RECOMANDAREA A CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2021

privind stabilirea etapelor îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) și specificarea unor obiective mai precise și de abrogare a Recomandării din 15 octombrie 2018

(2021/C 464/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 46 alineatul (6),

având în vedere Protocolul nr. 10 privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană, atașat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

Articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Decizia (PESC) 2017/2315 prevede că Consiliul adoptă decizii și recomandări pentru a stabili etapele îndeplinirii angajamentelor mai stricte care figurează în anexa la decizia respectivă în cursul celor două faze inițiale consecutive (anii 2018-2020 și 2021-2025) și pentru a specifica, la începutul fiecărei faze, obiectivele mai precise pentru îndeplinirea angajamentelor mai stricte.

(2)

La 15 octombrie 2018, Consiliul a adoptat o recomandare (denumită în continuare „Recomandarea din 15 octombrie 2018”) privind stabilirea etapelor îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) și specificarea unor obiective mai precise (2) pentru fazele 2018-2020 și 2021-2025. În conformitate cu punctele 4 și 27 din Recomandarea din 15 octombrie 2018, Consiliul ar trebui să adopte un al doilea set de obiective mai precise pentru faza 2021-2025. Astfel cum se precizează în Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO 2020, Consiliul ar trebui să revizuiască recomandarea respectivă la începutul fazei următoare, în 2021, în vederea stabilirii obiectivelor și a rezultatelor concrete pentru următoarea fază a PESCO, 2021-2025, în conformitate cu revizuirea strategică a PESCO.

(3)	Având în vedere concluziile din 20 noiembrie 2020, constatările și recomandările din cadrul procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) ar trebui utilizate pentru a contribui la obiectivele și la rezultatele concrete pentru următoarea fază a PESCO (2021-2025).

(4)

În conformitate cu Decizia (PESC) 2020/1639 a Consiliului (3), un stat terț poate fi invitat în mod excepțional să participe la un proiect PESCO și să ofere proiectului o valoare adăugată substanțială și să contribuie la consolidarea PESCO și a politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și la îndeplinirea unor angajamente mai stricte.

(5)	Prin urmare, Consiliul ar trebui să adopte o altă recomandare și să abroge Recomandarea din 15 octombrie 2018,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

I.   Obiectiv și domeniu de aplicare

1.

În lumina Concluziilor Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO, obiectivul general al celei de a doua faze inițiale, care va dura până în 2025, va fi îndeplinirea angajamentelor reciproce mai stricte asumate de statele membre participante, inclusiv prin progrese în direcția unui ansamblu coerent de forțe care acoperă întregul spectru, în conformitate cu notificarea referitoare la PESCO (4), care să contribuie la îndeplinirea nivelului de ambiție al UE. Un astfel de ansamblu coerent de forțe care acoperă întregul spectru ar trebui să fie elaborat mai în detaliu de statele membre în contextul Busolei strategice. (5)

2.

Obiectivul prezentei recomandări este să asigure o abordare comună și să permită statelor membre participante să își îndeplinească angajamentele mai stricte prevăzute în anexa la Decizia (PESC) 2017/2315. Se urmărește facilitarea procesului anual de evaluare prevăzut la articolul 6 din decizia respectivă, pe baza unui set complet de date relevante, inclusiv foi de parcurs. Pentru a sprijini statele membre participante în planificarea îndeplinirii angajamentelor mai stricte și în facilitarea evaluării progreselor PESCO în cadrul raportului Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”), prezenta recomandare include obiective intermediare, obiective de etapă, însoțite de indicatori de progres aferenți, inclusiv în ceea ce privește angajamentele operaționale, pentru a contribui în mod echitabil la procesul respectiv de constituire a forțelor pentru misiunile și operațiile din cadrul PSAC, în limitele mijloacelor și capabilităților statelor membre. Statele membre participante ar trebui să transmită anual aceste date, în cadrul planurilor lor naționale de punere în aplicare, revizuite și actualizate, după caz, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din decizia respectivă. Normele de securitate prevăzute în Decizia 2013/488/UE a Consiliului (6) ar trebui să se aplice și planurilor naționale de punere în aplicare și altor documente relevante pe baza informațiilor pe care le conțin. Statele membre participante ar trebui, cu sprijinul secretariatului PESCO, să asigure transparență între ele și să îmbunătățească în continuare coerența și consecvența informațiilor solicitate și furnizate în contextul PESCO și al altor inițiative din domeniul apărării, inclusiv CARD. Ar trebui sporită și consolidată în continuare coerența dintre diversele inițiative în domeniul apărării, inclusiv în ceea ce privește raportarea efectuată de statele membre, în vederea reducerii sarcinii administrative și a îmbunătățirii calității planurilor naționale de punere în aplicare. Activitatea respectivă ar trebui să țină cont de învățămintele desprinse la sfârșitul primei faze inițiale a PESCO (2018-2020), în special prin procesul de revizuire strategică aferent.

3.

În conformitate cu angajamentele prevăzute în anexa la Decizia (PESC) 2017/2315 și fără a le modifica sau a introduce noi angajamente, prezenta recomandare oferă orientări cu privire la stabilirea etapelor îndeplinirii acestor angajamente pentru faza 2021-2025 și specifică obiective mai precise pentru fiecare angajament în parte, accentuând faptul că statele membre participante ar trebui să pună în aplicare angajamentele respective cât mai curând posibil, în special pe cele care ar fi trebuit îndeplinite până în 2020.

4.

Obiectivele mai precise menționate în secțiunea II, care includ și indicatori de progres, după caz, pentru angajamente specifice, vor permite statelor membre participante să planifice îndeplinirea angajamentelor mai stricte într-un mod structurat și transparent și să furnizeze, în planurile lor naționale de punere în aplicare, informații detaliate și care pot fi evaluate cu privire la progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea fiecărui angajament. Ar trebui să se asigure schimburi periodice între statele membre participante în cadrul grupurilor de pregătire relevante ale Consiliului, astfel cum se menționează în revizuirea strategică a PESCO, în special cu privire la domeniile în care eforturile trebuie menținute sau intensificate.

5.

Scopul urmărit este adaptarea obiectivelor mai precise existente, pe baza experienței dobândite în prima fază inițială, pentru a ajuta statele membre participante să obțină mai ușor rezultate concrete și pentru a facilita punerea în aplicare în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte cât mai curând posibil înainte de sfârșitul anului 2025. O atenție deosebită ar trebui acordată domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri, inclusiv la nivel de proiect, în conformitate cu Concluziile privind revizuirea strategică a PESCO, precum și asigurării unui progres continuu după cele două faze inițiale consecutive (anii 2018-2020 și 2021-2025). La sfârșitul celor două faze inițiale consecutive, în anul 2025, Consiliul va desfășura un proces de revizuire strategică prin care va evalua îndeplinirea de către fiecare stat membru participant a angajamentelor mai stricte asumate în cadrul PESCO, prevăzute în Decizia (PESC) 2017/2315, și va actualiza și consolida dacă va fi necesar angajamentele respective în lumina realizărilor obținute prin intermediul PESCO, pentru a reflecta evoluția mediului de securitate al Uniunii, nevoile operaționale ale acesteia, precum și prioritățile statelor membre și ale Uniunii în materie de dezvoltare a capabilităților. În acest context, la începutul anului 2026, în urma procesului de revizuire strategică prezentat anterior, Consiliul ar trebui să adopte un al treilea set de obiective mai precise, actualizate și consolidate dacă va fi necesar, ținând seama de articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Decizia (PESC) 2017/2315.

II.   Stabilirea etapelor îndeplinirii angajamentelor prin specificarea unor obiective mai precise

Angajamentele 1-5

6.

Angajamentul 1: Statele membre participante ar trebui să furnizeze, în planurile lor naționale de punere în aplicare, date financiare exacte cu privire la evoluția cheltuielilor totale pentru apărare, în comparație cu anul precedent, în termeni reali (7), inclusiv în cifre absolute, demonstrând existența unui plan care să vizeze o creștere constantă a cheltuielilor. În această privință, statele membre participante ar trebui, de asemenea, să includă în planurile lor naționale de punere în aplicare previziunile cheltuielilor lor pentru anii următori, convenite la nivel național. Statele membre participante care sunt și membre ale NATO și ale căror cheltuieli pentru apărare respectă orientările NATO în materie sau chiar le depășesc ar trebui să specifice dacă plănuiesc să mențină sau să modifice respectivul nivel al cheltuielilor pentru apărare. În contextul planurilor lor naționale de punere în aplicare, se va considera că eforturile depuse în direcția atingerii nivelului de cheltuieli pentru apărare corespunzător orientărilor actuale relevante ale NATO (8), menținerea sau depășirea acestui nivel demonstrează o tendință pozitivă în ceea ce privește îndeplinirea acestui angajament mai strict. Pe baza informațiilor furnizate în planurile naționale de punere în aplicare, raportul anual al Înaltului Reprezentant va oferi, de asemenea, o prezentare detaliată a evoluției cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre participante, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315.

7.

Angajamentul 2: Fiecare stat membru participant ar trebui să furnizeze, în planul său național de punere în aplicare, date financiare exacte cu privire la modul în care intenționează să contribuie la criteriul de referință colectiv de 20 % (9) pentru investițiile în domeniul apărării. Aceste informații ar trebui să ofere o previziune a creșterii în termeni reali, în comparație cu anul anterior, ca procent din bugetul total al apărării. Cifrele furnizate ar trebui să cuprindă investițiile pentru achizițiile publice în materie de apărare și pentru cercetare și dezvoltare (C&D). Statele membre participante al căror nivel de cheltuieli a atins deja sau a depășit criteriul de referință (colectiv) ar trebui să specifice dacă plănuiesc să mențină sau să modifice respectivul nivel al cheltuielilor.

8.

Angajamentul 3: Statele membre participante ar trebui să furnizeze, în planurile lor naționale de punere în aplicare, informații detaliate cu privire la modul și mijloacele prin care acestea urmăresc să sporească numărul, dimensiunea și impactul proiectelor strategice comune și bazate pe colaborare în materie de capabilități de apărare, menționând, de asemenea, cifrele bugetare și proiectele specifice care beneficiază sau care au beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii. În acest sens, fiecare stat membru participant ar trebui să furnizeze date financiare exacte privind modul în care intenționează să contribuie la atingerea în termeni reali a criteriului de referință colectiv privind achizițiile de echipamente efectuate prin colaborare la nivel european – de 35 % din totalul cheltuielilor pentru echipamente – și a criteriului de referință colectiv privind cercetarea și tehnologia în domeniul apărării, desfășurate prin colaborare la nivel european – de 20 % din totalul cheltuielilor pentru C&T în domeniul apărării. Statele membre participante care au atins deja acest nivel al cheltuielilor ar trebui să specifice dacă plănuiesc să mențină sau să modifice respectivul nivel al cheltuielilor.

9.

Angajamentul 4: Pentru a contribui la monitorizarea progreselor reale înregistrate de la an la an, fiecare stat membru participant ar trebui să furnizeze în mod clar, în planul său național de punere în aplicare, date financiare exacte cu privire la modul în care va contribui astfel încât ponderea cheltuielilor pentru C&T în domeniul apărării să se apropie de 2 % din totalul cheltuielilor pentru apărare (criteriu de referință colectiv), inclusiv previziuni în materie de cheltuieli.

10.

Angajamentul 5: Statele membre participante sunt încurajate să utilizeze în fiecare an planurile lor naționale de punere în aplicare pentru a face schimb de experiență în ceea ce privește planificarea și contribuția la îndeplinirea angajamentelor 1-4, având în vedere obiectivele mai precise prezentate mai sus. La sfârșitul anului 2025 se va efectua o revizuire a acestor angajamente, pe baza datelor referitoare la cheltuieli furnizate în planurile naționale de punere în aplicare, în vederea adaptării indicatorilor și a obiectivelor aferente acestor angajamente după cum va fi necesar; această revizuire va fi înaintată Consiliului, spre aprobare.

Angajamentele 6-11

11.

Angajamentul 6: Până în 2025, statele membre participante vor fi înregistrat progrese în ceea ce privește luarea în considerare în mod sistematic și utilizarea în mod optim a instrumentelor și inițiativelor Uniunii de dezvoltare a capabilităților, cum ar fi Planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) și CARD, pentru a ghida procesul decizional, stabilirea de priorități și planificarea în domeniul apărării la nivel național și pentru a spori coerența acestora, ceea ce asigură coerența la nivel de rezultate cu respectivele procese ale NATO, atunci când cerințele se suprapun, recunoscând totodată natura diferită a celor două organizații, precum și a responsabilităților și a componenței lor respective. Acest lucru ar presupune ca statele membre să își evidențieze rolul substanțial în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților la nivelul Uniunii, inclusiv prin indicarea domeniilor preferate pentru dezvoltarea unor activități bazate pe colaborare în materie de capabilități de apărare în cadrul Uniunii, cu trimitere la constatările și recomandările din cadrul CARD. În acest scop, statele membre participante ar trebui să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare modul în care implementează prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare a capabilităților, care derivă din PDC, inclusiv prin stabilirea de priorități la nivel național, și să își prezinte planurile și obiectivele referitoare la prioritățile respective care urmează să fie atinse în următorii ani.

12.

Angajamentul 7: În fiecare an, fiecare stat membru participant ar trebui să indice în planul său național de punere în aplicare modul în care a valorificat la maximum instrumentele și procesele disponibile la nivelul Uniunii și modul în care intenționează să își continue eforturile în acest sens. Aceasta cuprinde sprijinirea procesului CARD, inclusiv prin furnizarea tuturor informațiilor relevante solicitate, prin desfășurarea de dialoguri bilaterale privind CARD și prin comunicarea rezultatelor evaluărilor naționale în materie de apărare, ori de câte ori acest lucru este posibil. Statele membre participante ar trebui să includă în planurile lor naționale de punere în aplicare informații despre modul în care au pus în practică și/sau intenționează să utilizeze recomandările concrete furnizate în rapoartele privind CARD asupra cărora s-a convenit.

13.

Angajamentul 8: În fiecare an, statele membre participante vor utiliza în mod optim Fondul European de Apărare în sprijinul proiectelor lor bazate pe colaborare în materie de dezvoltare a capabilităților. În planurile lor naționale de punere în aplicare, statele membre participante ar trebui să indice prioritățile UE în materie de dezvoltare a capabilităților, convenite în cadrul domeniilor de interes ale PDC și ale CARD, pentru care s-a primit sau s-ar putea solicita pe viitor asistență financiară din partea UE, precum și, în măsura în care acest lucru este posibil, ponderea investițiilor naționale în domeniul apărării pe care au alocat-o sau pe care intenționează să o aloce respectivelor proiecte bazate pe colaborare. Statele membre participante ar trebui să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare ușurința utilizării și valoarea adăugată a finanțării din partea UE pentru eforturile naționale de dezvoltare a capabilităților de apărare. De asemenea, până la sfârșitul anului 2025, statele membre participante ar trebui să își exprime intenția de a asigura monitorizarea rezultatelor Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (2017-2019), a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) (2019-2020) și a Fondului european de apărare pentru proiecte bazate pe colaborare care au o valoare adăugată pentru UE bine definită.

14.

Angajamentul 9: Statele membre participante ar trebui să întocmească o listă a proiectelor relevante bazate pe colaborare în materie de dezvoltare a capabilităților aflate în curs de desfășurare, în conformitate cu PDC, în cadrul PESCO și în alte cadre, și să menționeze datele planificate pentru începerea și pentru finalizarea armonizării cerințelor. Data prevăzută pentru începerea armonizării cerințelor în materie de capabilități ar trebui, de asemenea, să fie indicată pentru proiectele deja planificate și pentru cele avute în vedere. Acest lucru ar trebui realizat pentru anii următori, cu accent în special pe eliminarea lacunelor în materie de capabilități identificate prin intermediul PDC și luând în considerare CARD.

15.

Angajamentul 10: Statele membre participante ar trebui să prezinte, în planurile lor naționale de punere în aplicare, capabilitățile și facilitățile pe care au planificat să le pună la dispoziție și să le furnizeze pentru a fi utilizate în comun de alte state membre participante, cu exemple specifice, cum ar fi cursurile de formare și de instruire, exercițiile, bazele militare și sprijinul logistic, indicând care dintre acestea sunt disponibile în cazul operațiilor. Statele membre participante ar putea indica totodată în planurile lor naționale de punere în aplicare care dintre capabilitățile, inclusiv infrastructura, puse la dispoziție de alte state membre participante ar putea constitui o bază de cooperare. Planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să precizeze modul în care o astfel de cooperare ar putea optimiza resursele disponibile și le-ar putea îmbunătăți eficacitatea globală, inclusiv prin furnizarea de informații privind eventualele economii, dacă acestea sunt disponibile. Statele membre participante ar trebui să utilizeze baza de date în colaborare (CODABA), în special ca instrument de sprijin pentru schimbul de informații cu privire la planurile și interesele lor în materie de apărare relevante în această privință. Statele membre participante ar trebui să aducă contribuții la aceasta în mod regulat și să raporteze în mod corespunzător în planurile lor naționale de punere în aplicare cu privire la acest lucru.

16.

Angajamentul 11: Statele membre participante ar trebui să specifice, în planurile lor naționale de punere în aplicare, modul în care urmează să intensifice cooperarea în domeniul apărării cibernetice, inclusiv prin intermediul inițiativelor existente sau al unor noi activități bazate pe colaborare. În planurile lor naționale de punere în aplicare, statele membre ar trebui să indice modul în care intenționează să mențină sau să crească în continuare, până în 2025, nivelul lor de participare la exerciții de securitate cibernetică multinaționale și nivelul lor de cooperare, inclusiv în cadrul AEA și al Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA). De asemenea, până în 2025, statele membre participante ar trebui să indice modul în care intenționează să instituie o cooperare regulată cu alte state membre participante în domeniul apărării cibernetice și în ceea ce privește activitățile conexe, precum schimbul de informații, formarea și sprijinul operațional, dar și dezvoltarea capabilităților. Informațiile din planurile naționale de punere în aplicare cu privire la cooperarea statelor membre participante în domeniul apărării cibernetice și la contribuția acestora la apărarea cibernetică și la activitățile conexe, inclusiv dezvoltarea capabilităților, vor fi incluse, sub formă de anexă, în raportul anual al Înaltului Reprezentant privind stadiul punerii în aplicare a PESCO.

Angajamentele 12-14

17.

Angajamentul 12: Până în 2025, statele membre participante ar trebui: (a) subangajamentul 12.1: — să contribuie la catalogul forțelor UE cu toate capabilitățile naționale care pot fi desfășurate și care corespund cerințelor celui mai recent catalog al cerințelor al UE în vederea unui ansamblu coerent de forțe al UE care acoperă întregul spectru în conformitate cu notificarea referitoare la PESCO (10), pe baza ansamblului de forțe al UE definit în catalogul progreselor (11). În conformitate cu principiul pachetului unic de forțe, contribuțiile statelor membre participante ar trebui să fie în conformitate cu instrucțiunile aferente procesului privind obiectivul global și ar trebui să includă toate activele care pot fi desfășurate (inclusiv comandamentele generale și capabilitățile utilizabile în sprijinul misiunilor și operațiilor). Statele membre participante ar trebui să raporteze respectivele contribuții în planurile lor naționale de punere în aplicare; — să se concentreze pe disponibilitatea în viitor a capabilităților necesare pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de capabilități cu impact ridicat, optimizând contribuțiile planificate la catalogul forțelor UE pe termen scurt și mediu. Ar trebui să se pună accentul pe îndeplinirea tuturor obiectivelor în materie de capabilități cu impact ridicat pe termen scurt. Eforturile lor în ceea ce privește planificarea vor fi măsurate prin intermediul procesului privind obiectivul global. Statele membre participante ar trebui să raporteze aceste eforturi de planificare în planurile lor naționale de punere în aplicare; (b) subangajamentul 12.2: în conformitate cu conceptul de răspuns militar rapid al UE, să finalizeze baza de date pentru răspuns rapid, pentru a permite utilizarea acesteia ca instrument util de planificare militară în vederea contribuirii la respectarea nivelului de ambiție al UE. În cadrul participării la baza de date pentru răspuns rapid și fără a se aduce atingere cerințelor constituționale referitoare la deciziile de desfășurare, statele membre participante vor indica potențiala lor contribuție în materie de formațiuni, capabilități și infrastructură de sprijin relevantă cu desfășurare rapidă, care ar putea fi desfășurate sau utilizate fără întârziere într-o misiune sau operație militară din cadrul PSAC, în sprijinul nivelului de ambiție al UE. În acest scop, fiecare dintre statele membre participante ar trebui să actualizeze, în cadrul bazei de date pentru răspuns rapid, lista formațiunilor și a capabilităților sale militare disponibile înainte de Conferința anuală privind coordonarea răspunsului militar rapid. Sunt incluse aici actualizarea sau finalizarea bazelor de date terestre, maritime și aeriene, precum și indicarea nivelului de pregătire pentru capabilități și forțe, după caz. Fără a se aduce atingere cerințelor privind clasificarea, respectiva parte a bazei de date pentru răspuns rapid ar trebui să fie accesibilă statelor membre participante, astfel încât să sprijine capacitatea de a efectua o evaluare inițială cu privire la posibilitatea de a lansa o misiune sau o operație militară în cadrul PSAC. În acest sens, o proiecție a formațiunilor și a capabilităților pe baza unei analize a cerințelor care derivă din scenariile ilustrative ar permite statelor membre participante să contribuie la baza de date pentru răspuns rapid într-un mod mai precis. Statele membre participante ar trebui să consemneze contribuțiile lor la această bază de date în planurile lor naționale de punere în aplicare; (c) subangajamentul 12.3: să fi evaluat fezabilitatea unui angajament politic accelerat la nivel național, respectând cerințele lor constituționale, inclusiv prin intermediul unei posibile revizuiri a procedurii lor decizionale naționale cu scopul de a-i aduce îmbunătățiri, dacă acest lucru nu s-a petrecut deja. Dacă este cazul, exersarea procedurilor decizionale în cadrul unor scenarii de răspuns rapid prin intermediul unor exerciții de tip POLEX, precum și constatările relevante ar trebui consemnate, de asemenea, în planurile naționale de punere în aplicare; (d) subangajamentul 12.4: — să fi furnizat sprijin substanțial, în limita mijloacelor și capabilităților lor, pentru misiunile și operațiile militare din cadrul PSAC, urmărind să îndeplinească declarațiile de cerințe și să respecte astfel nivelul de ambiție convenit pentru misiunile și operațiile din cadrul PSAC. În acest scop, statele membre participante trebuie să contribuie cu o cotă echitabilă la constituirea forțelor, ai cărei parametri ar trebui definiți de acestea cât mai curând posibil și cel târziu înainte de vara anului 2022. — aceste contribuții la misiunile și operațiile militare din cadrul PSAC, prezentate într-un tabel, vor fi incluse în raportul anual al Înaltului Reprezentant privind punerea în aplicare a PESCO, sub formă de anexă, și ar trebui să fie evidențiate în mod pozitiv. Statele membre participante ar trebui să raporteze anual, în planurile lor naționale de punere în aplicare, contribuțiile lor la îndeplinirea declarațiilor de cerințe pentru operațiile și misiunile militare din cadrul PSAC, urmărind să mențină sau să majoreze aceste contribuții și contribuind astfel cu o cotă echitabilă la constituirea forțelor pentru misiunile și operațiile din cadrul PSAC; — în acest proces, statele membre participante ar putea face referire la angajamentele în plan național și internațional prin care contribuie la pacea și securitatea europeană și internațională; — aceste elemente ar trebui să sporească transparența eforturilor statelor membre participante, astfel încât să se asigure recunoașterea contribuțiilor substanțiale. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie utilizate pentru a încuraja și a sprijini statele membre să își sporească contribuțiile, în limita mijloacelor și a capabilităților lor, la misiunile și operațiile PSAC. În acest scop, ar urma să fie furnizate recomandări, iar punerea în aplicare a acestor recomandări ar urma să fie revizuită periodic, inclusiv la nivel politic. (e) subangajamentul 12.5: să își confirme contribuțiile importante și recurente la grupurile tactice de luptă ale UE, în principiu cu cel puțin patru ani în avans și să își pregătească și formeze forțele și capabilitățile pe care le pun la dispoziție, în conformitate cu conceptul de grupuri tactice de luptă ale UE și cu ghidul de pregătire a grupurilor tactice de luptă ale UE. În acest scop, statele membre participante ar trebui să contribuie cât mai curând posibil la completarea planificării rotațiilor grupurilor tactice de luptă ale UE și să consemneze contribuțiile lor în planurile lor naționale de punere în aplicare. Contribuțiile fiecărui stat membru participant la planificarea rotațiilor grupurilor tactice de luptă ale UE pentru o perioadă de cinci ani vor fi incluse în raportul anual al Înaltului Reprezentant privind punerea în aplicare a PESCO, sub formă de anexă; (f) subangajamentul 12.6: să fi adus o contribuție concretă la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE vizând mobilitatea militară și a proiectelor PESCO în acest domeniu, cu respectarea suveranității naționale, a procesului decizional și a legilor și reglementărilor naționale, inclusiv prin înregistrarea de progrese la nivel național în privința celor patru măsuri asupra cărora s-a convenit în Concluziile Consiliului din 25 iunie 2018 privind securitatea și apărarea. În acest scop, astfel cum se menționează la punctul 18 al respectivelor concluzii, statele membre participante ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru punerea în aplicare a mobilității militare; să acorde permisiunea de deplasare transfrontalieră și autorizarea diplomatică în termen de cinci zile lucrătoare și să ia în considerare reducerea suplimentară a acestui termen pentru unitățile de reacție rapidă; să instituie o rețea solidă și interconectată de puncte de contact naționale, inclusiv mandatul acesteia; și să practice mobilitatea militară în cadrul exercițiilor naționale și/sau multinaționale, de îndată ce acest lucru este posibil, dar nu mai târziu de 2024. Statele membre participante care nu au elaborat încă planuri naționale pentru punerea în aplicare a mobilității militare ar trebui să elaboreze astfel de planuri imediat, să pună la dispoziție contribuțiile naționale respective prin intermediul spațiului de lucru comun și să le consemneze ulterior în planurile naționale de punere în aplicare. Eforturile statelor membre participante în acest sens ar trebui incluse în raportul anual al Înaltului Reprezentant privind punerea în aplicare a PESCO, sub formă de anexă.

18.

Angajamentul 13. În ceea ce privește interoperabilitatea forțelor, statele membre participante ar trebui: (a) subangajamentul 13.1: — să utilizeze ghidul de pregătire a grupurilor tactice de luptă ale UE, inclusiv criteriile comune de evaluare și de validare pentru ansamblul de forțe al grupurilor tactice de luptă ale UE, aliniate cu standardele NATO, menținând, în același timp, certificarea națională. În planurile lor naționale de punere în aplicare, statele membre participante ar trebui să precizeze modul în care își formează și își certifică forțele, de exemplu, prin crearea unui program de exerciții pentru grupurile tactice de luptă ale UE pentru faza pregătitoare și prin efectuarea unui exercițiu real final (LIVEX) în cadrul procesului de certificare a grupurilor tactice de luptă; — să precizeze în planurile lor naționale de punere în aplicare modul în care intenționează să implementeze standardele tehnice și operaționale comune care trebuie să fie utilizate de forțele tuturor statelor membre participante, ținând cont totodată de necesitatea asigurării interoperabilității și a coerenței între Uniune și NATO și asigurând punerea în practică a condițiilor prealabile necesare pentru un maximum de interoperabilitate, pentru a permite tuturor statelor membre participante să își îndeplinească angajamentele; (b) subangajamentul 13.2: să specifice, în planurile lor naționale de punere în aplicare, nivelul actual al participării lor sau eforturile lor vizând participarea și intenția de a-și consolida, acolo unde este posibil, participarea și contribuția la structurile multinaționale europene, în special la cele la care Uniunea are acces. Contribuțiile statelor membre participante la structurile multinaționale europene vor fi incluse în raportul anual al Înaltului Reprezentant privind punerea în aplicare a PESCO, sub formă de anexă.

19.

Angajamentul 14: — în conformitate cu articolul 75 alineatul (1) privind revizuirea Deciziei (PESC) 2021/509 (12) a Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru pace, statele membre participante ar trebui să depună eforturi pentru a analiza, a identifica și a propune opțiuni și posibilități privind elaborarea unei abordări ambițioase în ceea ce privește finanțarea comună a operațiilor și misiunilor militare din cadrul PSAC, dincolo de ceea ce este definit drept costuri comune în conformitate cu Decizia (PESC) 2021/509. În această privință, statele membre participante sunt invitate să examineze costurile care au făcut obiectul unei solicitări de eligibilitate specială pentru finanțare pe o bază ad-hoc în cursul anului și/sau costurile care ar putea fi propuse din perspectivă națională ca fiind, de asemenea, potențial eligibile pentru finanțare comună. În conformitate cu clauza de revizuire a Deciziei (PESC) 2021/509, în contextul revizuirilor trienale planificate ale deciziei respective sau la cererea unui stat membru, statele membre participante sunt invitate să ia în considerare în comun și în mod corespunzător aceste propuneri în cadrul Comitetului privind Instrumentul european pentru pace pentru ca acestea să stea la baza discuțiilor ulterioare din cadrul Consiliului cu privire la posibilele modificări ale listei costurilor comune; — de asemenea, statele membre participante sunt invitate să includă în propunerile lor și alte modalități prin care s-ar putea contribui la finanțarea costurilor operațiilor și misiunilor militare din cadrul PSAC. Statele membre participante sunt încurajate să includă în planurile lor naționale de punere în aplicare constatările lor cu privire la ambele aspecte; — în plus, ar putea fi explorată o utilizare mai sistematică a stimulentelor financiare existente (de exemplu, scutirea de TVA pentru proiectele ad-hoc din cadrul AEA) în sprijinul cooperării în domeniul apărării, inclusiv pentru misiunile și operațiile militare din cadrul PSAC.

Angajamentele 15-17

20.

Angajamentul 15: Până în 2025, statele membre participante ar trebui să fi crescut numărul și amploarea proiectelor lor în materie de dezvoltare a capabilităților și, de asemenea, ar trebui să fi înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora; proiectele respective ar trebui să contribuie la acoperirea lacunelor în materie de capabilități identificate în PDC (inclusiv capabilități cu impact ridicat) și descrise în prioritățile de dezvoltare a capabilităților Uniunii, inclusiv în cazurile practice strategice aferente, valorificând constatările și recomandările din cadrul CARD, inclusiv oportunitățile de colaborare identificate, în special în ceea ce privește domeniile de interes. În acest context, statele membre participante trebuie să acorde o atenție suplimentară colaborării în următoarele domenii: contracararea amenințărilor hibride, schimbările climatice, securitatea energetică, securitatea maritimă, aspectele legate de spațiu și tehnologiile emergente și disruptive, inclusiv inteligența artificială. Statele membre participante ar trebui să își prezinte planurile pentru anii următori, descriind, în termeni financiari, numărul și amploarea estimată a proiectelor lor de colaborare și, în același timp, să furnizeze informații cu privire la proiectele lor naționale care contribuie la reducerea deficitelor de capabilități identificate în cadrul PDC. De asemenea, statele membre participante ar trebui să împărtășească evaluările proprii cu privire la importanța respectivelor proiecte pentru îmbunătățirea autonomiei strategice a Uniunii și pentru consolidarea nivelului de integrare, sustenabilitate, inovare și competitivitate al bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB), care rămâne deschisă pentru cooperare. Pentru activitățile care au o dimensiune industrială sau tehnologică, statele membre participante ar trebui să precizeze ce tip de sector industrial european sau ce tehnologie europeană planifică să consolideze.

21.

Angajamentul 16: Statele membre participante ar trebui să consemneze în planurile lor naționale de punere în aplicare deciziile și măsurile adecvate adoptate la nivel național pentru a se acorda în continuare prioritate unei abordări bazate pe colaborare la nivel european pentru proiectele viitoare menite să elimine lacunele în materie de capabilități identificate la nivel național. Utilizarea activă a CODABA, precum și oportunitățile de colaborare identificate în cadrul CARD, în special în ceea ce privește domeniile de interes, ar putea facilita îndeplinirea acestui angajament. Statele membre participante ar trebui să enumere, în planurile lor naționale de punere în aplicare, proiectele bazate pe colaborare și activitățile multinaționale despre care se consideră că vor elimina deficiențele identificate la nivel național și ar trebui să își împărtășească planurile privind modul în care intenționează să consolideze utilizarea abordărilor bazate pe colaborare în acest sens.

22.

Angajamentul 17: Deoarece toate statele membre participante contribuie la unul sau mai multe proiecte PESCO, planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să furnizeze informații privind contribuția globală în resurse și cunoștințe de specialitate adusă de acestea de-a lungul timpului la proiectele PESCO și modul în care proiectele respective influențează în mod strategic peisajul capabilităților de apărare al Uniunii și al statelor membre participante. Aceasta ar putea reflecta și rolul pe care statele membre participante intenționează să și-l asume în dezvoltarea de capabilități în context european.

Angajamentele 18-20:

23.

Angajamentul 18: În decursul fazei PESCO 2021-2025, statele membre participante ar trebui să se asigure că valorifică pe deplin rolul AEA de forum european pentru dezvoltarea capabilităților comune. În acest sens, statele membre participante ar trebui să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare proiectele la care participă și să indice volumul financiar aferent canalizat prin intermediul AEA, folosind cifrele din 2020 drept punct de referință, păstrând, ca standard minim, o perspectivă pe trei ani pentru fiecare actualizare a planului național de punere în aplicare și enumerând activitățile preconizate pentru anii următori, inclusiv domeniile de capabilități și tipul activității planificate, în conformitate cu legislația națională. Statele membre participante sunt invitate să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare în ce mod și în ce situații consideră Organizația Comună de Cooperare în materie de Armament (OCCAR) drept organizație preferată în domeniul gestionării programelor bazate pe colaborare, precum și să furnizeze informații cu privire la deciziile luate în vederea selecționării unei alte organizații multinaționale de gestionare a programelor, dacă este cazul, după ce au avut mai întâi în vedere opțiunea OCCAR. Acest lucru nu aduce atingere aplicării Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13).

24.

Angajamentul 19: În decursul fazei PESCO 2021-2025, statele membre participante ar trebui să demonstreze că proiectele lor bazate pe colaborare în materie de capabilități, inclusiv proiectele PESCO, contribuie la stimularea competitivității, a eficacității și a inovării în domeniul industriei de apărare în întreaga Uniune, prin sprijinirea și facilitarea cooperării transfrontaliere, inclusiv pentru IMM-uri, și prin consolidarea și îmbunătățirea securității aprovizionării cu produse și tehnologii din domeniul apărării. Statele membre participante, în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021, ar viza, de asemenea, stimularea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării și reducerea dependențelor strategice europene în ceea ce privește tehnologiile și lanțurile valorice critice, fără a aduce atingere procedurilor decizionale naționale. (a) Planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să precizeze modul în care o politică industrială adecvată, în cazul în care aceasta există, orientează dezvoltarea de proiecte bazate pe colaborare în materie de dezvoltare a capabilităților pentru a se evita suprapunerile inutile, indicând domeniile industriale consolidate și domeniile în care au fost evitate suprapunerile. (b) Statele membre participante vor raporta cu privire la programele lor bazate pe cooperare care beneficiază de cofinanțare din partea Uniunii în cadrul EDIDP și/sau în cadrul FEA, în conformitate cu angajamentele 3 și 8.

25.

Angajamentul 20: (a) În decursul fazei PESCO 2021-2025, statele membre participante ar trebui să demonstreze că programele lor de cooperare aduc beneficii entităților care asigură o valoare adăugată pe teritoriul Uniunii (de exemplu, aspecte legate de rezultatele obținute și de drepturile de proprietate intelectuală, îmbunătățiri tehnologice, crearea unor oportunități de piață). În conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Decizia (PESC) 2020/1639, planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să ofere indicații, după caz, cu privire la entitățile relevante care beneficiază de programele bazate pe cooperare și cu privire la impactul aferent asupra EDTIB. (b) În conformitate cu Directiva 2009/81/CE, statele membre participante demonstrează că strategiile de achiziții pe care le-au pus în aplicare din 2021 până în 2025 au un impact pozitiv asupra EDTIB. În acest sens, s-ar putea preciza volumul absolut al investițiilor în domeniul apărării și cota relativă alocată soluțiilor dezvoltate și produse în Uniune. În special, planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să furnizeze informații privind domeniile tehnologice și de capabilități, astfel cum s-a convenit în PDC, precum și privind strategia de achiziții, în raport cu proiectele în materie de capabilități care au o dimensiune industrială.

III.   CALEA DE URMAT

26.

În urma adoptării prezentei recomandări, statele membre participante își vor revizui și actualiza în mod corespunzător planurile naționale de punere în aplicare și le vor comunica secretariatului PESCO până la 10 martie 2022, și ulterior, anual, la aceeași dată, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315, în vederea procesului de evaluare prevăzut la articolul 6 alineatul (3) din decizia respectivă. O dată la doi ani, planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să fie însoțite de o declarație politică la nivel înalt în care statele membre participante ar putea să prezinte principalele realizări, să declare prioritățile naționale specifice și să își împărtășească experiența în ceea ce privește planificarea și contribuțiile la îndeplinirea tuturor angajamentelor mai stricte. Desfășurarea unor discuții politice periodice la nivel înalt între statele membre participante și Înaltul Reprezentant ar trebui să asigure în continuare impulsul politic.

27.

Având în vedere notificarea referitoare la PESCO, care reamintește, printre altele, caracterul specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, și ținând seama de rezultatul Busolei strategice, statele membre participante, în contextul procesului de revizuire strategică care urmează să se desfășoare până cel târziu la sfârșitul anului 2025, vor evalua îndeplinirea tuturor angajamentelor PESCO, vor discuta și vor decide cu privire la noi angajamente, în vederea demarării unei noi etape către integrarea europeană în materie de securitate și apărare. În conformitate cu rezultatul procesului de revizuire strategică, la începutul anului 2026, Consiliul ar trebui să adopte un al treilea set de obiective mai precise, actualizate și consolidate dacă va fi necesar, ținând seama de articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Decizia (PESC) 2017/2315.

28.	Înaltul Reprezentant ar trebui să țină seama începând cu anul 2022 de prezenta recomandare în raportul anual privind PESCO, care va sprijini evaluarea îndeplinirii angajamentelor mai stricte de către fiecare stat membru participant.

29.	Recomandarea din 15 octombrie 2018 se abrogă.

---

(1)  JO L 331, 14.12.2017, p. 57.

(2)  JO C 374, 16.10.2018, p.1.

(3)  Decizia (PESC) 2020/1639 a Consiliului din 5 noiembrie 2020 de stabilire a condițiilor generale pentru invitarea, în mod excepțional, a statelor terțe să participe la proiecte individuale în cadrul PESCO (JO L 371, 6.11.2020, p. 3).

(4)  În special, anexa I- Principiile PESCO.

(5)  După cum s-a afirmat în Concluziile Consiliului privind securitatea și apărarea din 17 iunie 2020, „bazându-se pe analiza amenințărilor și pe alte eventuale contribuții tematice, Busola strategică va defini orientări de politică, precum și ținte și obiective specifice”.

(6)  Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

(7)  În conformitate cu lista de definiții privind datele care țin de domeniul apărării (EDA201807105) a Agenției Europene de Apărare (AEA).

(8)  Potrivit orientărilor actuale relevante ale NATO cu privire la cheltuielile pentru apărare, procentul de 2 % din PIB se aplică exclusiv statelor membre participante care sunt și membre ale NATO și nu constituie un obiectiv PESCO convenit.

(9)  În noiembrie 2007, comitetul director al AEA la nivel ministerial a aprobat patru criterii de referință colective pentru investiții: 20 % din totalul cheltuielilor pentru apărare pentru achiziții de echipamente (inclusiv C&D/C&T); 35 % din totalul cheltuielilor pentru echipamente pentru achiziții de echipamente efectuate prin colaborare la nivel european; 2 % din totalul cheltuielilor pentru apărare pentru cercetare și tehnologie (C&T) în domeniul apărării; 20 % din totalul cheltuielilor pentru C&T în domeniul apărării pentru C&T în domeniul apărării desfășurate prin colaborare la nivel european.

(10)  În special anexa I – Principiile PESCO.

(11)  Scopul procesului privind obiectivul global și în special al catalogului forțelor este de a obține o înțelegere deplină în ceea ce privește forțele potențial disponibile pentru misiunile și operațiile din cadrul PSAC și capabilitățile aferente acestora, fără a aduce atingere proceselor de constituire a forțelor, care deservesc misiunile și operațiile din cadrul PSAC și fără a avea vreo legătură cu acestea.

(12)  Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului din 22 martie 2021 de instituire a Instrumentului european pentru pace și de abrogare a Deciziei (PESC) 2015/528 (JO L 102, 24.3.2021, p. 14).

(13)  Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

RECOMANDAREA CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2021

de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO)

(2021/C 464/02)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 46 alineatul (6),

având în vedere Protocolul nr. 10 privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

Articolul 4 alineatul (2) litera (d) din Decizia (PESC) 2017/2315 prevede că Consiliul adoptă decizii și recomandări pentru evaluarea contribuțiilor statelor membre participante în vederea îndeplinirii angajamentelor convenite, în conformitate cu mecanismul descris la articolul 6 din decizia respectivă.

(2)

Articolul 6 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315 prevede că, pe baza raportului anual privind PESCO prezentat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”), Consiliul evaluează o dată pe an dacă statele membre participante continuă să îndeplinească angajamentele mai stricte menționate la articolul 3 din decizia respectivă.

(3)

Apendicele 1 la anexa la Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO 2020 prevede că Înaltul Reprezentant prezintă raportul anual privind punerea în aplicare a PESCO până în luna iulie a fiecărui an, pentru a permite Consiliului să își adopte recomandarea prin care sunt evaluate progresele înregistrate de statele membre participante în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul PESCO până în luna noiembrie a anului respectiv. Punctul 16 din Recomandarea Consiliului din 6 martie 2018 privind o foaie de parcurs pentru implementarea PESCO (2) prevede că Comitetul militar al Uniunii Europene ar trebui să furnizeze Comitetului politic și de securitate avize militare și recomandări care să îi permită să pregătească analiza Consiliului privind situația îndeplinirii în continuare de către statele membre participante a angajamentelor mai stricte.

(4)

Punctul 26 din Recomandarea Consiliului din 15 octombrie 2018 privind stabilirea etapelor îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) și specificarea unor obiective mai precise (3) prevede că Înaltul Reprezentant ar trebui să țină seama de recomandarea respectivă în raportul anual privind PESCO, care va sprijini evaluarea îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate de fiecare stat membru participant.

(5)

La 7 iulie 2021, Înaltul Reprezentat a furnizat Consiliului raportul său anual privind stadiul punerii în aplicare a PESCO (denumit în continuare „raportul anual”), inclusiv privind îndeplinirea, de către fiecare stat membru participant, a angajamentelor asumate, în conformitate cu propriul plan național de punere în aplicare, revizuit și actualizat.

(6)	Pe această bază, Consiliul ar trebui, prin urmare, să adopte o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul PESCO,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

I.   Obiectiv și domeniu de aplicare

1.

Obiectivul prezentei recomandări este de a evalua contribuțiile aduse de statele membre participante în vederea îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate în cadrul PESCO, pe baza raportului anual și în conformitate cu planurile naționale de punere în aplicare prezentate de statele membre participante în 2021.

II.   Constatări și evaluare

2.	Raportul anual oferă o bază solidă pentru a evalua stadiul punerii în aplicare a PESCO, inclusiv al îndeplinirii de către fiecare stat membru participant a angajamentelor sale, în conformitate cu propriul plan național de punere în aplicare.

3.

Răspunzând nevoilor actuale și viitoare ale Europei în materie de securitate și apărare, în special prin intermediul eforturilor lor actuale și viitoare de a-și îndeplini angajamentele mai stricte, statele membre participante contribuie la sporirea capacității Uniunii de a acționa ca furnizor de securitate și a autonomiei sale strategice și consolidează capacitatea acesteia de a coopera cu partenerii și de a-și proteja cetățenii.

4.

Recunoscând că statele membre participante trebuie să îmbunătățească în mod substanțial îndeplinirea tuturor angajamentelor mai stricte până în 2025, Consiliul subliniază, de asemenea, că statele membre participante: (a) au continuat să își crească cheltuielile pentru apărare pe parcursul primei faze inițiale a PESCO (2018-2020) și au indicat că există planuri în direcția unor creșteri suplimentare în perioada 2021-2025, în pofida încetinirii creșterii economice cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19. În vederea consolidării capacităților statelor membre participante și, astfel, a sporirii capacității Uniunii de a acționa, respectiva tendință pozitivă ar trebui menținută în viitor, inclusiv prin alocarea resurselor pentru proiecte colaborative de dezvoltare a capabilităților de apărare, cu un efort specific necesar în domeniul cercetării și tehnologiei, pentru a atinge obiectivele stabilite pentru a doua fază inițială a PESCO și pentru a spori coerența globală a peisajului european al capabilităților; (b) au înregistrat progrese modeste în ceea ce privește utilizarea, la nivel național, a instrumentelor și proceselor de planificare și dezvoltare a capabilităților Uniunii și sunt încurajate să își intensifice eforturile în direcția unei utilizări mai sistematice și mai active a acestor instrumente și procese în scopul compensării deficitelor de capabilități în mod colaborativ. În acest sens, punerea în aplicare integrală a recomandărilor convenite în cadrul procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) din 2020 în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, planificarea apărării și cooperarea în domeniul apărării va fi esențială pentru pregătirea în comun a unor nou orizonturi de planificare dincolo de 2025, în vederea intensificării cooperării în materie de dezvoltare a capabilităților; (c) ar trebui să depună în continuare eforturi în vederea elaborării unui pachet coerent de forțe al Uniunii care acoperă întregul spectru până în 2025, în conformitate cu notificarea PESCO, care să contribuie la îndeplinirea nivelului de ambiție al Uniunii; (d) ar trebui să își intensifice în mod semnificativ eforturile de îndeplinire a angajamentelor operaționale și, în special, a angajamentului 12, care este considerat esențial pentru a îmbunătăți relevanța și impactul acțiunii externe a Uniunii, în special în ceea ce privește dimensiunea sa operațională. Îndeplinirea angajamentului 12 consolidează capacitatea Uniunii de a acționa ca furnizor de securitate împreună cu partenerii ori de câte ori este posibil și individual atunci când este necesar. Deficite majore, astfel cum sunt reflectate în obiectivele în materie de capabilități cu impact ridicat, continuă să afecteze disponibilitatea, capacitatea de desfășurare și interoperabilitatea forțelor statelor membre participante, care sunt necesare pentru realizarea nivelului de ambiție militară al Uniunii. În plus, statele membre participante au posibilitatea de a-și spori contribuțiile nu numai la misiunile și operațiile politicii de securitate și apărare comune (PSAC) în curs, ci și la planificarea rotațiilor grupurilor tactice de luptă ale UE și la bazele de date pentru răspuns rapid. În acest context, în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 15 noiembrie 2021 privind stabilirea etapelor îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) și specificarea unor obiective mai precise și de abrogare a Recomandării din 15 octombrie 2018 (4) indicatorii de progres ar trebui să fie discutați în continuare și stabiliți de către statele membre participante, pentru a contribui în mod echitabil la procesul respectiv de constituire a forțelor pentru misiunile și operațiile din cadrul PSAC, în limita mijloacelor și capabilităților statelor membre participante, precum și pentru a spori transparența între ele. În conformitate cu principiul pachetului unic de forțe (5), contribuțiile statelor membre participante la catalogul forțelor ar trebui să fie în conformitate cu instrucțiunile aferente procesului privind obiectivul global și ar trebui să includă toate activele care pot fi desfășurate (inclusiv comandamentele generale și capabilitățile utilizabile în sprijinul misiunilor și operațiilor); (e) au realizat progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului lor de a contribui la compensarea deficitelor de capabilități identificate în cadrul planului de dezvoltare a capacităților (CDP) și al CARD, inclusiv o evaluare a punerii în aplicare a obiectivelor în materie de capabilități cu impact ridicat, dar, în majoritatea cazurilor, continuă să nu indice dacă și în ce fel consideră drept prioritate utilizarea abordării bazate pe colaborare la nivel european pentru a elimina deficitele de capabilități pe plan național. În aceeași ordine de idei, nu există încă un consens general în rândul statelor membre participante în ceea ce privește înțelegerea impactului pe care îl au proiectele în materie de capabilități asupra sporirii autonomiei strategice europene și asupra consolidării bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB). Eforturile întreprinse pentru punerea în aplicare a recomandărilor formulate în cadrul CARD din 2020 și pentru dezvoltarea posibilităților de cooperare identificate, în special pentru elaborarea de foi de parcurs pentru punerea în aplicare a celor șase domenii de interes propuse, ar trebui să contribuie la îmbunătățirea respectivei înțelegeri. Consiliul a reamintit că coerența la nivel de rezultate între CDP și CARD, pe de o parte, și procesele NATO corespunzătoare, precum Procesul NATO de planificare a apărării, pe de altă parte, a fost și va continua să fie asigurată acolo unde cerințele se suprapun, recunoscându-se în același timp caracterul diferit al celor două organizații, precum și responsabilitățile și componențele fiecăreia; (f) trebuie să-și îmbunătățească în continuare furnizarea de informații în ceea ce privește angajamentele mai stricte și obiectivele mai precise relevante care se referă la politicile lor industriale și strategiile lor de achiziții publice. Ele ar trebui să își intensifice eforturile pentru a depăși nivelul actual de îndeplinire a angajamentelor, furnizând planuri care să indice în mod clar că proiectele care decurg din politicile lor industriale și din strategiile lor de achiziții contribuie la sporirea competitivității industriei europene de apărare și au un impact pozitiv asupra EDTIB, inclusiv prin promovarea participării transfrontaliere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor cu capitalizare medie în întreaga Uniune.

5.

În ceea ce privește planurile naționale de punere în aplicare individuale, fiecare stat membru participant este încurajat să țină seama de constatările și recomandările formulate în raportul anual la punerea în aplicare în continuare a PESCO și să își revizuiască în consecință contribuția la îndeplinirea angajamentelor mai stricte în cursul celei de a doua faze inițiale a PESCO.

III.   Planurile naționale de punere în aplicare

6.

În ansamblu, de la sfârșitul anului 2020, statele membre participante au îmbunătățit calitatea informațiilor furnizate în actualizările anuale ale planurilor lor naționale de punere în aplicare. În pofida acestei tendințe pozitive, se recomandă ca statele membre participante să furnizeze pentru toate domeniile în care și-au asumat angajamente indicații mai bine fundamentate și declarații pertinente, acordând o atenție deosebită elaborării unor planuri prospective specifice cu privire la modul în care aceste state membre participante intenționează să contribuie la îndeplinirea angajamentelor mai stricte și a obiectivelor mai precise, inclusiv prin valorificarea constatărilor și recomandărilor formulate în cadrul CARD din 2020. Respectiva perspectivă orientată spre viitor va permite statelor membre participante să își coordoneze mai bine eforturile și să caute oportunități de cooperare.

7.

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să se angajeze în continuare în dialoguri bilaterale cu secretariatul PESCO care vizează să obțină, să mențină sau chiar să îmbunătățească și mai mult o traiectorie pozitivă în ceea ce privește îndeplinirea de către acestea a angajamentelor mai stricte. Secretariatul PESCO va întocmi un document informativ în sprijinul planurilor naționale de punere în aplicare revizuite pe baza viitorului nou set de obiective mai precise pentru cea de a doua fază inițială a PESCO, care ar putea include un calendar pentru statele membre participante în vederea îndeplinirii criteriilor de referință convenite.

8.

Statele membre participante sunt încurajate să utilizeze platforma digitală dezvoltată de Agenția Europeană de Apărare (AEA) pentru PESCO pentru transmiterea planurilor lor naționale de punere în aplicare, ceea ce le va permite să utilizeze datele pe care deja le-au furnizat, de exemplu în contextul PESCO, al CARD și al altor inițiative relevante ale Uniunii în domeniul apărării, și, prin urmare, va ușura sarcina administrativă care le revine statelor membre participante.

9.

Statele membre participante sunt încurajate să depășească nivelul actual de îndeplinire a angajamentelor legate de dimensiunea industrială a sectorului apărării, furnizând planuri care să indice în mod clar că proiectele care decurg din politicile lor industriale și din strategiile lor de achiziții contribuie la sporirea competitivității industriei europene de apărare și au un impact pozitiv asupra EDTIB.

10.

Statele membre participante sunt puternic încurajate să își sporească, în limita mijloacelor și capabilităților lor, contribuțiile la aspectele operaționale ale PESCO, acolo unde sunt identificate deficite, un accent deosebit fiind pus pe disponibilitatea forțelor care pot fi desfășurate la nivel strategic pentru realizarea nivelului de ambiție al Uniunii, pe Declarația privind cerințele misiunilor și operațiilor PSAC, pe bazele de date pentru răspuns rapid și pe planificarea rotațiilor grupurilor tactice de luptă ale UE.

11.

Întrucât îndeplinirea cu succes a angajamentelor mai stricte ale PESCO necesită un efort colectiv și individual din partea tuturor statelor membre participante și în vederea asigurării impulsului politic necesar, statele membre participante ar trebui, în 2022, precum și din doi în doi ani, să își însoțească planurile lor naționale de punere în aplicare cu o declarație politică la nivel înalt care să prezinte principalele realizări, precizând prioritățile naționale specifice (în special sprijinirea punerii în aplicare a priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților și constatările și recomandările CARD) și contribuțiile la îndeplinirea angajamentelor mai stricte.

IV.   Proiecte PESCO

12.

Cele 46 de proiecte PESCO contribuie la îndeplinirea celor 20 de angajamente mai stricte. Dintre aceste proiecte, 32 pot fi legate de oportunitățile de colaborare, inclusiv domeniile de interes, identificate în cadrul CARD. În plus, 24 dintre ele abordează în mod direct obiectivele în materie de capabilități cu impact ridicat, vizând reducerea deficitelor critice ale misiunilor și operațiilor PSAC, în timp ce 18 dintre ele abordează aceste obiective în mod indirect.

13.

Deși, în concordanță cu Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO 2020, se preconizează că un număr semnificativ de proiecte PESCO vor produce rezultate concrete până la sfârșitul anului 2025, raportul adresat Consiliului, din 2 iunie 2021, privind progresele înregistrate în ceea ce privește proiectele PESCO indică faptul că este posibil ca unele dintre aceste proiecte să întâmpine anumite dificultăți în obținerea rezultatelor preconizate până la data respectivă. Punerea în aplicare cu succes a tuturor proiectelor PESCO în curs și obținerea la timp a unor rezultate tangibile și a capabilităților necesare vor determina vizibilitatea și credibilitatea PESCO.

14.

Prin urmare, Consiliul subliniază că statele membre participante ar trebui să depună eforturi pentru a obține rezultate tangibile, conform planificării, în special pentru proiectele din primul și al doilea val care se află încă în faza de concept și pentru cele care se confruntă cu constrângeri importante legate de o definire mai precisă a obiectivelor lor, a domeniului de aplicare și a rezultatelor preconizate. Aceasta arată că respectivele proiecte trebuie examinate cu rigurozitate cu privire la modul în care ar trebui continuate sau dacă unele dintre ele ar trebui să fie corelate sau contopite, pentru a le spori impactul și eficiența, pentru economisirea resurselor, consolidarea sinergiilor și evitarea suprapunerilor nenecesare. Atunci când membrii proiectului constată că proiectele nu pot obține rezultatele preconizate, astfel de proiecte ar trebui să fie redinamizate sau închise, pentru a se asigura relevanța, eficacitatea și credibilitatea tuturor proiectelor PESCO.

15.

Consiliul recomandă ca coordonatorii de proiect să informeze mai frecvent secretariatul PESCO și celelalte state membre participante cu privire la situația actuală a proiectelor lor PESCO, pentru a spori transparența și capacitatea secretariatului PESCO de a juca un rol mai important în consilierea statelor membre participante. În acest context, resursele secretariatului PESCO ar trebui consolidate în continuare.

16.

Consiliul invită statele membre participante să acorde prioritate unei abordări bazate pe colaborare la nivel european pentru compensarea deficitelor de capabilități și să se folosească în mod optim de AEA ca forum european pentru dezvoltarea capabilităților comune în conformitate cu angajamentul convenit în cadrul PESCO, inclusiv de asistența AEA pentru finalizarea propunerilor de proiecte PESCO și de un eventual sprijin acordat de aceasta punerii în aplicare a proiectelor PESCO.

17.

Secretariatul PESCO ar putea fi invitat de statele membre participante să propună idei de potențiale noi proiecte PESCO care nu au fost încă asumate de acestea în cadrul PESCO până în prezent, ținând seama de constatările și recomandările formulate în cadrul CARD, precum și de prioritățile UE în materie de dezvoltare a capabilităților care decurg din CDP, inclusiv de obiectivele în materie de capabilități cu impact ridicat.

18.

În vederea identificării și generării viitoarelor propuneri de proiecte PESCO, Consiliul invită statele membre participante să consolideze utilizarea instrumentelor Uniunii de planificare și de dezvoltare a capabilităților, precum și constatările și recomandările formulate în cadrul CARD ca repere pentru perfecționarea propunerilor de proiecte, în special în ceea ce privește domeniile de interes și oportunitățile de colaborare identificate, inclusiv în domeniul operațional. Consiliul încurajează statele membre participante să continue să prezinte propuneri de proiecte PESCO, în special pe cele cu un caracter operațional mai pronunțat și un impact pe termen scurt bazate pe capabilitățile deja existente, precum și pe cele care contribuie la acoperirea lacunelor și nevoilor în materie de capabilități strategice identificate în cadrul CDP și CARD.

V.   Calea de urmat

19.	Recomandarea Consiliului, care specifică obiective mai precise pentru fiecare dintre angajamentele mai stricte pentru a doua fază inițială a PESCO (2021-2025), ar trebui adoptată cât mai curând posibil.

20.

După aprobarea recomandării respective, secretariatul PESCO va furniza un document informativ în sprijinul planurilor naționale de punere în aplicare revizuite pe baza noului set de obiective mai precise pentru cea de a doua fază inițială a PESCO, care ar putea include un calendar pentru statele membre participante în vederea îndeplinirii criteriilor de referință convenite.

21.

Statele membre participante sunt invitate să își revizuiască planurile naționale de punere în aplicare în vederea actualizării acestora, dacă este cazul, și să prezinte planurile lor actualizate secretariatului PESCO (inclusiv prin intermediul platformei digitale a AEA) până la 10 martie 2022. Următoarea actualizare a planurilor naționale de punere în aplicare ar trebui să fie însoțită de o declarație politică la nivel înalt în care statele membre participante ar trebui să prezinte principalele lor realizări și să declare prioritățile și contribuțiile naționale specifice.

22.

Consiliul a reamintit că, în conformitate cu revizuirea strategică a PESCO 2020, secretariatul PESCO, precum și statele membre participante, ar trebui să continue să lucreze la stimulente pentru îmbunătățirea îndeplinirii angajamentelor, în special în cazul în care progresele au fost evaluate de Înaltul Reprezentant și evidențiate de Consiliu ca fiind insuficiente, și anume în ceea ce privește angajamentele operaționale și cele legate de abordarea europeană bazată pe colaborare. Desfășurarea unor discuții politice periodice la nivel înalt între statele membre participante și Înaltul Reprezentant ar trebui să asigure în continuare impulsul politic și asumarea politică sporită.

23.

Statele membre participante sunt încurajate să colaboreze în continuare cu secretariatul PESCO în cadrul dialogurilor bilaterale care vizează să obțină, să mențină sau chiar să îmbunătățească și mai mult o traiectorie pozitivă în ceea ce privește îndeplinirea de către acestea a angajamentelor mai stricte. În acest sens, secretariatul PESCO ar trebui să ofere recomandări adaptate fiecărui stat membru participant, pentru a fi discutate în cadrul dialogurilor respective. În acest context, secretariatul PESCO ar trebui consolidat în continuare.

24.

Consiliul reamintește că, ținând seama de rezultatul Busolei strategice, statele membre participante, în contextul procesului de revizuire strategică a PESCO care urmează să se desfășoare înainte de încheierea celei de a doua faze inițiale a PESCO în 2025 și astfel cum se menționează în notificarea PESCO, care reamintește, de asemenea, caracterul specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, vor evalua îndeplinirea tuturor angajamentelor PESCO și vor discuta și vor decide cu privire la noi angajamente, în vederea demarării unei noi etape către integrarea europeană în materie de securitate și apărare.

---

(1)  JO L 331, 14.12.2017, p. 57.

(2)  JO C 88, 8.3.2018, p. 1.

(3)  JO C 374, 16.10.2018, p. 1.

(4)  JO C 463, 16.11.2021, p. 1.

(5)  Aceste forțe pot fi utilizate de statele membre participante în cadrul UE, pentru nevoi naționale, precum și în diferite contexte precum ONU și NATO.

Nonopoziție la o concentrare notificată

(Cazul M.10460 – DMK / NIESKY / UELZENA / MILCHTROCKNUNG SÜDHANNOVER)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2021/C 464/03)

La 4 noiembrie 2021, Comisia a decis să nu se opună concentrării notificate menționate mai sus și să o declare compatibilă cu piața internă. Prezenta decizie se bazează pe articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1). Textul integral al deciziei este disponibil doar în limba germană și va fi făcut public după ce vor fi eliminate orice secrete de afaceri pe care le-ar putea conține. Va fi disponibil:

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—	în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32021M10460. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

---

(1)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

Rata de schimb a monedei euro (1)

16 noiembrie 2021

(2021/C 464/04)

1 euro =

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,1368
JPY	yen japonez	129,89
DKK	coroana daneză	7,4367
GBP	lira sterlină	0,84533
SEK	coroana suedeză	10,0293
CHF	franc elvețian	1,0528
ISK	coroana islandeză	150,40
NOK	coroana norvegiană	9,8863
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,227
HUF	forint maghiar	366,35
PLN	zlot polonez	4,6545
RON	leu românesc nou	4,9493
TRY	lira turcească	11,6020
AUD	dolar australian	1,5490
CAD	dolar canadian	1,4248
HKD	dolar Hong Kong	8,8544
NZD	dolar neozeelandez	1,6186
SGD	dolar Singapore	1,5393
KRW	won sud-coreean	1 343,00
ZAR	rand sud-african	17,3177
CNY	yuan renminbi chinezesc	7,2627
HRK	kuna croată	7,5099
IDR	rupia indoneziană	16 182,27
MYR	ringgit Malaiezia	4,7359
PHP	peso Filipine	57,225
RUB	rubla rusească	83,1933
THB	baht thailandez	37,153
BRL	real brazilian	6,1838
MXN	peso mexican	23,4423
INR	rupie indiană	84,5404

---

(1)  Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.

Cerere de propuneri 2022 – EAC/A10/2021

Corpul european de solidaritate

(2021/C 464/05)

1.   Introducere și obiective

Prezenta cerere de propuneri se bazează pe Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate”, precum și pe Programul anual de lucru pentru 2022 al Corpului european de solidaritate [C(2021)7860]. Programul „Corpul european de solidaritate” vizează perioada 2021 - 2027. Obiectivele generale și specifice ale programului „Corpul european de solidaritate” sunt prevăzute la articolul 3 din regulament.

2.   Acțiuni

Prezenta cerere de propuneri vizează următoarele acțiuni ale programului „Corpul european de solidaritate”:

—	Proiecte de voluntariat

—	Echipe de voluntariat în domenii cu prioritate ridicată

—	Proiecte de solidaritate

—	Eticheta de calitate pentru activitățile de voluntariat în spiritul solidarității

—	Eticheta de calitate pentru voluntariat în domeniul ajutorului umanitar

—	Voluntariatul în cadrul Corpului voluntar european de ajutor umanitar

3.   Eligibilitate

Orice entitate publică sau privată, cu sau fără scop lucrativ, locală, regională, națională sau internațională poate solicita finanțare în cadrul Corpului european de solidaritate. În plus, grupurile de tineri înregistrate pe portalul Corpului european de solidaritate pot solicita finanțare pentru proiecte de solidaritate.

Următoarele țări participante (1) la program pot participa pe deplin la toate acțiunile Corpului european de solidaritate:

—	cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și țările și teritoriile de peste mări,

—	țări terțe asociate la program: — țările membre AELS/SEE: Islanda și Liechtenstein, — țările candidate pentru aderarea la UE (2): Republica Turcia, Republica Macedonia de Nord.

În plus, anumite acțiuni sunt deschise entităților stabilite legal în țări terțe care nu sunt asociate la program.

Pentru mai multe detalii privind modalitățile de participare, vă rugăm să consultați Ghidul Corpului european de solidaritate pentru 2022.

4.   Bugetul și durata proiectelor

Bugetul total alocat prezentei cereri de propuneri este estimat la 138 800 000 EUR.

Bugetul total alocat cererii de propuneri, precum și repartizarea sa sunt orientative, sunt condiționate de adoptarea programului anual de lucru al Corpului european de solidaritate pentru 2022 și pot fi modificate sub rezerva unei modificări a programului anual de lucru al Corpului european de solidaritate. Candidații potențiali sunt invitați să consulte periodic programele anuale de lucru ale Corpului european de solidaritate și modificările acestora, la adresa: https://europa.eu/youth/solidarity/organisations/reference-documents-resources_ro

Granturile atribuite și durata proiectelor variază în funcție de anumiți factori, cum ar fi tipul proiectului și tipul de candidați eligibili.

5.   Termenul de depunere a cererilor

Termenele de depunere a cererilor specificate mai jos se încheie la ora 12:00, ora Bruxelles-ului.

Proiecte de voluntariat	23 februarie 2022
	(sesiune opțională) 4 octombrie 2022
Proiecte de solidaritate	23 februarie 2022
	(sesiune opțională) 4 mai 2022
	4 octombrie 2022

Termenele de depunere a cererilor specificate mai jos se încheie la ora 17:00, ora Bruxelles-ului.

Echipe de voluntariat în domenii cu prioritate ridicată	6 aprilie 2022
Voluntariatul în cadrul Corpului de ajutor umanitar	3 mai 2022

Cererile pentru eticheta de calitate pot fi depuse în orice moment.

Pentru instrucțiuni detaliate privind depunerea cererilor, vă rugăm să consultați Ghidul Corpului european de solidaritate pentru 2022.

6.   Detalii complete

Condițiile detaliate ale prezentei cereri de propuneri, inclusiv prioritățile, pot fi consultate în Ghidul Corpului european de solidaritate pentru 2022, la următoarea adresă: https://europa.eu/youth/solidarity/organisations/calls-for-proposals_ro

Ghidul Corpului european de solidaritate pentru 2022 constituie parte integrantă din prezenta cerere de propuneri, iar condițiile de participare și de finanțare exprimate în acesta se aplică în întregime prezentei cereri de propuneri.

---

(1)  Entitățile legal constituite și persoanele care au reședința legală în aceste țări.

(2)  Sub rezerva semnării acordurilor bilaterale de asociere.

Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite roți din aluminiu originare din Maroc

(2021/C 464/06)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o plângere în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în care se afirmă că importurile de anumite roți din aluminiu originare din Maroc fac obiectul unui dumping și cauzează, prin urmare, un prejudiciu (2) industriei din Uniune.

1.   Plângerea

Plângerea a fost depusă la 4 octombrie 2021 de către Asociația Fabricanților de Roți din Europa (denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei din Uniune producătoare de anumite roți din aluminiu originare din Maroc, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

O versiune a plângerii accesibilă publicului larg și analiza gradului de susținere a plângerii de către producătorii din Uniune sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Punctul 5.6 din prezentul aviz oferă informații despre accesul la dosar pentru părțile interesate.

2.   Produsul care face obiectul anchetei

Produsul care face obiectul prezentei anchete este reprezentat de roțile din aluminiu ale autovehiculelor încadrate la codurile NC 8701-8705, indiferent dacă sunt însoțite sau nu de accesoriile lor și dacă sunt echipate sau nu cu anvelope, (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”).

Toate părțile interesate care doresc să transmită informații cu privire la definiția produsului trebuie să le comunice în termen de 10 zile de la data publicării prezentului aviz (3).

3.   Prezumția de dumping

Produsul despre care se afirmă că face obiectul unui dumping este produsul care face obiectul anchetei, originar din Maroc (denumit în continuare „țara în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC ex 8708 70 10 și ex 8708 70 50 (coduri TARIC: 8708701015, 8708701050, 8708705015 și 8708705050). Codurile NC și TARIC sunt menționate numai cu titlu informativ. Sfera de aplicare a prezentei anchete corespunde definiției produsului care face obiectul anchetei, astfel cum figurează la punctul 2.

În absența unor date fiabile privind prețurile interne pentru țările în cauză, prezumția de dumping se bazează pe o comparație între o valoare normală construită (costurile de fabricație, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul) și prețul la export (la nivel franco fabrică) ale produsului care face obiectul anchetei atunci când este vândut la export către Uniune.

Marjele de dumping calculate pe baza acestei comparații sunt semnificative pentru țara în cauză.

4.   Prezumția de prejudiciu și legătura de cauzalitate

Reclamantul a pus la dispoziție elemente de probă din care reiese că importurile produsului care face obiectul anchetei provenite din țara în cauză au crescut, în ansamblu, atât ca valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață, într-o proporție semnificativă, indicând probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor.

În plus, conform plângerii, aceste importuri ar intra în Uniune la prețuri care au avut deja, printre alte consecințe, un impact negativ asupra nivelului prețurilor de vânzare, a cantităților vândute, a cotei de piață și a profiturilor industriei din Uniune.

De asemenea, reclamantul prezintă elemente de probă conform cărora există o capacitate suficientă și liber disponibilă în Maroc, indicând probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor.

Se afirmă, de asemenea, că este probabil ca fluxul importurilor care fac obiectul unui dumping să crească în continuare în mod substanțial din cauza comenzilor deja pierdute către Maroc, care vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra indicatorilor economici ai industriei din Uniune în 2021 și în anii următori.

5.   Procedura

Întrucât a constatat, după informarea statelor membre, că plângerea a fost depusă de către industria din Uniune sau în numele acesteia și că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei proceduri, Comisia deschide o anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

Ancheta va stabili dacă produsul care face obiectul anchetei, originar din țara în cauză, face obiectul unui dumping și dacă importurile care fac obiectul dumpingului au cauzat sau amenință să cauzeze prejudiciu industriei din Uniune.

În cazul în care concluziile sunt afirmative, ancheta va examina dacă instituirea unor măsuri nu ar fi în interesul Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază.

De asemenea, Comisia atrage atenția părților asupra avizului publicat (4) privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții, care ar putea fi aplicabil prezentei proceduri.

5.1.    Perioada de anchetă și perioada examinată

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul va acoperi perioada cuprinsă între joi, 1 octombrie 2020 și joi, 30 septembrie 2021 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

5.2.    Observații privind plângerea și deschiderea anchetei

Toate părțile interesate care doresc să prezinte observații cu privire la plângere (inclusiv privind aspectele referitoare la prejudiciu și la legătura de cauzalitate) sau la orice aspecte referitoare la deschiderea anchetei (inclusiv gradul de susținere a plângerii) trebuie să le prezinte în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz.

Orice cerere de audiere în legătură cu deschiderea anchetei trebuie să fie depusă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz.

5.3.    Procedura de stabilire a dumpingului

Producătorii-exportatori (5) ai produsului care face obiectul anchetei din țara în cauză sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

5.3.1.   Anchetarea producătorilor-exportatori

5.3.1.1.   Procedura de anchetare a producătorilor-exportatori din țara în cauză

(a)   Eșantionarea

Având în vedere numărul potențial ridicat de producători-exportatori din țara în cauză implicați în prezenta procedură și pentru a finaliza ancheta în termenul prevăzut, Comisia poate limita la un nivel rezonabil numărul de producători-exportatori care vor fi supuși anchetei, prin selectarea unui eșantion (această procedură este denumită și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să furnizeze Comisiei informații privind societatea (societățile) lor, în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Aceste informații trebuie furnizate prin intermediul TRON.tdi („TRON”) la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/tdi/form/AD686_SAMPLING_FORM_FOR_EXPORTING_PRODUCER. Informațiile privind accesul la TRON sunt disponibile la punctele 5.6 și 5.8 de mai jos.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea selectării eșantionului de producători-exportatori, Comisia a contactat, de asemenea, autoritățile din țara în cauză și poate contacta orice asociații de producători-exportatori cunoscute.

Dacă este necesar să se selecteze un eșantion, producătorii-exportatori pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care poate fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. Comisia va informa toți producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile țării în cauză și asociațiile de producători-exportatori, prin intermediul autorităților din țara în cauză, dacă este cazul, cu privire la societățile selectate pentru a fi incluse în eșantion.

De îndată ce va primi informațiile necesare pentru a selecta un eșantion de producători-exportatori, Comisia va informa părțile interesate cu privire la decizia sa de a le include sau nu în eșantion. Producătorii-exportatori incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Comisia va adăuga la dosarul destinat consultării de către părțile interesate o notă care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

O copie a chestionarului pentru producătorii-exportatori este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul internet al DG Comerț: https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2563.

De asemenea, chestionarul va fi pus la dispoziția oricărei asociații de producători-exportatori cunoscute și a autorităților din țara respectivă.

Fără a aduce atingere posibilei aplicări a articolului 18 din regulamentul de bază, producătorii-exportatori care au fost de acord să fie incluși în eșantion, dar care nu sunt selectați să facă parte din acesta, vor fi considerați cooperanți („producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion”). Fără a aduce atingere punctului 5.3.1.1 litera (b) de mai jos, taxa antidumping care poate fi aplicată importurilor de la producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu va depăși marja de dumping medie ponderată stabilită pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion (6).

(b)   Marja de dumping individuală pentru producătorii-exportatori neincluși în eșantion

În temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion pot solicita Comisiei să stabilească marjele lor de dumping individuale. Producătorii-exportatori care doresc să solicite o marjă de dumping individuală trebuie să completeze chestionarul și să îl returneze completat în mod corespunzător în termen de 30 de zile de la data notificării selectării eșantionului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. O copie a chestionarului pentru producătorii-exportatori este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2563. Comisia va examina dacă producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion li se poate acorda o taxă individuală în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

Cu toate acestea, producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care solicită o marjă individuală de dumping trebuie să țină cont de faptul că, totuși, Comisia poate decide să nu le calculeze marja individuală de dumping dacă, de exemplu, numărul producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este atât de mare încât un astfel de calcul ar îngreuna în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

5.3.2.   Anchetarea importatorilor neafiliați (7) (8)

Importatorii neafiliați care importă din țara în cauză către Uniune produsul care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la această anchetă.

Având în vedere numărul potențial mare de importatori neafiliați implicați în această procedură și pentru a finaliza ancheta în termenul prevăzut, Comisia poate limita la un nivel rezonabil numărul de importatori neafiliați care urmează să facă obiectul anchetei, prin selectarea unui eșantion (această procedură este denumită și „eșantionare”). Eșantionarea se va efectua în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele acestora sunt invitați să transmită Comisiei informațiile cu privire la societatea (societățile) lor care sunt solicitate în anexa la prezentul aviz, în termen de 7 zile de la data publicării acestuia.

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în vederea selectării eșantionului de importatori neafiliați, Comisia poate contacta, de asemenea, orice asociații de importatori cunoscute.

Dacă este necesar să se constituie un eșantion, importatorii pot fi selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei care poate fi examinat în mod rezonabil în timpul aflat la dispoziție.

De îndată ce va primi informațiile necesare pentru a selecta un eșantion, Comisia va informa părțile interesate cu privire la decizia sa referitoare la eșantionul de importatori. Comisia va adăuga la dosarul destinat consultării de către părțile interesate o notă care va reflecta selectarea eșantionului. Eventualele observații cu privire la selectarea eșantionului trebuie să fie primite în termen de 3 zile de la data notificării deciziei privind eșantionul.

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia va pune chestionare la dispoziția importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Părțile respective trebuie să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei referitoare la eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului pentru importatori este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2563.

5.4.    Procedura de determinare a prejudiciului sau a riscului de prejudiciu și de anchetare a producătorilor din Uniune

Constatarea unui prejudiciu se bazează pe dovezi concrete și implică o examinare obiectivă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, a efectului acestora asupra prețurilor de pe piața Uniunii și a impactului ulterior al respectivelor importuri asupra industriei Uniunii. Pentru a se stabili dacă se aduce un prejudiciu industriei Uniunii sau dacă aceasta riscă un prejudiciu, producătorii din Uniune ai produsului care face obiectul anchetei sunt invitați să participe la ancheta Comisiei.

Având în vedere numărul mare de producători din Uniune vizați și pentru a finaliza ancheta în termenul prevăzut, Comisia a decis să limiteze la un nivel rezonabil numărul de producători din Uniune care vor face obiectul anchetei, prin selectarea unui eșantion (această procedură este denumită și „eșantionare”). Eșantionarea se efectuează în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Comisia a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Detaliile sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. Părțile interesate sunt invitate să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu. În plus, alți producători din Uniune sau reprezentanți ai acestora care consideră că au motive să fie incluși în eșantion trebuie să contacteze Comisia în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz. Toate observațiile referitoare la eșantionul provizoriu trebuie să fie primite în termen de 7 zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Toți producătorii cunoscuți din Uniune și asociațiile de producători cunoscute din Uniune vor fi informați de Comisie cu privire la societățile selectate în final pentru a face parte din eșantion.

Producătorii din Uniune incluși în eșantion vor trebui să transmită un chestionar completat în termen de 30 de zile de la data notificării deciziei includerii lor în eșantion, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

O copie a chestionarului pentru producătorii din Uniune este inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și este disponibilă pe site-ul DG Comerț https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2563.

5.5.    Procedura de evaluare a interesului Uniunii

În cazul în care se stabilește existența dumpingului și a prejudiciului aferent, se va decide, în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază, dacă adoptarea unor măsuri antidumping nu ar fi în interesul Uniunii. Producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele și organizațiile reprezentative ale consumatorilor sunt invitate să furnizeze Comisiei informații pentru a preciza dacă impunerea măsurilor nu este în interesul Uniunii. Pentru a participa la anchetă, organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să demonstreze că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei.

Informațiile referitoare la evaluarea interesului Uniunii trebuie transmise în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Aceste informații pot fi furnizate fie într-un format la alegere, fie prin completarea unui chestionar pregătit de Comisie. Copii ale chestionarelor, inclusiv o copie a chestionarului pentru utilizatorii produsului care face obiectul anchetei, sunt incluse în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și sunt disponibile pe site-ul DG Comerț https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2563. Informațiile transmise în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază vor fi luate în considerare numai dacă sunt susținute, la momentul transmiterii lor, de elemente de probă concrete.

5.6.    Părțile interesate

Pentru a participa la anchetă, părțile interesate, cum sunt producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile lor reprezentative, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele și organizațiile reprezentative ale consumatorilor trebuie să demonstreze că există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei.

Producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii și asociațiile reprezentative care au oferit informații în conformitate cu procedurile descrise la punctele 5.3, 5.4 și 5.5 de mai sus vor fi considerați părți interesate dacă există o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei.

Alte părți vor putea să participe la anchetă în calitate de părți interesate numai din momentul în care se fac cunoscute, cu condiția să existe o legătură obiectivă între activitățile lor și produsul care face obiectul anchetei. Faptul de a fi considerat o parte interesată nu aduce atingere aplicării articolului 18 din regulamentul de bază.

Accesul la dosarul destinat consultării de către părțile interesate se face prin intermediul TRON.tdi la următoarea adresă: https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI. Vă rugăm să urmați instrucțiunile de pe pagina respectivă pentru a obține accesul (9).

5.7.    Posibilitatea audierii de către serviciile Comisiei responsabile cu ancheta

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta.

Orice cerere de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele pe care se bazează, precum și un rezumat al aspectelor pe care partea interesată dorește să le discute în timpul audierii. Audierea va fi limitată la aspectele pe care părțile interesate le-au semnalat în scris în prealabil.

Calendarul audierilor este următorul:

—

Pentru orice audieri care trebuie să aibă loc înainte de termenul prevăzut pentru instituirea măsurilor provizorii, cererea trebuie formulată în termen de 15 zile de la data publicării prezentului aviz. Audierea va avea loc, în mod normal, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului aviz.

—

După etapa constatărilor provizorii, cererea trebuie formulată în termen de 5 zile de la data comunicării constatărilor provizorii sau a documentului informativ. Audierea va avea loc, în mod normal, în termen de 15 zile de la data comunicării constatărilor provizorii sau de la data documentului informativ.

—

În etapa constatărilor finale, cererea trebuie formulată în termen de 3 zile de la data comunicării constatărilor finale. Audierea va avea loc, în mod normal, în perioada acordată pentru prezentarea de observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentare, cererea trebuie formulată imediat după primirea acestei comunicări finale suplimentare. Audierea va avea loc, în mod normal, în termenul stabilit pentru a prezenta observații cu privire la această comunicare.

Calendarul prezentat nu aduce atingere dreptului serviciilor Comisiei de a accepta audieri în afara calendarului în cazuri justificate în mod corespunzător și dreptului Comisiei de a refuza audieri în cazuri justificate în mod corespunzător. Dacă serviciile Comisiei refuză o cerere de audiere, partea în cauză va fi informată cu privire la motivele respectivului refuz.

În principiu, audierile nu vor fi utilizate pentru a prezenta informații concrete care nu sunt incluse încă în dosar. Cu toate acestea, în interesul unei bune gestionări și pentru a permite serviciilor Comisiei să progreseze în cadrul anchetei, părțile interesate pot primi îndrumări cu privire la oferirea de noi informații concrete în urma unei audieri.

5.8.    Instrucțiuni pentru transmiterea de informații în scris și pentru trimiterea chestionarelor completate și a corespondenței

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării anchetelor de apărare comercială trebuie să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea la Comisie a unor informații și/sau a unor date care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei: să utilizeze informațiile și datele în scopul prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate de prezenta anchetă, într-o formă care să le permită să-și exercite dreptul la apărare.

Toate informațiile prezentate în scris, inclusiv cele solicitate prin prezentul aviz, chestionarele completate și corespondența furnizate de părțile interesate cu titlu confidențial trebuie să poarte mențiunea „Sensitive” (10) („cu caracter sensibil”). Părțile care furnizează informații pe parcursul prezentei anchete sunt invitate să ofere motive pentru solicitarea unui tratament confidențial.

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile care transmit informații cu mențiunea „Sensitive” trebuie să transmită rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Rezumatele respective ar trebui să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial.

Dacă o parte care furnizează informații confidențiale nu prezintă motive întemeiate pentru solicitarea unui tratament confidențial sau nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, Comisia poate să nu ia în considerare respectivele informații, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod convingător, utilizând surse adecvate, că informațiile sunt corecte.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin intermediul TRON.tdi(https://tron.trade.ec.europa.eu/tron/TDI) inclusiv împuternicirile și fișele de certificare scanate. Prin utilizarea TRON.tdi sau a e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul DG Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf. Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională care este verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin TRON.tdi sau prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau a cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin TRON.tdi și prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea cu părțile interesate.

Adresa Comisiei pentru corespondență este următoarea:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția G

Birou: CHAR 04/039

1049 Bruxelles

BELGIA

E-mail: TRADE-AD686-ARW-DUMPING@ec.europa.eu

TRADE-AD686-ARW-INJURY@ec.europa.eu

6.   Calendarul anchetei

În conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din regulamentul de bază, ancheta se va încheia în mod normal în 13 luni, și în cel mult 14 luni de la data publicării prezentului aviz. În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, pot fi instituite măsuri provizorii, în mod normal nu mai târziu de 7 luni, dar în niciun caz mai târziu de 8 luni de la data publicării prezentului aviz.

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia va furniza informații privind instituirea planificată a unor taxe provizorii cu 4 săptămâni înainte de instituirea măsurilor provizorii. Părțile interesate vor avea la dispoziție 3 zile lucrătoare pentru a-și prezenta observațiile în scris cu privire la exactitatea calculelor.

În cazurile în care Comisia intenționează să nu instituie taxe provizorii, ci să continue ancheta, părțile interesate vor fi informate, prin intermediul documentului informativ, cu privire la neinstituirea taxelor cu 4 săptămâni înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază.

Părțile interesate vor avea la dispoziție 15 zile pentru a prezenta observații în scris cu privire la constatările provizorii sau la documentul informativ și 10 zile pentru a prezenta observații în scris cu privire la constatările finale, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Dacă este cazul, comunicările constatărilor finale suplimentare vor preciza termenul până la care părțile interesate pot prezenta observații în scris.

7.   Transmiterea informațiilor

Ca regulă generală, părțile interesate pot transmite informații doar în conformitate cu calendarele prevăzute la punctele 5 și 6 din prezentul aviz. Transmiterea oricăror alte informații care nu sunt incluse la punctele respective trebuie să respecte următorul calendar:

—	Orice informații pentru etapa constatărilor provizorii trebuie transmise în termen de 70 de zile de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

—

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, părțile interesate nu trebuie să prezinte informații concrete noi după termenul prevăzut pentru prezentarea de observații cu privire la comunicarea constatărilor provizorii sau la documentul informativ în etapa comunicării constatărilor provizorii. După acest termen, părțile interesate pot prezenta informații concrete noi doar dacă pot demonstra că informațiile respective sunt necesare pentru a respinge afirmațiile concrete formulate de alte părți interesate și cu condiția ca aceste informații să poată fi verificate în intervalul de timp disponibil pentru a permite finalizarea la timp a anchetei.

—

Pentru a încheia ancheta în termenele obligatorii, Comisia nu va accepta informații de la părțile interesate după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale sau, dacă este cazul, după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

8.   Posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți

Pentru a se garanta drepturile la apărare, părțile interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate. Atunci când fac acest lucru, părțile interesate se pot referi numai la aspectele semnalate în contribuțiile celorlalte părți interesate și nu pot semnala probleme noi.

Aceste observații trebuie prezentate în conformitate cu următorul calendar:

—	Orice observație cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate înainte de termenul prevăzut pentru instituirea măsurilor provizorii trebuie prezentată cel târziu în cea de a 75-a zi de la data publicării prezentului aviz, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

—

Observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor provizorii sau a documentului informativ trebuie prezentate în termen de 7 zile de la termenul pentru prezentarea observațiilor privind constatările provizorii sau documentul informativ, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

—

Observațiile cu privire la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la comunicarea constatărilor finale trebuie prezentate în termen de 3 zile de la termenul prevăzut pentru prezentarea observațiilor privind constatările finale, cu excepția cazului în care se prevede altfel. În cazul în care există o comunicare a constatărilor finale suplimentară, observațiile referitoare la informațiile furnizate de alte părți interesate ca răspuns la această comunicare trebuie prezentate în termen de 1 zi de la termenul prevăzut pentru prezentarea observațiilor referitoare la această comunicare, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Calendarul stabilit nu aduce atingere dreptului Comisiei de a solicita informații suplimentare de la părțile interesate în cazuri justificate în mod corespunzător.

9.   Prelungirea termenelor specificate în prezentul aviz

Orice prelungire a termenelor prevăzute în prezentul aviz trebuie să fie solicitată numai în circumstanțe excepționale și va fi acordată doar dacă este justificată corespunzător în urma prezentării unor motive întemeiate.

În orice caz, orice prelungire a termenului prevăzut pentru transmiterea răspunsului la chestionare se va limita, în mod normal, la 3 zile și nu va depăși, de regulă, 7 zile.

În ceea ce privește termenele pentru transmiterea altor informații specificate în avizul de deschidere, prelungirile se vor limita la 3 zile, cu excepția cazului în care se demonstrează existența unor circumstanțe excepționale.

10.   Lipsa de cooperare

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări provizorii sau finale, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

În cazul în care se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza datele disponibile.

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se bazează pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu este considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. În acest caz, partea interesată trebuie să contacteze imediat Comisia.

11.   Consilierul-auditor

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și orice alte cereri privind drepturile la apărare ale părților interesate și ale terților care ar putea să apară în cursul procedurii.

Consilierul-auditor poate organiza audieri și poate acționa ca mediator între partea sau părțile interesate și serviciile Comisiei, pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Cererile de audiere adresate consilierului-auditor trebuie să fie formulate în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Consilierul-auditor va examina motivele care stau la baza cererilor. Aceste audieri trebuie să aibă loc doar dacă problemele nu au fost soluționate cu serviciile Comisiei în timp util.

Părțile interesate sunt invitate să respecte termenele stabilite la punctul 5.7 din prezentul aviz și în ceea ce privește intervențiile consilierului-auditor, inclusiv audierile. Orice cerere trebuie să fie transmisă în timp util și cu promptitudine, pentru a nu se pune în pericol buna desfășurare a procedurii. În acest sens, părțile interesate trebuie să solicite intervenția consilierului-auditor în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului care justifică o astfel de intervenție. Consilierul-auditor va examina motivele cererilor de intervenție, natura problemelor ridicate și impactul acestora asupra dreptului la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a anchetei.

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/.

12.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

Pe site-ul web al DG Comerț este disponibil un aviz privind protecția datelor care informează toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei: http://ec.europa.eu/trade/policy/accessing-markets/trade-defence/.

---

(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21

(2)  Termenul general „prejudiciu” se referă la un prejudiciu important, precum și la amenințarea cu un prejudiciu important sau la o întârziere semnificativă în crearea unei industrii, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(3)  Trimiterile la publicarea prezentului aviz se interpretează ca trimiteri la publicarea prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)  Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).

(5)  Un producător-exportator este orice societate comercială din țara în cauză care produce și exportă pe piața Uniunii produsul care face obiectul anchetei, fie direct, fie prin terți, inclusiv prin orice societate afiliată implicată în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul anchetei.

(6)  În temeiul articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, nu se ține cont de eventualele marje nule și de minimis și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(7)  Această secțiune se referă numai la importatorii care nu sunt afiliați producătorilor-exportatori. Importatorii afiliați producătorilor-exportatori trebuie să completeze anexa I la chestionarul destinat producătorilor-exportatori respectivi. În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, se consideră că două persoane sunt afiliate dacă: (a) una dintre ele face parte din conducerea sau din consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte persoane; (b) au calitatea juridică de asociați; (c) una este angajatorul celeilalte; (d) o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane; (e) una dintre ele o controlează pe cealaltă în mod direct sau indirect; (f) ambele sunt controlate în mod direct sau indirect de către o terță persoană; (g) împreună, controlează direct sau indirect o terță persoană; sau (h) sunt membre ale aceleiași familii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558). Se consideră că persoanele sunt membre ale aceleiași familii numai dacă sunt legate prin una dintre următoarele relații: (i) soț și soție, (ii) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul I, (iii) frați și surori (buni, consangvini și uterini), (iv) ascendenți și descendenți, în linie directă de gradul II, (v) unchi sau mătușă și nepot sau nepoată, (vi) socri și ginere sau noră, (vii) cumnați și cumnate. În conformitate cu articolul 5 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, „persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(8)  Datele furnizate de importatorii neafiliați pot fi utilizate și în legătură cu alte aspecte ale prezentei anchete decât stabilirea existenței dumpingului.

(9)  În cazul unor probleme tehnice, vă rugăm să contactați serviciul de asistență al DG Comerț prin E-mail: trade-service-desk@ec.europa.eu sau prin Tel. +32 22979797.

(10)  Un document cu mențiunea „Sensitive” este un document considerat confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și al articolului 6 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 (Acordul antidumping). De asemenea, acesta este protejat în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(11)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE, JO L 295, 21.11.2018, p. 39.

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului

(2021/C 464/07)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la respectiva cerere în temeiul articolului 27 din Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

SPECIFICAȚIILE DE BAZĂ DIN DOSARUL TEHNIC

„HOMOKHÁTI ŐSZIBARACK PÁLINKA”

Nr. UE: PGI-HU-02471 – 25 mai 2018

1.   Denumirea

„Homokháti őszibarack pálinka”

2.   Categoria de băuturi spirtoase

Rachiu de fructe [categoria 9 din Regulamentul (CE) nr. 110/2008]

3.   Descrierea băuturii spirtoase

3.1.   Caracteristicile fizice, chimice și/sau organoleptice

Caracteristici fizico-chimice

Conținutul de acid cianhidric	maximum 5 g/hl de alcool 100 % vol.
Conținutul total de substanță volatilă	minimum 250 g/hl de alcool 100 % vol.
Conținutul de cupru	maximum 7 mg/kg de produs finit

Caracteristici organoleptice

Culoare: limpede, incoloră.

Aromă: fină, discretă, ce amintește de piersicile coapte, cu note citrice subtile, uneori cu o aromă ușoară de marțipan.

Gust: note proaspete, citrice, cu o structură distinctivă și robustă, de corpolență medie, însoțite de un gust de piersici coapte și de o aciditate discretă; final lung, catifelat, distinct.

3.2.   Caracteristici specifice (în comparație cu băuturile spirtoase din aceeași categorie)

„Homokháti őszibarack pálinka” are o aromă și un gust caracteristice, datorită piersicilor cultivate în regiunea Homokhátság: aroma sa este parfumată discret, cu note citrice, amintind de piersicile coapte; gustul evidențiază note citrice, este discret dulce, cu final catifelat.

4.   Arealul geografic în cauză

„Homokháti őszibarack pálinka” este produsă în limitele administrative ale următoarelor comune: Mórahalom, Ásotthalom, Domaszék, Zákányszék, Ruzsa, Öttömös, Pusztamérges, Üllés, Bordány, Forráskút, Zsombó, Szatymaz, Kelebia și Balotaszállás.

Zdrobirea fructelor, fermentarea, distilarea în alambic și repausul pot avea loc numai în distileriile comerciale de pálinka situate în acest areal geografic.

5.   Metoda de obținere a băuturii spirtoase

Principalele etape ale producției de pálinka sunt următoarele:

a)	Selectarea și acceptarea fructelor

b)	Zdrobirea fructelor și fermentarea

c)	Distilarea

d)

Repausul

e)	Tratarea și producția produsului pálinka

a.)   Selectarea și acceptarea fructelor

Ingredientele de bază pentru pálinka sunt fructele aflate la maturitate deplină, de calitate bună sau excelentă, cultivate în arealul geografic. Acceptarea fructelor din punct de vedere cantitativ se bazează pe greutate.

În timpul acceptării, controlul calității se efectuează pe baza unei evaluări organoleptice (gradul de coacere – de la coapte la răscoapte – sănătoase, curate, fără elemente străine – sol, frunze, rămurele, pietre, metal sau alte materiale – și fără mucegaiuri sau putregai), prin eșantionare.

b.)   Zdrobirea fructelor și fermentarea

Sâmburii se scot din fructe cu ajutorul unei mașini de scos sâmburi.

În timpul fermentării este important să se seteze temperatura cu exactitate (16-23 °C), pentru a atinge un pH optim (2,8-3,2), și să se verifice conținutul de zaharuri și de alcool.

Conținutul de zaharuri trebuie redus până la o valoare mai mică de 5 °Brix la sfârșitul fermentării.

Pálinka nu ar trebui îndulcită în timpul procesului de producție, nici măcar pentru a completa gustul final.

c.)   Distilarea

„Homokháti őszibarack pálinka” se poate obține prin distilare în două etape, cu ajutorul unui sistem tradițional de distilare, cu alambic, care asigură calitatea corespunzătoare. Distilarea cu alambic este o tehnică de distilare fracționată dublă cu ajutorul unui alambic cu o capacitate maximă de 1 000 de litri.

d.)   Repausul

„Homokháti őszibarack pálinka” trebuie lăsată să se odihnească până când devine bine echilibrată.

În cazul în care temperatura exterioară este mai mare de 25 °C, aerul din camera de depozitare trebuie răcit cu ajutorul unui aparat de climatizare, sau umidificat cu ajutorul unui pulverizator de apă cel puțin o dată pe săptămână.

e.)   Tratarea și producția produsului pálinka

În conformitate cu reglementările foarte stricte privind produsele îmbuteliate (± 0,3 % V/V), tăria alcoolică a produsului care s-a odihnit trebuie adaptată la nivelul adecvat pentru consum, prin adăugarea de apă potabilă de bună calitate. Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată.

După repaus, pálinka poate fi răcită și filtrată. Dacă este necesar, poate fi efectuat un tratament suplimentar, de asemenea, cu ajutorul unor adjuvanți tehnologici adecvați, pentru a rafina produsul și a îndepărta metalele grele. Pálinka poate fi apoi îmbuteliată.

După obținerea tăriei alcoolice adecvate, pálinka poate fi turnată în recipiente în formă de sticlă, spălate și închise cu dopuri filetate din aluminiu cu sigiliu, cu dopuri filetate sau cu dopuri de plută care îndeplinesc criteriile pentru ambalajele de produse alimentare. Recipientele pot fi fabricate din sticlă sau din ceramică.

6.   Legătura cu mediul geografic sau originea

6.1.   Detalii privind arealul geografic sau originea, relevante pentru legătură

Detaliile privind arealul geografic sau originea, relevante pentru legătură, se bazează pe patru elemente-cheie:

a)	Terenul și structura unică a solului din Homokhátság

b)	Microclimatul distinct din Homokhátság

c)	Soiurile de piersici cultivate în Homokhátság

d)	Factorii umani

a)   Terenul și structura unică a solului din Homokhátság

Arealul geografic în cauză este situat pe bancul de nisip din partea de sud a Marii Câmpii (Homokhátság), în interiorul câmpiilor dintre Dunăre și Tisa, la sud-vest de orașul Szeged din județul Csongrád; solul nu este de tip cernoziom.

Solul nisipos al regiunii Homokhátság este deosebit de propice pentru horticultură și pentru cultivarea fructelor, fiind bine drenat și încălzindu-se rapid. Solurile nisipoase, cu humus, sunt compuse în principal din cristale de cuarț. Solurile nisipoase au, de regulă, un conținut scăzut de materie coloidală (max. 5 %), care asigură o drenare rapidă. Solurile nisipoase sunt, de asemenea, bogate în mică, aceasta furnizând nutrienți plantelor (potasiu, bor, fier, zinc).

b)   Microclimatul distinct din Homokhátság

Clima regiunii Homokhátság este tipic continentală, cu veri foarte calde, uscate și aride. Temperaturile variază foarte mult pe parcursul zilei în cursul perioadei de maturare. Această regiune are cel mai mare număr de ore însorite din țară (peste 2 600 de ore).

c)   Soiurile de piersici cultivate în Homokhátság

Băutura „Homokháti őszibarack pálinka” trebuie preparată din soiuri de piersici originare din arealul geografic delimitat la punctul 4. Originea tuturor acestor soiuri pot fi trasată până la piersicul sălbatic; sâmburii de piersic sălbatic sunt semănați, iar ulterior se obține plantula pe care sunt altoite ramurile nobile. Combinația acestor soiuri garantează faptul că aromele unice ale piersicilor cultivate în regiunea Homokhát se reflectă în caracteristicile organoleptice ale băuturii obținute din aceste fructe (caracteristici precum prospețimea conferită de notele citrice, dulceața subtilă și finalul catifelat).

d)   Factorii umani

„Homokháti őszibarack pálinka” se prepară în mod tradițional în arealul geografic prin distilare cu ajutorul unui alambic. Cunoștințele privind tehnica tradițională de producție sunt transmise din generație în generație. Distilarea cu alambic este un proces tradițional în care notele care caracterizează gustul și aroma băuturii se manifestă într-un stil caracteristic. Întrucât distilarea este una dintre pietrele de temelie ale producției de pálinka din piersici, priceperea producătorilor este cea care îi conferă produsului finit „Homokháti őszibarack pálinka” specificitate, și anume aromele piersicilor cultivate în arealul geografic. Este nevoie de o pricepere deosebită pentru pregătirea acestei băuturi, cu atât mai mult cu cât pálinka este rareori produsă din piersici.

6.2.   Caracteristicile specifice ale băuturii spirtoase care se pot datora arealului geografic

Legătura dintre „Homokháti őszibarack pálinka” și arealul geografic se bazează în principal pe calitatea fructelor.

Numărul mare de ore de însorite face ca piersicile să se coacă complet, iar variațiile mari de temperatură pe parcursul zilei fac ca piersicile să fie dulci și suculente. Datorită solurilor nisipoase, cu mică, piersicile sunt caracterizate de o prospețime conferită de note citrice, iar mica, bogată în oligoelemente, determină conținutul ridicat de materie uscată al fructelor. Ca urmare a acestor factori, piersicile cultivate în Homokhátság au un conținut ridicat de materie uscată, un gust și o aromă bogate, precum și un final catifelat.

Tehnica de distilare cu alambic scoate în evidență aromele de piersici coapte ale băuturii „Homokháti őszibarack pálinka”: pálinka se caracterizează printr-un gust robust, distinctiv, ușor acid, cu o aromă discretă.

Datorită notelor bogate de piersici originare din Homokhátság și tehnicii de distilare utilizate, „Homokháti őszibarack pálinka” are un conținut ridicat de substanțe volatile și un gust caracteristic, de intensitate medie. Notele bogate conferă băuturii un final lung, catifelat.

7.   Dispozițiile Uniunii Europene sau dispozițiile naționale/regionale

—	Legea XI din 1997 privind protecția mărcilor și a indicațiilor geografice

—	Legea LXXIII din 2008 privind pálinka, pálinka din tescovină și Consiliul Național pentru Pálinka

—	Decretul guvernamental nr. 158/2009 din 30 iulie 2009 de stabilire a normelor de protecție a indicațiilor geografice ale produselor agricole și alimentare și de verificare a produselor

—	Decretul nr. 22/2012 al Guvernului din 29 februarie 2012 privind Oficiul național pentru siguranța lanțului alimentar

—	Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului

—

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 al Comisiei din 25 iulie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase

8.   Solicitantul

Denumire: Kerekes Pálinka - Pál Kerekes (întreprindere profesională unipersonală)

Adresă: Szegfű János u. 5-7, 6787 Zákányszék, Ungaria

Adresa de E-mail: kerekespal@vipmail.hu, lkerekes01@gmail.com

Număr de Tel. +36 705756684, +36 304091041

9.   Completarea indicației geografice

-

10.   Norme specifice privind etichetarea

În plus față de elementele specificate în legislație, denumirea conține, de asemenea, următoarele:

—	„földrajzi árujelző” [indicație geografică] (separat de denumire)

---

(1)  JO L 130, 17.5.2019, p. 1.