|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 436 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 64 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2021/C 436/01 |
||
|
2021/C 436/02 |
|
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
28.10.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 436/1 |
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
Conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020
(2021/C 436/01)
CUPRINS
| PREFAȚĂ | 2 |
| ELEMENTELE FINANCIARE PRINCIPALE ALE EXERCIȚIULUI FINANCIAR | 3 |
| NOTĂ DE ÎNSOȚIRE A CONTURILOR CONSOLIDATE | 33 |
| SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE EXPLICATIVE | 34 |
| BILANȚ | 35 |
| CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE | 36 |
| SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR | 37 |
| SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ÎN STRUCTURA ACTIVELOR NETE | 38 |
| NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE | 39 |
| RAPOARTE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ ȘI NOTE EXPLICATIVE | 130 |
| GLOSAR | 200 |
| LISTA ABREVIERILOR | 204 |
PREFAȚĂ
2020 a fost un an ieșit din comun din toate punctele de vedere: Confruntată cu provocările economice și politice cauzate de pandemia de COVID19, Uniunea Europeană a trebuit să reacționeze cu soluții și cu o rapiditate fără precedent. Comisia Europeană a depus eforturi pe toate fronturile pentru a salva vieți și mijloace de subzistență, pentru a sprijini sistemele naționale de sănătate și întreprinderile, pentru a promova redresarea și reziliența. Am mobilizat toate mijloacele de care dispunem pentru a ajuta statele membre să își coordoneze răspunsurile naționale și pentru a le sprijini pe cele mai afectate de crize, utilizând instrumente precum Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus sau SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență). În cadrul SURE, o sumă de 39,5 miliarde EUR dintr-un total de 100 de miliarde EUR a fost deja plătită în 2020 statelor membre afectate pentru a face față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. În 2021 au urmat alte plăți substanțiale.
În timp ce a depus eforturi în vederea combaterii efectelor pandemiei, Uniunea Europeană și-a îndeplinit cu toate acestea obiectivele de politică, acordând o atenție deosebită tinerilor, locurilor de muncă și creșterii economice, precum și schimbărilor climatice. Aproape jumătate din fondurile angajate au fost destinate măsurilor de sprijinire a creșterii economice și de reducere a decalajelor economice dintre regiuni. Finanțarea UE a contribuit cu 29,7 miliarde EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate și cu 16,4 miliarde EUR pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020. În plus, bugetul UE pentru 2020 a ajutat agricultura și zonele rurale, în cadrul Fondului european de garantare agricolă și al Fondului agricol pentru dezvoltare rurală, cu angajamente în valoare totală de 59 de miliarde EUR. Bugetul 2020 a fost bugetul final al actualului cadru financiar multianual, execuția bugetară fiind de 181,7 miliarde EUR în total în angajamente asumate — ceea ce a însemnat valoare adăugată pentru toți europenii.
În fine, 2020 a fost, de asemenea, anul acordului privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1,074 mii de miliarde EUR (la prețurile din 2018), majorat cu 750 de miliarde EUR prin NextGenerationEU, un instrument temporar de relansare și de orientare a tranziției către o Europă mai durabilă și mai digitală.
Am plăcerea să vă prezint conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020. Aceste conturi oferă o imagine de ansamblu completă asupra finanțelor UE și a execuției bugetului UE în exercițiul financiar anterior, inclusiv informații privind datoriile contingente, angajamentele financiare și alte obligații ale Uniunii. Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene fac parte din pachetul de rapoarte integrate privind aspectele financiare și răspunderea pe care le prezintă Comisia și constituie o componentă esențială a sistemului nostru foarte dezvoltat de răspundere financiară.
Johannes HAHN
Comisar pentru buget și resurse umane
ELEMENTELE FINANCIARE PRINCIPALE ALE EXERCIȚIULUI FINANCIAR
|
Obiectivul analizei situațiilor financiare, care a fost elaborată pe baza principiilor evidențiate în Orientările privind practicile recomandate ale IPSASB (RPG) 2 „Situațiile financiare — Discuție și analiză”, este de a ajuta cititorii să înțeleagă modul în care activitățile operaționale, financiare și de investiții ale UE se reflectă în diferitele elemente ale situațiilor financiare consolidate ale UE. Informațiile furnizate în prezenta secțiune nu au fost auditate. Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale. |
CUPRINS
|
1. |
CIFRE-CHEIE 2020 | 4 |
|
2. |
RĂSPUNSUL LA CORONAVIRUS | 5 |
|
2.1. |
Elemente principale ale răspunsului UE la coronavirus | 5 |
|
2.2. |
Inițiative de răspuns în contextul cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 și al programului SURE | 7 |
|
3. |
BUGETUL UE PE TERMEN LUNG PENTRU PERIOADA 2021-2027 ȘI NEXTGENERATIONEU | 11 |
|
4. |
IEȘIREA REGATULUI UNIT DIN UNIUNEA EUROPEANĂ | 13 |
|
4.1. |
Context | 13 |
|
4.2. |
Cota care îi revine Regatului Unit | 14 |
|
4.3. |
Conturile anuale ale UE: Sume datorate de Regatul Unit și către Regatul Unit în temeiul Acordului de retragere | 14 |
|
5. |
SINTEZĂ PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ | 17 |
|
6. |
INSTRUMENTE FINANCIARE ȘI GARANȚII BUGETARE | 18 |
|
6.1. |
Instrumentele financiare finanțate din bugetul UE | 18 |
|
6.2. |
Active financiare deținute în fonduri de garantare pentru garanțiile bugetare | 18 |
|
6.3. |
Credite și împrumuturile aferente pentru programele de asistență financiară | 19 |
|
6.4. |
Datoriile bugetare contingente aferente programelor de asistență financiară | 23 |
|
7. |
ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE | 24 |
|
7.1. |
VENITURI | 24 |
|
7.2. |
CHELTUIELI | 25 |
|
7.3. |
ACTIVE | 26 |
|
7.4. |
PASIVE | 27 |
|
8. |
CADRUL POLITIC ȘI FIANCIAR, GUVERNANȚA ȘI RĂSPUNDEREA UE | 28 |
|
8.1. |
CADRUL POLITIC ȘI FINANCIAR | 29 |
|
8.2. |
GUVERNANȚA ȘI RĂSPUNDEREA | 30 |
1. CIFRE-CHEIE 2020
Bugetul UE în 2020 — Execuția creditelor de angajament
|
Execuția a 181,7 miliarde EUR pentru îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE: |
||
|
|
||
|
|
Răspunsul UE la coronavirus |
|
SURE — Sume acordate în 2020 |
|||||
|
Instrument |
convenit miliarde EUR |
Stat membru |
acordată miliarde EUR |
||||
|
NextGenerationEU |
750 |
|
Italia |
27,4 |
|||
|
SURE* |
100 |
Spania |
21,3 |
||||
|
Asistență macrofinanciară |
3,0 |
Polonia |
11,2 |
||||
|
ESI |
2,7 |
Belgia |
7,8 |
||||
|
UCPM |
0,3 |
Portugalia |
5,9 |
||||
|
Total |
856,0 |
România |
4,1 |
||||
|
|
Grecia |
2,7 |
|||||
|
Altele |
9,9 |
||||||
|
* din care 39,5 miliarde EUR plătite în 2020 |
Suma totală acordată în 2020 |
90,3 |
|||||
|
|
||||||
Situații financiare consolidate
Declarațiile financiare consolidate ale UE cuprind peste 50 de entități (inclusiv Parlamentul European, Consiliul, Comisia și agențiile UE). Comisia Europeană este entitatea cea mai însemnată, reprezentând 98 % din totalul activelor situațiilor financiare consolidate.
Conturile UE sunt întocmite în conformitate cu cele mai înalte standarde disponibile, Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (International Public Sector Accounting Standards — IPSAS). Respectarea standardelor menționate mai sus garantează că aceste conturi furnizează cetățenilor informații relevante, fiabile, comparabile și ușor de înțeles. Acestea furnizează informații privind poziția financiară a (bilanțul) UE, precum și explicații detaliate privind activele, pasivele și angajamentele și obligațiile sale financiare. Ele arată, de asemenea, modul în care s-a realizat execuția bugetului UE în cursul anului.
|
miliarde EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
ACTIVE |
|
|
||
|
Active financiare |
113,1 |
71,2 |
||
|
Prefinanțare |
62,7 |
51,4 |
||
|
Creanțe |
74,5 |
24,0 |
||
|
Numerar și echivalente de numerar |
16,7 |
19,7 |
||
|
Imobilizări corporale și alte active |
13,0 |
12,6 |
||
|
Total |
280,0 |
178,9 |
||
|
PASIVE |
|
|
||
|
Beneficiile post-angajare |
116,0 |
97,7 |
||
|
Datorii financiare |
95,0 |
54,5 |
||
|
Datorii |
32,4 |
27,2 |
||
|
Angajamente contabile |
64,6 |
67,2 |
||
|
Alte pasive |
5,4 |
4,8 |
||
|
Total |
313,5 |
251,5 |
||
|
ACTIVE NETE |
|
|
||
|
Rezerve |
5,1 |
5,0 |
||
|
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre |
(38,5 ) |
(77,6 ) |
||
|
Total |
(33,4 ) |
(72,5 ) |
||
|
||||
2. RĂSPUNSUL LA CORONAVIRUS
2.1. ELEMENTE PRINCIPALE ALE RĂSPUNSULUI UE LA CORONAVIRUS
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a luat măsuri ferme pentru a consolida sectorul sănătății publice și pentru a atenua impactul socioeconomic în Uniunea Europeană. Pe baza cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a mobilizat toate mijloacele de care dispune pentru a ajuta statele membre să își coordoneze răspunsurile naționale și a furnizat informații obiective cu privire la răspândirea virusului și la eforturile eficace de limitare a răspândirii acestuia.
Calendarul acțiunilor întreprinse (1)
|
— |
2 aprilie Răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19: Comisia Europeană mobilizează fiecare euro pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență |
|
— |
14 aprilie 2,7 miliarde EUR din bugetul UE pentru sprijinirea sectorului asistenței medicale |
|
— |
16 aprilie Președinta von der Leyen: „Bugetul european va fi motorul redresării Europei” |
|
— |
22 aprilie Un pachet de asistență financiară în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece țări implicate în procesul de aderare și vizate de politica de vecinătate |
|
— |
27 mai Momentul Europei: un plan excepțional de redresare pentru Europa, în valoare de 2,4 mii de miliarde EUR, menit să repare prejudiciile aduse de criză și să pregătească viitorul pentru noua generație |
|
— |
4 iunie Comisia Europeană se angajează să aloce 300 de milioane EUR Alianței pentru vaccinuri |
|
— |
21 iulie Liderii europeni ajung la un acord privind planul de redresare și bugetul european pe termen lung 2021-2027. |
|
— |
25 august Comisia Europeană propune acordarea de sprijin financiar în valoare de 87,3 miliarde EUR în cadrul Instrumentului SURE pentru 16 state membre |
|
— |
17 septembrie Comisia prezintă următoarele etape ale Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR |
|
— |
22 septembrie Comisia Europeană salută finalizarea sistemului de garantare pentru instrumentul SURE, în valoare de 100 de miliarde EUR |
|
— |
7 octombrie Comisia Europeană va emite în cadrul Instrumentului SURE al UE obligațiuni cu impact social în valoare de până la 100 de miliarde EUR |
|
— |
27 octombrie Comisia Europeană transferă primele tranșe SURE în valoare de 17 miliarde EUR către Italia, Spania și Polonia |
|
— |
10 noiembrie Comisia Europeană salută acordul privind un buget pe termen lung al UE în valoare de 1,8 mii de miliarde EUR și instrumentul NextGenerationEU pentru a contribui la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente |
|
— |
17 noiembrie Comisia Europeană transferă 14 miliarde EUR către nouă state membre în cadrul instrumentului SURE |
|
— |
1 decembrie Comisia Europeană transferă 8,5 miliarde EUR în cadrul SURE către cinci state membre pentru a contribui la menținerea locurilor de muncă |
|
— |
17 decembrie Comisia Europeană salută adoptarea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 |
2.2. INIȚIATIVE DE RĂSPUNS ÎN CONTEXTUL CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL (CFM) 2014-2020 ȘI AL PROGRAMULUI SURE
Intervențiile Uniunii Europene în contextul CFM 2014-2020 pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au fost foarte diverse – de la acțiuni imediate, cum ar fi finanțarea de materiale medicale urgente și creșterea stocurilor medicale, la introducerea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește utilizarea sprijinului financiar din partea fondurilor structurale și de investiții europene și la acordarea de împrumuturi în condiții avantajoase atât statelor membre, cât și partenerilor vizați de politica de extindere și de vecinătate. Sprijinul direct total de la bugetul UE s-a ridicat la aproximativ 70 de miliarde EUR în 2020. Acesta acoperă angajamente care ar putea fi redirecționate către acțiuni legate de COVID19, din care 66 de miliarde EUR au provenit din redistribuirea și redefinirea priorităților în cadrul programelor existente, iar 4 miliarde EUR din consolidarea bugetară. Principalele inițiative sunt explicate mai detaliat în cele ce urmează.
2.2.1. Activarea Instrumentului de sprijin de urgență (ESI)
Având în vedere amploarea crizei generate de pandemia de COVID-19, precum și amploarea și natura nevoilor care necesită sprijin de la bugetul UE, UE a reactivat instrumentul ESI pentru o perioadă de 2 ani în vederea finanțării cheltuielilor necesare pentru a face față pandemiei de COVID-19 în perioada 1 februarie 2020-31 ianuarie 2022 [a se vedea Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului] (2). Pentru a face să avanseze eforturile în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, bugetul 2020 a fost rectificat. (3) Având în vedere și DEC 13/2020 adoptat la 24 iulie 2020, pentru 2020 au fost alocate instrumentului ESI 2,7 miliarde EUR în credite de angajament și 2,6 miliarde EUR în credite de plată. Reactivarea îi permite Uniunii să pună în aplicare măsuri de prevenire și de atenuare a consecințelor grave în unul sau mai multe state membre și să abordeze în mod coordonat nevoile legate de pandemia de COVID-19, prin completarea asistenței oferite în cadrul altor instrumente ale UE. Instrumentul este gestionat la nivel central de către Comisie și se axează pe achiziții publice și granturi directe, completate în anumite cazuri de acțiuni puse în aplicare prin intermediul unor parteneri, de exemplu organizații internaționale.
În 2020, Comisia a semnat acorduri prealabile de achiziție cu o serie de companii farmaceutice. Cu ajutorul acordurilor prealabile de achiziție, se reduce riscul asociat investițiilor realizate de producători în dezvoltarea de potențiale vaccinuri sau se urmărește asigurarea livrărilor și, astfel, sunt maximizate șansele de a dezvolta, de a produce și de a distribui rapid vaccinuri sigure și eficace, precum și de a asigura accesul cetățenilor europeni la acestea. Negocierile purtate de Comisie cu companiile farmaceutice, în numele statelor membre ale Uniunii Europene, au dus la semnarea inițială a șase acorduri și la discuții preliminare suplimentare cu alți producători de vaccinuri, care au început în 2020 și continuă în 2021. Primul vaccin care a primit autorizația de introducere pe piață condiționată, la 21 decembrie 2020, a fost cel produs de BioNTech/Pfizer. Distribuirea sa a început în câteva zile, la timp pentru lansarea Zilelor europene ale vaccinării în 27, 28 și 29 decembrie 2020. Această autorizație a fost acordată în urma unei recomandări științifice pozitive bazate pe o evaluare aprofundată a siguranței, eficacității și calității vaccinului de către Agenția Europeană pentru Medicamente și a fost aprobată de statele membre.
Începând cu 31 decembrie 2020, Comisia a contractat 1 965 de milioane de doze (din care 1 305 milioane fixe și 660 milioane opționale).
În 2021, Comisia a contractat încă 2 400 de milioane de doze (fixe sau opționale). Cu toate acestea, dozele vor fi plătite integral de către statele membre în cauză, fără niciun efect asupra bugetului UE.
2.2.2. Sprijin pentru cercetare
La 4 mai 2020, UE și partenerii săi au găzduit o conferință internațională a donatorilor, în cadrul căreia sau asumat angajamente în valoare de 9,8 miliarde EUR din partea donatorilor din întreaga lume, pentru a se demara cooperarea la nivel mondial în domeniul cercetării privind coronavirusul. Acestea includ un angajament în valoare de 1,4 miliarde EUR din partea Comisiei, din care 1 miliard EUR provine din programul Orizont 2020.
UE joacă un rol central în sprijinirea și coordonarea cercetării în domeniul bolilor infecțioase, cu investiții de 4,1 miliarde EUR în perioada 2007-2019 prin intermediul celui de al 7-lea program-cadru și al programului Orizont 2020, la care se adaugă alte angajamente în 2020, în plus față de angajamentul în valoare de 1 miliard EUR pentru cercetarea în domeniul coronavirusului. Cifrele actualizate ale tuturor finanțărilor promise și deja mobilizate în cadrul programului Orizont 2020 pentru a contribui la maratonul donatorilor pentru răspunsul mondial la coronavirus sunt disponibile online (4).
În plus, la 3 martie 2020, Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI), sprijinită prin Programulcadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 al Comisiei Europene, a lansat o cerere accelerată specială pentru „dezvoltarea de terapii și de metode de diagnosticare pentru combaterea infecțiilor cu coronavirus”, cu o contribuție din partea UE de 45 de milioane EUR, care a fost ulterior majorată la 72 de milioane EUR.
În fine, la 8 iunie 2020 Comisia a acordat aproape 166 de milioane EUR, prin intermediul proiectului-pilot „Accelerator” al Consiliului European pentru Inovare (CEI), unui număr de 36 de companii angajate să combată pandemia provocată de coronavirus.
2.2.3. Consolidarea în continuare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM/rescEU)
Ca o măsură complementară ESI, a fost consolidat UCPM/rescEU pentru a permite constituirea unei rezerve de echipamente mai extinse și coordonarea distribuirii resurselor esențiale în întreaga Europă [a se vedea Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570 a Comisiei (5), astfel cum a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare 2020/414 a Comisiei (6) și Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/452 a Comisiei (7)]. În acest scop, bugetul pe 2020 a fost modificat pentru a include alte 0,4 miliarde EUR în credite de angajament și 0,2 miliarde EUR în credite de plată.
Consolidarea UCPM/rescEU sprijină statele membre în achiziționarea unora dintre echipamentele necesare (inclusiv tratamente, echipamente medicale, echipamente personale de protecție, materiale de laborator), sporind astfel volumul și completând și lărgind sfera de acoperire a articolelor prioritare cumpărate în temeiul acordului privind achizițiile publice comune, o abordare coordonată menită să ofere statelor membre o poziție puternică atunci când negociază cu industria în ceea ce privește disponibilitatea și prețul produselor medicale.
Granturile directe rescEU oferă o finanțare de 100 % din bugetul UE, care include finanțarea integrală pentru dezvoltarea acestor capacități și finanțarea integrală pentru distribuția echipamentelor. Echipamentele achiziționate vor fi găzduite de unul sau mai multe state membre, în timp ce procesul de luare a deciziilor este organizat la nivelul UE, oferindu-se materiale de urgență în plus față de stocurile naționale. Aceste echipamente vor fi disponibile pentru toate statele membre și vor fi utilizate în cazul în care disponibilitatea la nivel național va fi insuficientă.
2.2.4. Inițiativa privind pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRIIplus)
Una dintre primele măsuri lansate de UE pentru a sprijini financiar statele membre în răspunsul lor la criză a fost CRII, pusă în aplicare prin Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Prin mobilizarea fondurilor necheltuite alocate deja statelor membre ale Uniunii, inițiativa a oferit o injecție de lichidități bugetelor statelor membre și ale regiunilor și le-a ajutat pe acestea să utilizeze fondurile politicii de coeziune pentru a finanța cheltuielile de sănătate și sistemele de șomaj tehnic și pentru a oferi sprijin pentru capitalul circulant al întreprinderilor mici și mijlocii. Sfera de cuprindere a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene a fost, de asemenea, extinsă pentru a acoperi urgențele majore în materie de sănătate publică, permițând astfel statelor membre să primească sprijin din acest fond pentru a putea face față pandemiei de COVID-19.
Începând din luna aprilie, CRIIplus, pusă în aplicare prin Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului (9), a facilitat utilizarea rapidă a fondurilor structurale și de investiții europene existente pentru măsuri legate de criză și a făcut posibilă creșterea contribuției UE la programele politicii de coeziune până la 100 % pentru cererile de plată depuse între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021.
În luna decembrie, Comisia a anunțat rezultatele celor două inițiative în 2020. De la începutul crizei, Uniunea Europeană a mobilizat fonduri semnificative pentru a combate efectele pandemiei. Întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat de cea mai mare parte a fondurilor puse la dispoziție, peste 10 miliarde EUR, ceea ce a ajutat mediul de afaceri să rămână pe linia de plutire. 3 miliarde EUR au fost direcționate către cetățeni, inclusiv pentru asigurarea de servicii sociale destinate grupurilor vulnerabile și pentru locuri temporare de muncă. În fine, s-au pus la dispoziție 7 miliarde EUR pentru sprijinirea sectorului sănătății, în plus față de cele 10,2 miliarde EUR din bugetul UE deja alocate acestui domeniu pe perioada 20142020 (cu observația că există o anumită suprapunere între grupurile de beneficiari).
2.2.5. Asistență pentru țările implicate în procesul de extindere, pentru partenerii din vecinătate și de dincolo de aceasta
Până în prezent, UE a mobilizat peste 38,5 miliarde EUR pentru a combate coronavirusul la scară mondială. Abordarea Echipa Europa (Team Europe), combină resurse din partea UE, a statelor membre ale acesteia și a instituțiilor financiare, inclusiv Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru a sprijini țările partenere. Jumătate din cele 38,5 miliarde EUR pentru răspunsul global la pandemia de coronavirus au fost plătite.
În plus, Comisia a încheiat zece acorduri de garantare financiară în valoare de 990 de milioane EUR cu instituții financiare partenere care completează Fondul european pentru dezvoltare durabilă, componenta de finanțare a Planului de investiții externe. Acordurile ar trebui să genereze investiții în valoare de până la 10 miliarde EUR, pentru a stimula redresarea economică și a consolida reziliența țărilor din vecinătatea UE și a țărilor africane.
O sumă suplimentară de 500 de milioane EUR a fost alocată pentru a sprijini inițiativa globală COVAX privind vaccinurile, cu scopul de a furniza un miliard de doze de vaccin împotriva coronavirusului țărilor cu venituri mici și medii din Africa, Asia, zona Caraibilor și Pacific, precum și din vecinătatea sudică și estică a Europei. 100 de milioane EUR au fost alocate de Comisie și 400 de milioane EUR de Banca Europeană de Investiții, garantate de Fondul european pentru dezvoltare durabilă, pentru participarea țărilor cu venituri mici și medii la angajamentele prealabile de achiziție din COVAX. La 19 februarie 2021 Uniunea Europeană a anunțat o sumă suplimentară de 500 de milioane EUR pentru mecanismul COVAX, iar Comisia Europeană a anunțat o asistență umanitară în valoare de 100 de milioane EUR pentru a sprijini desfășurarea de campanii de vaccinare în Africa.
La 25 mai 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Decizia (UE) 2020/701 (10) privind acordarea de asistență macrofinanciară unui număr de zece parteneri vizați de politica de extindere și de politica de vecinătate pentru a permite o marjă de manevră în ceea ce privește politicile pe termen scurt pentru punerea în aplicare a unor măsuri de contracarare a consecințelor economice ale pandemiei de COVID19, cu un total maxim de 3 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. În 2020, o sumă totală de 1,0 miliard EUR a fost transferată ca primă tranșă către șapte țări (Ucraina, Iordania, Macedonia de Nord, Georgia, Kosovo (*1), Moldova și Muntenegru). Până în iunie 2021, cinci țări au primit o primă tranșă (Albania, Tunisia) sau o a doua tranșă (Macedonia de Nord, Kosovo, Muntenegru), valoarea totală fiind de 0,6 miliarde EUR. Totodată a fost semnat un memorandum de înțelegere cu Bosnia și Herțegovina.
2.2.6. Sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a pandemiei de COVID-19
În cadrul pachetului său de sprijin de urgență pentru a face față impactului economic al pandemiei de COVID-19, UE a adoptat, la 19 mai 2020, Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului (11) de instituire a instrumentului SURE pentru a-i ajuta pe lucrători să își păstreze locurile de muncă în timpul crizei. SURE este o schemă temporară care poate furniza statelor membre asistență financiară în valoare de până la 100 de miliarde EUR (împrumuturi în condiții avantajoase). Instrumentul le permite statelor membre să solicite asistență financiară din partea UE pentru a contribui la finanțarea creșterii bruște și acute a cheltuielilor publice naționale, începând de la 1 februarie 2020, ca urmare a sistemelor de șomaj tehnic și a măsurilor similare de la nivel național, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, sau a unor măsuri legate de sănătate, îndeosebi la locul de muncă, adoptate ca răspuns la criză. Pentru ca UE să poată furniza asistența financiară în cadrul SURE, Comisia este împuternicită să se împrumute în numele UE de pe piețele de capital sau de la instituții financiare în limita unei sume maxime de 100 de miliarde EUR. Creditele SURE sunt garantate de bugetul UE și de garanțiile furnizate de statele membre în funcție de ponderea lor în VNB-ul UE. Valoarea totală a garanțiilor se ridică la 25 de miliarde EUR. Perioada de disponibilitate a instrumentului se încheie la 31 decembrie 2022.
Începând cu 31 decembrie 2020, Comisia a propus un sprijin financiar total în valoare de 90,3 miliarde EUR pentru 18 state membre, toate acestea fiind deja aprobate de Consiliu. Cea mai mare parte a acestei sume, și anume 87,3 miliarde EUR, care vizează 16 state membre, a fost deja propusă până în august 2020, restul de 3 miliarde EUR fiind destinat Ungariei și Irlandei, propus pentru octombrie și, respectiv, noiembrie 2020:
În urma primelor trei emisiuni de obligațiuni SURE din octombrie și noiembrie 2020, Comisia a plătit în total 39,5 miliarde EUR către 15 state membre ale UE (Belgia, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, a se vedea punctul 6.3).
Punerea în aplicare a SURE a continuat în 2021. În februarie și în martie 2021, Comisia a propus Estoniei 230 de milioane EUR și alte 3,7 miliarde EUR Belgiei, Ciprului, Greciei, Letoniei, Lituaniei și Maltei, volumul total al SURE crescând la 94,3 miliarde EUR. Aceste sume suplimentare au fost aprobate de Consiliu în martie și aprilie 2021. În urma altor patru emisiuni de obligațiuni din ianuarie, martie și mai 2021, Comisia a plătit încă 50,1 miliarde EUR, ceea ce a dus la un nivel total al plăților de 89,6 miliarde EUR.
Toate obligațiunile emise în cadrul Instrumentului SURE au fost cu mult suprasubscrise, majoritatea cu sume compuse din două cifre, și au atras o bază diversificată de investitori din UE și internaționali. Acest lucru a condus la condiții foarte favorabile în materie de preț. Obligațiunile emise de UE în cadrul SURE beneficiază de eticheta „obligațiuni cu impact social”. Astfel, investitorii au încredere că fondurile colectate vor servi unui obiectiv cu adevărat social. Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.
3. BUGETUL UE PE TERMEN LUNG PENTRU PERIOADA 2021-2027 ȘI NEXT GENERATION EU
În 2020, UE a oferit un răspuns fără precedent la criza provocată de coronavirus care a lovit Europa și întreaga lume. În centrul acestuia se află un pachet de stimulente în valoare de 2,018 mii de miliarde EUR în prețuri curente (1,8 mii de miliarde EUR la prețurile din 2018). Acesta constă în bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1,211 mii de miliarde EUR (1,074 mii de miliarde EUR la prețurile din 2018), la care se adaugă 807 miliarde EUR (750 miliarde EUR la prețurile din 2018) prin intermediul NextGenerationEU, un instrument temporar care impulsionează redresarea. (12) Luate împreună, fondurile vor contribui la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de coronavirus și vor orienta tranziția către o Europă modernă și mai durabilă.
Un procent de peste 50 % din bugetul pe termen lung și din NextGenerationEU va fi direcționat către noi priorități. Fondurile vor fi direcționate către cercetare și inovare, prin intermediul programului Orizont Europa, către o tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală, către pregătirea, redresarea și reziliența, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, mecanismul de protecție civilă al UE, rescEU, și programul în domeniul sănătății, EU4Health.
30 % din bugetul pe termen lung și NextGenerationEU vor fi cheltuite pentru combaterea schimbărilor climatice, cotă record din cel mai mare buget european înregistrat vreodată.
20 % din fondurile NextGenerationEU vor fi investite în transformarea digitală a UE. Fondurile vor permite ca UE să investească mai mult în calculul de înaltă performanță, în inteligența artificială, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și în utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în toate sectoarele economiei și în societate.
în 2026 și 2027, 10 % din cheltuielile anuale din cadrul bugetului pe termen lung vor contribui la stoparea și inversarea declinului biodiversității.
NEXT GENERATION EU
Sumele colectate și cheltuite în cadrul NextGenerationEU (NGEU) vor fi incluse în conturile anuale pentru 2021. Prima emisiune de obligațiuni, care a atras 20 de miliarde EUR prin intermediul unei obligațiuni pe zece ani scadente în 2031, a avut loc la 15 iunie 2021.
Cu un buget de 806,9 miliarde EUR, NextGenerationEU va contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19. Acest instrument va contribui la construirea unei Europe, în urma pandemiei de COVID-19, care va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.
O parte din fonduri — 385,8 miliarde EUR — vor fi utilizate pentru a oferi împrumuturi de la Uniune statelor membre individuale. Aceste împrumuturi vor fi rambursate de statele membre respective. Cealaltă parte — 338,0 miliarde EUR — va fi furnizată sub formă de granturi sau pentru a permite garanții bugetare pentru sprijinirea investițiilor.
Elementul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument care oferă granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre ale UE, în valoare totală de 723,8 miliarde EUR. Fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor fi distribuite în conformitate cu planurile naționale de redresare și reziliență elaborate de fiecare stat membru, în cooperare cu Comisia, și în conformitate cu o cheie de repartizare convenită.
În plus, NextGenerationEU va consolida mai multe programe existente ale UE.
|
— |
Coeziunea, în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), pentru a contribui la abordarea consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19 în primii ani de redresare, |
|
— |
Fondul pentru o tranziție justă, pentru a garanta că tranziția către neutralitatea climatică funcționează pentru toți, |
|
— |
Dezvoltarea rurală, pentru a sprijini în continuare fermierii, |
|
— |
InvestEU, pentru a sprijini eforturile de investiții ale întreprinderilor noastre, |
|
— |
rescEU, astfel încât mecanismul de protecție civilă al UE să aibă capacitatea de a răspunde la situații de urgență la scară largă, |
|
— |
Orizont Europa, pentru a se asigura că UE are capacitatea de a finanța mai multă excelență în cercetare. |
Pentru a finanța NextGenerationEU, UE va împrumuta de pe piețe, garanția constituind-o bugetul UE. Rambursarea se va efectua pe termen lung, până în 2058. Acest lucru va evita apariția unei presiuni imediate asupra finanțelor naționale ale statelor membre, permițând țărilor din UE să își concentreze eforturile asupra redresării.
4. IEȘIREA REGATULUI UNIT DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
4.1. CONTEXT
La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană. Condițiile plecării sale sunt definite într-un acord privind retragerea Regatului Unit din UE și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (13), cunoscut și sub denumirea de „Acordul de retragere” sau „AR”. Ca parte a acestui acord, Regatul Unit a fost de acord să își onoreze toate obligațiile financiare asumate în perioada în care era membru al UE. Acordul a intrat în vigoare la 31 ianuarie 2020.
|
— |
31 ianuarie 2020 Regatul Unit părăsește oficial Uniunea și intră în vigoare Acordul de retragere |
|
— |
1 februarie-31 decembrie 2020 Perioadă de tranziție |
|
— |
31 martie 2021 Raportarea informațiilor financiare transmise de UE Regatului Unit |
|
— |
16 aprilie 2021 Sumele care trebuie plătite sunt comunicate de UE Regatului Unit |
|
— |
30 iunie 2021 Primele plăți efectuate de Regatul Unit în temeiul Acordului de retragere |
|
— |
16 septembrie 2021 UE comunică Regatului Unit sumele pe care trebuie să le plătească |
|
— |
31 octombrie 2021 Începutul celei de a doua runde de plăți efectuate de Regatul Unit |
În perioada de tranziție, Regatul Unit a continuat să contribuie la bugetul UE și să beneficieze de acesta, ca și cum ar fi fost un stat membru. După încheierea perioadei de tranziție și în conformitate cu AR, Regatul Unit va continua să contribuie la bugetul UE. De asemenea, Regatul Unit va continua să beneficieze de programele și cheltuielile UE de dinainte de 2021, ca și cum ar fi un stat membru. Regatul Unit va primi, de asemenea, înapoi anumite sume pe care le-a plătit la bugetul UE sau sumele primite de bugetul UE legate de perioada în care Regatul Unit a fost membru al UE.
Aceste obligații creează pasive și creanțe pentru UE, care trebuie calculate și reflectate în conturile anuale ale UE: conturile anuale pentru 2020 prezintă aceste sume pentru prima dată, întrucât acesta este anul în care Regatul Unit a părăsit UE.
Prin urmare, aceste conturi anuale conțin explicații detaliate cu privire la viitoarele contribuții ale Regatului Unit la bugetul UE prevăzute în AR, precum și cu privire la sumele datorate Regatului Unit. Sumele în cauză vor fi plătite de Regatul Unit pe o perioadă lungă de timp.
Suma netă respectă pe deplin cele trei principii care stau la baza decontării financiare, din AR:
|
— |
niciun stat membru nu ar trebui să plătească mai mult sau să primească mai puțin din cauza retragerii Regatului Unit din Uniune; |
|
— |
Regatul Unit ar trebui să își plătească cota care îi revine din angajamentele asumate în perioada în care a fost membru; precum și |
|
— |
Regatul Unit nu ar trebui să plătească nici mai mult, nici mai devreme decât dacă ar fi rămas un stat membru. Acest lucru implică în special faptul că sumele pe care Regatul Unit ar trebui să le plătească se bazează pe rezultatul real al bugetului, și anume sunt ajustate în funcție de execuție. |
De asemenea, AR detaliază metodologiile de calcul al diferitelor sume, astfel cum se explică mai jos.
4.2. COTA CARE ÎI REVINE REGATULUI UNIT
În conformitate cu articolul 139 din AR, cota care îi revine Regatului Unit din obligațiile financiare care decurg din AR se calculează ca raport între resursele proprii puse la dispoziție de Regatul Unit în exercițiile din perioada 2014-2020 și resursele proprii puse la dispoziție în perioada respectivă de toate statele membre și de Regatul Unit. Ajustările care rezultă din compensarea soldurilor TVA și VNB pentru anii 2014-2019 sunt, de asemenea, incluse. Cota calculată care îi revine Regatului Unit va face în 2022 obiectul ajustărilor finale prevăzute la articolul 139 din AR. Cota care îi revine Regatului Unit pentru 2021 este utilizată pentru calculele de la articolul 136 alineatul (3) literele (a) și (c) și de la articolele 140-147.
Cota care îi revine Regatului Unit calculată în conformitate cu articolul 139 din AR este de 12,358072326018200 %.
4.3. CONTURILE ANUALE ALE UE: SUME DATORATE DE REGATUL UNIT ȘI CĂTRE REGATUL UNIT ÎN TEMEIUL ACORDULUI DE RETRAGERE
AR identifică obligații de plată între cele două părți, în special în următoarele domenii:
|
— |
Resurse proprii (articolul 136) |
|
— |
Angajamente restante (articolul 140) |
|
— |
Amenzi în materie de concurență (articolul 141) |
|
— |
Datoriile Uniunii (articolul 142) |
|
— |
Datorii financiare contingente și instrumente financiare (articolele 143 și 144) |
|
— |
Active nete ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (articolul 145) |
|
— |
Investițiile UE în Fondul european de investiții – FEI (articolul 146) |
|
— |
Datorii contingente legate de cauze juridice în justiție (articolul 147). |
De asemenea, AR stabilește metodologia privind modul în care aceste obligații vor fi tratate în fiecare an — pe scurt, UE va raporta Regatului Unit de două ori pe an sumele datorate, iar Regatul Unit le va plăti lunar. Raportarea va fi actualizată în fiecare an pe baza cifrelor reale.
Tabelul de mai jos sintetizează sumele datorate de Regatul Unit UE, precum și toate sumele datorate de UE Regatului Unit, care duc la o creanță globală netă pentru UE. Toate calculele au fost efectuate cu respectarea deplină a AR. Aceste obligații se referă la angajamentele anterioare, asumate atunci când Regatul Unit era stat membru al UE și în cursul perioadei de tranziție până la 31 decembrie 2020 și vor expira de îndată ce au fost plătite sau dacă obligația nu se materializează. Plățile se vor efectua în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 148 din AR.
|
miliarde EUR |
||||
|
|
Articolul 140 |
Articolul 142 |
Altele |
31.12.2020 |
|
Datorate de către Regatul Unit |
35,0 |
14,3 |
0,3 |
49,6 |
|
Datorate Regatului Unit |
— |
— |
(2,1 ) |
(2,1 ) |
|
Creanța netă de încasat de la Regatul Unit |
35,0 |
14,3 |
(1,8 ) |
47,5 |
|
Sume pe care se estimează că Regatul Unit le va plăti după 2021 |
28,2 |
14,3 |
(1,9 ) |
40,6 |
|
Sume pe care se estimează că Regatul Unit le va plăti în 2021 |
6,8 |
0,0 |
0,0 |
6,8 |
Suma totală cuprinde următoarele elemente:
Articolul 136: Resurse proprii
Articolul 136 stabilește dispozițiile aplicabile după 31 decembrie 2020 în ceea ce privește resursele proprii. Regatul Unit are dreptul să primească cota care îi revine din ajustările legate de excedentul din anul 2020. Acesta face, de asemenea, obiectul eventualelor ajustări ale resurselor proprii bazate pe TVA și VNB care se referă la exercițiile financiare până în 2020 — aceste ajustări vor fi calculate anual până la 31 decembrie 2028. De asemenea, se efectuează actualizări ale corecției în favoarea Regatului Unit.
Regatul Unit are obligația de a plăti resursele proprii tradiționale pe care le-a colectat după 28 februarie 2021, dar legate de exercițiul 2020 și de exercițiile anterioare. Cota care îi revine din totalul resurselor proprii tradiționale puse la dispoziție de UE 27 și de către acesta este apoi dedusă din această sumă. Contabilitatea separată pentru resursele proprii tradiționale se lichidează integral la 31 decembrie 2025.
În cursul anului 2021, Regatul Unit urmează să plătească suma de 230 de milioane EUR.
Articolul 140: Angajamente restante („RAL”)
„Reste à liquider” sau „RAL” reprezintă volumul total al angajamentelor juridice pe care UE și le-a asumat față de beneficiari, pentru care vor urma plăți în anii următori. RAL este o caracteristică normală a tuturor bugetelor multianuale, cum este bugetul UE.
Prin urmare, angajamentele se referă la proiecte, programe, acorduri sau contracte care au fost deja angajate, înainte de 31 decembrie 2020, dar care nu sunt încă puse în aplicare integral, plățile urmând a fi efectuate. Unele dintre aceste plăți sunt destinate beneficiarilor din Regatul Unit.
Potrivit AR, Regatul Unit trebuie să își plătească cota care îi revine din angajamentele restante ale UE începând de la 31 decembrie 2020, sfârșitul perioadei de tranziție. Toate angajamentele, sau parte din acestea, preconizate a fi anulate (dezangajări) și sumele aferente angajamentelor finanțate din venituri alocate sau programelor la care Regatul Unit nu participă (opt outs) se deduc din suma totală.
Alte ajustări ale sumei datorate de Regatul Unit în temeiul acestui articol sunt legate de corecțiile financiare nete din perioada 2014-2020 sau din perioadele de programare anterioare și de resursele proprii tradiționale aferente exercițiului 2020 și puse la dispoziție în ianuarie-februarie 2021.
Pentru a calcula cota care îi revine Regatului Unit din RAL, a fost utilizat ca punct de plecare RAL-ul bugetar oficial la 31 decembrie 2020 (303,2 miliarde EUR a se vedea tabelul 4.4 din tabelele privind execuția bugetară). La sfârșitul exercițiului 2020, cota care îi revine Regatului Unit din RAL ajustat era de 36 de miliarde EUR — după ce a fost ajustată pentru a se ține seama de previziunile privind dezangajările, creanța către UE la sfârșitul anului 2020 s-a ridicat la 35 de miliarde EUR, din care 6,8 miliarde EUR vor fi plătite între 30 iunie 2021 și 31 decembrie 2021.
Articolul 141 Amenzi aplicate în materie de concurență
Comisia Europeană aplică direct normele UE în materie de concurență, asigurându-se că toate întreprinderile concurează în mod egal și echitabil pe baza meritelor lor. Acest lucru poate conduce la impunerea de amenzi. Odată impuse de UE, amenzile pot fi contestate (prin proceduri judiciare) de către destinatarul amenzii — amenda nu este definitivă până la încheierea tuturor acestor proceduri.
UE va plăti Regatului Unit, în fiecare an, cota care îi revine din eventualele amenzi în materie de concurență care au fost decise de Uniune înainte de 31 decembrie 2020, odată ce aceste amenzi devin definitive, adică entitatea sancționată fie nu introduce o cale de atac în fața Curții Europene de Justiție, fie recursul nu îi dă câștig de cauză și trebuie să plătească amenda.
În conturile anuale, sumele datorate Regatului Unit ca urmare a amenzilor sunt deduse din suma totală datorată de Regatul Unit. La 31 decembrie 2020, cota estimată care îi revine Regatului Unit din amenzile restante este de 1,8 miliarde EUR. Această sumă va fi plătită Regatului Unit în cursul unei perioade lungi de timp. Cifra se bazează pe cazurile nesoluționate la 31 decembrie 2020 și se poate modifica pentru a reflecta sumele efective înscrise în buget după ce amenzile au devenit definitive.
Articolul 142 Datoriile Uniunii
Regatul Unit s-a angajat să își plătească cota care îi revine din datoriile Uniunii începând cu sfârșitul anului 2020, cu excepția datoriilor specificate, astfel cum se prevede în AR. Prin urmare, Regatul Unit își va plăti cota care îi revine din obligațiile legate de UE în calitate de angajator (și anume pensiile și asigurările de sănătate ale personalului pensionat), începând cu 31 decembrie 2020:
|
1. |
Pensiile funcționarilor UE: Plata pensiilor personalului UE este acoperită de bugetul anual al UE. În plus, funcționarii UE plătesc contribuții la fondul de pensii pe tot parcursul carierei lor profesionale. Aceste contribuții sunt înscrise în buget ca venituri, diminuând contribuțiile necesare din partea statelor membre pentru finanțarea bugetului anual global. Statele membre ale UE se angajează să acopere costurile cu pensiile personalului UE atunci când se pensionează. În conformitate cu acest angajament, Regatul Unit va plăti, începând din iunie 2022, cota care îi revine din pensiile anuale plătite funcționarilor UE, până la epuizarea tuturor drepturilor de pensie dobândite de personal până la 31 decembrie 2020, timp de mai multe decenii. Regatul Unit poate decide să își achite obligația în orice moment, plătind datoria actuarială la încheierea exercițiului respectiv pe o perioadă de 5 ani. |
|
2. |
Pensiile membrilor Parlamentului European, ale comisarilor europeni, ale judecătorilor Curții Europene de Justiție etc.: Regatul Unit își va plăti cota care îi revine din datoria actuarială la 31 decembrie 2020 pe o perioadă de 10 ani, începând din octombrie 2021. |
|
3. |
Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS): Acesta este sistemul care acoperă costurile de asistență medicală ale personalului UE, inclusiv ale pensionarilor. Funcționarii și pensionarii UE contribuie la sistem atât pe tot parcursul carierei lor, cât și ca pensionari, la fel ca și UE în calitate de angajator. În conformitate cu principiul aplicat și sistemului de pensii al funcționarilor UE, Regatul Unit va plăti cota care îi revine din contribuția bugetului UE la asistența medicală pentru personalul pensionat. Aceste plăți, începând din iunie 2022, vor continua timp de mai multe decenii sau până la epuizarea tuturor acestor obligații. La fel ca în cazul pensiilor funcționarilor, Regatul Unit poate decide să își achite obligația în orice moment, plătind datoria actuarială la încheierea exercițiului respectiv pe o perioadă de 5 ani. |
Datoriile UE legate de obligațiile privind beneficiile postangajare menționate mai sus sunt calculate pe baza evaluărilor actuariale auditate pe baza standardelor internaționale. Suma care poate fi atribuită Regatului Unit la 31 decembrie 2020 se ridică la 14,3 miliarde EUR.
11 milioane EUR trebuie să fie plătite de Regatul Unit în cursul anului 2021 și se referă numai la sistemele de pensii specifice separate (de exemplu, deputații din Parlamentul European). Sumele rămase pentru toate sistemele vor fi plătite în conformitate cu modalitățile descrise mai sus, începând cu 2022.
Articolele 143 și 144 Instrumente financiare și garanții bugetare
În temeiul acestor articole, Regatul Unit are obligația de a finanța datoriile contingente ale UE care decurg din operațiuni de dinainte de data retragerii în legătură cu activitățile sale de împrumut, creditare și garantare, în cazul în care acestea se cristalizează și în cazul în care acestea nu sunt acoperite de cota care îi revine Regatului Unit din fondurile de garantare existente. UE va rambursa Regatului Unit sumele cu care Regatul Unit a contribuit deja la fondurile de garantare și care, în cele din urmă, nu au fost necesare.
Aceste sume sunt în principal:
|
— |
sume datorate Regatului Unit pentru cota care îi revine din Fondul de garantare al Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), la care Regatul Unit a contribuit deja prin plățile sale bugetare, dar în cazul cărora nu au existat operațiuni aprobate înainte de data retragerii, prin urmare, Regatul Unit nu are nicio obligație de a le acoperi — 93 de milioane EUR urmează să fie returnate Regatului Unit în 2021; |
|
— |
sumele care trebuie plătite Regatului Unit în legătură cu instrumentele financiare – 46 de milioane EUR; |
|
— |
Regatul Unit este în continuare obligat să contribuie cu cota care îi revine din datoriile contingente ale UE (garanții bugetare — FEIS, ELM, MESF și alte împrumuturi etc.) în cazul în care acestea devin scadente. Obligația maximă a Regatului Unit se ridică la 12,9 miliarde EUR la încheierea exercițiului — pentru mai multe detalii a se vedea nota 4.1 la conturile anuale consolidate ale UE. Sumele nu sunt datorate de Regatul Unit decât dacă obligația se cristalizează în viitor și nu este acoperită de un fond de garantare. Acest lucru este considerat puțin probabil. |
Articolul 145 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare)
Regatul Unit are dreptul la cota care îi revine din activele nete ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) aflată în lichidare la 31 decembrie 2020 — aceasta va fi plătită Regatului Unit într-o perioadă de 5 ani. Suma totală plătibilă Regatului Unit este de 183 de milioane EUR (37 de milioane EUR care trebuie rambursate, adică compensate cu alte sume datorate în 2021). Aceasta înseamnă că, în fiecare an, între 2021 și 2025, din sumele datorate de Regatul Unit va fi dedusă suma de 37 de milioane EUR.
Articolul 146 Investițiile în FEI
Regatul Unit are dreptul la cota care îi revine din investițiile pe care UE le-a efectuat la capitalul social subscris și vărsat al Fondului european de investiții (FEI), plătibilă în tranșe egale într-o perioadă de 5 ani. Suma totală plătibilă Regatului Unit este de 33 de milioane EUR. Aceasta înseamnă că, în fiecare an, între 2021 și 2025, din sumele datorate de Regatul Unit se va deduce suma de 7 milioane EUR.
Articolul 147 Datorii contingente legate de cauze juridice
Regatul Unit trebuie să plătească, în fiecare an, cota care îi revine din sumele plătite de la bugetul UE în legătură cu cauzele juridice referitoare la evenimente care au avut loc înainte de 31 decembrie 2020. Estimarea cotei care îi revine Regatului Unit în cauzele juridice care vor necesita cel mai probabil plăți viitoare la încheierea exercițiului este de 46 de milioane EUR, dar nu este plătibilă de către Regatul Unit până când cazurile sunt soluționate și se efectuează prima plată de către UE și doar dacă are loc aceasta.
5. SINTEZĂ PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ
În bugetul 2020 final adoptat, valoarea totală a creditelor de angajament a fost de 173,9 miliarde EUR, iar cea a creditelor de plată de 164,1 miliarde EUR. Punerea sa în aplicare a fost puternic afectată de pandemia de COVID-19 și de criza transsectorială ulterioară. Criza a creat necesitatea de a lua măsuri ferme pentru a consolida sectoarele sănătății publice din UE și de a atenua impactul socioeconomic în UE, precum și de a oferi asistență țărilor terțe. Bugetul pentru 2020 a fost ultimul buget executat în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020. Execuția a fost monitorizată și gestionată cu atenție și în mod activ, ceea ce a condus practic la implementarea integrală a aproape tuturor programelor.
Execuția totală a creditelor de angajament în 2020 s-a ridicat la 181,7 miliarde EUR:
|
— |
172,9 miliarde EUR din bugetul final adoptat; |
|
— |
1,1 miliarde EUR din credite reportate din 2019; |
|
— |
7,7 miliarde EUR din creditele provenite din veniturile alocate. |
Plățile totale efectuate în 2020 s-au ridicat la 173,3 miliarde EUR:
|
— |
161,8 miliarde EUR din bugetul final adoptat; |
|
— |
1,6 miliarde EUR din credite reportate din 2019; |
|
— |
9,9 miliarde EUR din creditele provenite din veniturile alocate. |
În 2020, în cadrul tuturor rubricilor, nivelul de execuție a fost ridicat. În 2020, execuția tuturor tipurilor de credite (buget, reportări din exercițiul financiar anterior și venituri alocate) a fost de 97 % pentru angajamente și de 94 % pentru plăți. Ratele de execuție, excluzând veniturile alocate, au arătat o execuție integrală în 2020 (99,5 % în credite de angajament și 98,5 % în credite de plată).
Cea mai mare parte a veniturilor a fost reprezentată de resursele proprii, care s-au ridicat la 91,9 % din veniturile totale de 174,3 miliarde EUR, urmate de 4,7 % din contribuții și restituiri în legătură cu acordurile și programele UE, care se referă în principal la veniturile din corecții financiare (fondurile ESI, FEGA și FEADR).
Angajamentele restante (RAL – reste à liquider), care sunt sume angajate care nu au fost încă plătite, erau de 303,2 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului financiar 2020. S-a preconizat o creștere față de nivelul din 2019, având în vedere diferența dintre creditele de angajament și creditele de plată (9,8 miliarde EUR) înscrise în bugetul final adoptat și luând în considerare faptul că o creștere a angajamentelor restante constituie o evoluție normală, întrucât creditele de angajament cresc în fiecare an, astfel cum se prevede în CFM. Creșterea angajamentelor restante față de 2019 a fost de 5,5 miliarde EUR.
Rezultatul bugetar (excedentul bugetar) a scăzut de la 3,2 miliarde EUR în 2019 la 1,8 miliarde EUR în 2020:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
Venituri aferente exercițiului financiar |
174 306 |
163 918 |
||
|
Plăți aferente creditelor exercițiului financiar în curs |
(171 721 ) |
(157 428 ) |
||
|
Credite de plată reportate în exercițiul financiar N+1 |
(2 086 ) |
(1 615 ) |
||
|
Anularea creditelor nefolosite reportate din exercițiul financiar N-1 |
78 |
75 |
||
|
Evoluția veniturilor alocate (B)-(A) |
1 398 |
(1 736 ) |
||
|
7 694 |
9 092 |
||
|
9 092 |
7 356 |
||
|
Diferențe de schimb valutar în exercițiul financiar |
(207) |
4 |
||
|
Rezultatul bugetar |
1 768 |
3 217 |
||
6. INSTRUMENTE FINANCIARE ȘI GARANȚII BUGETARE
6.1. INSTRUMENTELE FINANCIARE FINANȚATE DIN BUGETUL UE
În cadrul acestui tip de execuție bugetară, fondurile fie au fost deja plătite către conturile fiduciare gestionate de entitățile cărora le-a fost încredințată execuția și rămân disponibile (ca numerar și echivalente de numerar, titluri de creanță sau investiții în fonduri de piață monetară sau portofolii comune de active) pentru a acoperi viitoarele cereri de executare a garanției, fie au fost investite în capitalurile proprii; Importanța și volumul instrumentelor financiare finanțate din bugetul UE în cadrul gestiunii directe și indirecte au crescut de la an la an. Spre deosebire de metoda tradițională de execuție bugetară bazată pe acordarea de granturi și subvenții, această abordare se întemeiază pe principiul fundamental conform căruia, pentru fiecare euro cheltuit din buget prin intermediul instrumentelor financiare, beneficiarul final primește mai mult de 1 EUR ca sprijin financiar în urma efectului de levier. Instrumentele financiare finanțate din bugetul UE se prezintă sub forma instrumentelor de garantare, instrumentelor de capital și instrumentelor de împrumut. În cadrul CFM 2021-2027, se preconizează că utilizarea garanțiilor bugetare va crește în comparație cu utilizarea instrumentelor financiare finanțate integral sau provizionate de la bugetul UE. În special, în cadrul Programului InvestEU, grupului BEI și altor instituții financiare li se va acorda o garanție UE în valoare de 26,2 miliarde EUR pentru a sprijini diferite obiective de politică ale Uniunii prin intermediul operațiunilor de finanțare și de investiții.
6.2. ACTIVE FINANCIARE DEȚINUTE ÎN FONDURI DE GARANTARE PENTRU GARANȚIILE BUGETARE
În cadrul acestui tip de execuție bugetară, UE furnizează garanții contrapărților pentru care finanțarea este provizionată doar parțial prin intermediul fondurilor de garantare constituite de Comisie, creând astfel datorii contingente pentru bugetul UE în cazul în care provizionarea nu este suficientă pentru a acoperi cererile. UE a oferit Grupului BEI garanții pentru împrumuturi acordate în afara UE (așa-numitul mandat de acordare a împrumuturilor externe sau ELM) și pentru operațiuni de împrumut și de capital acoperite de garanția FEIS, precum și garanții pentru operațiunile acoperite de garanția FEDD, acordate Grupului BEI și altor instituții financiare.
Pentru a reduce riscul pe care l-ar putea prezenta pentru bugetul UE cererile de executare a garanțiilor de către Grupul BEI și alte instituții financiare, UE a creat fonduri de garantare specifice finanțate de la buget. La 31 decembrie 2020, Comisia deținea active financiare în:
|
— |
Fondul de garantare pentru acțiuni externe – 2,8 miliarde EUR; |
|
— |
Fondul de garantare al FEIS – 8,0 miliarde EUR; precum și |
|
— |
Fondul de garantare al FEDD – 0,8 miliarde EUR. |
Fondul de garantare pentru acțiuni externe este provizionat din bugetul UE, astfel încât să acopere 9 % din creditele garantate restante la încheierea exercițiului financiar, aferente activităților din cadrul mandatului BEI de acordare de împrumuturi externe țărilor terțe. La 31 decembrie 2020, valoarea totală a activelor acoperă o expunere a sumelor plătite în valoare de 20,3 miliarde EUR.
Fondul de garantare al FEIS și-a început activitatea în aprilie 2016. În conformitate cu Regulamentul modificat privind FEIS [Regulamentul (UE) 2017/2396 al Parlamentului European și al Consiliului (14)], plafonul garanției acordate de UE în cadrul FEIS a fost majorat la 26 de miliarde EUR (de la plafonul inițial de 16 miliarde EUR), iar limita pentru fondul de garantare a scăzut la 35 % (de la limita inițială de 50 %) din totalul obligației UE privind garanția. Prin urmare, se preconizează acum că fondul de garantare al FEIS va ajunge la suma totală de 9,1 miliarde EUR. Totalul activelor care alcătuiesc fondul de garantare al FEIS la 31 decembrie 2020 este de 8,0 miliarde EUR și acoperă o expunere a sumelor plătite în valoare de 18,9 miliarde EUR.
În temeiul Regulamentului privind FEDD [Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului (15)], garanția FEDD în valoare de până la 1,5 miliarde EUR (majorată prin contribuții externe) trebuie să fie pusă la dispoziție pentru a sprijini investițiile în țările partenere din Africa și din vecinătatea europeană. UE prezintă garanția FEDD în notele la conturile sale financiare consolidate (a se vedea nota 4.1.1) ca datorie contingentă. La 31 decembrie 2020, erau în vigoare cincisprezece acorduri de garantare FEDD, pentru o limită totală de acoperire de 1 370 de milioane EUR. Fondul de garantare FEDD a fost instituit pentru a acoperi posibile cereri viitoare de executare a garanției. La 31 decembrie 2020, contribuțiile totale primite în fond se ridicau la 0,8 miliarde EUR. Având în vedere că majoritatea acordurilor de garantare au fost încheiate cu contrapărțile în 2020, programul se află în faza de dezvoltare, cu operațiuni garantate în valoare de 438 de milioane EUR semnate de contrapărți până la sfârșitul anului 2020.
În urma intrării în vigoare a CFM 2021-2027, activele nete ale Fondului de garantare al FEIS au fost transferate de la 1 ianuarie 2021 în Fondul comun de provizionare (FCP) (16), care deține provizioane pentru acoperirea datoriilor financiare care decurg din garanțiile bugetare și din programele de asistență financiară din CFM 2021-2027. Se preconizează că activele Fondului de garantare FEDD și ale Fondului de garantare pentru acțiuni externe vor fi transferate către fondul comun de provizionare în cursul anului 2021.
6.3. CREDITE ȘI ÎMPRUMUTURILE AFERENTE PENTRU PROGRAMELE DE ASISTENȚĂ FINANCIARĂ
Comisia acordă sprijin financiar statelor membre și țărilor terțe sub forma unor credite bilaterale finanțate de pe piețele de capital cu garanție din bugetul UE, în temeiul deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului.
În 2020, Comisia, acționând în numele UE, a derulat patru programe principale în cadrul cărora poate acorda împrumuturi:
|
— |
asistența pentru balanța de plăți (BDP); |
|
— |
asistența acordată în cadrul Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF); |
|
— |
asistența macrofinanciară (AMF) și |
|
— |
asistența acordată în cadrul SURE. |
Capitalul necesar pentru finanțarea creditării acordate de UE este atras de pe piețele de capital sau de la instituții financiare. Activitățile UE de luare de împrumuturi și de creditare pentru programele de asistență financiară sunt operațiuni extrabugetare. În general, fondurile atrase sunt împrumutate țării beneficiare în regim „back-to-back”, și anume în aceleași condiții privind cupoanele, scadențele și sumele. Chiar dacă se aplică regimul „back-to-back”, serviciul datoriei aferente instrumentelor de finanțare este o obligație legală a UE, care va asigura faptul că toate plățile sunt efectuate integral și la timp. Comisia a instituit proceduri menite să asigure rambursarea împrumuturilor chiar și în cazul neîndeplinirii obligației de rambursare a unui credit.
La 31 decembrie 2020, valoarea nominală a creditelor acordate pentru asistență financiară a fost:
|
miliarde EUR |
||||
|
|
Total credite acordate |
Total vărsat la încheierea exercițiului |
Total rambursat la încheierea exercițiului |
Angajamente restante la încheierea exercițiului |
|
SURE |
|
|
|
|
|
Belgia |
7,8 |
2,0 |
— |
2,0 |
|
Bulgaria |
0,5 |
— |
— |
— |
|
Croația |
1,0 |
0,5 |
— |
0,5 |
|
Cipru |
0,5 |
0,3 |
— |
0,3 |
|
Cehia |
2,0 |
— |
— |
— |
|
Grecia |
2,7 |
2,0 |
— |
2,0 |
|
Ungaria |
0,5 |
0,2 |
— |
0,2 |
|
Irlanda |
2,5 |
— |
— |
— |
|
Italia |
27,4 |
16,5 |
— |
16,5 |
|
Letonia |
0,2 |
0,1 |
— |
0,1 |
|
Lituania |
0,6 |
0,3 |
— |
0,3 |
|
Malta |
0,2 |
0,1 |
— |
0,1 |
|
Polonia |
11,2 |
1,0 |
— |
1,0 |
|
Portugalia |
5,9 |
3,0 |
— |
3,0 |
|
România |
4,1 |
3,0 |
— |
3,0 |
|
Slovacia |
0,6 |
0,3 |
— |
0,3 |
|
Slovenia |
1,1 |
0,2 |
— |
0,2 |
|
Spania |
21,3 |
10,0 |
— |
10,0 |
|
|
90,3 |
39,5 |
— |
39,5 |
|
MESF |
|
|
|
|
|
Irlanda |
22,5 |
22,5 |
— |
22,5 |
|
Portugalia |
26,0 |
24,3 |
— |
24,3 |
|
|
48,5 |
46,8 |
— |
46,8 |
|
AMF |
|
|
|
|
|
Ucraina |
5,0 |
4,4 |
(0,6 ) |
3,8 |
|
Tunisia |
1,4 |
0,8 |
— |
0,8 |
|
Iordania |
1,1 |
0,6 |
— |
0,6 |
|
Altele |
1,5 |
0,8 |
(0,2 ) |
0,6 |
|
|
9,0 |
6,6 |
(0,8 ) |
5,8 |
|
BDP |
|
|
|
|
|
Letonia |
3,1 |
2,9 |
(2,7 ) |
0,2 |
|
|
3,1 |
2,9 |
(2,7 ) |
0,2 |
|
Total |
150,9 |
95,8 |
(3,5 ) |
92,3 |
Calendarul de rambursare pentru sumele restante la încheierea exercițiului este următorul:
|
miliarde EUR |
||||
|
|
SURE |
MESF |
AMF |
TOTAL |
|
2021 |
— |
9,8 |
— |
9,8 |
|
2022 |
— |
2,7 |
— |
2,7 |
|
2023 |
— |
3,5 |
0,1 |
3,6 |
|
2024 |
— |
2,6 |
0,6 |
3,2 |
|
2025 |
8,0 |
2,4 |
— |
10,4 |
|
2026 |
— |
4,0 |
0,1 |
4,1 |
|
2027 |
— |
3,0 |
0,2 |
3,2 |
|
2028 |
— |
2,3 |
0,2 |
2,5 |
|
2029 |
— |
1,4 |
0,9 |
2,3 |
|
2030 |
10,0 |
— |
0,1 |
10,1 |
|
2031 |
— |
2,2 |
0,9 |
3,1 |
|
2032 |
— |
3,0 |
0,1 |
3,1 |
|
2033 |
— |
2,1 |
0,5 |
2,6 |
|
2034 |
|
— |
0,2 |
0,2 |
|
2035 |
8,5 |
2,0 |
1,9 |
12,4 |
|
2036 |
— |
1,0 |
— |
1,0 |
|
2038 |
— |
1,8 |
— |
1,8 |
|
2040 |
7,0 |
— |
— |
7,0 |
|
2042 |
— |
3,0 |
— |
3,0 |
|
2050 |
6,0 |
— |
— |
6,0 |
|
Total |
39,5 |
46,8 |
5,8 |
92,1 |
SURE
SURE a fost înființat în 2020 pentru a oferi asistență financiară statelor membre care se confruntă cu o perturbare economică gravă cauzată de pandemia de COVID-19 pe teritoriul lor sau sunt serios amenințate de o astfel de perturbare. Instrumentul completează măsurile naționale luate de statele membre afectate.
Valoarea maximă a asistenței financiare nu depășește 100 de miliarde EUR pentru toate statele membre. În 2020, statele membre au semnat acorduri privind un plan de împrumut în valoare de 85,9 miliarde EUR, din care au fost plătite 39,5 miliarde EUR. Scadența împrumuturilor variază între 5, 10, 15, 20 și 30 ani.
MESF
MESF a fost creat pentru a furniza asistență financiară tuturor statelor membre care se află în dificultate sau sunt serios amenințate de perturbări economice și financiare grave cauzate de evenimente excepționale pe care nu le pot controla. MESF a fost utilizat pentru a acorda Irlandei și Portugaliei, în perioada 2011-2014, asistență financiară, condiționată de punerea în aplicare a reformelor. Acest program s-a încheiat și nu se pot solicita credite suplimentare. MESF rămâne însă în vigoare pentru îndeplinirea unor sarcini specifice, cum ar fi prelungirea scadențelor creditelor acordate Irlandei și Portugaliei și furnizarea de credite „punte”. În februarie 2021, Irlanda și Portugalia au solicitat prelungirea scadenței pentru sumele datorate în iunie 2021 (4,8 miliarde EUR) și septembrie 2021 (5 miliarde EUR). În aprilie 2021, Comisia a împrumutat 4,8 miliarde EUR pentru a reînnoi împrumuturile scadente în iunie 2021, care au fost prelungite cu 15 ani.
În 2020 nu au avut loc operațiuni noi și nici rambursări de împrumuturi.
AMF
Programul de asistență macrofinanciară (AMF) este o formă de ajutor financiar acordat de UE țărilor partenere din afara UE care se confruntă cu o criză a balanței de plăți. AMF ia forma unor credite sau granturi pe termen mediu/lung sau a unei combinații a acestora și este disponibilă doar pentru țările care beneficiază de un program de plăți al FMI.
În 2020, Comisia a adoptat o propunere privind un pachet de asistență macrofinanciară în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, pentru a-i ajuta să limiteze consecințele economice ale pandemiei de coronavirus. Decizia a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliu la 25 mai 2020.
În total, în 2020 au fost plătite 1,7 miliarde EUR în cadrul programului AMF.
BDP
BDP este un program de asistență conceput pentru țările din afara zonei euro care se confruntă cu dificultăți privind balanța lor de plăți sau sunt amenințate de o astfel de situație. Asistența BDP ia forma unor credite pe termen mediu care sunt condiționate de punerea în aplicare a unor politici menite să remedieze problemele economice subiacente. De obicei, asistența din partea UE pentru balanța de plăți este acordată în cooperare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și cu alte instituții internaționale sau țări.
În 2020, nu au avut loc operațiuni noi și nici rambursări de împrumuturi.
6.4. DATORIILE BUGETARE CONTINGENTE AFERENTE PROGRAMELOR DE ASISTENȚĂ FINANCIARĂ
Împrumuturile UE sunt obligații directe și necondiționate ale UE, fiind garantate de statele membre ale UE (datorii bugetare contingente). Împrumuturile contractate pentru finanțarea creditelor acordate unor țări din afara UE sunt acoperite de Fondul de garantare pentru acțiuni externe. În cazul în care un stat membru beneficiar nu își respectă obligațiile de plată, serviciul datoriei va fi dedus din soldul de trezorerie disponibil al Comisiei Europene, dacă este posibil. În cazul în care acest lucru nu este posibil la acel moment, Comisia ar urma să obțină fondurile necesare de la statele membre. Statele membre ale UE sunt obligate din punct de vedere juridic, în conformitate cu legislația privind resursele proprii ale UE [articolul 14 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului (17)], să pună la dispoziție fonduri suficiente pentru a acoperi obligațiile UE. Prin urmare, investitorii sunt expuși doar riscului de credit al UE, nu celui al beneficiarului creditelor finanțate. Regimul „back-to-back” care se aplică creditelor asigură faptul că bugetul UE nu își asumă niciun risc de rată a dobânzii sau de schimb valutar.
Împrumuturile acordate statelor membre în cadrul instrumentului SURE sunt susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre în valoare de 25 % din valoarea maximă a asistenței financiare. Contribuția fiecărui stat membru la valoarea totală a garanției corespunde cotei-părți relative care îi revine din venitul național brut (VNB) total al Uniunii Europene, pe baza bugetului UE pentru 2020.
Pentru fiecare program destinat unei țări, deciziile Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei stabilesc suma totală acordată, numărul tranșelor de plată și scadența (medie) maximă a pachetului de credit. Ulterior, Comisia și statul membru în cauză convin asupra parametrilor creditului/finanțării, în special asupra scadenței tranșelor. În plus, în afară de prima tranșă din credit, toate celelalte tranșe depind de respectarea condițiilor de politică, în contextul unei asistențe financiare comune UE/Fondul Monetar Internațional (FMI), care este un alt factor ce influențează calendarul operațiunilor de finanțare. Astfel, calendarul și scadențele emisiunilor depind de activitățile de creditare conexe ale UE. Finanțarea este denominată exclusiv în euro, iar scadențele variază de la 3 la 30 de ani.
7. ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE
7.1. VENITURI
Veniturile consolidate ale UE cuprind sumele aferente tranzacțiilor de schimb și altor tipuri de tranzacții decât cele de schimb, acestea din urmă fiind cele mai importante. Tendința pe cinci ani a principalelor categorii de venituri care nu provin din schimburi (inclusiv resursele VNB, resursele proprii tradiționale, resursele TVA, amenzile și recuperarea cheltuielilor și excluzând efectul unic al veniturilor legate de retragerea Regatului Unit din UE în anul 2020) este următoarea:
Tendința pe cinci ani a veniturilor din principalele alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb
(în milioane EUR)
Întrucât veniturile bugetare trebuie să fie egale cu (sau mai mari decât) cheltuielile bugetare, principalul factor al tendinței veniturilor prezentate mai sus îl reprezintă plățile efectuate în fiecare an.
În 2020, veniturile consolidate s-au ridicat la 224,0 miliarde EUR, ceea ce reflectă o creștere considerabilă, de 63,7 miliarde EUR sau de 39,7 % în comparație cu exercițiul financiar anterior – 160,3 miliarde EUR. Principalul motor al acestei evoluții a fost efectul financiar al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană (47,5 miliarde EUR). Chiar dacă au fost ajustate pentru a ține seama de acest efect unic, veniturile consolidate din 2020 s-au ridicat la 176,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă totuși o creștere de 16,2 miliarde EUR sau de 10,1 % față de anul precedent. Această creștere ajustată se datorează în principal următoarelor efecte:
|
— |
Veniturile din VNB (venitul național brut), principalul element al veniturilor din exploatare ale UE au crescut de la 108,8 miliarde EUR în 2019 la 125,4 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 16,6 miliarde EUR, respectiv 15,3 %, s-a datorat în principal creșterii necesarului de credite de plată pentru anul 2020, menit să consolideze politicile-cheie ale UE, de exemplu strategia privind vaccinurile împotriva COVID-19 (pusă în aplicare prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență) și domeniul coeziunii (prin adoptarea Inițiativei plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus). |
|
— |
Alte venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb au crescut de la 2,1 miliarde EUR în 2019 la 7,1 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 5,0 miliarde EUR s-a datorat în principal contribuției statelor membre la Fondul pentru inovare, care a început să funcționeze în 2020 (2,1 miliarde EUR), unei creșteri a excedentului bugetar preluat din anul precedent (3,2 miliarde EUR în 2020 față de 1,8 miliarde EUR în 2019), precum și unei contribuții din partea statelor membre de 0,8 miliarde EUR pentru suplimentarea Instrumentului pentru sprijin de urgență. |
|
— |
Veniturile financiare au crescut de la 1,8 miliarde EUR în 2019 la 3,4 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 1,6 miliarde EUR, respectiv 88,9 %, s-a datorat în principal creșterii dobânzilor de întârziere, mai precis cazurilor de RPT privind Regatul Unit (0,5 miliarde EUR) și cazurilor care nu privesc Regatul Unit (0,5 miliarde EUR), precum și veniturilor din primele pentru obligațiuni legate de instrumentul SURE (0,7 miliarde EUR). |
|
— |
Veniturile din amenzi au scăzut de la 4,3 miliarde EUR în 2019 la 0,5 miliarde EUR în 2020. Scăderea de 3,8 miliarde EUR sau de 88,4 %, s-a datorat atât numărului mai mic al amenzilor aplicate în 2020, cât și cuantumurilor mai mici ale acestora. În timp ce, în 2020, principalele amenzi s-au ridicat la 0,26 miliarde EUR în total (Orbia, Clariant și Celanese), pentru cele mai importante cazuri din 2019 s-au ridicat la 3,1 miliarde EUR (Google, două cazuri Forex și MasterCard). |
Modificările de mai sus au fost contrabalansate de o diminuare a veniturilor din resurse proprii tradiționale, care au scăzut de la 21,2 miliarde EUR în 2019 la 19,6 miliarde EUR în 2020 (o scădere de 1,6 miliarde EUR sau de 7,5 %) și de diminuarea recuperărilor financiare, care au scăzut de la 2,6 miliarde EUR în 2019 la 1,4 miliarde EUR în 2020 (o scădere de 1,2 miliarde EUR sau de 46,2 %).
7.2. CHELTUIELI
Principala componentă a cheltuielilor recunoscute în situațiile financiare consolidate reprezintă plăți de transfer în cadrul gestiunii partajate, care includ următoarele fonduri: (i) Fondul european de garantare agricolă (FEGA), (ii) Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și alte instrumente de dezvoltare rurală, (iii) Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC), precum și (iv) Fondul social european (FSE). Aceste fonduri au reprezentat 109,7 miliarde EUR sau 65,9 % din cheltuielile totale de 166,6 miliarde EUR efectuate în 2020 (2019: 103,9 miliarde EUR sau 66,8 %). Defalcarea cheltuielilor este prezentată în graficul de mai jos:
Ponderea relativă a principalelor cheltuieli efectuate de statele membre (gestiune partajată) pentru exercițiul financiar 2020:
Cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii directe reprezintă execuția bugetară de către Comisie, de către agențiile executive și de către fondurile fiduciare. În cadrul gestiunii indirecte, bugetul este executat de către agențiile UE, organismele UE, țări terțe, organizații internaționale și alte entități.
UE recunoaște drept cheltuieli anumite viitoare obligații de plată, chiar dacă acestea nu sunt încă înscrise în contabilitatea bugetară bazată pe numerar. Sume semnificative sunt înscrise ca obligații de plată și cheltuieli înregistrate în avans pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și ca obligații de plată pentru pensiile și beneficiile angajaților aferente drepturilor de pensie și altor drepturi post-angajare dobândite de către comisari, membri ai instituțiilor UE și membri ai personalului.
În ansamblu, cheltuielile au crescut cu 7,1 % sau cu 11,1 miliarde EUR, de la 155,5 miliarde EUR la 166,6 miliarde EUR în comparație cu 2019, ceea ce a fost determinat în principal de următoarele efecte:
|
- |
Cheltuielile în cadrul FEDR și al Fondului de coeziune au crescut de la 35,2 miliarde EUR în 2019 la 41,1 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 5,9 miliarde EUR sau 16,8 % s-a datorat unei mai bune puneri în aplicare a programelor pe măsură ce CFM a avansat. |
|
- |
Cheltuielile în cadrul FSE au crescut de la 11,2 miliarde EUR în 2019 la 13,7 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 2,5 miliarde EUR sau de 22,3 % s-a datorat în principal creșterii gradului de execuție. |
|
- |
Cheltuielile din cadrul gestiunii directe de către Comisie au crescut de la 18,9 miliarde EUR în 2019 la 22,1 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 3,2 miliarde EUR sau 16,9 % s-a datorat în principal cheltuielilor pentru vaccinurile împotriva COVID-19 (1,6 miliarde EUR), precum și cheltuielilor din cadrul instrumentelor de vecinătate și de preaderare (0,6 miliarde EUR). |
|
- |
Cheltuielile în cadrul FEGA au scăzut de la 44,0 miliarde EUR în 2019 la 40,5 miliarde EUR în 2020. Scăderea de 3,5 miliarde EUR sau 8 % s-a datorat în principal scăderii cu 2,6 miliarde EUR a sumelor solicitate pentru plățile directe destinate să contribuie la veniturile fermelor. |
7.3. ACTIVE
Cele mai importante elemente din activul bilanțier se referă la active financiare (altele decât numerarul și echivalentele de numerar), care reprezintă 40,4 % din activele totale ale UE, urmate de creanțe și prefinanțări cu procente de 26,6 % și, respectiv, 22,4 %:
Componența activelor consolidate ale UE
La 31 decembrie 2020, totalul activelor a fost de 280,0 miliarde EUR, ceea ce reflectă o creștere de 101,1 miliarde EUR sau de 56,5 % în comparație cu exercițiul financiar anterior (în 2019: 178,9 miliarde EUR), în principal din cauza următoarelor modificări esențiale:
|
— |
Creanțele au crescut de la 24,0 miliarde EUR în 2019 la 74,5 miliarde EUR în 2020. Creșterea considerabilă de 50,5 miliarde EUR este în principal rezultatul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și al creanței generate de aceasta (47,5 miliarde EUR). |
|
— |
Creditele au crescut de la 52,7 miliarde EUR în 2019 la 93,3 miliarde EUR în 2020. Creșterea considerabilă de 40,6 miliarde EUR sau 77,0 % reflectă în principal emiterea de credite pentru asistență financiară în cadrul instrumentului SURE (39,5 miliarde EUR). |
|
— |
Prefinanțarea a crescut de la 51,4 miliarde EUR în 2019 la 62,7 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 11,3 miliarde EUR sau 22,0 % se datorează în principal nerecuperării prefinanțării anuale din 2019 în 2020 ca parte a măsurilor luate în cadrul Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus (6,6 miliarde EUR) și a prefinanțării plătite pentru dezvoltarea de vaccinuri pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (1 miliard EUR). |
Soldul de trezorerie de 16,7 miliarde EUR la încheierea exercițiului financiar este alcătuit din următoarele elemente principale:
|
— |
O sumă de 9,4 miliarde EUR reprezentând plăți neexecutate încă la sfârșitul exercițiului, din care 7,9 miliarde EUR sunt legate de veniturile alocate. Veniturile alocate includ 1,3 miliarde EUR în numerar colectate din emiterea certificatelor de emisii și recuperate de la BEI după ce au fost alocate de statele membre Fondului pentru inovare. |
|
— |
O sumă de 2,4 miliarde EUR ce ține de instrumentele financiare ce vizează în primul rând echivalentele de numerar gestionate de administratori în numele Comisiei în scopul punerii în aplicare a anumitor programe de instrumente financiare finanțate din bugetul UE și la numerar și echivalente de numerar deținute în fonduri de garantare referitoare la garanții bugetare. Numerarul care ține de instrumentele financiare și de fondurile de garantare poate fi folosit numai pentru programul respectiv. |
|
— |
O sumă de 1,6 miliarde EUR care ține de agențiile și întreprinderile comune și este gestionată de trezoreria Comisiei în numele acestor entități. |
|
— |
Numerar aferent amenzilor în valoare de 1,5 miliarde EUR, care se referă în principal la numerarul primit în legătură cu amenzile aplicate de Comisie pentru care cazul este încă deschis și, într-o măsură mai mică, la amenzile încasate definitiv care urmează a fi transferate la buget în exercițiul următor. |
|
— |
Numerar aferent altor instituții, agenții și organisme consolidate, în valoare de 1,4 miliarde EUR. |
Prefinanțare
Trebuie precizat faptul că nivelul prefinanțării este influențat în mod semnificativ de ciclul CFM. De exemplu, se preconizează că la începutul perioadei acoperite de CFM se vor plăti avansuri importante statelor membre în cadrul politicii de coeziune și că aceste sume vor rămâne la dispoziția statelor membre până închiderea programelor. Se plătește, de asemenea, o prefinanțare anuală care trebuie să fie utilizată în cursul exercițiului financiar sau să fie recuperată în următorul exercițiu financiar în cadrul ciclului anual de închidere a conturilor. Comisia depune toate eforturile pentru a asigura că nivelurile prefinanțării sunt menținute la un nivel corespunzător. Trebuie să se ajungă la un echilibru între asigurarea unei finanțări suficiente a proiectelor și recunoașterea la timp a cheltuielilor.
Prefinanțarea totală (excluzând alte avansuri acordate statelor membre și contribuțiile la fondurile fiduciare Bekou și Africa) înscrisă în bilanțul UE este de 55,5 miliarde EUR (în 2019: 44,4 miliarde EUR); aproape întreaga sumă se referă la activitățile Comisiei. Aproximativ 58 % din prefinanțarea Comisiei este aferentă gestiunii partajate, ceea ce înseamnă că execuția bugetară este delegată statelor membre (Comisia își păstrează un rol de supraveghere).
Prefinanțarea acordată de Comisie defalcată pe moduri de gestiune
7.4. PASIVE
Cele mai semnificative elemente din pasivul bilanțier sunt, în esență, următoarele patru: (i) pasive aferente obligației privind pensiile și beneficiilor post-angajare; (ii) împrumuturi; (iii) datorii către terți și (iv) cheltuieli înregistrate în avans.
Componența pasivelor înscrise în bilanțul consolidat al UE
La 31 decembrie 2020, totalul pasivelor a fost de 313,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 62,0 miliarde EUR sau de 24,7 % în comparație cu exercițiul financiar anterior (251,5 miliarde EUR).
Principalele modificări au vizat următoarele efecte:
|
— |
Pensiile și alte beneficii post-angajare au crescut de la 97,7 EUR în 2019 la 116,0 EUR în 2020. Creșterea de 18,3 miliarde EUR sau 18,7 % s-a datorat în principal pierderii actuariale rezultate din ipotezele financiare cauzate de o nouă scădere semnificativă a ratei de actualizare. |
|
— |
Împrumuturile au crescut de la 52,6 miliarde EUR în 2019 la 93,2 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 40,6 miliarde EUR, respectiv 77,2 %, reflectă în principal emisiunea SURE care se ridica la 39,5 miliarde EUR la sfârșitul anului 2020. |
|
— |
Datoriile au crescut de la 27,2 miliarde EUR în 2019 la 32,4 miliarde EUR în 2020. Creșterea de 5,2 miliarde EUR sau 19,1 % se datorează în principal declarațiilor de cheltuieli deschise pentru perioada CFM 2014-2020 care au fost primite la sfârșitul exercițiului și care nu au fost tratate sau plătite din cauza lipsei de credite de plată. |
Total cereri de decont și facturi primite și recunoscute la rubrica „Datorii” din bilanț
Active nete
Valoarea mai mare a pasivelor comparativ cu activele nu înseamnă că instituțiile și organismele UE întâmpină dificultăți financiare, ci că anumite pasive vor fi finanțate din bugetele anuale viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt recunoscute conform normelor contabilității pe bază de angajamente în exercițiul financiar curent, deși acestea pot fi plătite efectiv în exercițiul financiar următor sau în exercițiile financiare ulterioare și pot fi finanțate din bugete viitoare; veniturile aferente vor fi contabilizate numai în perioadele viitoare. Cele mai semnificative sume care trebuie evidențiate sunt cele privind activitățile FEGA (majoritatea fiind plătite de obicei în primul trimestru al următorului exercițiu financiar) și datoria privind beneficiile angajaților (care urmează să fie plătită pe parcursul mai multor decenii). Scăderea considerabilă a sumelor care urmează să fie solicitate de la statele membre, de la 77,6 miliarde EUR în 2019 la 38,5 miliarde EUR în 2020, se datorează în principal veniturilor legate de sumele nete datorate de Regatul Unit în temeiul AR semnat în urma ieșirii sale din Uniune în 2020 — a se vedea nota 2.6.1.2 la conturile anuale consolidate ale UE.
8. CADRUL POLITIC ȘI FIANCIAR, GUVERNANȚA ȘI RĂSPUNDEREA UE
Uniunea Europeană (UE) este o uniune căreia statele membre îi atribuie competențe pentru realizarea obiectivelor lor comune. Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.
8.1. CADRUL POLITIC ȘI FINANCIAR
Tratatele UE
Obiectivele și principiile generale care ghidează Uniunea și instituțiile europene sunt definite în tratate. Uniunea și instituțiile UE pot acționa doar în limitele competențelor care le-au fost conferite de tratate în vederea realizării obiectivelor prevăzute în acestea și trebuie să își exercite competențele în conformitate cu principiile (18) subsidiarității și proporționalității. Pentru a-și îndeplini obiectivele și a-și pune în aplicare politicile, Uniunea se dotează cu mijloacele financiare necesare. Comisia este responsabilă cu promovarea interesului general al Uniunii, care include execuția bugetului și gestionarea programelor în cooperare cu statele membre și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
UE urmărește realizarea obiectivelor stabilite în tratat prin intermediul unei serii de instrumente, unul dintre acestea fiind bugetul UE. Alte instrumente sunt, de exemplu, un cadru legislativ comun sau strategiile comune de politică.
Prioritățile politice ale Comisiei
Prioritățile politice ale Comisiei sunt definite în orientările politice stabilite de președintele Comisiei. Actuala Comisie, care și-a început mandatul la 1 decembrie 2019 sub conducerea președintei von der Leyen, se va concentra asupra următoarelor șase ambiții emblematice:
6 AMBIȚII EMBLEMATICE
Un Pact verde european
|
— |
Depunerea de eforturi pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic |
O Europă pregătită pentru era digitală
|
— |
Punerea la dispoziția cetățenilor a unei noi generații de tehnologii |
O economie în serviciul cetățenilor
|
— |
Întreprinderea de acțiuni pentru a asigura echitatea socială și prosperitatea |
O Europă mai puternică pe plan internațional
|
— |
O Europă care își propune să realizeze mai mult, consolidându-și rolul de lider mondial responsabil care îi conferă unicitatea |
Promovarea modului nostru de viață european
|
— |
Construirea unei Uniuni a egalității, în care să avem cu toții acces la oportunități |
Un nou elan pentru democrația europeană
|
— |
Cultivarea, protejarea și consolidarea democrației noastre |
Cadrul financiar multianual și programele de cheltuieli
Politicile sprijinite de bugetul UE sunt puse în aplicare în conformitate cu cadrul financiar multianual (CFM) și cu legislația sectorială corespunzătoare care definește programele de cheltuieli și instrumentele. Acestea transpun în termeni financiari prioritățile politice ale UE pe o perioadă suficient de lungă pentru a fi eficace și pentru a oferi o perspectivă coerentă pe termen lung beneficiarilor fondurilor UE și autorităților naționale care participă la cofinanțare. Cuantumurile anuale maxime (plafoanele) sunt stabilite pentru totalul cheltuielilor UE și pentru principalele categorii de cheltuieli (rubrici). Însumând plafoanele tuturor rubricilor se obține plafonul total al creditelor de angajament. CFM este adoptat de Consiliu cu unanimitatea tuturor statelor membre, cu aprobarea Parlamentului European. Noul cadru financiar multianual 2021-2027 a fost adoptat la 17 decembrie 2020.
Bugetul anual
Bugetul anual este întocmit de Comisie și aprobat, de obicei, până la jumătatea lunii decembrie de Parlamentul European și de Consiliu, pe baza procedurii prevăzute la articolul 314 din TFUE. Potrivit principiului echilibrului bugetar, într-un exercițiu financiar dat, veniturile totale trebuie să fie egale cu cheltuielile (creditele de plată) totale.
Principalele surse de finanțare ale UE sunt veniturile din resurse proprii, care sunt completate de alte venituri. Există trei tipuri de resurse proprii: resursele proprii tradiționale (în principal taxele vamale), resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și resursa proprie bazată pe venitul național brut (VNB). Alte venituri provenite din activitățile UE (de exemplu, amenzi în materie de concurență) reprezintă, în mod normal, mai puțin de 10 % din veniturile totale (fără a ține seama de efectul unic al retragerii Regatului Unit din UE asupra conturilor anuale pentru 2020). Valoarea globală a resurselor proprii necesare pentru finanțarea bugetului se stabilește prin scăderea celorlalte venituri din cheltuielile totale.
Modurile de gestiune
Bugetul UE este executat în cadrul a trei moduri de gestiune care stabilesc cum sunt plătiți și gestionați banii:
|
— |
Gestiunea partajată: o mare parte din buget (aproximativ 3/4 din acesta) este gestionată în cadrul unui sistem de gestiune partajată de către Comisie în cooperare cu statele membre, în special în domeniile fondurilor structurale și agriculturii. |
|
— |
Gestiunea directă: de asemenea, Comisia gestionează ea însăși programele și poate delega agențiilor executive punerea în aplicare a anumitor programe. |
|
— |
Gestiunea indirectă: deciziile privind cheltuielile pot fi, de asemenea, gestionate indirect prin intermediul altor organisme din interiorul sau din afara UE. Regulamentul financiar și/sau acordurile de contribuție definesc mecanismele necesare de control și de raportare de către aceste entități și supravegherea de către Comisie în cazul în care sarcinile de execuție bugetară sunt încredințate agențiilor naționale, Grupului Băncii Europene de Investiții, țărilor terțe, organizațiilor internaționale (de exemplu, Băncii Mondiale sau Organizației Națiunilor Unite) și altor entități (de exemplu, agențiilor descentralizate ale UE, întreprinderilor comune). |
Regulamentul financiar
Regulamentul financiar (RF) (19) aplicabil bugetului general este un act de bază al arhitecturii în materie de reglementare a finanțelor UE, care definește în detaliu normele financiare aplicabile execuției bugetului UE și rolurile diferiților actori implicați în asigurarea faptului că banii sunt utilizați în mod corespunzător și obiectivele stabilite sunt îndeplinite.
8.2. GUVERNANȚA ȘI RĂSPUNDEREA
8.2.1. Structura instituțională
UE dispune de un cadru instituțional care vizează promovarea valorilor sale, urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre, precum și asigurarea coerenței, a eficacității și a continuității politicilor și a acțiunilor sale. Structura organizațională este alcătuită din instituții, agenții și alte organisme ale UE, care sunt incluse în conturile consolidate ale UE, în măsura în care sunt îndeplinite criteriile de consolidare prevăzute în Regulamentul financiar și în normele contabile aplicabile (a se vedea nota 9 pentru lista entităților incluse în perimetrul de consolidare).
Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară. Comisia răspunde din punct de vedere politic în fața Parlamentului European. Consiliul exercită, de asemenea, funcții de elaborare a politicilor și de coordonare în cadrul direcției politice generale și al priorităților Uniunii stabilite de Consiliul European.
Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene. Promovează interesul general al Uniunii și ia inițiativele corespunzătoare în acest scop, asigurând aplicarea tratatelor și supraveghind aplicarea dreptului Uniunii de către statele membre sub controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Exercită funcții de coordonare, de execuție și de gestionare, execută bugetul și gestionează programele.
Comisia execută bugetul, în mare parte în cooperare cu statele membre. (20) Împreună, acestea se asigură că creditele sunt utilizate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Reglementările prevăd obligațiile de control și de audit ale statelor membre atunci când participă la execuția bugetului, precum și responsabilitățile care decurg din aceasta. Reglementările stabilesc, de asemenea, responsabilitățile și normele detaliate pentru fiecare instituție a UE în ceea ce privește propriile sale cheltuieli.
8.2.2. Structura de guvernanță a Comisiei
Mecanismele de guvernanță ale Comisiei și modul în care acestea asigură funcționarea Comisiei ca instituție modernă, responsabilă și orientată spre performanță sunt descrise în Comunicarea C (2020) 4240 din 24.6.2020 privind guvernanța în cadrul Comisiei Europene.
Comisia își îndeplinește funcțiile sub conducerea colegiului comisarilor, care stabilește prioritățile și își asumă responsabilitatea politică globală pentru activitatea Comisiei. În calitate de colegiu, Comisia lucrează sub îndrumarea politică a președintelui său, care prezintă obiectivele pe care intenționează să le urmărească sub forma orientărilor politice ale președintelui. Președintele decide cu privire la organizarea internă a Comisiei, asigurându-se că aceasta acționează în mod consecvent, eficient și în calitate de organism colegial. Acordurile interne creează o structură de controale solide și de instrumente de gestionare care permit colegiului comisarilor să își asume responsabilitatea politică pentru activitatea Comisiei (21).
Colegiul deleagă execuția operațională a bugetului și gestiunea financiară directorilor generali și șefilor de servicii, care conduc structura administrativă a Comisiei. Această abordare descentralizată creează o cultură administrativă care îi încurajează pe funcționarii publici să își asume responsabilitatea pentru activitățile asupra cărora au control și le impune acestora obligația de a oferi asigurări în ceea ce privește activitățile de care sunt responsabili.
8.2.3. Gestiunea financiară a Comisiei
În cadrul Comisiei, rolurile și responsabilitățile în materie de gestiune financiară sunt clar definite (de exemplu, în RF și în normele interne (22)) și aplicate în consecință. În calitate de ordonatori de credite delegați, directorii generali și șefii de servicii ai Comisiei sunt responsabili cu buna gestiune financiară a resurselor UE, cu respectarea dispozițiilor Regulamentului financiar, cu gestionarea riscurilor și cu instituirea unui cadru de control intern adecvat.
Responsabilitățile ordonatorilor de credite acoperă întregul proces de gestionare, de la definirea etapelor de lucru necesare pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite de instituție până la gestionarea activităților, atât din punct de vedere operațional, cât și din punctul de vedere al bunei gestiuni financiare. La rândul lor, ordonatorii de credite pot subdelega sarcini directorilor, șefilor de unitate și altor persoane, care devin, astfel, ordonatori de credite subdelegați. Fiecare ordonator de credite delegat poate fi ajutat de unul sau doi directori care răspund de gestionarea riscurilor și de controlul intern pentru a supraveghea și a monitoriza punerea în aplicare a sistemelor de control intern.
Serviciile centrale ale Comisiei oferă îndrumare și consiliere și promovează bunele practici, inclusiv prin activitatea Consiliului de gestionare corporativă.
RF prevede obligația fiecărui ordonator de credite de a întocmi un raport anual de activitate („RAA”) care prezintă în detaliu rezultatele obținute, controlul intern și gestiunea financiară în cursul exercițiului financiar. RAA include o declarație din care reiese că resursele au fost utilizate pe baza principiilor bunei gestiuni financiare și că sunt în vigoare proceduri de control care oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente. Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE este principalul instrument prin intermediul căruia colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică pentru gestionarea financiară bugetului UE.
Contabilul Comisiei este responsabil la nivel central cu gestionarea trezoreriei, cu procedurile de recuperare, cu stabilirea unor norme contabile bazate pe Standardele și metodele internaționale de contabilitate pentru sectorul public, cu validarea sistemelor contabile și cu întocmirea conturilor anuale ale Comisiei, precum și a conturilor anuale consolidate ale UE. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile anuale, declarând astfel că acestea prezintă în mod corect, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Uniunii. Conturile anuale sunt adoptate de colegiul comisarilor. Funcția de contabil este independentă, contabilul având o responsabilitate majoră în ceea ce privește raportarea financiară în cadrul Comisiei.
Auditorul intern al Comisiei este, de asemenea, o funcție centralizată și independentă și furnizează consultanță, avize și recomandări independente privind calitatea și funcționarea sistemelor de control intern din cadrul Comisiei, al agențiilor UE și al altor organisme autonome.
Comitetul de monitorizare a auditurilor asigură independența auditorului intern și monitorizează calitatea activității de audit intern și măsurile luate de Comisie în urma recomandărilor de audit intern și extern, precum și a constatărilor și a recomandărilor Curții de Conturi Europene privind descărcarea de gestiune referitoare la fiabilitatea conturilor anuale consolidate ale UE. Rolul consultativ al comitetului contribuie la îmbunătățirea în continuare, la nivel global, a eficacității și a eficienței Comisiei în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale și facilitează supravegherea de către colegiu a guvernanței, a gestionării riscurilor și a practicilor de control intern ale Comisiei.
8.2.4. Auditul extern și procedura de descărcare de gestiune
În conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, fondurile trebuie să fie gestionate într-un mod eficace, eficient și economic. Există un cadru de responsabilitate bazat pe o raportare cuprinzătoare, audit extern și control politic, menit să ofere asigurarea rezonabilă conform căreia fondurile UE sunt cheltuite în mod adecvat.
În fiecare an, Curtea de Conturi Europeană analizează fiabilitatea conturilor, dacă s-au primit toate veniturile și dacă toate cheltuielile s-au efectuat în mod legal și cu respectarea procedurilor și dacă gestiunea financiară și aspectele calitative ale întocmirii bugetului, inclusiv performanța, au fost corespunzătoare. Publicarea raportului anual al Curții de Conturi Europene reprezintă punctul de plecare al procedurii de descărcare de gestiune. Auditorii pregătesc, de asemenea, rapoarte speciale privind domenii specifice de cheltuieli sau de politică sau privind anumite aspecte bugetare sau în materie de gestiune.
Parlamentul European, după formularea unei recomandări de către Consiliu, decide dacă își dă sau nu aprobarea finală, cunoscută sub numele de „acordare a descărcării de gestiune”, pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE într-un anumit exercițiu financiar. Procedura anuală de descărcare de gestiune asigură faptul că Comisia răspunde din punct de vedere politic pentru execuția bugetului UE.
Decizia privind descărcarea de gestiune se bazează, de asemenea, pe pachetul de rapoarte integrate privind aspectele financiare și răspunderea elaborate de Comisie, pe audierile comisarilor în Parlamentul European și pe răspunsurile la întrebările scrise adresate Comisiei.
NOTĂ DE ÎNSOȚIRE A CONTURILOR CONSOLIDATE
Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 au fost pregătite pe baza informațiilor prezentate de instituții și organisme în temeiul articolului 246 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care se aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că acestea au fost pregătite în conformitate cu titlul XIII din Regulamentul financiar și cu principiile, normele și metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare.
Am obținut de la contabilii acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea lor, toate informațiile necesare pentru întocmirea conturilor care prezintă activele și pasivele Uniunii Europene și execuția bugetară.
Prin prezenta certific că, pe baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că aceste conturi prezintă în mod corect, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Uniunii Europene.
Rosa ALDEA BUSQUETS
Contabilul Comisiei
18 iunie 2021
SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE EXPLICATIVE (1)
CUPRINS
| BILANȚ | 35 |
| CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE | 36 |
| SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR | 37 |
| SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ÎN STRUCTURA ACTIVELOR NETE | 38 |
| NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE | 39 |
|
1. |
POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE | 39 |
|
2. |
NOTE LA BILANȚUL CONTABIL | 53 |
|
3. |
NOTE LA CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE | 91 |
|
4. |
DATORII CONTINGENTE ȘI ACTIVE CONTINGENTE | 100 |
|
5. |
ANGAJAMENTE BUGETARE ȘI JURIDICE | 105 |
|
6. |
GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR | 110 |
|
7. |
INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE | 124 |
|
8. |
EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI | 126 |
|
9. |
PERIMETRUL DE CONSOLIDARE | 126 |
BILANȚ
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
ACTIVE IMOBILIZATE |
|
|
|
|
Imobilizări necorporale |
2.1 |
620 |
515 |
|
Imobilizări corporale |
2.2 |
11 682 |
11 380 |
|
Investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență |
2.3 |
588 |
591 |
|
Active financiare |
2.4 |
99 214 |
66 714 |
|
Prefinanțare |
2.5 |
34 519 |
26 240 |
|
Creanțe din tranzacții de schimb și sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
2.6 |
45 813 |
3 607 |
|
|
|
192 434 |
109 047 |
|
ACTIVE CURENTE |
|
|
|
|
Active financiare |
2.4 |
13 881 |
4 514 |
|
Prefinanțare |
2.5 |
28 229 |
25 206 |
|
Creanțe din tranzacții de schimb și sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
2.6 |
28 681 |
20 367 |
|
Stocuri |
2.7 |
80 |
68 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
2.8 |
16 742 |
19 745 |
|
|
|
87 613 |
69 900 |
|
TOTAL ACTIVE |
|
280 047 |
178 947 |
|
PASIVE NECURENTE |
|
|
|
|
Pensii și alte beneficii ale angajaților |
2.9 |
(116 020 ) |
(97 659 ) |
|
Provizioane |
2.10 |
(3 878 ) |
(3 707 ) |
|
Datorii financiare |
2.11 |
(84 399 ) |
(53 071 ) |
|
|
|
(204 297 ) |
(154 437 ) |
|
PASIVE CURENTE |
|
|
|
|
Provizioane |
2.10 |
(1 527 ) |
(1 116 ) |
|
Datorii financiare |
2.11 |
(10 649 ) |
(1 446 ) |
|
Datorii |
2.12 |
(32 408 ) |
(27 241 ) |
|
Cheltuieli înregistrate în avans și venituri reportate |
2.13 |
(64 584 ) |
(67 230 ) |
|
|
|
(109 167 ) |
(97 033 ) |
|
TOTAL PASIVE |
|
(313 464 ) |
(251 470 ) |
|
ACTIVE NETE |
|
(33 418 ) |
(72 523 ) |
|
Rezerve |
2.14 |
5 062 |
5 037 |
|
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (2) |
2.15 |
(38 480 ) |
(77 560 ) |
|
ACTIVE NETE |
|
(33 418 ) |
(72 523 ) |
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
2020 |
2019 |
|
VENITURI |
|
|
|
|
Venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
|
|
|
|
Resurse bazate pe VNB |
3.1 |
125 393 |
108 820 |
|
Resurse proprii tradiționale |
3.2 |
19 559 |
21 235 |
|
Resurse bazate pe TVA |
3.3 |
17 858 |
18 128 |
|
Amenzi |
3.4 |
452 |
4 291 |
|
Recuperarea cheltuielilor |
3.5 |
1 355 |
2 627 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
3.6 |
47 456 |
— |
|
Altele |
3.7 |
7 116 |
2 072 |
|
|
|
219 190 |
157 174 |
|
|
|
|
|
|
Venituri din tranzacții de schimb |
|
|
|
|
Venituri financiare |
3.8 |
3 434 |
1 817 |
|
Altele |
3.9 |
1 404 |
1 298 |
|
|
|
4 838 |
3 116 |
|
Total venituri |
|
224 028 |
160 289 |
|
CHELTUIELI |
|
|
|
|
Executate de statele membre |
3.10 |
|
|
|
Fondul european de garantare agricolă |
|
(40 461 ) |
(43 951 ) |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și alte instrumente de dezvoltare rurală |
|
(14 467 ) |
(13 541 ) |
|
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune |
|
(41 118 ) |
(35 178 ) |
|
Fondul social european |
|
(13 677 ) |
(11 218 ) |
|
Altele |
|
(2 701 ) |
(2 608 ) |
|
Executate de Comisie, agenții executive și fonduri fiduciare |
3.11 |
(22 094 ) |
(18 942 ) |
|
Executate de alte agenții și organisme ale UE |
3.12 |
(3 530 ) |
(3 131 ) |
|
Executate de țări terțe și organizații internaționale |
3.12 |
(4 178 ) |
(4 085 ) |
|
Executate de alte entități |
3.12 |
(3 257 ) |
(2 875 ) |
|
Costuri cu personalul și cu pensiile |
3.13 |
(11 995 ) |
(11 613 ) |
|
Costuri de finanțare |
3.14 |
(2 188 ) |
(1 491 ) |
|
Alte cheltuieli |
3.15 |
(6 946 ) |
(6 862 ) |
|
Total cheltuieli |
|
(166 612 ) |
(155 493 ) |
|
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR |
|
57 416 |
4 796 |
SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
57 416 |
4 796 |
|
Activități de exploatare |
|
|
|
Amortizare |
113 |
107 |
|
Depreciere |
1 047 |
1 022 |
|
(Creșterea)/scăderea creditelor |
(40 624 ) |
1 255 |
|
(Creșterea)/scăderea prefinanțării |
(11 301 ) |
(1 472 ) |
|
(Creșterea)/scăderea creanțelor din tranzacții de schimb și a sumelor recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
(50 519 ) |
691 |
|
(Creșterea)/scăderea stocurilor |
(12) |
5 |
|
Creșterea/(scăderea) pensiilor și a altor beneficii ale angajaților |
18 360 |
17 203 |
|
Creșterea/(scăderea) provizioanelor |
581 |
693 |
|
Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare |
40 531 |
(1 389 ) |
|
Creșterea/(scăderea) datoriilor |
5 166 |
(4 985 ) |
|
Creșterea/(scăderea) cheltuielilor înregistrate în avans și a veniturilor reportate |
(2 645 ) |
4 041 |
|
Excedentul bugetar al exercițiului financiar anterior preluat ca venit nemonetar |
(3 218 ) |
(1 803 ) |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților (variație nemonetară, care nu este inclusă în contul de profit și pierdere) |
(15 155 ) |
(14 164 ) |
|
Alte variații nemonetare |
63 |
111 |
|
Activități de investiții |
|
|
|
(Creșterea)/scăderea imobilizărilor necorporale și corporale |
(1 566 ) |
(1 392 ) |
|
(Creșterea)/scăderea investițiilor contabilizate prin metoda punerii în echivalență |
3 |
(1) |
|
(Creșterea)/scăderea activelor financiare disponibile pentru vânzare |
(1 180 ) |
(2 964 ) |
|
(Creșterea)/scăderea activelor financiare la valoare justă prin excedent sau deficit |
(62) |
(121) |
|
FLUXURI NETE DE NUMERAR |
(3 004 ) |
1 633 |
|
Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar |
(3 004 ) |
1 633 |
|
Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar |
19 745 |
18 113 |
|
Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului financiar |
16 742 |
19 745 |
SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ÎN STRUCTURA ACTIVELOR NETE
|
milioane EUR |
||||
|
|
Sume care urmează să fie solicitate statelor membre Excedent/(deficit) cumulat |
Alte rezerve |
Rezerva de valoare justă |
Active nete |
|
SOLD LA 31.12.2018 |
(66 424 ) |
4 730 |
231 |
(61 464 ) |
|
Variația rezervei Fondului de garantare |
(21) |
21 |
— |
— |
|
Modificări ale valorii juste |
— |
— |
160 |
160 |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
(14 164 ) |
— |
— |
(14 164 ) |
|
Altele |
56 |
(105) |
— |
(49) |
|
Rezultatul bugetar pe 2018 creditat statelor membre |
(1 803 ) |
— |
— |
(1 803 ) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
4 796 |
— |
— |
4 796 |
|
SOLD LA 31.12.2019 |
(77 560 ) |
4 646 |
391 |
(72 523 ) |
|
Variația rezervei Fondului de garantare |
(173) |
173 |
— |
— |
|
Modificări ale valorii juste |
— |
— |
105 |
105 |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
(15 155 ) |
— |
— |
(15 155 ) |
|
Altele |
210 |
(252) |
— |
(42) |
|
Rezultatul bugetar pe 2019 creditat statelor membre |
(3 218 ) |
— |
— |
(3 218 ) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
57 416 |
— |
— |
57 416 |
|
SOLD LA 31.12.2020 |
(38 480 ) |
4 566 |
496 |
(33 418 ) |
NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
|
Trebuie remarcat faptul că, în tabelele de mai jos, sumele referitoare la Regatul Unit sunt prezentate în continuare la rubrica „State membre”, deoarece, deși Regatul Unit a părăsit Uniunea la 1 februarie 2020, în perioada de tranziție până la 31 decembrie 2020, Regatul Unit a continuat să aibă o relație financiară cu Uniunea echivalentă cu cea a unui stat membru. |
1. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE
1.1. TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE
Conturile UE sunt ținute în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, denumit în continuare „Regulamentul financiar” (RF).
În conformitate cu articolul 80 din Regulamentul financiar, UE își pregătește situațiile financiare conform normelor contabilității pe bază de angajamente, care se întemeiază pe Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Aceste norme contabile, adoptate de contabilul Comisiei, trebuie să fie aplicate de toate instituțiile și organismele UE care intră în perimetrul de consolidare pentru a se asigura coerența internă a conturilor consolidate ale UE.
Aplicarea normelor contabile noi și a normelor contabile modificate ale Uniunii Europene
Norme contabile noi ale UE care sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2020 sau ulterior acestei date
Nu există norme contabile noi ale UE care sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2020 sau ulterior acestei date
EAR nouă și adoptată, dar care nu era încă în vigoare la 31 decembrie 2020
La 17 decembrie 2020, contabilul Comisiei Europene a adoptat versiunea revizuită a EAR 11 „Instrumente financiare”, care este în vigoare pentru perioadele contabile care încep la 1 ianuarie 2021 sau ulterior acestei date. EAR 11 revizuită a fost actualizată în conformitate cu noul IPSAS 41 „Instrumente financiare” și stabilește principiile de raportare financiară a activelor financiare și a pasivelor financiare deținute de entitățile din UE.
Principalele modificări și impactul preconizat al acestora asupra conturilor UE 2021 sunt următoarele:
Noi principii de clasificare și evaluare pentru activele financiare
EAR 11 revizuită introduce o abordare bazată pe principii în ceea ce privește clasificarea activelor financiare, care se bazează pe două criterii: modelul de gestionare pe care o entitate îl aplică pentru gestionarea activelor sale financiare și caracteristicile fluxurilor de trezorerie contractuale ale activelor respective. În funcție de aceste criterii, activele financiare sunt clasificate în categoriile active financiare la costul amortizat (CA), active financiare la valoarea justă prin active nete/capitaluri proprii (VJAN) sau active financiare la valoarea justă prin excedent și deficit (VJED).
Activele financiare cu clauze contractuale care reprezintă exclusiv principalul și dobânzile sunt clasificate fie drept CA (dacă activul financiar este deținut în cadrul unui model de gestionare al cărui obiectiv este de a deține active financiare pentru a colecta fluxuri de trezorerie contractuale), fie ca VJAN (dacă activul financiar este deținut în cadrul unui model de gestiune al cărui obiectiv este îndeplinit atât prin colectarea fluxurilor de trezorerie contractuale, cât și prin vânzarea activelor financiare). Activele financiare care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate drept CA sau VJAN, în special activele financiare pentru care fluxurile de trezorerie contractuale nu reprezintă exclusiv principalul și dobânzile sau care sunt deținute în cadrul altor modele de gestiune, sunt clasificate drept VJED.
În conformitate cu aceste principii, în conturile anuale ale UE pentru 2021, toate investițiile de capital care sunt clasificate în prezent drept „disponibile pentru vânzare” vor fi reclasificate drept VJED. De asemenea, se preconizează ca titlurile de creanță să fie, de asemenea, reclasificate drept VJED, având în vedere că UE gestionează aceste portofolii de active și le evaluează performanța pe baza valorii juste. Rezerva de valoare justă aferentă va fi eliberată pentru activele nete.
Noul model de depreciere
În timp ce actualul model de depreciere se bazează pe pierderile suportate, EAR 11 revizuită introduce un model de depreciere anticipativ bazat pe pierderile din credit preconizate, luând în considerare toate evenimentele posibile de neîndeplinire a obligațiilor de plată și orice îmbunătățire a calității creditului care face parte integrantă din condițiile contractuale. În ceea ce privește orizontul de timp, se aplică o abordare etapizată: atât timp cât nu există o creștere semnificativă a riscului de credit, ajustarea pentru depreciere este evaluată la o valoare egală cu pierderea din credit preconizată pe 12 luni (etapa 1). În cazul unei creșteri semnificative a riscului de credit (etapa 2) și pentru activele financiare depreciate, ajustarea pentru depreciere este egală cu pierderea de credit preconizată pe durata de viață. Noul model de depreciere se aplică tuturor activelor financiare evaluate la CA sau la VJAN, angajamentelor de creditare și contractelor de garanție financiară.
Se preconizează că noul model de depreciere anticipativ va conduce la recunoașterea unui provizion suplimentar pentru depreciere în conturile anuale ale UE pentru 2021, în special în ceea ce privește împrumuturile pentru asistență financiară acordate țărilor partenere în cadrul programelor AMF și Euratom.
Contabilitatea privind garanțiile financiare
În cadrul actualei EAR 11, majoritatea garanțiilor financiare — în special cele furnizate în schimbul unei contraprestații sau al unei contraprestații simbolice — sunt contabilizate în conformitate cu principiile din EAR 10 „Provizioane, datorii contingente și active contingente”, prin urmare fie sunt recunoscute ca provizioane, fie sunt prezentate ca datorii contingente în funcție de probabilitatea pierderii.
EAR 11 revizuită impune aplicarea cerințelor contabile privind garanțiile financiare tuturor contractelor de garanție financiară, care vor fi recunoscute inițial fie la valoarea justă, fie la pierderea de credit așteptată pe durata de viață, în cazul în care nu se poate determina nicio evaluare fiabilă a valorii juste. La evaluarea ulterioară, contractele de garanție financiară ar trebui evaluate la valoarea cea mai mare dintre (i) valoarea ajustării pentru pierdere și (ii) valoarea recunoscută inițial minus, după caz, valoarea cumulată a amortizării recunoscută în conformitate cu principiile EAR 4 „Venituri din tranzacții de schimb”.
În consecință, se preconizează că, în conturile UE pentru 2021, contractele de garanție financiară existente vor fi reclasificate de la provizioane financiare la categoriile de datorii aferente garanției financiare și vor fi reevaluate la cea mai mare dintre pierderile din credit preconizate pe durata de viață și — dacă este cazul — valoarea recunoscută inițial ca provizioane minus amortizarea acumulată. Se preconizează că această modificare va determina o creștere a pasivelor financiare din bilanț, în special în ceea ce privește garanțiile oferite Grupului BEI în cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe.
Noile cerințe se aplică retroactiv și fac obiectul dispozițiilor tranzitorii specifice din EAR 11 revizuită. În special, nu este necesară reformularea datelor comparative. Prin urmare, impactul oricărei reevaluări va fi recunoscut în Active nete la data aplicării inițiale a EAR 11 revizuite.
1.2. PRINCIPII CONTABILE
Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de informații cu privire la poziția financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca entitate din sectorul public, obiectivele urmărite sunt, mai exact, furnizarea de informații utile pentru procesul decizional și demonstrarea răspunderii entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective.
Considerentele generale (sau principiile contabile) care trebuie urmate atunci când se întocmesc situațiile financiare sunt prevăzute în norma contabilă 1 a UE, „Situații financiare”, și sunt aceleași cu cele prezentate în IPSAS 1: prezentare fidelă, contabilitate pe bază de angajamente, continuitatea activității, coerența prezentării, importanța semnificativă, agregare, compensare și informații comparative.
Caracteristicile calitative ale raportării financiare sunt relevanța, reprezentarea exactă (fiabilitatea), caracterul inteligibil, promptitudinea, comparabilitatea și caracterul verificabil.
1.3. CONSOLIDARE
Perimetrul de consolidare
Situațiile financiare consolidate ale UE cuprind toate entitățile controlate semnificative, angajamentele comune și entitățile asociate. Lista completă a entităților care intră în perimetrul de consolidare, care cuprinde în prezent 52 de entități controlate și o entitate asociată, poate fi găsită în nota 9. Printre entitățile controlate se numără instituțiile UE (inclusiv Comisia, dar nu și Banca Centrală Europeană) și agențiile UE (cu excepția celor din cadrul politicii externe și de securitate comune). Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare) este considerată, de asemenea, ca fiind o entitate controlată. Singura entitate asociată a UE este Fondul European de Investiții (FEI).
Entitățile care intră în perimetrul de consolidare, dar care nu sunt semnificative pentru situațiile financiare consolidate ale UE în ansamblu, nu trebuie consolidate sau contabilizate utilizând metoda punerii în echivalență în cazul în care acest lucru ar implica o pierdere excesivă de timp sau de bani din partea UE. Aceste entități sunt denumite „entități minore” și sunt enumerate separat în nota 9. În 2020, 8 entități au fost clasificate ca entități minore.
Entități controlate
Pentru a stabili perimetrul de consolidare, se aplică conceptul de control. Entitățile controlate sunt entitățile în cazul cărora UE este expusă sau are dreptul la beneficii variabile pe baza participării sale și poate să modifice natura și cuantumul acestor beneficii prin puterea pe care o are asupra entității controlate. Această putere trebuie să poată fi exercitată în prezent și să aibă legătură cu activitățile relevante ale entității. Entitățile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale.
Indicatorii de control cei mai obișnuiți în cadrul UE sunt: instituirea entității prin tratatele fondatoare sau prin legislația secundară, finanțarea entității de la bugetul UE, existența unor drepturi de vot în organismele de conducere, efectuarea unui audit de către Curtea de Conturi Europeană și acordarea descărcării de gestiune de către Parlamentul European. Se efectuează o evaluare individuală în cazul fiecărei entități pentru a se decide dacă unul sau toate criteriile prezentate mai sus sunt suficiente pentru declanșarea unui control.
Toate tranzacțiile și soldurile semnificative între entitățile controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și pierderile nerealizate în cazul acestor tranzacții nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate.
Angajamente comune
Un angajament comun este un angajament asupra căruia UE și una sau mai multe părți dețin controlul comun. Controlul comun reprezintă controlul partajat al unui angajament, convenit într-o formă contractuală obligatorie, care există doar atunci când deciziile legate de activitățile relevante necesită acordul unanim al părților care dețin controlul comun. Angajamentele comune pot fi întreprinderi comune sau operațiuni comune. O întreprindere comună este un angajament comun care este structurat printr-un vehicul distinct și în cadrul căruia părțile care dețin controlul comun asupra angajamentului au drepturi asupra activelor nete ale acestuia. Participațiile în întreprinderile comune sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență (a se vedea nota 1.5.4). O operațiune comună este un angajament comun în cadrul căruia părțile care dețin controlul comun asupra angajamentului au drepturi asupra activelor și au obligații în ceea ce privește datoriile aferente angajamentului. Participațiile la operațiunile comune sunt contabilizate prin recunoașterea în situațiile financiare ale UE a activelor și pasivelor sale, a veniturilor și a cheltuielilor sale, precum și a cotei sale din activele, pasivele, precum și veniturile deținute sau cheltuielile suportate în comun.
Entități asociate
Entitățile asociate sunt entități asupra cărora UE exercită, în mod direct sau indirect, o influență semnificativă, însă nu deține controlul exclusiv sau comun. Se consideră că există o influență semnificativă în cazul în care UE deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 % din drepturile de vot. Participațiile în entitățile asociate sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență (a se vedea nota 1.5.4).
Entități neconsolidate ale căror fonduri sunt gestionate de către Comisie
Fondurile aferente Sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul UE, Fondul european de dezvoltare și Fondul de garantare al participanților sunt gestionate de către Comisie în numele acestor entități. Entitățile menționate nu sunt însă consolidate în situațiile financiare ale UE, deoarece nu sunt controlate de aceasta.
1.4. BAZA DE ÎNTOCMIRE
Situațiile financiare sunt prezentate anual. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.
1.4.1. Moneda și baza de conversie
Moneda funcțională și de raportare
Situațiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, cu excepția cazului în care se prevede altfel, euro fiind moneda funcțională a UE.
Tranzacții și solduri
Tranzacțiile valutare sunt transformate în euro, folosindu-se cursurile de schimb în vigoare la data efectuării tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din diferențele de schimb valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor în valută și a reconversiei la cursurile de schimb de la încheierea exercițiului financiar a activelor și a pasivelor monetare în valută sunt recunoscute în contul de profit și pierdere. Diferențele de conversie ale instrumentelor financiare nemonetare clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare sunt incluse în rezerva de valoare justă.
În cazul imobilizărilor corporale și necorporale se aplică metode de conversie diferite, astfel încât acestea își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost cumpărate.
Soldurile de la încheierea exercițiului financiar ale elementelor monetare de active și pasive denominate în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb ale Băncii Centrale Europene (BCE) în vigoare la 31 decembrie:
Cursurile de schimb ale euro
|
Monedă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
Monedă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
BGN |
1,9558 |
1,9558 |
PLN |
4,5597 |
4,2568 |
|
CZK |
26,2420 |
25,4080 |
RON |
4,8683 |
4,783 |
|
DKK |
7,4409 |
7,4715 |
SEK |
10,0343 |
10,4468 |
|
GBP |
0,8990 |
0,8508 |
CHF |
1,0802 |
1,0854 |
|
HRK |
7,5519 |
7,4395 |
JPY |
126,4900 |
121,9400 |
|
HUF |
363,8900 |
330,5300 |
USD |
1,2271 |
1,1234 |
1.4.2. Utilizarea estimărilor
În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii, elaborate în temeiul celor mai fiabile informații disponibile. Estimările semnificative includ următoarele elemente, fără a se limita la acestea: sumele datorate pentru beneficiile angajaților, riscul financiar privind conturile de creanțe și sumele prezentate în notele referitoare la instrumentele financiare, veniturile și cheltuielile înregistrate în avans, provizioanele, gradul de depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale, valoarea realizabilă netă a stocurilor, precum și activele și pasivele contingente. Rezultatele efective pot fi diferite față de aceste estimări. Modificările estimărilor se reflectă în perioada în care acestea devin cunoscute, dacă modificarea afectează doar perioada respectivă, sau în perioada respectivă și în perioadele viitoare, dacă modificarea le afectează pe ambele.
1.5. BILANȚ
1.5.1. Imobilizări necorporale
O imobilizare necorporală este o imobilizare identificabilă nemonetară fără substanță fizică. Un activ este identificabil dacă este separabil [adică poate fi separat sau divizat de entitate, de exemplu, prin vânzare, transfer, acordarea unei licențe, închiriere sau schimb, fie individual, fie împreună cu un contract conex, un activ identificabil conex sau o datorie conexă, indiferent dacă entitatea intenționează să facă acest lucru) sau rezultă din forme contractuale obligatorii (inclusiv drepturi din contracte sau alte drepturi legale), indiferent dacă aceste drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații].
Imobilizările necorporale achiziționate sunt înregistrate la costul istoric din care se scad amortizarea cumulată și pierderile din depreciere. Imobilizările necorporale dezvoltate intern sunt capitalizate atunci când sunt îndeplinite criteriile relevante ale normelor contabile ale UE și cheltuielile se referă exclusiv la etapa dezvoltării activului. Costurile capitalizabile includ toate costurile direct atribuibile necesare creării, producerii și pregătirii activelor pentru a fi capabile să funcționeze conform celor prevăzute de conducere. Costurile aferente activităților de cercetare, costurile de dezvoltare necapitalizabile și costurile de întreținere sunt recunoscute la cheltuieli pe măsură ce sunt suportate.
Imobilizările necorporale sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață utilă estimată (311 ani). Durata de viață utilă estimată a imobilizărilor necorporale depinde de durata de viață economică specifică sau de durata legală de viață a acestora stabilită printr-un acord.
1.5.2. Imobilizări corporale
Toate imobilizările corporale sunt înregistrate la costul istoric din care se scad deprecierea cumulată și pierderile din depreciere. Costul include cheltuielile direct atribuibile achiziționării, construirii sau transferării activului.
Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau recunoscute ca activ separat, după caz, doar atunci când este probabil că viitoarele beneficii economice sau serviciile potențiale aferente elementului respectiv să revină UE și costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Costurile de reparație și întreținere sunt înregistrate la cheltuieli în contul de profit și pierdere în perioada financiară în care sunt suportate.
Terenurile nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosință. Deprecierea altor active se calculează utilizând metoda liniară pentru alocarea costurilor aferente acestora, din care s-au scăzut valorile lor reziduale, pe durata lor de viață utilă estimată, după cum urmează:
|
Tipul activului |
Rata deprecierii prin metoda liniară |
|
Clădiri |
Între 4 % și 10 % |
|
Active spațiale |
Între 8 % și 25 % |
|
Instalații și echipamente |
Între 10 % și 25 % |
|
Mobilier și vehicule |
Între 10 % și 25 % |
|
Echipamente informatice |
Între 25 % și 33 % |
|
Altele |
Între 10 % și 33 % |
Câștigurile sau pierderile din cedări se stabilesc prin compararea încasărilor, din care se scad cheltuielile de vânzare, cu valoarea contabilă a activului cedat și se includ în contul de profit și pierdere.
Contracte de leasing
Un leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau al unei serii de plăți, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă convenită. Leasingurile sunt clasificate fie ca leasinguri financiare, fie ca leasinguri operaționale.
Leasingurile financiare sunt leasingurile în care locatarului îi sunt transferate practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate. Atunci când se încheie un leasing financiar în calitate de locatar, activele dobândite în temeiul leasingului financiar sunt recunoscute ca active și obligațiile aferente leasingului sunt recunoscute ca pasive de la începutul perioadei de leasing. Activele și pasivele sunt recunoscute la valori egale cu valoarea justă a proprietății care face obiectul leasingului sau cu valoarea actualizată a plăților minime de leasing, dacă aceasta din urmă este mai mică, fiecare valoare fiind stabilită la începutul leasingului. Pe durata perioadei de leasing, activele deținute în temeiul leasingurilor financiare sunt amortizate pe cea mai scurtă dintre următoarele perioade: durata de viață utilă a activelor și durata leasingului. Plățile minime de leasing sunt repartizate între cheltuielile de finanțare (elementul de dobândă) și reducerea datoriei neachitate (elementul de capital). Cheltuielile de finanțare se alocă pentru fiecare perioadă pe durata leasingului, astfel încât să se obțină o rată periodică constantă a dobânzii aferente soldului restant al datoriei, care este prezentată ca fiind curentă/necurentă, după caz. Chiriile contingente se înregistrează ca cheltuieli în perioada în care sunt suportate.
Un leasing operațional este un alt tip de leasing decât cel financiar, și anume un leasing în care locatorului îi sunt transferate practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra unui activ. Atunci când se încheie un leasing operațional în calitate de locatar, plățile de leasing operațional sunt recunoscute la cheltuieli în contul de profit și pierdere pe baza metodei liniare pe durata leasingului, în situația poziției financiare nefiind prezentat niciun activ și niciun pasiv aferent leasingului.
1.5.3. Deprecierea activelor nefinanciare
O depreciere reprezintă o pierdere a beneficiilor economice viitoare sau a potențialului de serviciu al unui activ, în plus față de recunoașterea sistematică a pierderii beneficiilor economice viitoare ale activului sau a potențialului de serviciu al activului prin amortizare sau depreciere (după caz). Activele care au o durată de viață utilă nedeterminată nu fac obiectul amortizării/deprecierii și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele care fac obiectul amortizării/deprecierii sunt supuse unui test de depreciere ori de câte ori la data de raportare există indicii conform cărora un activ poate fi depreciat. O pierdere din depreciere se recunoaște la valoarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă (a serviciului). Valoarea recuperabilă (a serviciului) este cea mai mare dintre următoarele valori: valoarea justă a unui activ din care se scad costurile cu vânzarea și valoarea sa de utilizare.
Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale imobilizărilor necorporale și ale celor corporale sunt analizate și ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Dacă motivele deprecierii recunoscute în exercițiile financiare anterioare nu mai sunt valabile, pierderile din deprecieri se reiau în consecință.
1.5.4. Investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență
Participațiile în entități asociate și întreprinderi comune
Investițiile contabilizate prin metoda punerii în echivalență sunt recunoscute inițial la valoarea de cost, valoarea contabilă inițială fiind majorată sau redusă ulterior pentru a recunoaște contribuțiile ulterioare, cota UE din excedentul sau deficitul entității în care s-a investit, deprecierile și dividendele. Adunând costul inițial și toate modificările, se obține valoarea contabilă a investiției din situațiile financiare la data bilanțului. Cota UE din excedentul sau deficitul entității în care s-a investit este recunoscută în situația performanței financiare și cota sa din variațiile capitalurilor proprii ale entității în care s-a investit este recunoscută în rezervele din cadrul activelor nete. Distribuțiile primite din investiție reduc valoarea contabilă a activului.
În cazul în care cota UE din deficitul unei investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență este egală sau mai mare decât participația sa în investiție, UE întrerupe recunoașterea cotei sale din pierderile viitoare („pierderi nerecunoscute”). După ce participația UE este redusă la zero, pierderile suplimentare se contabilizează și se recunoaște o datorie doar în măsura în care UE și-a asumat o obligație legală sau implicită sau a făcut plăți în numele entității.
Dacă există indicii de depreciere, este necesar să se reducă valoarea contabilă la cea mai mică sumă care poate fi recuperată. Valoarea recuperabilă este determinată conform descrierii din nota 1.5.3. Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară, pierderea din depreciere se reia la valoarea contabilă care ar fi fost stabilită dacă nu ar fi fost recunoscute pierderi din depreciere.
În cazurile în care UE deține cel puțin 20 % dintr-un fond de capital de investiții, aceasta nu urmărește să exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate ca instrumente financiare și sunt incluse în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare.
Entitățile asociate și întreprinderile comune clasificate ca entități minore (a se vedea nota 1.3) nu sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență. Contribuțiile UE la aceste entități sunt contabilizate la cheltuielile aferente perioadei respective.
1.5.5. Active financiare
Clasificare
Activele financiare ale UE sunt clasificate în categoriile „active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit”, „credite și creanțe”, „investiții păstrate până la scadență” și „active financiare disponibile pentru vânzare”. Clasificarea instrumentelor financiare este determinată la recunoașterea inițială și este reevaluată la fiecare dată a bilanțului.
(i) Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
Un activ financiar este clasificat în categoria „valoare justă prin excedent sau deficit” dacă este achiziționat în principal în scopul vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de către entitate. Instrumentele financiare derivate sunt, de asemenea, prezentate în această categorie. Activele din această categorie sunt clasificate ca active curente dacă se preconizează lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data bilanțului.
(ii) Credite și creanțe
Creditele și creanțele sunt active financiare nederivate cu plăți fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă. Acestea apar atunci când UE oferă bani, bunuri sau servicii în mod direct unui debitor fără intenția de a tranzacționa creanța sau atunci când UE preia drepturile creditorului inițial ca urmare a unei plăți efectuate de UE în cadrul unui contract de garanție. Plățile datorate în termen de 12 luni de la data bilanțului sunt clasificate ca active curente. Plățile datorate după 12 luni de la data bilanțului sunt clasificate ca active imobilizate. Creditele și creanțele includ depozitele la termen cu scadența inițială de peste trei luni.
(iii) Investiții păstrate până la scadență
Investițiile păstrate până la scadență sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile și scadențe fixe pe care UE intenționează și poate să le păstreze până la scadență. În acest exercițiu financiar, UE nu a deținut nicio investiție în categoria în cauză.
(iv) Active financiare disponibile pentru vânzare
Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente financiare nederivate care fie sunt încadrate în această categorie, fie nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii. Acestea sunt clasificate ca active curente sau active imobilizate în funcție de perioada pentru care UE intenționează să le păstreze. Investițiile în entități care nu sunt nici consolidate și nici contabilizate utilizând metoda punerii în echivalență și alte investiții de tipul celor de capital (de exemplu, operațiunile cu capital de risc) sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare disponibile pentru vânzare.
Recunoașterea inițială și evaluarea inițială
Achizițiile și vânzările de active financiare clasificate la „valoarea justă prin excedent sau deficit”, „păstrate până la scadență” sau „disponibile pentru vânzare” sunt recunoscute la data tranzacției, care este data la care UE se angajează să achiziționeze sau să vândă activul. Echivalentele de numerar și creditele sunt recunoscute atunci când numerarul este depus la o instituție financiară sau atunci când se fac plăți în numerar către debitori. Instrumentele financiare sunt recunoscute inițial la valoarea justă. Pentru toate activele financiare neînregistrate la valoarea justă prin excedent sau deficit, costurile tranzacțiilor se adaugă la valoarea justă la recunoașterea inițială. Activele financiare recunoscute la valoarea justă prin excedent sau deficit sunt recunoscute inițial la valoarea justă și costurile tranzacției sunt incluse la cheltuieli în contul de profit și pierdere.
Valoarea justă a unui activ financiar la recunoașterea inițială este în mod normal prețul tranzacției (și anume, valoarea justă a contraprestației primite), cu excepția cazului în care valoarea justă a acelui instrument este pusă în evidență prin compararea cu alte tranzacții curente observabile pe piață pentru același instrument sau pe baza unei tehnici de evaluare ale cărei variabile includ doar date de pe piețe observabile (de exemplu, în cazul anumitor contracte derivate). Totuși, atunci când se acordă un credit pe termen lung fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea actualizată a tuturor încasărilor viitoare de numerar, actualizată folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.
Creditele acordate sunt evaluate la valoarea lor nominală, care este considerată a fi valoarea justă a creditului. Logica acestui raționament este următoarea:
|
— |
„mediul de piață” pentru activitățile de creditare ale UE este foarte specific și diferit de piața de capital utilizată pentru a emite obligațiuni comerciale sau guvernamentale. Întrucât pe aceste piețe creditorii au posibilitatea de a alege investiții alternative, respectiva posibilitate se reflectă în prețurile de pe piață. Totuși, această posibilitate de a alege investiții alternative nu există pentru UE, care nu poate investi bani pe piețele de capital, ci doar împrumută fonduri în vederea creditării la aceeași rată a dobânzii. Aceasta înseamnă că UE nu dispune de opțiuni alternative de creditare sau de investiții pentru sumele împrumutate. Astfel, nu există niciun cost de oportunitate și, prin urmare, nicio bază de comparație cu ratele de pe piață. De fapt, operațiunea de creditare a UE reprezintă ea însăși piața. În esență, deoarece „opțiunea” cost de oportunitate nu se aplică, prețul de piață nu reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor de creditare ale UE. Prin urmare, nu este adecvat să se determine valoarea justă a operațiunilor de creditare ale UE în funcție de obligațiunile comerciale sau guvernamentale; |
|
— |
mai mult, întrucât nu există o piață activă sau tranzacții similare care să permită efectuarea unei comparații, rata dobânzii pe care UE trebuie să o utilizeze pentru a determina valoarea justă a operațiunilor sale de creditare în temeiul MESF, al Mecanismului de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (BDP) și al altor astfel de credite trebuie să fie rata dobânzii percepute; |
|
— |
în plus, pentru aceste credite există efecte de compensare între creditele acordate și împrumuturile contractate ca urmare a caracterului lor de reciprocitate („back-to-back”). Astfel, dobânda efectivă a creditelor acordate este egală cu rata dobânzii efective a împrumuturilor contractate aferente. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului creditului sunt recunoscute direct în contul de profit și pierdere. |
Instrumentele financiare sunt derecunoscute atunci când drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții au expirat sau atunci când UE a transferat practic altei părți toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.
Evaluarea ulterioară
|
(a) |
Activele financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate din modificările valorii juste a categoriei „instrumente financiare la valoare justă prin excedent sau deficit” sunt incluse în contul de profit și pierdere din perioada în care se produc. |
|
(b) |
Creditele și creanțele sunt contabilizate la costul amortizat prin metoda dobânzii efective. În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, se aplică aceeași rată a dobânzii efective atât creditelor acordate, cât și împrumuturilor contractate, întrucât aceste credite au caracteristicile operațiunilor de tip „back-to-back”, iar diferențele dintre condițiile și valoarea creditelor acordate și ale împrumuturilor contractate nu sunt semnificative. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului creditului sunt recunoscute direct în contul de profit și pierdere. |
|
(c) |
Activele păstrate până la scadență sunt contabilizate la costul amortizat prin metoda dobânzii efective. UE nu deține, în prezent, investiții păstrate până la scadență. |
|
(d) |
Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile rezultate din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt recunoscute în rezerva de valoare justă, cu excepția diferențelor de conversie ale activelor monetare, care sunt recunoscute în contul de profit și pierdere. Atunci când activele clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare sunt derecunoscute sau se depreciază, ajustările cumulate ale valorii juste recunoscute anterior în rezerva de valoare justă sunt recunoscute în contul de profit și pierdere. Dobânda aferentă activelor financiare disponibile pentru vânzare calculată folosind metoda dobânzii efective este recunoscută în contul de profit și pierdere. Dividendele aferente instrumentelor de capital disponibile pentru vânzare sunt recunoscute atunci când se stabilește dreptul UE de a primi plata. |
Valorile juste ale investițiilor cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în prezent. Dacă piața unui activ financiar nu este activă [și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă și al instrumentelor financiare derivate extrabursiere (OTC)], atunci UE stabilește o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Printre acestea se numără folosirea tranzacțiilor recente desfășurate în condiții de concurență deplină, referirea la alte instrumente care sunt similare într-o mare măsură, analiza fluxurilor de numerar actualizate, modelele de stabilire a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de evaluare utilizate în mod obișnuit de participanții de pe piață.
Investițiile în fonduri cu capital de risc clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare care nu au un preț de piață cotat pe o piață activă sunt evaluate la valoarea netă imputabilă activelor, care este considerată echivalentul valorii lor juste.
În cazurile în care valoarea justă a investițiilor în instrumente de capital care nu au un preț cotat pe o piață activă nu poate fi evaluată în mod fiabil, aceste investiții sunt evaluate la prețul de cost din care se scad pierderile din depreciere.
Deprecierea activelor financiare
Un activ financiar s-a depreciat și se recunoaște o pierdere dacă și numai dacă există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau a mai multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului și dacă acea pierdere (sau acele pierderi) are (au) un impact asupra viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil. UE evaluează la fiecare dată de raportare dacă există dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat.
(a) Active contabilizate la costul amortizat
Dacă există dovezi obiective conform cărora a avut loc o pierdere din depreciere aferentă creditelor acordate și creanțelor sau investițiilor păstrate până la scadență contabilizate la costul amortizat, suma reprezentând pierderea se stabilește ca diferența dintre valoarea contabilă a elementului de activ și valoarea actualizată a viitoarelor fluxuri de numerar estimate (cu excepția pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc) actualizate la rata inițială a dobânzii efective a activului financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și valoarea pierderii este recunoscută în contul de profit și pierdere. Dacă un credit sau o investiție păstrată până la scadență are o rată variabilă a dobânzii, rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efective stabilită în contract. Calculul valorii actualizate a viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale unui activ financiar depus ca garanție reflectă fluxurile de numerar care ar putea rezulta dintr-o lichidare minus costurile obținerii și vânzării garanției reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu probabilă. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma corespunzătoare pierderii din depreciere scade și reducerea poate fi corelată în mod obiectiv cu un eveniment care are loc după recunoașterea deprecierii, pierderea din depreciere recunoscută anterior se reia prin contul de profit și pierdere.
(b) Active contabilizate la valoarea justă
În cazul investițiilor de capital clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativă sau permanentă (prelungită) a valorii juste a titlului de valoare sub costul său este luată în considerare atunci când se determină dacă titlurile de valoare s-au depreciat sau nu. Dacă există astfel de dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulată – măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și valoarea justă actuală minus pierderea din depreciere aferentă respectivului activ financiar recunoscută anterior în contul de profit și pierdere – este scoasă din rezerve și recunoscută în contul de profit și pierdere. Pierderile din depreciere recunoscute în contul de profit și pierdere la instrumente de capital nu se reiau prin contul de profit și pierdere. Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de datorie clasificat ca activ financiar disponibil pentru vânzare crește și creșterea poate fi corelată în mod obiectiv cu un eveniment care are loc după recunoașterea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere se reia prin contul de profit și pierdere.
1.5.6. Stocuri
Stocurile sunt înregistrate la valoarea corespunzătoare costului sau la valoarea realizabilă netă, oricare dintre aceste valori este mai mică. Costul se determină folosind metoda „primul intrat, primul ieșit” (first-in, first-out, FIFO). Costurile produselor finite și ale lucrărilor în curs includ costurile cu materiile prime, cu mâna de lucru directă, alte costuri direct atribuibile și cheltuielile generale de producție aferente (bazate pe capacitatea normală de funcționare). Valoarea realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul activității obișnuite minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare. Atunci când stocurile sunt deținute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt evaluate la valoarea de cost sau la costul curent de înlocuire, oricare dintre aceste valori este mai mică. Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care UE l-ar suporta pentru achiziționarea activului la data de raportare.
1.5.7. Prefinanțări
Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans în numerar, adică un fond de trezorerie. Poate fi împărțită în mai multe plăți pe o perioadă definită în respectivul contract, în respectiva decizie, în respectivul acord sau în respectivul act de bază. Fondul de trezorerie sau avansul este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord sau este restituit. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a îi restitui UE prefinanțarea. Dat fiind faptul că UE păstrează controlul asupra prefinanțării și are dreptul la o rambursare pentru partea neeligibilă, suma este prezentată ca activ.
Prefinanțarea este recunoscută inițial în bilanț atunci când numerarul este transferat beneficiarului. Aceasta este evaluată la valoarea contraprestației acordate. În perioadele ulterioare, prefinanțarea se stabilește ca fiind diferența dintre suma recunoscută inițial în bilanț și cheltuielile eligibile (inclusiv sumele estimate, dacă este necesar) suportate în perioada respectivă.
Dobânda aferentă prefinanțării este recunoscută pe măsură ce se acumulează, în conformitate cu dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului financiar, pe baza celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor acumulate din dobânzi, care este inclusă în bilanț.
Alte avansuri acordate statelor membre care provin din rambursarea de către UE a sumelor plătite ca avans de către statele membre beneficiarilor acestora (inclusiv „Instrumentele financiare din cadrul gestiunii partajate”) sunt recunoscute ca active și prezentate la rubrica „Prefinanțare”. Alte avansuri acordate statelor membre se stabilesc apoi ca diferența dintre valoarea recunoscută inițial în bilanț și cea mai bună estimare a cheltuielilor eligibile suportate de către beneficiarii finali, calculată pe baza unor ipoteze rezonabile și justificabile.
Contribuțiile la fondurile fiduciare neconsolidate ale UE în Comisia Europeană sau la alte entități neconsolidate sunt, de asemenea, clasificate ca prefinanțare, dat fiind că scopul acestora este de a oferi un fond de trezorerie fondului fiduciar, astfel încât acesta să poată finanța acțiuni specifice definite în cadrul obiectivelor sale. Contribuțiile UE la fondurile fiduciare sunt evaluate la valoarea inițială a contribuției UE, minus cheltuielile eligibile, inclusiv sumele estimate, dacă este necesar, suportate de fondul fiduciar în cursul perioadei de raportare și alocate contribuției UE în conformitate cu acordul subiacent.
1.5.8. Creanțe din tranzacții de schimb și sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb
Normele contabile ale UE prevăd prezentarea separată a tranzacțiilor de schimb și a altor tipuri de tranzacții decât cele de schimb. Pentru a face distincția între cele două categorii, pentru tranzacțiile de schimb se folosește termenul „creanțe”, în timp ce pentru „alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb”, adică atunci când UE primește o valoare de la altă entitate fără a-i da în schimb în mod direct o valoare aproximativ egală, se folosește termenul „sume recuperabile” (de exemplu, sume recuperabile de la statele membre legate de resursele proprii).
Creanțele din tranzacții de schimb corespund definiției instrumentelor financiare și, prin urmare, sunt clasificate drept credite și creanțe și sunt evaluate în consecință (a se vedea nota 1.5.5). Informațiile prezentate în notele aferente instrumentelor financiare cu privire la creanțele din tranzacțiile de schimb includ veniturile înregistrate în avans și cheltuielile reportate din tranzacții de schimb, deoarece nu au un impact semnificativ. Se înregistrează o reducere generală a valorii contabile, pe baza experienței anterioare, pentru ordinele de recuperare restante care nu au făcut încă obiectul unei reduceri specifice a valorii contabile.
Sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb se contabilizează la valoarea justă de la data achiziției (ajustată în funcție de dobânzi și penalități) din care se scade reducerea valorii contabile ca urmare a deprecierii. Reducerea valorii contabile ca urmare a deprecierii sumelor recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora UE nu va putea colecta toate sumele datorate la termenele prevăzute inițial pentru sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb. Cuantumul reducerii valorii contabile este diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă. Cuantumul corespunzător reducerii valorii contabile este recunoscut în contul de profit și pierdere. Se înregistrează și o reducere generală a valorii contabile, pe baza experienței anterioare, pentru ordinele de recuperare restante care nu au făcut încă obiectul unei reduceri specifice a valorii contabile. A se vedea nota 1.5.14 cu privire la tratamentul veniturilor înregistrate în avans la încheierea exercițiului financiar. Cuantumurile menționate și prezentate ca sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb nu sunt instrumente financiare deoarece nu derivă dintr-un contract care ar genera o datorie financiară sau un instrument de capital. Cu toate acestea, în notele la situațiile financiare, sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb sunt prezentate alături de creanțele din tranzacții de schimb, atunci când este cazul.
1.5.9. Numerar și echivalente de numerar
Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și includ lichiditățile, depozitele la vedere și pe termen scurt la bănci și alte investiții foarte lichide pe termen scurt cu scadențe inițiale de cel mult trei luni.
1.5.10. Beneficiile angajaților
UE oferă angajaților o serie de beneficii (retribuții și asigurări sociale). În scopuri contabile, acestea trebuie să fie clasificate în beneficii pe termen scurt și în beneficii post-angajare.
Beneficiile pe termen scurt ale angajaților
Beneficiile pe termen scurt ale angajaților sunt prestațiile care trebuie plătite în termen de douăsprezece luni de la încheierea perioadei de raportare în care angajații au prestat serviciul, cum ar fi salariile, concediile anuale și concediile medicale plătite și alte indemnizații pe termen scurt. Beneficiile pe termen scurt ale angajaților sunt recunoscute la cheltuieli la momentul prestării serviciului. Se recunoaște o datorie la valoarea sumei care se preconizează că va fi plătită dacă UE are o obligație de plată actuală, juridică sau implicită, ca urmare a serviciului trecut pe care l-a prestat angajatul, iar cuantumul obligației poate fi estimat în mod fiabil.
Beneficiile post-angajare
UE le acordă angajaților un set de beneficii post-angajare, printre care se numără pensiile pentru limită de vârstă, pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș, prevăzute în cadrul Sistemului de pensii al funcționarilor europeni (Pension Scheme of the European Officials, PSEO), precum și asigurările medicale prevăzute în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate (Joint Sickness Insurance Scheme, JSIS) (a se vedea nota 2.9). Aceste beneficii sunt acordate în cadrul unui plan unic – care este însă împărțit în două sisteme – și trebuie tratate în același mod, pentru a oferi o prezentare fidelă a situației și pentru a reflecta realitatea economică:
|
i. |
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni (PSEO): În cadrul acestui sistem cu finanțare noțională (3) se acordă beneficii pentru vechime, invaliditate și calitatea de urmaș, alocații familiale, beneficii în cazul decesului anterior pensionării al angajaților care lucrează sau au lucrat în cadrul instituțiilor, al agențiilor și al altor organisme ale UE sau sunt supraviețuitori ai funcționarilor sau pensionarilor decedați. Membrii personalului contribuie din salariile lor cu o treime din costul estimat al acestor beneficii. |
|
ii. |
Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS): În cadrul acestui sistem, membrii personalului Comisiei Europene, instituțiilor, agențiilor și altor organisme ale UE beneficiază de asigurări de sănătate oferite de UE, prin rambursarea cheltuielilor medicale. Prestațiile acordate „persoanelor inactive” din cadrul acestui sistem (adică pensionarilor, orfanilor etc.) sunt încadrate ca beneficii post-angajare. |
UE oferă beneficii post-angajare membrilor personalului instituțiilor UE și prin intermediul unor sisteme de pensie separate. Acestea sunt prezentate la rubrica „Alte sisteme de prestații de pensie”. În cadrul acestor sisteme, UE acordă prestații de pensie membrilor Comisiei, ai Curții de Justiție și ai Tribunalului, ai Curții de Conturi, ai Consiliului, ai Parlamentului European, ai Ombudsmanului, ai Autorității pentru Protecția Datelor și ai Tribunalului Funcției Publice. Membrii personalului instituțiilor UE beneficiază de asigurări de sănătate oferite de UE prin intermediul JSIS.
Beneficiile post-angajare menționate mai sus reprezintă obligații privind beneficiul determinat ale UE și sunt calculate la fiecare dată de raportare prin estimarea cuantumului beneficiilor viitoare pe care angajații le-au câștigat în perioada curentă și în perioadele anterioare, prin actualizarea cuantumului respectiv și prin deducerea valorii juste a oricăror active ale planului. Obligația privind beneficiul determinat se calculează anual, folosind metoda unităților de credit proiectate. Valoarea actualizată a obligației privind beneficiul determinat se stabilește prin actualizarea viitoarelor ieșiri de fluxuri de numerar estimate, folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadență asemănătoare cu termenele angajamentelor cu titlu de pensii aferente.
Beneficiile post-angajare oferite personalului UE sunt incluse într-un plan unic care cuprinde atât un sistem de pensii (PSEO), cât și un sistem de asigurări de sănătate (JSIS), dreptul de a beneficia de asigurare în cadrul sistemului JSIS fiind condiționat de dobândirea dreptului de a beneficia de asigurare în cadrul sistemului PSEO. În conformitate cu termenii acestui plan unic, astfel cum se prevede în Statutul funcționarilor, anumite drepturi, cum ar fi dreptul la o pensie cu plata amânată la vârsta normală de pensionare și redusă în cadrul sistemului PSEO, sunt dobândite după 10 ani de serviciu. Cu toate acestea, drepturile dobândite în cadrul planului unic pentru anii ulteriori de serviciu sunt net superioare drepturilor inițiale, astfel cum rezultă din drepturile de pensie acumulate ulterior în fiecare an.
Prin urmare, pentru a prezenta substanța economică a tranzacției subiacente impusă de caracteristica calitativă a reprezentării exacte a raportării financiare, astfel cum se subliniază atât în EAR 1, cât și în Cadrul conceptual al IPSAS, costul serviciului suportat se calculează conform metodei liniare pentru perioada de serviciu activ estimată a personalului, și anume perioada cuprinsă între data la care serviciul prestat de angajat generează pentru prima dată beneficii în cadrul planului (indiferent dacă beneficiile sunt condiționate sau nu de servicii ulterioare) și până la data la care prestarea ulterioară de servicii de către angajat nu va conduce la valori semnificative ale beneficiilor ulterioare în cadrul planului, altele decât cele rezultate din creșteri ulterioare ale salariului. Această abordare se aplică în mod consecvent beneficiilor prevăzute în cadrul planului unic.
Reevaluările datoriei nete privind beneficiul determinat cuprind câștigurile și pierderile actuariale și rentabilitatea activelor planului și sunt recunoscute imediat la activele nete.
UE recunoaște cheltuielile nete cu dobânzile (veniturile) și alte cheltuieli legate de planurile de beneficii determinate în contul de profit și pierdere în cadrul capitolului „Costuri cu personalul și cu pensiile”.
Atunci când beneficiile furnizate se modifică sau se reduc, variația rezultată a beneficiilor care se referă la un serviciu trecut sau la câștigul ori pierderea care rezultă din reducere este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere. Câștigurile și pierderile la decontare sunt recunoscute la momentul decontării. Costul serviciului trecut este recunoscut imediat în contul de profit și pierdere, cu excepția cazului în care modificările sunt condiționate de rămânerea angajaților în funcție pentru o perioadă determinată.
1.5.11. Provizioane
Provizioanele sunt recunoscute atunci când UE are o obligație actuală, juridică sau implicită, față de terți ca urmare a unor evenimente anterioare, fiind în mai mare măsură probabil decât improbabil că va fi necesară o ieșire de resurse pentru stingerea obligației, și atunci când cuantumul poate fi estimat în mod fiabil. Nu sunt recunoscute provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Cuantumul provizionului corespunde celei mai bune estimări a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru stingerea obligației actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente, obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcție de probabilitățile aferente acestora (metoda „valorii preconizate”).
Provizioanele pentru contracte oneroase sunt evaluate la valoarea actualizată a celui mai mic cost preconizat al rezilierii contractului și a costului net preconizat al continuării contractului.
1.5.12. Datorii financiare
Datoriile financiare sunt clasificate ca datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit, ca datorii financiare contabilizate la cost amortizat sau ca datorii privind garanțiile financiare.
Împrumuturile constau în împrumuturi de la instituții de credit și datorii atestate prin certificate. Împrumuturile sunt recunoscute inițial la valoarea justă, și anume încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între încasări, minus costurile de tranzacție, și valoarea de rambursare este recunoscută în contul de profit și pierdere pe durata împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective. În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată creditelor și împrumuturilor, din motive legate de pragul de semnificație. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate beneficiarului creditului sunt recunoscute direct în contul de profit și pierdere.
Datoriile financiare clasificate la valoarea justă prin excedent sau deficit includ instrumentele financiare derivate în cazul în care valoarea justă este negativă. Acestea fac obiectul aceluiași tratament contabil ca și activele financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit – a se vedea nota 1.5.5.
Datoriile privind garanțiile financiare sunt recunoscute inițial la valoarea justă, fiind prima primită. Ulterior, datoriile privind garanțiile financiare sunt evaluate la cea mai mare dintre următoarele valori: cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru decontarea datoriei aferente garanției financiare și suma recunoscută inițial, minus, după caz, amortizarea cumulată. UE recunoaște o datorie privind garanția financiară atunci când primește o contraprestație pentru acordarea garanției, adică în condițiile pieței, sau atunci când valoarea justă a garanției poate fi evaluată în mod fiabil. În cazul în care nu există o piață activă pentru un contract de garanție direct echivalent, UE prezintă garanția constituită ca datorie contingentă (a se vedea nota 1.7.2) sau – atunci când este mai mult probabil decât improbabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru stingerea obligației – UE recunoaște un provizion (a se vedea nota 1.5.11).
Datoriile financiare sunt clasificate ca datorii necurente, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni de la data bilanțului.
Fondurile fiduciare ale UE care sunt considerate parte a activităților operaționale ale Comisiei (de exemplu fondurile fiduciare Madad și Columbia) sunt contabilizate în conturile Comisiei și consolidate apoi în conturile anuale ale UE. Prin urmare, contribuțiile altor donatori la fondurile fiduciare ale UE îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb în anumite condiții și sunt prezentate ca datorii financiare până în momentul în care sunt îndeplinite condițiile aferente contribuțiilor transferate, și anume costurile eligibile sunt suportate de fondul fiduciar. Fondul fiduciar trebuie să finanțeze proiecte specifice și să restituie fondurile rămase la momentul lichidării. La data bilanțului, soldul datoriei reprezentând contribuțiile primite este evaluat la valoarea contribuțiilor primite minus cheltuielile suportate de fondul fiduciar, inclusiv sumele estimate, dacă este necesar. În scopuri de raportare, cheltuielile nete sunt alocate contribuțiilor altor donatori proporțional cu contribuțiile nete plătite la 31 decembrie. Această alocare a contribuțiilor este prezentată doar cu titlu orientativ. Atunci când fondul fiduciar va fi lichidat, împărțirea efectivă a resurselor restante va fi decisă de consiliul de administrație al fondului fiduciar.
1.5.13. Datorii
O parte semnificativă a datoriilor UE o constituie cererile de decont neplătite prezentate de beneficiarii de granturi sau de alte finanțări acordate de UE (alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb). Acestea sunt înregistrate ca datorii pentru suma cerută atunci când este primită cererea de decont. La verificarea și acceptarea costurilor eligibile, datoriile sunt evaluate la suma eligibilă.
Datoriile rezultate din achiziționarea de bunuri și servicii sunt recunoscute la primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile eligibile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când bunurile sau serviciile sunt livrate și acceptate de către UE.
1.5.14. Venituri și cheltuieli înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate
Tranzacțiile și evenimentele sunt recunoscute în situațiile financiare pentru perioada la care acestea se referă. La încheierea exercițiului financiar, dacă nu s-a emis încă o factură, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE ori dacă există un acord contractual (de exemplu, prin referire la un tratat), suma respectivă se va recunoaște în situațiile financiare ca venit înregistrat în avans. În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă s-a emis o factură, dar serviciul nu a fost încă prestat sau bunurile nu au fost încă livrate, venitul va fi reportat și recunoscut în perioada contabilă ulterioară.
Cheltuielile sunt, de asemenea, contabilizate în perioada la care se referă. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt recunoscute pe baza unei estimări a obligației de transfer aferente respectivei perioade. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările operaționale și practice detaliate redactate de Comisie care sunt menite să asigure faptul că situațiile financiare redau în mod exact fenomenele economice și de altă natură pe care doresc să le reprezinte. Prin analogie, dacă s-a efectuat o plată în avans pentru servicii sau bunuri care nu au fost încă furnizate, cheltuiala va fi reportată și recunoscută în perioada contabilă ulterioară.
1.6. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
1.6.1. Venituri
VENITURI DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE DE SCHIMB
Marea majoritate a veniturilor UE provin din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb, după cum urmează:
Resurse bazate pe VNB și pe TVA
Veniturile sunt recunoscute pentru perioada care face obiectul cererii de fonduri trimisă de Comisie statelor membre, solicitând contribuția acestora. Veniturile sunt evaluate la „suma cerută”. Având în vedere faptul că resursele bazate pe TVA și pe VNB se întemeiază pe estimări ale datelor din respectivul exercițiu bugetar, acestea pot fi revizuite pe măsură ce au loc modificări, până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau a deficitului net corespunzător perioadei în care a avut loc modificarea.
Resurse proprii tradiționale
Sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb și veniturile aferente sunt recunoscute atunci când situațiile contabile „A” lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data de raportare, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite Comisiei, sunt estimate și recunoscute ca venituri înregistrate în avans. Situațiile contabile „B” trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de la statele membre sunt recunoscute ca venituri minus costurile de colectare la care acestea au dreptul. În plus, se recunoaște o reducere a valorii pentru cuantumul aferent diferenței de recuperare estimate.
Amenzi
Veniturile din amenzi sunt înregistrate atunci când UE ia decizia de aplicare a unei amenzi și aceasta este notificată în mod oficial destinatarului. După luarea deciziei de a aplica o amendă, în termen de două luni de la data notificării, întreprinderile:
|
a) |
fie acceptă decizia, caz în care trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectată definitiv de UE sau |
|
b) |
nu acceptă decizia, caz în care introduc o cale de atac în temeiul dreptului UE. |
Chiar dacă se introduce o cale de atac, amenda trebuie plătită în termenul de trei luni prevăzut, deoarece calea de atac nu are efect suspensiv (articolul 278 din TFUE). Numerarul primit este folosit pentru a compensa suma recuperabilă. Cu toate acestea, cu aprobarea contabilului Comisiei, întreprinderea poate prezenta o garanție bancară pentru suma respectivă, în locul achitării acesteia. În acest caz, amenda rămâne înregistrată în contabilitate ca sumă recuperabilă. În cazul în care nu se primește nici numerar, și nici nu se furnizează o garanție și există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se recunoaște o reducere a creanței.
Dacă întreprinderea introduce o cale de atac împotriva deciziei și a plătit deja amenda cu titlu provizoriu, suma este prezentată ca datorie contingentă sau, dacă pare probabil ca Tribunalul să nu se pronunțe în favoarea UE, se recunoaște un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, se furnizează o garanție, atunci valoarea contabilă a sumei recuperabile restante se reduce.
Dobânda acumulată primită de Comisie în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este recunoscută ca venit și orice datorie contingentă este majorată în consecință.
Începând cu 2010, toate amenzile încasate cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie în cadrul unui fond special creat în acest scop (BUFI) și investite în instrumente financiare.
VENITURI DIN TRANZACȚII DE SCHIMB
Veniturile din vânzarea de bunuri și servicii sunt recunoscute atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor sunt transferate cumpărătorului. Veniturile aferente unei tranzacții care implică furnizarea de servicii sunt recunoscute în funcție de stadiul de execuție a tranzacției la data de raportare.
Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile
Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau al unei datorii financiare și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Atunci când calculează rata dobânzii efective, UE estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile de plată în avans), dar nu include viitoarele pierderi de credit. Calculul include toate taxele și punctele ratelor dobânzii plătite sau primite de părțile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau reduceri.
Odată ce valoarea contabilă a unui activ financiar similar sau a unui grup de active financiare similare a fost redusă ca urmare a unei pierderi din depreciere, venitul din dobânzi este recunoscut folosind rata dobânzii pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.
Venituri din dividende
Veniturile din dividende și distribuțiile similare sunt recunoscute atunci când se stabilește dreptul de a primi plata.
1.6.2. Cheltuieli
Cheltuielile cu alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor UE. Acestea sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: drepturi la plată, transferuri efectuate în temeiul unui acord, precum și granturi, contribuții și donații discreționare.
Transferurile sunt recunoscute ca drept cheltuieli în perioada în care au avut loc evenimentele care au generat transferul, în măsura în care reglementările (Regulamentul financiar, Statutul funcționarilor sau alt regulament) permit efectuarea respectivului tip de transfer sau în măsura în care s-a semnat un acord care autorizează transferul, beneficiarul a îndeplinit condițiile de eligibilitate și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.
Atunci când se primește o cerere de plată sau de decont care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este recunoscută la cheltuieli, cuantumul său fiind egal cu suma eligibilă. La încheierea exercițiului financiar, cheltuielile eligibile constatate datorate beneficiarilor, dar nereportate încă, sunt estimate și înscrise la cheltuieli înregistrate în avans.
Cheltuielile cu tranzacțiile de schimb rezultate din achiziționarea de bunuri și servicii sunt recunoscute atunci când bunurile sunt livrate și serviciile sunt furnizate și acestea sunt acceptate de către UE. Aceste cheltuieli sunt evaluate la costul de facturare inițial. În plus, la data bilanțului, cheltuielile aferente serviciului furnizat în perioada pentru care nu s-a primit încă sau nu s-a acceptat încă o factură sunt estimate și recunoscute în contul de profit și pierdere.
1.7. ACTIVE CONTINGENTE ȘI DATORII CONTINGENTE
1.7.1. Active contingente
Un activ contingent este un activ potențial care este rezultatul unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora UE nu deține în întregime controlul. Un activ contingent este menționat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potențiale.
1.7.2. Datorii contingente
O datorie contingentă este o obligație potențială care este rezultatul unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar de faptul că se vor produce sau nu se vor produce unul sau mai multe evenimente viitoare incerte asupra cărora UE nu deține în întregime controlul sau o obligație actuală care este rezultatul unor evenimente anterioare, dar care nu este recunoscută deoarece nu este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale ori în rarele circumstanțe în care nu se poate face o estimare suficient de fiabilă a valorii obligației. O datorie contingentă este constatată, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă.
1.8. SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR
Informațiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE de a genera numerar și echivalente de numerar și a nevoilor sale de a utiliza aceste fluxuri de numerar.
Situația fluxurilor de numerar este întocmită prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că rezultatul economic al exercițiului financiar este ajustat în funcție de efectele tranzacțiilor fără caracter monetar, de orice amânare sau cumulare a încasărilor sau plăților de numerar din exploatare, trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli aferente investirii fluxurilor de numerar.
Fluxurile de numerar rezultate din tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situațiilor financiare ale UE (euro), aplicând sumei în valută cursul de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.
Situația fluxurilor de numerar prezintă fluxurile de numerar ale exercițiului financiar clasificate în activități de exploatare și de investiții (UE nu desfășoară activități de finanțare).
Activitățile de exploatare sunt acele activități ale UE care nu constituie activități de investiții. Acestea reprezintă majoritatea activităților realizate. Creditele acordate beneficiarilor (și împrumuturile aferente, dacă este cazul) nu sunt considerate activități de investiții (sau de finanțare), întrucât fac parte din obiectivele generale și, prin urmare, din operațiunile curente ale UE.
Activitățile de investiții acoperă achiziționarea și cedarea imobilizărilor necorporale și corporale, precum și alte investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activitățile de investiții nu includ creditele acordate beneficiarilor. Obiectivul este de a evidenția investițiile reale făcute de UE.
2. NOTE LA BILANȚUL CONTABIL
ACTIVE
2.1. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
|
milioane EUR |
|
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2019 |
1 230 |
|
Adăugiri |
216 |
|
Cedări |
(39) |
|
Transfer între categoriile de active |
0 |
|
Alte modificări |
2 |
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2020 |
1 409 |
|
Amortizare cumulată la 31.12.2019 |
(715) |
|
Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul financiar |
(113) |
|
Reluări de amortizări |
0 |
|
Cedări |
38 |
|
Transfer între categoriile de active |
0 |
|
Alte modificări |
0 |
|
Amortizare cumulată la 31.12.2020 |
(789) |
|
Valoare contabilă netă la 31.12.2020 |
620 |
|
Valoare contabilă netă la 31.12.2019 |
515 |
Sumele de mai sus se referă în principal la programele informatice.
2.2. IMOBILIZĂRI CORPORALE
Categoria activelor spațiale vizează activele fixe operaționale aferente celor două programe spațiale ale UE: sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), și anume Galileo și Sistemul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) și Programul european de observare a Pământului, Copernicus. Activele sistemelor spațiale care nu sunt încă operaționale sunt incluse la rubrica „Active în construcție”. Activele aferente programelor spațiale ale UE sunt construite cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA).
În ceea ce privește Galileo, în 2020 nu au devenit operaționali alți sateliți. Constelația include 26 de sateliți. Valoarea activelor fixe operaționale aferente programului Galileo, care acoperă atât sateliții, cât și instalațiile de la sol, după deducerea deprecierii cumulate, era de 2 145 de milioane EUR la 31 decembrie 2020 (în 2019: 2 489 de milioane EUR). Celelalte active în construcție aveau o valoare totală de 1 872 de milioane EUR (în 2019: 1 361 de milioane EUR). Dezvoltarea sistemului Galileo va continua până când acesta va deveni complet operațional. Atunci când va fi finalizată, constelația Galileo va fi formată din 30 de sateliți operaționali (inclusiv 6 sateliți de rezervă).
În ceea ce privește programul Copernicus, în 2020 nu au devenit operaționali alți sateliți. Valoarea totală a activelor fixe operaționale aferente programului Copernicus este de 877 de milioane EUR (în 2019: 1 153 de milioane EUR), după deducerea deprecierii cumulate. Alte 1 894 de milioane EUR destinate sateliților Copernicus sunt recunoscute ca active în construcție (în 2019: 1 453 de milioane EUR). Această creștere include 266 milioane EUR în ceea ce privește satelitul 6A, al cărui drept de proprietate a fost primit de la ESA la 21 noiembrie 2020, data lansării sale, și se preconizează că va fi declarat operațional în urma controalelor efectuate la jumătatea anului 2021.
Activele fixe aferente infrastructurii terestre a EGNOS, în valoare de 24 de milioane EUR (în 2019: 37 de milioane EUR) sunt, de asemenea, incluse la rubrica „Active spațiale”. În plus, valoarea activelor EGNOS în construcție se ridică la 273 de milioane EUR (în 2019: 238 de milioane EUR).
Imobilizări corporale
|
milioane EUR |
|||||||||
|
|
Terenuri și construcții |
Active spațiale |
Instalații și echipamente |
Mobilier și vehicule |
Echipamente informatice |
Altele |
Contracte de leasing financiar |
Active în construcție |
Total |
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2019 |
5 895 |
5 680 |
542 |
259 |
644 |
325 |
2 638 |
3 653 |
19 635 |
|
Adăugiri |
15 |
6 |
27 |
13 |
123 |
12 |
18 |
1 155 |
1 369 |
|
Cedări |
(0) |
(16) |
(16) |
(6) |
(45) |
(20) |
(2) |
(1) |
(106) |
|
Transfer între categoriile de active |
26 |
— |
3 |
7 |
5 |
14 |
(3) |
(52) |
0 |
|
Alte modificări |
(11) |
— |
(10) |
(0) |
0 |
(0) |
(0) |
(8) |
(29) |
|
Valoare contabilă brută la 31.12.2020 |
5 924 |
5 670 |
546 |
272 |
727 |
332 |
2 650 |
4 748 |
20 868 |
|
Depreciere cumulată la 31.12.2019 |
(3 503 ) |
(2 001 ) |
(457) |
(194) |
(533) |
(255) |
(1 313 ) |
|
(8 255 ) |
|
Cheltuieli cu deprecierea în exercițiul financiar |
(185) |
(635) |
(33) |
(15) |
(67) |
(23) |
(93) |
|
(1 051 ) |
|
Reluări de deprecieri |
— |
— |
— |
0 |
0 |
0 |
— |
|
0 |
|
Cedări |
0 |
10 |
16 |
6 |
45 |
20 |
1 |
|
98 |
|
Transfer între categoriile de active |
— |
— |
0 |
(0) |
(2) |
0 |
2 |
|
(0) |
|
Alte modificări |
11 |
— |
10 |
0 |
0 |
0 |
— |
|
21 |
|
Depreciere cumulată la 31.12.2020 |
(3 676 ) |
(2 625 ) |
(465) |
(203) |
(557) |
(259) |
(1 402 ) |
|
(9 186 ) |
|
VALOARE CONTABILĂ NETĂ LA 31.12.2020 |
2 249 |
3 045 |
81 |
69 |
170 |
73 |
1 248 |
4 748 |
11 682 |
|
VALOARE CONTABILĂ NETĂ LA 31.12.2019 |
2 392 |
3 679 |
85 |
65 |
110 |
70 |
1 325 |
3 653 |
11 380 |
2.3. INVESTIȚII CONTABILIZATE PRIN METODA PUNERII ÎN ECHIVALENȚĂ
Participarea UE, reprezentată de Comisie, la Fondul european de investiții (FEI) este tratată ca fiind cea a unei entități asociate, prin metoda punerii în echivalență. FEI este instituția financiară a UE specializată în furnizarea de capital de risc și de garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). FEI își are sediul la Luxemburg și funcționează ca un parteneriat public-privat, membrii acestuia fiind Banca Europeană de Investiții (BEI), UE și un grup de instituții financiare. La 31 decembrie 2020, UE deținea 29,7 % din participațiile în capitalurile proprii ale FEI (în 2019: 29,7 %) și 29,7 % din drepturile de vot (în 2019: 29,7 %). În conformitate cu statutul său, FEI trebuie să aloce unei rezerve statutare cel puțin 20 % din rezultatul său net anual, până când rezerva agregată ajunge la 10 % din capitalul subscris. Această rezervă nu poate fi distribuită.
|
milioane EUR |
|
|
|
Fondul european de investiții |
|
Participația la 31.12.2019 |
591 |
|
Contribuții |
— |
|
Dividende primite |
— |
|
Cota rezultatului net |
38 |
|
Cota din activele nete |
(42) |
|
Participația la 31.12.2020 |
588 |
Următoarele valori contabile sunt atribuibile UE pe baza procentajului său de participare:
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Total FEI |
Total FEI |
|
|
Active |
3 256 |
2 965 |
|
Pasive |
(1 277 ) |
(975) |
|
Venituri |
322 |
337 |
|
Cheltuieli |
(194) |
(161) |
|
Excedent/(deficit) |
129 |
176 |
Reconcilierea informațiilor financiare rezumate mai sus cu valoarea contabilă a participațiilor în FEI este următoarea:
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Active nete ale entității asociate |
1 979 |
1 990 |
|
Participații în capitalurile proprii ale FEI deținute de CE |
29,7 % |
29,7 % |
|
Valoarea contabilă |
588 |
591 |
UE, reprezentată de Comisie, a vărsat fonduri pentru 20 % din acțiunile sale subscrise la capitalul FEI la 31 decembrie 2020, cuantumul nesolicitat fiind următorul:
|
milioane EUR |
||
|
|
Total capital FEI |
Subscrierea UE |
|
Capital social total |
4 500 |
1 337 |
|
Vărsat |
(900) |
(267) |
|
Nesolicitat |
3 600 |
1 070 |
2.4. ACTIVE FINANCIARE
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
|
Active financiare disponibile pentru vânzare |
2.4.1 |
16 134 |
15 211 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.4.2 |
193 |
134 |
|
Credite |
2.4.3 |
82 887 |
51 368 |
|
|
|
99 214 |
66 714 |
|
Curente |
|
|
|
|
Active financiare disponibile pentru vânzare |
2.4.1 |
3 453 |
3 196 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.4.2 |
6 |
3 |
|
Credite |
2.4.3 |
10 422 |
1 316 |
|
|
|
13 881 |
4 514 |
|
Total |
|
113 095 |
71 228 |
2.4.1. Active financiare disponibile pentru vânzare
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Investiții BUFI |
1 598 |
1 863 |
|
CECO în lichidare |
1 445 |
1 459 |
|
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare |
188 |
188 |
|
Planul de pensii al personalului local al SEAE |
73 |
75 |
|
|
3 304 |
3 585 |
|
Fonduri de garantare pentru garanții bugetare: |
|
|
|
Fondul de garantare al FEIS |
7 526 |
6 654 |
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
2 794 |
2 545 |
|
Fondul de garantare FEDD |
692 |
595 |
|
|
11 012 |
9 794 |
|
Instrumentele financiare finanțate din bugetul UE: |
|
|
|
Orizont 2020 |
3 097 |
2 455 |
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
764 |
699 |
|
Instrumentele UE de capitaluri proprii pentru IMM-uri |
533 |
507 |
|
Fondul european pentru Europa de Sud-Est |
163 |
166 |
|
Fondul pentru o creștere ecologică |
143 |
70 |
|
Facilitatea de finanțare pentru eficiență energetică |
104 |
105 |
|
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor |
96 |
597 |
|
Operațiuni cu capital de risc |
82 |
112 |
|
Altele |
289 |
317 |
|
|
5 271 |
5 028 |
|
Total |
19 587 |
18 407 |
|
Necurente |
16 134 |
15 211 |
|
Curente |
3 453 |
3 196 |
Din totalul de 19 587 de milioane EUR, UE deține active financiare disponibile pentru vânzare sub formă de investiţii în:
|
— |
titluri de creanţă (de exemplu, obligațiuni) în valoare de 14 862 de milioane EUR (2019: 14 998 de milioane EUR); |
|
— |
instrumente de capital în valoare de 4 071 de milioane EUR (2019: 2 801 de milioane EUR); precum și |
|
— |
fonduri de piață monetară (cum ar fi Fondul unitar al BEI) în valoare de 654 milioane EUR (în 2019: 608 de milioane EUR). |
Investiții BUFI
Amenzile încasate cu titlu provizoriu legate de dosare din domeniul concurenței sunt alocate unui fond specific (Fondul BUFI – Fondul „Amenzi bugetare”) și sunt investite de Comisie în instrumente de datorie clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare.
CECO în lichidare
În ceea ce privește sumele aferente CECO în lichidare, toate activele financiare disponibile pentru vânzare sunt titluri de creanță denominate în EUR și cotate pe o piață activă.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
UE deține o investiție financiară în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în care numărul de acțiuni deținute la 31 decembrie 2020 era de 90 044 (în 2019: 90 044 de acțiuni), reprezentând 3 % din totalul capitalului social subscris. UE a subscris o sumă totală de 900 de milioane EUR din capitalul social, din care 713 milioane EUR sunt în prezent nesolicitate. În conformitate cu Acordul de instituire a BERD, acționarii au anumite restricții contractuale, cum ar fi faptul că acțiunile nu sunt transferabile, iar răscumpărarea lor este limitată la valoarea maximă a costului de achiziție inițial. UE evaluează investițiile în BERD la valoarea justă. Costul de achiziție inițial este considerat a fi cea mai bună estimare a valorii juste, în special ca urmare a restricțiilor contractuale menționate mai sus. Deși acțiunile BERD nu sunt cotate pe nicio piață bursieră, există tranzacții recente în capitalurile proprii ale entității în care s-a investit (emiterea de capital la valoarea nominală), ceea ce arată că, în această situație, costul este cea mai bună estimare a valorii juste.
FONDURI DE GARANTARE PENTRU GARANȚIILE BUGETARE
Fondul de garantare al FEIS
În temeiul Regulamentului privind FEIS [Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului (23)], fondul de garantare al FEIS a fost instituit pentru a furniza o rezervă de lichiditate în caz de pierderi potențiale suportate de BEI în ceea ce privește operațiunile sale de finanțare și de investiții eligibile pentru garanția acordată de UE în cadrul FEIS în temeiul acordului privind FEIS – a se vedea nota 4.1.1. Fondul de garantare al FEIS este finanțat prin contribuții de la bugetul UE. Acesta este alimentat, de asemenea, prin venituri obținute din investirea resurselor fondului de garantare, cu venituri primite de UE ca remunerație pentru garanție în temeiul acordului privind FEIS și cu sumele recuperate de BEI de la debitorii care nu și-au achitat datoriile în ceea ce privește cereri anterioare de executare a garanției. La încheierea exercițiului financiar 2020, activele fondului de garantare al FEIS aveau o valoare totală de 8 028 de milioane EUR (în 2019: 6 688 de milioane EUR), din care 7 526 de milioane EUR au fost investite în active financiare disponibile pentru vânzare (în 2019: 6 654 de milioane EUR). Alte 931 de milioane EUR (în 2019: 1 879 de milioane EUR) au fost angajate, dar nu au fost încă plătite fondului și sunt incluse în suma prezentată drept RAL și sunt, de asemenea, menționate ca angajamente restante, neînregistrate încă la cheltuieli în nota 5.1. Fondul va fi alimentat progresiv și va ajunge treptat la 9,1 miliarde EUR, adică 35 % din totalul obligațiilor aferente garanției acordate de UE în cadrul FEIS.
Fondul de garantare pentru acțiuni externe
Fondul de garantare pentru acțiuni externe acoperă creditele garantate de bugetul UE, în special operațiunile de creditare ale BEI în afara UE finanțate din resursele proprii ale BEI, creditele acordate în cadrul asistenței macrofinanciare (AMF) și creditele pe care Euratom le acordă țărilor din afara UE – a se vedea nota 4.1.1. Fondul este gestionat de BEI și este menit să acopere toate creditele nerambursate care au fost garantate de UE. Fondul este alimentat prin plăți din bugetul UE, prin veniturile din dobânda aferentă investițiilor efectuate cu activele fondului și prin sumele recuperate de la debitorii care nu și-au achitat datoriile pentru care fondul a trebuit să recurgă la garanție. Fondul de garantare pentru acțiuni externe ar trebui să fie menținut la o sumă-țintă de 9 % din creditele garantate în curs de derulare la încheierea exercițiului financiar. Diferența dintre suma-țintă și valoarea activelor fondului la încheierea exercițiului financiar va fi acoperită din bugetul UE în exercițiul financiar N+2, în timp ce orice excedent se rambursează bugetului UE. La sfârșitul exercițiului financiar 2020, activele Fondului de garantare pentru acțiuni externe aveau o valoare totală de 2 813 de milioane EUR (în 2019: 2 590 de milioane EUR), din care 2 794 de milioane EUR au fost investite în active financiare disponibile pentru vânzare (în 2019: 2 545 de milioane EUR).
Fondul de garantare FEDD
În temeiul Regulamentului privind FEDD [Regulamentul (UE) 2017/1601], s-a instituit Fondul de garantare FEDD pentru a furniza o rezervă de lichiditate care să fie utilizată în cazul unei cereri de executare a garanției Uniunii acordate în temeiul acordurilor de garantare relevante ale FEDD. Fondul de garantare FEDD este finanțat prin contribuții de la bugetul UE și din contribuții din partea celui de al 11lea FED la bugetul UE, precum și din contribuții voluntare ale statelor membre și ale altor contribuitori. Fondul este alimentat, de asemenea, prin venituri obținute din investirea resurselor, sume recuperate de la debitorii care nu și-au achitat datoriile, venituri și orice alte plăți primite de UE în conformitate cu acordurile de garantare ale FEDD. Fondul de garantare FEDD a fost provizionat până la 750 de milioane EUR, adică 50 % din totalul viitoarelor obligații de garantare ale FEDD acoperite de bugetul UE, și majorat și mai mult prin alte contribuții. La încheierea exercițiului financiar 2020, activele fondului de garantare al FEDD aveau o valoare totală de 804 milioane EUR (în 2019: 600 de milioane EUR), din care 692 de milioane EUR au fost investite în active financiare disponibile pentru vânzare (în 2019: 595 de milioane EUR).
INSTRUMENTE FINANCIARE FINANȚATE DIN BUGETUL UE
Orizont 2020
În temeiul Regulamentului UE de instituire a programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020), s-au înființat noi instrumente financiare menite să sporească accesul la finanțare al entităților implicate în cercetare și inovare (C&I). Aceste instrumente sunt:
|
— |
Serviciul InnovFin de creditare și garantare pentru C&I, în cadrul căruia Comisia partajează riscul financiar legat de un portofoliu de noi operațiuni de finanțare efectuate de BEI; |
|
— |
Innovfin – Garanții pentru IMM-uri și Instrumentul de garantare neplafonată din cadrul Inițiativei pentru IMM-uri (SIUGI) – mecanisme de garantare gestionate de FEI care furnizează garanții și contragaranții intermediarilor financiari pentru noile portofolii de credite (în cadrul SIUGI, Comisia partajează cu statele membre, FEI și BEI riscul financiar aferent garanției furnizate); |
|
— |
Mecanismul InnovFin de capitaluri proprii pentru C&I, care investește în fonduri cu capital de risc și este gestionat de FEI; precum și |
|
— |
Fondul CEI (Fondul Consiliului european pentru inovare), care oferă finanțare prin capitaluri proprii pentru a accelera acțiunile de inovare și de introducere pe piață. Fondul CEI va fi finanțat în principal din CFM 2021-2027 în cadrul programului-cadru Orizont Europa. Cu toate acestea, Comisia a angajat resurse disponibile în cadrul programului H2020 pentru un instrument-pilot care a instituit fondul CEI. |
Mecanismul pentru interconectarea Europei
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24), instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) a fost instituit cu obiectivul de a facilita accesul la finanțare pentru proiectele de infrastructură în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. Acesta este gestionat de BEI în temeiul unui acord cu UE. Instrumentul financiar de datorie al MIE continuă Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) și faza-pilot a Inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte. Instrumentul de datorie MIE permite partajarea riscurilor pentru finanțarea prin îndatorare, sub formă de datorii sau garanții cu rang prioritar sau subordonate, și acordă sprijin pentru obligațiunile destinate finanțării de proiecte. După data de 19 iunie 2019, odată cu intrarea în vigoare a primei modificări a acordului de delegare încheiat cu BEI, toate operațiunile din cadrul MIE efectuate de BEI sunt încadrate fie în portofoliul de creanțe, fie în portofoliul de finanțare non-securitizabilă, pentru care se introduce o nouă abordare bazată pe partajarea riscurilor aferente portofoliului.
Instrumentele UE de capitaluri proprii pentru IMM-uri
Acestea sunt instrumente de capital finanțate de programul COSME, de programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP), de programul multianual pentru întreprinderi și spirit antreprenorial (MAP) și de Inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, sub tutela FEI, care sprijină înființarea de IMM-uri în UE și finanțarea acestora în etapele de lansare (start-up) și de creștere, prin intermediul investițiilor în fonduri cu capital de risc specializate și adecvate.
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor
În cadrul mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor, UE garantează BEI, împrumuturi și garanții pe care BEI le acordă proiectelor de cercetare eligibile. Activele disponibile pentru vânzare de la această rubrică sunt utilizate pentru a acoperi riscul financiar al UE din cererile de executare pe care BEI le poate efectua cu privire la garanția UE. În total, pentru MFPR s-au alocat din bugetul UE fonduri de până la 1 miliard EUR, în cadrul CFM aferent perioadei 2007-2013. În cadrul CFM aferent perioadei 2014-2020, nu au fost prevăzute noi contribuții bugetare pentru MFPR. Având în vedere că o parte semnificativă a operațiunilor restante din MFPR a fost deja rambursată BEI, în 2019 și 2020 BEI a eliberat parțial garanția UE. Acest lucru a dus la o scădere a datoriei contingente a UE (a se vedea nota 4.1.3). Ulterior, la sfârșitul anului 2020, activele UE disponibile pentru vânzare sunt semnificativ mai mici, întrucât, în 2020, BEI a rambursat Comisiei 500 de milioane EUR din contribuția UE, care a fost utilizată în principal pentru consolidarea instrumentelor financiare ale UE din cadrul programului Orizont 2020.
2.4.2. Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
|
milioane EUR |
||||
|
Tipul de instrument financiar derivat |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
||
|
Valoare noțională |
Valoare justă |
Valoare noțională |
Valoare justă |
|
|
Contract la termen de tip „forward” în valută |
417 |
6 |
393 |
3 |
|
Garanția privind portofoliului de participații |
3 197 |
193 |
1 439 |
134 |
|
Total |
3 614 |
199 |
1 832 |
137 |
|
Necurente |
3 197 |
193 |
1 439 |
134 |
|
Curente |
417 |
6 |
393 |
3 |
UE încheie contracte la termen de tip forward în valută pentru a acoperi riscul valutar aferent titlurilor de creanță denominate în USD deținute în cadrul fondului de garantare al FEIS. În cadrul contractelor la termen de tip forward în valută, UE furnizează o sumă în valută a cărei valoare noțională a fost convenită prin contract („segmentul corespunzător sumelor de plată”) și primește valoarea noțională în EUR („segmentul corespunzător sumelor de încasat”) la data scadenței. Aceste contracte derivate sunt evaluate la valoarea justă la data bilanțului și clasificate fie ca active financiare la valoarea justă prin excedent, dacă valoarea lor justă este pozitivă, fie ca datorii financiare la valoarea justă prin deficit, dacă valoarea lor justă este negativă.
Rubrica „Garanția privind portofoliul de participații” include garanții furnizate de UE instituțiilor financiare referitoare la portofoliile de investiții de capital care sunt clasificate ca instrumente financiare derivate și contabilizate ca active financiare sau datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit. Suma totală reprezintă în principal garanția din cadrul FEIS acordată de UE Grupului BEI prin investiții de capital subiacente plătite de BEI și FEI, în valoare de 2 223 de milioane EUR (2019: 1 420 de milioane EUR). Valoarea justă a garanției acordate de UE pentru portofoliile de participații ale FEIS a fost de 164 de milioane EUR (în 2019: 134 de milioane EUR).
Ierarhia valorii juste a activelor financiare evaluate la valoarea justă
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Nivelul 1: prețuri cotate pe piețe active |
15 383 |
15 482 |
|
Nivelul 2: date observabile, altele decât prețurile cotate |
2 712 |
1 543 |
|
Nivelul 3: tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile |
1 691 |
1 518 |
|
Total |
19 786 |
18 544 |
În cursul perioadei nu s-au efectuat transferuri între nivelul 1 și nivelul 2.
Reconcilierea activelor financiare evaluate cu ajutorul unor tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile (nivelul 3)
|
milioane EUR |
|
|
Sold inițial la 1.1.2020 |
1 518 |
|
Achiziții, vânzări, emisiuni și decontări |
179 |
|
Câștiguri sau pierderi aferente perioadei în venituri financiare sau în costuri de finanțare |
10 |
|
Câștiguri sau pierderi în active nete |
(17) |
|
Transferuri către nivelul 3 |
— |
|
Transferuri de la nivelul 3 |
— |
|
Altele |
1 |
|
Sold de închidere la 31.12.2020 |
1 691 |
2.4.3. Credite
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Credite pentru asistență financiară |
2.4.3.1 |
93 193 |
52 564 |
|
Credite pentru programe bugetare și depozite la termen |
2.4.3.2 |
116 |
121 |
|
Total |
|
93 309 |
52 684 |
|
Necurente |
|
82 887 |
51 368 |
|
Curente |
|
10 422 |
1 316 |
2.4.3.1.
|
milioane EUR |
||||||
|
|
MESF |
SURE |
BDP |
AMF |
Euratom |
Total |
|
Total la 31.12.2019 |
47 394 |
— |
201 |
4 754 |
214 |
52 564 |
|
Credite noi |
— |
39 500 |
— |
1 675 |
100 |
41 275 |
|
Rambursări |
— |
— |
— |
(617) |
(35) |
(651) |
|
Diferențe de curs valutar |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Variații ale valorii contabile |
2 |
3 |
0 |
0 |
0 |
6 |
|
Depreciere |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total la 31.12.2020 |
47 396 |
39 503 |
201 |
5 813 |
279 |
93 193 |
|
Necurente |
37 050 |
39 500 |
200 |
5 783 |
250 |
82 783 |
|
Curente |
10 346 |
3 |
1 |
30 |
29 |
10 410 |
La 31 decembrie 2020, valoarea nominală totală a creditelor pentru asistență financiară era de 92 565 de milioane EUR (în 2019: 51 941 de milioane EUR). Variația valorii contabile corespunde variației dobânzilor acumulate.
Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) permite acordarea de asistență financiară unui stat membru care se află în dificultate sau care este serios amenințat de dificultăți grave, din cauza unor circumstanțe excepționale pe care nu le poate controla. Asistența poate lua forma unui credit sau a unei linii de credit. Conform concluziilor Consiliului ECOFIN din 9 mai 2010, mecanismul are un plafon de 60 de miliarde EUR. Limita stabilită în legislație restricționează însă cuantumul creditelor sau al liniilor de credit în curs de derulare la marja disponibilă în cadrul plafonului de resurse proprii. Împrumuturile aferente creditelor acordate în cadrul MESF sunt garantate de bugetul UE. Nu se prevede ca MESF să mai încheie noi programe de finanțare sau noi acorduri privind un plan de împrumut.
Sprijinul pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) este noul instrument european care contribuie la menținerea locurilor de muncă și a locurilor de muncă afectate de pandemia de coronavirus. Instrumentul le permite statelor membre să solicite asistență financiară din partea UE pentru a contribui la finanțarea creșterii bruște și acute a cheltuielilor publice naționale, ca urmare a schemelor de șomaj tehnic și a măsurilor similare de la nivel național, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, sau a unor măsuri legate de sănătate, îndeosebi la locul de muncă, adoptate ca răspuns la criză. Acesta poate oferi asistență financiară în valoare de până la 100 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi statelor membre afectate. Instrumentul este susținut de garanții în valoare de 25 de miliarde EUR pe care statele membre le-au furnizat Comisiei. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului, Comisia poate încheia un acord de împrumut cu un stat membru numai după ce Comisia a propus, iar Consiliul a adoptat, o decizie de punere în aplicare pentru asistența financiară din partea SURE. La 31 decembrie 2020, Consiliul aprobase asistență financiară în valoare de 90 363 de milioane EUR, din care Comisia semnase acorduri de împrumut cu statele membre în valoare de 85 863 de milioane EUR și plătise 39 500 de milioane EUR statelor membre (sume nominale). Restul sumelor aferente acordului de împrumut semnat sunt plătite în 2021. Pentru datoriile contingente legate de împrumuturile SURE, a se vedea, de asemenea, nota 4.1.2.
Mecanismul balanța de plăți (BDP), un instrument financiar strategic, acordă asistență financiară pe termen mediu statelor membre ale UE care nu au adoptat moneda euro. BDP permite acordarea de credite statelor membre care se află în dificultate sau care sunt serios amenințate de dificultăți grave privind balanța lor de plăți ori mișcările de capital. Cuantumul maxim al creditelor în curs de derulare acordate în cadrul instrumentului este limitat la 50 de miliarde EUR. Împrumuturile aferente acestor credite BDP sunt garantate de bugetul UE.
Asistența macrofinanciară (AMF) este o formă de ajutor financiar oferit de UE țărilor partenere care se confruntă cu o criză a balanței de plăți. Acest instrument constă în credite sau granturi pe termen mediu/lung sau într-o combinație corespunzătoare a acestor două elemente și completează, în general, finanțarea acordată în contextul unui program de ajustare și de reformă sprijinit de FMI. Aceste credite sunt garantate de Fondul de garantare pentru acțiuni externe. În cursul exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2020, s-au făcut noi plăți ale creditelor din cadrul AMF în valoare totală de 1 675 de milioane EUR, din care 1 100 de milioane EUR pentru Ucraina, 250 de milioane EUR pentru Iordania și 325 de milioane EUR pentru alte țări. Pentru datoriile contingente legate de împrumuturile AMF, a se vedea, de asemenea, nota 4.1.2.
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom, reprezentată de Comisie) împrumută bani atât statelor membre, cât și țărilor terțe, precum și entităților statelor membre și ale țărilor terțe pentru a finanța proiecte în sectorul instalațiilor energetice. De la părțile terțe s-au primit garanții în valoare de 279 milioane EUR (în 2019: 214 de milioane EUR) pentru a acoperi creditele Euratom. Pentru datoriile contingente legate de împrumuturile Euratom, a se vedea nota 4.1.2.
Ratele dobânzii efective aferente creditelor (exprimate ca interval de rate ale dobânzii)
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF); |
0,50 % – 3,75 % |
0,50 % – 3,75 % |
|
Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) |
0,00 % – 0,30 % |
— |
|
Balanța de plăți (BDP) |
2,88 % |
2,88 % |
|
Asistența macrofinanciară (AMF) |
0,00 % – 3,69 % |
0,00 % – 3,82 % |
|
Euratom |
0,00 % – 5,76 % |
0,08 % – 5,76 % |
2.4.3.2.
Împrumuturile pentru programele bugetare includ: împrumuturi acordate în condiții preferențiale în cadrul cooperării cu state nemembre (de exemplu, în cadrul programului MEDA — Parteneriatul euro-mediteraneean), împrumuturi acordate în cadrul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și în cadrul Inițiativei UE de finanțare a electrificării.
Depozitele la termen includ sume cu scadență de peste 3 luni, care nu corespund definiției echivalentelor de numerar.
Valoarea nominală a împrumuturilor pentru programele bugetare și a depozitelor la termen se ridică la 768 milioane EUR (în 2019: 728 de milioane EUR).
Deprecierea împrumuturilor pentru programele bugetare
|
milioane EUR |
||||||
|
|
31.12.2019 |
Adăugiri |
Reluări |
Eliminare din bilanț (write-off) |
Altele |
31.12.2020 |
|
Împrumuturi pentru programele bugetare |
10 |
3 |
— |
— |
— |
13 |
|
Credite subrogate |
658 |
73 |
— |
— |
(4) |
726 |
|
Total |
668 |
76 |
— |
— |
(4) |
739 |
Creditele subrogate sunt credite nerambursate care au fost acordate de BEI și garantate de bugetul UE. Pentru aceste împrumuturi, toate drepturile au fost subrogate către UE, în urma plății cererilor de executare a garanției din Fondul de garantare pentru acțiuni externe sau din Fondul de garantare al FEIS. Aceste credite sunt depreciate complet, cuantumul deprecierii fiind de 726 de milioane EUR (în 2019: 658 de milioane EUR). Cererile de executare a garanției sunt acoperite parțial de provizioanele financiare din exercițiile financiare anterioare. În temeiul acordurilor relevante dintre UE și BEI, procedurile de recuperare sunt efectuate de BEI în numele UE, cu scopul de a recupera orice sume datorate.
2.5. PREFINANȚARE
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
|
Prefinanțare |
2.5.1 |
30 574 |
22 135 |
|
Alte avansuri acordate statelor membre |
2.5.2 |
3 825 |
4 045 |
|
Contribuție la fondurile fiduciare |
|
119 |
60 |
|
|
|
34 519 |
26 240 |
|
Curente |
|
|
|
|
Prefinanțare |
2.5.1 |
24 902 |
22 314 |
|
Alte avansuri acordate statelor membre |
2.5.2 |
3 327 |
2 892 |
|
|
|
28 229 |
25 206 |
|
Total |
|
62 748 |
51 446 |
Nivelul prefinanțării din cadrul diverselor programe trebuie să fie suficient pentru a asigura fondurile necesare în vederea inițierii și continuării proiectului de către beneficiar, în același timp protejând interesele financiare ale UE și ținând seama de constrângerile juridice, operaționale și legate de raportul cost-eficacitate.
2.5.1. Prefinanțare
|
milioane EUR |
||||||
|
|
Sumă brută |
Compensate prin angajamente |
Suma netă la 31.12.2020 |
Sumă brută |
Compensate prin angajamente |
Suma netă la 31.12.2019 |
|
Gestiune partajată |
|
|
|
|
|
|
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
3 193 |
— |
3 193 |
3 193 |
— |
3 193 |
|
FEDR și FC |
23 074 |
(3 846 ) |
19 229 |
17 985 |
(3 540 ) |
14 444 |
|
FSE |
8 222 |
(1 348 ) |
6 874 |
6 830 |
(1 530 ) |
5 301 |
|
Altele |
4 192 |
(1 520 ) |
2 672 |
3 549 |
(1 463 ) |
2 086 |
|
|
38 681 |
(6 713 ) |
31 967 |
31 557 |
(6 533 ) |
25 024 |
|
Gestiune directă |
|
|
|
|
|
|
|
Pusă în aplicare de: |
|
|
|
|
|
|
|
Comisie |
17 031 |
(10 648 ) |
6 382 |
12 839 |
(8 344 ) |
4 495 |
|
Agenții executive ale UE |
18 565 |
(10 931 ) |
7 633 |
16 522 |
(10 339 ) |
6 184 |
|
Fonduri fiduciare |
1 121 |
(843) |
278 |
858 |
(665) |
194 |
|
|
36 716 |
(22 423 ) |
14 294 |
30 219 |
(19 347 ) |
10 872 |
|
Gestiune indirectă |
|
|
|
|
|
|
|
Pusă în aplicare de: |
|
|
|
|
|
|
|
Alte agenții și organisme ale UE |
1 243 |
(781) |
462 |
1 162 |
(678) |
484 |
|
Țări terțe |
1 515 |
(1 043 ) |
471 |
1 491 |
(861) |
630 |
|
Organizații internaționale |
9 068 |
(6 020 ) |
3 048 |
8 289 |
(5 317 ) |
2 972 |
|
Alte entități |
11 665 |
(6 432 ) |
5 233 |
10 570 |
(6 104 ) |
4 467 |
|
|
23 491 |
(14 276 ) |
9 215 |
21 513 |
(12 960 ) |
8 553 |
|
Total |
98 888 |
(43 412 ) |
55 476 |
83 289 |
(38 840 ) |
44 449 |
|
Necurente |
30 574 |
— |
30 574 |
22 135 |
— |
22 135 |
|
Curente |
68 314 |
(43 412 ) |
24 902 |
61 154 |
(38 840 ) |
22 314 |
Prefinanțările reprezintă fonduri plătite și, prin urmare, o execuție a creditelor de plată. Așa cum s-a explicat în nota 1.5.7, acestea sunt plăți în avans și, prin urmare, nu au fost încă înregistrate la cheltuieli. Astfel, chiar dacă prefinanțările reduc angajamentele restante (a se vedea nota 5.1), acestea reprezintă cheltuieli care nu au fost încă acceptate și recunoscute în contul de profit și pierdere.
În ceea ce privește gestiunea partajată, aproape întreaga prefinanțare se referă la perioada de programare 2014-2020. Există o prefinanțare inițială care nu va fi compensată (adică recunoscută în contul de profit și pierdere) înainte de încheierea perioadei de programare și care este înscrisă la prefinanțarea necurentă.
În ceea ce privește domeniul coeziunii, există, de asemenea, o prefinanțare anuală care este compensată anual și care este înscrisă la prefinanțarea curentă. Cu toate acestea, din cauza pandemiei de COVID-19 și pe baza măsurilor din cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, partea neutilizată din prefinanțarea anuală din 2019 nu a fost recuperată în 2020, așa cum ar fi fost în mod normal. Suma totală, în valoare de 6,6 miliarde EUR, este înscrisă la prefinanțare necurentă. Nerecuperarea prefinanțării anuale din 2019 în 2020 este un factor important care explică creșterea prefinanțării în gestiunea partajată la încheierea exercițiului.
Noile plăți de prefinanțare efectuate în domeniul coeziunii includ prefinanțarea anuală pentru 2020 (10 miliarde EUR), dar și plățile din Fondul de solidaritate al UE (1,1 miliarde EUR).
În ceea ce privește gestiunea directă, cea mai mare parte a prefinanțării vizează cercetarea (în principal programul Orizont 2020, pus în aplicare de Comisie și de agențiile executive ale UE) și se ridică la 9,3 miliarde EUR (în 2019: 7,8 miliarde EUR). Creșterea este o consecință a acordurilor încheiate în 2020, pentru care s-au efectuat plăți de prefinanțare.
În ceea ce privește gestiunea indirectă, prefinanțările acoperă, în principal, programe din domeniul politicilor interne, cum ar fi Galileo și EGNOS, dar și instrumente legate de relațiile externe, cum ar fi Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și IPA (Instrumentul de preaderare). Creșterea prefinanțării acordate organizațiilor internaționale se referă în principal la instrumentele de relații externe menționate mai sus.
Garanții primite pentru prefinanțare
Acestea sunt garanții pe care Comisia le solicită, în anumite cazuri, din partea beneficiarilor care nu sunt state membre atunci când efectuează plăți în avans (prefinanțare). Pentru acest tip de garanție, trebuie menționate două valori: valoarea „nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea nominală, evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea curentă, evenimentul generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării din garanție, redusă apoi de compensările ulterioare. La 31 decembrie 2020, valoarea nominală a garanțiilor primite în ceea ce privește prefinanțările era de 466 de milioane EUR, în timp ce valoarea curentă a acestor garanții era de 402 milioane EUR (în 2019: 492 de milioane EUR și, respectiv, 406 milioane EUR).
Anumite prefinanțări plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) și al programului Orizont 2020 sunt acoperite efectiv de un Fond de garantare al participanților (FGP). FGP este un instrument reciproc avantajos instituit pentru a acoperi riscurile legate de neplata sumelor de către beneficiari pe perioada punerii în aplicare a acțiunilor programelor PC7 și Orizont 2020. Toți participanții la acțiunile indirecte care primesc un grant din partea UE contribuie la capitalul FGP cu 5 % din suma totală ce le-a fost acordată.
La 31 decembrie 2020, prefinanțările acoperite de FGP aveau o valoare totală de 2,3 miliarde EUR (în 2019: 2,1 miliarde EUR). UE (reprezentată de Comisie) acționează ca agent executiv al participanților FGP, însă fondul este deținut de către participanți.
La încheierea exercițiului financiar, valoarea totală a activelor FGP era de 2,4 miliarde EUR (în 2019: 2,2 miliarde EUR). Activele FGP includ, de asemenea, active financiare care sunt gestionate de Comisie. Întrucât FGP este o entitate separată, activele fondului nu sunt consolidate în conturile anuale ale UE.
2.5.2. Alte avansuri acordate statelor membre
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Avansuri acordate statelor membre pentru instrumentele financiare în cadrul gestiunii partajate |
3 520 |
3 304 |
|
Scheme de ajutoare |
3 633 |
3 634 |
|
Total |
7 153 |
6 937 |
|
Necurente |
3 825 |
4 045 |
|
Curente |
3 327 |
2 892 |
Avansuri acordate statelor membre pentru instrumentele financiare în cadrul gestiunii partajate
În cadrul programelor finanțate din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) este posibil să se efectueze plăți în avans din bugetul UE către statele membre, pentru ca acestea să poată contribui la instrumentele financiare (și anume credite, investiții de capital sau garanții). Aceste instrumente financiare sunt instituite și gestionate sub responsabilitatea statelor membre, nu a Comisiei. Totuși, sumele nefolosite de aceste instrumente la încheierea exercițiului financiar sunt proprietatea UE (la fel ca în cazul tuturor prefinanțărilor) și, prin urmare, sunt tratate ca active în bilanțul UE.
Perioada 2014-2020:
În cadrul politicii de coeziune, din cele 10 518 de milioane EUR plătite, se estimează că 3 452 de milioane EUR erau neutilizate la 31 decembrie 2020. Această sumă include contribuția statelor membre la Inițiativa pentru IMM-uri, instrument care este menit să stimuleze acordarea de credite suplimentare de către sectorul bancar IMM-urilor (s-au plătit 1 238 de milioane EUR, excluzând sumele disponibile în continuare în cadrul prefinanțării, din care se estimează că 349 de milioane EUR sunt neutilizate).
În ceea ce privește dezvoltarea rurală, la încheierea exercițiului financiar rămăseseră neutilizate 66 de milioane EUR.
Perioada 2007-2013:
Toate sumele aferente politicii de coeziune sunt considerate a fi fost fie executate, fie realocate altor măsuri, prin urmare, nu rămân active în bilanț la 31 decembrie 2020. Trebuie precizat faptul că executarea efectivă de către diversele instrumente va fi analizată în cadrul procesului de închidere a programelor în următorii ani.
Scheme de ajutoare
În mod similar, sumele rambursate care corespund avansurilor plătite de statele membre pentru diversele scheme de ajutoare (ajutor de stat, măsuri de piață ale FEGA ori măsuri de investiții ale FEADR) care nu au fost utilizate la încheierea exercițiului financiar sunt înregistrate drept active (avansuri) în bilanțul UE. Comisia a estimat valoarea acestor avansuri pe baza informațiilor furnizate de statele membre; sumele rezultate sunt incluse la subrubrica „Scheme de ajutoare” de mai sus.
Perioada 2014-2020:
Sumele neutilizate la încheierea exercițiului financiar au fost estimate la 1 887 de milioane EUR pentru politica de coeziune și la 1 663 de milioane EUR pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Perioada 2007-2013:
Se estimează că 83 de milioane EUR plătite în contextul dezvoltării rurale au rămas neutilizate la sfârșitul exercițiului financiar 2020.
2.6. CREANȚE DIN TRANZACȚII DE SCHIMB ȘI SUME RECUPERABILE DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE DE SCHIMB
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
|
Sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
2.6.1 |
44 128 |
2 422 |
|
Creanțe din tranzacții de schimb |
2.6.2 |
1 685 |
1 185 |
|
|
|
45 813 |
3 607 |
|
Curente |
|
|
|
|
Sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
2.6.1 |
26 915 |
19 328 |
|
Creanțe din tranzacții de schimb |
2.6.2 |
1 766 |
1 038 |
|
|
|
28 681 |
20 367 |
|
Total |
|
74 493 |
23 974 |
2.6.1. Sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
|
State membre |
2.6.1.1 |
2 237 |
2 422 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
2.6.1.2 |
40 629 |
— |
|
Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate |
2.6.1.4 |
1 261 |
— |
|
Alte sume recuperabile |
|
1 |
— |
|
|
|
44 128 |
2 422 |
|
Curente |
|
|
|
|
State membre |
2.6.1.1 |
7 213 |
6 180 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
2.6.1.2 |
6 827 |
— |
|
Amenzi aplicate în materie de concurență |
2.6.1.3 |
11 295 |
11 301 |
|
Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate |
2.6.1.4 |
787 |
1 788 |
|
Alte sume recuperabile |
2.6.1.5 |
792 |
59 |
|
|
|
26 915 |
19 328 |
|
Total |
|
71 043 |
21 750 |
2.6.1.1.
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Resurse proprii tradiționale înregistrate în contabilitatea A |
5 297 |
5 478 |
|
Resurse proprii tradiționale înregistrate în contabilitatea separată |
1 460 |
1 591 |
|
Resurse proprii care urmează a fi primite |
2 188 |
7 |
|
Depreciere |
(892) |
(931) |
|
Altele |
— |
— |
|
Sume recuperabile reprezentând resurse proprii |
8 053 |
6 145 |
|
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
1 378 |
1 722 |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și alte instrumente de dezvoltare rurală; |
720 |
879 |
|
Depreciere |
(837) |
(822) |
|
Sume recuperabile în cadrul FEGA și al dezvoltării rurale |
1 260 |
1 779 |
|
Recuperarea prefinanțării |
53 |
443 |
|
TVA plătită și recuperabilă |
35 |
44 |
|
Alte sume recuperabile de la statele membre |
49 |
191 |
|
Total |
9 450 |
8 602 |
|
Necurente |
2 237 |
2 422 |
|
Curente |
7 213 |
6 180 |
Cea mai mare sumă inclusă la categoria „Necurente” se referă la sumele datorate de statele membre, și anume 2,1 miliarde EUR în cazul de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către Regatul Unit (explicat mai jos). Ca și în exercițiile financiare anterioare, la categoria „Necurente” sunt incluse, de asemenea, sumele care se referă la deciziile neexecutate de verificare a conformității pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA), precum și pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Sumele aferente acestor decizii sunt recuperate în tranșe anuale.
Majorarea sumelor curente datorate de statele membre se datorează în mare parte resurselor proprii care urmează să fie primite în legătură cu bugetele rectificative în 2020 — a se vedea mai jos.
Sume recuperabile reprezentând resurse proprii
„Contabilitatea A” reprezintă situațiile lunare în care statele membre informează Comisia cu privire la drepturile de resurse proprii tradiționale (RPT) stabilite, încă nerecuperate. RPT constau în principal din taxe vamale și cotizații pentru zahăr, colectate de statele membre în numele Comisiei.
„Contabilitatea A” a tins să aibă un nivel de aproximativ 3 miliarde EUR la încheierea exercițiului financiar, însă, atât în 2020, cât și în 2019, soldul include sumele suplimentare aferente resurselor proprii tradiționale legate de cazul de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către Regatul Unit (explicat mai jos) și de alte rapoarte de inspecție privind resursele proprii tradiționale. Întrucât se aplică dobânzi penalizatoare în valoare de 1,7 miliarde EUR (în 2019: 1,2 miliarde EUR), aceste sume sunt, prin urmare, raportate și în aceste conturi anuale (a se vedea notele 2.6.2 și 3.8).
În ceea ce privește cazul de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia a trimis, la 8 martie 2018, o scrisoare de punere în întârziere (încălcarea 2018/2008) Regatului Unit, deoarece acesta nu a pus la dispoziția bugetului UE suma corectă aferentă resurselor proprii tradiționale, în conformitate cu dreptul UE. Întrucât Regatul Unit nu a furnizat un răspuns satisfăcător, nici la scrisoarea de punere în întârziere, nici la avizul motivat trimis la 24 septembrie 2018, Comisia a confirmat, la 6 martie 2019, decizia sa de a sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la neîndeplinirea obligațiilor, înaintând cererea la 7 martie 2019. Cazul a avut la bază un raport prezentat de OLAF în 2017, care a constatat că importatorii din Regatul Unit s-au sustras de la plata unor sume importante aferente taxelor vamale, utilizând facturi fictive și false și declarații vamale de import incorecte. Pe baza unei metodologii elaborate de OLAF și de JRC și pe baza informațiilor disponibile, Comisia estimează că încălcarea legislației UE de către Regatul Unit a avut drept consecință, în perioada noiembrie 2011-octombrie 2017, pierderi la bugetul UE în valoare de 2,1 miliarde EUR (net, adică după deducerea costurilor de colectare pe care Regatul Unit trebuie să le perceapă din suma brută de 2,7 miliarde EUR). Regatul Unit nu este de acord cu metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea pierderilor menționate. Curtea a ținut ședința de audiere la 8 decembrie 2020. Următoarele etape ale procedurii sunt avizul avocatului general și hotărârea Curții de Justiție pentru care datele nu sunt încă cunoscute. Întrucât procedurile în curs ale Curții și informațiile disponibile până la această dată indică faptul că va fi un proces de durată, atât principalul în valoare de 2,1 miliarde EUR, cât și dobânzile penalizatoare estimate la 1,6 miliarde EUR acumulate până la sfârșitul exercițiului financiar 2020 (în comparație cu dobânzile în valoare de 1,1 miliarde EUR înregistrate în avans și recunoscute până la încheierea exercițiului financiar 2019) au fost clasificate ca active pe termen lung.
În plus, Comisia a inclus în conturi o creanță în valoare de 0,15 miliarde EUR pentru taxele vamale stabilite și dobânzile penalizatoare, care se bazează pe cele mai recente informații disponibile.
„Contabilitatea separată” reprezintă creanțele constatate care nu au fost incluse în cadrul rubricii „Contabilitate A”, deoarece nu au fost recuperate de statele membre și nu s-a furnizat nicio garanție pentru acestea (sau s-a furnizat o garanție, dar aceasta este contestată). Aceste drepturi la plată fac obiectul unei deprecieri, pe baza informațiilor furnizate în fiecare an de statele membre. În general, sumele respective se situează la un nivel similar la încheierea fiecărui exercițiu financiar, astfel cum s-a arătat mai sus.
„Resursele proprii care urmează a fi primite” în 2020 reprezintă sumele recuperabile ca urmare a bugetelor rectificative nr. 8/2020 și 9/2020, adoptate la 24 noiembrie și, respectiv, la 15 decembrie 2020. Sumele au fost înscrise de majoritatea statelor membre în prima zi lucrătoare a lunii ianuarie 2021. Pentru 2019, nu există o astfel de sumă.
Sume recuperabile în cadrul FEGA și al dezvoltării rurale
Acest element acoperă în principal sumele datorate de statele membre la 31 decembrie 2019, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie 2019. Pentru sumele recuperabile care au apărut după această declarație și până la 31 decembrie 2019, se efectuează o estimare. Comisia estimează, de asemenea, o reducere a valorii contabile a sumelor datorate de beneficiari în cazul cărora recuperarea pare puțin probabilă. Efectuarea unei astfel de ajustări nu implică renunțarea de către Comisie la recuperarea în viitor a acestor sume. În ajustare este inclusă și o deducere de 20 %, care corespunde sumelor pe care statele membre le pot reține pentru acoperirea costurilor administrative.
2.6.1.2.
|
milioane EUR |
||||
|
|
Articolul 140 |
Articolul 142 |
Altele |
31.12.2020 |
|
Datorate Regatului Unit |
34 966 |
14 338 |
275 |
49 579 |
|
Datorate Regatului Unit |
— |
— |
(2 122 ) |
(2 122 ) |
|
Total |
34 966 |
14 338 |
(1 847 ) |
47 456 |
|
Necurente |
28 196 |
14 327 |
(1 894 ) |
40 629 |
|
Curente |
6 769 |
11 |
47 |
6 827 |
„Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice” (ref. 2019/C 384 I/01) („Acordul de retragere” sau „AR”), semnat între UE și Regatul Unit, stabilește diferite obligații financiare pentru ambele părți. Suma de mai sus reprezintă creanța netă de la Regatul Unit bazată pe aceste obligații la încheierea exercițiului financiar.
În conformitate cu articolul 139 din AR, cota care îi revine Regatului Unit din obligațiile financiare care decurg din AR se calculează ca raport între resursele proprii puse la dispoziție de Regatul Unit în anii 2014-2020 și resursele proprii puse la dispoziție în perioada respectivă de toate statele membre și de Regatul Unit. Ajustările care rezultă din compensarea soldurilor TVA și VNB pentru anii 2014-2019 sunt, de asemenea, incluse. Cota calculată care îi revine Regatului Unit va face obiectul ajustărilor finale în 2022, prevăzute la articolul 139 din AR. Cota care îi revine Regatului Unit pentru 2021 este utilizată pentru calculele de la articolul 136 alineatul (3) literele (a) și (c) și de la articolele 140-147. Cota care îi revine Regatului Unit calculată în conformitate cu articolul 139 din AR este de 12,358072326018200 %.
Articolul 140 — Angajamente restante
Regatul Unit s-a angajat să îi plătească UE cota care îi revine din angajamentele bugetare restante la 31 decembrie 2020, astfel cum a fost ajustată în conformitate cu cerințele articolului 140. Ajustările includ deducerea angajamentelor finanțate din veniturile alocate în bugetul Uniunii, deducerea angajamentelor legate de programele pentru care Regatul Unit are o clauză de neparticipare și deducerea angajamentelor în legătură cu liniile bugetare nediferențiate pentru care cuantumul creditelor de plată este reportat automat și pentru care Regatul Unit a contribuit deja în 2020.
Angajamentele bugetare ale Uniunii care provin din creditele veniturilor alocate cuprind contribuțiile țărilor terțe (venituri alocate externe) și reutilizarea sumelor plătite inițial și returnate ulterior la bugetul UE (venituri alocate interne). Diferitele norme privind utilizarea veniturilor alocate externe și interne sunt prevăzute la articolul 12 alineatul (4) litera (c) și, respectiv, la articolul 12 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul financiar.
Angajamentele bugetare care provin din creditele aferente veniturilor alocate externe sunt excluse din angajamentele restante pentru care Regatul Unit este dator. Pentru categoria respectivă de venituri alocate, creditele de plată destinate finanțării angajamentelor corespunzătoare rămân disponibile pe durata programului pentru care sunt alocate veniturile. Prin urmare, nu este necesară nicio altă finanțare din partea Regatului Unit.
În plus, majoritatea creditelor de plată pentru veniturile alocate interne au fost deja utilizate pentru finanțarea angajamentelor bugetare votate. Prin urmare, numai creditele de plată care provin din veniturile alocate interne care sunt încă disponibile pentru a finanța o parte din angajamentele restante sunt, de asemenea, deduse din datoria Regatului Unit.
Cea mai mare componentă a veniturilor alocate interne este mecanismul de compensare aplicat de fondurile ESI. Creditele de plată din veniturile alocate interne, la care statele membre și Regatul Unit au contribuit deja în trecut, sunt utilizate pentru a plăti angajamentele bugetare restante în vederea optimizării utilizării bugetului și, prin urmare, a reducerii contribuțiilor statelor membre. Acest lucru duce la o situație în care angajamentele asumate din veniturile alocate interne trebuie să fie finanțate din viitoarele credite bugetare. În consecință, aceste angajamente restante rămân o datorie pentru bugetul UE și pentru Regatul Unit, la fel ca în cazul altor angajamente bugetare deschise ale UE.
Regatul Unit nu a participat la finanțarea anumitor programe și acțiuni în domeniul justiției și al afacerilor interne. În consecință, angajamentele restante legate de neparticiparea voluntară a Regatului Unit sunt excluse din suma totală datorată. Celelalte ajustări includ reportările neautomate de credite de angajament din 2020 în 2021, care vor mări angajamentele bugetare restante pentru care Regatul Unit este dator. La 31 decembrie 2020, valoarea acestui RAL ajustat era de 294,3 miliarde EUR, din care cota care îi revine Regatului Unit ar fi de 36,4 miliarde EUR. Ulterior, se efectuează corecții suplimentare ale acestei sume, corespunzând părții Regatului Unit din: corecțiile financiare nete din perioada 2014-2020 sau din perioadele de programare anterioare, care au fost încasate în 2021, și RPT aferente exercițiului 2020 și puse la dispoziție în 2021. Prin urmare, suma datorată de Regatul Unit în temeiul articolului 140 este de 36,0 miliarde EUR. Suma recunoscută drept creanță se bazează pe previziunea oficială a Comisiei privind dezangajările întregului stoc RAL din 31 decembrie 2020, rezultând o creanță totală de 35,0 miliarde EUR (din care 6,8 miliarde EUR trebuie plătite în termen de 12 luni de la data raportării):
|
milioane EUR |
|
|
|
31.12.2020 |
|
Angajamente bugetare restante la 31.12.2020, astfel cum au fost raportate în rapoartele privind execuția bugetară |
303 197 |
|
Angajamente privind liniile bugetare nediferențiate: valoarea creditelor de plată reportate automat |
(1 196 ) |
|
Angajamente în cazul cărora Regatul Unit are o clauză de neparticipare |
(1 826 ) |
|
Angajamente finanțate din venituri alocate |
(4 709 ) |
|
Credite de plată disponibile din venituri alocate interne |
(1 128 ) |
|
Alte ajustări (reportări neautomate de credite de angajament) |
10 |
|
Angajamente bugetare ajustate la 31.12.2020 pentru care se aplică cota care îi revine Regatului Unit |
294 347 |
|
Cota care îi revine Regatului Unit din angajamentele bugetare ajustate |
36 376 |
|
Corecții financiare nete legate de perioadele de programare 2014-2020 sau anterioare |
(0) |
|
RPT aferente exercițiului 2020 și puse la dispoziția Uniunii în 2021. |
(402) |
|
Sume datorate de Regatul Unit în temeiul articolului 140 |
35 973 |
|
Neexecuție estimată |
(1 008 ) |
|
Total |
34 966 |
|
Necurente |
28 196 |
|
Curente |
6 769 |
Pentru mai multe detalii privind angajamentele bugetare restante la 31 decembrie 2020 – care reprezintă cifra de plecare pentru calcularea sumelor datorate de Regatul Unit în temeiul articolului 140 – a se vedea rapoartele de execuție bugetară și notele explicative, tabelul 4.4.
Articolul 142 — Datoriile Uniunii la sfârșitul anului 2020
Regatul Unit s-a angajat să îi plătească UE cota care îi revine din datoriile Uniunii la sfârșitul anului 2020, cu excepția următoarelor: (a) datoriile cărora le corespund active și (b) datoriile și activele legate de funcționarea bugetului și de gestionarea resurselor proprii [inclusiv sumele deja acoperite de angajamentele restante (a se vedea articolul 140 mai sus)]. Principala sumă în acest caz se referă la obligațiile post-angajare ale UE (pensii și asigurări de sănătate) existente la 31 decembrie 2020, în cazul cărora cota care revine Regatului Unit se ridică la 14 338 milioane EUR la încheierea exercițiului (din care 11 milioane EUR urmează să fie plătite în termen de 12 luni de la data raportării):
|
milioane EUR |
||||
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
Alte sisteme de pensii |
31.12.2020 |
|
Datorii neplătite la 31.12.2020 |
100 741 |
12 935 |
2 344 |
116 020 |
|
Cota care îi revine Regatului Unit |
12 450 |
1 599 |
290 |
14 338 |
|
Necurente |
12 450 |
1 599 |
279 |
14 327 |
|
Curente |
— |
— |
11 |
11 |
Pentru mai multe informații referitoare la datoriile privind beneficiile angajaților, a se vedea nota 2.9.
Alte articole
|
milioane EUR |
|||
|
|
31.12.2020 |
||
|
Datorate de Regatul Unit: |
|
||
|
230 |
||
|
46 |
||
|
|
275 |
||
|
Datorate Regatului Unit |
|
||
|
(1 766 ) |
||
|
(93) |
||
|
(46) |
||
|
(183) |
||
|
(33) |
||
|
|
(2 122 ) |
||
|
Total |
(1 847 ) |
||
|
Necurente |
(1 894 ) |
||
|
Curente |
47 |
||
Articolul 136 – Dispoziții aplicabile în ceea ce privește resursele proprii
Articolul 136 stabilește dispozițiile aplicabile după 31 decembrie 2020 în ceea ce privește resursele proprii. Regatul Unit are dreptul să primească cota care îi revine în cazul în care resursele proprii aferente exercițiilor financiare anterioare anului 2020 inclusiv urmează să fie puse la dispoziție, corectate sau să facă obiectul unor ajustări după 31 decembrie 2020. Totodată acesta va primi cota care îi revine din ajustările legate de excedentul din exercițiul 2020. Acesta face, de asemenea, obiectul eventualelor ajustări ale resurselor proprii bazate pe TVA și VNB care se referă la exercițiile financiare până și inclusiv în 2020. Aceste ajustări ale TVA și VNB vor fi calculate anual până la 31 decembrie 2028. Actualizările calculate ale corecției în favoarea Regatului Unit pentru perioada 2017-2019 sunt, de asemenea, luate în considerare.
Regatul Unit are obligația de a plăti resursele proprii tradiționale colectate de acestea după 28 februarie 2021, dar legate de anul 2020 și de anii anteriori. Cota care îi revine din totalul RPT puse la dispoziție de UE 27 și de către acesta este apoi dedusă din această sumă. Contabilitatea separată pentru resursele proprii tradiționale se lichidează integral la 31 decembrie 2025.
În cursul anului 2021, Regatul Unit urmează să plătească suma de 230 milioane EUR de mai jos.
|
milioane EUR |
|
|
Excedent |
(219) |
|
Corecția în favoarea Regatului Unit |
211 |
|
Opt-out |
Nu se aplică. |
|
Ajustările TVA și VNB (aferente anilor 2020 și anteriori) |
214 |
|
Resursele proprii tradiționale nete ale Regatului Unit după 28 februarie 2021 |
23 |
|
Total |
230 |
Articolul 141 – Amenzi
Regatul Unit are dreptul la cota care îi revine din cuantumul amenzilor decise înainte de 31 decembrie 2020, precum și din cele decise de Uniune după 31 decembrie 2020 în cadrul unei proceduri menționate la articolul 92 alineatul (1), atunci când acestea devin definitive. Cuantumul amenzilor relevante pentru Regatul Unit restante la 31 decembrie 2020 este de 14,3 miliarde EUR. În total, Regatul Unit ar avea dreptul la 1,8 miliarde EUR (din care 20 milioane EUR urmează să fie plătite în termen de 12 luni de la data raportării).
Articolul 143 – Datorii financiare contingente aferente împrumuturilor: pentru asistență financiară, FEIS, FEDD și mandatului de acordare a împrumuturilor externe
În temeiul acestui articol, Regatul Unit are obligația de a-și finanța cota care îi revine din datoriile contingente ale UE în ceea ce privește activitățile sale de împrumut, creditare și garantare în cazul în care acestea se cristalizează și în cazul în care acestea nu sunt acoperite de fondurile de garantare existente – a se vedea nota 4.1 pentru datoriile contingente aferente. UE va rambursa Regatului Unit sumele cu care Regatul Unit a contribuit deja la fondurile de garantare și care nu mai sunt necesare. Regatul Unit are, de asemenea, dreptul la restituiri din operațiunile pentru care împarte datoria. La 31 decembrie 2020, suma care trebuie plătită Regatului Unit, integral în următoarele 12 luni, este de 93 de milioane EUR. Acest lucru se referă exclusiv la FEDD, în cazul în care nu au existat operațiuni aprobate înainte de retragere, astfel încât Regatul Unit nu are nicio obligație de acoperire.
Articolul 144 – Instrumente financiare
În temeiul acestui articol, UE s-a angajat să ramburseze Regatului Unit cota care îi revine acestuia din restituirile care rezultă din operațiunile financiare aprobate până la data retragerii, precum și cota sa din plățile efectuate pentru operațiunile financiare aprobate după data retragerii. La 31 decembrie 2020, suma care trebuie plătită Regatului Unit, integral în următoarele 12 luni, este de 46 de milioane EUR.
Articolul 145 – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare)
Regatul Unit are dreptul la cota sa din activele nete ale CECO în lichidare la 31 decembrie 2020, care urmează să fie rambursată în cinci tranșe la data de 30 iunie a fiecărui an, începând din 2021. Activele nete ale CECO în lichidare la 31 decembrie 2020 se ridicau la 1,5 miliarde EUR, din care cota Regatului Unit este de 183 de milioane EUR (37 de milioane EUR urmând a fi rambursate în 2021).
Articolul 146 – investiții în Fondul European de Investiții (FEI)
Regatul Unit are dreptul la cota sa din investițiile UE în capitalul social subscris și vărsat de FEI la 31 decembrie 2020, care urmează să fie rambursată în cinci tranșe la data de 30 iunie a fiecărui an, începând din 2021. La 31 decembrie 2020, investițiile UE în capitalul social subscris și vărsat de FEI au fost de 267 de milioane EUR (a se vedea nota 2.3), din care cota Regatului Unit este de 33 de milioane EUR (7 milioane EUR urmând a fi rambursate în 2021).
Articolul 147 – Cauze juridice
Regatul Unit s-a angajat să contribuie cu cota sa din plățile UE care decurg din cauzele juridice privind interesele financiare ale Uniunii care devin scadente, cu condiția ca faptele care fac obiectul acestor cauze să fi avut loc cel târziu la 31 decembrie 2020. Luând în considerare provizioanele și angajamentele la încheierea exercițiului, precum și plățile efective efectuate pentru cauze juridice în 2021, suma estimată pe care Regatul Unit va trebui să o plătească este de 46 de milioane EUR (din care 21 de milioane EUR au fost facturate Regatului Unit pentru plată în 2021).
2.6.1.3.
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Sume recuperabile din cuantumul brut al amenzilor |
14 503 |
14 606 |
|
Plăți provizorii |
(3 023 ) |
(3 125 ) |
|
Depreciere |
(186) |
(180) |
|
Total |
11 295 |
11 301 |
|
Necurente |
— |
— |
|
Curente |
11 295 |
11 301 |
Plățile provizorii includ, în principal, încasările de numerar din partea întreprinderilor care au introdus însă o cale de atac sau care au în continuare posibilitatea de a introduce la instanțele UE o cale de atac împotriva deciziilor de aplicare a amenzilor. O datorie contingentă este prezentată, în eventualitatea în care aceste sume trebuie să fie rambursate întreprinderilor amendate – a se vedea nota 4.1.4.
Întreprinderile amendate care au introdus sau intenționează să introducă o cale de atac au posibilitatea de a face plăți provizorii sau de a furniza Comisiei garanții bancare. Comisia a acceptat garanții financiare în valoare de 11 004 milioane EUR (în 2019: 11 133 de milioane EUR) pentru amenzile neplătite la încheierea exercițiului financiar.
Reducerile valorii contabile ca urmare a deprecierii reflectă analiza de la caz la caz efectuată de Comisie cu privire la cuantumul amenzilor neîncasate sau neacoperite de o garanție, pe care Comisia preconizează că nu le va recupera.
Sumele totale recuperabile din amenzi în materie de concurență au rămas relativ neschimbate din 2019 până în 2020. Acest lucru se datorează faptului că sumele recuperabile nou emise în 2020 sunt compensate în mare măsură de amenzi care au fost încasate definitiv în 2020.
2.6.1.4.
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Venituri înregistrate în avans |
1 755 |
1 502 |
|
Cheltuieli reportate referitoare la alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
293 |
286 |
|
Total |
2 048 |
1 788 |
|
Necurente |
1 261 |
— |
|
Curente |
787 |
1 788 |
Veniturile înregistrate în avans includ 1,7 miliarde EUR (în 2019: 1,4 miliarde EUR) Comisia se așteaptă o redresare în domeniul coeziunii ca urmare a examinării și acceptării conturilor anuale prezentate de statele membre (pe baza procedurii introduse pentru perioada de programare 2014-2020). Se preconizează că cea mai mare parte a acestei sume (1,3 miliarde EUR) va fi recuperată numai la încheierea programelor subiacente (ca urmare a măsurilor din cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus) și, prin urmare, va fi clasificată drept necurentă.
2.6.1.5.
Suma totală a altor sume recuperabile include o sumă recuperabilă de 744 de milioane EUR rezultată din transferul fondurilor NER300 necheltuite către Fondul pentru inovare, care nu au fost încă recuperate de la BEI la sfârșitul anului 2020 – a se vedea nota 3.7.
2.6.2. Creanțe din tranzacții de schimb
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
Dobânzi penalizatoare |
1 641 |
1 137 |
|
Alte creanțe |
44 |
48 |
|
|
1 685 |
1 185 |
|
Curente |
|
|
|
Clienți |
324 |
269 |
|
Deprecierea aferentă creanțelor de la clienți |
(188) |
(153) |
|
Cheltuieli reportate referitoare la tranzacțiile de schimb |
345 |
238 |
|
Dobânzi penalizatoare |
1 085 |
528 |
|
Altele |
200 |
157 |
|
|
1 766 |
1 038 |
|
Total |
3 450 |
2 223 |
Dobânda penalizatoare necurentă se referă la cazul de constatare a neîndeplinirii obligațiilor menționat la nota 2.6.1.1.
Alte creanțe curente se referă în principal la dobânzi de întârziere. Creșterea din 2019 până în 2020 rezultă din veniturile acumulate suplimentare care rezultă din rapoartele de inspecție privind resursele proprii tradiționale și dintr-o creștere datorată dobânzilor acumulate aferente garanțiilor furnizate de societățile amendate.
2.7. STOCURI
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Material științific |
59 |
47 |
|
Altele |
21 |
21 |
|
Total |
80 |
68 |
2.8. NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Conturi la trezorerii și bănci centrale |
|
11 342 |
15 519 |
|
Conturi curente |
|
80 |
91 |
|
Conturi de avans |
|
8 |
7 |
|
Transferuri (numerar în tranzit) |
|
0 |
0 |
|
Conturi bancare pentru execuția bugetului |
2.8.1 |
11 430 |
15 617 |
|
Numerar care ține de instrumentele financiare |
2.8.2 |
2 446 |
1 567 |
|
Numerar aferent amenzilor |
2.8.3 |
1 458 |
1 258 |
|
Numerar aferent altor instituții, agenții și organisme |
|
1 362 |
1 208 |
|
Numerar aferent fondurilor fiduciare |
|
46 |
97 |
|
Total |
|
16 742 |
19 745 |
2.8.1. Conturi bancare pentru execuția bugetului
La această rubrică sunt incluse fondurile pe care Comisia le deține în conturile sale bancare în fiecare stat membru și în fiecare țară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente de la băncile comerciale, în conturile de avans și în casă. Soldul de trezorerie la încheierea exercițiului financiar 2020 rezultă din următoarele elemente principale:
|
— |
O sumă de 9,4 miliarde EUR reprezentând plăți neexecutate încă la sfârșitul exercițiului, din care 7,9 miliarde EUR sunt legate de veniturile alocate. Veniturile alocate includ 1,3 miliarde EUR în numerar colectate din emiterea certificatelor de emisii și recuperate de la BEI după ce au fost alocate de statele membre Fondului pentru inovare – a se vedea nota 3.7. |
|
— |
O sumă de 1,6 miliarde EUR care aparține trezoreriei agențiilor și întreprinderilor comune – întrucât Comisia gestionează trezoreria în numele acestor entități, sumele respective sunt înscrise la această subrubrică. |
2.8.2. Numerar care ține de instrumentele financiare
Sumele prezentate la această rubrică se referă în principal la echivalentele de numerar gestionate de administratori în numele Comisiei în scopul punerii în aplicare a anumitor programe de instrumente financiare finanțate din bugetul UE și la numerar și echivalente de numerar deținute în fonduri de garantare referitoare la garanții bugetare – a se vedea nota 2.4.1. Numerarul care ține de instrumentele financiare și de fondurile de garantare poate fi folosit numai pentru programul respectiv. Creșterea soldului se datorează în principal (i) provizionării suplimentare a fondurilor de garantare a FEIS și a FEDD care nu au fost încă investite în obligațiuni la sfârșitul anului 2020 și (ii) plăților către instrumentele financiare ale UE, în special în cadrul programelor COSME și Orizont 2020, care nu au fost încă utilizate pentru cereri de executare a garanției și nici pentru investiții în capitaluri proprii.
2.8.3. Numerar aferent amenzilor
Acesta este în principal numerar primit pentru amenzile aplicate de Comisie în dosare care sunt încă deschise. Aceste sume sunt păstrate în anumite conturi de depozit care nu sunt folosite pentru nicio altă activitate. În cazul în care s-a introdus o cale de atac sau atunci când nu se știe dacă cealaltă parte va introduce o cale de atac, suma corespunzătoare este prezentată ca datorie contingentă la nota 4.1.4. Începând cu 2010, toate amenzile ulterioare încasate cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie în fondul BUFI și investite în instrumente financiare din categoria celor clasificate ca disponibile pentru vânzare (a se vedea nota 2.4.1). Creșterea numerarului aferent amenzilor la sfârșitul exercițiului 2020 se datorează unui sold de numerar mai mare deținut la BUFI în comparație cu sfârșitul exercițiului 2019, precum și amenzilor încasate definitiv care urmează a fi transferate la buget.
PASIVE
2.9. PENSII ȘI ALTE BENEFICII ALE ANGAJAȚILOR
2.9.1. Datoria netă privind sistemul de beneficii ale angajaților
|
milioane EUR |
|||||
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Alte sisteme de prestații de pensie |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
31.12.2020 Total |
31.12.2019 Total |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
100 741 |
2 438 |
13 289 |
116 468 |
98 062 |
|
Active ale planului |
Nu se aplică. |
(94) |
(354) |
(448) |
(403) |
|
Datoria netă |
100 741 |
2 344 |
12 935 |
116 020 |
97 659 |
Creșterea totală a datoriei privind beneficiile angajaților rezultă, în principal, din creșterea datoriei nete a Sistemului de pensii al funcționarilor europeni (PSEO), cel mai amplu sistem în vigoare. Această datorie a PSEO a crescut în principal din cauza pierderii actuariale rezultate din modificările ipotezelor financiare cauzate de o scădere bruscă a ratei de actualizare nominale. În plus, deoarece rata de actualizare nominală este ajustată în funcție de inflație pentru a obține rata de actualizare reală, în 2020, rata de actualizare reală a fost negativă pentru al doilea an consecutiv – ceea ce înseamnă că orice sumă dată în viitor are o valoare mai mare în prezent decât în viitor: aceasta mărește semnificativ dimensiunea datoriei la încheierea exercițiului. Rata de actualizare mai scăzută a avut, de asemenea, un efect similar asupra celorlalte scheme.
În plus, drepturile acumulate în cursul exercițiului financiar ca urmare a serviciului sunt mai ridicate decât beneficiile plătite în cursul exercițiului financiar. De asemenea, se înregistrează o creștere din cauza costului anual cu dobânda (aplicarea actualizării datoriei), precum și a pierderilor actuariale din experiență.
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni
Această obligație privind beneficiul determinat reprezintă valoarea actualizată a plăților viitoare preconizate pe care UE are obligația să le efectueze pentru a deconta obligațiile privind pensiile care rezultă în urma serviciului prestat de angajați în perioada curentă și în perioadele anterioare. Sistemul este permanent și, ca atare, toate plățile care trebuie efectuate anual din sistem sunt incluse în bugetul UE în fiecare exercițiu financiar.
În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcționarilor, plata beneficiilor prevăzute de sistemul de pensii al funcționarilor constituie cheltuieli din bugetul UE. Sistemul are o finanțare noțională și statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii. O contribuție obligatorie la sistemul de pensii este dedusă din salariile de bază ale membrilor activi ai personalului, în prezent aceasta fiind de 10,1 %. Aceste contribuții sunt considerate ca venituri bugetare ale respectivului exercițiu financiar și contribuie la finanțarea cheltuielilor UE, în general – a se vedea, de asemenea, nota 3.7.
Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de membri ai personalului din cadrul PSEO (personal activ, pensionari, foști membri activi ai personalului, în prezent invalizi și persoane aflate în întreținerea unor membri ai personalului decedați) la 31 decembrie 2020 și pe baza normelor Statutului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 39 (și, prin urmare, și cu norma contabilă 12 a UE).
Alte sisteme de prestații de pensie
Această rubrică se referă la datoriile legate de obligațiile privind pensiile față de membrii și foștii membri ai Comisiei, ai Curții de Justiție (și ai Tribunalului) și ai Curții de Conturi, ai Consiliului, ai Ombudsmanului, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor și ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene. De asemenea, s-a inclus la această rubrică o datorie care corespunde pensiilor deputaților din Parlamentul European.
Sistemul comun de asigurări de sănătate
Pe lângă sistemele de pensii de mai sus, se efectuează o estimare a datoriei pe care o are UE în ceea ce privește Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS) referitor la costurile cu asistența medicală care trebuie plătite în perioadele de după încetarea activității (excluzând contribuțiile acestora). Astfel cum se menționează la nota 1.5.10, la calcularea acestei datorii se ia în considerare întreaga perioadă de serviciu activ, asigurându-se faptul că atât sistemul de pensii, cât și sistemul de asigurări de sănătate din cadrul planului post-angajare al personalului sunt contabilizate în mod consecvent. Având în vedere obligația de a prezenta în mod exact substanța economică a situației subiacente, astfel cum se prevede atât în EAR, cât și în IPSAS, nu am interpretat IPSAS 39 într-un sens mai strict la atribuirea beneficiilor pentru perioadele de serviciu. Dacă s-ar acumula integral costul serviciului pentru sistemul JSIS pe o perioadă de 10 ani pentru toți funcționarii, spre deosebire de perioada de serviciu activ al angajatului, o astfel de abordare ar duce, la încheierea exercițiului financiar, la o creștere de 4,6 miliarde EUR a obligației privind beneficiul determinat. Totuși, astfel cum s-a menționat deja, această abordare mai strictă nu ar fi compatibilă cu caracteristicile calitative ale reprezentării exacte și, prin urmare, nu ar fi considerată ca furnizând informații fiabile în conformitate cu EAR 1 și cu Cadrul conceptual al IPSAS. Această estimare are un grad ridicat de senzitivitate în ceea ce privește evoluția statutului administrativ al personalului actual (în special numărul de membri ai personalului cu contract pe durată determinată care se presupune că vor deveni funcționari în viitor).
2.9.2. Variația valorii actualizate a obligației privind beneficiul determinat aferentă beneficiilor angajaților
Valoarea actualizată a obligației privind beneficiul determinat este valoarea actualizată a plăților viitoare preconizate care trebuie efectuate pentru a deconta obligația care rezultă din serviciul prestat de angajați în perioada curentă și în perioadele anterioare.
Mai jos este prezentată o analiză a variației obligației privind beneficiul determinat în exercițiul financiar în curs:
|
milioane EUR |
||||
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Alte sisteme de prestații de pensie |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
Total |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2019 |
83 842 |
2 149 |
12 071 |
98 062 |
|
Recunoscute în contul de profit și pierdere |
|
|
|
|
|
Costul serviciului curent |
3 441 |
97 |
348 |
3 886 |
|
Cost cu dobânda |
919 |
17 |
145 |
1 081 |
|
Costul serviciului trecut |
— |
— |
— |
— |
|
Recunoscute la active nete |
|
|
|
|
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
|
|
|
|
|
(Câștiguri)/pierderi actuariale din experiență |
2 348 |
(7) |
(141) |
2 200 |
|
(Câștiguri)/pierderi actuariale din ipoteze demografice |
— |
(3) |
— |
(3) |
|
(Câștiguri)/pierderi actuariale din ipoteze financiare |
11 896 |
259 |
964 |
13 119 |
|
Altele |
|
|
|
|
|
Beneficii plătite |
(1 706 ) |
(75) |
(97) |
(1 878 ) |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2020 |
100 741 |
2 438 |
13 289 |
116 468 |
Costul serviciului curent reprezintă creșterea valorii actualizate a obligației privind beneficiul determinat care rezultă din serviciul actualilor membri ai personalului în exercițiul financiar curent.
Costul cu dobânda reprezintă creșterea, în decursul perioadei, a valorii actualizate a obligației privind beneficiul determinat, deoarece beneficiile sunt cu o perioadă mai aproape de decontare.
Câștigurile și pierderile actuariale din experiență reprezintă efectele diferențelor dintre ceea ce s-a preconizat pe baza ipotezelor formulate în exercițiul financiar anterior pentru 2020 și ceea ce s-a întâmplat de fapt în 2020.
Câștigurile și pierderile actuariale din ipoteze actuariale (variabile demografice, cum ar fi rotația personalului și mortalitatea, și variabile financiare, cum ar fi ratele de actualizare și creșterile salariale preconizate) apar atunci când aceste ipoteze sunt actualizate pentru a reflecta modificările condițiilor subiacente.
Beneficiile (de exemplu, pensiile sau rambursările costurilor medicale) sunt plătite în cursul exercițiului financiar în conformitate cu normele sistemului. Aceste beneficii plătite conduc la o reducere a obligației privind beneficiul determinat.
2.9.3. Active ale planului
|
milioane EUR |
|||
|
|
Alte sisteme de prestații de pensie |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
Total |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2019 |
94 |
309 |
403 |
|
Variația netă a activelor planului |
0 |
45 |
45 |
|
Valoarea actualizată la 31.12.2020 |
94 |
354 |
448 |
2.9.4. Ipoteze actuariale – beneficiile angajaților
Principalele ipoteze actuariale folosite la evaluarea celor mai importante două sisteme de beneficii ale angajaților UE sunt prezentate mai jos:
|
|
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
Sistemul comun de asigurări de sănătate |
|
2020 |
|
|
|
Rata de actualizare nominală |
0,4 % |
0,5 % |
|
Rata preconizată a inflației |
1,2 % |
1,3 % |
|
Rata de actualizare reală |
(0,8 ) % |
(0,8 ) % |
|
Rata preconizată a creșterilor salariale |
1,8 % |
1,8 % |
|
Ratele tendinței privind costurile medicale |
Nu se aplică. |
2,6 % |
|
Vârsta de pensionare |
63/64/66 |
63/64/66 |
|
2019 |
|
|
|
Rata de actualizare nominală |
1,1 % |
1,2 % |
|
Rata preconizată a inflației |
1,3 % |
1,3 % |
|
Rata de actualizare reală |
(0,2 ) % |
(0,1 ) % |
|
Rata preconizată a creșterilor salariale |
1,8 % |
1,8 % |
|
Ratele tendinței privind costurile medicale |
Nu se aplică. |
3,0 % |
|
Vârsta de pensionare |
63/64/66 |
63/64/66 |
Ratele mortalității pentru 2019 și 2020 se bazează pe Tabelul privind mortalitatea în rândul funcționarilor publici ai UE – EULT 2018.
Rata de actualizare nominală se stabilește ca fiind valoarea randamentului obligațiunilor în euro cu cupon zero (cu o scadență de 23 de ani în decembrie 2020 pentru PSEO și de 27 de ani pentru Sistemul comun de asigurări de sănătate). Rata inflației utilizată este rata preconizată a inflației pe perioada echivalentă. Aceasta trebuie stabilită empiric, pe baza valorilor prospective, astfel cum sunt exprimate de obligațiunile indexate de pe piețele financiare europene. Rata de actualizare reală se calculează pe baza ratei de actualizare nominale și a ratei preconizate a inflației pe termen lung.
În ultimii ani s-a observat o scădere a ratei de actualizare reale, adică diferența dintre rata de actualizare nominală și rata preconizată a inflației a fost deosebit de abruptă în 2019 și a continuat să fie și în 2020. Scăderea ratei de actualizare reale rezultă, în principal, din scăderea ratei de actualizare nominale, care urmează tendința continuă observată la nivel mondial pe piețele financiare. Scăderea ratei nominale de actualizare nu a fost compensată suficient de variațiile ipotezei privind rata inflației. Acest lucru s-a tradus printr-o scădere semnificativă a ratei reale de actualizare, continuând astfel tendința negativă și contribuind la pierderea actuarială semnificativă din ipotezele financiare.
La fel ca în cazul PSEO, creșterea răspunderii RCAM a fost determinată în principal de scăderea continuă a ratei reale de actualizare, deși efectul a fost parțial contrabalansat de actualizarea creșterii anuale estimate a costurilor medicale, care reprezintă o ipoteză esențială în contextul sistemelor medicale. În exercițiul 2020, tendința preconizată a costurilor medicale a fost calculată pe baza unor serii de date mult mai lungi care acoperă perioadele 2005-2019, asigurând astfel o mai mare coerență cu durata schemei și o estimare mai precisă a tendinței viitoare preconizate a costurilor medicale. Având în vedere circumstanțele excepționale ale pandemiei de COVID-19 și pentru a evita riscul de părtinire în estimare, exercițiul 2020 a fost exclus din seriile cronologice.
2.9.5. Analizele de senzitivitate
Analiza de senzitivitate se bazează pe simulări care modifică, în condițiile în care toate celelalte elemente rămân identice, valoarea ipotezelor în cauză.
Senzitivitatea Sistemului de pensii al funcționarilor europeni
O modificare de zece puncte de bază (0,1 %) a ratei de actualizare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(2 247 ) |
2 319 |
(1 797 ) |
1 854 |
O modificare de zece puncte de bază (0,1 %) a creșterilor salariale preconizate ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
2 206 |
(2 143 ) |
1 774 |
(1 724 ) |
Modificarea cu un an a vârstei de pensionare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(1 104 ) |
1 417 |
(620) |
771 |
Senzitivitatea Sistemului comun de asigurări de sănătate
O modificare de zece puncte de bază a ratelor tendinței presupuse a costurilor medicale ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Valoarea agregată a costului serviciului curent și a componentelor costului cu dobânda aferente costurilor medicale post-angajare periodice nete |
15 |
(14) |
8 |
(8) |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
397 |
(385) |
352 |
(341) |
O modificare de zece puncte de bază (0,1 %) a ratei de actualizare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(348) |
361 |
(311) |
322 |
O modificare de zece puncte de bază (0,1 %) a creșterilor salariale preconizate ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
Majorare cu 0,1 % |
Reducere cu 0,1 % |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(38) |
37 |
(30) |
29 |
Modificarea cu un an a vârstei de pensionare presupuse ar avea următoarele efecte:
|
milioane EUR |
||||
|
|
2020 |
2019 |
||
|
|
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
Creștere cu un an |
Reducere cu un an |
|
Obligația privind beneficiul determinat |
(401) |
421 |
(363) |
383 |
2.10. PROVIZIOANE
|
milioane EUR |
|||||||
|
|
Valoare la 31.12.2019 |
Provizioane suplimentare |
Sume neutilizate reluate |
Sume utilizate |
Transfer între categorii |
Modificarea estimărilor |
Valoare la 31.12.2020 |
|
Cauze în instanță: |
|
|
|
|
|
|
|
|
Agricultură |
441 |
168 |
(4) |
(435) |
— |
— |
170 |
|
Altele |
103 |
17 |
(3) |
(77) |
— |
(9) |
31 |
|
Dezafectarea siturilor nucleare |
2 132 |
— |
— |
(30) |
— |
325 |
2 426 |
|
Sectorul financiar |
1 938 |
812 |
(1) |
(225) |
— |
(2) |
2 523 |
|
Altele |
208 |
59 |
(13) |
(11) |
— |
11 |
254 |
|
Total |
4 823 |
1 056 |
(20) |
(778) |
— |
324 |
5 405 |
|
Necurente |
3 707 |
743 |
(4) |
(505) |
(393) |
330 |
3 878 |
|
Curente |
1 116 |
313 |
(16) |
(274) |
393 |
(6) |
1 527 |
Provizioanele sunt sume estimate în mod fiabil care rezultă din evenimente anterioare și care vor trebui probabil să fie plătite în viitor din bugetul UE.
Cauze în instanță
La această rubrică este inclusă estimarea sumelor care vor trebui probabil plătite după încheierea exercițiului financiar în legătură cu mai multe cauze aflate pe rol. Sumele alocate agriculturii se referă la acțiuni în justiție ale statelor membre împotriva deciziilor de verificare a conformității pentru FEGA. Scăderea se datorează unor cazuri soluționate, în număr de două, în 2020.
Dezafectarea siturilor nucleare
Începând din 2017, baza provizionului a fost actualizată conform „Strategiei JRC privind programul de dezafectare și gestionare a deșeurilor” – actualizată în 2017”. Evaluarea strategiei, precum și a bugetului și a nevoilor de personal, a fost efectuată împreună cu grupul de experți independenți în materie de dezafectare și gestionare a deșeurilor. Aceasta este cea mai bună estimare disponibilă a bugetului și a personalului necesare pentru a finaliza procesul de dezafectare a siturilor JRC din Ispra, Geel, Karlsruhe și Petten.
În conformitate cu normele contabile ale UE, acest provizion este indexat pentru a ține cont de inflație și apoi actualizat la valoarea sa actualizată netă (folosind curba de swap în euro). La 31 decembrie 2020, a rezultat un provizion în valoare de 2 426 de milioane EUR, defalcat în sume care se estimează că vor fi utilizate în 2021 (33 de milioane EUR) și ulterior (2 393 milioane EUR). Creșterea în comparație cu 2019 este, în principal, rezultatul scăderii ratei de actualizare aplicate costurilor viitoare estimate.
Trebuie remarcat faptul că incertitudinile majore, inerente planificării pe termen lung a dezafectării nucleare, ar putea afecta această estimare care ar putea crește în mod semnificativ în viitor. Principalele surse de incertitudine sunt legate de starea finală a sitului dezafectat, de materialele nucleare, de aspectele privind gestionarea și eliminarea deșeurilor, de definițiile incomplete prevăzute în cadrele de reglementare naționale sau de absența unor astfel de definiții în respectivele cadre, de procesele complicate și îndelungate de acordare a licențelor și de evoluțiile viitoare ale pieței dezafectării instalațiilor industriale.
Provizioane financiare
Acestea se referă, în principal, la provizioanele care reprezintă pierderile estimate ce vor fi suportate în legătură cu garanțiile furnizate în contextul diferitelor instrumente financiare, în cadrul cărora entitățile cărora le-a fost încredințată execuția au competența de a emite garanții în nume propriu, dar și în numele și pe riscul UE. Riscul financiar al UE legat de garanții este plafonat, iar activele financiare sunt provizionate treptat pentru a acoperi cererile viitoare de executare a garanției. Această rubrică include, de asemenea, provizioane pentru creditele în curs de derulare acordate Siriei de BEI în cadrul mandatului său de acordare de împrumuturi externe, garantate astfel de UE prin intermediul Fondului de garantare pentru acțiuni externe. Provizioanele financiare necurente sunt calculate la valoarea lor actualizată netă.
Creșterea provizioanelor financiare este legată de creșterea volumului operațiunilor garantate în cadrul Orizont 2020, COSME, Mecanismului de garantare pentru sectorul cultural și cel creativ și al EaSI, inclusiv pentru partea acoperită de garanția UE din FEIS în cadrul portofoliului de creanțe al componentei pentru IMM-uri a FEIS — a se vedea nota 4.1.1.
2.11. DATORII FINANCIARE
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
|
Datorii financiare la costul amortizat |
2.11.1 |
84 395 |
53 062 |
|
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.11.2 |
4 |
9 |
|
|
|
84 399 |
53 071 |
|
Curente |
|
|
|
|
Datorii financiare la costul amortizat |
2.11.1 |
10 559 |
1 423 |
|
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
2.11.2 |
0 |
4 |
|
Datorii privind garanțiile financiare |
2.11.3 |
90 |
20 |
|
|
|
10 649 |
1 446 |
|
Total |
|
95 048 |
54 517 |
2.11.1. Datorii financiare la costul amortizat
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Împrumuturi pentru asistență financiară |
2.11.1.1 |
93 192 |
52 564 |
|
Alte datorii financiare |
2.11.1.2 |
1 761 |
1 921 |
|
Total |
|
94 954 |
54 485 |
|
Necurente |
|
84 395 |
53 062 |
|
Curente |
|
10 559 |
1 423 |
2.11.1.1.
|
milioane EUR |
||||||
|
|
MESF |
SURE |
BDP |
AMF |
Euratom |
Total |
|
Total la 31.12.2019 |
47 394 |
— |
201 |
4 754 |
214 |
52 564 |
|
Credite noi |
— |
39 500 |
— |
1 675 |
100 |
41 275 |
|
Rambursări |
— |
— |
— |
(617) |
(35) |
(651) |
|
Diferențe de curs valutar |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Variații ale valorii contabile |
2 |
3 |
0 |
0 |
(0) |
5 |
|
Total la 31.12.2020 |
47 396 |
39 503 |
201 |
5 813 |
279 |
93 192 |
|
Necurente |
37 050 |
39 500 |
200 |
5 783 |
250 |
82 782 |
|
Curente |
10 346 |
3 |
1 |
30 |
29 |
10 410 |
Împrumuturile includ, în principal, datoriile atestate prin certificate a căror valoare se ridică la 92 415 de milioane EUR (în 2019: 52 433 de milioane EUR). Variațiile valorii contabile corespund variației dobânzilor acumulate.
Rambursarea împrumuturilor menționate mai sus este garantată în ultimă instanță de bugetul UE – a se vedea nota 4.1.2 – și, prin extensie, de către fiecare stat membru.
Ratele dobânzii efective ale împrumuturilor (exprimate ca interval de rate ale dobânzii)
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF); |
0,50 % – 3,75 % |
0,50 % – 3,75 % |
|
Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) |
0,00 % – 0,30 % |
— |
|
Balanța de plăți (BDP) |
2,88 % |
2,88 % |
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
0,00 % – 3,69 % |
0,00 % – 3,82 % |
|
Euratom |
0,00 % – 5,68 % |
0,00 % – 5,68 % |
2.11.1.2.
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Necurente |
|
|
|
Datorii privind operațiunile de leasing financiar |
1 130 |
1 244 |
|
Clădiri plătite în rate |
346 |
385 |
|
Altele |
136 |
144 |
|
|
1 612 |
1 772 |
|
Curente |
|
|
|
Datorii privind operațiunile de leasing financiar |
101 |
97 |
|
Clădiri plătite în rate |
38 |
36 |
|
Amenzi care trebuie rambursate |
8 |
— |
|
Altele |
2 |
17 |
|
|
149 |
149 |
|
Total |
1 761 |
1 921 |
Datorii privind operațiunile de leasing financiar
|
milioane EUR |
||||
|
|
Sume care urmează să fie plătite |
|||
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Datorii totale |
|
|
Terenuri și clădiri |
96 |
457 |
665 |
1 218 |
|
Alte active fixe |
5 |
8 |
— |
13 |
|
Total la 31.12.2020 |
101 |
465 |
665 |
1 231 |
|
Elementul de dobândă |
50 |
170 |
124 |
345 |
|
Totalul plăților minime viitoare de leasing la 31.12.2020 |
151 |
636 |
790 |
1 576 |
|
Totalul plăților minime viitoare de leasing la 31.12.2019 |
150 |
644 |
946 |
1 741 |
Sumele aferente leasingurilor și clădirilor prezentate mai sus vor trebui finanțate din bugetele viitoare.
2.11.2. Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
|
milioane EUR |
||||
|
Tipul de instrument financiar derivat |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
||
|
Valoare noțională |
Valoare justă |
Valoare noțională |
Valoare justă |
|
|
Garanția privind portofoliul de participații |
215 |
1 |
752 |
10 |
|
Opțiune pe cursul de schimb (de tip „put spread”) |
14 |
4 |
13 |
2 |
|
Total |
229 |
4 |
765 |
12 |
|
Necurente |
229 |
4 |
148 |
9 |
|
Curente |
0 |
0 |
617 |
4 |
Garanții privind portofoliile de participații
Garanțiile acordate pentru portofoliile de participații sunt clasificate ca datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit, deoarece nu corespund definiției datoriei privind garanția financiară – a se vedea nota 1.5.12. Răspunderea financiară a UE se măsoară pe baza valorii investițiilor subiacente.
Opțiune pe cursul de schimb
La 31 decembrie 2020, UE deținea un instrument financiar derivat (opțiune pe cursul de schimb – de tip „put spread”) care îi permite să acopere devalorizarea monedei străine (UHA) aferentă creditelor acordate de instituții financiare IMM-urilor din Ucraina pentru a consolida accesul la finanțare, precum și atractivitatea condițiilor de creditare în Ucraina. În temeiul clauzelor contractuale, UE oferă partenerilor săi opțiunea de a solicita, pentru fiecare credit eligibil și în limita unui plafon de 30 %, o contribuție din partea UE în cazul devalorizării raportului UHA/EUR.
Ierarhia valorii juste a datoriilor financiare evaluate la valoarea justă
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Nivelul 1: prețuri cotate pe piețe active |
— |
— |
|
Nivelul 2: date observabile, altele decât prețurile cotate |
4 |
2 |
|
Nivelul 3: tehnici de evaluare care utilizează informații care nu se bazează pe date de piață observabile |
1 |
10 |
|
Total |
4 |
12 |
2.11.3. Datorii privind garanțiile financiare
Garanția FEIS pentru portofoliul de creanțe plătită de BEI în cadrul componentei pentru inovare și infrastructură a FEIS (IIW), precum și garanția care intră sub incidența mandatului de acordare de împrumuturi externe pentru creditele acordate de BEI, plătită în cadrul inițiativei BEI pentru reziliență (ERI) sunt clasificate ca datorii privind garanțiile financiare. La 31 decembrie 2020, datoria privind garanția financiară a FEIS era de zero EUR (în 2019: zero EUR), deoarece veniturile care urmau să fie primite în cadrul acestei garanții depășeau pierderile preconizate, în timp ce datoria privind garanția financiară care intră sub incidența mandatului BEI de acordare de împrumuturi externe pentru ERI se ridică la 90 de milioane EUR (2019: 20 de milioane EUR) – a se vedea nota 4.1.1.
2.12. DATORII
|
milioane EUR |
||||||
|
|
Suma brută |
Ajustări |
Suma netă la 31.12.2020 |
Suma brută |
Ajustări |
Suma netă la 31.12.2019 |
|
Cereri de decont și facturi primite de la: |
|
|
|
|
|
|
|
State membre |
|
|
|
|
|
|
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
17 |
(0) |
17 |
21 |
(0) |
21 |
|
FEDR și FC |
12 651 |
(2 698 ) |
9 954 |
8 068 |
(2 437 ) |
5 631 |
|
FSE |
3 479 |
(370) |
3 109 |
2 882 |
(558) |
2 325 |
|
Altele |
792 |
(90) |
701 |
852 |
(45) |
807 |
|
Entități private și publice |
1 485 |
(182) |
1 302 |
1 562 |
(180) |
1 381 |
|
Total cereri de decont și facturi primite |
18 424 |
(3 341 ) |
15 083 |
13 384 |
(3 220 ) |
10 165 |
|
FEGA |
16 160 |
Nu se aplică. |
16 160 |
16 255 |
Nu se aplică. |
16 255 |
|
Datorii diverse |
784 |
Nu se aplică. |
784 |
539 |
Nu se aplică. |
539 |
|
Altele |
381 |
Nu se aplică. |
381 |
283 |
Nu se aplică. |
283 |
|
Total |
35 748 |
(3 341 ) |
32 408 |
30 462 |
(3 220 ) |
27 241 |
Datoriile includ facturile și cererile de decont primite, dar încă neplătite la încheierea exercițiului financiar. Acestea sunt recunoscute inițial la momentul primirii facturilor/cererilor de decont pentru suma solicitată. Datoriile sunt ajustate ulterior pentru a reflecta numai sumele acceptate în urma analizării costurilor și sumele considerate ca fiind eligibile. Sumele considerate ca fiind neeligibile sunt incluse în coloana „Ajustări”; cele mai mari sume corespund acțiunilor structurale.
În perioada de programare 2014-2020, Regulamentul privind dispozițiile comune (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (25) (RDC) aplicabil fondurilor structurale (FEDR și FSE), Fondului de coeziune și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) prevede că bugetul UE este protejat prin reținerea sistematică a 10 % din plățile intermediare efectuate. Până în luna februarie de după încheierea exercițiului financiar al RDC (1 iulie-30 iunie), ciclul de control se finalizează atât prin controale de gestiune efectuate de autoritățile de management, cât și prin audituri efectuate de autoritățile de audit. Comisia examinează documentele de asigurare și conturile furnizate de autoritățile relevante ale statelor membre. Plata/recuperarea soldului final se efectuează numai după ce această evaluare este finalizată, iar conturile sunt acceptate. Suma reținută în conformitate cu acest provizion la sfârșitul exercițiului financiar 2020 a avut o valoare totală de 7,8 miliarde EUR. O parte din această sumă (1,1 miliarde EUR) este considerată ca fiind neeligibilă pe baza informațiilor furnizate de statele membre în conturile lor și este inclusă, de asemenea, în coloana „Ajustări”. Ultimul element al ajustărilor care vizează obligațiile de plată este reprezentat de sumele aferente altor avansuri către statele membre (a se vedea nota 2.5.2) care nu fuseseră încă plătite la încheierea exercițiului financiar (1,3 miliarde EUR).
Creșterea sumelor de plătit pentru politica de coeziune (FEDR, FC, FSE) se datorează în principal declarațiilor de cheltuieli primite spre sfârșitul anului 2020 (5,9 miliarde EUR) care nu fuseseră încă plătite din cauza lipsei de credite. În general, nivelul mai ridicat al declarațiilor de cheltuieli reflectă progresele înregistrate în punerea în aplicare în acest domeniu.
Cereri de prefinanțare
Pe lângă sumele menționate mai sus, la încheierea exercițiului financiar 2020 s-au primit cereri de prefinanțare în valoare de 1,4 miliarde EUR, care nu fuseseră încă plătite la încheierea exercițiului financiar. Conform normelor contabile ale UE, aceste sume nu sunt înregistrate ca obligații de plată.
2.13. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS ȘI VENITURI REPORTATE
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Cheltuieli înregistrate în avans |
64 383 |
66 860 |
|
Venituri reportate |
128 |
254 |
|
Altele |
74 |
116 |
|
Total |
64 584 |
67 230 |
Cheltuielile înregistrate în avans sunt defalcate după cum urmează:
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
FEGA |
24 599 |
28 193 |
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
18 622 |
18 583 |
|
FEDR și FC |
8 766 |
9 525 |
|
FSE |
3 009 |
3 016 |
|
Altele |
9 386 |
7 542 |
|
Total |
64 383 |
66 860 |
Cheltuielile înregistrate în avans se referă la cheltuielile recunoscute pentru care Uniunea mai trebuie să primească cereri de decont. În ceea ce privește politica de coeziune, scăderea cheltuielilor înregistrate în avans pentru FEDR și FC se referă în principal la lichidarea perioadei 2007-2013 (întrucât sunt primite cererile finale de decont), în timp ce nivelul rămâne stabil pentru perioada 2014-2020. Evoluția sumelor FEGA este explicată mai detaliat în nota 3.10.
ACTIVE NETE
2.14. REZERVE
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Rezerva de valoare justă |
2.14.1 |
496 |
391 |
|
Rezerva Fondului de garantare |
2.14.2 |
3 043 |
2 870 |
|
Alte rezerve |
2.14.3 |
1 523 |
1 776 |
|
Total |
|
5 062 |
5 037 |
2.14.1. Rezerva de valoare justă
În conformitate cu normele contabile ale UE, ajustarea la valoarea justă a activelor financiare disponibile pentru vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă.
Variațiile rezervei de valoare justă în cursul perioadei
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Incluse în rezerva de valoare justă |
89 |
200 |
|
Incluse în contul de profit și pierdere |
16 |
(40) |
|
Total |
105 |
160 |
2.14.2. Rezerva Fondului de garantare
Această rezervă reflectă suma-țintă de 9 % din cuantumurile creditelor în curs de derulare garantate de bugetul UE în cadrul mandatului BEI de acordare de împrumuturi externe, pe care Fondul de garantare pentru acțiuni externe trebuie să o dețină în secțiunea activelor – a se vedea nota 2.4.1.
2.14.3. Alte rezerve
Suma corespunde în principal rezervelor CECO în lichidare (1 275 de milioane EUR) pentru activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel, care au fost create în contextul lichidării CECO.
2.15. SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA STATELE MEMBRE
|
milioane EUR |
|
|
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2019 |
77 560 |
|
Returnarea excedentului bugetar către statele membre |
3 218 |
|
Variația rezervei Fondului de garantare |
173 |
|
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților |
15 155 |
|
Alte variații ale rezervei |
(210) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
(57 416 ) |
|
Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2020 |
38 480 |
Această sumă reprezintă partea din cheltuielile suportate de UE până la 31 decembrie care trebuie finanțată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt recunoscute conform normelor contabilității pe bază de angajamente în exercițiul financiar N, deși acestea pot fi plătite efectiv în exercițiul financiar N+1 (sau ulterior) și, prin urmare, pot fi finanțate din bugetul exercițiului financiar N+1 (sau ulterior). Includerea acestor datorii în conturi și faptul că sumele corespunzătoare sunt finanțate din bugetele viitoare duce la datorii care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc cu mult activele. Cele mai semnificative sume care trebuie evidențiate se referă la activitățile FEGA și la datoriile privind beneficiile angajaților.
Trebuie remarcat și faptul că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar – veniturile bugetare trebuie să fie întotdeauna egale cu cheltuielile bugetare sau să le depășească și orice excedent de venituri este returnat statelor membre.
Reevaluarea datoriei privind beneficiile angajaților se referă la câștigurile și pierderile actuariale care rezultă din evaluarea actuarială a acestor datorii.
Scăderea considerabilă a sumelor care urmează să fie solicitate de la statele membre se datorează în principal veniturilor legate de sumele nete datorate de Regatul Unit în temeiul AR semnat în urma ieșirii sale din Uniune în 2020 — a se vedea nota 2.6.1.2.
3. NOTE LA CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
VENITURI
VENITURI DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE DE SCHIMB: RESURSE PROPRII
3.1. RESURSE BAZATE PE VNB
Veniturile din resurse proprii reprezintă elementul principal al veniturilor din exploatare ale UE. Veniturile bazate pe VNB (venitul național brut) se ridică în 2020 la 125 393 de milioane EUR (în 2019: 108 820 de milioane EUR) și este cea mai semnificativă dintre cele trei categorii de resurse proprii. Se percepe un procentaj uniform din VNB-ului fiecărui stat membru. Veniturile bazate pe VNB echilibrează veniturile și cheltuielile, și anume finanțează partea din buget care nu este acoperită de alte surse de venit. Creșterea veniturilor din VNB reflectă creșterea necesarului de credite de plată pentru exercițiul 2020, menită să consolideze principalele politici ale UE. În 2020, aceste politici-cheie au inclus strategia privind vaccinurile împotriva COVID-19 (prin Instrumentul de sprijin de urgență — ESI) și Inițiativa plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus, CRII +.
3.2. RESURSE PROPRII TRADIȚIONALE
Resursele proprii tradiționale se referă în principal la taxele vamale, din care statele membre rețin, drept costuri de colectare, 20 % din sume, astfel încât cifrele de mai sus nu includ această deducere. Scăderea taxelor vamale se datorează în principal unor colectări mai mici din cauza crizei economice.
3.3. RESURSE BAZATE PE TVA
Resursa TVA a fost prima care a fost armonizată în mare măsură la nivelul UE. Contribuția TVA se calculează prin aplicarea unei rate uniforme de 0,3 % la baza națională de calcul al TVA care nu poate depăși 50 % din venitul național brut (VNB) al fiecărui stat membru. Pentru perioada 2014-2020, Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului (26) prevede aplicarea unei rate reduse de 0,15 % în cazul Germaniei, al Țărilor de Jos și al Suediei.
VENITURI DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE DE SCHIMB: TRANSFERURI
3.4. AMENZI
Veniturile în valoare de 452 de milioane EUR (în 2019: 4 291 de milioane EUR) provin din amenzi pe care Comisia le-a aplicat întreprinderilor pentru încălcări ale normelor UE în materie de concurență și, respectiv, statelor membre pentru încălcări ale dreptului UE. Comisia recunoaște veniturile din amenzi atunci când adoptă decizia de a aplica o amendă și o notifică în mod oficial destinatarului. Aceste sume se referă, în principal, la amenzi aplicate în materie de concurență (370 de milioane EUR). Cele mai importante cazuri se referă la încălcări ale normelor antitrust ale UE, și anume o amendă aplicată societăților Orbia, Clariant și Celanese în valoare totală de 260 de milioane EUR pentru participarea la un cartel privind achizițiile de pe piața liberă de etilenă, precum și amenzi aplicate societăților farmaceutice Teva și Cephalon în valoare de 60 de milioane EUR pentru că s-au înțeles să amâne intrarea pe piață a unei versiuni generice mai ieftine a medicamentului indicat în tulburările de somn – Cephalon.
3.5. RECUPERAREA CHELTUIELILOR
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Gestiune partajată |
1 281 |
2 547 |
|
Gestiune directă |
53 |
65 |
|
Gestiune indirectă |
21 |
16 |
|
Total |
1 355 |
2 627 |
La această rubrică sunt incluse, în principal, ordinele de recuperare emise de Comisie care fie sunt încasate, fie sunt compensate (și anume deduse) din cererile de plată ulterioare înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei. Ordinele de recuperare sunt emise astfel încât să se recupereze cheltuielile plătite anterior din bugetul UE. Recuperările se bazează pe controale, audituri sau analize ale eligibilității și, prin urmare, aceste operațiuni protejează bugetul UE împotriva cheltuielilor efectuate prin încălcarea legislației.
La această rubrică sunt incluse, de asemenea, ordinele de recuperare destinate beneficiarilor cheltuielilor FEGA care au fost emise de statele membre, precum și variațiile estimărilor privind veniturile înregistrate în avans în exercițiul financiar curent în raport cu exercițiul financiar precedent.
Sumele incluse în tabelul de mai sus reprezintă veniturile obținute prin emiterea de ordine de recuperare. Din acest motiv, cifrele respective nu pot ilustra și nu ilustrează în totalitate măsurile luate în vederea protejării bugetului UE, în special în cazul politicii de coeziune, în cadrul căreia există mecanisme specifice menite să asigure corectarea cheltuielilor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare. Nu sunt incluse sumele recuperate prin compensare cu cheltuielile, sumele recuperate prin retrageri și recuperările prefinanțărilor.
Recuperările efectuate în cadrul gestiunii partajate au cea mai mare pondere:
Agricultură: FEGA și dezvoltare rurală
În cadrul FEGA și FEADR, la această rubrică se contabilizează ca venituri ale exercițiului financiar corecțiile financiare aferente exercițiului financiar și rambursările declarate de statele membre și recuperate în cursul exercițiului financiar, precum și creșterea netă a sumelor restante declarate de statele membre în vederea recuperării la încheierea exercițiului financiar care privesc cazuri de fraudă și neregularități.
Politica de coeziune
În ceea ce privește politica de coeziune, principalele sume provin din veniturile înregistrate în avans, în valoare de 0,4 miliarde EUR (în 2019: 1,4 miliarde EUR), pe care Comisia preconizează că le va recupera de la statele membre. Recuperarea se va face ca urmare a examinării și a acceptării conturilor anuale prezentate de statele membre la începutului anului 2021. Sumele care trebuie recuperate reprezintă, în esență, diferența dintre sumele declarate inițial ca fiind eligibile în cursul exercițiului contabil și sumele confirmate ca fiind eligibile în conturile anuale ale statelor membre. O sumă mică înseamnă că toate controalele instituite la nivelul statelor membre au permis detectarea sumelor neeligibile la începutul procesului.
3.6. ACORDUL DE RETRAGERE A REGATULUI UNIT
Aceste venituri sunt legate de sumele nete datorate de Regatul Unit în temeiul AR semnat în urma ieșirii sale din Uniune în 2020 – a se vedea nota 2.6.1.2.
3.7. ALTE VENITURI DIN ALTE TIPURI DE TRANZACȚII DECÂT CELE DE SCHIMB
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Contribuții din partea statelor membre pentru Fondul pentru inovare |
2 080 |
— |
|
Impozite și contribuții ale personalului |
1 316 |
1 299 |
|
Contribuții din partea țărilor terțe |
1 592 |
1 509 |
|
Contribuții din partea statelor membre pentru ESI și pentru ajutorul extern |
1 073 |
331 |
|
Transfer de active |
317 |
60 |
|
Ajustări bugetare |
214 |
(1 719 ) |
|
Altele |
524 |
592 |
|
Total |
7 116 |
2 072 |
Contribuțiile statelor membre la Fondul pentru inovare sunt venituri legate de vânzarea certificatelor de emisii (1 334 de milioane EUR) și de transferul fondurilor NER300 necheltuite (747 de milioane EUR) care urmează să fie utilizate pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sarcina monetizării certificatelor și gestionării fondurilor NER300 în numele statelor membre a fost încredințată Băncii Europene de Investiții. La încheierea exercițiului financiar, 1 336 de milioane EUR din totalul de 2 080 de milioane EUR au fost transferate de BEI către Comisie și sunt incluse ca numerar (fără suma cheltuită în 2020) — a se vedea nota 2.8.1. Veniturile rămase, în valoare de 744 de milioane EUR, nu au fost încă recuperate la sfârșitul exercițiului 2020 și, prin urmare, sunt recunoscute ca fiind sume recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb — a se vedea nota 2.6.1.5.
Impozitele și contribuțiile personalului provin, în principal, din deducerile din salariile personalului. Contribuțiile la sistemul de pensii și impozitul pe venit reprezintă principalele sume din cadrul acestei categorii.
Contribuțiile din partea țărilor terțe sunt, în principal, contribuții din partea țărilor AELS și a țărilor aflate în faza de preaderare (1 293 de milioane EUR), precum și contribuții financiare din partea statelor terțe la programul Orizont 2020 (297 de milioane EUR).
Statele membre au contribuit cu 750 de milioane EUR ca supliment la Instrumentul pentru sprijin de urgență (ESI), precum și cu 265 de milioane EUR pentru a finanța Instrumentul pentru refugiații din Turcia.
Veniturile din transferul de active se referă, în principal, la transferul satelitului 6A, în cadrul programului Copernicus, de la Agenția Spațială Europeană (ESA) către Comisie – a se vedea nota 2.2. Acest transfer este un alt tip de tranzacție decât cele de schimb, în conformitate cu normele contabile ale UE.
Creșterea ajustărilor bugetare este determinată în principal de creșterea excedentului bugetar preluat din exercițiul precedent, care s-a ridicat la 3 218 milioane EUR în 2020, comparativ cu 1 803 milioane EUR în 2019. Excedentul bugetar a fost contrabalansat de ajustarea anuală a TVA și a VNB, care s-au ridicat la 3 165 de milioane EUR în 2020, comparativ cu 3 443 de milioane EUR în 2019.
Alte venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb includ contribuții din partea statului gazdă al ITER, a statelor membre la Fusion for Energy, la întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (156 de milioane EUR).
VENITURI DIN TRANZACȚII DE SCHIMB
3.8. VENITURI FINANCIARE
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Dobânda la: |
|
|
|
Plăți efectuate cu întârziere |
1 129 |
133 |
|
Credite |
1 167 |
1 180 |
|
Altele |
63 |
70 |
|
Prime de emisiune |
674 |
2 |
|
Prima pentru datoria privind garanția financiară |
258 |
193 |
|
Dividende |
22 |
29 |
|
Venituri financiare din active financiare sau datorii financiare la valoare justă prin excedent sau deficit |
70 |
125 |
|
Câștiguri realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare |
48 |
82 |
|
Altele |
3 |
2 |
|
Total |
3 434 |
1 817 |
Veniturile din dobânzi aferente plăților efectuate cu întârziere provin, în principal, din amenzi și din contribuțiile cu titlul de resurse proprii datorate și neplătite la timp. Principalele sume sunt legate de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor menționată la nota 2.6.1.1 (0,5 miliarde EUR) și la veniturile estimate pentru un caz împotriva Țărilor de Jos pentru eludarea taxelor antidumping asupra panourilor solare (0,3 miliarde EUR).
Veniturile din dobânzile aferente creditelor se referă, în principal, la creditele acordate pentru asistență financiară – a se vedea nota 2.4.3.
Primele de emisiune în valoare de 674 de milioane EUR se referă în principal la emiterea de împrumuturi SURE, pentru care s-au încasat sume mai mari decât valoarea nominală a obligațiunilor emise. Aceste venituri au fost transferate statelor membre care beneficiază de programele de asistență, ceea ce a condus la recunoașterea unor cheltuieli financiare în valoare de 672 de milioane EUR – a se vedea nota 3.14.
Prima pentru angajamentele privind garanția financiară se referă în principal la veniturile cu partajarea riscurilor primite de la BEI în legătură cu garanția FEIS din portofoliul de datorii al componentei IIW a FEIS — a se vedea nota 2.11.3.
3.9. ALTE VENITURI DIN TRANZACȚII DE SCHIMB
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Venituri din comisioanele pentru prestarea de servicii (agenții) |
640 |
592 |
|
Câștiguri din schimbul valutar |
370 |
347 |
|
Vânzări de bunuri |
48 |
31 |
|
Cota rezultatului net al FEI |
38 |
53 |
|
Venituri din comisioanele și primele aferente instrumentelor financiare |
34 |
43 |
|
Venituri aferente activelor fixe |
5 |
5 |
|
Altele |
269 |
227 |
|
Total |
1 404 |
1 298 |
Veniturile din taxe pentru prestarea de servicii includ, în principal, taxele pentru autorizațiile de introducere pe piață percepute de Agenția Europeană pentru Medicamente și taxele pentru mărcile comerciale colectate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.
CHELTUIELI
3.10. GESTIUNEA PARTAJATĂ
|
milioane EUR |
||
|
Executate de statele membre |
2020 |
2019 |
|
Fondul european de garantare agricolă |
40 461 |
43 951 |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și alte instrumente de dezvoltare rurală |
14 467 |
13 541 |
|
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune |
41 118 |
35 178 |
|
Fondul social european |
13 677 |
11 218 |
|
Altele |
2 701 |
2 608 |
|
Total |
112 425 |
106 495 |
Creșterea vizează, în principal, politica de coeziune (FEDR și FC), în cazul căreia aproape toate cheltuielile se referă la perioada de programare 2014-2020, în care activitățile continuă să înregistreze progrese.
Alte cheltuieli acoperă, în principal, următoarele: azilul și migrația (0,6 miliarde EUR), Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (0,6 miliarde EUR), Fondul pentru securitate internă (0,5 miliarde EUR), Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (0,3 miliarde EUR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (0,6 miliarde EUR).
Evoluția sumelor FEGA este legată în principal de reducerea sumelor solicitate pentru plățile directe, în principal deoarece nu există plăți agricole directe pentru fermierii din Regatul Unit pentru anul de cerere 2020 (o scădere de 2,6 miliarde EUR față de anul precedent).
3.11. GESTIUNEA DIRECTĂ
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Executate de Comisie |
11 429 |
8 435 |
|
Executate de agențiile executive ale UE |
10 029 |
10 095 |
|
Executate de fondurile fiduciare |
636 |
412 |
|
Total |
22 094 |
18 942 |
Aceste sume vizează, în principal, punerea în aplicare a politicii de cercetare (7,2 miliarde EUR), a politicii privind infrastructura de transport (3,9 miliarde EUR), a instrumentelor de cooperare pentru dezvoltare (1,6 miliarde EUR) și a politicii europene de vecinătate (1,8 miliarde EUR).
Creșterea cheltuielilor de gestiune directă executate de Comisie este legată în principal (1,6 miliarde EUR) de programele de vaccinare împotriva COVID-19 și de politica europeană de vecinătate (0,6 miliarde EUR).
3.12. GESTIUNEA INDIRECTĂ
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Executate de alte agenții și organisme ale UE |
3 530 |
3 131 |
|
Executate de țări terțe |
559 |
637 |
|
Executate de organizații internaționale |
3 619 |
3 448 |
|
Executate de alte entități |
3 257 |
2 875 |
|
Total |
10 965 |
10 091 |
În cadrul gestiunii indirecte, 4,2 miliarde EUR sunt destinate acțiunilor externe (în principal domeniilor preaderării, ajutorului umanitar, cooperării internaționale și vecinătății). Alte 5,1 miliarde EUR sunt destinate sporirii competitivității Europei (în domenii cum ar fi cercetarea, sistemele de radionavigație prin satelit și educația).
3.13. COSTURI CU PERSONALUL ȘI CU PENSIILE
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Costuri cu personalul |
7 028 |
6 939 |
|
Costuri cu pensiile |
4 967 |
4 674 |
|
Total |
11 995 |
11 613 |
Costurile cu pensiile reprezintă elemente ale variațiilor care au apărut în urma evaluării actuariale a datoriilor legate de beneficiile angajaților, altele decât cele recunoscute în activele nete. Prin urmare, acestea nu reprezintă plăți efective de pensii ale exercițiului financiar, care sunt semnificativ mai mici.
3.14. COSTURI DE FINANȚARE
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Cheltuieli cu dobânzile: |
|
|
|
Împrumuturi |
1 160 |
1 174 |
|
Altele |
24 |
23 |
|
Costuri de emitere |
672 |
1 |
|
Pierderi din deprecierea creditelor și a creanțelor |
110 |
105 |
|
Pierdere din activele financiare sau datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
21 |
57 |
|
Contracte de leasing financiar |
62 |
70 |
|
Pierderi din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare |
41 |
19 |
|
Pierdere realizată din activele financiare disponibile pentru vânzare |
5 |
7 |
|
Altele |
92 |
34 |
|
Total |
2 188 |
1 491 |
Valoarea cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor contractate corespunde, în principal, veniturilor din dobânzile aferente creditelor acordate pentru asistență financiară (tranzacții de tip „backto-back”).
Costurile de emitere, în valoare de 672 de milioane EUR, sunt legate în principal de programul SURE, pentru care primele de emisiune primite în legătură cu împrumuturile au fost transferate statelor membre care beneficiază de împrumuturi (a se vedea, de asemenea, nota 3.8).
3.15. ALTE CHELTUIELI
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Cheltuieli administrative și informatice |
1 984 |
2 154 |
|
Ajustarea provizioanelor |
1 390 |
1 294 |
|
Cheltuieli aferente activelor fixe |
1 319 |
1 201 |
|
Cheltuieli de gestionare a terenurilor și clădirilor |
661 |
568 |
|
Pierderi din diferențele de schimb valutar |
578 |
343 |
|
Cheltuieli de leasing operațional |
423 |
442 |
|
Altele |
593 |
860 |
|
Total |
6 946 |
6 862 |
În urma unei prezentări mai adecvate a cheltuielilor din 2020 (cheltuieli cu personalul, administrative și informatice și cu terenurile și clădirile), cifrele comparative din 2019 au fost adaptate în consecință.
Valoarea agregată a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea recunoscute drept cheltuieli în cursul anului 2020 este următoarea:
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
Costuri de cercetare |
402 |
398 |
|
Costuri de dezvoltare necapitalizate |
118 |
119 |
|
Total |
520 |
517 |
3.16. RAPORTAREA PE SEGMENTE ÎN FUNCȚIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL (CFM)
|
milioane EUR |
|||||||
|
|
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
Creștere durabilă |
Securitate și cetățenie |
Europa în lume |
Administrație |
În afara rubricilor CFM (4) |
Total |
|
Resurse bazate pe VNB |
— |
— |
— |
— |
— |
125 393 |
125 393 |
|
Resurse proprii tradiționale |
— |
— |
— |
— |
— |
19 559 |
19 559 |
|
TVA |
— |
— |
— |
— |
— |
17 858 |
17 858 |
|
Amenzi |
— |
— |
— |
— |
— |
452 |
452 |
|
Recuperarea cheltuielilor |
610 |
713 |
17 |
14 |
0 |
(0) |
1 355 |
|
Acordul de retragere a Regatului Unit |
— |
— |
— |
— |
— |
47 456 |
47 456 |
|
Altele |
1 470 |
2 113 |
794 |
248 |
4 874 |
(2 383 ) |
7 116 |
|
Venituri din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb |
2 080 |
2 826 |
811 |
262 |
4 874 |
208 336 |
219 190 |
|
Venituri financiare |
331 |
0 |
0 |
9 |
(0) |
3 095 |
3 434 |
|
Altele |
135 |
(19) |
(5) |
(3) |
309 |
987 |
1 404 |
|
Venituri din tranzacții de schimb |
466 |
(19) |
(5) |
5 |
309 |
4 082 |
4 838 |
|
Total venituri |
2 546 |
2 807 |
806 |
267 |
5 183 |
212 418 |
224 028 |
|
Cheltuieli executate de statele membre: |
|
|
|
|
|
|
|
|
FEGA |
— |
(40 461 ) |
— |
— |
— |
— |
(40 461 ) |
|
FEADR și alte instrumente de dezvoltare rurală |
— |
(14 467 ) |
— |
— |
— |
— |
(14 467 ) |
|
FEDR și FC |
(41 118 ) |
— |
— |
— |
— |
— |
(41 118 ) |
|
FSE |
(13 677 ) |
— |
— |
— |
— |
— |
(13 677 ) |
|
Altele |
(594) |
(641) |
(1 325 ) |
(141) |
— |
— |
(2 701 ) |
|
Executate de CE, agențiile executive și fondurile fiduciare |
(12 743 ) |
(728) |
(2 943 ) |
(5 693 ) |
(12) |
25 |
(22 094 ) |
|
Executate de alte agenții și organisme ale UE |
(3 287 ) |
(67) |
(1 114 ) |
(29) |
— |
967 |
(3 530 ) |
|
Executate de țări terțe și organizații internaționale |
(543) |
(6) |
(195) |
(3 435 ) |
— |
— |
(4 178 ) |
|
Executate de alte entități |
(2 457 ) |
(11) |
(2) |
(787) |
(0) |
1 |
(3 257 ) |
|
Costuri cu personalul și cu pensiile |
(1 767 ) |
(387) |
(500) |
(706) |
(7 551 ) |
(1 084 ) |
(11 995 ) |
|
Costuri de finanțare |
(40) |
(38) |
(0) |
(37) |
(89) |
(1 984 ) |
(2 188 ) |
|
Alte cheltuieli |
(2 676 ) |
(229) |
(162) |
(135) |
(2 988 ) |
(756) |
(6 946 ) |
|
Total cheltuieli |
(78 902 ) |
(57 035 ) |
(6 241 ) |
(10 962 ) |
(10 640 ) |
(2 831 ) |
(166 612 ) |
|
Rezultatul economic al exercițiului financiar |
(76 356 ) |
(54 228 ) |
(5 435 ) |
(10 695 ) |
(5 457 ) |
209 587 |
57 416 |
Prezentarea veniturilor și a cheltuielilor pe rubrici ale CFM se bazează pe o estimare, deoarece nu toate angajamentele corespund unei rubrici CFM.
4. DATORII CONTINGENTE ȘI ACTIVE CONTINGENTE
4.1. DATORII CONTINGENTE
Datoriile contingente sunt posibile viitoare obligații de plată ale UE care pot să apără ca urmare a unor evenimente trecute sau a unor angajamente asumate care sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar care vor depinde de evenimente viitoare ce nu sunt în întregime sub controlul UE. Acestea se referă, în principal, la garanțiile financiare acordate (pentru creditele și programele de asistență financiară) și la riscurile juridice. Toate datoriile contingente, cu excepția celor privind amenzile, garanțiile și instrumentele financiare până la nivelul la care sunt acoperite de fonduri (a se vedea nota 2.4.1), vor fi finanțate, în cazul în care devin scadente, din bugetul UE (și, în consecință, de statele membre ale UE) în exercițiile financiare următoare.
4.1.1. Garanții bugetare
|
milioane EUR |
||||||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
||||
|
Plafon |
Semnate |
Plătite |
Plafon |
Semnate |
Plătite |
|
|
Garanții care intră sub incidența mandatului BEI de acordare de împrumuturi externe |
35 372 |
32 530 |
20 050 |
37 929 |
31 521 |
20 014 |
|
Garanția FEIS |
25 543 |
23 831 |
18 590 |
25 797 |
21 889 |
17 634 |
|
Garanția FEDD |
1 370 |
438 |
34 |
50 |
— |
— |
|
Total |
62 285 |
56 799 |
38 673 |
63 775 |
53 410 |
37 648 |
Tabelul de mai sus prezintă măsura în care bugetul UE este expus la posibile plăți viitoare legate de garanțiile furnizate Grupului BEI sau altor instituții financiare. Sumele plătite reprezintă sumele acordate deja beneficiarilor finali, în timp ce sumele semnate includ aceste sume plătite, la care se adaugă acordurile semnate deja cu beneficiarii sau cu intermediarii financiari, dar care nu au fost încă plătite (18 126 de milioane EUR). Plafonul reprezintă valoarea totală a garanției pe care bugetul UE și, prin urmare, statele sale membre s-au angajat să o acopere, întrucât, pentru a prezenta expunerea maximă a UE la 31 decembrie 2020, trebuie incluse și operațiunile a căror semnare a fost autorizată, dar care nu au fost încă semnate (5 486 de milioane EUR). Sumele sunt prezentate la valorile rezultate după deducerea provizioanelor financiare sau a datoriilor financiare recunoscute pentru aceste programe.
Garanții care intră sub incidența mandatului BEI de acordare de împrumuturi externe
Bugetul UE garantează credite semnate și acordate de BEI țărilor terțe din resursele proprii ale BEI. La 31 decembrie 2020, valoarea totală a creditelor în curs de derulare și acoperite de garanția UE a fost de 20 050 milioane EUR (în 2019: 20 014 de milioane EUR). Bugetul UE garantează:
|
— |
19 310 de milioane EUR (în 2019: 19 074 de milioane EUR) prin intermediul Fondului de garantare pentru acțiuni externe (a se vedea nota 2.4.1) și |
|
— |
740 de milioane EUR (în 2019: 940 de milioane EUR) direct pentru creditele acordate statelor membre înainte de aderare. |
Pe lângă cele 20 050 milioane EUR menționate mai sus ca plătite, UE garantează alte 113 de milioane EUR reprezentând credite în curs de derulare pentru Siria, pentru care s-au prevăzut provizioane, și 90 de milioane EUR recunoscute ca datorie privind garanția financiară pentru mandatul destinat sectorului privat din cadrul inițiativei BEI pentru reziliență economică (a se vedea mai jos).
Garanția care intră sub incidența mandatului UE de acordare de împrumuturi externe legată de creditele acordate de BEI este limitată la 65 % din soldurile restante, în cazul acordurilor semnate după 2007 (mandatele 2007-2013 și 2014-2020). În cazul acordurilor încheiate înainte de 2007, garanția UE este limitată la un procent din plafonul liniilor de credit autorizate, în majoritatea cazurilor 65 %, dar și 70 %, 75 % sau 100 %. În cazul în care plafonul nu este atins, garanția UE acoperă întreaga sumă.
În conformitate cu Decizia (UE) 2018/412 a Parlamentului European și a Consiliului (27), până la 2,3 miliarde EUR sunt alocate noului mandat de acordare de împrumuturi pentru sectorul privat pentru proiecte din cadrul inițiativei BEI pentru reziliență care sunt orientate către reziliența economică pe termen lung a refugiaților, a migranților, a comunităților-gazdă și a comunităților de tranzit. În 2019, BEI a efectuat plățile aferente primelor operațiuni ale mandatului destinat sectorului privat din cadrul inițiativei BEI pentru reziliență economică. Bugetul Uniunii este remunerat pentru riscul asumat în legătură cu garanțiile acordate pentru operațiunile de finanțare ale BEI în contextul mandatului destinat sectorului privat din cadrul inițiativei BEI pentru reziliență economică; prin urmare, garanția aferentă mandatului destinat sectorului privat din cadrul inițiativei BEI pentru reziliență economică este contabilizată ca datorie privind garanția financiară (a se vedea nota 2.11.3).
Plățile garanției acordate de UE se efectuează din Fondul de garantare pentru acțiuni externe: În 2020, din Fondul de garantare pentru acțiuni externe s-au plătit 52 de milioane EUR pentru cereri de executare a garanției (în 2019: 55 de milioane EUR).
Garanția Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)
FEIS este o inițiativă care vizează să consolideze capacitatea Grupului BEI de a-și asuma riscuri, permițându-i BEI să își extindă investițiile în UE. Obiectivul FEIS este de a sprijini investiții suplimentare în UE și accesul întreprinderilor mici la finanțare. Bugetul UE oferă o garanție de până la 26 de miliarde EUR („garanția acordată de UE în cadrul FEIS”) în temeiul unui acord între UE și BEI, denumit în continuare „acordul FEIS”, pentru a proteja BEI împotriva pierderilor potențiale pe care aceasta le poate suferi ca urmare a operațiunilor sale de finanțare și de investiții.
Operațiunile FEIS se desfășoară în cadrul a două componente: componenta destinată infrastructurii și inovării (IIW), executată de BEI (cu o garanție a UE în cadrul FEIS în valoare de 19 250 de milioane EUR) și componenta destinată IMM-urilor (SME Window, SMEW), executată de FEI (cu o garanție a UE în cadrul FEIS în valoare de 6 750 de milioane EUR), ambele având un portofoliu de creanțe și un portofoliu de participații. FEI acționează în temeiul unui acord cu BEI pe baza unei garanții a BEI, care este contragarantată de garanția acordată de UE în cadrul FEIS în temeiul acordului privind FEIS.
UE și BEI au roluri distincte în cadrul FEIS. FEIS este instituit în cadrul BEI, care îi finanțează operațiunile (împrumuturi și investiții de capital) și, în acest scop, împrumută fondurile necesare de pe piețele de capital. Grupul BEI ia deciziile în materie de investiții în mod independent și gestionează operațiunile în conformitate cu normele și procedurile sale. UE acordă garanția pentru respectivele operațiuni și acoperă pierderile suportate de BEI în limita plafonului acestei garanții.
În vederea asigurării faptului că investițiile realizate în cadrul FEIS rămân axate pe obiectivul specific de remediere a disfuncționalităților pieței și că respectivele investiții sunt eligibile pentru a beneficia de protecția garanției UE, s-a instituit o structură de guvernanță specifică, din care face parte Comitetul pentru investiții, format din experți independenți, care examinează fiecare proiect propus de BEI în cadrul IIW din punctul de vedere al eligibilității acestuia pentru a beneficia de acoperirea garanției UE, și Comitetul director al FEIS, care asigură monitorizarea programului.
Întrucât nu sunt îndeplinite criteriile în materie de control și cerințele contabile pentru consolidare prevăzute de normele contabile ale UE (și de IPSAS), activele conexe garantate nu sunt contabilizate în conturile anuale consolidate ale UE.
Garanția UE acordată Grupului BEI în cadrul FEIS este contabilizată ca datorie privind garanția financiară pentru portofoliul de creanțe al IIW (a se vedea nota 2.11.3), ca provizion financiar pentru portofoliului de creanțe al SMEW (a se vedea nota 2.10) și ca instrument financiar derivat (activ financiar sau datorie financiară la valoarea justă prin excedent sau deficit) pentru ambele portofolii de participații (a se vedea nota 2.4.2). În plus, în prezenta notă se menționează o datorie contingentă aferentă garanției FEIS furnizate. Datoria contingentă a FEIS include operațiuni ale programelor COSME și Orizont 2020, ale Mecanismului de garantare pentru sectorul cultural și cel creativ, precum și ale EaSI pentru partea acoperită de garanția acordată de UE în cadrul FEIS în portofoliul de creanțe al SMEW și este prezentată la valoarea rezultată după deducerea provizioanelor financiare în valoare de 290 de milioane EUR recunoscute pentru acest portofoliu, astfel cum este inclusă la rubrica „Provizioane financiare” din nota 2.10.
Plățile garanției acordate de UE care nu sunt acoperite de veniturile UE în credite în contul de decontare al FEIS din cadrul BEI sunt efectuate din fondul de garantare al FEIS – a se vedea nota 2.4.1. În 2020, din fondul de garantare al FEIS s-a plătit 1 milion EUR pentru cereri de executare a garanției (2019: zero EUR).
Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD)
Fondul european pentru dezvoltare durabilă, instituit prin Regulamentul privind FEDD, este o inițiativă menită să sprijine investițiile în Africa și în vecinătatea europeană ca mijloc de a contribui la realizarea dezvoltării durabile și de a aborda cauzele socioeconomice specifice profunde ale migrației. În temeiul Regulamentului privind FEDD, UE ar trebui să pună la dispoziția partenerilor de implementare garanții în valoare de 1,5 miliarde EUR (majorate prin contribuții externe) pentru operațiunile de investiții și de finanțare ale respectivilor parteneri, în vederea reducerii riscurilor de investiții suportate de aceștia. Garanția FEDD este garantată de Fondul de garantare FEDD – a se vedea nota 2.4.1. La 31 decembrie 2020, cincisprezece acorduri de garantare FEDD erau în vigoare, limita totală a garanției fiind de 1 370 de milioane EUR (2019: 50 milioane EUR), în timp ce operațiunile semnate de contrapărți și garantate de UE în temeiul acestor acorduri au totalizat 438 de milioane EUR (2019: zero EUR).
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În conformitate cu articolul 143 din Acordul de retragere, Regatul Unit are obligații față de Uniune cu privire la cota care îi revine din datoriile financiare contingente legate de FEIS, FEDD și de operațiunile din mandatul BEI de acordare a împrumuturilor externe aprobate la data retragerii, 31 ianuarie 2020. Articolul 143 prevede că, în cazul unei cereri de executare a garanției pentru o operațiune financiară care a fost aprobată înainte de data retragerii, Regatul Unit ar urma să aibă obligații față de Uniune pentru cota sa din plățile efectuate de Uniune în cadrul operațiunilor respective, cu excepția cazului în care acest lucru ar putea fi acoperit de cota Regatului Unit din provizionarea din fondul de garantare, dacă acest lucru este relevant.
Pentru împrumuturile acordate prin mandatul BEI de acordare a împrumuturilor externe (ELM), valoarea garanției bugetare a UE la data retragerii, pentru operațiunile aprobate până la data retragerii, era de 33,7 miliarde EUR. La 31 decembrie 2020, această sumă se schimbase la 30,9 miliarde EUR. Prin urmare, cota Regatului Unit din această datorie contingentă la 31 decembrie 2020 este de 3,8 miliarde EUR. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat mai sus, orice neplată a acestor împrumuturi este acoperită mai întâi de fondul de garantare pentru acțiuni externe, iar sumele ar fi solicitate din partea Regatului Unit numai în cazul în care provizionarea Regatului Unit pentru acest fond, în valoare de 347 de milioane EUR la 31 decembrie 2020, nu ar fi suficientă.
În ceea ce privește operațiunile FEIS, valoarea garanției bugetare a UE la data retragerii, pentru operațiunile aprobate până la data retragerii, era de 23,5 miliarde EUR. La 31 decembrie 2020, această sumă se schimbase la 19,9 miliarde EUR. Prin urmare, cota Regatului Unit din această datorie contingentă la 31 decembrie 2020 este de 2,5 miliarde EUR. Toate cererile de executare a garanției în cadrul FEIS sunt acoperite mai întâi de fondul de garantare al FEIS, iar sumele ar urma să fie solicitate de la Regatul Unit numai dacă provizionarea acestui fond de către Regatul Unit, în valoare de 1,1 miliarde EUR la 31 decembrie 2020, nu este suficientă.
Întrucât partenerii de implementare nu aprobaseră operațiuni în legătură cu garanția FEDD înainte de data retragerii, Regatul Unit nu are nicio obligație în acest caz.
Plățile efectuate din provizioanele deținute în fondurile de garantare pentru operațiunile aprobate la data retragerii sau după această dată și până la 31 decembrie 2020 sunt următoarele: zero pentru FEIS și zero pentru ELM. În plus, au fost efectuate cereri de executare a garanției FEIS în valoare de 2,8 milioane EUR, comisioane și costuri pentru operațiunile aprobate la data retragerii sau ulterior acestei date și până la 31 decembrie 2020, care au fost acoperite din veniturile UE deținute în contul de decontare al FEIS la BEI (0,19 milioane EUR) și din sumele disponibile pentru SMEW (2,7 milioane EUR), în conformitate cu acordul FEIS. În conformitate cu AR, aceste plăți nu au redus cota Regatului Unit din provizionare.
4.1.2. Garanții referitoare la asistența financiară (activități de luare de împrumuturi și de creditare)
|
milioane EUR |
||||||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
||||
|
Sumă utilizată |
Sumă neutilizată |
Total |
Sumă utilizată |
Sumă neutilizată |
Total |
|
|
MESF |
47 396 |
— |
47 396 |
47 394 |
— |
47 394 |
|
SURE |
39 503 |
46 363 |
85 867 |
— |
— |
— |
|
BDP |
201 |
— |
201 |
201 |
— |
201 |
|
AMF |
5 813 |
1 335 |
7 148 |
4 754 |
560 |
5 314 |
|
Euratom |
279 |
100 |
379 |
214 |
200 |
414 |
|
Total |
93 193 |
47 798 |
140 991 |
52 564 |
760 |
53 324 |
Bugetul UE garantează împrumuturile pe care Comisia le-a contractat pentru a finanța creditele acordate statelor membre și țărilor terțe în cadrul tranzacțiilor de tip „back-to-back”. Aceste împrumuturi sunt deja recunoscute ca pasive în bilanțul UE – a se vedea nota 2.11.1. Totuși, în caz de nerambursare a creditelor de tip „back-to-back” acordate în urma luării acestor împrumuturi, în temeiul articolului 14 din Regulamentul nr. 609/2014 al Consiliului, bugetul UE ar trebui să suporte costul integral al sumei nerambursate:
|
— |
împrumuturile aferente creditelor acordate în cadrul MESF sunt garantate doar de bugetul UE; |
|
— |
împrumuturile legate de SURE sunt susținute de garanții ale statelor membre în valoare de 25 de miliarde EUR (25 % din valoarea maximă a asistenței financiare de 100 de miliarde EUR). Angajamentele neutilizate se referă la acorduri de împrumut semnate în 2020 și pentru care plata este prevăzută în 2021; |
|
— |
împrumuturile aferente creditelor BDP sunt garantate doar de bugetul UE; |
|
— |
creditele AMF sunt garantate în primul rând de Fondul de garantare pentru acțiuni externe (a se vedea nota 2.4.1) și apoi de bugetul UE, precum și |
|
— |
garanțiile primite de la terți sunt primele care acoperă întreaga sumă a creditelor în curs de derulare acordate Euratom. Fondul de garantare ar urma să acopere sumele aferente împrumuturilor externe doar dacă acestea nu sunt acoperite de terții garanți. |
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În conformitate cu articolul 143 din Acordul de retragere, Regatul Unit este răspunzător față de Uniune pentru partea sa din datoriile financiare contingente legate creditele pentru asistență financiară (MESF, AMF, BDP și Euratom) aprobate/decise la data retragerii, 31 ianuarie 2020. Articolul 143 prevede că, în cazul unei cereri de executare a garanției pentru o operațiune financiară care a fost aprobată înainte de data retragerii, Regatul Unit ar urma să aibă obligații față de Uniune pentru cota sa din plățile efectuate de Uniune în cadrul operațiunilor respective, cu excepția cazului în care acest lucru ar putea fi acoperit de cota Regatului Unit din provizionarea din fondul de garantare, dacă acest lucru este relevant – a se vedea nota 4.1.1.
Datoria contingentă restantă a UE legată de împrumuturile pentru asistență financiară menționate mai sus se ridica la 53,9 miliarde EUR la data retragerii. În urma rambursărilor efectuate de la acea dată, valoarea acestor împrumuturi acoperite de garanția UE la 31 decembrie 2020 este de 53,2 miliarde EUR – cota care îi revine Regatului Unit din această sumă fiind de 6,6 miliarde EUR.
4.1.3. Garanții furnizate pentru instrumentele financiare ale UE
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Orizont 2020 |
1 860 |
1 584 |
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
579 |
684 |
|
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor |
37 |
110 |
|
Altele |
49 |
38 |
|
Total |
2 524 |
2 416 |
Așa cum se menționează la articolul 210 alineatul (1) din Regulamentul financiar (RF), cheltuielile bugetare legate de un instrument financiar și responsabilitatea financiară a Uniunii nu depășesc în niciun caz valoarea angajamentului bugetar relevant prevăzut pentru acesta, excluzând astfel pasivele contingente pentru buget. În practică, acest lucru înseamnă că respectivele pasive au o contraparte în partea de active a bilanțului sau sunt acoperite de angajamente bugetare restante, neînregistrate încă la cheltuieli. Datoriile contingente de mai sus sunt prezentate la valorile rezultate după deducerea provizioanelor financiare și a datoriilor financiare recunoscute pentru aceste instrumente – a se vedea notele 2.10 și 2.11.2.
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În ceea ce privește datoriile contingente ale UE pentru sumele aprobate până la data retragerii în legătură cu instrumentele financiare ale UE, inclusiv cele de mai sus, în cazul în care oricare dintre aceste contingențe se cristalizează, acestea ar urma să fie acoperite de la bugetul UE utilizând fonduri deținute în conturi fiduciare. Prin urmare, în principiu, nicio sumă nu va fi solicitată de Regatul Unit în afară de partea sa din RAL-ul bugetar, astfel cum se subliniază la articolul 140 din AR – a se vedea nota 2.6.1.2.
4.1.4. Cauze în instanță
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Amenzi |
2 985 |
3 128 |
|
Agricultură |
66 |
199 |
|
Coeziune |
341 |
341 |
|
Altele |
2 169 |
2 137 |
|
Total |
5 561 |
5 805 |
Amenzi
Aceste sume reprezintă, în principal, amenzi aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor în materie de concurență care au fost plătite cu titlu provizoriu de întreprinderile amendate și în cazul cărora s-a introdus o cale de atac sau nu se știe dacă se va introduce o cale de atac. Această datorie contingentă va fi păstrată până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a unei hotărâri definitive în cauza respectivă sau până la expirarea perioadei prevăzute pentru introducerea unei căi de atac. Dobânda câștigată din plățile provizorii este inclusă în rezultatul economic al exercițiului financiar în curs și, de asemenea, este contabilizată ca datorie contingentă, pentru a reflecta nesiguranța dreptului Comisiei asupra acestor sume.
În cazul în care Curtea de Justiție declară UE ca parte căzută în pretenții în oricare dintre cauzele referitoare la amenzile aplicate, sumele primite cu titlu provizoriu vor fi înapoiate întreprinderilor, fără impact asupra bugetului. Cuantumul amenzilor este recunoscut ca venit bugetar doar atunci când amenzile sunt definitive (articolul 107 din RF).
Agricultură
Acestea sunt datorii contingente față de statele membre legate de decizii de conformitate privind FEGA și dezvoltarea rurală în așteptarea pronunțării unei hotărâri de către Curtea de Justiție. Stabilirea cuantumului final al datoriei și a exercițiului financiar în care efectul căilor de atac în care s-a obținut câștig de cauză se va reflecta în buget va depinde de durata procedurii în fața Curții.
Coeziune
Acestea sunt datorii contingente față de statele membre legate de acțiuni întreprinse în cadrul politicii de coeziune, în așteptarea datei audierii în fața Curții de Justiție sau a pronunțării unei hotărâri de către Curtea de Justiție.
Alte cauze în instanță
Această rubrică se referă la acțiunile în despăgubiri introduse în prezent împotriva UE, la alte litigii și la cheltuielile de judecată estimate. Trebuie precizat faptul că, în cadrul unei acțiuni în despăgubiri introduse în temeiul articolului 340 din TFUE, reclamantul trebuie să demonstreze că instituția a încălcat în mod suficient de grav unele prevederi legale menite să confere drepturi persoanelor fizice, să prezinte daunele reale pe care le-a suferit și legătura cauzală directă dintre actul ilegal și prejudicii. Suma pentru 2020 (la fel ca în 2019) se referă în principal la o acțiune în despăgubiri împotriva Comisiei privind o decizie de interzicere a unei fuziuni; în acest caz, în absența unei estimări fiabile, suma menționată este egală cu suma pretinsă.
Obligațiile Regatului Unit care decurg din ieșirea sa din UE
În temeiul articolului 147 din AR, Regatul Unit trebuie să își plătească cota care îi revine din plățile necesare în vederea lichidării datoriilor contingente ale Uniunii care devin scadente pentru cauze referitoare la interesele financiare ale Uniunii (cu condiția ca faptele care fac obiectul respectivelor cauze să fi fost săvârșite cel târziu la 31 decembrie 2020). Excluzând sumele aferente amenzilor din tabelul de mai sus (deoarece numerarul a fost primit cu titlu provizoriu de la entitatea sancționată și nu ar trebui să fie finanțat integral de la bugetul UE sau de Regatul Unit), expunerea maximă estimată a Regatului Unit în acest caz este de 318 milioane EUR. Pentru cauzele juridice în care se consideră că este probabil ca sumele să fie plătite din bugetul UE (a se vedea nota 2.10), cota care îi revine Regatului Unit este inclusă ca parte a sumei totale datorate de Regatul Unit — a se vedea detaliile de la nota 2.6.1.2.
4.2. ACTIVE CONTINGENTE
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Garanții primite: |
|
|
|
Garanții de bună execuție |
318 |
349 |
|
Alte garanții |
8 |
16 |
|
Alte active contingente |
58 |
65 |
|
Total |
384 |
430 |
Garanțiile de bună execuție sunt solicitate pentru a se asigura faptul că beneficiarii finanțării UE își îndeplinesc obligațiile contractuale față de UE.
5. ANGAJAMENTE BUGETARE ȘI JURIDICE
Prezenta notă oferă informații cu privire la procesul bugetar și la nevoile viitoare de finanțare, și nu cu privire la pasivele existente la 31 decembrie 2020.
Cadrul financiar multianual (CFM) convenit de statele membre definește programele și stabilește plafoanele fiecărei rubrici pentru creditele de angajament și totalul creditelor de plată pe care UE trebuie să le respecte atunci când își asumă angajamente bugetare și juridice și, în cele din urmă, în limita cărora poate efectua plăți pentru o perioadă de 7 ani – a se vedea tabelul 1.1 din notele la rapoartele privind execuția bugetară.
Plafoanele CFM au fost adoptate de Consiliu (statele membre), cu aprobarea Parlamentului European, iar articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea politicii agricole comune prevede o legătură directă între plafonul anual al cheltuielilor FEGA și Regulamentul privind CFM. Parlamentul European și Consiliul au adoptat, de asemenea, actele de bază privind cheltuielile FEGA, în care sunt prevăzute cheltuielile pe stat membru pentru întreaga perioadă 2014-2020.
Angajamentele juridice corespund programelor, proiectelor, acordurilor sau contractelor semnate și care, prin urmare, sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru UE. Un angajament juridic este acțiunea prin care ordonatorul de credite creează sau stabilește o obligație (pentru UE) care determină o cheltuială (articolul 2 punctul 37 din RF).
Un angajament bugetar este asumat, în principiu, înaintea angajamentului juridic, însă în cazul anumitor programe/proiecte multianuale se procedează invers, adică angajamentele bugetare relevante sunt repartizate în tranșe anuale, de-a lungul mai multor exerciții financiare, atunci când actul de bază prevede acest lucru. De exemplu, în domeniul coeziunii, articolul 76 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) [Regulamentul (UE) nr. 1303/2013] prevede că decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie un angajament juridic în sensul Regulamentului financiar, dar că angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Alte temeiuri juridice pot conține dispoziții similare. Din acest motiv, pot exista sume pe care UE s-a angajat din punct de vedere juridic să le plătească, dar în cazul cărora nu s-a asumat încă angajamentul bugetar – a se vedea notele 5.2 și 5.3 de mai jos.
Dacă s-a asumat angajamentul bugetar, însă nu s-au efectuat plățile ulterioare, valoarea angajamentelor restante se numește „reste à liquider” (RAL). Poate fi vorba despre programe sau proiecte, adesea multianuale, care au fost semnate și pentru care plățile se vor efectua doar în următoarele exerciții financiare. Acestea reprezintă obligații de plată pentru exercițiile financiare următoare. Dat fiind faptul că situațiile financiare sunt întocmite pe baza contabilității de angajamente, în timp ce rapoartele privind execuția bugetară sunt întocmite pe bază de numerar, o parte din cuantumul total al sumelor neplătite (RAL) a fost deja înregistrată la cheltuieli și este recunoscută ca datorie în bilanț (a se vedea notele 2.12 și 2.13). Calculul acestor cheltuieli se efectuează pe baza cererilor de decont/facturilor primite sau a estimării privind punerea în aplicare a unui program sau a unui proiect în cazul în care UE nu i s-a notificat încă niciun decont până la data de raportare – a se vedea nota 5.1 de mai jos. După efectuarea plăților aferente RAL, pasivul din bilanț este derecunoscut. Partea din RAL care nu a fost încă înregistrată la cheltuieli nu este inclusă la pasive, ci este prezentată mai jos.
Prin urmare, cifrele de mai jos prezintă situația, de la 31 decembrie 2020, privind sumele pe care UE s-a angajat să le plătească pe baza îndeplinirii acordurilor contractuale și care, prin urmare, urmează să fie finanțate din bugetele viitoare ale UE.
|
milioane EUR |
|||
|
|
Notă |
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Angajamente bugetare restante, neînregistrate încă la cheltuieli |
5.1 |
249 309 |
249 686 |
|
Angajamente juridice care intră sub incidența gestiunii partajate în temeiul CFM actual care nu au fost încă puse în aplicare |
5.2 |
— |
72 832 |
|
Angajamente juridice semnificative în alte domenii |
5.3 |
14 481 |
13 941 |
|
Total |
|
263 790 |
336 459 |
5.1. ANGAJAMENTE BUGETARE RESTANTE, NEÎNREGISTRATE ÎNCĂ LA CHELTUIELI
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Angajamente bugetare restante, neînregistrate încă la cheltuieli |
249 309 |
249 686 |
Suma prezentată mai sus este RAL-ul bugetar („reste à liquider”) de 303 197 de milioane EUR (a se vedea tabelul 4.4 din notele la rapoartele privind execuția bugetară), din care s-au dedus sumele aferente care au fost incluse ca pasive în bilanț și ca cheltuieli în contul de profit și pierdere. RAL-ul bugetar este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu s-au făcut încă plăți și/sau dezangajări. Așa cum s-a explicat mai sus, acest lucru este consecința normală a existenței programelor multianuale.
Trebuie precizat faptul că la 31 decembrie 2020 avansul de prefinanțare restant avea o valoare totală de 62,7 de miliarde EUR – a se vedea nota 2.5. Această sumă reprezintă angajamentele bugetare care au fost plătite, reducând RAL-ul, însă sumele plătite sunt considerate în continuare ca aparținând UE, și nu beneficiarului, până la îndeplinirea obligațiilor contractuale relevante. Prin urmare, la fel ca RAL-ul prezentat mai sus, acestea nu au fost încă înregistrate la cheltuieli.
5.2. ANGAJAMENTE JURIDICE CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA GESTIUNII PARTAJATE ÎN TEMEIUL CFM ACTUAL CARE NU AU FOST ÎNCĂ PUSE ÎN APLICARE
|
milioane EUR |
||||
|
Fonduri |
Cadrul financiar 2014-2020 (A) |
Angajamente juridice conform celei mai recente decizii a Comisiei (B) |
Angajamente bugetare, inclusiv dezangajări (C) |
Angajamente juridice care nu au fost încă puse în aplicare (B-C) |
|
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune |
261 889 |
261 690 |
261 690 |
— |
|
Fondul social european |
93 642 |
93 498 |
93 498 |
0 |
|
Instrumentul european de vecinătate și parteneriat |
— |
— |
— |
— |
|
Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane |
3 814 |
3 813 |
3 813 |
— |
|
RUBRICA 1B: FONDURILE POLITICII DE COEZIUNE |
359 345 |
359 000 |
359 000 |
0 |
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (*2) |
126 909 |
100 063 |
100 063 |
(0) |
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime |
5 749 |
5 655 |
5 655 |
— |
|
RUBRICA 2: RESURSE NATURALE |
132 658 |
105 718 |
105 718 |
(0) |
|
Fondul pentru azil și migrație |
4 576 |
4 576 |
4 576 |
(0) |
|
Fondul pentru securitate internă |
3 172 |
3 172 |
3 172 |
(0) |
|
RUBRICA 3: SECURITATE ȘI CETĂȚENIE |
7 747 |
7 747 |
7 747 |
(0) |
|
Total |
499 750 |
472 466 |
472 466 |
0 |
Acestea sunt obligații juridice pe care UE s-a angajat să le plătească la momentul adoptării programelor operaționale legate de gestiunea partajată. Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 din RF și, odată notificată statului membru în cauză, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menționat.
Articolul 76 din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) prevede:
„Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Angajamentele bugetare care corespund rezervei de performanță pentru fiecare program se realizează separat, din restul fondurilor alocate programului.”
Tabelul de mai sus oferă o imagine de ansamblu asupra angajamentelor juridice și bugetare aferente rubricilor 1B, 2 și 3 din CFM pentru perioada 2014-2020. Tabelul menționează mai întâi sumele totale ale CFM votate pentru perioada în cauză (coloana A). Coloana B prezintă angajamentele juridice încheiate de UE la încheierea exercițiului financiar, iar coloana C prezintă angajamentele bugetare asumate deja pentru a acoperi aceste angajamente juridice. La sfârșitul exercițiului 2020, angajamentele juridice sunt acoperite în întregime de angajamente bugetare.
5.3. ANGAJAMENTE JURIDICE SEMNIFICATIVE ÎN ALTE DOMENII
|
milioane EUR |
||
|
|
31.12.2020 |
31.12.2019 |
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
4 140 |
7 680 |
|
ITER |
6 837 |
1 676 |
|
Copernicus |
— |
601 |
|
Galileo |
— |
438 |
|
Acorduri de pescuit |
172 |
223 |
|
Angajamente privind leasinguri operaționale |
2 547 |
2 535 |
|
Alte angajamente contractuale |
785 |
788 |
|
Total |
14 481 |
13 941 |
Aceste cuantumuri reflectă angajamentele juridice pe termen lung care nu erau acoperite de credite de angajament înscrise în buget la încheierea exercițiului financiar. Aceste obligații cu forță juridică vor fi înscrise în buget în tranșe anuale în exercițiile financiare viitoare și vor fi plătite.
Anumite programe importante (a se vedea mai jos) pot fi puse în aplicare în tranșe anuale, conform articolului 112 alineatul (2) din RF. Astfel, UE poată să își asume angajamente juridice (să semneze acorduri de grant, acorduri de delegare și contracte de achiziții publice) care depășesc cuantumul creditelor de angajament disponibile pentru un anumit exercițiu financiar. Prin urmare, o parte substanțială a alocării globale pentru actualul CFM poate fi deja angajată. Acest lucru este valabil în special pentru programele prezentate mai jos:
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE)
MIE acordă asistență financiară rețelelor transeuropene, în vederea sprijinirii proiectelor de interes comun în sectoarele infrastructurilor de transport, telecomunicațiilor și energiei. Angajamentele juridice aferente programului MIE acoperă o perioadă de execuție cuprinsă între 2014 și 2024 pentru componenta MIE – Transporturi și până la 31.12.2025 pentru componenta MIE – Energie. Temeiul juridic al acestor angajamente este Regulamentul (UE) 2013/1316 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010, care prevede, la articolul 19, utilizarea tranșelor anuale.
ITER – Reactorul termonuclear experimental internațional
Aceste angajamente vizează acoperirea unor nevoi viitoare de finanțare aferente instalațiilor ITER până în 2027. Contribuția UE (Euratom) la organizația internațională ITER este furnizată prin intermediul agenției „Fusion for Energy”, care include, de asemenea, contribuțiile din partea statelor membre și a Elveției. Creșterea considerabilă de la an la an a angajamentelor reflectă finanțarea prospectivă în temeiul CFM 2021-2027 stabilită de Decizia (Euratom) 2021/281 a Consiliului (28) din 22 februarie 2021 de modificare a Deciziei 198/2007/Euratom de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, care autorizează utilizarea tranșelor anuale. ITER a fost înființat pentru a gestiona instalațiile ITER și a încuraja exploatarea acestora, pentru a promova înțelegerea și acceptarea de către public a energiei de fuziune și pentru a întreprinde orice alte activități necesare în vederea îndeplinirii scopului său. La ITER participă UE, China, India, Rusia, Coreea de Sud, Japonia și SUA.
Copernicus
Copernicus este programul european de observare a Pământului – a se vedea, de asemenea, nota 2.2. Aceste angajamente sunt contractate pentru perioada anterioară anului 2020. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (29), Comisia a semnat acorduri de delegare cu Agenția Spațială Europeană (ESA), cu EUMETSAT, cu Mercator și cu Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu. Articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 377/2014 autorizează utilizarea tranșelor anuale.
La 31 decembrie 2020, toate angajamentele juridice fuseseră acoperite integral de angajamente bugetare.
Galileo
Acestea sunt sume angajate pentru programul Galileo de dezvoltare a unui sistem european global de navigație prin satelit – a se vedea, de asemenea, nota 2.2. Aceste angajamente sunt contractate pentru perioada anterioară anului 2020. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (30), Comisia a semnat un acord de delegare cu ESA. Articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 autorizează utilizarea tranșelor anuale.
La 31 decembrie 2020, toate angajamentele juridice fuseseră acoperite integral de angajamente bugetare.
Acorduri de pescuit
Acestea sunt angajamente încheiate cu țări terțe pentru desfășurarea de operațiuni în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit până în 2026. Aceste angajamente sunt contractate pe baza unor decizii ale Consiliului pentru fiecare țară terță [de exemplu, Acordul dintre UE și Republica Seychelles și Protocolul de punere în aplicare a acordului (31)] și sunt considerate tratate internaționale specifice care implică drepturi și obligații multianuale.
Angajamente privind leasinguri operaționale
Sumele minime angajate care trebuie să fie plătite conform contractelor subiacente până la scadența acestor contracte de leasing sunt următoarele:
|
milioane EUR |
||||
|
|
Plăți minime de leasing |
|||
|
|
< 1 an |
1 – 5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
Clădiri |
407 |
993 |
1 088 |
2 488 |
|
Echipamente informatice și alte echipamente |
15 |
35 |
10 |
60 |
|
Total |
422 |
1 028 |
1 098 |
2 547 |
În martie 2019, în contextul notificării de către Regatul Unit a intenției sale de a se retrage din UE și ca urmare a Regulamentului (UE) 2018/1718 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente (32), sediul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) a fost mutat de la Londra la Amsterdam. La 2 iulie 2019, agenția a ajuns la un acord cu proprietarul și, de atunci, a subînchiriat localurile sale unui subchiriaș în condiții conforme cu cele ale contractului principal de închiriere, inclusiv clauza de subînchiriere care curge până la expirarea contractului principal de închiriere al EMA în iunie 2039.
Sumele prezentate în tabelul de mai sus includ 378 milioane EUR care sunt încă datorate în temeiul contractului principal de închiriere. Se preconizează că subchiriașul va primi aceeași sumă în baza subcontractului de închiriere irevocabil.
Alte angajamente contractuale
Sumele prezentate în acest tabel reprezintă sumele angajate care trebuie să fie plătite pe durata contractelor. Cea mai semnificativă sumă prezentată în cadrul acestui tabel este cea aferentă contractului Comisiei pentru lucrări de construcție (JMO2) în Luxemburg (354 de milioane EUR).
6. GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR
Următoarele informații prezentate în legătură cu gestionarea riscului financiar al UE se referă la:
|
— |
activitățile de luare de împrumuturi și de creditare pentru asistență financiară efectuate de Comisie prin MESF, BDP, AMF, SURE și acțiuni ale Euratom; |
|
— |
operațiunile de trezorerie efectuate de Comisie pentru executarea bugetului UE, inclusiv încasarea amenzilor; |
|
— |
activele deținute în fonduri pentru garanțiile bugetare: Fondul de garantare pentru acțiuni externe, fondul de garantare al FEIS și Fondul de garantare FEDD; precum și |
|
— |
instrumentele financiare finanțate din bugetul UE. |
6.1. TIPURI DE RISCURI
Riscul de piață este riscul ca valoarea justă sau fluxurile viitoare de numerar ale unui instrument financiar să fluctueze din cauza variațiilor prețurilor pe piață. Riscul de piață include nu doar potențialele pierderi, ci și potențialele câștiguri. Acesta cuprinde riscul valutar, riscul de rată a dobânzii și alte riscuri de preț (UE nu este expusă altor riscuri de preț semnificative).
|
— |
Riscul valutar este riscul ca valoarea operațiunilor UE sau a investițiilor acesteia să fie afectată de modificările ratelor de schimb valutar. Acest risc rezultă în urma modificării prețului unei monede în raport cu alta. |
|
— |
Riscul de rată a dobânzii reprezintă posibilitatea unei reduceri a valorii unui titlu de valoare, în special a unei obligațiuni, care rezultă dintr-o majorare a ratelor dobânzii. În general, creșterea ratelor dobânzii va conduce la scăderea prețurilor ratelor fixe ale obligațiunilor și viceversa. |
Riscul de credit este riscul de pierdere care rezultă ca urmare a neplății de către un debitor/o entitate care se împrumută a unui credit care i-a fost acordat sau a unei alte linii de credit (fie principalul, fie dobânda, fie ambele) sau ca urmare a unei alte neîndepliniri a unei obligații contractuale. Printre situațiile de neîndeplinire a obligațiilor se numără întârzierea rambursărilor, eșalonarea rambursărilor debitorilor și falimentul.
Riscul de lichiditate este riscul care apare în urma dificultății de a vinde un activ, de exemplu, riscul ca un anumit titlu de valoare sau activ să nu poată fi tranzacționat suficient de repede pe piață pentru a se împiedica producerea unei pierderi sau pentru a se îndeplini o obligație.
6.2. POLITICI ÎN MATERIE DE GESTIONARE A RISCURILOR
Evaluarea instrumentelor financiare
Următoarele clase de active financiare și datorii financiare nu sunt evaluate la valoarea justă: numerarul și echivalentele de numerar, creditele, creanțele din tranzacții de schimb și sumele recuperabile din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb, împrumuturile și alte datorii financiare evaluate la costul amortizat. Valoarea contabilă a acestor active financiare și datorii financiare este considerată ca fiind o aproximare rezonabilă a valorii lor juste.
Activitățile de luare de împrumuturi și de creditare pentru asistență financiară
Tranzacțiile de luare de împrumuturi și de creditare sunt efectuate de către UE în conformitate cu regulamentele aplicabile ale Consiliului, cu deciziile aplicabile ale Consiliului și ale Parlamentului European și cu orientările interne, dacă există astfel de orientări. S-au elaborat manuale care descriu procedurile aplicabile în domenii specifice, cum ar fi împrumuturile și creditele, și care sunt utilizate de unitățile operaționale relevante. Operațiunile de creditare sunt finanțate prin împrumuturi de tip „back-to-back”, negenerând astfel rate ale dobânzii sau poziții valutare deschise.
Trezorerie
Normele și principiile de gestionare a operațiunilor de trezorerie ale Comisiei sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului (5)] și în Regulamentul financiar.
Se aplică următoarele principii generale, care rezultă din regulamentele menționate mai sus:
|
— |
Resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la banca centrală națională. Comisia poate să efectueze retrageri din aceste conturi numai pentru a-și acoperi necesarul de numerar. |
|
— |
Resursele proprii sunt plătite de către statele membre în moneda lor națională, în timp ce, în general, plățile Comisiei sunt denominate în EUR. |
|
— |
Conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea facilități de descoperire de cont. Această restricție nu se aplică în ceea ce privește conturile de resurse proprii ale Comisiei în cazul nerespectării obligațiilor de plată aferente creditelor contractate sau garantate în temeiul regulamentelor și deciziilor Consiliului UE și, în anumite condiții, în cazul în care necesarul de lichidități depășește numerarul din conturile respective. |
|
— |
Fondurile deținute în conturi denominate în alte monede decât EUR fie sunt folosite pentru plăți în aceleași monede, fie sunt convertite periodic în EUR. |
Pe lângă conturile de resurse proprii, Comisia a deschis alte conturi la bănci centrale sau comerciale pentru a executa plăți și a face încasări, altele decât contribuțiile statelor membre la buget.
Operațiunile de trezorerie și de plată au un grad ridicat de automatizare și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice pentru garantarea securității sistemelor și pentru asigurarea separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu principiile de audit.
Un set de orientări și de proceduri scrise reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată ale Comisiei, scopul acestora fiind limitarea riscurilor operaționale și financiare și asigurarea unui nivel adecvat de control. Acestea acoperă diferite domenii de operare (de exemplu: executarea plăților și gestionarea numerarului, previzionarea fluxului de numerar, continuitatea operațiunilor etc.), iar respectarea orientărilor și a procedurilor este verificată cu regularitate.
Amenzi
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: depozite
Sumele primite înainte de 2010 rămân în conturi bancare la băncile selecționate în mod expres pentru depunerea amenzilor încasate cu titlu provizoriu. Selecția băncilor se efectuează în conformitate cu procedurile de licitație definite în Regulamentul financiar. Plasarea de fonduri la anumite bănci este reglementată de politica internă de gestionare a riscurilor, care definește cerințele de rating al creditului și cuantumul fondurilor care ar putea fi plasate proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei contrapărți. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu politicile și procedurile interne este verificată cu regularitate.
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: portofoliul BUFI
Începând cu 2010, sumele aferente amenzilor aplicate și încasate cu titlu provizoriu sunt investite într-un portofoliu special creat, denumit BUFI. Principalele obiective ale portofoliului sunt reducerea riscurilor aferente piețelor financiare și egalitatea de tratament a tuturor entităților, aplicând valorii nominale a amenzilor un randament garantat calculat pe aceeași bază. Cu toate acestea, randamentul garantat aplicat entităților amendate înainte de intrarea în vigoare a noului Regulament financiar în august 2018 este plafonat la zero. Gestionarea activelor pentru amenzile încasate cu titlu provizoriu este efectuată de către Comisie în conformitate cu orientările interne privind gestionarea activelor. S-au elaborat manuale care descriu procedurile aplicabile în domenii specifice, cum ar fi gestionarea trezoreriei, și care sunt utilizate de unitățile operaționale relevante. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările și procedurile interne este verificată cu regularitate.
Activitățile de gestionare a activelor vizează investirea amenzilor plătite Comisiei cu titlu provizoriu, astfel încât:
|
— |
să se asigure faptul că fondurile sunt ușor disponibile în caz de necesitate și, totodată, |
|
— |
asigurarea obținerii unei rentabilități care, în circumstanțe normale, corespunde, în medie, rentabilității de referință a BUFI minus costurile suportate, păstrându-se totodată valoarea nominală a amenzilor. |
În esență, investițiile se limitează la următoarele categorii: depozite la termen la băncile centrale ale statelor membre, la agențiile datoriilor suverane, la băncile deținute în totalitate de stat sau garantate de acesta sau la instituții supranaționale și obligațiuni, bonuri și certificate de depozit emise de entități suverane sau de instituții supranaționale.
Garanții financiare
Sume semnificative reprezentând garanții emise de instituții financiare sunt deținute de Comisie în legătură cu amenzile pe care aceasta le aplică întreprinderilor care încalcă normele UE în materie de concurență – a se vedea nota 2.6.1.3. Aceste garanții sunt furnizate de întreprinderile amendate ca o alternativă la efectuarea plăților provizorii. Garanțiile sunt gestionate în conformitate cu politica internă de gestionare a riscurilor. Riscurile financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu politicile și procedurile interne este verificată cu regularitate.
Fondurile de garantare
Comisia oferă din ce în ce mai mult garanții financiare instituțiilor financiare ca mijloc de execuție eficientă a bugetului, sprijinind astfel beneficiarii datorită efectului de pârghie. Această utilizare a bugetului UE vizează să maximizeze impactul fondurilor disponibile. Comisia a instituit fonduri de garantare pentru a acoperi garanțiile bugetare acordate, cu scopul de a oferi o rezervă de lichidități împotriva pierderilor potențiale rezultate din operațiunile garantate. Principalele fonduri de garantare la sfârșitul exercițiului sunt Fondul de garantare pentru acțiuni externe, fondul de garantare al FEIS și Fondul de garantare FEDD.
Fondul de garantare pentru acțiuni externe
Normele și principiile de gestionare a activelor Fondului de garantare sunt prevăzute în Convenția dintre Comisie și BEI din 25 noiembrie 1994 și în amendamentele sale ulterioare. Fondul de garantare efectuează operațiuni denominate doar în euro. Activele sunt gestionate pe baza normelor tradiționale de prudență folosite pentru activitățile financiare. Trebuie să se acorde o atenție specială reducerii riscurilor și asigurării faptului că activele gestionate pot fi vândute sau transferate fără întârzieri semnificative, ținând seama de angajamentele acoperite.
Fondul de garantare al FEIS
Fondul de garantare al FEIS a fost instituit prin Regulamentul FEIS – a se vedea nota 2.4.1. Normele și principiile de gestionare a activelor fondului sunt prevăzute în Decizia C(2016) 165 a Comisiei din 21 ianuarie 2016. Fondul este gestionat de Comisie, care este autorizată să investească activele fondului de garantare al FEIS pe piețele financiare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, pe baza unor norme prudențiale corespunzătoare. Activele gestionate trebuie să furnizeze suficientă lichiditate pentru a acoperi posibilele cereri de executare a garanției, urmărindu-se în același timp optimizarea nivelului de randament și de risc într-un mod care să fie compatibil cu menținerea unui grad ridicat de securitate și stabilitate.
Fondul de garantare FEDD
Fondul de garantare FEDD a fost instituit în temeiul Regulamentului privind FEDD – a se vedea nota 2.4.1. Activele Fondului de garantare FEDD sunt gestionate de Comisie în conformitate cu orientările interne și cu orientările privind gestionarea activelor care sunt prevăzute în anexa 1 la Decizia C(2017) 7693 a Comisiei din 22 noiembrie 2017. Comisia este autorizată să investească activele Fondului de garantare FEDD pe piețele financiare, pe baza principiului bunei gestiuni financiare și a normelor prudențiale corespunzătoare. Activele sunt gestionate astfel încât să furnizeze suficientă lichiditate pentru a acoperi posibilele cereri de executare a garanției, urmărindu-se în același timp optimizarea nivelului de randament și de risc într-un mod care să fie compatibil cu menținerea unui grad ridicat de securitate și stabilitate.
Programele instrumentelor financiare
Execuția bugetului UE s-a bazat de mulți ani pe utilizarea programelor instrumentelor financiare. Pentru mai multe informații cu privire la sumele vizate, a se vedea nota 2.4.1.
Majoritatea instrumentelor financiare au în comun faptul că execuția este delegată fie Grupului BEI (inclusiv FEI), fie altor instituții financiare, pe baza unui acord între Comisie și respectiva instituție financiară. Acordurile semnate cu aceste instituții financiare includ condiții și obligații stricte în ceea ce privește intermediarii, pentru a se asigura faptul că banii UE sunt bine gestionați și utilizarea lor este raportată în mod corespunzător. Odată ce s-a angajat o contribuție financiară la unul dintre instrumente, fondurile sunt transferate într-un cont bancar special creat deschis la instituția financiară în nume propriu, dar destinat Comisiei (adică un cont fiduciar). În funcție de instrumentul în cauză, instituția financiară poate utiliza fondurile din acest cont fiduciar pentru a acorda credite, pentru a emite instrumente de datorie, pentru a investi în instrumente de capital sau pentru a acoperi cererile de executare a garanției. Ca regulă generală, veniturile din instrumente financiare trebuie rambursate la bugetul UE.
Riscul aferent acestor instrumente financiare este limitat la un plafon, definit în acordurile subiacente, care corespunde sumei prevăzute în buget pentru respectivul instrument. Întrucât Comisia suportă adesea „prima pierdere” și instrumentele sunt menite să finanțeze beneficiari care prezintă un grad mai ridicat de risc (care întâmpină dificultăți în obținerea de finanțare de la creditori comerciali), este, prin urmare, probabil ca bugetul UE să suporte unele pierderi.
6.3. RISCUL VALUTAR
Expunerea instrumentelor financiare ale UE la riscul valutar la încheierea exercițiului financiar – poziție netă
|
milioane EUR |
|||||||
|
|
31.12.2020 |
||||||
|
USD |
GPB |
DKK |
SEK |
EUR |
Altele |
Total |
|
|
Active financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Active financiare disponibile pentru vânzare |
593 |
42 |
15 |
14 |
18 904 |
20 |
19 587 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
(417) |
— |
— |
— |
616 |
— |
199 |
|
Credite (6) |
21 |
40 |
— |
— |
46 |
9 |
116 |
|
Creanțe și sume recuperabile |
22 |
1 208 |
116 |
176 |
72 233 |
738 |
74 493 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
115 |
64 |
178 |
367 |
14 429 |
1 589 |
16 742 |
|
|
334 |
1 353 |
310 |
557 |
106 228 |
2 356 |
111 137 |
|
Datorii financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
— |
— |
— |
— |
(1) |
(4) |
(4) |
|
Datorii |
(3) |
(0) |
(19) |
(1) |
(32 366 ) |
(19) |
(32 408 ) |
|
|
(3) |
(0) |
(19) |
(1) |
(32 367 ) |
(22) |
(32 412 ) |
|
Total |
331 |
1 353 |
291 |
556 |
73 861 |
2 333 |
78 725 |
|
milioane EUR |
|||||||
|
|
31.12.2019 |
||||||
|
USD |
GBP |
DKK |
SEK |
EUR |
Altele |
Total |
|
|
Active financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Active financiare disponibile pentru vânzare |
577 |
62 |
17 |
9 |
17 723 |
21 |
18 407 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
(393) |
— |
— |
— |
529 |
— |
137 |
|
Credite (7) |
17 |
32 |
— |
— |
65 |
7 |
121 |
|
Creanțe și sume recuperabile |
30 |
804 |
62 |
93 |
22 751 |
233 |
23 974 |
|
Numerar și echivalente de numerar |
100 |
311 |
319 |
432 |
16 910 |
1 673 |
19 745 |
|
|
332 |
1 209 |
398 |
533 |
57 979 |
1 934 |
62 384 |
|
Datorii financiare |
|
|
|
|
|
|
|
|
Datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
(0) |
— |
— |
— |
(10) |
(2) |
(12) |
|
Datorii |
(5) |
(1) |
(0) |
(1) |
(27 200 ) |
(33) |
(27 241 ) |
|
|
(5) |
(1) |
(0) |
(1) |
(27 211 ) |
(35) |
(27 254 ) |
|
Total |
326 |
1 208 |
398 |
532 |
30 768 |
1 898 |
35 130 |
Dacă euro s-ar aprecia cu 10 % în raport cu celelalte monede, impactul ar fi următorul:
|
milioane EUR |
||||
|
|
Rezultatul economic |
|||
|
USD |
GBP |
DKK |
SEK |
|
|
2020 |
(13) |
(119) |
(27) |
(49) |
|
2019 |
(14) |
(104) |
(35) |
(48) |
|
milioane EUR |
||||
|
|
Active nete |
|||
|
USD |
GBP |
DKK |
SEK |
|
|
2020 |
(17) |
(4) |
(1) |
(1) |
|
2019 |
(17) |
(6) |
(2) |
(1) |
Dacă euro s-ar deprecia cu 10 % în raport cu celelalte valute, impactul ar fi următorul:
|
milioane EUR |
||||
|
|
Rezultatul economic |
|||
|
USD |
GBP |
DKK |
SEK |
|
|
2020 |
16 |
146 |
33 |
60 |
|
2019 |
17 |
127 |
42 |
58 |
|
milioane EUR |
||||
|
|
Active nete |
|||
|
USD |
GBP |
DKK |
SEK |
|
|
2020 |
21 |
5 |
2 |
2 |
|
2019 |
20 |
7 |
2 |
1 |
Activitățile de luare de împrumuturi și de creditare pentru asistență financiară
Majoritatea activelor financiare și a datoriilor financiare sunt exprimate în prezent doar în EUR, deci, în aceste cazuri, pentru UE nu există niciun risc valutar.
Trezorerie
Resursele proprii plătite de statele membre în alte monede decât EUR sunt păstrate în conturile de resurse proprii, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului]. Acestea sunt convertite în EUR atunci când sunt necesare pentru executarea plăților. Procedurile aplicate pentru gestionarea acestor fonduri sunt prevăzute în regulamentul menționat anterior. Într-un număr limitat de cazuri, aceste fonduri sunt utilizate direct pentru a se executa plăți în aceleași monede.
O serie de conturi în monede ale statelor membre ale UE, altele decât EUR, precum și în USD și CHF sunt deținute de Comisie la bănci comerciale, pentru a executa plăți denominate în aceste monede. Aceste conturi sunt alimentate în funcție de valoarea plăților care trebuie să fie executate, prin urmare soldurile lor nu constituie o expunere la riscul valutar.
Atunci când se primesc încasări diverse (altele decât resursele proprii) în alte monede decât EUR, acestea sunt transferate în conturile Comisiei în moneda respectivă, dacă sumele respective sunt necesare pentru a acoperi execuția plăților, sau sunt convertite în EUR și transferate în conturile deținute în EUR. Conturile de avans în alte monede decât EUR sunt alimentate în funcție de estimările privind plățile locale pe termen scurt care trebuie să fie efectuate în monedele respective. Soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelul prevăzut.
Amenzi
Toate amenzile sunt impuse, plătite sau acoperite cu titlu provizoriu în EUR și, prin urmare, nu prezintă niciun risc valutar.
Fondurile de garantare
Fondul de garantare pentru acțiuni externe
Activele financiare ale acestui fond sunt în EUR, prin urmare nu există niciun risc valutar. Operațiunile creditelor subrogate UE care rezultă din cererile de mobilizare a fondului în urma nerespectării obligațiilor de plată de către beneficiarul unui credit se efectuează în moneda lor inițială și, prin urmare, expun UE la un risc valutar. Nu există activități care să compenseze variațiile valutare (activități de acoperire a riscului – „hedging”) din cauza incertitudinilor legate de calendarul de rambursare a creditelor.
Fondul de garantare al FEIS
În prezent, operațiunile fondului de garantare al FEIS se efectuează atât în EUR, cât și în USD. Riscul valutar este gestionat prin încheierea de contracte derivate (contracte de tip forward pe cursul de schimb) care acoperă împotriva riscurilor valoarea de piață a portofoliului de investiții în USD. Limita expunerii maxime neacoperite la riscul de schimb este stabilită la 1 % din valoarea totală a portofoliului, în limita valorii de referință și a alocărilor destinate strategiei anuale. Prin urmare, creșterea sau scăderea valorii de piață a investițiilor în USD peste sau sub limita de 1 % ar declanșa o tranzacție de reechilibrare (un nou contract la termen de tip forward în același sens sau în sens opus), poziția acoperită împotriva riscurilor fiind ajustată sau inversată în consecință. Reajustarea acoperirii împotriva riscurilor poate fi determinată și de evoluția cursului de schimb EUR/USD.
Operațiunile creditelor subrogate UE care rezultă din cererile de mobilizare a fondului în urma nerespectării obligațiilor de plată de către beneficiarul unui credit – a se vedea nota 2.4.3.2 – se efectuează în moneda lor inițială și, prin urmare, expun UE la un risc valutar. Pentru creditele subrogate, nu există activități care să compenseze variațiile valutare (activități de acoperire a riscului – „hedging”) din cauza incertitudinilor legate de calendarul de rambursare a creditelor.
Fondul de garantare FEDD
În prezent, operațiunile fondului de garantare FEDD se efectuează exclusiv în EUR, însă orientările privind gestionarea activelor pentru Fondul de garantare FEDD prevăd posibilitatea de a investi în anumite active care nu sunt denominate în EUR.
6.4. RISCUL DE RATĂ A DOBÂNZII
Tabelul de mai jos prezintă senzitivitatea la rata dobânzii a activelor financiare disponibile pentru vânzare, presupunând o posibilă variație a ratei dobânzii de +/- 100 de puncte de bază (1 %).
|
milioane EUR |
||
|
|
Creșterea (+) / reducerea (-) în puncte de bază |
Efectul asupra activelor nete |
|
2020: Active financiare disponibile pentru vânzare |
+100 |
(479) |
|
-100 |
513 |
|
|
2019: Active financiare disponibile pentru vânzare |
+100 |
(447) |
|
-100 |
483 |
|
Sensibilitatea la variațiile ratei dobânzii ale unui anumit portofoliu de instrumente ale pieței monetare și de obligațiuni crește odată cu durata acestuia. Durata principalelor portofolii de active gestionate de Comisie este prezentată mai jos.
Activitățile de luare de împrumuturi și de creditare pentru asistență financiară
Dată fiind natura activităților sale de luare de împrumuturi și de creditare, UE are numeroase active și pasive purtătoare de dobânzi. Cu toate acestea, nu există niciun risc de rată a dobânzii, deoarece împrumuturile sunt compensate prin credite echivalente din punctul de vedere al termenelor și condițiilor („back-to-back”).
Trezorerie
Trezoreria Comisiei nu contractează împrumuturi; în consecință, aceasta nu este expusă riscului de rată a dobânzii. Cu toate acestea, pentru soldurile deținute în diferite conturi bancare se calculează dobândă. De aceea, Comisia a instituit măsuri prin care să se asigure că dobânda câștigată în conturile sale bancare reflectă cu regularitate ratele dobânzii de pe piață, precum și fluctuațiile posibile ale acestora.
Conturile deschise la trezoreriile statelor membre pentru încasările din resurse proprii nu sunt purtătoare de dobândă și sunt scutite de comisioane. Conturile deținute la băncile centrale naționale (resurse proprii și de alt tip) pot fi remunerate la cursurile oficiale aplicate de fiecare instituție. Având în vedere că este posibil ca în prezent unele dintre remunerațiile aplicate acestor conturi să fie negative, s-au instituit proceduri de gestionare a numerarului pentru a minimiza soldurile păstrate în respectivele conturi. Conturile de resurse proprii sunt protejate împotriva oricărui impact al ratelor negative ale dobânzii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului].
La soldurile de la sfârșitul zilei aferente conturilor deschise la bănci comerciale se aplică zilnic o dobândă. Aceasta are la bază ratele variabile de pe piață cărora li se aplică o marjă contractuală (pozitivă sau negativă). În general, ratele aplicate de băncile comerciale sunt limitate la zero pentru soldurile din exploatare în limita unui anumit plafon.
Amenzi
Amenzile încasate cu titlu provizoriu sunt investite într-un portofoliu de instrumente ale pieței monetare și de obligațiuni pe termen lung, cu o durată medie a portofoliului de 2,24 ani.
Fondurile de garantare
Fondul de garantare pentru acțiuni externe
Bugetul provizionat în Fondul de garantare este investit într-un portofoliu de instrumente ale pieței monetare și de obligațiuni pe termen lung cu o durată medie totală a portofoliului de 3,04 ani.
Fondul de garantare al FEIS
Bugetul provizionat în fondul de garantare al FEIS este investit într-un portofoliu de instrumente ale pieței monetare și de obligațiuni pe termen lung cu o durată medie totală a portofoliului de 3,19 ani.
Fondul de garantare FEDD
Bugetul provizionat în Fondul de garantare FEDD este investit într-un portofoliu de instrumente ale pieței monetare și de obligațiuni pe termen lung cu o durată medie totală a portofoliului de 2,41 ani.
6.5. RISCUL DE CREDIT
Sumele care reprezintă expunerea UE la riscul de credit la încheierea perioadei de raportare sunt valorile contabile ale instrumentelor financiare, astfel cum au fost prezentate în nota 2.
Analiza vechimii activelor financiare care nu sunt depreciate
|
milioane EUR |
|||||
|
|
Total |
Nici restante, nici depreciate |
Restante, dar nedepreciate |
||
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
|||
|
Credite |
93 309 |
93 308 |
0 |
— |
— |
|
Creanțe și sume recuperabile |
74 493 |
59 702 |
505 |
14 030 |
257 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
199 |
199 |
— |
— |
— |
|
Total la 31.12.2020 |
168 001 |
153 209 |
505 |
14 030 |
257 |
|
Credite |
52 684 |
52 683 |
1 |
— |
— |
|
Creanțe și sume recuperabile |
23 974 |
9 410 |
2 726 |
11 543 |
295 |
|
Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit |
137 |
137 |
— |
— |
— |
|
Total la 31.12.2019 |
76 795 |
62 231 |
2 727 |
11 543 |
295 |
La 10 iulie 2020, Comisia a luat decizia de a modifica dispozițiile sale interne privind recuperarea creanțelor pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19 asupra debitorilor Comisiei. Decizia a prelungit temporar termenele de plată pentru noile datorii și a prevăzut posibilitatea acordării unui termen suplimentar pentru plata acelor datorii care erau în așteptare la momentul respectiv.
Creanțele și sumele recuperabile care au trecut de data scadenței, dar care nu sunt depreciate includ sumele recuperabile aferente amenzilor în materie de concurență în valoare de 11 295 de milioane EUR (132 de milioane EUR au devenit scadente într-o perioadă mai mică de 1 an, 10 931 milioane EUR — între 1 și 5 ani și 231 milioane EUR au fost scadente de peste 5 ani). Acestea sunt acoperite în mare măsură de garanții bancare, ceea ce face ca expunerea Comisiei la riscul de credit să fie scăzută. Aceste garanții sunt furnizate de întreprinderile amendate ca o alternativă la efectuarea plăților provizorii. În plus, primele două categorii de creanțe și sume recuperabile conțin creanțe în valoare de 1,2 miliarde EUR și sume recuperabile în valoare de 2,1 miliarde EUR care se referă la cazul de încălcare menționat la nota 2.6.1.1.
Calitatea creditului activelor financiare care nu sunt nici restante, nici depreciate
|
milioane EUR |
||||||
|
|
31.12.2020 |
|||||
|
AFDV (8) |
AVJED (9) |
Credite |
Creanțe și sume recuperabile |
Numerar |
Total |
|
|
Contrapărți cu rating de credit extern |
|
|
|
|
|
|
|
Categoria premium și superioară |
9 005 |
199 |
2 040 |
52 817 |
13 896 |
77 956 |
|
Categoria medie superioară |
3 415 |
— |
35 040 |
1 535 |
1 011 |
41 001 |
|
Categoria medie inferioară |
2 133 |
— |
48 139 |
1 886 |
1 651 |
53 809 |
|
Categoria speculativă („non-investment grade”) |
310 |
— |
7 964 |
142 |
165 |
8 580 |
|
|
14 862 |
199 |
93 182 |
56 380 |
16 723 |
181 347 |
|
Contrapărți fără rating de credit extern |
|
|
|
|
|
|
|
Grupa 1 |
— |
— |
126 |
3 318 |
19 |
3 463 |
|
Grupa 2 |
— |
— |
— |
4 |
— |
4 |
|
|
— |
— |
126 |
3 322 |
19 |
3 466 |
|
Total |
14 862 |
199 |
93 309 |
59 702 |
16 742 |
184 814 |
|
milioane EUR |
||||||
|
|
31.12.2019 |
|||||
|
|
AFDV (8) |
AVJED (9) |
Credite |
Creanțe și sume recuperabile |
Numerar |
Total |
|
Contrapărți cu rating de credit extern |
|
|
|
|
|
|
|
Categoria premium și superioară |
8 848 |
137 |
32 |
3 632 |
15 452 |
28 101 |
|
Categoria medie superioară |
3 588 |
— |
23 013 |
1 444 |
3 688 |
31 734 |
|
Categoria medie inferioară |
2 298 |
— |
24 711 |
1 867 |
322 |
29 198 |
|
Categoria speculativă („non-investment grade”) |
264 |
— |
4 855 |
478 |
262 |
5 858 |
|
|
14 998 |
137 |
52 610 |
7 422 |
19 724 |
94 891 |
|
Contrapărți fără rating de credit extern |
|
|
|
|
|
|
|
Grupa 1 |
— |
— |
73 |
1 987 |
21 |
2 082 |
|
Grupa 2 |
— |
— |
— |
2 |
— |
2 |
|
|
— |
— |
73 |
1 989 |
21 |
2 083 |
|
Total |
14 998 |
137 |
52 683 |
9 410 |
19 745 |
96 974 |
În tabelul de mai sus nu sunt incluse activele financiare disponibile pentru vânzare sub formă de instrumente de capital fără rating de credit extern. Cele patru categorii de risc menționate mai sus au la bază, în principiu, categoriile de rating ale agențiilor de rating extern, corespondența fiind următoarea:
|
— |
categoria premium și superioară: Moody P-1, Aaa – Aa3; S&P A-1+, A-1, AAA – AA -; Fitch F1+, F1, AAA – AA- și echivalentă; |
|
— |
categoria medie superioară: Moody P-2, A1 – A3; S&P A-2, A+ – A-; Fitch F2, A+ – A- și echivalentă; |
|
— |
categoria medie inferioară: Moody P-3, Baa1 – Baa3, S&P A-3, BBB+ – BBB-; Fitch F-3, BBBB+ BBB- și echivalentă; |
|
— |
categoria speculativă („non-investment grade”): Moody în afara categoriei premium, Ba1 – C; S&P B, C, BB+ – D; Fitch B, C, BB+ – D și echivalentă. |
UE recurge la aceste categorii ale agențiilor de rating extern drept punct de referință în special pentru instrumentele financiare și băncile comerciale, dar, după ce analizează cazurile individuale, poate să păstreze sumele în una dintre categoriile de risc menționate anterior chiar dacă una sau mai multe dintre agențiile de rating menționate mai sus ar retrograda ratingul contrapărții corespunzătoare. Contrapărțile fără rating de credit din grupa 1 se referă la debitori care în trecut și-au respectat obligațiile de plată, iar grupa 2 se referă la debitori care în trecut nu și-au respectat obligațiile de plată.
Sumele incluse mai sus în categoria „Credite” încadrate în categoria speculativă („non-investment grade”) se referă, în principal, la creditele cu titlu de asistență financiară acordate de Comisie țărilor partenere care se confruntă cu dificultăți financiare. Suma inclusă în categoria „Creanțe și sume recuperabile” se referă la sumele recuperabile de la anumite state membre pe baza reglementărilor privind resursele proprii sau a altui temei juridic. Suma inclusă în categoria „Numerar” se referă, în principal, la conturile bancare aferente resurselor proprii deschise la trezoreria sau la băncile centrale ale anumitor state membre pentru păstrarea contribuțiilor cu titlu de resurse proprii, astfel cum se prevede în regulamentul menționat mai sus. Comisia poate să efectueze retrageri din aceste conturi numai pentru a acoperi necesarul de numerar pentru execuția bugetului.
Activitățile de luare de împrumuturi și de creditare pentru asistență financiară
Expunerea la riscul de credit este gestionată în primul rând prin obținerea de garanții de țară în cazul Euratom, apoi prin Fondul de garantare pentru acțiuni externe (AMF și Euratom) și apoi prin posibilitatea de a retrage fondurile necesare din conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise în statele membre și, în ultimul rând, prin bugetul UE.
Legislația privind resursele proprii stabilește plafonul de plăți din resurse proprii la 1,20 % din VNB-ul statelor membre, iar în 2020 a fost utilizat efectiv un procent de 1,03 % pentru a se acoperi creditele de plată. Aceasta înseamnă că la 31 decembrie 2020 a existat o marjă disponibilă de 0,17 % pentru a se acoperi aceste garanții. În acest scop, UE are dreptul de a solicita statelor membre să asigure respectarea obligației legale a UE față de creditorii săi.
Împrumuturile acordate statelor membre în cadrul instrumentului SURE sunt susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre, care se ridică la 25 % din plafonul maxim disponibil pentru asistența financiară aferentă. Înainte de a recurge la garanțiile oferite de statele membre, Comisia ar trebui să examineze posibilitatea de a utiliza marja disponibilă în cadrul plafonului resurselor proprii pentru creditele de plată, în măsura în care se consideră de către Comisie că aceasta este sustenabilă, având în vedere, printre altele, datoriile contingente totale ale Uniunii și sustenabilitatea bugetului general al Uniunii. Această examinare nu afectează caracterul irevocabil, necondiționat și la cerere al garanțiilor oferite.
Trezorerie
Majoritatea resurselor de trezorerie ale Comisiei sunt păstrate, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului] privind resursele proprii, în conturile deschise de statele membre pentru plata propriilor contribuții (resurse proprii). Toate aceste conturi sunt deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile centrale naționale. Pentru Comisie, aceste instituții prezintă cele mai reduse riscuri de creditare (sau de contraparte), deoarece expunerea este față de statele membre ale UE. În ceea ce privește partea de resurse de trezorerie ale Comisiei depozitată la bănci comerciale pentru a acoperi execuția plăților, alimentarea acestor conturi se efectuează conform principiului „la momentul oportun” și este administrată în mod automat de sistemul trezoreriei de gestionare a numerarului. În fiecare cont se mențin niveluri minime de numerar, care iau în considerare valoarea medie a plăților zilnice executate din acesta. În consecință, sumele deținute la sfârșitul zilei în aceste conturi rămân în mod constant la niveluri scăzute (în general, în medie, mai puțin de 54 de milioane EUR, distribuite în aproximativ 25 de conturi), ceea ce asigură caracterul limitat al expunerii la risc a Comisiei. Aceste sume ar trebui să fie analizate avându-se în vedere soldurile globale zilnice de trezorerie, care au fluctuat în 2020 între 2 miliarde EUR și 37 de miliarde EUR, precum și suma globală a plăților efectuate în 2020 din conturile Comisiei, care a fost de peste 163 de miliarde EUR.
În plus, se aplică orientări specifice privind selecția băncilor comerciale, pentru a minimiza și mai mult riscul de contraparte la care este expusă Comisia:
|
— |
Toate băncile comerciale sunt selectate printr-o procedură de ofertare. Ratingul de credit minim pe termen lung solicitat în vederea admiterii la procedurile de licitație este S&P A- sau un rating echivalent. În circumstanțe specifice și justificate în mod corespunzător, se poate accepta un nivel mai scăzut. |
|
— |
Ratingurile de credit ale băncilor comerciale la care Comisia are conturi sunt monitorizate periodic. |
|
— |
În delegațiile din afara UE, conturile de avans sunt deschise la bănci locale selectate printr-o procedură de licitație simplificată. Cerințele de rating depind de situația locală și pot să difere în mod semnificativ de la o țară la alta. Pentru a se limita expunerea la risc, soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelurile cele mai scăzute posibil (ținându-se seama de nevoile operaționale); acestea sunt alimentate cu regularitate, iar plafoanele aplicate sunt analizate anual. |
Amenzi
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: depozite
Băncile care dețin depozite pentru amenzile încasate cu titlu provizoriu înainte de 2010 sunt selectate printr-o procedură de licitație, în conformitate cu politica de gestionare a riscurilor care definește cerințele privind ratingul de credit și valoarea fondurilor care ar putea fi plasate proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei contrapărți.
Pentru băncile comerciale care au fost selectate în mod expres pentru depunerea amenzilor încasate cu titlu provizoriu, este necesar, ca regulă generală, cel puțin un rating A- pe termen lung (S&P sau echivalent) acordat de două agenții de rating. Se aplică măsuri specifice în cazul în care ratingul băncilor din acest grup este retrogradat. În plus, suma depusă în fiecare bancă este limitată la un anumit procent din fondurile sale proprii, care variază în funcție de nivelul de rating al fiecărei instituții. La calcularea acestor limite se ia în considerare și cuantumul garanțiilor restante emise Comisiei de către aceeași instituție. Conformitatea depozitelor restante cu cerințele politicii aplicabile este analizată cu regularitate.
Amenzi încasate cu titlu provizoriu: portofoliul BUFI
În ceea ce privește investițiile în datorii suverane efectuate din amenzi încasate cu titlu provizoriu începând cu 2010, Comisia este expusă riscului de credit. Nivelul cel mai ridicat al expunerii este față de Spania, care reprezintă 17 % din portofoliu. Cele cinci țări cu cele mai mari expuneri (Spania, Franța, Italia, Germania și Belgia) reprezintă împreună 45 % din portofoliul de investiții. Ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului este A (S&P sau echivalent).
Garanții financiare primite
Politica de gestionare a riscurilor aplicată pentru acceptarea acestor garanții îi asigură Comisiei o calitate ridicată a creditului. Politica include definirea unei expuneri maxime la riscul de credit față de o anumită entitate din sectorul financiar pe baza ratingului său de credit și a nivelului capitalului entității, astfel cum este contabilizat în situațiile sale financiare întocmite în conformitate cu IFRS. Conformitatea garanțiilor restante cu cerințele politicii aplicabile este analizată cu regularitate.
Fondurile de garantare
Fondul de garantare pentru acțiuni externe
Orientările privind gestionarea activelor și/sau strategia de investiții definesc/definește anumite limite și restricții pentru a limita expunerea portofoliului la riscul de credit. Printre aceste limite și restricții se numără criteriile de eligibilitate, limitele de credit absolute în termeni nominali în funcție de categoria emitentului, limitele de concentrare relative în funcție de categoria emitentului și limitele de concentrare pentru fiecare emitere. Toate investițiile au cel puțin categoria de rating „investment grade”.
Fondul de garantare al FEIS
Orientările privind gestionarea activelor și strategiile referitoare la riscuri și investiții definesc anumite limite și restricții pentru a limita expunerea portofoliului la riscul de credit, care este limitat la categoria de rating „investment grade”, cu excepția expunerii statelor membre ale UE. Ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului este BBB+ (S&P sau echivalent).
Banque de France este contraparte unică pentru toate contractele la termen de tip forward în valută în curs la 31 decembrie 2020. La această dată nu erau instituite instrumente de îmbunătățire a calității creditului, cum ar fi garanții reale, acorduri de compensare sau garanții. Expunerea maximă la riscul de credit pentru instrumentele financiare derivate pe cursul de schimb care au o valoare justă pozitivă la încheierea perioadei de raportare este egală cu valoarea contabilă din bilanț.
Fondul de garantare FEDD
Orientările privind gestionarea activelor și strategiile referitoare la riscuri și investiții definesc anumite limite și restricții pentru a limita expunerea portofoliului la riscul de credit, care este limitat la categoria de rating „investment grade”, cu excepția expunerii statelor membre ale UE. Ratingul de credit mediu ponderat al portofoliului este BBB+ (S&P sau echivalent).
6.6. RISCUL DE LICHIDITATE
Analiza scadenței datoriilor financiare în funcție de scadența contractuală reziduală
|
milioane EUR |
||||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
Împrumuturi |
(10 410 ) |
(20 230 ) |
(62 553 ) |
(93 192 ) |
|
Datorii |
(32 408 ) |
— |
— |
(32 408 ) |
|
Datorii privind garanțiile financiare |
(90) |
— |
— |
(90) |
|
Altele |
(149) |
(665) |
(947) |
(1 761 ) |
|
Total la 31.12.2020 |
(43 057 ) |
(20 895 ) |
(63 500 ) |
(127 451 ) |
|
Împrumuturi |
(1 273 ) |
(19 312 ) |
(31 978 ) |
(52 564 ) |
|
Datorii |
(27 241 ) |
— |
— |
(27 241 ) |
|
Datorii privind garanțiile financiare |
(20) |
— |
— |
(20) |
|
Altele |
(149) |
(640) |
(1 132 ) |
(1 921 ) |
|
Total la 31.12.2019 |
(28 684 ) |
(19 952 ) |
(33 110 ) |
(81 746 ) |
Instrumente financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
|
milioane EUR |
||||
|
|
< 1 an |
1-5 ani |
> 5 ani |
Total |
|
Segmentul corespunzător sumelor de plată al instrumentului financiar derivat |
(417) |
(4) |
(1) |
(421) |
|
Segmentul corespunzător sumelor de încasat al instrumentului financiar derivat |
423 |
— |
— |
423 |
|
Fluxuri de numerar nete la 31.12.2020 |
5 |
(4) |
(1) |
1 |
|
Segmentul corespunzător sumelor de plată al instrumentului financiar derivat |
(397) |
(2) |
(7) |
(406) |
|
Segmentul corespunzător sumelor de încasat al instrumentului financiar derivat |
395 |
— |
— |
395 |
|
Fluxuri de numerar nete la 31.12.2019 |
(2) |
(2) |
(7) |
(10) |
Activitățile de luare de împrumuturi și de creditare pentru asistență financiară
Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condițiile (operațiuni de tip „back–to-back”). În cazul AMF și Euratom, Fondul de garantare pentru acțiuni externe servește drept rezervă de lichiditate (sau plasă de siguranță) în eventualitatea neîndeplinirii obligațiilor de plată de către debitori și al întârzierii plăților debitorilor. Pentru instrumentul SURE, împrumuturile sunt garantate printr-un sistem de garanții voluntare irevocabile, necondiționate și la cerere din partea statelor membre, care se ridică la 25 % din plafonul maxim disponibil pentru asistența financiară. În cazul BDP, Regulamentul (CE) nr. 431/2009 al Consiliului (33) prevede o procedură care acordă suficient timp pentru mobilizarea de fonduri prin intermediul conturilor de resurse proprii ale Comisiei deschise în statele membre. În cazul MESF, Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (34) prevede o procedură similară.
Trezorerie
Principiile bugetare ale UE asigură faptul că resursele de numerar globale pentru un exercițiu financiar dat sunt întotdeauna suficiente pentru executarea tuturor plăților. De fapt, contribuțiile totale ale statelor membre, împreună cu veniturile diverse sunt egale cu cuantumul creditelor de plată pentru exercițiul bugetar. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre sunt primite în douăsprezece tranșe lunare pe parcursul exercițiului financiar și se bazează pe bugetul adoptat, în timp ce plățile depind de nevoile operaționale. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului [privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii, modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului], contribuțiile statelor membre privind bugetele rectificative aprobate într-o anumită lună (N) devin disponibile fie în prima zi lucrătoare a lunii N+1 (dacă sunt aprobate înainte de data de 16 dintr-o anumită lună), fie în prima zi lucrătoare a lunii N+2 (dacă sunt aprobate la data de 16 dintr-o anumită lună sau ulterior acestei date), în timp ce creditele de plată corespunzătoare sunt disponibile imediat.
În vederea asigurării faptului că resursele de trezorerie disponibile sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care trebuie să fie executate într-o anumită lună, s-au instituit proceduri privind previzionarea periodică a numerarului și, dacă este necesar, se pot solicita în avans resurse proprii sau finanțări suplimentare din partea statelor membre, în anumite limite și în anumite condiții. Nevoile operaționale și restricțiile bugetare globale din ultimii ani au dus la necesitatea sporirii nivelului de monitorizare a ritmului de efectuare a plăților în cursul exercițiului financiar. În plus față de cele de mai sus, în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale Comisiei, instrumentele automate de gestionare a numerarului asigură faptul că zilnic sunt disponibile lichidități suficiente în fiecare din conturile bancare ale Comisiei.
Amenzi
Fondul BUFI, în care sunt investite amenzile plătite cu titlu provizoriu, este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un grad suficient de lichiditate și mobilizare în raport cu angajamentele relevante. Portofoliul este format în cea mai mare parte din titluri de valoare foarte lichide care pot fi vândute pentru a face față ieșirilor de numerar pe termen scurt. În plus, ponderea numerarului, a echivalentelor de numerar și a titlurilor de valoare care ajung la scadență în termen de 1 an este de 34 %.
Fondurile de garantare
Fondul de garantare pentru acțiuni externe
Fondul este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un grad suficient de lichiditate și mobilizare în raport cu angajamentele relevante. Prin urmare, fondul menține un volum suficient de active monetare pentru a acoperi ieșirile de numerar pe termen scurt. Ponderea numerarului, a echivalentelor de numerar și a titlurilor de valoare care ajung la scadență în termen de 1 an este 15 %.
Fondul de garantare al FEIS
Fondul de garantare al FEIS este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un grad suficient de lichiditate și mobilizare în raport cu angajamentele relevante. Portofoliul este format din active lichide care pot fi vândute pentru a face față ieșirilor de numerar pe termen scurt, dacă este cazul. În plus, ponderea numerarului, a echivalentelor de numerar și a titlurilor de valoare care ajung la scadență în termen de 1 an este de 30 %.
Decontarea contractelor derivate se face la valoarea brută a acestora și se bazează pe scadența lor contractuală. Obligațiile sunt onorate prin vânzarea de active denominate în USD și/sau printr-o tranzacție swap, ceea ce poate duce la o ieșire de numerar ca urmare a diferențelor de curs valutar.
Nu este necesară gestionarea lichidităților în ceea ce privește cerințele referitoare la garanțiile reale/cerințele de marjă întrucât actuala contraparte care asigură acoperirea împotriva riscurilor acceptă să lucreze cu Comisia fără să formuleze nicio cerință referitoare la apelurile de garanție/în marjă.
Fondul de garantare FEDD
Fondul de garantare al FEDD este gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia activele au un grad suficient de lichiditate și mobilizare în raport cu angajamentele relevante.
Portofoliul este format din active lichide care pot fi vândute pentru a face față ieșirilor de numerar pe termen scurt, dacă este cazul. În plus, ponderea numerarului, a echivalentelor de numerar și a titlurilor de valoare care ajung la scadență în termen de 1 an este de 46 %.
Alte instrumente financiare – datorii financiare derivate
UE deține un contract derivat (opțiune pe cursul de schimb) care acoperă devalorizarea monedei străine aferente creditelor acordate de instituții financiare în contextul Facilității de finanțare a IMM-urilor din cadrul Parteneriatului estic (a se vedea nota 2.11.2). În plus, garanția UE privind portofoliile de participații deținute de Grupul BEI implică obligația financiară de a acoperi modificările valorii sau deprecierile investițiilor subiacente. În ceea ce privește celelalte instrumente financiare finanțate din bugetul UE, suma pentru care UE este răspunzătoare în cadrul acestor instrumente nu poate să depășească suma angajată, ceea ce reduce riscul de lichiditate.
7. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE
7.1. PĂRȚILE AFILIATE
Părțile afiliate ale UE sunt entitățile consolidate ale UE, entitățile asociate și personalul-cheie din conducerea acestor entități. Tranzacțiile dintre aceste entități se efectuează în cadrul operațiunilor obișnuite ale UE și, de aceea, în conformitate cu normele contabile ale UE, respectivele tranzacții nu fac obiectul unor cerințe specifice de informare.
7.2. DREPTURILE LA PLATĂ ALE PERSONALULUI-CHEIE DIN CONDUCERE
În vederea prezentării informațiilor privind tranzacțiile cu părți afiliate referitoare la personalul-cheie din conducerea UE, persoanele vizate sunt clasificate în cinci categorii:
Categoria 1: președintele Consiliului European, președintele Comisiei și președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Categoria 2: vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți vicepreședinți ai Comisiei.
Categoria 3: secretarul General al Consiliului, membrii Comisiei, judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, președintele și membrii Tribunalului, Ombudsmanul și șeful Autorității Europene pentru Protecția Datelor;
Categoria 4: președintele și membrii Curții de Conturi Europene
Categoria 5: funcționarii publici cu cel mai mare grad din instituții și agenții
Mai jos este prezentată o sinteză a drepturilor la plată ale acestora. Informații suplimentare sunt disponibile în Statutul funcționarilor, documentul oficial care prevede drepturile și obligațiile tuturor funcționarilor UE. Statutul funcționarilor este publicat pe site-ul web Europa. Personalul-cheie din conducere nu primește credite preferențiale din partea UE.
DREPTURI FINANCIARE ALE PERSONALULUI-CHEIE DIN CONDUCERE
|
EUR |
|||||
|
Drepturi la plată (pentru fiecare salariat) |
Categoria 1 |
Categoria 2 |
Categoria 3 |
Categoria 4 |
Categoria 5 |
|
Salariu de bază (lunar) |
28 660,63 |
25 960,71 - |
20 768,57 - |
22 430,06 - |
13 205,77 - |
|
|
|
26 999,15 |
23 364,64 |
23 883,86 |
20 768,57 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Alocație pentru locuință/indemnizație de expatriere |
15 % |
15 % |
15 % |
15 % |
0-4 %-16 % |
|
|
|
|
|
|
|
|
Indemnizații familiale: |
|
|
|
|
|
|
Locuință (% din salariu) |
2 % + 192,78 |
2 % + 192,78 |
2 % + 192,78 |
2 % + 192,78 |
2 % + 192,78 |
|
Copil aflat în întreținere |
421,24 |
421,24 |
421,24 |
421,24 |
421,24 |
|
Alocație preșcolară |
102,90 |
102,90 |
102,90 |
102,90 |
102,90 |
|
Educație sau |
285,81 |
285,81 |
285,81 |
285,81 |
285,81 |
|
Educație în afara locului de muncă |
571,62 |
571,62 |
571,62 |
571,62 |
571,62 |
|
Alocație pentru judecătorii președinți de complete |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
655,76 |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
|
|
|
|
|
|
|
|
Alocație de reprezentare |
1 553,16 |
998,20 |
655,76 |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
|
|
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli anuale cu deplasările |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
Rambursate |
|
|
|
|
|
|
|
|
Transferuri către statele membre: |
|
|
|
|
|
|
Alocație școlară (10) |
Da |
Da |
Da |
Da |
Da |
|
% din salariu (10) |
5 % |
5 % |
5 % |
5 % |
5 % |
|
% din salariu fără cc |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
maximum 25 % |
|
Cheltuieli de reprezentare |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
|
|
|
|
|
|
|
|
Preluarea funcției: |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli de instalare |
57 321,26 |
51 921,41 |
41 537,13 |
44 860,11 |
Rambursate |
|
|
|
- 53 998,29 |
- 46 729,28 |
- 47 767,72 |
|
|
Cheltuieli familiale de călătorie |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Cheltuieli de mutare |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Plecarea din funcție: |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli de reinstalare |
28 660,63 |
25 960,71 - |
20 768,57 - |
22 430,06 - |
Rambursate |
|
|
|
26 999,15 |
23 364,64 |
23 883,86 |
|
|
Cheltuieli familiale de călătorie |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Cheltuieli de mutare |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
Rambursate |
|
Tranziție (% din salariu) (11) |
40 % – 65 % |
40 % – 65 % |
40 % – 65 % |
40 % – 65 % |
Nu se aplică. |
|
Asigurare de sănătate |
Acoperită |
Acoperită |
Acoperită |
Acoperită |
Acoperită |
|
Pensie (% din salariu înainte de impozitare) |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
Maximum 70 % |
|
|
|
|
|
|
|
|
Deduceri: |
|
|
|
|
|
|
Impozit pe salariu |
8 % – 45 % |
8 % – 45 % |
8 % – 45 % |
8 % – 45 % |
8 % – 45 % |
|
Asigurare de sănătate (% din salariu) |
1,7 % |
1,7 % |
1,7 % |
1,7 % |
1,7 % |
|
Taxe speciale pe salariu |
7 % |
7 % |
7 % |
7 % |
6-7 % |
|
Deducere pensie |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
Nu se aplică. |
10,1 % |
|
Număr de persoane la încheierea exercițiului financiar |
3 |
8 |
93 |
28 |
112 |
8. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANȚULUI
La data semnării acestor conturi, nu au fost constatate de către contabilul Comisiei și nici nu i-au fost raportate probleme semnificative care să necesite o prezentare separată în prezenta secțiune. Conturile și notele aferente au fost pregătite pe baza celor mai recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în informațiile prezentate.
9. PERIMETRUL DE CONSOLIDARE
A. ENTITĂȚI CONTROLATE (52)
1. Instituții și organisme consultative (11)
Parlamentul European
Consiliul European
Comisia Europeană
Curtea de Conturi Europeană
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Serviciul European de Acțiune Externă
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
Comitetul Economic și Social European
Ombudsmanul European
Comitetul European al Regiunilor
Consiliul Uniunii Europene
2. Agențiile UE (39)
2.1. Agenții executive (6)
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA)
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente – CHAFEA
Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)
Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME)
Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA)
Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA)
2.2. Agenții descentralizate (33)
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA)
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)
Agenția Europeană de Mediu (AEM)
Autoritatea Bancară Europeană (ABE)
Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL)
Autoritatea de Supraveghere a Sistemului Global de Navigație prin Satelit European (GSA)
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust)
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP)
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
Agenția de Sprijin pentru Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (Oficiul OAREC)
Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA)
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)
Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (RAIL)
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP)
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA)
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)
Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA)
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)
Fundația Europeană de Formare (ETF)
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT)
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol)
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA)
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT)
Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune („Fusion for Energy”)
Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA)
3. Alte entități controlate (2)
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare (CECO în lichidare)
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT)
B. ENTITĂȚI ASOCIATE (1)
Fondul European de Investiții (FEI)
ENTITĂȚI MINORE
Entitățile enumerate mai jos nu au fost consolidate prin metoda punerii în echivalență în situațiile financiare consolidate ale UE pe 2020 deoarece nu sunt semnificative.
Întreprinderea comună pentru bioindustrii (BBI)
BBI este un parteneriat public-privat (PPP) între UE și Consorțiul bioindustriilor. Obiectivele BBI sunt de a contribui la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și mai durabilă și de a spori creșterea economică și ocuparea forței de muncă prin dezvoltarea unor bioindustrii durabile și competitive în Europa.
Întreprinderea comună „Clean Sky” („Clean Sky”)
„Clean Sky” este cel mai amplu program de cercetare european care dezvoltă o tehnologie de vârf inovatoare ce vizează reducerea emisiilor de CO2, a emisiilor de gaze și a nivelurilor de zgomot produse de aeronave. Finanțat din programul Orizont 2020 al UE, „Clean Sky” contribuie la consolidarea colaborării în cadrul industriei aviatice europene, precum și la consolidarea poziției de lider a acestei industrii și a competitivității sale la nivel mondial.
Întreprinderea comună pentru punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune privind medicamentele inovatoare (IMI)
IMI, un parteneriat între Uniunea Europeană și industria farmaceutică europeană, este cel mai mare parteneriat public-privat din lume în domeniul științelor vieții și vizează să îmbunătățească starea de sănătate prin accelerarea dezvoltării medicamentelor inovatoare și a accesului pacienților la acestea, în special în zonele în care există o necesitate medicală sau socială nesatisfăcută.
Întreprinderea comună „Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei” (ECSEL)
ECSEL, un parteneriat public-privat în domeniul componentelor și sistemelor electronice, finanțează proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare pentru asigurarea unei expertize de nivel mondial în domeniul componentelor și sistemelor electronice, contribuind astfel la dezvoltarea, în Uniunea Europeană, a unui sector al componentelor și sistemelor electronice puternic și competitiv la nivel mondial.
Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (FCH)
FCH este un parteneriat public-privat care sprijină activitățile de cercetare, activitățile de dezvoltare tehnologică și activitățile demonstrative din domeniul tehnologiilor bazate pe pile de combustie și hidrogen în Europa. Obiectivul FCH este de a accelera introducerea pe piață a acestor tehnologii, exploatând potențialul lor în calitate de instrument care contribuie la realizarea unui sistem energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Întreprinderea comună „Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european” (SESAR)
SESAR este un parteneriat public-privat responsabil de modernizarea sistemului european de management al traficului aerian prin coordonarea și concentrarea tuturor eforturilor de cercetare și inovare aferente managementului traficului aerian în UE.
Întreprinderea comună „Shift2Rail” („Shift2Rail”)
„Shift2Rail” este prima inițiativă europeană tehnologică comună în domeniul feroviar al cărei obiectiv este de a desfășura activități de cercetare și de inovare cu un scop precis și de a identifica soluții orientate către piață prin accelerarea integrării tehnologiilor noi și avansate în soluțiile inovatoare de produse feroviare.
Întreprinderea comună EuroHPC
Întreprinderea comună EuroHPC este o inițiativă comună a UE, a țărilor europene și a partenerilor privați pentru a dezvolta o infrastructură de supercalcul de talie mondială și pentru a face din Europa un lider în domeniul calculului de înaltă performanță (high-performance computing – HPC).
Conturile anuale ale entităților menționate mai sus sunt publicate pe site-urile lor web.
RAPOARTE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ ȘI NOTE EXPLICATIVE (35)
CUPRINS
| REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETULUI UE | 132 |
| SITUAȚIA COMPARAȚIEI DINTRE SUMELE ÎNSCRISE ÎN BUGET ȘI SUMELE REALE | 133 |
| NOTE LA RAPOARTELE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ | 136 |
|
1. |
CADRUL BUGETAR AL UE | 136 |
|
1.1. |
CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2014-2020 | 136 |
|
1.2. |
RUBRICI DETALIATE ALE CFM (PROGRAME) | 137 |
|
1.3. |
BUGETUL ANUAL | 137 |
|
1.4. |
VENITURI | 139 |
|
1.5. |
CALCULAREA REZULTATULUI BUGETAR | 140 |
|
1.6. |
RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR | 141 |
|
2. |
EXECUȚIA BUGETULUI UE ÎN 2020 | 143 |
|
2.1. |
VENITURI | 143 |
|
2.2. |
CHELTUIELI | 143 |
|
3. |
EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE ALE UE | 145 |
|
3.1. |
SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE ALE UE | 145 |
|
4. |
EXECUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE ALE UE | 146 |
|
4.1. |
CFM: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ | 146 |
|
4.2. |
CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT | 147 |
|
4.3. |
CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ | 148 |
|
4.4. |
CFM: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL) | 149 |
|
4.5. |
CFM: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE | 150 |
|
4.6. |
CFM: ANGAJAMENTE RESTANTE PE TIPURI DE CREDITE | 151 |
|
4.7. |
CFM DETALIAT: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ | 152 |
|
4.8. |
CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT | 160 |
|
4.9. |
CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ | 167 |
|
4.10. |
CFM DETALIAT: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL) | 174 |
|
4.11. |
CFM DETALIAT: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE | 180 |
|
4.12. |
CFM DETALIAT: ANGAJAMENTE RESTANTE PE TIPURI DE CREDITE | 185 |
|
5. |
EXECUȚIA BUGETULUI PE INSTITUȚII | 192 |
|
5.1. |
EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE | 192 |
|
5.2. |
EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT | 193 |
|
5.3. |
EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ | 194 |
|
6. |
EXECUȚIA BUGETULUI AGENȚIILOR | 195 |
|
6.1. |
VENITURI BUGETARE | 195 |
|
6.2. |
CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ DEFALCATE PE AGENȚII | 197 |
REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETULUI UE
|
milioane EUR |
|||
|
Notă |
2020 |
2019 |
|
|
a |
Venituri aferente exercițiului financiar |
174 306 |
163 918 |
|
b |
Plăți aferente creditelor exercițiului financiar în curs |
(171 721 ) |
(157 428 ) |
|
c |
Credite de plată reportate în exercițiul financiar N+1 |
(2 086 ) |
(1 615 ) |
|
d |
Anularea creditelor nefolosite reportate din exercițiul financiar N-1 |
78 |
75 |
|
e |
Evoluția veniturilor alocate (B)-(A) |
1 398 |
(1 736 ) |
|
|
Credite neutilizate la încheierea exercițiului financiar curent (A) |
7 694 |
9 092 |
|
|
Credite neutilizate la încheierea exercițiului financiar anterior (B) |
9 092 |
7 356 |
|
f |
Diferențe de schimb valutar în exercițiul financiar |
(207) |
4 |
|
|
Rezultatul bugetar |
1 768 |
3 217 |
Rezultatul bugetar al UE este returnat statelor membre în 2021 prin deducerea din sumele datorate de acestea. Acesta se calculează în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului (36) de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii. Pentru informații suplimentare, a se vedea secțiunea 1.5 „Calcularea rezultatului bugetar”.
|
a. |
Venituri aferente exercițiului financiar: tabelul 3.1 „Sinteza execuției veniturilor bugetare ale UE”, coloana 8 „Total venituri”. |
|
b. |
Plăți aferente creditelor exercițiului financiar în curs: tabelul 4.3 „CFM – Execuția creditelor de plată”, coloana 2 „Plăți efectuate din bugetul adoptat” și coloana 4 „Plăți efectuate din venituri alocate”. |
|
c. |
Credite de plată reportate în exercițiul financiar N+1: tabelul 4.3 „CFM – Execuția creditelor de plată”, coloana 7 „Reportări automate” și coloana 8 „Reportări prin decizie”. |
|
d. |
Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul financiar N-1: ia în considerare cuantumul creditelor de plată reportate (automat și prin decizie) la încheierea exercițiului financiar anterior și „Plățile efectuate din reportări” aferente exercițiului curent, a se vedea coloana 3 din tabelul 4.3 „CFM – Execuția creditelor de plată”. |
|
e. |
Evoluția totalului creditelor aferente veniturilor alocate la încheierea exercițiului financiar: calculează diferența dintre cuantumul creditelor aferente veniturilor alocate la încheierea exercițiului financiar (plus) și cuantumul creditelor aferente veniturilor alocate la încheierea exercițiului financiar curent (a se vedea coloana 9 din tabelul 4.3 „CFM – Execuția creditelor de plată” – minus) pentru a obține variația netă a veniturilor alocate în exercițiul financiar curent. |
|
f. |
Diferențele de schimb valutar includ diferențele de schimb valutar realizate și nerealizate. |
SITUAȚIA COMPARAȚIEI DINTRE SUMELE ÎNSCRISE ÎN BUGET ȘI SUMELE REALE
Venituri bugetare
|
milioane EUR |
|||||
|
|
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Creanțe constatate |
Venituri |
|
|
1 |
Resurse proprii |
151 638 |
159 832 |
162 382 |
160 141 |
|
|
11 – Cotizații pentru zahăr |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
12 – Taxe vamale |
22 157 |
18 507 |
22 107 |
19 867 |
|
|
13 – TVA |
18 945 |
17 344 |
17 191 |
17 191 |
|
|
14 – VNB |
110 536 |
123 980 |
122 944 |
122 944 |
|
|
15 – Corectarea dezechilibrelor bugetare |
— |
— |
147 |
147 |
|
|
16 – Reducerea contribuției bazate pe VNB a Țărilor de Jos și a Suediei |
— |
— |
(8) |
(8) |
|
3 |
Excedente, solduri și ajustări |
— |
2 102 |
3 173 |
3 167 |
|
4 |
Venituri provenite de la persoane care lucrează în cadrul instituțiilor Uniunii și în cadrul altor organisme ale acesteia |
1 651 |
1 651 |
1 629 |
1 615 |
|
5 |
Venituri din funcționarea administrativă a instituțiilor |
15 |
15 |
645 |
592 |
|
6 |
Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor Uniunii |
130 |
130 |
8 866 |
8 156 |
|
7 |
Penalități de întârziere și amenzi |
115 |
361 |
17 027 |
629 |
|
8 |
Operațiuni de luare de împrumuturi și creditare |
2 |
2 |
— |
— |
|
9 |
Venituri diverse |
15 |
15 |
12 |
6 |
|
Total |
153 566 |
164 108 |
193 735 |
174 306 |
|
Cheltuieli bugetare: Angajamente pe rubrici ale cadrului financiar multianual (CFM)
|
milioane EUR |
|||||
|
Rubrica CFM |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
|
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
83 931 |
83 918 |
90 870 |
89 563 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
25 285 |
25 273 |
30 287 |
29 315 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
58 646 |
58 646 |
60 582 |
60 248 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
59 907 |
59 956 |
62 730 |
60 823 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
43 410 |
43 459 |
44 855 |
44 315 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
3 729 |
7 152 |
8 152 |
7 702 |
|
4 |
Europa în lume |
10 262 |
11 350 |
12 240 |
11 950 |
|
5 |
Administrație |
10 272 |
10 271 |
11 108 |
10 548 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
4 226 |
4 225 |
4 667 |
4 319 |
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
|
8 |
Rezerva negativă și deficitul reportat din exercițiul financiar anterior |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Instrumente speciale |
588 |
1 236 |
1 306 |
1 108 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
1 337 |
5 |
|
Total |
168 688 |
173 884 |
187 742 |
181 699 |
|
Cheltuieli bugetare: plăți pe rubrici ale cadrului financiar multianual (CFM)
|
milioane EUR |
|||||
|
Rubrica CFM |
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
|
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
72 354 |
77 278 |
88 334 |
83 541 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
22 308 |
21 753 |
28 726 |
24 057 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
50 046 |
55 525 |
59 607 |
59 484 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
57 904 |
58 772 |
61 448 |
60 595 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
43 380 |
43 419 |
45 018 |
44 456 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
3 685 |
6 293 |
7 331 |
6 333 |
|
4 |
Europa în lume |
8 929 |
10 386 |
11 928 |
11 412 |
|
5 |
Administrație |
10 275 |
10 273 |
11 941 |
10 319 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
4 226 |
4 225 |
5 168 |
4 134 |
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
|
8 |
Rezerva negativă și deficitul reportat din exercițiul financiar anterior |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Instrumente speciale |
419 |
1 106 |
1 128 |
1 108 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
1 337 |
1 |
|
Total |
153 566 |
164 108 |
183 446 |
173 310 |
|
NOTE LA RAPOARTELE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ
1. CADRUL BUGETAR AL UE
Contabilitatea bugetară este ținută în conformitate cu Regulamentul financiar (RF). Bugetul general este instrumentul care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile Uniunii în fiecare exercițiu financiar, în limita plafoanelor și a celorlalte dispoziții stabilite în CFM, în conformitate cu actele legislative referitoare la programele multianuale adoptate în temeiul respectivului cadru.
1.1. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU PERIOADA 2014-2020
|
milioane EUR |
||||||||||
|
|
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
Total |
||
|
52 756 |
77 986 |
69 304 |
73 512 |
76 420 |
79 924 |
83 661 |
513 563 |
||
|
16 560 |
17 666 |
18 467 |
19 925 |
21 239 |
23 082 |
25 191 |
142 130 |
||
|
36 196 |
60 320 |
50 837 |
53 587 |
55 181 |
56 842 |
58 470 |
371 433 |
||
|
49 857 |
64 692 |
64 262 |
60 191 |
60 267 |
60 344 |
60 421 |
420 034 |
||
|
din care: cheltuieli legate de piață și plăți directe |
43 779 |
44 190 |
43 951 |
44 146 |
44 163 |
43 881 |
43 888 |
307 998 |
||
|
1 737 |
2 456 |
2 546 |
2 578 |
2 656 |
2 801 |
2 951 |
17 725 |
||
|
8 335 |
8 749 |
9 143 |
9 432 |
9 825 |
10 268 |
10 510 |
66 262 |
||
|
8 721 |
9 076 |
9 483 |
9 918 |
10 346 |
10 786 |
11 254 |
69 584 |
||
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
7 056 |
7 351 |
7 679 |
8 007 |
8 360 |
8 700 |
9 071 |
56 224 |
||
|
29 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
29 |
||
|
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
||
|
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
||
|
Credite de angajament |
121 435 |
162 959 |
154 738 |
155 631 |
159 514 |
164 123 |
168 797 |
1 087 197 |
||
|
Total credite de plată |
135 762 |
140 719 |
130 694 |
126 492 |
154 355 |
166 709 |
172 420 |
1 027 151 |
||
Tabelul de mai sus prezintă plafoanele CFM la prețuri curente. 2020 a fost ultimul exercițiu financiar al CFM 2014-2020. Plafonul general al creditelor de angajament pentru 2020 a fost de 168 797 de milioane EUR, echivalentul a 0,99 % din VNB-ul UE, în timp ce plafonul corespunzător al creditelor de plată a fost de 172 420 de milioane EUR sau 1,01 % din VNB-ul UE.
S-au convenit dispoziții în materie de flexibilitate pentru CFM 2014-2020. Acestea prevăd posibilitatea de a transfera marjele necheltuite (în limita plafoanelor stabilite de regulament) din cadrul plafoanelor de plăți în următoarele exerciții financiare prin intermediul marjei globale pentru plăți în contextul ajustării tehnice a CFM pentru următorul exercițiu financiar. Prin urmare, sumele necheltuite din 2016 (13 991 de milioane EUR în prețuri curente), 2017 (16 414 milioane EUR în prețuri curente) și 2018 (210 milioane EUR din cele 11 386 de milioane EUR calculate datorită plafonării) au fost transferate în exercițiile financiare 2018-2020, iar plafoanele pentru 2016-2020 au fost ajustate în consecință. La 15 mai 2019, Comisia a adoptat o comunicare privind ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2020 în funcție de evoluția VNB (SEC 2010) [COM(2019) 310].
Mai jos sunt prezentate diversele rubrici ale CFM. Structura și conținutul rubricilor se vor schimba în mod semnificativ în următorul CFM.
Rubrica 1 – Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii
Această rubrică are două componente distincte, dar interdependente:
|
1a |
Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă, care cuprinde cheltuielile de cercetare și inovare, educație și formare, Mecanismul pentru interconectarea Europei, politica socială, piața internă și politicile adiacente; |
|
1b |
Coeziune economică, socială și teritorială, menită să consolideze convergența statelor membre și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate, să completeze strategia UE pentru dezvoltare durabilă în afara regiunilor mai puțin prospere și să susțină cooperarea interregională. |
Rubrica 2 – Creștere durabilă: resurse naturale
Rubrica 2 include politica agricolă comună, politica în domeniul pescuitului și măsurile de mediu, în special programul Life+.
Rubrica 3 – Securitate și cetățenie
Rubrica 3 reflectă importanța tot mai mare a unor domenii în care UE i s-au încredințat sarcini speciale – justiția și afacerile interne, protecția frontierelor, politica în domeniul imigrației și azilului, sănătatea publică și protecția consumatorilor, cultura, tineretul, informarea și dialogul cu cetățenii.
Rubrica 4 – Europa în lume
Rubrica 4 acoperă toate acțiunile externe, inclusiv cooperarea pentru dezvoltare, ajutorul umanitar și instrumentele din domeniul politicii de preaderare și de vecinătate. FED rămâne în afara bugetului UE și nu face parte din CFM.
Rubrica 5 – Administrație
Această rubrică acoperă cheltuielile administrative aferente tuturor instituțiilor, pensiile și școlile europene. Pentru alte instituții decât Comisia, aceste costuri reprezintă totalul cheltuielilor lor.
Rubrica 6 – Compensări
În conformitate cu acordul politic conform căruia noile state membre nu trebuie să devină contribuabili neți la buget în primii ani după aderare, la această rubrică s-au prevăzut compensări. Această sumă este pusă la dispoziție respectivelor state membre sub formă de transferuri, pentru a echilibra veniturile și contribuțiile lor bugetare.
Rubrica 9 – Instrumente speciale
Mecanismele de flexibilitate îi permit UE să mobilizeze fondurile necesare pentru a reacționa la evenimente neprevăzute, cum ar fi situații de criză și de urgență. Domeniul de aplicare, alocarea financiară și modalitățile de funcționare ale acestora sunt prevăzute în Regulamentul privind CFM și în acordul interinstituțional. Acestea asigură faptul că resursele bugetare pot să răspundă priorităților în schimbare, astfel încât fiecare euro să fie utilizat acolo unde este cel mai necesar. Prin urmare, majoritatea mecanismelor de flexibilitate rămân în afara CFM, iar fondurile aferente acestora pot fi mobilizate peste limita plafoanelor de cheltuieli.
CFM 2021-2027 se va ridica la 1 074 de miliarde EUR pentru UE-27 la prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare (FED). Împreună cu instrumentul de redresare Next Generation EU (NGEU) în valoare de 750 miliarde EUR, acesta va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent în valoare de 1,8 mii de miliarde EUR în următorii ani pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a sprijini prioritățile pe termen lung ale UE în diferite domenii de politică.
1.2. RUBRICI DETALIATE ALE CFM (PROGRAME)
Rubricile CFM sunt prezentate mai detaliat pe rubrici care corespund principalelor programe de cheltuieli (de exemplu, Orizont 2020, Erasmus+ etc.). Temeiurile juridice care stau la baza execuției bugetare sunt adoptate la acest nivel de program. Programele reprezintă structura utilizată în mod curent pentru raportarea privind execuția și rezultatele. Tabelele pentru fiecare program sunt prezentate în rapoartele privind execuția bugetară – a se vedea tabelele 4.7-4.12 de mai jos.
1.3. BUGETUL ANUAL
Procedura adoptării bugetului este prevăzută la articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Următoarea diagramă prezintă termenele, precum și etapele adoptării bugetului.
În cazul Comisiei, structura bugetului constă în credite administrative și în credite operaționale. Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, bugetul face distincția între două tipuri de credite: nediferențiate și diferențiate. Creditele nediferențiate sunt utilizate pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul anualității). Creditele diferențiate sunt utilizate pentru a reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona operațiuni multianuale. Creditele diferențiate se împart în credite de angajament și credite de plată:
|
— |
creditele de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate în exercițiul financiar în curs pentru operațiuni multianuale. Cu toate acestea, angajamentele bugetare pentru acțiunile a căror durată depășește un exercițiu financiar pot fi defalcate pe mai multe exerciții financiare în tranșe anuale, dacă actul de bază prevede acest lucru; |
|
— |
creditele de plată: acoperă cheltuielile care rezultă din angajamentele asumate în exercițiul financiar curent și/sau în exercițiile financiare anterioare. |
În conturi, tipurile de finanțare sunt grupate în două categorii principale:
|
— |
creditele bugetului final adoptat, precum și |
|
— |
creditele suplimentare, care includ:
|
Toate tipurile de finanțare luate împreună constituie creditele disponibile.
1.4. VENITURI
1.4.1. Venituri din resurse proprii
Marea majoritate a veniturilor provin din resurse proprii, care constau în următoarele categorii:
|
(1) |
Resurse proprii tradiționale (RPT): acestea reprezintă, de obicei, +/– 14 % din veniturile din resurse proprii. În ceea ce privește alineatele (2) și (3), acest procent se referă la CFM aferent perioadei 2014-2020. |
|
(2) |
Resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA): reprezintă, de obicei, +/– 13 % din veniturile din resurse proprii. |
|
(3) |
Resursa bazată pe venitul național brut (VNB): reprezintă, de obicei, +/– 73 % din veniturile din resurse proprii. |
Resursele proprii sunt alocate în conformitate cu normele prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2014/335 a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale UE (DRP 2014). Această decizie a intrat în vigoare la 1 octombrie 2016 și a fost aplicată retroactiv începând cu 1 ianuarie 2014.
Cuantumul total al resurselor proprii alocate Uniunii pentru a acoperi creditele anuale de plată nu depășește 1,20 % din suma VNB-urilor tuturor statelor membre.
Odată cu începerea noului CFM, Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (37) din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale UE (Decizia privind resursele proprii 2020), odată ratificată de toate statele membre, a intrat în vigoare la 1 iunie 2021 și înlocuiește actuala decizie privind resursele proprii retroactiv de la 1 ianuarie 2021.
1.4.2. Resurse proprii tradiționale (RPT)
RPT constau în taxe vamale (percepute la importurile din țări terțe) percepute de la operatorii economici și colectate de statele membre în numele UE. Cu toate acestea, statele membre păstrează 20 % cu titlu de compensare pentru costurile de colectare ale acestora. Toate sumele din resurse proprii tradiționale stabilite trebuie înregistrate în una dintre evidențele contabile ținute de autoritățile competente:
|
— |
în contabilitatea obișnuită prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014: toate sumele recuperate sau garantate; |
|
— |
în contabilitatea separată prevăzută tot la articolul menționat: toate sumele nerecuperate încă și/sau negarantate; sumele garantate, dar contestate pot fi, de asemenea, înscrise în această contabilitate. |
Resursele proprii tradiționale trebuie înregistrate în contul Comisiei deschis la trezoreria sau la banca centrală națională de statul membru cel târziu în prima zi lucrătoare după a 19-a zi a celei de a doua luni următoare lunii în care s-a constatat (sau, în cazul contabilității separate, s-a recuperat) creanța.
1.4.3. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este percepută din bazele de calcul al TVA aplicate de statele membre, care sunt armonizate în acest scop în conformitate cu normele UE. Cu toate acestea, baza de calcul al TVA este plafonată la 50 % din VNB-ul fiecărui stat membru. Cota uniformă de TVA aplicată este fixată la 0,30 %, cu excepția Germaniei, a Țărilor de Jos și a Suediei, care beneficiază de o cotă redusă de 0,15 %.
1.4.4. Venitul național brut (VNB)
Resursa bazată pe venitul național brut (VNB) este utilizată pentru finanțarea părții din buget care nu este acoperită de nicio altă sursă de venit. Același procent este perceput din VNB-ul fiecărui stat membru, care este stabilit în conformitate cu normele UE.
Resursele bazate pe TVA și VNB sunt stabilite în funcție de previziunile privind bazele relevante formulate la momentul întocmirii proiectului de buget. Ulterior, aceste previziuni sunt revizuite și actualizate în cursul respectivului exercițiu bugetar, printr-un buget rectificativ. Diferențele dintre sumele datorate de statele membre în funcție de bazele efective de calcul și sumele plătite efectiv în temeiul previziunilor (revizuite), fie pozitive, fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în prima zi lucrătoare din luna iunie a celui de al doilea an care urmează respectivului exercițiu bugetar. Se mai pot face corecții ale bazelor efective de calcul al TVA și VNB în cursul următoarelor patru exerciții financiare, cu excepția cazului în care se emite o rezervă. Aceste rezerve trebuie să fie considerate creanțe potențiale exigibile statelor membre, al căror cuantum este incert, dat fiind faptul că impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Atunci când se poate stabili cuantumul exact, resursele corespunzătoare bazate pe TVA și VNB sunt solicitate fie în raport cu soldurile TVA și VNB, fie prin cereri individuale de fonduri.
1.4.5. Corecția în favoarea Regatului Unit
Consiliul European de la Fontainebleau (iunie 1984) a instituit un mecanism de corectare a dezechilibrului bugetar în favoarea Regatului Unit (care a redus plățile Regatului Unit cu titlu de resurse proprii, majorând totodată plățile efectuate de celelalte state membre). Germania, Austria, Suedia și Țările de Jos beneficiază de o reducere a finanțării corecției în favoarea Regatului Unit (limitată la o pătrime din contribuția lor normală). Corecția Regatului Unit și mecanismele de finanțare aferente au expirat la sfârșitul anului 2020, odată cu retragerea sa din UE.
1.4.6. Reducerea brută
Consiliul European din 7-8 februarie 2013 a concluzionat că Danemarca, Țările de Jos și Suedia ar trebui să beneficieze de reduceri brute ale contribuțiilor lor anuale bazate pe VNB pentru perioada 2014-2020, în timp ce Austria a beneficiat de reduceri brute numai pentru perioada 2014-2016. Reducerile anuale sunt următoarele: Danemarca – 130 de milioane EUR, Țările de Jos – 695 de milioane EUR și Suedia – 185 de milioane EUR. Pentru perioada 2021-2027, o reducere brută a contribuțiilor anuale bazate pe VNB va fi în beneficiul Austriei, Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos și Suediei.
1.5. CALCULAREA REZULTATULUI BUGETAR
Rezultatul bugetar al UE este returnat statelor membre în următorul exercițiul financiar prin deducerea din sumele datorate de acestea în respectivul exercițiu financiar.
Sumele din resursele proprii înscrise în conturi sunt cele creditate în cursul exercițiului financiar în conturile deschise în numele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea, veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exercițiului financiar anterior. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă suma primită efectiv în cursul exercițiului financiar.
În vederea calculării rezultatului bugetar al exercițiului financiar, la cheltuieli se includ plățile corespunzătoare creditelor exercițiului financiar, plus orice credite ale respectivului exercițiu financiar care sunt reportate în următorul exercițiu financiar. Plățile efectuate din creditele exercițiului financiar sunt plățile efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. În cazul FEGA, plățile sunt cele efectuate de statele membre între data de 16 octombrie a exercițiului financiar N-1 și data de 15 octombrie a exercițiului financiar N, cu condiția notificării contabilului cu privire la angajament și la autorizare până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar N+1. Cheltuielile FEGA pot face obiectul unei decizii de conformitate în urma controalelor efectuate în statele membre.
Rezultatul bugetar este alcătuit din două elemente: rezultatul UE și rezultatul participării țărilor AELS care fac parte din Spațiul Economic European (SEE). În conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii, acest rezultat reprezintă diferența dintre:
|
— |
veniturile totale încasate în exercițiul financiar, precum și |
|
— |
plățile totale corespunzătoare creditelor exercițiului financiar în curs plus valoarea totală a creditelor respectivului exercițiu financiar reportate în următorul exercițiul financiar. |
Următoarele elemente se adaugă sau se deduc din cifra rezultată:
|
— |
soldul net al anulărilor creditelor de plată reportate din exercițiile financiare anterioare și orice plată care, din cauza fluctuației cursului euro, depășește creditele nediferențiate reportate din exercițiul financiar anterior; |
|
— |
evoluția veniturilor alocate precum și |
|
— |
câștigurile sau pierderile nete din cursul valutar înregistrate în cursul exercițiului financiar. |
Creditele reportate din exercițiul financiar anterior aferente contribuțiilor de la părți terțe și activităților pentru acestea, care prin definiție nu sunt anulate niciodată, sunt incluse ca credite adiționale pentru exercițiul financiar. Acest lucru explică diferența dintre reportările din exercițiul financiar anterior în rapoartele privind execuția bugetară din exercițiul financiar N și reportările în următorul exercițiul financiar în rapoartele privind execuția bugetară din exercițiul financiar N-1. Creditele de angajament puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării avansurilor nu sunt luate în considerare atunci când se calculează rezultatul bugetar.
Creditele de plată reportate includ: reportări automate și reportări prin decizie. Rubrica privind anularea creditelor de plată nefolosite reportate din exercițiul financiar anterior include anulările creditelor reportate în mod automat și în urma unei decizii.
1.6. RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR
|
milioane EUR |
||
|
|
2020 |
2019 |
|
REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR |
57 416 |
4 796 |
|
Venituri |
|
|
|
Creanțe constatate în exercițiul financiar în curs, dar necolectate încă |
(1 295 ) |
(6 193 ) |
|
Creanțe constatate în exercițiile financiare anterioare și colectate în exercițiul financiar în curs |
3 886 |
8 656 |
|
Venituri (nete) înregistrate în avans |
(48 762 ) |
3 341 |
|
|
(46 171 ) |
5 804 |
|
Cheltuieli |
|
|
|
Cheltuieli (nete) înregistrate în avans |
8 258 |
8 394 |
|
Cheltuieli aferente exercițiului financiar anterior și plătite în exercițiul financiar în curs |
(457) |
(3 832 ) |
|
Efect net al prefinanțării |
(17 547 ) |
(10 981 ) |
|
Credite de plată reportate în următorul exercițiu financiar |
(2 268 ) |
(3 532 ) |
|
Plăți efectuate din reportări și anulări ale creditelor de plată nefolosite |
3 248 |
1 924 |
|
Variații ale provizioanelor |
3 873 |
3 801 |
|
Altele |
(4 441 ) |
(3 076 ) |
|
|
(9 334 ) |
(7 304 ) |
|
Rezultatul economic al agențiilor și al CECO în lichidare |
(142) |
(79) |
|
REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR |
1 768 |
3 217 |
În conformitate cu Regulamentul financiar, pentru calcularea rezultatului economic al exercițiului financiar se aplică principiile contabilității pe bază de angajamente (normele contabile ale UE), iar pentru rezultatul bugetar – normele modificate ale contabilității de casă. Având în vedere că rezultatul economic și rezultatul bugetar acoperă aceleași tranzacții subiacente — excepția fiind alte surse (nebugetare) de venituri și cheltuieli ale agențiilor și ale CECO în lichidare care sunt incluse numai în rezultatul economic (a se vedea nota 6) – reconcilierea rezultatului economic al exercițiului financiar cu rezultatul bugetar al exercițiului financiar constituie o verificare utilă a coerenței.
Elemente de reconciliere – Venituri
Veniturile bugetare efective ale unui exercițiu financiar corespund veniturilor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiului financiar și sumelor colectate din creanțe constatate în cursul exercițiilor financiare anterioare. Astfel, creanțele constatate în exercițiul financiar în curs, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatul economic în scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele constatate în exercițiile financiare anterioare și colectate în exercițiul financiar în curs trebuie să fie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.
Veniturile înregistrate în avans constau în principal în venituri înregistrate în avans legate de retragerea Regatului Unit din UE, Fondul pentru inovare, corecții financiare, resurse proprii, dobânzi și dividende. Se ia în considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans pentru exercițiul financiar în curs minus veniturile înregistrate în avans și reluate din exercițiul financiar anterior.
Elemente de reconciliere – Cheltuieli
Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă, în principal, sume înregistrate în scopul separării exercițiului financiar, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor UE, dar care nu sunt încă raportate Comisiei. Se ia în considerare numai efectul net, și anume cheltuielile înregistrate în avans pentru exercițiul financiar în curs minus cheltuielile înregistrate în avans și reluate din exercițiul financiar anterior. Plățile efectuate în exercițiul financiar în curs aferente facturilor înregistrate în exercițiile financiare anterioare fac parte din cheltuielile bugetare ale exercițiului financiar în curs și, prin urmare, trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii.
Efectul net al prefinanțării este combinația dintre (1) noile sume de prefinanțare plătite în exercițiul financiar în curs și recunoscute ca cheltuieli bugetare ale exercițiului financiar în curs și (2) verificarea prefinanțării prin costurile eligibile acceptate în exercițiul financiar în curs. Acestea din urmă reprezintă o cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în contabilitatea bugetară, deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plății.
Pe lângă plățile aferente creditelor exercițiului financiar, la calculul rezultatului bugetar al exercițiului trebuie avute în vedere, de asemenea, creditele respectivului exercițiu financiar care sunt reportate în următorul exercițiu financiar [în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014]. Același lucru se aplică și în cazul plăților bugetare efectuate în exercițiul financiar în curs din reportările din exercițiile financiare anterioare și în cazul anulărilor creditelor de plată nefolosite.
Variația provizioanelor se referă la estimările de la încheierea exercițiului financiar efectuate în situațiile financiare (în principal, beneficiile angajaților), care nu au un impact asupra contabilității bugetare. Alte sume de reconciliat includ diferite elemente cum ar fi amortizarea/deprecierea activelor, achiziționarea de active, plățile de leasing financiar și participațiile financiare care fac obiectul unui tratament contabil diferit în cadrul contabilității bugetare și, respectiv, al contabilității pe bază de angajamente.
Element de reconciliere – Rezultatul economic al agențiilor și al CECO în lichidare
Rezultatul bugetar al exercițiului financiar este o cifră neconsolidată și nu include celelalte surse (nebugetare) de venituri și cheltuielile ale agențiilor consolidate și ale CECO în lichidare (a se vedea nota 6). Pentru a reconcilia rezultatul economic al exercițiului financiar – o cifră consolidată care include aceste sume – cu rezultatul bugetar al exercițiului financiar, întregul rezultat economic consolidat al exercițiului financiar al agențiilor și al CECO în lichidare este prezentat ca element de reconciliere.
2. EXECUȚIA BUGETULUI UE ÎN 2020
2.1. VENITURI
În bugetul inițial adoptat al UE, semnat de Președintele Parlamentului European la 27 noiembrie 2019, valoarea creditelor de plată era de 153 566 de milioane EUR, iar din resurse proprii urmau să se acopere în total 151 638 de milioane EUR. Estimările veniturilor și cheltuielilor din bugetul inițial sunt, în general, ajustate pe parcursul exercițiului bugetar, astfel de modificări fiind prezentate în bugetele rectificative. Ajustările privind resursele proprii bazate pe VNB asigură echilibrul dintre veniturile și cheltuielile înscrise în buget. În conformitate cu principiul echilibrului, veniturile și cheltuielile bugetare (credite de plată) trebuie să fie în echilibru.
În cursul anului 2020 au fost adoptate nouă bugete rectificative. Ținând cont de acestea, venitul final adoptat pentru 2020 s-a ridicat la 164 108 milioane EUR, iar totalul finanțării din resurse proprii a fost de 159 832 milioane EUR). Principalul factor pentru creșterea contribuțiilor statelor membre în 2020 a fost creșterea creditelor de plată (10 542 milioane EUR).
În ceea ce privește rezultatul privind resursele proprii, suma reprezentând resursele proprii tradiționale colectate a fost aproape de sumele prevăzute,
Plățile finale ale statelor membre în materie de TVA și VNB sunt, de asemenea, foarte apropiate de estimările bugetare finale. Diferențele dintre sumele estimate și sumele plătite efectiv sunt urmarea diferențelor dintre cursul de schimb valutar al euro utilizat în scopuri bugetare și cursurile valutare în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat efectiv plățile.
În ceea ce privește soldurile TVA și VNB, normele sunt prevăzute la articolul 10b din Regulamentul privind punerea la dispoziție [Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014]. Procedura nu implică un buget rectificativ și, prin urmare, Comisia va solicita în mod direct statelor membre să plătească sumele nete. Impactul asupra bugetului UE este aproape de zero ca urmare a acestui sistem de compensare.
Titlul „Contribuții și restituiri aferente acordurilor și programelor UE” se referă, în principal, la veniturile din corecții financiare (fondurile ESI, FEGA și FEADR), la participarea țărilor terțe la programele de cercetare, la verificarea conturilor în cadrul fondurilor agricole și la alte contribuții și restituiri la programele/activitățile UE. O parte importantă a acestei sume este alcătuită din venituri alocate, care, de obicei, conduc la înscrierea de credite suplimentare în partea de cheltuieli.
Veniturile din amenzi se referă, în principal, la amenzile aplicate în materie de concurență.
2.2. CHELTUIELI
Bugetul UE are un rol important în sprijinirea realizării politicilor și priorităților Uniunii. În pofida cuantumului său limitat, reprezentând aproximativ 2 % din totalul cheltuielilor publice în Uniune, acesta completează bugetele naționale și pune în mod clar accentul pe investiții și adiționalitate. Bugetul UE este un instrument esențial care face parte din gama largă de instrumente de politică și de reglementare de la nivel european asupra cărora au convenit toate statele membre ale UE și care sunt transpuse într-un cadru financiar multianual care prevede diferite programe și plafoane de cheltuieli maxime.
Bugetul UE pentru 2020, adoptat la 27 noiembrie 2019, confirmă faptul că UE direcționează banii în funcție de nevoi. În 2020, cea mai mare parte a bugetului UE a fost destinată stimulării creșterii durabile și reducerii decalajelor economice dintre regiuni, stimulării creării de locuri de muncă, combaterii schimbărilor climatice și abordării impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 în UE, precum și furnizării de asistență țărilor terțe.
2020 a fost ultimul an al CFM 2014-2020, iar Comisia a utilizat toate posibilitățile rămase pentru a mobiliza fonduri suplimentare din întregul buget în vederea consolidării acțiunilor legate de COVID-19 și a sprijinirii statelor membre cu lichidități suplimentare. Execuția a fost monitorizată și gestionată cu atenție, ceea ce a condus practic la execuția integrală a aproape tuturor creditelor.
Creditele propuse în bugetul final adoptat au fost stabilite la 173,9 miliarde EUR (o creștere de 4,6 % în comparație cu bugetul pe 2019) reprezentând angajamente și 164,1 miliarde EUR (o creștere de 10,5 %) reprezentând plăți, ceea ce înseamnă 1,00 % și, respectiv, 0,90 % din venitul național brut (VNB) la nivelul UE.
În 2020, în cadrul tuturor rubricilor, nivelul de execuție a fost ridicat. În 2020, execuția tuturor tipurilor de credite (buget, reportări din exercițiul financiar anterior și venituri alocate) a fost de 97 % pentru angajamente și de 94 % pentru plăți. Ratele de execuție, excluzând veniturile alocate, au arătat o execuție integrală în 2020 (99,5 % în credite de angajament și 98,5 % în credite de plată).
Angajamentele restante (RAL – reste à liquider), care sunt sume angajate care nu au fost încă plătite, erau de 303,2 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului financiar 2020. S-a preconizat o creștere față de nivelul din 2019, având în vedere diferența dintre creditele de angajament și creditele de plată (9,8 miliarde EUR) înscrise în bugetul final adoptat și luând în considerare faptul că o creștere a angajamentelor restante constituie o evoluție normală, întrucât creditele de angajament cresc în fiecare an, astfel cum se prevede în CFM. Creșterea angajamentelor restante față de 2019 a fost de 5,5 miliarde EUR.
3. EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE ALE UE
3.1. SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE ALE UE
|
milioane EUR |
|||||||||||
|
Titlul |
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Încasări ca % din buget |
Restante |
||||||
|
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Exercițiul financiar în curs |
Reportate |
Total |
Din drepturi la plată aferente exercițiului financiar în curs |
Din drepturi la plată reportate |
Total |
||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=3+4 |
6 |
7 |
8=6+7 |
9=8/2 |
10=5-8 |
||
|
1 |
Resurse proprii |
151 638 |
159 832 |
160 092 |
2 291 |
162 382 |
160 086 |
55 |
160 141 |
100 % |
2 241 |
|
3 |
Excedente, solduri și ajustări |
— |
2 102 |
3 167 |
7 |
3 173 |
3 167 |
0 |
3 167 |
151 % |
7 |
|
4 |
Venituri provenite de la persoane care lucrează în cadrul instituțiilor Uniunii și în cadrul altor organisme ale acesteia |
1 651 |
1 651 |
1 619 |
10 |
1 629 |
1 606 |
9 |
1 615 |
98 % |
14 |
|
5 |
Venituri din funcționarea administrativă a instituțiilor |
15 |
15 |
600 |
44 |
645 |
569 |
23 |
592 |
3 933 % |
53 |
|
6 |
Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor Uniunii |
130 |
130 |
7 321 |
1 545 |
8 866 |
6 881 |
1 275 |
8 156 |
6 273 % |
711 |
|
7 |
Penalități de întârziere și amenzi |
115 |
361 |
1 078 |
15 949 |
17 027 |
159 |
470 |
629 |
174 % |
16 398 |
|
8 |
Operațiuni de luare de împrumuturi și creditare |
2 |
2 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Venituri diverse |
15 |
15 |
6 |
7 |
12 |
5 |
1 |
6 |
39 % |
7 |
|
Total |
153 566 |
164 108 |
173 882 |
19 853 |
193 735 |
172 472 |
1 834 |
174 306 |
106 % |
19 429 |
|
4. EXECUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE ALE UE
4.1. CFM: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ
|
milioane EUR |
|||||||||||||
|
Rubrica CFM |
Credite de angajament |
Credite de plată |
|||||||||||
|
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
||||||||
|
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
||||
|
1 |
2 |
3=1+2 |
4 |
5 |
6=3+4+5 |
7 |
8 |
9=7+8 |
10 |
11 |
12=9+10+11 |
||
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
83 931 |
(12) |
83 918 |
520 |
6 431 |
90 870 |
72 354 |
4 925 |
77 278 |
151 |
10 904 |
88 334 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
25 285 |
(12) |
25 273 |
3 |
5 012 |
30 287 |
22 308 |
(555) |
21 753 |
139 |
6 835 |
28 726 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
58 646 |
— |
58 646 |
518 |
1 419 |
60 582 |
50 046 |
5 479 |
55 525 |
13 |
4 069 |
59 607 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
59 907 |
49 |
59 956 |
467 |
2 308 |
62 730 |
57 904 |
867 |
58 772 |
677 |
1 999 |
61 448 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
43 410 |
49 |
43 459 |
467 |
929 |
44 855 |
43 380 |
39 |
43 419 |
670 |
929 |
45 018 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
3 729 |
3 423 |
7 152 |
— |
1 000 |
8 152 |
3 685 |
2 607 |
6 293 |
9 |
1 030 |
7 331 |
|
4 |
Europa în lume |
10 262 |
1 089 |
11 350 |
47 |
843 |
12 240 |
8 929 |
1 457 |
10 386 |
38 |
1 503 |
11 928 |
|
5 |
Administrație |
10 272 |
(1) |
10 271 |
— |
837 |
11 108 |
10 275 |
(2) |
10 273 |
828 |
839 |
11 941 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
4 226 |
(1) |
4 225 |
|
442 |
4 667 |
4 226 |
(1) |
4 225 |
499 |
443 |
5 168 |
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
8 |
Rezerva negativă și deficitul reportat din exercițiul financiar anterior |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Instrumente speciale |
588 |
649 |
1 236 |
49 |
21 |
1 306 |
419 |
688 |
1 106 |
1 |
21 |
1 128 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
— |
— |
1 337 |
1 337 |
— |
— |
— |
— |
1 337 |
1 337 |
|
Total |
168 688 |
5 196 |
173 884 |
1 083 |
12 775 |
187 742 |
153 566 |
10 542 |
164 108 |
1 704 |
17 634 |
183 446 |
|
4.2. CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT
|
milioane EUR |
||||||||||||||
|
Rubrica CFM |
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
Credite reportate în 2021 |
Credite anulate |
||||||||||
|
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
% |
venituri alocate |
reportări prin decizie |
Total |
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=2+3+4 |
6=5/1 |
7 |
8 |
9=7+8 |
10 |
11 |
12 |
13=10+11+12 |
||
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
90 870 |
83 890 |
520 |
5 152 |
89 563 |
99 % |
1 219 |
22 |
1 241 |
6 |
— |
59 |
65 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
30 287 |
25 254 |
3 |
4 058 |
29 315 |
97 % |
954 |
14 |
967 |
5 |
— |
0 |
5 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
60 582 |
58 636 |
518 |
1 095 |
60 248 |
99 % |
265 |
8 |
274 |
1 |
— |
59 |
60 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
62 730 |
59 475 |
463 |
886 |
60 823 |
97 % |
445 |
475 |
920 |
6 |
4 |
976 |
986 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
44 855 |
42 979 |
463 |
873 |
44 315 |
99 % |
56 |
475 |
531 |
5 |
4 |
0 |
9 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
8 152 |
7 152 |
— |
550 |
7 702 |
94 % |
450 |
— |
450 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
4 |
Europa în lume |
12 240 |
11 349 |
47 |
555 |
11 950 |
98 % |
288 |
— |
288 |
1 |
— |
0 |
2 |
|
5 |
Administrație |
11 108 |
10 009 |
— |
540 |
10 548 |
95 % |
291 |
85 |
376 |
178 |
— |
6 |
184 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
4 667 |
4 024 |
|
294 |
4 319 |
93 % |
142 |
85 |
226 |
116 |
0 |
6 |
122 |
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
8 |
Rezerva negativă și deficitul reportat din exercițiul financiar anterior |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Instrumente speciale |
1 306 |
1 059 |
49 |
— |
1 108 |
85 % |
13 |
— |
13 |
177 |
— |
8 |
185 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
1 337 |
— |
— |
5 |
5 |
0 % |
1 332 |
— |
1 332 |
— |
— |
— |
— |
|
Total |
187 742 |
172 933 |
1 078 |
7 688 |
181 699 |
97 % |
4 038 |
582 |
4 620 |
369 |
4 |
1 050 |
1 423 |
|
4.3. CFM: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ
|
milioane EUR |
|||||||||||||||
|
Rubrica CFM |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
Credite reportate în 2021 |
Credite anulate |
|||||||||||
|
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
% |
reportări automate |
reportări prin decizie |
venituri alocate |
Total |
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=2+3+4 |
6=5/1 |
7 |
8 |
9 |
10=7+8+9 |
11 |
12 |
13 |
14=11+12+13 |
||
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
88 334 |
77 097 |
129 |
6 316 |
83 541 |
95 % |
149 |
12 |
4 579 |
4 740 |
21 |
23 |
9 |
53 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
28 726 |
21 587 |
118 |
2 352 |
24 057 |
84 % |
134 |
12 |
4 474 |
4 620 |
19 |
21 |
9 |
49 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
59 607 |
55 509 |
11 |
3 964 |
59 484 |
100 % |
15 |
— |
105 |
120 |
1 |
2 |
0 |
4 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
61 448 |
58 263 |
670 |
1 662 |
60 595 |
99 % |
24 |
475 |
338 |
837 |
9 |
6 |
0 |
16 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
45 018 |
42 919 |
664 |
873 |
44 456 |
99 % |
18 |
475 |
56 |
548 |
8 |
6 |
0 |
14 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
7 331 |
5 896 |
7 |
430 |
6 333 |
86 % |
11 |
381 |
600 |
991 |
5 |
2 |
0 |
7 |
|
4 |
Europa în lume |
11 928 |
10 328 |
35 |
1 049 |
11 412 |
96 % |
37 |
17 |
454 |
508 |
4 |
4 |
1 |
8 |
|
5 |
Administrație |
11 941 |
9 111 |
748 |
460 |
10 319 |
86 % |
895 |
85 |
375 |
1 355 |
182 |
80 |
5 |
266 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
5 168 |
3 435 |
440 |
258 |
4 134 |
80 % |
585 |
85 |
182 |
852 |
120 |
59 |
3 |
182 |
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
8 |
Rezerva negativă și deficitul reportat din exercițiul financiar anterior |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Instrumente speciale |
1 128 |
1 106 |
0 |
2 |
1 108 |
98 % |
0 |
— |
13 |
13 |
0 |
0 |
6 |
6 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
1 337 |
— |
— |
1 |
1 |
0 % |
— |
— |
1 336 |
1 336 |
— |
— |
— |
— |
|
Total |
183 446 |
161 801 |
1 589 |
9 920 |
173 310 |
94 % |
1 116 |
969 |
7 694 |
9 779 |
221 |
115 |
20 |
357 |
|
4.4. CFM: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL)
|
milioane EUR |
||||||||||
|
Rubrica CFM |
Angajamente restante la încheierea exercițiului financiar anterior |
Angajamente ale exercițiului financiar în curs |
Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului financiar |
|||||||
|
Angajamente reportate din exercițiul financiar anterior |
Dezangajări/ Reevaluări/ Anulări |
Plăți |
Angajamente restante la încheierea exercițiului financiar |
Angajamente efectuate în cursul exercițiului financiar |
Plăți |
Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate |
Angajamente restante la încheierea exercițiului financiar |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4=1+2+3 |
5 |
6 |
7 |
8=5+6+7 |
9=4+8 |
||
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
220 627 |
(1 875 ) |
(71 673 ) |
147 079 |
89 563 |
(11 868 ) |
(6) |
77 689 |
224 769 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
40 300 |
(954) |
(14 384 ) |
24 962 |
29 315 |
(9 673 ) |
(5) |
19 636 |
44 598 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
180 327 |
(921) |
(57 289 ) |
122 117 |
60 248 |
(2 195 ) |
(0) |
58 053 |
180 170 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
40 876 |
(122) |
(15 695 ) |
25 058 |
60 823 |
(44 900 ) |
— |
15 923 |
40 982 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
432 |
(5) |
(262) |
165 |
44 315 |
(44 193 ) |
— |
122 |
286 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
6 183 |
(119) |
(2 225 ) |
3 839 |
7 702 |
(4 108 ) |
— |
3 594 |
7 433 |
|
4 |
Europa în lume |
29 154 |
(672) |
(7 862 ) |
20 620 |
11 950 |
(3 550 ) |
(1) |
8 400 |
29 020 |
|
5 |
Administrație |
854 |
(92) |
(757) |
5 |
10 548 |
(9 563 ) |
(0) |
985 |
990 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
511 |
(70) |
(440) |
2 |
4 319 |
(3 694 ) |
0 |
625 |
627 |
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
8 |
Rezerva negativă și deficitul reportat din exercițiul financiar anterior |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
9 |
Instrumente speciale |
1 |
(0) |
(0) |
— |
1 108 |
(1 108 ) |
— |
0 |
0 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
— |
— |
5 |
(1) |
— |
4 |
4 |
|
Total |
297 695 |
(2 881 ) |
(98 213 ) |
196 601 |
181 699 |
(75 096 ) |
(7) |
106 596 |
303 197 |
|
4.5. CFM: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE
|
milioane EUR |
||||||||||
|
Rubrica CFM |
< 2014 |
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
Total |
|
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
3 347 |
878 |
1 741 |
4 079 |
21 655 |
46 203 |
68 942 |
77 924 |
224 769 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
683 |
570 |
903 |
1 748 |
3 530 |
6 544 |
10 749 |
19 871 |
44 598 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
2 664 |
308 |
838 |
2 330 |
18 125 |
39 659 |
58 193 |
58 053 |
180 170 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
120 |
271 |
1 286 |
1 209 |
2 388 |
7 633 |
12 142 |
15 934 |
40 982 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
— |
— |
— |
1 |
9 |
44 |
110 |
122 |
286 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
24 |
9 |
34 |
231 |
637 |
1 251 |
1 652 |
3 594 |
7 433 |
|
4 |
Europa în lume |
1 339 |
607 |
1 140 |
2 122 |
3 351 |
4 733 |
7 304 |
8 423 |
29 020 |
|
5 |
Administrație |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
3 |
987 |
990 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
627 |
627 |
|
9 |
Instrumente speciale |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
0 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
4 |
4 |
|
Total |
4 830 |
1 765 |
4 201 |
7 640 |
28 030 |
59 820 |
90 044 |
106 867 |
303 197 |
|
Înființarea noii Comisii a implicat o reorganizare internă a serviciilor. Realocarea tranzacțiilor conexe a avut ca rezultat transferarea soldului de la un exercițiu financiar la altul. Valoarea totală a angajamentelor restante rămâne neschimbată.
4.6. CFM: ANGAJAMENTE RESTANTE PE TIPURI DE CREDITE
|
milioane EUR |
||||||||||||
|
Categorie |
Din credite bugetare |
Din venituri alocate |
Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului financiar 2020 |
|||||||||
|
Angajamente reportate din exercițiul financiar 2019 |
Ajustări |
Angajamente efectuate |
Plăți efectuate |
Suma rămasă de decontat |
Angajamente reportate din exercițiul financiar 2019 |
Ajustări |
Angajamente efectuate |
Plăți efectuate |
Suma rămasă de decontat |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=1+2+3-4 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10=6+7+8-9 |
11=5+10 |
||
|
1 |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
195 138 |
(1 648 ) |
84 411 |
81 035 |
196 865 |
25 490 |
(232) |
5 152 |
2 506 |
27 904 |
224 769 |
|
|
1a: Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă |
37 087 |
(736) |
25 257 |
21 846 |
39 762 |
3 213 |
(223) |
4 058 |
2 212 |
4 837 |
44 598 |
|
|
1b: Coeziune economică, socială și teritorială |
158 051 |
(912) |
59 154 |
59 190 |
157 103 |
22 277 |
(10) |
1 095 |
294 |
23 067 |
180 170 |
|
2 |
Creștere durabilă: resurse naturale |
40 451 |
(122) |
59 937 |
59 707 |
40 559 |
425 |
(0) |
886 |
888 |
423 |
40 982 |
|
|
din care: Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
431 |
(5) |
43 441 |
43 582 |
286 |
1 |
— |
873 |
874 |
— |
286 |
|
3 |
Securitate și cetățenie |
6 004 |
(118) |
7 152 |
5 919 |
7 119 |
179 |
(2) |
550 |
414 |
314 |
7 433 |
|
4 |
Europa în lume |
27 633 |
(627) |
11 395 |
10 468 |
27 933 |
1 521 |
(46) |
555 |
943 |
1 087 |
29 020 |
|
5 |
Administrație |
761 |
(41) |
10 009 |
9 818 |
910 |
93 |
(51) |
540 |
502 |
80 |
990 |
|
|
din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
464 |
(22) |
4 024 |
3 875 |
591 |
47 |
(47) |
294 |
258 |
36 |
627 |
|
9 |
Instrumente speciale |
1 |
(0) |
1 108 |
1 108 |
0 |
|
|
|
|
|
0 |
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
|
|
— |
— |
— |
— |
— |
5 |
1 |
4 |
4 |
|
Total |
269 987 |
(2 557 ) |
174 012 |
168 056 |
273 386 |
27 708 |
(330) |
7 688 |
5 254 |
29 811 |
303 197 |
|
4.7. CFM DETALIAT: DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ
|
milioane EUR |
|||||||||||||
|
Program |
Credite de angajament |
Credite de plată |
|||||||||||
|
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
Credite bugetare |
Credite suplimentare |
Total credite disponibile |
||||||||
|
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
Bugetul inițial adoptat |
Bugete rectificative și transferuri |
Bugetul final adoptat |
Reportări |
Venituri alocate |
||||
|
1 |
2 |
3=1+2 |
4 |
5 |
6=3+4+5 |
7 |
8 |
9=7+8 |
10 |
11 |
12=9+10+11 |
||
|
1 |
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) |
173 |
— |
173 |
— |
157 |
329 |
1 105 |
(2) |
1 103 |
— |
184 |
1 287 |
|
|
Sistemul european de radionavigație prin satelit (EGNOS/Galileo) |
1 207 |
— |
1 207 |
— |
121 |
1 328 |
954 |
19 |
973 |
2 |
272 |
1 247 |
|
|
Reactorul termonuclear internațional (ITER) |
365 |
2 |
367 |
— |
46 |
412 |
639 |
(0) |
638 |
0 |
46 |
684 |
|
|
Programul european de observare a Pământului (Copernicus) |
647 |
0 |
647 |
— |
16 |
663 |
552 |
1 |
553 |
2 |
14 |
569 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
166 |
— |
166 |
— |
11 |
177 |
154 |
(27) |
126 |
3 |
15 |
144 |
|
|
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) |
255 |
— |
255 |
— |
0 |
255 |
201 |
(24) |
177 |
2 |
0 |
178 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea |
147 |
— |
147 |
— |
— |
147 |
171 |
(54) |
117 |
— |
— |
117 |
|
|
Orizont 2020 |
13 486 |
(0) |
13 486 |
— |
3 233 |
16 719 |
11 796 |
(181) |
11 615 |
79 |
4 776 |
16 470 |
|
|
Programul Euratom pentru cercetare și formare |
398 |
0 |
398 |
3 |
92 |
492 |
417 |
(71) |
346 |
36 |
137 |
519 |
|
|
Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) |
418 |
(0) |
418 |
— |
41 |
460 |
386 |
102 |
488 |
2 |
60 |
549 |
|
|
Educație, formare și sport (Erasmus+) |
2 885 |
— |
2 885 |
— |
678 |
3 563 |
2 739 |
9 |
2 748 |
7 |
787 |
3 543 |
|
|
Ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) |
117 |
— |
117 |
— |
61 |
178 |
105 |
(6) |
99 |
1 |
81 |
181 |
|
|
Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei |
133 |
(0) |
133 |
— |
12 |
145 |
124 |
21 |
145 |
0 |
15 |
160 |
|
|
MIE – Energie |
1 281 |
— |
1 281 |
— |
6 |
1 287 |
420 |
(29) |
390 |
1 |
8 |
399 |
|
|
MIE – Transporturi |
2 579 |
1 |
2 580 |
— |
22 |
2 602 |
1 477 |
(251) |
1 225 |
2 |
23 |
1 250 |
|
|
MIE – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) |
210 |
— |
210 |
— |
6 |
216 |
208 |
33 |
240 |
0 |
6 |
246 |
|
|
Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP) |
— |
— |
— |
— |
2 |
2 |
60 |
(29) |
31 |
— |
2 |
33 |
|
|
Agenții descentralizate |
400 |
(14) |
386 |
— |
24 |
410 |
401 |
(24) |
377 |
— |
24 |
401 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
196 |
(1) |
196 |
— |
477 |
673 |
185 |
(9) |
175 |
1 |
380 |
557 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
85 |
(1) |
85 |
— |
1 |
85 |
95 |
(29) |
65 |
— |
1 |
66 |
|
|
Competențe specifice ale Comisiei |
136 |
0 |
136 |
— |
8 |
144 |
122 |
1 |
122 |
— |
4 |
127 |
|
|
Convergență regională (regiuni mai puțin dezvoltate) |
28 762 |
(4) |
28 758 |
389 |
687 |
29 834 |
25 414 |
2 948 |
28 362 |
— |
1 629 |
29 990 |
|
|
Regiuni în tranziție |
5 964 |
83 |
6 047 |
50 |
50 |
6 147 |
4 777 |
204 |
4 981 |
— |
117 |
5 097 |
|
|
Competitivitate (regiuni mai dezvoltate) |
8 822 |
1 757 |
10 580 |
51 |
390 |
11 021 |
7 698 |
999 |
8 697 |
— |
737 |
9 434 |
|
|
Regiuni ultraperiferice și slab populate |
236 |
— |
236 |
0 |
— |
236 |
202 |
98 |
300 |
— |
19 |
319 |
|
|
Fondul de coeziune |
10 065 |
(1 827 ) |
8 237 |
2 |
177 |
8 416 |
8 300 |
589 |
8 889 |
— |
1 276 |
10 165 |
|
|
Cooperarea teritorială europeană |
2 012 |
— |
2 012 |
— |
10 |
2 023 |
1 285 |
231 |
1 516 |
— |
155 |
1 671 |
|
|
Asistență tehnică |
274 |
5 |
279 |
— |
5 |
284 |
231 |
(14) |
217 |
13 |
5 |
235 |
|
|
Ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) |
579 |
— |
579 |
— |
1 |
580 |
411 |
108 |
520 |
0 |
3 |
522 |
|
|
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” |
145 |
(14) |
131 |
25 |
96 |
252 |
603 |
(64) |
539 |
— |
126 |
665 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) |
1 781 |
— |
1 781 |
— |
4 |
1 784 |
1 113 |
388 |
1 502 |
— |
4 |
1 506 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
6 |
— |
6 |
— |
0 |
6 |
12 |
(8) |
4 |
— |
0 |
4 |
|
Total rubrica 1 din CFM |
83 931 |
(12) |
83 918 |
520 |
6 431 |
90 870 |
72 354 |
4 925 |
77 278 |
151 |
10 904 |
88 334 |
|
|
2 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
43 410 |
49 |
43 459 |
467 |
929 |
44 855 |
43 380 |
39 |
43 419 |
670 |
929 |
45 018 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
14 709 |
— |
14 709 |
— |
1 163 |
15 871 |
13 141 |
799 |
13 940 |
2 |
910 |
14 852 |
|
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) |
960 |
(0) |
960 |
— |
205 |
1 165 |
770 |
(8) |
762 |
1 |
151 |
913 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și organizațiile de gestionare a pescuitului (ORGP) |
148 |
— |
148 |
— |
— |
148 |
143 |
2 |
144 |
— |
— |
144 |
|
|
Mediu și politici climatice (LIFE) |
590 |
— |
590 |
— |
3 |
593 |
383 |
46 |
429 |
4 |
2 |
435 |
|
|
Agenții descentralizate |
68 |
— |
68 |
— |
7 |
75 |
68 |
— |
68 |
— |
7 |
75 |
|
|
Alte acțiuni și măsuri |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
23 |
— |
23 |
— |
0 |
23 |
20 |
(11) |
9 |
— |
0 |
9 |
|
|
Acțiuni specifice |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 2 din CFM |
59 907 |
49 |
59 956 |
467 |
2 308 |
62 730 |
57 904 |
867 |
58 772 |
677 |
1 999 |
61 448 |
|
|
3 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) |
949 |
441 |
1 389 |
— |
16 |
1 406 |
953 |
171 |
1 123 |
1 |
17 |
1 142 |
|
|
Consumatori |
30 |
— |
30 |
— |
1 |
31 |
28 |
2 |
30 |
1 |
1 |
31 |
|
|
Europa creativă |
252 |
0 |
252 |
— |
13 |
265 |
215 |
(16) |
200 |
2 |
15 |
216 |
|
|
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
— |
2 700 |
2 700 |
— |
750 |
3 450 |
— |
2 610 |
2 610 |
0 |
750 |
3 360 |
|
|
Fondul pentru securitate internă |
501 |
28 |
528 |
— |
126 |
655 |
670 |
(217) |
454 |
1 |
161 |
616 |
|
|
Sisteme informatice |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Justiție |
47 |
(0) |
47 |
— |
1 |
47 |
43 |
11 |
54 |
0 |
1 |
55 |
|
|
Drepturi, egalitate și cetățenie |
70 |
0 |
70 |
— |
2 |
72 |
71 |
7 |
77 |
0 |
2 |
80 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
141 |
370 |
511 |
— |
15 |
526 |
62 |
132 |
194 |
— |
9 |
203 |
|
|
Europa pentru cetățeni |
31 |
7 |
38 |
— |
0 |
38 |
29 |
(4) |
25 |
0 |
0 |
26 |
|
|
Produse alimentare și hrană pentru animale |
279 |
(31) |
247 |
— |
4 |
251 |
245 |
(11) |
233 |
1 |
2 |
237 |
|
|
Sănătate |
70 |
3 |
73 |
— |
3 |
75 |
64 |
(3) |
61 |
1 |
3 |
65 |
|
|
Agenții descentralizate |
1 233 |
(94) |
1 139 |
— |
67 |
1 206 |
1 184 |
(56) |
1 128 |
— |
67 |
1 195 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
23 |
— |
23 |
— |
0 |
23 |
16 |
(5) |
11 |
— |
0 |
11 |
|
|
Acțiuni specifice |
106 |
(0) |
106 |
— |
2 |
108 |
105 |
(13) |
92 |
1 |
2 |
94 |
|
Total rubrica 3 din CFM |
3 729 |
3 423 |
7 152 |
— |
1 000 |
8 152 |
3 685 |
2 607 |
6 293 |
9 |
1 030 |
7 331 |
|
|
4 |
Asistență pentru preaderare (IPA II) |
1 571 |
38 |
1 609 |
— |
249 |
1 858 |
1 432 |
264 |
1 696 |
6 |
448 |
2 150 |
|
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
20 |
(20) |
0 |
— |
— |
0 |
27 |
(12) |
15 |
— |
— |
15 |
|
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
233 |
— |
233 |
— |
7 |
240 |
233 |
— |
233 |
— |
7 |
240 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
19 |
66 |
85 |
— |
4 |
89 |
16 |
22 |
37 |
— |
3 |
40 |
|
|
Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” (EUAV) |
21 |
(17) |
4 |
— |
1 |
4 |
19 |
(14) |
5 |
— |
1 |
5 |
|
|
Fondul pentru dezvoltare durabilă (FEDD) |
25 |
— |
25 |
— |
80 |
105 |
25 |
— |
25 |
— |
174 |
199 |
|
|
Instrumentul european de vecinătate (IEV) |
2 671 |
174 |
2 845 |
— |
64 |
2 909 |
1 966 |
639 |
2 605 |
6 |
70 |
2 681 |
|
|
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) |
3 272 |
(67) |
3 206 |
— |
88 |
3 294 |
2 797 |
168 |
2 965 |
13 |
134 |
3 112 |
|
|
Instrumentul de parteneriat (IP) |
162 |
2 |
164 |
— |
8 |
172 |
133 |
(2) |
131 |
0 |
8 |
140 |
|
|
Democrație și drepturile omului (IEDDO) |
196 |
(24) |
172 |
— |
7 |
179 |
175 |
(24) |
151 |
3 |
7 |
161 |
|
|
Stabilitate și pace (IcSP) |
394 |
15 |
408 |
— |
5 |
413 |
350 |
30 |
379 |
3 |
6 |
389 |
|
|
Ajutor umanitar |
1 102 |
936 |
2 038 |
46 |
20 |
2 103 |
1 207 |
407 |
1 614 |
6 |
336 |
1 956 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
352 |
(16) |
336 |
— |
66 |
402 |
329 |
5 |
334 |
0 |
64 |
399 |
|
|
Cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) |
33 |
— |
33 |
— |
0 |
33 |
33 |
(17) |
16 |
1 |
0 |
16 |
|
|
Agenții descentralizate |
21 |
— |
21 |
— |
0 |
21 |
21 |
(1) |
20 |
— |
0 |
21 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
85 |
(2) |
83 |
— |
244 |
327 |
86 |
1 |
87 |
0 |
244 |
331 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
(4) |
— |
1 |
0 |
1 |
3 |
(0) |
3 |
— |
0 |
3 |
|
|
Acțiuni specifice |
81 |
7 |
88 |
— |
1 |
88 |
78 |
(10) |
68 |
— |
1 |
69 |
|
Total rubrica 4 din CFM |
10 262 |
1 089 |
11 350 |
47 |
843 |
12 240 |
8 929 |
1 457 |
10 386 |
38 |
1 503 |
11 928 |
|
|
5 |
Pensii |
2 123 |
(19) |
2 104 |
— |
0 |
2 104 |
2 123 |
(19) |
2 104 |
— |
0 |
2 104 |
|
|
Școli europene |
192 |
(9) |
183 |
— |
17 |
200 |
192 |
(9) |
183 |
0 |
17 |
201 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
3 |
0 |
3 |
0 |
— |
4 |
|
|
Cheltuieli administrative ale Comisiei |
3 731 |
28 |
3 759 |
— |
378 |
4 137 |
3 731 |
26 |
3 757 |
328 |
379 |
4 464 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
4 226 |
(1) |
4 225 |
0 |
442 |
4 667 |
4 226 |
(1) |
4 225 |
499 |
443 |
5 168 |
|
Total rubrica 5 din CFM |
10 272 |
(1) |
10 271 |
— |
837 |
11 108 |
10 275 |
(2) |
10 273 |
828 |
839 |
11 941 |
|
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 6 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
8 |
Rezervă negativă |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Deficit reportat |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 8 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
9 |
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
359 |
(359) |
— |
— |
— |
— |
359 |
(359) |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
179 |
— |
179 |
— |
21 |
200 |
10 |
(10) |
0 |
1 |
21 |
22 |
|
|
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) |
50 |
1 007 |
1 057 |
49 |
— |
1 106 |
50 |
1 056 |
1 106 |
— |
— |
1 106 |
|
Total rubrica 9 din CFM |
588 |
649 |
1 236 |
49 |
21 |
1 306 |
419 |
688 |
1 106 |
1 |
21 |
1 128 |
|
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
— |
— |
1 337 |
1 337 |
— |
— |
— |
— |
1 337 |
1 337 |
|
Total rubrica O din CFM |
— |
— |
— |
— |
1 337 |
1 337 |
— |
— |
— |
— |
1 337 |
1 337 |
|
|
Total |
168 688 |
5 196 |
173 884 |
1 083 |
12 775 |
187 742 |
153 566 |
10 542 |
164 108 |
1 704 |
17 634 |
183 446 |
|
4.8. CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT
|
milioane EUR |
||||||||||||||
|
Program |
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
Credite reportate în 2021 |
Credite anulate |
||||||||||
|
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
% |
venituri alocate |
reportări prin decizie |
Total |
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=2+3+4 |
6=5/1 |
7 |
8 |
9=7+8 |
10 |
11 |
12 |
13=10+11+12 |
||
|
1 |
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) |
329 |
173 |
— |
148 |
321 |
97 % |
8 |
— |
8 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Sistemul european de radionavigație prin satelit (EGNOS/Galileo) |
1 328 |
1 207 |
— |
105 |
1 312 |
99 % |
16 |
— |
16 |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Reactorul termonuclear internațional (ITER) |
412 |
367 |
— |
29 |
396 |
96 % |
16 |
— |
16 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Programul european de observare a Pământului (Copernicus) |
663 |
647 |
— |
16 |
663 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
177 |
166 |
— |
7 |
173 |
98 % |
4 |
— |
4 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) |
255 |
255 |
— |
0 |
255 |
100 % |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea |
147 |
147 |
— |
— |
147 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Orizont 2020 |
16 719 |
13 485 |
— |
2 925 |
16 411 |
98 % |
307 |
— |
307 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
Programul Euratom pentru cercetare și formare |
492 |
386 |
3 |
26 |
415 |
84 % |
66 |
12 |
77 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) |
460 |
418 |
— |
30 |
448 |
98 % |
11 |
— |
11 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Educație, formare și sport (Erasmus+) |
3 563 |
2 885 |
— |
595 |
3 481 |
98 % |
82 |
— |
82 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) |
178 |
116 |
— |
49 |
164 |
92 % |
12 |
— |
12 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei |
145 |
133 |
— |
11 |
144 |
99 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
MIE – Energie |
1 287 |
1 281 |
— |
1 |
1 282 |
100 % |
4 |
— |
4 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
MIE – Transporturi |
2 602 |
2 580 |
— |
4 |
2 584 |
99 % |
18 |
— |
18 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
MIE – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) |
216 |
210 |
— |
6 |
216 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP) |
2 |
— |
— |
0 |
0 |
7 % |
2 |
— |
2 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Agenții descentralizate |
410 |
385 |
— |
18 |
403 |
98 % |
6 |
1 |
7 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
673 |
195 |
— |
83 |
278 |
41 % |
394 |
— |
394 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
85 |
83 |
— |
— |
83 |
98 % |
0 |
1 |
1 |
0 |
— |
0 |
1 |
|
|
Competențe specifice ale Comisiei |
144 |
135 |
— |
3 |
138 |
96 % |
5 |
— |
5 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
Convergență regională (regiuni mai puțin dezvoltate) |
29 834 |
28 758 |
389 |
579 |
29 726 |
100 % |
65 |
— |
65 |
— |
— |
43 |
43 |
|
|
Regiuni în tranziție |
6 147 |
6 047 |
50 |
50 |
6 147 |
100 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Competitivitate (regiuni mai dezvoltate) |
11 021 |
10 571 |
51 |
197 |
10 819 |
98 % |
185 |
8 |
193 |
— |
— |
8 |
8 |
|
|
Regiuni ultraperiferice și slab populate |
236 |
236 |
0 |
— |
236 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul de coeziune |
8 416 |
8 237 |
2 |
165 |
8 404 |
100 % |
11 |
— |
11 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Cooperarea teritorială europeană |
2 023 |
2 012 |
— |
— |
2 012 |
99 % |
3 |
— |
3 |
— |
— |
7 |
7 |
|
|
Asistență tehnică |
284 |
278 |
— |
4 |
282 |
99 % |
0 |
— |
0 |
1 |
— |
0 |
2 |
|
|
Ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) |
580 |
579 |
— |
1 |
579 |
100 % |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” |
252 |
131 |
25 |
96 |
252 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) |
1 784 |
1 781 |
— |
3 |
1 784 |
100 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
6 |
6 |
— |
— |
6 |
98 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
0 |
0 |
|
Total rubrica 1 din CFM |
90 870 |
83 890 |
520 |
5 152 |
89 563 |
99 % |
1 219 |
22 |
1 241 |
6 |
— |
59 |
65 |
|
|
2 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
44 855 |
42 979 |
463 |
873 |
44 315 |
99 % |
56 |
475 |
531 |
5 |
4 |
0 |
9 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
15 871 |
14 708 |
— |
0 |
14 709 |
93 % |
260 |
— |
260 |
0 |
— |
903 |
903 |
|
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) |
1 165 |
960 |
— |
3 |
963 |
83 % |
129 |
— |
129 |
0 |
— |
74 |
74 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și organizațiile de gestionare a pescuitului (ORGP) |
148 |
148 |
— |
— |
148 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mediu și politici climatice (LIFE) |
593 |
590 |
— |
3 |
592 |
100 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
75 |
68 |
— |
7 |
75 |
99 % |
1 |
— |
1 |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Alte acțiuni și măsuri |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
23 |
22 |
— |
— |
22 |
99 % |
— |
— |
— |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Acțiuni specifice |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 2 din CFM |
62 730 |
59 475 |
463 |
886 |
60 823 |
97 % |
445 |
475 |
920 |
6 |
4 |
976 |
986 |
|
|
3 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) |
1 406 |
1 389 |
— |
15 |
1 404 |
100 % |
2 |
— |
2 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Consumatori |
31 |
30 |
— |
1 |
30 |
99 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Europa creativă |
265 |
252 |
— |
11 |
263 |
99 % |
2 |
— |
2 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
3 450 |
2 700 |
— |
333 |
3 033 |
88 % |
417 |
— |
417 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul pentru securitate internă |
655 |
528 |
— |
124 |
652 |
100 % |
2 |
— |
2 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Sisteme informatice |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Justiție |
47 |
47 |
— |
0 |
47 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Drepturi, egalitate și cetățenie |
72 |
70 |
— |
1 |
71 |
98 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
526 |
511 |
— |
14 |
525 |
100 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Europa pentru cetățeni |
38 |
38 |
— |
0 |
38 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Produse alimentare și hrană pentru animale |
251 |
247 |
— |
2 |
249 |
99 % |
2 |
— |
2 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Sănătate |
75 |
72 |
— |
2 |
74 |
99 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
1 206 |
1 139 |
— |
47 |
1 186 |
98 % |
20 |
— |
20 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
23 |
23 |
— |
— |
23 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Acțiuni specifice |
108 |
106 |
— |
0 |
106 |
99 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
Total rubrica 3 din CFM |
8 152 |
7 152 |
— |
550 |
7 702 |
94 % |
450 |
— |
450 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
4 |
Asistență pentru preaderare (IPA II) |
1 858 |
1 609 |
— |
172 |
1 780 |
96 % |
77 |
— |
77 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
95 % |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
240 |
233 |
— |
7 |
240 |
100 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
89 |
85 |
— |
3 |
87 |
98 % |
1 |
— |
1 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” (EUAV) |
4 |
4 |
— |
1 |
4 |
100 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul pentru dezvoltare durabilă (FEDD) |
105 |
25 |
— |
79 |
104 |
100 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Instrumentul european de vecinătate (IEV) |
2 909 |
2 845 |
— |
16 |
2 861 |
98 % |
48 |
— |
48 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) |
3 294 |
3 206 |
— |
63 |
3 268 |
99 % |
25 |
— |
25 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Instrumentul de parteneriat (IP) |
172 |
164 |
— |
3 |
168 |
98 % |
4 |
— |
4 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Democrație și drepturile omului (IEDDO) |
179 |
172 |
— |
4 |
176 |
98 % |
3 |
— |
3 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Stabilitate și pace (IcSP) |
413 |
408 |
— |
4 |
413 |
100 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Ajutor umanitar |
2 103 |
2 038 |
46 |
13 |
2 097 |
100 % |
6 |
— |
6 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
402 |
336 |
— |
43 |
379 |
94 % |
23 |
— |
23 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) |
33 |
33 |
— |
— |
33 |
99 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
21 |
21 |
— |
— |
21 |
99 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
327 |
82 |
— |
146 |
228 |
70 % |
98 |
— |
98 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
— |
1 |
— |
1 |
98 % |
0 |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Acțiuni specifice |
88 |
88 |
— |
0 |
88 |
99 % |
1 |
— |
1 |
0 |
— |
— |
0 |
|
Total rubrica 4 din CFM |
12 240 |
11 349 |
47 |
555 |
11 950 |
98 % |
288 |
— |
288 |
1 |
— |
0 |
2 |
|
|
5 |
Pensii |
2 104 |
2 096 |
— |
— |
2 096 |
100 % |
— |
— |
— |
8 |
— |
0 |
8 |
|
|
Școli europene |
200 |
183 |
— |
14 |
197 |
98 % |
3 |
— |
3 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Cheltuieli administrative ale Comisiei |
4 137 |
3 705 |
— |
231 |
3 937 |
95 % |
146 |
— |
146 |
53 |
— |
1 |
54 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
4 667 |
4 024 |
0 |
294 |
4 319 |
93 % |
142 |
85 |
226 |
116 |
0 |
6 |
122 |
|
Total rubrica 5 din CFM |
11 108 |
10 009 |
— |
540 |
10 548 |
95 % |
291 |
85 |
376 |
178 |
— |
6 |
184 |
|
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 6 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
8 |
Rezervă negativă |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Deficit reportat |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 8 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
9 |
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
200 |
2 |
— |
— |
2 |
1 % |
13 |
— |
13 |
177 |
— |
8 |
185 |
|
|
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) |
1 106 |
1 057 |
49 |
— |
1 106 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 9 din CFM |
1 306 |
1 059 |
49 |
— |
1 108 |
85 % |
13 |
— |
13 |
177 |
— |
8 |
185 |
|
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
1 337 |
— |
— |
5 |
5 |
0 % |
1 332 |
— |
1 332 |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica O din CFM |
1 337 |
— |
— |
5 |
5 |
0 % |
1 332 |
— |
1 332 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Total |
187 742 |
172 933 |
1 078 |
7 688 |
181 699 |
97 % |
4 038 |
582 |
4 620 |
369 |
4 |
1 050 |
1 423 |
|
4.9. CFM DETALIAT: EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ
|
milioane EUR |
|||||||||||||||
|
Program |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
Credite reportate în 2021 |
Credite anulate |
|||||||||||
|
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
% |
reportări automate |
reportări prin decizie |
venituri alocate |
Total |
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=2+3+4 |
6=5/1 |
7 |
8 |
9 |
10=7+8+9 |
11 |
12 |
13 |
14=11+12+13 |
||
|
1 |
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) |
1 287 |
1 103 |
— |
156 |
1 259 |
98 % |
0 |
— |
28 |
28 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Sistemul european de radionavigație prin satelit (EGNOS/Galileo) |
1 247 |
971 |
2 |
30 |
1 003 |
80 % |
1 |
— |
242 |
244 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Reactorul termonuclear internațional (ITER) |
684 |
637 |
0 |
1 |
639 |
93 % |
1 |
— |
44 |
45 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Programul european de observare a Pământului (Copernicus) |
569 |
551 |
2 |
14 |
566 |
100 % |
2 |
— |
0 |
2 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
144 |
125 |
3 |
6 |
134 |
92 % |
2 |
— |
9 |
11 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) |
178 |
176 |
2 |
— |
178 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea |
117 |
117 |
— |
— |
117 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Orizont 2020 |
16 470 |
11 524 |
69 |
1 615 |
13 207 |
80 % |
83 |
— |
3 160 |
3 243 |
8 |
10 |
1 |
19 |
|
|
Programul Euratom pentru cercetare și formare |
519 |
302 |
29 |
13 |
344 |
66 % |
31 |
12 |
124 |
167 |
1 |
7 |
0 |
8 |
|
|
Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) |
549 |
486 |
2 |
35 |
522 |
95 % |
2 |
— |
25 |
27 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Educație, formare și sport (Erasmus+) |
3 543 |
2 742 |
7 |
320 |
3 068 |
87 % |
7 |
— |
467 |
474 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) |
181 |
96 |
0 |
37 |
134 |
74 % |
1 |
— |
36 |
37 |
1 |
1 |
8 |
10 |
|
|
Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei |
160 |
143 |
0 |
9 |
152 |
95 % |
0 |
— |
6 |
6 |
2 |
0 |
— |
2 |
|
|
MIE – Energie |
399 |
389 |
0 |
1 |
390 |
98 % |
1 |
— |
7 |
9 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
MIE – Transporturi |
1 250 |
1 224 |
1 |
12 |
1 237 |
99 % |
1 |
— |
12 |
13 |
0 |
1 |
— |
1 |
|
|
MIE – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) |
246 |
240 |
0 |
5 |
246 |
100 % |
1 |
— |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP) |
33 |
30 |
— |
0 |
30 |
92 % |
0 |
— |
2 |
2 |
1 |
— |
— |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
401 |
377 |
— |
17 |
394 |
98 % |
0 |
— |
6 |
6 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
557 |
172 |
1 |
77 |
250 |
45 % |
1 |
— |
303 |
304 |
2 |
1 |
0 |
3 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
66 |
64 |
— |
1 |
65 |
98 % |
0 |
0 |
0 |
1 |
1 |
— |
0 |
1 |
|
|
Competențe specifice ale Comisiei |
127 |
120 |
— |
2 |
122 |
97 % |
0 |
— |
2 |
2 |
2 |
— |
0 |
2 |
|
|
Convergență regională (regiuni mai puțin dezvoltate) |
29 990 |
28 362 |
— |
1 587 |
29 949 |
100 % |
0 |
— |
41 |
41 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Regiuni în tranziție |
5 097 |
4 981 |
— |
116 |
5 097 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Competitivitate (regiuni mai dezvoltate) |
9 434 |
8 697 |
— |
737 |
9 434 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Regiuni ultraperiferice și slab populate |
319 |
300 |
— |
19 |
319 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul de coeziune |
10 165 |
8 889 |
— |
1 276 |
10 165 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Cooperarea teritorială europeană |
1 671 |
1 516 |
— |
155 |
1 671 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Asistență tehnică |
235 |
202 |
11 |
4 |
217 |
92 % |
14 |
— |
0 |
15 |
1 |
2 |
0 |
3 |
|
|
Ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) |
522 |
519 |
0 |
3 |
522 |
100 % |
0 |
— |
— |
0 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” |
665 |
539 |
— |
63 |
602 |
91 % |
0 |
— |
63 |
63 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) |
1 506 |
1 502 |
— |
3 |
1 505 |
100 % |
— |
— |
1 |
1 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
4 |
— |
0 |
4 |
98 % |
0 |
— |
— |
— |
0 |
— |
0 |
0 |
|
Total rubrica 1 din CFM |
88 334 |
77 097 |
129 |
6 316 |
83 541 |
95 % |
149 |
12 |
4 579 |
4 740 |
21 |
23 |
9 |
53 |
|
|
2 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
45 018 |
42 919 |
664 |
873 |
44 456 |
99 % |
18 |
475 |
56 |
548 |
8 |
6 |
0 |
14 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
14 852 |
13 938 |
2 |
670 |
14 609 |
98 % |
2 |
— |
240 |
242 |
1 |
0 |
— |
1 |
|
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) |
913 |
760 |
1 |
110 |
871 |
95 % |
1 |
— |
41 |
42 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și organizațiile de gestionare a pescuitului (ORGP) |
144 |
144 |
— |
— |
144 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mediu și politici climatice (LIFE) |
435 |
426 |
4 |
2 |
431 |
99 % |
4 |
— |
0 |
4 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
75 |
68 |
— |
7 |
75 |
99 % |
0 |
— |
1 |
1 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Alte acțiuni și măsuri |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
9 |
9 |
— |
— |
9 |
99 % |
0 |
— |
— |
— |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Acțiuni specifice |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 2 din CFM |
61 448 |
58 263 |
670 |
1 662 |
60 595 |
99 % |
24 |
475 |
338 |
837 |
9 |
6 |
0 |
16 |
|
|
3 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) |
1 142 |
1 121 |
1 |
15 |
1 137 |
100 % |
2 |
— |
2 |
4 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Consumatori |
31 |
29 |
0 |
1 |
30 |
96 % |
1 |
— |
0 |
1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Europa creativă |
216 |
198 |
1 |
7 |
206 |
95 % |
2 |
— |
7 |
9 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
3 360 |
2 231 |
0 |
333 |
2 565 |
76 % |
— |
379 |
417 |
795 |
— |
0 |
— |
0 |
|
|
Fondul pentru securitate internă |
616 |
451 |
1 |
14 |
467 |
76 % |
2 |
— |
147 |
149 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Sisteme informatice |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Justiție |
55 |
51 |
0 |
0 |
52 |
95 % |
0 |
— |
0 |
1 |
2 |
0 |
— |
2 |
|
|
Drepturi, egalitate și cetățenie |
80 |
75 |
0 |
1 |
76 |
95 % |
1 |
— |
1 |
2 |
2 |
0 |
0 |
2 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
203 |
194 |
— |
8 |
202 |
100 % |
0 |
— |
1 |
1 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Europa pentru cetățeni |
26 |
25 |
0 |
0 |
25 |
98 % |
0 |
— |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
|
Produse alimentare și hrană pentru animale |
237 |
232 |
1 |
1 |
234 |
99 % |
1 |
— |
2 |
3 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Sănătate |
65 |
59 |
1 |
2 |
62 |
95 % |
1 |
— |
1 |
2 |
1 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
1 195 |
1 126 |
— |
47 |
1 173 |
98 % |
0 |
2 |
20 |
22 |
0 |
— |
0 |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
11 |
11 |
— |
0 |
11 |
100 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Acțiuni specifice |
94 |
91 |
1 |
0 |
92 |
98 % |
1 |
— |
1 |
2 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
Total rubrica 3 din CFM |
7 331 |
5 896 |
7 |
430 |
6 333 |
86 % |
11 |
381 |
600 |
991 |
5 |
2 |
0 |
7 |
|
|
4 |
Asistență pentru preaderare (IPA II) |
2 150 |
1 688 |
5 |
236 |
1 930 |
90 % |
7 |
— |
212 |
219 |
1 |
1 |
0 |
2 |
|
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
15 |
15 |
— |
— |
15 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
240 |
233 |
— |
7 |
240 |
100 % |
— |
— |
0 |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
40 |
21 |
— |
1 |
21 |
53 % |
0 |
17 |
2 |
19 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” (EUAV) |
5 |
5 |
— |
0 |
5 |
87 % |
— |
— |
1 |
1 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul pentru dezvoltare durabilă (FEDD) |
199 |
25 |
— |
174 |
199 |
100 % |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Instrumentul european de vecinătate (IEV) |
2 681 |
2 600 |
6 |
43 |
2 649 |
99 % |
5 |
— |
27 |
32 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) |
3 112 |
2 954 |
12 |
77 |
3 043 |
98 % |
11 |
— |
57 |
68 |
0 |
1 |
0 |
1 |
|
|
Instrumentul de parteneriat (IP) |
140 |
130 |
0 |
4 |
134 |
96 % |
0 |
— |
4 |
4 |
1 |
0 |
— |
1 |
|
|
Democrație și drepturile omului (IEDDO) |
161 |
147 |
2 |
3 |
152 |
95 % |
4 |
— |
4 |
8 |
0 |
0 |
0 |
1 |
|
|
Stabilitate și pace (IcSP) |
389 |
376 |
3 |
4 |
382 |
98 % |
4 |
— |
3 |
6 |
0 |
1 |
0 |
1 |
|
|
Ajutor umanitar |
1 956 |
1 609 |
5 |
304 |
1 918 |
98 % |
5 |
— |
32 |
37 |
0 |
1 |
— |
1 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
399 |
333 |
0 |
56 |
390 |
98 % |
0 |
— |
8 |
8 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) |
16 |
15 |
0 |
0 |
15 |
92 % |
1 |
— |
0 |
1 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
21 |
20 |
— |
0 |
20 |
99 % |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Alte acțiuni și programe |
331 |
87 |
0 |
140 |
227 |
68 % |
— |
— |
105 |
105 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
3 |
3 |
— |
— |
3 |
87 % |
0 |
— |
0 |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Acțiuni specifice |
69 |
67 |
— |
0 |
68 |
98 % |
0 |
— |
0 |
0 |
1 |
— |
— |
1 |
|
Total rubrica 4 din CFM |
11 928 |
10 328 |
35 |
1 049 |
11 412 |
96 % |
37 |
17 |
454 |
508 |
4 |
4 |
1 |
8 |
|
|
5 |
Pensii |
2 104 |
2 096 |
— |
— |
2 096 |
100 % |
0 |
— |
— |
0 |
8 |
— |
0 |
8 |
|
|
Școli europene |
201 |
183 |
0 |
13 |
197 |
98 % |
0 |
— |
4 |
4 |
0 |
0 |
— |
0 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
4 |
3 |
0 |
— |
4 |
99 % |
0 |
0 |
— |
0 |
0 |
— |
— |
0 |
|
|
Cheltuieli administrative ale Comisiei |
4 464 |
3 393 |
307 |
189 |
3 889 |
87 % |
311 |
— |
188 |
499 |
53 |
21 |
2 |
76 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
5 168 |
3 435 |
440 |
258 |
4 134 |
80 % |
585 |
85 |
182 |
852 |
120 |
59 |
3 |
182 |
|
Total rubrica 5 din CFM |
11 941 |
9 111 |
748 |
460 |
10 319 |
86 % |
895 |
85 |
375 |
1 355 |
182 |
80 |
5 |
266 |
|
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 6 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
8 |
Rezervă negativă |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Deficit reportat |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 8 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
9 |
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
22 |
— |
0 |
2 |
2 |
11 % |
0 |
— |
13 |
13 |
0 |
0 |
6 |
6 |
|
|
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) |
1 106 |
1 106 |
— |
— |
1 106 |
100 % |
0 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 9 din CFM |
1 128 |
1 106 |
0 |
2 |
1 108 |
98 % |
0 |
— |
13 |
13 |
0 |
0 |
6 |
6 |
|
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
1 337 |
— |
— |
1 |
1 |
0 % |
— |
— |
1 336 |
1 336 |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica O din CFM |
1 337 |
— |
— |
1 |
1 |
0 % |
— |
— |
1 336 |
1 336 |
— |
— |
— |
— |
|
|
Total |
183 446 |
161 801 |
1 589 |
9 920 |
173 310 |
94 % |
1 116 |
969 |
7 694 |
9 779 |
221 |
115 |
20 |
357 |
|
4.10. CFM DETALIAT: EVOLUȚIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE (RAL)
|
milioane EUR |
||||||||||
|
Program |
Angajamente restante la încheierea exercițiului financiar anterior |
Angajamente ale exercițiului financiar în curs |
Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului financiar |
|||||||
|
Angajamente reportate din exercițiul financiar anterior |
Dezangajări/ Reevaluări/ Anulări |
Plăți |
Angajamente restante la încheierea exercițiului financiar |
Angajamente efectuate în cursul exercițiului financiar |
Plăți |
Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate |
Angajamente restante la încheierea exercițiului financiar |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4=1+2+3 |
5 |
6 |
7 |
8=5+6+7 |
9=4+8 |
||
|
1 |
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) |
1 905 |
(0) |
(1 123 ) |
782 |
321 |
(136) |
— |
185 |
967 |
|
|
Sistemul european de radionavigație prin satelit (EGNOS/Galileo) |
957 |
(2) |
(518) |
437 |
1 312 |
(486) |
— |
826 |
1 263 |
|
|
Reactorul termonuclear internațional (ITER) |
1 305 |
(0) |
(580) |
725 |
396 |
(59) |
(1) |
337 |
1 062 |
|
|
Programul european de observare a Pământului (Copernicus) |
507 |
(1) |
(468) |
38 |
663 |
(98) |
— |
564 |
602 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
55 |
(1) |
(16) |
38 |
173 |
(118) |
— |
55 |
93 |
|
|
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) |
245 |
(0) |
(178) |
67 |
255 |
(0) |
— |
255 |
322 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea |
583 |
— |
(114) |
469 |
147 |
(3) |
— |
144 |
613 |
|
|
Orizont 2020 |
22 356 |
(595) |
(8 146 ) |
13 615 |
16 411 |
(5 061 ) |
(5) |
11 345 |
24 959 |
|
|
Programul Euratom pentru cercetare și formare |
295 |
(8) |
(122) |
166 |
415 |
(222) |
(0) |
192 |
358 |
|
|
Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) |
993 |
(23) |
(456) |
514 |
448 |
(66) |
— |
382 |
896 |
|
|
Educație, formare și sport (Erasmus+) |
997 |
(62) |
(446) |
488 |
3 481 |
(2 623 ) |
— |
858 |
1 346 |
|
|
Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) |
230 |
(18) |
(86) |
125 |
164 |
(47) |
— |
117 |
243 |
|
|
Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei |
175 |
(8) |
(104) |
63 |
144 |
(49) |
— |
96 |
159 |
|
|
MIE – Energie |
2 721 |
(14) |
(282) |
2 424 |
1 282 |
(107) |
— |
1 175 |
3 599 |
|
|
MIE – Transporturi |
5 556 |
(95) |
(1 191 ) |
4 270 |
2 584 |
(45) |
— |
2 539 |
6 809 |
|
|
MIE – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) |
490 |
(18) |
(169) |
302 |
216 |
(77) |
— |
139 |
442 |
|
|
Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP) |
172 |
(48) |
(30) |
94 |
0 |
(0) |
— |
— |
94 |
|
|
Agenții descentralizate |
51 |
(10) |
(34) |
6 |
403 |
(360) |
— |
44 |
50 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
410 |
(30) |
(177) |
203 |
278 |
(73) |
— |
206 |
408 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
133 |
(5) |
(60) |
69 |
83 |
(5) |
— |
79 |
147 |
|
|
Competențe specifice ale Comisiei |
166 |
(14) |
(85) |
68 |
138 |
(38) |
— |
100 |
168 |
|
|
Convergență regională (regiuni mai puțin dezvoltate) |
88 615 |
(678) |
(29 709 ) |
58 227 |
29 726 |
(240) |
— |
29 486 |
87 714 |
|
|
Regiuni în tranziție |
19 984 |
(25) |
(4 637 ) |
15 322 |
6 147 |
(460) |
— |
5 687 |
21 009 |
|
|
Competitivitate (regiuni mai dezvoltate) |
27 824 |
(112) |
(8 579 ) |
19 133 |
10 819 |
(854) |
— |
9 965 |
29 098 |
|
|
Regiuni ultraperiferice și slab populate |
618 |
(0) |
(304) |
313 |
236 |
(15) |
— |
221 |
535 |
|
|
Fondul de coeziune |
28 582 |
(10) |
(9 731 ) |
18 841 |
8 404 |
(433) |
— |
7 971 |
26 812 |
|
|
Cooperarea teritorială europeană |
5 142 |
(1) |
(1 666 ) |
3 475 |
2 012 |
(5) |
— |
2 008 |
5 483 |
|
|
Asistență tehnică |
273 |
(11) |
(106) |
156 |
282 |
(110) |
(0) |
172 |
327 |
|
|
Ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) |
1 390 |
(1) |
(502) |
887 |
579 |
(20) |
— |
560 |
1 446 |
|
|
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” |
1 450 |
— |
(577) |
874 |
252 |
(26) |
— |
227 |
1 101 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) |
6 439 |
(83) |
(1 473 ) |
4 883 |
1 784 |
(32) |
— |
1 752 |
6 635 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
10 |
(0) |
(4) |
6 |
6 |
(0) |
— |
5 |
11 |
|
Total rubrica 1 din CFM |
220 627 |
(1 875 ) |
(71 673 ) |
147 079 |
89 563 |
(11 868 ) |
(6) |
77 689 |
224 769 |
|
|
2 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
432 |
(5) |
(262) |
165 |
44 315 |
(44 193 ) |
— |
122 |
286 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
35 108 |
(19) |
(14 154 ) |
20 935 |
14 709 |
(455) |
— |
14 253 |
35 189 |
|
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) |
3 441 |
(74) |
(851) |
2 516 |
963 |
(20) |
— |
943 |
3 459 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și organizațiile de gestionare a pescuitului (ORGP) |
19 |
(2) |
(14) |
4 |
148 |
(130) |
— |
18 |
21 |
|
|
Mediu și politici climatice (LIFE) |
1 841 |
(22) |
(403) |
1 417 |
592 |
(29) |
— |
564 |
1 981 |
|
|
Agenții descentralizate |
3 |
(0) |
(3) |
— |
75 |
(72) |
— |
3 |
3 |
|
|
Alte acțiuni și măsuri |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
31 |
(1) |
(8) |
21 |
22 |
(1) |
— |
22 |
43 |
|
|
Acțiuni specifice |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 2 din CFM |
40 876 |
(122) |
(15 695 ) |
25 058 |
60 823 |
(44 900 ) |
— |
15 923 |
40 982 |
|
|
3 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) |
2 870 |
(15) |
(1 048 ) |
1 807 |
1 404 |
(90) |
— |
1 314 |
3 122 |
|
|
Consumatori |
43 |
(4) |
(20) |
18 |
30 |
(10) |
— |
21 |
39 |
|
|
Europa creativă |
256 |
(8) |
(95) |
154 |
263 |
(112) |
— |
152 |
306 |
|
|
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
2 |
(2) |
(0) |
— |
3 033 |
(2 565 ) |
— |
469 |
469 |
|
|
Fondul pentru securitate internă |
1 711 |
(5) |
(458) |
1 248 |
652 |
(9) |
— |
644 |
1 891 |
|
|
Sisteme informatice |
10 |
(0) |
— |
10 |
— |
— |
— |
— |
10 |
|
|
Justiție |
87 |
(12) |
(27) |
48 |
47 |
(25) |
— |
22 |
69 |
|
|
Drepturi, egalitate și cetățenie |
108 |
(17) |
(43) |
48 |
71 |
(33) |
— |
37 |
86 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
67 |
(4) |
(18) |
45 |
525 |
(184) |
— |
341 |
386 |
|
|
Europa pentru cetățeni |
24 |
(1) |
(12) |
11 |
38 |
(14) |
— |
24 |
35 |
|
|
Produse alimentare și hrană pentru animale |
357 |
(38) |
(179) |
140 |
249 |
(55) |
— |
194 |
334 |
|
|
Sănătate |
138 |
(7) |
(47) |
85 |
74 |
(15) |
— |
59 |
144 |
|
|
Agenții descentralizate |
395 |
(0) |
(205) |
190 |
1 186 |
(968) |
— |
218 |
408 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
29 |
(1) |
(11) |
16 |
23 |
— |
— |
23 |
39 |
|
|
Acțiuni specifice |
86 |
(4) |
(63) |
19 |
106 |
(29) |
— |
77 |
96 |
|
Total rubrica 3 din CFM |
6 183 |
(119) |
(2 225 ) |
3 839 |
7 702 |
(4 108 ) |
— |
3 594 |
7 433 |
|
|
4 |
Asistență pentru preaderare (IPA II) |
8 481 |
(83) |
(1 698 ) |
6 701 |
1 780 |
(232) |
(0) |
1 549 |
8 249 |
|
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
35 |
(20) |
(15) |
— |
0 |
(0) |
— |
0 |
0 |
|
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
— |
— |
— |
— |
240 |
(240) |
— |
— |
— |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
17 |
(4) |
(4) |
9 |
87 |
(18) |
— |
70 |
78 |
|
|
Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” (EUAV) |
28 |
(8) |
(3) |
17 |
4 |
(1) |
— |
3 |
20 |
|
|
Fondul pentru dezvoltare durabilă (FEDD) |
95 |
— |
(95) |
— |
104 |
(104) |
— |
— |
— |
|
|
Instrumentul european de vecinătate (IEV) |
7 995 |
(196) |
(1 983 ) |
5 815 |
2 861 |
(666) |
— |
2 195 |
8 011 |
|
|
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) |
9 203 |
(155) |
(2 591 ) |
6 457 |
3 268 |
(452) |
— |
2 816 |
9 273 |
|
|
Instrumentul de parteneriat (IP) |
400 |
(3) |
(112) |
285 |
168 |
(22) |
(0) |
145 |
430 |
|
|
Democrație și drepturile omului (IEDDO) |
367 |
(24) |
(112) |
231 |
176 |
(40) |
(0) |
136 |
368 |
|
|
Stabilitate și pace (IcSP) |
676 |
(49) |
(237) |
391 |
413 |
(146) |
(0) |
267 |
658 |
|
|
Ajutor umanitar |
1 205 |
(30) |
(804) |
372 |
2 097 |
(1 115 ) |
(0) |
982 |
1 354 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
238 |
(68) |
(107) |
64 |
379 |
(283) |
— |
96 |
160 |
|
|
Cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) |
102 |
(3) |
(14) |
85 |
33 |
(1) |
— |
32 |
117 |
|
|
Agenții descentralizate |
0 |
(0) |
— |
— |
21 |
(20) |
— |
1 |
1 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
171 |
(27) |
(42) |
101 |
228 |
(185) |
— |
43 |
145 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
7 |
(1) |
(2) |
5 |
1 |
(1) |
— |
— |
5 |
|
|
Acțiuni specifice |
135 |
(2) |
(45) |
88 |
88 |
(23) |
— |
65 |
153 |
|
Total rubrica 4 din CFM |
29 154 |
(672) |
(7 862 ) |
20 620 |
11 950 |
(3 550 ) |
(1) |
8 400 |
29 020 |
|
|
5 |
Pensii |
— |
— |
— |
— |
2 096 |
(2 096 ) |
(0) |
— |
— |
|
|
Școli europene |
0 |
(0) |
(0) |
— |
197 |
(196) |
— |
1 |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
6 |
(0) |
(4) |
2 |
— |
— |
— |
— |
2 |
|
|
Cheltuieli administrative ale Comisiei |
335 |
(22) |
(313) |
1 |
3 937 |
(3 577 ) |
(0) |
360 |
360 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
511 |
(70) |
(440) |
2 |
4 319 |
(3 694 ) |
0 |
625 |
627 |
|
Total rubrica 5 din CFM |
854 |
(92) |
(757) |
5 |
10 548 |
(9 563 ) |
(0) |
985 |
990 |
|
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 6 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
8 |
Rezervă negativă |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Deficit reportat |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 8 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
9 |
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
1 |
(0) |
(0) |
— |
2 |
(2) |
— |
0 |
0 |
|
|
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) |
— |
— |
— |
— |
1 106 |
(1 106 ) |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 9 din CFM |
1 |
(0) |
(0) |
— |
1 108 |
(1 108 ) |
— |
0 |
0 |
|
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
— |
— |
5 |
(1) |
— |
4 |
4 |
|
Total rubrica O din CFM |
— |
— |
— |
— |
5 |
(1) |
— |
4 |
4 |
|
|
Total |
297 695 |
(2 881 ) |
(98 213 ) |
196 601 |
181 699 |
(75 096 ) |
(7) |
106 596 |
303 197 |
|
4.11. CFM DETALIAT: ANGAJAMENTE RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL FINANCIAR DE ORIGINE
|
milioane EUR |
||||||||||
|
Program |
< 2014 |
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 |
Total |
|
|
1 |
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) |
— |
— |
— |
3 |
4 |
596 |
179 |
185 |
967 |
|
|
Sistemul european de radionavigație prin satelit (EGNOS/Galileo) |
0 |
— |
23 |
10 |
1 |
169 |
233 |
826 |
1 263 |
|
|
Reactorul termonuclear internațional (ITER) |
155 |
— |
— |
— |
— |
200 |
369 |
337 |
1 062 |
|
|
Programul european de observare a Pământului (Copernicus) |
— |
— |
0 |
2 |
2 |
2 |
32 |
564 |
602 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
— |
— |
— |
— |
— |
9 |
30 |
55 |
93 |
|
|
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
67 |
255 |
322 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea |
10 |
21 |
31 |
82 |
105 |
107 |
113 |
144 |
613 |
|
|
Orizont 2020 |
291 |
384 |
687 |
1 077 |
2 181 |
3 298 |
5 502 |
11 539 |
24 959 |
|
|
Programul Euratom pentru cercetare și formare |
8 |
0 |
17 |
7 |
27 |
46 |
61 |
192 |
358 |
|
|
Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) |
108 |
4 |
3 |
64 |
141 |
53 |
140 |
382 |
896 |
|
|
Educație, formare și sport (Erasmus+) |
0 |
1 |
1 |
7 |
53 |
114 |
312 |
858 |
1 346 |
|
|
Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) |
0 |
1 |
0 |
2 |
17 |
31 |
74 |
117 |
243 |
|
|
Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei |
— |
0 |
0 |
1 |
2 |
17 |
42 |
96 |
159 |
|
|
MIE – Energie |
1 |
123 |
112 |
125 |
495 |
590 |
978 |
1 175 |
3 599 |
|
|
MIE – Transporturi |
2 |
29 |
12 |
276 |
446 |
1 160 |
2 344 |
2 539 |
6 809 |
|
|
MIE – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) |
0 |
1 |
6 |
86 |
22 |
78 |
70 |
179 |
442 |
|
|
Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP) |
94 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
94 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
6 |
44 |
50 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
14 |
4 |
9 |
4 |
25 |
39 |
108 |
206 |
408 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
— |
— |
0 |
2 |
3 |
18 |
46 |
79 |
147 |
|
|
Competențe specifice ale Comisiei |
0 |
0 |
1 |
1 |
7 |
16 |
43 |
100 |
168 |
|
|
Convergență regională (regiuni mai puțin dezvoltate) |
2 059 |
93 |
211 |
399 |
8 437 |
19 123 |
27 905 |
29 486 |
87 714 |
|
|
Regiuni în tranziție |
35 |
14 |
49 |
375 |
3 089 |
5 478 |
6 282 |
5 687 |
21 009 |
|
|
Competitivitate (regiuni mai dezvoltate) |
209 |
45 |
153 |
190 |
2 768 |
6 565 |
9 202 |
9 965 |
29 098 |
|
|
Regiuni ultraperiferice și slab populate |
— |
0 |
1 |
4 |
57 |
85 |
166 |
221 |
535 |
|
|
Fondul de coeziune |
263 |
— |
24 |
152 |
2 252 |
5 511 |
10 640 |
7 971 |
26 812 |
|
|
Cooperarea teritorială europeană |
97 |
— |
— |
— |
338 |
1 172 |
1 868 |
2 008 |
5 483 |
|
|
Asistență tehnică |
— |
0 |
21 |
12 |
15 |
36 |
70 |
172 |
327 |
|
|
Ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) |
— |
— |
— |
13 |
130 |
338 |
405 |
560 |
1 446 |
|
|
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” |
— |
— |
70 |
379 |
89 |
135 |
202 |
227 |
1 101 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) |
— |
156 |
307 |
805 |
948 |
1 214 |
1 453 |
1 752 |
6 635 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
— |
0 |
1 |
3 |
2 |
1 |
5 |
11 |
|
Total rubrica 1 din CFM |
3 347 |
878 |
1 741 |
4 079 |
21 655 |
46 203 |
68 942 |
77 924 |
224 769 |
|
|
2 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
— |
— |
— |
1 |
9 |
44 |
110 |
122 |
286 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
0 |
198 |
1 149 |
1 064 |
1 709 |
6 163 |
10 652 |
14 253 |
35 189 |
|
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) |
60 |
2 |
2 |
4 |
479 |
942 |
1 028 |
943 |
3 459 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și organizațiile de gestionare a pescuitului (ORGP) |
— |
— |
— |
— |
1 |
1 |
2 |
18 |
21 |
|
|
Mediu și politici climatice (LIFE) |
60 |
71 |
135 |
139 |
189 |
474 |
340 |
574 |
1 981 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
3 |
3 |
|
|
Alte acțiuni și măsuri |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
0 |
0 |
— |
0 |
1 |
8 |
11 |
22 |
43 |
|
|
Acțiuni specifice |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 2 din CFM |
120 |
271 |
1 286 |
1 209 |
2 388 |
7 633 |
12 142 |
15 934 |
40 982 |
|
|
3 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) |
3 |
0 |
13 |
143 |
425 |
617 |
607 |
1 314 |
3 122 |
|
|
Consumatori |
— |
— |
0 |
0 |
3 |
3 |
12 |
21 |
39 |
|
|
Europa creativă |
0 |
— |
0 |
2 |
7 |
38 |
106 |
152 |
306 |
|
|
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
469 |
469 |
|
|
Fondul pentru securitate internă |
19 |
2 |
5 |
58 |
148 |
482 |
534 |
644 |
1 891 |
|
|
Sisteme informatice |
— |
— |
— |
— |
— |
10 |
— |
— |
10 |
|
|
Justiție |
— |
— |
4 |
7 |
12 |
10 |
15 |
22 |
69 |
|
|
Drepturi, egalitate și cetățenie |
— |
0 |
3 |
5 |
10 |
11 |
19 |
37 |
86 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
— |
— |
0 |
1 |
2 |
9 |
32 |
341 |
386 |
|
|
Europa pentru cetățeni |
0 |
— |
— |
0 |
0 |
3 |
8 |
24 |
35 |
|
|
Produse alimentare și hrană pentru animale |
1 |
3 |
3 |
6 |
14 |
37 |
76 |
194 |
334 |
|
|
Sănătate |
0 |
3 |
4 |
8 |
15 |
19 |
35 |
59 |
144 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
1 |
4 |
184 |
218 |
408 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
— |
1 |
1 |
2 |
0 |
6 |
7 |
23 |
39 |
|
|
Acțiuni specifice |
— |
0 |
0 |
0 |
0 |
2 |
17 |
77 |
96 |
|
Total rubrica 3 din CFM |
24 |
9 |
34 |
231 |
637 |
1 251 |
1 652 |
3 594 |
7 433 |
|
|
4 |
Asistență pentru preaderare (IPA II) |
429 |
155 |
380 |
821 |
1 046 |
1 365 |
2 505 |
1 549 |
8 249 |
|
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
|
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
— |
— |
— |
0 |
1 |
2 |
6 |
70 |
78 |
|
|
Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” (EUAV) |
— |
2 |
0 |
0 |
3 |
4 |
7 |
3 |
20 |
|
|
Fondul pentru dezvoltare durabilă (FEDD) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Instrumentul european de vecinătate (IEV) |
562 |
198 |
305 |
609 |
849 |
1 488 |
1 805 |
2 195 |
8 011 |
|
|
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) |
320 |
205 |
391 |
577 |
1 225 |
1 485 |
2 229 |
2 839 |
9 273 |
|
|
Instrumentul de parteneriat (IP) |
10 |
15 |
11 |
24 |
43 |
75 |
108 |
145 |
430 |
|
|
Democrație și drepturile omului (IEDDO) |
4 |
9 |
13 |
15 |
29 |
71 |
91 |
136 |
368 |
|
|
Stabilitate și pace (IcSP) |
4 |
12 |
19 |
33 |
61 |
105 |
157 |
267 |
658 |
|
|
Ajutor umanitar |
— |
— |
0 |
0 |
48 |
73 |
251 |
982 |
1 354 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
0 |
— |
— |
1 |
5 |
9 |
49 |
96 |
160 |
|
|
Cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) |
4 |
5 |
9 |
9 |
12 |
26 |
20 |
32 |
117 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
1 |
1 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
4 |
6 |
9 |
24 |
13 |
14 |
31 |
43 |
145 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
1 |
— |
2 |
0 |
1 |
1 |
1 |
— |
5 |
|
|
Acțiuni specifice |
0 |
1 |
1 |
9 |
16 |
15 |
45 |
65 |
153 |
|
Total rubrica 4 din CFM |
1 339 |
607 |
1 140 |
2 122 |
3 351 |
4 733 |
7 304 |
8 423 |
29 020 |
|
|
5 |
Pensii |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
(0) |
0 |
— |
|
|
Școli europene |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
1 |
1 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
2 |
— |
2 |
|
|
Cheltuieli administrative ale Comisiei |
— |
— |
— |
— |
— |
0 |
1 |
360 |
360 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
627 |
627 |
|
Total rubrica 5 din CFM |
— |
— |
— |
— |
0 |
0 |
3 |
987 |
990 |
|
|
6 |
Compensări |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 6 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
8 |
Rezervă negativă |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Deficit reportat |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 8 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
9 |
Rezerva pentru ajutoare de urgență |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
(0) |
0 |
0 |
|
|
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
Total rubrica 9 din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
(0) |
0 |
0 |
|
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
4 |
4 |
|
Total rubrica O din CFM |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
4 |
4 |
|
|
Total |
4 830 |
1 765 |
4 201 |
7 640 |
28 030 |
59 820 |
90 044 |
106 867 |
303 197 |
|
Înființarea noii Comisii a implicat o reorganizare internă a serviciilor. Realocarea tranzacțiilor conexe a avut ca rezultat transferarea soldului de la un exercițiu financiar la altul. Valoarea totală a angajamentelor restante rămâne neschimbată.
4.12. CFM DETALIAT: ANGAJAMENTE RESTANTE PE TIPURI DE CREDITE
|
milioane EUR |
||||||||||||
|
Categorie |
Din credite bugetare |
Din venituri alocate |
Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului financiar 2020 |
|||||||||
|
Angajamente reportate din exercițiul financiar 2019 |
Ajustări |
Angajamente efectuate |
Plăți efectuate |
Suma rămasă de decontat |
Angajamente reportate din exercițiul financiar 2019 |
Ajustări |
Angajamente efectuate |
Plăți efectuate |
Suma rămasă de decontat |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=1+2+3-4 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10=6+7+8-9 |
11=5+10 |
||
|
1 |
Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) |
1 877 |
(0) |
173 |
1 103 |
947 |
27 |
— |
148 |
156 |
19 |
967 |
|
|
Sistemul european de radionavigație prin satelit (EGNOS/Galileo) |
793 |
(0) |
1 207 |
977 |
1 023 |
164 |
(2) |
105 |
27 |
240 |
1 263 |
|
|
Reactorul termonuclear internațional (ITER) |
1 289 |
(1) |
367 |
638 |
1 017 |
16 |
— |
29 |
1 |
45 |
1 062 |
|
|
Programul european de observare a Pământului (Copernicus) |
507 |
(1) |
647 |
566 |
587 |
0 |
— |
16 |
0 |
15 |
602 |
|
|
Corpul european de solidaritate (CES) |
51 |
(1) |
166 |
128 |
88 |
4 |
— |
7 |
6 |
5 |
93 |
|
|
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) |
245 |
(0) |
255 |
178 |
322 |
— |
— |
0 |
— |
0 |
322 |
|
|
Securitatea nucleară și dezafectarea |
583 |
— |
147 |
117 |
613 |
|
|
|
|
|
613 |
|
|
Orizont 2020 |
20 078 |
(429) |
13 485 |
11 815 |
21 319 |
2 278 |
(170) |
2 925 |
1 392 |
3 641 |
24 959 |
|
|
Programul Euratom pentru cercetare și formare |
245 |
(7) |
389 |
331 |
296 |
50 |
(1) |
26 |
13 |
62 |
358 |
|
|
Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) |
900 |
(23) |
418 |
482 |
812 |
93 |
(0) |
30 |
40 |
84 |
896 |
|
|
Educație, formare și sport (Erasmus+) |
817 |
(32) |
2 885 |
2 679 |
990 |
180 |
(30) |
595 |
389 |
356 |
1 346 |
|
|
Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) |
202 |
(17) |
116 |
102 |
199 |
27 |
(1) |
49 |
32 |
44 |
243 |
|
|
Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei |
167 |
(8) |
133 |
147 |
146 |
8 |
(0) |
11 |
6 |
13 |
159 |
|
|
MIE – Energie |
2 674 |
(14) |
1 281 |
390 |
3 551 |
47 |
— |
1 |
0 |
48 |
3 599 |
|
|
MIE – Transporturi |
5 374 |
(91) |
2 580 |
1 188 |
6 675 |
182 |
(4) |
4 |
49 |
133 |
6 809 |
|
|
MIE – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) |
483 |
(17) |
210 |
243 |
434 |
6 |
(1) |
6 |
2 |
8 |
442 |
|
|
Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice (EERP) |
172 |
(48) |
— |
30 |
94 |
— |
— |
0 |
0 |
— |
94 |
|
|
Agenții descentralizate |
49 |
(9) |
385 |
377 |
49 |
2 |
(1) |
18 |
17 |
1 |
50 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
283 |
(19) |
195 |
172 |
287 |
127 |
(11) |
83 |
78 |
121 |
408 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
133 |
(5) |
83 |
64 |
147 |
1 |
— |
— |
0 |
0 |
147 |
|
|
Competențe specifice ale Comisiei |
165 |
(14) |
135 |
119 |
166 |
2 |
(0) |
3 |
3 |
2 |
168 |
|
|
Convergență regională (regiuni mai puțin dezvoltate) |
77 658 |
(669) |
29 147 |
29 912 |
76 224 |
10 957 |
(10) |
579 |
37 |
11 489 |
87 714 |
|
|
Regiuni în tranziție |
17 678 |
(25) |
6 097 |
5 091 |
18 659 |
2 306 |
— |
50 |
6 |
2 350 |
21 009 |
|
|
Competitivitate (regiuni mai dezvoltate) |
24 372 |
(112) |
10 623 |
9 420 |
25 463 |
3 452 |
— |
197 |
14 |
3 635 |
29 098 |
|
|
Regiuni ultraperiferice și slab populate |
540 |
(0) |
236 |
319 |
457 |
78 |
— |
— |
— |
78 |
535 |
|
|
Fondul de coeziune |
24 375 |
(10) |
8 239 |
9 963 |
22 642 |
4 207 |
— |
165 |
202 |
4 170 |
26 812 |
|
|
Cooperarea teritorială europeană |
4 506 |
(1) |
2 012 |
1 671 |
4 847 |
636 |
— |
— |
— |
636 |
5 483 |
|
|
Asistență tehnică |
273 |
(11) |
278 |
216 |
323 |
0 |
(0) |
4 |
0 |
4 |
327 |
|
|
Ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) |
1 361 |
(1) |
579 |
522 |
1 417 |
29 |
— |
1 |
— |
30 |
1 446 |
|
|
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” |
839 |
— |
157 |
567 |
429 |
611 |
— |
96 |
35 |
672 |
1 101 |
|
|
Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) |
6 439 |
(83) |
1 781 |
1 505 |
6 632 |
— |
— |
3 |
0 |
3 |
6 635 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
10 |
(0) |
6 |
4 |
11 |
|
|
|
|
|
11 |
|
Total Heading 1: Smart and inclusive growth |
195 138 |
(1 648 ) |
84 411 |
81 035 |
196 865 |
25 490 |
(232) |
5 152 |
2 506 |
27 904 |
224 769 |
|
|
2 |
Fondul european de garantare agricolă (FEGA) |
431 |
(5) |
43 441 |
43 582 |
286 |
1 |
— |
873 |
874 |
— |
286 |
|
|
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) |
35 108 |
(19) |
14 708 |
14 609 |
35 188 |
0 |
— |
0 |
0 |
0 |
35 189 |
|
|
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) |
3 027 |
(74) |
960 |
871 |
3 043 |
413 |
— |
3 |
0 |
416 |
3 459 |
|
|
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului și organizațiile de gestionare a pescuitului (ORGP) |
19 |
(2) |
148 |
144 |
21 |
|
|
|
|
|
21 |
|
|
Mediu și politici climatice (LIFE) |
1 831 |
(21) |
590 |
425 |
1 974 |
10 |
(0) |
3 |
6 |
7 |
1 981 |
|
|
Agenții descentralizate |
3 |
(0) |
68 |
67 |
3 |
0 |
— |
7 |
7 |
— |
3 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
31 |
(1) |
22 |
9 |
43 |
|
|
|
|
|
43 |
|
Total Heading 2: Sustainable growth: natural resources |
40 451 |
(122) |
59 937 |
59 707 |
40 559 |
425 |
(0) |
886 |
888 |
423 |
40 982 |
|
|
3 |
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) |
2 817 |
(15) |
1 389 |
1 124 |
3 068 |
53 |
— |
15 |
14 |
54 |
3 122 |
|
|
Consumatori |
42 |
(4) |
30 |
29 |
39 |
1 |
(0) |
1 |
1 |
0 |
39 |
|
|
Europa creativă |
250 |
(7) |
252 |
200 |
296 |
6 |
(1) |
11 |
7 |
9 |
306 |
|
|
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
2 |
(2) |
2 700 |
2 231 |
469 |
— |
— |
333 |
333 |
0 |
469 |
|
|
Fondul pentru securitate internă |
1 603 |
(5) |
528 |
462 |
1 664 |
109 |
— |
124 |
5 |
228 |
1 891 |
|
|
Sisteme informatice |
7 |
— |
— |
— |
7 |
2 |
(0) |
— |
— |
2 |
10 |
|
|
Justiție |
86 |
(12) |
47 |
52 |
69 |
0 |
(0) |
0 |
0 |
0 |
69 |
|
|
Drepturi, egalitate și cetățenie |
107 |
(17) |
70 |
75 |
85 |
1 |
(0) |
1 |
1 |
1 |
86 |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
65 |
(4) |
511 |
200 |
372 |
3 |
(0) |
14 |
2 |
14 |
386 |
|
|
Europa pentru cetățeni |
24 |
(1) |
38 |
25 |
35 |
0 |
(0) |
0 |
0 |
0 |
35 |
|
|
Produse alimentare și hrană pentru animale |
354 |
(38) |
247 |
231 |
333 |
3 |
(0) |
2 |
3 |
2 |
334 |
|
|
Sănătate |
136 |
(7) |
72 |
61 |
141 |
2 |
(0) |
2 |
1 |
2 |
144 |
|
|
Agenții descentralizate |
395 |
(0) |
1 139 |
1 126 |
407 |
0 |
— |
47 |
46 |
0 |
408 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
29 |
(1) |
23 |
11 |
39 |
|
|
|
|
|
39 |
|
|
Acțiuni specifice |
86 |
(4) |
106 |
92 |
96 |
0 |
(0) |
0 |
0 |
0 |
96 |
|
Total Heading 3: Security and citizenship |
6 004 |
(118) |
7 152 |
5 919 |
7 119 |
179 |
(2) |
550 |
414 |
314 |
7 433 |
|
|
4 |
Asistență pentru preaderare (IPA II) |
7 698 |
(81) |
1 609 |
1 761 |
7 465 |
784 |
(2) |
172 |
169 |
785 |
8 249 |
|
|
Asistență macrofinanciară (AMF) |
35 |
(20) |
0 |
15 |
0 |
|
|
|
|
|
0 |
|
|
Fondul de garantare pentru acțiuni externe |
— |
— |
233 |
233 |
— |
— |
— |
7 |
7 |
— |
— |
|
|
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii |
16 |
(4) |
85 |
20 |
76 |
1 |
(0) |
3 |
1 |
2 |
78 |
|
|
Inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar” (EUAV) |
28 |
(8) |
4 |
5 |
19 |
0 |
— |
1 |
0 |
1 |
20 |
|
|
Fondul pentru dezvoltare durabilă (FEDD) |
— |
— |
25 |
25 |
— |
95 |
— |
79 |
174 |
(0) |
(0) |
|
|
Instrumentul european de vecinătate (IEV) |
7 905 |
(193) |
2 845 |
2 616 |
7 941 |
89 |
(3) |
16 |
32 |
70 |
8 011 |
|
|
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) |
9 054 |
(149) |
3 206 |
2 949 |
9 162 |
149 |
(6) |
63 |
95 |
111 |
9 273 |
|
|
Instrumentul de parteneriat (IP) |
394 |
(3) |
164 |
133 |
422 |
6 |
(0) |
3 |
1 |
8 |
430 |
|
|
Democrație și drepturile omului (IEDDO) |
365 |
(24) |
172 |
152 |
362 |
2 |
— |
4 |
1 |
6 |
368 |
|
|
Stabilitate și pace (IcSP) |
657 |
(48) |
408 |
378 |
639 |
19 |
(1) |
4 |
4 |
19 |
658 |
|
|
Ajutor umanitar |
873 |
(29) |
2 084 |
1 627 |
1 301 |
332 |
(1) |
13 |
291 |
53 |
1 354 |
|
|
Politica externă și de securitate comună (PESC) |
219 |
(57) |
336 |
361 |
137 |
19 |
(10) |
43 |
29 |
22 |
160 |
|
|
Cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) |
101 |
(3) |
33 |
15 |
116 |
1 |
(0) |
— |
— |
1 |
117 |
|
|
Agenții descentralizate |
— |
— |
21 |
20 |
1 |
0 |
(0) |
— |
— |
— |
1 |
|
|
Alte acțiuni și programe |
144 |
(5) |
82 |
87 |
135 |
26 |
(23) |
146 |
139 |
10 |
145 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
7 |
(1) |
1 |
3 |
5 |
|
|
|
|
|
5 |
|
|
Acțiuni specifice |
135 |
(2) |
88 |
68 |
153 |
0 |
— |
0 |
0 |
0 |
153 |
|
Total Heading 4: Global Europe |
27 633 |
(627) |
11 395 |
10 468 |
27 933 |
1 521 |
(46) |
555 |
943 |
1 087 |
29 020 |
|
|
5 |
Pensii |
— |
(0) |
2 096 |
2 096 |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
— |
|
|
Școli europene |
0 |
— |
183 |
183 |
0 |
0 |
(0) |
14 |
13 |
1 |
1 |
|
|
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare |
6 |
(0) |
— |
4 |
2 |
0 |
— |
— |
— |
0 |
2 |
|
|
Cheltuieli administrative ale Comisiei |
290 |
(19) |
3 705 |
3 660 |
317 |
45 |
(4) |
231 |
230 |
43 |
360 |
|
|
Cheltuieli administrative ale altor instituții |
464 |
(22) |
4 024 |
3 875 |
591 |
47 |
(47) |
294 |
258 |
36 |
627 |
|
Total Heading 5: Administration |
761 |
(41) |
10 009 |
9 818 |
910 |
93 |
(51) |
540 |
502 |
80 |
990 |
|
|
9 |
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) |
1 |
(0) |
2 |
2 |
0 |
|
|
|
|
|
0 |
|
|
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) |
— |
— |
1 106 |
1 106 |
— |
|
|
|
|
|
— |
|
Total Heading 9: Special Instruments |
1 |
— |
1 108 |
1 108 |
— |
|
|
|
|
|
— |
|
|
O |
Fondul pentru inovare (FI) |
|
|
— |
— |
— |
— |
— |
5 |
1 |
4 |
4 |
|
Total Heading O: Innovation Fund (IF) |
|
|
— |
— |
— |
— |
— |
5 |
1 |
4 |
4 |
|
|
Total |
269 987 |
(2 557 ) |
174 012 |
168 056 |
273 386 |
27 708 |
(330) |
7 688 |
5 254 |
29 811 |
303 197 |
|
5. EXECUȚIA BUGETULUI PE INSTITUȚII
5.1. EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE
|
milioane EUR |
||||||||||
|
Instituție |
Credite de venit |
Creanțe constatate |
Venituri |
Încasări ca % din buget |
Restante |
|||||
|
Bugetul inițial adoptat |
Bugetul final adoptat |
Exercițiul financiar în curs |
Reportate |
Total |
Din creanțele exercițiului în curs |
Din creanțele reportate |
Total |
|||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=3+4 |
6 |
7 |
8=6+7 |
9=8/2 |
10=5-8 |
|
|
Parlamentul European |
171 |
171 |
199 |
21 |
220 |
197 |
7 |
203 |
119 % |
17 |
|
Consiliul European și Consiliul |
56 |
56 |
102 |
2 |
103 |
101 |
1 |
102 |
181 % |
1 |
|
Comisia |
153 185 |
163 727 |
173 169 |
19 829 |
192 998 |
171 765 |
1 824 |
173 589 |
106 % |
19 409 |
|
Curtea de Justiție |
58 |
58 |
57 |
0 |
57 |
57 |
0 |
57 |
98 % |
0 |
|
Curtea de Conturi |
22 |
22 |
23 |
0 |
23 |
23 |
0 |
23 |
102 % |
0 |
|
Comitetul Economic și Social |
13 |
13 |
17 |
0 |
17 |
17 |
0 |
17 |
138 % |
0 |
|
Comitetul Regiunilor |
10 |
10 |
11 |
0 |
11 |
11 |
0 |
11 |
109 % |
0 |
|
Ombudsmanul |
1 |
1 |
1 |
0 |
1 |
1 |
0 |
1 |
88 % |
— |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
2 |
2 |
1 |
0 |
1 |
1 |
0 |
1 |
82 % |
— |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
49 |
49 |
302 |
2 |
304 |
299 |
2 |
301 |
615 % |
3 |
|
Total |
153 566 |
164 108 |
173 882 |
19 853 |
193 735 |
172 472 |
1 834 |
174 306 |
106 % |
19 429 |
Rapoartele consolidate privind execuția bugetului general al UE includ, ca și în exercițiile financiare anterioare, execuția bugetară a tuturor instituțiilor, având în vedere faptul că în cadrul bugetului UE s-a stabilit un buget separat pentru fiecare instituție.
Bugetul agențiilor și execuția bugetului agențiilor nu sunt consolidate în cadrul bugetului UE și nu sunt incluse în rapoartele bugetare ale UE. Cu toate acestea, subvenția pe care Comisia o plătește agențiilor face parte din bugetul UE. În această parte bugetară a conturilor anuale, se ia în considerare numai subvenția plătită de la bugetul Comisiei către agenții.
În ceea ce privește SEAE, trebuie precizat faptul că, pe lângă bugetul propriu, acesta primește, de asemenea, contribuții din partea Comisiei în valoare de 148,1 milioane EUR (în 2019: 152,7 de milioane EUR), iar de la FED și de la fondurile fiduciare primește 64,4 milioane EUR (în 2019: 63,1 de milioane EUR). Aceste contribuții acoperă costurile cu personalul Comisiei din delegațiile finanțate din FED și din fondurile fiduciare, inclusiv veniturile alocate obținute în exercițiul financiar din aceste contribuții.
5.2. EXECUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT
|
milioane EUR |
|||||||||||||
|
Instituție |
Total credite disponibile |
Angajamente asumate |
Credite reportate în 2021 |
Credite anulate |
|||||||||
|
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
% |
din venituri alocate |
reportări prin decizie |
Total |
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=2+3+4 |
6=5/1 |
7 |
8 |
9=7+8 |
10 |
11 |
12 |
13=10+11+12 |
|
|
Parlamentul European |
2 105 |
1 951 |
0 |
34 |
1 985 |
94 % |
28 |
75 |
103 |
13 |
0 |
4 |
17 |
|
Consiliul European și Consiliul |
649 |
550 |
0 |
15 |
566 |
87 % |
43 |
0 |
43 |
40 |
0 |
1 |
41 |
|
Comisia |
183 075 |
168 909 |
1 078 |
7 393 |
177 381 |
97 % |
3 896 |
497 |
4 393 |
253 |
4 |
1 044 |
1 302 |
|
Curtea de Justiție |
438 |
432 |
0 |
0 |
432 |
99 % |
0 |
0 |
0 |
5 |
0 |
1 |
5 |
|
Curtea de Conturi |
152 |
146 |
0 |
0 |
146 |
96 % |
0 |
0 |
0 |
7 |
0 |
— |
7 |
|
Comitetul Economic și Social |
147 |
131 |
0 |
4 |
134 |
91 % |
1 |
0 |
1 |
12 |
0 |
0 |
12 |
|
Comitetul Regiunilor |
103 |
94 |
0 |
1 |
95 |
92 % |
0 |
0 |
0 |
7 |
0 |
0 |
7 |
|
Ombudsmanul |
12 |
12 |
0 |
0 |
12 |
95 % |
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
0 |
1 |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
19 |
14 |
0 |
— |
14 |
73 % |
— |
0 |
— |
5 |
0 |
0 |
5 |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
1 040 |
695 |
0 |
240 |
934 |
90 % |
69 |
10 |
79 |
27 |
0 |
0 |
27 |
|
Total |
187 742 |
172 933 |
1 078 |
7 688 |
181 699 |
97 % |
4 038 |
582 |
4 620 |
369 |
4 |
1 050 |
1 423 |
5.3. EXECUȚIA CREDITELOR DE PLATĂ
|
milioane EUR |
||||||||||||||
|
Instituție |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
Credite reportate în 2021 |
Credite anulate |
||||||||||
|
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
% |
reportări automate |
reportări prin decizie |
din venituri alocate |
Total |
din bugetul final adoptat |
din reportări |
din venituri alocate |
Total |
||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5=2+3+4 |
6=5/1 |
7 |
8 |
9 |
10=7+8+9 |
11 |
12 |
13 |
14 |
|
|
Parlamentul European |
2 379 |
1 590 |
247 |
25 |
1 862 |
78 % |
357 |
75 |
39 |
471 |
17 |
27 |
1 |
46 |
|
Consiliul European și Consiliul |
702 |
481 |
45 |
14 |
540 |
77 % |
70 |
0 |
44 |
113 |
40 |
7 |
1 |
48 |
|
Comisie |
178 278 |
158 366 |
1 149 |
9 661 |
169 176 |
95 % |
532 |
885 |
7 511 |
8 928 |
101 |
56 |
18 |
174 |
|
Curtea de Justiție |
463 |
399 |
21 |
0 |
420 |
91 % |
33 |
0 |
1 |
34 |
5 |
4 |
1 |
9 |
|
Curtea de Conturi |
159 |
137 |
6 |
0 |
143 |
90 % |
9 |
0 |
(0) |
9 |
7 |
1 |
0 |
7 |
|
Comitetul Economic și Social |
156 |
119 |
7 |
3 |
128 |
82 % |
12 |
0 |
2 |
14 |
12 |
2 |
0 |
14 |
|
Comitetul Regiunilor |
115 |
84 |
10 |
1 |
94 |
82 % |
11 |
0 |
1 |
12 |
7 |
2 |
0 |
9 |
|
Ombudsmanul |
13 |
12 |
0 |
0 |
12 |
93 % |
0 |
0 |
0 |
0 |
1 |
0 |
0 |
1 |
|
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor |
21 |
13 |
2 |
— |
15 |
69 % |
1 |
0 |
— |
1 |
5 |
0 |
0 |
5 |
|
Serviciul European de Acțiune Externă |
1 161 |
602 |
102 |
215 |
919 |
79 % |
93 |
10 |
96 |
198 |
27 |
16 |
0 |
43 |
|
Total |
183 446 |
161 801 |
1 589 |
9 920 |
173 310 |
94 % |
1 116 |
969 |
7 694 |
9 779 |
221 |
115 |
20 |
357 |
6. EXECUȚIA BUGETULUI AGENȚIILOR
Veniturile și cheltuielile agențiilor, astfel cum sunt prezentate în rapoartele 6.1 și 6.2 de mai jos, nu sunt consolidate ca atare în cadrul bugetului UE. În această parte bugetară a conturilor anuale, se ia în considerare numai subvenția plătită de la bugetul Comisiei către agenții.
Rapoartele de execuție a bugetului UE includ subvenția plătită de la bugetul UE către agenții sub formă de credite de angajament și de plată, după caz.
Rapoartele agențiilor de mai jos oferă o imagine de ansamblu asupra agențiilor, atât a celor descentralizate (cunoscute și sub denumirea de agenții tradiționale), cât și a agențiilor executive, precum și a veniturilor (6.1) și a cheltuielilor (6.2) acestora.
Alte surse de venituri și cheltuielile conexe nu sunt adăugate în conturile bugetare ale UE. Fiecare agenție își prezintă propriul set de conturi anuale.
6.1. VENITURI BUGETARE
|
milioane EUR |
|||
|
Agenție |
Finanțarea subrubricii CFM |
Bugetul final adoptat |
Venituri primite |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție |
3 |
233 |
237 |
|
Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei |
1a |
17 |
17 |
|
Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice |
1a |
7 |
7 |
|
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
Nu se aplică. |
20 |
18 |
|
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente |
3 |
11 |
11 |
|
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură |
1a, 3, 4 |
51 |
50 |
|
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă |
1a |
16 |
16 |
|
Biroul European de Sprijin pentru Azil |
3 |
130 |
131 |
|
Autoritatea Bancară Europeană |
1a |
101 |
48 |
|
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă |
3 |
364 |
373 |
|
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
3 |
62 |
72 |
|
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
1a |
18 |
17 |
|
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
1a, 2 |
114 |
110 |
|
Agenția Europeană de Mediu |
2 |
61 |
61 |
|
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului |
2 |
17 |
18 |
|
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
3 |
99 |
99 |
|
Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit (GNNS) European |
1a |
35 |
933 |
|
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
3 |
8 |
8 |
|
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
1a |
547 |
550 |
|
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale |
1a |
28 |
29 |
|
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă |
1a |
81 |
98 |
|
Agenția Europeană pentru Medicamente |
3 |
370 |
404 |
|
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
3 |
18 |
18 |
|
Consiliul European pentru Cercetare |
1a |
52 |
52 |
|
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
1a |
55 |
54 |
|
Fundația Europeană de Formare |
4 |
20 |
20 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală |
3 |
42 |
48 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică |
1a |
22 |
22 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii |
3 |
154 |
161 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii |
3 |
8 |
25 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate |
1a |
31 |
31 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației |
1a |
183 |
173 |
|
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
3 |
24 |
24 |
|
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală |
Nu se aplică. |
465 |
284 |
|
Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii |
1a |
52 |
49 |
|
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
1a |
22 |
22 |
|
Întreprinderea comună „Fusion for Energy” |
1a |
640 |
795 |
|
Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele |
1a |
32 |
31 |
|
Agenția Executivă pentru Cercetare |
5 |
80 |
80 |
|
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene |
5 |
47 |
44 |
|
Total |
|
4 338 |
5 240 |
|
milioane EUR |
||
|
Tip de venituri |
Bugetul final adoptat |
Sume primite |
|
Subvenție din partea Comisiei |
2 543 |
3 423 |
|
Venituri din comisioane |
751 |
774 |
|
Alte venituri |
1 045 |
1 044 |
|
Total |
4 338 |
5 240 |
6.2. CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ DEFALCATE PE AGENȚII
|
milioane EUR |
||||
|
Agenție |
Credite de angajament |
Credite de plată |
||
|
Total credite disponibile |
Angajamente efectuate |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
|
|
Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție |
412 |
341 |
256 |
229 |
|
Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei |
17 |
17 |
20 |
17 |
|
Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice |
7 |
7 |
8 |
5 |
|
Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante |
21 |
18 |
20 |
18 |
|
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente |
11 |
11 |
13 |
11 |
|
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură |
50 |
50 |
56 |
52 |
|
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă |
17 |
16 |
20 |
13 |
|
Biroul European de Sprijin pentru Azil |
141 |
120 |
149 |
107 |
|
Autoritatea Bancară Europeană |
49 |
49 |
54 |
49 |
|
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă |
384 |
372 |
495 |
305 |
|
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor |
72 |
61 |
82 |
57 |
|
Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale |
18 |
18 |
18 |
17 |
|
Agenția Europeană pentru Produse Chimice |
112 |
108 |
128 |
110 |
|
Agenția Europeană de Mediu |
77 |
75 |
97 |
69 |
|
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului |
18 |
17 |
20 |
16 |
|
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară |
104 |
104 |
107 |
95 |
|
Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit (GNNS) European |
915 |
438 |
1 584 |
788 |
|
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați |
8 |
8 |
10 |
7 |
|
Institutul European de Inovare și Tehnologie |
625 |
612 |
560 |
551 |
|
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale |
29 |
29 |
33 |
27 |
|
Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă |
105 |
98 |
119 |
99 |
|
Agenția Europeană pentru Medicamente |
405 |
398 |
456 |
374 |
|
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie |
19 |
18 |
20 |
17 |
|
Consiliul European pentru Cercetare |
52 |
52 |
55 |
53 |
|
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
54 |
53 |
60 |
51 |
|
Fundația Europeană de Formare |
21 |
21 |
22 |
20 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală |
48 |
44 |
51 |
40 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică |
22 |
21 |
26 |
19 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii |
165 |
156 |
183 |
148 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii |
30 |
13 |
32 |
10 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate |
33 |
33 |
34 |
29 |
|
Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației |
262 |
171 |
273 |
156 |
|
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
25 |
24 |
30 |
22 |
|
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală |
483 |
256 |
21 |
253 |
|
Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii |
49 |
48 |
54 |
48 |
|
Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă |
22 |
22 |
27 |
21 |
|
Întreprinderea comună „Fusion for Energy” |
886 |
885 |
816 |
800 |
|
Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele |
31 |
31 |
32 |
30 |
|
Agenția Executivă pentru Cercetare |
80 |
79 |
86 |
78 |
|
Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene |
47 |
42 |
50 |
42 |
|
Total |
5 928 |
4 934 |
6 179 |
4 855 |
|
milioane EUR |
||||
|
Tipuri de cheltuieli |
Credite de angajament |
Credite de plată |
||
|
Total credite disponibile |
Angajamente efectuate |
Total credite disponibile |
Plăți efectuate |
|
|
Personal |
1 349 |
1 325 |
1 240 |
1 313 |
|
Administrativ |
454 |
439 |
487 |
423 |
|
Operațional |
4 126 |
3 169 |
4 452 |
3 119 |
|
Total |
5 928 |
4 934 |
6 179 |
4 855 |
GLOSAR
Ipoteze actuariale
Ipotezele utilizate pentru calcularea costurilor viitoarelor evenimente care afectează angajamentele cu titlu de pensii.
Câștiguri și pierderi actuariale
În cazul unui sistem de beneficii determinate, acestea sunt modificările deficitelor sau ale surplusurilor actuariale. Acestea apar ca urmare a diferențelor dintre ipotezele actuariale anterioare și ceea ce s-a întâmplat de fapt, precum și ca urmare a efectelor modificărilor ipotezelor actuariale.
Credite administrative
Creditele administrative acoperă costurile de funcționare ale instituțiilor și entităților (personal, clădiri, echipamente de birou).
Buget adoptat
Proiectul de buget devine bugetul adoptat de îndată ce este aprobat de autoritatea bugetară și declarat definitiv adoptat de Președintele Parlamentului European.
Buget rectificativ
Decizie adoptată în cursul exercițiului bugetar pentru a modifica (a majora, a diminua, a transfera) elemente ale bugetului adoptat pentru respectivul exercițiu financiar.
Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre
Acestea reprezintă cheltuielile suportate în cursul perioadei de raportare care vor trebui finanțate de bugetele viitoare, și anume de către statele membre ale UE. Acest fapt este o consecință a coexistenței situațiilor financiare pe bază de angajamente și a unui buget pe bază de numerar.
Raport anual de activitate (RAA)
Rapoartele anuale de activitate indică rezultatele operațiunilor în raport cu obiectivele stabilite, cu riscurile aferente și cu structura de control intern, printre altele. Începând cu exercițiul bugetar 2001, pentru Comisie, și începând cu exercițiul bugetar 2003 pentru toate instituțiile Uniunii Europene, „ordonatorul de credite delegat” trebuie să prezinte instituției sale un RAA privind îndeplinirea sarcinilor sale, însoțit de informații financiare și în materie de gestiune.
Credite
Finanțarea bugetului. Bugetul prevede atât angajamente, cât și plăți (numerar sau transferuri bancare către beneficiari). Adesea, creditele pentru angajamente și cele pentru plăți diferă (credite diferențiate) deoarece programele și proiectele multianuale sunt în general angajate pe deplin în exercițiul financiar în care sunt aprobate, în timp ce plățile se efectuează în decursul mai multor exerciții financiare, pe măsura ce se înregistrează progrese în punerea în aplicare a respectivelor programe și proiecte. Creditele nediferențiate se aplică în cazul cheltuielilor administrative, al sprijinului pentru piața agricolă și al plăților directe; creditele de angajament sunt egale cu creditele de plată.
Venituri alocate
Venituri specifice primite pentru finanțarea anumitor cheltuieli. Principala sursă de venituri alocate externe o reprezintă contribuțiile financiare ale țărilor terțe la programe finanțate de Uniune. Principala sursă de venituri alocate interne o reprezintă veniturile din partea terților pentru furnizarea de bunuri, de servicii sau de lucrări la cererea acestora și veniturile rezultate din restituirea sumelor plătite nejustificat, precum și veniturile din vânzarea de publicații și filme.
Active financiare disponibile pentru vânzare
Toate activele financiare (cu excepția instrumentelor financiare derivate), care sunt evaluate la valoarea justă, în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public, și pentru care modificările valorii juste trebuie recunoscute într-o rezervă de active nete până la derecunoaștere (sau depreciere).
Linie bugetară
În ceea ce privește structura bugetului, veniturile și cheltuielile sunt prezentate în conformitate cu o nomenclatură obligatorie care reflectă natura și scopul fiecărui post, astfel cum solicită autoritatea bugetară. Rubricile individuale (titlu, capitol, articol sau linie) oferă o descriere formală a nomenclaturii.
Anularea creditelor
Creditele neutilizate care nu mai pot fi folosite.
Reportarea creditelor
O excepție de la principiul anualității, în măsura în care creditele care nu au putut fi utilizate într-un exercițiu bugetar dat pot, în condiții stricte, să fie reportate în mod excepțional pentru a fi utilizate în următorul exercițiu financiar.
Angajament
Angajamentul juridic de a furniza finanțare, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. UE se angajează să ramburseze partea sa din costurile unui proiect finanțat de UE. Angajamentele de astăzi sunt plățile de mâine. Plățile de astăzi sunt angajamentele de ieri.
Credit de angajament
Creditele de angajament acoperă costul total al obligațiilor juridice (contracte, acorduri/decizii de grant) care ar putea fi semnate în cursul exercițiului financiar curent.
Costul serviciului curent
Majorarea pasivelor aferente sistemului care rezultă din serviciul prestat în exercițiul financiar în curs.
Dezangajare
Un act prin care se anulează un angajament anterior (sau o parte a acestuia).
Sistem de beneficii determinate
Un sistem de pensii sau alt sistem de prestații de pensie ale cărui norme definesc beneficiile independent de contribuțiile care trebuie plătite, iar beneficiile nu sunt direct legate de investițiile sistemului. Sistemul poate sau nu să fie finanțat.
Instrumente financiare derivate
Instrumente financiare a căror valoare este legată de variația valorii altui instrument financiar, a unui indicator sau a unei mărfi. Spre deosebire de deținătorul unui instrument financiar primar (de exemplu, o obligațiune de stat), care are dreptul necondiționat de a primi în viitor numerar (sau alt beneficiu economic), deținătorul unui instrument financiar derivat are doar un drept condiționat de a primi un astfel de beneficiu. Un exemplu de instrument financiar derivat îl reprezintă contractele la termen de tip forward în valută.
Gestiune directă
Mod de execuție bugetară. În cadrul gestiunii directe, bugetul este executat direct de către serviciile Comisiei, agenții executive sau fonduri fiduciare.
Rată de actualizare
Rată utilizată pentru ajustarea la valoarea-timp a banilor. Actualizarea este o tehnică utilizată pentru compararea costurilor și a beneficiilor care apar în perioade de timp diferite.
Rată a dobânzii efective
Rata care actualizează încasările sau plățile viitoare estimate de numerar pe durata de viață preconizată a activului financiar sau a datoriei financiare la valoarea contabilă netă a activului sau a datoriei.
Active financiare sau datorii financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit
Toate activele financiare sau datoriile financiare care sunt evaluate la valoarea justă, în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public, și pentru care variațiile valorii juste trebuie recunoscute ca excedent sau deficit al perioadei în cauză (și anume instrumentele financiare derivate).
Corecție financiară
Scopul corecțiilor financiare este de a proteja bugetul UE de povara unor cheltuieli eronate sau neregulamentare. În ceea ce privește cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii partajate, sarcina recuperării plăților care sunt în neregulă revine în principal statelor membre.
O corecție financiară „confirmată” este o corecție financiară care a fost acceptată de către statul membru în cauză. O corecție financiară „decisă” este o corecție financiară care a fost adoptată printr-o decizie a Comisiei și este întotdeauna o corecție netă, statul membru respectiv având obligația de a rambursa la bugetul UE fondurile neregulamentare, ceea ce duce astfel la reducerea definitivă a pachetului financiar alocat statului membru în cauză. Corecțiile financiare confirmate și decise sunt raportate în prezentul document ca o singură categorie.
O corecție financiară „implementată” este o corecție financiară care a remediat neregulile observate.
Gestiune indirectă
Mod de execuție bugetară. În cadrul gestiunii indirecte, Comisia conferă sarcini de execuție bugetară organismelor de drept al UE sau de drept național.
Întreruperi și suspendări
În cazul în care Comisia constată, în urma propriei activități sau a informațiilor raportate de autoritățile de audit, că un stat membru nu a remediat deficiențe grave în sistemele de gestiune și de control și/sau nu a corectat cheltuielile neregulamentare care au fost declarate și certificate, aceasta poate întrerupe sau suspenda plăți.
Neregulă
O neregulă este un act care nu respectă normele UE sau naționale aplicabile și care are un impact potențial negativ asupra intereselor financiare ale UE. Nereguli, care pot fi rezultatul comportamentului beneficiarilor care solicită fonduri sau al autorităților responsabile cu efectuarea plăților. Noțiunea de neregulă este mai largă decât noțiunea de fraudă care se referă la un comportament care poate fi calificat drept infracțiune.
Credite anulate
Creditele neutilizate care trebuie anulate la încheierea exercițiului financiar. Prin acest termen se desemnează anularea totală sau parțială a autorizației de a efectua cheltuieli și/sau de a contracta datorii, care este reprezentată de un credit. Numai pentru întreprinderile comune, așa cum se prevede în normele lor financiare, creditele neutilizate pot fi înscrise în estimarea veniturilor și a cheltuielilor cu până la următoarele trei exerciții financiare (așa-numita regulă „N+3”). Prin urmare, creditele anulate pentru întreprinderile comune ar putea fi reactivate până la exercițiul financiar „N+3”.
Angajamente restante
Ca și „reste à liquider” (RAL), reprezintă suma aferentă unui angajament bugetar asumat, însă pentru care nu s-a efectuat încă plata corespunzătoare. Reprezintă obligații de plată ale UE pentru următoarele exerciții financiare și rezultă direct din existența programelor multianuale și din împărțirea în credite de angajament și credite de plată.
Resurse proprii
Principala sursă de venituri pentru bugetul UE. Diferitele resurse proprii sunt enumerate în Decizia privind resursele proprii aplicabilă (în 2020: Decizia 2014/335 a Consiliului) și sunt resurse proprii tradiționale, resurse bazate pe TVA și resurse bazate pe VNB.
Credite de plată
Creditele de plată acoperă cheltuielile datorate în exercițiul financiar în curs care rezultă din angajamente juridice contractate în exercițiul financiar în curs și/sau în exercițiile financiare anterioare.
Prefinanțare
O plată menită să furnizeze beneficiarului un fond de trezorerie. Prefinanțarea poate fi împărțită în mai multe tranșe, în conformitate cu dispozițiile contractului, deciziei sau acordului subiacent ori ale actului juridic de bază. Fondul de trezorerie sau avansul este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în acord sau este restituit.
Măsură preventivă
Măsurile preventive la care poate recurge Comisia pentru a proteja bugetul UE atunci când are cunoștință de existența unor potențiale deficiențe, printre acestea numărându-se suspendarea și întreruperea plăților de la bugetul UE pentru programul operațional în cauză.
Angajamente restante ( reste à liquider – RAL)
Ca și angajamentele restante, reprezintă suma aferentă unui angajament bugetar asumat, însă pentru care nu s-a efectuat încă plata corespunzătoare. Reprezintă obligații de plată ale UE pentru următoarele exerciții financiare și rezultă direct din existența programelor multianuale și din împărțirea în credite de angajament și credite de plată.
Gestiune partajată
Mod de execuție bugetară. În cazul gestiunii partajate, sarcinile de execuție bugetară sunt delegate statelor membre. Aproximativ trei sferturi din cheltuielile UE se încadrează în acest mod de execuție.
Resurse proprii tradiționale
Resursele proprii tradiționale sunt definite în Decizia privind resursele proprii aplicabilă (în 2020: Decizia 2014/335 a Consiliului) și cuprinde taxe vamale și cotizații pentru zahăr.
Transferuri (între linii bugetare)
Transferurile între liniile bugetare implică mutarea creditelor de la o linie bugetară la alta în cursul exercițiului financiar, constituind astfel o excepție de la principiul bugetar al specificității. Cu toate acestea, transferurile sunt autorizate în mod expres de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile prevăzute în Regulamentul financiar (RF). RF identifică diferite tipuri de transferuri, în funcție de efectuarea lor între sau în cadrul titlurilor, capitolelor, articolelor sau rubricilor bugetare, fiind necesare diferite niveluri de autorizare.
LISTA ABREVIERILOR
|
RAA |
Raportul anual de activitate |
|
FAMI |
Fondul pentru azil, migrație și integrare |
|
AOD |
Ordonator de credite delegat (Authorising Officers by Delegation) |
|
ATM |
Managementul traficului aerian (Air Traffic Management) |
|
BDP |
Balanța de plăți |
|
Fondul BUFI |
Fondul „Amenzi bugetare” (Budget Fines Fund) |
|
PAC |
Politica agricolă comună |
|
CCS LGF |
Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative (Cultural and Creative Sector Guarantee Facility) |
|
MIE |
Mecanismul pentru interconectarea Europei |
|
ID MIE |
Instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei |
|
FC |
Fondul de coeziune |
|
CIP |
Programul-cadru pentru inovare și competitivitate (Competitiveness and Innovation Framework Programme) |
|
COM |
Comisia Europeană |
|
COSME |
Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (Programme for the Competitiveness of enterprises and SMEs) |
|
COSO |
Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway |
|
RDC |
Regulamentul privind dispozițiile comune |
|
D & WM |
Dezafectarea și gestionarea deșeurilor (Decommissioning and Waste Management) |
|
FEADR |
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală |
|
FEGA |
Fondul european de garantare agricolă |
|
EAR |
normă contabilă a UE (European Union Accounting Rule) |
|
EaSI |
Ocuparea forței de muncă și inovare socială (Employment and Social Innovation) |
|
BERD |
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare |
|
CCE |
Curtea de Conturi Europeană |
|
BCE |
Banca Centrală Europeană |
|
ECOFIN |
Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Economic and Financial Affairs Council) |
|
CECO în lichidare |
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului în lichidare |
|
FED |
Fondul european de dezvoltare |
|
EDIF |
Instrumentul pentru dezvoltarea întreprinderilor și inovare în Balcanii de Vest (Western Balkan Enterprise Development and Innovation Facility) |
|
SEE |
Spațiul Economic European |
|
SEAE |
Serviciul European de Acțiune Externă |
|
FEDD |
Fondul european pentru dezvoltare durabilă |
|
EFSE |
Fondul european pentru Europa de Sud-Est (European Fund for Southeast Europe) |
|
FESF |
Fondul european de stabilitate financiară |
|
FEIS |
Fondul european pentru investiții strategice |
|
MESF |
Mecanismul european de stabilizare financiară |
|
AELS |
Asociația Europeană a Liberului Schimb |
|
EGNOS |
Sistemul european geostaționar mixt de navigare (European Geostationary Navigation Overlay System) |
|
BEI |
Banca Europeană de Investiții |
|
FEI |
Fondul european de investiții |
|
ElectriFI |
Inițiativa de finanțare pentru electrificare (Electrification Financing Initiative) |
|
ELM |
Mandat de acordare a împrumuturilor externe (External Lending Mandate) |
|
FEPAM |
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime |
|
UEM |
Uniunea economică și monetară |
|
ENEF |
Fondul pentru extinderea întreprinderilor (Enterprise Expansion Fund) |
|
ENIF |
Fondul pentru inovarea în întreprinderi (Enterprise Innovation Fund) |
|
IEVP |
Instrumentul european de vecinătate și parteneriat |
|
PE |
Parlamentul European |
|
FEDR |
Fondul european de dezvoltare regională |
|
ERI |
Inițiativa BEI pentru reziliență (EIB Resilience Initiative) |
|
ESA |
Agenția Spațială Europeană (European Space Agency) |
|
FSE |
Fondul social european |
|
Fondurile ESI |
Fondurile structurale și de investiții europene |
|
MES |
Mecanismul european de stabilitate |
|
ETF |
Fondul pentru întreprinderile nou-înființate din cadrul Mecanismului european pentru tehnologii (European Technology Start up Facility), 1998 |
|
UE |
Uniunea Europeană |
|
EUMETSAT |
Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (European Organisation for the Exploitation of Meteorological Satellites) |
|
Euratom |
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (European Atomic Energy Community) |
|
FIFO |
„Primul intrat, primul ieșit” (First-in, First-out) |
|
FP7 |
Al 7-lea program-cadru pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică |
|
RF |
Regulamentul financiar al UE |
|
FSDA |
Situația financiară: discuție și analiză (Financial Statement Discussion and Analysis) |
|
PIB |
Produsul intern brut |
|
VNB |
Venitul național brut |
|
GNSS |
Sisteme globale de navigație prin satelit (Global Navigation Satellite Systems) |
|
H2020 |
Orizont 2020 |
|
IIW |
Componenta „Infrastructură și inovare” (Infrastructure and Innovation Window) |
|
FMI |
Fondul Monetar Internațional |
|
IPSAS |
Standarde internaționale de contabilitate pentru sectorul public (International Public Sector Accounting Standards) |
|
IT |
Tehnologia informației (Information Technology) |
|
ITER |
Reactorul termonuclear experimental internațional (International Thermonuclear Experimental Reactor) |
|
JRC |
Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre) |
|
IC |
Întreprindere comună |
|
LGTT |
Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (Loan Guarantee Instrument for TEN-T projects) |
|
PMA |
Program multianual – Programul de incluziune financiară pentru întreprinderi mijlocii |
|
MEP |
Deputat în Parlamentul European (Member of the European Parliament) |
|
AMF |
Asistența macrofinanciară |
|
CFM |
Cadrul financiar multianual |
|
MIMM |
Microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii |
|
DRP |
Decizia privind resursele proprii |
|
PBI |
Inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (Project Bond Initiative) |
|
PF4EE |
Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică (Private Finance for Energy Efficiency Instrument) |
|
FGP |
Fondul de garantare al participanților |
|
PPP |
Parteneriat public-privat |
|
SPFE |
Sistemul de pensii al funcționarilor europeni |
|
RAL |
„Reste à Liquider” (angajamente restante) |
|
MFPR |
Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor |
|
RTD |
Cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (Research, Technological Development and Demonstration) |
|
S & P |
Standard & Poor's Financial Services LLC |
|
SANAD |
Fondul MENA pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (MENA Fund for Micro-, Small and Medium Enterprises) |
|
SAPARD |
Programul special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) |
|
SEMED |
Programul de incluziune financiară pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii din țările din sudul și estul Mării Mediterane (Southern and Eastern Mediterranean Micro, Small and Middle sized Enterprises Financial Inclusion Programme) |
|
SIUGI |
Instrumentul de garantare neplafonată din cadrul Inițiativei pentru IMM-uri (SME Initiative Uncapped Guarantee Instrument) |
|
IMM-uri |
Întreprinderi mici și mijlocii |
|
Componenta SME |
Componenta SME (componenta destinată întreprinderilor mici și mijlocii) (Small and Medium-sized Enterprises Window) |
|
SURE |
Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență |
|
TFUE |
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
RPT |
Resurse proprii tradiționale |
|
ITDR |
Instrumentul temporar pentru dezvoltare rurală |
|
TVA |
Taxa pe valoarea adăugată |
(1) Pentru o imagine completă și actualizată a acțiunilor întreprinse vă invităm să consultați pagina web a UE privind răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19 la adresa https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/timeline-eu-action_ro.
(2) Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii (JO L 70, 16.3.2016, p. 1), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2020/521 al Consiliului din 14 aprilie 2020 de activare a sprijinului de urgență în temeiul Regulamentului (UE) 2016/369 și de modificare a dispozițiilor acestuia având în vedere epidemia de COVID-19 (JO L 117, 15.4.2020, p. 3).
(3) A se vedea bugetul rectificativ nr. 1/2020 (adoptat în data de 17 aprilie 2020), bugetul rectificativ nr. 6/2020 (adoptat în data de 17 septembrie 2020).
(4) A se vedea https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/health-research-and-innovation/coronavirus-research-and-innovation/financing-innovation_en.
(5) JO L 99, 10.4.2019, p. 41.
(6) JO L 82 I, 19.3.2020, p. 1.
(7) JO L 94 I, 27.3.2020, p. 1.
(9) JO L 130, 24.4.2020, p. 1.
(10) JO L 165, 27.5.2020, p. 31.
(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este în concordanță cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
(11) JO L 159, 20.5.2020, p. 1.
(12) Valorile separate – prețuri curente și prețuri din 2018 – reprezintă aceeași valoare în termeni nominali și reali. Diferența se datorează ajustării anuale în funcție de inflație.
(13) JO L 29, 31.1.2020, p. 7.
(14) JO L 345, 27.12.2017, p. 34.
(15) JO L 249, 27.9.2017, p. 1.
(16) Articolul 212 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 („Regulamentul financiar”) (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(17) JO L 168, 7.6.2014, p. 39.
(18) În temeiul principiului subsidiarității, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. În temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor (a se vedea articolul 5 din TUE).
(19) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(20) A se vedea articolul 317 din TFUE.
(21) În consecință, sintagma „Comisia Europeană” este utilizată pentru a desemna atât instituția – colegiul – formată din membrii Comisiei, cât și administrația sa, gestionată de directorii generali care conduc departamentele sale (și de șefii celorlalte structuri administrative, cum ar fi serviciile, oficiile și agențiile executive).
(22) De la jumătatea anului 2019 (în urma revizuirii articolului 12 din normele interne), gestionarea Fondului european de dezvoltare (FED) este codelegată între cinci departamente [INTPA (DEVCO), ECHO, EAC, EACEA, JRC].
(1) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale.
(2) La 18 decembrie 2020, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata datoriilor pe termen scurt ale Uniunii din resursele proprii care urmează să fie colectate de statele membre sau să fie solicitate acestora în 2021. În plus, în temeiul articolului 83 din Statutul funcționarilor [Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (JO L 56, 4.3.1968, p. 1) din 29 februarie 1968, astfel cum a fost modificat], statele membre garantează în mod colectiv angajamentele cu titlu de pensii.
(3) PSEO este un fond noțional (virtual) cu beneficii definite, în care contribuțiile membrilor personalului servesc la finanțarea viitoarelor pensii ale acestora. Deși nu există un fond de investiții efectiv, suma care ar fi fost colectată de către un astfel de fond este considerată a fi fost investită în obligațiunile pe termen lung ale statelor membre și este reflectată în angajamentele cu titlu de pensii înscrise în conturile anuale ale Uniunii Europene. Statele membre garantează în comun plata beneficiilor în temeiul articolului 83 din Statutul funcționarilor și al articolului 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană [pentru o prezentare detaliată a sistemului, a se vedea COM(2018) 829].
(23) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(24) JO L 348, 20.12.2013, p. 129.
(25) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(26) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(4) Secțiunea „În afara rubricilor CFM” cuprinde execuția bugetară a entităților consolidate și eliminările din consolidare, operațiunile extrabugetare și programele nealocate cu un cuantum individual nesemnificativ.
(27) JO L 76, 19.3.2018, p. 30.
(*2) Cadrul financiar pentru FEADR acoperă perioada 2014-2022 în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 437, 28.12.2020, p. 1).
(28) JO L 62, 23.2.2021, p. 41.
(29) JO L 122, 24.4.2014, p. 44
(30) JO L 347, 20.12.2013, p. 1.
(31) JO L 60, 28.2.2020, p. 5.
(32) JO L 291, 16.11.2018, p. 3.
(5) JO L 132, 21.5.2016, p. 85.
(6) Cu excepția creditelor reciproce („back-to-back”) pentru asistență financiară.
(7) Cu excepția creditelor reciproce („back-to-back”) pentru asistență financiară.
(8) Active financiare disponibile pentru vânzare (excluzând investițiile în fonduri de piață monetară și instrumente de capital).
(9) Active financiare la valoarea justă prin excedent sau deficit.
(33) JO L 128, 27.5.2009, p. 1.
(34) JO L 118, 12.5.2010, p. 1.
(10) S-a aplicat un coeficient corector („cc”).
(11) Se plătește în primii 3 ani după plecarea din funcție.
(35) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din tabelele de mai jos pot părea că nu corespund sumei totale.
|
28.10.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 436/207 |
Declarația de asigurare a Curții de Conturi Europene prezentată Parlamentului European și Consiliului – raportul auditorului independent
(2021/C 436/02)
Opinie
|
Fiabilitatea conturilor
Opinia privind fiabilitatea conturilor
|
Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor
Veniturile
|
Opinia privind legalitatea și regularitatea veniturilor
|
Cheltuielile
|
Opinie contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor
Baza pentru opinie
Baza pentru opinia contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor
|
Aspecte-cheie ale auditului
Curtea a evaluat datoria privind pensiile și alte beneficii ale angajaților
|
Curtea a evaluat principalele estimări de la sfârșitul exercițiului prezentate în conturi
|
Curtea a examinat activele și sumele corespunzătoare veniturilor (din alte tipuri de tranzacții decât cele de schimb) generate de procesul de retragere a Regatului Unit
|
Curtea a evaluat impactul pe care l-au avut asupra conturilor măsurile legate de pandemia de COVID-19
|
Alte aspecte
|
Responsabilitățile conducerii
|
Responsabilitățile auditorului cu privire la auditul conturilor consolidate și al operațiunilor subiacente
|
15 iulie 2021.
Klaus-Heiner LEHNE
Președinte
Curtea de Conturi Europeană
12, rue Alcide De Gasperi – L-1615 Luxemburg
(1) Situațiile financiare consolidate cuprind bilanțul, situația performanței financiare, situația fluxurilor de numerar, situația modificărilor în structura activelor nete, precum și o sinteză a principalelor politici contabile, alături de o serie de alte note explicative (inclusiv raportarea pe segmente).
(2) Rapoartele privind execuția bugetară includ și notele explicative.
(3) Mai multe informații în acest sens sunt furnizate la punctele 1.21-1.26 din Raportul anual pe 2020 al Curții.
(4) Conturile anuale ale UE pentru exercițiul financiar 2020, nota 2.9.
(5) Prezentată în perioada 2014-2020 în nota 2.9 la conturile consolidate ale UE.
(6) Acestea includ 64,4 miliarde de euro reprezentând cheltuieli înregistrate în avans în partea de pasive a bilanțului și 43,4 miliarde de euro înregistrate în partea de active a bilanțului, care reduc valoarea prefinanțărilor.