Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(2022/C 24/01)

Ultima publicație

JO C 11, 10.1.2022

Publicații anterioare

JO C 2, 3.1.2022

JO C 513, 20.12.2021

JO C 502, 13.12.2021

JO C 490, 6.12.2021

JO C 481, 29.11.2021

JO C 471, 22.11.2021

Aceste texte sunt disponibile pe

EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 18 noiembrie 2021 – Fulmen/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană

(Cauza C-680/19 P) (1)

(Recurs - Politica externă și de securitate comună (PESC) - Măsuri restrictive luate împotriva Republicii Islamice Iran - Prejudiciu pretins suferit de recurentă ca urmare a înscrierii și a menținerii denumirii sale pe lista persoanelor și a entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Acțiune în despăgubire - Competența Curții de a soluționa cererea de reparare a prejudiciului pretins suferit ca urmare a unor măsuri restrictive prevăzute de decizii care intră în sfera PESC - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care are ca obiect să confere drepturi particularilor)

(2022/C 24/02)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Fulmen (reprezentanți: A. Bahrami, avocat, N. Korogiannakis, dikigoros)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M.-C. Cadilhac și M. Bishop, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet și J. Roberti di Sarsina, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Fulmen să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 372, 4.11.2019.

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 18 noiembrie 2021 – Fereydoun Mahmoudian/Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană

(Cauza C-681/19 P) (1)

(Recurs - Politica externă și de securitate comună (PESC) - Măsuri restrictive luate împotriva Republicii Islamice Iran - Prejudiciu pretins a fi fost suferit de reclamant ca urmare a înscrierii și a menținerii numelui său pe lista persoanelor și a entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Acțiune în despăgubire - Competența Curții de a statua cu privire la cererea de reparare a prejudiciului pretins a fi fost suferit ca urmare a unor măsuri restrictive prevăzute de decizii din cadrul PESC - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept având ca obiect să confere drepturi particularilor)

(2022/C 24/03)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Fereydoun Mahmoudian (reprezentanți: A. Bahrami, avocat, N. Korogiannakis, dikigoros)

Celelalte părți din procedură: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: M.-C. Cadilhac și M. Bishop, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet și J. Roberti di Sarsina, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Îl obligă pe domnul Fereydoun Mahmoudian să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 372, 4.11.2019.

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 16 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Okręgowy w Warszawie – Polonia) – Procedură penală privind pe WB (C-748/19), XA, YZ (C-749/19), DT (C-750/19), ZY (C-751/19), AX (C-752/19), BV (C-753/19), CU (C-754/19)

(Cauzele conexateC-748/19-C-754/19) (1)

(Trimitere preliminară - Stat de drept - Independența justiției - Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE - Reglementare națională care prevede posibilitatea ca ministrul justiției să detașeze judecători la instanțe superioare și să revoce aceste detașări - Complete de judecată în materie penală care includ judecători detașați de ministrul justiției - Directiva (UE) 2016/343 - Prezumția de nevinovăție)

(2022/C 24/04)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura penală principală

WB (C-748/19), XA, YZ (C-749/19), DT (C-750/19), ZY (C-751/19), AX (C-752/19), BV (C-753/19), CU (C-754/19)

cu participarea : Prokuratura Krajowa, fostă Prokuratura Rejonowa w Mińsku Mazowieckim (C-748/19), Prokuratura Rejonowa Warszawa-Żoliborz w Warszawie (C-749/19), Prokuratura Rejonowa Warszawa-Wola w Warszawie (C-750/19, C-753/19 și C-754/19), Prokuratura Rejonowa w Pruszkowie (C-751/19), Prokuratura Rejonowa Warszawa-Ursynów w Warszawie (C-752/19), precum și Pictura sp. z o.o. (C-754/19)

Dispozitivul

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, citit în lumina articolului 2 TUE, precum și articolul 6 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale trebuie interpretate în sensul că se opun unor dispoziții naționale potrivit cărora ministrul justiției dintr-un stat membru poate, pe baza unor criterii care nu sunt făcute publice, pe de o parte, să detașeze un judecător la o instanță penală superioară pentru o perioadă determinată sau nedeterminată și, pe de altă parte, în orice moment și printr-o decizie care nu este motivată, să revoce această detașare, indiferent de perioada determinată sau nedeterminată a detașării menționate.

---

(1)  JO C 54, 17.2.2020.

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 16 noiembrie 2021 – Comisia Europeană/Ungaria

(Cauza C-821/19) (1)

(Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Politica privind azilul - Directivele 2013/32/UE și 2013/33/UE - Procedură de acordare a protecției internaționale - Motive de inadmisibilitate - Noțiunile de „țară terță sigură” și „primă țară de azil” - Sprijin acordat solicitanților de azil - Incriminare - Interdicție de intrare în zona de frontieră a statului membru în cauză)

(2022/C 24/05)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: inițial de J. Tomkin, A. Tokár și M. Condou Durande, ulterior de J. Tomkin și A. Tokár, agenți)

Pârâtă: Ungaria (reprezentanți: K. Szíjjártó, M. Tátrai și M. Z. Fehér, agenți)

Dispozitivul

1)

Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul: — articolului 33 alineatul (2) din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, prin permiterea respingerii ca inadmisibilă a unei cereri de protecție internațională pentru motivul că solicitantul a sosit pe teritoriul său printr-un stat în care nu este expus unor persecuții sau unui risc de vătămări grave ori în care este garantat un nivel de protecție adecvat; — articolului 8 alineatul (2) și al articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2013/32, precum și al articolului 10 alineatul (4) din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională, prin sancționarea penală în dreptul său intern a comportamentului oricărei persoane care, în cadrul unei activități de organizare, acordă sprijin la înaintarea sau depunerea unei cereri de azil pe teritoriul său, în cazul în care se poate dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că această persoană era conștientă de faptul că cererea respectivă nu putea fi admisă în temeiul acestui drept; — articolului 8 alineatul (2), al articolului 12 alineatul (1) litera (c) și al articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2013/32, precum și al articolului 10 alineatul (4) din Directiva 2013/33, prin privarea de dreptul de a se apropia de frontierele sale externe a oricărei persoane suspectate de săvârșirea unei asemenea infracțiuni.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Ungaria suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, patru cincimi din cheltuielile de judecată efectuate de Comisia Europeană.

4)	Comisia Europeană suportă o cincime din propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 19, 20.1.2020.

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 18 noiembrie 2021 – Republica Elenă/Comisia Europeană

(Cauza C-107/20 P) (1)

(Recurs - Politica agricolă comună (PAC) - Fondul european de garantare agricolă (FEAGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (Feader) - Cheltuieli excluse de la finanțarea Uniunii Europene - Cheltuieli efectuate de Republica Elenă - Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 - Articolul 52 alineatul (4) litera (c) - Corecții financiare forfetare - Termen de 24 luni - Cheltuieli acoperite de acest termen - Metodă de calcul al corecției - Ajustarea ratei de corecție)

(2022/C 24/06)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Republica Elenă (reprezentanți: E. Tsaousi, A.-E. Vasilopoulou și E.-E. Krompa, agenți)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Konstantinidis și J. Aquilina, agenți)

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	Obligă Republica Elenă la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 161, 11.5.2020.

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 18 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie – Polonia) – M.P., B.P./„A.” prowadzący działalność za pośrednictwem „A.” S.A.

(Cauza C-212/20) (1)

(Trimitere preliminară - Protecția consumatorilor - Directiva 93/13/CEE - Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii - Contract de împrumut ipotecar indexat într-o monedă străină - Clauză contractuală privind cursul la cumpărare și la vânzare al unei monede străine - Cerința privind caracterul inteligibil și transparența - Competențele instanței naționale)

(2022/C 24/07)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: M.P., B.P.

Pârât:„A.” prowadzący działalność za pośrednictwem „A.” S.A.

cu participarea: Rzecznik Praw Obywatelskich

Dispozitivul

1)

Articolul 5 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că conținutul unei clauze dintr-un contract de împrumut încheiat între un profesionist și un consumator care stabilește prețurile la cumpărare și la vânzare ale unei monede străine în care este indexat împrumutul trebuie să permită unui consumator normal informat și suficient de atent și de avizat să înțeleagă, în temeiul unor criterii clare și inteligibile, modul în care este stabilit cursul de schimb al monedei străine utilizat pentru calcularea cuantumului ratelor de rambursare, astfel încât consumatorul respectiv să aibă posibilitatea de a stabili el însuși, în orice moment, cursul de schimb aplicat de acest profesionist.

2)

Articolele 5 și 6 din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că se opun ca instanța națională, care a constatat caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator, în sensul articolului 3 alineatul (1) din această directivă, să procedeze la interpretarea acestei clauze pentru a atenua caracterul său abuziv, chiar dacă această interpretare ar corespunde voinței comune a părților la contract.

---

(1)  JO C 304, 14.9.2020.

Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 18 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Administratīvā apgabaltiesa – Letonia) – „Visma Enterprise” SIA/Konkurences padome

(Cauza C-306/20) (1)

(Trimitere preliminară - Concurență - Înțelegeri - Articolul 101 alineatele (1) și (3) TFUE - Acorduri verticale - Restrângere „prin obiect” sau „prin efect” - Exceptare - Înregistrarea de către distribuitor a tranzacției potențiale cu utilizatorul final - Clauză care conferă distribuitorului „prioritate pentru realizarea operațiunii de vânzare” timp de șase luni de la înregistrare - Exceptare - Opoziția utilizatorului - Competența Curții - Situație pur internă - Legislație națională care se conformează soluțiilor reținute în dreptul Uniunii)

(2022/C 24/08)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Administratīvā apgabaltiesa

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„Visma Enterprise” SIA

Pârât: Konkurences padome

Dispozitivul

1)

Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că un acord încheiat între un furnizor și un distribuitor în temeiul căruia distribuitorul care a înregistrat primul tranzacția potențială cu utilizatorul final beneficiază, timp de șase luni de la înregistrarea acestei tranzacții, de „prioritate pentru realizarea operațiunii de vânzare”, cu excepția cazului în care acest utilizator se opune, nu poate fi calificat drept „acord care are ca obiect” împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în sensul acestei dispoziții, decât dacă se poate considera că acest acord, având în vedere termenii, obiectivele și contextul său, prezintă gradul de nocivitate suficient pentru concurență pentru a fi calificat astfel. În ipoteza în care un astfel de acord nu ar constitui o restrângere a concurenței „prin obiect” în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE, instanța națională trebuie să examineze dacă, în lumina tuturor împrejurărilor pertinente din cauza principală, și anume în special contextul economic și juridic în care își desfășoară activitatea întreprinderile în cauză, natura bunurilor sau a serviciilor afectate, precum și condițiile reale de funcționare și structura pieței în discuție, s-ar putea considera că acest acord restrânge concurența într-un mod suficient de semnificativ prin efectele sale reale sau potențiale.

2)

Articolul 101 alineatul (3) TFUE trebuie interpretat în sensul că un acord încheiat între un furnizor și un distribuitor în temeiul căruia distribuitorul care a înregistrat primul tranzacția potențială cu utilizatorul final beneficiază, timp de șase luni de la înregistrarea acestei tranzacții, de „prioritate pentru realizarea operațiunii de vânzare”, cu excepția cazului în care acest utilizator se opune, nu poate face obiectul unei exceptări potrivit alineatului (3) al acestui articol, în ipoteza în care acordul respectiv ar constitui un acord având „ca obiect” sau „ca efect” împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE, decât dacă îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de acest articol.

3)

Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că existența unui acord interzis de această dispoziție nu poate fi exclusă pentru simplul motiv că autoritatea însărcinată cu punerea în aplicare a dispoziției menționate a efectuat o apreciere diferențiată în ceea ce privește stabilirea răspunderii pentru încălcare în sarcina părților la acest acord.

---

(1)  JO C 304, 14.9.2020.

Hotărârea Curții (Camera a opta) din 18 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Judecătoria Oradea – România) – Promexor Trade SRL/Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor

(Cauza C-358/20) (1)

(Trimitere preliminară - Armonizarea legislațiilor fiscale - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Dreptul de deducere a TVA-ului - Anularea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane impozabile - Refuzul dreptului de deducere - Condiții de formă)

(2022/C 24/09)

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Judecătoria Oradea

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Promexor Trade SRL

Pârâte: Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor

Dispozitivul

Articolul 168, articolul 213 alineatul (1), articolul 214 alineatul (1) și articolul 273 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/45/UE a Consiliului din 13 iulie 2010, precum și principiul neutralității taxei pe valoarea adăugată (TVA), citite în lumina principiilor securității juridice, protecției încrederii legitime și proporționalității, trebuie interpretate în sensul că nu se opun, în cazul în care înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile a fost anulată ca urmare a faptului că în declarațiile sale de TVA depuse pentru șase luni consecutive nu au fost evidențiate operațiuni taxabile, dar persoana respectivă și-a continuat activitatea în pofida acestei anulări, unei legislații naționale care permite administrației fiscale competente să oblige persoana impozabilă să colecteze TVA-ul datorat pentru operațiunile sale taxabile, cu condiția ca aceasta să poată solicita reînregistrarea în scopuri de TVA și să deducă TVA-ul achitat în amonte. Împrejurarea că administratorul persoanei impozabile este asociat în cadrul unei alte societăți, care face obiectul unei proceduri de insolvență, nu poate fi invocată, ca atare, pentru a-i refuza sistematic acestei persoane impozabile reînregistrarea în scopuri de TVA.

---

(1)  JO C 378, 9.11.2020.

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 18 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de première instance francophone de Bruxelles – Belgia) – État belge/LO și alții

(Cauza C-413/20) (1)

(Trimitere preliminară - Transporturi aeriene - Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 - Cerințe tehnice și proceduri administrative aplicabile personalului navigant din aviația civilă - Anexa I apendicele 3 punctul A alineatele (9) și (10) - Cursuri de pregătire pentru eliberarea unei licențe de pilot comercial - Pregătire practică în zbor - Timp instrumental la sol - Calcul - Pregătire pe simulator - Test de îndemânare - Principiul securității juridice - Limitare în timp a efectelor unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar)

(2022/C 24/10)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de première instance francophone de Bruxelles

Părțile din procedura principală

Reclamant: État belge

Pârâți: LO, OG, SH, MB, JD, OP, Bluetail Flight School SA (BFS)

Dispozitivul

1)

Anexa I apendicele 3 punctul A alineatul (9) litera (e) la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviația civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2018/1119 al Comisiei din 31 iulie 2018, trebuie interpretat în sensul că, pentru calcularea celor 115 ore de timp instrumental prevăzute la această dispoziție, nu este posibil să se contabilizeze mai mult de 55 de ore de timp instrumental la sol.

2)

Anexa I apendicele 3 punctul A alineatul (10) la Regulamentul nr. 1178/2011, astfel cum a fost modificat de Regulamentul 2018/1119, trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care un solicitant a susținut testul de îndemânare înainte de a fi efectuat toate orele de pregătire necesare, licența CPL(A) nu îi poate fi acordată decât după ce și-a completat pregătirea și după ce a susținut din nou testul de îndemânare corespunzător.

---

(1)  JO C 378, 9.11.2020.

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 16 noiembrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Supreme Court – Irlanda) – Executarea unor mandate europene de arestare emise împotriva SN, SD

(Cauza C-479/21 PPU) (1)

(Trimitere preliminară - Procedură preliminară de urgență - Articolul 50 TUE - Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice - Articolul 217 TFUE - Acordul comercial și de cooperare cu Regatul Unit - Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție - Cooperare judiciară în materie penală - Mandat european de arestare - Decizia-cadru 2002/584/JAI - Menținerea prin acordul de retragere, cu titlu tranzitoriu, a regimului mandatului european de arestare în privința Regatului Unit - Aplicare în cazul unui mandat european de arestare a dispozițiilor referitoare la mecanismul de predare instituit prin Acordul comercial și de cooperare cu Regatul Unit - Regimuri obligatorii pentru Irlanda)

(2022/C 24/11)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court

Părțile din procedura principală

Reclamanți/recurenți: SN, SD

cu participarea: Guvernatorul Penitenciarului Cloverhill, Irlanda, Attorney General, Guvernatorul Penitenciarului Mountjoy

Dispozitivul

Articolul 50 TUE, articolul 217 TFUE și Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatele UE și FUE, trebuie să fie interpretate în sensul că sunt obligatorii pentru Irlanda articolul 62 alineatul (1) litera (b) din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice coroborat cu articolul 185 al patrulea paragraf din acesta, precum și articolul 632 din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte.

---

(1)  JO C 391, 27.9.2021.

Ordonanța Curții (Camera a noua) din 11 octombrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal de Proximité d’Aulnay-sous-Bois – Franța) – YE și alții/Vueling Airlines SA

(Cauza C-686/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Transport aerian - Regulamentul (CE) nr. 261/2004 - Norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor - Articolul 3 alineatul (3) - Domeniu de aplicare - Pasageri care călătoresc gratuit sau la un tarif redus care nu este disponibil direct sau indirect publicului - Copil de vârstă mică ce călătorește gratuit - Articolul 2 litera (f) - Noțiunea de „bilet”)

(2022/C 24/12)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal de Proximité d’Aulnay-sous-Bois

Părțile din procedura principală

Reclamanți: YE, LP, AN, reprezentat legal de părinții săi YE și LP, OL, reprezentat legal de părinții săi YE și LP, VX, reprezentat legal de părinții săi YE și LP, CE, reprezentat legal de părinții săi YE și LP

Pârâtă: Vueling Airlines SA

Dispozitivul

1)

Articolul 3 alineatul (3) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie interpretat în sensul că condiția privind disponibilitatea directă sau indirectă pentru public care figurează la această dispoziție nu privește pasagerii care călătoresc gratuit.

2)

Articolul 3 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat în sensul că un pasager care călătorește gratuit ca urmare a vârstei sale mici, dar care nu dispune nici de un loc atribuit, nici de o carte de îmbarcare și al cărui nume nu figurează pe rezervările efectuate de părinții săi nu intră în domeniul de aplicare al acestui regulament.

---

(1)  Data depunerii: 18/12/2020.

Ordonanța Curții (Camera a zecea) din 29 octombrie 2021 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Rejonowy w Opatowie – Polonia) – HG, TC/Ubezpieczeniowy Fundusz Gwarancyjny

(Cauza C-688/20) (1)

(Trimitere preliminară - Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții - Asigurare obligatorie de răspundere civilă auto - Directiva 2009/103/CE - Articolul 3 primul paragraf - Obligația de a încheia un contract de asigurare - Domeniu de aplicare - Vehicul care nu este apt să circule, neînmatriculat și retras în mod legal din circulație)

(2022/C 24/13)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy w Opatowie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: HG, TC

Pârât: Ubezpieczeniowy Fundusz Gwarancyjny

Dispozitivul

Articolul 3 primul paragraf din Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi trebuie interpretat în sensul că încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă auto nu este obligatorie în perioada în care vehiculul în cauză nu este apt să circule din cauza stării sale tehnice, nu este înmatriculat și a fost retras temporar din circulație în conformitate cu dreptul național aplicabil.

---

(1)  Data depunerii: 17.12.2020.

Recurs introdus la 3 iunie 2021 de Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a doua) din 24 martie 2021 în cauza T-282/19, Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi/EUIPO

(Cauza C-345/21 P)

(2022/C 24/14)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi (reprezentanți: S. Malynicz, BL, S. Baran, Barrister, V. Marsland, Solicitor)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 23 noiembrie 2021, Curtea de Justiție (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a statuat că recursul nu este admis în principiu și a dispus ca Foundation for the Protection of the Traditional Cheese of Cyprus named Halloumi să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Warszawie (Polonia) la 21 iulie 2021 – J.K., B.K./Przedsiębiorstwo Państwowe X

(Cauza C-452/21)

(2022/C 24/15)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: J.K., B.K.

Pârâtă: Przedsiębiorstwo Państwowe X

Întrebările preliminare

Articolul 191 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea UE și articolele 7, 17 și 37 din Carta drepturilor fundamentale coroborate cu articolul 1 alineatul (1) și cu articolele 2, 8 și 9 din Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (1) trebuie interpretate în sensul că se opun unei interpretări a [dispoziției] dreptului național, respectiv a articolului 129 alineatul 4 din legea din 27 aprilie 2001 – Prawo ochrony środowiska [Legea privind protecția mediului] potrivit căreia acesta prevede un termen de decădere de trei ani pentru introducerea unei acțiuni legate de limitarea modului de utilizare a imobilului, care face imposibile pentru proprietarii imobilelor aflate într-o zonă de utilizare restricționată legată de funcționarea unui aeroport obținerea unei despăgubiri pentru scăderea valorii imobilului și acoperirea costurilor aferente reabilitării acustice a clădirii, precum în prezenta speță?

---

(1)  JO 2002, L 189, p. 12; Ediție specială, 15/vol. 8, p. 196.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Supremo (Spania) la 29 iulie 2021 – Consejo General de Colegios Oficiales de Farmacéuticos de España/Administración General del Estado

(Cauza C-469/21)

(2022/C 24/16)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Supremo

Părțile din procedura principală

Reclamant: Consejo General de Colegios Oficiales de Farmacéuticos de España

Pârâtă: Administración General del Estado

Întrebările preliminare

1)	O normă națională care creează un nod – ca instrument destinat repertoriului – deținut și gestionat de Administrația statului este compatibilă cu Regulamentul delegat (UE) 2016/[1]61 (1) și, în special, cu articolele 25, 31, 32, 35, 36 și 44 din acesta?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, o normă națională care obligă farmaciile să utilizeze nodul menționat ori de câte ori eliberează medicamente finanțate de Sistemul Național de Sănătate este compatibilă cu Regulamentul delegat (UE) 2016/[1]61 și, în special, cu articolele 25, 31, 32, 35, 36 și 44 din acesta?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, o normă națională care prevede că, în lipsa unui acord între Administrația statului și organismul de gestionare a repertoriului național cu privire la integrarea nodului respectiv în acesta din urmă, integrarea poate fi dispusă în mod unilateral și imperativ prin ordin ministerial, este compatibilă cu Regulamentul delegat (UE) 2016/[1]61 și, în special, cu articolele 25, 31, 32, 35, 36 și 44 din acesta?

---

(1)  Regulamentul delegat (UE) 2016/161 al Comisiei din 2 octombrie 2015 de completare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea de norme detaliate pentru elementele de siguranță care apar pe ambalajul medicamentelor de uz uman (JO 2016, L 32, p. 1).

Recurs introdus la 12 august 2021 de Birkenstock IP GmbH și Birkenstock Sales GmbH împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a șasea) din 2 iunie 2021 în cauza T-365/20, Birkenstock Sales GmbH/Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

(Cauza C-498/21 P)

(2022/C 24/17)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurente: Birkenstock IP GmbH și Birkenstock Sales GmbH (reprezentanți: N. Weber și D. Leisner, Rechtsanwälte)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Prin Ordonanța din 22 noiembrie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera de admitere în principiu a recursurilor) a declarat că recursul nu se admite în principiu și a obligat recurentele să suporte propriile cheltuieli de judecată.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy Poznań – Stare Miasto w Poznaniu (Polonia) la 23 august 2021 – MJ/AA

(Cauza C-521/21)

(2022/C 24/18)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy Poznań – Stare Miasto w Poznaniu

Părțile din procedura principală

Reclamant: MJ

Pârât: AA

Cu participarea: Rzecznik Praw Obywatelskich

Întrebările preliminare

1.

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare „TUE”), precum și articolul 6 alineatele (1)–(3) TUE coroborate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale (denumită în continuare „carta”) trebuie interpretate în sensul că nu reprezintă o instanță judecătorească constituită prin lege în sensul dreptului Uniunii o instanță compusă dintr-o persoană numită în funcția de judecător la respectiva instanță în cadrul unei proceduri în care: a) persoana a cărei numire este propusă Prezydent RP [Rzeczypospolitej Polskiej] (Președintele Republicii Polone) a fost selecționată de actualul Krajowa Rada Sądownictwa (Consiliul Național al Magistraturii, Polonia), care a fost ales contrar dispozițiilor constituționale și legislative poloneze, nu este un organ independent și nu include reprezentanți ai comunității judiciare numiți în componența sa independent de autoritatea executivă și legislativă și, prin urmare, nu a existat o cerere efectivă pentru numirea în funcția de judecător în temeiul legislației naționale; b) participanții la concursul de nominalizare nu au beneficiat de o cale de atac în fața unei instanțe judecătorești în sensul articolului 2, al articolului 19 alineatul (1) TUE și al articolului 6 alineatele (1)-(3) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă;

2.

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) TUE coroborate cu articolul 47 din cartă trebuie interpretate în sensul că în situația în care instanța are în componența sa o persoană numită în condițiile descrise la [prima întrebare]: a) aceste dispoziții împiedică aplicarea dispozițiilor de drept intern care transferă verificarea legalității numirii unei astfel de persoane în funcția de judecător în competența exclusivă a unei camere a Sąd Najwyższy (Curtea Supremă, Polonia) formate exclusiv din persoane numite în funcția de judecător în condițiile descrise la punctul 1 și care, în același timp, dispune ca obiecțiile legate de numirea în funcția de judecător să nu fie examinate, ținând seama de contextul instituțional și sistemic; b) aceste dispoziții necesită, pentru a asigura eficacitatea dreptului Uniunii, o interpretare a dispozițiilor dreptului național care să permită instanței din oficiu să excludă o astfel de persoană de la examinarea unei cauze pe baza normelor – aplicate prin analogie – privind recuzarea unui judecător care nu este în măsură să judece [iudex inhabilis]. c) aceste dispoziții impun ca o instanță națională, în vederea aplicării dreptului Uniunii și a obținerii effet utile, să lase neaplicată o hotărâre a instanței constituționale naționale, în măsura în care această hotărâre declară incompatibilă cu dreptul național examinarea unei cereri de recuzare a unui judecător pentru motivul că numirea acelui judecător a fost nelegală și nu îndeplinea cerințele Uniunii referitoare la o instanță judecătorească independentă și imparțială constituită în prealabil prin lege, în sensul articolului 19 alineatul (1) TUE coroborat cu articolul 47 din cartă; d) aceste dispoziții impun ca o instanță națională, în vederea aplicării dreptului Uniunii și a asigurării effet utile, să lase neaplicată o hotărâre a instanței constituționale naționale atunci când se opune executării unei ordonanțe a Curții de Justiție a Uniunii Europene care statuează cu privire la măsuri provizorii, prin care se dispune suspendarea aplicării unor dispoziții naționale care împiedică instanțele naționale să examineze respectarea cerințelor Uniunii privind o instanță judecătorească independentă și imparțială constituită în prealabil prin lege în sensul articolului 19 alineatul (1) TUE coroborat cu articolul 47 din cartă?

Recurs introdus la 30 august 2021 de Joëlle Mélin împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 30 iunie 2021 în cauza T-51/20, Mélin/Parlamentul

(Cauza C-541/21 P)

(2022/C 24/19)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Joëlle Mélin (reprezentant: F. Wagner, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 30 iunie 2021 în cauza T-51/20, Mélin/Parlamentul;

—	declararea admisibilității excepției de nelegalitate și a nelegalității articolului 33 alineatele (1) și (2) și a articolului 68 alineatele (1) și (2) din Normele de aplicare a Statutului deputaților („NASD”);

—	constatarea lipsei unui temei legal al Deciziei Secretarului general din 17 decembrie 2019 și anularea acesteia;

În principal:

—	constatarea faptului că Joëlle Mélin a făcut dovada unei munci a asistentei sale conform articolului 33 alineatele (1) și (2) din NASD și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene;

În consecință,

—

anularea deciziei Secretarului general al Parlamentului European din 17 decembrie 2019, notificată prin scrisoarea nr. D202484 la data de 18 decembrie 2019, luată în aplicarea articolului 68 din Decizia 2009/C 159/01 a Biroului Parlamentului European din 19 mai și 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, cu modificările ulterioare, prin care se constată o creanță în privința recurentei în cuantum de 130 339,35 € cu titlu de sume vărsate în mod nejustificat în cadrul asistenței parlamentare și prin care se motivează recuperarea acesteia;

—

anularea notei de debit nr. 2019-2081 prin care recurenta este informată că în privința sa a fost constatată o creanță ca urmare a deciziei Secretarului general din 17 decembrie 2019, recuperarea sumelor vărsate în mod nejustificat în cadrul asistenței parlamentare, aplicarea articolului 68 din [NASD] și a articolelor 98-101 din Regulamentul financiar;

—	obligarea Parlamentului European la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă un motiv de drept intitulat „ÎNCĂLCAREA DE CĂTRE TRIBUNAL A DREPTULUI UNIUNII – EROARE DE DREPT ȘI EROARE DE CALIFICARE A NATURII JURIDICE A FAPTELOR – EROARE VĂDITĂ DE APRECIERE – DENATURAREA UNEI HOTĂRÂRI”, pe care îl divizează în două capitole, primul referitor la excepția de nelegalitate ridicată în primă instanță și la analiza primului motiv de către Tribunal, iar al doilea referitor la fond și la analiza celui de al treilea motiv de către Tribunal.

În cadrul primului capitol, recurenta ridică o excepție de nelegalitate și arată că articolul 33 alineatele (1) și (2) și articolul 68 alineatele (1) și (2) din NASD nu respectă principiile securității juridice și încrederii legitime. Argumentele invocate de recurentă în cadrul celui de al doilea capitol privesc aprecierea de către Tribunal a noțiunii.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie (Polonia) la 13 septembrie 2021 – I.S., K.S./YYY. S.A.

(Cauza C-570/21)

(2022/C 24/20)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Rejonowy dla Warszawy-Woli w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamanți: I.S., K.S.

Pârâtă: YYY. S.A.

Întrebările preliminare

1)

Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (1) și considerentele acesteia trebuie interpretate în sensul că ele nu se opun includerii în definiția noțiunii de „consumator” a persoanei care desfășoară o activitate profesională și care, împreună cu un coîmprumutat care nu desfășoară o asemenea activitate, a încheiat un contract de împrumut indexat într-o monedă străină destinat în parte activităților profesionale ale unuia dintre împrumutați și în parte altor scopuri decât activitatea sa profesională, și aceasta nu numai în situația în care utilizarea în scopuri profesionale este atât de marginală, încât deține doar un rol nesemnificativ în contextul global al contractului în discuție, faptul că aspectul neprofesional predomină fiind lipsit de relevanță în această privință? În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

2)

Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii și considerentele acesteia trebuie interpretate în sensul că noțiunea de „consumator” prevăzută în dispoziția menționată include și persoana care, la momentul semnării contractului, desfășura o activitate profesională, în timp ce celălalt împrumutat nu desfășura în mod absolut o asemenea activitate, iar, ulterior, aceste persoane au încheiat cu o bancă un contract de împrumut indexat într-o monedă străină, al cărui principal a fost utilizat în scopurile profesionale ale unuia dintre împrumutați și în parte în alte scopuri decât activitatea profesională, în situația în care utilizarea în scopuri profesionale nu are un caracter marginal și nu deține doar un rol nesemnificativ în contextul global al contractului de împrumut, ci predomină aspectul neprofesional, iar fără utilizarea principalului împrumutului în scopuri profesionale nu ar fi fost posibilă acordarea acestuia în scop neprofesional?

---

(1)  JO 1993, L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273.

Recurs introdus la 17 septembrie 2021 de Marie-Christine Arnautu împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 14 iulie 2021 în cauza T-740/20, Arnautu/Parlamentul

(Cauza C-573/21 P)

(2022/C 24/21)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Marie-Christine Arnautu (reprezentant: F. Wagner, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European

Concluziile

Recurenta solicită Curții:

—	anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 14 iulie 2021 în cauza T-740/20, Arnautu/Parlamentul;

—	declararea admisibilității excepției de nelegalitate și a nelegalității articolului 33 alineatele (1) și (2) din Normele de aplicare a Statutului deputaților („NASD”);

—	constatarea lipsei unui temei legal al Deciziei Secretarului general din 21 septembrie 2019 și anularea acesteia;

În principal:

—	constatarea faptului că Marie-Christine Arnautu a făcut dovada unei munci a asistentului său conform articolului 33 alineatele (1) și (2) din NASD și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene;

În consecință,

—

anularea deciziei Secretarului general al Parlamentului European din 21 septembrie 2020, luată în aplicarea articolului 68 din Decizia 2009/C 159/01 a Biroului Parlamentului European din 19 mai și 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, cu modificările ulterioare, prin care se constată o creanță în privința recurentei în cuantum de 87 203,46€ cu titlu de sume vărsate în mod nejustificat în cadrul asistenței parlamentare și prin care se motivează recuperarea acesteia;

—

anularea notei de debit nr. 7000001577 prin care recurenta este informată că în privința sa a fost constatată o creanță ca urmare a deciziei Secretarului general din 21 septembrie 2020, recuperarea sumelor vărsate în mod nejustificat în cadrul asistenței parlamentare, aplicarea articolului 68 din [NASD] și a articolelor 98-101 din Regulamentul financiar;

—	obligarea Parlamentului European la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă un motiv de drept intitulat „ÎNCĂLCAREA DE CĂTRE TRIBUNAL A DREPTULUI UNIUNII – EROARE DE DREPT ȘI EROARE DE CALIFICARE A NATURII JURIDICE A FAPTELOR – EROARE VĂDITĂ DE APRECIERE”, pe care îl divizează în două capitole, primul referitor la excepția de nelegalitate ridicată în primă instanță și la analiza primului motiv de către Tribunal, iar al doilea referitor la fond și la analiza celui de al treilea motiv de către Tribunal.

În cadrul primului capitol, recurenta ridică o excepție de nelegalitate și arată că articolul 33 alineatele (1) și (2) și articolul 68 alineatele (1) și (2) din NASD nu respectă principiile securității juridice și încrederii legitime. Argumentele invocate de recurentă în cadrul celui de al doilea capitol privesc aprecierea de către Tribunal a noțiunii de „sarcini necesare și direct legate de exercitarea mandatului de deputat”.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Varhoven administrativen sad (Bulgaria) la 6 octombrie 2021 – „Momtrade – Ruse” OOD/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” – Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

(Cauza C-620/21)

(2022/C 24/22)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„Momtrade- Ruse” OOD

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” Varna pri Tsentralno upravlenie na Natsionalnata agentsia za prihodite

Întrebările preliminare

1)

Articolul 132 alineatul (1) litera (g) din Directiva TVA (1) trebuie interpretat în sensul că permite unei societăți comerciale înregistrate ca prestator de servicii sociale într-un stat membru (în speță Bulgaria) să se prevaleze de această dispoziție pentru a obține o scutire fiscală pentru serviciile sociale pe care le prestează către persoane fizice resortisante ale altor state membre, pe teritoriul acestor state membre? Pentru răspunsul la această întrebare este relevantă împrejurarea că destinatarii serviciilor au fost transmiși prestatorului de societăți comerciale intermediare înregistrate în statele membre în care sunt prestate serviciile?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, pe baza căror criterii și în temeiul cărui drept – în temeiul dreptului bulgar și/sau în temeiul dreptului austriac și german – trebuie să se aprecieze, cu ocazia interpretării și a aplicării dispoziției de drept al Uniunii citate, dacă societatea controlată este „un organism recunoscut […] ca având un caracter social” și se consideră că s-a făcut dovada că prestările de servicii sunt „direct legate de ajutorul social și securitatea socială”?

3)	Potrivit acestei interpretări, înregistrarea unei societăți comerciale ca prestator de servicii sociale, astfel cum sunt definite în dreptul național, este suficientă pentru a considera că această societate constituie un „organism recunoscut de statul membru în cauză ca având un caracter social”?

---

(1)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 9/vol. 3, p. 7).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Administrativen sad Sofia-grad (Bulgaria) la 6 octombrie 2021 – WS/Intervyuirasht organ na Darzhavna agentsia za bezhantsite pri Ministerskia savet

(Cauza C-621/21)

(2022/C 24/23)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Administrativen sad Sofia-grad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: WS

Pârâtă: Intervyuirasht organ na Darzhavna agentsia za bezhantsite pri Ministerskia savet

Întrebările preliminare

1)

Definițiile și noțiunile prevăzute de Convenția Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei din 18 decembrie 1979 și de Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice sunt aplicabile – în conformitate cu considerentul (17) al Directivei 2011/95/UE (1) a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate – pentru a califica violența împotriva femeilor întemeiată pe gen drept motiv pentru acordarea protecției internaționale în temeiul Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din 1951 și al Directivei 2011/95, sau violența împotriva femeilor întemeiată pe gen ca motiv pentru acordarea protecției internaționale în temeiul Directivei 2011/95 are o semnificație autonomă, distinctă de cea prevăzută de instrumentele de drept internațional menționate?

2)

În cazul în care se invocă exercitarea unor acte de violență de gen împotriva femeilor, pentru a stabili apartenența la un anumit grup social ca motiv de persecuție în sensul articolului 10 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2011/95 trebuie luat în considerare exclusiv genul biologic sau social al victimei persecuției (violența împotriva unei femei, pentru simplul motiv că este o femeie); formele/actele/acțiunile concrete ale persecuției, precum cele enumerate neexhaustiv în cuprinsul considerentului (30) al Directivei 2011/95, pot fi decisive pentru „vizibilitatea grupului în societate”, cu alte cuvinte criteriul de diferențiere al acestui grup, în funcție de condițiile predominante din țara de origine sau aceste acte pot privi numai actele de persecuție prevăzute la articolul 9 alineatul (2) literele (a) sau (f) din Directiva 2011/95?

3)

În cazul în care solicitanta de protecție invocă acte de violență de gen sub forma actelor de violență domestică, genul biologic sau social constituie un motiv suficient pentru a stabili apartenența la un anumit grup social în sensul articolului 10 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2011/95 sau trebuie să se stabilească un criteriu de diferențiere suplimentar al grupului, în sensul interpretării literale a acestei dispoziții, potrivit căreia condițiile trebuie să fie îndeplinite cumulativ, iar aspectele legate de gen alternativ?

4)

În cazul în care solicitanta invocă acte de violență de gen sub forma actelor de violență domestică săvârșite de un agent de persecuție neguvernamental, în sensul articolului 6 litera (c) din Directiva 2011/95, dispoziția articolului 9 alineatul (3) din această directivă trebuie să fie interpretată în sensul că, pentru existența unei legături de cauzalitate, este suficient să se constate o legătură între motivele de persecuție prevăzute la articolul 10 alineatul (1) și actele de persecuție în sensul alineatului (1) de la articolul 9 sau trebuie să se constate în mod obligatoriu absența protecției împotriva actelor de persecuție invocate, ori legătura de cauzalitate există în cazul în care agenții de persecuție neguvernamentali nu recunosc ca atare actele individuale de persecuție/violență legate de genul persoanei persecutate?

5)

În cazul în care sunt îndeplinite celelalte condiții necesare în acest scop, amenințarea reală cu o crimă de onoare în cazul unei eventuale întoarceri în țara de origine poate să justifice acordarea protecției subsidiare în temeiul articolului 15 litera (a) din Directiva 2011/95 coroborat cu articolul 2 din CEDO (moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenționat) sau aceasta trebuie să fie calificată drept vătămare gravă în sensul articolului 15 litera (b) din Directiva 2011/95 coroborat cu articolul 3 din CEDO, astfel cum este interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ținând seama de evaluarea globală a riscului să fie comise alte acte de violență de gen sau, pentru acordarea acestei protecții, este suficient ca solicitanta să își exprime refuzul subiectiv de a beneficia de protecția țării sale de origine?

---

(1)  JO 2011, L 337, p. 9.

Cerere de decizie preliminară introdusă de gerechtshof 's-Hertogenbosch (Țările de Jos) la 14 octombrie 2021 – Taxi Horn Tours BV/gemeente Weert, gemeente Nederweert, Touringcars VOF

(Cauza C-631/21)

(2022/C 24/24)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Gerechtshof 's-Hertogenbosch

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Taxi Horn Tours BV

Pârâte: gemeente Weert, gemeente Nederweert, Touringcars VOF

Întrebările preliminare

1)

Dacă niște persoane (persoane fizice și/sau persoane juridice) asociate au o întreprindere comună (în acest caz, sub forma unei societăți în nume colectiv): — fiecare dintre persoanele asociate trebuie să depună separat un document european de achiziție unic; sau — fiecare dintre persoanele asociate și întreprinderea lor comună trebuie să depună separat un document european de achiziție unic; sau — numai întreprinderea comună este obligată să depună un singur document european de achiziție unic?

2)

Este relevant în această privință: — dacă întreprinderea comună este temporară sau nu este temporară (adică este permanentă); — că persoanele asociate sunt ele însele operatori economici; — că persoanele asociate exploatează întreprinderile lor proprii care sunt similare cu întreprinderea comună sau cel puțin sunt active pe aceeași piață; — că întreprinderea comună nu este persoană juridică; — că întreprinderea comună poate în mod efectiv avea un patrimoniu separat (de patrimoniul asociaților) (și recuperabil); — dacă întreprinderea comună este autorizată, în conformitate cu legislația națională, să reprezinte persoanele asociate atunci când răspunde la întrebările din documentul european de achiziție unic; — că, în conformitate cu legislația națională, în cadrul unei societăți în nume colectiv asociații sunt cei care își asumă obligațiile care decurg din contract și răspund în mod solidar pentru îndeplinirea acestora (și, prin urmare, nu însăși societatea în nume colectiv)?

3)	Dacă mai mulți factori dintre cei prezentați mai sus la întrebarea 2 prezintă importanță, cum se raportează acești factori unul la celălalt? Anumiți factori sunt mai importanți decât ceilalți sau chiar decisivi?

4)

Este corect ca, pentru o întreprindere comună, să se solicite în orice caz de la o persoană asociată un document european de achiziție unic separat, dacă pentru executarea contractului se va face uz (și) de resurse care aparțin propriei întreprinderi a acestei persoane (precum personalul și mijloacele de producție)?

5)	Întreprinderea comună trebuie să îndeplinească anumite cerințe pentru a putea fi considerată drept un singur operator economic? În caz afirmativ, care sunt aceste cerințe?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 18 octombrie 2021 – K. R./Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

(Cauza C-637/21)

(2022/C 24/25)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Apelant: K. R.

Intimat: Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

Întrebările preliminare

1)

Articolul 16 alineatul (4) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (1) trebuie interpretat în sensul că orice prezență în statul membru gazdă, indiferent cât ar fi de scurtă, a unui cetățean al Uniunii cu un drept de ședere permanentă este suficientă pentru a întrerupe o perioadă de absență din statul membru gazdă care depășește doi ani consecutivi?

2)

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare: care sunt aspectele de care trebuie să se țină seama pentru a stabili dacă o prezență în statul membru gazdă a unui astfel de cetățean al Uniunii întrerupe o perioadă de absență din statul membru gazdă care depășește doi ani consecutivi? Se poate acorda importanță împrejurării că cetățeanul Uniunii în cauză și-a transferat centrul intereselor într-un alt stat membru?

---

(1)  JO 2004, L 158, p. 77, Ediție specială 05/vol.7, p.56.

Cerere de decizie preliminară introdusă de Rechtbank Den Haag, zittingsplaats 's-Hertogenbosch (Țările de Jos) la 25 octombrie 2021 – K, L/Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

(Cauza C-646/21)

(2022/C 24/26)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Den Haag, zittingsplaats 's-Hertogenbosch

Părțile din procedura principală

Reclamante: K, L

Pârât: Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid

Întrebările preliminare

1)

Articolul 10 alineatul (1) litera (d) din Directiva privind calificarea (1) trebuie să fie interpretat în sensul că standardele, valorile și comportamentele occidentale pe care le adoptă resortisanții țărilor terțe în timp ce locuiesc pe teritoriul statului membru și participă pe deplin în societate în cursul unei părți semnificative a etapei vieții în care își formează identitatea trebuie considerate o istorie comună ce nu poate fi modificată sau caracteristici atât de fundamentale pentru identitate încât nu ar trebui să i se ceară unei persoane să renunțe la acestea?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, resortisanții țărilor terțe care – indiferent de motive – au adoptat standarde și valori occidentale similare ca urmare a șederii efective în statul membru în cursul etapei vieții în care își formează identitatea trebuie să fie considerați „membri ai unui anumit grup social” în sensul articolului 10 alineatul (1) litera (d) din Directiva privind calificarea? Problema existenței unui „anumit grup social care are o identitate proprie în țara în cauză” trebuie să fie analizată din perspectiva statului membru sau trebuie să fie interpretată, în coroborare cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva privind calificarea, în sensul că o pondere decisivă revine posibilității străinului de a demonstra că în țara de origine este privit ca făcând parte dintr-un anumit grup social sau cel puțin că îi este atribuită o asemenea caracteristică? Cerința ca occidentalizarea să poată duce la statutul de refugiat numai dacă derivă din motive religioase sau politice este compatibilă cu articolul 10 din Directiva privind calificarea coroborat cu principiul nereturnării și cu dreptul de azil?

3)

O practică judiciară națională în care, la analizarea unei cereri de protecție internațională, o autoritate decizională evaluează interesul superior al copilului fără a stabili (respectiv fără să se fi stabilit) mai întâi în mod concret (în fiecare procedură) care este acesta, este compatibilă cu dreptul Uniunii, în special cu articolul 24 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene [(denumită în continuare „carta”)] coroborat cu articolul 51 alineatul (1) din cartă? Răspunsul la această întrebare este diferit în cazul în care statul membru trebuie să analizeze o cerere de acordare a dreptului de ședere pentru motive obișnuite, iar interesul superior al copilului trebuie să fie luat în considerare în cadrul deciziei cu privire la această cerere?

4)

Având în vedere articolul 24 alineatul (2) din cartă, în ce mod și în care fază a analizării unei cereri de protecție internațională trebuie să fie luat în considerare și evaluat interesul superior al copilului, în special prejudiciul suferit de un minor ca urmare a șederii efective îndelungate într-un stat membru? Este relevant, în acest context, dacă șederea efectivă în discuție a fost legală? Atunci când se evaluează interesul superior al copilului în cadrul analizei menționate anterior, este relevant dacă statul membru a decis cu privire la cererea de protecție internațională în termenele stabilite de dreptul Uniunii, dacă nu s-a respectat o obligație de returnare impusă anterior și dacă statul membru nu a procedat la îndepărtare după emiterea unei decizii de returnare, permițând astfel continuarea șederii efective a minorului în statul membru?

5)

Având în vedere articolul 7 din cartă coroborat cu articolul 24 alineatul (2) din cartă, este compatibilă cu dreptul Uniunii o practică judiciară națională prin care se face distincție între prima cerere de protecție internațională și cererile ulterioare, în sensul că motivele obișnuite nu sunt luate în considerare în cazul cererilor ulterioare de protecție internațională?

---

(1)  Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (reformare) (JO 2011, L 337, p. 9).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal correctionnel de Villefranche-sur-Saône (Franța) la 29 octombrie 2021 – Procureur de la République/K.B., F.S.

(Cauza C-660/21)

(2022/C 24/27)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Tribunal correctionnel de Villefranche-sur-Saône

Părțile din procedura principală

Reclamant: Procureur de la République

Pârâți: K.B., F.S.

Întrebarea preliminară

Articolul 3 (Dreptul la informare cu privire la drepturi) și articolul 4 (Nota privind drepturile cu privire la arestare) din Directiva Parlamentului European din 22 mai 2012 (1), articolul 7 (Dreptul de a păstra tăcerea) din Directiva Parlamentului European din 9 martie 2016 (2), coroborate cu articolul 48 (Prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun interdicției impuse instanței naționale de a constata din oficiu o încălcare a dreptului la apărare, astfel cum este garantat de directivele menționate, și în special în sensul că i se interzice să constate din oficiu, în vederea anulării procedurii, lipsa notificării dreptului de a păstra tăcerea în momentul arestării sau o notificare tardivă a dreptului de a păstra tăcerea?

---

(1)  Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO 2012, L 142, p. 1).

(2)  Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO 2016, L 65, p. 1).

Cerere de decizie preliminară introdusă de Korkein hallinto-oikeus (Finlanda) la 4 noiembrie 2021 – Booky.fi Oy

(Cauza C-662/21)

(2022/C 24/28)

Limba de procedură: finlandeza

Instanța de trimitere

Korkein hallinto-oikeus

Părțile din procedura principală

Recurentă: Booky.fi Oy

Cealaltă parte la procedură: Kansallinen audiovisuaalinen instituutti (KAVI)

Întrebările preliminare

1)

În lumina articolului 36 TFUE, articolul 34 TFUE se opune unei interpretări a articolului 5 alineatul (1) din Legea privind programele audiovizuale, care impune o clasificare a înregistrărilor video în temeiul acestei legi și furnizarea indicațiilor privind limita de vârstă bazate pe această clasificare împreună cu informațiile referitoare la produs, încă de la momentul la care aceste înregistrări sunt disponibile pentru vânzare într-un magazin online, chiar dacă respectivele înregistrări au fost clasificate și marcate într-un alt stat membru și nu au fost încă livrate în Finlanda? Pentru aprecierea acestei întrebări, prezintă relevanță faptul că Legea privind programele audiovizuale nu conține o dispoziție de derogare de la clasificare și marcare pe baza certitudinii că cumpărătorul înregistrării video este major, și faptul că cerința susmenționată de a efectua o nouă clasificare și marcare se aplică într-un magazin online numai atunci când programul este oferit de entități și operatori economici înregistrați în Finlanda sau care au un sediu în această țară sau atunci când este oferit de o persoană cu cetățenie finlandeză sau care are reședința obișnuită în Finlanda ori atunci când decizia de a oferi programul a fost luată în Finlanda?

2)

Dacă proporționalitatea cerinței susmenționate de a efectua o nouă clasificare și marcare este condiționată de posibilitatea de a deroga de la această cerință pe baza certitudinii că cumpărătorul înregistrării video este major: în cazul vânzării către persoane majore, este necesar să se impună ca, la momentul efectuării comenzii și a vânzării unei asemenea înregistrări, să existe certitudinea absolută că respectivul cumpărătorul este major sau este suficient ca vânzătorul acestor înregistrări să încerce să se asigure că acest cumpărător este major?

Cerere de decizie preliminară introdusă de Hovrätten för Nedre Norrland (Suedia) la 5 noiembrie 2021 – AI și Åklagarmyndigheten

(Cauza C-666/21)

(2022/C 24/29)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Hovrätten för Nedre Norrland

Părțile din procedura principală

Apelanți-intimați: AI și Åklagarmyndigheten

Întrebările preliminare

1)

Noțiunea de „transport rutier de mărfuri cu vehicule” prevăzută la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 (1) trebuie interpretată în sensul că include transportul cu un vehicul cu o masă totală mai mare de 3,5 tone a cărui destinație principală o reprezintă punerea la dispoziție a unui spațiu temporar de locuit în scopul utilizării private?

2)	În astfel de împrejurări, este relevantă capacitatea de transport de mărfuri a vehiculului sau modul în care este înmatriculat vehiculul în registrul național de circulație rutieră relevant?

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO 2006, L 102, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 214).

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Anastassopoulos și alții/Consiliul și Comisia

(Cauza T-147/17) (1)

(„Răspundere extracontractuală - Politica economică și monetară - Restructurarea datoriei publice a Greciei - Participarea sectorului privat - Clauze de acțiune colectivă - Creditori privați - Încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor - Egalitate de tratament - Persoane fizice și juridice - Prescripție - Imputabilitate - Admisibilitate - Răspundere fără culpă - Prejudiciu anormal și special”)

(2022/C 24/30)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Nikolaos Anastassopoulos (Nea Erythraia, Grecia), Aristeidis Anastassopoulos (Nea Erythraia), Alexia Anastassopoulos (Nea Erythraia), Maria Myrto Anastassopoulos (Nea Erythraia), Sophie Velliou (Kifisia, Grecia) (reprezentanți: K. Floros, M. Meng Papantoni și H. Tagaras, avocați)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: K. Michoel, E. Chatziioakeimidou și J. Bauerschmidt, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: J.-P. Keppenne, L. Flynn și T. Maxian Rusche, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pe care reclamanții pretind că l-au suferit ca urmare a punerii în aplicare a preschimbării obligatorii de titluri de creanță în cadrul restructurării datoriei publice grecești în anul 2012, în temeiul unei participări a investitorilor privați implicând aplicarea de clauze de acțiune colectivă, ca urmare a unor comportamente sau acte ale Eurogrup, ale președintelui acestuia, ale unor șefi de stat sau de guvern din zona euro și ale Comisiei, aferente acestora.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îi obligă pe domnii Nikolaos Anastassopoulos, Aristeidis Anastassopoulos și pe doamnele Alexia Anastassopoulos, Maria-Myrto Anastassopoulos și Sophie Velliou la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 202, 26.6.2017.

Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2021 – Google și Alphabet/Comisia (Google Shopping)

(Cauza T-612/17) (1)

(„Concurență - Abuz de poziție dominantă - Căutare generală și căutare specializată de produse pe internet - Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 102 TFUE și a articolului 54 din Acordul privind SEE - Abuz prin efect de pârghie - Concurență bazată pe merite sau practică anticoncurențială - Condiții de acces al concurenților la un serviciu al unei întreprinderi dominante a cărui utilizare nu poate fi înlocuită efectiv - Afișare favorizată de către întreprinderea dominantă a rezultatelor propriului serviciu de căutare specializată - Efecte - Necesitatea de a stabili un scenariu contrafactual - Absență - Justificări obiective - Absență - Posibilitatea de a impune o amendă având în vedere anumite circumstanțe - Orientări privind calcularea cuantumului amenzilor - Competență de fond”)

(2022/C 24/31)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Google LLC, fostă Google Inc. (Mountain View, California, Statele Unite), Alphabet, Inc. (Mountain View) (reprezentanți: T. Graf, R. Snelders, C. Thomas, K. Fountoukakos-Kyriakakos, avocați, R. O’Donoghue, M. Pickford, QC, și D. Piccinin, barrister)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Christoforou, N. Khan, A. Dawes, H. Leupold și C. Urraca Caviedes, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtelor: Computer & Communications Industry Association (Washington, DC, Statele Unite) (reprezentanți: J. Killick și A. Komninos, avocați)

Interveniente în susținerea pârâtei: Republica Federală Germania (reprezentanți: J. Möller, S. Heimerl și S. Costanzo, agenți), Autoritatea de Supraveghere AELS (reprezentanți: C. Zatschler și C. Simpson, agenți), Bureau européen des unions de consommateurs (BEUC) (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: A. Fratini, avocată), Infederation Ltd (Crowthorne, Regatul Unit) (reprezentanți: A. Morfey, S. Gartagani, L. Hannah, A. D’heygere, K. Gwilliam, solicitors, și T. Vinje, avocat), Kelkoo (Paris, Franța) (reprezentanți: J. Koponen și B. Meyring, avocați), Verband Deutscher Zeitschriftenverleger eV (Berlin, Germania) (reprezentanți: T. Höppner, profesor, P. Westerhoff și J. Weber, avocați), Visual Meta GmbH (Berlin) (reprezentanți: T. Höppner, profesor, și P. Westerhoff, avocat), BDZV – Bundesverband Digitalpublisher und Zeitungsverleger eV, fostă Bundesverband Deutscher Zeitungsverleger eV (Berlin) (reprezentanți: T. Höppner, profesor, și P. Westerhoff, avocat), Twenga (Paris) (reprezentanți: L. Godfroid, S. Hautbourg și S. Pelsy, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și privind, cu titlu principal, anularea Deciziei C(2017) 4444 final a Comisiei din 27 iunie 2017 privind o procedură de aplicare a articolului 102 TFUE și a articolului 54 al Acordului privind SEE [cazul AT.39740 – Motorul de căutare Google (Shopping)], și, cu titlu subsidiar, anularea sau reducerea cuantumului amenzii aplicate reclamantelor

Dispozitivul

1)

Anulează articolul 1 din Decizia C(2017) 4444 final a Comisiei din 27 iunie 2017 privind o procedură de aplicare a articolului 102 TFUE și a articolului 54 al Acordului privind SEE [cazul AT.39740 – Motorul de căutare Google (Shopping)] doar în măsura în care Comisia Europeană a constatat o încălcare a acestor dispoziții de către Google LLC și Alphabet, Inc. pe treisprezece piețe naționale ale căutării generale în cadrul Spațiului Economic European (SEE) pe baza existenței unor efecte anticoncurențiale pe aceste piețe.

2)	Respinge acțiunea în rest.

3)	Google și Alphabet vor suporta propriile cheltuieli de judecată și cheltuielile de judecată efectuate Comisie cu excepția celor efectuate de aceasta ca urmare a intervenției Computer & Communications Industry Association.

4)	Computer & Communications Industry Association va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum cheltuielile de judecată efectuate de Comisie ca urmare a intervenției sale.

5)

Republica Federală Germania, Autoritatea de Supraveghere AELS, Bureau européen des unions de consommateurs (BEUC), Infederation Ltd, Kelkoo, Verband Deutscher Zeitschriftenverleger eV, Visual Meta GmbH, BDZV – Bundesverband Digitalpublisher und Zeitungsverleger eV și Twenga vor suporta propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 369, 30.10.2017.

Hotărârea Tribunalului din 24 noiembrie 2021 – LTTE/Consiliul

(Cauza T-160/19) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate în vederea combaterii terorismului - Înghețarea fondurilor - Lista persoanelor, a grupurilor și a entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice - Menținerea numelui reclamantei pe listă - Bază factuală a deciziilor de înghețare a fondurilor - Eroare de apreciere - Obligație de motivare - Dreptul la apărare - Dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă”)

(2022/C 24/32)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Subdiviziunea politică europeană a Liberation Tigers of Tamil Eelam (LTTE) (Herning, Danemarca) (reprezentanți: A. van Eik și T. Buruma, avocate)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: B. Driessen și S. van Overmeire, agenți)

Intervenient în susținerea pârâtului: Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (reprezentanţi: F. Shibli și S. McCrory, agenți, asistați de P. Nevill, barrister)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și privind anularea, în primul rând, a Deciziei (PESC) 2019/25 a Consiliului din 8 ianuarie 2019 de modificare și de actualizare a listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică articolele 2, 3 și 4 din Poziția comună 2001/931/PESC privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului și de abrogare a Deciziei (PESC) 2018/1084 (JO 2019, L 6, p. 6), în al doilea rând, a Deciziei (PESC) 2019/1341 a Consiliului din 8 august 2019 de actualizare a listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică articolele 2, 3 și 4 din Poziția comună 2001/931/PESC privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului și de abrogare a Deciziei (PESC) 2019/25 (JO 2019, L 209, p. 15), în al treilea rând, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/19 al Consiliului din 13 ianuarie 2020 privind punerea în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1337 (JO 2020, L 247, p. 1) și, în al patrulea rând, a Deciziei (PESC) 2020/1132 a Consiliului din 30 iulie 2020 de actualizare a listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică articolele 2, 3 și 4 din Poziția comună 2001/931/PESC privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului și de abrogare a Deciziei (PESC) 2020/20 (JO 2020, L 247, p. 18).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Subdiviziunea politică europeană a Liberation Tigers of Tamil Eelam (LTTE) va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

3)	Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord va suporta propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 155, 6.5.2019.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Think Schuhwerk/EUIPO (Reprezentarea unor capete roșii de șireturi pentru încălțăminte)

(Cauza T-298/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative care reprezintă capete roșii de șireturi pentru încălțăminte - Respingerea cererii - Motive absolute de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Cerere anterioară în esență identică - Lipsa autorității de lucru judecat - Obligația de motivare - Dreptul de a fi ascultat - Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 - Examinare din oficiu a faptelor - Articolul 95 din Regulamentul 2017/1001”)

(2022/C 24/33)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Think Schuhwerk GmbH (Kopfing, Austria) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: D. Walicka, S. Hanne și M. Eberl, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 1 martie 2019 (cauza R 1170/2018–5), privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ care reprezintă capete roșii de șireturi pentru încălțăminte ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Think Schuhwerk GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 220, 1.7.2019.

Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2021 – Eternit/EUIPO – Eternit Österreich (Panou pentru construcții)

(Cauza T-193/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un panou pentru construcții - Desen sau model industrial anterior care reprezintă un panou pentru o barieră fonică - Motiv de nulitate - Lipsa caracterului individual - Sector în cauză - Utilizator avizat - Grad de libertate a creatorului - Lipsa unei impresii globale diferite - Relevanța produselor comercializate efectiv - Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”)

(2022/C 24/34)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Eternit (Capelle-au-Bois, Belgia) (reprezentanți: J. Muyldermans și P. Maeyaert, avocați)

Pârât: Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Ivanauskas și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Eternit Österreich GmbH (Vöcklabruck, Austria) (reprezentant: M. Prohaska-Marchried, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 5 februarie 2020 (cauza R 1661/2018-3), privind o procedură de declarare a nulității între Eternit Österreich și Eternit

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Eternit va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Eternit Österreich GmbH.

---

(1)  JO C 201, 15.6.2020.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – KR/Comisia

(Cauza T-408/20) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Remunerație - Alocația pentru copilul aflat în întreținere - Articolul 2 din Anexa VII la statut - Noțiunea de «copil aflat în întreținere» - Refuz de a acorda statutul de copil aflat în întreținere unui student care primește o bursă - Întreținerea efectivă a copilului - Sistemul de asigurări de sănătate”)

(2022/C 24/35)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: KR (reprezentant: S. Orlandi, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Bohr și D. Milanowska, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmărește anularea Deciziei Oficiului pentru Administrarea și Plata Drepturilor Individuale (PMO) al Comisiei din 25 octombrie 2019 de a nu mai considera copilul reclamantului ca aflat în întreținere, în sensul articolului 2 din Anexa VII la Statutul funcționarilor Uniunii Europene, începând cu 1 septembrie 2019.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe KR la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 279, 24.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – KV/Comisia

(Cauza T-430/20) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Recrutare - Anunțul de concurs general EPSO/AD/371/19 - Decizia comisiei de evaluare de a nu îl admite pe reclamant la etapa următoare a concursului - Criteriu de admitere legat de experiența profesională - Conformitatea cu anunțul de concurs a criteriului utilizat de comisia de evaluare”)

(2022/C 24/36)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: KV (reprezentant: M. Velardo, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara, T. Lilamand și I. Melo Sampaio, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmărește, pe de o parte, anularea deciziei comisiei de evaluare din 19 septembrie 2019 de respingere a cererii de reexaminare a refuzului de admitere a reclamantului la etapa următoare a concursului general EPSO/AD/371/19 și, pe de altă parte, anularea deciziei autorității împuternicite să facă numiri din 31 martie 2020 de respingere a reclamației reclamantului împotriva deciziei menționate

Dispozitivul

1)	Anulează decizia comisiei de evaluare din 19 septembrie 2019 de respingere a cererii de reexaminare a lui KV din concursul EPSO/AD/371/19.

2)	Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 279, 24.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 24 noiembrie 2021 – Włodarczyk/EUIPO – Ave Investment (dziandruk)

(Cauza T-434/20) (1)

(„Marca Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - marcă a Uniunii Europene figurativă dziandruk - Cauză de nulitate absolută - Inexistența relei-credințe - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2022/C 24/37)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Piotr Włodarczyk (Pabianice, Polonia) (reprezentanți: M. Bohaczewski și A. Zalewska, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: D. Walicka și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Ave Investment sp. z o.o. (Pabianice) (reprezentant: K. Błach Morysińska, avocată)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 8 mai 2020 (cauza R 2192/2019-4), referitoare la o procedură de declarare a nulității între domnul Włodarczyk și Ave Investment.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Piotr Włodarczyk la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 287, 31.8.2020.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Soapland/EUIPO – Norma (Manòu)

(Cauza T-504/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Manòu - Mărci națională și internațională verbale anterioare MANOU - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Dovada utilizării serioase a mărcilor anterioare”)

(2022/C 24/38)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Soapland GmbH & Co. OHG (Andernach, Germania) (reprezentant: M. Gail, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer și A. Graul, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Norma Lebensmittelfilialbetrieb Stiftung & Co. KG (Nürnberg, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 8 iunie 2020 (cauza R 1504/2019-1), privind o procedură de opoziție între Norma Lebensmittelfilialbetrieb Stiftung & Co. și Soapland GmbH & Co.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Soapland GmbH & Co. OHG la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 320, 28.9.2020.

Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2021 – VF International/EUIPO – National Geographic Society (NATIONAL GEOGRAPHIC)

(Cauza T-517/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală NATIONAL GEOGRAPHIC - Marca neînregistrată anterioară geographic - Motiv relativ de refuz - Utilizare în comerț a unui semn cu un domeniu de aplicare care depășește domeniul local - Articolul 8 alineatul (4) și articolul 53 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenite articolul 8 alineatul (4) și articolul 60 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2022/C 24/39)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: VF International Sagl (Stabio, Elveția) (reprezentanți: T. van Innis și A. Van der Planken, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: National Geographic Society (Washington, District of Columbia, Statele Unite) (reprezentanți: S. Malynicz, QC, și C. de Haas, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 21 mai 2020 (cauza R 1665/2019-1), privind o procedură de declarare a nulității între VF International și National Geographic Society

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă VF International Sagl la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 339, 12.10.2020.

Hotărârea Tribunalului din 10 noiembrie 2021 – VF International/EUIPO – National Geographic Society (NATIONAL GEOGRAPHIC)

(Cauza T-518/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene figurativă NATIONAL GEOGRAPHIC - Marca neînregistrată anterioară GEOGRAPHIC - Motiv relativ de refuz - Utilizare în comerț a unui semn cu un domeniu de aplicare care depășește domeniul local - Articolul 8 alineatul (4) și articolul 52 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (4) și articolul 60 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2022/C 24/40)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: VF International Sagl (Stabio, Elveția) (reprezentanți: T. van Innis și A. Van der Planken, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: National Geographic Society (Washington, District of Columbia, Statele Unite) (reprezentanți: S. Malynicz, QC, și C. de Haas, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 21 mai 2020 (cauza R 1664/2019-1), privind o procedură de declarare a nulității între VF International și National Geographic Society

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă VF International Sagl la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 339, 12.10.2020.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Guasch Pubill/ EUIPO – Nap-Kings (Lenjerie de masă)

(Cauza T-538/20) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un articol de lenjerie de masă - Divulgarea modelului sau desenului industrial anterior – Articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Motiv de nulitate - Lipsa caracterului individual - Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 - Inadmisibilitatea cererii de declarare a nulității - Articolul 52 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002”)

(2022/C 24/41)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamant: Marcos Guasch Pubill (Barcelona, Spania) (reprezentanţi: R. Guerras Mazón și M. Centell Ribas, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Nap-Kings, SL (Madrid, Spania) (reprezentant: A. Otero Iglesias, avocată)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 23 iunie 2020 (cauza R 1051/2019-3) privind o procedură de declarare a nulității între Nap-Kings și M. Guasch Pubill

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Marcos Guasch Pubill la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 359, 26.10.2020.

Hotărârea Tribunalului din 24 noiembrie 2021 – Jeronimo Martins Polska/EUIPO – Rivella International (Riviva)

(Cauza T-551/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale Riviva - Marca Uniunii Europene verbală anterioară RIVELLA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Respingere parțială a cererii de înregistrare - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Dovada utilizării serioase a mărcii anterioare - Articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2022/C 24/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Jeronimo Martins Polska S.A. (Kostrzyn, Polonia) (reprezentant: R. Skubisz, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Rivella International AG (Rothrist, Elveția) (reprezentanți: S. Pietzcker și C. Spintig, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 1 iulie 2020 (cauza R 2420/2019-4) privind o procedură de opoziție între Rivella International și Jeronimo Martins Polska.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Jeronimo Martins Polska S.A. la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 359, 26.10.2020.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Société des produits Nestlé/ EUIPO – Amigüitos pets & life (THE ONLY ONE by alphaspirit wild and perfect)

(Cauza T-616/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative THE ONLY ONE by alphaspirit wild and perfect - Marca Uniunii Europene verbală anterioară ONE - Motive relative de refuz - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Decizie adoptată ca urmare a anulării de către Tribunal a unei decizii anterioare - Articolul 72 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Autoritate de lucru judecat”)

(2022/C 24/43)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Société des produits Nestlé SA (Vevey, Elveția) (reprezentanți: A. Jaeger Lenz și C. Elkemann, avocate)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: G. Sakalaitė-Orlovskienė și D. Walicka, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Amigüitos pets & life, SA (Lorca, Spania) (reprezentant: N. Fernández Fernández-Pacheco, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 29 iulie 2020 (cauza R 424/2020-5), privind o procedură de opoziție între Société des produits Nestlé și Amigüitos pets & life

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 29 iulie 2020 (cauza R 424/2020-5).

2)	EUIPO va suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Société des produits Nestlé SA în legătură cu procedura în fața Tribunalului.

3)	Amigüitos pets & life, SA va suporta propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 399, 23.11.2020.

Hotărârea Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Jakober/EUIPO (Forma unei cești)

(Cauza T-658/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene tridimensionale - Forma unei cești - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Lipsa caracterului distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2022/C 24/44)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Philip Jakober (Stuttgart, Germania) (reprezentant: J. Klink, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Propietate Intelectuală (reprezentanți: M. Fischer, D. Hanf și M. Eberl, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 20 august 2020 (cauza R 554/2020-5) privind o cerere de înregistrare a unui semn tridimensional constituit din forma unei cești ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Philip Jakober la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 433, 14.12.2020.

Ordonanța Tribunalului din 17 noiembrie 2021 – Trasta Komercbanka/BCE

(Cauza T-247/16 RENV) (1)

(„Acțiune în anulare - Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit - Atribuții specifice de supraveghere conferite BCE - Decizie de retragere a autorizației unei instituții de credit - Acțiune rămasă fără obiect - Dispariția interesului de a exercita acțiunea - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 24/45)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Trasta Komercbanka AS (Riga, Letonia) (reprezentant: O. Behrends, avocat)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană (reprezentanți: E. Koupepidou și C. Hernández Saseta, agenți, asistați de B. Schneider și M. Petite, avocați)

Interveniente în susținerea pârâtei: Republica Letonia (reprezentant: K. Pommere, agent), Comisia Europeană (reprezentanţi: V. Di Bucci și A. Steiblytė, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și privind anularea Deciziei ECB/SSM/2016 – 529900WIP0INFDAWTJ81/1 WOANCA-2016-0005 a BCE din 3 martie 2016, adoptată în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) și al articolului 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO 2013, L 287, p. 63)

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra prezentei acțiuni.

2)	Trasta Komercbanka AS și Banca Centală Europeană (BCE) vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată.

3)	Republica Letonia și Comisia Europeană vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 270, 25.7.2016.

Ordonanța Tribunalului din 12 noiembrie 2021 – Proodeftiki/Comisia

(Cauza T-271/19) (1)

(„Ajutoare de stat - Reclamant care a încetat să răspundă solicitărilor Tribunalului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 24/46)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Proodeftiki ATE (Atena, Grecia) (reprezentantă: M. Panagopoulou, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouchagiar și L. Haasbeek, agenți)

Interveniente în susținerea pârâtei: Republica Elenă, (reprezentant: K. Boskovits), Aftokinitodromos Kentrikis Elladas AE Parachorisis (Odos Kentrikis Elladas AE) (Lamia, Grecia) (reprezentanţi: E. Bourtzalas și A. Kedikoglou, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei C(2018) 6717 final a Comisiei din 19 octombrie 2018 privind ajutorul de stat SA.50233 (2018/N) – Grecia, prin care ajutorul acordat de Republica Elenă în favoarea Aftokinitodromos Kentrikis Elladas AE Parachorisis (Odos Kentrikis Elladas AE) pentru construcția tronsonului Lamia-Xyniada al autostrăzii E65 a fost declarat compatibil cu piața internă.

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra prezentei acțiuni.

2)	Obligă Proodeftiki ATE să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Comisia Europeană și de Aftokinitodromos Kentrikis Elladas AE Parachorisis (Odos Kentrikis Elladas AE).

3)	Republica Elenă va suporta propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 220, 1.7.2019.

Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2021 – ZU/SEAE

(Cauza T-689/19) (1)

(„Acțiune în anulare și în despăgubire - Funcție publică - Funcționari - Personal al Comisiei în serviciu la SEAE - Cerere de rambursare a cheltuielilor de misiune - Cerere de asistență - Respingere - Competența autorului actului - Delegare de competențe - Procedură precontencioasă - Desemnarea părții pârâte - Inadmisibilitate parțială - Principiul bunei gestiuni financiare - Abuz de putere - Acțiune în parte vădit nefondată”)

(2022/C 24/47)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: ZU (reprezentanți: C. Bernard Glanz, avocat)

Pârât: Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spáč, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziei SEAE din 30 noiembrie 2018 de respingere a cererilor reclamantului referitoare la rambursarea cheltuielilor de misiune și la asistența prevăzută la articolul 24 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene și, în cazul în care este necesar, a decizie Comisiei Europene din 28 iunie 2019 de respingere a reclamației formulate de reclamant împotriva deciziei SEAE susmenționate și, pe de altă parte, repararea prejudiciilor pe care acesta pretinde că le-a suferit.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe ZU la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 423, 16.12.2019.

Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2021 – Ardex/EUIPO – Chen (ArtiX PAINTS)

(Cauza T-136/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Revocarea deciziei atacate - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2022/C 24/48)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ardex GmbH (Witten, Germania) (reprezentant: C. Becker, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: S. Palmero Cabezas, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului: Lian Chen (Seseña Nuevo, Spania) (reprezentanți: A. González López-Menchero și V. Valero Piña, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 18 noiembrie 2019 (cauza R 2503/2018-2) privind o procedură de opoziție între Ardex și domnul Chen

Dispozitivul

1)	Constată că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului cauzei.

2)	Obligă Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Ardex GmbH și de domnul Lian Chen.

---

(1)  JO C 161, 11.5.2020.

Ordonanța Tribunalului din 10 noiembrie 2021 – KS și KD/Consiliul și alții

(Cauza T-771/20) (1)

(„Acțiune în despăgubire - Politica externă și de securitate comună - Misiunea Eulex Kosovo - Necompetență vădită”)

(2022/C 24/49)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: KS, KD (reprezentanți: F. Randolph, QC, și J. Stojsavljevic-Savic, solicitor)

Pârâți: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro, P. Mahnič și K. Kouri, agenți), Comisia Europeană (reprezentanți: Y. Marinova și J. Roberti di Sarsina, agenți), Serviciul European de Acțiune Externă (reprezentanți: S. Marquardt, S. Rodríguez Sánchez-Tabernero și E. Orgován, agenți)

Obiectul

Cerere formulată în temeiul articolului 268 TFUE și prin care se urmărește repararea prejudiciului pe care reclamantele l-ar fi suferit ca urmare a unor acte și omisiuni ale Consiliului, ale Comisiei și ale SEAE în cadrul punerii în aplicare a Acțiunii comune 2008/124/PESC a Consiliului din 4 februarie 2008 privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO (JO 2008, L 42, p. 92), și în special cu ocazia anchetelor referitoare la dispariția și la asasinarea unor membri de familie ai reclamantelor, survenite în 1999 la Pristina (Kosovo), efectuate în cadrul acestei misiuni.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca urmare a necompetenței vădite a Tribunalului de a o soluționa.

2)	KS și KD vor suporta propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene și de Comisia Europeană.

3)	Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) va suporta propriile cheltuieli de judecată.

---

(1)  JO C 62, 22.2.2021.

Ordonanța Tribunalului din 4 noiembrie 2021 – Stichting Comité N 65 Ondergronds Helvoirt/AEM

(Cauza T-5/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Mediu - Directiva 2008/50/CE - Obligația statelor membre de a proteja și de a îmbunătăți calitatea aerului înconjurător - Refuzul AEM de a adresa Curții o întrebare - Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 - Cerere de reexaminare internă - Inadmisibilitate”)

(2022/C 24/50)

Limba de procedură: neerlandeza

Părțile

Reclamantă: Stichting Comité N 65 Ondergronds Helvoirt (Helvoirt, Țările de Jos) (reprezentant: J. Gebruers, avocat)

Pârâtă: Agenția Europeană de Mediu (reprezentanți: O. Cornu, agent, asistat de B. Wägenbaur, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea deciziei pe care AEM ar fi adoptat-o printr-un e-mail din 9 noiembrie 2020 prin care aceasta refuză să adreseze întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la interpretarea unei dispoziții din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO 2008, L 152, p. 1).

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Stichting Comité N 65 Ondergronds Helvoirt suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Agenția Europeană de Mediu (AEM).

---

(1)  JO C 88, 15.3.2021.

Ordonanța Tribunalului din 11 noiembrie 2021 – QC/Comisia

(Cauza T-77/21) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Pensie - Transferul drepturilor de pensie naţionale - Decizie de stabilire a anilor de plată - Competență nediscreționară - Acțiune în anulare și în despăgubire - Acțiune vădit lipsită de orice temei în drept - Lipsa inițierii unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - Inadmisibilitate - Cerere de emitere a unei somații - Necompetență vădită”)

(2022/C 24/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: QC (reprezentant: F. Moyse, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: D. Martin, B. Mongin și M. Brauhoff, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE având ca obiect, pe de o parte, anularea avizului de stabilire a drepturilor de pensie din 6 aprilie 2020 și, pe de altă parte, repararea prejudiciilor material și moral pe care reclamantul le-ar fi suferit

Dispozitivul

1)	Respinge în parte acţiunea ca fiind vădit lipsită de orice temei în drept, în parte ca fiind inadmisibilă și în parte din cauza necompetenței vădite de soluționare a Tribunalului.

2)	Îl obligă pe QC la plata cheltuielilor de judecată.

---

(1)  JO C 138, 19.4.2021.

Ordonanța Tribunalului din 9 noiembrie 2021 – Amort și alții/Comisia

(Cauza T-96/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Medicamente de uz uman - Autorizație de introducere pe piață condiționată pentru medicamentul de uz uman «Comirnaty – Vaccin de tip ARNm (cu nucleozide modificate) împotriva COVID-19» - Lipsa interesului de a exercita acțiunea - Lipsa afectării directe - Lipsa afectării individuale - Act fără caracter normativ - Inadmisibilitate”)

(2022/C 24/52)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamanți: Heidi Amort (Jenesien, Italia) și ceilalți 35 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa la ordonanță (reprezentant: R. Holzeisen, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B.-R. Killmann și A. Sipos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare C(2020) 9598 (final) a Comisiei din 21 decembrie 2020 de acordare a unei autorizații de introducere pe piață condiționate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului pentru medicamentul de uz uman „Comirnaty – Vaccin de tip ARNm (cu nucleozide modificate) împotriva COVID-19”, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)

Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție prezentate de Roberta Riccio și Alessandra Rizzotto, de Gheorghe Piperea, de TN, de TF, TG, TH și TI, de Jean Gouezo și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de VV, de Stefano Del Gaudio și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de TO, TP și TQ, de TR și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de VH și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, și de Dieter Achtschin și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, și de VW, precum și de BioNTech Manufacturing GmbH et Pfizer Inc.

3)	O obligă pe doamna Heidi Amort, precum și pe celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa I, la plata cheltuielilor de judecată.

4)

Roberta Riccio și Alessandra Rizzotto, Gheorghe Piperea, TN, de TF, TG, TH și TI, Jean Gouezo și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, VV, Stefano Del Gaudio și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, TO, TP și TQ, TR și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, VH și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, și Dieter Achtschin și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și VW, precum și BioNTech Manufacturing GmbH et Pfizer Inc. suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

---

(1)  JO C 148, 26.4.2021.

Ordonanța Tribunalului din 9 noiembrie 2021 – Amort și alții/Comisia

(Cauza T-136/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Medicamente de uz uman - Autorizație de introducere pe piață condiționată pentru medicamentul de uz uman «COVID-19 Vaccine Moderna – Vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate)» - Lipsa interesului de a exercita acțiunea - Lipsa afectării directe - Lipsa afectării individuale - Act fără caracter normativ - Inadmisibilitate”)

(2022/C 24/53)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamanți: Heidi Amort (Jenesien, Italia) și ceilalți 37 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa I la ordonanță (reprezentant: R. Holzeisen, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B.-R. Killmann și A. Sipos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare C(2021) 94 (final) a Comisiei din 6 ianuarie 2021 de acordare a unei autorizații de introducere pe piață condiționate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului pentru „COVID-19 Vaccine Moderna – Vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate)”, medicament de uz uman

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)

Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție formulate de TN, de TF, TG, TH și TI, de Jean Gouezo și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de Stefano Del Gaudio și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de TR și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de VH și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și de Dieter Achtschin și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, precum și de Moderna Biotech Spain SL.

3)	O obligă pe doamna Heidi Amort și pe celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa I la plata cheltuielilor de judecată.

4)

TN, TF, TG, TH și TI, Jean Gouezo și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, Stefano Del Gaudio și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, TR și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, VH și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și Dieter Achtschin și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, precum și de Moderna Biotech Spain vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

---

(1)  JO C 148, 26.4.2021.

Ordonanța Tribunalului din 9 noiembrie 2021 – Amort și alții/Comisia

(Cauza T-165/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Medicamente de uz uman - Autorizație de introducere pe piață condiționată pentru medicamentul de uz uman «COVID-19 Vaccin AstraZeneca – COVID-19 Vaccin (ChAdOx1-S [recombinant])» - Lipsa interesului de a exercita acțiunea - Lipsa afectării directe - Lipsa afectării individuale - Act fără caracter normativ - Inadmisibilitate”)

(2022/C 24/54)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamanți: Heidi Amort (Jenesien, Italia) și ceilalți 31 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa la ordonanță (reprezentant: R. Holzeisen, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B.-R. Killmann și A. Sipos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare COM(2021) 698 (final) a Comisiei Europene din 29 ianuarie 2021 de acordare a unei autorizații de introducere pe piață condiționate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului pentru „COVID-19 Vaccin AstraZeneca – COVID-19 Vaccin (ChAdOx1-S [recombinant])”

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)

Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție prezentate de TN, de TR și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de VH și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, de Stefano Del Gaudio și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și de Dieter Achtschin și de celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II.

3)	O obligă pe doamna Heidi Amort, precum și pe celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa I, la plata cheltuielilor de judecată.

4)

TN, TR și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, VH și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II, Stefano Del Gaudio și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și Dieter Achtschin și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

---

(1)  JO C 189, 17.5.2021.

Ordonanța Tribunalului din 9 noiembrie 2021 – Amort și alții/Comisia

(Cauza T-267/21) (1)

(„Acțiune în anulare - Medicamente de uz uman - Autorizație de introducere pe piață condiționată pentru medicamentul de uz uman «COVID-19 Vaccine Janssen – Vaccin COVID-19 (Ad26.COV2-S [recombinant])» - Lipsa interesului de a exercita acțiunea - Lipsa afectării directe - Lipsa afectării individuale - Act fără caracter normativ - Inadmisibilitate”)

(2022/C 24/55)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamanți: Heidi Amort (Jenesien, Italia) și ceilalți 22 de reclamanți ale căror nume figurează în anexa la ordonanță (Jenesien, Italia) (reprezentant: R. Holzeisen, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: B.-R. Killmann și A. Sipos, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea Deciziei de punere în aplicare C(2021) 1763 (final) a Comisiei din 11 martie 2021 de acordare a unei autorizații de introducere pe piață condiționate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului pentru „COVID-19 Vaccine Janssen – Vaccin COVID-19 (Ad26.COV2-S [recombinant])”, medicament de uz uman, cu modificările și completările ulterioare

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererile de intervenție formulate de TF, TG, TH și TI, de TR și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și de VH și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II.

3)	O obligă pe doamna Heidi Amort și pe celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa I la plata cheltuielilor de judecată.

4)	TF, TG, TH și TI, TR și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II și VH și și celelalte persoane ale căror nume figurează în anexa II vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată aferente cererilor de intervenție.

---

(1)  JO C 263, 5.7.2021.

Acțiune introdusă la 6 octombrie 2021 – Callaway/Comisia

(Cauza T-653/21)

(2022/C 24/56)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: James C. Callaway (Kuopio, Finlanda) (reprezentant: P. Hoffman, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei de punere in aplicare (UE) 2021/1214 din 22 iulie 2021 de autorizare a Poloniei să interzică comercializarea pe teritoriul său a soiului de cânepă Finola în conformitate cu Directiva 2002/53/CE (1);

—	obligarea Comisiei la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă patru motive.

1.

Primul motiv, referitor la cererea Poloniei pentru obținerea autorizației acordate prin decizia atacată și la nelegalitatea articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 (2) al Comisiei. — Decizia atacată a fost adoptată pe baza unei notificări din partea Poloniei care nu constituia o cerere, astfel cum prevede articolul 18 din Directiva 2002/53/CE (3) a Consiliului și, în orice caz, o astfel de notificare a fost efectuată numai pentru a îndeplini o obligație legală care rezultă din articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014; această din urmă dispoziție este însă afectată de un viciu de nelegalitate, pe care reclamantul îl invocă în temeiul articolului 277 TFUE. În plus, notificarea a fost finalizată după termenul stabilit la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 18 din Directiva 2002/53 și pe nelegalitatea articolului 9 alineatul (5) din regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014. — Decizia atacată a fost adoptată deși nu există în mod obiectiv niciun risc pentru sănătatea umană, astfel cum prevede articolul 18 din Directiva 2002/53, și deși Polonia nu a invocat un astfel de risc, și fără nicio explicație cu privire la raționamentul care a permis Comisiei să adopte decizia fără a fi stabilit în mod ferm un astfel de risc, încălcând astfel articolul 296 TFUE. Cu titlu suplimentar, în cazul în care Comisia susține că, în temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, nu a fost necesar să se stabilească un astfel de risc sau că ar fi putut prezuma existența unui astfel de risc, reclamantul invocă, în temeiul articolului 277 TFUE, nelegalitatea acestei dispoziții.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 32 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (4) și pe nelegalitatea acestei dispoziții. — Calcularea conținutului mediu de tetrahidrocanabinol (THC) al soiului de cânepă Finola de către autoritățile poloneze, care constituie baza factuală a deciziei atacate, încalcă articolul 32 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, în măsura în care rezultatul nu a fost rotunjit la o zecimală. În plus, și în orice caz, această din urmă dispoziție, care stabilește un prag de conținut de THC de numai 0,2 %, este viciată de nelegalitate, pe care reclamantul o invocă în temeiul articolului 277 TFUE.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (2)-(5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 și a anexei III la acesta și a drepturilor fundamentale ale reclamantului. — Autoritățile poloneze utilizează o definiție a „sfârșitul[ui] înfloririi” cânepii care nu este conformă cu anexa III la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 și care este incorectă din punct de vedere științific și, prin urmare, probele utilizate pentru a stabili conținutul de THC al Finola au fost colectate prea târziu, încălcând astfel anexa III. În plus, autoritățile poloneze nu au colectat date referitoare la eșantionare care să permită verificarea acurateței acestora, contrar cerințelor articolului 9 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014. În sfârșit, dreptul reclamantului de a fi audiat și dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă au fost încălcate în măsura în care Comisia nu l-a audiat și nu a stabilit sau verificat ea însăși faptele necesare, refuzând reclamantului orice posibilitate reală de protecție jurisdicțională efectivă, având în vedere că Polonia susține că notificarea sa efectuată în temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 nu este susceptibilă de a fi supusă unei revizuiri în instanțele poloneze.

---

(1)  JO 2021 L 265, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat (OJ 2014 L 181, p. 1).

(3)  Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole (OJ 2002 L 93, p. 1, Ediție specială 03/vol. 43, p. 139).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO 2013 L 347, p. 608).

Acțiune introdusă la 7 octombrie 2021 – ClientEarth/Comisia

(Cauza T-661/21)

(2022/C 24/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: ClientEarth AISBL (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: O. Brouwer, B. Verheijen și T. van Helfteren, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei implicite a pârâtei de a refuza să acorde accesul la anumite documente legate de defrișare și de degradarea pădurilor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (1) și cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 [din 6 septembrie 2006] privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (2);

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantei în prezenta procedură, inclusiv a cheltuielilor de judecată ale oricăruia dintre eventualii intervenienți.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, potrivit căruia, ca urmare a faptului că nu a adresat reclamantei o decizie expresă cu privire la cererea de acces a acesteia în termenele stabilite la articolul 8 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1049/2001 pentru soluționarea cererilor de confirmare, pârâta a refuzat în mod implicit accesul în sensul articolului 8 alineatul (3) din acesta.

---

(1)  JO 2001 L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76.

(2)  JO 2006 L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126.

Acțiune introdusă la 8 octombrie 2021 – Zegers/Comisia

(Cauza T-663/21)

(2022/C 24/58)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Tanja Zegers (Hoeilaart, Belgia) (reprezentant: C. Bernard Glanz, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei pârâtei din 3 decembrie 2020 prin care a fost respinsă cererea reclamantei de transfer al drepturilor de pensie și, în măsura în care ete necesar, a decizie ide respingere a plângerii;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un singur motiv privind o eroare de apreciere, încălcarea articolului 11 alineatul (2) din anexa VIII la Statutul funcționarilor și încălcarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans, în măsura în care:

—

prin susținerea faptului că drepturile de pensie al căror transfer l-a solicitat ar fi fost dobândite după intrarea sa în serviciul Uniunii, întrucât participarea sa la Algemeen Burgerlijk Pensioen-Fonds (ABP) a încetat la 31 ianuarie 2015, fără a se face vreo deosebire între perioadele 1 iulie 1992-31 decembrie 2010 și 1 ianuarie 2011-31 ianuarie 2015, Comisia nu a ținut seama de drepturi de pensie transferabile aferente unei perioade de 18 ani și 6 luni, săvârșind astfel o eroare în aprecierea situație de fapt și încălcând articolul 12 alineatul (2) din anexa VIII la Statutul funcționarilor;

—

întrucât nu a reușit să asigure ca ABP, sau autoritatea de supraveghere a acesteia din cadrul statului neerlandez, să furnizeze calculele solicitate, Comisia nu poate respinge în mod valabil cererea reclamantei de transfer al drepturilor de pensie, întrucât aceasta ar însemna să profite de propria eroare, cu încălcarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Acțiune introdusă la 30 octombrie 2021 – Ekobulkos/Comisia

(Cauza T-702/21)

(2022/C 24/59)

Limba de procedură: bulgara

Părțile

Reclamantă: Ekobulkos EOOD (Todorichene, Bulgaria) (reprezentant: M. Dimitrov, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	constatarea abținerii de a acționa a Comisiei în ceea ce privește plângerea SA.56620 (2020/FC) formulată de Ekobulkos EOOD,

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Ekobulkos EOOD,

—	cu titlu subsidiar și în ipoteza în care Comisia s-ar pronunța cu privire la plângere după depunerea prezentei acțiuni: obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă cinci motive.

1.	Comisia nu și-a îndeplinit obligațiile, care decurg din articolele 107 și 108 TFUE, de a examina ajutoarele acordate de state.

2.	Comisia nu a examinat, fără întârzieri nejustificate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2015/1589 Consiliului (1), plângerea SA.56620 (2020/FC) din 21 februarie 2020 a societății reclamante cu privire la un posibil ajutor ilegal.

3.

Comisia nu s-a pronunțat prin intermediul deciziei prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului, prin care aceasta ar fi trebuit: — fie să constate că măsura notificată nu constituie un ajutor; — fie să constate că măsura este compatibilă cu piață internă; — fie să deschidă procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) TFUE („decizia de a deschide o procedură formală de investigare”).

4.	Comisia nu a transmis reclamantei o copie a deciziei adoptate, după cum impunea articolul [24] alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului.

5.	Comisia a omis să ia măsurile adecvate, chiar și după ce i s-a solicitat acest lucru la 22 iunie 2021 în conformitate cu articolul 265 TFUE.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO 2015, L 248, p. 9).

Acțiune introdusă la 3 noiembrie 2021 – Hoteles Olivencia/ EUIPO – Corporacion H10 Hotels (HOTELES HO)

(Cauza T-707/21)

(2022/C 24/60)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Hoteles Olivencia, SL (Almería, Spania) (reprezentant: S. Mohamed Acosta, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Corporacion H10 Hotels, SL (Barcelona, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: înregistrarea mărcii Uniunii Europene figurative „HOTELES HO”- cererea de înregistrare nr. 18 202 245

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 27 august 2021 în cauza R 782/2021-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate, recunoașterea înregistrării mărcii în litigiu și obligarea la plata cheltuielilor de judecată a părții care s-a opus cererii inițiale de înregistrare a mărcii;

—

în subsidiar, în cazul în care acțiunea este respinsă, obligarea fiecărei părți la plata propriilor cheltuieli de judecată, având în vedere materia în discuție și complexitatea sa aparentă, precum și diferitele schimbări de orientare în deciziile fiecărei instanțe, circumstanțe care trebuie avute în vedere în raport cu prevederile articolului 109 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Motivele invocate

—	se pune în discuție aplicarea sau neaplicarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și, în consecință (sau în lipsă), neaplicarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	eroare prin neaplicarea articolului 109 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 10 noiembrie 2021 – Sunrise Medical și Sunrise Medical Logistics/Comisia

(Cauza T-721/21)

(2022/C 24/61)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamante: Sunrise Medical BV (Amsterdam, Țările de Jos) și Sunrise Medical Logistics BV (Amsterdam) (reprezentanți: L. Ruessmann și J. Beck, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1367 al Comisiei din 6 august 2021 în întregime, începând de la data la care a intrat în vigoare;

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii în anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/1367 din 6 august 2021 (1), reclamantele invocă trei motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea tratatelor sau a oricărei norme de drept referitoare la aplicarea lor. În primul rând, reclamantele susțin că Comisia a aplicat dreptul în mod eronat, neluând în considerare Convenția Națiunilor Unite privind protecția și promovarea drepturilor și demnității persoanelor cu handicap. În al doilea rând, Comisia nu a ținut seama sau nu a ținut seama suficient de aplicarea acestei convenții în dreptul Uniunii, în acest cadru, și anume așa cum a fost aplicată în cauza Invamed Group și alții, C-198/15 (2), Comisia aplicând în locul acesteia noțiunea greșită de „invaliditate”. În schimb, regulamentul atacat ține seama de criterii nerelevante provenite din instrumente anterioare Deciziei Consiliului din 26 novembre 2009 (3) și Convenției Națiunilor Unite privind protecția și promovarea drepturilor și demnității persoanelor cu handicap.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe o eroare vădită în sensul cauzei Cabletron, C-463/98 (4). Reclamantele susțin că au fost luate în considerare și au fost invocate considerații nerelevante pentru a stabili că produsul identificat în regulamentul atacat (în coloana a treia din anexa la regulamentul atacat) trebuie clasificat la poziția NC 8703, iar nu la poziția NC 8713. În plus, cu titlu subsidiar, Comisia a clasificat greșit produsul, care, potrivit indicațiilor Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Invamed Group și alții, C-198/15, trebuie să fie clasificat la poziția NC 8713.

3.	Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea normelor fundamentale de procedură, în special o normă de procedură destinată să garanteze că acele măsuri sunt formulate cu atenție, normă a cărei respectare poate influența conținutul măsurii.

---

(1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1367 al Comisiei din 6 august 2021 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 2021, L 294, p. 1).

(2)  Hotărârea din 26 mai 2016, Invamed Group și alții (C-198/15, EU:C:2016:362).

(3)  Decizia Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (2010/48/CE) (JO 2010, L 23, p. 35).

(4)  Arrêt du 10 mai 2001, Cabletron (C-463/98, EU:C:2001:256).

Acțiune introdusă la 12 noiembrie 2021 – Łosowski/EUIPO – Skawiński (KOMBI)

(Cauza T-730/21)

(2022/C 24/62)

Limba în care a fost formulată acțiunea: polona

Părțile

Reclamant: Sławomir Łosowski (Gdańsk, Polonia) (reprezentant: K. Czub, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Grzegorz Skawiński (Sopot, Polonia)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamantul

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „KOMBI” – marca Uniunii Europene nr. 12 534 491

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 8 septembrie 2021 în cauza R 381/2017-5

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a lui Grzegorz Skawiński la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Acțiune introdusă la 19 noiembrie 2021 – Alcogroup și Alcodis/Comisia

(Cauza T-740/21)

(2022/C 24/63)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Alcogroup (Bruxelles, Belgia) și Alcodis (Bruxelles) (reprezentanți: P. de Bandt, C. Binet și M. Nuytten, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantele solicită Tribunalului:

—	obligarea Comisiei, cu titlul de măsuri de organizare a procedurii, să prezinte deciziile atacate;

—	anularea deciziilor atacate;

—	obligarea Comisiei la plata ansamblului cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii împotriva, pe de o parte, a deciziei Comisiei prin care Abengoa SA și Abengoa Bioenergia SA sunt invitate să reia, în anumite condiții, procedura de tranzacție în cadrul cauzei AT.40054 – Ethanol Benchmarks și, pe de altă parte, decizia de redeschidere a procedurii menționate, reclamantele invocă un motiv unic întemeiat pe încălcarea normelor aplicabile în materie de tranzacție.

Reclamantele susțin că, prin adoptarea deciziilor atacate, Comisia încalcă normele aplicabile în materie de tranzacție. Astfel, normele aplicabile nu i-ar permite Comisiei să redeschidă o procedură de tranzacție în acest stadiu al procedurii și, a fortiori, cu excluderea oricărei discuții cu privire la sinteza cauzei comunicată în cadrul unei prime proceduri de tranzacție în 2016 și 2017. Reclamantele susțin, în plus, că deciziile atacate ar conduce la o încălcare vădită a dreptului lor la apărare.

Ordonanța Tribunalului din 16 noiembrie 2021 – Vodafone Group și alții/Comisia

(Cauza T-491/19) (1)

(2022/C 24/64)

Limba de procedură: engleza

Președinta Camerei a doua a dispus radierea cauzei.

---

(1)  JO C 312, 16.9.2019.