—

având în vedere Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, în special articolul 47 alineatul (2) (2) (Regulamentului privind TEN-T),

—

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/6 al Comisiei din 5 ianuarie 2017 privind planul european de implementare a Sistemului european de management al traficului feroviar (3),

—

având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene (CEE) din 3 octombrie 2017, intitulat „Un sistem unic european de management al traficului feroviar: alegerea politică va deveni vreodată realitate?”

—

având în vedere Pactul verde european,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (COM(2020)0789),

—

având în vedere al șaptelea raport al Comisiei din 13 ianuarie 2021 de monitorizare a evoluției pieței feroviare în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (COM(2021)0005),

—

având în vedere Decizia (UE) 2020/2228 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 decembrie 2020 privind Anul european al căilor ferate (2021) (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la competitivitatea industriei europene de echipament feroviar (5),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A9-0181/2021),

A.

întrucât Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) este standardul UE pentru protecția automată a trenurilor (ATP), care creează un sistem feroviar interoperabil în Europa;

B.

întrucât patru memorandumuri de înțelegere privind cooperarea pentru implementarea ERTMS au fost semnate de Comisia Europeană și de producătorii de căi ferate, administratorii de infrastructură și întreprinderile feroviare din Europa, ultimul fiind în septembrie 2016;

C.

întrucât au fost luate măsuri legislative importante, inclusiv adoptarea, în iunie 2016, a celui de-al patrulea pachet feroviar, care reglementează aspectele legate de guvernanța feroviară și consolidează rolul Agenției Europene a Căilor Ferate (denumită în continuare „Agenția”) ca autoritate de sistem pentru ERTMS, precum și revizuirea specificațiilor tehnice de interoperabilitate pentru subsistemele de control-comandă și semnalizare la bord și la nivelul căilor (STI CCS) adoptate prin Regulamentul (UE) 2016/919 (6) al Comisiei, care conferă statut juridic specificațiilor Sistemului european de control și comandă al trenului (ETCS) de referință 3 versiunea 2 și specificațiilor de referință GSM-R 1 (Sistemul global de comunicații mobile – căi ferate);

D.

întrucât, la 5 ianuarie 2017 (7), a fost adoptat un nou plan european de implementare a ERTMS, care stabilește calendarul pentru implementarea ERTMS pe coridoarele rețelei centrale;

E.

întrucât un ERTMS implementat în totalitate ar permite o creștere a capacității de trafic cu până la 30 % pe infrastructura feroviară existentă;

F.

întrucât Comisia a publicat, de asemenea, un plan de acțiune ERTMS (8), care identifică acțiuni de abordare a barierelor din calea implementării și interoperabilității ERTMS și care vizează un obiectiv de conversie care să cuprindă aproximativ o treime din coridoarele rețelei centrale până în 2023;

G.

întrucât între 2014-2020, bugetul UE a sprijinit implementarea ERTMS cu un buget total estimat de 2,7 miliarde EUR, din care 850 milioane EUR au provenit din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) (9) și 1,9 miliarde EUR au provenit din fondurile structurale și de investiții europene [Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune] în regiunile eligibile;

H.

întrucât implementarea ERTMS ar trebui să implice dezafectarea sistemelor de clasă B, instalarea componentelor ETCS la nivelul căilor, precum și modernizarea pe scară largă a materialului rulant cu subsistemele interoperabile de unități de bord ERTMS;

I.

întrucât nu există nicio obligație legală pentru statele membre de a adopta măsuri pentru a se asigura că întreprinderile feroviare investesc în ERTMS;

J.

întrucât CCE a avertizat că implementarea integrală a rețelei centrale ERTMS cunoaște în prezent întârzieri importante și nu va fi finalizată până la termenul limită din 2030, invocând lipsa de coordonare a statelor membre ca fiind unul dintre principalele motive ale acestei întârzieri;

K.

întrucât accidentul feroviar Alvia de la Santiago de Compostela din 24 iulie 2013 a provocat moartea a 80 de persoane și rănirea altor 144;

L.

întrucât, pentru noua perioadă de programare, conform metodologiei UE de urmărire a cheltuielilor UE în domeniul climei, ERTMS reprezintă o contribuție de 40 % la obiectivele climatice și, respectiv, de mediu și întrucât 30 % din cheltuielile efectuate în cadrul fondurilor politicii de coeziune și InvestEU, 37 % în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (10) și 60 % în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei trebuie alocate acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice;

M.

întrucât Mecanismul de redresare și reziliență stabilește că 20 % din investiții ar trebui să fie orientate spre sectorul digital și întrucât, în metodologia sa de marcare digitală stabilită în anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, ERTMS reprezintă 100 % din investițiile digitale;

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 18 februarie 2021 intitulată „Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” (COM(2021)0066),

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei din 17 iunie 2020 referitoare la stabilirea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine (COM(2020)0253),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Adaptarea programului de lucru al Comisiei pentru 2020” (COM(2020)0440) și scrisoarea de intenție adresată de președinta Von der Leyen președintelui Sassoli și cancelarei Merkel la 16 septembrie 2020, intitulată „Starea Uniunii 2020”,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară: pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 martie 2020 intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa” (JOIN(2020)0004),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 2 decembrie 2020 intitulată „Noua agendă UE-SUA pentru o schimbare globală” (JOIN(2020)0022),

—

având în vedere documentul neoficial al serviciilor Comisiei din 26 februarie 2018 privind opinii și calea de urmat pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și asigurarea respectării capitolelor despre comerț și dezvoltarea sustenabilă din acordurile de liber schimb ale UE și planul său de acțiune în 15 puncte referitor la aceste capitole,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

—

având în vedere acordul adoptat în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Acordul de la Paris),

—

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 26 noiembrie 2020, referitoare la analiza politicii comerciale a UE (1),, din 9 iunie 2021 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (2), din 20 mai 2021, intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei: înlăturarea barierelor din calea funcționării pieței unice digitale și îmbunătățirea utilizării IA pentru consumatorii europeni” (3), din 25 martie 2021 referitoare la elaborarea unei strategii a UE pentru turismul sustenabil (4), din 10 martie 2021 intitulată „Un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, compatibil cu normele OMC” (5), din 10 martie 2021, conținând recomandări adresate Comisiei cu privire la diligența necesară a întreprinderilor și răspunderea acestora (6), din 10 februarie 2021, referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară (7), din 25 noiembrie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa” (8), din 7 octombrie 2020 intitulată „Punerea în aplicare a politicii comerciale comune – raport anual pe 2018” (9), din 16 septembrie 2020 referitoare la rolul UE în protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial (10), din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (11), din 12 decembrie 2017 intitulată „Către o strategie în domeniul comerțului digital” (12) și din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile (13),

—

având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional din 15 aprilie 2021 referitor la raportul intitulat „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre”,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0190/2021),

A.

întrucât COVID-19 a provocat o pandemie mondială, dând naștere unei crize sanitare, economice, sociale și umanitare fără precedent la scară mondială, care a creat blocaje și perturbări de o amploare fără precedent în comerțul internațional, determinând prăbușirea acestuia în contextul răspândirii virusului, diminuând producția și numărul de locuri de muncă la nivel mondial, scăzând nivelul investițiilor străine directe (ISD) și intensificând tensiunile geopolitice;

B.

întrucât pandemia a demonstrat vulnerabilități strategice în lanțurile de aprovizionare de la nivelul UE și de la nivel mondial, inclusiv pentru materiile prime critice și pentru produsele medicale esențiale, cum ar fi echipamentele personale de protecție și principiile active și a evidențiat că este trebuie să crească reziliența și gradul de diversificare la nivel mondial regional și local;

C.

întrucât pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult inegalitățile și s-a adăugat la preocuparea din rândul cetățenilor cu privire la pierderea locurilor de muncă în anumite sectoare, la natura schimbătoare a muncii și la presiunea asupra salariilor și drepturilor lucrătorilor; întrucât aceste probleme trebuie soluționate pentru a menține sprijinul public pentru comerțul mondial;

D.

întrucât pandemia de COVID-19 riscă să creeze un obstacol în calea combaterii schimbărilor climatice în întreaga lume și totuși avem nevoie de acțiune și cooperare la nivel mondial pentru a elabora politici și a eficientiza acțiunile în domeniul climei în politica internă și externă, deoarece doar vaccinul nu va fi suficient pentru a combate criza socială, de mediu și economică provocată de pandemia de COVID-19;

E.

întrucât, deși Uniunea Europeană și-a redus substanțial emisiile interne de gaze cu efect de seră, emisiile incluse în importuri au crescut în mod constant, subminând astfel eforturile Uniunii de a-și reduce amprenta globală de gaze cu efect de seră;

F.

întrucât, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (14), comerțul internațional cu bunuri și servicii urmează să crească cu 8,4 % în 2022, iar politica comercială trebuie să contribuie pe deplin la redresarea în urma pandemiei de COVID-19; întrucât comunicarea Comisiei privind revizuirea politicii comerciale trebuie completată de un dialog continuu și de transparență cu Parlamentul European, care va juca un rol-cheie în punerea sa în aplicare, precum și de o strategie de creștere a rezilienței și a autonomiei strategice a UE, inclusiv măsuri și instrumente de politică adaptate în domeniul producției interne, al delocalizării într-o țară apropiată, al diversificării furnizorilor și al stocării;

G.

întrucât Uniunea, cel mai mare bloc comercial din lume, cu rețeaua sa extinsă de acorduri comerciale, este cel mai mare actor de pe scena comerțului mondial și se află într-o poziție unică de a coopera la nivel mondial, de a impulsiona punerea în aplicare a standardelor, valorilor și cadrelor de sustenabilitate ale UE în țările partenere și de a asigura redresarea durabilă a economiei mondiale, în conformitate cu Pactul verde european și cu Acordul de la Paris;

H.

întrucât diviziunile din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nevoia urgentă de reformare a acesteia au complicat eforturile coordonate pentru menținerea deschisă a lanțurilor de aprovizionare mondiale, iar prioritatea trebuie să fie, în prezent, restabilirea încrederii că instituțiile multilaterale sunt entități care pot oferi răspunsuri globale, prin avansarea rapidă a discuțiilor pe tema inițiativei OMC privind comerțul și sănătatea;

I.

întrucât este important să existe o cooperare strânsă între OMC și alte organisme internaționale, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituțiile ONU și Banca Mondială, pentru a face față crizei într-un mod cuprinzător, acordând o atenție deosebită implicațiilor sanitare și economice în țările în curs de dezvoltare;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

—

având în vedere articolele 15, 126, 174, 175, 177, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Protocolul său nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții (BEI),

—

având în vedere strategia climatică și noua politică de împrumuturi din sectorul energiei, adoptate de BEI în noiembrie 2019,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 ianuarie 2020 intitulată „Planul de investiții pentru o Europă durabilă – Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european” (COM(2020)0021),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 14 ianuarie 2020 referitoare la un regulament de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (COM(2020)0022),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (1),

—

având în vedere Raportul financiar al BEI pe 2019, publicat la 5 mai 2020,

—

având în vedere Raportul de activitate al BEI pentru 2019 intitulat „The Green Thread” (Firul verde), publicat la 7 mai 2020,

—

având în vedere adoptarea de către Consiliul de administrație al BEI, la 11 noiembrie 2020, a Foii de parcurs referitoare la Banca pentru climă și noua strategie a BEI privind clima din noiembrie 2020,

—

având în vedere raportul din 2019 privind operațiunile BEI în Uniunea Europeană, publicat la 3 septembrie 2019,

—

având în vedere raportul din 2019 privind proiectele sprijinite de BEI în afara Uniunii Europene intitulat „Global reach: the impact of the EIB beyond the European Union” (Dimensiunea mondială: impactul BEI dincolo de Uniunea Europeană), publicat la 10 decembrie 2020,

—

având în vedere raportul financiar și raportul statistic ale BEI pentru 2019, publicate la 5 și, respectiv, 7 mai 2020,

—

având în vedere rapoartele anuale ale Comitetului de audit al BEI, raportul de activitate privind anchetele antifraudă și Raportul privind mecanismul de tratare a plângerilor pentru 2019,

—

având în vedere raportul de informare privind gestionarea riscurilor al Grupului BEI pentru 2019, publicat la 6 iulie 2020,

—

având în vedere că BEI a aprobat ratificarea Acordului de la Paris de către UE la 7 octombrie 2016,

—

având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă (ODD),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 13 martie 2020 intitulată „Răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19” (COM(2020)0112),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite măsuri specifice menite să mobilizeze investiții în sistemele de sănătate ale statelor membre și în alte sectoare ale economiilor acestora ca reacție la epidemia de COVID-19 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus) (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2020 referitoare la Planul de investiții pentru o Europă durabilă – modalități de finanțare a Pactului verde (4),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 11 decembrie 2020 privind cadrul financiar multianual (CFM) și Next Generation EU, COVID-19, schimbările climatice, securitatea și relațiile externe,

—

având în vedere Raportul special nr. 03/2019 al Curții de Conturi Europene (CCE) intitulat „Fondul european pentru investiții strategice (FEIS): este nevoie să se acționeze pentru ca FEIS să devină un succes deplin”, publicat la 29 ianuarie 2019,

—

având în vedere Raportul de activitate al BEI pentru 2020 intitulat „Crisis Solutions” (Soluții la criză), publicat la 20 ianuarie 2021,

—

având în vedere Raportul special nr. 12/2020 al CCE intitulat „Platforma europeană de consiliere în materie de investiții: lansată cu scopul de a stimula investițiile în UE, impactul platformei rămâne limitat”, publicat la 12 mai 2020,

—

având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice (5)

—

având în vedere scrisoarea Ombudsmanului din 22 iulie 2016 adresată președintelui BEI cu privire la conflictele de interese și răspunsul președintelui BEI din 31 ianuarie 2017,

—

având în vedere decizia Ombudsmanului în cauza 2168/2019/KR privind decizia Autorității Bancare Europene de a aproba cererea directorului său executiv de a deveni director general al unui grup de lobby în domeniul financiar,

—

având în vedere raportul din 2019 al organizației Counter Balance intitulat „Este oare BEI aptă să confrunte frauda și corupția? Provocări pentru cadrul de guvernanță al Băncii UE”,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizele Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru bugete,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0200/2021),

A.

întrucât, în temeiul articolului 309 din TFUE și în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, BEI are sarcina de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, inclusiv prin diverse instrumente de investiții, cum ar fi împrumuturile, titlurile de capital, garanțiile, facilitățile de partajare a riscurilor și serviciile de consiliere;

B.

întrucât, în conformitate cu articolul 18 din statutul său, BEI trebuie să se asigure că fondurile sale sunt utilizate cât mai rațional posibil în interesul Uniunii;

C.

întrucât BEI este instituția de finanțare publică a Uniunii Europene și una dintre cele mai mari instituții financiare multilaterale din lume, întrucât, în consecință, BEI este partenerul natural al UE pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare naționale și multilaterale;

D.

întrucât BEI și-a asumat un rol important în mobilizarea finanțării economiei, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), după impactul economic cauzat de pandemia de COVID-19, care a început în 2020;

E.

întrucât BEI joacă un rol important în strategia adoptată de UE pentru a face față provocărilor legate de climă și mediu, așa cum a fost prezentată de Comisie, cu investiții suplimentare în valoare de 350 miliarde EUR necesare anual pentru a atinge obiectivele actualizate pentru 2030 privind clima și energia;

F.

întrucât BEI s-a angajat în 2019 să sprijine obiectivele Pactului verde european, să își alinieze toate activitățile de finanțare la obiectivele Acordului de la Paris și să devină „Banca UE pentru climă”;

G.

întrucât Consiliul de administrație al BEI a aprobat foaia de parcurs referitoare la Banca pentru climă pentru perioada 2021-2025;

H.

întrucât BEI a început procesul de revizuire a politicii sale din 2011 de creditare în domeniul transporturilor, pentru a finanța sectorul transporturilor spre a deveni accesibil, eficient, ecologic și sigur;

I.

întrucât finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie este un obiectiv fundamental de politică publică al BEI; întrucât, numai în 2020, Grupul BEI a sprijinit cu noi finanțări peste 425 000 de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie; întrucât sprijinul pentru IMM-uri a reprezentat 40 % din volumul total al finanțării oferite de BEI;

J.

întrucât investițiile BEI pot sprijini sectorul social, inclusiv sănătatea, educația și locuințele;

K.

întrucât, în 2020, BEI a aprobat împrumuturi în valoare de 10,23 miliarde EUR pentru proiecte din afara Uniunii, inclusiv 2,3 miliarde EUR în țările cel mai puțin dezvoltate;

L.

întrucât Grupul la nivel înalt al „înțelepților” pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare a publicat raportul său final la 7 octombrie 2019, în care a schițat următoarele trei opțiuni posibile pentru construirea viitoarei Bănci Europene pentru Climă și Dezvoltare Sustenabilă: a) extinderea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a activităților de finanțare externă ale BEI; b) gruparea activităților externe ale instituțiilor financiare existente ale UE în cadrul unei noi instituții financiare cu o structură de proprietate mixtă; c) transferarea tuturor activităților externe ale BEI către o filială a BEI la care să participe și alți acționari importanți; întrucât în concluziile Consiliului din decembrie 2019 se preciza că numai opțiunile a) și c) ar trebui explorate; întrucât rezultatele studiilor de fezabilitate pentru fiecare opțiune în parte, care ar fi trebuit să fie prezentate în toamna anului 2020, nu au fost încă prezentate,

M.

întrucât Grupul BEI lucrează în prezent la elaborarea unor orientări care să ilustreze partenerilor săi cum să respecte obiectivele de mediu și de sustenabilitate,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

111.

—

având în vedere Raportul de activitate pe 2019 al Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI),

—

având în vedere Raportul financiar pe 2019 al Grupului BEI și Raportul statistic pe 2019 al Grupului BEI,

—

având în vedere Raportul Grupului BEI pe 2019 privind sustenabilitatea și raportul însoțitor al Grupului BEI privind amprenta de carbon,

—

având în vedere Raportul privind punerea în practică în 2019 a politicii de transparență a BEI,

—

având în vedere Raportul BEI pe 2019 privind mecanismul de tratare a plângerilor,

—

având în vedere Raportul anual pe 2019 privind activitatea BEI în Africa, zona Caraibilor, Pacific, precum și în țările și teritoriile de peste mări,

—

având în vedere Raportul anual al Comitetului de audit pentru 2019,

—

având în vedere Raportul de investiții al BEI pentru 2019/2020, intitulat „Accelerating Europe’s transformation” (Accelerarea transformării Europei),

—

având în vedere Raportul Grupului BEI pe 2019 privind guvernanța instituției,

—

având în vedere Raportul de activitate pe 2019 privind anchetele antifraudă,

—

având în vedere Planul operațional al Grupului BEI pentru 2019,

—

având în vedere Raportul pe 2019 al Băncii Europene de Investiții către Parlamentul European și Consiliu privind FEIS,

—

având în vedere Raportul special nr. 03/2019 al Curții de Conturi Europene (CCE) din 29 ianuarie 2019, intitulat „Fondul european pentru investiții strategice (FEIS): este nevoie să se acționeze pentru ca FEIS să devină un succes deplin” (1),

—

având în vedere Raportul special nr. 12/2020 al CCE din 12 mai 2020, intitulat „Platforma europeană de consiliere în materie de investiții: lansată cu scopul de a stimula investițiile în UE, impactul platformei rămâne limitat”,

—

având în vedere Raportul pe 2019 privind Platforma europeană de consiliere în materie de investiții,

—

având în vedere evaluarea de către Comisie a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii (SWD(2019)0333) și sinteza evaluării respective (SWD(2019)0334), publicate la 13 septembrie 2019,

—

având în vedere articolele 3 și 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolele 15, 126, 174, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Protocolul nr. 5 la acesta privind Statutul BEI și Protocolul nr. 28 la acesta privind coeziunea economică, socială și teritorială,

—

având în vedere Regulamentul de procedură al Băncii Europene de Investiții,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (2),

—

având în vedere Raportul Comisiei din 28 mai 2019 privind gestionarea Fondului de garantare al Fondului european pentru investiții strategice în 2018 (COM(2019)0244),

—

având în vedere Acordul tripartit din septembrie 2016 dintre Comisia Europeană, Curtea de Conturi Europeană și Banca Europeană de Investiții,

—

având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții – raportul anual 2018 (3),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0215/2021),

A.

întrucât BEI este obligată, în temeiul tratatelor, să contribuie la integrarea, la coeziunea economică și socială și la dezvoltarea regională ale UE prin intermediul unor instrumente de investiții specifice, cum ar fi împrumuturile, titlurile de capital, garanțiile, mecanismele de partajare a riscurilor și serviciile de consiliere;

B.

întrucât, în conformitate cu articolul 309 din TFUE, obiectivul principal al BEI este de a contribui la dezvoltarea echilibrată și constantă a pieței interne în interesul Uniunii, prin facilitarea finanțării proiectelor care urmăresc punerea în valoare a regiunilor mai puțin dezvoltate, precum și a proiectelor de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în fiecare dintre statele membre;

C.

întrucât Grupul BEI este obligat prin tratate să contribuie la integrarea UE și la dezvoltarea regională, în conformitate cu articolul 309 din TFUE și cu Protocolul nr. 28;

D.

întrucât, de la criza financiară, UE înregistrează un nivel foarte scăzut al investițiilor, confruntându-se în același timp cu o cerere urgentă de investiții pentru a face față transformării ecologice și digitale necesare a economiei și a societății;

E.

întrucât BEI a adoptat o nouă politică de acordare de împrumuturi în domeniul energiei în noiembrie 2019 și o foaie de parcurs a Băncii pentru climă în decembrie 2020;

F.

întrucât se preconizează ca BEI să joace un rol determinant în finanțarea Pactului verde european prin intermediul Planului de investiții pentru o Europă durabilă;

G.

întrucât se așteaptă ca BEI să sprijine o tranziție verde echitabilă prin intermediul Mecanismului pentru o tranziție justă;

H.

întrucât obiectivele de politici publice precum coeziunea teritorială și socială, dezvoltarea durabilă, combaterea șomajului (în rândul tinerilor), a sărăciei și a excluziunii sociale ar trebui să se afle în centrul atenției și obiectivelor Băncii în misiunea sa de a contribui la dezvoltarea echilibrată și constantă a pieței interne;

I.

întrucât, în perioada 2014-2019, Banca a oferit finanțare de peste 100 de miliarde EUR în regiunile de coeziune;

J.

întrucât BEI preconizează să devină prima bancă multilaterală de dezvoltare care să fie aliniată la Acordul de la Paris, iar Consiliul a solicitat deja BEI și BERD să prezinte planurile respective pentru a fi discutate;

K.

întrucât diligența necesară și condițiile contractuale ale BEI trebuie să conțină garanții împotriva fraudelor, inclusiv a fraudelor fiscale și a spălării de bani, precum și împotriva riscurilor de finanțare a terorismului și de corupție,

L.

întrucât BEI joacă un rol important în afara UE prin intermediul activităților sale de creditare externă, în calitate de cea mai mare instituție financiară multilaterală din lume;

M.

întrucât BEI joacă un rol central în eforturile UE de a asigura punerea în aplicare a Agendei pentru dezvoltare durabilă,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic DAS-81419-2, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D073421/01,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 17 mai 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, prin care nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 26 octombrie 2016 și publicat la 5 decembrie 2016 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic („OMG-uri”) (4),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât, la 9 februarie 2012, Dow Agro Sciences Ltd a prezentat autorității naționale competente din Țările de Jos o cerere de introducere pe piață de produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic DAS-81419-2 (denumită în continuare „soia modificată genetic”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 (denumită în continuare „cererea”); întrucât cererea viza, de asemenea, introducerea pe piață de produse care conțin sau constau în soia modificată genetic, destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, la 26 octombrie 2016, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 5 decembrie 2016;

C.

întrucât soia modificată genetic a fost dezvoltată pentru a produce două toxine Bt derivate sintetic, Cry1F și Cry1Ac, care conferă rezistență la anumite specii de lepidoptere, și pentru a fi rezistentă la erbicidul glufosinat (5);

D.

întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (6); întrucât, în consecință, este de așteptat ca soia modificată genetic să fie expusă la doze mai mari și repetate de glufosinat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

E.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018 (8);

F.

întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora în plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organismele modificate genetic („Grupul EFSA pentru OMG”) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic;

G.

întrucât, din cauza unor practici agricole specifice legate de cultivarea plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, există tendințe specifice în aplicare, expunere, prezența metaboliților specifici și apariția unor efecte combinatorii care necesită o atenție deosebită; întrucât acestea nu au fost luate în considerare de către EFSA;

H.

întrucât analizele toxicologice pentru autorizarea organismelor modificate genetic se efectuează pe toxine Bt izolate; întrucât testele toxicologice efectuate cu proteine izolate nu pot fi considerate semnificative, deoarece toxinele Bt din culturile modificate genetic, cum ar fi porumbul, bumbacul și soia, sunt inerent mai toxice decât toxinele Bt izolate; întrucât acest lucru se datorează faptului că inhibitorii de protează (PI), prezenți în țesutul vegetal, pot crește toxicitatea toxinelor Bt prin întârzierea descompunerii lor; întrucât acest fenomen a fost demonstrat într-o serie de studii științifice, inclusiv în unul realizat pentru Monsanto în urmă cu 30 de ani, care a arătat că chiar și prezența unor niveluri extrem de scăzute de PI sporește toxicitatea toxinelor Bt de până la 20 de ori (9);

I.

întrucât aceste efecte nu au fost niciodată luate în considerare în evaluările riscurilor efectuate de EFSA, chiar dacă sunt pertinente pentru toate plantele Bt aprobate pentru import sau cultivate în Uniune; întrucât nu pot fi excluse riscurile pe care le prezintă această toxicitate crescută cauzată de interacțiunea dintre inhibitorii de protează și toxinele Bt pentru oamenii și animalele care consumă alimente, respectiv furaje care conțin toxine Bt;

J.

întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la toxinele Bt și că anumite toxine Bt pot avea proprietăți adjuvante (10), ceea ce înseamnă că pot amplifica caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

K.

întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților acestora cu toxinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, o astfel de evaluare nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor; întrucât acest lucru este problematic, deoarece se știe că reziduurile de la pulverizarea cu glufosinat perturbă microbiomul, ceea ce poate, de exemplu, intensifica reacțiile imune în combinație cu toxinele Bt (11);

L.

întrucât autoritățile competente ale statelor membre au trimis observații destinate agenției EFSA, în cursul perioadei de consultare de trei luni (12); întrucât printre observațiile critice trimise ca feedback se numără acelea că datele prezentate privind pericolul dăunătorilor și al bolilor sunt insuficiente pentru o analiză detaliată a interacțiunii ecologice a soii modificate genetic cu mediul înconjurător, că solicitantul se referă doar la pierderile neintenționate substanțiale de soia modificată genetic în timpul încărcării și descărcării ca fiind o cale de expunere a mediului înconjurător și că nu au fost evaluate în mod specific și alte căi de expunere a mediului prin deșeuri provenite din prelucrarea sau utilizarea soii (de exemplu gunoi de grajd, fecale provenite de la animale hrănite cu soia modificată genetic), precum și că planul de monitorizare propus nu abordează chestiuni relevante pentru supravegherea generală a sănătății umane și animale și nu poate fi considerat suficient de elaborat;

M.

întrucât, în urma votului din 17 mai 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

N.

întrucât Comisia recunoaște caracterul problematic al faptului că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic sunt adoptate în continuare de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie de fapt o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit regulă în procesul decizional privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

O.

întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul European a adoptat deja 18 obiecții cu privire la introducerea pe piață a OMG; întrucât nu s-a constituit o majoritate calificată a statelor membre în favoarea niciunuia dintre aceste OMG; întrucât printre motivele pentru care statele membre nu susțin autorizațiile se află nerespectarea principiului precauției în procesul de autorizare și preocupările științifice legate de evaluarea riscurilor;

P.

întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște lacunele pe plan democratic și în ciuda absenței unui sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

Q.

întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze OMG-uri atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre care să sprijine autorizarea în cadrul Comitetului de apel (13);

R.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru chestiunea în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă („ODD”) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției ONU privind diversitatea biologică („CBD a ONU”);

S.

întrucât într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății (14); întrucât ODD al ONU 3.9 vizează, până în 2030, reducerea substanțială a numărului de decese și de boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului (15); întrucât autorizarea importului de soia modificată genetic ar crește cererea pentru această cultură tratată cu un erbicid care este toxic pentru reproducere și a cărui utilizare nu mai este autorizată în Uniune, sporind astfel expunerea lucrătorilor din țările terțe; întrucât riscul unei expuneri mai ridicate a lucrătorilor constituie un motiv de deosebită îngrijorare în ceea ce privește culturile modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza volumelor mai mari de erbicide utilizate;

T.

întrucât defrișările reprezintă o cauză majoră a declinului biodiversității; întrucât emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, cauzate în principal de defrișări, reprezintă a doua principală cauză a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili (16); întrucât Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Planul strategic privind biodiversitatea pentru 2011-2020, adoptat în cadrul CBD a ONU, și obiectivele de la Aichi privind biodiversitatea promovează gestionarea sustenabilă a pădurilor, protecția și refacerea acestora (17); întrucât ODD al ONU nr. 15 include obiectivul de a opri defrișările până în 2020 (18); întrucât pădurile au un rol multifuncțional, sprijinind realizarea majorității ODD ale ONU (19);

U.

întrucât producția de soia este un factor determinant care stimulează defrișările din pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco din America de Sud; întrucât 97 % și, respectiv, 100 % din soia cultivată în Brazilia și Argentina este soia modificată genetic (20); întrucât marea majoritate a soiurilor de soia modificate genetic autorizate pentru cultivare în Brazilia și Argentina sunt, de asemenea, autorizate să fie importate în Uniune; întrucât soia modificată genetic este deja autorizată pentru cultivare în Argentina și Brazilia (21);

V.

întrucât un studiu științific recent supus evaluării inter pares a constatat că Uniunea este regiunea cu cea mai mare amprentă de carbon din lume asociată importurilor de soia din Brazilia, cu 13,8 % mai mare decât cea a Chinei, cel mai mare importator de soia, din cauza unei ponderi mai mari a emisiilor provenite din defrișările încorporate (22); întrucât un alt studiu recent a constatat că aproximativ o cincime din soia exportată către Uniune din regiunile Amazonia și Cerrado din Brazilia, în principal pentru hrana animalelor, ar putea fi „contaminată cu defrișări ilegale” (23),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603, și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/1111 de punere în aplicare a Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0291).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0292).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0293).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87751 × MON 87701 × MON 87708 × MON 89788, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0365).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × MON 87411 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și MON 87411, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0366).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MIR604 (SYN-IR6Ø4-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0367).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0368).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 (MON-89Ø34-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0369).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × T304-40 × GHB119, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2021)0080).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZIR098 (SYN-ØØØ98-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2021)0081).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic DAS-81419-2 × DAS–44406–6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D073422/01,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 17 mai 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 15 octombrie 2020 și publicat la 20 noiembrie 2020 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic („OMG”) (4),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât, la 2 martie 2016, Dow AgroSciences Ltd a depus o cerere pe lângă autoritățile competente naționale din Țările de Jos în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea respectivă viza introducerea pe piață a unor produse alimentare, a unor ingrediente alimentare și a unor furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic DAS-81419-2 x DAS-44406-6 („soia MG”); întrucât cererea viza de asemenea introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în soia MG, destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, la 15 octombrie 2020, EFSA a adoptat un aviz favorabil în legătură cu cererea respectivă, care a fost publicat la 20 noiembrie 2020;

C.

întrucât soia MG a fost dezvoltată pentru a-i conferi rezistență la trei grupe de erbicide: glifosat, acid 2,4 diclorfenoxiacetic (2,4-D) și alte erbicide fenoxi înrudite (AAD-12) și glufosinat, precum și rezistență la lepidoptere dăunătoare prin expresia toxinelor Bt Cry1F și Cry1Ac (5);

D.

întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (6); întrucât, în consecință, este de așteptat ca soia MG să fie expusă la doze mai mari și, în același timp, doze repetate de glufosinat, glifosat și 2-4,D, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

E.

întrucât există în continuare incertitudini legate de potențialul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetări în domeniul cancerului (agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

F.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018 (8);

G.

întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora în plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organismele modificate genetic („Grupul EFSA pentru OMG”) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele MG în cauză, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliților) pot fi determinate de modificarea genetică însăși (9);

H.

întrucât, din cauza unor practici agricole specifice în cadrul cultivării plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, există tendințe specifice în ceea ce privește aplicarea, expunerea, prezența metaboliților specifici și apariția unor efecte combinatorii care necesită o atenție deosebită; întrucât acestea nu au fost luate în considerare de către EFSA;

I.

întrucât, prin urmare, nu se poate constata că consumul de soia modificată genetic nu prezintă pericole pentru sănătatea umană și animală;

J.

întrucât analizele toxicologice pentru autorizarea organismelor modificate genetic se efectuează pe toxine Bt izolate; întrucât testele toxicologice efectuate cu proteine izolate nu pot fi considerate semnificative, deoarece toxinele Bt din culturile modificate genetic, cum ar fi porumbul, bumbacul și boabele de soia, sunt inerent mai toxice decât toxinele Bt izolate; întrucât acest lucru se datorează faptului că inhibitorii de protează (PI), prezenți în țesutul vegetal, pot crește toxicitatea toxinelor Bt prin întârzierea descompunerii lor; întrucât acest fenomen a fost demonstrat într-o serie de studii științifice, inclusiv în unul realizat pentru Monsanto în urmă cu 30 de ani, care a arătat că și prezența unor niveluri extrem de scăzute de PI sporește toxicitatea toxinelor Bt de până la 20 de ori (10);

K.

întrucât aceste efecte nu au fost niciodată luate în considerare în evaluările riscurilor efectuate de EFSA, chiar dacă sunt pertinente pentru toate plantele Bt aprobate pentru import sau cultivate în Uniune; întrucât, ca urmare a interacțiunii dintre inhibitorii de protează și toxinele Bt, nu pot fi excluse riscurile pe care le prezintă această toxicitate crescută pentru oamenii și animalele care consumă alimente, respectiv furaje, care conțin toxine Bt;

L.

întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la toxinele Bt și că anumite toxine Bt pot avea proprietăți adjuvante (11), ceea ce înseamnă că pot amplifica caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

M.

întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților acestora cu toxinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, o astfel de evaluare nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor; întrucât acest lucru este problematic, deoarece se știe că reziduurile de la pulverizarea cu glufosinat perturbă microbiomul, ceea ce poate, de exemplu, intensifica reacțiile imune în combinație cu toxinele Bt (12);

N.

întrucât, în cursul perioadei de consultare de trei luni, autoritățile competente ale statelor membre au trimis observații destinate agenției EFSA (13); întrucât observațiile critice au inclus faptul că instrumentele disponibile în prezent pentru monitorizarea transferurilor genetice orizontale în mediile naturale nu sunt adecvate pentru a depista evenimente rare și că solicitantul ignoră potențialul de creare a unei variabilități genetice prin transferul de variante genetice pat, epsps și cry supuse unor mutații sau de fragmente ale acestora, că datele prezentate pentru a demonstra siguranța boabelor de soia modificate genetic pentru om și animale pe baza echivalenței sale substanțiale cu soia convențională nu sunt concludente și că efectele combinate asupra mediului ale toxinelor cry necesită cercetări suplimentare pentru a se exclude orice risc pentru mediu;

O.

întrucât, în urma votului din 17 mai 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre;

P.

întrucât Comisia recunoaște caracterul problematic al faptului că deciziile de autorizare a organismelor modificate genetic sunt adoptate în continuare de Comisie fără ca o majoritate calificată a statelor membre să fie în favoarea acestor decizii, ceea ce constituie de fapt o excepție în cazul autorizării produselor în ansamblu, dar a devenit regulă în procesul decizional privind autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic;

Q.

întrucât, în cea de a opta sa legislatură, Parlamentul European a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a organismelor modificate genetic pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de organisme modificate genetic în Uniune (trei rezoluții); întrucât, în cea de a noua sa legislatură, Parlamentul European a adoptat deja 18 obiecții cu privire la introducerea pe piață a OMG; întrucât nu s-a constituit o majoritate calificată a statelor membre în favoarea niciunuia dintre aceste OMG; întrucât printre motivele pentru care statele membre nu susțin autorizațiile se află nerespectarea principiului precauției în procesul de autorizare și preocupările de ordin științific legate de evaluarea riscurilor;

R.

întrucât, în ciuda faptului că ea însăși recunoaște existența unor lacune de ordin democratic și în ciuda absenței unui sprijin din partea statelor membre și a obiecțiilor Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

S.

întrucât nu este necesară nicio modificare a legislației pentru ca Comisia să poată să nu autorizeze OMG-uri atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre care să sprijine autorizarea în cadrul Comitetului de apel (14);

T.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi pertinenți pentru chestiunea în cauză; întrucât acești factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul obiectivelor de dezvoltare durabilă („ODD”) ale ONU, al Acordului de la Paris privind schimbările climatice și al Convenției ONU privind diversitatea biologică („CBD a ONU”);

U.

întrucât într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății (15); întrucât ținta 3.9 din ODD ale ONU vizează reducerea substanțială până în 2030 a numărului de decese și de cazuri de îmbolnăvire cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului (16); întrucât autorizarea importului de soia modificată genetic ar crește cererea pentru această cultură tratată cu un erbicid care este toxic pentru reproducere și a cărui utilizare nu mai este autorizată în Uniune, sporind astfel expunerea lucrătorilor din țările terțe; întrucât riscul unei expuneri mai ridicate a lucrătorilor constituie un motiv de deosebită îngrijorare în ceea ce privește culturile modificate genetic tolerante la erbicide, din cauza volumelor mai mari de erbicide utilizate;

V.

întrucât defrișările reprezintă o cauză majoră a declinului biodiversității; întrucât emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, cauzate în principal de defrișări, reprezintă a doua principală cauză a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili (17); întrucât Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Planul strategic privind biodiversitatea pentru 2011-2020, adoptat în cadrul CBD a ONU, și obiectivele de la Aichi privind biodiversitatea promovează gestionarea sustenabilă a pădurilor, protecția și refacerea acestora (18); întrucât ODD al ONU nr. 15 include obiectivul de a opri defrișările până în 2020 (19); întrucât pădurile au un rol multifuncțional, sprijinind realizarea majorității ODD ale ONU (20);

W.

întrucât producția de soia este un factor determinant care stimulează defrișările din pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco din America de Sud; întrucât 97 % și, respectiv, 100 % din soia cultivată în Brazilia și Argentina este soia modificată genetic (21); întrucât marea majoritate a soiurilor de soia modificate genetic autorizate pentru cultivare în Brazilia și Argentina sunt, de asemenea, autorizate să fie importate în Uniune; întrucât soia modificată genetic este deja autorizată pentru cultivare în Argentina și Brazilia (22);

X.

întrucât un studiu științific recent supus evaluării inter pares a constatat că Uniunea este regiunea cu cea mai mare amprentă de carbon din lume asociată importurilor de soia din Brazilia, cu 13,8 % mai mare decât cea a Chinei, cel mai mare importator de soia, din cauza unei ponderi mai mari a emisiilor provenite din defrișările încorporate (23); întrucât un alt studiu recent a constatat că aproximativ o cincime din soia exportată către Uniune din regiunile Amazonia și Cerrado din Brazilia, în principal pentru hrana animalelor, ar putea fi „contaminată cu defrișări ilegale” (24),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZHG0JG (SYN-ØØØJG-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0028).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic A2704-12 (ACS-GMØØ5-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0029).

—

Rezoluția Parlamentului European din 10 octombrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 × DAS-40278-9 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 89034, 1507, MON 88017, 59122 și DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0030).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din bumbac modificat genetic LLCotton25 (ACS-GHØØ1-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0054).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0055).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și din subcombinații MON 89034 × NK603 × DAS-40278-9, 1507 × NK603 × DAS-40278-9 și NK603 × DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0056).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2019 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × 1507 × 5307 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei, patru sau cinci dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604, 1507, 5307 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2019)0057).

—

Rezoluția Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0069).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și NK603, și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/1111 de punere în aplicare a Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0291).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0292).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 și NK603, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0293).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87751 × MON 87701 × MON 87708 × MON 89788, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0365).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × MON 87411 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele MON 87427, MON 89034, MIR162 și MON 87411, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0366).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MIR604 (SYN-IR6Ø4-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0367).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0368).

—

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 (MON-89Ø34-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2020)0369).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB614 × T304-40 × GHB119, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2021)0080).

—

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MZIR098 (SYN-ØØØ98-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P9_TA(2021)0081).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × MIR162 × MON810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele de transformare 1507, MIR162, MON810 și NK603 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D073423/01,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 17 mai 2021 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, prin care nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 25 noiembrie 2020 și publicat la 13 ianuarie 2021 (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic („OMG-uri”) (4),

—

având în vedere articolul 112 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât, la 8 decembrie 2015, Pioneer Overseas Corporation („solicitantul”) a depus o cerere pentru introducerea pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1507 × MIR162 × MON810 × NK603 („porumb modificat genetic cu acumulare de gene”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în porumb modificat genetic cu acumulare de gene destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, în plus, cererea se referea la introducerea pe piață a unor produse care conțin, constau în sau sunt produse din 10 subcombinații ale evenimentelor de transformare care constituie porumbul modificat genetic cu acumulare de gene; întrucât au fost deja autorizate șase subcombinații de porumb modificat genetic cu acumulare de gene; întrucât decizia de punere în aplicare a Comisiei cuprinde cele patru subcombinații rămase;

C.

întrucât, la 25 noiembrie 2020, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 13 ianuarie 2021;

D.

întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene este derivat din încrucișarea a patru evenimente de porumb modificat genetic (MG) și conferă toleranță la erbicide care conțin glufosinat și glifosat și produce trei proteine insecticide (proteinele „Bt” sau „Cry”): Cry1F, Cry1Ab și Vip3Aa20, care sunt toxice pentru anumiți dăunători din ordinul lepidopterelor (5);

E.

întrucât, pentru cele patru subcombinații vizate de proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei, solicitantul nu a furnizat date experimentale;

F.

întrucât mai multe studii demonstrează că culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai mare a erbicidelor „complementare”, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide (6); întrucât este, prin urmare, de așteptat ca culturile de porumb modificat genetic cu acumulare de gene să fie expuse la doze mai mari și, în același timp, repetate de glufosinat și glifosat, ceea ce ar putea, prin urmare, duce la prezența unei cantități mai mari de reziduuri în recoltă;

G.

întrucât există în continuare incertitudini legate de potențialul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția internațională pentru cercetare în domeniul cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni;

H.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere 1B și îndeplinește, prin urmare, criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018 (8);

I.

întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a produselor de descompunere ale acestora în plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organismele modificate genetic („Grupul EFSA pentru OMG”) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic; întrucât acest lucru este problematic, deoarece modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantele modificate genetic în cauză, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliți) pot fi determinate de modificarea genetică în sine (9);

J.

întrucât, din cauza unor practici agricole specifice legate de cultivarea plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, există tendințe specifice în aplicare, expunere, prezența metaboliților specifici și apariția unor efecte combinatorii care necesită o atenție deosebită; întrucât acestea nu au fost luate în considerare de către EFSA;

K.

întrucât, prin urmare, nu se poate concluziona că consumul de porumb modificat genetic cu acumulare de gene sau consumul de subcombinații ale acestuia este sigur pentru sănătatea umană și animală;

L.

întrucât, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (10), care urmărește asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, ar trebui stabilite limite maxime specifice de reziduuri (LMR) pentru produsele alimentare și hrana pentru animale produse în țări terțe, atunci când utilizarea pesticidelor duce la niveluri de reziduuri diferite de cele care rezultă din practicile agricole din Uniune; întrucât acesta este cazul culturilor modificate genetic importate tolerante la erbicide, din cauza volumului crescut de erbicide utilizat în raport cu culturile nemodificate genetic;

M.

întrucât, cu toate acestea, conform unei analize EFSA din 2018 a LMR existente pentru glifosat, datele disponibile nu erau suficiente pentru a stabili LMR și valori pentru evaluarea riscurilor pentru glifosat în ceea ce privește porumbul modificat genetic cu o modificare EPSPS (11); întrucât porumbul modificat genetic cu acumulare de gene are modificarea EPSPS (12);