supraveghere a pieței, în ceea ce privește sistemele de IA furnizate sau utilizate de instituțiile financiare reglementate și supravegheate. În acest sens, se face trimitere, de asemenea, la necesitatea de a spori și mai mult coerența dintre regulamentul propus și normele aplicabile instituțiilor de credit reglementate în temeiul CRD.

2.1.4.

Potrivit articolului 127 alineatul (6) din tratat, Consiliul poate încredința BCE misiuni specifice privind politicile în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit și al altor instituții financiare, cu excepția întreprinderilor de asigurări. Pe această bază, Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (17) (denumit în continuare „Regulamentul privind MUS”) conferă Băncii Centrale Europene atribuții specifice privind politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, pentru a contribui la siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar din Uniune și din fiecare stat membru, ținând seama pe deplin și în mod corespunzător de unitatea și integritatea pieței interne, pe baza tratamentului egal al instituțiilor de credit în vederea prevenirii arbitrajului de reglementare (18). În acest sens, BCE are competența exclusivă, în scopuri de supraveghere prudențială, de a asigura conformitatea cu toate actele relevante ale Uniunii, care impun instituțiilor de credit obligația de a institui, printre altele, procese solide de gestionare a riscurilor și mecanisme de control intern (19). Rolul de supraveghere prudențială al BCE în acest sens se limitează la asigurarea faptului că instituțiile de credit pun în aplicare politici și procese de evaluare și gestionare a expunerii lor la riscul prudențial, inclusiv la riscurile legate de diferite aspecte ale modelelor de afaceri ale băncilor, ale guvernanței și ale riscului operațional, și care decurg din utilizarea soluțiilor tehnologice pentru a asigura siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar (20).

2.1.5.

Supravegherea pieței nu urmărește să asigure siguranța și soliditatea instituțiilor de credit, ci se axează, în schimb, pe protejarea intereselor persoanelor care ar putea fi afectate de sistemele de IA abuzive, asigurându-se că aceste sisteme îndeplinesc cerințele necesare pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi sănătatea și siguranța persoanelor. În consecință, BCE înțelege că legiuitorul Uniunii nu intenționează ca BCE să acționeze în calitate de autoritate de supraveghere a pieței în ceea ce privește instituțiile de credit aflate sub supravegherea sa în temeiul regulamentului propus. Această concluzie este în conformitate cu considerentele Regulamentului privind MUS, care clarifică faptul că autoritățile naționale sunt competente să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor (21).

2.1.6.

Pe această bază, BCE sugerează că, pentru a fi în concordanță cu competențele de supraveghere prudențială ale BCE în temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat și al Regulamentului privind MUS, textul regulamentului propus ar trebui să clarifice fără echivoc faptul că BCE nu este desemnată drept autoritate de supraveghere a pieței și nici nu i se încredințează nicio sarcină de supraveghere a pieței.

2.1.7.

Deși sarcinile de supraveghere a pieței nu au fost conferite BCE, este posibil ca anumite state membre să ia în considerare desemnarea autorităților naționale competente implicate în supravegherea instituțiilor de credit ca fiind responsabile pentru supravegherea pieței în contextul regulamentului propus, în măsura în care acest lucru este permis de mandatul lor și cel puțin în măsura în care sarcinile de supraveghere a pieței se aplică situațiilor în care un sistem de IA este pus în funcțiune pentru uz propriu. Desemnarea autorităților naționale competente implicate în prezent în supravegherea instituțiilor de credit ca fiind responsabile de o astfel de supraveghere a pieței ar putea fi considerată ca garantând coerența și rentabilitatea rezultatelor supravegherii, valorificând în același timp expertiza utilizată de aceste autorități în utilizarea competențelor lor de investigare și de supraveghere în ceea ce privește instituțiile de credit.

2.1.8.

În cele din urmă, BCE constată că dispozițiile privind supravegherea pieței din regulamentul propus nu abordează în mod adecvat situațiile în care un sistem de IA este pus în funcțiune pentru uz propriu. De exemplu, competența autorităților de supraveghere a pieței în temeiul regulamentului propus de a rechema sau de a retrage un sistem de IA ar putea să nu determine cu succes întreruperea sistemului respectiv în situații de uz propriu (22). Prin urmare, legiuitorul Uniunii este invitat să clarifice ce măsuri restrictive și competențe aferente ale autorităților competente ar trebui să se aplice situațiilor de uz propriu.

2.2.   Clarificarea competențelor de supraveghere prudențială ale BCE în domeniul evaluării conformității

2.2.1.

Regulamentul propus prevede că (23), pentru sistemele de IA destinate a fi utilizate pentru a evalua bonitatea persoanelor fizice sau pentru a stabili scorul lor de credit (24), introduse pe piață sau puse în funcțiune de instituțiile de credit, trebuie efectuată o evaluare a conformității ca parte a procesului de supraveghere și evaluare (PSE) (25). Regulamentul propus definește (26) evaluarea conformității ca fiind procesul prin care se verifică dacă au fost îndeplinite cerințele obligatorii pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc prevăzute în regulamentul propus (27).

2.2.2.

Astfel cum s-a menționat anterior, Consiliul a conferit BCE, în temeiul articolului 127 alineatul (6) din tratat, misiuni specifice privind politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, cu scopul de a contribui, printre altele, la siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar din Uniune și din fiecare stat membru (28). Pentru a evita depășirea misiunilor care îi sunt conferite prin tratat, BCE subliniază că ar putea fi în măsură să supravegheze punerea în aplicare a cerințelor relevante în contextul PSE, concentrându-se în același timp asupra riscurilor prudențiale la care ar putea fi expuse instituțiile de credit. În acest sens, legiuitorul Uniunii este invitat să ia în considerare măsura în care mai multe elemente ale evaluării conformității ar putea să nu fie de natură prudențială, în măsura în care acestea se referă în mare măsură la evaluarea tehnică a sistemelor de IA pentru a proteja sănătatea și siguranța persoanelor și pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt respectate prin reducerea la minimum a riscului de procese eronate sau subiective sprijinite de IA. În special, dispozițiile relevante ale regulamentului propus impun ca sistemele de IA cu grad ridicat de risc să fie proiectate sau concepute și dezvoltate (1) pe baza unor seturi de date de antrenament, de validare și de testare care îndeplinesc anumite criterii de calitate, atunci când utilizează tehnici ce implică antrenarea cu modele de date; (2) cu capacitățile de jurnalizare care să asigure un nivel de trasabilitate a funcționării sistemului de IA pe parcursul întregului său ciclu de viață, care este adecvat scopului preconizat al sistemului; (3) într-un mod care să asigure faptul că acestea sunt supravegheate efectiv de oameni, inclusiv de instrumente de interfață om-mașină, pentru a preveni sau a reduce la minimum riscurile pentru sănătate, siguranță sau pentru drepturile fundamentale, care pot apărea atunci când este utilizat un sistem de IA cu grad ridicat de risc; și (4) în scopul atingerii unui nivel adecvat de acuratețe, robustețe și securitate cibernetică (29). Astfel cum s-a clarificat în considerentele regulamentului propus, aceste cerințe privind calitatea seturilor de date utilizate, documentația tehnică și păstrarea evidențelor, transparența și furnizarea de informații către utilizatori, supravegherea umană, robustețea, acuratețea și securitatea cibernetică sunt necesare pentru a atenua în mod eficace riscurile pentru sănătate, siguranță și drepturile fundamentale (30).

2.2.3.

În acest context, legiuitorul Uniunii este invitat să reflecteze în continuare asupra necesității de a desemna autoritățile competente relevante ca fiind responsabile de supravegherea evaluării conformității efectuate de instituțiile de credit în ceea ce privește aspecte specifice sănătății, siguranței și drepturilor fundamentale și să ia în considerare necesitatea de a asigura aplicarea armonizată a regulamentului propus în cadrul pieței unice prin instituirea în viitor a unei autorități în domeniul IA la nivelul Uniunii.

2.2.4.

În plus, anumite cerințe pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc nu sunt suficient de clare sau de specifice pentru a oferi o înțelegere suficientă pentru a contribui la așteptările autorităților de supraveghere. De exemplu, cerința ca seturile de date de antrenament, de validare și de testare să fie relevante, reprezentative, fără erori și complete (31) ar putea necesita clarificări suplimentare. Având în vedere domeniul larg de aplicare al mandatului acordat organizațiilor europene de standardizare (32) și, prin urmare, riscul potențial de slăbire a normelor stabilite de regulamentul propus, cerințele referitoare la sistemele de IA cu grad ridicat de risc prevăzute în regulamentul propus ar trebui să fie suficient de specifice.

2.2.5.

În cele din urmă, BCE înțelege că evaluarea conformității sistemelor de IA furnizate de instituțiile de credit pentru a evalua bonitatea persoanelor fizice sau pentru a stabili scorul lor de credit face parte dintr-un control intern ex ante efectuat de instituția de credit (33). În acest sens, regulamentul propus (34) ar trebui modificat pentru a reflecta natura ex post a evaluării specifice care urmează să fie efectuată de autoritatea de supraveghere prudențială ca parte a PSE.

2.3.   Clarificarea competențelor de supraveghere prudențială ale BCE, în general

BCE poate fi considerată autoritate competentă numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor care i-au fost conferite în temeiul Regulamentului privind MUS. Pentru a evita incertitudinea juridică cu privire la faptul dacă regulamentul propus conferă noi atribuții BCE, BCE sugerează că, în loc să se refere direct la BCE drept autoritate competentă, regulamentul propus ar trebui să se refere la autoritățile competente, astfel cum sunt definite în actele relevante de drept al Uniunii, cum ar fi CRD. În acest caz, din Regulamentul privind MUS ar rezulta că BCE trebuie considerată o autoritate competentă numai în scopul îndeplinirii atribuțiilor sale în materie de supraveghere prudențială (35).

2.4.   Clarificarea independenței BCE în îndeplinirea misiunilor care îi revin în temeiul tratatului

BCE înțelege că, atunci când acționează în calitate de furnizor care introduce pe piață sau pune în funcțiune sisteme de IA în Uniune sau în calitate de utilizator al sistemelor de IA situate în Uniune, ea însăși poate intra sub incidența regulamentului propus (36). Același lucru este valabil și pentru băncile centrale naționale (BCN). Regulamentul propus prevede că, atunci când instituțiile Uniunii intră în domeniul său de aplicare, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) acționează ca autoritate competentă pentru supravegherea lor și de autoritate de supraveghere a pieței (37). BCN ar putea fi sub supravegherea autorităților naționale competente (38). În acest sens, este important să se sublinieze faptul că BCE și BCN ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească în mod independent atribuțiile care le sunt conferite prin tratat (39), de exemplu atunci când utilizează orice aplicație de inteligență artificială pentru a defini și a pune în aplicare politica monetară și pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți (40). Cu toate acestea, trebuie să se recunoască faptul că independența SEBC în îndeplinirea misiunilor sale nu îl exceptează de la aplicarea oricărei norme de drept al Uniunii (41). BCE înțelege că orice eventuală supraveghere a BCE de către AEPD și a BCN de către autoritățile naționale competente ar fi limitată la controlul și guvernanța corespunzătoare ale unui sistem de IA și nu ar fi în niciun fel menită să afecteze capacitatea BCE și a BCN de a-și îndeplini în mod independent atribuțiile care le sunt conferite prin tratat.

3.   Clasificarea sistemelor de IA

3.1.

Regulamentul propus urmărește să asigure un cadru de reglementare proporțional în raport cu obiectivele sale prin adoptarea unei abordări bazate pe riscuri care impune sarcini de reglementare numai atunci când un sistem de IA este susceptibil să prezinte un grad ridicat de risc pentru drepturile fundamentale și pentru siguranță. Cu toate acestea, regulamentul propus, anticipând evoluțiile viitoare ale tehnologiei IA, definește software-ul care se califică drept sistem de IA în linii mari. Prin urmare, software-ul care este dezvoltat pentru a genera rezultate precum conținuturi, previziuni, recomandări sau decizii, utilizând abordări statistice și de învățare automată, precum și metode de căutare și de optimizare, constituie un sistem IA (42). Această definiție largă ar acoperi o varietate de activități întreprinse de instituțiile de credit, în special în ceea ce privește sistemele menite să stabilească scorul de credit al persoanelor fizice.

3.2.

Potrivit regulamentului propus (43), marea majoritate a activităților de evaluare a creditelor care utilizează sisteme de IA ar fi supuse automat cerințelor orizontale minime impuse sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. În consecință, mai multe activități, inclusiv selectarea clienților pentru marketing, modelarea pentru evaluarea clienților în context operațiunilor de colectarea a datoriilor și modelele standard de evaluare a creditului (de exemplu, un tablou de bord care utilizează regresia logistică), ar trebui să respecte aceleași cerințe. Pentru a spori claritatea așteptărilor în materie de supraveghere și în conformitate cu abordarea neutră din punct de vedere tehnologic a BCE, se sugerează ca sistemele de IA destinate să fie utilizate pentru a evalua bonitatea persoanelor fizice sau pentru a stabili scorul de credit al acestora și care au efect de levier asupra utilizării de sine stătătoare a regresiei liniare sau logistice sau a arborilor decizionali aflați sub supraveghere umană nu ar trebui să fie clasificate drept sisteme de IA cu grad ridicat de risc, cu condiția ca impactul unor astfel de abordări asupra evaluării bonității sau a scorului de credit al persoanelor fizice să fie minor.

3.3.

Întrucât activitățile de evaluare a creditelor sunt desfășurate în mod regulat de instituțiile de credit în practica de zi cu zi, BCE sugerează că intrarea în vigoare a cerințelor care se referă la calificarea sistemelor de IA destinate a fi utilizate pentru a evalua bonitatea persoanelor fizice sau pentru a stabili scorul de credit al acestora drept „sisteme de IA cu grad ridicat de risc” ar trebui amânată până la adoptarea de către Comisie a unor specificații comune (44) în această privință. În special, aceste specificații comune ar trebui, pe de o parte, să precizeze condițiile în care se va presupune că sistemele de IA cu grad ridicat de risc din acest domeniu sunt conforme cu cerințele aplicabile și, pe de altă parte, să definească situațiile în care sistemele de IA ar trebui considerate ca fiind „puse în funcțiune de către micii furnizori pentru uzul propriu” și, prin urmare, ca intrând în domeniul de aplicare al excepției de la calificarea drept sistem de IA cu risc ridicat (45). În acest context, BCE ar trebui inclusă pe lista organismelor consultate înainte de adoptarea unor astfel de specificații comune, în cazul în care acestea se referă la sisteme de IA destinate a fi utilizate pentru a evalua bonitatea persoanelor fizice sau pentru a stabili scorul de credit al acestora (46).

3.4.

În cele din urmă, BCE salută posibilitatea de a actualiza lista sistemelor de IA cu grad ridicat de risc incluse în anexa III la regulamentul propus (47), și este pregătită să coopereze cu Comisia și să fie consultată de aceasta cu privire la identificarea altor riscuri potențiale ale sistemelor de IA care ar putea prezenta un risc de prejudiciere a sănătății și siguranței sau un risc de impact negativ asupra drepturilor fundamentale. În afară de sistemelor de IA utilizate pentru a evalua scorul de credit sau bonitatea persoanelor fizice, regulamentul propus nu desemnează ca având un grad ridicat de risc alte sisteme care ar putea fi puse în funcțiune cu destinație specifică de către instituțiile de credit. Cu toate acestea, instituțiile de credit elaborează sau au în vedere dezvoltarea și utilizarea modelării cu IA de date care leagă datele privind vânzările, tranzacțiile și performanța pentru a asigura o imagine de ansamblu clară a riscului de conduită într-un anumit domeniu. În mod similar, sistemele de IA ar putea fi utilizate în monitorizarea în timp real a plăților sau în crearea de profiluri ale clienților sau ale tranzacțiilor, în scopul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerea de redactare specifică însoțită de o explicație în acest sens se regăsește într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2021) 206 final.

(2)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(3)  A se vedea articolul 9 alineatul (9), articolul 18 alineatul (2), articolul 20 alineatul (2) și articolul 29 alineatul (5) din regulamentul propus, precum și articolul 74 din CRD.

(4)  A se vedea articolul 74 din CRD.

(5)  A se vedea articolul 17 alineatul (6) şi articolul 29 alineatul (6) din regulamentul propus.

(6)  A se vedea articolul 74 din CRD.

(7)  A se vedea Ghidul ABE privind externalizarea (https://www.eba.europa.eu/regulation-and-policy/internal-governance/guidelines-on-outsourcing-arrangements).

(8)  A se vedea Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, „A binary future? How digitalisation might change banking” (Un viitor binar? Cum ar putea schimba digitalizarea sistemul bancar), De Nederlandsche Bank, Amsterdam, 11 martie 2019, disponibil pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(9)  Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).

(10)  A se vedea articolul 63 alineatul (1) din regulamentul propus.

(11)  A se vedea articolul 63 alineatul (1) litera (b) din regulamentul propus.

(12)  A se vedea articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1020.

(13)  A se vedea articolul 3 alineatul (26) din regulamentul propus.

(14)  A se vedea articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1020.

(15)  A se vedea considerentul (9) al Regulamentului (UE) nr. 2019/1020.

(16)  A se vedea articolul 63 alineatul (4) din regulamentul propus.

(17)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).

(18)  A se vedea articolul 1 primul paragraf din Regulamentul privind MUS.

(19)  A se vedea articolul 4 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul privind MUS.

(20)  A se vedea considerentul 30 al Regulamentului privind MUS, precum și paginile 53 și 54 din „ESCB/European banking supervision response to the European Commission’s public consultation on a new digital finance strategy for Europe/FinTech action plan” (Răspunsul SEBC/Supravegherii bancare europene la consultarea Comisiei Europene referitoare la o nouă strategie pentru finanțele digitale în Europa/planul de acțiune FinTech) (august 2020), disponibil pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE.

(21)  A se vedea considerentele (28) și (29) ale Regulamentului privind MUS.

(22)  A se vedea articolul 3 alineatele (16) și (17), articolul 65 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 65 alineatul (5) și articolul 67 alineatul (1) din regulamentul propus.

(23)  A se vedea articolul 19 alineatul (2) şi articolul 43 alineatul (6) din regulamentul propus

(24)  A se vedea punctul 5 litera (b) din anexa III la regulamentul propus.

(25)  Articolele 97-101 din CRD se referă la PSE.

(26)  A se vedea articolul 3 alineatul (20) din regulamentul propus.

(27)  A se vedea titlul III capitolul 2 articolele 8-15 din regulamentul propus.

(28)  A se vedea articolul 1 primul paragraf din Regulamentul privind MUS.

(29)  A se vedea articolele 10, 12, 14 și 15 din regulamentul propus.

(30)  A se vedea considerentul (43) al regulamentului propus.

(31)  A se vedea articolul 10 alineatul (3) din regulamentul propus.

(32)  A se vedea articolul 40 din regulamentul propus şi considerentul (61) al acestuia.

(33)  A se vedea articolul 43 alineatul (2) prima teză și anexa VI la regulamentul propus.

(34)  A se vedea articolul 19 alineatul (2) și, în special, articolul 43 alineatul (2) a doua teză din regulamentul propus.

(35)  A se vedea articolul 6 din Regulamentul privind MUS.

(36)  A se vedea articolul 2 din regulamentul propus.

(37)  A se vedea articolul 59 alineatul (8) şi articolul 63 alineatul (6) din regulamentul propus.

(38)  A se vedea articolul 59 alineatul (2) din regulamentul propus.

(39)  A se vedea articolul 130 din tratat.

(40)  A se vedea articolul 127 alineatul (2) prima și a patra liniuță din tratat.

(41)  A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 2003, C-11/00, Comisia/Banca Centrală Europeană, ECLI:EU:C:2003:3, punctele 130-135.

(42)  A se vedea articolul 3 alineatul (1) și anexa II la regulamentul propus.

(43)  A se vedea punctul 5 litera (b) din anexa III la regulamentul propus.

(44)  A se vedea articolul 41 alineatul (1) din regulamentul propus.

(45)  În conformitate cu punctul 5 litera (b) din anexa III la regulamentul propus.

(46)  A se vedea articolul 41 alineatul (2) din regulamentul propus.

(47)  A se vedea articolul 7 alineatul (1) din regulamentul propus.

Aviz în atenția persoanelor și a entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/411 a Consiliului, și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/408 al Consiliului, privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

(2022/C 115/06)

Se aduc următoarele informații la cunoștința persoanelor și entităților care figurează în anexa la Decizia 2014/145/PESC a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/411 a Consiliului (2), și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (3), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/408 al Consiliului (4), privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

După reexaminarea listei persoanelor și entităților desemnate în anexele sus-menționate, Consiliul Uniunii Europene a decis ca măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 să se aplice în continuare persoanelor și entităților respective.

Se atrage atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a depune o cerere adresată autorităților competente din statul membru (statele membre) în cauză, conform indicațiilor de pe site-urile web care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 269/2014, pentru a obține autorizația de a utiliza fonduri înghețate pentru necesități de bază sau pentru plăți specifice (cf. articolul 4 din regulament).

Persoanele și entitățile în cauză pot transmite Consiliului, până la 1 iunie 2022, o cerere însoțită de documente justificative, solicitând reanalizarea deciziei pe baza căreia au fost incluse pe lista sus-menționată, la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi 175

1048 Bruxelles

BELGIA

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Se atrage, de asemenea, atenția persoanelor și entităților în cauză asupra posibilității de a contesta decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la articolul 275 al doilea paragraf și la articolul 263 al patrulea și al șaselea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 78, 17.3.2014, p. 16.

(2)  JO L 84, 11.3.2022, p. 28.

(3)  JO L 78, 17.3.2014, p. 6.

(4)  JO L 84, 11.3.2022, p. 2

Aviz în atenția persoanelor vizate cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

(2022/C 115/07)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (1), se atrage atenția persoanelor vizate asupra informațiilor prezentate în continuare.

Temeiurile juridice ale acestei operațiuni de prelucrare sunt Decizia 2014/145/PESC a Consiliului (2), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/411 a Consiliului (3), și Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (4), astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/408 al Consiliului (5).

Operatorul pentru această operațiune de prelucrare este departamentul RELEX.1 din cadrul Direcției generale relații externe – RELEX a Secretariatului General al Consiliului (SGC), care poate fi contactat la următoarea adresă:

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1

Rue de la Loi 175

1048 Bruxelles

BELGIA

E-mail: sanctions@consilium.europa.eu

Responsabilul cu protecția datelor în cadrul SGC poate fi contactat la următoarea adresă:

Responsabilul cu protecția datelor

data.protection@consilium.europa.eu

Scopul operațiunii de prelucrare este stabilirea și actualizarea listei persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/411, și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014, astfel cum este pus în aplicare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/408.

Persoanele vizate sunt persoanele fizice care îndeplinesc criteriile de includere pe listă, conform prevederilor Deciziei 2014/145/PESC și ale Regulamentului (UE) nr. 269/2014.

Datele cu caracter personal colectate cuprind datele necesare identificării corecte a persoanei în cauză, expunerea de motive și orice alte date conexe.

Dacă este necesar, datele cu caracter personal colectate pot fi puse la dispoziția Serviciului European de Acțiune Externă și a Comisiei.

Fără a se aduce atingere restricțiilor în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725, la cererile formulate în cadrul exercitării de către persoanele vizate a drepturilor lor, cum ar fi dreptul de acces, precum și dreptul la rectificare sau la opoziție, se va răspunde în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725.

Datele cu caracter personal vor fi păstrate timp de cinci ani din momentul în care persoana vizată a fost eliminată de pe lista persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive sau din momentul în care măsura a expirat, sau pe durata procedurilor judiciare, în cazul în care acestea au demarat.

Fără a se aduce atingere eventualelor căi de atac judiciare, administrative sau nejudiciare, persoanele vizate au dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 (edps@edps.europa.eu).

---

(1)  JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

(2)  JO L 78, 17.3.2014, p. 16.

(3)  JO L 84, 11.3.2022, p. 28.

(4)  JO L 78, 17.3.2014, p. 6.

(5)  JO L 84, 11.3.2022, p. 2.

Rata de schimb a monedei euro (1)

10 martie 2022

(2022/C 115/08)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1084
JPY	yen japonez	128,54
DKK	coroana daneză	7,4401
GBP	lira sterlină	0,84175
SEK	coroana suedeză	10,7073
CHF	franc elvețian	1,0270
ISK	coroana islandeză	145,50
NOK	coroana norvegiană	9,9190
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,316
HUF	forint maghiar	381,63
PLN	zlot polonez	4,8239
RON	leu românesc nou	4,9491
TRY	lira turcească	16,5740
AUD	dolar australian	1,5109
CAD	dolar canadian	1,4189
HKD	dolar Hong Kong	8,6688
NZD	dolar neozeelandez	1,6185
SGD	dolar Singapore	1,5058
KRW	won sud-coreean	1 360,48
ZAR	rand sud-african	16,7264
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,0063
HRK	kuna croată	7,5665
IDR	rupia indoneziană	15 824,95
MYR	ringgit Malaiezia	4,6414
PHP	peso Filipine	57,825
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,710
BRL	real brazilian	5,5958
MXN	peso mexican	23,3153
INR	rupie indiană	84,6070

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Informații de prezentat în temeiul articolului 5 alineatul (2)

Înființarea unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT)

[Regulamentul (UE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 (JO L 210, 31.7.2006, p. 19)]

(2022/C 115/09)

II.   OBIECTIVE

Scopul dezinteresat al grupării, atât în Belgia, cât și în străinătate, în nume propriu sau în numele membrilor săi, este de a facilita, promova și încuraja cooperarea transfrontalieră între membrii săi pe teritoriul definit la articolul 3 din statut.

Ca atare, gruparea desfășoară proiecte în cadrul atribuțiilor membrilor săi, astfel cum sunt definite în Carta Parcului natural regional Scarpe-Scheldt, reînnoită prin Decretul ministerial nr. 2010-1021 din 30 august 2010, și în planul de gestionare a Parcului natural Plaines de l’Escaut, adoptat de ministrul valon al agriculturii, naturii și afacerilor rurale la 1 aprilie 2015.

Aceste proiecte vizează consolidarea identității transfrontaliere a teritoriului în cauză. Gruparea elaborează un plan de acțiune și asigură punerea sa în aplicare.

Gruparea are dreptul să efectueze lucrări sau să fie dezvoltatorul lucrărilor necesare pentru realizarea obiectivului său și pe teritoriul definit la articolul 3. Gruparea poate încheia contracte sau convenții. Gruparea poate solicita, de asemenea, toate tipurile de finanțare, publică, privată și, în special, finanțare comunitară pentru punerea în aplicare a programelor și proiectelor de cooperare teritorială. Gruparea coordonează punerea în aplicare a proiectelor astfel cofinanțate.

Gruparea are, ca regulă generală, capacitatea juridică deplină de a efectua toate actele și tranzacțiile legate direct sau indirect de obiectivul său sau care ar fi de natură să faciliteze, direct sau indirect, integral sau parțial, realizarea obiectivului respectiv.

III.   DETALII SUPLIMENTARE PRIVIND DENUMIREA GRUPĂRII

Denumirea în limba engleză: European Natural Park Plaines Scarpe Scheldt

Denumirea în limba franceză: Parc naturel européen Plaines Scarpe-Escaut

IV.   MEMBRI

IV.1)

Numărul total de membri ai grupării: 2

IV.2)

Naționalitățile membrilor grupării: franceză, belgiană

IV.3)

Informații privind membrii (1) Denumirea oficială: ASBL Comisia de gestionare a Parcului natural Plaines de l’Escaut Adresă poștală: Rue des Sapins 31 — 7603 Bon-Secours, Belgia Adresa web: http://plainesdelescaut.be Tipul de membru: Grupare constituit`din 8 autorități locale Denumirea oficială: Sindicat mixt de gestionare a Parcului natural regional Scarpe-Escaut Adresă poștală: 59731 Saint-Amand-les-Eaux, Franța Adresa web: http://www.pnr-scarpe-escaut.fr/ Tipul de membru: Organism de drept public

---

(1)  A se completa pentru fiecare membru.

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 115/10)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Derecske alma”

Nr. UE: PGI-HU-02586 – 4 septembrie 2019

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumire (denumiri)

„Derecske alma”

2.   Statul membru sau țara terță

Ungaria

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.6: Fructe, legume și cereale proaspete sau prelucrate.

3.2.   Descrierea produsului care poartă denumirea de la punctul 1

Următoarele soiuri de mere din specia Malus domestica destinate consumului în stare proaspătă sunt autorizate să utilizeze indicația geografică protejată „Derecske alma”: Braeburn, Gala, Golden Delicious Reinders, Granny Smith, Jonagold, Idared, Pinova și Topaz, precum și mere din toate celelalte soiuri cultivate în aria geografică delimitată, cu următoarele caracteristici calitative:

—	Conținut de calciu: min. 75 mg/kg

—	Conținut de magneziu: min. 75 mg/kg

—	Fermitatea pulpei: 6,5-7,5 kg/cm2

—	Aciditatea exprimată ca acid malic: 2-4,1 g/kg

—	Nivelul de zahăr: minimum 10 °Brix (Gala, Golden Delicious Reinders, Jonagold, Pinova, Granny Smith, Braeburn); minimum 8 °Brix (Idared, Topaz)

—	Raportul zahăr/aciditate: minimum 28 (Gala, Golden Delicious Reinders, Jonagold, Pinova); maximum 24 (Braeburn, Granny Smith, Idared, Topaz).

—	Dimensiune: diametru de 65-85 mm (în funcție de soi)

—	Pulpa fructului cu IGP „Derecske alma” are un conținut ridicat de calciu și este, prin urmare, foarte fermă. Datorită acestei caracteristici, merele sunt foarte crocante și pot fi depozitate pe perioade îndelungate.

—	Datorită conținutului lor ridicat de zahăr și acidității scăzute, merele „Derecske alma” au un gust ușor dulce.

Culoarea epicarpului merelor cu IGP „Derecske alma” diferă în funcție de soi: galben intens, ușor perceptibilă (Golden Delicious Renders, Gala, Pinova, Topaz), roșu intens (Braeburn, Idared, Jonagold) sau verde strălucitor (Granny Smith).

3.3.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală) și materii prime (numai pentru produse prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată

Merele cu IGP „Derecske alma” trebuie cultivate și recoltate numai în aria geografică delimitată la punctul 4.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Merele cu IGP „Derecske alma” sunt cultivate în limitele administrative ale orașului Derecske și ale satelor Sáránd, Hajdúbagos, Konyár și Tépe din Hajdú-Bihar.

5.   Legătura cu aria geografică

Legătura produsului cu aria geografică se bazează pe calitatea acestuia.

Condițiile pedoclimatice din regiunea Derecske și priceperea oamenilor permit obținerea fructelor „Derecske alma” de calitate superioară.

Bogată în calciu (min. 75 mg/kg) și în magneziu (min. 75 mg/kg), pulpa merelor „Derecske alma” este fermă (6,5-7,5 kg/cm2) și are un gust ușor dulce, datorită acidității sale scăzute, exprimată în acid malic (2-4,1 g/kg), și conținutului ridicat de zahăr (min. 8 sau 10° Brix, în funcție de soi). Culoarea epicarpului său, care depinde de soi, este caracterizată de intensitate, ușor perceptibilă. Aceste caracteristici de calitate se datorează factorilor naturali specifici ariei geografice și priceperii oamenilor.

Aria de producție a fructelor cu IGP „Derecske alma” este o câmpie aluvionară acoperită cu nămol loessic, situată în partea estică a Marii Câmpii Maghiare (Alföld). Are un sol de tip cernoziom loessic, cu un strat de carbonat la nivelurile mai adânci, ceea ce înseamnă că pH-ul solului este ușor alcalin. Datorită stratului de carbonat, solul prezintă niveluri adecvate de calciu, magneziu și fosfor. Solul loessic, cu conținut moderat de humus, destul de afânat și ușor nisipos, favorizează dezvoltarea rădăcinilor pomilor fructiferi; el se încălzește ușor, este bine drenat și are un strat superficial friabil și adânc. Aportul de oxigen al solului este ideal pentru meri.

Clima întregii arii geografice este predominant continental uscată, cu temperaturi moderat ridicate. Numărul anual de ore însorite este ridicat și poate atinge 1 960 - 2 000 de ore.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 °C și 11 °C; în perioada de vegetație, temperatura medie este de 17 °C. Aria de producție a fructelor, în special în perioada verii, se caracterizează, sub influența climei continentale, de o variație termică zilnică ridicată. În ultimii ani, fluctuația zilnică a temperaturii în lunile de vară a variat între 7 °C și 17 °C.

Priceperea oamenilor are o influență decisivă asupra calității merelor „Derecske alma”. După o primă tăiere a pomilor tradițională, urmează tăierea rădăcinilor acestora în cursul lunilor martie-aprilie. Cu două săptămâni înainte de recoltare are loc o tăiere în verde.

Sistemul de irigare prin picurare se axează pe rădăcinile pomilor și îi irigă în mod regulat cu cantități mici de apă, ușor alcalină, cu o salinitate scăzută și parțial saturată. Prin urmare, conținutul ridicat de magneziu și calciu din sol este mai ușor solubil, astfel încât merii pot absorbi și utiliza cu ușurință acești nutrienți. Prin urmare, fructele „Derecske alma” sunt bogate în magneziu și calciu.

Datorită conținutului lor ridicat de calciu, merele „Derecske alma” au o pulpă foarte fermă și, prin urmare, sunt crocante și pot fi păstrate timp îndelungat, fără ca valoarea lor nutrițională să varieze mult.

Conținutul ridicat de magneziu din sol contribuie, de asemenea, la absorbția fosforului, oferind pomilor suficientă energie.

Sistemul radicular al pomilor este bine aprovizionat cu magneziu și fosfor, fapt care contribuie la asimilarea calciului în pulpa merelor. Creșterea pomilor este mult mai armonioasă datorită sistemului radicular dezvoltat, structurii solului și tăierii rădăcinilor. Raportul dintre frunziș și fructe este optimizat prin tăiere, contribuind astfel la echilibrarea producției. Acești factori contribuie la obținerea unor valori nutriționale ale fructelor mai bune decât media.

Solul bogat în magneziu oferă pomilor o cantitate mare de magneziu și, pe lângă numărul mare de ore însorite, contribuie la fotosinteza activă. Acești parametri stimulează formarea zaharurilor, sporind conținutul de zahăr al merelor.

Scăderea semnificativă a temperaturilor nocturne în perioada de maturare favorizează, de asemenea, gustul ușor dulce și conținutul mai ridicat de zahăr al merelor „Derecske alma”. În timpul perioadei de maturare (în medie, între 1 și 20 august), diferența dintre temperaturile din timpul zilei și cele din timpul nopții este, în general, între 12 °C și 16 °C. Ca urmare a răcirii pe timpul nopții, pomii nu preiau produșii fotosintezei rezultați în cursul zilei, fapt care permite dezvoltarea fructelor. Răcirea pe timpul nopții reduce încălzirea solului și, prin urmare, funcția rădăcinii rămâne stabilă. O funcție stabilă a rădăcinii asigură o mai bună aprovizionare cu nutrienți și, prin urmare, o valoare nutrițională mai ridicată.

Pe lângă cele de mai sus, tăierea în verde înainte de recoltare contribuie la dezvoltarea gustului ușor dulce al merelor „Derecske alma” și a culorii foarte intense a epicarpului, care diferă în funcție de soi. Obiectivul este de a spori expunerea merelor la lumină, pentru a obține astfel culoarea intensă și un nivel mai ridicat de zahăr. De asemenea, utilizarea plaselor anti-grindină, care creează un microclimat favorabil, închis, are o influență directă asupra intensității culorii epicarpului diferitelor soiuri.

Modalitatea de cultivare și calitatea unică a fructelor „Derecske alma” au fost recunoscute de mai multe premii prestigioase: în 2006, Hortico Debrecen –Termék Nagydíj (marele premiu); în 2014, Marele premiu pentru inovare ecologică (Greennovációs Nagydíj); în 2011, Premiul pentru excelență pentru produse de calitate (Kitüntetett Minőségi Termék) și Kiváló Magyar Élelmiszer (aliment de calitate superioară din Ungaria).

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

https://gi.kormany.hu/foldrajzi-arujelzok

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.