1.

În Recomandarea sa din 26 noiembrie 2013 privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate, Consiliul recomandă, printre altele, ca statele membre „să depună eforturi pentru a promova politici HEPA eficace prin elaborarea unei abordări intersectoriale care să înglobeze domenii de politică precum sportul, sănătatea, educația, mediul și transporturile, precum și alte domenii relevante și în conformitate cu caracteristicile naționale”.

2.

Concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015 privind promovarea aptitudinilor motrice și a activităților fizice și sportive ale copiilor îndeamnă statele membre „să aibă în vedere punerea în aplicare a unor politici intersectoriale în colaborare cu sectoarele educației, tineretului și sănătății, printre altele, pentru promovarea activităților fizice și a aptitudinilor motrice în primii ani ai copilăriei”.

3.

Concluziile Consiliului din 29 iunie 2020 privind impactul pandemiei de COVID-19 și redresarea sectorului sportului îndeamnă statele membre „să promoveze cooperarea și consultările intersectoriale în domenii care sunt relevante pentru sport la toate nivelurile, inclusiv cu mișcarea sportivă, cu sectorul afacerilor conexe sportului și cu alte părți interesate relevante”.

4.

Concluziile Consiliului din 4 decembrie 2020 privind promovarea cooperării transsectoriale spre folosul sportului și al activității fizice în cadrul societății subliniază că „cooperarea transsectorială poate juca un rol important în crearea sau optimizarea condițiilor pentru un stil de viață activ și sănătos”.

5.

Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport 2021-2024 recunoaște faptul că promovarea activității fizice constituie un subiect-cheie în cadrul domeniului prioritar „Promovarea participării la sport și la activitatea fizică benefică pentru sănătate”.

6.

Inactivitatea fizică provoacă probleme grave de sănătate în modul de viață actual. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a plasat inactivitatea fizică printre principalii factori de risc pentru mortalitate (1). Pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult riscurile aferente inactivității fizice la adresa sănătății.

7.

Europa se confruntă cu o accentuare semnificativă a tendințelor deja vizibile de inactivitate fizică în rândul întregii sale populații, în special al tinerilor. Politicile europene încurajează statele membre să promoveze și să monitorizeze activitatea fizică, însă punerea în aplicare ar trebui consolidată în continuare (2).

8.

Alte documente europene și internaționale (3) au identificat, la rândul lor, importanța crucială a monitorizării nivelului de activitate fizică ca parte a unei abordări holistice a HEPA. Monitorizarea condiției fizice, sub rezerva respectării Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) (4) poate oferi o imagine fiabilă, bazată pe date concrete, a activității fizice și poate atrage atenția asupra oricărui posibil comportament care prezintă riscuri la adresa sănătății.

9.

Activitatea fizică este unul dintre cei mai importanți și mai eficienți factori pentru menținerea sănătății fizice și mintale pe tot parcursul vieții. De asemenea, are un impact pozitiv asupra prevenirii anumitor probleme de sănătate și boli, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul de tip II etc.

10.

Sistemele de monitorizare a condiției fizice pot evalua amploarea problemei reprezentate de inactivitatea fizică, precum și eficacitatea oricăror politici, planuri de acțiune sau inițiative adoptate la nivel local, național sau la nivelul UE.

11.

Conceptul de activitate fizică de-a lungul vieții ar trebui să se bazeze pe activitatea fizică regulată desfășurată pe parcursul vieții unei persoane care poate fi favorizată de monitorizarea bazată pe date concrete a condiției fizice pe tot parcursul vieții vizând menținerea sănătății fiecărei persoane pe tot parcursul vieții.

12.

Activitatea fizică regulată și suficientă (5) este importantă pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor și a adolescenților, atât din punct de vedere fizic, cât și la nivelul abilităților lor mentale și sociale.

13.

În contextul unui stil de viață activ și sănătos al adulților, activitatea fizică regulată este deosebit de importantă, chiar dacă o persoană începe să practice exerciții fizice numai după ce atinge vârsta adultă. Activitatea fizică regulată este, de asemenea, un factor important în prevenirea scăderii nivelurilor de performanță la locul de muncă. Având în vedere că adulții își petrec o treime din viață la locul de muncă, mediul de lucru este extrem de important pentru promovarea activității fizice a angajaților.

14.

Adesea grupurile dezavantajate (6) prezente în toate grupele de vârstă nu fac suficientă activitate fizică din cauza oportunităților mai reduse și a accesului limitat, ceea ce le expune unui risc mai mare de a dezvolta anumite boli. Ar trebui să oferim acestor grupuri-țintă oportunități egale, permițându-le să participe la activități fizice regulate și la programe sportive adaptate lor.

15.

În conformitate cu conceptul de activitate fizică de-a lungul vieții, impactul pe termen lung ar trebui să fie creșterea activității fizice în rândul cetățenilor europeni, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea fizică și mintală și de a reduce presiunea asupra sistemelor noastre de sănătate și a costurilor legate de sănătate (7). Ori de câte ori este posibil, agendele de politici ar trebui coordonate, iar cooperarea transsectorială ar trebui încurajată pentru a obține cele mai bun rezultat posibil.

16.

Un stil de viață sănătos: în multe țări, politicile din domeniul sănătății publice și al sportului urmăresc în primul rând să încurajeze cetățenii să adopte un stil de viață activ și sănătos pe tot parcursul vieții și să participe la activități fizice și sportive (8). Mai multe inițiative de proiecte europene vizează, de asemenea, integrarea activității fizice în programa de studii medicale cu scopul de a asigura într-un mod mai adecvat consilierea și sprijinul pentru activitatea fizică în mediul clinic (9).

17.

Monitorizarea: anumite țări monitorizează schimbările la nivelul condiției fizice a populației lor și, de asemenea, pot oferi fiecărei persoane feedback voluntar în această privință. Anumite țări au instituit sisteme prin care pot monitoriza și evalua anual performanța fizică a elevilor și tinerilor (10).

18.

Cooperarea transsectorială: promovarea și monitorizarea activității fizice ar trebui abordate într-un mod transsectorial, în conformitate cu RGPD. Nu numai instituțiile legate de sport joacă un rol în promovarea activității fizice și monitorizarea condiției fizice, ci și instituțiile legate de sănătatea publică, infrastructură, educație și formare, mediul de lucru, tineret etc. Prin urmare, ar trebui să implice guvernul, societatea civilă, cluburile sportive, comunitățile locale etc. în ansamblu.

19.

Schimbarea comportamentală este o chestiune de dezvoltare pe termen lung și de respectare a orientărilor privind activitatea fizică (11), care recomandă integrarea unei activități fizice suficiente în viața de zi cu zi. Aceasta înseamnă că politica ar trebui, de asemenea, să fie pusă în aplicare într-un mod integrat și să se concentreze asupra diferitelor momente ale zilei și a diferitelor contexte ale vieții de zi cu zi.

20.

Mass-media: mass-media poate juca un rol în promovarea responsabilității sociale, a activităților sportive și a campaniilor care vizează sensibilizarea cu privire la beneficiile activității fizice și reducerea inactivității.

21.

Inițiative și proiecte europene: diferite proiecte și inițiative europene contribuie la dezvoltarea unor politici vizând promovarea unui stil de viață sănătos, precum și la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a condiției fizice pentru a furniza date comparabile, valabile și fiabile în toate statele membre ale UE. Acest lucru poate ajuta factorii de decizie să facă posibilă activitatea fizică de-a lungul vieții și să obțină un impact mai puternic asupra sănătății.

22.

Să promoveze și să încurajeze în continuare activitatea fizică de-a lungul vieții în rândul populației, inclusiv al grupurilor dezavantajate, concentrându-se pe reducerea inactivității fizice prin schimbul de bune practici, de exemplu, recurgerea la tehnologii mobile și wireless, precum și la mass-media și la alte canale de comunicare.

23.

Să sprijine inițiativele și campaniile la nivel național, regional și/sau local care încurajează activitatea fizică, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și participarea tuturor la activități sportive, cum ar fi Săptămâna europeană a sportului, HealthyLifestyle4All, Eurobarometrul privind sportul și activitatea fizică, ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu – chestionarul privind activitatea fizică (EHIS-PAQ) etc.

24.

După caz și cu respectarea RGPD, să instituie și să promoveze sisteme de monitorizare a condiției fizice la nivel național, regional și/sau local, bazate pe date concrete, care să motiveze populația să practice activitatea fizică de-a lungul vieții, cu rapoarte de feedback individuale adecvate și cu urmărirea modificărilor la nivelul condiției fizice, pe bază voluntară, și să furnizeze informații valoroase pentru elaborarea politicilor (12).

25.

Să sprijine, printr-o abordare transsectorială, politicile de la toate nivelurile privind crearea unor spații publice accesibile și durabile, în care toți cetățenii să poată desfășura activități sportive sau activități fizice de-a lungul vieții, precum cartierele, zonele nou construite, trotuarele cu piste de biciclete sau de jogging, infrastructurile sportive în școli și universități etc., de exemplu prin intermediul fondurilor politicii de coeziune.

26.

Să identifice și să sincronizeze la toate nivelurile, cu implicarea tuturor autorităților publice relevante și a comunității științifice, acele politici și măsuri care au drept scop să inspire populația să se implice în activități sportive sau activități fizice de-a lungul vieții și să încurajeze factorii de decizie de la nivel sectorial să țină seama într-o mai mare măsură, în politicile lor respective, de beneficiile pe care le pot aduce activitatea fizică de-a lungul vieții și monitorizarea condiției fizice a populației.

27.

Să facă schimb de bune practici cu privire la modalitățile prin care populația să fie motivată să facă mișcare și să practice exerciții fizice de-a lungul zilei și să facă schimb de informații cu privire la instrumentele și inițiativele de politică eficace din diferite medii ale vieții de zi cu zi vizând stimularea activității fizice, inclusiv în școli și la locul de muncă.

28.

Să consolideze, acolo unde este posibil, colaborarea cu sectorul sănătății în ceea ce privește prescrierea de activități fizice și consilierea în acest sens din partea personalului medical și a profesioniștilor specializați.

29.

Să analizeze posibilitatea de a sprijini dezvoltarea unui sistem de date armonizat care să permită monitorizarea activității fizice la nivel european, pentru a evalua mai precis consecințele sociale, economice și asupra sănătății.

30.

Să promoveze cunoașterea datelor concrete privind costurile riscurilor pentru sănătate legate de inactivitatea fizică, în special cheltuielile pentru sănătate, și să confere vizibilitate datelor respective, pentru a contribui la sprijinirea procesului decizional public cu privire la investițiile care să fie realizate la nivel european în acest domeniu.

31.

Să sprijine schimbul de bune practici privind proiectele și rețelele de succes existente în domeniul promovării activității fizice de-a lungul vieții și al monitorizării condiției fizice, implicând, după caz, rețeaua de puncte focale HEPA. Pentru a facilita monitorizarea condiției fizice în întreaga Europă și pentru a crea o structură pentru elaborarea rapidă de politici bazate pe date concrete, să promoveze aceste practici împreună cu rețeaua de puncte focale HEPA pe o platformă europeană corespunzătoare.

32.

Să ia în considerare posibilitatea finanțării din partea UE, de exemplu prin programul Erasmus +, InvestEU etc., ceea ce ar putea sprijini cooperarea europeană pentru a promova instituirea unor sisteme naționale, regionale și/sau locale de monitorizare a condiției fizice.

33.

Să informeze statele membre și mișcarea sportivă cu privire la programele și inițiativele de finanțare relevante ale UE care pot fi utilizate pentru a sprijini proiecte transsectoriale legate de sport și de activitatea fizică și pentru a promova un stil de viață sănătos, precum și pentru instituirea unor sisteme naționale, regionale și/sau locale de monitorizare fizică, de exemplu prin Erasmus +, programul EU4Health, Orizont Europa, InvestEU etc.

34.

Să aibă în vedere utilizarea platformelor gratuite existente (13), în conformitate cu RGPD, pentru monitorizarea condiției fizice a cetățenilor ca instrument de diagnostic și motivațional pentru activitatea fizică de-a lungul vieții.

35.

Să evidențieze mai clar oportunitățile de implicare a cetățenilor, pe tot parcursul vieții, în activități sportive și fizice ca parte a activităților, proiectelor și inițiativelor lor, inclusiv pentru grupuri-țintă diferite.

36.

Să coopereze îndeaproape cu părțile interesate din alte sectoare pentru a aborda lacunele existente privind punerea la dispoziție de oportunități de implicare în activități sportive și fizice în diferite contexte ale vieții de zi cu zi.

37.

Să se implice activ, dacă este cazul, în elaborarea unor sisteme și strategii naționale, regionale și locale de monitorizare a condiției fizice pentru a spori activitatea fizică a cetățenilor de-a lungul vieții.

38.

Să adapteze instrumentele de comunicare, în conformitate cu RGPD, la publicul-țintă, pe baza unor acțiuni concrete.

1.

Disponibilitatea și accesibilitatea efectivă a conținutului audiovizual și mediatic european sunt din ce în ce mai importante pentru dezvoltarea durabilă a sectorului mass-media european și sunt legate în mod intrinsec de promovarea diversității culturale și lingvistice […] ca atu principal al competitivității sale.

2.

În vederea atingerii acestui obiectiv, măsuri de politică sectoriale și orizontale specifice ar trebui să asigure o vizibilitate adecvată a operelor audiovizuale europene și a conținutului mediatic european și să stimuleze noi surse de finanțare și noi modele de distribuție, având în vedere prezența în creștere la nivel mondial a furnizorilor de servicii și a platformelor audiovizuale și de conținut mediatic.

3.

Astfel de măsuri sunt cu atât mai importante cu cât pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra nivelului și structurii finanțării conținutului audiovizual european. Aceasta a accelerat tendințele pieței de creștere a cererii și a ofertei de conținut din partea furnizorilor online în ceea ce privește ponderea de opere cinematografice și de alte opere audiovizuale care provin de pe diferite piețe naționale, relațiile dintre lansările în cinematografe și de video la cerere de succes, precum și vizibilitatea inegală a acestor opere pe diferite piețe (1).

4.

Odată cu creșterea cererii de conținut disponibil online, apar modele de afaceri evoluate de finanțare a investițiilor de către furnizorii de servicii video la cerere și de acordare de licențe, în timp ce majoritatea conținutului audiovizual și mediatic european este încă produsă de actori tradiționali, cum ar fi societățile de mass-media publice și private și producătorii independenți care dețin capacitatea de a dezvolta noi proiecte și noi talente[…]. În timp ce finanțarea publică este mai importantă pentru unele sectoare în comparație cu altele, în același timp persistă diferențe între sistemele și capacitățile diferitelor țări.

5.

În plus, pandemia de COVID-19 a adâncit decalajul dintre veniturile provenite din publicitatea pe internet și cele obținute prin publicitatea tradițională. Până la criza provocată de pandemia de COVID-19, publicitatea televizată și-a menținut destul de bine poziția concurențială față de utilizarea publicității pe internet, însă ponderea publicității online a crescut în 2021 (2).

6.

Distribuția de conținut audiovizual și mediatic are loc din ce în ce mai mult online, în special prin intermediul platformelor online, și joacă un rol important în fluxul de venituri al societăților de mass-media. Întrucât conținutul creativ și cultural are un potențial economic ridicat pentru Europa, atât online, cât și offline, este important să se asigure un acces echitabil la acesta, în vederea protejării dezbaterii democratice, a pluralismului mass-mediei și a diversității culturale și lingvistice.

7.

Pentru a spori disponibilitatea și competitivitatea conținutului audiovizual și mediatic european, ar trebui luate măsuri suplimentare cu privire la următoarele priorități:

8.

Întrucât diversitatea culturală și creativitatea se află în centrul sectorului audiovizual și al mass-mediei europene aflate în concurență cu alte conținuturi disponibile pe scară largă pe piața internațională, este important să se consolideze capacitățile acestor sectoare pentru ca ele să ajungă la un public mai larg, pentru a spori circulația conținutului și pentru a promova diferitele sale expresii, inovarea și talentele, menținând, în același timp, bunurile noastre culturale strategice.

9.

Soluțiile digitale pot facilita o mai mare accesibilitate, în timp ce coproducțiile, sprijinul pentru distribuția transfrontalieră, un sector cinematografic și al distribuției dinamic și independent, precum și promovarea diversității lingvistice și a libertății de creație pot avea un impact major asupra concretizării unei mai mari disponibilități a conținutului și a îmbunătățirii competitivității sectorului audiovizual.

10.

Coproducțiile, precum și colaborarea internațională între profesioniști de la toate nivelurile lanțului valoric (creare, formare, dezvoltare, producție, promovare, distribuție), facilitează distribuția transfrontalieră a operelor audiovizuale, contribuie la intensificarea dezvoltării acestui sector în țările partenere și sprijină îmbunătățirea schimburilor culturale și economice.

11.

În conformitate cu principiul subsidiarității, coproducțiile internaționale fac obiectul unor sisteme de finanțare și al unor capacități audiovizuale diferite în statele membre, cu cote diferite de conținut european diversificat pe piețele europene și internaționale.

12.

Pentru ca operele audiovizuale europene să aibă succes atât pe piețele europene, cât și pe cele internaționale, este extrem de important ca conținutul să îndeplinească standarde înalte în ceea ce privește calitatea și inovarea, să reflecte diversitatea culturală și tematică a societății europene, precum și, după caz, să fie de interes internațional.

13.

Valoarea istorică și culturală a arhivelor audiovizuale constituie un atu important pentru acest sector și trebuie protejată în vederea facilitării difuzării și a posibilei reutilizări a acestui conținut în interesul public.

14.

În ceea ce privește libertatea de creație, este important să se protejeze libertatea de exprimare, pluralismul mass-mediei și diversitatea opiniilor și a ideilor, care se numără printre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

15.

Ar trebui acordată o atenție deosebită accesibilității conținutului pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici.

16.

Serviciile publice de mass-media din Europa joacă un rol semnificativ în protejarea interesului public, în încurajarea diversității opiniilor, în crearea de conținut și de idei noi și inovatoare, precum și în combaterea dezinformării și a informării greșite.

17.

Remunerarea echitabilă a autorilor, a producătorilor și a altor titulari de drepturi este esențială pentru libertatea de creație și independența economică a acestora, precum și pentru sustenabilitatea, originalitatea și competitivitatea sectorului mass-mediei.

18.

O participare de gen echilibrată, precum și o participare favorabilă incluziunii sociale contribuie la îmbunătățirea calității și la lărgirea orizonturilor conținutului audiovizual și mediatic european.

19.

Să faciliteze coproducțiile, în special prin promovarea unui model european de coproducție, și să promoveze circulația acestora atât în țările implicate, cât și în afara acestora, ținând seama, în același timp, de contextul în evoluție al investițiilor de către furnizori de servicii de video la cerere (3).

20.

Să încurajeze schimbul de know-how privind coproducțiile și să stimuleze colaborarea încă din primele etape ale dezvoltării coproducțiilor și în rândul profesioniștilor de-a lungul întregului lanț valoric.

21.

Să elaboreze politici îmbunătățite în vederea stimulării competitivității sectorului european audiovizual prin promovarea creării de conținut european de înaltă calitate care să poată atrage un public mai larg, sprijinind în același timp autorii, drept principalii creatori de conținut, și coproducțiile, precum și a distribuirii de conținut original.

22.

Să încurajeze o mai mare disponibilitate a conținutului original în diferite versiuni lingvistice și să sprijine dezvoltarea de soluții digitale care să permită diversitatea lingvistică și să asigure posibilitatea de a urmări conținutul în limba originală.

23.

Să promoveze elaborarea unor instrumente de marketing eficiente și a unor strategii privind publicul cinematografic și să consolideze educația în domeniul mass-mediei și al cinematografiei, luând în considerare, în același timp, analiza publicului și așteptările acestuia.

24.

Să promoveze echilibrul de gen și diversitatea socială în crearea de conținut prin introducerea de stimulente pentru a încuraja părțile interesate din sectorul audiovizual să depună eforturi în direcția egalității, diversității și incluziunii, respectând în același timp libertatea de creație.

25.

Să depună eforturi pentru a se asigura că conținutul arhivelor naționale și al institutelor de film de patrimoniu este protejat și promovat și că acesta este disponibil pe o scară mai largă, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în cauză.

26.

Să sprijine în continuare, prin intermediul programului Europa creativă, rețelele MEDIA de servicii europene independente de video la cerere care au o pondere ridicată de conținut european și care fac acest conținut vizibil prin activități de promovare.

27.

Prin intermediul Forumului filmului european, să mențină procesul de consultare cu statele membre și cu toate părțile interesate relevante cu privire la modalitățile de stimulare a circulației pe termen lung a conținutului european care provine din coproducții și din alte forme de colaborare transfrontalieră, ținând seama, în același timp, de rezultatul dialogului cu industria audiovizuală anunțat în Planul de acțiune pentru mass-media cu privire la modalitățile de îmbunătățire a accesului transfrontalier la conținutul audiovizual, precum și a disponibilității acestuia.

28.

Accesul la conținut și informații audiovizuale diverse în toate limbile UE, precum și la conținuturi fiabile și demne de încredere este extrem de important.

29.

Serviciile publice de mass-media din Europa joacă un rol important în protejarea valorilor democratice, încurajarea diversității opiniilor și sporirea disponibilității și competitivității conținutului european, în special atunci când utilizează instrumente tehnologice inovatoare.

30.

Reglementările privind promovarea și vizibilitatea conținutului audiovizual și mediatic european sunt menite să joace un rol important în asigurarea pluralismului mass-mediei, în consolidarea diversității culturale și a competitivității internaționale, precum și în promovarea producției independente.

31.

În comparație cu modalitățile tradiționale de distribuție, poate fi o provocare pentru consumatori să găsească opere europene pe platformele de video la cerere. Prin urmare, este important să se efectueze o analiză a pieței și să se evalueze eficacitatea măsurilor privind vizibilitatea.

32.

Să accelereze transpunerea DSMAV revizuite (4), deoarece punerea sa în aplicare efectivă va contribui la îmbunătățirea accesului online la opere europene.

33.

Să stimuleze dezbaterea privind soluțiile existente și cele preconizate referitoare la promovarea operelor europene și să facă posibil schimbul de bune practici privind măsurarea vizibilității operelor europene în funcție de diferite modele de afaceri.

34.

Să dezvolte schimbul de bune practici și să intensifice cooperarea dintre autoritățile de reglementare din domeniul audiovizualului și organizațiile de finanțare a filmelor.

35.

Să îmbunătățească și să faciliteze descoperirea conținutului online disponibil în mod legal și creativ în toate limbile Uniunii Europene, în special prin intermediul unor instrumente online precum Agorateka (5), cu scopul de a-l face ușor de identificat în rândul unei game largi de alte conținuturi.

36.

Să încurajeze dezvoltarea unor baze de date precum Lumiere VOD (6) pentru a facilita verificarea țării de origine a operelor europene.

37.

Să promoveze sprijinul continuu pentru distribuția în cinematografe a operelor europene, inclusiv sprijinul pentru distribuitorii mai mici și independenți pentru circulația unei mari diversități de filme europene, precum și sprijinirea festivalurilor drept canale eficace pentru un conținut original și divers, atât la nivel național și european, cât și internațional.

38.

Să evalueze și să discute situația actuală a operelor europene în Uniunea Europeană, ținând seama de poziția pe piață a diferitelor părți interesate și de toți ceilalți factori relevanți (condiții de concurență echitabile, particularități audiovizuale și lingvistice în diferite țări, definiția actuală a operelor europene (7) etc.), cu scopul de a asigura o piață diversificată, echitabilă și echilibrată pentru operele europene.

39.

Să reflecteze asupra suveranității digitale și tehnologice a Europei, luând în considerare furnizorii europeni existenți, și să analizeze valoarea adăugată a unei posibile platforme europene, în cooperare cu serviciile publice de mass-media, care ar urma să includă conținut european din statele membre care să fie pus la dispoziția unui număr cât mai mare de cetățeni ai UE, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală implicate și a reglementărilor actuale din domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat.

40.

Să încurajeze serviciile publice de mass-media să ofere noi oportunități producătorilor independenți în privința creării și promovării de conținut european.

41.

Să dezvolte și să încurajeze noi scheme de promovare a producției și distribuției de opere audiovizuale europene destinate copiilor și tinerilor adulți.

42.

Să joace în continuare un rol activ în facilitarea punerii în aplicare fără probleme a DSMAV, prin activități precise de monitorizare și raportare și prin sprijin acordat statelor membre.

43.

Să analizeze situația pieței audiovizuale europene, punând accentul pe principalele provocări și dezechilibre din perspectiva UE și pe posibilele soluții.

44.

Pentru a-și realiza dezvoltarea durabilă, sectorul mass-media trebuie să își valorifice atuurile (cum ar fi creativitatea și diversitatea culturală), să asigure disponibilitatea și vizibilitatea conținutului și să se adapteze la provocările și oportunitățile oferite de transformarea digitală.

45.

Platformele și furnizorii online, în calitatea lor de actori mondiali în economia digitală, au un rol important în asigurarea disponibilității, accesibilității și distribuției conținutului. Totodată, aceștia devin din ce în ce mai relevanți pentru dezbaterea democratică, diversitatea culturală, respectarea drepturilor și valorilor fundamentale, protecția minorilor împotriva conținutului dăunător și protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

46.

Acordarea de licențe teritoriale și exclusive este în continuare esențială pentru libertatea de creație, pentru sustenabilitatea și finanțarea sectorului, precum și pentru a oferi baza pentru dezvoltarea de noi modele de afaceri.

47.

Să promoveze practici de acordare a licențelor menite să asigure o relație mai echitabilă între furnizorii de servicii de video la cerere, platforme, producătorii independenți și alți titulari de drepturi de-a lungul lanțului valoric și să încurajeze elaborarea de măsuri menite să permită furnizarea de informații transparente și cuprinzătoare privind utilizarea operelor audiovizuale în cadrul serviciilor online, inclusiv posibilitatea de a accesa date privind numărul total de vizualizări și teritoriile.

48.

Să promoveze competitivitatea sectorului audiovizual european, ținând seama de rolul jucat de acordarea de licențe teritoriale și exclusive pentru drepturi în sistemul de finanțare a operelor europene. Chestiunea acordării de licențe ar trebui, de asemenea, să fie inclusă în dialogul anunțat în Planul de acțiune pentru mass-media privind circulația operelor audiovizuale.

49.

Să promoveze și să sprijine abordările în materie de finanțare axate pe inovare, creștere, tehnologii și structura industriei.

50.

Să promoveze în continuare acțiunile relevante din cadrul Planului de acțiune pentru mass-media, promovând transformarea și reziliența societăților independente din domeniul audiovizualului și al mass-mediei, în special MediaInvest, vizând stimularea investițiilor în producția și distribuția audiovizuală, precum și instrumentul interactiv de orientare a societăților mass-media prin diverse instrumente de sprijin.

51.

Să încurajeze sporirea volumului de opere audiovizuale europene în cataloagele la cerere cu filme de calitate care să acopere o gamă largă de subiecte și grupe de vârstă și să evalueze posibilitatea de a crea parteneriate public-privat pentru difuzarea de conținut de înaltă calitate la nivel național, european și internațional.

52.

Să se concentreze asupra investițiilor în reziliența cetățenilor prin intermediul unor măsuri legate de educația în domeniul digital și în cel al mass-mediei, pentru a promova dobândirea de cunoștințe și gândirea critică. Acest lucru ar trebui să le confere utilizatorilor capacitatea de a identifica conținuturile ilegale și dezinformarea, precum și de a înțelege funcționarea instrumentelor de recomandare algoritmică și de a beneficia de posibilitatea de a descoperi conținuturi.

53.

Să consolideze și să îmbunătățească formarea profesioniștilor și a societăților pentru a le ajuta să se adapteze la modelul de creație și distribuție în schimbare în contextul sistemelor bazate pe inteligența artificială (IA) și să promoveze procesele de recalificare și perfecționare.

54.

Să promoveze și să sprijine noile posibilități pe care le oferă economia digitală pentru distribuirea conținutului, acordând o atenție deosebită unui echilibru just între dezvoltarea sistemelor de IA și utilizarea conținutului de către acestea, pentru a garanta atât competitivitatea sectorului IA, cât și a sectorului audiovizual și mass-media. În acest context, să asigure condiții de concurență echitabile între părțile interesate relevante și să ajute sectorul audiovizual și mass-media să prospere fără a împiedica dinamica inovării.

55.

Să ia toate măsurile necesare pentru a preveni accesul la conținutul audiovizual ilegal la nivel național și la nivelul UE și să instituie măsuri eficace de asigurare a respectării normelor online împotriva încălcărilor la scară comercială.

56.

Să ia măsurile necesare pentru a permite sectorului mass-media să valorifice oportunitățile oferite de Pactul verde european și de Legea europeană a climei.

57.

Să discute posibilele inițiative de politică legate de cadrul pentru publicitatea pe internet în vederea asigurării unor norme de publicitate echitabile pentru internet și pentru publicitatea tradițională în ceea ce privește conținutul audiovizual și mediatic.

58.

Să garanteze independența organizațiilor mass-media și să ia măsuri, după caz, pentru a garanta transparența și pluralismul în sectorul mass-media.

59.

Să reducă sarcina administrativă legată de accesul la finanțare pentru conținutul european, respectând totodată pe deplin cerințele Regulamentului financiar.

1.

Arhitectura și mediul construit sunt expresia culturii trecute și a celei prezente, a modurilor de viață și a valorilor. Ele instituie fondul patrimoniului cultural al viitorului și contribuie la modelarea societăților și a identităților noastre.

2.

Mediul construit (1) este reflexia unei comunități, iar responsabilitatea pentru calitatea sa globală le revine organismelor relevante din sectorul public și altor părți interesate, în cadrul unei cooperări strânse cu toți cetățenii.

3.

Este important să se asigure faptul că atât dezvoltarea fondului construit existent – prin restaurare, renovare, reutilizare adaptativă și conservare –, cât și crearea de clădiri și spații noi se realizează la un nivel de înaltă calitate.

4.

Arhitecții, printre alții, joacă un rol central în toate etapele dezvoltării unei arhitecturi de înaltă calitate și a unui mediu de viață și, prin urmare, pot contribui în mod semnificativ la interesul public luând în considerare diversitatea teritorială și nevoile societății civile.

5.

Cultura, arhitectura de înaltă calitate (2) și mediul construit contribuie în multe feluri la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) (3) ale Organizației Națiunilor Unite. Ele pot contribui la punerea în aplicare a Pactului verde european (4) și a obiectivului său de a face din Europa, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic.

6.

NBE este o inițiativă transdisciplinară care combină trei dimensiuni interconectate: estetica, durabilitatea și incluziunea. Aceasta se bazează pe o abordare participativă și își propune să implice toate persoanele din întreaga Uniune, inclusiv pe cele din grupuri dezavantajate, în conformitate cu Agenda 2030 a ONU și cu obiectivul Pactului verde european de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

7.

Inițiativa NBE se inspiră din Bauhausul (5) originar, care urmărea deja o abordare globală, durabilă, de înaltă calitate și incluzivă în ceea ce privește designul, arhitectura și arta.

8.

Pe lângă faptul că respectă patrimoniul cultural divers al Europei, inițiativa NBE își propune să creeze un context care să faciliteze transformarea mediului de viață și sporirea frumuseții, a durabilității și a caracterului incluziv modului nostru de viață, printre altele prin inovare și arhitectură de înaltă calitate (6), design, urbanism și multe alte domenii artistice și creative.

9.

Patrimoniul cultural și arhitectural al Europei constituie un criteriu de referință important pentru calitatea experimentală și fizică a mediului nostru construit. Este, de asemenea, un atu puternic care poate inspira și stimula coeziunea socială, inovarea, transformarea și regenerarea. Prin urmare, inițiativa NBE recunoaște importanța patrimoniului nostru arhitectural și arheologic, a peisajelor, precum și a patrimoniului cultural material și imaterial.

10.

Natura multidimensională a arhitecturii de înaltă calitate și a mediului construit necesită cooperare intersectorială, participare, cocreare și abordări transdisciplinare, în special în ceea ce privește durabilitatea și coerența politicilor.

11.

Pandemia de COVID-19 a declanșat o mobilizare a finanțării la toate nivelurile de guvernanță, printre altele pentru arhitectura de înaltă calitate și pentru mediul construit. Aceste resurse financiare ar trebui utilizate într-un mod durabil și orientat spre calitate, în concordanță cu principiile Instrumentului de la Davos privind calitatea culturii construirii (Baukultur) (IDCB), cu recomandările Grupului de experți pentru MDC (7) și cu principiile de calitate revizuite ale ICOMOS pentru intervențiile finanțate din fonduri UE cu potențial impact asupra patrimoniului cultural (8).

12.

să reafirme rolul culturii și al patrimoniului cultural ca fiind intrinsec mediului construit și mediului de viață și inseparabil de acestea și ca reprezentând o contribuție importantă la dezvoltarea durabilă, inclusiv la economia circulară, coeziunea socială și teritorială, mediu, obiectivele în materie de biodiversitate și climă, precum și la prosperitatea și bunăstarea tuturor cetățenilor din Europa;

13.

Să faciliteze sinergii adecvate între inițiativa NBE și alte procese care îi implică pe cetățenii din Europa, cum ar fi Conferința privind viitorul Europei (9), precum și alte strategii și planuri de acțiune care promovează calitatea arhitecturală și estetică, de tipul inițiativei Valul de renovări al clădirilor (10), și accesibilitatea, cum ar fi Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (11).

14.

să contribuie la crearea unei înțelegeri globale și a unei culturi comune a arhitecturii de înaltă calitate prin sporirea sensibilizării, de exemplu prin educație formală, nonformală și informală începând de la o vârstă fragedă, precum și prin promovarea și diseminarea pe scară largă a informațiilor privind inițiativa NBE și rolul pe care îl joacă în cadrul acesteia cultura, arhitectura de înaltă calitate și mediul construit;

15.

Să depună eforturi cu scopul de a contura, pentru arhitectură și mediul construit, o viziune globală, incluzivă, transdisciplinară, motivată de o înaltă calitate și pe termen lung prin integrarea diferitelor politici și cunoștințe de specialitate în toate procesele, orientările și proiectele de cocreare care modelează mediul nostru de viață, inclusiv raportul Grupului de experți pentru MDC (12).

16.

Să ia în considerare o abordare întemeiată pe calitate care să includă principiile de calitate stabilite în IDCB (13) ca bază pentru alegeri și decizii în cunoștință de cauză pe parcursul întregului ciclu de viață al structurilor construite și al planificării și gestionării peisajului (proiectare, planuri de investiții, mecanisme de finanțare, măsuri de sprijin, procese de planificare, întreținere, renovare, conservare, reutilizare adaptativă, demolare și reciclare).

17.

Să stimuleze creșterea durabilă, condițiile de locuit favorabile și inovarea în zonele urbane și rurale europene prin aplicarea unor criterii globale și de înaltă calitate, a metodelor de cocreare și a principiilor ICOMOS pentru furnizarea de sprijin financiar din partea UE pentru proiectele în materie de arhitectură și de mediu construit, după caz.

18.

Să promoveze optimizarea eficienței energetice a fondului construit existent printr-o abordare globală, respectând totodată toate criteriile IDCB, inclusiv conservarea patrimoniului construit.

19.

Să exploreze soluții pentru a permite accesul la locuințe decente și la prețuri accesibile, în special pentru tinerii care intră pe piața forței de muncă, precum și pentru alte grupuri sociale vulnerabile.

20.

Să includă principiile cocreării participative prin implicarea tuturor părților interesate relevante în procese precum luarea deciziilor, planificarea, proiectarea și construcția în ceea ce privește mediul construit și mediul de viață, precum și planificarea spațială la toate nivelurile de guvernanță relevante.

21.

să promoveze o abordare care să respecte dialogul dintre patrimoniul cultural existent, contextul peisagistic și creația contemporană, inclusiv, acolo unde este relevant, printr-o reutilizare adaptativă.

22.

Să creeze cadre favorabile pentru o arhitectură de înaltă calitate care să stea la baza normelor privind achizițiile publice, a simplificării reglementărilor și a procedurilor inovatoare care promovează o abordare întemeiată pe înalta calitate în locul uneia bazate exclusiv pe costuri, prin aplicarea bunelor practici în materie de desfășurare a concursurilor în domeniul arhitecturii publice, al arhitecturii peisagistice și al planificării spațiale.

23.

Să promoveze și să consolideze în continuare gradul de sensibilizare, cunoștințele și competențele factorilor de decizie și ale echipelor formate în acest scop la toate nivelurile de guvernanță relevante, inclusiv ale experților tehnici și ale contractanților, pentru a le permite acestora să utilizeze criterii și standarde de înaltă calitate în deciziile pe care le iau în legătură cu arhitectura și mediul construit pentru toți.

24.

Să promoveze utilizarea optimă a programelor de finanțare relevante ale UE și a altor instrumente de finanțare disponibile în următoare scopuri:

25.

Să mențină dinamica și să continue procesul de reflecție și de desfășurare de schimburi privind rolul cultural, social, economic și ecologic al arhitecturii de înaltă calitate și al mediului construit.

26.

să consolideze coerența politicilor pentru o arhitectură de înaltă calitate și un mediu construit printr-o coordonare adecvată între toate ministerele, nivelurile administrative, agențiile și serviciile relevante pentru a integra o abordare globală și bazată pe calitate în toate politicile și activitățile care au un impact asupra mediului construit și al mediului de viață;

27.

să promoveze integrarea NBE și a principiilor și abordărilor economiei circulare în strategiile naționale de dezvoltare socioeconomică și teritorială, inclusiv designul și arhitectura durabile;

28.

să instituie și să sprijine, la nivelurile de guvernanță corespunzătoare, grupuri consultative de experți alcătuite din arhitecți și din alți profesioniști relevanți, cum ar fi echipele de arhitecți din serviciile publice centrale și urbane (14), precum și proceduri orientate spre calitate pentru a asigura sau a consolida includerea competențelor și a aptitudinilor profesionale necesare în procesele decizionale în vederea obținerii unor rezultate de înaltă calitate;

29.

să desemneze o entitate ca punct de contact pentru inițiativa NBE și să stabilească contacte cu comunitățile la nivel local, urmând o abordare teritorială (15), pentru a implica, după caz, toți membrii societății civile și toate părțile interesate relevante;

30.

să capaciteze actorii care promovează aspectele culturale și calitative ale mediului construit și ale mediului de viață în rândul tuturor categoriilor de public și să le furnizeze un sprijin adecvat.

31.

să faciliteze adoptarea IDCB, cu cele opt criterii de calitate ale sale, în investițiile, cadrele de reglementare și programele de finanțare ale UE relevante și să aplice aceste principii de calitate ca proprietar, dezvoltator și utilizator de bunuri imobiliare;

32.

să ofere oportunități de cercetare, de consolidare a capacităților și de învățare inter pares în domeniul culturii, al arhitecturii de înaltă calitate și al mediului construit pentru toți în toate programele relevante ale UE;

33.

să urmărească realizarea de sinergii între regulamentele, programele și politicile relevante existente și planificate ale UE cu scopul de a asigura coerența tranziției verzi și a celei digitale cu principiile și obiectivele NBE și să integreze cooperarea și procesul decizional interdisciplinare;

34.

să faciliteze informarea și accesul la instrumentele financiare disponibile pentru a sprijini proiectele legate de un mediu de viață de înaltă calitate, inclusiv inițiativele la scară mică pe teren și proiectele din sectoarele culturale și creative;

35.

să țină seama de echilibrul geografic, precum și de diversitatea geografică, climatică, economică, socială și culturală a UE atunci când concep și pun în aplicare strategiile, proiectele și acțiunile NBE;

36.

să promoveze sinergiile dintre artă, arhitectură, arhitectura peisagistică și de interior, planificarea spațială, design și artizanat, precum și modele inovatoare de formare pentru arhitecți și alți profesioniști din domenii conexe, inclusiv formarea în tehnologiile digitale de vârf;

37.

să promoveze funcția siturilor istorice în ceea ce privește îmbunătățirea mediului fizic existent și emergent al comunităților locale prin utilizarea tehnologiilor digitale de ultimă generație în documentarea și prezentarea mediului construit și a mediului de viață;

38.

să consolideze sensibilizarea și cooperarea transsectorială prin promovarea inițiativei NBE, a Declarației de la Davos și a principiilor ICOMOS în rândul sectoarelor de politică relevante, în special în sectoarele implicate în modelarea mediului construit și a mediului de viață;

39.

Să raporteze periodic Consiliului și/sau grupurilor sale de pregătire, precum și entităților desemnate ca puncte de contact pentru NBE cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a inițiativei NBE și să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre referitor la acțiunile întreprinse în urma acesteia la nivel național.

1.

Uniunea Europeană și statele sale membre au convenit că cooperarea la nivelul UE în domeniul tineretului „sprijină implicarea socială și angajamentul civic și urmărește să asigure că toți tinerii dispun de resursele necesare pentru a participa la viața societății” (1).

2.

Tinerii reprezintă unul dintre punctele forte ale societății noastre, pe lângă faptul că sunt titulari de drepturi individuale. Prin urmare, ei au dreptul de a participa în mod semnificativ la elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea și urmărirea politicilor care îi afectează, precum și la societate în general (2).

3.

„O democrație sănătoasă se bazează pe implicarea cetățenilor și pe o societate civilă activă, nu doar în perioada alegerilor, ci în permanență. [Tinerii] cetățeni implicați, informați și abilitați [și organizațiile care pledează pentru interesele lor] sunt cea mai bună garanție pentru reziliența democrațiilor noastre” (3) și pentru binele comun.

4.

Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum democrația, pluralismul, egalitatea și statul de drept. Respectarea drepturilor omului, libertatea, nediscriminarea, egalitatea de gen, toleranța și protecția minorităților sunt pietre de temelie inalienabile ale ideii europene (4).

5.

„Actuala pandemie de COVID-19 și consecințele sale socioeconomice au un impact negativ crescând asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept, inclusiv asupra spațiului civic” (5).

6.

Sporirea în continuare a participării tinerilor la procesele democratice, în conformitate cu Rezoluția Consiliului privind încurajarea participării politice a tinerilor la viața democratică în Europa (6), cu Concluziile Consiliului privind promovarea conștiinței democratice și a angajamentului democratic în rândul tinerilor din Europa (7) și cu Concluziile privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (8), va contribui la consolidarea spațiilor civice pentru tineri și va încuraja implicarea tinerilor în cadrul acestora.

7.

Spațiile civice pentru tineri sunt spații care permit participarea semnificativă a acestora la societate și reprezintă o parte esențială a oricărei societăți democratice (9). Acestea sunt medii politice, publice și sociale (online și offline) care îndeplinesc o serie de condiții juridice, instituționale, practice și în materie de politici pentru a le permite tinerilor să își exercite libertățile civice în ceea ce privește accesul la informații, exprimarea opiniilor lor și formarea de asociații sau organizații pentru a participa la viața publică, cu scopul de a influența și de a modela societățile.

8.

Întrucât spațiile civice pentru tineri sunt dinamice și în continuă schimbare, toate organizațiile democratice și independente active în domeniul tineretului și toate grupurile nonformale de tineri se dovedesc a fi actori-cheie în promovarea participării tinerilor și, prin urmare, ar trebui sprijinite și protejate.

9.

Tinerii au nevoie de spații civice libere, sigure, deschise, accesibile, incluzive și reprezentative, care să le permită să formeze asociații, să se implice în domenii legate de nevoile și interesele lor, indiferent de subiect, să se exprime cu privire la chestiuni publice și să participe la procesul decizional public.

10.

Implicarea activă în diverse spații civice a diferitelor grupuri de tineri, inclusiv a tinerilor vulnerabili sau a tinerilor a căror voce se face rar auzită, cum ar fi tinerii migranți, îi ajută să își dezvolte competențele necesare pentru implicarea civică. În același timp, aceasta promovează dezvoltarea personală, profesională și socială a acestora, contribuie la valorile Uniunii Europene (10), la coeziunea socială, la colaborarea între generații și garantează că democrația și cetățenia reflectă varietatea perspectivelor și pluralitatea existente în societate.

11.

Implicarea tinerilor în spațiile civice a fost un „catalizator important pentru diverse inovații sociale” (11), ceea ce arată că aceste spații contribuie la procese decizionale mai democratice și mai bine informate, consolidând astfel calitatea democrației. Pe de altă parte, tinerii sunt deosebit de vulnerabili la discriminare și la restricționarea spațiilor civice (12).

12.

Restrângerea spațiului civic pentru tineri și încălcările raportate ale drepturilor fundamentale și democratice reprezintă fenomene globale care ar putea reprezenta o amenințare la adresa democrațiilor din întreaga Europă, indiferent de dezvoltarea economică sau de localizarea geografică. Studiile arată că oportunitățile organizațiilor societății civile de tineret de a participa la procesele de elaborare a politicilor au fost, de asemenea, raportate ca fiind limitate (13).

13.

Organizațiile active în domeniul tineretului și grupurile nonformale de tineri ar trebui să fie implicate în dezvoltarea de proiecte-cheie cu privire la toate subiectele cuprinse în cele unsprezece obiective europene pentru tineret, printre altele. În plus, aceste organizații sunt esențiale pentru furnizarea de servicii și de sprijin pentru tineri și sunt adesea complementare serviciilor furnizate de autoritățile publice.

14.

Ca urmare a pandemiei de COVID-19, spațiile civice pentru tinerii din multe țări se reduc și mai mult, iar echivalentele lor în mediul online sunt adesea utilizate ca singura alternativă viabilă. Unele dintre lecțiile învățate sunt pozitive, de exemplu, găsirea unor noi funcționalități în spațiile digitale, însă migrarea către spațiile civice online a scos la iveală aspecte legate de acces (infrastructură), abilități (competențe) și siguranța online a tinerilor.

15.

O abordare universal valabilă nu este adecvată pentru crearea unui mediu propice sprijinirii organizațiilor active în domeniul tineretului și a grupurilor nonformale de tineri. Trebuie să se țină seama de un model universal, de diferitele medii culturale și geografice, de inegalitățile structurale, de inegalitatea de gen, precum și de alți factori care intervin, în cazul în care aceste aspecte împiedică tinerii și organizațiile societății civile de tineret să își desfășoare activitatea în mod liber și să participe în mod semnificativ.

16.

Expunerea excesivă la ecrane și la activitățile online are un impact negativ asupra sănătății mintale, fizice și sociale a tinerilor (14). Cu toate acestea, spațiile civice online au oferit multor tineri un refugiu important în care aceștia își pot valorifica drepturile civice, în special în timpul pandemiei de COVID-19. Totuși, deși aspectele legate de sănătate reprezintă o chestiune care trebuie luată în considerare, trebuie abordate, de asemenea, siguranța online și decalajul digital (inclusiv în ceea ce privește infrastructura și barierele cognitive). Prin urmare, găsirea unui echilibru adecvat între implicarea online și cea offline ar trebui să fie o prioritate pentru toate părțile interesate în ceea ce privește sprijinirea spațiilor civice pentru tineri.

17.

Să protejeze și să extindă spațiile civice pentru toți tinerii, în special pentru tinerii cei mai afectați de pandemia de COVID-19, și să instituie măsuri suplimentare pentru a garanta că tinerii din medii defavorizate și cu mai puține oportunități, în special cei din zone îndepărtate și rurale și cei cu dizabilități, pot avea acces la aceste spații și participa în cadrul acestora. Ar trebui, de asemenea, promovate vizibilitatea și accesibilitatea acestor spații pentru tineri.

18.

Să abordeze preocupările legate de procesele și instrumentele care cauzează o penurie de spații publice gratuite și accesibile sau care impun bariere semnificative pentru tinerii care doresc să aibă acces la spațiile civice și să participe în cadrul acestora, și anume instrumentele comerciale care utilizează algoritmi care oferă servicii personalizate de marketing, gentrificarea, migrația rurală și comercializarea sporită a spațiilor fizice și online (15).

19.

Să abordeze preocupările legate de viața privată a tinerilor care își exercită drepturile și libertățile civice, pentru a le asigura siguranța personală și a garanta respectarea drepturilor individuale, care ar trebui promovate într-un limbaj accesibil, și a le oferi controlul asupra datelor lor, în special prin prelucrarea sigură și legală a tuturor datelor care le aparțin care sau se referă la ei, astfel cum sunt definite în Regulamentul general al UE privind protecția datelor.

20.

Să ia în considerare barierele din calea participării online cu care se confruntă tinerii (printre altele, accesul la internet, competențele digitale, lipsa infrastructurilor și a echipamentelor) și să depună eforturi pentru a asigura siguranța spațiilor civice digitale pentru tineri prin promovarea rezilienței digitale, în special prin consolidarea alfabetizării digitale și mediatice și a sensibilizării tinerilor, inclusiv prin măsuri de siguranță pentru a-i proteja pe tineri împotriva informării greșite, a dezinformării, a propagandei, a polarizării societale, a discursurilor de incitare la ură, a hărțuirii cibernetice și a groomingului online etc.

21.

Să recunoască furnizorii de educație din toate mediile de învățare (formală, nonformală și informală) ca actori-cheie pentru promovarea diferitelor forme de educație civică care se axează pe competențele necesare pentru o cetățenie activă necesară, ceea ce, la rândul său, contribuie la o societate mai democratică.

22.

Să promoveze procesele civice și politice și cooperarea activă între organizațiile de tineret și instituțiile de educație și formare în ceea ce privește proiectele comune, printre altele, pentru a îmbunătăți condițiile pentru spațiile civice existente sau pentru a crea noi astfel de spații, aducând astfel o contribuție practică la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a obiectivelor europene pentru tineret.

23.

Să își asume un angajament în ceea ce privește interacțiunile sau canalele de comunicare proiectate și gestionate în comun între autoritățile publice și tineri prin intermediul spațiilor civice, inclusiv al celor sprijinite și menținute de organizații active în domeniul tineretului și de grupuri nonformale de tineri, și să le susțină, după caz, astfel încât să faciliteze o reprezentare semnificativă și diversificată a glasurilor tinerilor și să aibă un impact concret asupra dezvoltării, punerii în aplicare și monitorizării politicilor care sunt relevante pentru tineri.

24.

Să depună eforturi pentru a proteja și a extinde o varietate de spații civice pentru tineri la toate nivelurile prin intermediul unei finanțări structurale durabile și, după caz, să ia în considerare finanțarea bazată pe proiecte pentru organizațiile active în domeniul tineretului și grupurile nonformale de tineri. Să sensibilizeze tinerii cu privire la libertățile lor civice și politice și la oportunitățile de a se bucura de ele prin implicarea lor în spații civice.

25.

Să sprijine organizațiile active în domeniul tineretului și grupurile nonformale de tineri care combat discursurile de incitare la ură și alte amenințări la adresa activităților lor, în special în ceea ce privește exercitarea libertății lor de exprimare, de asociere și de întrunire.

26.

Să monitorizeze, să evalueze și să sprijine în permanență mediul propice spațiilor civice pentru tineri, identificând și abordând în același timp amenințările la adresa acestor spații.

27.

Să ofere un acces facil la informații în formate accesibile și, după caz, într-un limbaj adaptat tinerilor și în concordanță cu Carta europeană de informare a tinerilor (16), astfel încât să promoveze transparența și să sporească încrederea tinerilor în instituțiile politice, instituind în același timp măsuri adecvate în special prin promovarea alfabetizării mediatice pentru a combate informațiile greșite, dezinformarea, propaganda, polarizarea societală, discursurile de incitare la ură, teoriile conspiraționiste, hărțuirea cibernetică, groomingul online etc.

28.

Să sporească activitățile de informare instituțională adresate tinerilor (direct sau prin intermediul organizațiilor active în domeniul tineretului și al grupurilor nonformale de tineri) prin utilizarea unor instrumente eficace de implicare offline și online. În plus, să utilizeze mecanisme concepute în colaborare cu tinerii înșiși, care să fie recunoscute de factorii de decizie și sprijinite de cercetări independente în vederea facilitării participării tinerilor la spațiile civice și la viața politică.

29.

Să examineze, după caz, efectele pe care instrumentele comerciale care utilizează algoritmi pentru furnizarea de servicii de marketing personalizate le au asupra spațiilor civice pentru tineri și să se angajeze într-un dialog cu furnizorii acestor instrumente pentru a discuta efectele pe care le-ar putea avea asupra spațiilor civice. Să aibă în vedere adoptarea unor măsuri necesare, adecvate și proporționale pentru a contracara eventualele efecte negative ale instrumentelor comerciale care nu pot fi atenuate prin dialog.

30.

Să sprijine cercetarea și să monitorizeze situația spațiilor civice pentru tineri din întreaga Uniune Europeană, precum și la nivel național, regional și local, inclusiv provocările și amenințările cu care se confruntă acestea și să evalueze participarea tinerilor la spațiile civice.

31.

Să aibă în vedere acordarea unei atenții deosebite spațiilor civice pentru tineri și libertăților fundamentale ale tinerilor în cadrul Anului european al tineretului 2022.

32.

Să sprijine spațiile civice necomerciale, deschise, incluzive și sigure pentru tineri, prin diferite programe europene, inclusiv programe-cheie din domeniul tineretului, cum ar fi Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, precum și între sectoare.

33.

Să implice într-o mai mare măsură tinerii și organizațiile active în domeniul tineretului și grupurile nonformale de tineri în planificarea, punerea în aplicare și monitorizarea inițiativelor europene care au un impact asupra vieții lor, cum ar fi noul Bauhaus european, Pactul climatic al UE și Conferința privind viitorul Europei, ținând seama de rolul acestor inițiative în asigurarea de spații civice pentru tineri.