1.

Prezenta rezoluție se bazează pe Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (1), pe Rezoluția de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii (2), pe Concluziile privind promovarea conștiinței democratice și a angajamentului democratic în rândul tinerilor din Europa (3), pe Concluziile privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (4), precum și pe rezultatele ciclurilor anterioare ale dialogului UE cu tinerii.

2.

Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 stabilește obiective generale, principii directoare și o bază pentru extinderea cooperării în domeniul tineretului la nivelul UE. În rezoluție se solicită o mai mare implicare a tinerilor în dialogul cu factorii de decizie, precum și implicarea tinerilor din medii și grupuri sociale diverse.

3.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă un mecanism de participare pentru tinerii din UE. Acesta servește drept un forum pentru reflecția comună continuă și pentru consultări cu privire la prioritățile, punerea în aplicare și monitorizarea cooperării la nivelul UE în domeniul tineretului (5) între factorii de decizie, tineri și organizațiile reprezentative ale acestora și permite un parteneriat continuu în ceea ce privește guvernanța acestor procese la nivel local, regional, național și european.

4.

Statele membre sunt încurajate să permită participarea tinerilor în toate etapele punerii în aplicare a dialogului UE cu tinerii prin implicarea sectorului tineretului și prin oferirea, după caz, a unui rol de lider respectivelor consilii naționale ale tinerilor (6) în cadrul Grupului de lucru național și al Grupului de coordonare european.

5.

Rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii se bazează pe cele trei Conferințe ale UE pentru tineret, pe feedbackul obținut în urma consultărilor calitative naționale și europene și a evenimentelor din etapa de dialog, pe rezultatele cantitative ale sondajului central al dialogului UE cu tinerii, precum și pe rezultatele din etapa de impact la nivel național și european. Acestea contribuie la integrarea punerii în aplicare transsectoriale și pe mai multe niveluri a obiectivului european pentru tineret #9 intitulat „Spațiu și participare pentru toți”. Ciclul a fost coordinat la nivel european de către Grupul de coordonare european.

6.

Obiectivul prezentului document este de a garanta că rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii sunt recunoscute și monitorizate de către părțile interesate relevante din domeniul politicilor de tineret naționale și europene, precum și de a asigura calitatea și continuitatea punerii în aplicare a procesului dialogului UE cu tinerii și a rezultatelor acestuia.

7.

Cel de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii din cursul președințiilor Germaniei, Portugaliei și Sloveniei, desfășurat în perioada 1 iulie 2020-31 decembrie 2021 sub titlul comun „Europe for YOUth – YOUth for Europe (Europa pentru tineret – Tineretul pentru Europa): un spațiu pentru democrație și participare” se bazează pe obiectivele europene pentru tineret, mai exact pe obiectivul #9 intitulat „Spațiu și participare pentru toți” din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

8.

Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 solicită o mai mare implicare a tinerilor în procesul dialogului UE cu tinerii; cu toate acestea pentru a ajunge la toți tinerii la nivel local, regional, național și european și pentru a comunica cu aceștia e necesară o capacitate adecvată, mai exact resurse financiare și umane.

9.

Contribuția Grupurilor de lucru naționale este importantă în ghidarea proceselor dialogului UE cu tinerii la nivel național, inclusiv la nivel regional și local, în special pentru a ajunge la grupuri diverse de tineri și pentru a conecta diferitele părți interesate de la nivel național, regional și local cu acest proces.

10.

Contribuția organizațiilor neguvernamentale internaționale de tineret este importantă pentru a reuni o gamă de perspective din întreaga Europă în cadrul dialogului în materie de politici și pentru a asigura contribuții de calitate cu privire la dimensiunea transnațională a procesului dialogului UE cu tinerii.

11.

Una dintre caracteristicile celui de al optulea ciclu a fost axarea pe calitatea participării și utilizarea prevalentă a instrumentelor digitale în contextul crizei sanitare. Cel de al optulea ciclu al procesului dialogului UE cu tinerii a avut loc în cursul pandemiei de COVID-19, când majoritatea țărilor din UE instituiseră măsuri de distanțare socială, ceea ce a limitat capacitatea de a desfășura reuniuni fizice. Din cauza pandemiei, toate cele trei Conferințe ale UE pentru tineret au fost organizate în strânsă cooperare cu respectivele consilii naționale ale tinerilor în format virtual.

12.

Președinția germană s-a axat pe conștiința democratică și implicarea democratică în rândul tinerilor din Europa, sub deviza „Tinerii și democrația”. Ca bază pentru consultările și evenimentele de la nivel național și european, a fost propus un set de întrebări calitative adresate Grupurilor de lucru naționale din statele membre și organizațiilor neguvernamentale internaționale de tineret, cu un accent pe cele șapte obiective specifice ale obiectivului pentru tineret #9 „Spațiu și participare pentru toți”.

13.

Președinția portugheză s-a axat pe consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri prin promovarea participării tinerilor la procesele decizionale și a pus un accent deosebit pe participarea tineretului prin inovarea digitală. De asemenea, s-a acordat atenție abordărilor bazate pe drepturile tinerilor în ceea ce privește politicile de tineret, iar acesta a fost subiectul dezbaterii de orientare desfășurate de Consiliul miniștrilor tineretului din 17 mai 2021. Întrucât președinția portugheză a coincis cu tranziția de la etapa de dialog la etapa de punere în aplicare, a fost elaborat un set de instrumente cu acțiuni concrete pentru punerea în aplicare a obiectivului pentru tineret #9 „Spațiu și participare pentru toți”, ținându-se seama de rapoartele privind consultările calitative și evenimentele, precum și de discuțiile purtate de delegații portughezi din cadrul Conferinței UE pentru tineret. În plus, a avut loc evenimentul „Solve the Gap Hackathon”, care a durat 48 de ore și a avut drept rezultat crearea unui instrument online pentru a promova implicarea tinerilor în procesele democratice. Instrumentul va figura pe Portalul european pentru tineret.

14.

Președinția slovenă a explorat importanța spațiilor civice pentru participarea tinerilor, precum și modalități de protejare a acestora. De asemenea, aceasta a analizat rezultatele cantitative ale sondajului central al dialogului UE cu tinerii și rezultatele derivate dintr-un set de întrebări de orientare introdus în cursul președinției portugheze, utilizându-le pentru a explora bunele practici în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivului european pentru tineret #9 și a obiectivelor specifice ale acestuia și transpunând aceste practici în acțiuni pentru tineret. Au fost identificate barierele legate de punerea în aplicare a acestora și calea de urmat.

15.

Fiecare ciclu al dialogului UE cu tinerii se bazează pe ciclurile anterioare, pe conferințele UE pentru tineret, precum și pe lucrările președințiilor Consiliului UE în domeniul tineretului. Aceasta evidențiază rolul și importanța unității trio-ului de președinții în ceea ce privește realizarea obiectivelor fiecărui ciclu al dialogului UE cu tinerii și în ceea ce privește contribuția la atingerea obiectivelor specifice prevăzute în obiectivele pentru internet, prin conectarea ciclurilor succesive.

16.

Grupurile de lucru naționale utilizează o varietate de metode, precum metode vizuale participative și metode de cercetare bazate pe acțiunea participativă, mese rotunde și evenimente online de dialog cu tinerii. Organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret au facilitat mese rotunde la care au participat factori de decizie și tineri la nivel european.

17.

Grupul de coordonare european a propus sondajul central al dialogului UE cu tinerii drept o modalitate de a explora alte segmente ale participării tineretului pentru a include o gamă de voci cât mai amplă și de a încuraja Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret să se axeze mai mult pe formate de participare calitative și mai semnificative în procesul de dialog, aducând astfel o valoare adăugată la consultările de la nivelul UE.

18.

Cooperarea și crearea în comun semnificative între cele trei președinții ale UE implicate și respectivele lor consilii naționale ale tinerilor, Forumul European de Tineret și Comisia Europeană s-au numărat printre principiile de bază ale punerii în aplicare a celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii.

19.

Plasarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în centrul conceperii, planificării, punerii în aplicare, monitorizării, evaluării și monitorizării ciclului și a tuturor activităților sale, de exemplu garantând că consiliile naționale ale tinerilor ale președințiilor au dreptul de a coprezida Grupul de coordonare european, a reprezentat un aspect-cheie al succesului celui de al optulea ciclu al dialogului EU cu tinerii.

20.

Recunoașterea în continuare a implicării și contribuției organizațiilor neguvernamentale internaționale de tineret în procesul dialogului UE cu tinerii este importantă pentru a se garanta faptul că dialogul are o dimensiune europeană solidă; ar trebui asigurate un sprijin politic și finanțare durabilă, structurală și suficientă la nivel european și național astfel încât Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret să își poate desfășura activitățile în cadrul procesului oficial al dialogului UE cu tinerii.

21.

Conferințele UE pentru tineret reprezintă o parte importantă a procesului dialogului cu tinerii, creând spații sigure în cadrul cărora participanții au cunoștințele și oportunitățile necesare pentru a contribui și ar trebui să reunească factorii de decizie, pentru ca aceștia să participe la dialog într-un mod semnificativ, să schimbe opinii cu tinerii pe un picior de egalitate, să creeze în comun cu ei rezultatele conferințelor și să integreze aceste rezultate, după caz, în procesul lor decizional politic, în vederea garantării unei participări semnificative a tinerilor la proces.

22.

Organizarea de evenimente legate de dialogul UE cu tinerii în modul cel mai durabil posibil, precum și luarea în considerare a dimensiunilor sociale, economice și de mediu ale durabilității reprezintă un element important pentru a garanta că procesul va fi mai semnificativ pentru tineri și pentru factorii de decizie.

23.

Axarea pe punerea în aplicare a obiectivului pentru tineret #9 pentru a transforma obiectivele specifice ale acestuia în acțiuni pentru tineret a adus o nouă dimensiune importantă în procesul dialogului UE cu tinerii, concretizând schimbările necesare pentru a îmbunătăți viețile tinerilor din Europa și ar putea fi adoptată de viitoarele cicluri ale dialogului UE cu tinerii drept o practică pozitivă și o sursă de inspirație.

24.

Tinerii reprezintă prezentul și viitorul unei Europe durabile, sociale, prospere, democratice, neutre pentru climă și adaptate erei digitale. Participarea lor este vitală în conturarea prezentului și viitorului Europei, asigurând că toți cetățenii Europei se bucură de împlinire personală și bunăstare și oferindu-le capacitatea de a se implica într-o cetățenie activă și responsabilă.

25.

Pandemia de COVID-19 și măsurile excepționale luate pentru a o combate au avut un impact puternic asupra participării tinerilor și asupra spațiilor civice pentru tineri, care au fost reduse din ce în ce mai mult și care ar putea fi protejate în mod proactiv. De asemenea, pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța explorării în continuare și a dezvoltării de noi forme de participare și de implicare civică, în special în contextul participării digitale a tinerilor și, în același timp, importanța recunoașterii și a abordării decalajelor digitale existente și a limitelor participării digitale (7).

26.

Participarea activă a tinerilor la consultările calitative naționale și europene desfășurate de către Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret, implicarea activă a tinerilor în sondajul central al dialogului UE cu tinerii lansat de către Grupul de coordonare european, precum și implicarea lor activă în etapa de punere în aplicare. Consultările și etapa de punere în aplicare au implicat o utilizare variată și inovatoare a sondajelor pe scară mai mică, grupuri de reflecție, evenimente de mari proporții din cadrul dialogului cu tinerii, ateliere, cercetări bazate pe acțiunea participativă, metode vizuale participative, mese rotunde și evenimente digitale din cadrul dialogului cu tinerii.

27.

Activitățile și măsurile propuse, precum și cele în curs de desfășurare de către Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret în circumstanțe dificile din cauza pandemiei, ca parte a transformării obiectivului pentru tineret #9 în acțiuni pentru tineret.

28.

Cooperarea de succes și parteneriatul egal din cadrul Grupului de coordonare european pe toată durata ciclului, pe baza recomandărilor ciclurilor precedente ale dialogului UE cu tinerii în vederea punerii în aplicare transsectoriale și pe mai multe niveluri a dialogului UE cu tinerii.

29.

Să ia în considerare rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii, inclusiv recomandările tinerilor care figurează în anexa I, la conceperea și punerea în aplicare a viitoarelor politici de tineret, în sinergie cu toate politicile care îi afectează pe tineri, și să exploreze modalități suplimentare de punere în aplicare a obiectivelor europene pentru tineret și a obiectivelor specifice aferente.

30.

Să consolideze și să îmbunătățească procesul dialogului UE cu tinerii prin luarea în considerare și, acolo unde este posibil, prin punerea în aplicare a bunelor practici derivate din cel de al optulea dialog al UE cu tinerii și a principiilor care au ghidat punerea în aplicare cu succes a acestuia, în special prin plasarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în centrul procesului și garantând că dialogul UE cu tinerii este un proces condus de tineret, în cadrul căruia tinerii și factorii de decizie au un dialog constructiv bazat pe găsirea de soluții cu un impact real. Prin urmare, consiliile naționale ale tinerilor, dacă este cazul, ar trebui să își mențină rolul de părți interesate principale în Grupurile de lucru naționale și să primească sprijinul politic și financiar necesar pentru a îndeplini acest rol.

31.

Să recunoască rolul Grupurilor de lucru naționale, angajamentul lor indispensabil față de proces și importanța acestora în ceea ce privește amploarea și diversitatea perspectivelor, precum și să acorde prioritate acestor aspecte.

32.

Să acorde prioritate și vizibilitate dialogului UE cu tinerii în cadrul evenimentelor naționale și de la nivelul UE și să promoveze participarea tineretului în procesele decizionale de la toate nivelurile, precum și să sprijine și să consolideze cooperarea dintre diferitele părți interesate, mai exact Grupul de coordonare european, Grupurile de lucru naționale, Forumul European de Tineret, consiliile naționale ale tinerilor, organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret și alte părți interesate relevante.

33.

Să furnizeze sprijinul necesar, inclusiv resurse financiare adecvate, și instrumentele de participare adaptate tinerilor necesare pentru a ajunge la mai mulți tineri dintr-o gamă largă de medii și grupuri sociale de la toate nivelurile, precum și pentru a comunica cu aceștia și a le furniza informații, în vederea realizării obiectivelor ambițioase prevăzute pentru procesul dialogului UE cu tinerii în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

34.

Să asigure o abordare mai durabilă și mai strategică în ceea ce privește activitățile de comunicare și de informare ale dialogului UE cu tinerii, punând în aplicare o strategie de comunicare internă și externă cuprinzătoare la nivel european și să furnizeze Grupurilor de lucru naționale sprijin suplimentar, după caz, pentru a-și dezvolta propria comunicare cu privire la dialogul UE cu tinerii, creată în comun cu organizațiile de tineret, în conformitate cu strategia de comunicare europeană, creată în cadrul conducerii comune a organizațiilor de tineret, inclusiv un logo comun al dialogului UE cu tinerii, etichetând toate acțiunile dialogului UE cu tinerii la nivel european, național, regional și local.

35.

Comisia Europeană și statele membre ar trebui să asigure consolidarea unei memorii instituționale pe termen lung, precum și continuitatea lucrărilor pe parcursul ciclurilor dialogului UE cu tinerii. Se vor organiza schimburi periodice și o coordonare condusă de tineri sprijinită în mod adecvat de trioul de președinții, ultima președinție din trioul precedent, prima președinție din trioul succesiv, Comisie și Forumul European de Tineret. Documentația Grupului de coordonare european ar trebui făcută publică pe Portalul european pentru tineret.

36.

Să furnizeze feedback permanent tinerilor și organizațiilor de tineret implicate în toate etapele procesului dialogului UE cu tinerii, în vederea garantării unui dialog semnificativ și a unei participări semnificative a tinerilor la toate nivelurile.

1.

La Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg din 2017, liderii UE au proclamat împreună Pilonul european al drepturilor sociale, prin care se stabilește, ca prim principiu, dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții incluzive și de calitate și, ca un al patrulea principiu, dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare, precum și dreptul de a transfera drepturile la protecție socială și la formare profesională cu ocazia tranzițiilor profesionale,

2.

Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017 (1) au identificat educația ca fiind esențială pentru construirea unor societăți caracterizate prin coeziune și favorabile incluziunii, precum și pentru sprijinirea competitivității europene; în acest fel, educația și formarea au fost așezate în centrul agendei politice europene pentru prima dată,

3.

În Agenda strategică 2019-2024, liderii UE au convenit să accelereze investițiile în competențele și educația oamenilor,

4.

Liderii UE s-au reunit în cadrul Summitului social de la Porto la 7 mai 2021 pentru a aprofunda punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale prin plasarea educației și a competențelor în centrul acțiunii politice,

5.

În concluziile Consiliului European din iunie 2021, liderii UE au salutat obiectivele principale ale UE în materie de locuri de muncă, competențe și reducere a sărăciei prevăzute în Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, în conformitate cu Declarația de la Porto, inclusiv obiectivul la nivelul UE ca cel puțin 60 % dintre adulți să participe la activități de învățare în fiecare an până în 2030,

6.

Trebuie luate în considerare documentele de referință relevante, astfel cum figurează în anexa III la prezenta rezoluție.

7.

Planul european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților, adoptat de Consiliul Uniunii Europene în 2011 pentru a continua, completa și consolida activitățile în domeniul învățării în rândul adulților ca parte a celor patru obiective strategice identificate de Consiliu în Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020 („ET2020”),

8.

Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (2016), care subliniază nevoile specifice ale adulților, mai ales în rândul celor slab calificați, șomeri sau al grupurilor vulnerabile, care au nevoie de atenție și sprijin suplimentare pentru a-și îmbunătăți competențele de bază și a fi posibilă înregistrarea de progrese,

9.

Raportul intitulat „Realizări bazate pe planul european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților” (2019), care face bilanțul realizărilor din perioada 2011-2018. Acesta identifică totodată teme și priorități emergente care ar putea fi luate în considerare în perioada de după 2020, inclusiv continuarea eforturilor privind guvernanța, oferta de posibilități de formare și gradul de accesare a acestora, flexibilitatea și accesul, precum și asigurarea calității,

10.

Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței (2020) propune, printre altele, „Acțiunea 8: Abilități de viață”, care prevede acțiuni ale Comisiei și ale statelor membre cu privire la noi priorități de inclus în planul european pentru învățarea în rândul adulților, menite să conducă la instituirea de sisteme de învățare în rândul adulților cuprinzătoare, de calitate și favorabile incluziunii,

11.

Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (2020) și Declarația de la Osnabrück privind educația și formarea profesională (2020) solicită dezvoltarea în continuare a EFP drept un parcurs atractiv și de înaltă calitate pentru ocuparea unui loc de muncă și pentru viață, stimulând o mai bună conștientizare a adulților cu privire la faptul că învățarea este un proces continuu,

12.

Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației prevede că, pentru perioada până în 2030 (2021-2030), cooperarea europeană în domeniul educației și formării ar trebui să se desfășoare într-o perspectivă incluzivă, holistică și vizând învățarea pe tot parcursul vieții, specificând totodată că învățarea pe tot parcursul vieții include toate formele și nivelurile de educație și formare, de la educația și îngrijirea timpurie până la învățarea în rândul adulților, precum și educația și formarea profesională (EFP) și învățământul superior.

13.

Statele membre ale Uniunii Europene au modele variate de învățare în rândul adulților, în funcție de nevoile, circumstanțele, politicile, strategiile și tradițiile lor naționale, regionale și locale. Rapoartele arată că, din cauza pandemiei de COVID-19, ajustările aduse învățării în rândul adulților și mediilor de învățare au diversificat și mai mult practicile de învățare în rândul adulților în interiorul Europei (2);

14.

Monitorul educației și formării din 2020 (3) arată că participarea la învățarea în rândul adulților este scăzută: în medie, în UE, numai 10,8 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani (11,9 % dintre femei și 9,8 % dintre bărbați) au participat la activități de învățare în rândul adulților în ultimele patru săptămâni anterioare sondajului din 2019. În plus, datele Eurostat din 2020 arată că participarea la învățarea în rândul adulților este mai scăzută decât înainte de pandemia de COVID-19: în medie, în UE, numai 9,2 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani (10,0 % dintre femei și 8,3 % dintre bărați) au participat la activități de învățare în rândul adulților în ultimele patru săptămâni anterioare sondajului;

15.

Raportul Eurydice, intitulat „Educația și formarea în rândul adulților în Europa: crearea unor parcursuri incluzive către competențe și calificări” (2021), arată că aproximativ unul din cinci adulți din UE nu a absolvit învățământul secundar superior și că o proporție importantă a adulților din Europa este afectată de niveluri scăzute de alfabetizare, competențe numerice și/sau competențe digitale. De asemenea, situația țărilor variază în ceea ce privește participarea adulților la educație și formare; cu toate acestea, o trăsătură comună este aceea că majoritatea activităților de învățare la care participă adulții au un caracter nonformal.

16.

O nouă cultură a învățării ar trebui să pună accentul pe relevanța competențelor de bază pentru toți și a acumulării continue de cunoștințe, aptitudini și competențe relevante, la toate nivelurile, în contexte de învățare formală, nonformală și informală, pe tot parcursul vieții. Persoanele puternic orientate spre învățare pe tot parcursul vieții sunt mai bine pregătite pentru a se adapta la circumstanțe noi și pentru a dobândi competențele de care au nevoie ca să ocupe un loc de muncă, precum și ca să participe pe deplin la viața socială și pentru dezvoltarea personală;

17.

Învățarea în rândul adulților ocupă un loc special în economia priorității strategice a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în perspectiva spațiului european al educației – „Transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității într-o realitate pentru toți”, de care este nevoie acum mai mult ca niciodată, având în vedere provocările legate de redresarea în urma crizei generate de COVID-19 și nevoia de reziliență, transformarea nevoilor de pe piața forței de muncă, neconcordanța de competențe, tranziția verde și cea digitală, precum și proporția încă mare de adulți din Europa care au un nivel scăzut de cunoștințe, de aptitudini și de competențe de bază;

18.

Trebuie abordată fragmentarea învățării în rândul adulților între sectoare, domenii de politici și cadre juridice. Toate părțile trebuie să poarte un dialog pentru a se asigura existența unei viziuni comune privind o ofertă consolidată de opțiuni de învățare în rândul adulților, în cadrul căreia să fie avute în vedere dimensiunea socială a învățării în rândul adulților, precum și capacitatea de inserție profesională. Întrucât persoanele, angajatorii și statul beneficiază de pe urma învățării în rândul adulților, responsabilitatea și contribuția fiecărei părți ar trebui recunoscute;

19.

Este extrem de important să se promoveze o mai mare sensibilizare în rândul angajatorilor cu privire la faptul că învățarea în rândul adulților contribuie la calitatea proceselor de lucru și a rezultatelor, precum și la profunzimea implicării lucrătorilor în activitatea lor. Învățarea în rândul adulților poate contribui la productivitate, competitivitate, incluziune socială, egalitate de gen, creativitate, inovare și antreprenoriat. Aceasta este un factor important pentru stimularea angajatorilor să își asume un rol mai activ în sprijinirea perfecționării și a recalificării, precum și în îmbunătățirea în mod continuu a capacității de inserție profesională și a tranzițiilor pe piața muncii ale angajaților lor. Prin urmare, este important să se instaureze o cultură a învățării în toate locurile de muncă, să se planifice și organizeze la locul de muncă oportunități de învățare, care să fie promovate și sprijinite de toate părțile interesate;

20.

Cu toate acestea, învățarea în rândul adulților trebuie să meargă dincolo de dezvoltarea de competențe profesionale. De asemenea, este important să se promoveze o mai bună conștientizare în rândul populației cu privire la importanța și beneficiile participării la învățarea pe tot parcursul vieții. Învățarea în rândul adulților ar trebui să fie interconectată cu toate tipurile și nivelurile de educație și formare, inclusiv cu învățământul superior, prin parcursuri flexibile formale, nonformale și informale;

21.

Învățarea în rândul adulților are capacitatea de a îmbunătăți oportunitățile de viață și de muncă pentru adulți, indiferent de situația lor sociodemografică și personală. Responsabilitatea individuală pentru evoluția carierei ar trebui să fie considerată parte a orientării și a sprijinului profesional pe tot parcursul vieții. În plus, învățarea în rândul adulților poate contribui la cetățenia activă și la învățarea comunitară. De asemenea, sprijină dezvoltarea și împlinirea personală, socială și profesională, sănătatea și bunăstarea, în conformitate cu nevoile, talentele și aspirațiile actuale și viitoare ale individului. Învățarea în rândul adulților joacă un rol esențial în găsirea unui răspuns la provocările și oportunitățile actuale și viitoare în viață și la locul de muncă, conducând la crearea unor comunități durabile;

22.

Impactul schimbărilor demografice, precum și al tranziției verzi și al celei digitale, impune găsirea de noi abordări pentru a facilita participarea adulților, inclusiv a celor care nu sunt înclinați să participe la activități de învățare și a grupului de vârstă de peste 65 de ani, la învățarea în rândul adulților, pentru a se sprijini astfel integrarea și participarea lor deplină în societate.

23.

Învățarea în rândul adulților necesită o abordare holistică, inclusiv colaborare intersectorială și pluripartită, precum și o coordonare eficace la nivel european, național, regional și local, respectând diferitele modele de învățare în rândul adulților din Uniunea Europeană și respectând pe deplin competențele specifice ale diferitelor niveluri de politici.

24.

În perioada până în 2030 inclusiv, obiectivul general al noului plan european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030) (NEAAL 2030) îl va reprezenta intensificarea și îmbunătățirea furnizării de oportunități de învățare formală, nonformală și informală pentru toți, a promovării și a utilizării lor;

25.

Principalele domenii prioritare ale NEAAL 2030 asigură continuitatea activității și dezvoltarea în continuare a învățării în rândul adulților, după cum se specifică mai jos și după cum se detaliază în anexa I la prezentul document:

26.

Metoda deschisă de coordonare (MDC): În perioada premergătoare lui 2030, statele membre și Comisia vor colabora strâns pentru a trece în revistă activitatea desfășurată la nivel tehnic, evaluând procesul și rezultatele acestuia prin intermediul MDC și asumându-și rolul de lider al procesului la nivelul domeniilor lor de competență respective, la nivel național, regional sau european. Acest lucru ar trebui realizat în consultare cu Grupul de lucru privind învățarea în rândul adulților, instituit ca parte cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) și cu rețeaua de coordonatori naționali pentru învățarea în rândul adulților.

27.

Învățarea reciprocă: Învățarea reciprocă este un element-cheie al NEAAL 2030, deoarece oferă posibilitatea de a identifica bunele practici din diferitele state membre și de a învăța de pe urma acestora. Învățarea reciprocă, cu implicarea părților interesate relevante, va fi realizată prin mijloace precum activități de învățare inter pares, consiliere reciprocă și schimburi de bune practici și politici, conferințe, seminare, forumuri la nivel înalt și grupuri de experți, precum și prin studii și analize, rețele (inclusiv pe internet) și alte forme de diseminare și printr-o vizibilitate clară a rezultatelor.

28.

Guvernanță eficace: NEAAL 2030 face parte integrantă din cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030).

29.

Monitorizarea procesului: Monitorizarea periodică a progreselor înregistrate în vederea atingerii țintelor la nivelul UE (4) prin intermediul unor indicatori la nivelul UE (detaliați în anexa II) aplicați în colectarea și analizarea sistematică a datelor comparabile la nivel internațional oferă o contribuție esențială la elaborarea de politici bazate pe date concrete, fără a crea sarcini suplimentare pentru statele membre. Monitorizarea anuală va avea loc prin intermediul Monitorului educației și formării și al procesului semestrului european (cu ajutorul tabloului de bord social revizuit), urmărind progresele înregistrate în direcția atingerii tuturor țintelor convenite la nivelul UE în domeniul învățării în rândul adulților. Monitorizarea și evaluarea țintelor și indicatorilor la nivelul UE ar trebui realizate în cooperare cu Grupul permanent pentru indicatori și criterii de referință (SGIB) și revizuite în 2023.

30.

Consolidarea cunoștințelor și o politică vizând învățarea în rândul adulților bazată pe elemente concrete: Este necesar să se dezvolte în continuare analize și cercetări aprofundate ale datelor, acolo unde este posibil, la nivel internațional, european și național, printr-o serie de instrumente și profitând de activitatea Eurostatului, a Eurydice, a Cedefop, a Fundației Europene de Formare (ETF), a Eurofound, a OCDE și a altor organizații. Analiza ar trebui să includă, de asemenea, monitorizarea grupurilor vulnerabile de adulți și date privind investițiile în educație și formare, printre altele, inclusiv la nivelul angajatorilor și al comunităților locale, dacă este posibil. Transformarea locurilor de muncă și eforturile enorme de perfecționare și recalificare necesită informații fiabile și specifice privind competențele pentru a cartografia viitoarele nevoi în materie de competențe de pe piața forței de muncă. Acest lucru va sprijini adulții să-și dezvolte cariera pe tot parcursul vieții și va facilita atât tranzițiile pe piața forței de muncă, cât și tranzițiile societale.

31.

Cooperarea cu organizațiile internaționale: Este important să se consolideze cooperarea cu organizații precum OCDE [în special prin exploatarea rezultatelor Programului de evaluare internațională a competențelor adulților (PIAAC)], cu ONU (în special UNESCO și OIM) și cu Consiliul Europei, precum și în cadrul inițiativelor regionale sau mondiale relevante.

32.

Finanțare: Învățarea în rândul adulților este finanțată printr-o serie de instrumente diferite alimentate de o varietate de surse. De preferință și dacă este cazul, precum și în conformitate cu principiul subsidiarității, învățarea în rândul adulților ar trebui să se bazeze mai degrabă pe o finanțare continuă și regulată, decât pe subvenții legate de proiecte sau programe. Abordările de finanțare bazate pe responsabilitatea comună a părților interesate din sectorul public și privat pot contribui la înmulțirea și amplificarea resurselor.

33.

Să își concentreze eforturile în perioada 2021-2030 asupra domeniilor prioritare descrise în anexa I, contribuind astfel, de asemenea, la punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), după caz și în conformitate cu contextul, circumstanțele și legislația lor de la nivel național, regional și local;

34.

Să consolideze legătura eficace între ministerele relevante, precum și cu părțile interesate relevante, cum ar fi partenerii sociali, întreprinderile, organizațiile neguvernamentale și organizațiile societății civile, în vederea îmbunătățirii coerenței dintre politicile referitoare la învățarea în rândul adulților și politicile socioeconomice cu spectru mai larg. Această abordare la nivelul întregii administrații și cu implicarea mai multor părți interesate poate fi consolidată și mai mult printr-o coordonare eficace la nivel național, regional și local, care să coreleze politicile și practicile;

35.

Să sprijine învățarea în rândul adulților asigurând orientare și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, prin crearea de parteneriate la toate nivelurile. În conformitate cu principiile de asigurare a calității, această orientare ar trebui să fie legată de activități de comunicare, validare și sensibilizare, contribuind astfel la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor. Acest lucru va garanta că toți adulții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele de bază și competențele-cheie pe baza nevoilor lor, atingând nivelul de competențe necesar în societatea actuală și pe piața forței de muncă;

36.

În punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind validarea învățării nonformale și informale, să facă progrese pentru a le pune tuturor adulților la dispoziție posibilități de validare, asigurându-le astfel, totodată, posibilitatea unei a doua șanse și, eventual, deschizându-le calea către calificări integrale sau parțiale;

37.

Să sprijine extinderea învățării în rândul adulților la nivel secundar și terțiar, atât pentru învățarea cu caracter general, cât și pentru cea cu caracter profesional, prin parcursuri flexibile de învățare, de exemplu cursuri de seară, învățământ cu frecvență redusă, învățământ la distanță și învățare mixtă, și să le permită cursanților adulți (a) să obțină calificări la nivelul 4 de clasificare CEC 4 și superior; și (b) să urmeze cursuri scurte care să permită actualizarea, extinderea și aprofundarea competențelor;

38.

Să amelioreze statutul profesional al educatorilor și formatorilor pentru adulți (5) și să sprijine profesionalizarea acestora, îmbunătățind educarea și formarea inițială și continuă a acestora, precum și dezvoltarea lor profesională, inclusiv prin sprijinirea utilizării abordărilor inovatoare (cum ar fi cele mixte, online, la distanță, hibride etc.) și a resurselor (infrastructură și echipamente TIC);

39.

Să sprijine, după caz, digitalizarea de înaltă calitate și bazată pe incluziune a proceselor de educație, formare și învățare la nivel organizațional și individual. În plus, să îi asiste, să îi educe și să îi formeze pe cursanții adulți pentru ca aceștia să utilizeze instrumentele digitale pe scară mai largă și mai eficace, ținând seama, în același timp, de decalajul digital și de decalajul digital dintre femei și bărbați;

40.

Să depună eforturi pentru a dezvolta mecanisme simple, flexibile și ample care să permită întreprinderilor și persoanelor fizice să crească gradul de conștientizare și să încurajeze o schimbare de mentalitate în rândul persoanelor și al societății, pe baza conceptului de învățare pe tot parcursul vieții, care subliniază necesitatea de a dobândi cunoștințe, aptitudini și competențe fără întrerupere;

41.

Să faciliteze învățarea pe tot parcursul vieții pentru a promova participarea adulților la procesul de învățare printr-o varietate de instrumente diferite, cum ar fi EPALE – Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (de exemplu, sprijinirea profesioniștilor din domeniul învățării în rândul adulților, inclusiv a educatorilor și formatorilor pentru adulți, a personalului de orientare și sprijin, a cercetătorilor și cadrelor universitare și a factorilor de decizie);

42.

Să promoveze mobilitatea în scopul învățării a cursanților adulți și a personalului didactic pentru adulți, precum și cooperarea transfrontalieră, inclusiv prin intermediul programului Erasmus+, al fondurilor politicii de coeziune a UE și al altor instrumente, după caz;

43.

Să depună eforturi suplimentare pentru a elimina obstacolele și barierele existente din calea tuturor tipurilor de învățare, inclusiv aspectele legate de mobilitate, accesibilitate, inegalitățile de gen, orientare, comunicare, servicii pentru studenți și recunoașterea învățării anterioare ca parte a rezultatelor învățării;

44.

Să dezvolte în continuare mecanismele de asigurare a calității, de exemplu prin promovarea asigurării calității interne și externe, în ceea ce privește programele, procesele, organizațiile de punere în aplicare, educatorii și formatorii pentru adulți și activitățile de consiliere, precum și prin dezvoltarea colectării de date, de exemplu prin utilizarea informațiilor colectate prin monitorizarea parcursului profesional al absolvenților.

45.

Să sprijine statele membre la punerea în aplicare a NEAAL 2030 și a domeniilor sale prioritare, astfel cum sunt descrise în anexa I, precum și la eventuala elaborare de către acestea a unor strategii naționale holistice în materie de competențe la nivelul întregii administrații;

46.

Să asigure complementaritatea și coerența inițiativelor de politici ale UE întreprinse în conformitate cu NEAAL 2030;

47.

Să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a asigura existența unei structuri de guvernanță flexibile și eficiente, astfel cum se subliniază în Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030), în special cu implicarea Grupului de lucru privind învățarea în rândul adulților, a rețelei de coordonatori naționali pentru învățarea în rândul adulților, a activităților de învățare inter pares și a altor activități de colaborare în rețea;

48.

Să sprijine coordonatorii naționali pentru învățarea în rândul adulților prin finanțarea activității lor de facilitare a cooperării între statele membre și cu Comisia în ceea ce privește punerea în aplicare a NEAAL 2030;

49.

Să consolideze cunoștințele despre învățarea în rândul adulților în Europa prin realizarea de studii și cercetări relevante pentru analizarea aspectelor legate de învățarea în rândul adulților, inclusiv prin Eurydice, Cedefop și ETF și în cooperare cu alte rețele și instituții relevante, prin utilizarea deplină a capacităților lor de informare și cercetare, fără a crea sarcini suplimentare pentru statele membre. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție grupului de vârstă de peste 65 de ani, prin elaborarea de dovezi și date comparative privind participarea acestora la învățarea în rândul adulților;

50.

Să urmărească și să intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi OCDE, ONU (în special UNESCO și OIM) și Consiliul Europei, precum și cu inițiativele regionale sau mondiale relevante, de exemplu în Balcanii de Vest, Parteneriatul estic etc.;

51.

Să asigure fondurile disponibile la nivel european pentru a sprijini punerea în aplicare a noului plan european pentru învățarea în rândul adulților (NEAAL) (2021-2030) prin intermediul programelor, fondurilor și instrumentelor relevante ale UE, cum ar fi Erasmus+, Fondul social european Plus (FSE +), Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă, InvestEU, instrumentul de sprijin tehnic etc.;

52.

Să îi prezinte Consiliului o trecere în revistă sistematică și o foaie de parcurs a politicilor, instrumentelor de cooperare, instrumentelor de finanțare, inițiativelor și cererilor de propuneri specifice aflate în curs de derulare și prevăzute la nivelul Uniunii, cum ar fi parcursurile de actualizare a competențelor, Erasmus+ și semestrul european, care contribuie la realizarea NEAAL 2030, și să îi comunice periodic informații actualizate despre acestea;

53.

Să raporteze cu privire la punerea în aplicare a NEAAL 2030 ca parte a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2021-2030), pe baza activității coordonatorilor naționali pentru învățarea în rândul adulților, a Grupului de lucru pentru învățarea în rândul adulților, a studiilor și a activității experților în cercetare;

54.

Să permită dezvoltarea și punerea în aplicare în continuare a EPALE, care sprijină și susține profesioniștii din domeniul învățării în rândul adulților prin schimburi între colegi, postări pe bloguri, forumuri, colaborarea în rețea și furnizarea de informații de înaltă calitate, exacte și relevante cu privire la toate aspectele învățării în rândul adulților;

55.

Să sprijine statele membre, inclusiv prin finanțare, să se implice periodic în ciclurile de cercetare pentru a obține date comparabile privind progresele înregistrate în domeniul competențelor adulților (ancheta OCDE privind competențele adulților [PIAAC], ancheta privind educația adulților și ancheta asupra forței de muncă).

1.

Pandemia de COVID-19 a afectat sistemele de educație și formare din întreaga lume și din Uniune, punând o presiune fără precedent asupra lor. Restricțiile la nivelul societății au adus schimbări majore în ceea ce privește predarea și învățarea, precum și comunicarea și colaborarea în cadrul comunităților de educație și formare (1). Acestea au avut un impact asupra cursanților, familiilor acestora, profesorilor, formatorilor și liderilor instituționali, precum și asupra profesioniștilor din comunitate care sprijină educația, cum ar fi asistenții sociali, psihologii, alți specialiști în consiliere, profesioniștii din domeniul sănătății și educatorii culturali. Statele membre au reușit să mobilizeze rapid opțiuni și sprijin pentru învățământul la distanță, în multe situații făcând uz de tehnologii digitale. S-au tras învățăminte utile cu privire la noile posibilități în materie de educație și formare, inclusiv îmbunătățirea semnificativă a abilităților și a competențelor digitale ale cadrelor didactice și crearea de legături mai strânse între școli și comunitatea mai largă. Cu toate acestea, multe state membre s-au confruntat cu deficiențe în sistem, cu o lipsă generalizată de pregătire și de resurse pentru trecerea la o abordare diferită a predării și învățării, lucru care a scos în evidență și a agravat inegalitățile, lacunele și nevoile existente (2). Sistemele de educație și formare trebuie să abordeze aceste probleme și, de asemenea, să își îmbunătățească reziliența, pentru a face față circumstanțelor în schimbare și pentru a se adapta mai bine la acestea în viitor.

2.

Concluziile Consiliului privind combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 în educație și formare invită statele membre să „reia activitățile de învățare și de predare față în față” și, în plus, să ofere „posibilități de învățare la distanță, digitală și mixtă”, acordând în același timp „o atenție suplimentară asigurării egalității de șanse”. Concluziile Consiliului privind educația digitală în societățile cunoașterii din Europa (3) invită, de asemenea, Comisia ca „în strânsă cooperare cu statele membre și pe baza dovezilor, să dea urmare” concluziilor sus-menționate, „vizând o înțelegere comună la nivelul Uniunii a abordărilor în vederea unor procese de învățare la distanță eficace, incluzive și atractive”.

3.

Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 prezintă viziunea Comisiei Europene pentru o educație digitală de înaltă calitate, favorabilă incluziunii și accesibilă în Europa. Este un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă la nivel european în scopul de a învăța din pandemia de COVID-19 și de a pregăti sistemele de educație și formare pentru era digitală. Planul evidențiază potențialul tehnologiei de a facilita o învățare mai accesibilă, flexibilă, personalizată și axată pe cursant. El urmărește să abordeze inegalitățile din educație și formare atunci când se constată lipsuri în ce privește abilitățile și competențele digitale, accesul la instrumente adecvate și conectivitatea online fiabilă. Acesta subliniază necesitatea consolidării capacității digitale în sistemele de educație și formare.

4.

Încurajarea dezvoltării competențelor este unul dintre obiectivele unui Spațiu european al educației care ar avea posibilitatea „să valorifice întregul potențial al educației și culturii, ca factori motrici ai creării de locuri de muncă, ai echității sociale și ai cetățeniei active, precum și ca mod de a trăi identitatea europeană în deplina sa diversitate” (4). Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) (5) stabilește, ca obiectiv principal al cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale, sprijinirea dezvoltării în continuare a sistemelor de educație și formare în statele membre, care au drept scop să asigure împlinirea personală, socială și profesională a tuturor cetățenilor, promovând totodată valorile democratice, egalitatea, coeziunea socială, cetățenia activă și dialogul intercultural, precum și prosperitatea economică durabilă, tranziția verde și cea digitală și capacitatea de inserție profesională.

5.

Conform primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (6), orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții incluzive și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care să îi permită să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Conform principiului 11 al pilonului, copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse. Punerea în aplicare efectivă a acestor principii depinde în mare măsură de hotărârea și de acțiunea statelor membre. Acțiunile la nivelul UE pot veni în completarea acțiunilor de la nivel național, iar Comisia și-a prezentat contribuția în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale (7).

6.

Agenda europeană pentru competențe (8) definește acțiuni menite să ajute persoanele și întreprinderile să dezvolte competențe mai multe și mai bune și să le utilizeze, prin consolidarea competitivității durabile și a rezilienței pentru a reacționa la crize, pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19; aceasta propune, de asemenea, promovarea educației STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) în cadrul acțiunilor de cercetare și de inovare.

7.

Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii (9) invită statele membre să garanteze copiilor aflați în dificultate (adică expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) accesul efectiv și gratuit la educație și la activități școlare. Strategia UE privind drepturile copilului (10) solicită construirea unei educații de calitate și favorabile incluziunii.

8.

Într-o lume aflată în schimbare rapidă și puternic interconectată, fiecare persoană are nevoie de o gamă largă de competențe, pe care trebuie să le dezvolte în mod continuu, pe tot parcursul vieții. Competențele-cheie, astfel cum sunt definite în cadrul european de referință privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (11), au ca scop să pună bazele pentru realizarea unor societăți mai democratice și mai echitabile. Ele răspund nevoilor de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, de coeziune socială și de dezvoltare în continuare a culturii democratice.

9.

Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (12) prevede că dezvoltarea competențelor este facilitată prin promovarea unei game largi de metode și medii de învățare, inclusiv utilizarea adecvată a tehnologiilor digitale; sprijinirea personalului didactic, precum și a celorlalte părți interesate care sprijină procesele de învățare, inclusiv a familiilor; sprijinirea și dezvoltarea în continuare a evaluării și validării competențelor-cheie dobândite în medii diferite și consolidarea cooperării în cadrul educației și între mediile de educație, formare și învățare la toate nivelurile și în domenii diferite.

10.

Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (13) propune o viziune de politică modernizată a UE privind EFP, inclusiv digitalizarea acesteia și utilizarea învățării mixte. Declarația de la Osnabrück privind educația și formarea profesională ca factor de redresare și de tranziție echitabilă către economii digitale și verzi afirmă că învățarea digitală poate juca un rol important și complementar (14).

11.

Concluziile Consiliului privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor (15) recunosc faptul că cadrele didactice, formatorii și directorii unităților de învățământ sunt o forță motrice indispensabilă pentru educație și formare. Ei ar trebui să fie implicați în elaborarea de politici în materie de educație și de formare cu autonomie în punerea în practică a politicilor respective, dar au nevoie, de asemenea, de sprijinul oferit de o abordare cuprinzătoare a educației inițiale, a inițierii și a dezvoltării profesionale continue.

12.

Pandemia a accentuat o veche preocupare cu privire la starea de bine fizică, mintală și emoțională a copiilor și a tinerilor. Toți copiii și tinerii ar trebui beneficieze de sprijinul de care au nevoie pentru a se bucura de un stil de viață sănătos și activ (16), încurajându-se obiceiurile pozitive pe tot parcursul vieții, și ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la o serie de activități sportive și alte activități fizice, care sporesc capacitățile motrice și promovează starea de bine mintală și emoțională. Copiii și tinerii au nevoie, de asemenea, de sprijin pentru starea lor de bine mintală și emoțională în timpul procesului de învățare, inclusiv pentru sarcinile de învățare în circumstanțe dificile și pentru înțelegerea conceptului de comportament online sigur și responsabil (17). De asemenea, este nevoie de sprijin pentru cursanții care petrec mult timp separați de familii, de colegi sau fără acces la asistența personalului școlar. De asemenea, este importantă identificarea domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri și remediere pentru a soluționa eventualele pierderi în materie de învățare și consecințe asupra stării de bine.

13.

Deși se recunoaște pe deplin valoarea învățării față în față, învățarea în diferite moduri și medii, inclusiv în școli, acasă, în aer liber, în spații culturale, în locuri de muncă și în medii digitale îi poate motiva pe copii și tineri să-și sporească dezvoltarea amplă a competențelor. La rândul său, acest lucru îi poate ajuta să înțeleagă relevanța programelor formale de educație și de formare pentru viața lor în societate, să fie motivați de aceasta, și poate intensifica implicarea lor activă în raport cu provocările locale și globale, de exemplu cele legate de durabilitate, de mediu și de schimbările climatice.

14.

Educația este un drept fundamental al omului și un drept al copilului. Trebuie garantat accesul la aceasta, indiferent de mediul în care se desfășoară – în școli, în alte medii fizice, la distanță sau o combinație a acestora – și indiferent de diferitele circumstanțe personale și sociale ale cursanților. Dincolo de pandemie, deși se recunoaște pe deplin valoarea învățării în școli și față în față, abordările bazate pe învățare mixtă reprezintă o oportunitate de a îmbunătăți calitatea, relevanța și caracterul incluziv al educației și formării, de exemplu printr-o mai bună ofertă de învățare în zonele rurale și îndepărtate, inclusiv în regiunile ultraperiferice și în comunitățile insulare, precum și pentru alți cursanți care (temporar) nu ar putea fi prezenți la școală tot timpul: cei care fac parte din comunitățile nomade sau care desfășoară activități itinerante; persoanele tinere care acordă îngrijiri; cei cu probleme de sănătate sau care sunt în spitale și centre de îngrijire; cei implicați în antrenamente de înaltă performanță și cei care urmează cursuri de educație și formare profesională sau lucrează remunerat. Toate mediile și instrumentele ar trebui să fie accesibile în mod egal grupurilor minoritare, copiilor și tinerilor cu dizabilități și celor din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și nu ar trebui să conducă la discriminare sau la segregare.

15.

Abordările bazate pe învățarea mixtă recunosc valoarea școlii ca spațiu comun pentru interacțiunea personală și socială, care este importantă pentru învățare ca modalitate de înțelegere a lumii și de creare de sensuri. Atât arhitectura școlilor, cât și proiectarea spațiilor școlare sunt semnificative în această privință.

16.

Abordările bazate pe învățarea mixtă pot îmbunătăți dezvoltarea amplă a competențelor, datorită varietății sarcinilor și a instrumentelor de învățare pe care le pot îngloba. Utilizarea tehnologiei digitale, inclusiv conectarea dispozitivelor online, poate facilita interacțiunea cursantului cu alți cursanți, cu programele de învățare și cu alte surse de informații și poate sprijini învățarea față în față și învățarea în diferite medii. Dobândirea de competențe digitale și de competențe în materie de date poate fi facilitată prin abordări bazate pe învățarea mixtă. Utilizarea complementară a echipamentelor științifice, a resurselor educaționale deschise (OER), a instrumentelor meșteșugărești, a obiectelor întâlnite și utilizate în viața de zi cu zi, a textelor publicate și a instrumentelor de scriere și pentru artele vizuale poate sprijini creativitatea și exprimarea personală, atât în mod individual, cât și în colaborare.

17.

Abordările bazate pe învățarea mixtă necesită o abordare coerentă, la nivelul întregului sistem, pentru a se crea condiții favorizante. Aceasta include implicarea practicienilor cu domenii diferite de expertiză și promovarea colaborării cu comunitatea, lucru care încurajează partajarea responsabilității pentru dezvoltarea copiilor și a tinerilor. Eficacitatea măsurilor sistematice de sprijinire a abordărilor bazate pe învățarea mixtă se va baza, de asemenea, pe articularea și sprijinirea relațiilor dintre diferitele elemente ale ecosistemului, dintre autoritățile din domeniul educației și formării de la nivel local, regional și național, sectorul resurselor educaționale (care furnizează tehnologie, publicații și alte echipamente școlare), instituțiile de cercetare, educație și formare, comunități, organizațiile și inițiativele societății civile, precum și familiile și cursanții înșiși, indiferent de nevoile sau nivelurile lor de aptitudini.

18.

Abordările bazate pe învățarea mixtă sunt o practică larg răspândită în educația și formarea profesionale inițiale (18); cu toate acestea, restricțiile impuse de pandemie au reprezentat o provocare pentru capacitatea instituțiilor și a organizațiilor de a oferi învățare la locul de muncă și de a menține comunicarea cu formatorii și mentorii și au avut un impact și asupra furnizării de ucenicii. Reducerea accesului la experiențe practice a evidențiat nevoia cunoscută ca educația și formarea profesională să profite de tehnologia digitală, inclusiv de dispozitive digitale și de platforme de învățare, de portofolii electronice și de realitate augmentată și de realitate virtuală pentru simulări. Aceasta a accentuat, de asemenea, necesitatea de a înțelege și de a coordona modul în care tehnologiile digitale sunt utilizate pentru învățare în diferite contexte (de exemplu, la fața locului în școală sau în timpul stagiilor de practică) pentru a-i pregăti pe cursanți pentru viață și pentru viitoarea piață a forței de muncă.

19.

Importanța și relevanța învățării nonformale reies în mod evident din experiențele acumulate din activitățile pentru tineret, din activitățile de voluntariat și din participarea la activitățile culturale, inclusiv la activitățile sportive de masă. Învățarea nonformală joacă un rol important în sprijinirea dezvoltării abilităților interpersonale, de comunicare, cognitive și personale esențiale, inclusiv a creativității, care facilitează tranziția tinerilor către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională (19). Identificarea de noi modalități de învățare include o mai bună cooperare între mediile de învățare formală și nonformală (20).

20.

—

combinarea spațiului școlar cu alte medii fizice din afara acestuia (fie cu prezența unui cadru didactic/formator, fie cu separare în spațiu și/sau timp, în cazul învățării la distanță);

—

combinarea unei varietăți de instrumente de învățare care pot fi digitale (inclusiv învățarea online) și nedigitale.

1.

Ca, pe baza lecțiilor învățate în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, să sprijine redresarea și pregătirea sistemelor de educație și formare prin abordarea consecințelor pandemiei asupra cursanților, cadrelor didactice, formatorilor și restului personalului didactic, să dezvolte abordări strategice pe termen mai lung ale învățării mixte și să valorifice inovațiile reușite introduse sau testate în cursul pandemiei pentru a împărtăși și a aplica la scară largă bunele practici, în conformitate cu principiile stabilite în prezenta recomandare (21). Aceste inovații nu înlocuiesc, ci completează învățarea în școli și învățarea față în față.

2.

Să sprijine cursanții prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

a)

Oferirea de oportunități de învățare suplimentare și de sprijin specific cursanților pentru a remedia pierderile de învățare cauzate de închiderea parțială a școlilor și de restricțiile legate de predarea față în față, în special celor care se confruntă cu dificultăți de învățare, care au nevoi educaționale speciale, care provin din grupuri defavorizate sau care au fost afectați în alt mod de perturbarea educației și formării. Acestea ar putea include, de exemplu, sprijin personalizat consolidat și tutoriat individual, sisteme de mentorat (inclusiv mentorat inter pares), comunități de învățare incluzive, alocarea pentru clase a unor resurse suplimentare de personal didactic (de exemplu, predarea în colaborare), sprijinit sporit la nivel de consiliere, timp suplimentar de învățare în timpul anului școlar și/sau al vacanței și acces la medii de învățare suplimentare, cum ar fi biblioteci publice și spații comunitare, precum și la servicii oferite după programul școlar cu sprijin pedagogic.

b)

Prioritizarea stării de bine fizice și mintale a cursanților și a familiilor acestora. Aceasta ar putea include: consolidarea sprijinului psihologic și elaborarea de orientări pentru sănătatea mintală; includerea în obiectivele școlare a politicilor privind starea de bine a cursanților și de combatere a violenței psihologice; procese de monitorizare și asigurare a calității (ca parte a activității regulate de asigurare a calității sau de inspecție școlară sau în contextul evaluărilor specifice ale situației școlare în contextul pandemiei); alocarea de personal specializat sau facilitarea accesului la profesioniști și servicii calificate în materie de sănătate mintală și de sprijin.

c)

Stimularea dezvoltării abilităților și competențelor digitale ale tuturor cursanților și ale familiilor acestora, ținând seama de decalajul digital și de decalajul de gen în sectorul digital, combătând în același timp toate stereotipurile și prejudecățile, inclusiv stereotipurile și prejudecățile de gen, și stimularea capacității digitale a sistemelor de educație și formare prin încurajarea investițiilor la nivelul școlilor și al comunității în dispozitivele disponibile și în conectivitate și prin oferirea de oportunități de stimulare a aptitudinilor și competențelor digitale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei în comunicare, atât pentru învățarea independentă și colaborativă, cât și pentru autoevaluare, în vederea îmbunătățirii învățării continue. Realizarea investițiilor și punerea în aplicare a reformelor prevăzute în planurile naționale și ale Mecanismului de redresare și reziliență garantează faptul că toți cursanții pot avea acces la echipamentele și oportunitățile de învățare necesare.

d)

Explorarea modalităților de dezvoltare a unor abordări bazate pe învățarea mixtă în învățământul primar și secundar, inclusiv în educația și formarea profesională, în beneficiul tuturor cursanților și de asigurare a unui impact pozitiv de durată asupra predării și învățării, adaptat vârstei, capacității, nevoilor specifice și obiectivelor de învățare ale cursanților, recunoscând totodată valoarea învățării în școli și față în față. Aceasta ar putea cuprinde consolidarea dezvoltării și integrării unor instrumente de învățare diverse, pentru a oferi oportunități de cercetare și exprimare, inclusiv dezvoltarea alfabetizării digitale, mediatice și la științe; sprijinirea învățării care combină diferite medii, pentru a îmbogăți experiența de învățare; crearea unui echilibru adecvat între învățarea ghidată de profesori și cea ghidată de elevi, pe de o parte, și învățarea bazată pe colaborare și cea independentă, pe de altă parte; explorarea metodelor de învățare pentru ca noile oportunități să devină atractive și pentru a oferi soluții de învățare mai bune atât pentru cursanți, cât și pentru cadrele didactice.

e)

Utilizarea abordărilor bazate pe învățarea mixtă ca modalitate de a sprijini starea de bine, autonomia și învățarea personalizată a cursanților (luând în considerare vârsta, capacitățile și nevoile de învățare specifice ale cursanților) și de a le dezvolta competențele personale, sociale și de „a învăța să înveți” (una dintre cele opt competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (22) și dezvoltată în continuare în inițiativa cadrului european LifeComp a Comisiei (23)).

3.

Să sprijine cadrele didactice și formatorii prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

a)

Sprijinirea autoevaluării cadrelor didactice cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale, precum și a cursurilor de perfecționare și a altor forme de învățare profesională pentru cadre didactice și formatori, pentru a-i ajuta să utilizeze și să integreze programe și instrumente digitale în procesul de predare (24). Dezvoltarea și difuzarea de module și resurse pedagogice online și la fața locului pentru a ajuta cadrele didactice și formatorii să își adapteze metodele și practicile de predare la abordările bazate pe învățarea mixtă (25), pe baza experienței și a feedbackului lor, și comunicarea cu aceștia în ceea ce privește utilizarea de noi instrumente și materiale, inclusiv despre cum să lucreze etic și în siguranță în mediile digitale și cum să-i ajute pe cursanți în același scop.

b)

O atenție sporită acordată stării de bine și calității vieții profesionale a cadrelor didactice și a formatorilor, a directorilor unităților de învățământ și a altor categorii de personal didactic, pentru a atenua stresul și a preveni epuizarea. Aceasta ar putea include: facilitarea accesului la profesioniști și servicii calificate în domeniul sănătății mintale și al sprijinului; promovarea dezvoltării și/sau organizării de sprijin reciproc pentru a atenua stresul și îmbunătățirea oportunităților de formare privind reziliența/starea de bine mintală în cadrul programelor de formare inițială a cadrelor didactice și al celor de dezvoltare profesională continuă.

c)

Integrarea abordărilor bazate pe învățarea mixtă în formarea inițială a cadrelor didactice (26) și în programele de dezvoltare profesională continuă (27), pentru a ajuta membrii personalului didactic să adapteze modul în care este conceput procesul de învățare în funcție de contextele lor profesionale și pentru a-i ajuta să devină competenți în ceea ce privește facilitarea învățării într-o gamă largă de medii, instrumente și sarcini în interior și în exterior.

d)

Asigurarea accesului la centre de expertiză și la resurse adecvate pentru ghidarea și îmbunătățirea abordărilor bazate pe învățarea mixtă. Sprijinirea personalului din domeniul educației și formării în vederea dezvoltării de abordări bazate pe învățarea mixtă în contextele lor specifice, prin schimburi de personal și învățare inter pares, creând echipe puternice în cadrul școlilor prin învățare colaborativă, rețele, proiecte de colaborare și comunități de practică.

e)

Elaborarea de orientări privind noi abordări ale evaluării și ale examinărilor finale online, incluzând instrumente adecvate pentru evaluarea formativă și sumativă, care să fie corespunzătoare pentru diferite niveluri și medii de învățare în cadrul educației și formării.

f)

Încurajarea personalului didactic să participe la proiecte de explorare și de cercetare, inclusiv testarea utilizării sarcinilor în alte medii de învățare și utilizarea tehnologiei digitale pentru a sprijini procesele de predare și de învățare.

4.

Să sprijine școlile prin luarea în considerare a următoarelor măsuri:

a)

Furnizarea de instrumente și resurse pentru abordările bazate pe învățarea mixtă, precum și de orientări pentru școli cu privire la modul în care acestea pot fi utilizate în mod eficace (28).

b)

Mobilizarea sau recrutarea de personal suplimentar pentru a acorda mai mult timp sprijinului individual la școală și în activitățile de după programul școlar, dacă este posibil.

c)

Sprijinirea parteneriatelor eficace pentru infrastructură și resurse între diferiți furnizori de educație și formare, inclusiv din cadrul autorităților locale și regionale, din cadrul asociațiilor profesionale, din domeniul afacerilor, al artelor, al patrimoniului cultural, al sportului, al naturii, al învățământului superior, din cadrul institutelor de cercetare, al societății civile, al sectorului resurselor educaționale (inclusiv tehnologia, publicațiile și alte echipamente școlare) și din domeniul cercetării pedagogice.

d)

Sprijinirea școlilor în monitorizarea și autoevaluarea strategiilor și practicilor de incluziune în ceea ce privește abordările bazate pe învățarea mixtă și în luarea măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor, inclusiv prin utilizarea instrumentelor UE (29).

e)

Îmbunătățirea înțelegerii de către părinți, tutori legali și familii a mediilor, instrumentelor și sarcinilor de învățare prin comunicare și îndrumare sistematice, fără a crea sarcini suplimentare pentru aceștia.

f)

Investirea în conexiunea la internet de mare viteză, de care depinde învățarea online, pentru mediile de învățare în școli și la distanță, însoțită de planuri pentru menținerea și modernizarea infrastructurii tehnice.

g)

Permiterea, acolo unde este posibil și în conformitate cu legislația și contextele naționale și regionale, a unui nivel corespunzător de autonomie pentru procesul decizional de la nivelul școlilor (al consiliilor de administrație, al directorilor și al liderilor), pentru a facilita inovarea, reactivitatea și adaptarea la nevoile locale și regionale.

h)

Sprijinirea directorilor unităților de învățământ, care sunt esențiali în gestionarea schimbărilor organizaționale și a aducerii continue de îmbunătățiri, prin intermediul unei dezvoltări profesionale specifice și al orientărilor cu privire la rolurile lor. Sprijinirea școlilor și a furnizorilor de educație și formare asociați în reflectarea asupra unor abordări bazate pe învățarea mixtă în cadrul planificării lor strategice și al proceselor lor de îmbunătățire școlară, care pot include utilizarea unor instrumente de autoevaluare.

i)

Sprijinirea dialogului și a colaborării în rețea între o serie de părți interesate, printre care și familiile, implicate în procesul de învățare în școli și în alte medii fizice, precum și în cel de la distanță, pentru a genera feedback și idei din diferite surse în vederea dezvoltării viitoare. Acest lucru ar trebui să includă, de asemenea, dialog, orientări și strategii cu privire la protejarea siguranței copiilor și tinerilor și la asigurarea confidențialității și a protecției datelor acestora și a securității și vieții lor private în lumea digitală.

j)

Utilizarea, acolo unde este posibil, a unei părți a mecanismelor interne și/sau externe de verificare și de asigurare a calității ale unei școli pentru combinarea mediilor și instrumentelor de învățare, încorporând evaluarea efectuată de către sau cu privire la alți furnizori decât școala.

5.

Să utilizeze pe deplin fondurile și expertiza UE pentru reforme și investiții în infrastructură, instrumente și pedagogie pentru a spori reziliența și pregătirea școlilor pentru viitor, în special Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), programul Europa digitală, Orizont Europa și Instrumentul de sprijin tehnic.

6.

Să investească în cercetarea privind provocările în materie de politici și impactul acestor inițiative asupra ecosistemului educațional, precum și monitorizarea și evaluarea acestora pentru a valorifica lecțiile învățate și pentru a contribui la viitoarea reformă a politicilor, inclusiv prin valorificarea experiențelor cursanților, precum și a datelor colectate, dacă sunt disponibile, cu scopul de a dezvolta bune practici și soluții de IA adaptate în vederea îmbunătățirii programelor de învățare.

7.

Să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a prezentei recomandări și să întreprindă de acțiuni ulterioare acesteia, în conformitate cu sistemele naționale și regionale de educație și formare. Să ia în considerare, dacă este cazul, orice măsuri de sprijinire a abordărilor bazate pe învățarea mixtă în planurile naționale de acțiune pentru implementarea Garanției europene pentru copii.

1.

Să sprijine punerea în aplicare a recomandării prin facilitarea învățării reciproce și a schimburilor între statele membre și toate părțile interesate relevante, sub rezerva instituirii și elaborării în continuare de măsuri, prin:

2.

Să sprijine, în cooperare cu statele membre, dezvoltarea de resurse care să fie utilizate pe bază voluntară, cum ar fi:

3.

Să sprijine oportunitățile de dezvoltare profesională și de învățare pentru cadre didactice, formatori și alte categorii de personal didactic prin:

4.

Să colaboreze cu toate părțile interesate, inclusiv cu furnizorii de software și hardware, cu privire la modalități de a îmbunătăți infrastructura și instrumentele digitale și utilizarea acestora în legătură cu educația și formarea și, în plus, să sublinieze importanța confidențialității și a protecției datelor în acest context.

5.

Să sprijine inițiativele de dezvoltare și promovare în continuare a educației de calitate, incluzive și echitabile, precum și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți, în special în ceea ce privește includerea cursanților cu diferite circumstanțe care le afectează accesul la anumite medii și instrumente de învățare, precum și includerea celor care au nevoie de sprijin specific în procesul de învățare.

6.

Să sprijine în continuare statele membre în realizarea de reforme pentru a spori calitatea și caracterul incluziv al sistemelor de educație și formare și a sprijini pregătirea lor pe plan digital în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

7.

Să urmărească dezvoltarea unor abordări bazate pe învățarea mixtă în învățământul primar și secundar, inclusiv în educația și formarea profesională, în cadrul rapoartelor periodice privind progresele înregistrate cu privire la Spațiul european al educației și la Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32021M10463. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32021M10489. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32021M10439. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32021M10532. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32021M10382. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

Council of the European Union

General Secretariat

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussels

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussels

BELGIQUE/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C.

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

Belgique/BELGIË

Consiliul Uniunii Europene

Secretariatul General

RELEX.1.C.

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

1.

Vin

16.

Vin din struguri supramaturați

—

Aspect: Vinurile trebuie să aibă cel puțin o intensitate ridicată a culorii. Ton: Culoare roșie, cu nuanțe care variază de la violet în cazul vinurilor tinere la roșu-cărămiziu în cazul vinurilor vechi.

—

Aromă: Vinurile trebuie să fie cel puțin foarte intense, cu arome de bace negre și roșii. Vinurile vechi includ note de mirodenii și arome prăjite.

—

Etapa de degustare: Vinurile trebuie să fie cel puțin corpolente. Echilibrate. Gust rezidual persistent. Aciditate echilibrată. Note obținute din butoi (fripte și/sau prăjite).

≤ 0,65 g/l acid acetic, în cazul vinurilor tinere

≤ 0,85 g/l acid acetic, în cazul vinurilor vechi

—

Aspect: De culoare galbenă, galben-pai în cazul vinurilor tinere și auriu în cazul vinurilor fermentate și/sau învechite în butoaie. Limpede și strălucitor.

—

Aromă: Vinurile trebuie să fie cel puțin foarte intense, fructate și cu note de fructe tropicale. Vinurile vechi dezvoltă arome condimentate.

—

Etapa de degustare: Vinurile trebuie să aibă o corpolență cel puțin medie. Proaspete și fructate. Atât vinurile tinere, cât și vinurile vechi sunt echilibrate.

≤ 0,65 g/l acid acetic, în cazul vinurilor tinere

≤ 0,85 g/l acid acetic, în cazul vinurilor vechi

—

Aspect: Intens, curat și de o culoare galben-aurie lucioasă.

—

Aromă: Vinurile trebuie să fie cel puțin foarte intense. Arome de miere, de gutui coapte și de smochine. Foarte fructate.

—

Etapa de degustare: Vinurile trebuie să aibă o corpolență cel puțin medie, rotunjime și onctuozitate. Gust rezidual persistent.

≤ 0,74 g/l acid acetic, în cazul vinurilor tinere

≤ 0,85 g/l acid acetic, în cazul vinurilor vechi

≤ 0,72 g/l + 0,06 g/l acid acetic, pentru fiecare grad de tărie alcoolică naturală ce depășește 10 % vol., în cazul vinurilor produse din struguri cu putregai cenușiu

Cabernet Sauvignon, Tempranillo și Merlot

7 500 de kilograme de struguri la hectar

52 de hectolitri la hectar

Sauvignon Blanc și Chardonnay

7 400 de kilograme de struguri la hectar

48 de hectolitri la hectar

Syrah

7 300 de kilograme de struguri la hectar

51 de hectolitri la hectar

Moscatel de grano menudo (muscat cu bobul mic)

7 200 de kilograme de struguri la hectar

28 de hectolitri la hectar

Poligonul 5: parcela 1 658.

Poligonul 5: parcela 1 659.

Poligonul 5: parcela 1 660.

Poligonul 5: parcela 1 661.

Poligonul 5: parcela 1 662.

Poligonul 5: parcela 1 663.

Poligonul 5: parcela 1 884.

Poligonul 5, parcela 1 885 și loturile A parțial, E, F, G și H.

CABERNET SAUVIGNON

CHARDONNAY

MERLOT

MOSCATEL DE GRANO MENUDO (MUSCAT CU BOBUL MIC)

SAUVIGNON BLANC

SYRAH

TEMPRANILLO

—

echilibrate, cu un conținut bun de alcool și un conținut ridicat de polifenoli;

—

soiurile cu un ciclu îndelungat de cultivare, cum ar fi Cabernet Sauvignon, s-au adaptat bine la mediu. Acest lucru are drept rezultat coacerea completă a părților solide și obținerea vinurilor cu un conținut ridicat de polifenoli;

—

un nivel bun de aciditate, datorită căruia vinurile au un bun potențial de învechire și au o durată lungă de conservare după îmbuteliere;

—

vinuri cu arome mature, foarte intense, inclusiv cu note de fructe proaspete.

—

Precipitațiile din sud: datorită efectului de foehn, ploaia cade în partea sudică și nu ajunge în valea nordică a munților Sierra de Moncayo, unde se află arealul delimitat Bolandin.

—

Precipitațiile din nord: având în vedere efectul proximității râului Ebru, ploaia din nord nu ajunge în sudul râului, unde este situat arealul delimitat. Acest efect este amplificat de faptul că această ploaie este precedată de vânturi din nord care reduc umiditatea relativă, ca urmare a temperaturilor lor scăzute, și contribuie astfel la secetă.

—

Vinurile roșii au o culoare mai intensă, un indice total de polifenoli și o polimerizare mai ridicate, sunt caracterizate prin maturitate, finețe și taninuri catifelate, datorită cărora au un gust corpolent, fără astringență și foarte opulent.

—

Vinurile roșii, albe și albe obținute din struguri supramaturați au un conținut ridicat de alcool, care amplifică gustul opulent și dulce.

—

Vinurile roșii, albe și albe obținute din struguri supramaturați au o aciditate echilibrată, care nu este niciodată foarte ridicată. Nivelul de acid malic este deosebit de scăzut, ca urmare a arderii acizilor organici cauzate de temperaturile ridicate din timpul verii în timpul coacerii. Drept rezultat, nici vinurile roșii, nici vinurile albe sau vinurile albe obținute din struguri supramaturați nu au niciodată un gust acid puternic, așa cum se poate întâmpla în cazul vinurilor din alte subzone mai nordice, în care nivelurile de acid malic sunt mai ridicate.

—

Vinurile roșii, albe și albe produse din struguri supramaturați au compuși fenolici foarte maturi, ceea ce limitează afinitatea pentru oxigen a vinurilor, evitându-se astfel prezența aromelor de reducție de sulf. Vinurile rezultate sunt foarte aromate și expresive.

—

În cazul vinurilor roșii, albe și albe obținute din struguri supramaturați, învechirea și oxidarea sunt lente ca urmare a concentrației ridicate de polifenoli. Drept rezultat, vinurile au o durată lungă de conservare și un bun potențial de învechire.

—

Vinurile albe obținute din struguri supramaturați sunt onctuoase, cu o tărie alcoolică totală foarte ridicată și o culoare galben-auriu datorită perioadei lungi de expunere la lumina soarelui, rezultând un produs auriu. Lipsa ploii permite supramaturarea pe o perioadă lungă de timp, culminând cu o bună intensitate a aromelor notelor de fructe coapte, de miere și de citrice.

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în aria geografică delimitată

—

50-63 % paste cu ou.

—

30-40 % sos.

—

6-10 % beșamel.

—

30-40 % carne proaspătă, din care:

—

0-15 % concentrat de tomate și 0-30 % piure de tomate;

—

1-3 % țelină (rădăcină), 1-3 % morcov, 2-5 % ceapă albă amestecată cu cuișoare, buchet de ierburi aromatice (după gust) care trebuie să fie proaspete, nu deshidratate, nici înlocuite cu arome chimice;

—

2-5 % (un pahar) vin alb sec;

—

0-5 % grăsime sau obraz de porc;

—

4-8 % ulei de măsline extravirgin;

—

sare și piper negru măcinat, după gust;

—

2-5 % brânză Parmigiano Reggiano DOP sau Grana Padano DOP, rasă;

—

apă în cantitate suficientă pentru a acoperi carnea (3);

—

0-8 % lapte integral UHT sau lapte proaspăt pasteurizat (opțional).

—

80-90 % lapte integral UHT sau lapte proaspăt pasteurizat;

—

5-10 % făină de grâu obișnuită;

—

5-10 % unt;

—

sare, piper negru măcinat și nucșoară după gust.

—

32-35 % ouă de găină proaspete și 0-3 % gălbenușuri de ou; ouăle și gălbenușurile de ou pot fi înlocuite cu produse lichide pasteurizate din ouă;

—

60-65 % făină de grâu obișnuită sau făină de grâu dur;

—

0-3 % (o lingură) ulei de măsline extravirgin sau unt topit;

—

0-4 % (o lingură) vin pe bază de must fiert (4) sau Marsala DOP;

—

sare după gust.

—

Cartea de bucate „Guida in cucina” 1927 a bucătarului Cesare Tirabasso (Bisson & Leopardi, Macerata, 1927, pagina 91) notează că „Vincisgrassi este o mâncare larg răspândită în Marche, în special în provincia Macerata”.

—

În lucrarea „Le ricette regionali italiane” (A. Gosetti della Salda, La cucina italiana, Milano 1967, p. 608) se spune că „această mâncare savuroasă și foarte nutritivă – Vincisgrassi – este veche și tradițională în provincia Macerata”.

—

Lucrarea „Cucina delle Marche” din 2010 (de P. Carsetti, Newton Compton, p. 133) descrie rețeta ca fiind „codificată”.

—

În 2010, în cartea de bucate intitulată „Le ricette d’oro delle migliori osterie e trattorie italiane” (de C. Cambi, Newton Compton, p. 515), rețeta este menționată sub denumirea „Vincisgrassi alla maceratese”.

—

În cartea de bucate „Marche a tavola” de A. Carnival Mallè și alții, apărută în 2003, rețeta pentru Vincisgrassi apare la pagina 34 sub denumirea „Vincisgrassi alla maceratese”.

—

„Vincisgrassi”, publicată în 2000 de Camera de Comerț din provincia Macerata în colaborare cu Confcommercio, Accademia Italiana della Cucina (Academia Italiană de Gastronomie) și Federcuochi.