INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/2

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 13 ianuarie 2022 – Republica Federală Germania/Ville de Paris (Franța), Ville de Bruxelles (Belgia), Ayuntamiento de Madrid (Spania), Comisia Europeană (C-177/19 P), Ungaria/Ville de Paris (Franța), Ville de Bruxelles (Belgia), Ayuntamiento de Madrid (Spania), Comisia Europeană (C-178/19 P), Comisia Europeană/Ville de Paris (Franța), Ville de Bruxelles (Belgia), Ayuntamiento de Madrid (Spania) (C-179/19 P)

(Cauzele conexate C-177/19 P-C-179/19 P) (1)

(Recurs - Acțiune în anulare - Mediu - Omologarea de tip a autovehiculelor - Regulamentul (UE) 2016/646 - Emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 6) - Stabilirea, pentru emisiile de oxizi de azot, a unor valori de nedepășire (NTE) în timpul încercărilor în condiții reale de condus (RDE) - Articolul 263 al patrulea paragraf TFUE - Admisibilitatea unei căi de atac - Entitate infrastatală care dispune de competențe în domeniul protecției mediului de a limita circulația anumitor vehicule - Condiție potrivit căreia reclamantul trebuie să fie vizat în mod direct)

(2022/C 109/02)

Limbile de procedură: spaniola și franceza

Părțile

(Cauza C-177/19 P)

Recurentă: Republica Federală Germania (reprezentanți: J. Möller, D. Klebs și S. Eisenberg, agenți)

Celelalte părți din procedură: Ville de Paris (Franța) (reprezentant: J. Assous, avocat), Ville de Bruxelles (Belgia) (reprezentanți: M. Uyttendaele, C. Derave, N. Mouraux și A. Feyt, avocats, și S. Kaisergruber, Rechtsanwalt), Ayuntamiento de Madrid (Spania) (reprezentant: J. Assous, avocat), Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland și M. Huttunen, agenți)

Interveniente în susținerea reclamantei: Association des Constructeurs Européens d’Automobiles (reprezentanți: F. Di Gianni și G. Coppo, avvocati), România (reprezentanți: inițial E. Gane, O.-C. Ichim, L. Liţu și C.-R. Canţăr, ulterior E. Gane, O.-C. Ichim și L. Liţu, agenți), Republica Slovacă (reprezentant: B. Ricziová, agent)

(Cauza C-178/19 P)

Recurentă: Ungaria (reprezentant: M. Z. Fehér, agent)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Association des Constructeurs Européens d’Automobiles (reprezentanți: F. Di Gianni și G. Coppo, avvocati)

(Cauza C-179/19 P)

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentant: J.-F. Brakeland, agent)

Intervenientă în susținerea reclamantei: Association des Constructeurs Européens d’Automobiles (reprezentanți: F. Di Gianni și G. Coppo, avvocati)

Dispozitivul

1)	Anulează Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 13 decembrie 2018, Ville de Paris, Ville de Bruxelles și Ayuntamiento de Madrid/Comisia (T-339/16, T-352/16 și T-391/16, EU:T:2018:927).

2)	Respinge acțiunile în anulare în cauzele conexate T-339/16, T-352/16 și T-391/16 formulate de ville de Paris, de ville de Bruxelles și, respectiv, de ayuntamiento de Madrid ca fiind inadmisibile.

3)	Fiecare parte va suporta propriile cheltuieli de judecată aferente recursurilor.

4)	Ville de Paris, ville de Bruxelles și ayuntamiento de Madrid suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii în primă instanță, precum și recursurilor, pe cele efectuate de Comisia Europeană aferente procedurii în primă instanță.

(1) JO C 155, 6.5.2019.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Napoli – Italia) – YT și alții/Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca – MIUR, Ufficio Scolastico Regionale per la Campania

(Cauza C-282/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 1999/70/CE - Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP - Clauzele 4 și 5 - Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul public - Profesori de religie catolică - Noțiunea de „motive obiective” care justifică reînnoirea unor asemenea contracte - Nevoie permanentă de personal suplinitor)

(2022/C 109/03)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Napoli

Părțile din procedura principală

Reclamanți: YT, ZU, AW, BY, CX, DZ, EA, FB, GC, IE, JF, KG, LH, MI, NY, PL, HD, OK

Pârâți: Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca – MIUR, Ufficio Scolastico Regionale per la Campania

Cu participarea: Federazione GILDA-UNAMS

Dispozitivul

Clauza 5 din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, care figurează în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP trebuie interpretată în sensul, pe de o parte, că se opune unei reglementări naționale care exclude profesorii de religie catolică din instituțiile de învățământ public de la aplicarea normelor prin care se urmărește sancționarea recurgerii abuzive la contractele pe durată determinată succesive, atunci când nu există nicio altă măsură eficientă în ordinea juridică internă prin care să se sancționeze recurgerea abuzivă menționată și, pe de altă parte, că necesitatea unui certificat de aptitudine eliberat de o autoritate ecleziastică pentru a le permite acestor profesori să predea religia catolică nu constituie un „motiv obiectiv” în sensul clauzei 5 punctul (1) litera (a) din acordul-cadru, în măsura în care acest certificat este eliberat o singură dată, iar nu înainte de fiecare an școlar în care se încheie un contrat de muncă pe durată determinată.

(1) JO C 206, 17.6.2019.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/4

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Benedetti Pietro e Angelo S.S. și alții/ Agenzia per le Erogazioni in Agricoltura (AGEA)

(Cauza C-377/19) (1)

(Trimitere preliminară - Sectorul laptelui și al produselor lactate - Cote - Prelevare suplimentară - Regulamentul (CE) nr.o1788/2003 - Livrări care depășesc cantitatea de referință aflată la dispoziția producătorului - Perceperea contribuției la prelevarea suplimentară de către cumpărător - Rambursarea prelevării excedentare - Regulamentul (CE) nr. 595/2004 - Articolul 16 - Criterii de redistribuire a prelevării excedentare)

(2022/C 109/04)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Apelanți: Benedetti Pietro e Angelo Ss, Capparotto Giampaolo e Lorenzino Ss, Gonzo Dino Ss, Mantovani Giuseppe e Giorgio Ss, Azienda agricola Padovani Luigi, Azienda agricola La Pila di Mastrotto Piergiorgio e C. Ss, Azienda agricola Mastrotto Giuseppe, Soc. agr. semplice F.lli Isolan

Intimată: Agenzia per le Erogazioni in Agricoltura (AGEA)

Dispozitivul

Articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui și al produselor lactate trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care are ca efect faptul că rambursarea excedentului colectat al prelevării suplimentare trebuie să fie, cu prioritate, în beneficiul producătorilor în privința cărora cumpărătorii și-au îndeplinit obligația de plată lunară a acestei prelevări.

(1) JO C 312, 16.9.2019.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/4

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Krajský soud v Brně- Republica Cehă) – Tesco Stores ČR a.s./Ministerstvo zemědělství

(Cauza C-881/19) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Apropierea legislațiilor - Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 - Punctul 2 litera (a) din partea E din anexa VII - Informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare - Etichetarea și prezentarea produselor alimentare - Directiva 2000/36/CE - Punctul 2 litera (c) din partea A din anexa I - Produse din cacao și din ciocolată - Lista ingredientelor unui produs alimentar destinat consumatorilor într-un stat membru)

(2022/C 109/05)

Limba de procedură: ceha

Instanța de trimitere

Krajský soud v Brně

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Tesco Stores ČR a.s.

Pârât: Ministerstvo zemědělství

Dispozitivul

Punctul 2 litera (a) din partea E din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei trebuie interpretat în sensul că un operator economic, în cadrul etichetării produselor comercializate pe teritoriul unui stat membru, este scutit de obligația de a enumera toate ingredientele care constituie un ingredient compus, în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (h) din acest regulament, doar în cazul în care acest ingredient compus care face obiectul unei denumiri de vânzare în temeiul părții A din anexa I la Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao și din ciocolată destinate consumului uman este desemnat, în lista de ingrediente, utilizându-se această denumire de vânzare, în versiunea lingvistică a statului membru în cauză.

(1) JO C 68, 2.3.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/5

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Dyscyplinarny Izby Adwokackiej w Warszawie – Polonia) – Procedură inițiată de Minister Sprawiedliwości

(Cauza C-55/20) (1)

(Trimitere preliminară - Admisibilitate - Articolul 267 TFUE - Noțiunea de „instanță națională” - Tribunal disciplinar al baroului - Anchetă disciplinară inițiată împotriva unui avocat - Decizie a responsabilului în materie disciplinară de constatare a inexistenței unei abateri disciplinare și de finalizare a anchetei - Cale de atac a ministrului justiției în fața Tribunalului disciplinar al baroului - Directiva 2006/123/CE - Servicii în cadrul pieței interne - Articolul 4 punctul 6 și articolul 10 alineatul (6) - Regim de autorizare - Retragerea autorizației - Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Inaplicabilitate)

(2022/C 109/06)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Dyscyplinarny Izby Adwokackiej w Warszawie

Părțile din procedura principală

Recurent: Minister Sprawiedliwości

Cu participarea: Prokurator Krajowy – Pierwszy Zastępca Prokuratora Generalnego, Rzecznik Dyscyplinarny Izby Adwokackiej w Warszawie

Dispozitivul

Articolul 10 alineatul (6) din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne trebuie interpretat în sensul că nu conferă aplicabilitate articolului 47 din cartă într-o procedură de atac inițiată de o autoritate publică în fața unei instanțe disciplinare a baroului care are ca obiect anularea unei decizii prin care un responsabil în materie disciplinară a finalizat o anchetă desfășurată împotriva unui avocat după ce a constatat inexistența unei abateri disciplinare imputabile acestuia din urmă și trimiterea dosarului, în cazul anulării acestei decizii, spre reexaminare la acest responsabil în materie disciplinară.

(1) JO C 191, 8.6.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/6

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Regione Puglia/Ministero dell'Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare și alții

(Cauza C-110/20) (1)

(Trimitere preliminară - Energie - Directiva 94/22/CE - Condiții de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor - Autorizație de prospectare a hidrocarburilor într-o zonă geografică specifică pentru o durată determinată - Zone învecinate - Acordarea mai multor autorizații aceluiași operator - Directiva 2011/92/UE - Articolul 4 alineatele (2) și (3) - Evaluarea efectelor asupra mediului)

(2022/C 109/07)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Apelantă: Regione Puglia

Intimați: Ministero dell’Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare, Ministero dei Beni e delle Attività culturali e del Turismo, Ministero dello Sviluppo economico, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Commissione tecnica di verifica dell’impatto ambientale

Cu participarea: Global Petroleum Ltd

Dispozitivul

Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor și articolul 4 alineatele (2) și (3) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale care prevede o limită maximă pentru întinderea zonei acoperite de un permis de prospectare a hidrocarburilor, însă nu interzice în mod expres acordarea unuia și același operator a mai multe permise pentru zone învecinate și care acoperă, împreună, o suprafață care depășește această limită, cu condiția ca o asemenea acordare să fie de natură să garanteze cea mai bună exercitare posibilă a activității de prospectare în cauză din punct de vedere atât tehnic, cât și economic, precum și realizarea obiectivelor urmărite de Directiva 94/22. Este necesar de asemenea, în cadrul evaluării efectelor asupra mediului, să se aprecieze efectul cumulat al proiectelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, prezentate de acest operator în cadrul cererilor sale de acordare a permiselor de prospectare a hidrocarburilor.

(1) JO C 247, 27.7.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/6

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court of the United Kingdom – Regatul Unit) – Zipvit Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-156/20) (1)

(Trimitere preliminară - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 168 - Drept de deducere - Prestare de servicii poștale scutită în mod eronat - TVA considerat inclus în prețul comercial al prestației în scopul exercitării dreptului de deducere - Excludere - Noțiunea de TVA „datorat sau achitat”)

(2022/C 109/08)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court of the United Kingdom

Părțile din procedura principală

Recurentă: Zipvit Ltd

Intimată: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Dispozitivul

Articolul 168 litera (a) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu poate fi considerată datorată sau achitată în sensul acestei dispoziții și, prin urmare, nu este deductibilă de către persoana impozabilă atunci când, pe de o parte, aceasta din urmă și prestatorul său au considerat în mod eronat, în temeiul unei interpretări eronate a dreptului Uniunii de către autoritățile naționale, că prestațiile în cauză erau scutite de TVA și, în consecință, facturile emise nu o menționează, într-un context în care contractul încheiat între aceste două persoane prevede că, dacă această taxă ar fi datorată, beneficiarul prestației ar trebui să suporte costul acesteia, și, pe de altă parte, nu a fost întreprins în timp util niciun demers prin care să se urmărească recuperarea TVA-ului, astfel încât este prescrisă orice acțiune a prestatorului și a administrației fiscale și vamale prin care să se urmărească recuperarea TVA-ului omis.

(1) JO C 215, 29.6.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/7

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Administratīvā apgabaltiesa – Letonia) – „MONO” SIA/Valsts ieņēmumu dienests

(Cauza C-326/20) (1)

(Trimitere preliminară - Accize - Directiva 2008/118/CE - Scutire de acciza armonizată - Produse destinate utilizării în contextul relațiilor diplomatice sau consulare - Condiții de aplicare a scutirii stabilite de statul membru gazdă - Plată prin mijloace fără numerar)

(2022/C 109/09)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Administratīvā apgabaltiesa

Părțile din procedura principală

Reclamantă în primă instanță și apelantă:„MONO” SIA

Pârâtă în primă instanță și apelantă: Valsts ieņēmumu dienests

Dispozitivul

Articolul 12 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE trebuie interpretat în sensul că se opune ca statul membru gazdă, atunci când stabilește condițiile și limitele aplicării scutirii de accize pentru produsele utilizate în contextul relațiilor diplomatice și consulare, să supună aplicarea acestei scutiri condiției ca prețul de achiziție al produselor respective să fie plătit prin mijloace de plată fără numerar.

(1) JO C 329, 5.10.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/8

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Okręgowy w Opolu – Polonia) – Skarb Państwa – Starosta Nyski/New Media Development & Hotel Services Sp. z o.o.

(Cauza C-327/20) (1)

(Trimitere preliminară - Directiva 2011/7/UE - Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale - Domeniu de aplicare - Noțiunea de „tranzacții comerciale” - Autoritate publică ce acționează în calitate de creditor al unei întreprinderi - Excludere - Cedarea de către o autoritate publică a uzufructului perpetuu asupra unui bun imobil unei întreprinderi în schimbul plății unei redevențe anuale)

(2022/C 109/10)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Opolu

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Skarb Państwa – Starosta Nyski

Pârâtă: New Media Development & Hotel Services Sp. z o.o.

Dispozitivul

Noțiunea de „tranzacție comercială”, în sensul articolului 2 punctul 1 din Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, trebuie interpretată în sensul că nu acoperă perceperea de către o autoritate publică a unei redevențe, datorată ca remunerație pentru uzufructul perpetuu asupra unui teren, de la o întreprindere căreia această autoritate publică îi este creditoare.

(1) JO C 28, 25.1.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/8

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 – Liviu Dragnea/Comisia Europeană

(Cauza C-351/20 P) (1)

(Recurs - Investigații ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) - Rapoarte ale investigațiilor - Cerere de începere a unei investigații în legătură cu desfășurarea investigațiilor anterioare de către OLAF - Cerere de acces la documente - Scrisoare de respingere - Articolul 263 TFUE - Decizie care poate face obiectul unei acțiuni în anulare - Termen de introducere a acțiunilor - Acțiune împotriva unei scrisori de confirmare a rapoartelor de investigație ale OLAF - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Articolul 6 și articolul 7 alineatul (2) - Obligația de a informa solicitantul cu privire la dreptul său de a prezenta o cerere de confirmare)

(2022/C 109/11)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Liviu Dragnea (reprezentanți: C. Toby, O. Riffaud și B. Entringer, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-P. Keppenne și J. Baquero Cruz, agenți)

Dispozitivul

Anulează Ordonanța Tribunalului Uniunii Europene din 12 mai 2020, Dragnea/Comisia (T 738/18, nepublicată, EU:T:2020:208), în măsura în care, prin aceasta, Tribunalul a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de domnul Liviu Dragnea având ca obiect anularea scrisorii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din 1 octombrie 2018 pentru motivul că, prin această scrisoare, acesta din urmă a refuzat să îi acorde accesul la documentele solicitate în scrisoarea sa din 22 august 2018.

2)	Trimite cauza Tribunalului Uniunii Europene pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la acest capăt de cerere de anulare.

3)	Respinge în rest recursul.

4)	Domnul Liviu Dragnea și Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată efectuate în cadrul prezentului recurs.

5)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează în rest odată cu fondul.

(1) JO C 313, 21.9.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/9

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – MARCAS MC Szolgáltató Zrt./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

(Cauza C-363/20) (1)

(Trimitere preliminară - Societăți - Impozit pe profit - Control fiscal - Domeniu de aplicare al dreptului Uniunii - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 51 alineatul (1) - Punere în aplicare a dreptului Uniunii - Lipsă - A patra directivă 78/660/CEE - Conturile anuale ale anumitor forme de societăți - Contabilizarea veniturilor obținute din drepturi de proprietate intelectuală - Articolul 2 alineatul (3) - Principiul imaginii fidele - Articolul 31 - Evaluarea posturilor care figurează în conturile anuale - Respectarea principiilor contabile)

(2022/C 109/13)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: MARCAS MC Szolgáltató Zrt.

Pârâtă: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

Dispozitivul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă să răspundă la întrebările preliminare adresate de Fővárosi Törvényszék (Curtea din Budapesta-Capitală, Ungaria) prin decizia din 29 iunie 2020, în măsura în care acestea vizează practici ale administrației fiscale a unui stat membru referitoare la controlul și la sancționarea încălcărilor fiscale în materia impozitului pe profit.

Articolul 2 alineatul (3) și articolul 31 din A patra directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului [50 alineatul (2) litera (g) TFUE], privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2003, trebuie să fie interpretate în sensul că nu se opun unei practici a administrației fiscale a unui stat membru prin care se contestă înscrisuri contabile ale unei societăți pentru motivul că acestea nu respectă principiile exhaustivității și independenței exercițiilor, cuprinse în reglementarea statului membru respectiv, chiar dacă sunt respectate toate celelalte principii contabile prevăzute de reglementarea amintită, atunci când această nerespectare nu constituie o derogare excepțională și necesară pentru a se asigura respectarea principiului imaginii fidele, semnalată în anexa la conturile anuale și motivată în mod corespunzător, împreună cu o evaluare a efectelor sale asupra patrimoniului, situației financiare și rezultatelor.

(1) JO C 413, 7.12.2020.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/10

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal Administrativo – Portugalia) – Autoridade Tributária e Aduaneira/Termas Sulfurosas de Alcafache SA

(Cauza C-513/20) (1)

(Trimitere preliminară - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 132 alineatul (1) litera (b) - Scutiri pentru anumite activități de interes general - Scutirea spitalizării și îngrijirii medicale - Activități conexe - Cure termale - Sumă percepută pentru întocmirea unei fișe individuale, cu includerea istoricului medical)

(2022/C 109/14)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Supremo Tribunal Administrativo

Părțile din procedura principală

Recurentă pârâtă: Autoridade Tributária e Aduaneira

Intimată reclamantă: Termas Sulfurosas de Alcafache SA

Dispozitivul

Articolul 132 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că activitatea care constă în întocmirea unei fișe individuale, cu includerea istoricului medical, care conferă dreptul de a achiziționa îngrijire medicală constând în „cure termale clasice” în cadrul unui centru balnear, poate intra sub incidența scutirii de taxa pe valoarea adăugată prevăzute în această dispoziție în calitate de activitate conexă îngrijirii medicale, în condițiile în care aceste fișe preiau date referitoare la starea de sănătate și la îngrijirea medicală prescrisă și planificată, precum și la modalitățile de administrare a acesteia, date a căror consultare este indispensabilă pentru a se furniza aceste îngrijiri și a se atinge scopurile terapeutice urmărite. În plus, respectiva îngrijire medicală și activitățile conexe trebuie asigurate în condiții sociale comparabile celor aplicabile organismelor de drept public, de un centru de tratament sau diagnoză ori de altă instituție de natură similară recunoscută în mod corespunzător în sensul aceluiași articol 132 alineatul (1) litera (b).

(1) JO C 19, 18.1.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/11

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesarbeitsgericht – Germania) – DS/Koch Personaldienstleistungen GmbH

(Cauza C-514/20) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolul 31 alineatul (2) - Directiva 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Articolul 7 - Concediu anual - Timp de lucru - Ore suplimentare - Calculul timpului de lucru pe bază lunară - Lipsa unei majorări pentru orele suplimentare în cazul efectuării concediului)

(2022/C 109/15)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesarbeitsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamant, apelant și recurent: DS

Pârâtă, intimată în apel și în recurs: Koch Personaldienstleistungen GmbH

Dispozitivul

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, citit în lumina articolului 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții dintr-o convenție colectivă în temeiul căreia, pentru a stabili dacă este atins pragul orelor lucrate care dau dreptul la majorare pentru ore suplimentare, orele corespunzătoare perioadei de concediu anual plătit efectuat de lucrător nu sunt luate în considerare ca ore de muncă realizate.

(1) JO C 19, 18.1.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/11

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 13 ianuarie 2022 – Comisia Europeană/Republica Slovacă

(Cauza C-683/20) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru - Mediu - Directiva 2002/49/CE - Evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental - Drumuri principale și căi ferate principale - Articolul 8 alineatul (2) - Planuri de acțiune - Articolul 10 alineatul (2) - Anexa VI - Rezumatele planurilor de acțiune - Necomunicarea către Comisie în termenele prevăzute)

(2022/C 109/16)

Limba de procedură: slovaca

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: R. Lindenthal și M. Noll-Ehlers, agenți)

Pârâtă: Republica Slovacă (reprezentant: B. Ricziová, agent)

Dispozitivul

Întrucât, pe de o parte, nu a întocmit planuri de acțiune pentru drumurile și căile ferate principale, menționate în anexa la prezenta hotărâre, și, pe de altă parte, nu a comunicat Comisiei Europene rezumate ale planurilor de acțiune menționate, Republica Slovacă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 8 alineatul (2) și, respectiv, al articolului 10 alineatul (2) din Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental coroborat cu anexa VI la aceasta.

2)	Obligă Republica Slovacă la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 53, 15.2.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/12

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation – Franța) – Paget Approbois SAS/Depeyre entreprises SARL, Alpha Insurance A/S

(Cauza C-724/20) (1)

(Trimitere preliminară - Libertatea de stabilire - Libera prestare a serviciilor - Activități de asigurare și de reasigurare - Directiva 2009/138/CE - Lichidarea întreprinderilor de asigurare - Articolul 292 - Efectele procedurilor de lichidare asupra proceselor în curs - Excepție de la aplicarea lex concursus - Lex processus)

(2022/C 109/17)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Paget Approbois SAS

Pârâte: Depeyre entreprises SARL, Alpha Insurance A/S

Dispozitivul

Articolul 292 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „proces în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată întreprinderea de asigurare”, care figurează la acest articol, include un proces în curs având ca obiect o cerere de indemnizație de asigurare formulată de titularul unei polițe de asigurare pentru prejudiciile suportate într-un stat membru de la o întreprindere de asigurare supusă unei proceduri de lichidare în alt stat membru.

Articolul 292 din Directiva 2009/138 trebuie interpretat în sensul că legea statului membru pe teritoriul căruia procesul este în curs, în sensul articolului menționat, are ca obiect reglementarea tuturor efectelor procedurii de lichidare asupra acestui proces. În special, trebuie să se aplice dispozițiile dreptului acestui stat membru care, în primul rând, prevăd că deschiderea unei astfel de proceduri determină întreruperea procesului în curs, în al doilea rând, condiționează reluarea procesului de declararea de către creditor, în pasivul întreprinderii de asigurare, a creanței sale aferente indemnizației de asigurare și de introducerea în cauză a organelor însărcinate cu punerea în aplicare a procedurii de lichidare și, în al treilea rând, interzic orice obligare la plata indemnizației de către creditor, aceasta nemaiputând face decât obiectul constatării existenței sale și al stabilirii cuantumului său, având în vedere că, în principiu, asemenea dispoziții nu aduc atingere competenței rezervate legii statului membru de origine, în aplicarea articolului 274 alineatul (2) din directiva menționată.

(1) JO C 79, 8.3.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesverwaltungsgericht Tirol (Austria) la 6 septembrie 2021 – C. G./Bezirkshauptmannschaft Landeck

(Cauza C-548/21)

(2022/C 109/20)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landesverwaltungsgericht Tirol

Părțile din procedura principală

Reclamant: C. G.

Autoritate pârâtă: Bezirkshauptmannschaft Landeck

Întrebările preliminare

Articolul 15 alineatul (1) (eventual coroborat cu articolul 5) din Directiva 2002/58 (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE (2), citit în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale, trebuie interpretat în sensul că accesul autorităților publice la datele stocate în telefoanele mobile constituie o atingere suficient de gravă adusă principiilor fundamentale consacrate la aceste articole din cartă încât, în domeniul prevenirii, investigării, detectării și urmăririi penale a unor infracțiuni, acest acces trebuie limitat la combaterea criminalității grave?

Articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2002/58, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136, trebuie interpretat, în lumina articolelor 7, 8 și 11, precum și a articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, în sensul că se opune unei reglementări naționale precum articolul 18 coroborat cu articolul 99 alineatul (1) din Strafprozessordnung (Codul de procedură penală, Austria), potrivit căruia, în cursul unei proceduri de urmărire penală, autoritățile de securitate își obțin ele însele, fără autorizarea unei instanțe sau a unui organism independent, un acces complet și necontrolat la toate datele digitale stocate într-un telefon mobil?

Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale coroborat cu articolele 41 și 52 din aceasta trebuie interpretat, din punctul de vedere al egalității armelor și al unei căi de atac efective, în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru, precum articolul 18 coroborat cu articolul 99 alineatul (1) din Strafprozessordnung (Codul de procedură penală), care permite examinarea datelor digitale dintr-un telefon mobil fără ca persoana vizată să fie informată cu privire la aceasta înainte sau măcar după adoptarea măsurii?

(1) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO 2002, L 201, p. 37, Ediție specială, 13/vol. 36, p. 63).

(2) Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (JO 2009, L 337, p. 11).

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Vrhovno sodišče Republike Slovenije (Slovenia) la 30 noiembrie 2021 – SOMEO S. A., fostă PEARL STREAM S. A./Republica Slovenia

(Cauza C-725/21)

(2022/C 109/21)

Limba de procedură: slovena

Instanța de trimitere

Vrhovno sodišče Republike Slovenije

Părțile din procedura principală

Recurentă: SOMEO S. A., fostă PEARL STREAM S. A.

Intimată: Republica Slovenia

Întrebările preliminare

Pentru a califica un produs individual drept „parte” a unui scaun pentru autovehicule în sensul capitolului 94 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în versiunile aplicabile litigiului principal, este necesar ca scaunul, în lipsa produsului menționat anterior, să nu își poată îndeplini funcția esențială și principală (în sensul unității sale funcționale) sau este suficient ca partea individuală, menită exclusiv instalării pe scaunele autovehiculelor, să poată fi recunoscută ca parte a scaunului?

2)	Posibilitatea unei utilizări generale autonome (sau nu) a celor două produse în discuție în prezenta cauză afectează clasificarea lor (sau nu) la subpoziția 9401 90 80?

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3).

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Administrativen sad – Haskovo (Bulgaria) la 7 decembrie 2021 – JP EOOD/ Otdel „Mitnichesko razsledvane i razuznavane” v Teritorialna direktsia „Mitnitsa Burgas”

(Cauza C-752/21)

(2022/C 109/22)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad – Haskovo

Părțile din procedura principală

Recurentă: JP EOOD

Intimată în recurs: Otdel „Mitnichesko razsledvane i razuznavane” v Teritorialna direktsia „Mitnitsa Burgas”

Întrebările preliminare

Prevederile articolului 44 alineatul (1) din Regulamentul nr. 952/2013 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 coroborat cu articolul 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie să fie interpretate în sensul că se opun existenței unei dispoziții naționale, precum articolul 59 alineatul (2) din Zakon za administrativnite narushenia i nakazania (Legea privind contravențiile și sancțiunile administrative) potrivit căreia cercul persoanelor care au dreptul de a exercita o cale de atac împotriva unei decizii de aplicare a unei sancțiuni pecuniare nu include proprietarul bunurilor confiscate prin această decizie, în cazul în care el nu a săvârșit fapta incriminată?

Dispozițiile coroborate ale articolului 22 alineatul (7) și ale articolelor 29 și 44 din Regulamentul nr. 952/2013, ale articolului 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie să fie interpretate în sensul că se opun existenței unei dispoziții naționale, precum articolul 232 alineatul (1) din Zakon za mitnitsite (Legea vamală), care exclude căile de atac împotriva unei decizii de aplicare a unei sancțiuni pecuniare emise împotriva unui făptuitor necunoscut, în măsura în care prin această decizie se autorizează dispunerea, în temeiul dreptului național, a confiscării în beneficiul statului a unui bun aparținând unui terț neimplicat în procedura contravențională?

Dispozițiile articolului 4 din Decizia-cadru 2005/212/JAI (2) a Consiliului din 24 februarie 2005 coroborate cu articolul 47 din cartă trebuie să fie interpretate per argumentum a fortiori în sensul că acesta este aplicabil și atunci când fapta nu constituie o infracțiune, precum și în sensul că sunt inadmisibile dispoziții naționale precum articolul 59 alineatul (2) din Legea privind contravențiile și sancțiunile administrative, care exclude proprietarul bunurilor confiscate din cercul persoanelor care au dreptul de a formula o cale de atac, sau precum articolul 232 din Legea vamală, care prevede în mod expres că nu există căi de atac împotriva unei decizii prin care, în temeiul dreptului național, pot fi confiscate bunuri ale unor terți neimplicați în procedura contravențională?

(1) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO 2013, L 269, p. 1)

(2) Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea (JO 2005, L 68, p. 49, Ediție specială, 19/vol. 7, p. 147).

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/16

Recurs introdus la 8 decembrie 2021 de Jérôme Rivière și alții împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 6 octombrie 2021 în cauza T-88/20, Rivière și alții/Parlamentul

(Cauza C-767/21 P)

(2022/C 109/23)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurenți: Jérôme Rivière, Dominique Bilde, Joëlle Mélin, Aurélia Beigneux, Thierry Mariani, Jordan Bardella, Jean-Paul Garraud, Jean-François Jalkh, Gilbert Collard, Gilles Lebreton, Nicolaus Fest, Gunnar Beck, Philippe Olivier (reprezentant: F. Wagner, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European

Concluziile

Recurenții solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 6 octombrie 2021 în cauza T-88/20, Rivière și alții/Parlamentul;

—	având în vedere articolele 263 și 277 TFUE, declararea cererii introductive drept admisibilă;

—	prin urmare, constatarea lipsei de temei legal a deciziei verbale a Președintelui Parlamentului European din data de 13 ianuarie 2020 și anularea acesteia;

—	obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenții invocă două motive.

Primul invocă o denaturare a faptelor și o eroare de calificare a naturii juridice a faptelor. În special, recurenții susțin că a doua teză a punctului 38 din hotărâre constituie o denaturare a faptelor. Măsura contestată a avut efectiv drept efect practic privarea de cuvânt a deputaților care refuzau să înlăture drapelul lor. Această denaturare a faptelor a condus Tribunalul la disimularea celei de a doua consecințe a deciziei din 13 ianuarie 2020. Prin urmare, Tribunalul a comis o eroare de calificare a naturii juridice a faptelor. Acesta nu a luat în considerare privarea de unul dintre elementele esențiale ale exercitării mandatului său de către deputat, și anume luarea de cuvânt.

Al doilea motiv invocă o încălcare și o denaturare în drept și în fapt a articolului 10 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, precum și o eroare vădită de apreciere. Potrivit recurenților, Tribunalul trebuia să analizeze în fapt dacă micul drapel utilizat de deputați era o pancartă, apoi dacă prezența acestui drapel perturba ordinea ședințelor sau constituia un comportament necorespunzător și compromitea buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, pentru a deduce consecințele în drept. Prin comparația pe care a efectuat-o cu alte limbi oficiale ale Uniunii, Tribunalul nu a respectat articolul 1 din Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (1) care declară franceza limba oficială și limba de lucru a instituțiilor Uniunii Europene, așadar, a Parlamentului. În privința deputaților francezi, articolul 10 din Regulamentul de procedură trebuia interpretat în conformitate cu sensul pe care i-l dă limba franceză.

Tribunalul nu a analizat nici expresia: „Deputații nu afișează pancarte” și nici nu a efectuat o analiză a alineatului (3) în contextul articolului 10, în special al alineatului (2) al acestuia. Se făcea dovada lipsei unei tulburări cauzate de prezența unui drapel în răspunsul la excepția de inadmisibilitate, întrucât deputații pot arbora mici drapele europene, iar deputatul belgian Guy Verhofstadt s-a putut exprima cu un asemenea drapel în fața sa.

Prin dezvoltarea la punctele 43-49 din hotărârea sa a unui raționament calchiat pe cel al Parlamentului pe total alt teren juridic decât articolul 10 și întemeindu-se pe articolul 171 din regulament, care se intitulează Repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt și lista vorbitorilor, pentru a invoca egalitatea deputaților în ceea ce privește timpul afectat luărilor de cuvânt, Tribunalul a adăugat la articolul 10 un obiect pe care nu îl are. Aceasta ar constitui o denaturare a textului care a condus Tribunalul să atribuie articolului respectiv efecte juridice pe care nu le are. Potrivit recurenților, decizia din 13 ianuarie 2020 producea efectiv efecte juridice de natură să afecteze condițiile de exercitare a mandatului recurenților, modificând în mod distinct situația lor juridică. Măsura ar constitui, așadar, un act atacabil și hotărârea ar trebui anulată.

(1) JO 17, 6.10.1958, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Retten i Esbjerg (Danemarca) la 17 decembrie 2021 – Skatteministeriet Departementet/Global Gravity ApS

(Cauza C-788/21)

(2022/C 109/24)

Limba de procedură: daneza

Instanța de trimitere

Retten i Esbjerg

Părțile din procedura principală

Reclamant: Skatteministeriet Departementet

Pârâtă: Global Gravity ApS

Întrebările preliminare

Care sunt criteriile care trebuie aplicate pentru a stabili dacă un articol constituie un container încadrat la subpoziția 8609 00 9000 din Nomenclatura combinată a Tarifului vamal comun, astfel cum figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1001/2013 (1) al Comisiei din 4 octombrie 2013 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 (2) al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, inclusiv:

a)	dacă aceste criterii, privite fiecare în parte, pot conduce la clasificarea unui articol ca fiind un container;

b)	dacă trebuie efectuată o apreciere de ansamblu a criteriilor pentru a stabili dacă un articol trebuie clasificat ca fiind un container, astfel încât îndeplinirea mai multor criterii – însă nu a tuturor acestor criterii – să conducă la clasificarea articolului ca fiind un container; sau

c)	dacă toate criteriile trebuie să fie îndeplinite cumulativ pentru ca un articol să poată fi clasificat ca fiind un container?

Termenul „container” de la subpoziția 8609 00 9000 din Nomenclatura combinată a Tarifului vamal comun, în versiunea prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1001/2013 al Comisiei din 4 octombrie 2013 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, trebuie interpretat în sensul că se referă la un articol care constă într-un sistem pentru transportul țevilor, compus dintr-un număr de profiluri de ridicare din aluminiu, doi stâlpi de ridicare din oțel pentru fiecare profil de ridicare în parte și două șuruburi M20 pentru fiecare profil de ridicare în parte, utilizate pentru fixarea profilurilor de ridicare? Țevile sunt plasate deasupra profilelor de ridicare. Se adaugă un nou set de profiluri de ridicare, apoi se așază țevile pe aceste profiluri de ridicare, și așa mai departe până când este ambalată cantitatea de țevi dorită. Se utilizează întotdeauna un set de profiluri de ridicare pentru a finaliza sistemul. Odată ce țevile sunt ambalate în profilurile de ridicare, se atașează lanțuri de oțel la stâlpii de ridicare prin fiecare dintre cele patru colțuri (prin intermediul unor orificii plasate pe stâlpii de ridicare) iar articolul este gata de încărcare, fie cu ajutorul unei macarale, fie cu ajutorul unui motostivuitor, în cazul unui transport terestru.

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1001/2013 al Comisiei din 4 octombrie 2013 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 2013, L 290, p. 1).

(2) JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/18

Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – Comisia Europeană/Republica Cehă

(Cauza C-808/21)

(2022/C 109/25)

Limba de procedură: ceha

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: P. Ondrůšek, J. Tomkin, agenți)

Pârâtă: Republica Cehă

Concluziile reclamantei

—

Declararea faptului că, refuzând cetățenilor Uniunii care nu au cetățenie cehă, dar au reședința în Republica Cehă, dreptul de a deveni membri ai unui partid politic sau ai unei mișcări politice, Republica Cehă nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

—	obligarea Republicii Cehe la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Potrivit articolului 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat membru și care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale și la alegerile pentru Parlamentul European din statul membru în care își are reședința în aceleași condiții ca și resortisanții acelui stat.

În opinia Comisiei, având în vedere că cetățenii Uniunii care nu au cetățenie cehă, dar au reședința în Republica Cehă, nu au dreptul de a deveni membri ai unui partid politic sau ai unei mișcări politice, acești cetățeni ai Uniunii nu își pot exercita drepturile politice care le sunt conferite la articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în aceleași condiții ca și resortisanții Republicii Cehe.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/18

Recurs introdus la 12 ianuarie 2022 de KS și KD împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a noua) din 10 noiembrie 2021 în cauza T-771/20, KS și KD/Consiliul și alții

(Cauza C-29/22 P)

(2022/C 109/26)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurenți: KS și KD (reprezentanți: J. Stojsavljevic-Savic, Solicitor, F. Randolph, QC, și P. Koutrakos, Barrister)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

Concluziile recurenților

Recurenții solicită Curții:

—	admiterea recursului, anularea ordonanței atacate și admiterea concluziilor formulate în fața Tribunalului;

—	în subsidiar, admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal;

—	obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului, procedurii în fața Tribunalului și procedurii în fața Comisiei independente de control pentru drepturile omului a EULEX.

Motivele și principalele argumente

Recursul este întemeiat pe motivul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că nu este competent să judece acțiunea cu care a fost sesizat de recurenți, care avea ca obiect repararea prejudiciului pe care aceștia l-au suferit ca urmare a încălcării drepturilor lor fundamentale de către pârâți. Motivul de apel se împarte în patru aspecte.

În primul rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat în mod extensiv excluderea PESC (Politica externă și de securitate comună), stabilită la articolul 24 alineatul (1) al doilea paragraf ultima teză TUE și la articolul 275 primul paragraf TFUE.

În al doilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la aplicarea incorectă a Hotărârii din 6 octombrie 2020, Bank Refah Kargaran/Consiliul (C-134/19 P, EU:C:2020:793).

În al treilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept la aplicarea incorectă a Hotărârii din 25 martie 2021, Carvalho și alții/Parlamentul și Consiliul (C-565/19 P, nepublicată, EU:C:2021:252).

În al patrulea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin neexaminarea unor părți importante din cerere și prin nemotivarea suficientă a deciziei sale.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/19

Recurs introdus la 19 ianuarie 2022 de Comisia Europeană împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a noua) din 10 noiembrie 2021 în cauza T-771/20, KS și KD/Consiliul și alții

(Cauza C-44/22 P)

(2022/C 109/27)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: Y. Marinova și J. Roberti di Sarsina, agenți)

Celelalte părți din procedură: KS, KD, Consiliul Uniunii Europene, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	Anularea în totalitate a ordonanței atacate;

—	declararea competenței exclusive a instanțelor Curții de a fi sesizate cu cauza și de a o soluționa;

—	trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare, pentru a se pronunța cu privire la admisibilitate și pe fond;

—	soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată efectuate în prezenta procedură și în procedurile anterioare aferente.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă patru motive.

Primul motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât i) nu a recunoscut natura limitării competenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) prevăzute la articolele 24 TUE și 25 TUE ca derogare de la competența generală a CJUE, ii) nu a interpretat această derogare într-un mod restrictiv, contrar jurisprudenței consacrate a CJUE, și iii) în acest context, a interpretat în mod eronat Hotărârile H (1), SatCen (2) și Elitaliana (3) în sensul că nu sunt favorabile competenței CJUE în speță.

Al doilea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât nu a calificat acțiunea în mod corect drept acțiune în despăgubire pentru pretinse încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului, și întrucât nu a interpretat limitările competenței CJUE în lumina cerințelor rezultate din drepturile omului și din statul de drept, în temeiul dreptului primar al Uniunii, care determină competența CJUE în speță.

Primul aspect: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a considerat că actele, acțiunile sau omisiunile contestate de reclamante fac parte dintre aspectele politice sau strategice legate de Misiune și că privesc definirea sau punerea în aplicare a politicii externe, de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, iar nu drept acte, acțiuni sau omisiuni cauzatoare ale unui prejudiciu rezultat din încălcări ale drepturilor omului în contextul politicii externe, de securitate și apărare comună.

Al doilea aspect: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când nu a interpretat articolele 24 TUE și 275 TFUE în lumina drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute de cartă și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și a principiului fundamental al Uniunii al statului de drept și al respectării drepturilor omului din Tratate [articolul 2, articolul 3 alineatul (5), articolul 6 alineatele (1) și (3), articolul 21 alineatul (2) litera (b) și articolul 23 TUE, și articolul 19 TUE, și articolul 47 din cartă].

Al treilea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat în mod incorect Hotărârea Bank Refah (4) și nu a reținut acțiunea în despăgubire a fi o acțiune judiciară de sine stătătoare căreia nu i se aplică nicio derogare de la competența CJUE întemeiată pe articolul 268 și pe articolul 340 al doilea paragraf TFUE.

Al patrulea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât nu a asigurat autonomia ordinii juridice a Uniunii și a lipsit reclamantele de o cale de atac eficientă.

Primul aspect: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât nu a stabilit competența exclusivă a instanțelor Uniunii de a fi sesizate cu cauza de față și de a o soluționa.

Al doilea aspect: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât i-a lipsit pe reclamante, în prezenta cauză, de o cale de atac eficientă și le-a lăsat efectiv fără nicio opțiune viabilă pentru a-și asigura protecția drepturilor lor fundamentale.

(1) Hotărârea Curții din 19 iulie 2016, H/Consiliul și alții, C-455/14 P, EU:C:2016:569.

(2) Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2018, KF/CSUE, T-286/15, EU:T:2018:718; Hotărârea Curții din 25 iunie 2020, CSUE/KF, C-14/19 P, ECLI:EU:C:2020:492; Ordonanța Tribunalului din 10 iulie 2020, KF/CSUE, T-619/19, nepublicată, EU:T:2020:337; Hotărârea Curții din 14 octombrie 2021, KF/CSUE, C-464/20 P, nepublicată, ECLI:EU:C:2021:848.

(3) Hotărârea Curții din 12 noiembrie 2015, Elitaliana/Eulex Kosovo, C-439/13 P, EU:C:2015:753.

(4) Hotărârea Curții din 6 octombrie 2020, Bank Refah Kargaran/Consiliul, C-134/19 P, EU:C:2020:793.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/21

Ordonanța Tribunalului din 20 decembrie 2021 – Niemelä și alții/BCE

(Cauza T-321/17) (1)

(„Acțiune în anulare - Politică economică și monetară - Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit - Misiuni specifice de supraveghere încredințate BCE - Decizie de retragere a autorizației unei instituții de credit - Înlocuirea actului atacat pe parcursul judecății - Litigiu rămas fără obiect - Pierderea interesului de a exercita acțiunea - Nepronunțare asupra fondului - Acțiune în despăgubire - Inadmisibilitate vădită”)

(2022/C 109/28)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: Heikki Niemelä (Ohain, Belgia), Mika Lehto (Espoo, Finlanda), Nemea plc (St. Julians, Malta), Nevestor SA (Ohain), Nemea Bank plc (St. Julians) (reprezentant: A. Meriläinen, avocat)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană (reprezentanți: C. Hernández Saseta și A. Witte, agenți, asistați de B. Schneider, avocat)

Intervenientă în susținerea pârâtei: Comisia Europeană (reprezentanţi: A. Steiblytė și A. Nijenhuis, agenți)

Obiectul

Pe de o parte, cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei ECB/SSM/2017 -213800JENPXTUY75VSO/1 WHD-2017-0003 a Băncii Centrale Europene din 23 martie 2017, prin care se dispune retragerea autorizației privind inițierea activității unei instituții de credit pentru Nemea Bank plc și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE și având ca obiect repararea prejudiciilor pe care reclamanții pretind că le-au suferit

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra cererii de anulare.

2)	Respinge cererea de despăgubire ca fiind vădit inadmisibilă.

3)	Heikki Niemelä, Mika Lehto, Nemea plc, Nevestor SA și Nemea Bank plc și Banca Centrală Europeană (BCE) suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată referitoare la cererea de anulare.

4)	Heikki Niemelä, Mika Lehto, Nemea, Nevestor și Nemea Bank suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată și pe cele efectuate de BCE în legătură cu cererea de despăgubire.

5)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 283, 28.8.2017.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/22

Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Legero Schuhfabrik/EUIPO – Rieker Schuh (Încălțăminte)

(Cauza T-682/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă încălțăminte - Desene sau modele industriale naționale și comunitare anterioare prezentate după introducerea cererii de declarare a nulității - Articolul 28 alineatul (1) literele (b), (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 - Motive de nulitate - Lipsa noutății - Lipsa caracterului individual - Gradul de libertate al creatorului - Lipsa impresiei globale diferite - Articolele 5 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Acțiune vădit nefondată”)

(2022/C 109/29)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Legero Schuhfabrik GmbH (Feldkirchen bei Graz, Austria) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Rieker Schuh AG (Thayngen, Elveția) (reprezentant: A. Schabenberger, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 10 septembrie 2020 (cauza R 1650/2019-3), privind o procedură de declare a nulității între Legero Schuhfabrik și Rieker Schuh.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Legero Schuhfabrik GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 19, 18.1.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/22

Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Legero Schuhfabrik/EUIPO – Rieker Schuh (Încălțăminte)

(Cauza T-683/20) (1)

(2022/C 109/30)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Legero Schuhfabrik GmbH (Feldkirchen bei Graz, Austria) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Rieker Schuh AG (Thayngen, Elveția) (reprezentant: A. Schabenberger, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 10 septembrie 2020 (cauza R 1648/2019-3), privind o procedură de declare a nulității între Legero Schuhfabrik și Rieker Schuh.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Legero Schuhfabrik GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 19, 18.1.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/23

Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Legero Schuhfabrik/EUIPO – Rieker Schuh (Pantof)

(Cauza T-684/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un pantof - Desene sau modele industriale naționale și comunitar anterioare prezentate după introducerea cererii de declarare a nulității - Articolul 28 alineatul (1) litera (b) subpunctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 - Motive de nulitate - Lipsa noutății - Lipsa caracterului individual - Grad de libertate al autorului - Lipsa unei impresii globale diferite - Articolele 5 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Acțiune vădit nefondată”)

(2022/C 109/31)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Legero Schuhfabrik GmbH (Feldkirchen bei Graz, Austria) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Hanne, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului: Rieker Schuh AG (Thayngen, Elveția) (reprezentant: A. Schabenberger, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 10 septembrie 2020 (cauza R 1649/2019-3), referitoare la o procedură de declarare a nulității între Legero Schuhfabrik și Rieker Schuh

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Legero Schuhfabrik GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 19, 18.1.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/23

Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Boquoi Handels/EUIPO (Reprezentarea unui cristal de gheață pe un fond circular albastru)

(Cauza T-734/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a semnului figurativ reprezentând un cristal de gheață pe un fond circular albastru - Respingere în parte a cererii - Retragerea cererii de înregistrare - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 109/32)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Boquoi Handels OHG (Grünwald, Germania) (reprezentanți: S. Lorenz, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Graul și E. Markakis, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 25 septembrie 2020 (cauza R 522/2020-2), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ reprezentând un cristal de gheață pe un fond circular albastru ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Boquoi Handels OHG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 53, 15.2.2021.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/24

Acțiune introdusă la 20 decembrie 2021 – SC Ha Ha Ha Production/EUIPO – The Smiley Company (SMILEY)

(Cauza T-785/21)

(2022/C 109/33)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: SC Ha Ha Ha Production SRL (Călinești, România) (reprezentant: O. Anghel, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: The Smiley Company SPRL (Bruxelles, Belgia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii verbale a Uniunii Europene SMILEY – cererea de înregistrare nr. 17 569 641

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 23 septembrie 2021 în cauza R 2936/2019-5 privind revocarea deciziei sale din 15 ianuarie 2021 și Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 21 octombrie 2021 în cauza R 2936/2019-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 23 septembrie 2021 privind revocarea deciziei sale din 15 ianuarie 2021 din 15 ianuarie 2021;

—	anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 21 octombrie 2021 în vederea înregistrării mărcii Uniunii Europene solicitate SMILEY nr. 17 569 641 pentru produse și servicii din clasa 41;

—	obligarea pârâtului și, dacă este necesar, a celeilalte părți din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în procedura căii de atac.

Motivele invocate

—	Încălcarea articolului 103 din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului,

—	încălcarea principiilor generale ale dreptului Uniunii.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/25

Acțiune introdusă la 27 decembrie 2021 – NQ/Consiliul și alții

(Cauza T-803/21)

(2022/C 109/34)

Limba de procedură: portugheza

Părțile

Reclamantă: NQ (reprezentanți: R. Leandro Vasconcelos și M. Martins Pereira, avocate)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea Deciziei Serviciului Instrumente de Politică Externă („Service for Foreign Policy Instruments”) al Comisiei din 1 decembrie 2021, precum și a deciziei de nerecomandare pentru viitoarele misiuni UE de observare a alegerilor (MOE UE) pe o perioadă de cinci ani.

cu titlu subsidiar, în ipoteza în care acest act nu va fi considerat ca fiind cel care trebuie atacat:

—	Anularea raportului de evaluare din 16 decembrie.

cu titlu și mai subsidiar, în ipoteza în care aceste acte nu vor fi considerate ca fiind cele care trebuie atacate:

—	Anularea deciziei observatorului-șef adjunct („Deputy Chief Observer”) din 22 octombrie;

—	Obligarea Comisiei și, după caz, a SEAE și a Consiliului la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de a fi ascultat.

Procedura de evaluare care s-a finalizat cu raportul de evaluare din 16 octombrie 2021 a determinat o încălcare a dreptului reclamantei de a fi ascultată cu privire la proiectul de evaluare, adică înainte de adoptarea deciziei finale. Acest drept rezultă din dreptul la bună administrare consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de motivare.

Serviciul Instrumente de Politică Externă a încălcat obligația de motivare în adoptarea deciziei atacate. Această obligație este consacrată, în primul rând, la articolul 296 al doilea paragraf TFUE. Ea este amintită la articolul 41 alineatul (2) litera (c) din cartă. Motivarea deciziei atacate nu permite identificarea motivelor care au stat la baza deciziei de nerecomandare și de aplicare a unei măsuri de excludere pentru o perioadă de cinci ani.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice.

Decizia atacată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice, care este un principiu general de drept al Uniunii. Decizia atacată nu menționează temeiul juridic al măsurii de executare, care nu poate fi identificat nici în raport cu alte elemente ale deciziei respective.

4)	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității. Impunerea unei măsuri de nerecomandare pentru viitoarele misiuni pentru o perioadă de cinci ani este disproporționată în raport cu lipsa gravității pretinselor încălcări ale codului de conduită respectiv.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la viață privată și de familie.

Decizia atacată încalcă dreptul la viață privată și de familie consacrat la articolul 7 din cartă și la articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului (denumită în continuare „CEDO”). Angajamentele familiale ale reclamantei nu făceau imposibilă finalizarea sarcinilor care îi rămâneau de îndeplinit.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea libertății de exprimare.

Decizia atacată încalcă libertatea de exprimare a reclamantei. Libertatea de exprimare este consacrată la articolul 10 din cartă și la articolul 11 din CEDO. Această libertate cuprinde, pentru funcționarii și agenții Uniunii, pe cea de a exprima, verbal sau în scris, opinii discordante sau minoritare în raport cu cele apărate de instituția care îi angajează.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/26

Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – Puma/EUIPO – Doosan Machine Tools (PUMA)

(Cauza T-4/22)

(2022/C 109/35)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Puma SE (Herzogenaurach, Germania) (reprezentantă: P. González-Bueno Catalán de Ocón, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Doosan Machine Tools Co. Ltd (Seongsan-gu, Changwon-si, Coreea de Sud)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative PUMA – cererea de înregistrare nr. 11 376 209

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 28 octombrie 2021 în cauza R 1677/2020-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a Doosan Machine Tools Co., Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/27

Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Medivet Group/EUIPO (MEDIVET)

(Cauza T-11/22)

(2022/C 109/36)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Medivet Group (Watford, Regatul Unit) (reprezentanți: M. Kloth, R. Briske și M. Tillwich, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii verbale a Uniunii Europene MEDIVET –cererea de înregistrare nr. 18 132 743

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 13 octombrie 2021 în cauza R 1066/2021-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/27

Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Hasco TM/EUIPO – Esi (NATURCAPS)

(Cauza T-12/22)

(2022/C 109/37)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Hasco TM sp. z o.o. sp.k. (Wrocław, Polonia) (reprezentant: M. Krekora, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Esi Srl (Albisola Superioară, Italia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca verbală a Uniunii Europene NATURCAPS – marca Uniunii Europene nr. 16 289 795

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 9 noiembrie 2021 în cauza R 617/2021-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	admiterea cererii și constatarea temeiniciei acesteia;

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de pe rolul Tribunalului.

Motivele invocate

—

Încălcarea articolului 64 alineatul (2), a articolului 47 alineatul (2) și a articolului 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 a Parlamentului European și al Consiliului coroborat cu articolul 2 alineatul (1) din Acordul de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor, încălcarea articolului 1 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001, a articolului 2 litera (a) din Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 și a articolului 24 din Tratatul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia (2003);

—	încălcarea articolului 60 alineatul (1) coroborat cu articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/28

Acțiune introdusă la 13 ianuarie 2022 – AL/Consiliul

(Cauza T-22/22)

(2022/C 109/38)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: AL (reprezentant: R. Rata, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	în primul rând, anularea deciziei pârâtului din 27 septembrie 2021 prin care reclamantul a fost revocat din funcție;

—	reintegrarea reclamantului ca funcționar al Secretariatului General al Consiliului (SGC) pe postul și în funcția a sa anterioară;

—	retrimiterea dosarului la SGC în vederea redeschiderii procedurii disciplinare, în conformitate cu articolul 28 din anexa IX la Statutul funcționarilor Uniunii Europene, în lumina tuturor elementelor de fapt constatate prin deciziile AIPN adoptate după data deciziei atacate;

—	invocarea, din oficiu, a oricărei alte chestiuni de interes public pe care o consideră oportună;

—	obligarea pârâtului la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă treisprezece motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea de către Consiliu a articolului 22 alineatul (1) din anexa IX la Statutul funcționarilor și pe o administrare defectuoasă.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (a) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) sancțiunea nu este proporțională cu natura presupusei abateri (în ceea ce privește indemnizațiile primite pentru mama reclamantului în calitate de copil în întreținere) și cu împrejurările în care a avut loc presupusa abatere; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (a) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) sancțiunea aplicată nu este proporțională cu natura abaterii (în ceea ce privește indemnizațiile primite în considerarea îngrijirii în familie a lui A și B) și cu circumstanțele în care a avut loc pretinsa abatere; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată încalcă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (a) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) sancțiunea aplicată nu este proporțională cu natura abaterii (în ceea ce privește cererile depuse în 2014 pentru obținerea statutului de copil în întreținere pentru C și D) și cu circumstanțele în care a avut loc pretinsa abatere; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată este rezultatul unei erori vădite de apreciere.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (b) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) presupusa abatere nu a adus atingere integrității, reputației sau intereselor SGC; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată este rezultatul unei erori vădite de apreciere.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (c) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) abaterea nu a implicat acțiuni intenționate, ci mai degrabă neglijență; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată încalcă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere, precum și din încălcarea articolului 85 din Statutul funcționarilor pentru lipsa oricărei intenții de a induce în eroare administrația.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (d) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) motivația abaterii a fost în principal interesul superior și bunăstarea copiilor; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

Al optulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (e) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) gradul și vechimea în muncă ale reclamantului erau medii spre scăzute; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

Al nouălea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (g) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) nivelul funcțiilor și al responsabilităților reclamantului era moderat spre scăzut; (ii) decizia atacată este lipsită de motivație; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

10.

Al zecelea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (h) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) abaterea nu a implicat acțiuni sau comportamente repetate; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

11.

Al unsprezecelea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 10 litera (i) din anexa IX la Statutul funcționarilor, în măsura în care (i) comportamentul reclamantului de-a lungul carierei sale a fost ireproșabil; (ii) decizia atacată este lipsită de motivare; (iii) decizia atacată nu respectă prezumția de nevinovăție; și (iv) decizia atacată rezultă dintr-o eroare vădită de apreciere.

12.	Al doisprezecelea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului protecției încrederii legitime și a principiului bunei administrări.

13.	Al treisprezecelea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de solicitudine față de bunăstarea funcționarilor și a persoanelor aflate în întreținerea acestora.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/30

Acțiune introdusă la 13 ianuarie 2022 – CIMV/Comisia

(Cauza T-26/22)

(2022/C 109/39)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Compagnie industrielle de la matière végétale (CIMV) (Neuilly-sur-Seine, Franța) (reprezentanți: B. Le Bret, R. Rard și P. Renié, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă și fondată;

—	anularea deciziei atacate;

—	cu titlu subsidiar, anularea articolului 3 din decizia atacată, în măsura în care prevede recurgerea la executarea silită;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii formulate împotriva Deciziei C(2021) 7932 final a Comisiei Europene din 28 octombrie 2021 privind recuperarea sumei de 5 888 214,59 euro majorată cu dobânzi, datorată de CIMV, reclamanta invocă patru motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe eroarea materială vădită rezultată din neluarea în considerare a graficului propus de CIMV și pe insuficiența motivării deciziei atacate.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor încrederii legitime și securității juridice.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare, a dreptului de a fi ascultat și a principiului bunei administrări.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității și a obiectivului de protecție efectivă a intereselor financiare ale Uniunii.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/30

Acțiune introdusă la 18 ianuarie 2022 – Innovaciones Cosmético Farmacéuticas/EUIPO – Benito Oliver (th pharma)

(Cauza T-27/22)

(2022/C 109/40)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Innovaciones Cosmético Farmacéuticas SL (Alhama de Murcia, Spania) (reprezentant: J. Oria Sousa-Montes, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Miguel Ángel Benito Oliver (Pont D’Inca-Marratxi, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta în fața Tribunalului

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative th pharma – cererea de înregistrare nr. 17 916 522

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 9 noiembrie 2021 în cauza R 1605/2020-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și a articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/31

Acțiune introdusă la 14 ianuarie 2022 – Ryanair/Comisia

(Cauza T-28/22)

(2022/C 109/41)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ryanair (Swords, Irlanda) (reprezentanți: E. Vahida, S. Rating și G.-I. Metaxas-Maranghidis, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei pârâtei din 26 iulie 2021 privind ajutorul de stat SA.63203 (2021/N) – Germania – Restructurarea ajutorului pentru Condor și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă zece motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că pârâta a săvârșit o eroare de drept și că ajutorul de stat contestat nu intră în domeniul de aplicare material al Orientărilor privind salvarea și restructurarea (1), întrucât Condor Flugdienst GmbH (denumită în continuare „Condor”) este preluată de un grup mai mare de întreprinderi, iar dificultățile sale nu sunt intrinseci și sunt rezultatul unei alocări arbitrare a costurilor.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta nu a demonstrat o disfuncționalitate a pieței sau o dificultate socială.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta nu a furnizat o comparație cu un scenariu alternativ credibil care nu implică ajutorul de stat și nu stabilește că Condor a epuizat toate opțiunile de pe piață.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată nu stabilește că planul de restructurare este realist, coerent și de perspectivă și este de natură să restabilească viabilitatea pe termen lung a Condor fără să depindă de un ajutor de stat suplimentar într-un termen rezonabil.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată nu stabilește caracterul adecvat al ajutorului de stat în raport cu prejudiciul cauzat de criza provocată de COVID-19.

6.	Al șaselea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată nu stabilește proporționalitatea ajutorului de stat cu prejudiciul cauzat de criza provocată de COVID-19.

7.	Al șaptelea motiv, întemeiat pe faptul că decizia atacată nu examinează în mod adecvat efectele negative ale ajutorului de stat.

Al optulea motiv întemeiat pe faptul că decizia atacată a încălcat dispoziții specifice ale TFUE și principiile generale ale dreptului Uniunii care au stat la baza liberalizării transportului aerian în Uniune de la sfârșitul anilor 1980 (și anume, nediscriminarea, libera prestare a serviciilor – aplicată transportului aerian prin Regulamentul nr. 1008/2008 (2) – și libertatea de stabilire).

9.	Al nouălea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta nu a inițiat o procedură oficială de investigare în pofida unor dificultăți grave și a încălcat drepturile procedurale ale reclamantei.

10.	Al zecelea motiv, întemeiat pe faptul că pârâta și-a încălcat obligația de motivare.

(1) Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (JO 2014, C 249, p. 1-28).

(2) Regulamentul nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO 2008, L 293, p. 3).

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/32

Acțiune introdusă la 19 ianuarie 2022 – Vyatsky Plywood Mill/Comisia

(Cauza T-32/22)

(2022/C 109/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Vyatsky Plywood Mill OOO (Kirov, Rusia) (reprezentanți: M. Krestiyanova și N. Tuominen, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în tot a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1930 al Comisiei din 8 noiembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia (1), în măsura în care o privește pe reclamantă;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că Comisia a încălcat articolele 3 și 4 din Regulamentul de bază (2), a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când nu a luat în considerare cele susținute de asociațiile de placaj din Uniunea Europeană în ceea ce privește stabilirea de către aceasta a definiției produsului, a compoziției și a definiției industriei Uniunii și a încălcat principiul bunei administrări. Astfel, ca autoritate imparțială însărcinată cu examinarea, Comisia ar fi trebuit să se concentreze din proprie inițiativă pe probele prezentate de asociațiile de placaj din Uniunea Europeană, să le verifice și să efectueze o evaluare corectă a situației de fapt și de drept în cadrul definiției produsului, care este un element fundamental al unei examinări antidumping care afectează toate constatările. De asemenea, Comisia a respins/ignorat efectiv orice probe sau argumente ale reclamantei referitoare la susținerile asociațiilor de placaj din Uniunea Europeană.

Al doilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a încălcat articolul 3 din Regulamentul de bază prin realizarea unei analize eronate a prețurilor în contextul prejudiciului și al legăturii de cauzalitate. În primul rând, Comisia a ignorat evoluțiile prețurilor ulterioare perioadei în care s-a desfășurat examinarea și nu a luat în considerare în mod corespunzător segmentarea aparentă a pieței. În al doilea rând, Comisia a omis să evalueze efectul accesului industriei Uniunii la materia primă principală, impactul importurilor din țări terțe și cel al oricărei potențiale discriminări împotriva Rusiei.

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că Comisia a încălcat articolul 21 din Regulamentul de bază, întrucât impunerea unor măsuri antidumping asupra importurilor de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia este contrară interesului general al Uniunii. Industria Uniunii, importatorii neafiliați și utilizatorii vor fi expuși unei penurii din placaj de lemn de mesteacăn de înaltă calitate, ecologic și la un preț accesibil.

Al patrulea motiv întemeiat, cu titlu subsidiar, pe faptul că, dacă Tribunalul consideră că regulamentul atacat ar trebui menținut, Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a impus măsura în forma sa actuală, care este contrară interesului Uniunii. Sfera procedurii ar fi mai bine servită dacă măsurile ar lua forma unei taxe variabile bazate pe o taxă ad valorem plafonată de un preț minim de import.

(1) JO 2021, L 394, p. 7.

(2) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21).

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/33

Acțiune introdusă la 20 ianuarie 2022 – Cunsorziu di i Salamaghji Corsi – Consortium des Charcutiers Corses și alții/Comisia

(Cauza T-34/22)

(2022/C 109/43)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Cunsorziu di i Salamaghji Corsi – Consortium des Charcutiers Corses și alții (Borgo, Franța) și alți nouă reclamanți (reprezentanți: T. de Haan și V. Le Meur-Baudry, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/1879 a Comisiei din 26 octombrie 2021 de respingere a trei cereri de protejare a unei denumiri ca indicație geografică, în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului [„Jambon sec de l’Île de Beauté” (IGP), „Lonzo de l’Île de Beauté” (IGP), „Coppa de l’Île de Beauté” (IGP)] (1);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă două motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea, pe de o parte, a articolelor 49, 50 și 52 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO 2012, L 343, p. 1) și, pe de altă parte, a principiului general de drept al autorității de lucru judecat, întrucât Comisia ar fi depășit limitele competențelor pe care i le conferă acest regulament.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 7 și 13 din Regulamentul nr. 1151/2012, întrucât Comisia ar fi săvârșit erori la aplicarea dispozițiilor menționate.

(1) JO 2021, L 383, p. 1.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/34

Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2022 – Weider Germany/EUIPO – Den i Nosht (YIPPIE!)

(Cauza T-45/22)

(2022/C 109/44)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Weider Germany GmbH (Hamburg, Germania) (reprezentanți: T. Pfeifer și N. Böhmer, Rechtsanwälte)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Den i Nosht Ltd (Gorna Oreahovița, Bulgaria)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titulara mărcii în litigiu: Reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „YIPPIE!” – marca Uniunii Europene nr. 12 411 567

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 12 noiembrie 2021 în cauza R 2227/2020-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	admiterea căii de atac împotriva deciziei diviziei de anulare în cauza 36 243 C;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată în fața Tribunalului și a eventualei interveniente (‚Den i Nosht‘ Ltd), la plata cheltuielilor efectuate în cadrul procedurilor în fața diviziei de anulare și a camerei de recurs ale EUIPO.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 64 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

7.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 109/34

Acțiune introdusă la 25 ianuarie 2022 – Esedra/Parlamentul

(Cauza T-46/22)

(2022/C 109/45)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Esedra (Bruxelles, Belgia) (reprezentantă: M. Vastmans, avocată)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

declararea acțiunii în anulare ca fiind admisibilă și întemeiată;

pe cale de consecință;

—	anularea deciziei Parlamentului European de a atribui contractul în cauză societății SAS PEOPLE & BABY și de a respinge oferta SRL ESEDRA;

—	despăgubirea SRL ESEDRA pentru prejudiciul suferit ca urmare a acestei decizii ilegale;

—	obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii împotriva Deciziei Parlamentului European din 26 noiembrie 2021 de respingere a ofertei depuse de reclamantă în cadrul procedurii de cerere de ofertă nr. PE PERS 2021 027 privind gestiunea completă a structurii de îngrijire a copiilor preșcolari a Parlamentului European în Bruxelles, strada Wayenberg nr. 6, și de atribuire a contractului societății SAS People & Baby, reclamanta invocă două motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea Regulamentului (EU, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, încălcarea articolului 170 TFUE, încălcarea articolului 16.1. din caietul de sarcini al cererii de ofertă, încălcarea principiilor generale ale dreptului și, în special, a principiilor rigurozității, motivării formale și patere legem ipse fecisti și pe eroarea vădită de apreciere.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 3.13. din caietul de sarcini, încălcarea Decretului din 21 februarie 2019 privind consolidarea calității și accesibilității îngrijirii copiilor preșcolari în comunitatea franceză și a Ordinului din 2 mai 2019 al Guvernului comunității franceze privind stabilirea regimului de autorizare și de subvenționare a creșelor, a serviciilor de îngrijire a copiilor și a (co)îngrijitorilor de copii independent/independenți și/sau a Ordinului din 22 noiembrie 2013 al Guvernului flamand privind condițiile de autorizare și politica în domeniul calității primirii familiei și a grupurilor de bebeluși și de copii mici, încălcarea principiilor generale ale dreptului și, în special, a principiilor rigurozității și patere legem ipse fecisti și pe eroarea vădită de apreciere.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 109

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 7 martie 2022

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2022/C 109/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	V Anunţuri
	PROCEDURI JURISDICŢIONALE
	Curtea de Justiție
2022/C 109/02	Cauzele conexate C-177/19 P-C-179/19 P: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 13 ianuarie 2022 – Republica Federală Germania/Ville de Paris (Franța), Ville de Bruxelles (Belgia), Ayuntamiento de Madrid (Spania), Comisia Europeană (C-177/19 P), Ungaria/Ville de Paris (Franța), Ville de Bruxelles (Belgia), Ayuntamiento de Madrid (Spania), Comisia Europeană (C-178/19 P), Comisia Europeană/Ville de Paris (Franța), Ville de Bruxelles (Belgia), Ayuntamiento de Madrid (Spania) (C-179/19 P) [Recurs – Acțiune în anulare – Mediu – Omologarea de tip a autovehiculelor – Regulamentul (UE) 2016/646 – Emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 6) – Stabilirea, pentru emisiile de oxizi de azot, a unor valori de nedepășire (NTE) în timpul încercărilor în condiții reale de condus (RDE) – Articolul 263 al patrulea paragraf TFUE – Admisibilitatea unei căi de atac – Entitate infrastatală care dispune de competențe în domeniul protecției mediului de a limita circulația anumitor vehicule – Condiție potrivit căreia reclamantul trebuie să fie vizat în mod direct]	2
2022/C 109/03	Cauza C-282/19: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Napoli – Italia) – YT și alții/Ministero dell'Istruzione, dell'Università e della Ricerca – MIUR, Ufficio Scolastico Regionale per la Campania (Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 1999/70/CE – Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Clauzele 4 și 5 – Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul public – Profesori de religie catolică – Noțiunea de motive obiective care justifică reînnoirea unor asemenea contracte – Nevoie permanentă de personal suplinitor)	3
2022/C 109/04	Cauza C-377/19: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Benedetti Pietro e Angelo S.S. și alții/ Agenzia per le Erogazioni in Agricoltura (AGEA) [Trimitere preliminară – Sectorul laptelui și al produselor lactate – Cote – Prelevare suplimentară – Regulamentul (CE) nr.o1788/2003 – Livrări care depășesc cantitatea de referință aflată la dispoziția producătorului – Perceperea contribuției la prelevarea suplimentară de către cumpărător – Rambursarea prelevării excedentare – Regulamentul (CE) nr. 595/2004 – Articolul 16 – Criterii de redistribuire a prelevării excedentare]	4
2022/C 109/05	Cauza C-881/19: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Krajský soud v Brně- Republica Cehă) – Tesco Stores ČR a.s./Ministerstvo zemědělství [Trimitere preliminară – Protecția consumatorilor – Apropierea legislațiilor – Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 – Punctul 2 litera (a) din partea E din anexa VII – Informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare – Etichetarea și prezentarea produselor alimentare – Directiva 2000/36/CE – Punctul 2 litera (c) din partea A din anexa I – Produse din cacao și din ciocolată – Lista ingredientelor unui produs alimentar destinat consumatorilor într-un stat membru]	4
2022/C 109/06	Cauza C-55/20: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Dyscyplinarny Izby Adwokackiej w Warszawie – Polonia) – Procedură inițiată de Minister Sprawiedliwości [Trimitere preliminară – Admisibilitate – Articolul 267 TFUE – Noțiunea de instanță națională – Tribunal disciplinar al baroului – Anchetă disciplinară inițiată împotriva unui avocat – Decizie a responsabilului în materie disciplinară de constatare a inexistenței unei abateri disciplinare și de finalizare a anchetei – Cale de atac a ministrului justiției în fața Tribunalului disciplinar al baroului – Directiva 2006/123/CE – Servicii în cadrul pieței interne – Articolul 4 punctul 6 și articolul 10 alineatul (6) – Regim de autorizare – Retragerea autorizației – Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Inaplicabilitate]	5
2022/C 109/07	Cauza C-110/20: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato – Italia) – Regione Puglia/Ministero dell'Ambiente e della Tutela del Territorio e del Mare și alții [Trimitere preliminară – Energie – Directiva 94/22/CE – Condiții de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor – Autorizație de prospectare a hidrocarburilor într-o zonă geografică specifică pentru o durată determinată – Zone învecinate – Acordarea mai multor autorizații aceluiași operator – Directiva 2011/92/UE – Articolul 4 alineatele (2) și (3) – Evaluarea efectelor asupra mediului]	6
2022/C 109/08	Cauza C-156/20: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court of the United Kingdom – Regatul Unit) – Zipvit Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs [Trimitere preliminară – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolul 168 – Drept de deducere – Prestare de servicii poștale scutită în mod eronat – TVA considerat inclus în prețul comercial al prestației în scopul exercitării dreptului de deducere – Excludere – Noțiunea de TVA datorat sau achitat]	6
2022/C 109/09	Cauza C-326/20: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Administratīvā apgabaltiesa – Letonia) – MONO SIA/Valsts ieņēmumu dienests (Trimitere preliminară – Accize – Directiva 2008/118/CE – Scutire de acciza armonizată – Produse destinate utilizării în contextul relațiilor diplomatice sau consulare – Condiții de aplicare a scutirii stabilite de statul membru gazdă – Plată prin mijloace fără numerar)	7
2022/C 109/10	Cauza C-327/20: Hotărârea Curții (Camera a noua) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Okręgowy w Opolu – Polonia) – Skarb Państwa – Starosta Nyski/New Media Development & Hotel Services Sp. z o.o. (Trimitere preliminară – Directiva 2011/7/UE – Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale – Domeniu de aplicare – Noțiunea de tranzacții comerciale – Autoritate publică ce acționează în calitate de creditor al unei întreprinderi – Excludere – Cedarea de către o autoritate publică a uzufructului perpetuu asupra unui bun imobil unei întreprinderi în schimbul plății unei redevențe anuale)	8
2022/C 109/11	Cauza C-351/20 P: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 – Liviu Dragnea/Comisia Europeană [Recurs – Investigații ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) – Rapoarte ale investigațiilor – Cerere de începere a unei investigații în legătură cu desfășurarea investigațiilor anterioare de către OLAF – Cerere de acces la documente – Scrisoare de respingere – Articolul 263 TFUE – Decizie care poate face obiectul unei acțiuni în anulare – Termen de introducere a acțiunilor – Acțiune împotriva unei scrisori de confirmare a rapoartelor de investigație ale OLAF – Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 – Articolul 6 și articolul 7 alineatul (2) – Obligația de a informa solicitantul cu privire la dreptul său de a prezenta o cerere de confirmare]	8
2022/C 109/12	Cauza C-361/20 P: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 ianuarie 2022 – YG/Comisia Europeană (Recurs – Funcție publică – Funcționar – Promovare – Exercițiul de promovare 2017 – Decizia de a nu îl promova pe recurent – Articolul 45 alineatul (1) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene – Compararea meritelor – Principiul egalității de tratament – Obligația de motivare)	9
2022/C 109/13	Cauza C-363/20: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Fővárosi Törvényszék – Ungaria) – MARCAS MC Szolgáltató Zrt./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága [Trimitere preliminară – Societăți – Impozit pe profit – Control fiscal – Domeniu de aplicare al dreptului Uniunii – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 51 alineatul (1) – Punere în aplicare a dreptului Uniunii – Lipsă – A patra directivă 78/660/CEE – Conturile anuale ale anumitor forme de societăți – Contabilizarea veniturilor obținute din drepturi de proprietate intelectuală – Articolul 2 alineatul (3) – Principiul imaginii fidele – Articolul 31 – Evaluarea posturilor care figurează în conturile anuale – Respectarea principiilor contabile]	9
2022/C 109/14	Cauza C-513/20: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Supremo Tribunal Administrativo – Portugalia) – Autoridade Tributária e Aduaneira/Termas Sulfurosas de Alcafache SA [Trimitere preliminară – Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolul 132 alineatul (1) litera (b) – Scutiri pentru anumite activități de interes general – Scutirea spitalizării și îngrijirii medicale – Activități conexe – Cure termale – Sumă percepută pentru întocmirea unei fișe individuale, cu includerea istoricului medical]	10
2022/C 109/15	Cauza C-514/20: Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesarbeitsgericht – Germania) – DS/Koch Personaldienstleistungen GmbH [Trimitere preliminară – Politica socială – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolul 31 alineatul (2) – Directiva 2003/88/CE – Organizarea timpului de lucru – Articolul 7 – Concediu anual – Timp de lucru – Ore suplimentare – Calculul timpului de lucru pe bază lunară – Lipsa unei majorări pentru orele suplimentare în cazul efectuării concediului]	11
2022/C 109/16	Cauza C-683/20: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 13 ianuarie 2022 – Comisia Europeană/Republica Slovacă [Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Mediu – Directiva 2002/49/CE – Evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental – Drumuri principale și căi ferate principale – Articolul 8 alineatul (2) – Planuri de acțiune – Articolul 10 alineatul (2) – Anexa VI – Rezumatele planurilor de acțiune – Necomunicarea către Comisie în termenele prevăzute]	11
2022/C 109/17	Cauza C-724/20: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 13 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour de cassation – Franța) – Paget Approbois SAS/Depeyre entreprises SARL, Alpha Insurance A/S (Trimitere preliminară – Libertatea de stabilire – Libera prestare a serviciilor – Activități de asigurare și de reasigurare – Directiva 2009/138/CE – Lichidarea întreprinderilor de asigurare – Articolul 292 – Efectele procedurilor de lichidare asupra proceselor în curs – Excepție de la aplicarea lex concursus – Lex processus)	12
2022/C 109/18	Cauza C-623/21: Ordonanța Curții din 29 octombrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Landgericht Stuttgart – Germania) – Société Air France SA/AQ și alții (Transporturi aeriene – Compensare a pasagerilor aerieni în eventualitatea anulării sau a întârzierii prelungite a zborurilor – Distincție între refuzul la îmbarcare, anularea sau întârzierea prelungită în cazul unui zbor de redirecționare care determină o întârziere mai puțin importantă decât zborul rezervat inițial)	13
2022/C 109/19	Cauza C-697/21: Ordonanța Curții din 5 ianuarie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Düsseldorf – Germania) – PW/Eurowings GmbH (Transport aerian – Compensarea pasagerilor aerieni în eventualitatea anulării unui zbor – Modalități de rambursare a biletului – Rambursare printr-un bon de călătorie – Cerere de rambursare în numerar)	13
2022/C 109/20	Cauza C-548/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Landesverwaltungsgericht Tirol (Austria) la 6 septembrie 2021 – C. G./Bezirkshauptmannschaft Landeck	14
2022/C 109/21	Cauza C-725/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Vrhovno sodišče Republike Slovenije (Slovenia) la 30 noiembrie 2021 – SOMEO S. A., fostă PEARL STREAM S. A./Republica Slovenia	14
2022/C 109/22	Cauza C-752/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Administrativen sad – Haskovo (Bulgaria) la 7 decembrie 2021 – JP EOOD/ Otdel Mitnichesko razsledvane i razuznavane v Teritorialna direktsia Mitnitsa Burgas	15
2022/C 109/23	Cauza C-767/21 P: Recurs introdus la 8 decembrie 2021 de Jérôme Rivière și alții împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 6 octombrie 2021 în cauza T-88/20, Rivière și alții/Parlamentul	16
2022/C 109/24	Cauza C-788/21: Cerere de decizie preliminară introdusă de Retten i Esbjerg (Danemarca) la 17 decembrie 2021 – Skatteministeriet Departementet/Global Gravity ApS	17
2022/C 109/25	Cauza C-808/21: Acțiune introdusă la 21 decembrie 2021 – Comisia Europeană/Republica Cehă	18
2022/C 109/26	Cauza C-29/22 P: Recurs introdus la 12 ianuarie 2022 de KS și KD împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a noua) din 10 noiembrie 2021 în cauza T-771/20, KS și KD/Consiliul și alții	18
2022/C 109/27	Cauza C-44/22 P: Recurs introdus la 19 ianuarie 2022 de Comisia Europeană împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a noua) din 10 noiembrie 2021 în cauza T-771/20, KS și KD/Consiliul și alții	19
	Tribunalul
2022/C 109/28	Cauza T-321/17: Ordonanța Tribunalului din 20 decembrie 2021 – Niemelä și alții/BCE (Acțiune în anulare – Politică economică și monetară – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Misiuni specifice de supraveghere încredințate BCE – Decizie de retragere a autorizației unei instituții de credit – Înlocuirea actului atacat pe parcursul judecății – Litigiu rămas fără obiect – Pierderea interesului de a exercita acțiunea – Nepronunțare asupra fondului – Acțiune în despăgubire – Inadmisibilitate vădită)	21
2022/C 109/29	Cauza T-682/20: Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Legero Schuhfabrik/EUIPO – Rieker Schuh (Încălțăminte) [Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă încălțăminte – Desene sau modele industriale naționale și comunitare anterioare prezentate după introducerea cererii de declarare a nulității – Articolul 28 alineatul (1) literele (b), (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 – Motive de nulitate – Lipsa noutății – Lipsa caracterului individual – Gradul de libertate al creatorului – Lipsa impresiei globale diferite – Articolele 5 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Acțiune vădit nefondată]	22
2022/C 109/30	Cauza T-683/20: Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Legero Schuhfabrik/EUIPO – Rieker Schuh (Încălțăminte) [Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă încălțăminte – Desene sau modele industriale naționale și comunitare anterioare prezentate după introducerea cererii de declarare a nulității – Articolul 28 alineatul (1) literele (b), (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 – Motive de nulitate – Lipsa noutății – Lipsa caracterului individual – Gradul de libertate al creatorului – Lipsa impresiei globale diferite – Articolele 5 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Acțiune vădit nefondată]	22
2022/C 109/31	Cauza T-684/20: Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Legero Schuhfabrik/EUIPO – Rieker Schuh (Pantof) [Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un pantof – Desene sau modele industriale naționale și comunitar anterioare prezentate după introducerea cererii de declarare a nulității – Articolul 28 alineatul (1) litera (b) subpunctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 – Motive de nulitate – Lipsa noutății – Lipsa caracterului individual – Grad de libertate al autorului – Lipsa unei impresii globale diferite – Articolele 5 și 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Acțiune vădit nefondată]	23
2022/C 109/32	Cauza T-734/20: Ordonanța Tribunalului din 15 decembrie 2021 – Boquoi Handels/EUIPO (Reprezentarea unui cristal de gheață pe un fond circular albastru) (Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a semnului figurativ reprezentând un cristal de gheață pe un fond circular albastru – Respingere în parte a cererii – Retragerea cererii de înregistrare – Nepronunțare asupra fondului)	23
2022/C 109/33	Cauza T-785/21: Acțiune introdusă la 20 decembrie 2021 – SC Ha Ha Ha Production/EUIPO – The Smiley Company (SMILEY)	24
2022/C 109/34	Cauza T-803/21: Acțiune introdusă la 27 decembrie 2021 – NQ/Consiliul și alții	25
2022/C 109/35	Cauza T-4/22: Acțiune introdusă la 4 ianuarie 2022 – Puma/EUIPO – Doosan Machine Tools (PUMA)	26
2022/C 109/36	Cauza T-11/22: Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Medivet Group/EUIPO (MEDIVET)	27
2022/C 109/37	Cauza T-12/22: Acțiune introdusă la 7 ianuarie 2022 – Hasco TM/EUIPO – Esi (NATURCAPS)	27
2022/C 109/38	Cauza T-22/22: Acțiune introdusă la 13 ianuarie 2022 – AL/Consiliul	28
2022/C 109/39	Cauza T-26/22: Acțiune introdusă la 13 ianuarie 2022 – CIMV/Comisia	30
2022/C 109/40	Cauza T-27/22: Acțiune introdusă la 18 ianuarie 2022 – Innovaciones Cosmético Farmacéuticas/EUIPO – Benito Oliver (th pharma)	30
2022/C 109/41	Cauza T-28/22: Acțiune introdusă la 14 ianuarie 2022 – Ryanair/Comisia	31
2022/C 109/42	Cauza T-32/22: Acțiune introdusă la 19 ianuarie 2022 – Vyatsky Plywood Mill/Comisia	32
2022/C 109/43	Cauza T-34/22: Acțiune introdusă la 20 ianuarie 2022 – Cunsorziu di i Salamaghji Corsi – Consortium des Charcutiers Corses și alții/Comisia	33
2022/C 109/44	Cauza T-45/22: Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2022 – Weider Germany/EUIPO – Den i Nosht (YIPPIE!)	34
2022/C 109/45	Cauza T-46/22: Acțiune introdusă la 25 ianuarie 2022 – Esedra/Parlamentul	34
2022/C 109/46	Cauza T-836/19: Ordonanța Tribunalului din 20 decembrie 2021 – Première Vision/EUIPO – Vente-Privee.com (PV)	35